Wikiquote http://co.wikiquote.org/wiki/Main_Page MediaWiki 1.10alpha first-letter Media Special Talk User User talk Wikiquote Wikiquote talk Image Image talk MediaWiki MediaWiki talk Template Template talk Help Help talk Category Category talk Main Page 1 3171 2006-08-05T07:21:58Z 207.195.240.105 __NOTOC__ {|- |class="plainlinks" colspan="2" bgcolor="#f2f2f2" style="border:1px solid #cfcfcf;padding:1em;padding-top:0.5em;padding-bottom:0em;"| === Benvinuta annantu à versione in lingua corsa di Wikiquote! === [[Image:Venacu.jpg|200px|right]] [[Wikiquote:Benvinuta|Site benvinuti]] annantu à a versione '''[in custruzzioni]''' in lingua corsa di [[Wikiquote]], un prugettu culletivu chì cumprende citazione, pruverbii, etc. in lingua corsa. A versione in lingua corsa di Wikiquote hè u cumpagnu di l'enciclopedia à cuntinutu apartu [http://www.wikipedia.org Wikipedia], di u u Wikizziunariu [http://co.wiktionary.org], e di Wikilibri [http://co.wikibooks.org]. T'avemu avà '''{{NUMBEROFARTICLES}}''' intrate. Pudete scrive in corsu supranu o suttanu, com'è vo vulete: diversità fac ricchezza. E principale varietà di a lingua corsa devenu esse ripresentate in a versione in lingua corsa di Wikiquote. U so cuntenutu hè cupertu per a [[licenzia libara GNU]]; viditi [[Wikiquote:Copyright|Wikiquote copyright]] per avè più mori informazione. |-} {|- |class="plainlinks" colspan="2" bgcolor="#f2f2fa" style="border:1px solid #cfcfcf;padding:1em;padding-top:0.5em;padding-bottom:0em;"| === Pruverbii === [[Image:Piana.jpg|200px|left]] [[Pruverbii_corsi|corsi]] [[Pruverbii_francesi|francesi]] [[Pruverbii_inglesi|inglesi]] [[Pruverbii_sardi|sardi]] [[Pruverbii_siciliani|siciliani]] [[Pruverbii_taliani|taliani]] |-} {|- |class="plainlinks" colspan="2" bgcolor="#f2f1fa" style="border:1px solid #cfcfcf;padding:1em;padding-top:0.5em;padding-bottom:0em;"| == Prugetti assuciati == [[Image:Wiktionary-logo-en.png|50px]] '''U wikizziunariu: Wiktionary in lingua corsa http://co.wiktionary.org''' [[Image:Wikibooks-logo.svg|50px]] '''Wikibooks in lingua corsa http://co.wikibooks.org''' [[Image:Wikipedia-logo.png|50px]] '''Wikipedia in lingua corsa http://co.wikipedia.org''' |-} <div class="toccolours" style="text-align:center;margin-bottom:1em"> '''[[:it:Wikipedia:Progetto Wikifratellanza|Prugettu Wikifratillanza]] – Sparghje la boce, Spargi la vuci!'''<br /> Wikiquote in [[Corsu]] · [[:fur:|Furlan]] · [[:la:|Latine]] · [[:sc:|Sardu]] · '''[[:scn:|Sicilianu]]''' </div> [[aa:]] [[af:]] [[als:]] [[ar:]] [[de:]] [[en:]] [[as:]] [[ast:]] <!-- missing WikiMedia 1.3 support --> [[ay:]] [[az:]] [[be:]] [[bg:]] [[bn:]] [[bo:]] [[bs:]] [[cs:]] [[cs:]] [[cy:]] [[da:]] [[el:]] [[eo:]] [[es:]] [[et:]] [[eu:]] [[fa:]] [[fi:]] [[fr:]] [[fy:]] [[ga:]] [[gl:]] [[gn:]] [[gu:]] [[he:]] [[hi:]] [[hr:]] [[hy:]] [[ia:]] [[id:]] [[is:]] [[it:]] [[ja:]] [[ka:]] [[kk:]] [[km:]] [[kn:]] [[ko:]] [[ks:]] [[ku:]] [[ky:]] [[la:]] [[ln:]] <!-- missing WikiMedia 1.3 support --> [[lo:]] [[lt:]] [[lv:]] [[hu:]] [[mi:]] [[mk:]] [[ml:]] [[mn:]] [[mr:]] [[ms:]] [[mt:]] <!-- missing WikiMedia 1.3 support --> [[my:]] [[na:]] [[nah:]] [[nds:]] [[ne:]] [[nl:]] [[no:]] [[oc:]] [[om:]] [[pa:]] [[pl:]] [[ps:]] [[pt:]] [[qu:]] [[ro:]] [[ru:]] [[sa:]] [[si:]] [[sk:]] [[sl:]] [[sq:]] [[sr:]] [[sv:]] [[sw:]] [[ta:]] [[te:]] [[tg:]] [[th:]] [[tk:]] [[tl:]] [[tr:]] [[tt:]] [[ug:]] [[uk:]] [[ur:]] [[uz:]] [[vi:]] [[vo:]] [[xh:]] [[yo:]] [[za:]] [[zh:]] [[zu:]] Corsi 924 1855 2005-06-24T13:23:32Z 83.201.2.187 __NOTOC__ [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] ==A== :'''A bacia t'hà l'anchi corti. ''' (Azilonu) :'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. ''' (Frassetu) :'''A casa piglia, a casa rendi. ''' (Frassetu) :'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli Ci ghjugni u duttori. ''' (Azilonu) :'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. ''' (Frassetu) :'''A chì campa n'ha da veda. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A chi dormi un piglia pesci. ''' (Azilonu, Frassetu, Lugu-di-Nazza) :'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. ''' (Ghjannucciu) :'''A chì l'attempa a perdi. ''' (Coti-Chjàvari, Frassetu) :'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A chì la fuma, à chì la pippa.''' (Merusaglia) :'''A chì mali vivi, mali mori. ''' (Zèvacu) :'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' (Quenza) :'''A chi mori, à chi s'allarga. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A chi para fritu, para caldu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''A chi stanta, à chi scurnochja. ''' (Frassetu) :'''A chì stughji un perdi tempu. ''' (Azilonu) :'''A chì t'ha culu, tira peta. ''' (Ghjannucciu) :'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. ''' (Frassetu) :'''A chi un arrisica Un arrùzzica. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. ''' (Zicavu) :'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. ''' (Azilonu) :'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A chi va forti, va à la morti. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. ''' (Azilonu) A "còcciula"= beignet au brocciu :'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. ''' (Frassetu) :'''A donna faci l'omu. ''' (Lugu-di-Nazza) :'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''A festa d'Àmpaza passa. ''' (Azilonu) :'''A forza di tirà a corda strappa. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. ''' (Frassetu) :'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. ''' (Azilonu) :'''A ghjara cresci ma a forza manca. ''' (Frassetu) :'''A ghjastema si rivolta. ''' (Frassetu) :'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. ''' (Azilonu) :'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. ''' (Frassetu) :'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' (Azilonu, Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. ''' (Ghjannucciu) :'''A lu lumu di la deda Cannavacciu pari tela. ''' (Azilonu) :'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. ''' (Frassetu) :'''A pratica vinci a grammatica.''' (Cuzzà) :'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. ''' (Frassetu) :'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' (Laretu-di-Tallà) :'''A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A raghjoni hè verbali. ''' (Azilonu) :'''A règula ci sta bè Ancu in casa di u rè. ''' (Ghjannucciu) :'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var: À forza...)''' (Laretu-di-Tallà) :'''A strada bedda un hè mai longa. ''' (Zèvacu) :'''A tola e à lettu Alcunu rispettu. ''' (Frassetu) :'''A un bon' cani si dà un bon ossu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''A vigna dici à u patronu : fà mi pòvara e ti faraghju riccu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (Frassetu) :''Alternative 1:'' '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''' (Lugu-di-Nazza) :'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' (Frassetu) ::''Alternative 2:'' '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. ''' (Frassetu) :'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori Canta di rabbia. ''' (Frassetu) :'''Aghji fedi E Diu pruvvèdi. ''' (Azilonu) :'''Aiacciu, Aiacciu Un vi ni ghjungni Un vi ni caccia. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. ''' (Frassetu) :'''Alliscia a mamma par avè a figliola. ''' (Frassetu) :'''Amori e signuria un vòlini cumpagnia. ''' (Frassetu) :'''Ampaza, niccia niccia Par un soldu edda si piccia. ''' (Azilonu) :'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. ''' (Frassetu, Lugu-di-Nazza) :'''Ancu l'onori sò castighi. ''' (Frassetu) :'''Annata d'erba Annata di merda. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Aostu seccu Castagna par ogni ceppu. ''' (Frassetu) :'''Aprili Desfa purcili. ''' (Frassetu) (Variante : ... spigni purcili.) :'''Aqua corri e sangui strigni. ''' (Frassetu) :'''Aqua d'aostu Oliu e mostu. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Aqua di luddu Un faci bè à nudda. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Aqua minuta Ghjugni à l'ossu E un hè criduta. ''' (Frassetu) Variante : ... ghjugni à i carri :'''Arca da mani Attigni i funtani Arca da sera Spanna li veli. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Azilonu Fiori di cantonu. ''' (Azilonu) :'''Azilonu Pocu hè bonu. ''' (Azilonu) ==B== :'''Babbi e mammi tonti, figlioli astuti. ''' (Azilonu) :'''Balanini, unti e fini.''' ==C== :'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' (Santa Reparata di Balagna) :'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' (Azilonu) a scuffia = la coiffe :'''Carnivali in balconu Pasqua à u tizzonu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' (Frassetu) :'''Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Chè lu mal' vicinu Un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' (Frassetu) :'''Chì campa spirendu Mori caghendu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' (Frassetu) :'''Chì cerca trova. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' (Azilonu) :'''Chì cù la spada ferisci Per la spada perisci. ''' (Azilonu) :'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Chì di piombu Tomba Di piombu mori. ''' (Frassetu) :'''Chì disprezza, compra. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' (Azilonu) :'''Chi hà da fà a ghjatta Si a patrona hè matta. ''' (Azilonu) :'''Chi muta Muga. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Chi nasci Pasci. ''' (Frassetu) :'''Chi posa Mal pensa. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' ::''Alternative 1:'' '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' (Azilonu, Frassetu) ::''Alternative 2:'' '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' (Ghjannucciu) :'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' (Azilonu, Frassetu, Ghjannucciu, Laretu-di-Tallà) :'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Chi va pianu va sanu E chi va sanu va luntanu. ''' (Frassetu) :'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' (Frassetu) :'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Ci voli à lacà u fusu À chi n'ha l'usu. ''' (Frassetu) :'''Ci voli à nascia Par pascia. ''' (Azilonu) :'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' (Azilonu) :'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' (Frassetu) :'''Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ciriola, Ciriola S'eddu venta o s'eddu piovi Di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu Par trenta semu drentu. ''' (Azilonu) :'''Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Com'hè corcia quidda sporta Chi nun faci arrega e porta. ''' (Azilonu) :'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Cosa fatta, loda la ! ''' (Frassetu) :'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' (Azilonu, Frassetu) ==D== :'''Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Di dà ciò ch'un s'hà Hè sempri carità. ''' (Azilonu) :'''Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' (Azilonu) :'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' (Frassetu) :'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Donna chi posa mal'pensa. ''' (Merusaglia) :'''Donna, dannu. ''' (Ghjannucciu) ==E== ==F== :'''Fà à parera e tèniti à tè. ''' (Azilonu) :'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Fiori di mintucciu Più dicu torra da Più mi s'incuccia. ''' (Azilonu) :'''Focu d'alzu Focu falsu. ''' (Azilonu) :'''Fora u denti Fora a pena. ''' (Frassetu) :'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' (Frassetu, Zevacu) :'''Frivaghju Un lacà di fà u to viaghju. ''' (Zevacu) :'''Furciolu, forca. ''' (Azilonu) ==G== :'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ghjiru monti, ghjiru castedda Trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' (Azilonu) :'''Guargualè, Guargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' (Frassetu) ==H== :'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' (Azilonu) :'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' (Cavru) :'''Hè megliu à stà accantu un cacadori Cà accantu un zuccadori. ''' (Frassetu) [zuccadori = tailleur de pierre] :'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' Mègliu solu ché mali accumpagnatu. ''' (Azilonu) :'''Hè megliu ghjenti Ca arghjentu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Hè megliu pocu chè micca. ''' (Azilonu, Frassetu) ==I== :'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' (Frassetu) :'''I funi longhi diventani sarpi. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante : ... Un i cunnosci cà a cuchjara.) ''' (Frassetu, Ghjannucciu) ::''Alternative 1:'' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' (Azilonu) :'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''I parenti Sò i denti. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' (Òlcani) :'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' (Frassetu) :'''I porchi si bàsgiani Annata di ghjandi. ''' (Frassetu) :'''I solda sò tondi e capùlani. ''' (Azilonu) :'''I solda un vènini micca cantendu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' (Frassetu) :'''In i Pinticosti Chì un l'affesta li costa. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''In u pratu un cacà, In u boscu un parlà. ''' (Merusaglia) :'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' (Frassetu) :'''Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' (Frassetu) :'''Intrutu ghjinnaghju Porta u boiu à u scupaghju. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' (Frassetu) ==J== ==L== :'''L'aqua va à u mare. ''' (Merusaglia) :'''Làcrima di donna hè funtana di malizia. ''' (Frassetu) :'''Laga u buddenti E succorri l'appartenti. ''' (Frassetu) :'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' (Santa Reparata di Balagna) :'''L'amori hè cecu. ''' (Frassetu) :'''L'ànima à Diu, e a ropa à chi si devi. ''' (Frassetu) :'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' (Azilonu) :'''L'aqua sfonda i ricci. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' (Òlcani) :'''L'aqua va à u mari. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante : I vadini vani à u mari.) :'''L'arti di Micalassu Mangnà, bia e andà à spassu. ''' (Azilonu) :'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' (Lugu-di-Nazza) :'''L'omu pruponi E Diu disponi. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''L'ottu d'aprili U cuccu si devi sentire S'eddu un si senti Hè mortu o per murire. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' L'ottu d'aprili U cuccu devi venire S'eddu un veni lu diciottu U cuccu hè mutu o hè mortu. ''' (Azilonu) ==M== :'''Mamma scagna E ghjatta mangna. ''' (Azilonu) :'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' (Frassetu) :'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' (Zevacu) Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci. :'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' (Frassetu) :'''Marzu siccu Par u bugnu e par u beccu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Marzu piuviosu Bugnu varmicosu E bèccu muccicosu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Matinati di maghju E sirintini di ghjinnaghju. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Matrimonii e viduvali So dal celi distinati. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' (Zevacu) :'''Miseria e puvertà Son dui sureddi E scuncertina hè la cucin' carna. ''' (Azilonu) :'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' (Frassetu) :'''Mori più agnedda ca muntona. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Mossu la verra Bucia quant'é terra. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' (Azilonu, Frassetu) ==N== :'''Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Natali à u balconu Pasqua à u fuconu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Natali in balconu Pasqua à u ziddonu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Natali à u ghjocu Pasqua à u focu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' (Frassetu) :'''Nè essa nè fà si E quant'e à ghjittà si. ''' (Azilonu) :'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' (Azilonu) :'''Nè ziteddi nè cateddi Un avvizzà à u to scudeddu. ''' (Frassetu) ==O== :'''O ben' tusu o mal' tusatu In quattru ghjorna hè appariatu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Oghji eiu, dumani tù. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ogni sèculi e centunari L'aqua volta à li so canali. ''' (Azilonu) :'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' (Frassetu) :'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' (Azilonu) :'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' (Frassetu) :'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Omu dormi e carta veghja. ''' (Azilonu) :'''Ora vivu ora mortu. ''' (Azilonu, Frassetu) ==P== :'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Pani e parnici : Affari di casa un si ni dici. ''' (Frassetu) :'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' (Frassetu) :'''Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Par un colpu un casca l'àrburi. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Pastasciuta e macarona Più sò caldi più sò boni. ''' (Frassetu) :'''Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' (Lugu-di-Nazza) :'''Più hè parenti E più ghjentri. ''' (Frassetu) :'''Piu pècuri, piu mocci. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Piu pècure, piu mocce. ''' (Lugu di Nazza, Santa Reparata di Balagna) :'''Più si campa e più si n'impara. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante : ... più si ni vedi.) :'''Poni in terra e spera in Diu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' (Azilonu ) ==Q== :'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' (Azilonu ) :'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' (Frassetu) :'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' (Frassetu) :'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Quandu canta la cigala Lu purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja Lu purcaghju si spidochja. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Quandu ellu canta lu cuccu Muta pèlu lu singhjari E la gallina faci l'ovu Senza mancu nidicali. E lu beccu inchjirchja i corra Chi ni pari un ginirali.''' (Laretu-di-Tallà) :'''Quandu ellu piovi e faci lu soli Tandu la vulpi faci l'amori. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' (Laretu-di-Tallà) :'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' (Santa Reparata di Balagna) :'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Quandu veni u mesi di maghju A la donna li cresci lu pèlu E lu cazzu pidda curaghju. ''' (Laretu-di-Tallà) ==R== :'''Ronchi samirini un còddani in celi. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' :'''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' (Azilonu) :'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' (Frassetu) :'''Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna. ''' (Azilonu, Frassetu) ==S== :'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru. ''' (Azilonu ) :'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' (Azilonu, Frassetu) ::''Alternative 1:'' :'''Saccu biotu un teni rittu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' (Ghjannucciu) :'''Saccu pienu un pò piigà. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Sameri chi grogna Un ti fà vargogna. ''' (Frassetu) :'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante : Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.) :'''Sapiutu la trè Sapiutu lu rè. ''' (Azilonu ) :'''Sé Bastèlica t'avia u portu Aiacciu saria l'ortu. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu Aiacciu accantu era un ortu. ''' (Azilonu) :'''Sè i guai si mittiani à u soli Ognunu si ripigliaria i soi. ''' () :'''Sè u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' (Frassetu) :'''Sè u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' (Ghjannucciu) :'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru. ''' (Frassetu) :'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Sia mali o sia bè Cristu un dici par quistu hè. ''' (Azilonu ) :'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' (Laretu di Tallà) :'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' (Frassetu) :'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' (Frassetu) :'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' (Azilonu, Frassetu) ==T== :'''Tal calzu, tal magliolu Tal babbu, tal figliolu. ''' (Frassetu) :'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' (Frassetu) :'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' (Lugu-di-Nazza) :'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' (Muratu) :'''Tigliolu, ti vogliu. ''' (Zigliara) :'''Tinta quidda panca Dund'un ci posa barba bianca. ''' (Ghjannucciu) :'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' (Azilonu) :'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa Sempri tocca e mai n'arresta. ''' (Azilonu) :'''Tràmula di ghjugnu Alivi in pugnu. ''' (Azilonu) :'''Tuttu lacatu hè persu. ''' (Frassetu) :'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' (Azilonu) ==U== :'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''U candidatu prummetti piu casgiu chè pani. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' (Frassetu) :'''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' (Vicu) :'''U celi à volta di pani S'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' (Frassetu) :'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' (Azilonu) :'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' (Òlcani) :'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' (Frassetu) :'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' (Frassetu) :'''U mari accoglii i vadini. ''' (Azilonu) :'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' (Frassetu) :'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' (Azilonu) :'''U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala. ''' (Azilonu, Frassetu, Ghjannucciu, Lugu-di-Nazza) :'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' (Azilonu) :'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante : U boiu...) ''' (Azilonu, Frassetu) :'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' (Azilonu ) :'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' (Frassetu) :'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' (Merusaglia) :'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' (Frassetu) (Variante : ...Di i beddi donni ni faci u strascinu.) :'''U soli sorti par tutti. ''' (Frassetu) :'''U tassu Durgu trè centu anni Trè verdi, siccu e passu. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''U techju un credi u famitu. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''U troppu bè s'arrivolta. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''U troppu stroppia. ''' :'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli.E deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' (Frassetu) :'''Un chjameti povar'omu A chi t'hà un chjosu in Valgonu. ''' (Furciolu) :'''Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Un disòrdini Faci un òrdini. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' (Azilonu, Frassetu) Variante : ...chi hè mancatu.) :'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' (Frassetu) :'''Un hè bella quella sporta Chi arrega e nun porta. ''' (Laretu-di-Tallà) :'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' (Frassetu) :'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' (Frassetu) :'''Un si mori chè una volta. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) :'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' (Azilonu) :'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' (Azilonu) :'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' (Azilonu) :'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' (Azilonu) ::''Alternative 1:'' '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' (Azilonu) :'''Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Un trema una foglia Chi Diu nun voglia. ''' (Azilonu) :'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' (Azilonu) :'''Una donna faci e sfaci una casa. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' (Òlcani) :'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' (Laretu-di-Tallà) ::''Alternative 1:'' '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' (Azilonu ) ==V== :'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Vargualè, Vargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' (Azilonu) :'''Verbi volen, scritti manen. ''' (Aiacciu) (verba volent, scripta manent) :'''Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama. ''' (Azilonu, Frassetu) :'''Vistu l'omu Vistu a raghjoni. ''' (Azilonu, Frassetu) ==Z== :'''Zigliara Focu e fiara. ''' (Azilonu) :'''Zoza di mala furtuna Chi d'inguernu un vidi soli E d'istati un vidi luna. ''' (Laretu-di-Tallà) '''See also:''' [[List of proverbs]]. [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu] [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu] [[de:Sprichwort]] [[en:Proverb]] [[eo:Proverbo]] [[fr:Proverbe]] [[la:Sententia(Gnome)]] [[nl:Spreekwoord]] [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_siciliani pruverbii siciliani] Pruverbii corsi 925 2992 2006-05-08T16:36:05Z 86.206.249.156 /* S */ __NOTOC__ [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] Issu listinu comporta attualmenti 526 pruverbii. I vosci cuntribuzioni sò benvinuti. ==A== *'''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.''' *'''A bacia t'hà l'anchi corti. ''' (Azilonu) *'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. ''' (Frassetu) * '''A botta vechja faci u bon' vinu.''' (Pila) *'''A casa piglia, a casa rendi. ''' (Frassetu) *'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. ''' (Azilonu) *'''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.''' (A Casalta d'Ampugnani) *'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. ''' (Frassetu) *'''A chì campa n'ha da veda. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A chi dormi un piglia pesci. ''' (Azilonu, Frassetu, Lugu-di-Nazza) * '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.''' (Aiacciu) *'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. ''' (Aiacciu, Ghjannucciu) * '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.''' * '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.''' *'''A chì l'attempa a perdi. ''' (Coti-Chjàvari, Frassetu) *'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A chì la fuma, à chì la pippa.''' (Merusaglia) *'''À chì male un face paura un ha.''' *'''À chì nasce bella, nasce maritata.''' *'''À chì nasce sumere un diventa cavallu.''' *'''À chì nascì, à chì nascitiò!''' *'''A chì mali vivi, mali mori. ''' (Zèvacu) *'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' (Quenza) *'''A chi mori, à chi s'allarga. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A chi para fritu, para caldu. ''' (Laretu-di-Tallà) * '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.''' *'''À chì s'aiuta hè galant'omu.''' *'''A chi stanta, à chi scurnochja. ''' (Frassetu) *'''A chì stughji un perdi tempu. ''' (Azilonu) *'''A chì t'ha culu, tira peta. ''' (Ghjannucciu) *'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.''' *'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. ''' (Frassetu) *'''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.''' *'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. ''' (Zicavu) *'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. ''' (Azilonu) * '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.''' *'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A chi va forti, va à la morti. ''' (Laretu-di-Tallà) * '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.''' * '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.''' *'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.''' (San Lurenzu) *'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. ''' (Azilonu) A "còcciula"= beignet au brocciu *'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. ''' (Frassetu) * '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.''' (Pila) *'''A donna faci l'omu. ''' (Lugu-di-Nazza) *'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''A festa d'Àmpaza passa. ''' (Azilonu) *'''A forza di tirà a corda strappa. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. ''' (Frassetu) *'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. ''' (Azilonu) *''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.''' (San Lurenzu) *'''A ghjara cresci ma a forza manca. ''' (Frassetu) *'''A ghjastema si rivolta. ''' (Frassetu) *'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. ''' (Azilonu) *'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. ''' (Frassetu) *'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.''' (San Lurenzu) *'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' (Azilonu, Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. ''' (Ghjannucciu) *'''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela. ''' (Azilonu) * '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.''' (Laretu di Taddà) *'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. ''' (Frassetu) * '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.''' *'''A matina leone, a sera cuglione.''' (San Lurenzu) * '''A misura ancu indi l'acqua.''' * '''A paura faci truttà a mula.''' *'''A pratica vinci a grammatica.''' (Cuzzà) *'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. ''' (Frassetu) *'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' (Laretu-di-Tallà) *'''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A raghjoni hè verbali. ''' (Azilonu) *'''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. ''' (Ghjannucciu) * '''A risa sta in bocca à i pazzi.''' * '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.''' *'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)''' (Laretu-di-Tallà) *'''A strada bedda un hè mai longa. ''' (Zèvacu) *'''A tola e à lettu, alcunu rispettu. ''' (Frassetu) *'''A un bon' cani si dà un bon ossu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.''' (San Lurenzu) *'''A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (Frassetu) :''Alternative 1:'' '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''' (Lugu-di-Nazza) *'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' (Frassetu) ::''Alternative 2:'' '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. ''' (Frassetu) *'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia. ''' (Frassetu) *'''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.''' *'''Aghji fedi è Diu pruvvèdi. ''' (Azilonu) *'''Agnellu pasquale, caprettu in Natale.''' *'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. ''' (Frassetu) *'''Alliscia a mamma par avè a figliola. ''' (Frassetu) *'''Amori e signuria un volini cumpagnia. ''' (Frassetu) * '''Ampaza, a trava''' *'''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. ''' (Azilonu) *'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. ''' (Frassetu, Lugu-di-Nazza) *'''Ancu l'onori sò castighi. ''' (Frassetu) *'''Annata d'erba, annata di merda. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. ''' (Frassetu) * '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.''' *'''Aprili, desfa purcili. ''' (Frassetu) (Variante :... spigni purcili.) *'''Aqua corri è sangui strigni. ''' (Frassetu) *'''Aqua d'aostu, oliu e mostu. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. ''' (Frassetu) Variante :... ghjugni à i carri * '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.''' (Pila-Canali). *'''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Arcu di sera, bel' tempu si spera.''' *'''Arechja manca arechja franca, arechja dritta arechja fritta.''' *'''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.''' *'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.''' (San Lurenzu) *'''Azilonu, fiori di cantonu. ''' (Azilonu) *'''Azilonu, pocu hè bonu. ''' (Azilonu) ==B== *'''Babbi e mammi tonti, figlioli astuti. ''' (Azilonu) *'''Balanini, unti e fini.''' *''' Balaninu untu e finu.''' (San Lurenzu) *'''Bastia, Bastia a ch'un ha soli un ci stia.''' *'''Bellezza ùn si ne magna.''' *'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.''' (San Lurenzu) ==C== *'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' (Santa Reparata di Balagna) *'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.''' (San Lurenzu) * '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.''' *'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' (Azilonu) a scuffia = la coiffe *'''Cane abbaghja e porcu magna.''' *'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.''' *'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.''' (San Lurenzu) * '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.''' *'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.''' *'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' (Frassetu) *'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.''' *'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) * '''Centu casi, centu milla miserii.''' (Pila) *'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Ch'un s'aiuta s'annega.''' (San Lurenzu) *'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' (Frassetu) *'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.''' (San Lurenzu) *'''Chì campa spirendu mori caghendu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' (Frassetu) *'''Chì cerca trova. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' (Azilonu) *'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. ''' (Azilonu) *'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. ''' (Frassetu) *'''Chì disprezza, compra. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' (Azilonu) * '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.''' *'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. ''' (Azilonu) * '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.''' *'''Chì male fonda male accima.''' (San Lurenzu) *'''Chi muta, muga. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Chi nasci, pasci. ''' (Frassetu) *'''Chi pocu tene, caru tene.''' *'''Chi posa mal' pensa. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''Chì prima ghjugni prima macina.''' *'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.''' (San Lurenzu) *'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.''' (San Lurenzu) *'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' ::''Alternative 1:'' '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' (Azilonu, Frassetu) ::''Alternative 2:'' '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' (Ghjannucciu) *'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' (Azilonu, Frassetu, Ghjannucciu, Laretu-di-Tallà) *'''Chì t'abezza ti sbezza.''' (San Lurenzu) *'''Chi ùn face male, ùn ha paura.''' *'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Chì ùn spera s'addispera.''' *'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. ''' (Frassetu) *'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' (Frassetu) *'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.''' (San Lurenzu) * '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.''' (Pila) *'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Chì vole campa solu piglii a machja.''' (San Lurenzu) *'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' (Laretu-di-Tallà) * '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.''' * '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.''' * '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.''' * '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.''' *'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. ''' (Frassetu) *'''Ci voli à nascia par pascia. ''' (Azilonu) * '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.''' *'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' (Azilonu) *'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' (Frassetu) *'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. ''' (Azilonu) *'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. ''' (Azilonu) *'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''Corpilonghi Auccianesi.''' *'''Cosa fatta, loda la ! ''' (Frassetu) *'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari. (Laretu di Tallà)''' *'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.''' *'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' (Azilonu, Frassetu) ==D== * '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.''' *'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.''' (San Lurenzu) *'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.''' (Pila) *'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. ''' (Azilonu) * '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.''' *'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' (Azilonu) *'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' (Frassetu) *'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Donna chi posa mal'pensa. ''' (Merusaglia) *'''Donna, dannu. ''' (Ghjannucciu) *'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.''' (San Lurenzu) *'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.''' (San Lurenzu) ==E== *'''E cose torte strappanu.''' ==F== *'''Fà à parera e tèni ti à tè. ''' (Azilonu) *'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.''' (San Lurenzu) *'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.''' (San Lurenzu) *'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.''' (San Lurenzu) *'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.''' (San Lurenzu) *'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. ''' (Azilonu) *'''Focu d'alzu, focu falsu. ''' (Azilonu) *'''Fora u denti, fora a pena. ''' (Frassetu) *'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' (Frassetu, Zevacu) * '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.''' (Pila) *'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. ''' (Zevacu) *'''Furciolu, forca. ''' (Azilonu) *'''Furia di mane, asgiu di sera.''' (San Lurenzu) *'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.''' ==G== * '''Galant'omi sò Piracci.''' *'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' (Azilonu) *'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.''' (San Lurenzu) *'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' (Frassetu) ==H== *'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' (Azilonu) *'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' (Cavru) *'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. ''' (Frassetu) * '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.''' *'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' Mègliu solu ché mali accumpagnatu. ''' (Azilonu) * '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.''' *'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Hè megliu pocu chè micca. ''' (Azilonu, Frassetu) *''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.''' * '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.''' ==I== *'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' (Frassetu) *'''I funi longhi diventani sarpi. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante :... Un i cunnosci cà a cuchjara.) ''' (Frassetu, Ghjannucciu) ::''Alternative 1:'' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' (Azilonu) *'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''I muntona frassitani.''' *'''I parenti Sò i denti. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' (Òlcani) *'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' (Frassetu) *'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. ''' (Frassetu) *'''I solda sò tondi e capùlani. ''' (Azilonu) *'''I solda un vènini micca cantendu. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.''' *'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' (Frassetu) *'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.''' (San Lurenzu) *'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.''' (Pietralba) *'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. ''' (Merusaglia) *'''Ind'a coda ci sta u vilenu.''' *'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' (Frassetu) *'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' (Frassetu) *'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' (Frassetu) ==J== ==L== * '''L'aqua si ni va sempri à u mari.''' (Pila) *'''L'aqua va à u mare. ''' (Merusaglia) *'''L'atti ùn so micca i fatti.''' *'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. ''' (Frassetu) *'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. ''' (Frassetu) *'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' (Santa Reparata di Balagna) *'''L'amori hè cecu. ''' (Frassetu) *'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. ''' (Frassetu) *'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' (Azilonu) *'''L'aqua sfonda i ricci. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' (Òlcani) *'''L'aqua va à u mari. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante :I vadini vani à u mari.) *'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. ''' (Azilonu) *'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' (Lugu-di-Nazza) * '''L'ochji sò d'aqua.''' *'''L'omu pruponi è Diu disponi. ''' (Laretu-di-Tallà) * '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.''' *'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu un si senti, hè mortu o per murire. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu un veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. ''' (Azilonu) ==M== * '''Machjaghjoli sò veracci.''' *'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.''' *'''Mamma scagna è ghjatta mangna. ''' (Azilonu) * '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.''' * '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.''' *'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' (Frassetu) *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' (Zevacu) Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci. *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' (Frassetu) *'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Megliu morti chè storti.''' (San Lurenzu) *'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.''' *'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' (Zevacu) *'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. ''' (Azilonu) *'''Moitinchi cori finti.''' (San Lurenzu) *'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' (Frassetu) *'''Mori più agnedda ca muntona. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.''' *'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' (Azilonu, Frassetu) ==N== *''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.''' (San Lurenzu) *'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' (Frassetu) *'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. ''' (Azilonu) *'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' (Azilonu) *'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.''' *'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. ''' (Frassetu) * '''Ni mori più grassi chè passi.''' *'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!''' ==O== *'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. ''' (Azilonu, Frassetu) *''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.''' (San Lurenzu) *'''Oghji eiu, dumani tù. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. ''' (Azilonu) *'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' (Frassetu) *'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' (Azilonu) *'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' (Frassetu) *'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.''' * '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.''' *'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.''' (San Lurenzu) *'''Omu dormi e carta veghja. ''' (Azilonu) *'''Ora vivu ora mortu. ''' (Azilonu, Frassetu) ==P== *'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. ''' (Frassetu) *'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' (Frassetu) *'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''Par un colpu un casca l'arburi. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.''' * '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.''' (Laretu di Taddà) *'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. ''' (Frassetu) *'''Patti chjari, amici cari.''' * '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà. (San Lurenzu)''' *'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.''' (San Lurenzu) *'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.''' (San Lurenzu) *'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.''' * '''Piglia muglieri, chì affrinarè.''' * '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.''' * '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.''' (Curbara) *'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.''' (San Lurenzu) *'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' (Lugu-di-Nazza) *'''Più hè parenti e più ghjentri. ''' (Frassetu) *'''Più pècuri, piu mocci. ''' * '''Più pendi è più rendi.''' (Pila) *'''Più si campa e più si n'impara. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Più si campa e più si ni vedi. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Poni in terra e spera in Diu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' (Azilonu ) * '''Prima ghjugna, prima tigna.''' (Pila) *'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.''' (San Lurenzu) ==Q== *'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' (Azilonu ) *'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' (Frassetu) *'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' (Frassetu) *'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.''' (Laretu-di-Tallà) *'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' (Laretu-di-Tallà) *'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.''' (San Lurenzu) *'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' (Santa Reparata di Balagna) *'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''Quandu u soli hè in Azilonu, mangna puri u to bucconu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. ''' (Laretu-di-Tallà) ==R== *'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' *'''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' (Azilonu) *'''Roba di Scolca, roba di forca.''' (Scolca) *'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' (Frassetu) * '''Russura à a marina, soli caldu a matina.''' *'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. ''' (Azilonu, Frassetu) ==S== *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' (Azilonu ) *'''S'ochju un vede core un vole.''' (San Lurenzu) *'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' (Azilonu, Frassetu) ::''Alternative 1:'' *'''Saccu biotu un teni rittu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' (Ghjannucciu) *'''Saccu pienu un pò piigà. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. ''' (Frassetu) * '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.''' (Pila) *'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.''' (San Lurenzu) *'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' (Azilonu, Frassetu) (Variante :Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.) *'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. ''' (Azilonu ) * '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.''' *'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.''' (San Lurenzu) * '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.''' * '''Scornaboi mezanacci.''' * '''Scornaboi sò Peracci.''' *'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. ''' (Azilonu) *'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. ''' * '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.''' *'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' (Frassetu) *'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' (Ghjannucciu) *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' (Frassetu) * '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.''' *'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.''' (San Lurenzu) * '''Setti, u sciffru di i buciardi.''' * '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.''' *'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' (Azilonu, Frassetu) *''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu. (San Lurenzu)''' *'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. ''' (Azilonu ) * '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.''' (Laretu di Taddà) *'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' (Laretu di Tallà) *'''Sò e mamme chi facenu e figliole.''' (San Lurenzu) * '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.''' *'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' (Frassetu) *'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' (Frassetu) *'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''Stramunchjati carbuccesi.''' * '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.''' ==T== *'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. ''' (Frassetu) *'''Tanti paesi, tante usanze.''' *'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' (Frassetu) *'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' (Lugu-di-Nazza) *'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' (Muratu) *'''Tigliolu, ti vogliu. ''' (Zigliara) *'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. ''' (Ghjannucciu) * '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.''' (Pila) *'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' (Azilonu) *'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. ''' (Azilonu) *'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.''' (San Lurenzu) * '''Tradittori sò Veracci.''' * '''Tradittori sò Piracci.''' *'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!''' *'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. ''' (Azilonu) * '''Travaglia à chì t'hà fami'''. *'''Tuttu lacatu hè persu. ''' (Frassetu) *'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' (Azilonu) ==U== *'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. ''' (Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' (Frassetu) *'''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' (Vicu) *'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' (Frassetu) *'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' (Azilonu) *'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' (Laretu-di-Tallà) * '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.''' (Pila) * '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.''' (Pila) *'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' (Òlcani) *'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' (Frassetu) *'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' (Frassetu) *'''U mari accoglii i vadini. ''' (Azilonu) *'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' (Frassetu) *'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' (Azilonu) *'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. ''' (Azilonu, Frassetu, Ghjannucciu, Lugu-di-Nazza) *'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' (Azilonu) *'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) ''' (Azilonu, Frassetu) *'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' (Azilonu ) *'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' (Frassetu) *'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.''' (San Lurenzu) *'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' (Merusaglia) *'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' (Frassetu) (Variante :...Di i beddi donni ni faci u strascinu.) *'''U soli sorti par tutti. ''' (Frassetu) *'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''U techju ùn credi u famitu. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''U troppu bè s'arrivolta. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''U troppu stroppia. ''' ''' U vinu face parlà.''' (San Lurenzu) *'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' (Frassetu) *'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. ''' (Furciolu) *'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. ''' (Azilonu, Frassetu) * '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.''' *'''Un disordini Faci un ordini. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' (Azilonu, Frassetu) Variante :...chi hè mancatu.) *'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' (Frassetu) *'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.''' (San Lurenzu) *'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. ''' (Laretu-di-Tallà) *'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' (Frassetu) *'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' (Frassetu) * '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.''' *'''Un si mori chè una volta. ''' (Azilonu, Frassetu, Laretu-di-Tallà) *'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' (Frassetu) *'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' (Azilonu) *'''Un si po dorme e fà a guardia.''' (San Lurenzu) *'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' (Frassetu) *'''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' (Azilonu) *''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.''' *'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' (Azilonu) * '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.''' *'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' (Azilonu) ::''Alternative 1:'' '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' (Azilonu) *'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. ''' (Azilonu) *''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.''' (San Lurenzu) *'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' (Frassetu) ::''Alternative 1:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' (Azilonu) *'''Una donna faci è sfaci una casa. ''' (Azilonu, Frassetu, Pila) *'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' (Òlcani) *'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' (Laretu-di-Tallà) ::''Alternative 1:'' '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' (Azilonu ) ==V== *'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.''' (San Lurenzu) *'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' (Azilonu) *'''Verbi volen, scritti manen. ''' (Aiacciu) *'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. ''' (Azilonu, Frassetu) *'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. ''' (Azilonu, Frassetu) ==Z== *'''Zigliara, focu e fiara. ''' (Azilonu) *'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. ''' (Laretu-di-Tallà) [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu] [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu] [[de:Sprichwort]] [[en:Proverb]] [[eo:Proverbo]] [[fr:Proverbe]] [[la:Sententia(Gnome)]] [[nl:Spreekwoord]] [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_siciliani pruverbii siciliani] Pruverbii siciliani 1372 3170 2006-08-01T12:05:57Z 149.132.114.59 /* C */ __NOTOC__ [A traduzzioni in talianu hè da rimpiazzà par una tradizzioni in corsu.] [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] ==A== :Accatta caru e vinni mircatu. ::Compra prudutti di qualità e vendi a bon' prezzu :Accatta di quattru e vinni di ottu. :Acqua passata ùn macina mulinu. ::Acqua passata ùn faci macinà u mulinu. :Iè inutile cca 'ntrizzi e fai cannola,u santu ié di mammuru e nun sura ::Fare una cosa inutile come affannarsi con il trucco e le premure per una ragazza brutta: l'uomo diventa casto, di marmo e non si sconvolge. :All’acqua ccu lu panaru. ::Fare una cosa inutile come andare alla sorgente col paniere di vimini. :A ligna senza corda ::Fare una cosa inutile come andare a far legna senza portarsi una corda. :Amicu fausu è malu vicinu, ietta la petra e ammuccia la manu. :: Il Falso amico è un cattivo vicino, che tira le pietre addosso, nascondendo la mano. :Amuri, biddizzi e dinari un si puonnu ammucciari ::Amore bellezze e denaro non possono essere nascosti :Amuri ammuccia ogni difettu :: L'amore nasconde ogni difettu :A petra offerta di n'amicu è comu un pumu. :: Ciò che è offerto da un amico è sempre buono :Arraglia troia ca a mia m'annoia :: Raglia pure scrofa perchè tanto mi sono stufato di te. :Arraspa ô tò amicu unni cci mancia. :: :Arvulu chi nun fa frutta, tagghialu dî radichi. :: E' inutile mantere un albero (o una attività) che non fa frutti, conviene tagliarlo alla radice. :A tò amicu veru parracci chiaru. :: Al tuo amico sincero, parla chiaramente :A tri parmi di lu me culu, cchi voli fari fà :: A tre palmi (un palmo circa 25 centimetri) dal mio culo, faccia quel che vuole. :Au caru 'cattaci, au mercatu pensaci. ::Compra cose di qualità e diffida da ciò che viene offerto a buon prezzo. ::<small>Per la traduzione in altre lingue vedi [[:wikt:Acqua passata ‘un macina mulinu|Wiktionary]]</small> ==B== ==C== :Cu accatta abbisogna di cent'occhi; cu vinni d'unu sulu. :Cu è riccu d'amici è scarzu di guài. ::Chi ha tanti amici passa pochi guai. :Cu' bedda voli appariri, tanti guai havi a patiri ::Chi bella vuole apparire, tante sofferenze deve subire :Cu' asini caccia e fimmini cridi, faccia di paradisu nun ni vidi ::Chi asini insegue e donne crede, non vedrà il paradiso :Cu amici e parenti, 'un accattari e 'un vinniri nenti ::Con gli amici e i parenti non comperare e vendere niente :Cu' nesci, arrinesci ::chi esce dal propio paese, trova fortuna :Casa senza omu, casa senza nomu ::casa senza uomo, casa senza nome :Callia chiossa un fasciu di ligna, ni la ceminera, câ un arburo ni la foresta ::é meglio avere poca legna nel camino (che riscalda) che un albero nella foresta (che non riscalda) :Chianta arburi 'mezzu la vigna, si nun pigli frutta cogli ligna ::Fai del bene nella vita, se non raccogli sorrisi almeno fai felice la gente :Campana câ nun sona o primu toccu è surda ::Se una donna non accetta la prima volta è inutile tentare :Chistu e nenti sunnu parenti ::qualcosa di poco e niente sono parenti :Celu niettu un c’è paura di trona ::con il cielo limpido non si teme temporale :Calati iuncu ca passa a china ::inchinati (non ti spezzare, sopporta) giunco che passa la piena del torrente. :Cchiu scuru di menzannotti nun po fari ::più buio di mezzanotte non può fare :Cu lu parmu e la gnutticatura ::rendere con gli interessi :Cci mancanu 19 sordi ppi fari na lira ::gli manca 19 centesimi per fare una lira (quindi non ha niente). :Cu avi un parrinu iavi u gnardinu ::chi ha in famiglia un prete ha un giardino (è ricco) :Cu avi lingua passa lu mari ::chi ha lingua attraversa il mare :Cu avi sordi campa filici e cu nunn'avi perdi l'amici ::chi ha soldi vive felice chi non ne ha perde gli amici. :Cu avi dinari assà sempri cunta e cu iavi muglieri bieddri sempri canta ::chi ha assai soldi sempre li conta, e chi ha la moglie bella sempre canta. :Cu ccu cani si curca, ccu pulici si leva ::chi si corica coi cani si alza con le pulci. :Cu passa di banninu e nugnè arrubbatu, Mburnatardu nun c’è o iè malatu ::se passi da "bannino" (territorio di Campobello) e non sei rapinato Mburnatardu (famoso brigante) non c'è o è ammalato. :Cu figliu di gattu è, surci piglia ::chi è figlio del gatto acchiappa i topiCu paga avanti avanti, mangia pisci fitenti = chi paga prima, mangia pesci fetenti. :Cu è minchia carnalivari o cu cci va appriessu? ::chi è stupido lo scemo o chi losegue? :Cu ti voli beni ti fa chianciri, e cu ti voli mali ti fa ridiri. :: :Cu voli a cristu si lu preia ::chi vuole Cristo se lo preghi: chi ha bisogno di qualcosa... che si dia da fare! :Cu camina co zoppu all'annu zuppia ::Chi cammina con lo zoppo entro l'anno zoppica anche lui; si dice di persona che affiancando una data persona in breve tempo ne avrà acquisito le medesime caratteristiche (negative!) ==D== :Doppu Natali ...lu friddu e la fami. ::Dopo Natale ...il freddo e la fame :Donne e buoi dei paesi tuoi :: Sposa la donna del tuo paese per capirla bene :Di na figlia centu nori ::Di una figlia fa centu nore (si dice di colui che ha una sola figlia e la promette a cento persone e ne fa cento nuore) ==E== ==F== ==G== ==H== ==I== :I finnimi quarchi vota dicinu u veru, ma nun lu dicinu interu ::Le donne talora dicono il vero, ma non lo dicono intero ==J== ==K== ==L== :Lu gilusu mori curnutu ::U ghjilosu mori curnutu :Li difetti di la zita s'ammuccianu cu la doti ::I difetti della fidanzata si nascondono con la dote :LI guai di la pignata li sapi la cucchiara ::I guai di a pignatta un i sa chè a cughjara : L'acqua si ni va 'nta la pinnenza, l'amuri si ni va unni c'è spiranza ::l'acqua scende lungi il pendio, l'ampre se va dove c'è speranza :Li corna su' cuomo li denti,duolinu quannu spuntanu, ma poi servino pi' mangiari ::le corna sono come i denti, fanno male quando spuntano ma poi servono per mangiare (si dice di colui per convenienza finge di ignorare la relazione della moglie con una persona influente) :Lu sceccu porta la paglia e lu sceccu si la mangia ::l'asino porta la paglia e l'asino la mangia (si dice di una persona egoista che produce qualche cosa e se la tiene per lui solo) :L'acqua do Seggiu 'a potta 'o Riina ::Fare una cosa inutile: il fiume Seggio nel corso cambia nome diventando Riina poco più avanti ==M== :Mi cuntentu vidiri a me figghiu mortu abbasta ca viu a me nora scuntenta :: Sarei contenta di veder morire mio figlio purchè veda mia nuora infelice :Muggheri onesta, trisoru ca resta ::Moglie onesta, trisoru ca resta ==N== :Natali cu lu suli, Pasqua cu lu tuzzuni. ::Natale col sole, Pasqua col tizzone. :Nuttata persa e figlia fimmina ::La nottata é persa ed in più c'è nascita di bambina (dunque necessità della dote :Nuddu si pigghia si nun s'assumigghia ::Nessuno si sposa se non si rassomoglia :Nun ladari la jurnata si nun scura la jurnata ::Non lodare la giornata se non arriva la sera :Nun c'è sabato senza suli, nun c'è fimmina senza amuri ::Non c'è sabato senza sole, non c'è donna senza amore :'na manu lava l'autra e tutti e dui lavanu la mascara ::Una mano lava l'altra e tutte e due lavano la faccia :'Ncapu a lu Re c'è lu vicerè ::paradosso siciliano..il re è lontano e il vicerè è vicino ==O== :o siccu o saccu ::o niente oppure tutto (si dice di una persona che fa le cose senza giusta misura) ==P== ==Q== :Quannu l'amuri tuppulia, non lu lassari ammenzu la via ::Quando l'amore bussa alla tua porta, non lo laciare in strada ==R== ==S== :Sciroccu chiaru e tramuntana scura, mettiti in mari senza paura. ::Scirocco chiaro e tramontana scura, mettiti in mare senza paura. :Si fa accattari caru! ::Si fa comprare a caro prezzo! Detto di persona che si rende disponibile dopo tante lusinghe ==T== ==U== :Unna maggiuri cé minuri cessa. ::Dove maggiore c'è il minore è nulla. :Unni va lu sceccu va la cuda :: si dice i due persone che vanno sempre insieme ==V== ==W== ==X== ==Y== ==Z== Sprissioni corsi 1373 2485 2005-09-02T10:49:41Z 83.201.135.74 sbagliu - annantu à wikilibri Wikiquote:General disclaimer 1396 2881 2006-01-26T15:08:02Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam Wikiquote:Community Portal 1397 2840 2006-01-05T01:40:19Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam Current events 1398 2880 2006-01-26T15:07:57Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam Help:Contents 1399 2856 2006-01-10T06:31:38Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam Wikiquote:About 1449 2879 2006-01-26T15:07:47Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam Wikiquote:Copyright 1459 2866 2006-01-18T07:09:34Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam Wikiquote:Help 1460 2865 2006-01-18T07:09:29Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam Wikiquote:Site support 1463 2864 2006-01-18T07:09:24Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam Wikiquote:Copyrights 1477 2867 2006-01-18T07:09:38Z Hégésippe Cormier 9 blanked: spam