Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.46.0-wmf.24
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Filosofia
0
2381
400225
400133
2026-04-25T07:21:29Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */ link
400225
wikitext
text/x-wiki
[[File:David - The Death of Socrates.jpg|thumb|right|250px|A morte di Socrate]]
A parolla '''filosofia''' (var.: '''filusofia''', '''filusofìa''', '''filusufìa''') vene dà u [[grecu anticu]] φίλος (filos) = ''amore'' è σοφία (sofìa) = ''sapienza'' è significheghja l'''amore di a sapienza''. Ma a definizione di a filosofia ferma in sè stessu un prublema filosoficu. Esistenu dunque parechje definizione di a filosofia.
== Storia ==
I filosofi dividenu a longa storia di a filosofia occidentale in [[filosofia antica]], [[filosofia medievale]], [[filosofia moderna]] è [[filosofia contemporanea]].
A filosofia antica hè dominata da trè filosofi: [[Socrate]], [[Platone]] è [[Aristotele]].
A [[Filosofia medievale]] custituisce un impurtantu ripensamentu di tutta a tradizione classica, sottu à l'influenza di i trè grandi monoteisimi. I nomi più importanti d'issu periodu sò: [[Avicenna]] è [[Averroè]] in u mondu islamicu, [[Mosè Maimonide]] in u mondu ebraicu, [[Petru Abelardu|Abelardu]], [[Tumasgiu d'Aquinu]] è [[Duns Scotus]] in u mondu cristianu.
A [[Filosofia moderna]] si stende da 1400 sin'à circa 1800; i più importanti pensatori muderni funu tandu [[René Descartes]], [[Baruch Spinoza]], [[Thomas Hobbes]], [[John Locke]], [[David Hume]] è [[Immanuel Kant]].
A [[Filosofia di u XIX seculu]] hè stata dominata da a filosofia post-kantiana di l'[[idealisimu tedescu]] è da filosofi idealisti cum'è [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]], [[F. H. Bradley]], o da filosofi cum'è [[Karl Marx]]. Altri importanti pensatori d'issa perioda sò stati [[John Stuart Mill]], [[Ralph Waldo Emerson]], [[Søren Kierkegaard]] è [[Friedrich Nietzsche]].
In a [[Filosofia di u XX seculu]] i filosofi europei è americani hanu pigliatu diverse strade. A [[Filosofia analitica]], incù [[Bertrand Russell]], [[G. E. Moore]], è [[Ludwig Wittgenstein]], si sviluppa soprattuttu à [[Oxford]] è [[Cambridge]], induve si riuniscenu ancu l'empiristi logichi emigrati da a Germania è da l'Austria (per esempiu [[Rudolf Carnap]]) è altri americani (cum'è [[Willard Van Orman Quine|W. V. O. Quine]], [[Donald Davidson]], è [[Saul Kripke]]), o filosofi di lingua inglese (per esempiu [[A. J. Ayer]]).
In [[Europa]] (specialmente in Germania è in Francia), u fenomenologu tedescu d'origine ebraica [[Edmund Husserl]] è u so discepulu [[Martin Heidegger]] aprenu a strada, prestu suvitati da [[Jean-Paul Sartre]] è altri esistenzialisti, à una varietà di discipline filosofiche.
== Discipline filosofiche ==
[[File:SeptemArtes-Philosophia-Detail.jpg|right|250px|thumb|A filosofia]]
Cum'è ogni campu di studiu accademicu, a filosofia si sparte in numerose sottudiscipline. Pare chì a filosofia cimmporti un numeru particularmente impurtantu di discipline, in maiò parte à causa di u fattu ch'ellu esiste una tendenza à sviluppà una "filosofia di", per guasi tuttu ciò chì pò esse studiatu. Frà mezu à e sottudiscipline di a filosofia, si pò mintuvà particularmente: a [[logica]], a [[metafisica]], a [[filosofia di a mente]], a [[filosofia di u linguaghju]], l'[[epistemologia]], a [[filosofia di a scenza]], l'[[etica]] è a [[filosofia pulitica]], chì ponu esse cunsiderate cum'è sottudiscipline centrale di a filosofia.
* l'[[Epistemologia]]: u concettu di epistemologia pussede dui significati differenti. Da un latu, soprattuttu in u mondu anglusassone, hè usatu per riferisce si à a disciplina filosofica chì si occupa di a natura, di e limite è di a validità di a [[cunniscenza]]. Da l'altru latu, in u mondu europeu, hè usatu per riferisce si à a riflessione filosofica annantu à a scenza è in issu casu hè sinonimu di [[filosofia di a scenza]].
* l'[[Estetica]]: u studiu di e questione filosofiche cuncernendu l'[[arte]] è a [[bellezza]].
* l'[[Etica]]: u studiu di ciò che rende una azzione ghjusta o mala, in rapportu incù i problemi morali.
* a [[Logica]]: u studiu di e convenzione per furmà una argumentazione curretta. Include a [[logica furmale]], cum'è i [[sillogisimi aristotelici]] è a [[logica proposizionale]].
* a [[Filosofia di u linguaghju]]: u studiu di i concetti di [[significatu]] è di [[verità]].
* a [[Filosofia di a mente]]: u studiu filosoficu di a natura di a [[mente]], è a so relazione incù u restu di u corpu è u restu di u mondu.
* a [[Filosofia di a religione]]: u studiu di u sensu di u concettu di Diu è a raziunalità di a credenza in l'esistenza di Diu.
* a [[Filosofia di a scenza]]: include, oltre e "filosofie di" parechje scenze particulare (fisica, biologia, ecc.), e questione relative à l'induzione, a [[metodologia scentifica]], u progressu scentificu, ecc.
** a [[Filosofia di a biologia]]: u studiu filosoficu di parechji concetti impurtanti di a [[biologia]], cum'è a nozione di [[spezia]].
** a [[Filosofia di a fisica]]: u studiu filosoficu di parechji concetti fondamentali di a fisica, trà i quali si pò mintuvà: u [[spaziu]], u [[tempu]] è a [[forza]].
** a [[Filosofia di a matematica]]: u studiu di e questione filosofiche in relazione incù a [[matematica]].
** a [[Filosofia di a psicologia]]: u studiu di parechje questione fundamentale cuncernendu i metodi è i concetti di a [[psicologia]] e di a [[psichiatria]].
** a [[Filosofia di e scenze sociale]]: u studiu filosoficu di parechji cuncetti è metodi di e scenze sociale cum'è a [[sociologia]] è l'[[economia]].
* a [[Filosofia di a storia]]: u studiu di i metodi cù i quali a storia hè interpretata è accettata.
* a [[Filosofia pulitica]]: u studiu di ciò chì cuncerna u guvernu, u scopu di u statu, a ghjustizia pulitica, a libertà pulitica, a natura di u drittu è a ghjustificazione di a punizione.
* a [[Filosofia di a tennica]]: u studiu di l'origine, di u sensu è di e conseguenze di l'arte, di e tenniche è di a tennologia cuncernendu l'essere umanu.
* a [[Metafisica]] (chì cumprende l'[[ontologia]]): u studiu di e categurie fondamentale di e cose, cum'è l'[[esistenza]], e proprietà di l'ogetti, a [[causalità]].
* a [[Storia di a filosofia]]: u studiu di i scritti di i filosofi di u passatu, è a so interpretazione.
* a [[Teoria di a cunniscenza]].
== Filosofia applicata ==
A filosofia hà dinù applicazione pratiche. Frà quessi, si pò mintuvà: l'[[etica]] è a [[filosofia politica]]. E filosofie politiche di [[John Locke]], [[Jean-Jacques Rousseau]], [[Karl Marx]], [[John Stuart Mill]], è [[John Rawls]] hanu datu forma (o sò state usate per ghjustificà) à i guverni e à e so azzione. A filosofia di l'educazione merita ancu ella attenzione; l'[[educazione progressiva]] prumossa da [[John Dewey]] hà avutu un impattu prufondu annatu à e pratiche educative di u [[XX seculu]].
Altre applicazione importante, ma menu immediate, si ponu truvà in epistemologia, chì aiuta à definisce e nozione di cunniscenza, di prova è di credenza ghjustificata. A filosofia di a scenza discute i fundamenti di a metodologia scientifica. L'estetica pò aiutà à interpretà l'arte. Ancu l'ontologia, sicuramente a più astratta è prima facie a menu pratica trà e branche di a filosofia, hà avutu consequenze importante per a [[logica]] è l'[[informatica]]. In generale, e varie "filosofie di", come la [[filosofia di u drittu]], ponu furnisce à i specialisti di i campi rispettivi una cunniscenza più prufonda di e base teoriche è concettuali di a so propria disciplina.
==Da vede dinò==
[[Confuciu]]<br>
[[Asinu di Buridanu]]<br>
[[Tommasu Moru]]<br>
[[Al-Fârâbî]]<br>
[[Boeziu di Dacia]]<br>
{{Scienze}}
[[Categoria:Filosofia]]
e9riubajro7hljnvtzubi9wij6zmo2a
Sovicille
0
7586
400214
334450
2026-04-24T15:22:06Z
Fausta Samaritani
15085
file
400214
wikitext
text/x-wiki
'''Sovicille''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].
[[File:SovicillePanorama2.jpg|thumb|250px|right|Sovicille]]
=== Discrizioni ===
Teni 8.346 abitanti.
=== Riferimenti ===
=== Liami ===
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
7admb48uao40ik5hhitlg053h6y1dat
Discussioni utente:Archaeodontosaurus
3
15548
400217
328583
2026-04-25T06:55:26Z
Fausta Samaritani
15085
/* Ritorno */ nuova sezione
400217
wikitext
text/x-wiki
Merci pour ton travail. [[User:Franjklogos|Franiklogos]]
:Mais c'est un plaisir. --[[User:Archaeodontosaurus|Archaeodontosaurus]] ([[User talk:Archaeodontosaurus|talk]]) 13:22, 16 maghju 2013 (UTC)
== Ritorno ==
Grazie dell'aiuto. Neppure io parlo la lingua corsa, ma mi sforzo di comprendere il corso scritto. Torna con qualcuno che desideri fare qui l'amministratore. Su co.wikipedia manca un amministratore da due anni! Buona giornata. [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|discussioni]]) 06:55, 25 apr 2026 (UTC)
hc6jv339ncmutndy6mht8izwnrh1vlg
Napuli
0
20593
400216
396600
2026-04-25T06:31:37Z
Zumalabe
15911
/* U Viceregnu spagnolu */
400216
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna taliana|cumuna=Napuli
[[File:VedutaEremo.jpg||Veduta da u parcu urbanu di i Camaldoli|320px]]
| blasone=CoA Città di Napoli.svg
| nomeUfficiale=Napoli
| sigluRegione=CAM
| sigluPruvincia=NA
| latitudineGradi=40
| latitudineMinute=51
| latitudineSeconde=22
| lungitudineGradi=14
| lungitudineMinute=14
| lungitudineSeconde=47
| altitudine=17
| superficia=117,27
| pupulazione=962.162
| annu=30-09-2018
| densita=2.630,5
| merre=Luigi De Magistris
| posta=da 80100 à 80147
| telefunu=081
| istat=063049
| abitanti=napulitani, partenupei
| patrone=San Gennaru è altri 50 cumpatroni
| festa=19 settembre
| situ=http://www.comune.napoli.it/
}}
'''Napuli'''<ref>'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> (''Napoli'' in [[lingua italiana|italianu]]; ''Nàpule'' in [[lingua napulitana|napulitanu]], prununzia ''ˈnɑːpulə'' o ''ˈnɑːpələ'') hè un cumune [[Italia|talianu]] di 962.162 abitanti, capilocu di l'[[cità metropulitana di Napuli|omonima cità metropulitana]] è di a regione di [[Campania]].
Terza cumuna in Italia pè pupulazione, Napuli hè trà e più pupulose è densamente appupulate [[area metropulitana di Napuli|aree metropulitane]] di l'Unione europea. <ref>Secondu e varie stime, l'area metropulitana di Napuli, analizata da un puntu di vista puramente urbanisticu, cumprende trà i 3.7 è i 5 milioni di abitanti; a cifra cambia secondu i dati à cui si face riferimentu</ref>
Fundata da i [[Cuma]]ni in u VIII seculu a.C., fù trà e cità più impurtante di a [[Magna Grecia]], grazie à u raportu privilegiatu cù [[Ateni]], è esercitò una nutabile influenza cummerciale, culturale è religiosa nant’à e pupulazione italiche circunvicine tantu da diventà a sede di a scola epicurea di Filudemu di Gadara è Sirone. Dopu u crollu di l'[[Imperu rumanu d'Occidente|Imperu rumanu]], in u VIII seculu a cità furmò un [[Ducatu di Napuli|ducatu autonomu]] indipendente da l'[[Imperu bizantinu]]; in seguitu, da u XIII seculu è pè circa seicentu anni, fù capitale di u [[Regnu di Napuli]]; cù a [[Risturazione]] diventò capitale di u [[Regnu di e Duie Sicilie]] sott’à i [[Borbone di Napuli|Borbone]] finu à l'[[Unità d'Italia]]. Pè mutivi culturali, politichi, storichi è suciali hè stata, da l'evu anticu finu à i ghjorni nostri, una di e cità principale di l'Occidente.
Sede di l’[[Università di i Studii di Napuli Federicu II]], a più antica università statale d'Europa, ospita altresì l'[[Orientale]], a più antica università di [[sinolugia|studii sinolugichi]] è [[orientalistica|orientalistichi]] di u cuntinente è a [[Scola militare "Nunziatella"]], una di e più antiche accademie militare à u mondu, eletta patrimoniu storicu è culturale di i Paesi di u Mediterraniu da a parte di l'[[Assemblea parlamentare di u Mediterraniu]]. Locu di origine di a [[lingua napulitana]], hà esercitatu è esercita un forte rollu in numerosi ambiti di u sapè, di a cultura è di l'imaginariu cullettivu à livellu naziunale è internaziunale.
Centru di a [[Naturalisimu (filosufia)|filosufia naturalistica]] di u [[rinascimentu]] è centru [[illuminisimu|illuminista]] di livellu europeu<ref>Napuli, una capitale è u so regnu, Aurelio Musi, Milanu, Touring Editore, 2003</ref>, hè stata à longu un puntu di riferimentu globale pè a musica classica è l'opera attraversu a [[scola musicale napulitana]], dendu, trà l'altru, origine à l'[[opera buffa]].
Cità da l'impunente tradizione ind’è l’ambitu di l’arte figurative, chì affonda e proprie radiche in l'età classica, hà datu locu à muvimenti architettonichi è pitturali originali, cum’è u [[rinascimentu napulitanu]] è u [[baroccu napulitanu]], u caravaggisimu,<ref>Catalogu di a mostra ''Caravaggio è caravaggeschi'', chì si hè tenutu à u Palazzu Reale da u 10 di ferraghju à u 20 marzu 1963.</ref> a [[scola di Pusillipu]] è u [[Liberty napulitanu]] è dinù à arte minore ma di impurtanza internaziunale, cum’è a [[purzellana di Capudimonte]] è u [[presepiu napulitanu]].
Hè à l'origine di una [[teatru napulitanu|forma distintiva di teatru]], di una [[canzona napulitana|canzona di fama mundiale]] è di [[cucina napulitana|una particulare tradizione culinaria]] chì cumprende alcuni alimenti chì assumenu u rollu di simbuli glubali, cum’è a [[pizza napulitana]], è l'arte di i so ''pizzaioli'' chì hè statu dichjaratu da l'[[UNESCO]] patrimoniu immateriale di l'umanità.
In u 1995 u centru storicu di Napuli hè statu ricunnusciutu da l'UNESCO cum’è [[patrimoniu mundiale di l'umanità]], pè i so eccezziunali munumenti, chì testimunieghjanu a successione di culture di u [[Mediterraniu]] è di l'[[Europa]]. In u 1997 l'apparatu vulcanicu Somma-[[Vesuviu]] hè statu elettu da a stessa agenzia internaziunale (cun u vicinu [[Miglio d'Oro]], in cui ricadenu dinù i quartieri urientali di a cità) trà e [[Riserva di a biosfera|riserve mundiale di a biosfera]].
== Geografia fisica ==
=== Territoriu ===
Napuli sorge quasi à u centru di l'[[Golfu di Napuli|omonimu golfu]] "duminatu" da u [[Vesuviu]] è delimitatu à levante da a [[penisula surrentina]] incù [[Area naturale marina prutetta Punta Campanella|Punta Campanella]], à punente da i [[Campi Flegrei]] incù [[Monte di Procida]], à nordu punente-levante da u versante meridiunale di a [[Pianura Campana|piana campana]] chì si estende da u [[lagu Patria]] ind'è u [[Nola]]nu.
U territoriu di Napuli hè cumpostu da molti rilevi cullinari (a cullina di i Camaldoli, u più altu, ragghjunghje i 452 m s.a/u.m.), ma dinù da isule è penisule à strapiombu nant’à u [[Mare Tirrenu]].
U territoriu urbanu, limitatu à occidente da u vulcanu [[Campi Flegrei]], è à oriente da u Somma-Vesuviu hà una storia geolugicamente cumplessa. U sustratu nant’à u quale poghje a cità hà origine eminentemente vulcanica, è hè u prudottu di una vicata di eruzzione di i dui cumplessi.
Secondu a classificazione sismica naziunale, Napuli hè situata ind'a zona 2 (sismicità media).
=== Clima ===
Napuli gode di un [[climu mediterraniu]], cun inverni dolci è piuviscosi è estate calde è secche, ma cumunque rinfrescate da a sciuscietta marina chì raramente manca nant'à u so [[Golfu di Napuli|golfu]]. Secondu a [[classificazione di i climi di Köppen|classificazione Köppen]], Napuli, ind’a so fascia custiera, appartene à a zona ''Cs′a'' o climu temperatu caldu cun aridità estiva è u massimu di e precipitazione in autunnu<ref>Grundriß der Kilmakunde, Wladimir Köppen, editore Walter de Gruyter, Berlinu – Lipsia, 1931, 2° edizione</ref>. U sole splende mezu mezu pè 250 ghjorni l'annu.<ref>http://www.portanapoli.com/Ita/meteo.html, Previsione di u tempu è climu à Napuli.</ref> A particulare cunfurmazione morfologica di u territoriu di u capilocu, cumunque, hè tale da fà in modu chè a cità pussedi à u so internu differenti [[Microclimu|microclimi]], cun a pussibilità puru di incuntrà variazione climatiche dinù significative spustendu si di pochi chilometri.
Secondu a classificazione climatica taliana, Napuli hè situata ind’a zona C.
== Origine di u nome ==
[[File:Neapolis nomos 84000057 R.jpg|thumb|upright=0.7|Statere di u 275 a.C.]]
L'etimolugia di u nome «Napuli» deriva da u termine grecu ''Neapolis'' (Νεάπολις) chì significa «cità nova». A radica di u nome ''Neapolis'' si riferisce à l'arrivu di novi culoni, dunca à una ''epoikia''. In rialità, fù un veru è propriu trattu distintivu di l'epuca greca. A cità assorbia nove cumpunente è ogni volta rinascia cum’è Neapolis, a "Cità Nova" appuntu: dopu a so rifundazione, l'installazione cunfirmò u propriu nome incù l'aghjunta di a cumpunente ateniese, pithecusana è osca.<ref>M. Lombardo è F. Frisone, Culonie di culonie: e fundazione sub-culuniale greche trà culunizazione è culunialismu, Atti di u Cunvegnu Internaziunale di studii, Lecce 22-24 ghjugnu 2006, Congedo, Galatina, 2010</ref>
== Storia ==
=== Evu anticu ===
[[File:Gaudoceramic.jpg|thumb|left|Vasu di a civilizazione di u Gaudo]]
[[File:Certosa Pizzofalcone 06.JPG|thumb|left|Veduta di l'area duve sorse a polis greca]]
[[File:D.G.U. (1831) Vol. IV.2 Sirena Partenope di Napoli.jpg|thumb|left|A sirena Partenope]]
I scavi archeologichi nant’à u territoriu anu dimustratu chè u locu esattu duve sorse a cità, vale à dì a cullina di [[Pizzofalcone]] è l'area circustante, hè statu frequentatu/occupatu quasi ininterruttamente da u [[Neoliticu]] mediu.
[[Parthènope]] fù fundata da i [[Cuma]]ni in u terzu quartu di l'VIII seculu a.C., secondu a logica di una creazione di approdi è furtezze ind’u golfu (epineion).
A cità sappe prematuratamente differenziassi da a cità madre è assume una pusizione cumpetitiva rispettu à ella. À a fine di u VI seculu a.C., ind’a sfera di u climu di ''stasis'' in vigore a Cuma pè tutta a durata di a parabula di [[Aristodemu di Cuma|Aristodemu]], fù rifundata da oligarchi cum’è ''Neapolis'' (nova cità). A "Nova Cità" fù cuncepita cum’è una "seconda Cuma": u dimostra pè esempiu a fedele ripresa di l'organizazione in fratrie.
Sempre menu cundiziunata da a Tirannia di i [[Dinumenidi]] à [[Siracusa]], Neapolis sappe in breve tempu sia sustituissi à a cità madre in i cummerci marittimi sia assume u cuntrollu nant’à u golfu chì da Golfu Cumanu diventò Golfu Neapulitanu.<ref>Magna Grecia: l'Italia meridiunale da l’origine legendarie à a cunquista rumana, Edipuglia, 1996</ref> Grazie à u raportu privilegiatu cun l'[[Atene]] di [[Pericle]], a cità inaugurò u so rollu egemonicu ind’è u mondu oscu-campanu è "internaziunale" ind’è u [[Mediterraniu]].
À a fine di u V seculu a.C., pè evità e divastazione, si alliò incù a [[Osci|pupulazione osca]], suscitendu tuttavia l'ira di Cuma.
In u 326 a.C. fù cunquistata da i Rumani, cunservendu però caratteru è istituzione greche finu à a cunquista bizantina, tantu da pudè esse definita «… a metropuli di l’ellenismu d’occidente».<ref>Amedeu Maiuri, Sport è impianti spurtivi ind’a Campania antica, Tipografia Artistica, Roma, 1960</ref> In istu longu periudu a cità effettuò vari rolli, da putenza marittima<ref>U tempiu doricu di u foru triangulare di Pompei, L'Erma di Bretschneider, 2001, p 232, Vulume 2 di Studii di a ''Soprintendenza archeologica di Pompei'', J.A.K.E. de Waede</ref> (almenu finu à u scaticamentu à opera di [[Luciu Curneliu Silla|Silla]]) à centru culturale (in u I seculu a.C. è in u I seculu d.C.) è locu è residenza di l’Imperatori è di u riccu patriziatu rumanu chì trascurria quì e pause di guvernu.
À parte da u 2 d.C. è finu à u III o IV seculu fù sede di i ghjochi isulimpichi fatti in onore di [[Augustu|Cesare Ottavianu Augustu]] pè l'aiutu prestatu à a cità dopu un terramotu, chì si svoglianu trà lugliu è aostu ogni quattru anni, in cuncumitanza cun i [[Ghjochi olimpichi antichi|ghjochi à Olimpia]] in Grecia. À tale prupositu fù edificatu u tempiu di i ghjochi Isulimpichi, ritruvatu in u 2003, durante i scavi pè a gara di a Metropulitana di piazza Nicola Amore. Ind’è u Museu Archeologicu Naziunale di Napuli si cunserva un cippu pumeriale, pruvenente da u territoriu di [[Capua (cità antica)|Capua]], in cui si leghje a scritta "IVSSV IMPERATOR CAESARIS QVA ARATRVM DVCTVM EST" (Pè vulè di l'imperatore Cesare fù fissatu stu solcu pè duve passò l'aratu) chì testimuneghja a vuluntà di rifundà a cesariana ''Colonia Iulia Felix'' da a parte di Ottavianu, in cunfurmità à e decisione di u patre aduttivu, ossia [[Gaiu Giuliu Cesare]]<ref>Laura Chioffi, Novità da Capua. XIV Congressus Internationalis. Epigraphiae Graecae et Latinae. 27. — 31. Augusti MMXII.</ref>. Successivamente à Napuli l'anticu cultu paganu di Cesare Augustu fù sustituitu da San Cesariu diacunu è martire di [[Terracina]], u santu sceltu pè u so nome à annunzià u novu caratteru cristianu di a putenza di i Cesari.
In u 79 a cità fù dannighjata da a terribile eruzzione pliniana chì spanticò [[Pompei antica|Pompei]] è [[Erculanu antica|Erculanu]] (st'ultima era una so periferia).<ref>Arnold De Vos, Mariette De Vos; Pompei, Ercolano, Stabia, Roma, Editori Laterza, 1982</ref>
Cù u termine di l'età antica è l’imminenza di l’invasione barbariche, a cità si chjose ind’è so muri. E zone un tempu destinazione di l'aristucrazia rumana cadinu preda di e razzie è di l'incuria.
In u 476 l'ultimu [[Imperatori rumani|imperatore rumanu d'occidente]] [[Romulu Augustu]] fù imprigiunatu ind’è u [[Castel dell'Ovo]], allora villa rumana furtificata.
=== Età medievale ===
==== U Ducatu di Napuli ====
[[File:Sud Italia nel 1112.jpg|thumb|U [[Ducatu di Napuli|ducatu autonomu di Napuli]], furmalmente pruvincia bizantina sopravvissuta finù à u 1139]]
In u 536 Napuli fù cunquistata da i bizantini durante a [[Guerra gotica (535-553)|guerra gotica]] è restò fermamente in manu di l'imperu dinù durante a sussequente invasione lungubarda, diventendu in seguitu ducatu autonomu. U primu duca, secondu a tradizione, seria statu [[Basiliu di Napuli|Basiliu]], annuminatu in u 660-61 da l'Imperatore bizantinu [[Custante II]],<ref>Francescu Luzzati Laganà, ''Il ducato di Napoli'', in ''Il Mezzogiorno dai Bizantini a Federico II'', pp. 328-329.</ref> ancu sì hè prubabile chì ellu fussi statu precedutu da altre persone cun i stessi compiti, chì eranu cumunque espressione di e cusiddette "famiglie purente" citadine. A vita di u ducatu fù caratterizata da cuntinue guerre, principalmente difensive, contru à i putenti principati lungubardi vicini è i cursari musulmani (genericamente definiti [[Saraceni]]), pruvenenti pè u più da l’[[Africa di u Nordu]] o da a [[Sicilia]], chì era stata cunquistata da l’[[Aghlabidi]] à parte da u 827. Celebre hè à tale prupositu a [[battaglia di Ostia|battaglia navale di Ostia]] i u 849.
In realtà l'aversione trà [[cristianisimu]] è [[islamu]] truvò ind’è u meziornu italicu ampii spazii di cunvergenza in nome di a politica è di i cumuni interessi cummerciali. Questi ultimi determinanu di fattu una sustanziale amicizia trà Napuli è u mondu musulmanu, tantu chì ci fù u disinvoltu impiegu da parte napuletana (ma di solitu campana, duvendu si cumprende in questu discorsu dinù [[Amalfi]]) di mercenarii, pè u più arrulati ind’è l'insediamentu di u [[Traetto (insediamentu musulmanu)|Traetto]] (in arabu ''ribāṭ''). Prulungatu creatore di questa pulitica fù u vescu di Napuli è duca [[Attanasiu di Napuli|Attanasiu II]], à dispettu di a scumunica inflitta li da [[papa Ghjuvanni VIII]].
U X seculu fù caratterizatu da una pulitica di neutralità, chì mirò à tene fora Napuli da i ghjochi chì si svuglianu intornu à ella. Da ciò ricavonu avantaghju sia l'ecunumia, chì a cultura, permettendu da un latu u sviluppu di l’industrie tessile è di a lavurazione di u ferru, un avantaghjosu scambiu di materiale litterariu è storicu - sia religiosu sia prufanu, sia grecu sia latinu - trà a cità è [[Custantinopuli]], da cui pruvene pè esempiu u grecu Rumanzu di Lissandru.
U sviluppu di u muvimentu iconuclastu da a parte di [[Leone III l'Isauricu]], è a cunseguente disputa teologica trà quest'ultimu è [[Papa Gregoriu II]], ebbe cum’è cunsequenza u passaggiu furmale di e diocesi di l'Italia bizantina sott’à l'auturità di u patriarcatu di Custantinopuli. Ma, in realità, a dispusizione di Leone III restò inappiicata, è Napuli restò fidele à l'auturità di u Papa. Cum’è ricumpensa pè a pusizione assunta in a disputa, a cità fù elevata à u rangu di pruvincia ecclesiastica intornu à u 990, è [[Sergiu II di Napuli (vescu)|Sergiu II]] ne fù u primu arcivescuvu.
In u 1030 u duca [[Sergiu IV di Napuli|Sergiu IV]] dete a cuntea di [[Aversa]] à a banda di mercenarii [[nurmandi]] di [[Rainulfu Drengot]], chì l'avianu affiancatu ind'è l'ennesima guerra contr'à u principatu di Capua, criendu cusì a prima "ufficiale" installazione nurmanda ind'è l'Italia meridiunale. Da a base di Aversa i nurmandi acquistonu una propria struttura suciale è urganizativa è ind'è l’arcu di un seculu fùbbenu in gradu di sottumette tuttu u meziornu d'Italia, dendu vita à u [[Regnu di Sicilia]].
==== U periodu nurmandu-svevu ====
[[File:Palazzo Reale di Napoli - Federico II.jpg|thumb|upright=0.7|Statua marmigna di [[Federicu II di Svevia]], posta à l'ingressu di u [[palazzu Reale di Napuli]]]]
In u 1139 i nurmandi di [[Ruggeru II]] d'[[Altavilla]] cunquistetenu a cità, punendu fine à u ducatu: Napuli intrì cusì à fà parte di u territoriu di u [[Principatu di Capua]], in u neunatu [[Regnu di Sicilia]], incù capitale [[Palermu]]; però a cità, chì inoltre avia sinu da u VI seculu e sembianze di un centru impurtante<ref>Arthur Paul, ''Il particolarismo napoletano altomedievale: una lettura basata sui dati archeologici'', Mélanges de l'école française de Rome, Roma, 1995, pagina 18}}</ref>, cunservò a sede di l'arcidiocesi.
Passatu u Regnu di Sicilia in manu [[Svevia|sveva]] sott'à l'[[Hohenstaufen]], Napuli fù cumpresa ind'è u ghjustizieratu di [[Terra di Lavoru]]. [[Federicu II di Svevia]] preferì sempre cum'è so residenza Palermu cusì cum'è dinù [[Castel di u Monte]] in [[Puglia]], ma à Napuli decise di istituì l'Università da cui uttene e magistrature pè u guvernu di u so reame. Ella, u più anticu istitutu europeu di u so ghjenaru, fù cuncepita cum'è scola indipendente da u putere papale.
==== U periudu angiuinu ====
[[File:Simone Martini 013.jpg|thumb|left|upright=0.7|San Ludovicu di Tolosa chì incuruneghja u fratellu Rubertu d'Angiò (dipintu di [[Simone Martini]])]]
Napuli diventò parte di u regnu [[Angiuini|angiuinu]] in seguitu à e vittorie di [[Carlu I d'Angiò]] nant'à [[Manfredi di Svevia]] in u 1266 à [[Beneventu]]; è nant'à [[Curradinu di Svevia]] à [[Tagliacozzu]] in u 1268. Sott'à u regnu di [[Carlu II d'Angiò]], fùbbenu istituiti furmalmente i ''Sedili'', organi amministrativi ripartiti in diverse aree di a cità. Elli pigliavanu a propria urigine da a fratrie di l'epuca greca è da a ''Magna cura Regis'' è serianu fermati attivi fin'à u XIX seculu.
In seguitu à a rivolta schjuppata in Sicilia in u 1282 ([[Vespri siciliani]], causati dinù da u spustamentu ufficiale di a capitale da [[Palermu]] à Napuli) è u passagiu di l'isula à u duminiu aragunese, Napuli, diventò a capitale di u [[Regnu di Napuli]]. Succede à Carlu d'Angiò u figliolu Carlu II è in seguitu u nipote, [[Rubertu d'Angiò]], dettu "u Saviu", chì face di Napuli un centru culturale frà i più vivaci di l'Europa è di u Mediterraniu. À stu periudu ricullanu i sughjorni in cità di [[Francescu Petrarca]], [[Simone Martini]], [[Giotto]] (chì ci funderà una scola di pittura giuttesca frà e più impurtante d'Italia) è di [[Boccacciu]], chì in a [[basilica di San Lurenzu Magiore]] cunnuscerà [[Fiammetta (Decameron)|Fiammetta]], ovveru Maria d'Aquinu è in seguitu rimpiinghjerà i piacevuli anni trascorsi à a corte napuletana. Succederà à u rè Rubertu, a nipote [[Ghjuvanna I di Napuli]] in u 1343 è po sarà u mumentu di i [[Angiuini|d'Angiò di Durazzu]] in u 1382 incù [[Carlu III di Napuli|Carlu di Durazzu]], [[Ladislau I di Napuli]] è [[Ghjuvanna II di Napuli]].
Trà l’evenimenti celebri chì accadetenu in u periudu di a dinastia angiuina: a scapera di u giovanu Curradinu di Svevia in u 1268, u maremotu di u 1343 (u listessu chì dete u colpu di grazia à [[Amalfi]]), u primu tentativu di riunificazione pulitica d'[[Italia]] sott’à Ladislau di Durazzu è l’assedii à a cità ind’è lotte pè a successione di Ghjuvanna II d'Angiò frà [[Renatu d'Angiò]] è [[Alfonsu V d'Aragona]] finchè st'ultimu, dopu esse penetratu ind’è a cità attraversu un’acquedottu, in u 1442 pudete occupà definitivamente Napuli.
=== Età muderna ===
==== U Regnu aragunese ''Utriusque Siciliae'' ====
[[File:Alfonso-V-el-Magnanimo.jpg|thumb|upright=0.7|Pittura di Alfonsu u Magnanimu.]]
In u 1442 dinù Napuli cambiete di manu, diventendu pussessu aragunese. U suvranu [[Alfonsu V d'Aragona|Alfonsu u Magnanimu]] (1442-1458) favurì a cità, spustendu a capitale di l'[[Curona d'Aragona|Imperu]] da [[Barcellona]] à Napuli. Nunustante alcuni episodii di aversione cum’è a [[Cuspirazione di i Baroni]], u regnu di Alfonsu fubbe caratterizatu da l'espansione di a cità, a cui pupulazione criscete nutevulmente finu à falla divintà pocu tempu dopu a cità più pupulosa di l'Occidente cristianu. In questu periudu fubbenu dinù custruiti impurtanti munumenti citadini, cum’è [[Arcu triunfale di u Castel Novu|l'Arcu di u ''Maschio Angioino'']] (iniziativa chì dete origine à u cusiddettu [[Artisti di u clima di l'Arcu|Clima di l'Arcu]]), [[Palazzu Filumarinu]], [[Porta Capuana]], [[Palazzu Comu]].
Dinù l’atmusfera culturale cunnuscete un nutevule incrementu, grazie à u grande impulsu datu da Alfonsu à a bibliuteca citadina è à a fundazione di l'[[Accademia Puntaniana]]. E grande somme prufuse ind’è a prumuzione di a cultura detenu impulsu à una fiuritura di attività, chì resenu Napuli prutagunista di l'[[umanisimu]] è di u [[Rinascimentu]]<ref>[http://www.treccani.it/enciclopedia/umanesimo_%28Enciclopedia-dei-ragazzi%29/ Treccani.it]</ref>.
==== U Viceregnu spagnolu ====
[[File:Tiziano Vecellio, gen. Tizian (und Werkstatt) - Bildnis des Don Pedro Álvarez de Toledo - WAF 1085 - Bavarian State Painting Collections.jpg|thumb|left|Pittura di Pedro Álvarez de Toledo.]]
À parte di u 1501, in cunsequenza di e [[Guerre d'Italia di u XVI seculu|Guerre d'Italia]], Napuli perse a so indipendenza. Dopu a breve apparizione di [[Carlu VIII di Francia|Carlu VIII]] è a nova occupazione francese, in u maghju di u [[1503]] passete sott’à a duminazione spagnola, è pè oltre dui seculi u regnu fù guvernatu da un [[Vicerè di Napuli|vicerè]] pè u contu di [[Madrid]]. U longu duminiu spagnolu vene generalmente cunsideratu da a storiografia, spezialmente di tipu [[Benedettu Croce|crucianu]], un periodu oscuru è di rigressu<ref>Giuseppe Coniglio, U viceregnu di Napuli in u sec. XVII: nutizie nant’à a vita cummerciale è finanziaria secondu nove ricerche ind’è l’archivii taliani è spagnoli, Ed. di Storia e Letteratura, annu 1955, p. 28</ref>. In effettu però, a cità in questu periudu nun caderà mai in una cundizione pruvinciale, anzi, cuntinuerà a so ascesa in campu puliticu, demugraficu, culturale, ecunomicu tantu da diventà unu di i massimi centri di l'[[Imperu spagnolu|Imperu]]<ref>[https://books.google.it/books?id=txV2uP9FrtgC&pg=PA156&lpg=PA156&dq=napoli+capitale+illuminista&source=bl&ots=lOp-F-9G4z&sig=ZNZB9zCYuA_0u77hLl7P25hc83s&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwi7_4v5wq7UAhWqDsAKHSx1BbU4ChDoAQg7MAU#v=snippet&q=impero&f=false Aurelio Musi, Napuli, una capitale di l'Imperu p. 118]</ref>. Ellu lasciete tracce oltremodu prufonde sia in a lingua napuletana<ref>Pierangela Izzi, Domenico Defilippis è Sebastiano Valerio, annu 2007, Lessicugrafia à Napuli in u Cinquecentu, p. 121, Adriatica Editore</ref>, chì soprattuttu ind’è l'assettu urbanisticu di a cità incù a custruzzione di [[via Toledo]] è i [[Quartieri Spagnoli]].
Napuli in questu periudu storicu duvete pensà à risolve l'incursione turche (chì arrivetenu à sacchighjà u borgu di [[Chiaia]]), una terribile pestilenza, una grande calamità naturale è dinù numerose insurrezzione pupulare: ora duvute à i tentativi inquisitori (vedi [[anticurialisimu]]), ora à e alte cariche fiscale, a più famosa è ardimentosa di queste è quella chì vidì prutagunistu u pupulanu [[Masaniello]].
Durante a [[guerra di successione spagnola]] l'[[Austria]] cunquistete Napuli (1707), ma a tense pè pochi anni, fin’à u 1734, annu in cui u regnu fu occupatu da [[Carlu III di Spagna|Carlu di Burbone]], chì ci ricumpone un Statu indipendente chì cumprindia tuttu u [[Italia Meridiunale|sud Italia]] è a Sicilia.
==== U periodu burbonicu è a parentesi francese ====
[[File:Giuseppe Bonolis - Ritratto di Ferdinando II di Borbone.jpg|thumb|left|upright=0.7|Pittura di Ferdinandu II rè di e Duie Sicilie, metà di u XIX seculu.]]
Sott’à [[Carlu III di Burbone]], a cità cunfirmete definitivamente u so rollu di grande capitale europea<ref>[http://www.storico.org/seicento_eta_lumi/delizie_napoletane.html Storico.org]</ref> (soprattuttu incù a custruzzione di impunenti impianti architettonichi) è si affirmò cum’è grande centru [[illuminisimu in Italia|illuminista]].
Incù a [[rivuluzione francese]] è e [[guerre napulioniche]], Napuli vidì prima a nascita di una [[Republica Napuletana (1799)|republica giacubina]] è po a cunseguente risturazione burbonica. In u 1806 fù novamente cunquistata da e truppe francese cundotte da [[Napulione Buonaparte]] chì affidete u regnu à so fratellu [[Ghjiseppu Buonaparte|Ghjiseppu]] è quindi, in seguitu, à [[Ghjuacchinu Murat]] chì ùn riiscete micca à unificà prematuratamente a penisula taliana ma scitete u sentimentu naziunale. In u 1815 incù a definitiva scunfitta di Napulione è u [[Cungressu di Vienna]] Napuli turnete novamente à i Burbone.
U 1820 in Europa fù l'annu di l’agitazione contr’à l'assulutisimu munarchicu, è à Napuli queste si manifestetenu in a rivolta capitanata da u generale [[Guglielmu Pepe]]. Intimuritu da ste nove difficultà, [[Ferdinandu I di e Duie Sicilie|Ferdinandu]] acquistete un cumpurtamentu doppiu, dendu dapprima a Custituzione, è chirendu po l'aiutu austriacu, pè pudè la ritirà è reprime l'oppusizione<ref>pag. 161-170, Gianni Oliva, "Un regnu chì è statu grande", Mondadori, 2012</ref>.
In u 1860 u [[Regnu di e Duie Sicilie]] fù l’obiettivu di a ''[[spedizione dei Mille]]'' di [[Ghjiseppu Garibaldi]] è successivamente invasu da u [[Regnu di Sardegna]]. [[Francescu II di Burbone]] fù custrettu à abbandunà Napuli ripieghendu à [[Gaeta]] inseme à una parte di l'esercitu Burbonicu pè "garantì la da e ruine è da a guerra ... risparmià à questa Patria carissima l’orrori di i disordini interni è i disastri di a guerra civile"<ref>pag 63, Giordano Bruno Guerri, "U sangue di u Sud", Mondadori, 2011</ref>, è fù tentata una prima difesa incù a [[battaglia di u Vulturnu]] è po incù l'[[Assediu di Gaeta (1860)|assediu di Gaeta]]. À seguitu di a scunfitta di e truppe burboniche, Napuli fù annessa à u [[Regnu d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]].
=== Età cuntempuranea ===
{{citazione|Andendu à Fiurenza, dopu dui anni, dopu cinque, dinù dopu sei sì vulete, puderemu dì addiu à i fiurentini è andà à Roma; ma da Napuli ùn si esce micca; sì ci andemu, seremu custretti à restà ci. Vulete voi Napuli? Sì questu vulete, abbadate bè, prima di piglià a risuluzione di andà à stabilì a capitale à Napuli, bisogna piglià quella di rinunzià definitivamente à Roma.|[[Vittorio Emanuele II di Savoia]]<ref>Saverio Cilibrizzi; Il pensiero, l’azione e il martirio della città di Napoli nel Risorgimento e nelle due guerre mondiali; Conte Editore; Napuli; vulume 3, Capitolo V}}</ref>}}
In u 1864 u [[Regnu d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] fù furzatu da à [[Cunvenzione di settembre]] cù u [[Secondu Imperu francese]] di [[Napulione III di Francia|Napulione III]] à spustà a capitale di u Regnu da [[Turinu]]. Napuli vense cunsiderata a favurita asseme à [[Fiurenza]]: a prima era "prutetta" da l'Appenninu è a seconda da u [[Mare Tirrenu]]<ref>La capitale contesa: Firenze, Roma e la Convenzione di settembre (1864); Antonello Battaglia; Edizioni Nuova Cultura; p. 101</ref>. Napuli, in quantu ex capitale cità più pupulosa d'[[Italia]] (à u ricensu di u 1861 cuntava circa 490.000 abitanti) vense cunsiderata una candidata assai adatta. A scelta fù affidata à un cumitatu di cinque generali è cadì nant'à Fiurenza in quantu Napuli ùn seria micca stata abbastanza difendevule cù a [[Marina Militare|flotta taliana]] chì ùn era micca à i livelli di quella [[Marine royale|francese]] o [[Royal Navy|inglese]].
U smantellamentu soprattuttu di e precedente strutture di guvernu in seguitu à l'unificazione di a penisula, unitu à u novu sistemu fiscale è duganale naziunale ereditatu da quellu piemuntese<ref>[[Renato Brunetta]]; Sud: alcune idee perché il Mezzogiorno non resti com’è; Donzelli; 1995; Roma; pagina 4</ref>, determinò una prufonda crisa suciale è industriale (dinunziata dinù da a scrittrice [[Matilde Serao]] in ''[[Il ventre di Napoli]]'' (U ventre di Napuli) è ''[[Il paese di cuccagna]]'' (U paese di cuccagna).
E cundizione difficile di a Napuli post-unitaria fùbbenu à l'urigine, à a fine di XIX seculu, di [[Risanamentu di Napuli|una prufonda trasfurmazione urbanistica]] chì e derà vaghe assunanze cù a [[Trasfurmazione di Pariggi sott’à u Secondu Imperu|Pariggi di Haussman]]. In questu periudu fùbbenu diruccati numerosi fabbricati è munumenti, custrutti novi quartieri, edifizii è aperte l'arterie di [[via Duomo (Napuli)|via Duomo]], di u [[Corsu Umbertu I|Rettifilo]], di [[via Francesco Caracciolo]] è viale Gramsci. Sta circustanza storica coincise oltremodu cù a nascita di numerosi ''[[caffè-cuncertu|café-chantan]]'' è di un dinamicu ambiente culturale è suciale<ref>Francesco Barbagallo; Napoli, Belle Époque; Laterza Editori; pagina=5</ref>.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Cumuna d'Italia]]
[[Categoria:Italia]]
7i5zetskkby6lglp5q4tqpqks9ttphd
1920
0
22396
400240
393130
2026-04-25T11:53:29Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1920 50px */
400240
wikitext
text/x-wiki
'''1920'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1916|1917|1918|1919|1920|1921|1922|1923|1924}}
[[Annata bisesta]]
[[Image:Cinzano 1920.jpg|thumb|150px|right|Cinzano, 1920]]
== Evenimenti ==
=== Sport ===
- [[Image:Olympic rings without rims.svg|40px|border]] VII [[Olimpiade Anversa 1920]].<br>
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1920 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Premiu Nobel per a Pace]]: [[Léon Bourgeois]]<br>
[[Premiu Nobel per a Litteratura]]: [[Knut Hamsun]]<br>
[[Premiu Nobel per a Medicina]]: [[Schack August Steenberg Krogh]]<br>
[[Premiu Nobel per a Fisica]]: [[Charles Edouard Guillaume]]<br>
[[Premiu Nobel per a Chimica]]: [[Walther Nernst]]<br>
== Nàscite ==
<gallery>
Image:Isaac.Asimov01.jpg|<small>[[Isaac Asimov]] ([[2 di ghjennaghju]] 1920-[[6 d'aprile]] [[1992]])</small
Image:1990 Venice Film Festival Fellini 03.jpg|<small>[[Federico Fellini]] ([[20 di ghjennaghju]] 1920-[[31 uttrovi]] [[1993]]), [[1990]] [[Venezia]]</small>
Image:Alberto-Sordi.jpg|<small>[[Alberto Sordi]] ([[15 di ghjugnu]] 1920-[[24 di ferraghju]] [[2003]])</small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
Image:Amedeo Modigliani 1919.jpg|<small>[[Amedeo Modigliani]] ([[12 di lugliu]] [[1884]]-[[24 di ghjennaghju]] 1920), [[1919]]</small>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
59j4lksusj3wjvabnhkhjzbiq7e1cf6
Fabaceae
0
23150
400241
399991
2026-04-25T11:56:26Z
Fausta Samaritani
15085
/* Pianti */ link
400241
wikitext
text/x-wiki
'''Fabaceae'''.
[[File:Fabaceae flower.jpg|thumb|200px|right|Fabacea]]
== Pianti ==
;A
[[Acacia baileyana]]<br>
[[Acacia dealbata]]<br>
[[Acacia longifolia]]<br>
[[Acacia mearnsii]]<br>
[[Acacia myrtifolia]]<br>
[[Acacia saligna]]<br>
;B
[[Barba di Ghjove]]<br>
;C
[[Calicotome villosa]]<br>
[[Costa cavaddu]]<br>
[[Curu]]<br>
;E
[[Emera]]<br>
;F
[[Falcinedda]]<br>
;G
[[Genista tinctoria]]<br>
[[Ghjinestra]]<br>
[[Ghjuncu]]<br>
;I
[[Hippocrepis emerus]]<br>
;L
[[Lathyrus latifolius]]<br>
[[Lathyrus niger]]<br>
[[Lepru corsu]]<br>
[[Lupinus pilosus]]<br>
;P
[[Piseddu]]<br>
[[Pisellu bastardu]]<br>
;R
[[Robinia]]<br>
;S
[[Securigera securidaca]]<br>
[[Securigera varia]]<br>
[[Sophora cassioides]]<br>
[[Spinitriculu]]<br>
;T
[[Trifolium angustifolium]]<br>
[[Trifolium arvense]]<br>
[[Trifolium campestre]]<br>
[[Trifolium dubium]]<br>
[[Trifolium fragiferum]]<br>
[[Trifolium glomeratum]]br>
[[Trifolium hirtum]]<br>
[[Trifolium incarnatum]]<br>
[[Trifolium lappaceum]]<br>
[[Trifolium michelianum]]<br>
[[Trifolium nigrescens]]<br>
[[Trifolium ochroleucon]]<br>
[[Trifolium pratense]]<br>
[[Trifolium repens]]<br>
[[Trifolium resupinatum]]<br>
[[Trifolium scabrum]]<br>
[[Trifolium spumosum]]<br>
[[Trifolium squamosum]]<br>
[[Trifolium stellatum]]<br>
[[Trifolium striatum]]<br>
[[Trifolium subterraneum]]<br>
[[Trifolium tomentosum]]<br>
[[Trifolium vesiculosum]]<br>
;U
[[Urticapra]]<br>
;V
[[Vicia benghalensis]]<br>
[[Vicia bithynica]]<br>
[[Vicia cracca]]<br>
[[Vicia disperma]]<br>
[[Vicia ervilia]]<br>
[[Vicia faba]]<br>
[[Vicia hirsuta]]<br>
[[Vicia hybrida]]<br>
[[Vicia lathyroides]]<br>
[[Vicia loiseleurii]]<br>
[[Vicia lutea]]<br>
[[Vicia narbonensis]]<br>
[[Vicia pannonica]]<br>
[[Vicia parviflora]]<br>
[[Vicia peregrina]]<br>
[[Vicia sativa]] <br>
[[Vicia tetrasperma]]<br>
[[Vicia villosa]]<br>
== Rifarenzi ==
Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', 1996, Edisud (in [[Lingua francese|francesu]]).
[[Categoria:Fabaceae]]
6vs9dzojzjocqbjl0ddkpafymgzds14
400242
400241
2026-04-25T11:58:23Z
Fausta Samaritani
15085
/* Pianti */ link
400242
wikitext
text/x-wiki
'''Fabaceae'''.
[[File:Fabaceae flower.jpg|thumb|200px|right|Fabacea]]
== Pianti ==
;A
[[Acacia baileyana]]<br>
[[Acacia dealbata]]<br>
[[Acacia longifolia]]<br>
[[Acacia mearnsii]]<br>
[[Acacia myrtifolia]]<br>
[[Acacia saligna]]<br>
;B
[[Barba di Ghjove]]<br>
;C
[[Calicotome villosa]]<br>
[[Costa cavaddu]]<br>
[[Curu]]<br>
;D
[[Dorycnium herbaceum]]<br>
[[Dorycnium hirsutum]]<br>
[[Dorycnium pentaphyllum]]<br>
[[Dorycnium rectum]]<br>
;E
[[Emera]]<br>
;F
[[Falcinedda]]<br>
;G
[[Genista tinctoria]]<br>
[[Ghjinestra]]<br>
[[Ghjuncu]]<br>
;I
[[Hippocrepis emerus]]<br>
;L
[[Lathyrus latifolius]]<br>
[[Lathyrus niger]]<br>
[[Lepru corsu]]<br>
[[Lupinus pilosus]]<br>
;P
[[Piseddu]]<br>
[[Pisellu bastardu]]<br>
;R
[[Robinia]]<br>
;S
[[Securigera securidaca]]<br>
[[Securigera varia]]<br>
[[Sophora cassioides]]<br>
[[Spinitriculu]]<br>
;T
[[Trifolium angustifolium]]<br>
[[Trifolium arvense]]<br>
[[Trifolium campestre]]<br>
[[Trifolium dubium]]<br>
[[Trifolium fragiferum]]<br>
[[Trifolium glomeratum]]br>
[[Trifolium hirtum]]<br>
[[Trifolium incarnatum]]<br>
[[Trifolium lappaceum]]<br>
[[Trifolium michelianum]]<br>
[[Trifolium nigrescens]]<br>
[[Trifolium ochroleucon]]<br>
[[Trifolium pratense]]<br>
[[Trifolium repens]]<br>
[[Trifolium resupinatum]]<br>
[[Trifolium scabrum]]<br>
[[Trifolium spumosum]]<br>
[[Trifolium squamosum]]<br>
[[Trifolium stellatum]]<br>
[[Trifolium striatum]]<br>
[[Trifolium subterraneum]]<br>
[[Trifolium tomentosum]]<br>
[[Trifolium vesiculosum]]<br>
;U
[[Urticapra]]<br>
;V
[[Vicia benghalensis]]<br>
[[Vicia bithynica]]<br>
[[Vicia cracca]]<br>
[[Vicia disperma]]<br>
[[Vicia ervilia]]<br>
[[Vicia faba]]<br>
[[Vicia hirsuta]]<br>
[[Vicia hybrida]]<br>
[[Vicia lathyroides]]<br>
[[Vicia loiseleurii]]<br>
[[Vicia lutea]]<br>
[[Vicia narbonensis]]<br>
[[Vicia pannonica]]<br>
[[Vicia parviflora]]<br>
[[Vicia peregrina]]<br>
[[Vicia sativa]] <br>
[[Vicia tetrasperma]]<br>
[[Vicia villosa]]<br>
== Rifarenzi ==
Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', 1996, Edisud (in [[Lingua francese|francesu]]).
[[Categoria:Fabaceae]]
42o7c44m9u633h78erjzm535j4cs0vw
1929
0
24708
400230
389633
2026-04-25T11:37:51Z
Fausta Samaritani
15085
/* Prèmii Nobel 1929 50px */
400230
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1929''' (in [[nùmeri rumani]] MCMXXIX) hè un [[annu]] di lu [[XX sèculu]].
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1900|1910|1920|1930|1940|1925|1926|1927|1928|1929|1930|1931|1932|1933}}
== Evenimenti ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1929 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
'''Prèmiu Nobel per a:''' <br>
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: [[Frank B. Kellogg]]<br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: [[Thomas Mann]]<br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: [[Christiaan Eijkman]] & [[Frederick Gowland Hopkins]]<br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: [[Louis de Broglie]]<br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: [[Arthur Harden]] & [[Hans von Euler-Chelpin]]<br>
== Nàscite ==
<gallery>
Sergio Leone, crop.jpg|<small>[[Sergio Leone]] (* [[Roma]], '''[[3 di ghjennaghju]] 1929'''; † Roma, [[30 d'aprile]] [[1989]])</small>
Martin Luther King press conference 01269u edit.jpg|<small>[[Martin Luther King Jr.]] (* [[Atlanta]], '''[[15 di ghjennaghju]] 1929'''; † [[Memphis]], [[4 d'aprile]] [[1968]])</small>
Audrey Hepburn Tiffany's.jpg|<small>[[Audrey Hepburn]] (* Ixelles, '''[[4 di maghju]] 1929'''; † Tolochenaz, [[20 di ghjennaghju]] [[1993]])</small>
|<small> </small>
|<small> </small>
|<small> </small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
|<small> </small>
</gallery>
== In Còrsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
7if8gdsrtsj7dcb1uea16y0z9q2k7sm
1921
0
26509
400239
400001
2026-04-25T11:52:27Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1921 50px */
400239
wikitext
text/x-wiki
'''1921'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1917|1918|1919|1920|1921|1922|1923|1924|1925}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1921 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Premiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Fisica]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Chimica]]: <br>
[[File:Einstein1921 by F Schmutzer 2.jpg|thumb|150px|right|[[Albert Einstein]], 1921]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
5a8tmbnsbq1l6145u05mp2av8ga8rpc
1922
0
26510
400238
400003
2026-04-25T11:51:25Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1922 50px */
400238
wikitext
text/x-wiki
'''1922'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1918|1919|1920|1921|1922|1923|1924|1925|1926}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
[[File:Douglas Fairbanks Robin Hood 1922 film poster.jpg|thumb|150px|right|[[Douglas Fairbanks]] in [[Robin Hood]] film, 1922]]
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1922 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Premiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Fisica]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Chimica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
rbt0w1fd7x3r725fp7svubays8f8a2g
1923
0
26511
400237
400005
2026-04-25T11:50:15Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1923 50px */
400237
wikitext
text/x-wiki
'''1923'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1919|1920|1921|1922|1923|1924|1925|1926|1927}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1923 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Premiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Fisica]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Chimica]]: <br>
[[File:USSMcCormick.jpg|thumb|150px|right|USS McCormick, 1923]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
m16zn3299kkdzzb8qj2j3f5f2vsyn0c
1924
0
26512
400236
400007
2026-04-25T11:48:37Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1924 50px */
400236
wikitext
text/x-wiki
'''1924'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1920|1921|1922|1923|1924|1925|1926|1927|1928}}
== Evenimenti ==
[[File:1924WOlympicPoster.jpg|thumb|140px|right|Olimpiadi 1924 [[Chamonix]]]]
=== Sport ===
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1924 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Premiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Fisica]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Chimica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
p16ikwix7p6em82amb207gk8k5ad0bq
1925
0
26524
400207
400046
2026-04-24T14:56:12Z
Fausta Samaritani
15085
400207
wikitext
text/x-wiki
'''1925'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1921|1922|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== Premii Nobel 1925 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
t5b425fm4yji8o6o3tt798p5gsbb127
400235
400207
2026-04-25T11:47:43Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1925 50px */
400235
wikitext
text/x-wiki
'''1925'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1921|1922|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1925 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Premiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Fisica]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Chimica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
cp7h2w0nws3ll59180ya7mgces0oup8
Arecaceae
0
26548
400218
400172
2026-04-25T07:00:19Z
Fausta Samaritani
15085
400218
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Arecaceae'''.
[[File:Dawn over Safety Harbor (14439568551).jpg|thumb|200px|right|Palma]]
;B
[[Brahea armata]]<br>
[[Brahea edulis]]<br>
;P
[[Phoenix dactylifera]]<br>
;S
[[Sabal bermudana]]<br>
[[Sabal palmetto]]<br>
;W
[[Washingtonia filifera]]<br>
[[Washingtonia robusta]]<br>
[[Categoria:Arecaceae]]
gr4ehhv0k6htl9q2wyxzpq72a56d1tp
Utente:Maris Dreshmanis
2
26553
400215
400201
2026-04-24T21:57:28Z
Maris Dreshmanis
27962
Update babel to lv|ru-4 (remove en-3, de-1)
400215
wikitext
text/x-wiki
{{#babel:lv|ru-4}}
== Maris Dreshmanis ==
Open data researcher. Contributor to [[d:Wikidata:WikiProject Occupations|WikiProject Occupations]] on Wikidata.
* '''[[d:User:Maris Dreshmanis|Wikidata contributions]]''' — 37,400+ edits
* '''GSCO''' — Global Standard Classification of Occupations (27 national registries + ESCO, 57,000+ occupation entries, 26,991 Wikidata items, 152,000+ multilingual labels across 53 languages)
* '''[[d:Wikidata:WikiProject Occupations|WikiProject Occupations]]''' — coordinating occupation label enrichment in 27 source languages
[[Category:Wikipedians]]
1tm661nfud90u9uzogktjy8qwfpriv4
1926
0
26556
400206
2026-04-24T14:55:43Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1926
400206
wikitext
text/x-wiki
'''1926'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1922|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== Premii Nobel 1926 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
9wh341wbxwt6wrphg33nnuy52o9yvzn
400210
400206
2026-04-24T15:04:50Z
Fausta Samaritani
15085
file
400210
wikitext
text/x-wiki
'''1926'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1922|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== Premii Nobel 1926 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
File:Marilyn Monroe in Some Like it Hot trailer cropped.jpg|<small>[[Marilyn Monroe]]</small>.
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
0eyjc5vcat0wtbzkp6ab7s9bebd6eur
400211
400210
2026-04-24T15:05:59Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nàscite */
400211
wikitext
text/x-wiki
'''1926'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1922|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== Premii Nobel 1926 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
File:Marilyn Monroe in Some Like it Hot trailer cropped.jpg|<small>[[Marilyn Monroe]] ([[1 di ghjugnu]])</small>.
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
hv9s4qg6ejoowgerilhamm52nciopqd
400234
400211
2026-04-25T11:46:31Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1926 50px */
400234
wikitext
text/x-wiki
'''1926'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1922|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1926 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
File:Marilyn Monroe in Some Like it Hot trailer cropped.jpg|<small>[[Marilyn Monroe]] ([[1 di ghjugnu]])</small>.
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
qb1bzh0laiz7hc3xf81fvuqmbx2fpia
1927
0
26557
400208
2026-04-24T14:58:26Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1927
400208
wikitext
text/x-wiki
'''1927'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930|1931}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== Premii Nobel 1927 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
atth8me1fdz1e8i3q17p02qh5p6pom3
400212
400208
2026-04-24T15:10:17Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nàscite */
400212
wikitext
text/x-wiki
'''1927'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930|1931}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== Premii Nobel 1927 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
File:Gabriel Garcia Marquez2 (2009) (cropped).jpg|<small>[[Gabriel Garcia Marquez]].</small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
cj799q35i7q0gkmycaa7ijsb1q1jhm3
400233
400212
2026-04-25T11:45:55Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1927 50px */
400233
wikitext
text/x-wiki
'''1927'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1923|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930|1931}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1927 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
File:Gabriel Garcia Marquez2 (2009) (cropped).jpg|<small>[[Gabriel Garcia Marquez]].</small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
3c57oxsrggr3x3qhuvwgo164ng3m3ra
1928
0
26558
400209
2026-04-24T15:00:03Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1928
400209
wikitext
text/x-wiki
'''1928'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930|1931|1932}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== Premii Nobel 1928 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
o3k2jjqdl1fyv9es8a0918s8fl4ziyi
400213
400209
2026-04-24T15:15:09Z
Fausta Samaritani
15085
file
400213
wikitext
text/x-wiki
'''1928'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930|1931|1932}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
[[File:Stadsarchief Amsterdam, Afb AF00200005000001.jpg|thumb|140px|right|[[Amsterdam]] [[Olimpiadi]] 1928]]
=== Premii Nobel 1928 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
rp9mvf83boz6nj5a5o536pfgry9r36b
400231
400213
2026-04-25T11:39:19Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1928 50px */
400231
wikitext
text/x-wiki
'''1928'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930|1931|1932}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
[[File:Stadsarchief Amsterdam, Afb AF00200005000001.jpg|thumb|140px|right|[[Amsterdam]] [[Olimpiadi]] 1928]]
=== [[Premii Nobel]] 1928 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Premiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Fisica]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Chimica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
4qm9whsknumkrxj84157dhgurig0ftw
400232
400231
2026-04-25T11:44:51Z
Fausta Samaritani
15085
/* Premii Nobel 1928 50px */
400232
wikitext
text/x-wiki
'''1928'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1924|1925|1926|1927|1928|1929|1930|1931|1932}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
[[File:Stadsarchief Amsterdam, Afb AF00200005000001.jpg|thumb|140px|right|[[Amsterdam]] [[Olimpiadi]] 1928]]
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1928 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Premiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Fisica]]: <br>
[[Premiu Nobel per a Chimica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
tp4m1v3zfcmviwftz9v85uhf7s1hwnn
Categoria:Carapidae
14
26559
400219
2026-04-25T07:01:51Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400219
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Ophidiiformes]]
49w8ie4wca03jkxg9zq8qsqie1cbnfq
Carapidae
0
26560
400220
2026-04-25T07:04:35Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400220
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Carapidae'''.
;C
[[Carapus acus]]<br>
[[Categoria:Carapidae]]
2xrlsl6wez9q3c0ybbej19vbe6wxnnn
400221
400220
2026-04-25T07:10:15Z
Fausta Samaritani
15085
file
400221
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Carapidae'''.
[[File:Onuxodon fowleri (10.7717-peerj.2930) Figure 5 (cropped).png|thumb|280px|right|''[[Onuxodon fowleri]]'']]
;C
[[Carapus acus]]<br>
[[Categoria:Carapidae]]
ocokq7e1me7jd36ain9p318utvijfu1
Categoria:Burhinidae
14
26561
400222
2026-04-25T07:11:52Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400222
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Charadriiformes]]
1h7jneyhabt8jba4bv8prwmx8d3chre
Burhinidae
0
26562
400223
2026-04-25T07:15:09Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400223
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Burhinidae'''.
;B
[[Burhinus oedicnemus]]<br>
[[Categoria:Burhinidae]]
39kualvpvb9icmnzbi0lnb4hywutupi
400224
400223
2026-04-25T07:19:14Z
Fausta Samaritani
15085
file
400224
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Burhinidae'''.
[[File:Double-striped Thick-knee.jpg|thumb|150px|right|Burhinus]]
=== Acelli ===
;B
[[Burhinus oedicnemus]]<br>
[[Categoria:Burhinidae]]
h1svu6p2423juy8glapesd3osu9did6
Categoria:Ceratophyllaceae
14
26563
400226
2026-04-25T07:23:03Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400226
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Ceratophyllales]]
884axqvmoxlz13xwynvwupi8ko0pt71
Ceratophyllaceae
0
26564
400227
2026-04-25T07:26:06Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400227
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Ceratophyllaceae '''.
;C
[[Ceratophyllum demersum]]<br>
[[Ceratophyllum submersum]]<br>
[[Categoria:Ceratophyllaceae]]
gstf0nwvaxqq2xiwic4onl8rx8y5kua
400228
400227
2026-04-25T07:31:01Z
Fausta Samaritani
15085
file
400228
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Ceratophyllaceae '''.
[[File:Ceratophyllum demersum 151073728.jpg|thumb|250px|right|''Ceratophyllum demersum'']]
;C
[[Ceratophyllum demersum]]<br>
[[Ceratophyllum submersum]]<br>
[[Categoria:Ceratophyllaceae]]
ldffj58nlsxywyjb596kwgdy2ziljqo
1930
0
26565
400229
2026-04-25T11:33:39Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1930
400229
wikitext
text/x-wiki
U '''1930''' (in [[nùmeri rumani]] MCMXXIX) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1900|1910|1920|1930|1940|1926|1927|1928|1929|1930|1931|1932|1933|1934}}
== Evenimenti ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1930 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]:<br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]:<br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]:<br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]:<br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]:<br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
|<small> </small>
</gallery>
== In Còrsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
1do1fgkwt1pzz3yvm49vkyh5waalpjz