Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.46.0-wmf.26 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Wikipedia 0 16 400488 399998 2026-04-30T11:52:23Z Fausta Samaritani 15085 400488 wikitext text/x-wiki [[Image:Wikipedia-logo-v2.svg|thumb|125px|U simbulu di a Wikipedia.]] [[Image:Wikipedia-logo-v2-co.svg|thumb|125px|U simbulu di a Wikipedia Corsa.]] A '''Wikipedia''' hè una [[enciclopedia]] libara nant'à l'[[Reta|internet]] fundata da [[Jimmy Wales]] è [[Larry Sanger]], in u 2001. U nomu inglese hè creatu da Sanger è hè cumpostu di e parolle ''wiki'', "[[wiki]]", è ''encyclopedia'', "enciclupedia".<br/> Ci sò nomi diversi per e differente versione, perchè tutte e versione sò scritte in [[Lingua|lingue]] differente. Per indettu, u nomu di a versione [[Lingua francese|francese]] hè "Wikipédia" è u nomu di a versione [[Lingua frisone|frisone]] hè "Wikipedy". U nomu (micca officiale) di a Wikipedia in [[lingua corsa]] hè ''[[Corsipedia]]''. E Wikipedie sò create da [[Vuluntariu|vuluntarie]] è a ghjuvera hè libara per tutti. E Wikipedie ùn usanu micca a [[publicità]]. [[File:Wikipedia 20 cover confetti blue (cropped).png|center|thumb|500px|In u [[2026]] Wikipedia in lingua corsa face 23 anni. 8.800 articuli.]] ==Vede ancu== *[[Wiki]] *[[Enciclupedìa|Enciclupedia]] *'''[[Corsipedia|Wikipedia in lingua corsa]]''' == Ligame == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/Vichipedìa Leghje st'artìculu in a Wikipedia sassaresa] {{c-supranu}} [[Categoria:Wikipedia|!]] [[Categoria:Informatica]] i4mk7q7fusc9yqz4umsra8c82p369sz Dicomano 0 7507 400450 332266 2026-04-29T13:53:11Z Fausta Samaritani 15085 fix, template 400450 wikitext text/x-wiki '''Dicomano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]]. {{cumuna|cumuna=Dicomano [[File:Dicomano - Vista sul Ponte vecchio.jpg|300px]] | statu=[[Italia]] | rigioni=[[Toscana]]|pruvincia=Siena | insee= | cp= | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop= | annu= | densità= | nomab= }} == Giugrafia == == Storia == == Monumenti == == Demugrafia == = Rifarenzi = == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 3czd1xp5hf59fyw4s6jtndk9xsnqo1r Montalcino 0 7563 400451 333486 2026-04-29T15:40:36Z Fausta Samaritani 15085 template 400451 wikitext text/x-wiki '''Montalcino''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]]. {{cumuna|cumuna=Montalcino File:I-Montalcino-1.jpg|300px]] | statu=[[Italia]] | rigioni=[[Toscana]]|pruvincia=Siena | insee= | cp= | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop= | annu= | densità= | nomab= }} == Giugrafia == == Storia == == Monumenti == == Demugrafia == = Rifarenzi = == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 3f74c84k4eb7oeaaj4ijg1nls6akwfa Categoria:Annu 14 11736 400460 384917 2026-04-29T16:18:41Z Fausta Samaritani 15085 Categoria 400460 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cronologia]] 43mcwmxp7pf3u4x91ix1zr80d8c6ipq Figuretta 0 20992 400477 379589 2026-04-30T09:27:28Z Túrelio 6911 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:Duplicate|Duplicate]]: [[File:Caran d'ache.jpg]] → [[File:Caran-d-ache-dreyfus-supper.jpg]] Exact or scaled-down duplicate: [[c::File:Caran-d-ache-dreyfus-supper.jpg]] 400477 wikitext text/x-wiki [[File:Little_nemo_the_walking_bed.jpg|miniatura| Una tàvula di ''Little Nemo'' di Winsor McCay (1905). ]] Una '''figuretta''', (chjamata in francese ''bande dessinée'' o ''BD'', in talianu ''fumetto'' è in inglese ''comic'') hè una forma di spressione [[Arte|artistica]], spessu chjamata "nuvesimu arte", chì mischia testi è imagine. Di regula piglia a successione di caselle (o vignette) di fiure. S'appoghja nant'à dispusitivi testuali cum'è i filatterii (o ballunetti), e legende è onomatopee chì ponu indicà un diàlogu, una narrazione, rimori è altre infurmazione. [[File:Comics_volumes_-_international_comparison.jpg|miniatura| Mangas, figurette franco-belgiche è rumanzi grafichi. Un inseme di diversità culturale è edituriale in u mondu polimorficu di a figuretta. |alt=|centro|499x499px]] == Storia == <gallery caption="Esempii di figurette"> File:Manga Hokusai.jpg|Manga, di Hokusai, principiu di u seculu XIX File:Toepffer Cryptogame 13.jpg|''Histoire de Monsieur Cryptogame'', di Rodolphe Töpffer, 1830 File:Marie Duval, Ally Sloper, Some Uncommon Objects of the Sea-Shore (Judy, July 22, 1874).jpg|Ally Sloper, 1874 File:Yellow Kid 1898-01-09.jpg|''The Yellow Kid,'' R.F. Outcault, 1898 File:Caran-d-ache-dreyfus-supper.jpg|''Un dîner en famille,'' di Caran d'Ache </gallery>A storia di a figuretta si face tenendu contu di trè poli di creazione. L'Auropa l'hà vista nasce, l'America l'hà pupularizata, è l'Asia chì rapresenta oghje una pruduzzione impurtante à u Giappone è a Curea. In America di u Nordu, si chjama ''comic.'' A striscia hè diventata pupulare à l'iniziu di u XXu seculu è un impurtante sviluppu si face in l'anni 1930 cù l'emergenza di e figurette di supereroe, cum'è [[Superman]], persunagiu creatu in u 1938 in ''Action Comics''. Hè dinù trà e duie guerre chì [[Hergé]] hà creatu ''Les Aventures de Tintin,'' chì ferma un classicu di e figurette franco-belgiche in un stilu cunnisciutu chjamatu linea chjara. À u Giappone, Osamu Tezuka hà pupularizatu u generu di u manga dopu a Segonda Guerra Mundiale.<br /> [[File:Jabot p 11.jpg|miniatura|Una striscia di Histoire de monsieur Jabot di Töpffer]] === A nascita === Si cunsidereghja chì a figuretta hè nanta in Sguizzera cù e storie di Rodolphe Töpffer (1799-1846), scrivanu è pittore. Realizeghja in u 1827 ''Amours de Monsieur Vieux Boix'' . A so opera intitulata ''Histoire de monsieur Jabot'' publicata in u 1831 hè cunsiderata cum'è a prima figuretta. Sò picculi dissegni in neru è biancu cun sturiette fatte pè ride. Ci hè un testu. S'assumiglia à e caricature di l'epica. Töpffer chjama quessa « littérature en estampes ». Davanti à u successu incutratu da a so invenzione, Töpffer publicheghja sette libri trà u 1827 è u 1845. E so opere cunnoscenu prestu una grande diffusione in Auropa è feranu nasce d'altre forme in Alemagna, in Olanda è in Francia. === U sviluppu === [[File:MartheLaBonnePetiteMenagere922.jpg|miniatura|''Marthe, la bonne petite ménagère'', Imagerie d'Épinal Pellerin <abbr>n<sup>o</sup></abbr> 922, <abbr>xix<sup>e</sup></abbr> siècle.]] À a fine di u seculu XIX, a figuretta si sviluppa in Francia cù a publicazione di parechje sturiette in i giurnali satirichi. Si vedenu dissignadori cunnisciuti cum'è Caran d'Ache è [[Benjamin Rabier]] chì travaglianu per l'Imagérie d’Épinal. A diffusione di a figurette si face appena da per tuttu in u mondu. U mudellu di Töpffer franca l'Atlanticu per sviluppassi in America. In Spagna, in Inghilterra, à u Purtugalu ci sò figurette in a stampa. Ma ancu in Australia, in Argentina, à u Brasile. Tandu si tratta sopr'à tuttu di sturiette pè ride, di dissegni satirichi. [[File:Pieds Nickeles 3.jpg|sinistra|miniatura|''Les Pieds nickelés'' di Louis Forton.]] In Francia nasce un generu novu di giurnali spezializati. Sò destinati à un publicu specificu, i giurnali illustrati pè i zitelli, in un primu tempu pè a giovana burghesia. In u 1905 sorte u giurnale la ''Semaine de Suzette'' di l'editore Gautier-Langereau. Hè in questu quì ch'ellu sorte ''Bécassine'' inventata da Joseph Pinchon. In 1908 sorte ''L'Epatant'', un giurnale destinatu à un publicu più pupulare chì vede nasce ''Les Pieds Nickelés''. I creatori novi sceglienu a listessa messa in pagina ch'è e fiure d’Épinal. Invece, facenu a scelta di mette un testu sott'à e fiure, ma di menu in menu descrittivu. Ma pocu à pocu a figuretta cambia. In l'anni 1920 hà da nasce un generu novu : e storie d'aventure. In u 1922 un giovanu belgicu chjamatu Georges Remi publicheghja i so primi dissegni in parechje riviste sott'à u cungome di Hergé. Entra in u cutitianu ''Vingtième Siècle, classatu à diritta'' è diventerà direttore di u supplemente pè i giovani, ''Le Petit Vingtième.'' In u 1929 inventa les ''Aventures de Tintin, reporter du Petit Vingtième, au pays des soviets.'' Nascenu i persunagi di Tintin è Milou. Crea ''Quick et Flupke'' (1930), pò les ''Aventures de Tintin, reporter du Petit Vingtième, au Congo'' (1930), è les ''Aventures de Tintin, reporter du Petit Vingtième, en Amérique'' (1931). L'allbums di Tintin sò publicati in u 1930 in neru è biancu, è dopu in culore in u 1934, ind'è l'edizione Casterman. U stile di Hergé hè qualificatu in l'anni 1980 di "linea chjara" : u trattu hè precisu, ùn ci sò micca ombre, i persunagi stilizati in un decoru precisu è curatu.<br /> In l'anni 1930 i giurnali pè i zitelli cuntribuiscenu à pupularizà a figuretta in a giuventù. In u 1934 nasce ''Le Journal de Mickey.'' L'influenza americana tocca l'Auropa. Spirou hè lanciatu in u 1938. Tintin nasce in u 1949. Sti dui ultimi seranu i principali giurnali sin'à l'anni 1970. In l'anni 1960 a figuretta ùn diventa micca solu un generu riservatu à i zitelli. Nascenu forme nove, cum'è u rumanzu gràficu o rumanzu in figuretta cum'è Corto Maltese inventatu da Hugo Pratt. === I Comics americani === [[File:FamousFunnies213.jpg|miniatura|U comic book ''Famous Funnies'']] In America, l'epica chì và da u 1934 à u 1954 hè cunsiderata cum'è l'età d'oru di i comics. Un furmatu novu di libretti nasce : u ''comic book''. Diventa u furmatu di diffusione di figurette originale. U primu si chjama ''Famous Funnies'', esce di ferraghju di u 1934. [[File:Captain-america serial poster.jpg|sinistra|miniatura|''Captain America'']] Di marzu di u 1938, a figuretta cunnosce una rivuluzione nova, cun l'invenzione di u primu supereroe. Superman hè creatu da Joe Shuster et Jerry Siegel, in e pagine di u comic book ''Action Comics.'' Hè un successu tremendu. Si conta un milione di libri vinduti. Pocu à pocu d'altri supereroi ghjunghjenu : Captin Marvel, Human Torch, Flash, Green Lantern, Wonder Woman, Batman. In u 1940 nasce Captain America, chì lancia a moda di i supereroi patriotti chì si battenu contr'à i nemichi di l'America. === In Asia === À u Giappone, un altru generu di figuretta hè assai pupulare. In giappunese si chjama "manga". À l'origine sta parolle vole dì "imagine senza impurtanza". Hè stata inventata da u dissignadore Hokusai (1760-1849) à a fine di u seculu XVIII. Hè cusì ch'ellu chjamava i so dissegni in i so carnetti di note. I mangas anu cunnisciutu u successu in furia. Oghje sò pupulari assai. U Giappone è a Curea ne pruducenu assai. == I cumpunenti d'una figuretta == === In a pagina === ==== A tàvula ==== Hè a pagina sana d'una figuretta, cumposta di parechje bande di caselle (o "vignette"). Currisponde in francese à una "planche". [[File:Ambigrams by Gustave Verbeek (1904) - comics The Upside Downs of Little Lady Lovekins and Old Man Muffaroo - At the house of the writing pig.jpg|centro|miniatura|Una tàvula di figuretta]] ==== A banda ==== In a figuretta, una banda hè una seguita di caselle, disposta in linea. [[File:Baron Bean comic strip (1917).jpg|centro|miniatura|Una banda di figuretta]] <br /> ==== A casella (o vignetta) ==== Hè un dissegnu, delimitatu da un guatru. [[File:PunchandJudyComicsV01-0145-panel3.jpg|centro|miniatura|Una casella, o vignetta]] <br /> === In e vignette === ==== U filatteriu, o ballunettu ==== Un filatteriu, o un ballunettu, hè ciò chì cuntene e parolle o i pensati di i persunagi di a storia. Pò avè parechje forme. Sì un persunagiu pensa o sunnieghja, l'usu hè di fà u ballunettu in forma di nulu.<gallery> File:BD 4C Cartoon (PSF).jpg File:Speech balloon 3 types.svg File:CabaleAuFondDuJardin.jpg </gallery> ==== U cartucciu ==== Un cartucciu hè un pannellu inguatratu chì cuntene elementi narrativi o descrittivi di a storia. U cartucciu dà indicazioni di tempu è di locu o ci dà l'infurmazioni chì permettenu una cunniscenza più bona di l'azzione. Si dice dinù un recitativu. Certe volte si presenta cù un fondu culuritu, di regula giallu, per fà a differenza cù i ballunetti di i diàloghi. [[File:Out of This World 1 page.jpg|centro|miniatura|Un cartucciu]] ==== L'onomatopea ==== Un'onomatopea una parolla chì imiteghja un sonu, un rimore. In a figuretta, l'onomatopee custituiscenu l'effetti di sonu di a storia. [[File:CRAC w.jpg|centro|miniatura|Un'onomatopea]] ==== L'ideogramma ==== Hè un picculu dissegnu, un'icona o un sìmbulu chì sprime un'idea, un sentimentu, un pensamentu. [[File:Idea doodle.jpg|centro|miniatura|Esempiu d'ideogramma]] [[File:Krazykat.jpg|destra|miniatura|274x274px| Krazy Kat di George Herriman . ]] [[File:Bibi_Fricotin_3.jpg|miniatura|330x330px| Bibi Fricotin di Louis Forton . ]] == Arti è tecniche in a figuretta == * U sinopsi : Hè a prima tappa di creazione. Hè un riassuntu di a storia.<br /> * U scenariu : trattamentu in detagli di a storia. Specifica, tàvula per tàvula, a divisione di l'azzione, a pusizione di i caratteri, è presenta i dialogi. <br /> * A ricerca grafica : Hè u travagliu di u dissignadore chì cerca u stilu generale. Crea i persunagi principali è l'ambiu di a storia. Face ricerche nant'à i lochi, decori, l'accessorii ecc. <br /> * Messa in pagina : hè a scelta di guatri, i punti di vista, l'accunciamentu di e vignette in a tàvula.<br /> * crayonné : prima prugettu di dissegnu. Hè à partesi da stu primu dissegnu fattu à a mina ch'ellu si travaglia. <br /> * L'inchjustratura : opera chì cunsiste à passà l'inchjostru nant'à i u dissegnu fattu à a mina. Dà à u disegnu una linea definitiva. Infine, solu sta strada serà stampata.<br /> * A messa in culore : operazione chì cunsiste in sceglie è applicà u culore à e sfarente zone delimitate da e linee inchjustrate (persunagi, decori, vestiti).<br /> == I mistieri di a figuretta == Una figuretta hè realizata da un autore chì pò fà tuttu da A à Z, si parla tandu d'un autore "cumplettu", o altrimente d'una squadra d'autori cù almenu : * '''un scenaristu chì scrive a storia,''' * '''un dissignadore chì face e fiure,''' * '''è certe volte un culuristu.''' '''L'editore''' hè quellu chì s'incarica di a pruduzzione di i libri, è a so diffusione in e librerie è cummerci. '''L'autori''' cumpletti si trovanu principalmente in e figurette auropee. '''L'autori americani''' è asiatichi sò più spessu organizati in attelli di parechje persone cun un autore principale è assistenti. In Francia in u 2015, si contanu 1 500 autori à u sensu largu, vale à dì scenaristi è dissignadori. == A figuretta in Corsica == Sò parechje e figurette chì si passanu in Corsica, o chì sò in lingua corsa. === Figurette in Corsica di lingua francese === *''Astérix en Corse'', René Goscinny è Albert Uderzo, Dargaud, 1973 *''Promenade à travers l'Histoire de la Corse'', Ghjacumu Fusina, Carlu Castellani è Ghjuvanfrancescu Gandon, Scola Corsa 1984. *''Mateo Falcone'', Duret è Clavaud, ed. Lucien Souny, 1986 *''Marine : Traquenard en Corse'', Tranchand è Corteggiani, Lombard, 1989 *''Ghjuvà et le secret de la Restonica'', Rückstühl, Albiana 2007 *''Paoli'' (seria in trè libri), Bertocchini è Rückstühl, DCL éditions, 2007 *''Erasmo Orticoni : Le chanoine révolutionnaire,'' Tonì Casalonga et Dominique Taddei, Albiana, 2009 *''Scirocco : Les otages'', Philippe Antonetti, Albiana, 2010 *''Petru Santu'' (seria in sette libri), Desideriu è Federzoni, Corsica Comix, 2011 *''Le bagne de la honte'', (serie in dui libri), Bertocchini è Rückstühl, DCL éditions, 2011 *''Sampiero Corso'', (serie in dui libri), Bertocchini è Rückstühl, DCL éditions, 2012 *''Razorbacu'' (seria in sette libri), Sorlin, Corsica Comix, 2012 *''Colomba'', Bertocchini è Sandro, DCL éditions, 2012 *''Aleria 1975'' (2 libri), Bertocchini è Espinosa, DCL éditions, 2014 *''Aiò zitelli'' (2 libri), Bertocchini è Holgado, Albiana, 2014 *''L'île des Justes'', Stéphane Piatzszek è Espé, Glénat, 2015 *''Cette histoire qui a fait la Corse'', Jean-Claude Rogliano et Michel Espinosa, Éditions du Signe, 2018 === Figurette in lingua corsa === *''Cosu è l'astronave'', Ghjacumu Fusina è Ghj.-F. Gandon, Scola Corsa, 1987 *''Asterix in Corsica'', René Goscinny è Albert Uderzo, Dargaud, 1993 *''Tintin è i ghjuvelli di a Castafiore'', Hergé, Casterman 1994 *''Gastone'' (tomu 10), Franquin, Yoran Embanner, 2007 *''Paoli'' (seria in trè libri), Bertocchini è Rückstühl, DCL éditions, 2008 === Figurette in lingua corsa è in lingua francese === *''Ziu Memè'', Gambini è Lacomben Albiana, 1988 *''U Sette Bellu'', Battì, Albiana 1995 == Noti è referenze == == Bibliografia == [[Categoria:Disegnu]] [[Categoria:Littiratura]] j8avr2or8yfs2gqd7wvwag928ip3cd6 Fabaceae 0 23150 400467 400254 2026-04-29T22:11:01Z Fausta Samaritani 15085 link 400467 wikitext text/x-wiki '''Fabaceae'''. [[File:Fabaceae flower.jpg|thumb|250px|right|Fabacea]] [[File:Psorothamnus fremontii 4.jpg|thumb|200px|right|''Psorothamnus fremonti'']] == Pianti == ;A [[Acacia baileyana]]<br> [[Acacia dealbata]]<br> [[Acacia longifolia]]<br> [[Acacia mearnsii]]<br> [[Acacia myrtifolia]]<br> [[Acacia saligna]]<br> ;B [[Barba di Ghjove]]<br> ;C [[Calicotome villosa]]<br> [[Cytisus multiflorus]]<br> [[Cytisus striatus]]<br> [[Costa cavaddu]]<br> [[Curu]]<br> ;D [[Dorycnium herbaceum]]<br> [[Dorycnium hirsutum]]<br> [[Dorycnium pentaphyllum]]<br> [[Dorycnium rectum]]<br> ;E [[Emera]]<br> ;F [[Falcinedda]]<br> ;G [[Genista tinctoria]]<br> [[Ghjinestra]]<br> [[Ghjuncu]]<br> ;I [[Hippocrepis ciliata]]<br> [[Hippocrepis emerus]]<br> ;L [[Lathyrus latifolius]]<br> [[Lathyrus niger]]<br> [[Lepru corsu]]<br> [[Lupinus pilosus]]<br> ;M [[Melilotus albus]]<br> [[Melilotus indicus]]<br> [[Melilotus italicus]]<br> [[Melilotus neapolitanus]]<br> [[Melilotus siculus]]<br> ;P [[Piseddu]]<br> [[Pisellu bastardu]]<br> ;R [[Robinia]]<br> ;S [[Securigera securidaca]]<br> [[Securigera varia]]<br> [[Sophora cassioides]]<br> [[Spinitriculu]]<br> ;T [[Trifolium angustifolium]]<br> [[Trifolium arvense]]<br> [[Trifolium campestre]]<br> [[Trifolium dubium]]<br> [[Trifolium fragiferum]]<br> [[Trifolium glomeratum]]br> [[Trifolium hirtum]]<br> [[Trifolium incarnatum]]<br> [[Trifolium lappaceum]]<br> [[Trifolium michelianum]]<br> [[Trifolium nigrescens]]<br> [[Trifolium ochroleucon]]<br> [[Trifolium pratense]]<br> [[Trifolium repens]]<br> [[Trifolium resupinatum]]<br> [[Trifolium scabrum]]<br> [[Trifolium spumosum]]<br> [[Trifolium squamosum]]<br> [[Trifolium stellatum]]<br> [[Trifolium striatum]]<br> [[Trifolium subterraneum]]<br> [[Trifolium tomentosum]]<br> [[Trifolium vesiculosum]]<br> ;U [[Urticapra]]<br> ;V [[Vicia benghalensis]]<br> [[Vicia bithynica]]<br> [[Vicia cracca]]<br> [[Vicia disperma]]<br> [[Vicia ervilia]]<br> [[Vicia faba]]<br> [[Vicia hirsuta]]<br> [[Vicia hybrida]]<br> [[Vicia lathyroides]]<br> [[Vicia loiseleurii]]<br> [[Vicia lutea]]<br> [[Vicia narbonensis]]<br> [[Vicia pannonica]]<br> [[Vicia parviflora]]<br> [[Vicia peregrina]]<br> [[Vicia sativa]] <br> [[Vicia tetrasperma]]<br> [[Vicia villosa]]<br> == Rifarenzi == Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', 1996, Edisud (in [[Lingua francese|francesu]]). [[Categoria:Fabaceae]] aepn8ya8m8dcumbr8k3kb115lxdmxxe 400468 400467 2026-04-29T22:16:36Z Fausta Samaritani 15085 fix 400468 wikitext text/x-wiki '''Fabaceae'''. [[File:Fabaceae flower.jpg|thumb|250px|right|Fabacea]] [[File:Psorothamnus fremontii 4.jpg|thumb|200px|right|''Psorothamnus fremonti'']] == Pianti == === A - B - C === ;A [[Acacia baileyana]]<br> [[Acacia dealbata]]<br> [[Acacia longifolia]]<br> [[Acacia mearnsii]]<br> [[Acacia myrtifolia]]<br> [[Acacia saligna]]<br> ;B [[Barba di Ghjove]]<br> ;C [[Calicotome villosa]]<br> [[Cytisus multiflorus]]<br> [[Cytisus striatus]]<br> [[Costa cavaddu]]<br> [[Curu]]<br> === D - E - F === ;D [[Dorycnium herbaceum]]<br> [[Dorycnium hirsutum]]<br> [[Dorycnium pentaphyllum]]<br> [[Dorycnium rectum]]<br> ;E [[Emera]]<br> ;F [[Falcinedda]]<br> === G - H - I === ;G [[Genista tinctoria]]<br> [[Ghjinestra]]<br> [[Ghjuncu]]<br> ;H [[Hippocrepis ciliata]]<br> [[Hippocrepis emerus]]<br> [[Hippocrepis multisiliquosa]]<br> === L - M - N === ;L [[Lathyrus latifolius]]<br> [[Lathyrus niger]]<br> [[Lepru corsu]]<br> [[Lupinus pilosus]]<br> ;M [[Melilotus albus]]<br> [[Melilotus indicus]]<br> [[Melilotus italicus]]<br> [[Melilotus neapolitanus]]<br> [[Melilotus siculus]]<br> === O - P - Q === ;P [[Piseddu]]<br> [[Pisellu bastardu]]<br> === R - S - T === ;R [[Robinia]]<br> ;S [[Securigera securidaca]]<br> [[Securigera varia]]<br> [[Sophora cassioides]]<br> [[Spinitriculu]]<br> ;T [[Trifolium angustifolium]]<br> [[Trifolium arvense]]<br> [[Trifolium campestre]]<br> [[Trifolium dubium]]<br> [[Trifolium fragiferum]]<br> [[Trifolium glomeratum]]br> [[Trifolium hirtum]]<br> [[Trifolium incarnatum]]<br> [[Trifolium lappaceum]]<br> [[Trifolium michelianum]]<br> [[Trifolium nigrescens]]<br> [[Trifolium ochroleucon]]<br> [[Trifolium pratense]]<br> [[Trifolium repens]]<br> [[Trifolium resupinatum]]<br> [[Trifolium scabrum]]<br> [[Trifolium spumosum]]<br> [[Trifolium squamosum]]<br> [[Trifolium stellatum]]<br> [[Trifolium striatum]]<br> [[Trifolium subterraneum]]<br> [[Trifolium tomentosum]]<br> [[Trifolium vesiculosum]]<br> === U - V - Z === ;U [[Urticapra]]<br> ;V [[Vicia benghalensis]]<br> [[Vicia bithynica]]<br> [[Vicia cracca]]<br> [[Vicia disperma]]<br> [[Vicia ervilia]]<br> [[Vicia faba]]<br> [[Vicia hirsuta]]<br> [[Vicia hybrida]]<br> [[Vicia lathyroides]]<br> [[Vicia loiseleurii]]<br> [[Vicia lutea]]<br> [[Vicia narbonensis]]<br> [[Vicia pannonica]]<br> [[Vicia parviflora]]<br> [[Vicia peregrina]]<br> [[Vicia sativa]] <br> [[Vicia tetrasperma]]<br> [[Vicia villosa]]<br> == Rifarenzi == Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', 1996, Edisud (in [[Lingua francese|francesu]]). [[Categoria:Fabaceae]] lceiikpypxel460th6lspetxj3hkqzy Iridaceae 0 23154 400464 400429 2026-04-29T21:58:51Z Fausta Samaritani 15085 link 400464 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Iridaceae'''. [[File:Babiana sambucina 1.jpg|thumb|200px|right|''[[Babiana sambucina]]'']] === Piante === ;C [[Chasmanthe bicolor]]<br> [[Chasmanthe floribunda]]<br> [[Crocus sativus]]<br> ;G [[Gladiolus italicus]]<br> ;I [[Iris foetidissima]]<br> [[Iris pseudacorus]]<br> [[Iris tuberosa]]<br> ;P [[Pomu di sodoma]]<br> ;R [[Romulea requienii]]<br> [[Rumex acetosella]]<br> ;Z [[Zafranu corsu]] <br> [[Zafranu minutu]]<br> [[Categoria:Iridaceae]] c2be2fwlmm1f6loh23cvik31iltr1y6 Utente:James500 2 23234 400463 399264 2026-04-29T18:07:06Z James500 20509 Remove template 400463 wikitext text/x-wiki {{#babel:en}} [[en:User:James500]] eu13so1xoub6xvcjld6yea9o5qsrodx Buccu neru 0 23347 400461 384708 2026-04-29T16:31:50Z Fausta Samaritani 15085 Categoria 400461 wikitext text/x-wiki [[File:Black_hole_lensing_web.gif|Simulazioni animata di un buccu neru di Schwarzschild incù una galassia passendu daretu. À u mumentu di l'alliniamentu, a parsona usserva una lintichja gravitaziunali estrema di a galassia.|thumb]] Un '''buccu neru''' hè un righjonu di u spaziutempu induva a gravità hè cusì forti chì nienti, cumpresu a luci o l'altri ondi elettrumagnetichi, ùn hà abbastanza energia pà scappà da u so orizonti di l'avvinimenti.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in inglesu.</ref> A tiuria di a rilatività generali privedi chì una massa abbastanza cumpatta pò sfurmà u spaziutempu pà furmà un buccu neru. A limita di l'impussibilità di scappà hè chjamata l'orizonti di l'avvinimenti. Bench'è eddu aghji un grandi effettu annantu à a sorti è i circustanzi di un ughjettu chì l'attraversa, ùn hà micca carattaristichi idantifichevuli lucalamenti siont'è a rilatività generali. In bon parechji rispetti, un buccu neru si cumporta com'è un corpu neru ideali, apposta ch'eddu ùn rispechja nisciuna luci. Di più, a tiuria quantica di i campi in un spaziutempu curvatu pridisci chì l'orizonti di l'avvinimenti emettini un irraghjamentu di Hawking, incù listessu spettru ch'è un corpu neru di una tampiratura invirsamenti prupurziunali à a so massa. 'Ssa tampiratura hè di l'ordini di miliardesimi di kelvin par i bucchi neri stiddari, ciò chì a rendi par u più impussibuli à ussirvà dirittamenti. L'ughjetti chì i so campi gravitaziunali sò troppu putenti da chì a luci possi scappà sò stati cunsidarati par a prima volta à u 18esimu seculu da John Michell è Pierre-Simon Laplace. In 1916, Karl Schwarzschild hà truvatu a prima suluzioni muderna di a rilatività generali chì carattarizaria un buccu neru. David Finkelstein, in [[1958]], hà publicatu pà a prima volta l'intarpritazioni di u buccu neru com'è un righjonu di u spaziu chì nienti ùn ni pò scappà. I bucchi neri sò à longu stati cunsidarati com'è una curiusità matematica. Ùn hè ch'è in u 1960 ch'è i travagli tiorichi ani musciatu ch'eddi custituiscìani una predizzioni generica di a rilatività generali. A scuparta di i steddi di neutrona da Jocelyn Bell Burnell in 1967 hà suscitatu l'intaressu par l'ughjetti cumpatti in modu gravitaziunali fraiati in quant'è rialità astrufisica pussibuli. U prima buccu neru cunnisciutu hè Cygnus X-1, idantificatu da parechji circadori indipindamenti in 1971. I bucchi neri di massa stiddari si formani quandu steddi massicci si fraiani à a fini di u so ciculu di vita. Dopu à a so furmazioni, un buccu neru pò crescia assurbiscendu a massa di u so ambienti. I bucchi neri suparmassivi di milioni di massi sularii (M☉) poni furmà si assurbiscendu altri steddi è aduniscendu si incù altri bucchi neri. Esisti un cunsensu annantu à l'esistenza di bucchi neri suparmassivi in u centru di a maiò parti di i galassii. [[File:Black_hole_-_Messier_87_crop_max_res.jpg|thumb|left|Imaghjina diretta di un buccu neru suparmassivu in cori di Messier 87]] A prisenza di un buccu neru pò essa didutta da a so interazzioni incù altri materii è incù l'irraghjamentu elettrumagneticu tali a luci visibuli. Ogni materia chì casca annantu à un buccu neru pò furmà un discu d'accrizioni esternu scaldatu da a frizzioni, furmendu cusì quasari, frà l'ughjetti i più lampanti di l'universu. I steddi chì passani troppu à vicinu à un buccu neru suparmassivu poni essa frastagliati in bandiretti chì lucicheghjani furtissimu prima di essa inghjotti. S'è altri steddi graviteghjani di tondu à un buccu neru, i so orbiti poni ditarminà a massa è a lucalizazioni di u buccu neru. Tali ussirvazioni poni essa apradati par escluda evintuali altirnativi tali i steddi di neutrona. Di 'ssa manera, l'astrunomi ani idantificatu numarosi candidati à u buccu neru stiddari in sistemi binarii è ani stabulitu chì a fonti radiu cunnisciuta sottu u nomu di Sagittarius A*, à u cori di a galassia di a Via lattea, cunteni un buccu neru suparmassivu di circa 4,3 milioni di massi sularii. L'[[11 frivaghju]] [[2016]], a cullaburazioni scentifica LIGO è a cullaburazioni Virgo ani annunciatu a prima ditezzioni diretta d'ondi gravitaziunali, raprisintendu a prima ussirvazioni di una funditura di bucchi neri. U 10 aprili 2019, a prima imaghjina diretta di un buccu neru è di a so vicinanza hè stata publicata, in seguitu à l'ussirvazioni rializati da u telescopiu Event Horizon (EHT) in 2017 di u buccu neru suparmassivu di u centru galatticu di Messier 87. In 2021, u corpu cunnisciutu u più prossimu cunsidaratu com'è un buccu neru si truvava à circa 1500 anni luci (460 parsec) (veda a lista di i bucchi neri i più prossimi). Bench'è sultantu uni pochi di dicini di bucchi neri fussini stati scuparti insin'ad avà in a Via lattea, si pensa ch'eddu ni esisti cintunari di milioni, chì a forza parti sò sulitarii è ùn pruvucheghjini micca emissioni d'irraghjamentu. Par via di cunsiquenza, ùn sariani idantifichevuli ch'è par mezu di a lintichja gravitaziunali. ==Storia== [[File:BH_LMC.png|thumb|Vista simulata di un buccu neru davanti u Grandi Nivulu di Magellanu. Si pò nutà l'effettu di lintichja gravitaziunali, chì pruduci dui visti ingrandati ma mori sfurmati di u nivulu. Insù, u discu di a Via lattea apparisci sfurmatu in arcu di chjerchju.]] L'idea di un corpu cusì grandi chì ancu a luci ùn pudaria scappà ni hè stata brivamenti pruposta da u piunieri di l'astrunumia è ecclesiasticu inglesu John Michell in una lettara publicata di nuvembri 1784. I calculi simplicisti di Michell suppuniani chì un certu corpu pudaria avè listessa dinsità chì u Soli, è cunchjudiani chì un certu corpu si furmaria quandu u diamitru di una stedda varca quiddu di u Soli di un fattori 500, è chì a so vilucità di fughjita in suparficia varca a vilucità solita di a luci. Michell hà chjamatu 'ssi corpi steddi bughji. Hà nutatu à ghjustu titulu chì tali corpi suparmassivi ma micca raghjanti pudariani essa individuati da i so effetti gravitaziunali annantu à i corpi visibuli prossimi. I circadori di l'ebbica sò prima stati intusiasmati da a pruposta siont'è a quali i steddi bughji giganti ma invisibuli pudiani piattà si à a vista di tutti, ma l'entusiasmu hè cascatu quandu a natura undulatoria di a luci hè divintata evidenti à u principiu di u XIXu seculu. Difatti, s'è a luci era un'onda innanzi cà una particula, a parsona ùn sapia micca chì influenza, in casu mai, a gravità avaria annantu à l'ondi luminosi chì scappavani. A fisica muderna scriditeghja l'idea di Michell siont'è a quali un raghju luminosu partaria dirittamenti da a suparficia di una stedda suparmassiva, saria rallintita da a gravità di a stedda, si arristaria, eppo cascaria in caduta libara à a suparficia di a stedda. ===Rilatività generali=== [[File:This_visualization_shows_what_Einstein_envisioned.jpg|thumb|'Ss'illustrazioni mostra ciò ch'è Einstein avia imaginatu. I circadori ani sfruttatu a tiuria di a rilatività generali di Einstein annantu à u suparurdinatori Columbia di u centru di ricerca Ames di a NASA par crià una simulazioni tridiminsiunali di bucchi neri in funditura. Si tratta di u più grandi calculu astrufisicu mai rializatu annantu à un suparurdinatori di a NASA. A simulazioni furnisci a basa pà splurà l'universu di una manera à l'intuttu nuvedda, par via di a ditezzioni di l'ondi gravitaziunali.]] In 1915, [[Albert Einstein]] sviluppa a so tiuria di a rilatività generali, dopu à avè dimustratu chì a gravità influenza u muvimentu di a luci. Solu uni pochi di mesa dopu, Karl Schwarzschild trova una suluzioni di l'equazioni di u campu di Einstein chì discrivi u campu gravitaziunali di una massa puntuali è di una massa sferica. Uni pochi di mesa dopu à Schwarzschild, Johannes Droste, un elevu di Hendrik Lorentz, dà indipindamenti listessa suluzioni pà a massa puntuali è scrivi più à longu annantu à i so prubità. 'Ssa suluzioni avia un cumpurtamentu particulari à ciò ch'è omu chjama oghji u raghju di Schwarzschild, induv'eddu divintava singulari, ciò chì significheghja chì certi di i termini di l'equazioni di Einstein divintavani infiniti. A natura di 'ssa suparficia ùn era micca da veru capita à l'ebbica. In 1924, Arthur Eddington hà musciatu chì a singularità sparia dopu à un cambiamentu di cuurdinati (veda cuurdinati di Eddington-Finkelstein), bench'è fi fussi vulsutu à aspittà l'annu 1933 chì Georges Lemaître rializeghji ch'è quissa significava chì a singularità à u raghju di Schwarzschild era una singularità di cuurdinati micca fisica. Arthur Eddington hà eppuri cummintatu a pussibilità di una stedda chì a so massa hè cumprimata à u raghju di Schwarzschild in un libru publicatu in 1926, nutendu chì a tiuria di Einstein ùn parmetti d'escluda dinsità troppu impurtanti par steddi visibuli com'è Betelgeuse, chì una stedda di 250 milioni di km di raghju ùn pudaria micca avè una dinsità tantu alta cà quidda di u Soli. Prima, a forza di gravitazioni saria cusì grandi chì a luci ùn pudaria scappà si ni, i raghji caschendu annantu à a stedda com'è una petra annantu à a terra. Sicundamenti, u spustamentu versu u rossu di i linii spittrali saria cusì impurtanti chì u spettru sparisciaria. Terzamenti, a massa pruduciaria una certa incurvatura di a metrica di u spaziutempu chì u spaziu si chjudaria di tondu à a stedda, lascendu ci fora (veni à dì indocu). In [[1931]], Subrahmanyan Chandrasekhar hà calculatu, usendu a rilatività ristrinta, chì un corpu non rutativu di materia dighjanarata in elittrona sopra à una certa massa limita (oghji chjamata limita di Chandrasekhar à 1,4 M) ùn hà micca suluzioni stabuli. I so argumenti sò stati cumbattuti da bon parechji di i so cuntimpuranei, com'è Eddington è Lev Landau, chì sustiniani chì un miccanisimu scunnisciutu arristaria l'affundamentu. Aviani in parti a raghjoni : una nannara bianca appena più massiccia chì a limita di Chandrasekhar si sfundarà in una stedda di neutrona, edda stessa stabuli. Ma in 1939, Robert Oppenheimer è altri ani priditu chì i steddi di neutrona varchendu un'antra limita (a limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff) si fraiariani di più par i raghjoni prisintati da Chandrasekhar, è ani cunchjusu chì nisciuna leghji di a fisica ùn era suscittibuli d'intarvena è d'impidiscia omancu certi steddi di fraià si in bucchi neri. I so calculi iniziali, basati annantu à u principu d'esclusioni di Pauli, a valutavani à 0,7 M. A presa in contu ultiriori di a ripulsioni neutronu-neutronu mediata da a forza forti hà purtatu l'estimu à à l'incirca 1,5 M à 3,0 M. L'ussirvazioni di a funditura di steddi di neutrona GW 170817, chì si pensa ch'edda hà inghjiniratu un buccu neru pocu dopu, ani affinatu l'estimu di a limita TOV à 2,17 M. Oppenheimer è i so cuautori ani intarpritatu a singularità à a limita di u raghju di Schwarzschild com'è indichendu ch'eddu si trattava di a limita di una bodda in a quali u tempu si hè arristatu. Hè un puntu di vista valevuli par l'ussirvatori stiriori, ma micca par l'ussirvatori interni. Par causa di 'ssa prubità, i steddi fraiati sò stati chjamati steddi ghjilati, chì un ussirvatori stiriori vidaria a suparficia di a stedda intustata à u mumentu dundi u so affundamentu a porta à u raghju di Schwarzschild. ===L'ità d'oru=== In 1958, David Finkelstein identificheghja a suparficia di Schwarzschild com'è un orizonti di l'avvinimenti, una piddanzica unidirizziunali parfetta : l'influenzi causali ùn poni attravirsà la ch'è in un sensu solu. Quissa ùn cuntradisci micca strittamenti i risultati d'Oppenheimer, ma i stendi par inchjuda u puntu di vista di l'ussirvatori in caduta libara. A suluzioni di Finkelstein hà stesu a suluzioni di Schwarzschild par u futuru di l'ussirvatori caschendu in un buccu neru. Un'estinsioni cumpletta era dighjà stata truvata incù Martin Kruskal, chì hè stata incitatu à publicà la. 'Ssi risultati ani marcatu u principiu di l'ità d'oru di a rilatività generali, chì hà vistu a rilatività generali è i bucchi neri divintà sughjetti di ricerca currenti. 'Ssu prucidimentu hè stata favuritu da a scuparta di i pulsari da Jocelyn Bell Burnell in 1967, chì, in 1969, si sò svilati essa steddi di neutrona in rutazioni rapita. Insin'à 'ss'ebbica, i steddi di neutrona, com'è i bucchi neri, erani cunsidarati com'è simplici curiusità tiorichi. Ma a scuparta di i pulsari hà musciatu a so pertinenza fisica ed hà suscitatu un intaressu supplemintariu par tutti i tipi d'ughjetti cumpatti chì pudariani essa furmati da sfundamentu gravitaziunali. Mentri 'ssu periudu, suluzioni più generali di bucchi neri sò stati truvati. In [[1963]], Roy Kerr hà truvatu a suluzioni asatta par un buccu neru in rutazioni. Dui anni dopu, Ezra Newman hà truvatu a suluzioni asisimetrica pà un buccu neru à tempu in rutazioni è carcu elettricamenti. Grazia à i travagli di Werner Israel, Brandon Carter è David Robinson, u tiurema di l'assenza di capeddi hè apparsu, affirmendu chì a suluzioni di un buccu neru staziunariu hè à l'intuttu discritta da i trè parametri di a metrica di Kerr-Newman : massa, attimu angulari è carica elettrica. À u principiu, hè statu suspittatu chì i carattaristichi strani di i suluzioni di bucchi neri erani artefatti patulogichi duvuti à i cundizioni di simitria imposti, è chì i singularità ùn apparisciariani micca in situazioni generichi. 'Ssu puntu di vista hè statu difesu in particulari da Vladimir Belinsky, Isaak Khalatnikov è Evgeny Lifshitz, chì ani tentatu di pruvà chì nisciuna singularità ùn apparisci in i suluzioni generichi. Eppuri, à a fini di u 1960, [[Roger Penrose]] è Stephen Hawking ani apradatu tecnichi glubali pà pruvà chì i singularità appariscini di manera generica. Pà 'ssi travagli, Penrose hà ricivutu a mità di u [[premiu Nobel]] di fisica di [[2020]], Hawking essendu mortu in [[2018]]. Partendu da ussirvazioni rializati à Greenwich è à Torontu à u principiu di u 1970, Cygnus X- 1, una fonti galattica di raghji X scuparta in 1964, hè divintatu u prima ughjettu astrunomicu cumunamenti ammissu com'è essendu un buccu neru. I travagli di James Bardeen, Jacob Bekenstein, Carter è Hawking à u principiu di u 1970 ani cunduttu à a furmulazioni di a termudinamica di i bucchi neri. 'Ssi leghji discrivini u cumpurtamentu di un buccu neru in stretta analugia incù i leghji di a termudinamica cullighendu a massa à l'energia, a suparficia à l'entrupia è a gravità di suparficia à a tampiratura. L'analugia hè stata cumplittata quandu Hawking, in 1974, hà musciatu chì a tiuria quantica di i campi implicava chì i bucchi neri diviani raghjà com'è un corpu neru, incù una tampiratura prupurziunali à a gravità di suparficia di u buccu neru, pridiscendu cusì l'effettu cunnisciutu oramai sottu u nomu di radiazioni di Hawking. ==Etimulugia== John Michell hà apradatu u termini stedda nera in una lettara mandata di nuvembri 1783 à Henry Cavendish, è à u principiu di u 20u seculu, i fisichi ani usatu u termini ughjettu in modu gravitaziunali sfundatu. U scrittori scentificu Marcia Bartusiak faci ricuddà u termini buccu neru à u fisicu Robert H. Dicke, chì, à u principiu di l'anni 1960, avaria paragunatu u finominu à u Buccu neru di Calcutta, nutoriamenti cunnisciutu com'è una prighjò induva la ghjenti intriani ma ùn iscìani mai vivi. U termini buccu neru hè statu usatu in a stampa da i rivisti Life è Science News in [[1963]], è da a ghjurnalista scentifica Ann Ewing in u so articulu ''Black Holes in Space'', datatu di u 18 ghjinnaghju 1964, chì era un rapportu annantu à una riunioni dil'American Association for the Advancement of Science tinuta à Cleveland, Ohio. Di dicembri 1967, un studianti avaria sughjiritu a sprissioni buccu neru à u mumentu di una cunfarenza di John Wheeler. Wheeler hà aduttatu u termini par a so brevità è u so valori publicitariu, è si hè prestu spartu, ciò chì hà cunduttu certi à attribuiscia à Wheeler a paternità di a sprissioni. ==Prubità è struttura== [[File:Black_hole_devours_a_neutron_star_01.jpg|thumb|left|Un buccu neru divora una stedda di neutrona.]] U tiurema di l'assenza di capeddi pustuleghja chì, una volta ch'eddu hà aghjuntu un statu stabuli dopu à a so furmazioni, un buccu neru ùn pussedi ch'è trè prubità fisichi indipindenti : a massa, a carica elettrica è l'attimu angulari. U buccu neru hè par altru spruvistu di carattaristichi. S'è a cungittura hè vera, dui bucchi neri chì spartini listessi valori pà 'ssi prubità, o parametri, sò impussibuli da distingua l'unu da l'altru. A misura in a quali a cungittura hè vera pà i bucchi neri riali sottu à i leghji di a fisica muderna hè attualmenti un prublema non risoltu. 'Ssi prubità sò spiciali chì sò visibuli da u stiriori di un buccu neru. Par indittu, un buccu neru carcu rispinghji l'altri carichi simili com'è n'importa chì ughjettu carcu. Listessa, a massa tutali indrentu à una sfera cuntinendu un buccu neru pò essa truvata usendu l'analogu gravitaziunali di a leghji di Gauss (à traversu a massa ADM), luntanu da u buccu neru. Listessa, l'attimu angulari (o spin) pò essa misuratu da luntanu apradendu l'addistramentu di u quatru da u campu gravitumagneticu, à traversu par indittu l'effettu Lense-Thirring. Quandu un ughjettu casca in un buccu neru, ogni infurmazioni cuncirnendu a forma di l'ughjettu o a ripartizioni di a carica annantu à quistu hè unifurmamenti scumpartuta longu à l'orizonti di u buccu neru, ed hè persa par l'ussirvatori stiriori. U cumpurtamentu di l'orizonti in 'ssa situazioni hè un sistemu dissipativu chì hè strittamenti analogu à quiddu di una piddanzica cunduttrici stinzevuli incù frizzioni è risistenza elettrica - u paradigmu di a piddanzica. Quissa hè diffarenti da altri tiurii di i campi tali l'elettrumagnetisimu, chì ùn ani micca frizzioni o risistività à u liveddu micruscopicu, chì sò riversibili in u tempu. Datu chì un buccu neru finisci par aghjunghja un statu stabuli incù solu trè parametri, ùn ci hè nisciunu mediu d'evità di perda infurmazioni annantu à i cundizioni iniziali : i campi gravitaziunali è elettrichi di un buccu neru dani mori pochi infurmazioni annantu à ciò chì ci hè intrutu. L'infurmazioni persi cumprendini tutti i quantità chì ùn poni essa misurati luntanu da l'orizonti di u buccu neru, cumpresu i numari quantichi apprussimativamenti cunsirvati tali u numaru tutali di bariona è u numaru di liptona. 'Ssu cumpurtamentu hè cusì stranu ch'eddu hè statu chjamatu u paradossu di a perdita d'infurmazioni di u buccu neru. ===Orizonti di l'avvinimenti=== A carattaristica principali di un buccu neru hè l'apparsa di un orizonti di l'avvinimenti - una limita di u spaziutempu à traversu a quali a materia è a luci ùn poni passà ch'è versu l'internu, versu a massa di u buccu neru. Nienti, mancu a luci, ùn pò scappà di l'internu di l'orizonti di l'avvinimenti L'orizonti di l'avvinimenti hè chjamatu cusì chì s'è un avvinimentu si pruduci indrentu à a limita, l'infurmazioni di 'ss'avvinimentu ùn pò micca aghjunghja un ussirvatori stiriori, ciò chì rendi impussibuli à ditarminà s'è un certu avvinimentu si hè produttu. Com'edda a privedi a rilatività generali, a prisenza di una massa sforma u spaziutempu di tali manera chì i traghjittorii impristati da i particuli si incurvani versu a massa. À l'orizonti di l'avvinimenti di un buccu neru, 'ssa difurmazioni diventa cusì forti ch'ùn esisti nisciuna traghjittoria chì s'alluntana da u buccu neru. Pà un ussirvatori alluntanatu, i ruloghji prossimi da un buccu neru simbrariani fà un ticchitaccu più lentu cà quiddi più alluntanati da u buccu neru. Par via di 'ss'effettu, cunnisciutu sottu u nomu di dilatazioni gravitaziunali di u tempu, un ughjettu caschendu in un buccu neru sembra ralintiscia à misura ch'eddu s'avvicina di l'orizonti di l'avvinimenti, pigliendu un tempu infinitu pà aghjunghja lu. À listessu tempu, tutti i prucessi di stu ughjettu ralintiscini, da u puntu di vista di un ussirvatori stiriori fissu, ciò chì faci chì ogni luci emissa da l'ughjettu pari più rossa è più debuli, un effettu cunnisciutu sottu u nomu di spustamentu versu u rossu gravitaziunali. Di regula, 'ssu prucessu si svoglii mori prestu, un ughjettu spariscendu di a vista in menu di una siconda. Inveci, l'ussirvatori indistruttibuli chì cascani in un buccu neru ùn rimarcani nisciunu di 'ssi effetti quand'eddi attraversani l'orizonti di l'avvinimenti. Siont'è i so probbii ruloghji, chì li sembrani fà un ticchitaccu nurmali, attraversani l'orizonti di l'avvinimenti dopu à un tempu finitu senza nutà cumpurtamentu singulari. In rilatività generali classica, hè impussibuli di ditarminà a lucalizazioni di l'orizonti di l'avvinimenti à parta da ussirvazioni lucali, in raghjoni di u principu d'equivalenza d'Einstein. A tupulugia di l'orizonti di l'avvinimenti di un buccu neru à l'equilibriu hè sempri sferica. Par i bucchi neri chì ùn vogliini micca (statichi), a giumitria di l'orizonti di l'avvinimenti hè pricisamenti sferica, mentri chì pà i bucchi neri chì vogliini, l'orizonti di l'avvinimenti hè tondu è sciacciatu. ===Singularità=== In u centru di un buccu neru, tali ch'eddu hè discrittu da a rilatività generali, si pò truvà una singularità gravitaziunali, un righjonu induva l'incurvatura di u spaziutempu diventa infinita. Par un buccu neru chì ùn hè micca rutativu, 'ssu righjonu piglia a forma di un puntu singulu. Par un buccu neru rutativu, hè sparta pà furmà una singularità anniddari chì si trova in u pianu di rutazioni. In i dui casi, u righjonu singulari hà un vulumu nullu. Si pò ancu muscià chì u righjonu singulari cunteni tutta a massa di a suluzioni di u buccu neru. U righjonu singulari pò dunqua essa cunsidaratu com'è avendu una dinsità infinita. L'ussirvatori chì cascani in un buccu neru di Schwarzschild (veni à dì micca rutativu è micca carcu) ùn poni evità d'essa purtati in a singularità una volta ch'eddi ani francatu l'orizonti di l'avvinimenti. Poni prulungà u sperimentu accilirendu pà ralintiscia a so falata, ma sultantu sinu à una certa limita. Quand'eddi aghjunghjini a singularità, sò sfracicati à una dinsità infinita è a so massa s'aghjunghji à quidda di u buccu neru. Prima chì quissa ùn si pruduci, sarani stati sdrisgiuti da i forzi di marea criscenti in un prucessu calchì volta chjamatu spaghettificazioni. In u casu di un buccu neru carcu (Reissner-Nordström) o in rutazioni (Kerr), hè pussibuli d'evità a singularità. Purtendu 'ssi suluzioni tantu luntanu ch'eddu hè pussibuli, omu scopri a pussibilità iputetica d'escia da u buccu neru in un antru spaziutempu, u buccu neru agiscendu com'è un tafonu di varmu. A pussibilità di viaghjà in un antru universu ùn hè eppuri ch'è tioricu apposta chì ogni pirturbazioni distrughjaria 'ssa pussibilità. Pari ancu pussibuli di suvità curvi timpurali chjusi (ritornu à u so probbiu passatu) di tondu à a singularità di Kerr, ciò chì caghjuneghja prublemi di causalità com'è u paradossu di u missiavu. S'aspetta à ciò ch'è nisciunu di 'ssi effetti particulari ùn sopravvivi in un trattamentu quanticu apprupriatu di i bucchi neri in rutazioni è carchi. L'apparsa di singularità in a rilatività generali hè di regula parcipita com'è signalendu l'affundamentu di a tiuria. 'Ss'affundamentu, eppuri, hè aspittatu. Si pruduci in una situazioni induva l'effetti quantichi divariani discriva 'ss'azzioni, par via di a dinsità estremamenti elevata è dunqua di l'interazzioni trà particuli. À i ghjorna d'oghji, ùn he micca statu pussibuli di cumbinà l'effetti quantichi è gravitaziunali in una sola tiuria, bench'è eddi esistini tentativi di furmulazioni di una certa tiuria di a gravità quantica. A parsona s'aspetta generalamenti à ciò ch'è una certa tiuria ùn prisenta nisciuna singularità. ===Sfera di futona=== [[File:Kerr_photon_orbits_with_orbital_inclination_thumbnail.gif|200px|left|thumb|Visti da latu (à manca) è da sopra di un polu (à dritta). Un buccu neru in rutazioni pussedi 9 raghji trà i quali a luci pò urbità annantu à una cuurdinata " r" custanti. In 'ss'animazioni, tutti l'orbiti di futona par ''a'' = ''M'' sò raprisintati.]] A sfera di i futona hè una limita sferica di spissori nullu in a quali i futona chì si cullocani annantu à i tangenti à 'ssa sfera sariani intrappulati in una orbita circulari di tondu à u buccu neru. Pà i bucchi neri non rutativi, a sfera di i futona hà un raghju uguali à 1,5 volti u raghju di Schwarzschild. I so orbiti sariani dinamicamenti instabuli, di versu è di manera chì ogni piccula pirturbazioni, tali una particula di materia intrenti, pruvucaria un'instabulità chì s'accintuaria incù u tempu, piazzendu u futonu annantu à una traghjittoria versu u stiriori chì u faria scappà da u buccu neru, o annantu à una spirala versu l'internu induv'eddu finisciaria par attravirsà l'orizonti di l'avvinimenti. S'è a luci pò sempri scappà di a sfera di i futona, ogni luci chì attraversa a sfera di i futoni annantu à una traghjittoria intrenti sarà catturata da u buccu neru. Par via di cunsiquenza, ogni luci chì aghjunghji un ussirvatori stiriori à parta da a sfera di i futona devi essa stata emissa da ughjetti situati trà a sfera di i futona è l'orizonti di i avvinimenti. Par un buccu neru di Kerr, u raghju di a sfera di i futona dipendi da u parametru di rutazioni è da i dittagli di l'orbita di u futonu, chì pò essa prugrada (u futonu ghjira in listessu sensu chì a rutazioni di u buccu neru) o ritrugrada. ===Ergusfera=== L'ergusfera hè un righjonu à u fora di l'orizonti di l'avvinimenti, induva l'ughjetti ùn poni micca firmà in piazza. I bucchi neri in rutazioni sò circundati da un righjonu di u spaziutempu in u quali eddu hè impussibuli di firmà immobili, chjamatu l'[[ergusfera]]. Hè u risultatu di un prucessu cunnisciutu sottu u nomu di strascinamentu di quatru. A rilatività generali pridisci chì ogni massa in rutazioni avarà pindenza à trascinà appena longu à u spaziutempu chì u circonda da vicinu. Ogni ughjettu prossimu da a massa in rutazioni avarà pindenza à cullucà si in u sensu di a rutazioni. Par un buccu neru in rutazioni, 'ss'effettu hè cusì forti vicinu à l'orizonti di l'avvinimenti chì un ughjettu divaria cullucà si più lestru cà a vilucità di a luci in a dirizzioni upposta pà simpliciamenti firmà immobili. L'ergusfera di un buccu neru hè un vulumu dilimitatu da l'orizonti di l'avvinimenti di u buccu neru è l'ergusuparficia, chì cuincidi incù l'orizonti di l'avvinimenti à i poli ma si trova à una distanza mori più maiori intornu à l'equatori. L'ughjetti è l'irraghjamentu poni scappà nurmalamenti da l'ergusfera. Grazia à u prucidimentu di Penrose, l'ughjetti poni escia da l'ergusfera incù più energia ch'eddi ni aviani à l'intrata. L'energia supplemintaria hè pigliata in l'energia di rutazioni di u buccu neru. Una variazioni di u prucidimentu di Penrose in prisenza di campi magnetichi putenti, u prucessu Blandford-Znajek, hè cunsidaratu com'è un miccanisimu prubabili pà l'enorma luminusità è i lampati rilativisti di i quasari è altri nuclei attivi di galassia. ==Furmazioni è evuluzioni== [[File:BBH_gravitational_lensing_of_gw150914.webm|thumb|Simulazioni di dui bucchi neri intrendu in inticciu]] Datu u carattaru stranu di i bucchi neri, a parsona si hè à longu dumandata s'è tali ughjetti pudiani rialmenti esista in a natura o s'eddi ùn erani cà suluzioni patulogichi di l'equazioni di Einstein. Einstein eddu stessu pinsava à tortu chì i bucchi neri ùn si furmariani micca, chì cunsidarava chì l'attimu angulari di i particuli in sfundamentu stabilisciaria u so muvimentu à un certu raghju, ciò chì hà cunduttu a cumunità di a rilatività generali à righjittà tutti i risultati cuntrarii mentri numarosi anni. Eppuri, una minuranza di rilativisti hà cuntinuatu à sustena chì i bucchi neri erani ughjetti fisichi, è à a fini di u 1960, ani parsuasu a maiuranza di i circadori in u campu chì ùn ci hè nisciunu ostaculu à a furmazioni di un orizonti di l'avvinimenti. Penrose hà dimustratu chì una volta chì un orizonti di l'avvinimenti si forma, a rilatività generali senza a miccanica quantica esighji chì una singularità si formi indrentu. Pocu dopu, Hawking hà musciatu chì numarosi suluzioni cusmulogichi chì discrivini u Big Bang ani singularità senza campi scalari o altra materia esotica (veda Tiuremi di i singularità di Penrose-Hawking). A suluzioni di Kerr, u tiurema di l'assenza di capeddi è i leghji di a termudinamica di i bucchi neri ani musciatu chì i prubità fisichi di i bucchi neri erani simplici è capiscitoghji, ciò chì ni facia sughjetti di ricerca rispittevuli. I bucchi neri classichi sò furmati da l'affundamentu gravitaziunali d'ughjetti grevi tali i steddi, ma poni ancu, in tiuria, essa furmati da altri prucessi. ==Affundamentu gravitaziunali== [[File:Images_of_gas_cloud_being_ripped_apart_by_the_black_hole_at_the_centre_of_the_Milky_Way_ESO.jpg|thumb|Nivulu di gasu sdrisgiutu da un buccu neru in u centru di a Via lattea (l'ussirvazioni di 2006, 2010 è 2013 sò indicati in turchinu, verdi è rossu, rispittivamenti).]] L'affundamentu gravitaziunali si pruduci quandu a prissioni interna di un ughjettu hè insufficenti par risista à a so probbia gravità. In u casu di i steddi, quissa si pruduci di solitu sii parchì a stedda ùn hà più abbastanza cumbustibuli pà mantena a so tampiratura da a nucleusintesi stiddari, sii parchì una stedda chì saria stata stabuli ricevi materia supplemintaria di una manera chì ùn aumenta micca a tampiratura di u so nucleu. In i dui casi, a tampiratura di a stedda ùn hè più abbastanza alta par impidiscia la di fraià sottu à u so probbiu| pesu. L'affundamentu pò essa arristatu da a prissioni di degenerazioni di i custituenti di a stedda, parmittendu a cundinsazioni di a materia in un statu esoticu più densu. U risultatu hè l'unu di i diffarenti tipi di steddi cumpatti. U tipu di stedda chì si forma dipendi di a massa di u restu di a stedda d'urighjina, s'è i strati esterni sò stati carriati (par indittu, in una supernova di tipu II). A massa di u restu, l'ughjettu sfundatu chì sopravvivi à a splusioni, pò essa infiriori in modu significativu à quidda di a stedda d'urighjina. Vistighi varchendu 5M☉ sò prudutti da steddi chì aviani più 20M☉ innanzi à l'affundamentu. S'è a massa di u restu varca à l'incirca 3–4 M☉ (a limita di Tolman-Oppenheimer-Volkoff), sii parchì a stedda d'urighjina era mori greva, sii parchì u restu hà cullittatu una massa supplemintaria in accrizioni di materia, ancu a prissioni di degenerazioni di i neutrona hè insufficenti par arristà l'affundamentu. Nisciunu miccanisimu cunnisciutu (salvu forsi a prissioni di degenerazioni di i quark) ùn hè abbastanza putenti par arristà l'implusioni è l'ughjettu si fraiarà in modu inevitevuli pà furmà un buccu neru. [[File:Artist’s_impression_of_supermassive_black_hole_seed.jpg|left|thumb|Raprisintazioni d'artistu di una graneddu di buccu neru suparmassivu]] Si supponi chì l'affundamentu gravitaziunali di i steddi grevi hè rispunsevuli di a furmazioni di i bucchi neri di massa stiddari. A furmazioni di steddi in l'universu primitivu pò avè datu nascita à steddi mori massicci chì, à u mumentu di u so affundamentu, avariani produttu bucchi neri pudendu aghjunghja 103M☉. 'Ssi bucchi neri pudariani essa à l'urighjini di i bucchi neri suparmassivi chì omu trova in u centru di a maiò parti di i galassii. Hè ancu statu sughjiritu chì bucchi neri massicci di una massa tipica di 10<sup>5</sup>M☉ pudariani essa si furmati à parta da l'affundamentu direttu di nivuli di gasu in l'universu ghjovanu. 'Ssi ughjetti massicci sò stati pruposti com'è i graneddi chì ani fatta fini furmatu i primi quasari ussirvati da u spustamentu versu u rossu ''z'' ~ 7. Certi candidati par tali ughjetti sò stati truvati in l'ussirvazioni di l'universu ghjovanu. Bench'è a maiò parti di l'energia libarata mentri l'affundamentu gravitaziunali fussi emissa mori prestu, un ussirvatori stiriori ùn vedi micca rialmenti a fini di 'ssu prucidimentu. Bench'è l'affundamentu piglii un tempu finitu in u quatru di rifirimentu di a materia chì si ni sfonda, un ussirvatori distanti vidaria a materia chì si ni sfonda ralentiscia è arristà si ghjustu sopra à l'orizonti di l'avvinimenti, par via di a dilatazioni di u tempu gravitaziunali. A luci pruvinendu da a materia chì si fraia piglia di di più tempu pà aghjunghja l'ussirvatori, a luci emissa ghjustu innanzi à a furmazioni di l'orizonti di l'avvinimenti essendu ritardata di un tempu infinitu. Cusì, l'ussirvatori esternu ùn vedi mai a furmazioni di l'orizonti di l'avvinimenti. À l'incuntrariu, a materia chì si ni sfonda pari divintà più debuli è di di più spustata versu u rossu, è fatta fini si ni svanisci. ==Inticci à alta energia== L'affundamentu gravitaziunali ùn hè micca u solu prucessu suscittibuli di crià bucchi neri. In principu, bucchi neri pudariani essa furmati in l'inticci à alta energia chì aghjunghjini una dinsità bastevuli. In 2002, nisciunu avvinimentu di 'ssu tipu ùn hè stata individuatu, dirittamenti o indirittamenti in quant'è dificienza di u bilanciu di massa in i sperimenti d'acceliratori di particuli. Quissa sughjirisci ch'eddu ci devi essa una limita infiriori pà a massa di i bucchi neri. Tiuricamenti, 'ssa limita divaria situà si intornu à a massa di Planck, induva l'effetti quantichi sò supposti invalidà i predizzioni di a rilatività generali. Quissa sacchighjaria a criazioni di bucchi neri fora di purtata in tuttu d'ogni prucidimentu à alta energia pruducendu si annantu à o vicinu à a Terra. Eppuri, certi sviluppi infatti di gravità quantica sughjiriscini chì a massa minima di i bucchi neri pudaria essa mori più debuli : certi scenarii di mondu imbrancatu, par indittu, fissani a limita à u 1 TeV/''c''<sup>2</sup>. Saria dunqua cuncittibuli di crià microbucchi neri in l'inticci à alta energia chì si pruducini quandu i raghji cosmichi menani l'atmusfera terrania, o podarsi in u grandi cullisori d'adroni di u CERN. 'Ssi tiurii sò mori spiculativi, è a criazioni di bucchi neri da 'ssi prucessi hè ghjudicata imprubabili da numarosi spicialisti. Ancu s'è microbucchi neri pudiani furmà si, si svapurariani in 10 à 25 sicondi circa, ùn prisintendu nisciuna minaccia pà a Terra. ==Crescita== Una volta chì un buccu neru s'hè furmatu, pò cuntinuà à crescia assurbiscendu materia supplemintaria. Ogni buccu neru assurbisci di cuntinuu u gasu è a polvara intarstiddari di u so ambienti. 'Ssu prucessu di crescita hè unu di i mezi pussibuli da qualessu certi bucchi neri suparmassivi ani pussutu furmà si, bench'è a furmazioni di i bucchi neri suparmassivi fermi un campu di ricerca apartu. Un prucessu simili hè statu sughjiritu par a furmazioni di i bucchi neri di massa intarmidiariu ch'omu trova in i mori glubulari. I bucchi neri poni ancu aduniscia si incù altri ughjetti tali steddi o ancu altri bucchi neri. Si pensa ch'è 'ssu prucessu hà ghjucatu un rollu impurtanti, in particulari à u principiu di a crescita di i bucchi neri suparmassivi, chì avariani pussutu furmà si à parta da l'aggrigazioni di numarosi ughjetti più chjuchi. 'Ssu prucessu hè ancu statu prupostu com'è urighjina di certi bucchi neri di massa media. ==Prova da l'ussirvazioni== [[File:Artist's impression of the closest black hole to Earth and its Sun-like companion star.jpg|thumb|Ripprisintazioni artistica di u buccu neru u più prossimu da a Terra è di a so stedda cumpagna simuli à u Soli.]] In natura, i bucchi neri ùn emettini eddi stessi nisciunu irraghjamentu elettrumagneticu altru ch'è l'iputeticu irraghjamentu di Hawking, di versu è di manera chì l'astrufisichi in cerca di bucchi neri devini di solitu appughjà si annantu à ussirvazioni indiretti. Par indittu, l'esistenza d'un buccu neru pò calchì volta essa didutta ussirvendu a so influenza gravitaziunali annantu à u so ambienti. U 10 aprili 2019, un'imaghjina hè stata publicata d'un buccu neru, chì hè vistu ingrandatu parchì i traghjittorii di a luci vicinu à l'orizonti di l'avvinimenti sò mori incurvati. L'ombra bughja à mezu risulta da traghjetti luminosi assurbiti da u buccu neru. L'imaghjina hè in falsi culori, chì l'alonu luminosu individuatu in 'ss'imaghjina ùn si situeghja micca in u spettru visibuli, ma in l'ondi radiu. [[File:20190410l.tif|left|thumb|'Ssa ripprisintazioni artistica illustra i traghjittorii di i futona in a vicinanza d'un buccu neru. L'incurvatura gravitaziunali è a cattura di a luci da l'orizonti di l'avvinimenti sò à l'urighjina di l'ombra catturata da u telescopiu di l'orizonti di l'avvinimenti.]] U telescopiu à orizonti di l'avvinimenti (EHT) hè un prugramma attivu chì usserva dirittamenti l'ambienti immediatu di l'orizonti di l'avvinimenti di i bucchi neri, com'è u buccu neru in u centru di a Via lattea. D'aprili 2017, l'EHT hà cuminciatu à ussirvà u buccu neru in u centru di Messier 87. In tuttu, ottu radiussirvatorii situati annantu à sei muntagni è quattru cuntinenti ani ussirvatu a galassia di a Verghjina in altirnanza mentri 10 ghjorna d'aprili 2017, pà furniscia i dati parmittendu d'ottena l'imaghjina d'aprili 2019. Dopu à dui anni di trattamentu di i dati, l'EHT hà publicatu a prima imaghjina diretta d'un buccu neru, è più pricisamenti di u buccu neru suparmassivu chì si trova in u centru di a galassia di a Verghjina. Ciò chì hè visibuli ùn hè micca u buccu neru, chì apparisci com'è neru par causa di a perdita di ogni luci in 'ssu righjonu bughju. Sò piuttostu i gasi situati à u cantu di l'orizonti di l'avvinimenti (affissati in arancinu o in rossu) chì difiniscini u buccu neru. U 12 maghju 2022, l'EHT hà publicatu a prima imaghjina di Sagittarius A*, u buccu neru suparmassivu situatu in u centru di a Via lattea. L'imaghjina publicata musciava listessa struttura aniddari è listessa ombra circulari cà quiddi ussirvati in u buccu neru M87*, è l'imaghjina hè stata criata usendu listessi tecnichi chì par u buccu neru M87*. Eppuri, u prucessu d'imaghjaria di Sagittarius A*, chì hè più di milla volti più chjucu è menu massicciu cà M87*, era beddu più cumplessu par via di l'instabulità di u so ambienti. L'imaghjina di Sagittarius A* hà hè statu parzialamenti imbrugliata da u plasma turbulenti annantu à u stradeddu di u centru galatticu, un effettu chì impidisci a risulutezza di l'imaghjina à più grandi lunghezzi d'onda. Si pensa chì u schjarimentu di 'ssa materia in a mità infiriori di l'imaghjina EHT trattata hè duvutu à l'irraghjamentu Doppler, da qualessu a materia chì s'avvicina di l'ussirvatori à vilucità rilativisti hè parcipita com'è più luminosa chì quidda chì si ni alluntana. In u casu d'un buccu neru, 'ssu finominu implicheghja chì a materia visibuli voglii à vilucità rilativisti (1000 km/s), i soli vilucità à i quali eddu hè pussibuli d'equilibrà in cintrifugazioni l'immensa attrazzioni gravitaziunali di a singularità, è dunqua di firmà in orbita sopra à l'orizonti di l'avvinimenti. 'Ssa cunfigurazioni di a materia lampanti implicheghja chì l'EHT hà ussirvatu M87* d'un puntu di vista induva u discu d'accrizioni di u buccu neru era guasgi di fronti, mentri l'insemu di u sistemu vuglìa in u sensu urariu. In rialità, a maiò parti di l'aneddu in l'imaghjina di l'EHT hè stata criata quandu a luci emissa da a lati alluntanata di u discu d'accrizioni si hè incurvata intornu à u pozzu di gravità di u buccu neru ed hè scappata, ciò chì significheghja chì a maiò parti di i pruspittivi pussibuli annantu à M87* poni veda l'insemu di u discu, ancu quiddu chì si trova dirittamenti daretu à "l'ombra". In [[2015]], l'EHT hà individuatu campi magnetichi ghjustu à u fora di l'orizonti di l'avvinimenti di Sagittarius A ed hà ancu idantificatu uni pochi di i so prubità. I linii di campu chì attraversani u discu d'accrizioni erani un mischiu cumplessu di urdinatu è di aggruvigliatu. I studii tiorichi di i bucchi neri aviani priditu l'esistenza di campi magnetichi. ===Ditezzioni d'ondi gravitaziunali pruvinendu da bucchi neri in funditura=== U 14 sittembri 2015, l'ussirvatoriu d'ondi gravitaziunali LIGO hà rializatu a primissima ussirvazioni diretta risciuta d'ondi gravitaziunali. U signali era cunformu à i predizzioni tiorichi cuncirnendu l'ondi gravitaziunali prudutti da a funditura di dui bucchi neri : l'unu di à l'incirca 36 massi sularii, è l'l'altru di à l'incirca 29 massi sularii. 'Ss'ussirvazioni furnisci a prova a più cuncreta di l'esistenza di i bucchi neri à 'ssu ghjornu. Par indittu, u signali di l'ondi gravitaziunali sughjirisci chì a siparazioni di i dui ughjetti innanzi à a funditura era di sultantu 350 km (vali à dì à l'incirca quattru volti u raghju di Schwarzschild currispundendu à i massi didutti). L'ughjetti diviani dunqua essa estremamenti cumpatti, ciò chì lascia i bucchi neri com'è l'intarpritazioni a più plausibili. Più impurtanti dinò, u signali ussirvatu da LIGO cumprindia ancu u principiu di u finominu d'uscillazioni dopu à a funditura, u signali produttu quandu l'ughjettu cumpattu di pocu furmatu si stalla in un statu staziunariu. U finominu d'uscillazioni hè di sicuru u mezu u più direttu d'ussirvà un buccu neru. À parta da u signali LIGO, hè pussibuli di cunnosci ni a friquenza è u tempu d'ammurtimentu di u modu subrananti di u finominu d'uscillazioni. À parta da quissi, hè pussibuli di diducia a massa è l'attimu angulari di l'ughjettu finali, chì currispondini à i predizzioni indipindenti di i simulazioni numerichi di a funditura. A friquenza è u tempu d'ammurtimentu di u modu subrananti sò ditarminati da a giumitria di a sfera di futona. Par via di cunsiquenza, l'ussirvazioni di 'ssu modu cunferma a prisenza d'una sfera di futona. Eppuri, ùn pò escluda a pussibilità d'altirnativi esotichi à i bucchi neri abbastanza cumpatti par avè una sfera di futona. L'ussirvazioni furnisci ancu a prima prova ussirvaziunali di l'esistenza di binarii di bucchi neri di massa stiddari. Inoltri, si tratta di a prima prova ussirvaziunali di l'esistenza di bucchi neri di massa stiddari pisendu 25 massi sularii o ancu di più. Dapoi tandu, numarosi altri avvinimenti d'ondi gravitaziunali sò stati ussirvati. ===Accrizioni di materia=== [[File:Black_Holes_-_Monsters_in_Space.jpg|thumb|Illustrazioni artistica d'un buccu neru incù curona, fonti di raghji X]] Par causa di a cunsirvazioni di u mumentu angulari, u gasu caschendu in u pozzu gravitaziunali criatu da un ughjettu massicciu furmarà di solitu una struttura à forma di discu di tondu à l'ughjettu. L'imprissioni d'artisti tali a ripprisintazioni alligata d'un buccu neru incù curona dipigni currintamenti u buccu neru com'è s'eddu si trattava d'un corpu di u spaziu pianu piattendu a parti di u discu ghjustu daretu ad eddu, ma in rialità a lintichja gravitaziunali sfurmaria mori l'imaghjina di u discu d'accrizioni. Indrentu à un certu discu, a frizzioni caghjunaria u trasportu di l'attimu angulari versu u stiriori, parmittendu à a materia di cascà più luntanu versu l'internu, libarendu cusì energia putenziali è aumintendu a tampiratura di u gasu. Quandu l'ughjettu in accrizioni hè una stedda di neutrona o un buccu neru, u gasu di u discu d'accrizioni interna urbiteghja à vilucità mori alta par via di a so prussimità incù l'ughjettu cumpattu. A frizzioni chì ni risulta hè cusì impurtanti ch'edda scalda u discu internu à tampiraturi à i quali emetti grandi quantità d'irraghjamentu elettrumagneticu (par u più raghji X). 'Ssi fonti luminosi di raghji X poni essa individuati da i telescopii. 'Ssu prucidimentu d'accrizioni hè l'unu di i prucessi di pruduzzioni d'energia i più efficaci ch'eddu si cunnosci. Sinu à u 40% di a massa à u riposu di u matiriali accrété pò essa emissa sottu forma di irraghjamentu (in u casu di a funditura nucleari, sultantu 0,7 à l'incirca di a massa à u riposu sarà emissa sottu forma d'energia). In numarosi casi, i dischi d'accrizioni sò accumpagnati da tirati rilativisti emissi longu à i poli, chì carrieghjani parti assà di l'energia. U miccanisimu di criazioni di 'ssi lampati ùn hè attualmenti micca bè capitu, in parti par via di l'insufficenza di i dati. Cusì, numarosi finomini più energetichi di l'universu sò stati attribuiti à l'accrizioni di materia annantu à i bucchi neri. In particulari, i nuclei attivi di galassia è i quasari sariani i dischi d'accrizioni di bucchi neri suparmassivi. Listessa, i binarii à raghji X sò di solitu cunsidarati com'è sistemi stiddari binarii in i quali una di i dui steddi hè un ughjettu cumpattu arricugliendu a materia di u so cumpagnu. Hè ancu statu sughjiritu chì certi surghjenti di raghji X straluminosi pudariani essa i dischi d'accrizioni di bucchi neri di massa intermedia. Di nuvembri 2011, a prima ussirvazioni diretta d'un discu d'accrizioni di quasaru intornu à un buccu neru suparmassivu hè stata rapurtata. ===Binarii à raghji X=== I binarii à raghji X sò sistemi stiddari binarii chì emettini a maiuranza di u so irraghjamentu in a parti X di u spettru. Si pensa di regula chì 'ssi emissioni di raghji X risultani da u fattu chì una di i steddi (ughjettu cumpattu) accumuleghja a materia di un'antra stedda (urdinaria). A prisenza d'una stedda urdinaria in un certu sistemu parmetti di studià l'ughjettu cintrali è di ditarminà s'eddu si pò trattà d'un buccu neru. S'è un certu sistemu emetti signali chì poni essa dirittamenti tracciati sinu à l'ughjettu cumpattu, ùn si pò trattà d'un buccu neru. L'assenza di un certu signali ùn escludi eppuri micca a pussibilità chì l'ughjettu cumpattu fussi una stedda di neutrona. Studiendu a stedda cumpagna, hè à spessu pussibuli d'ottena i parametri urbitali di u sistemu è d'ottena un estimu di a massa di l'ughjettu cumpattu. S'è quidda hè mori più grandi ch'è a limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff (a massa massima chì una stedda pò avè senza sfraià), tandu l'ughjettu ùn pò micca essa una stedda di neutrona è omu s'aspetta di regula à ciò ch'eddu si tratti d'un buccu neru. U prima candidatu solidu pà un buccu neru, Cygnus X-1, hè stata scupartu di 'ssa manera da Charles Thomas Bolton, Louise Webster è Paul Murdin in u 1972. Un certu dubbitu sussisti eppuri par via di l'incertezzi chì risultani da u fattu chì a stedda cumpagna hè mori più greva chì u buccu neru candidatu. Attualmenti, migliori candidati par i bucchi neri sò truvati in una classa di binarii à raghji X chjamati transitorii à raghji X moddi. In 'ssa classa di sistemi, a stedda cumpagna hà una massa abbastanza debuli, ciò chì parmetti d'ottena estimi più pricisi di a massa di u buccu neru. Di più, 'ssi sistemi ùn emettini attivamenti raghji X ch'è mentri uni pochi di mesa, una volta ogni 10-50 anni. Mentri u periudu di debuli emissioni di raghji X (chjamata quiescenza), u discu d'accrizioni hè estremamenti debuli, ciò chì parmetti un'ussirvazioni dittagliata di a stedda cumpagna mentri 'ssu periudu. Unu di i megliu candidati di 'ssu tipu hè V404 Cygni. == Noti == <references /> [[Categoria:Astronomia]] eyep6l9v5nbw2a3oadm8br78m3thsw7 400462 400461 2026-04-29T16:33:57Z Fausta Samaritani 15085 /* Noti */ categoria 400462 wikitext text/x-wiki [[File:Black_hole_lensing_web.gif|Simulazioni animata di un buccu neru di Schwarzschild incù una galassia passendu daretu. À u mumentu di l'alliniamentu, a parsona usserva una lintichja gravitaziunali estrema di a galassia.|thumb]] Un '''buccu neru''' hè un righjonu di u spaziutempu induva a gravità hè cusì forti chì nienti, cumpresu a luci o l'altri ondi elettrumagnetichi, ùn hà abbastanza energia pà scappà da u so orizonti di l'avvinimenti.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in inglesu.</ref> A tiuria di a rilatività generali privedi chì una massa abbastanza cumpatta pò sfurmà u spaziutempu pà furmà un buccu neru. A limita di l'impussibilità di scappà hè chjamata l'orizonti di l'avvinimenti. Bench'è eddu aghji un grandi effettu annantu à a sorti è i circustanzi di un ughjettu chì l'attraversa, ùn hà micca carattaristichi idantifichevuli lucalamenti siont'è a rilatività generali. In bon parechji rispetti, un buccu neru si cumporta com'è un corpu neru ideali, apposta ch'eddu ùn rispechja nisciuna luci. Di più, a tiuria quantica di i campi in un spaziutempu curvatu pridisci chì l'orizonti di l'avvinimenti emettini un irraghjamentu di Hawking, incù listessu spettru ch'è un corpu neru di una tampiratura invirsamenti prupurziunali à a so massa. 'Ssa tampiratura hè di l'ordini di miliardesimi di kelvin par i bucchi neri stiddari, ciò chì a rendi par u più impussibuli à ussirvà dirittamenti. L'ughjetti chì i so campi gravitaziunali sò troppu putenti da chì a luci possi scappà sò stati cunsidarati par a prima volta à u 18esimu seculu da John Michell è Pierre-Simon Laplace. In 1916, Karl Schwarzschild hà truvatu a prima suluzioni muderna di a rilatività generali chì carattarizaria un buccu neru. David Finkelstein, in [[1958]], hà publicatu pà a prima volta l'intarpritazioni di u buccu neru com'è un righjonu di u spaziu chì nienti ùn ni pò scappà. I bucchi neri sò à longu stati cunsidarati com'è una curiusità matematica. Ùn hè ch'è in u 1960 ch'è i travagli tiorichi ani musciatu ch'eddi custituiscìani una predizzioni generica di a rilatività generali. A scuparta di i steddi di neutrona da Jocelyn Bell Burnell in 1967 hà suscitatu l'intaressu par l'ughjetti cumpatti in modu gravitaziunali fraiati in quant'è rialità astrufisica pussibuli. U prima buccu neru cunnisciutu hè Cygnus X-1, idantificatu da parechji circadori indipindamenti in 1971. I bucchi neri di massa stiddari si formani quandu steddi massicci si fraiani à a fini di u so ciculu di vita. Dopu à a so furmazioni, un buccu neru pò crescia assurbiscendu a massa di u so ambienti. I bucchi neri suparmassivi di milioni di massi sularii (M☉) poni furmà si assurbiscendu altri steddi è aduniscendu si incù altri bucchi neri. Esisti un cunsensu annantu à l'esistenza di bucchi neri suparmassivi in u centru di a maiò parti di i galassii. [[File:Black_hole_-_Messier_87_crop_max_res.jpg|thumb|left|Imaghjina diretta di un buccu neru suparmassivu in cori di Messier 87]] A prisenza di un buccu neru pò essa didutta da a so interazzioni incù altri materii è incù l'irraghjamentu elettrumagneticu tali a luci visibuli. Ogni materia chì casca annantu à un buccu neru pò furmà un discu d'accrizioni esternu scaldatu da a frizzioni, furmendu cusì quasari, frà l'ughjetti i più lampanti di l'universu. I steddi chì passani troppu à vicinu à un buccu neru suparmassivu poni essa frastagliati in bandiretti chì lucicheghjani furtissimu prima di essa inghjotti. S'è altri steddi graviteghjani di tondu à un buccu neru, i so orbiti poni ditarminà a massa è a lucalizazioni di u buccu neru. Tali ussirvazioni poni essa apradati par escluda evintuali altirnativi tali i steddi di neutrona. Di 'ssa manera, l'astrunomi ani idantificatu numarosi candidati à u buccu neru stiddari in sistemi binarii è ani stabulitu chì a fonti radiu cunnisciuta sottu u nomu di Sagittarius A*, à u cori di a galassia di a Via lattea, cunteni un buccu neru suparmassivu di circa 4,3 milioni di massi sularii. L'[[11 frivaghju]] [[2016]], a cullaburazioni scentifica LIGO è a cullaburazioni Virgo ani annunciatu a prima ditezzioni diretta d'ondi gravitaziunali, raprisintendu a prima ussirvazioni di una funditura di bucchi neri. U 10 aprili 2019, a prima imaghjina diretta di un buccu neru è di a so vicinanza hè stata publicata, in seguitu à l'ussirvazioni rializati da u telescopiu Event Horizon (EHT) in 2017 di u buccu neru suparmassivu di u centru galatticu di Messier 87. In 2021, u corpu cunnisciutu u più prossimu cunsidaratu com'è un buccu neru si truvava à circa 1500 anni luci (460 parsec) (veda a lista di i bucchi neri i più prossimi). Bench'è sultantu uni pochi di dicini di bucchi neri fussini stati scuparti insin'ad avà in a Via lattea, si pensa ch'eddu ni esisti cintunari di milioni, chì a forza parti sò sulitarii è ùn pruvucheghjini micca emissioni d'irraghjamentu. Par via di cunsiquenza, ùn sariani idantifichevuli ch'è par mezu di a lintichja gravitaziunali. ==Storia== [[File:BH_LMC.png|thumb|Vista simulata di un buccu neru davanti u Grandi Nivulu di Magellanu. Si pò nutà l'effettu di lintichja gravitaziunali, chì pruduci dui visti ingrandati ma mori sfurmati di u nivulu. Insù, u discu di a Via lattea apparisci sfurmatu in arcu di chjerchju.]] L'idea di un corpu cusì grandi chì ancu a luci ùn pudaria scappà ni hè stata brivamenti pruposta da u piunieri di l'astrunumia è ecclesiasticu inglesu John Michell in una lettara publicata di nuvembri 1784. I calculi simplicisti di Michell suppuniani chì un certu corpu pudaria avè listessa dinsità chì u Soli, è cunchjudiani chì un certu corpu si furmaria quandu u diamitru di una stedda varca quiddu di u Soli di un fattori 500, è chì a so vilucità di fughjita in suparficia varca a vilucità solita di a luci. Michell hà chjamatu 'ssi corpi steddi bughji. Hà nutatu à ghjustu titulu chì tali corpi suparmassivi ma micca raghjanti pudariani essa individuati da i so effetti gravitaziunali annantu à i corpi visibuli prossimi. I circadori di l'ebbica sò prima stati intusiasmati da a pruposta siont'è a quali i steddi bughji giganti ma invisibuli pudiani piattà si à a vista di tutti, ma l'entusiasmu hè cascatu quandu a natura undulatoria di a luci hè divintata evidenti à u principiu di u XIXu seculu. Difatti, s'è a luci era un'onda innanzi cà una particula, a parsona ùn sapia micca chì influenza, in casu mai, a gravità avaria annantu à l'ondi luminosi chì scappavani. A fisica muderna scriditeghja l'idea di Michell siont'è a quali un raghju luminosu partaria dirittamenti da a suparficia di una stedda suparmassiva, saria rallintita da a gravità di a stedda, si arristaria, eppo cascaria in caduta libara à a suparficia di a stedda. ===Rilatività generali=== [[File:This_visualization_shows_what_Einstein_envisioned.jpg|thumb|'Ss'illustrazioni mostra ciò ch'è Einstein avia imaginatu. I circadori ani sfruttatu a tiuria di a rilatività generali di Einstein annantu à u suparurdinatori Columbia di u centru di ricerca Ames di a NASA par crià una simulazioni tridiminsiunali di bucchi neri in funditura. Si tratta di u più grandi calculu astrufisicu mai rializatu annantu à un suparurdinatori di a NASA. A simulazioni furnisci a basa pà splurà l'universu di una manera à l'intuttu nuvedda, par via di a ditezzioni di l'ondi gravitaziunali.]] In 1915, [[Albert Einstein]] sviluppa a so tiuria di a rilatività generali, dopu à avè dimustratu chì a gravità influenza u muvimentu di a luci. Solu uni pochi di mesa dopu, Karl Schwarzschild trova una suluzioni di l'equazioni di u campu di Einstein chì discrivi u campu gravitaziunali di una massa puntuali è di una massa sferica. Uni pochi di mesa dopu à Schwarzschild, Johannes Droste, un elevu di Hendrik Lorentz, dà indipindamenti listessa suluzioni pà a massa puntuali è scrivi più à longu annantu à i so prubità. 'Ssa suluzioni avia un cumpurtamentu particulari à ciò ch'è omu chjama oghji u raghju di Schwarzschild, induv'eddu divintava singulari, ciò chì significheghja chì certi di i termini di l'equazioni di Einstein divintavani infiniti. A natura di 'ssa suparficia ùn era micca da veru capita à l'ebbica. In 1924, Arthur Eddington hà musciatu chì a singularità sparia dopu à un cambiamentu di cuurdinati (veda cuurdinati di Eddington-Finkelstein), bench'è fi fussi vulsutu à aspittà l'annu 1933 chì Georges Lemaître rializeghji ch'è quissa significava chì a singularità à u raghju di Schwarzschild era una singularità di cuurdinati micca fisica. Arthur Eddington hà eppuri cummintatu a pussibilità di una stedda chì a so massa hè cumprimata à u raghju di Schwarzschild in un libru publicatu in 1926, nutendu chì a tiuria di Einstein ùn parmetti d'escluda dinsità troppu impurtanti par steddi visibuli com'è Betelgeuse, chì una stedda di 250 milioni di km di raghju ùn pudaria micca avè una dinsità tantu alta cà quidda di u Soli. Prima, a forza di gravitazioni saria cusì grandi chì a luci ùn pudaria scappà si ni, i raghji caschendu annantu à a stedda com'è una petra annantu à a terra. Sicundamenti, u spustamentu versu u rossu di i linii spittrali saria cusì impurtanti chì u spettru sparisciaria. Terzamenti, a massa pruduciaria una certa incurvatura di a metrica di u spaziutempu chì u spaziu si chjudaria di tondu à a stedda, lascendu ci fora (veni à dì indocu). In [[1931]], Subrahmanyan Chandrasekhar hà calculatu, usendu a rilatività ristrinta, chì un corpu non rutativu di materia dighjanarata in elittrona sopra à una certa massa limita (oghji chjamata limita di Chandrasekhar à 1,4 M) ùn hà micca suluzioni stabuli. I so argumenti sò stati cumbattuti da bon parechji di i so cuntimpuranei, com'è Eddington è Lev Landau, chì sustiniani chì un miccanisimu scunnisciutu arristaria l'affundamentu. Aviani in parti a raghjoni : una nannara bianca appena più massiccia chì a limita di Chandrasekhar si sfundarà in una stedda di neutrona, edda stessa stabuli. Ma in 1939, Robert Oppenheimer è altri ani priditu chì i steddi di neutrona varchendu un'antra limita (a limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff) si fraiariani di più par i raghjoni prisintati da Chandrasekhar, è ani cunchjusu chì nisciuna leghji di a fisica ùn era suscittibuli d'intarvena è d'impidiscia omancu certi steddi di fraià si in bucchi neri. I so calculi iniziali, basati annantu à u principu d'esclusioni di Pauli, a valutavani à 0,7 M. A presa in contu ultiriori di a ripulsioni neutronu-neutronu mediata da a forza forti hà purtatu l'estimu à à l'incirca 1,5 M à 3,0 M. L'ussirvazioni di a funditura di steddi di neutrona GW 170817, chì si pensa ch'edda hà inghjiniratu un buccu neru pocu dopu, ani affinatu l'estimu di a limita TOV à 2,17 M. Oppenheimer è i so cuautori ani intarpritatu a singularità à a limita di u raghju di Schwarzschild com'è indichendu ch'eddu si trattava di a limita di una bodda in a quali u tempu si hè arristatu. Hè un puntu di vista valevuli par l'ussirvatori stiriori, ma micca par l'ussirvatori interni. Par causa di 'ssa prubità, i steddi fraiati sò stati chjamati steddi ghjilati, chì un ussirvatori stiriori vidaria a suparficia di a stedda intustata à u mumentu dundi u so affundamentu a porta à u raghju di Schwarzschild. ===L'ità d'oru=== In 1958, David Finkelstein identificheghja a suparficia di Schwarzschild com'è un orizonti di l'avvinimenti, una piddanzica unidirizziunali parfetta : l'influenzi causali ùn poni attravirsà la ch'è in un sensu solu. Quissa ùn cuntradisci micca strittamenti i risultati d'Oppenheimer, ma i stendi par inchjuda u puntu di vista di l'ussirvatori in caduta libara. A suluzioni di Finkelstein hà stesu a suluzioni di Schwarzschild par u futuru di l'ussirvatori caschendu in un buccu neru. Un'estinsioni cumpletta era dighjà stata truvata incù Martin Kruskal, chì hè stata incitatu à publicà la. 'Ssi risultati ani marcatu u principiu di l'ità d'oru di a rilatività generali, chì hà vistu a rilatività generali è i bucchi neri divintà sughjetti di ricerca currenti. 'Ssu prucidimentu hè stata favuritu da a scuparta di i pulsari da Jocelyn Bell Burnell in 1967, chì, in 1969, si sò svilati essa steddi di neutrona in rutazioni rapita. Insin'à 'ss'ebbica, i steddi di neutrona, com'è i bucchi neri, erani cunsidarati com'è simplici curiusità tiorichi. Ma a scuparta di i pulsari hà musciatu a so pertinenza fisica ed hà suscitatu un intaressu supplemintariu par tutti i tipi d'ughjetti cumpatti chì pudariani essa furmati da sfundamentu gravitaziunali. Mentri 'ssu periudu, suluzioni più generali di bucchi neri sò stati truvati. In [[1963]], Roy Kerr hà truvatu a suluzioni asatta par un buccu neru in rutazioni. Dui anni dopu, Ezra Newman hà truvatu a suluzioni asisimetrica pà un buccu neru à tempu in rutazioni è carcu elettricamenti. Grazia à i travagli di Werner Israel, Brandon Carter è David Robinson, u tiurema di l'assenza di capeddi hè apparsu, affirmendu chì a suluzioni di un buccu neru staziunariu hè à l'intuttu discritta da i trè parametri di a metrica di Kerr-Newman : massa, attimu angulari è carica elettrica. À u principiu, hè statu suspittatu chì i carattaristichi strani di i suluzioni di bucchi neri erani artefatti patulogichi duvuti à i cundizioni di simitria imposti, è chì i singularità ùn apparisciariani micca in situazioni generichi. 'Ssu puntu di vista hè statu difesu in particulari da Vladimir Belinsky, Isaak Khalatnikov è Evgeny Lifshitz, chì ani tentatu di pruvà chì nisciuna singularità ùn apparisci in i suluzioni generichi. Eppuri, à a fini di u 1960, [[Roger Penrose]] è Stephen Hawking ani apradatu tecnichi glubali pà pruvà chì i singularità appariscini di manera generica. Pà 'ssi travagli, Penrose hà ricivutu a mità di u [[premiu Nobel]] di fisica di [[2020]], Hawking essendu mortu in [[2018]]. Partendu da ussirvazioni rializati à Greenwich è à Torontu à u principiu di u 1970, Cygnus X- 1, una fonti galattica di raghji X scuparta in 1964, hè divintatu u prima ughjettu astrunomicu cumunamenti ammissu com'è essendu un buccu neru. I travagli di James Bardeen, Jacob Bekenstein, Carter è Hawking à u principiu di u 1970 ani cunduttu à a furmulazioni di a termudinamica di i bucchi neri. 'Ssi leghji discrivini u cumpurtamentu di un buccu neru in stretta analugia incù i leghji di a termudinamica cullighendu a massa à l'energia, a suparficia à l'entrupia è a gravità di suparficia à a tampiratura. L'analugia hè stata cumplittata quandu Hawking, in 1974, hà musciatu chì a tiuria quantica di i campi implicava chì i bucchi neri diviani raghjà com'è un corpu neru, incù una tampiratura prupurziunali à a gravità di suparficia di u buccu neru, pridiscendu cusì l'effettu cunnisciutu oramai sottu u nomu di radiazioni di Hawking. ==Etimulugia== John Michell hà apradatu u termini stedda nera in una lettara mandata di nuvembri 1783 à Henry Cavendish, è à u principiu di u 20u seculu, i fisichi ani usatu u termini ughjettu in modu gravitaziunali sfundatu. U scrittori scentificu Marcia Bartusiak faci ricuddà u termini buccu neru à u fisicu Robert H. Dicke, chì, à u principiu di l'anni 1960, avaria paragunatu u finominu à u Buccu neru di Calcutta, nutoriamenti cunnisciutu com'è una prighjò induva la ghjenti intriani ma ùn iscìani mai vivi. U termini buccu neru hè statu usatu in a stampa da i rivisti Life è Science News in [[1963]], è da a ghjurnalista scentifica Ann Ewing in u so articulu ''Black Holes in Space'', datatu di u 18 ghjinnaghju 1964, chì era un rapportu annantu à una riunioni dil'American Association for the Advancement of Science tinuta à Cleveland, Ohio. Di dicembri 1967, un studianti avaria sughjiritu a sprissioni buccu neru à u mumentu di una cunfarenza di John Wheeler. Wheeler hà aduttatu u termini par a so brevità è u so valori publicitariu, è si hè prestu spartu, ciò chì hà cunduttu certi à attribuiscia à Wheeler a paternità di a sprissioni. ==Prubità è struttura== [[File:Black_hole_devours_a_neutron_star_01.jpg|thumb|left|Un buccu neru divora una stedda di neutrona.]] U tiurema di l'assenza di capeddi pustuleghja chì, una volta ch'eddu hà aghjuntu un statu stabuli dopu à a so furmazioni, un buccu neru ùn pussedi ch'è trè prubità fisichi indipindenti : a massa, a carica elettrica è l'attimu angulari. U buccu neru hè par altru spruvistu di carattaristichi. S'è a cungittura hè vera, dui bucchi neri chì spartini listessi valori pà 'ssi prubità, o parametri, sò impussibuli da distingua l'unu da l'altru. A misura in a quali a cungittura hè vera pà i bucchi neri riali sottu à i leghji di a fisica muderna hè attualmenti un prublema non risoltu. 'Ssi prubità sò spiciali chì sò visibuli da u stiriori di un buccu neru. Par indittu, un buccu neru carcu rispinghji l'altri carichi simili com'è n'importa chì ughjettu carcu. Listessa, a massa tutali indrentu à una sfera cuntinendu un buccu neru pò essa truvata usendu l'analogu gravitaziunali di a leghji di Gauss (à traversu a massa ADM), luntanu da u buccu neru. Listessa, l'attimu angulari (o spin) pò essa misuratu da luntanu apradendu l'addistramentu di u quatru da u campu gravitumagneticu, à traversu par indittu l'effettu Lense-Thirring. Quandu un ughjettu casca in un buccu neru, ogni infurmazioni cuncirnendu a forma di l'ughjettu o a ripartizioni di a carica annantu à quistu hè unifurmamenti scumpartuta longu à l'orizonti di u buccu neru, ed hè persa par l'ussirvatori stiriori. U cumpurtamentu di l'orizonti in 'ssa situazioni hè un sistemu dissipativu chì hè strittamenti analogu à quiddu di una piddanzica cunduttrici stinzevuli incù frizzioni è risistenza elettrica - u paradigmu di a piddanzica. Quissa hè diffarenti da altri tiurii di i campi tali l'elettrumagnetisimu, chì ùn ani micca frizzioni o risistività à u liveddu micruscopicu, chì sò riversibili in u tempu. Datu chì un buccu neru finisci par aghjunghja un statu stabuli incù solu trè parametri, ùn ci hè nisciunu mediu d'evità di perda infurmazioni annantu à i cundizioni iniziali : i campi gravitaziunali è elettrichi di un buccu neru dani mori pochi infurmazioni annantu à ciò chì ci hè intrutu. L'infurmazioni persi cumprendini tutti i quantità chì ùn poni essa misurati luntanu da l'orizonti di u buccu neru, cumpresu i numari quantichi apprussimativamenti cunsirvati tali u numaru tutali di bariona è u numaru di liptona. 'Ssu cumpurtamentu hè cusì stranu ch'eddu hè statu chjamatu u paradossu di a perdita d'infurmazioni di u buccu neru. ===Orizonti di l'avvinimenti=== A carattaristica principali di un buccu neru hè l'apparsa di un orizonti di l'avvinimenti - una limita di u spaziutempu à traversu a quali a materia è a luci ùn poni passà ch'è versu l'internu, versu a massa di u buccu neru. Nienti, mancu a luci, ùn pò scappà di l'internu di l'orizonti di l'avvinimenti L'orizonti di l'avvinimenti hè chjamatu cusì chì s'è un avvinimentu si pruduci indrentu à a limita, l'infurmazioni di 'ss'avvinimentu ùn pò micca aghjunghja un ussirvatori stiriori, ciò chì rendi impussibuli à ditarminà s'è un certu avvinimentu si hè produttu. Com'edda a privedi a rilatività generali, a prisenza di una massa sforma u spaziutempu di tali manera chì i traghjittorii impristati da i particuli si incurvani versu a massa. À l'orizonti di l'avvinimenti di un buccu neru, 'ssa difurmazioni diventa cusì forti ch'ùn esisti nisciuna traghjittoria chì s'alluntana da u buccu neru. Pà un ussirvatori alluntanatu, i ruloghji prossimi da un buccu neru simbrariani fà un ticchitaccu più lentu cà quiddi più alluntanati da u buccu neru. Par via di 'ss'effettu, cunnisciutu sottu u nomu di dilatazioni gravitaziunali di u tempu, un ughjettu caschendu in un buccu neru sembra ralintiscia à misura ch'eddu s'avvicina di l'orizonti di l'avvinimenti, pigliendu un tempu infinitu pà aghjunghja lu. À listessu tempu, tutti i prucessi di stu ughjettu ralintiscini, da u puntu di vista di un ussirvatori stiriori fissu, ciò chì faci chì ogni luci emissa da l'ughjettu pari più rossa è più debuli, un effettu cunnisciutu sottu u nomu di spustamentu versu u rossu gravitaziunali. Di regula, 'ssu prucessu si svoglii mori prestu, un ughjettu spariscendu di a vista in menu di una siconda. Inveci, l'ussirvatori indistruttibuli chì cascani in un buccu neru ùn rimarcani nisciunu di 'ssi effetti quand'eddi attraversani l'orizonti di l'avvinimenti. Siont'è i so probbii ruloghji, chì li sembrani fà un ticchitaccu nurmali, attraversani l'orizonti di l'avvinimenti dopu à un tempu finitu senza nutà cumpurtamentu singulari. In rilatività generali classica, hè impussibuli di ditarminà a lucalizazioni di l'orizonti di l'avvinimenti à parta da ussirvazioni lucali, in raghjoni di u principu d'equivalenza d'Einstein. A tupulugia di l'orizonti di l'avvinimenti di un buccu neru à l'equilibriu hè sempri sferica. Par i bucchi neri chì ùn vogliini micca (statichi), a giumitria di l'orizonti di l'avvinimenti hè pricisamenti sferica, mentri chì pà i bucchi neri chì vogliini, l'orizonti di l'avvinimenti hè tondu è sciacciatu. ===Singularità=== In u centru di un buccu neru, tali ch'eddu hè discrittu da a rilatività generali, si pò truvà una singularità gravitaziunali, un righjonu induva l'incurvatura di u spaziutempu diventa infinita. Par un buccu neru chì ùn hè micca rutativu, 'ssu righjonu piglia a forma di un puntu singulu. Par un buccu neru rutativu, hè sparta pà furmà una singularità anniddari chì si trova in u pianu di rutazioni. In i dui casi, u righjonu singulari hà un vulumu nullu. Si pò ancu muscià chì u righjonu singulari cunteni tutta a massa di a suluzioni di u buccu neru. U righjonu singulari pò dunqua essa cunsidaratu com'è avendu una dinsità infinita. L'ussirvatori chì cascani in un buccu neru di Schwarzschild (veni à dì micca rutativu è micca carcu) ùn poni evità d'essa purtati in a singularità una volta ch'eddi ani francatu l'orizonti di l'avvinimenti. Poni prulungà u sperimentu accilirendu pà ralintiscia a so falata, ma sultantu sinu à una certa limita. Quand'eddi aghjunghjini a singularità, sò sfracicati à una dinsità infinita è a so massa s'aghjunghji à quidda di u buccu neru. Prima chì quissa ùn si pruduci, sarani stati sdrisgiuti da i forzi di marea criscenti in un prucessu calchì volta chjamatu spaghettificazioni. In u casu di un buccu neru carcu (Reissner-Nordström) o in rutazioni (Kerr), hè pussibuli d'evità a singularità. Purtendu 'ssi suluzioni tantu luntanu ch'eddu hè pussibuli, omu scopri a pussibilità iputetica d'escia da u buccu neru in un antru spaziutempu, u buccu neru agiscendu com'è un tafonu di varmu. A pussibilità di viaghjà in un antru universu ùn hè eppuri ch'è tioricu apposta chì ogni pirturbazioni distrughjaria 'ssa pussibilità. Pari ancu pussibuli di suvità curvi timpurali chjusi (ritornu à u so probbiu passatu) di tondu à a singularità di Kerr, ciò chì caghjuneghja prublemi di causalità com'è u paradossu di u missiavu. S'aspetta à ciò ch'è nisciunu di 'ssi effetti particulari ùn sopravvivi in un trattamentu quanticu apprupriatu di i bucchi neri in rutazioni è carchi. L'apparsa di singularità in a rilatività generali hè di regula parcipita com'è signalendu l'affundamentu di a tiuria. 'Ss'affundamentu, eppuri, hè aspittatu. Si pruduci in una situazioni induva l'effetti quantichi divariani discriva 'ss'azzioni, par via di a dinsità estremamenti elevata è dunqua di l'interazzioni trà particuli. À i ghjorna d'oghji, ùn he micca statu pussibuli di cumbinà l'effetti quantichi è gravitaziunali in una sola tiuria, bench'è eddi esistini tentativi di furmulazioni di una certa tiuria di a gravità quantica. A parsona s'aspetta generalamenti à ciò ch'è una certa tiuria ùn prisenta nisciuna singularità. ===Sfera di futona=== [[File:Kerr_photon_orbits_with_orbital_inclination_thumbnail.gif|200px|left|thumb|Visti da latu (à manca) è da sopra di un polu (à dritta). Un buccu neru in rutazioni pussedi 9 raghji trà i quali a luci pò urbità annantu à una cuurdinata " r" custanti. In 'ss'animazioni, tutti l'orbiti di futona par ''a'' = ''M'' sò raprisintati.]] A sfera di i futona hè una limita sferica di spissori nullu in a quali i futona chì si cullocani annantu à i tangenti à 'ssa sfera sariani intrappulati in una orbita circulari di tondu à u buccu neru. Pà i bucchi neri non rutativi, a sfera di i futona hà un raghju uguali à 1,5 volti u raghju di Schwarzschild. I so orbiti sariani dinamicamenti instabuli, di versu è di manera chì ogni piccula pirturbazioni, tali una particula di materia intrenti, pruvucaria un'instabulità chì s'accintuaria incù u tempu, piazzendu u futonu annantu à una traghjittoria versu u stiriori chì u faria scappà da u buccu neru, o annantu à una spirala versu l'internu induv'eddu finisciaria par attravirsà l'orizonti di l'avvinimenti. S'è a luci pò sempri scappà di a sfera di i futona, ogni luci chì attraversa a sfera di i futoni annantu à una traghjittoria intrenti sarà catturata da u buccu neru. Par via di cunsiquenza, ogni luci chì aghjunghji un ussirvatori stiriori à parta da a sfera di i futona devi essa stata emissa da ughjetti situati trà a sfera di i futona è l'orizonti di i avvinimenti. Par un buccu neru di Kerr, u raghju di a sfera di i futona dipendi da u parametru di rutazioni è da i dittagli di l'orbita di u futonu, chì pò essa prugrada (u futonu ghjira in listessu sensu chì a rutazioni di u buccu neru) o ritrugrada. ===Ergusfera=== L'ergusfera hè un righjonu à u fora di l'orizonti di l'avvinimenti, induva l'ughjetti ùn poni micca firmà in piazza. I bucchi neri in rutazioni sò circundati da un righjonu di u spaziutempu in u quali eddu hè impussibuli di firmà immobili, chjamatu l'[[ergusfera]]. Hè u risultatu di un prucessu cunnisciutu sottu u nomu di strascinamentu di quatru. A rilatività generali pridisci chì ogni massa in rutazioni avarà pindenza à trascinà appena longu à u spaziutempu chì u circonda da vicinu. Ogni ughjettu prossimu da a massa in rutazioni avarà pindenza à cullucà si in u sensu di a rutazioni. Par un buccu neru in rutazioni, 'ss'effettu hè cusì forti vicinu à l'orizonti di l'avvinimenti chì un ughjettu divaria cullucà si più lestru cà a vilucità di a luci in a dirizzioni upposta pà simpliciamenti firmà immobili. L'ergusfera di un buccu neru hè un vulumu dilimitatu da l'orizonti di l'avvinimenti di u buccu neru è l'ergusuparficia, chì cuincidi incù l'orizonti di l'avvinimenti à i poli ma si trova à una distanza mori più maiori intornu à l'equatori. L'ughjetti è l'irraghjamentu poni scappà nurmalamenti da l'ergusfera. Grazia à u prucidimentu di Penrose, l'ughjetti poni escia da l'ergusfera incù più energia ch'eddi ni aviani à l'intrata. L'energia supplemintaria hè pigliata in l'energia di rutazioni di u buccu neru. Una variazioni di u prucidimentu di Penrose in prisenza di campi magnetichi putenti, u prucessu Blandford-Znajek, hè cunsidaratu com'è un miccanisimu prubabili pà l'enorma luminusità è i lampati rilativisti di i quasari è altri nuclei attivi di galassia. ==Furmazioni è evuluzioni== [[File:BBH_gravitational_lensing_of_gw150914.webm|thumb|Simulazioni di dui bucchi neri intrendu in inticciu]] Datu u carattaru stranu di i bucchi neri, a parsona si hè à longu dumandata s'è tali ughjetti pudiani rialmenti esista in a natura o s'eddi ùn erani cà suluzioni patulogichi di l'equazioni di Einstein. Einstein eddu stessu pinsava à tortu chì i bucchi neri ùn si furmariani micca, chì cunsidarava chì l'attimu angulari di i particuli in sfundamentu stabilisciaria u so muvimentu à un certu raghju, ciò chì hà cunduttu a cumunità di a rilatività generali à righjittà tutti i risultati cuntrarii mentri numarosi anni. Eppuri, una minuranza di rilativisti hà cuntinuatu à sustena chì i bucchi neri erani ughjetti fisichi, è à a fini di u 1960, ani parsuasu a maiuranza di i circadori in u campu chì ùn ci hè nisciunu ostaculu à a furmazioni di un orizonti di l'avvinimenti. Penrose hà dimustratu chì una volta chì un orizonti di l'avvinimenti si forma, a rilatività generali senza a miccanica quantica esighji chì una singularità si formi indrentu. Pocu dopu, Hawking hà musciatu chì numarosi suluzioni cusmulogichi chì discrivini u Big Bang ani singularità senza campi scalari o altra materia esotica (veda Tiuremi di i singularità di Penrose-Hawking). A suluzioni di Kerr, u tiurema di l'assenza di capeddi è i leghji di a termudinamica di i bucchi neri ani musciatu chì i prubità fisichi di i bucchi neri erani simplici è capiscitoghji, ciò chì ni facia sughjetti di ricerca rispittevuli. I bucchi neri classichi sò furmati da l'affundamentu gravitaziunali d'ughjetti grevi tali i steddi, ma poni ancu, in tiuria, essa furmati da altri prucessi. ==Affundamentu gravitaziunali== [[File:Images_of_gas_cloud_being_ripped_apart_by_the_black_hole_at_the_centre_of_the_Milky_Way_ESO.jpg|thumb|Nivulu di gasu sdrisgiutu da un buccu neru in u centru di a Via lattea (l'ussirvazioni di 2006, 2010 è 2013 sò indicati in turchinu, verdi è rossu, rispittivamenti).]] L'affundamentu gravitaziunali si pruduci quandu a prissioni interna di un ughjettu hè insufficenti par risista à a so probbia gravità. In u casu di i steddi, quissa si pruduci di solitu sii parchì a stedda ùn hà più abbastanza cumbustibuli pà mantena a so tampiratura da a nucleusintesi stiddari, sii parchì una stedda chì saria stata stabuli ricevi materia supplemintaria di una manera chì ùn aumenta micca a tampiratura di u so nucleu. In i dui casi, a tampiratura di a stedda ùn hè più abbastanza alta par impidiscia la di fraià sottu à u so probbiu| pesu. L'affundamentu pò essa arristatu da a prissioni di degenerazioni di i custituenti di a stedda, parmittendu a cundinsazioni di a materia in un statu esoticu più densu. U risultatu hè l'unu di i diffarenti tipi di steddi cumpatti. U tipu di stedda chì si forma dipendi di a massa di u restu di a stedda d'urighjina, s'è i strati esterni sò stati carriati (par indittu, in una supernova di tipu II). A massa di u restu, l'ughjettu sfundatu chì sopravvivi à a splusioni, pò essa infiriori in modu significativu à quidda di a stedda d'urighjina. Vistighi varchendu 5M☉ sò prudutti da steddi chì aviani più 20M☉ innanzi à l'affundamentu. S'è a massa di u restu varca à l'incirca 3–4 M☉ (a limita di Tolman-Oppenheimer-Volkoff), sii parchì a stedda d'urighjina era mori greva, sii parchì u restu hà cullittatu una massa supplemintaria in accrizioni di materia, ancu a prissioni di degenerazioni di i neutrona hè insufficenti par arristà l'affundamentu. Nisciunu miccanisimu cunnisciutu (salvu forsi a prissioni di degenerazioni di i quark) ùn hè abbastanza putenti par arristà l'implusioni è l'ughjettu si fraiarà in modu inevitevuli pà furmà un buccu neru. [[File:Artist’s_impression_of_supermassive_black_hole_seed.jpg|left|thumb|Raprisintazioni d'artistu di una graneddu di buccu neru suparmassivu]] Si supponi chì l'affundamentu gravitaziunali di i steddi grevi hè rispunsevuli di a furmazioni di i bucchi neri di massa stiddari. A furmazioni di steddi in l'universu primitivu pò avè datu nascita à steddi mori massicci chì, à u mumentu di u so affundamentu, avariani produttu bucchi neri pudendu aghjunghja 103M☉. 'Ssi bucchi neri pudariani essa à l'urighjini di i bucchi neri suparmassivi chì omu trova in u centru di a maiò parti di i galassii. Hè ancu statu sughjiritu chì bucchi neri massicci di una massa tipica di 10<sup>5</sup>M☉ pudariani essa si furmati à parta da l'affundamentu direttu di nivuli di gasu in l'universu ghjovanu. 'Ssi ughjetti massicci sò stati pruposti com'è i graneddi chì ani fatta fini furmatu i primi quasari ussirvati da u spustamentu versu u rossu ''z'' ~ 7. Certi candidati par tali ughjetti sò stati truvati in l'ussirvazioni di l'universu ghjovanu. Bench'è a maiò parti di l'energia libarata mentri l'affundamentu gravitaziunali fussi emissa mori prestu, un ussirvatori stiriori ùn vedi micca rialmenti a fini di 'ssu prucidimentu. Bench'è l'affundamentu piglii un tempu finitu in u quatru di rifirimentu di a materia chì si ni sfonda, un ussirvatori distanti vidaria a materia chì si ni sfonda ralentiscia è arristà si ghjustu sopra à l'orizonti di l'avvinimenti, par via di a dilatazioni di u tempu gravitaziunali. A luci pruvinendu da a materia chì si fraia piglia di di più tempu pà aghjunghja l'ussirvatori, a luci emissa ghjustu innanzi à a furmazioni di l'orizonti di l'avvinimenti essendu ritardata di un tempu infinitu. Cusì, l'ussirvatori esternu ùn vedi mai a furmazioni di l'orizonti di l'avvinimenti. À l'incuntrariu, a materia chì si ni sfonda pari divintà più debuli è di di più spustata versu u rossu, è fatta fini si ni svanisci. ==Inticci à alta energia== L'affundamentu gravitaziunali ùn hè micca u solu prucessu suscittibuli di crià bucchi neri. In principu, bucchi neri pudariani essa furmati in l'inticci à alta energia chì aghjunghjini una dinsità bastevuli. In 2002, nisciunu avvinimentu di 'ssu tipu ùn hè stata individuatu, dirittamenti o indirittamenti in quant'è dificienza di u bilanciu di massa in i sperimenti d'acceliratori di particuli. Quissa sughjirisci ch'eddu ci devi essa una limita infiriori pà a massa di i bucchi neri. Tiuricamenti, 'ssa limita divaria situà si intornu à a massa di Planck, induva l'effetti quantichi sò supposti invalidà i predizzioni di a rilatività generali. Quissa sacchighjaria a criazioni di bucchi neri fora di purtata in tuttu d'ogni prucidimentu à alta energia pruducendu si annantu à o vicinu à a Terra. Eppuri, certi sviluppi infatti di gravità quantica sughjiriscini chì a massa minima di i bucchi neri pudaria essa mori più debuli : certi scenarii di mondu imbrancatu, par indittu, fissani a limita à u 1 TeV/''c''<sup>2</sup>. Saria dunqua cuncittibuli di crià microbucchi neri in l'inticci à alta energia chì si pruducini quandu i raghji cosmichi menani l'atmusfera terrania, o podarsi in u grandi cullisori d'adroni di u CERN. 'Ssi tiurii sò mori spiculativi, è a criazioni di bucchi neri da 'ssi prucessi hè ghjudicata imprubabili da numarosi spicialisti. Ancu s'è microbucchi neri pudiani furmà si, si svapurariani in 10 à 25 sicondi circa, ùn prisintendu nisciuna minaccia pà a Terra. ==Crescita== Una volta chì un buccu neru s'hè furmatu, pò cuntinuà à crescia assurbiscendu materia supplemintaria. Ogni buccu neru assurbisci di cuntinuu u gasu è a polvara intarstiddari di u so ambienti. 'Ssu prucessu di crescita hè unu di i mezi pussibuli da qualessu certi bucchi neri suparmassivi ani pussutu furmà si, bench'è a furmazioni di i bucchi neri suparmassivi fermi un campu di ricerca apartu. Un prucessu simili hè statu sughjiritu par a furmazioni di i bucchi neri di massa intarmidiariu ch'omu trova in i mori glubulari. I bucchi neri poni ancu aduniscia si incù altri ughjetti tali steddi o ancu altri bucchi neri. Si pensa ch'è 'ssu prucessu hà ghjucatu un rollu impurtanti, in particulari à u principiu di a crescita di i bucchi neri suparmassivi, chì avariani pussutu furmà si à parta da l'aggrigazioni di numarosi ughjetti più chjuchi. 'Ssu prucessu hè ancu statu prupostu com'è urighjina di certi bucchi neri di massa media. ==Prova da l'ussirvazioni== [[File:Artist's impression of the closest black hole to Earth and its Sun-like companion star.jpg|thumb|Ripprisintazioni artistica di u buccu neru u più prossimu da a Terra è di a so stedda cumpagna simuli à u Soli.]] In natura, i bucchi neri ùn emettini eddi stessi nisciunu irraghjamentu elettrumagneticu altru ch'è l'iputeticu irraghjamentu di Hawking, di versu è di manera chì l'astrufisichi in cerca di bucchi neri devini di solitu appughjà si annantu à ussirvazioni indiretti. Par indittu, l'esistenza d'un buccu neru pò calchì volta essa didutta ussirvendu a so influenza gravitaziunali annantu à u so ambienti. U 10 aprili 2019, un'imaghjina hè stata publicata d'un buccu neru, chì hè vistu ingrandatu parchì i traghjittorii di a luci vicinu à l'orizonti di l'avvinimenti sò mori incurvati. L'ombra bughja à mezu risulta da traghjetti luminosi assurbiti da u buccu neru. L'imaghjina hè in falsi culori, chì l'alonu luminosu individuatu in 'ss'imaghjina ùn si situeghja micca in u spettru visibuli, ma in l'ondi radiu. [[File:20190410l.tif|left|thumb|'Ssa ripprisintazioni artistica illustra i traghjittorii di i futona in a vicinanza d'un buccu neru. L'incurvatura gravitaziunali è a cattura di a luci da l'orizonti di l'avvinimenti sò à l'urighjina di l'ombra catturata da u telescopiu di l'orizonti di l'avvinimenti.]] U telescopiu à orizonti di l'avvinimenti (EHT) hè un prugramma attivu chì usserva dirittamenti l'ambienti immediatu di l'orizonti di l'avvinimenti di i bucchi neri, com'è u buccu neru in u centru di a Via lattea. D'aprili 2017, l'EHT hà cuminciatu à ussirvà u buccu neru in u centru di Messier 87. In tuttu, ottu radiussirvatorii situati annantu à sei muntagni è quattru cuntinenti ani ussirvatu a galassia di a Verghjina in altirnanza mentri 10 ghjorna d'aprili 2017, pà furniscia i dati parmittendu d'ottena l'imaghjina d'aprili 2019. Dopu à dui anni di trattamentu di i dati, l'EHT hà publicatu a prima imaghjina diretta d'un buccu neru, è più pricisamenti di u buccu neru suparmassivu chì si trova in u centru di a galassia di a Verghjina. Ciò chì hè visibuli ùn hè micca u buccu neru, chì apparisci com'è neru par causa di a perdita di ogni luci in 'ssu righjonu bughju. Sò piuttostu i gasi situati à u cantu di l'orizonti di l'avvinimenti (affissati in arancinu o in rossu) chì difiniscini u buccu neru. U 12 maghju 2022, l'EHT hà publicatu a prima imaghjina di Sagittarius A*, u buccu neru suparmassivu situatu in u centru di a Via lattea. L'imaghjina publicata musciava listessa struttura aniddari è listessa ombra circulari cà quiddi ussirvati in u buccu neru M87*, è l'imaghjina hè stata criata usendu listessi tecnichi chì par u buccu neru M87*. Eppuri, u prucessu d'imaghjaria di Sagittarius A*, chì hè più di milla volti più chjucu è menu massicciu cà M87*, era beddu più cumplessu par via di l'instabulità di u so ambienti. L'imaghjina di Sagittarius A* hà hè statu parzialamenti imbrugliata da u plasma turbulenti annantu à u stradeddu di u centru galatticu, un effettu chì impidisci a risulutezza di l'imaghjina à più grandi lunghezzi d'onda. Si pensa chì u schjarimentu di 'ssa materia in a mità infiriori di l'imaghjina EHT trattata hè duvutu à l'irraghjamentu Doppler, da qualessu a materia chì s'avvicina di l'ussirvatori à vilucità rilativisti hè parcipita com'è più luminosa chì quidda chì si ni alluntana. In u casu d'un buccu neru, 'ssu finominu implicheghja chì a materia visibuli voglii à vilucità rilativisti (1000 km/s), i soli vilucità à i quali eddu hè pussibuli d'equilibrà in cintrifugazioni l'immensa attrazzioni gravitaziunali di a singularità, è dunqua di firmà in orbita sopra à l'orizonti di l'avvinimenti. 'Ssa cunfigurazioni di a materia lampanti implicheghja chì l'EHT hà ussirvatu M87* d'un puntu di vista induva u discu d'accrizioni di u buccu neru era guasgi di fronti, mentri l'insemu di u sistemu vuglìa in u sensu urariu. In rialità, a maiò parti di l'aneddu in l'imaghjina di l'EHT hè stata criata quandu a luci emissa da a lati alluntanata di u discu d'accrizioni si hè incurvata intornu à u pozzu di gravità di u buccu neru ed hè scappata, ciò chì significheghja chì a maiò parti di i pruspittivi pussibuli annantu à M87* poni veda l'insemu di u discu, ancu quiddu chì si trova dirittamenti daretu à "l'ombra". In [[2015]], l'EHT hà individuatu campi magnetichi ghjustu à u fora di l'orizonti di l'avvinimenti di Sagittarius A ed hà ancu idantificatu uni pochi di i so prubità. I linii di campu chì attraversani u discu d'accrizioni erani un mischiu cumplessu di urdinatu è di aggruvigliatu. I studii tiorichi di i bucchi neri aviani priditu l'esistenza di campi magnetichi. ===Ditezzioni d'ondi gravitaziunali pruvinendu da bucchi neri in funditura=== U 14 sittembri 2015, l'ussirvatoriu d'ondi gravitaziunali LIGO hà rializatu a primissima ussirvazioni diretta risciuta d'ondi gravitaziunali. U signali era cunformu à i predizzioni tiorichi cuncirnendu l'ondi gravitaziunali prudutti da a funditura di dui bucchi neri : l'unu di à l'incirca 36 massi sularii, è l'l'altru di à l'incirca 29 massi sularii. 'Ss'ussirvazioni furnisci a prova a più cuncreta di l'esistenza di i bucchi neri à 'ssu ghjornu. Par indittu, u signali di l'ondi gravitaziunali sughjirisci chì a siparazioni di i dui ughjetti innanzi à a funditura era di sultantu 350 km (vali à dì à l'incirca quattru volti u raghju di Schwarzschild currispundendu à i massi didutti). L'ughjetti diviani dunqua essa estremamenti cumpatti, ciò chì lascia i bucchi neri com'è l'intarpritazioni a più plausibili. Più impurtanti dinò, u signali ussirvatu da LIGO cumprindia ancu u principiu di u finominu d'uscillazioni dopu à a funditura, u signali produttu quandu l'ughjettu cumpattu di pocu furmatu si stalla in un statu staziunariu. U finominu d'uscillazioni hè di sicuru u mezu u più direttu d'ussirvà un buccu neru. À parta da u signali LIGO, hè pussibuli di cunnosci ni a friquenza è u tempu d'ammurtimentu di u modu subrananti di u finominu d'uscillazioni. À parta da quissi, hè pussibuli di diducia a massa è l'attimu angulari di l'ughjettu finali, chì currispondini à i predizzioni indipindenti di i simulazioni numerichi di a funditura. A friquenza è u tempu d'ammurtimentu di u modu subrananti sò ditarminati da a giumitria di a sfera di futona. Par via di cunsiquenza, l'ussirvazioni di 'ssu modu cunferma a prisenza d'una sfera di futona. Eppuri, ùn pò escluda a pussibilità d'altirnativi esotichi à i bucchi neri abbastanza cumpatti par avè una sfera di futona. L'ussirvazioni furnisci ancu a prima prova ussirvaziunali di l'esistenza di binarii di bucchi neri di massa stiddari. Inoltri, si tratta di a prima prova ussirvaziunali di l'esistenza di bucchi neri di massa stiddari pisendu 25 massi sularii o ancu di più. Dapoi tandu, numarosi altri avvinimenti d'ondi gravitaziunali sò stati ussirvati. ===Accrizioni di materia=== [[File:Black_Holes_-_Monsters_in_Space.jpg|thumb|Illustrazioni artistica d'un buccu neru incù curona, fonti di raghji X]] Par causa di a cunsirvazioni di u mumentu angulari, u gasu caschendu in u pozzu gravitaziunali criatu da un ughjettu massicciu furmarà di solitu una struttura à forma di discu di tondu à l'ughjettu. L'imprissioni d'artisti tali a ripprisintazioni alligata d'un buccu neru incù curona dipigni currintamenti u buccu neru com'è s'eddu si trattava d'un corpu di u spaziu pianu piattendu a parti di u discu ghjustu daretu ad eddu, ma in rialità a lintichja gravitaziunali sfurmaria mori l'imaghjina di u discu d'accrizioni. Indrentu à un certu discu, a frizzioni caghjunaria u trasportu di l'attimu angulari versu u stiriori, parmittendu à a materia di cascà più luntanu versu l'internu, libarendu cusì energia putenziali è aumintendu a tampiratura di u gasu. Quandu l'ughjettu in accrizioni hè una stedda di neutrona o un buccu neru, u gasu di u discu d'accrizioni interna urbiteghja à vilucità mori alta par via di a so prussimità incù l'ughjettu cumpattu. A frizzioni chì ni risulta hè cusì impurtanti ch'edda scalda u discu internu à tampiraturi à i quali emetti grandi quantità d'irraghjamentu elettrumagneticu (par u più raghji X). 'Ssi fonti luminosi di raghji X poni essa individuati da i telescopii. 'Ssu prucidimentu d'accrizioni hè l'unu di i prucessi di pruduzzioni d'energia i più efficaci ch'eddu si cunnosci. Sinu à u 40% di a massa à u riposu di u matiriali accrété pò essa emissa sottu forma di irraghjamentu (in u casu di a funditura nucleari, sultantu 0,7 à l'incirca di a massa à u riposu sarà emissa sottu forma d'energia). In numarosi casi, i dischi d'accrizioni sò accumpagnati da tirati rilativisti emissi longu à i poli, chì carrieghjani parti assà di l'energia. U miccanisimu di criazioni di 'ssi lampati ùn hè attualmenti micca bè capitu, in parti par via di l'insufficenza di i dati. Cusì, numarosi finomini più energetichi di l'universu sò stati attribuiti à l'accrizioni di materia annantu à i bucchi neri. In particulari, i nuclei attivi di galassia è i quasari sariani i dischi d'accrizioni di bucchi neri suparmassivi. Listessa, i binarii à raghji X sò di solitu cunsidarati com'è sistemi stiddari binarii in i quali una di i dui steddi hè un ughjettu cumpattu arricugliendu a materia di u so cumpagnu. Hè ancu statu sughjiritu chì certi surghjenti di raghji X straluminosi pudariani essa i dischi d'accrizioni di bucchi neri di massa intermedia. Di nuvembri 2011, a prima ussirvazioni diretta d'un discu d'accrizioni di quasaru intornu à un buccu neru suparmassivu hè stata rapurtata. ===Binarii à raghji X=== I binarii à raghji X sò sistemi stiddari binarii chì emettini a maiuranza di u so irraghjamentu in a parti X di u spettru. Si pensa di regula chì 'ssi emissioni di raghji X risultani da u fattu chì una di i steddi (ughjettu cumpattu) accumuleghja a materia di un'antra stedda (urdinaria). A prisenza d'una stedda urdinaria in un certu sistemu parmetti di studià l'ughjettu cintrali è di ditarminà s'eddu si pò trattà d'un buccu neru. S'è un certu sistemu emetti signali chì poni essa dirittamenti tracciati sinu à l'ughjettu cumpattu, ùn si pò trattà d'un buccu neru. L'assenza di un certu signali ùn escludi eppuri micca a pussibilità chì l'ughjettu cumpattu fussi una stedda di neutrona. Studiendu a stedda cumpagna, hè à spessu pussibuli d'ottena i parametri urbitali di u sistemu è d'ottena un estimu di a massa di l'ughjettu cumpattu. S'è quidda hè mori più grandi ch'è a limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff (a massa massima chì una stedda pò avè senza sfraià), tandu l'ughjettu ùn pò micca essa una stedda di neutrona è omu s'aspetta di regula à ciò ch'eddu si tratti d'un buccu neru. U prima candidatu solidu pà un buccu neru, Cygnus X-1, hè stata scupartu di 'ssa manera da Charles Thomas Bolton, Louise Webster è Paul Murdin in u 1972. Un certu dubbitu sussisti eppuri par via di l'incertezzi chì risultani da u fattu chì a stedda cumpagna hè mori più greva chì u buccu neru candidatu. Attualmenti, migliori candidati par i bucchi neri sò truvati in una classa di binarii à raghji X chjamati transitorii à raghji X moddi. In 'ssa classa di sistemi, a stedda cumpagna hà una massa abbastanza debuli, ciò chì parmetti d'ottena estimi più pricisi di a massa di u buccu neru. Di più, 'ssi sistemi ùn emettini attivamenti raghji X ch'è mentri uni pochi di mesa, una volta ogni 10-50 anni. Mentri u periudu di debuli emissioni di raghji X (chjamata quiescenza), u discu d'accrizioni hè estremamenti debuli, ciò chì parmetti un'ussirvazioni dittagliata di a stedda cumpagna mentri 'ssu periudu. Unu di i megliu candidati di 'ssu tipu hè V404 Cygni. == Noti == <references /> [[Categoria:Astrunumia]] 8ojdl0zrmc24dy1fle6es7zl6qv1av3 Asteroide 0 25861 400459 395585 2026-04-29T16:17:15Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400459 wikitext text/x-wiki [[File:243 ida.jpg|thumb|Fotografia di l'asteroide Ida in u 1993]] Un '''asteroide''' hè un picculu oggettu celeste furmatu di [[Roccia|roccie]], di [[Metallu|metalli]] o di [[ghiacciu (astronomia)|ghiacciu]], di forma generalmente irregulare, chì gira attornu à u [[Soli|Sole]]. A maiò parte si trovanu in a [[Cintura principale|cintura d'asteroidi]] trà [[Marte]] è [[Giove]], in e zone di stabilità di l'orbite di e [[pianeta|pianete]] giganti è al di là di l'orbita di [[Nettunu]]. == Articuli cunnessi == * [[Cintura principale|Cintura principale d'asteroidi]] * [[Sistema solare]] == Bibliografia == - (fr) Michel Marcellin, L'astronomie, Hachette Pratique, 2004, 224 p.<br> [[Categoria:Astrunumia]] pgmm7kqh1cyby41u5dfbpy0iyi7j5vn Simon Vinciguerra 0 26000 400478 396616 2026-04-30T09:32:04Z Cosudibastia 13161 400478 wikitext text/x-wiki [[File:Portrait de Simon Vinciguerra.jpg|miniatura|Ritrattu di Simon Vinciguerra]] '''Simon Vinciguerra''', di u so veru nome '''Simon-Jean Vinciguerra''' era un autore, pueta è omu puliticu corsu natu u 12 di nuvembre di u 1903 à [[A Petra di Verde]] è mortu u 18 di nuvembre 1971 in [[Bastìa|Bastia]]. == Biogafia == Dopu à una scularità in u so paese nativu, hè andatu à u liceu di Bastia. Dopu hà fattu studii di storia à l'università d'Ecchisi. Hà ottenutu u so DES (diplomu di studii superiori nant'à a Corsica rumana. In u 1934 volta in Bastia per insignà a storia è a geugrafia à u liceu di Bastia (diventatu oghje un cullegiu chì porta u so nome : [[cullegiu Simon Vinciguerra]]). Ci hè statu sin'à a so ritirata in u 1964<ref>Simon-Jean Vinciguerra, publicatu da l'ANACR, Association nationale des anciens combatants de la Résistance, Stamperia Sammarcelli, 1995</ref>. Hà scrittu parechje pezze di teatru è puesie in lingua corsa cù u cugnome di Ghjuvanni di a Grotta, publicate in e riviste [[A Muvra]] (sin'à chì a linea edituriale diventi cumplettamente facista è antisemita) è dopu in [[U Muntese]]. Hà dinù cumpostu a musica di e so pezze di teatru. Hè cusì chì Simon Vinciguerra hè statu un primi difensori di a literatura in lingua corsa<ref>Dictionnaire historique de la Corse (cullettivu, sott'à a direzzione di Antoine-Laurent Serpentini, Albiana, 2006.</ref>. Omu di manca, s'hè ingagiatu in pulitica à u cumitatu anti facistu di Bastia in u 1936 è ne hè statu unu di i più impurtanti animatori. Diventa unu di l'animatori di a resistenza è entra à u Front National. Traduce in lingua taliana i stampini distribuiti à i suldati taliani chì occupanu a Corsica in u 1942, per circà di cunvinceli di smubilizalli. Participeghja à e neguzazione segrete cù u cummandante di e camisge nere in Bastia in u 1943. Quandu in u 1943 a Corsica entra in insurrezzione contr'à l'occupante alemanu, hà ghjucatu un rollu impurtante in Bastia. Direge l'assaltu di a prefettura contr'à l'Alemani<ref>https://maitron.fr/spip.php?article180608</ref><ref>https://7200624r.esidoc.fr/site/qui-etait-simon-vinciguerra</ref>. Dopu hè statu un membru attivu di u Partitu cummunistu francese. Hè statu cunsiglieru municipale di a cità di Bastia. == Omagiu == [[File:Collège Simon-Jean Vincinguerra, ancien couvent jésuite, Bastia.jpg|miniatura|187x187px|U cullegiu Simon Vinciguerra in Bastia]] L'anzianu Vechju Liceu di Bastia porta u so nome dapoi u 1993. Una lastra hè stata stallata nant'à a facciata di a casa induv'ellu hà campatu in Bastia. Ci hè scrittu "In sta casa ci hè statu Simon J. Vinciguerra dettu Ghjuvanni di A Grotta, scrittore è pueta corsu". Hè firmata da l'associu chì hà stallatu a lastra : "Parlemu corsu 1974" [[File:Plaque Casa Simon Vinciguerra Bastia.jpg|centro|miniatura|A lastra situata à u numeru 7 boulevard Hyacinthe de Montera]] == Fonte == <references /> [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] es5u56m9gu1chwliom8fa9cz4z8wgvf 400479 400478 2026-04-30T11:14:44Z Fausta Samaritani 15085 categorie, link 400479 wikitext text/x-wiki [[File:Portrait de Simon Vinciguerra.jpg|miniatura|Ritrattu di Simon Vinciguerra]] '''Simon Vinciguerra''', di u so veru nome '''Simon-Jean Vinciguerra''' era un autore, pueta è omu puliticu corsu natu u 12 di nuvembre di u 1903 à [[A Petra di Verde]] è mortu u 18 di nuvembre 1971 in [[Bastìa|Bastia]]. == Biugafia == Dopu à una scularità in u so paese nativu, hè andatu à u liceu di Bastia. Dopu hà fattu studii di storia à l'università d'Ecchisi. Hà ottenutu u so DES (diplomu di studii superiori nant'à a Corsica rumana. In u 1934 volta in Bastia per insignà a storia è a geugrafia à u liceu di Bastia (diventatu oghje un cullegiu chì porta u so nome : [[cullegiu Simon Vinciguerra]]). Ci hè statu sin'à a so ritirata in u 1964<ref>Simon-Jean Vinciguerra, publicatu da l'ANACR, Association nationale des anciens combatants de la Résistance, Stamperia Sammarcelli, 1995</ref>. Hà scrittu parechje pezze di teatru è puesie in [[lingua corsa]] cù u cugnome di "Ghjuvanni di a Grotta", publicate in e riviste ''[[A Muvra]]'' (sin'à chì a linea edituriale diventi cumplettamente facista è antisemita) è dopu in [[U Muntese]]. Hà dinù cumpostu a musica di e so pezze di teatru. Hè cusì chì Simon Vinciguerra hè statu un primi difensori di a literatura in lingua corsa<ref>Dictionnaire historique de la Corse (cullettivu, sott'à a direzzione di Antoine-Laurent Serpentini, Albiana, 2006.</ref>. Omu di manca, s'hè ingagiatu in pulitica à u cumitatu anti facistu di Bastia in u 1936 è ne hè statu unu di i più impurtanti animatori. Diventa unu di l'animatori di a resistenza è entra à u Front National. Traduce in lingua taliana i stampini distribuiti à i suldati taliani chì occupanu a Corsica in u [[1942]], per circà di cunvinceli di smubilizalli. Participeghja à e neguzazione segrete cù u cummandante di e camisge nere in Bastia in u [[1943]]. Quandu in u 1943 a Corsica entra in insurrezzione contr'à l'occupante alemanu, hà ghjucatu un rollu impurtante in Bastia. Direge l'assaltu di a prefettura contr'à l'Alemani<ref>https://maitron.fr/spip.php?article180608</ref><ref>https://7200624r.esidoc.fr/site/qui-etait-simon-vinciguerra</ref>. Dopu hè statu un membru attivu di u Partitu cummunistu francese. Hè statu cunsiglieru municipale di a cità di Bastia. == Omagiu == [[File:Collège Simon-Jean Vincinguerra, ancien couvent jésuite, Bastia.jpg|miniatura|187x187px|U cullegiu Simon Vinciguerra in Bastia]] L'anzianu Vechju Liceu di Bastia porta u so nome dapoi u 1993. Una lastra hè stata stallata nant'à a facciata di a casa induv'ellu hà campatu in Bastia. Ci hè scrittu "In sta casa ci hè statu Simon J. Vinciguerra dettu Ghjuvanni di A Grotta, scrittore è pueta corsu". Hè firmata da l'associu chì hà stallatu a lastra : "Parlemu corsu 1974" [[File:Plaque Casa Simon Vinciguerra Bastia.jpg|centro|miniatura|A lastra situata à u numeru 7 boulevard Hyacinthe de Montera]] == Fonte == <references /> {{DEFAULTSORT:Vinciguerra, Simon}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] [[Categoria:Pueta]] [[Categoria:Puliticante]] [[Categoria:Corsu]] cjuusyzy01a56wcc3bwiga2nwp9ul3d Mammalugia 0 26620 400448 400441 2026-04-29T13:33:35Z Fausta Samaritani 15085 link 400448 wikitext text/x-wiki '''Mammalugia'''. [[File:Illustration from A History of the Earth and Animated Nature by Oliver Goldsmith from rawpixel’s own original edition of the publication 00015.jpg|thumb|250px|right|[[Mammiferu|Mammiferi]]]] [[Categoria:Mammalia]] ce9mlrdzlf0o13gz9t6k6hkn0ur2ej0 400449 400448 2026-04-29T13:41:12Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400449 wikitext text/x-wiki A scienza di a '''Mammalugia'''. [[File:Illustration from A History of the Earth and Animated Nature by Oliver Goldsmith from rawpixel’s own original edition of the publication 00015.jpg|thumb|250px|right|[[Mammiferu|Mammiferi]]]] [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] bcm6pjap8su131vuncmwwj47s4lb2zd Categoria:Fistulariidae 14 26625 400452 2026-04-29T15:42:12Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400452 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Syngnathiformes]] 20hz0nexlsgted9xxwbj58h3xkny9hu Fistulariidae 0 26626 400453 2026-04-29T15:47:30Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400453 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Fistulariidae'''. [[File:Fistularia commersonii head.JPG|thumb|250px|right|''Fistularia commersonii'']] ;F [[Fistularia commersonii]]<br> [[Categoria:Fistulariidae]] eoc3ykb7jovs75evxgx6nu40l356q5o Categoria:Gymnuridae 14 26627 400454 2026-04-29T15:50:22Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400454 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Myliobatiformes]] drlsagl9nb7rebzq02k2qftrzinjma3 Gymnuridae 0 26628 400455 2026-04-29T15:57:19Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400455 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Gymnuridae'''. [[File:Stingray spiracle.jpg|thumb|200px|right|Gymnuride]] [[Categoria:Gymnuridae]] p9mgskaqfsxp1g5yukaax9xqef2u1nh 400456 400455 2026-04-29T15:58:15Z Fausta Samaritani 15085 link 400456 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Gymnuridae'''. [[File:Stingray spiracle.jpg|thumb|200px|right|Gymnuride]] ;G [[Gymnura altavela]]<br> [[Categoria:Gymnuridae]] rotoiv5b1952g839gv6yihpxd2a6fau 1950 0 26629 400457 2026-04-29T16:02:12Z Fausta Samaritani 15085 annu 1950 400457 wikitext text/x-wiki U '''1950''' (in [[nùmeri rumani]] MCML) hè un [[annu]] di lu XX sèculu. {{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1930|1940|1950|1960|1970|1946|1947|1948|1949|1950|1951|1952|1953|1954}} == Evenimenti == === [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1950 [[Image:NobelP.png|50px]] === [[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Còrsica == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XX seculu|#]] {{c-supranu}} mvlay6lhrcjigbc2kl1tmw3lovkf2m3 400458 400457 2026-04-29T16:08:09Z Fausta Samaritani 15085 file 400458 wikitext text/x-wiki U '''1950''' (in [[nùmeri rumani]] MCML) hè un [[annu]] di lu XX sèculu. {{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1930|1940|1950|1960|1970|1946|1947|1948|1949|1950|1951|1952|1953|1954}} == Evenimenti == [[File:Piazza San Pietro, 1950 - Archivio Accademia delle Scienze Torino, Millon 49 18 102.jpg|thumb|150px|right|Annu Santu 1950]] === [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1950 [[Image:NobelP.png|50px]] === [[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Còrsica == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XX seculu|#]] {{c-supranu}} myvdrfcycadgntst8beo8yzwzzzeaoe Rallidae 0 26630 400465 2026-04-29T22:03:00Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400465 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Rallidae'''. ;C [[Crex crex]]<br> ;F [[Fulica atra]]<br> ;G [[Ghjallinetta]]<br> ;P [[Porphyrio porphyrio]]<br> [[Porzana parva]]<br> [[Porzana porzana]]<br> [[Porzana pusilla]]<br> ;R [[Rallus aquaticus]]<br> [[Categoria:Rallidae]] dqi0ry8y26f9waaenw0ysb6vlsyqqw1 400466 400465 2026-04-29T22:08:38Z Fausta Samaritani 15085 file 400466 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Rallidae'''. [[File:CrakeAfrican2(byMarkTittley) cropped and mirrored.jpg|thumb|200px|right|''[[Crex egregia]]'']] === Acelli === ;C [[Crex crex]]<br> ;F [[Fulica atra]]<br> ;G [[Ghjallinetta]]<br> ;P [[Porphyrio porphyrio]]<br> [[Porzana parva]]<br> [[Porzana porzana]]<br> [[Porzana pusilla]]<br> ;R [[Rallus aquaticus]]<br> [[Categoria:Rallidae]] 296dcrwu8ju31egsuddt30p73qcj85m Categoria:Gomphidae 14 26631 400469 2026-04-29T22:19:34Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400469 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Odonata]] 2upxtqg3d547a3ptzzsnvv7aiu4optz Gomphidae 0 26632 400470 2026-04-29T22:23:25Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400470 wikitext text/x-wiki Famiglia di e ''' ;L [[Lindenia tetraphylla]]<br> ;P [[Paragomphus genei]]<br> [[Categoria:Gomphidae]] k1iof74lufvljodgmj6ek9ru8u6yege 400471 400470 2026-04-29T22:28:05Z Fausta Samaritani 15085 file 400471 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Gomphidae'''. [[File:Dorsal view of Anisogomphus occipitalis Selys, 1854 - Shivalik Clubtail WLB DSC 4111.jpg|thumb|250px|right|''[[Anisogomphus occipitalis]]'']] ;L [[Lindenia tetraphylla]]<br> ;P [[Paragomphus genei]]<br> [[Categoria:Gomphidae]] 7i41j5yuoa7awxl9wk066d6umtlswr9 400472 400471 2026-04-29T22:30:26Z Fausta Samaritani 15085 400472 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Gomphidae'''. [[File:Dorsal view of Anisogomphus occipitalis Selys, 1854 - Shivalik Clubtail WLB DSC 4111.jpg|thumb|250px|right|''[[Anisogomphus occipitalis]]'']] === Insetti === ;L [[Lindenia tetraphylla]]<br> ;P [[Paragomphus genei]]<br> [[Categoria:Gomphidae]] 7h6phyhg0afyw3czyyj63k7qp4i4kux 400473 400472 2026-04-29T22:33:33Z Fausta Samaritani 15085 400473 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Gomphidae'''. [[File:Dorsal view of Anisogomphus occipitalis Selys, 1854 - Shivalik Clubtail WLB DSC 4111.jpg|thumb|250px|right|''[[Anisogomphus occipitalis]]'']] === Insetti === ;L [[Lindenia tetraphylla]]<br> ;P [[Paragomphus genei]]<br> === Da vede dinò === [[Filangrocca]]<br> [[Categoria:Gomphidae]] 6f84paq96dchf9wfauy0hji7ezillaz Categoria:Ciconiidae 14 26633 400474 2026-04-30T07:20:39Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400474 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Ciconiiformes]] c0i79mm4musb2fx3s0wupyghp1yd7lq Ciconiidae 0 26634 400475 2026-04-30T07:25:49Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400475 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Ciconiidae'''. === Ancelli === ;C [[Ciconia nigra]]<br> [[Cigogna]]<br> [[Categoria:Ciconiidae]] k04ylkjwk72e9kv1q4ree48ui41asgr 400476 400475 2026-04-30T07:34:06Z Fausta Samaritani 15085 file 400476 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Ciconiidae'''. [[File:Stork.jpg|thumb|200px|right|Cigogna]] === Ancelli === ;C [[Ciconia nigra]]<br> [[Cigogna]]<br> [[Categoria:Ciconiidae]] 1js5lfcb899jmk2kt34wfzi58liyb7e Fabales 0 26635 400480 2026-04-30T11:17:24Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400480 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Magnoliopsida]] 4hiw47ziktd6sglqwj7m02tkhuqsb8b 400481 400480 2026-04-30T11:25:30Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400481 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Fabaceae]] fpblffu1lhgmbyc3zks4zm3ephti8bx 400482 400481 2026-04-30T11:26:55Z Fausta Samaritani 15085 400482 wikitext text/x-wiki Ordini di e '''Fabales'''. [[Categoria:Fabaceae]] h8u4l90ztu58u8s4m7yk8z7ddy2aga8 400487 400482 2026-04-30T11:50:12Z Fausta Samaritani 15085 file 400487 wikitext text/x-wiki Ordini di e '''Fabales'''. [[File:Illustration Vicia faba1.jpg|thumb|150px|right|''[[Vicia faba]]'']] [[Categoria:Fabaceae]] pm851ztwqwa82y20uz76v7sxb3j78cq Passeriformes 0 26636 400483 2026-04-30T11:34:41Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400483 wikitext text/x-wiki Ordini di e '''Passeriformes'''. ;A [[Aegithalidae]]<br> ;O [[Oriolidae]]<br> ;P [[Panuridae]]<br> [[Passeridae]]<br> ;S [[Sylviidae]]<br> [[Categoria:Passeriformes]] effw315e6utgk3aedxn43m8xi3tkats 400484 400483 2026-04-30T11:39:03Z Fausta Samaritani 15085 file 400484 wikitext text/x-wiki Ordini di e '''Passeriformes'''. [[File:Hooded Warbler USFWS.jpg|thumb|250px|right|''[[Wilsonia citrina]]'']] ;A [[Aegithalidae]]<br> ;O [[Oriolidae]]<br> ;P [[Panuridae]]<br> [[Passeridae]]<br> ;S [[Sylviidae]]<br> [[Categoria:Passeriformes]] o61h5ujyy66t7x2gfoo0u6ax4ckveov Panuridae 0 26637 400485 2026-04-30T11:41:49Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400485 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Panuridae'''. ;P [[Panurus biarmicus]]<br> [[Categoria:Panuridae]] 0ld86jnd3txj6la306fqmgdnevvuy3x 400486 400485 2026-04-30T11:45:05Z Fausta Samaritani 15085 file 400486 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Panuridae'''. [[File:Panurus biarmicus -Oare Marshes, Kent, England -male-8 (3).jpg|thumb|200px|right|''Panurus biarmicus'']] ;P [[Panurus biarmicus]]<br> [[Categoria:Panuridae]] ihuacxea9dgkvoxlpbt1d982qgxxfwe