Wikiquote
http://co.wikiquote.org/wiki/Main_Page
MediaWiki 1.10alpha
first-letter
Media
Special
Talk
User
User talk
Wikiquote
Wikiquote talk
Image
Image talk
MediaWiki
MediaWiki talk
Template
Template talk
Help
Help talk
Category
Category talk
Main Page
1
3171
2006-08-05T07:21:58Z
207.195.240.105
__NOTOC__
{|-
|class="plainlinks" colspan="2" bgcolor="#f2f2f2" style="border:1px solid #cfcfcf;padding:1em;padding-top:0.5em;padding-bottom:0em;"|
=== Benvinuta annantu à versione in lingua corsa di Wikiquote! ===
[[Image:Venacu.jpg|200px|right]]
[[Wikiquote:Benvinuta|Site benvinuti]] annantu à a versione '''[in custruzzioni]''' in lingua corsa di [[Wikiquote]], un prugettu culletivu chì cumprende citazione, pruverbii, etc. in lingua corsa. A versione in lingua corsa di Wikiquote hè u cumpagnu di l'enciclopedia à cuntinutu apartu [http://www.wikipedia.org Wikipedia], di u u Wikizziunariu [http://co.wiktionary.org], e di Wikilibri [http://co.wikibooks.org]. T'avemu avà '''{{NUMBEROFARTICLES}}''' intrate. Pudete scrive in corsu supranu o suttanu, com'è vo vulete: diversità fac ricchezza. E principale varietà di a lingua corsa devenu esse ripresentate in a versione in lingua corsa di Wikiquote. U so cuntenutu hè cupertu per a [[licenzia libara GNU]]; viditi [[Wikiquote:Copyright|Wikiquote copyright]] per avè più mori informazione.
|-}
{|-
|class="plainlinks" colspan="2" bgcolor="#f2f2fa" style="border:1px solid #cfcfcf;padding:1em;padding-top:0.5em;padding-bottom:0em;"|
=== Pruverbii ===
[[Image:Piana.jpg|200px|left]]
[[Pruverbii_corsi|corsi]] [[Pruverbii_francesi|francesi]] [[Pruverbii_inglesi|inglesi]] [[Pruverbii_sardi|sardi]] [[Pruverbii_siciliani|siciliani]] [[Pruverbii_taliani|taliani]]
|-}
{|-
|class="plainlinks" colspan="2" bgcolor="#f2f1fa" style="border:1px solid #cfcfcf;padding:1em;padding-top:0.5em;padding-bottom:0em;"|
== Prugetti assuciati ==
[[Image:Wiktionary-logo-en.png|50px]]
'''U wikizziunariu: Wiktionary in lingua corsa http://co.wiktionary.org'''
[[Image:Wikibooks-logo.svg|50px]]
'''Wikibooks in lingua corsa http://co.wikibooks.org'''
[[Image:Wikipedia-logo.png|50px]]
'''Wikipedia in lingua corsa http://co.wikipedia.org'''
|-}
<div class="toccolours" style="text-align:center;margin-bottom:1em">
'''[[:it:Wikipedia:Progetto Wikifratellanza|Prugettu Wikifratillanza]] – Sparghje la boce, Spargi la vuci!'''<br />
Wikiquote in [[Corsu]] · [[:fur:|Furlan]] · [[:la:|Latine]] · [[:sc:|Sardu]] · '''[[:scn:|Sicilianu]]'''
</div>
[[aa:]]
[[af:]]
[[als:]]
[[ar:]]
[[de:]]
[[en:]]
[[as:]]
[[ast:]] <!-- missing WikiMedia 1.3 support -->
[[ay:]]
[[az:]]
[[be:]]
[[bg:]]
[[bn:]]
[[bo:]]
[[bs:]]
[[cs:]]
[[cs:]]
[[cy:]]
[[da:]]
[[el:]]
[[eo:]]
[[es:]]
[[et:]]
[[eu:]]
[[fa:]]
[[fi:]]
[[fr:]]
[[fy:]]
[[ga:]]
[[gl:]]
[[gn:]]
[[gu:]]
[[he:]]
[[hi:]]
[[hr:]]
[[hy:]]
[[ia:]]
[[id:]]
[[is:]]
[[it:]]
[[ja:]]
[[ka:]]
[[kk:]]
[[km:]]
[[kn:]]
[[ko:]]
[[ks:]]
[[ku:]]
[[ky:]]
[[la:]]
[[ln:]] <!-- missing WikiMedia 1.3 support -->
[[lo:]]
[[lt:]]
[[lv:]]
[[hu:]]
[[mi:]]
[[mk:]]
[[ml:]]
[[mn:]]
[[mr:]]
[[ms:]]
[[mt:]] <!-- missing WikiMedia 1.3 support -->
[[my:]]
[[na:]]
[[nah:]]
[[nds:]]
[[ne:]]
[[nl:]]
[[no:]]
[[oc:]]
[[om:]]
[[pa:]]
[[pl:]]
[[ps:]]
[[pt:]]
[[qu:]]
[[ro:]]
[[ru:]]
[[sa:]]
[[si:]]
[[sk:]]
[[sl:]]
[[sq:]]
[[sr:]]
[[sv:]]
[[sw:]]
[[ta:]]
[[te:]]
[[tg:]]
[[th:]]
[[tk:]]
[[tl:]]
[[tr:]]
[[tt:]]
[[ug:]]
[[uk:]]
[[ur:]]
[[uz:]]
[[vi:]]
[[vo:]]
[[xh:]]
[[yo:]]
[[za:]]
[[zh:]]
[[zu:]]
Corsi
924
1855
2005-06-24T13:23:32Z
83.201.2.187
__NOTOC__
[[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]]
==A==
:'''A bacia t'hà l'anchi corti. ''' (Azilonu)
:'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. ''' (Frassetu)
:'''A casa piglia, a casa rendi. ''' (Frassetu)
:'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli Ci ghjugni u duttori. ''' (Azilonu)
:'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. ''' (Frassetu)
:'''A chì campa n'ha da veda. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A chi dormi un piglia pesci. ''' (Azilonu, Frassetu, Lugu-di-Nazza)
:'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. ''' (Ghjannucciu)
:'''A chì l'attempa a perdi. ''' (Coti-Chjàvari, Frassetu)
:'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A chì la fuma, à chì la pippa.''' (Merusaglia)
:'''A chì mali vivi, mali mori. ''' (Zèvacu)
:'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' (Quenza)
:'''A chi mori, à chi s'allarga. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A chi para fritu, para caldu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''A chi stanta, à chi scurnochja. ''' (Frassetu)
:'''A chì stughji un perdi tempu. ''' (Azilonu)
:'''A chì t'ha culu, tira peta. ''' (Ghjannucciu)
:'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. ''' (Frassetu)
:'''A chi un arrisica Un arrùzzica. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. ''' (Zicavu)
:'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. ''' (Azilonu)
:'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A chi va forti, va à la morti. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. ''' (Azilonu) A "còcciula"= beignet au brocciu
:'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. ''' (Frassetu)
:'''A donna faci l'omu. ''' (Lugu-di-Nazza)
:'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''A festa d'Àmpaza passa. ''' (Azilonu)
:'''A forza di tirà a corda strappa. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. ''' (Frassetu)
:'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. ''' (Azilonu)
:'''A ghjara cresci ma a forza manca. ''' (Frassetu)
:'''A ghjastema si rivolta. ''' (Frassetu)
:'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. ''' (Azilonu)
:'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. ''' (Frassetu)
:'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' (Azilonu, Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. ''' (Ghjannucciu)
:'''A lu lumu di la deda Cannavacciu pari tela. ''' (Azilonu)
:'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. ''' (Frassetu)
:'''A pratica vinci a grammatica.''' (Cuzzà)
:'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. ''' (Frassetu)
:'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' (Laretu-di-Tallà)
:'''A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A raghjoni hè verbali. ''' (Azilonu)
:'''A règula ci sta bè Ancu in casa di u rè. ''' (Ghjannucciu)
:'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var: À forza...)''' (Laretu-di-Tallà)
:'''A strada bedda un hè mai longa. ''' (Zèvacu)
:'''A tola e à lettu Alcunu rispettu. ''' (Frassetu)
:'''A un bon' cani si dà un bon ossu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''A vigna dici à u patronu : fà mi pòvara e ti faraghju riccu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (Frassetu)
:''Alternative 1:'' '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''' (Lugu-di-Nazza)
:'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' (Frassetu)
::''Alternative 2:'' '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. ''' (Frassetu)
:'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori Canta di rabbia. ''' (Frassetu)
:'''Aghji fedi E Diu pruvvèdi. ''' (Azilonu)
:'''Aiacciu, Aiacciu Un vi ni ghjungni Un vi ni caccia. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. ''' (Frassetu)
:'''Alliscia a mamma par avè a figliola. ''' (Frassetu)
:'''Amori e signuria un vòlini cumpagnia. ''' (Frassetu)
:'''Ampaza, niccia niccia Par un soldu edda si piccia. ''' (Azilonu)
:'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. ''' (Frassetu, Lugu-di-Nazza)
:'''Ancu l'onori sò castighi. ''' (Frassetu)
:'''Annata d'erba Annata di merda. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Aostu seccu Castagna par ogni ceppu. ''' (Frassetu)
:'''Aprili Desfa purcili. ''' (Frassetu) (Variante : ... spigni purcili.)
:'''Aqua corri e sangui strigni. ''' (Frassetu)
:'''Aqua d'aostu Oliu e mostu. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Aqua di luddu Un faci bè à nudda. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Aqua minuta Ghjugni à l'ossu E un hè criduta. ''' (Frassetu) Variante : ... ghjugni à i carri
:'''Arca da mani Attigni i funtani Arca da sera Spanna li veli. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Azilonu Fiori di cantonu. ''' (Azilonu)
:'''Azilonu Pocu hè bonu. ''' (Azilonu)
==B==
:'''Babbi e mammi tonti, figlioli astuti. ''' (Azilonu)
:'''Balanini, unti e fini.'''
==C==
:'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' (Santa Reparata di Balagna)
:'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' (Azilonu) a scuffia = la coiffe
:'''Carnivali in balconu Pasqua à u tizzonu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' (Frassetu)
:'''Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Chè lu mal' vicinu Un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' (Frassetu)
:'''Chì campa spirendu Mori caghendu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' (Frassetu)
:'''Chì cerca trova. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' (Azilonu)
:'''Chì cù la spada ferisci Per la spada perisci. ''' (Azilonu)
:'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Chì di piombu Tomba Di piombu mori. ''' (Frassetu)
:'''Chì disprezza, compra. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' (Azilonu)
:'''Chi hà da fà a ghjatta Si a patrona hè matta. ''' (Azilonu)
:'''Chi muta Muga. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Chi nasci Pasci. ''' (Frassetu)
:'''Chi posa Mal pensa. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. '''
::''Alternative 1:'' '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' (Azilonu, Frassetu)
::''Alternative 2:'' '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' (Ghjannucciu)
:'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' (Azilonu, Frassetu, Ghjannucciu, Laretu-di-Tallà)
:'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Chi va pianu va sanu E chi va sanu va luntanu. ''' (Frassetu)
:'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' (Frassetu)
:'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Ci voli à lacà u fusu À chi n'ha l'usu. ''' (Frassetu)
:'''Ci voli à nascia Par pascia. ''' (Azilonu)
:'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' (Azilonu)
:'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' (Frassetu)
:'''Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ciriola, Ciriola S'eddu venta o s'eddu piovi Di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu Par trenta semu drentu. ''' (Azilonu)
:'''Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Com'hè corcia quidda sporta Chi nun faci arrega e porta. ''' (Azilonu)
:'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Cosa fatta, loda la ! ''' (Frassetu)
:'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' (Azilonu, Frassetu)
==D==
:'''Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Di dà ciò ch'un s'hà Hè sempri carità. ''' (Azilonu)
:'''Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' (Azilonu)
:'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' (Frassetu)
:'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Donna chi posa mal'pensa. ''' (Merusaglia)
:'''Donna, dannu. ''' (Ghjannucciu)
==E==
==F==
:'''Fà à parera e tèniti à tè. ''' (Azilonu)
:'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Fiori di mintucciu Più dicu torra da Più mi s'incuccia. ''' (Azilonu)
:'''Focu d'alzu Focu falsu. ''' (Azilonu)
:'''Fora u denti Fora a pena. ''' (Frassetu)
:'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' (Frassetu, Zevacu)
:'''Frivaghju Un lacà di fà u to viaghju. ''' (Zevacu)
:'''Furciolu, forca. ''' (Azilonu)
==G==
:'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ghjiru monti, ghjiru castedda Trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' (Azilonu)
:'''Guargualè, Guargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' (Frassetu)
==H==
:'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' (Azilonu)
:'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' (Cavru)
:'''Hè megliu à stà accantu un cacadori Cà accantu un zuccadori. ''' (Frassetu) [zuccadori = tailleur de pierre]
:'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' Mègliu solu ché mali accumpagnatu. ''' (Azilonu)
:'''Hè megliu ghjenti Ca arghjentu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Hè megliu pocu chè micca. ''' (Azilonu, Frassetu)
==I==
:'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' (Frassetu)
:'''I funi longhi diventani sarpi. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante : ... Un i cunnosci cà a cuchjara.) ''' (Frassetu, Ghjannucciu)
::''Alternative 1:'' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' (Azilonu)
:'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''I parenti Sò i denti. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' (Òlcani)
:'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' (Frassetu)
:'''I porchi si bàsgiani Annata di ghjandi. ''' (Frassetu)
:'''I solda sò tondi e capùlani. ''' (Azilonu)
:'''I solda un vènini micca cantendu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' (Frassetu)
:'''In i Pinticosti Chì un l'affesta li costa. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''In u pratu un cacà, In u boscu un parlà. ''' (Merusaglia)
:'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' (Frassetu)
:'''Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' (Frassetu)
:'''Intrutu ghjinnaghju Porta u boiu à u scupaghju. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' (Frassetu)
==J==
==L==
:'''L'aqua va à u mare. ''' (Merusaglia)
:'''Làcrima di donna hè funtana di malizia. ''' (Frassetu)
:'''Laga u buddenti E succorri l'appartenti. ''' (Frassetu)
:'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' (Santa Reparata di Balagna)
:'''L'amori hè cecu. ''' (Frassetu)
:'''L'ànima à Diu, e a ropa à chi si devi. ''' (Frassetu)
:'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' (Azilonu)
:'''L'aqua sfonda i ricci. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' (Òlcani)
:'''L'aqua va à u mari. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante : I vadini vani à u mari.)
:'''L'arti di Micalassu Mangnà, bia e andà à spassu. ''' (Azilonu)
:'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' (Lugu-di-Nazza)
:'''L'omu pruponi E Diu disponi. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''L'ottu d'aprili U cuccu si devi sentire S'eddu un si senti Hè mortu o per murire. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' L'ottu d'aprili U cuccu devi venire S'eddu un veni lu diciottu U cuccu hè mutu o hè mortu. ''' (Azilonu)
==M==
:'''Mamma scagna E ghjatta mangna. ''' (Azilonu)
:'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' (Frassetu)
:'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' (Zevacu) Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
:'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' (Frassetu)
:'''Marzu siccu Par u bugnu e par u beccu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Marzu piuviosu Bugnu varmicosu E bèccu muccicosu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Matinati di maghju E sirintini di ghjinnaghju. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Matrimonii e viduvali So dal celi distinati. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' (Zevacu)
:'''Miseria e puvertà Son dui sureddi E scuncertina hè la cucin' carna. ''' (Azilonu)
:'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' (Frassetu)
:'''Mori più agnedda ca muntona. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Mossu la verra Bucia quant'é terra. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' (Azilonu, Frassetu)
==N==
:'''Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Natali à u balconu Pasqua à u fuconu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Natali in balconu Pasqua à u ziddonu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Natali à u ghjocu Pasqua à u focu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' (Frassetu)
:'''Nè essa nè fà si E quant'e à ghjittà si. ''' (Azilonu)
:'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' (Azilonu)
:'''Nè ziteddi nè cateddi Un avvizzà à u to scudeddu. ''' (Frassetu)
==O==
:'''O ben' tusu o mal' tusatu In quattru ghjorna hè appariatu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Oghji eiu, dumani tù. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ogni sèculi e centunari L'aqua volta à li so canali. ''' (Azilonu)
:'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' (Frassetu)
:'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' (Azilonu)
:'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' (Frassetu)
:'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Omu dormi e carta veghja. ''' (Azilonu)
:'''Ora vivu ora mortu. ''' (Azilonu, Frassetu)
==P==
:'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Pani e parnici : Affari di casa un si ni dici. ''' (Frassetu)
:'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' (Frassetu)
:'''Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Par un colpu un casca l'àrburi. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Pastasciuta e macarona Più sò caldi più sò boni. ''' (Frassetu)
:'''Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' (Lugu-di-Nazza)
:'''Più hè parenti E più ghjentri. ''' (Frassetu)
:'''Piu pècuri, piu mocci. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Piu pècure, piu mocce. ''' (Lugu di Nazza, Santa Reparata di Balagna)
:'''Più si campa e più si n'impara. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante : ... più si ni vedi.)
:'''Poni in terra e spera in Diu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' (Azilonu )
==Q==
:'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' (Azilonu )
:'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' (Frassetu)
:'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' (Frassetu)
:'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Quandu canta la cigala Lu purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja Lu purcaghju si spidochja. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Quandu ellu canta lu cuccu Muta pèlu lu singhjari E la gallina faci l'ovu Senza mancu nidicali. E lu beccu inchjirchja i corra Chi ni pari un ginirali.''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Quandu ellu piovi e faci lu soli Tandu la vulpi faci l'amori. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' (Santa Reparata di Balagna)
:'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Quandu veni u mesi di maghju A la donna li cresci lu pèlu E lu cazzu pidda curaghju. ''' (Laretu-di-Tallà)
==R==
:'''Ronchi samirini un còddani in celi. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' :'''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' (Azilonu)
:'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' (Frassetu)
:'''Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna. ''' (Azilonu, Frassetu)
==S==
:'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru. ''' (Azilonu )
:'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' (Azilonu, Frassetu)
::''Alternative 1:'' :'''Saccu biotu un teni rittu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' (Ghjannucciu)
:'''Saccu pienu un pò piigà. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Sameri chi grogna Un ti fà vargogna. ''' (Frassetu)
:'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante : Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.)
:'''Sapiutu la trè Sapiutu lu rè. ''' (Azilonu )
:'''Sé Bastèlica t'avia u portu Aiacciu saria l'ortu. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu Aiacciu accantu era un ortu. ''' (Azilonu)
:'''Sè i guai si mittiani à u soli Ognunu si ripigliaria i soi. ''' ()
:'''Sè u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' (Frassetu)
:'''Sè u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' (Ghjannucciu)
:'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru. ''' (Frassetu)
:'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Sia mali o sia bè Cristu un dici par quistu hè. ''' (Azilonu )
:'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' (Laretu di Tallà)
:'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' (Frassetu)
:'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' (Frassetu)
:'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' (Azilonu, Frassetu)
==T==
:'''Tal calzu, tal magliolu Tal babbu, tal figliolu. ''' (Frassetu)
:'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' (Frassetu)
:'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' (Lugu-di-Nazza)
:'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' (Muratu)
:'''Tigliolu, ti vogliu. ''' (Zigliara)
:'''Tinta quidda panca Dund'un ci posa barba bianca. ''' (Ghjannucciu)
:'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' (Azilonu)
:'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa Sempri tocca e mai n'arresta. ''' (Azilonu)
:'''Tràmula di ghjugnu Alivi in pugnu. ''' (Azilonu)
:'''Tuttu lacatu hè persu. ''' (Frassetu)
:'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' (Azilonu)
==U==
:'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''U candidatu prummetti piu casgiu chè pani. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' (Frassetu)
:'''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' (Vicu)
:'''U celi à volta di pani S'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' (Frassetu)
:'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' (Azilonu)
:'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' (Òlcani)
:'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' (Frassetu)
:'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' (Frassetu)
:'''U mari accoglii i vadini. ''' (Azilonu)
:'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' (Frassetu)
:'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' (Azilonu)
:'''U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala. ''' (Azilonu, Frassetu, Ghjannucciu, Lugu-di-Nazza)
:'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' (Azilonu)
:'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante : U boiu...) ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' (Azilonu )
:'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' (Frassetu)
:'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' (Merusaglia)
:'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' (Frassetu) (Variante : ...Di i beddi donni ni faci u strascinu.)
:'''U soli sorti par tutti. ''' (Frassetu)
:'''U tassu Durgu trè centu anni Trè verdi, siccu e passu. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''U techju un credi u famitu. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''U troppu bè s'arrivolta. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''U troppu stroppia. '''
:'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli.E deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' (Frassetu)
:'''Un chjameti povar'omu A chi t'hà un chjosu in Valgonu. ''' (Furciolu)
:'''Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Un disòrdini Faci un òrdini. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' (Azilonu, Frassetu) Variante : ...chi hè mancatu.)
:'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' (Frassetu)
:'''Un hè bella quella sporta Chi arrega e nun porta. ''' (Laretu-di-Tallà)
:'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' (Frassetu)
:'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' (Frassetu)
:'''Un si mori chè una volta. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
:'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' (Azilonu)
:'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' (Azilonu)
:'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' (Azilonu)
:'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' (Azilonu)
::''Alternative 1:'' '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' (Azilonu)
:'''Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Un trema una foglia Chi Diu nun voglia. ''' (Azilonu)
:'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' (Azilonu)
:'''Una donna faci e sfaci una casa. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' (Òlcani)
:'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' (Laretu-di-Tallà)
::''Alternative 1:'' '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' (Azilonu )
==V==
:'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Vargualè, Vargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' (Azilonu)
:'''Verbi volen, scritti manen. ''' (Aiacciu) (verba volent, scripta manent)
:'''Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama. ''' (Azilonu, Frassetu)
:'''Vistu l'omu Vistu a raghjoni. ''' (Azilonu, Frassetu)
==Z==
:'''Zigliara Focu e fiara. ''' (Azilonu)
:'''Zoza di mala furtuna Chi d'inguernu un vidi soli E d'istati un vidi luna. ''' (Laretu-di-Tallà)
'''See also:''' [[List of proverbs]].
[http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu]
[http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu]
[http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu]
[[de:Sprichwort]]
[[en:Proverb]]
[[eo:Proverbo]]
[[fr:Proverbe]]
[[la:Sententia(Gnome)]]
[[nl:Spreekwoord]]
[http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_siciliani pruverbii siciliani]
Pruverbii corsi
925
2992
2006-05-08T16:36:05Z
86.206.249.156
/* S */
__NOTOC__
[[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]]
Issu listinu comporta attualmenti 526 pruverbii. I vosci cuntribuzioni sò benvinuti.
==A==
*'''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.'''
*'''A bacia t'hà l'anchi corti. ''' (Azilonu)
*'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. ''' (Frassetu)
* '''A botta vechja faci u bon' vinu.''' (Pila)
*'''A casa piglia, a casa rendi. ''' (Frassetu)
*'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. ''' (Azilonu)
*'''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.''' (A Casalta d'Ampugnani)
*'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. ''' (Frassetu)
*'''A chì campa n'ha da veda. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A chi dormi un piglia pesci. ''' (Azilonu, Frassetu, Lugu-di-Nazza)
* '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.''' (Aiacciu)
*'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. ''' (Aiacciu, Ghjannucciu)
* '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.'''
* '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.'''
*'''A chì l'attempa a perdi. ''' (Coti-Chjàvari, Frassetu)
*'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A chì la fuma, à chì la pippa.''' (Merusaglia)
*'''À chì male un face paura un ha.'''
*'''À chì nasce bella, nasce maritata.'''
*'''À chì nasce sumere un diventa cavallu.'''
*'''À chì nascì, à chì nascitiò!'''
*'''A chì mali vivi, mali mori. ''' (Zèvacu)
*'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' (Quenza)
*'''A chi mori, à chi s'allarga. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A chi para fritu, para caldu. ''' (Laretu-di-Tallà)
* '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.'''
*'''À chì s'aiuta hè galant'omu.'''
*'''A chi stanta, à chi scurnochja. ''' (Frassetu)
*'''A chì stughji un perdi tempu. ''' (Azilonu)
*'''A chì t'ha culu, tira peta. ''' (Ghjannucciu)
*'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.'''
*'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. ''' (Frassetu)
*'''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.'''
*'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. ''' (Zicavu)
*'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. ''' (Azilonu)
* '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.'''
*'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A chi va forti, va à la morti. ''' (Laretu-di-Tallà)
* '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.'''
* '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.'''
*'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.''' (San Lurenzu)
*'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. ''' (Azilonu) A "còcciula"= beignet au brocciu
*'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. ''' (Frassetu)
* '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.''' (Pila)
*'''A donna faci l'omu. ''' (Lugu-di-Nazza)
*'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''A festa d'Àmpaza passa. ''' (Azilonu)
*'''A forza di tirà a corda strappa. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. ''' (Frassetu)
*'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. ''' (Azilonu)
*''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.''' (San Lurenzu)
*'''A ghjara cresci ma a forza manca. ''' (Frassetu)
*'''A ghjastema si rivolta. ''' (Frassetu)
*'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. ''' (Azilonu)
*'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. ''' (Frassetu)
*'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.''' (San Lurenzu)
*'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' (Azilonu, Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. ''' (Ghjannucciu)
*'''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela. ''' (Azilonu)
* '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.''' (Laretu di Taddà)
*'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. ''' (Frassetu)
* '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.'''
*'''A matina leone, a sera cuglione.''' (San Lurenzu)
* '''A misura ancu indi l'acqua.'''
* '''A paura faci truttà a mula.'''
*'''A pratica vinci a grammatica.''' (Cuzzà)
*'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. ''' (Frassetu)
*'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' (Laretu-di-Tallà)
*'''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A raghjoni hè verbali. ''' (Azilonu)
*'''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. ''' (Ghjannucciu)
* '''A risa sta in bocca à i pazzi.'''
* '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.'''
*'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)''' (Laretu-di-Tallà)
*'''A strada bedda un hè mai longa. ''' (Zèvacu)
*'''A tola e à lettu, alcunu rispettu. ''' (Frassetu)
*'''A un bon' cani si dà un bon ossu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.''' (San Lurenzu)
*'''A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (Frassetu)
:''Alternative 1:'' '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''' (Lugu-di-Nazza)
*'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' (Frassetu)
::''Alternative 2:'' '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. ''' (Frassetu)
*'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia. ''' (Frassetu)
*'''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.'''
*'''Aghji fedi è Diu pruvvèdi. ''' (Azilonu)
*'''Agnellu pasquale, caprettu in Natale.'''
*'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. ''' (Frassetu)
*'''Alliscia a mamma par avè a figliola. ''' (Frassetu)
*'''Amori e signuria un volini cumpagnia. ''' (Frassetu)
* '''Ampaza, a trava'''
*'''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. ''' (Azilonu)
*'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. ''' (Frassetu, Lugu-di-Nazza)
*'''Ancu l'onori sò castighi. ''' (Frassetu)
*'''Annata d'erba, annata di merda. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. ''' (Frassetu)
* '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.'''
*'''Aprili, desfa purcili. ''' (Frassetu) (Variante :... spigni purcili.)
*'''Aqua corri è sangui strigni. ''' (Frassetu)
*'''Aqua d'aostu, oliu e mostu. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. ''' (Frassetu) Variante :... ghjugni à i carri
* '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.''' (Pila-Canali).
*'''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Arcu di sera, bel' tempu si spera.'''
*'''Arechja manca arechja franca, arechja dritta arechja fritta.'''
*'''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.'''
*'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.''' (San Lurenzu)
*'''Azilonu, fiori di cantonu. ''' (Azilonu)
*'''Azilonu, pocu hè bonu. ''' (Azilonu)
==B==
*'''Babbi e mammi tonti, figlioli astuti. ''' (Azilonu)
*'''Balanini, unti e fini.'''
*''' Balaninu untu e finu.''' (San Lurenzu)
*'''Bastia, Bastia a ch'un ha soli un ci stia.'''
*'''Bellezza ùn si ne magna.'''
*'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.''' (San Lurenzu)
==C==
*'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' (Santa Reparata di Balagna)
*'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.''' (San Lurenzu)
* '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.'''
*'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' (Azilonu) a scuffia = la coiffe
*'''Cane abbaghja e porcu magna.'''
*'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.'''
*'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.''' (San Lurenzu)
* '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.'''
*'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.'''
*'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' (Frassetu)
*'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.'''
*'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
* '''Centu casi, centu milla miserii.''' (Pila)
*'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Ch'un s'aiuta s'annega.''' (San Lurenzu)
*'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' (Frassetu)
*'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.''' (San Lurenzu)
*'''Chì campa spirendu mori caghendu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' (Frassetu)
*'''Chì cerca trova. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' (Azilonu)
*'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. ''' (Azilonu)
*'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. ''' (Frassetu)
*'''Chì disprezza, compra. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' (Azilonu)
* '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.'''
*'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. ''' (Azilonu)
* '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.'''
*'''Chì male fonda male accima.''' (San Lurenzu)
*'''Chi muta, muga. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Chi nasci, pasci. ''' (Frassetu)
*'''Chi pocu tene, caru tene.'''
*'''Chi posa mal' pensa. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''Chì prima ghjugni prima macina.'''
*'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.''' (San Lurenzu)
*'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.''' (San Lurenzu)
*'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. '''
::''Alternative 1:'' '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' (Azilonu, Frassetu)
::''Alternative 2:'' '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' (Ghjannucciu)
*'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' (Azilonu, Frassetu, Ghjannucciu, Laretu-di-Tallà)
*'''Chì t'abezza ti sbezza.''' (San Lurenzu)
*'''Chi ùn face male, ùn ha paura.'''
*'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Chì ùn spera s'addispera.'''
*'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. ''' (Frassetu)
*'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' (Frassetu)
*'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.''' (San Lurenzu)
* '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.''' (Pila)
*'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Chì vole campa solu piglii a machja.''' (San Lurenzu)
*'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' (Laretu-di-Tallà)
* '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.'''
* '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.'''
* '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.'''
* '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.'''
*'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. ''' (Frassetu)
*'''Ci voli à nascia par pascia. ''' (Azilonu)
* '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.'''
*'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' (Azilonu)
*'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' (Frassetu)
*'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. ''' (Azilonu)
*'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. ''' (Azilonu)
*'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''Corpilonghi Auccianesi.'''
*'''Cosa fatta, loda la ! ''' (Frassetu)
*'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari. (Laretu di Tallà)'''
*'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.'''
*'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' (Azilonu, Frassetu)
==D==
* '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.'''
*'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.''' (San Lurenzu)
*'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.''' (Pila)
*'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. ''' (Azilonu)
* '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.'''
*'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' (Azilonu)
*'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' (Frassetu)
*'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Donna chi posa mal'pensa. ''' (Merusaglia)
*'''Donna, dannu. ''' (Ghjannucciu)
*'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.''' (San Lurenzu)
*'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.''' (San Lurenzu)
==E==
*'''E cose torte strappanu.'''
==F==
*'''Fà à parera e tèni ti à tè. ''' (Azilonu)
*'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.''' (San Lurenzu)
*'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.''' (San Lurenzu)
*'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.''' (San Lurenzu)
*'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.''' (San Lurenzu)
*'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. ''' (Azilonu)
*'''Focu d'alzu, focu falsu. ''' (Azilonu)
*'''Fora u denti, fora a pena. ''' (Frassetu)
*'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' (Frassetu, Zevacu)
* '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.''' (Pila)
*'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. ''' (Zevacu)
*'''Furciolu, forca. ''' (Azilonu)
*'''Furia di mane, asgiu di sera.''' (San Lurenzu)
*'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.'''
==G==
* '''Galant'omi sò Piracci.'''
*'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' (Azilonu)
*'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.''' (San Lurenzu)
*'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' (Frassetu)
==H==
*'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' (Azilonu)
*'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' (Cavru)
*'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. ''' (Frassetu)
* '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.'''
*'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' Mègliu solu ché mali accumpagnatu. ''' (Azilonu)
* '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.'''
*'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Hè megliu pocu chè micca. ''' (Azilonu, Frassetu)
*''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.'''
* '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.'''
==I==
*'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' (Frassetu)
*'''I funi longhi diventani sarpi. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante :... Un i cunnosci cà a cuchjara.) ''' (Frassetu, Ghjannucciu)
::''Alternative 1:'' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' (Azilonu)
*'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''I muntona frassitani.'''
*'''I parenti Sò i denti. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' (Òlcani)
*'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' (Frassetu)
*'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. ''' (Frassetu)
*'''I solda sò tondi e capùlani. ''' (Azilonu)
*'''I solda un vènini micca cantendu. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.'''
*'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' (Frassetu)
*'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.''' (San Lurenzu)
*'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.''' (Pietralba)
*'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. ''' (Merusaglia)
*'''Ind'a coda ci sta u vilenu.'''
*'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' (Frassetu)
*'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' (Frassetu)
*'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' (Frassetu)
==J==
==L==
* '''L'aqua si ni va sempri à u mari.''' (Pila)
*'''L'aqua va à u mare. ''' (Merusaglia)
*'''L'atti ùn so micca i fatti.'''
*'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. ''' (Frassetu)
*'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. ''' (Frassetu)
*'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' (Santa Reparata di Balagna)
*'''L'amori hè cecu. ''' (Frassetu)
*'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. ''' (Frassetu)
*'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' (Azilonu)
*'''L'aqua sfonda i ricci. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' (Òlcani)
*'''L'aqua va à u mari. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante :I vadini vani à u mari.)
*'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. ''' (Azilonu)
*'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' (Lugu-di-Nazza)
* '''L'ochji sò d'aqua.'''
*'''L'omu pruponi è Diu disponi. ''' (Laretu-di-Tallà)
* '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.'''
*'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu un si senti, hè mortu o per murire. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu un veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. ''' (Azilonu)
==M==
* '''Machjaghjoli sò veracci.'''
*'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.'''
*'''Mamma scagna è ghjatta mangna. ''' (Azilonu)
* '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.'''
* '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.'''
*'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' (Frassetu)
*'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' (Zevacu) Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
*'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' (Frassetu)
*'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Megliu morti chè storti.''' (San Lurenzu)
*'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.'''
*'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' (Zevacu)
*'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. ''' (Azilonu)
*'''Moitinchi cori finti.''' (San Lurenzu)
*'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' (Frassetu)
*'''Mori più agnedda ca muntona. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.'''
*'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' (Azilonu, Frassetu)
==N==
*''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.''' (San Lurenzu)
*'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' (Frassetu)
*'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. ''' (Azilonu)
*'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' (Azilonu)
*'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.'''
*'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. ''' (Frassetu)
* '''Ni mori più grassi chè passi.'''
*'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!'''
==O==
*'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. ''' (Azilonu, Frassetu)
*''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.''' (San Lurenzu)
*'''Oghji eiu, dumani tù. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. ''' (Azilonu)
*'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' (Frassetu)
*'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' (Azilonu)
*'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' (Frassetu)
*'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.'''
* '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.'''
*'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.''' (San Lurenzu)
*'''Omu dormi e carta veghja. ''' (Azilonu)
*'''Ora vivu ora mortu. ''' (Azilonu, Frassetu)
==P==
*'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. ''' (Frassetu)
*'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' (Frassetu)
*'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''Par un colpu un casca l'arburi. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.'''
* '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.''' (Laretu di Taddà)
*'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. ''' (Frassetu)
*'''Patti chjari, amici cari.'''
* '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà. (San Lurenzu)'''
*'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.''' (San Lurenzu)
*'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.''' (San Lurenzu)
*'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.'''
* '''Piglia muglieri, chì affrinarè.'''
* '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.'''
* '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.''' (Curbara)
*'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.''' (San Lurenzu)
*'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' (Lugu-di-Nazza)
*'''Più hè parenti e più ghjentri. ''' (Frassetu)
*'''Più pècuri, piu mocci. '''
* '''Più pendi è più rendi.''' (Pila)
*'''Più si campa e più si n'impara. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Più si campa e più si ni vedi. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Poni in terra e spera in Diu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' (Azilonu )
* '''Prima ghjugna, prima tigna.''' (Pila)
*'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.''' (San Lurenzu)
==Q==
*'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' (Azilonu )
*'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' (Frassetu)
*'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' (Frassetu)
*'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.''' (San Lurenzu)
*'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' (Santa Reparata di Balagna)
*'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''Quandu u soli hè in Azilonu, mangna puri u to bucconu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. ''' (Laretu-di-Tallà)
==R==
*'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' *'''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' (Azilonu)
*'''Roba di Scolca, roba di forca.''' (Scolca)
*'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' (Frassetu)
* '''Russura à a marina, soli caldu a matina.'''
*'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. ''' (Azilonu, Frassetu)
==S==
*'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' (Azilonu )
*'''S'ochju un vede core un vole.''' (San Lurenzu)
*'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' (Azilonu, Frassetu)
::''Alternative 1:'' *'''Saccu biotu un teni rittu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' (Ghjannucciu)
*'''Saccu pienu un pò piigà. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. ''' (Frassetu)
* '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.''' (Pila)
*'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.''' (San Lurenzu)
*'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante :Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.)
*'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. ''' (Azilonu )
* '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.'''
*'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.''' (San Lurenzu)
* '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.'''
* '''Scornaboi mezanacci.'''
* '''Scornaboi sò Peracci.'''
*'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. ''' (Azilonu)
*'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. '''
* '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.'''
*'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' (Frassetu)
*'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' (Ghjannucciu)
*'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' (Frassetu)
* '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.'''
*'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.''' (San Lurenzu)
* '''Setti, u sciffru di i buciardi.'''
* '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.'''
*'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' (Azilonu, Frassetu)
*''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu. (San Lurenzu)'''
*'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. ''' (Azilonu )
* '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.''' (Laretu di Taddà)
*'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' (Laretu di Tallà)
*'''Sò e mamme chi facenu e figliole.''' (San Lurenzu)
* '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.'''
*'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' (Frassetu)
*'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' (Frassetu)
*'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''Stramunchjati carbuccesi.'''
* '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.'''
==T==
*'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. ''' (Frassetu)
*'''Tanti paesi, tante usanze.'''
*'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' (Frassetu)
*'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' (Lugu-di-Nazza)
*'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' (Muratu)
*'''Tigliolu, ti vogliu. ''' (Zigliara)
*'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. ''' (Ghjannucciu)
* '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.''' (Pila)
*'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' (Azilonu)
*'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. ''' (Azilonu)
*'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.''' (San Lurenzu)
* '''Tradittori sò Veracci.'''
* '''Tradittori sò Piracci.'''
*'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!'''
*'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. ''' (Azilonu)
* '''Travaglia à chì t'hà fami'''.
*'''Tuttu lacatu hè persu. ''' (Frassetu)
*'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' (Azilonu)
==U==
*'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' (Frassetu)
*'''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' (Vicu)
*'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' (Frassetu)
*'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' (Azilonu)
*'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' (Laretu-di-Tallà)
* '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.''' (Pila)
* '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.''' (Pila)
*'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' (Òlcani)
*'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' (Frassetu)
*'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' (Frassetu)
*'''U mari accoglii i vadini. ''' (Azilonu)
*'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' (Frassetu)
*'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' (Azilonu)
*'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. ''' (Azilonu, Frassetu, Ghjannucciu, Lugu-di-Nazza)
*'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' (Azilonu)
*'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' (Azilonu )
*'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' (Frassetu)
*'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.''' (San Lurenzu)
*'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' (Merusaglia)
*'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' (Frassetu) (Variante :...Di i beddi donni ni faci u strascinu.)
*'''U soli sorti par tutti. ''' (Frassetu)
*'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''U techju ùn credi u famitu. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''U troppu bè s'arrivolta. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''U troppu stroppia. '''
''' U vinu face parlà.''' (San Lurenzu)
*'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' (Frassetu)
*'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. ''' (Furciolu)
*'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. ''' (Azilonu, Frassetu)
* '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.'''
*'''Un disordini Faci un ordini. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' (Azilonu, Frassetu) Variante :...chi hè mancatu.)
*'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' (Frassetu)
*'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.''' (San Lurenzu)
*'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. ''' (Laretu-di-Tallà)
*'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' (Frassetu)
*'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' (Frassetu)
* '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.'''
*'''Un si mori chè una volta. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà)
*'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' (Frassetu)
*'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' (Azilonu)
*'''Un si po dorme e fà a guardia.''' (San Lurenzu)
*'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' (Frassetu)
*'''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' (Azilonu)
*''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.'''
*'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' (Azilonu)
* '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.'''
*'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' (Azilonu)
::''Alternative 1:'' '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' (Azilonu)
*'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. ''' (Azilonu)
*''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.''' (San Lurenzu)
*'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' (Frassetu)
::''Alternative 1:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' (Azilonu)
*'''Una donna faci è sfaci una casa. ''' (Azilonu, Frassetu, Pila)
*'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' (Òlcani)
*'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' (Laretu-di-Tallà)
::''Alternative 1:'' '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' (Azilonu )
==V==
*'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.''' (San Lurenzu)
*'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' (Azilonu)
*'''Verbi volen, scritti manen. ''' (Aiacciu)
*'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. ''' (Azilonu, Frassetu)
*'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. ''' (Azilonu, Frassetu)
==Z==
*'''Zigliara, focu e fiara. ''' (Azilonu)
*'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. ''' (Laretu-di-Tallà)
[http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu]
[http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu]
[http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu]
[[de:Sprichwort]]
[[en:Proverb]]
[[eo:Proverbo]]
[[fr:Proverbe]]
[[la:Sententia(Gnome)]]
[[nl:Spreekwoord]]
[http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_siciliani pruverbii siciliani]
Pruverbii siciliani
1372
3170
2006-08-01T12:05:57Z
149.132.114.59
/* C */
__NOTOC__
[A traduzzioni in talianu hè da rimpiazzà par una tradizzioni in corsu.]
[[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]]
==A==
:Accatta caru e vinni mircatu.
::Compra prudutti di qualità e vendi a bon' prezzu
:Accatta di quattru e vinni di ottu.
:Acqua passata ùn macina mulinu.
::Acqua passata ùn faci macinà u mulinu.
:Iè inutile cca 'ntrizzi e fai cannola,u santu ié di mammuru e nun sura
::Fare una cosa inutile come affannarsi con il trucco e le premure per una ragazza brutta: l'uomo diventa casto, di marmo e non si sconvolge.
:All’acqua ccu lu panaru.
::Fare una cosa inutile come andare alla sorgente col paniere di vimini.
:A ligna senza corda
::Fare una cosa inutile come andare a far legna senza portarsi una corda.
:Amicu fausu è malu vicinu, ietta la petra e ammuccia la manu.
:: Il Falso amico è un cattivo vicino, che tira le pietre addosso, nascondendo la mano.
:Amuri, biddizzi e dinari un si puonnu ammucciari
::Amore bellezze e denaro non possono essere nascosti
:Amuri ammuccia ogni difettu
:: L'amore nasconde ogni difettu
:A petra offerta di n'amicu è comu un pumu.
:: Ciò che è offerto da un amico è sempre buono
:Arraglia troia ca a mia m'annoia
:: Raglia pure scrofa perchè tanto mi sono stufato di te.
:Arraspa ô tò amicu unni cci mancia.
::
:Arvulu chi nun fa frutta, tagghialu dî radichi.
:: E' inutile mantere un albero (o una attività) che non fa frutti, conviene tagliarlo alla radice.
:A tò amicu veru parracci chiaru.
:: Al tuo amico sincero, parla chiaramente
:A tri parmi di lu me culu, cchi voli fari fà
:: A tre palmi (un palmo circa 25 centimetri) dal mio culo, faccia quel che vuole.
:Au caru 'cattaci, au mercatu pensaci.
::Compra cose di qualità e diffida da ciò che viene offerto a buon prezzo.
::<small>Per la traduzione in altre lingue vedi [[:wikt:Acqua passata ‘un macina mulinu|Wiktionary]]</small>
==B==
==C==
:Cu accatta abbisogna di cent'occhi; cu vinni d'unu sulu.
:Cu è riccu d'amici è scarzu di guài.
::Chi ha tanti amici passa pochi guai.
:Cu' bedda voli appariri, tanti guai havi a patiri
::Chi bella vuole apparire, tante sofferenze deve subire
:Cu' asini caccia e fimmini cridi, faccia di paradisu nun ni vidi
::Chi asini insegue e donne crede, non vedrà il paradiso
:Cu amici e parenti, 'un accattari e 'un vinniri nenti
::Con gli amici e i parenti non comperare e vendere niente
:Cu' nesci, arrinesci
::chi esce dal propio paese, trova fortuna
:Casa senza omu, casa senza nomu
::casa senza uomo, casa senza nome
:Callia chiossa un fasciu di ligna, ni la ceminera, câ un arburo ni la foresta
::é meglio avere poca legna nel camino (che riscalda) che un albero nella foresta (che non riscalda)
:Chianta arburi 'mezzu la vigna, si nun pigli frutta cogli ligna
::Fai del bene nella vita, se non raccogli sorrisi almeno fai felice la gente
:Campana câ nun sona o primu toccu è surda
::Se una donna non accetta la prima volta è inutile tentare
:Chistu e nenti sunnu parenti
::qualcosa di poco e niente sono parenti
:Celu niettu un c’è paura di trona
::con il cielo limpido non si teme temporale
:Calati iuncu ca passa a china
::inchinati (non ti spezzare, sopporta) giunco che passa la piena del torrente.
:Cchiu scuru di menzannotti nun po fari
::più buio di mezzanotte non può fare
:Cu lu parmu e la gnutticatura
::rendere con gli interessi
:Cci mancanu 19 sordi ppi fari na lira
::gli manca 19 centesimi per fare una lira (quindi non ha niente).
:Cu avi un parrinu iavi u gnardinu
::chi ha in famiglia un prete ha un giardino (è ricco)
:Cu avi lingua passa lu mari
::chi ha lingua attraversa il mare
:Cu avi sordi campa filici e cu nunn'avi perdi l'amici
::chi ha soldi vive felice chi non ne ha perde gli amici.
:Cu avi dinari assà sempri cunta e cu iavi muglieri bieddri sempri canta
::chi ha assai soldi sempre li conta, e chi ha la moglie bella sempre canta.
:Cu ccu cani si curca, ccu pulici si leva
::chi si corica coi cani si alza con le pulci.
:Cu passa di banninu e nugnè arrubbatu, Mburnatardu nun c’è o iè malatu
::se passi da "bannino" (territorio di Campobello) e non sei rapinato Mburnatardu (famoso brigante) non c'è o è ammalato.
:Cu figliu di gattu è, surci piglia
::chi è figlio del gatto acchiappa i topiCu paga avanti avanti, mangia pisci fitenti = chi paga prima, mangia pesci fetenti.
:Cu è minchia carnalivari o cu cci va appriessu?
::chi è stupido lo scemo o chi losegue?
:Cu ti voli beni ti fa chianciri, e cu ti voli mali ti fa ridiri.
::
:Cu voli a cristu si lu preia
::chi vuole Cristo se lo preghi: chi ha bisogno di qualcosa... che si dia da fare!
:Cu camina co zoppu all'annu zuppia
::Chi cammina con lo zoppo entro l'anno zoppica anche lui; si dice di persona che affiancando una data persona in breve tempo ne avrà acquisito le medesime caratteristiche (negative!)
==D==
:Doppu Natali ...lu friddu e la fami.
::Dopo Natale ...il freddo e la fame
:Donne e buoi dei paesi tuoi
:: Sposa la donna del tuo paese per capirla bene
:Di na figlia centu nori
::Di una figlia fa centu nore (si dice di colui che ha una sola figlia e la promette a cento persone e ne fa cento nuore)
==E==
==F==
==G==
==H==
==I==
:I finnimi quarchi vota dicinu u veru, ma nun lu dicinu interu
::Le donne talora dicono il vero, ma non lo dicono intero
==J==
==K==
==L==
:Lu gilusu mori curnutu
::U ghjilosu mori curnutu
:Li difetti di la zita s'ammuccianu cu la doti
::I difetti della fidanzata si nascondono con la dote
:LI guai di la pignata li sapi la cucchiara
::I guai di a pignatta un i sa chè a cughjara
: L'acqua si ni va 'nta la pinnenza, l'amuri si ni va unni c'è spiranza
::l'acqua scende lungi il pendio, l'ampre se va dove c'è speranza
:Li corna su' cuomo li denti,duolinu quannu spuntanu, ma poi servino pi' mangiari
::le corna sono come i denti, fanno male quando spuntano ma poi servono per mangiare (si dice di colui per convenienza finge di ignorare la relazione della moglie con una persona influente)
:Lu sceccu porta la paglia e lu sceccu si la mangia
::l'asino porta la paglia e l'asino la mangia (si dice di una persona egoista che produce qualche cosa e se la tiene per lui solo)
:L'acqua do Seggiu 'a potta 'o Riina
::Fare una cosa inutile: il fiume Seggio nel corso cambia nome diventando Riina poco più avanti
==M==
:Mi cuntentu vidiri a me figghiu mortu abbasta ca viu a me nora scuntenta
:: Sarei contenta di veder morire mio figlio purchè veda mia nuora infelice
:Muggheri onesta, trisoru ca resta
::Moglie onesta, trisoru ca resta
==N==
:Natali cu lu suli, Pasqua cu lu tuzzuni.
::Natale col sole, Pasqua col tizzone.
:Nuttata persa e figlia fimmina
::La nottata é persa ed in più c'è nascita di bambina (dunque necessità della dote
:Nuddu si pigghia si nun s'assumigghia
::Nessuno si sposa se non si rassomoglia
:Nun ladari la jurnata si nun scura la jurnata
::Non lodare la giornata se non arriva la sera
:Nun c'è sabato senza suli, nun c'è fimmina senza amuri
::Non c'è sabato senza sole, non c'è donna senza amore
:'na manu lava l'autra e tutti e dui lavanu la mascara
::Una mano lava l'altra e tutte e due lavano la faccia
:'Ncapu a lu Re c'è lu vicerè
::paradosso siciliano..il re è lontano e il vicerè è vicino
==O==
:o siccu o saccu
::o niente oppure tutto (si dice di una persona che fa le cose senza giusta misura)
==P==
==Q==
:Quannu l'amuri tuppulia, non lu lassari ammenzu la via
::Quando l'amore bussa alla tua porta, non lo laciare in strada
==R==
==S==
:Sciroccu chiaru e tramuntana scura, mettiti in mari senza paura.
::Scirocco chiaro e tramontana scura, mettiti in mare senza paura.
:Si fa accattari caru!
::Si fa comprare a caro prezzo! Detto di persona che si rende disponibile dopo tante lusinghe
==T==
==U==
:Unna maggiuri cé minuri cessa.
::Dove maggiore c'è il minore è nulla.
:Unni va lu sceccu va la cuda
:: si dice i due persone che vanno sempre insieme
==V==
==W==
==X==
==Y==
==Z==
Sprissioni corsi
1373
2485
2005-09-02T10:49:41Z
83.201.135.74
sbagliu - annantu à wikilibri
Wikiquote:General disclaimer
1396
2881
2006-01-26T15:08:02Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam
Wikiquote:Community Portal
1397
2840
2006-01-05T01:40:19Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam
Current events
1398
2880
2006-01-26T15:07:57Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam
Help:Contents
1399
2856
2006-01-10T06:31:38Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam
Wikiquote:About
1449
2879
2006-01-26T15:07:47Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam
Wikiquote:Copyright
1459
2866
2006-01-18T07:09:34Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam
Wikiquote:Help
1460
2865
2006-01-18T07:09:29Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam
Wikiquote:Site support
1463
2864
2006-01-18T07:09:24Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam
Wikiquote:Copyrights
1477
2867
2006-01-18T07:09:38Z
Hégésippe Cormier
9
blanked: spam