Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.1 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 2 di lugliu 0 1733 400991 391441 2026-05-09T20:18:05Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 400991 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''2 di lugliu''' hè u 183esimu ghjornu (u 184esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - 1991: [[Burna Boy]], cantante è cantautore.<br> == Morte == - [[1937]] - [[Amelia Earhart]] (Amelia Mary Earhart), pilota americana.<br> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === I Santi '''Martinianu è Processu'''. Santu '''Ottone'''. Ci sò chì pretendenu chì '''Martinianu è Processu''' eranu dui suldati di a guardia pretoriana di Nerone. Incaricati di curà l'apostuli Petru è Paulu, incarcerati in a prigiò Mamertina, si sò lasciati cunverte da i discepuli di Ghjesù. Petru l'averebbi battizatu cù l'acqua di una surgente chì esiste ancu oghje. Sò stati scapati nantu à a via Aurelia versu l'annu 67. A' u seculu quartu, i Rumani l'anu fattu una chjesa è, à u principiu di u seculu nove, u papa Pasquale Primu fece purtà e so osse in a basilica di San Petru. Etimolugia, casate è nomi: cf Martinu (13 aprile). Prutezzione: Martinianu hè u santu patrone di i guardiani di prigiò. '''Ottone''', vescu di Bamberga, in a Baviera, hè dettu l'Apostulu di a Pomerania per via chì ne hà fattu un paese catolicu. Era u cappellanu di Arrigu Quartu, l'imperatore alemanu venutu à Canossa, u castellu di Mattilda di Toscana, à dumandà perdonu à u papa (ghjè tandu chì u papa è Mattilda almanacconu di dà a Corsica à Pisa). Dopu à a morte di Arrigu Quartu, Ottone hà cuntinuvatu à fà u cappellanu à u figliolu, Arrigu Quintu. I dui imperatori tenianu assai à ellu malgradu i so rimproveri pè a pulitica di i dui omi contru à l'auturità di u papa. Si pò dì chì Ottone hà avutu u meritu di truvà una suluzione à a famosa guerra di l'investiture duv'elli anu scumbattutu sei papa, cinque antipapa è dui imperatori d'Alemagna. Grazia à ellu è à a so teuria, chì i papa devianu guvernà cù a pasturale è l'imperatori cù a spada, hè statu signatu, in u 1122, u cuncurdatu di Worms. Dopu à u cuncurdatu, chjamatu da u rè di Polonia, Ottone hè partutu à evangelizà a Pomerania. Avia tandu 74 anni. Hè mortu à 80 anni, allora chì si appruntava à parte per l'isula di Rughen, in u mare Balticu. Era u 30 ghjugnu 1139. Etimolugia: da u germ. "odal" (patrimoniu). Nomi: Attilie, Dille, Dilli, Od, Oda, Odde, Oddone, Odelia, Odelia, Odelin, Odelinda, Odell, Odella, Odet, Odette, Odilas, Odile, Odilia, Odilie, Odille, Odilo, Odilon, Odina, Odinette, Odita, Odon, Otào, Otelo, Otha, Othilia, Othilie, Oto, Othon, Oton, Otsje, Otske, Ott, Ottel, Ottelien, Ottilie, Otto, Otton, Ottone, Ottonia, Tilan, Tilli, Ud, Udel, Udo, Uta, Ute. Paesi è cità: Bamberga, Pomerania, Camin.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] 1dnm7tlp8x0e6yy7goy7gldspiq30xo 30 di lugliu 0 1761 400962 399597 2026-05-09T14:03:46Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 400962 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''30 di lugliu''' (o '''luddu''') hè u 211esimu ghjornu (u 212esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1898]]: [[Henry Moore]], scultore britannicu.<br> - [[1947]]: [[Arnold Schwarzenegger]], attore austriaccu-americanu.<br> - [[1948]]: [[Jean Reno]], attore.<br> - [[1968]]: [[Sofie Gråbøl]], attrice danese.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Ghjulietta'''. Santu '''Petru Crisologu'''. '''Ghjulietta''' era una veduva assai ricca chì campava in Cesarea di Cappadoce, l'attuale cità di Kaiseri, in Turchia, marturiata versu l'annu 303. A so morte hè stata conta una sessantina d'anni dopu da u so paisanu, San Basiliu. Ghjulietta avia un omu d'affari chì avia sciuppatu quasi tuttu u casale è si appruntava à piglialli ciò chì ne restava. Allora u messe in tribunale. Davanti à u ghjudice, quellu ùn si pudia difende è avia da esse cundannatu quand'ellu si avanzò per dì: "Issa donna ùn hà dirittu di mandami in tribunale, chì ghjè cristiana". E' ghjera vera chì un decretu imperiale mettia i Cristiani for di legge. U ghjudice averebbi cuntinuvatu u prucessu sì Ghjulietta avia rinnegatu a so fede. Quella ricusò, è fù cundannata à esse brusgiata viva. Hè partuta alegra, à boccarisa, per cullà nantu à u legnaghju è cunsulendu e so amiche chì a vulianu cunsulà. E fiare l'anu assuffucata senza brusgialla. E' Basiliu conta chì, duv'ellu era u legnaghju, era nata una surgente chì guaria i malati. Etimolugia è nomi: cf Ghjuliu (12 aprile). '''Petru''' hè dettu "u crisologu" per via ch'ellu era assai eloquente (a parulla vene da duie parulle greche chì volene dì "oru" è "discorsu"). Quand'ellu hè mortu anu trovu 170 prediche ch'ellu avia scrittu. In u 1729, u papa Benedettu XIII l'hà pruclamatu duttore di a Chjesa. Petru era natu è mortu in a cità taliana di Imola (v.400-v.450). A' 35 anni, era statu fattu vescu di Ravenna. Etimolugia, casate è nomi: cf u 29 ghjugnu. Paesi è cità: Ravenna, Imola.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] nrtfpyg2kh0x8utc07sxg9a79mn3exc 17 di settembre 0 1810 400957 398416 2026-05-09T13:46:38Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link, fix 400957 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''17 di settembre''' hè u 260esimu ghjornu (u 261esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1950]]: [[Narendra Modi]], puliticu indianu.<br> - [[1954]]: [[Albert Oehlen]], pittore tedescu.<br> - [[1960]]: [[Neo Rauch]], pittore tedescu.<br> - [[1968]]: [[Anastacia]], cantadora americana.<br> - [[1975]]: [[Jimmie Johnson]], corridore di vitture prufessiunale [[USA|americanu]].<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Culomba'''. Santu '''Rubertu Bellarmini'''. '''Culomba''' hè una martira spagnola, nata in Cordoba. Hè stata scapata da i Mori l'annu 853. Etimolugia: da u lat. "columba" (culombu). Casate: Colombani, Colombini, Colombo. Nomi: Coline, Collie, Colly, Colomba, Colomban, Colombat, Colombe, Colombi, Colombine, Colombo, Columba, Coulombe, Culomba, Culombu. Litteratura: Prosper Mérimée: "Colomba" (1840). Culumbina, u persunagiu di a Cumedia taliana, l'amica di Pierrottu o d'Arlicchinu, hè statu creatu à a fine di u seculu XVII. Hè una giuvanotta maligna, spiritosa, vistuta di biancu cù un scuzzale verde, è una scufia. '''Rubertu Bellarmini''', duttore di a Santa Chjesa, natu in Toscana, à Montepulciano, in u 1452, hè mortu in Roma u 17 sittembre 1621. Nipote di papa, si era fattu ghjesuitu è ghjè statu prufessore à u cullegiu di Roma da u 1576 à u 1587. Fattu cardinale à 57 anni, ebbe u cuntrollu di e Cungregazioni rumane, for di trè anni quand'ellu fù arcivescu di Cappua. In u 1605, à a morte di Clemente VIIImu, issu sapiente serebbi statu elettu papa sì u rè di Spagna ùn si era oppostu. S'elli l'avianu statu à sente, Galileu Galilei ùn serebbi micca statu dinunziatu cum'è ereticu da a Corte di Roma. Etimolugia: da u germ. "hrod" (gloria) è "bert" (spampillante). Casate: Roberti, Ruberti. Nomi: Bob, Bobbette, Bobbie, Bobby, Prechtel, Rab, Rabbie, Riobart, Rob, Roba, Robb, Robbert, Robbie, Robby, Robel, Röbeli, Robert, Roberta, Roberte, Robertina, Robertine, Roberto, Roberts, Robertson, Röbi, Robin, Robina, Robine, Robinette, Robinia, Robinson, Roby, Roparz, Roperz, Roppel, Roubert, Ruberta, Rubertu, Rupert, Ruperta, Rüpli, Ruprecht. Prutezzione: Rubertu hè u santu patrone di l'insignanti.[https://adecec.net/adecec/santi/09-sittembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:settembre]] [[Categoria:sittembri]] 0bh1d060ietpnttbz1bw2yxsn6enbkk 400958 400957 2026-05-09T13:51:25Z Fausta Samaritani 15085 /* Celebrazione */ 400958 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''17 di settembre''' hè u 260esimu ghjornu (u 261esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1950]]: [[Narendra Modi]], puliticu indianu.<br> - [[1954]]: [[Albert Oehlen]], pittore tedescu.<br> - [[1960]]: [[Neo Rauch]], pittore tedescu.<br> - [[1968]]: [[Anastacia]], cantadora americana.<br> - [[1975]]: [[Jimmie Johnson]], corridore di vitture prufessiunale [[USA|americanu]].<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === '''[[Santa Culomba]]'''. '''[[Santu Rubertu Bellarmini]]'''.<br> Culomba hè una martira spagnola, nata in Cordoba. Hè stata scapata da i Mori l'annu [[853]].<br> Etimolugia: da u lat. "columba" (culombu).<br> Casate: Colombani, Colombini, Colombo.<br> Nomi: Coline, Collie, Colly, Colomba, Colomban, Colombat, Colombe, Colombi, Colombine, Colombo, Columba, Coulombe, Culomba, Culombu.<br> Litteratura: Prosper Mérimée: "Colomba" (1840). Culumbina, u persunagiu di a Cumedia taliana, l'amica di Pierrottu o d'Arlicchinu, hè statu creatu à a fine di u seculu XVII. Hè una giuvanotta maligna, spiritosa, vistuta di biancu cù un scuzzale verde, è una scufia.<br> Rubertu Bellarmini, duttore di a Santa Chjesa, natu in Toscana, à Montepulciano, in u 1452, hè mortu in Roma u 17 di settembre [[1621]]. Nipote di papa, si era fattu ghjesuitu è ghjè statu prufessore à u cullegiu di Roma da u 1576 à u 1587.<br> Fattu cardinale à 57 anni, ebbe u cuntrollu di e Cungregazioni rumane, for di trè anni quand'ellu fù arcivescu di Cappua.<br> In u 1605, à a morte di [[Clemente VIIImu]], issu sapiente serebbi statu elettu papa sì u rè di Spagna ùn si era oppostu.<br> S'elli l'avianu statu à sente, Galileu Galilei ùn serebbi micca statu dinunziatu cum'è ereticu da a Corte di Roma.<br> Etimolugia: da u germ. "hrod" (gloria) è "bert" (spampillante).<br> Casate: Roberti, Ruberti.<br> Nomi: Bob, Bobbette, Bobbie, Bobby, Prechtel, Rab, Rabbie, Riobart, Rob, Roba, Robb, Robbert, Robbie, Robby, Robel, Röbeli, Robert, Roberta, Roberte, Robertina, Robertine, Roberto, Roberts, Robertson, Röbi, Robin, Robina, Robine, Robinette, Robinia, Robinson, Roby, Roparz, Roperz, Roppel, Roubert, Ruberta, Rubertu, Rupert, Ruperta, Rüpli, Ruprecht.<br> Prutezzione: Rubertu hè u santu patrone di l'insignanti.<ref>[https://adecec.net/adecec/santi/09-sittembre.php]</ref><br> == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:settembre]] [[Categoria:sittembri]] 5n9p9fpgxwh8t0ekqpcl4s8cl7y3ncm 400959 400958 2026-05-09T13:55:13Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 400959 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''17 di settembre''' hè u 260esimu ghjornu (u 261esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1950]]: [[Narendra Modi]], puliticu indianu.<br> - [[1954]]: [[Albert Oehlen]], pittore tedescu.<br> - [[1960]]: [[Neo Rauch]], pittore tedescu.<br> - [[1968]]: [[Anastacia]], cantadora americana.<br> - [[1975]]: [[Jimmie Johnson]], corridore di vitture prufessiunale [[USA|americanu]].<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === '''[[Santa Culomba]]'''. '''[[Santu Rubertu Bellarmini]]'''.<br> Culomba hè una martira spagnola, nata in Cordoba. Hè stata scapata da i Mori l'annu [[853]].<br> Etimolugia: da u lat. "columba" (culombu).<br> Casate: Colombani, Colombini, Colombo.<br> Nomi: Coline, Collie, Colly, Colomba, Colomban, Colombat, Colombe, Colombi, Colombine, Colombo, Columba, Coulombe, Culomba, Culombu.<br> Litteratura: Prosper Mérimée: "Colomba" (1840). Culumbina, u persunagiu di a Cumedia taliana, l'amica di Pierrottu o d'Arlicchinu, hè statu creatu à a fine di u seculu XVII. Hè una giuvanotta maligna, spiritosa, vistuta di biancu cù un scuzzale verde, è una scufia.<br> Rubertu Bellarmini, duttore di a Santa Chjesa, natu in Toscana, à Montepulciano, in u 1452, hè mortu in Roma u 17 di settembre [[1621]]. Nipote di papa, si era fattu ghjesuitu è ghjè statu prufessore à u cullegiu di Roma da u 1576 à u 1587.<br> Fattu cardinale à 57 anni, ebbe u cuntrollu di e Cungregazioni rumane, for di trè anni quand'ellu fù arcivescu di Cappua.<br> In u 1605, à a morte di [[Clemente VIIImu]], issu sapiente serebbi statu elettu papa sì u rè di Spagna ùn si era oppostu.<br> S'elli l'avianu statu à sente, Galileu Galilei ùn serebbi micca statu dinunziatu cum'è ereticu da a Corte di Roma.<br> Etimolugia: da u germ. "hrod" (gloria) è "bert" (spampillante).<br> Casate: Roberti, Ruberti.<br> Nomi: Bob, Bobbette, Bobbie, Bobby, Prechtel, Rab, Rabbie, Riobart, Rob, Roba, Robb, Robbert, Robbie, Robby, Robel, Röbeli, Robert, Roberta, Roberte, Robertina, Robertine, Roberto, Roberts, Robertson, Röbi, Robin, Robina, Robine, Robinette, Robinia, Robinson, Roby, Roparz, Roperz, Roppel, Roubert, Ruberta, Rubertu, Rupert, Ruperta, Rüpli, Ruprecht.<br> Prutezzione: Rubertu hè u santu patrone di l'insignanti.<ref>[https://adecec.net/adecec/santi/09-sittembre.php] Santi.</ref><br> == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] == Note == <references /> {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:settembre]] sgmwv3c2zeq8korqa8ve8kx0htojkg7 1 di dicembre 0 1884 401010 391747 2026-05-10T08:06:34Z Fausta Samaritani 15085 /* I Santi */ 401010 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''1 di dicembre''' hè u 335esimu [[ghjornu]] (u 336esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === '''[[Santu Eligiu di Noyon]]'''. '''Santa Fiurenza'''. '''Eligiu''' era un santu assai pupulare in Francia per via di a canzona: Le bon roi Dagobert avait sa culotte à l'envers. Le grand Saint Eloi lui dit: O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée. C'est vrai lui dit le Roi, je vais la remettre à l'endroit. Eligiu era un orefice natu versu l'annu 588 à Chaptelat, vicinu à Limoges. U rè di i Franchi, Cluttariu Secondu, l'avia datu l'oru per falli un tronu. Eligiu li ne fece dui. Allora u rè u fece direttore di a Zecca. E munete d'oru di tandu portanu a so signatura. A' a morte di Cluttariu, u figliolu, Dagobertu Primu, cugnumatu u Salomone di i Franchi, fece di Eligiu u so primu cunsiglieru. A' 51 annu, dui anni dopu à a morte di Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu, l'attuale cità di Noyon, in u dipartimentu di l'Oise. Hè mortu in issa cità u 1u dicembre di l'annu 660. Avia una settantina d'anni. Etimolugia: da u lat. "eligius" (elettu... da Diu). Nomi: Eligiu, Eloi, Eloy. Paesi è cità: Anversa, , Dunkerque, Limoges, Marseglia, Noyon, Bologna. Prutezzione; Eligiu hè u santu patrone di l'orefici, di i stazzunari è, in generale, di tutti quelli chì battenu u ferru. U 1u dicembre si festighjeghja dinù à Santa Fiurenza. Una Santa '''Fiurenza''', chì campava à u seculu quartu, serebbi stata cunvertita da Santu Ilariu, vescu di Poitiers. Un'altra Santa Fiurenza, campava à u seculu sestu in Spagna è ghjera a surella di Santu Leandru è Santu Bisidoru. Etimolugia è nomi: Cf Fiurenzu (4 lugliu).[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] 4zh48sz6hf9j6qigo2orypk3pehq3hc Orchidaceae 0 3184 400950 400612 2026-05-09T12:18:34Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di plante */ link, fix 400950 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchidaceae}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis papilionacea 5.jpg|350px|Orchis papilionacea]] | caption = ''Orchis papilionacea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} L' '''Orchidaceae''' sò una famiglia di piante chì facenu partita di l'[[ordine]] di l'[[Asparagales]]. == I generi d'orchidacee == <table><tr valign="top"><td> ''[[Anacamptis]]''<br /> ''[[Arethusa]]''<br /> ''[[Barlia]]''<br /> ''[[Bletilla]]''<br /> ''[[Calypso]]''<br /> ''[[Cattleya]]''<br /> ''[[Cephalanthera]]''<br /> ''[[Chamorchis]]''<br /> ''[[Coeloglossum]]''<br /> ''[[Corallorrhiza]]''<br /> ''[[Cymbidium]]''<br /> ''[[Cypripedium]]''<br /> </td><td> ''[[Dactylorhiza]]''<br /> ''[[Dendrobium]]''<br /> ''[[Epidendrum]]''<br /> ''[[Epipactis]]''<br /> ''[[Epipogium]]''<br /> ''[[Gennaria]]''<br /> ''[[Goodyera]]''<br /> ''[[Gymnadenia]]''<br /> ''[[Habenaria]]''<br /> ''[[Hammarbya]]''<br /> ''[[Herminium]]''<br /> ''[[Himantoglossum]]''<br /> </td><td> ''[[Limodorum]]''<br /> ''[[Liparis]]''<br /> ''[[Listera]]''<br /> ''[[Malaxis]]''<br /> ''[[Masdevallia]]''<br /> ''[[Miltonia]]''<br /> ''[[Neotinea]]''<br /> ''[[Neottia]]''<br /> ''[[Nigritella]]''<br /> ''[[Odontoglossum]]''<br /> ''[[Oncidium]]''<br /> ''[[Ophrys]]''<br /> </td><td> ''[[Orchis]]''<br /> ''[[Phalaenopsis]]''<br /> ''[[Platanthera]]''<br /> ''[[Pleione]]''<br /> ''[[Polystachya]]''<br /> ''[[Polycycnis]]''<br /> ''[[Pseudorchis]]''<br /> ''[[Serapias]]''<br /> ''[[Spiranthes]]''<br /> ''[[Traunsteinera]]''<br /> ''[[Vanda]]''<br /> ''[[Vanilla]]''<br /> </td></tr></table> === Listinu di plante === ==== A - L ==== ;A [[Anacamptis laxiflora]]<br> [[Anacamptis palustris]]<br> [[Anacamptis pyramidalis]]<br> ;C [[Cephalanthera rubra]]<br> [[Coeloglossum viride]]<br> [[Corallorhiza trifida]]<br> ;D [[Dactylorhiza elata]]<br> [[Dactylorhiza insularis]]<br> [[Dactylorhiza ochroleuca]]<br> [[Dactylorhiza sambucina]]<br> ;E [[Epipactis helleborine]]<br> [[Epipactis microphylla]]<br> [[Epipactis palustris]]<br> [[Epipactis placentina]]<br> [[Epipogium aphyllum]]<br> ;G [[Gennaria diphylla]]<br> [[Gymnadenia conopsea]]<br> ;H [[Himantoglossum robertianum]]<br> ;L [[Labellu]]<br> [[Limodorum abortivum]]<br> [[Lingua di diavulu]]<br> [[Lingua di ghjallu]]<br> [[Liparis loeselii]]<br> [[Listera ovata]]<br> ==== M - Z ==== ;M [[Marculella]]<br> [[Mosca cavallina]]<br> [[Mughettu]]<br> ;N [[Neotinea maculata]]<br> [[Neotinea tridentata]]<br> ;O [[Ofride gialla]]<br> [[Ophrys aurelia]]<br> [[Ophrys bombylifora]]<br> [[Ophrys eleonorae]]<br> [[Ophrys funerea]]<br> [[Ophrys fusca]]<br> [[Ophrys lupercalis]]<br> [[Orchis anthropophora]]<br> [[Orchis coriophora]]<br> [[Orchis lactea]] [[Orchis longicornu]]<br> [[Orchis morio]]<br> [[Orchis olbiensis]]<br> [[Orchis pallens]] [[Orchis purpurea]]<br> [[Orchis spitzelii]] [[Orchis ustulata]]<br> ;P [[Platanthera algeriensis]]<br> [[Platanthera bifolia]]<br> [[Pseudorchis albida]]<br> ;S [[Serapias lingua]]<br> [[Serapias parviflora]]<br> [[Serapias vomeracea]]<br> [[Spiranthes aestivalis]]<br> [[Spiranthes spiralis]]<br> ;U [[Ufridi neru]]<br> ==Da vede dinò== * [[Aceras anthropophorum]] * [[Orchidee salvatiche in Italia]] == Referenze == Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève. [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Asparagales]] cpeovpbopas0t8ff1tju05j1z85hmbj 31 uttrovi 0 7119 401018 391624 2026-05-10T10:52:03Z Fausta Samaritani 15085 /* I Santi */ 401018 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''31 uttrovi''' hè u 304esimu ghjornu (u 305esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Quintinu'''. Santu '''Volfgangu'''. '''Quintinu''' serebbi unu di i missiunarii mandati da Roma in [[Gallia]] à l'epica di l'imperatore Massimianu. Serebbi statu vescu di una cità chjamata oghje Noyon-Tournai. Hè mortu versu l'annu 285. A so tomba l'averebbi trova [[Santu Eligiu di Noyon]], in Vermandu, l'attuale cità di Saint-Quentin, dipartimentu di l'Aisne. Etimolugia: Quintinu hè un derivatu di u nome Quintu datu à u quintu figliolu. Nomi: Koint, Kwint, Quentilien, Quentin, Quinctille, Quint, Quinta, Quintien, Quintila, Quintiliano, Quintilianu, Quintilien, Quintillus, Quintin, Quintina, Quintinu, Quinton. Paesi è cità: Vermandois. Litteratura: Walter Scott: "Quentin Durward (1823). '''Volfgangu''' hè un vescu natu in Svezia versu l'annu 927, mortu in Austria u 31 uttobre di l'annu 994. A' 37 anni si era fattu frate di San Benedettu è ghjera partutu in Ungheria per evangelizà i Magiari. Quallà, ebbe pocu successu. Quand'ellu vultò, ottu anni dopu , fù fattu vescu di Ratisbona, in Baviera. Custì hè statu un amministratore di prima trinca. Hà messu a disciplina in u so cleru è, di i cunventi, ne hà fattu lochi di prigera chì, nanzu, ci si manghjava è ci si beia più ch'ellu ci si pregava. Hè statu u maestru è direttore di u futuru imperatore di u Santu Imperu, Arrigu Secondu, un imperatore messu nantu à l'altari. Un ghjornu, un disgraziatu, per vestesi, si avia tagliatu un pezzu di e tendine di u so lettu è i servi u vulianu impiccà: "Lasciatelu andà, disse Volfgangu. Soga ne avia bisognu". E' u fece parte cù una vistura nova. Quand'ellu fù in puntu di morte, Volfgangu si fece purtà davanti à l'altare per esse inoliatu. A ghjente vense à vede u spataculu. "Lasciateli fighjà - disse à i so preti. Cusì penseranu à a soia a morte è forse ci si prepareranu". Etimolugia: da u germ. "wolf" (lupu) ' "gang" (assaltu). Nomi: Bulfon, Gangel, Volfango, Volfangu, Volgango, Volgangu, Wölfe, Wolfgang, Wölflein, Wülfke, Wülfken, Wülfling.[https://adecec.net/adecec/santi/10-uttobre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Uttrovi]] [[Categoria:Ottobre]] pdagde4b901jw409zzt73a2qh0s2wjo Gambassi Terme 0 7510 400972 332553 2026-05-09T15:28:51Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 400972 wikitext text/x-wiki [[File:Gambassi terme.jpg|thumb|300px|right|Gambassi Terme]] '''Gambassi Terme''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 4.697 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 8524tjtqet85atp1ksq8pcasga1ux8c Turinu 0 8136 400971 387503 2026-05-09T15:25:14Z Fausta Samaritani 15085 400971 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Torinu | nomeUfficiale=Torino | blasone=Torino stemma (bassa risoluzione).png | bandera=Flag of Turin.svg | sigluRegione=PMN | sigluPruvincia=TO | latitudineGradi=45 | latitudineMinute=4 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=7 | lungitudineMinute=42 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=240 | superficia=130 | pupulazione=902.255 | annu=[[2006]] | densita=6.940 | merre=Chiara Appendino | posta=da 10121 à 10156 | telefunu=011 | istat=001272 | abitanti=Torinesi | patrone=San Ghjuvanni Battista | festa=[[24 di ghjugnu]] | situ=http://www.comune.torino.it/ }} '''Torinu''' ò '''Turinu''' (ufficialmente in [[lingua italiana|italianu]]: ''Torino''), hè un cumune è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a regione [[Piemonte]] è di a [[pruvincia di Torinu|pruvincia omonima]]. Hè a quarta cità taliana per pupulazione, cù un'agglumerzione urbana chì raghjunghje 1.700.000 abitanti. Hè un centru industriale, universitariu, culturale è scientificu di i più impurtanti di u paese. Fù a prima capitale di l'Italia unificata, da u [[1861]] à u [[1865]]. [[File:Mg-k Torino n.jpg|thumb|left|350px|none|Torinu di notte]] == Cumune in cunfina == [[Baldissero Torinese]], [[Beinasco]], [[Borgaro Torinese]], [[Collegno]], [[Grugliasco]], [[Moncalieri]], [[Nichelino]], [[Orbassano]], [[Pecetto Torinese]], [[Pino Torinese]], [[Rivoli]], [[San Mauro Torinese]], [[Settimo Torinese]], [[Venaria Reale]]. == Da vede dinò == *[[Subsonica]] *[[Ignazio Bertola]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Piemonte]] ffgi5sxitllrsbyar1jshlojc5j06fd Pumonti 0 8148 401004 397881 2026-05-10T04:06:44Z InternetArchiveBot 17916 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 401004 wikitext text/x-wiki [[File:Corse-du-Sud-Position.svg|397px|destra]] U '''Pumonti''', u '''Pumonte''' ò a '''Corsica suttana''' ([[lingua francese|francese]] : ''Corse-du-Sud'') hè un dipartimentu di a [[Francia]] in u sudu di a [[Corsica]]. A capitale di u Pumonte hè [[Aiacciu]]. == Liami == * http://www.corse-du-sud.gouv.fr/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180105133039/http://www.corse-du-sud.gouv.fr/ |date=2018-01-05 }} {{Cumuna di Pumonti}} [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Geugrafia di a Corsica]] d4z08nnevfayhhsmmwvkcljj2cxkv7a Corbu 0 9285 401007 396387 2026-05-10T07:30:05Z Fausta Samaritani 15085 /* Citazioni */ fix, link 401007 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''U corbu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Corvus_corax_ad_berlin_090516.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Corvus corax</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordini | [[Passeriformes]] |----- | Famiglia | [[Corvidae]] |----- | Genaru | [[Corvus]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Corvus corax''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> Carl Linnaeus, 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Raven_(Corvus_corax)_(49811249387).jpg|250px]] |----- |} U '''corbu''' (''[[Corvus corax]]'') hè una spezia di aceddu chì faci parti di a famiglia di i [[Corvidae]]. ==Discrizzioni== U corbu hè neru neru è ancu u [[bizzicu]] hè scuru. Pesa sin'à 1,5 kg, par una lunghezza di circa 60 cm. L'apartura di l'[[ala|ali]] và da 1 à 1,5 metri. L'adulti formani coppii stabuli, chì si riproducini da [[frivaghju]] à [[maghju]]. A femina sponi da 4 à 6 ova l'annu, tutti in una cuvata. U corbu hè difficiuli da avvicinà, ma pò essa ussirvatu in picculi bandi o in coppiu, in i loca salvatichi o in i furesti. ==Ripartizioni== U corbu hè prisenti in i righjoni timparati è subartichi di l'emisferu sittentriunali. Omu u trova in America subrana, in Auropa è in Asia. Prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i zoni custieri è i muntagni, ma s'adatta dinò à i zoni urbani. ===In Corsica=== U corbu hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biulugia== U corbu hè unnivoru è si nutrisci d'una grandi varietà d'alimenti, cumpresu i mastaruculi, i varmi, i picculi mammiferi, l'aceddi, l'ova, i frutti, i noci è i rumenzuli. Hè cunnisciutu par cibà si di cadavari d'animali. I corba sò munugami è formani pari à vita. Nichjani in l'arburi o annantu à i scuglieri è diponghini 3 à 7 ova da cuvata. ==Tassunumia== U corbu hè un membru di a famiglia di i corvidae, chì cumprendi dinò i currachji, i ghjandaghji è i ciacciari. U so nomu scentificu hè ''Corvus corax''. Esistini parechji sottuspezii di corbu, cumpresu Corvus corax corax (America subrana), Corvus corax principalis (Auropa) è Corvus corax tibetanus (Asia). ==Cunsirvazioni== U corbu hà una pupulazioni stabuli in a maiò parti di a so aria di ripartizioni, grazia à a so grandi adattabilità è à a so capacità à apradà i risorsi alimintari umani. Eppuri, hè minacciatu in certi righjoni par via di a perdita d'ambienti è di a caccia illegali. Hè prutettu da a leghji in certi paesi, cumpresu i Stati Uniti è u Canada. Prugrammi di cunsirvazioni sò in piazza par pruteghja 'ssa spezia emblematica è mantena a so pupulazioni stabuli à longu andà. == Citazioni == U corbu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:<br> - in u pruverbiu: ''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu.''<br> - in u pruverbiu: ''Corbi cù corbi ùn si cacciani l'ochji.''<br> - in a sprissioni: ''neru com'un corbu''<br> - in a sprissioni: ''Aghju addivatu i corba par caccià mi l'ochja.''<br> - in a sprissioni: ''Ùn vedi mancu u corbu in u latti !'' (si dici dinò: ''Ùn vedi mancu a [[mosca]] in u latti!''<br> - in a sprissioni: ''fà u viaghju di u corbu'', chì significheghja: fà un viaghju par nudda<br> - in a sprissioni: ''fà a caccia pa i corba'', chì vol dì: fà a caccia par nudda<br> - in a puisia ''U ciocciu è u corbu'' di [[Carulu Giovoni]]:<br> :''À fà di ghjornu, quandu a notte si n'andava'' :''Capulendu a luna, u sole s'annunciava'' :''In un' oscura furesta'' :''S'infattonu testa à testa'' :''Dui acelli di preda o di malincunia:'' :''Apria l'ochji u corbu è lu ciocciu i chjudia.'' [[U Corbu|U Corbu (Allan Poe)]] hè un puema narrativu di u scrittore americanu [[Edgar Allan Poe]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Corvus corax jouveniles.jpeg Corvus corax tingitanus MHNT 232 HdB Djebel Messaad Algerie.jpg Corvus_corax_1_(Marek_Szczepanek).jpg Corvus_corax_2_(Marek_Szczepanek).jpg </gallery> ==Rifarimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Corvus_corax ''Corvus corax''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Corvidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] ok9usvomwgj2i16whf6liln3xcoxxn4 401008 401007 2026-05-10T07:31:44Z Fausta Samaritani 15085 /* Citazioni */ 401008 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''U corbu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Corvus_corax_ad_berlin_090516.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Corvus corax</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordini | [[Passeriformes]] |----- | Famiglia | [[Corvidae]] |----- | Genaru | [[Corvus]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Corvus corax''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> Carl Linnaeus, 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Raven_(Corvus_corax)_(49811249387).jpg|250px]] |----- |} U '''corbu''' (''[[Corvus corax]]'') hè una spezia di aceddu chì faci parti di a famiglia di i [[Corvidae]]. ==Discrizzioni== U corbu hè neru neru è ancu u [[bizzicu]] hè scuru. Pesa sin'à 1,5 kg, par una lunghezza di circa 60 cm. L'apartura di l'[[ala|ali]] và da 1 à 1,5 metri. L'adulti formani coppii stabuli, chì si riproducini da [[frivaghju]] à [[maghju]]. A femina sponi da 4 à 6 ova l'annu, tutti in una cuvata. U corbu hè difficiuli da avvicinà, ma pò essa ussirvatu in picculi bandi o in coppiu, in i loca salvatichi o in i furesti. ==Ripartizioni== U corbu hè prisenti in i righjoni timparati è subartichi di l'emisferu sittentriunali. Omu u trova in America subrana, in Auropa è in Asia. Prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i zoni custieri è i muntagni, ma s'adatta dinò à i zoni urbani. ===In Corsica=== U corbu hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biulugia== U corbu hè unnivoru è si nutrisci d'una grandi varietà d'alimenti, cumpresu i mastaruculi, i varmi, i picculi mammiferi, l'aceddi, l'ova, i frutti, i noci è i rumenzuli. Hè cunnisciutu par cibà si di cadavari d'animali. I corba sò munugami è formani pari à vita. Nichjani in l'arburi o annantu à i scuglieri è diponghini 3 à 7 ova da cuvata. ==Tassunumia== U corbu hè un membru di a famiglia di i corvidae, chì cumprendi dinò i currachji, i ghjandaghji è i ciacciari. U so nomu scentificu hè ''Corvus corax''. Esistini parechji sottuspezii di corbu, cumpresu Corvus corax corax (America subrana), Corvus corax principalis (Auropa) è Corvus corax tibetanus (Asia). ==Cunsirvazioni== U corbu hà una pupulazioni stabuli in a maiò parti di a so aria di ripartizioni, grazia à a so grandi adattabilità è à a so capacità à apradà i risorsi alimintari umani. Eppuri, hè minacciatu in certi righjoni par via di a perdita d'ambienti è di a caccia illegali. Hè prutettu da a leghji in certi paesi, cumpresu i Stati Uniti è u Canada. Prugrammi di cunsirvazioni sò in piazza par pruteghja 'ssa spezia emblematica è mantena a so pupulazioni stabuli à longu andà. == Citazioni == U corbu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:<br> - in u pruverbiu: ''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu.''<br> - in u pruverbiu: ''Corbi cù corbi ùn si cacciani l'ochji.''<br> - in a sprissioni: ''neru com'un corbu''<br> - in a sprissioni: ''Aghju addivatu i corba par caccià mi l'ochja.''<br> - in a sprissioni: ''Ùn vedi mancu u corbu in u latti !'' (si dici dinò: ''Ùn vedi mancu a [[mosca]] in u latti!''<br> - in a sprissioni: ''fà u viaghju di u corbu'', chì significheghja: fà un viaghju par nudda<br> - in a sprissioni: ''fà a caccia pa i corba'', chì vol dì: fà a caccia par nudda<br> - in a puisia ''U ciocciu è u corbu'' di [[Carulu Giovoni]]:<br> :''À fà di ghjornu, quandu a notte si n'andava'' :''Capulendu a luna, u sole s'annunciava'' :''In un' oscura furesta'' :''S'infattonu testa à testa'' :''Dui acelli di preda o di malincunia:'' :''Apria l'ochji u corbu è lu ciocciu i chjudia.'' ''[U corbu (Edgar Poe)|U Corbu]]'' hè un puema narrativu di u scrittore americanu [[Edgar Allan Poe]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Corvus corax jouveniles.jpeg Corvus corax tingitanus MHNT 232 HdB Djebel Messaad Algerie.jpg Corvus_corax_1_(Marek_Szczepanek).jpg Corvus_corax_2_(Marek_Szczepanek).jpg </gallery> ==Rifarimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Corvus_corax ''Corvus corax''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Corvidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] bhhup5othqlcrvperg9x62mgv0xxu89 401009 401008 2026-05-10T07:32:17Z Fausta Samaritani 15085 /* Citazioni */ 401009 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''U corbu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Corvus_corax_ad_berlin_090516.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Corvus corax</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordini | [[Passeriformes]] |----- | Famiglia | [[Corvidae]] |----- | Genaru | [[Corvus]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Corvus corax''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> Carl Linnaeus, 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Raven_(Corvus_corax)_(49811249387).jpg|250px]] |----- |} U '''corbu''' (''[[Corvus corax]]'') hè una spezia di aceddu chì faci parti di a famiglia di i [[Corvidae]]. ==Discrizzioni== U corbu hè neru neru è ancu u [[bizzicu]] hè scuru. Pesa sin'à 1,5 kg, par una lunghezza di circa 60 cm. L'apartura di l'[[ala|ali]] và da 1 à 1,5 metri. L'adulti formani coppii stabuli, chì si riproducini da [[frivaghju]] à [[maghju]]. A femina sponi da 4 à 6 ova l'annu, tutti in una cuvata. U corbu hè difficiuli da avvicinà, ma pò essa ussirvatu in picculi bandi o in coppiu, in i loca salvatichi o in i furesti. ==Ripartizioni== U corbu hè prisenti in i righjoni timparati è subartichi di l'emisferu sittentriunali. Omu u trova in America subrana, in Auropa è in Asia. Prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i zoni custieri è i muntagni, ma s'adatta dinò à i zoni urbani. ===In Corsica=== U corbu hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biulugia== U corbu hè unnivoru è si nutrisci d'una grandi varietà d'alimenti, cumpresu i mastaruculi, i varmi, i picculi mammiferi, l'aceddi, l'ova, i frutti, i noci è i rumenzuli. Hè cunnisciutu par cibà si di cadavari d'animali. I corba sò munugami è formani pari à vita. Nichjani in l'arburi o annantu à i scuglieri è diponghini 3 à 7 ova da cuvata. ==Tassunumia== U corbu hè un membru di a famiglia di i corvidae, chì cumprendi dinò i currachji, i ghjandaghji è i ciacciari. U so nomu scentificu hè ''Corvus corax''. Esistini parechji sottuspezii di corbu, cumpresu Corvus corax corax (America subrana), Corvus corax principalis (Auropa) è Corvus corax tibetanus (Asia). ==Cunsirvazioni== U corbu hà una pupulazioni stabuli in a maiò parti di a so aria di ripartizioni, grazia à a so grandi adattabilità è à a so capacità à apradà i risorsi alimintari umani. Eppuri, hè minacciatu in certi righjoni par via di a perdita d'ambienti è di a caccia illegali. Hè prutettu da a leghji in certi paesi, cumpresu i Stati Uniti è u Canada. Prugrammi di cunsirvazioni sò in piazza par pruteghja 'ssa spezia emblematica è mantena a so pupulazioni stabuli à longu andà. == Citazioni == U corbu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:<br> - in u pruverbiu: ''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu.''<br> - in u pruverbiu: ''Corbi cù corbi ùn si cacciani l'ochji.''<br> - in a sprissioni: ''neru com'un corbu''<br> - in a sprissioni: ''Aghju addivatu i corba par caccià mi l'ochja.''<br> - in a sprissioni: ''Ùn vedi mancu u corbu in u latti !'' (si dici dinò: ''Ùn vedi mancu a [[mosca]] in u latti!''<br> - in a sprissioni: ''fà u viaghju di u corbu'', chì significheghja: fà un viaghju par nudda<br> - in a sprissioni: ''fà a caccia pa i corba'', chì vol dì: fà a caccia par nudda<br> - in a puisia ''U ciocciu è u corbu'' di [[Carulu Giovoni]]:<br> :''À fà di ghjornu, quandu a notte si n'andava'' :''Capulendu a luna, u sole s'annunciava'' :''In un' oscura furesta'' :''S'infattonu testa à testa'' :''Dui acelli di preda o di malincunia:'' :''Apria l'ochji u corbu è lu ciocciu i chjudia.'' ''[[U corbu (Edgar Poe)|U Corbu]]'' hè un puema narrativu di u scrittore americanu [[Edgar Allan Poe]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Corvus corax jouveniles.jpeg Corvus corax tingitanus MHNT 232 HdB Djebel Messaad Algerie.jpg Corvus_corax_1_(Marek_Szczepanek).jpg Corvus_corax_2_(Marek_Szczepanek).jpg </gallery> ==Rifarimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Corvus_corax ''Corvus corax''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Corvidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] a4id6pmecs8zexf051jfjoabbzzqdaa Padniewko 0 9497 400965 368349 2026-05-09T15:09:52Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 400965 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Padniewko [[File:Monis 047.jpg|200px]] [[File:POL Mogilno COA.svg|50px]] | statu=[[Pulonia]] | dipartimentu=[[Mogilno]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=88300 | merri=Jan Zieliński | intercomm= | longitudina= 17° 54' 31'' | latitudina= 52° 39' 49'' | alt= | superficia= 4930 | pop=399 | dinsità=81 }} '''Padniewko''' hè una [[cumuna]] di u voivudatu di a [[Cuiavia-Pomerania]], in [[Pulonia]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Rifarenzi == == Liami == == Dimugrafia == Ci sò 399 abitanti ([[2005]])<br> {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em"| Evuluzioni dimugrafica |-style="background: #ddffdd" ! [[1886]] !! [[1910]] !! [[2002]] !! [[2006]] |- |219 ||316 ||350 ||399 |- |} [[Categoria:Polonia]] ic9p3h7a9xk7f23s96okdqikh87mshg Santi 0 11269 400998 400159 2026-05-10T01:06:43Z Fausta Samaritani 15085 400998 wikitext text/x-wiki [[File:Tableau représentant Saint-Crépin et Saint-Crépinien.jpg|thumb|2o0px|right|''Santu Crépin è Santa Crépinien'']] === Citazione === Accade chì i Santi fussinu mintuvati in a [[litteratura]] o a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu. In u pruverbiu: ''Hè per via di i Santi chì s'entre in [[paradisu]]''. === Da vede dinò === [[Aureliu è Natalia]]<br> {{c-supranu}} [[Categoria:Cristianisimu]] 70ou4faaw6i3x3u4wicubu0uz9h2nrg Lungoni 0 12442 400954 374777 2026-05-09T12:32:30Z Fausta Samaritani 15085 fix 400954 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Lungoni / Santa Tiresa [[File:Capo di testa.jpg|300 px]] | blasone= | nomeUfficiale=Santa Teresa di Gallura | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 41 |latitudineMinute = 15 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 11 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 66 |mappaY = 193 | altitudine= | superficia=101,19 | pupulazione=5.043 | annu=2008 | densita=45,67 | merre=Pierantonio Bardanzellu | posta=07028 | telefunu=[[0789]] | istat=104022 | abitanti=Lungunesi o Tarisini | patronu=[[Santa Tiresa]] | festa=[[7 Aprili]] | situ = http://www.comunesantateresagallura.it/ }} '''Lungoni''' o '''Santa Tiresa''' (in [[Lingua taliana|talianu]] ''Santa Teresa di Gallura'', in [[lingua sarda|sardu]] ''Lungone''), hè una cumuna di 5.043 abitanti di a [[pruvincia di Sassari]]. == Giugrafia == U paesi poghja annant'a un'altura à ochji à Nordu è fighjula à [[Corsica]], distanti appena pochi km, à Nord'Estu l'archipelagu di [[a Madalena]] è a punenti s'affacca annant'a u Mari di [[Sardigna]]. Carattiristica di u paesi hè a forma, à pianta rumana, incu una reta di vii chì si incrucighjani parpindicularmenti, forma tipica di l'insidiamenti piemuntesi d'urighjna militari. == Storia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{c-supranu}} {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} {{Comuna di a Pruvincia di Sassari}} 9anjdj5uiqqc79obngebqhuafjh8g12 Lipsia 0 12803 400975 396320 2026-05-09T15:47:40Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 400975 wikitext text/x-wiki [[File:Leipzig Markt Grimmaische Strasse.jpg|thumb|right|250px|Parte di u centru di Lipsia]] '''Lipsia''' (prunùnzia: [[AFI|/ˈlipsja/]]) o '''Leipzig''' (ancu in [[lingua tedesca|tedescu]]: ''Leipzig'' ([[AFI|/ˈlaɪ̯pt͡sɪç]]); in altu sassone: ''Leibzsch'' ([[AFI|ˈlaɪ̯bt͡sʃ]])) hè una cità indipendenti di [[Germania]]. == Storia == == Giugrafia == Hè situata in u land di a [[Sassonia]]. Hà più di 615.000 abitenti. A superficia hè di guasi 300 km².<br> In Lipsia, ci sò assai parchi, boschi é giardini pùblichi. Lipsia hè una di e cità più verde di a Germania. == Monumenti == A grande cità offre assai cose da vede, per esempiu u [[Monumentu à a Battaglia di e Nazione]], e chjese di [[Chjesa di San Nicola|San Nicola]] é [[Chjesa di San Tommasu|San Tommasu]], a [[Vechja Merrìa (Lipsia)|Vechja]] é a [[Nova Merrìa (Lipsia)|Nova Merrìa]] o u [[Tribunale amministrativu federale (Alimagna)|Tribunale amministrativu federale]]. == Demugrafia == == Merre == U merre attuale si chjama [[Burkhard Jung]]. == Rifarenzi == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sxu/Leibzsch Ardiggl off Säggssch (Desdwiggi)]Artìculu in altu sassone (Wiki di prova)<br>{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20230531013355/https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sxu/Leibzsch |date=2023-05-31 }} {{c-supranu}} [[Categoria:Cità di a Germania|Lipsia]] n6cq9d4faq505r9urm3x52xt7hkj0z6 The Rolling Stones 0 13414 400961 389603 2026-05-09T14:00:43Z Niegodzisie 15744 400961 wikitext text/x-wiki [[File:Rolling_Stones_1965.jpg|thumb|The Rolling Stones 1965: Brian Jones, Charlie Watts, Mick Jagger, Keith Richards, Bill Wyman]] I '''Rolling Stones''' sò un gruppu di rock [[Regnu Unitu|britannicu]] chì hè statu fundatu à [[Londra]] in u 1962 è attivu finu à oghje. I membri sò ''Mick Jagger'' (cantadore), ''Brian Jones'' (pianista), ''Bill Wyman'' (chitarra bassu), ''Charlie Watts'' (batteria), ''Ian Stewart'' (tasterista) è ''Keith Richards'' (chitarrista) I Rolling Stones hanu marcatu a so epica non solu nant’à musica ma dinù nant’u u costume, nant’à moda è a pop art. == Album == * 1964 - ''The Rolling Stones'' (UK) Sortito: 16/04/1964 (Decca Records) * 1964 - ''England's Newest Hitmakers'' (US) Sortito: 30/05/1964 (London Records) * 1964 - ''12 X 5'' Sortito: 17/10/1964 (London Records) * 1965 - ''The Rolling Stones No.2'' Sortito: 15/01/1965 (Decca Records) * 1965 - ''The Rolling Stones, Now!'' Sortito: 13/02/1965 (London Records) * 1965 - ''Out of Our Heads'' (US) Sortito: 30/07/1965 (London Records) * 1965 - ''Out of Our Heads'' (UK) Sortito: 24 /09/1965 (Decca Records) * 1965 - ''December's Children (And Everybody's)'' Sortito: 4/12/1965 (London Records) * 1966 - ''Aftermath'' (UK) Sortito: 15/04/1966 (Decca Records) * 1966 - ''Aftermath'' (US) Sortito: 20/06/1966 (London Records) * 1967 - ''Between the Buttons'' (UK) Sortito: 20/01/1967 (Decca Records) * 1967 - ''Between the Buttons'' (US) Sortito: 11/02/1967 (London Records) * 1967 - ''Their Satanic Majesties Request'' Sortito: 8/12/1967 Decca Records (UK); London Records (US) * 1968 - ''Beggars Banquet'' Sortito: 6/12/1968 Decca Records (UK); London Records (US) * 1969 - ''Let It Bleed'' Sortito: 5/12/1969 Decca Records (UK); London Records (US) * 1971 - ''Sticky Fingers'' Sortito 23/04/1971 (Rolling Stones Records) * 1972 - ''Exile on Main St.'' Sortito: 12/05/1972 (Rolling Stones Records) * 1973 - ''Goats Head Soup'' Sortito: 31/08/1973 (Rolling Stones Records) * 1974 - ''It's Only Rock 'n' Roll'' Sortito: 18/10/1974 (Rolling Stones Records) * 1976 - ''Black and Blue'' Sortito: 23/04/1976 (Rolling Stones Records) * 1978 - ''Some Girls'' Sortito: 9/06/1978 (Rolling Stones Records) * 1980 - ''Emotional Rescue'' Sortito: 20/06/1980 (Rolling Stones Records) * 1981 - ''Tattoo You'' Sortito: 24/08/1981 (Rolling Stones Records) * 1983 - ''Undercover'' Sortito: 7/11/1983 (Rolling Stones Records) * 1986 - ''Dirty Work'' Sortito: 24/03/1986 (Rolling Stones Records) * 1989 - ''Steel Wheels'' Sortito: 29/08/1989 (Rolling Stones Records) * 1994 - ''Voodoo Lounge'' Sortito: 11/07/1994 (Virgin Records) * 1997 - ''Bridges to Babylon'' Sortito: 29/09/1997 (Virgin Records) * 2005 - ''A Bigger Bang'' Sortito: 5/09/2005 (Virgin Records) * 2016 - ''Blue & Lonesome'' Sortito: 02/12/2016 (Polydor Records) * 2023 - ''Hackney Diamonds'' * 2026 - ''Foreign Tongues'' [[Categoria:Gruppu di rock]] kszhuzwuu3fq9i962xpmy4utoth25vn Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l’Ultimi Ghjorni 0 14426 401013 397883 2026-05-10T10:24:01Z Fausta Samaritani 15085 401013 wikitext text/x-wiki [[File:Slc mormon tempel.jpg|250px|right]] A '''Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l'Ultimi Ghjorni''' hè una [[chjesa]] [[riligione cristiana|cristiana]]. E so credenze uscienu di un <nowiki>''Libru di Mormone''</nowiki>. [[Categoria:Cristianisimu]] mb12nf3ltwz4ejt195yg5jc6ia296md 401014 401013 2026-05-10T10:30:33Z Fausta Samaritani 15085 401014 wikitext text/x-wiki [[File:Slc mormon tempel.jpg|250px|right]] A '''Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l'Ultimi Ghjorni''' hè una confessione di [[riligione cristiana]] mondiale, fundata da [[Joseph Smith]] in [[New York]] (USA), in l'annu [[1830]]. E so credenze uscienu di un <nowiki>''Libru di Mormone''</nowiki>. [[Categoria:Cristianisimu]] g6rs9y2f4630xhbqlh7yf1t6eq6tv1m 401015 401014 2026-05-10T10:32:51Z Fausta Samaritani 15085 401015 wikitext text/x-wiki [[File:Slc mormon tempel.jpg|250px|right|thumb|Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l’Ultimi Ghjorni]] A '''Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l'Ultimi Ghjorni''' hè una confessione di [[riligione cristiana]] mondiale, fundata da [[Joseph Smith]] in u statu di [[New York (statu)|New York]] (USA), in l'annu [[1830]]. E so credenze uscienu di un <nowiki>''Libru di Mormone''</nowiki>. [[Categoria:Cristianisimu]] 2o4hz5l5vpv4lkg255ajiwn93k3zwoj Categoria:Santi 14 17705 400999 343085 2026-05-10T01:08:25Z Fausta Samaritani 15085 400999 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Cristianisimu]] 6lwpi5fdme5i0xrpegxk4dza7fmabng Santa Ghjulia 0 17810 401001 372892 2026-05-10T01:15:50Z Fausta Samaritani 15085 401001 wikitext text/x-wiki [[File:BoschTheCrucifixionOfStJulia.jpg|upright=1.4|thumb|A crucifissione di Santa Ghjulia, di [[Hieronymus Bosch]]]] '''Santa Ghjulia''' hè stata un [[martiriu (Cristianesimu)|martiriu]] [[Cristianesimu|cristianu]], vinirata com'è [[santa]] da a [[Chjesa cattolica]] chì l'hà dichjarata patrona di a [[Corsica]] è di [[Livornu]]. Hè ricurdata è affistata u [[22 maghju]]. == Storia == Ci hè una minzione di Ghjulia in una ''Passio'' di u [[VII seculu]] scritta parechji seculi dopu à a so morte è intricciata di miti è ligende. Ghjulia appartinia à una nobile è aristucratica famiglia rumana, a [[gens Iulia|''gens'' Iulia]]. === Virsione di a tradizione orale corsa === [[File:La_source_de_Sainte_Julie.jpg|thumb|150px|A cappella edificata in Nonza ind'ella ci hè a funtana mintuvata in a virsione di tradizione orale corsa]] Sicondu a tradizione orale corsa, Ghjulia nascì in [[Nonza]], un picculu paese situatu annantu à a punta punente di u [[Capicorsu]], in u seculu III. In quelli anni, particularmente feroci eranu state e persicuzione contr'à i cristiani, è l'oramai decadente Imperu Rumanu, in u tentativu di fà rinasce da e cennere e vechje divinità pagane, in u [[303]] organizò grandiose feste à e quale fù invitata à participà tutta a pupulazione. In particulare, molte donne funu inviate per onurà u Pantheon Latinu, è frà elle ci era ancu Ghjulia. Quandu li fù ordinatu di inchjinà si di fronte à a statua di Ghjove, quella si ricusò è andò à inghjinuchjà si per prigà davante à e porte chjuse d'una chjesa. Quessa fece infurià a ghjente prisente, chì li imposenu di rinnigà a so fede cristiana. À u so nettu rifiutu, a cundannonu à u suppliziu di a croce. Ma, videndu a calma è a sirenità di a Santa, li strapponu i seni è i ghjittonu davante à un cantone. È dopu a crucifissonu. À i pedi di a petra listessu ghjornu cuminciò à scaturisce una surghjente calda, induv'ella fù custruita una cappella chì sempre oghje si pò ammirà in Nonza, di a quale Santa Ghjulia hè patrona. === Siconda virsione === [[File:Meaux Vitrail 1867 30808 2.jpg|thumb|left|200px|Vitraghju di Santa Ghjulia à Meaux]] Sicondu a ''Passio'' Ghjulia era una ricca è nobile donna di a cità di [[Cartagine]], chì cascò in ruvina è chì, schiava, fù acquistata da un mercante sirianu chjamatu Eusebio, chì a fece girà u mondu incun ellu. In un di sti viaghji, a nave d'Eusebio naufragò annantu à e coste di a Corsica, induv'ellu regnava un dispotu chì si facia chjamà 'guvernadore', di nome Felice. I naufragati, addisperati, fecinu sacrifizii à i dei, mentre Ghjulia ricusò chì era di riligione cristiana. U guvernadore Felice avia puntatu l'ochji annantu à quella dolce è bella schiava, è cherse à u mercante Eusebio di pudè la acquistà. À a risposta negativa di u mercante, Felice s'adirò, è una sera, prufitendu d'una briachina di u mercante sirianu, si fece purtà davante à Ghjulia, prumittendu li a libertà da a cundizione di schiava s'ella avissi fattu un sacrifiziu à i dei. Tandu a donna averia rispostu "eiu sò dighjà libera sirvendu Ghjesù Cristu u me Signore, mentre ùn puderia mai esse lu s'è servissi i vostri iduli pagani." U guvernadore, siccatu, tentò parechje volte di cunvince la, ma à la fine, ricivendu l'ennesima risposta negativa, ordinò ch'è, u ghjornu siguente, à a schiava fussenu strappati i capelli, ch'ella fussi flagellata, è à l'ultimu ch'ella fussi crucifissata com'è u Diu ch'ella amava. Quella notte, parechji monachi abitanti di l'[[isula di Gurgona]] fubbenu infurmati in sognu di ciò chì avia da accade à Ghjulia a matina dopu è si culluconu à u risvegliu incù e so barche per righjunghje u locu di u martiriu. Ghjunti à poche cintunare di metri da a costa di a Corsica, vissenu a croce chì era inchjudata à e mane è à i pedi di a povara donna è vissenu ch'è, fissata à a croce, ci stava una carta incù a storia di u martiriu è u so nome, Ghjulia. Annantu à 'ssa carta, sicondu i monachi chì ricuperonu u corpu di l'infelice, era scrittu "da mane angeliche". U cadaveru fù traspurtatu dopu annantu à Gurgona è quà, Ghjulia, unta d'olii aromatichi, fù ripulita è diposta in un sarcofagu. ===Prete Galletti=== [[File:Santa_Ghjulia_-_Illustration_from_Galletti_book.jpg|thumb|Santa Ghjulia: illustrazione in u libru di [[prete Galletti]] di u 1863]] [[Ghjuvan' Anghjulu Galletti]], dettu "prete Galletti" ci conta in a so ''Storia Illustrata di a Corsica'', a storia di santa Ghjulia:<ref>P. 321-322</ref> Mintuveghja e duie virsione, quella di a tradizione orale corsa, è quella di i monachi di Gurgona. == E reliquie == Si ritene ch'è e reliquie di Santa Ghjulia funu prima custudite à Nonza è dopu prilevate, in epica alta-medievale, da i monachi benedittini di Gurgona. In u [[762]], a moglia di [[Desideriu (rè)|Desideriu]], l'ultimu rè di i [[Longubardi]], volse ch'è e reliquie di a santa fussenu purtate da [[Isula di Gurgona|Gurgona]] in a cità di [[Brixia (archeulugia)|Brixia]], chì hè oghje [[Brescia]], è in u [[763]] d.C. [[papa Paulu I]], sicondu parechji, averia dedicatu à a martire una chjesa. Attualmente, e reliquie di a santa ricunnisciute da a Chjesa si trovanu in trè lochi : in [[Nonza]], chì pussede duie vertebre è una parte di u craniu, in [[Livornu]], induve sò cunsirvati un ditu è pochi frammenti ossei è à [[Brescia]], chì hè in pussessu di a grande parte di i resti custuditi in a chjesa paruchjale di u paese Prealpino (dedicata à a santa), quartiere à a periferia nordu di a cità. ==Cultu== U libru liturgicu [[Martirologiu Rumanu]] minziuneghja à u 22 maghju: "In l'isula di Corsica, cummemurazione di santa Ghjulia, vergine è martire". Inoltre, in un dicretu di a Cungregazione di i riti di u 5 aostu di u 1809, Santa Ghjulia hè stata dichjarata patrona principale di a Corsica.<ref>Casta (2006).</ref> Difatti, Santa Ghjulia è [[Santa Divota]] sò, à i ghjorni d'oghje, e duie patrone principale di Corsica. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Francescu Ghjiseppu Casta, ''Santa Ghjulia'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 * Galletti, ''[http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k58141261 Storia illustrata di a Corsica]'', Parigi, 1863 * Vincent J.O'malley, ''Saints of Africa'', Our Sunday Visitor, 2001, ISBN 0-87973-373-X * S. Remigio di Reims, ''Racontu ligindariu di u martiriu di Santa Ghjulia Vergine Martire'' == Da vede dinù == *[[Nonza]] *[[Calindariu di i santi]] *[[Livornu]] *[[Bruxelles]] [[Categuria:Ghjulia di Corsica| ]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Santi per nome]] [[Categoria:]] 5gnvjb5823t61sschwrpadlf7uus1w4 401002 401001 2026-05-10T01:17:56Z Fausta Samaritani 15085 401002 wikitext text/x-wiki [[File:BoschTheCrucifixionOfStJulia.jpg|upright=1.4|thumb|A crucifissione di Santa Ghjulia, di [[Hieronymus Bosch]]]] '''Santa Ghjulia''' hè stata un [[martiriu (Cristianesimu)|martiriu]] [[Cristianesimu|cristianu]], vinirata com'è [[santa]] da a [[Chjesa cattolica]] chì l'hà dichjarata patrona di a [[Corsica]] è di [[Livornu]]. Hè ricurdata è affistata u [[22 maghju]]. == Storia == Ci hè una minzione di Ghjulia in una ''Passio'' di u [[VII seculu]] scritta parechji seculi dopu à a so morte è intricciata di miti è ligende. Ghjulia appartinia à una nobile è aristucratica famiglia rumana, a [[gens Iulia|''gens'' Iulia]]. === Virsione di a tradizione orale corsa === [[File:La_source_de_Sainte_Julie.jpg|thumb|150px|A cappella edificata in Nonza ind'ella ci hè a funtana mintuvata in a virsione di tradizione orale corsa]] Sicondu a tradizione orale corsa, Ghjulia nascì in [[Nonza]], un picculu paese situatu annantu à a punta punente di u [[Capicorsu]], in u seculu III. In quelli anni, particularmente feroci eranu state e persicuzione contr'à i cristiani, è l'oramai decadente Imperu Rumanu, in u tentativu di fà rinasce da e cennere e vechje divinità pagane, in u [[303]] organizò grandiose feste à e quale fù invitata à participà tutta a pupulazione. In particulare, molte donne funu inviate per onurà u Pantheon Latinu, è frà elle ci era ancu Ghjulia. Quandu li fù ordinatu di inchjinà si di fronte à a statua di Ghjove, quella si ricusò è andò à inghjinuchjà si per prigà davante à e porte chjuse d'una chjesa. Quessa fece infurià a ghjente prisente, chì li imposenu di rinnigà a so fede cristiana. À u so nettu rifiutu, a cundannonu à u suppliziu di a croce. Ma, videndu a calma è a sirenità di a Santa, li strapponu i seni è i ghjittonu davante à un cantone. È dopu a crucifissonu. À i pedi di a petra listessu ghjornu cuminciò à scaturisce una surghjente calda, induv'ella fù custruita una cappella chì sempre oghje si pò ammirà in Nonza, di a quale Santa Ghjulia hè patrona. === Siconda virsione === [[File:Meaux Vitrail 1867 30808 2.jpg|thumb|left|200px|Vitraghju di Santa Ghjulia à Meaux]] Sicondu a ''Passio'' Ghjulia era una ricca è nobile donna di a cità di [[Cartagine]], chì cascò in ruvina è chì, schiava, fù acquistata da un mercante sirianu chjamatu Eusebio, chì a fece girà u mondu incun ellu. In un di sti viaghji, a nave d'Eusebio naufragò annantu à e coste di a Corsica, induv'ellu regnava un dispotu chì si facia chjamà 'guvernadore', di nome Felice. I naufragati, addisperati, fecinu sacrifizii à i dei, mentre Ghjulia ricusò chì era di riligione cristiana. U guvernadore Felice avia puntatu l'ochji annantu à quella dolce è bella schiava, è cherse à u mercante Eusebio di pudè la acquistà. À a risposta negativa di u mercante, Felice s'adirò, è una sera, prufitendu d'una briachina di u mercante sirianu, si fece purtà davante à Ghjulia, prumittendu li a libertà da a cundizione di schiava s'ella avissi fattu un sacrifiziu à i dei. Tandu a donna averia rispostu "eiu sò dighjà libera sirvendu Ghjesù Cristu u me Signore, mentre ùn puderia mai esse lu s'è servissi i vostri iduli pagani." U guvernadore, siccatu, tentò parechje volte di cunvince la, ma à la fine, ricivendu l'ennesima risposta negativa, ordinò ch'è, u ghjornu siguente, à a schiava fussenu strappati i capelli, ch'ella fussi flagellata, è à l'ultimu ch'ella fussi crucifissata com'è u Diu ch'ella amava. Quella notte, parechji monachi abitanti di l'[[isula di Gurgona]] fubbenu infurmati in sognu di ciò chì avia da accade à Ghjulia a matina dopu è si culluconu à u risvegliu incù e so barche per righjunghje u locu di u martiriu. Ghjunti à poche cintunare di metri da a costa di a Corsica, vissenu a croce chì era inchjudata à e mane è à i pedi di a povara donna è vissenu ch'è, fissata à a croce, ci stava una carta incù a storia di u martiriu è u so nome, Ghjulia. Annantu à 'ssa carta, sicondu i monachi chì ricuperonu u corpu di l'infelice, era scrittu "da mane angeliche". U cadaveru fù traspurtatu dopu annantu à Gurgona è quà, Ghjulia, unta d'olii aromatichi, fù ripulita è diposta in un sarcofagu. ===Prete Galletti=== [[File:Santa_Ghjulia_-_Illustration_from_Galletti_book.jpg|thumb|Santa Ghjulia: illustrazione in u libru di [[prete Galletti]] di u 1863]] [[Ghjuvan' Anghjulu Galletti]], dettu "prete Galletti" ci conta in a so ''Storia Illustrata di a Corsica'', a storia di santa Ghjulia:<ref>P. 321-322</ref> Mintuveghja e duie virsione, quella di a tradizione orale corsa, è quella di i monachi di Gurgona. == E reliquie == Si ritene ch'è e reliquie di Santa Ghjulia funu prima custudite à Nonza è dopu prilevate, in epica alta-medievale, da i monachi benedittini di Gurgona. In u [[762]], a moglia di [[Desideriu (rè)|Desideriu]], l'ultimu rè di i [[Longubardi]], volse ch'è e reliquie di a santa fussenu purtate da [[Isula di Gurgona|Gurgona]] in a cità di [[Brixia (archeulugia)|Brixia]], chì hè oghje [[Brescia]], è in u [[763]] d.C. [[papa Paulu I]], sicondu parechji, averia dedicatu à a martire una chjesa. Attualmente, e reliquie di a santa ricunnisciute da a Chjesa si trovanu in trè lochi : in [[Nonza]], chì pussede duie vertebre è una parte di u craniu, in [[Livornu]], induve sò cunsirvati un ditu è pochi frammenti ossei è à [[Brescia]], chì hè in pussessu di a grande parte di i resti custuditi in a chjesa paruchjale di u paese Prealpino (dedicata à a santa), quartiere à a periferia nordu di a cità. ==Cultu== U libru liturgicu [[Martirologiu Rumanu]] minziuneghja à u 22 maghju: "In l'isula di Corsica, cummemurazione di santa Ghjulia, vergine è martire". Inoltre, in un dicretu di a Cungregazione di i riti di u 5 aostu di u 1809, Santa Ghjulia hè stata dichjarata patrona principale di a Corsica.<ref>Casta (2006).</ref> Difatti, Santa Ghjulia è [[Santa Divota]] sò, à i ghjorni d'oghje, e duie patrone principale di Corsica. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Francescu Ghjiseppu Casta, ''Santa Ghjulia'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 * Galletti, ''[http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k58141261 Storia illustrata di a Corsica]'', Parigi, 1863 * Vincent J.O'malley, ''Saints of Africa'', Our Sunday Visitor, 2001, ISBN 0-87973-373-X * S. Remigio di Reims, ''Racontu ligindariu di u martiriu di Santa Ghjulia Vergine Martire'' == Da vede dinù == *[[Nonza]] *[[Calindariu di i santi]] *[[Livornu]] *[[Bruxelles]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in [[Lingua italiana|talianu]]. [[Categoria:Santi per nome]] [[Categoria:Santi di u seculu III]] c6mgviprl5f94iod0yo78jeogkx6yl3 Categoria:Santi di a Gallia rumana 14 18154 401000 346903 2026-05-10T01:11:28Z Fausta Samaritani 15085 401000 wikitext text/x-wiki . [[Categoria:Santi]] n87nrn3wj8xnsici1swsymruesp24rg Categoria:Trachinidae 14 18181 400967 384322 2026-05-09T15:16:14Z Fausta Samaritani 15085 400967 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Perciformes]] 8jh9gru9v9chchgwxizipx7xnajpe64 Atalanta Bergamasca Calcio 0 20817 400988 399841 2026-05-09T20:01:44Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 400988 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2023/24| pusizione = Serie A, 4u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Cristiano Doni]] *[[Andrea Consigli]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] m01bq6obxc1qto09klb79gzikeuxa0m Dinamo Zagabria 0 20882 400989 396210 2026-05-09T20:04:33Z Fausta Samaritani 15085 400989 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Dinamo Zagabria | immagine = | nomecompletu = Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb | nickname = ''Modri'' (Turchini), ''Plavi'' | fundatu = [[1945]] | stadiu = [[Stadiu Maksimir]] | capacità = 35,123 | presidente = [[Mirko Barišić]] | allinatori = [[Fabio Cannavaro]] | leca = Super Liga | stagione = 2023/24 | pusizione = 1u | | pattern_la1 = _dzagreb1920h | pattern_b1 = _dzagreb1920h | pattern_ra1 = _dzagreb1920h | pattern_sh1 = _adidasblue | pattern_so1 = _3_stripes_white | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0000FF | pattern_la2 = _sufc1819a | pattern_b2 = _sufc1819a | pattern_ra2 = _sufc1819a | pattern_sh2 = _adidasblack | pattern_so2 = _3_stripes_black | leftarm2 = CCFF00 | body2 = CCFF00 | rightarm2 = CCFF00 | shorts2 = CCFF00 | socks2 = CCFF00 | pattern_la3 = _dzagreb1920t | pattern_b3 = _dzagreb1920t | pattern_ra3 = _dzagreb1920t | pattern_sh3 = _dzagreb1920t | pattern_so3 = _dzagreb1920t | leftarm3 =080347 | body3 = 0d009e | rightarm3 = 080347 | shorts3 = 080347 | socks3 = 080347 shirtsupplier=[[Adidas]] | shirtsponsors=<nowiki>[[]] (home)</nowiki><br><nowiki>[[]] (away)</nowiki> | }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb''', cunnisciutu in [[Corsica]] cum'è '''Dinamo Zagabria''' è in u passatu cù u nome di '''Croazia Zagabria''', hè un club di [[pallò]] di [[Zagabria]], [[Croazia]]. Hè statu fundatu in u [[1945]]. Ghjucate in a Prva HNL, a categuria più alta di u pallò croata. è hè u club di più successu in u so paese, cù 19 leghe, 15 cuppe è internaziunale una Copa Fieri Inter-Città. Dinamo hè cunnisciutu per i so fideli è fanatichi di i fanni di Bad Blue Boys. U club hè rispettatu in u mondu sanu per a so scola di pallò, chì hè statu cunsideratu unu di i migliori in l'Europa in l'ultimi anni. U club hè statu fundatu u 9 aprile 1911 è u 9 di Ghjugnu 1945 uniu cù trè altre entità sportive in Zagabria; HAŠK, Građanski è Concordia.1 In u mumentu chì a Croazia era parte di Iugoslavia, hà ghjucatu in a Prima Liga Iugoslava, induve hà guadagnatu quattru Ligue è sette cuppe. Hè statu ancu u primu club croatu è iugoslava à vince una cumpetizione europea, a cuppa di fiere Inter-cità in a so edizione 1967/68. In tuttu questu tempu, Dinamo ùn hè mai cascatu da a prima categuria. Quandu a Croazia diventa indipendente, a squadra intrì in Prva HNL, hà negatu u nome Dinamo è avianu altre nomi, cum'è "HAŠK Građanski" è "Croatia Zagreb". Tuttavia, hà recuperatu a so denominazione originale in 2000. A presidenza hà aghjuntu in 2011 à u nome corporativu l'appellu Građanski (in lingua corsa, "citatini") è celebrava l'atti di u centenariu, cuntendu cum'è a data fundatore di u Građanski Zagabria. L'entità mantene una forte rivalità cù u Hajduk Spalatu, cù u quale disputa u dettu u Derby Eternu di Croazia. == Storicu == === In a liga di Iugoslavia === Quandu si finì a seconda guerra mundiale, a riunificazione di e republica balcaniche, cumprese a Croazia, hè accaduta in a Republica di Iugoslavia. I trè club sportivi di più successu in Zagabria - HAŠK, Građanski è Concordia - sò stati dismantellati da e autorità lucali. Invece, una nova squadra hè stata creata per cumbinà u megliu trà e trè entità. Cusì, Dinamo Zagreb hè statu custituitu ufficialmente u 9 di ghjugnu di u 1945. A squadra hè stata nutrita soprattuttu da i ghjucatori di Građanski, chì anu aduttatu ancu i so culori è a basa di fan, mentre chì u so primu entrenatore era Márton Bukovi. U stadiu induve hà ghjucatu i so primi partiti era u Stadiu Koturaška, anche se si trasferì prestu à u Stadiu Maksimir, u so attuale fieru. Dapoi a so fundazione, Dinamo Zagabria hè stata una di e squadre più putente in a Prima Liga di Iugoslavia, è ùn hà mai calatu. Vincìu u so primu titulu in a stagione 1947/48, è in u 1951 vincì a so prima Cuppa di Iugoslavia. Tra i anni 1950 è 1960, a squadra croata hà guadagnatu altre dui ligi (in 1954 è 1958) è quattru tazzi (in 1960, 1963, 1965 è 1969). Internazionalmente, Dinamo hà debuttatu in l'edizione 1958/59 di a Cuppa Europea, induve hè cascatu in a prima volta contru Dukla Praga. Tuttavia, hà avutu megliu furtuna in a Cuppa Europea di i Vincitori in Cup, in quale anu arrivatu à semifinali in a so edizione 1960/61, è in a Cuppa UEFA, allora cunnisciuta cum'è cuppa di fiere Inter-cità. In u 1962/63 i croati anu ghjuntu à a finale, induve sò stati scunfitti da u Valencia CF. In l'edizione 1966/67 Inter-cità fiera cuppa, Dinamo Zagabria hè diventatu u primu squadra in a Repubblica di Iugoslavia à vince una cumpetizione europea. I croati anu righjuntu a finale scunfitta à rivali cume Juventus Torinu o Eintracht Frankfurt. In a so ultima partita, u club hà scunfittu à Leeds United per 2: 0 in casa è 0: 0 fora, pigliendu a vittoria. Ancu se Dinamo Zagabria hà continuatu à esse unu di i club i più putenti di a Croazia, a so prestazione in a liga Iugoslava ùn era cum'è aspetta. U club ùn hà guadagnatu nisun campionatu pertinente in l'anni seguenti, eccettu per una cuppa Balkan in u 1976. I so risultati sò megliurà in l'anni 1980, cù u risultatu di a so sesta Copa Iugoslava in 1980, a so quarta lega in 1982, è un a settima cuppa in u 1983. In quella decada Dinamo Zagreb hà scacciatu i ghjucatori chì dopu triunfà in u football europeu, cum'è Davor Šuker, Zvonimir Boban è Alen Peternac. A stella croata Robert Prosinečki hà digià debutatu à Dinamo, ancu se ellu hà ghjucatu solu uni pochi di partiti è dopu chì ellu era rifiutatu da u so coach, hè statu trasmessu à a Stella Rossa di Belgradu, induve hà scuppatu da ghjucadore di pallò. Precisamente contr'à a Stella Rossa anu fattu l'incidenti storichi di u partitu Dinamo Zagreb-Red Star Belgrad u 13 di maghju 1990, chì hà causatu una battaglia campata in u stadiu Maksimir è l'arraglia era ancu simbolicamente cunsiderata cum'è u principiu di a guerra d'indipendenza croata. === In a liga di Croazia === Dopu l'indipendenza croata di Iugoslavia, Dinamo Zagabria sustene a secessione è ricunnosce immediatamente a Federazione di Pallò di Croata di novu criata. À a fine di u 1991 u club hà cambiatu u so nome da quellu di HAŠK Građanski, abbandunò a liga Iugoslava è participò à a prima edizione di a Liga di Pallò di Croazia, chì si trova in 1992. In u so debuttu hà ghjucatu cum'è HAŠK Građanski, nome chì hè cambiatu in Croazia Zagabria in 1993 è Dinamo Zagabria in 2000. In i campiunati croati, Dinamo Zagabria hè diventatu una di e squadre i più putenti di u paese cun u so più grande rivali, u Hajduk Spalatu (ò Hajduk Sbalatu). Sottu u nome Croazia Zagabria hà guadagnatu sei Liga, in 1993 è cinque in una fila da 1995/96 à 1999/2000, è quattru Cupi croate. À u livellu internaziunale, u club hà qualificatu per a prima volta per a UEFA Champions League in a so edizione 1998/99, è, se hè finitu secondu, ùn pudia micca entre in i quarti di finale. I ghjucassi torna stu torneu in 1999/2000. Dighjà cum'è Dinamo Zagabria, Dinamo Zagabria hà guadagnatu a liga di novu in u 2003 è hà incunatu una partita di sei lighe consecutive, da a 2005/06 à a stagione 2010/11, cun una duminanza assoluta di tornei domestici. In modu simile, hà vintu cinque cuppe croate in l'anni 2000 è quattru Super Cup. In i tornei europei ùn hè micca tantu furtunatu è, malgradu a qualificazione per a Champions League, ùn hè micca spessu statu capace di superà a fase di qualificazione, avè da esse relegatu per ghjucà a UEFA Europa League. In l'edizione 2011/12, hà riesciutu à qualificà à a fasa di gruppi di u torneu europeu superiore, scunfittendu Malmö FF in a tappa di qualificazione. In 2012-2013 hà qualificatu di novu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League. Entratu in u gruppu cù Porto, Dinamo Kiev è Paris Saint-Germain, hà pigliatu un egalità è hà patitu cinque scunfitte, finendu ancu l'ultimu, cù una differenza di gol -13. In 2015-2016 hà qualificatu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League, induve hà guadagnatu una vittoria è hà patitu cinque scunfitti contr'à Bayern Munich, Arsenal è Olympiakos. A vittoria in casa contr'à Arsenal (2-1) hè stata a prima volta in a fasa di gruppi di a Champions League da u 1999. Nel 2018-2019 fu eliminata dalla UEFA Champions League al turno di play-off dallo Young Boys e retrocesse nella fase a gironi di Europa League, nel gruppo con Fenerbahçe, Anderlecht e Spartak Trnava. Dopo aver vinto le prime quattro partite ed essersi assicurata il primo posto nel girone, la Dinamo concluse con due 0-0 le ultime due gare, chiudendo in vetta con 14 punti. Ai sedicesimi di finale perse per 2-1 nella gara di andata in casa contro il Viktoria Plzeň, ma al ritorno riuscì ad imporsi per 3-0, superando così il turno. Ai sedicesimi di finale batté per 1-0 in casa portoghesi del Benfica, ma al ritorno fu eliminata perdendo per 3-0 dopo i tempi supplementari in Portogallo. À l'iniziu di a stagione 2019-20, Dinamo hà vintu u FC Saburtalo Tbilisi 5-0 nantu à l'agregazione in a seconda tappa di qualificazione, Ferencvárosi TC 5-1 in aggregatu in a 3ª tappa di qualificazione è Rosenborg BK 3-1 in aggregatu in u ghjocu- offs di 2019–20 UEFA Champions League è assicurendu un postu in Group Stage una volta più di 3 anni. L'estrazione hà cunclusu chì Dinamo ghjucarà in u Gruppu C cù u Manchester City FC, u FC Shakhtar Donetsk è l'[[Atalanta BC]]. Duru chì Dinamo hè statu cunsideratu cum'è un outsider totale in u gruppu, per a sorpresa di parechji, Dinamo hà battu Atalanta BC, chì hà finitu 3e in a stagione passata in Serie A, 4-0 in casa à Zagreb, chì hè a più alta vittoria in a Champions League per Dinamo in a storia di u club. == Tituli == * '''Prva HNL: (24)''' ** 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023 * '''Cuppa di Croazia: (15)''' ** 1994, 1996, 1997, 1998, 2001, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2011, 2012, 2015, 2016, 2018 * '''Supercuppa di Croazia: (6)''' ** 2002, 2003, 2006, 2010, 2013, 2019 == Da vede dinò == * [[Bruno Petković]] == Liami == [http://www.gnkdinamo.hr/ Situ Ufficiale] [[Categoria:Croazia]] [[Categoria:Dinamo Zagabria]] 4wivjt4vbbzb51h7nevgbh52hlzsbrp Aragna cappona 0 20915 400966 374920 2026-05-09T15:14:21Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 400966 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''L'aragna cappona'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Trachinus_araneus_Sardegna.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Trachinus araneus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Trachinidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Trachinus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Trachinus araneus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Trachinus_araneus_Sardegna2.jpg|250px]] |----- |} L' '''Aragna cappona''' (''[[Trachinus araneus]]'') hè un [[pesciu]] di [[mari]] chì faci parti di a famiglia di i [[Trachinidae]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> 'Ssu pesciu si scontra in u [[Mari Tarraniu]] è l'Oceanu Atlanticu à livanti, da u Portugallu à l'Angola. In u nomu scentificu, ''Trachinus'' veni da u grecu ''τραχύς'', chì significheghja ruvidu, rozu, scagliosu; ''araneus'' pruveni da u grecu Ἀράχνη chì voli dì ragnu. ==Discrizzioni== L'aragna cappona hè longa sin'à 45 cm, a lunghezza media essendu 30 cm. L'aragna cappona pussedi una grandi bocca. Quist'ultima hè aparta à l'insù. L'aragna cappona hà dinò u spinu arcatu. Inoltri, hà i fianchi chì cumportani parechji grossi tacchi bughji (da 6 à 10), situati sottu à a linia bianca latirali. Infini, l'aragna cappona pussedi l'ochja chjuchi è abbastanza scartati. L'aragna cappona s'assumiglia è pò essa cunfusa incù l'altri spezii d'aragni: l'[[aragna]] cumuna è ancu [[Trachinus radiatus]]. [[File:Trachinus_araneus1.jpg|thumb|left|200px|L'aragna cappona in a rena]] Sò par u più i fondi marini rinosi chì custituiscini u so ambienti solitu. L'aragna cappona hè un pridatori chì si ciba par u più di picculi pesci è di crustacei. Caccighjeghja impustata, piattata in a rena. Po si lampa annantu à i so predi muvendu si prestu à colpi di coda, eppo si metti dinò in a rena. Ùn lascia ch'è a bocca è l'ochja affiurà à a suparficia di a rena. L'aragna cappona hè smunita di buscica natatoria, ciò chì ùn li parmetti micca di nutà annantu à longhi distanzi. Calchì volta, u cumpurtamentu di l'aragna cappona hè aggrissivu. In certi circustanzi, hè accadutu ch'edda attacchessi i bagnadori. == In Corsica == L'aragna cappona hè cumuna in u mari di [[Corsica]]. == Noti == <references/> == Rifarenzi == Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturali Regiunali di Corsica (in francesu). == Da veda dinò == - i [[pesci di Corsica]]<br> - l'[[aragna]]<br> - l'[[aragna di fondu]]<br> [[Categoria:Trachinidae]] dow26xiyeg40smn8tfq4m0urh7m1nsw Jimmie Johnson 0 22104 400956 394467 2026-05-09T13:44:08Z Fausta Samaritani 15085 categuria, link 400956 wikitext text/x-wiki [[File:Jimmie Johnson Dover 2018 (cropped).jpg|thumb|Jimmie Johnson]] '''Jimmie Kenneth Johnson''' (natu in [[El Cajon]], [[California]], u [[17 di settembre]] di u [[1975]]) hè un corridore di vitture prufessiunale [[USA|americanu]]. Johnson hà ghjucatu in a [[Serie Cup NASCAR]] da a stagione 2002 à 2020 cù a squadra [[Hendrick Motorsports]]. In sta seria hà vintu sette tituli: 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2013 è 2016 è hà uguagliatu i record di [[Richard Petty]] è [[Dale Earnhardt]].<ref>{{cite news|last=Fryer|first=Jenna|title=Jimmie Johnson seizes record-tying 7th NASCAR championship|url=http://racing.ap.org/article/jimmie-johnson-seizes-record-tying-7th-nascar-championship|accessdate=November 20, 2016|work=Associated Press|agency=[[Associated Press]]|publisher=AP Sports|date=November 20, 2016|location=[[Homestead, Florida]]|archive-url=https://web.archive.org/web/20161124091427/http://racing.ap.org/article/jimmie-johnson-seizes-record-tying-7th-nascar-championship|archive-date=November 24, 2016|url-status=dead}}</ref> Da u 2021 Johnson si trasferisce in [[IndyCar]] per unisce a squadra [[Chip Ganassi Racing]].<ref>[https://au.lifestyle.yahoo.com/jimmie-johnson-will-race-in-indy-car-in-2021-and-2022-152843041.html Seven-time NASCAR Cup Series champion Jimmie Johnson will race in IndyCar in 2021 and 2022]. Yahoo Sports.</ref> ==Riferimentu== <references /> ==Ligami esterni== *[http://www.jimmiejohnson.com Situ ufficiali] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20191220072156/http://www.jimmiejohnson.com/ |date=2019-12-20 }} {{DEFAULTSORT:Johnson, Jimmie}} [[Categoria:Biugrafia|Johnson, Jimmie]] [[Categoria:Americanu|Jimmie Johnson]] 7xwfymgxfhfwa7g6mxd3nofxdllc75t Fabaceae 0 23150 400953 400788 2026-05-09T12:28:58Z Fausta Samaritani 15085 /* L - M - N */ link 400953 wikitext text/x-wiki '''Fabaceae'''. [[File:Fabaceae flower.jpg|thumb|250px|right|Fabacea]] [[File:Psorothamnus fremontii 4.jpg|thumb|200px|right|''Psorothamnus fremonti'']] == Pianti == === A - B - C === ;A [[Acacia baileyana]]<br> [[Acacia dealbata]]<br> [[Acacia longifolia]]<br> [[Acacia mearnsii]]<br> [[Acacia myrtifolia]]<br> [[Acacia saligna]]<br> ;B [[Barba di Ghjove]]<br> ;C [[Calicotome villosa]]<br> [[Cytisus multiflorus]]<br> [[Cytisus striatus]]<br> [[Coronilla scorpioides]]<br> [[Coronilla valentina]]<br> [[Costa cavaddu]]<br> [[Curu]]<br> === D - E - F === ;D [[Dorycnium herbaceum]]<br> [[Dorycnium hirsutum]]<br> [[Dorycnium pentaphyllum]]<br> [[Dorycnium rectum]]<br> ;E [[Emera]]<br> ;F [[Falcinedda]]<br> === G - H - I === ;G [[Genista tinctoria]]<br> [[Ghjinestra]]<br> [[Ghjuncu]]<br> ;H [[Hippocrepis ciliata]]<br> [[Hippocrepis emerus]]<br> [[Hippocrepis multisiliquosa]]<br> === L - M - N === ;L [[Lathyrus latifolius]]<br> [[Lathyrus niger]]<br> [[Lepru corsu]]<br> [[Lotus corniculatus]]<br> [[Lotus cytisoides]]<br> [[Lotus edulis]]<br> [[Lotus ornithopodioides]]<br> [[Lotus pedunculatus]]<br> [[Lotus tenuis]]<br> [[Lotus tetragonolobus]]<br> [[Lupinus albus]]<br> [[Lupinus pilosus]]<br> ;M [[Medicago marina]]<br> [[Melilotus albus]]<br> [[Melilotus indicus]]<br> [[Melilotus italicus]]<br> [[Melilotus neapolitanus]]<br> [[Melilotus siculus]]<br> === O - P - Q === ;P [[Piseddu]]<br> [[Pisellu bastardu]]<br> === R - S - T === ;R [[Robinia]]<br> ;S [[Securigera securidaca]]<br> [[Securigera varia]]<br> [[Sophora cassioides]]<br> [[Spinitriculu]]<br> ;T [[Trifolium angustifolium]]<br> [[Trifolium arvense]]<br> [[Trifolium campestre]]<br> [[Trifolium dubium]]<br> [[Trifolium fragiferum]]<br> [[Trifolium glomeratum]]br> [[Trifolium hirtum]]<br> [[Trifolium incarnatum]]<br> [[Trifolium lappaceum]]<br> [[Trifolium michelianum]]<br> [[Trifolium nigrescens]]<br> [[Trifolium ochroleucon]]<br> [[Trifolium pratense]]<br> [[Trifolium repens]]<br> [[Trifolium resupinatum]]<br> [[Trifolium scabrum]]<br> [[Trifolium spumosum]]<br> [[Trifolium squamosum]]<br> [[Trifolium stellatum]]<br> [[Trifolium striatum]]<br> [[Trifolium subterraneum]]<br> [[Trifolium tomentosum]]<br> [[Trifolium vesiculosum]]<br> === U - V - Z === ;U [[Urticapra]]<br> ;V [[Vicia benghalensis]]<br> [[Vicia bithynica]]<br> [[Vicia cracca]]<br> [[Vicia disperma]]<br> [[Vicia ervilia]]<br> [[Vicia faba]]<br> [[Vicia hirsuta]]<br> [[Vicia hybrida]]<br> [[Vicia lathyroides]]<br> [[Vicia loiseleurii]]<br> [[Vicia lutea]]<br> [[Vicia narbonensis]]<br> [[Vicia pannonica]]<br> [[Vicia parviflora]]<br> [[Vicia peregrina]]<br> [[Vicia sativa]] <br> [[Vicia tetrasperma]]<br> [[Vicia villosa]]<br> == Rifarenzi == Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', 1996, Edisud (in [[Lingua francese|francesu]]). [[Categoria:Fabaceae]] 9sk28r4r958mmbxrvvheu2j1y53ph10 Myrtaceae 0 23152 401020 400709 2026-05-10T10:59:00Z Fausta Samaritani 15085 link 401020 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Myrtaceae'''. [[File:Myrtus communis.jpg|thumb|200px|right|''[[Myrtus communis]]'']] [[File:Syzygium caryophyllatum 06445.jpg|thumb|200px|right|''[[Syzygium caryophyllatum]]'']] === Listinu di plante === ;C [[Corymbia calophylla]]<br> [[Corymbia ficifolia]]<br> ;E [[Eucalyptus polyanthemos]] ;M [[Murta]]<br> ;V [[Viulaccia]]<br> [[Categoria:Myrtaceae]] sp0rck0uxysbkmq6vyt71v0io3bcxqz Cupressaceae 0 23183 400955 382457 2026-05-09T13:40:10Z Fausta Samaritani 15085 òink 400955 wikitext text/x-wiki I '''Cupressaceae''' sò una famiglia di pianti di l'ordini di i Pinales. [[File:Balchik e1.jpg|thumb|250px|right|''Cupressus'']] == Pianti == ;A [[Aiacciu (flora)]] (''Juniperus phoenicea'')<br> ;C [[Cipressu]] (''Cupressus'')<br> ;G [[Ghjinepara]] (''Juniperus communis'')<br> ;J [[Juniperus oxycedrus]]<br> [[Juniperus thurifera]]<br> == Rifarimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J., ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud, [[2013]]. [[Categoria:Cupressaceae]] g0xuvcc2o6w2no04fgv9mq8rb3rni84 U corbu (Edgar Poe) 0 25005 401005 393094 2026-05-10T07:22:16Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 401005 wikitext text/x-wiki [[File:Raven_Manet_C2.jpg|thumb|U Corbu dipinghje a visita à mezanotte d'un misteriosu corbu à un narradore in dolu, tale illustratu da [[Édouard Manet]] (1875), ristauratu numericamente.]] '''U Corbu''' hè un puema narrativu di u scrittore americanu [[Edgar Allan Poe]]. Publicatu per a prima volta di [[ghjinnaghju]] [[1845]], 'ssu puema hè à spessu rimarcatu per a so musicalità, u so linguaghju stilizatu è a so atmusfera sopranaturale. Conta a storia d'un amurosu abambanatu chì riceve a visita misteriosa d'un [[corbu]] chì parla. L'amurosu, à spessu identificatu cum'è un studiente, si lamenta annantu à a perdita di u so amore, Leonora. Pusatu annantu à un bustu di [[Pallade]], u corbu pare cuntrarià di più u prutagonistu ripetendu in mode custante a parola ''Mai più''. U puema face appellu à i riferimenti folclorichi, mitulogichi, riligiosi è classichi. Poe afferma avè scrittu u puema di manera logica è metodica, incù l'intentu di crià un puema chì piaceria à tempu à a critica è à i gusti pupulari, cum'ellu spiega in u so assaghju di u [[1846]], ''The Philosophy of Cumpusizione'' (''A filusufia di a cumpusizione''). U puema hè statu inspiratu in parte da un corbu parlendu in u rumanzu di Barnaby Rudge: Poe s'hè inspiratu di u puema d'[[Elizabeth Barrett]] ''Lady Geraldine's Courtship'', per u ritmu è u metru cumplessi, è hà imprudatu a rima internu è ancu l'allitterazione mentre u puema sanu. ''U Corbu'' hè statu attribuitu per a prima volta à Poe in u New York Evening Mirror di u [[29 di ghjinnaghju]] 1845. A so publicazione hà resu Poe populare da vivu, bench'ella ùn li aghji micca valsutu un grande successu finanziariu. U puema fubbe prestu turratu à stampà, parudiatu è illustratu. L'avvisi critichi sò spartuti inquantu à u statutu litterariu di u puema, ma ferma però unu di i puemi i più celebri mai scritti. 'Ssu puema, incù a so atmusfera bughja è u so tema di a perdita è di u dolu, hè una splurazione di u dulore di u narradore. U corbu, incù a so unica risposta ripetitiva, simbulizeghja l'ineluttabilità di a morte è a pirmanenza di u suffrimentu. A ripetizione ossessiva di ''Mai più'' sottulinia u statu d'addispirazione in u quale u narradore hè tuffatu, incapace di scappà di u so curdogliu è di a mimoria di Leonora. ==Riassuntu== [[File:Raven_Manet_D2.jpg|thumb|U corbu hè appullatu annantu à un bustu di Pallade Atena, simbulu di savviezza chì sughjirisce ch'è u narradore hè un eruditu. Illustrazione di Édouard Manet per a traduzzione in francese di Stéphane Mallarmé, U Corbu (1875).]] In ''U Corbu'', u celebre puema di Edgar Allan Poe, u narradore, tuffatu in una prufonda tristizia in seguitu à a perdita di a so diletta Leonora, hè disturbatu una sera da un rimore à a so porta. Hè una notte freta di dicembre, è hè assurbitu da a littura d'un libru di teurie sminticate, circhendu un rifiatu à a so malincunia. Sintendu un picculu pichju si dumanda quale puderia vene à vede lu à un'ora cusì tardiva. Murmureghja ch'ellu hè di sicuru qualchiadunu à a porta è nulla di più. U narradore apre a porta ma ùn trova ch'è l'oscurità. Hè invaditu da una paura fantastica, scunnisciuta sin'à tandu, è murmureghja u nome di a so defunta diletta Leonora, chì hè l'ecu da un sonu misteriosu. Volta in a so camera, a so anima infiarata da a sulitudine, è sente prestu un rimore più distintu à u so balcone. Pinsendu ch'ellu hè u ventu, apre u balcone, è un corbu maistosu entre, degnu di l'anziani ghjorni. L'acellu, senza nissuna vinerazione, s'appulla sopra à a porta di a so camera. U narradore, amusatu da a gravità è a dignità di l'acellu, li chere u so nome. U corbu risponde simpliciamente : "Mai più". Stunatu ch'è l'acellu possi parlà, benchì a so risposta ùn aghji micca un sensu apparente, u narradore si dice ch'è "Mai più" hè prubabilmente a sola parola imparata da u so anzianu maestru, marcatu da un destinu crudele. Posa tandu di fronte à l'acellu, tuffatu in i so pinsamenti, pruvendu à capisce ciò ch'ellu significheghja 'ssu ''Mai più'' ripetutu da u corbu. U narradore si perde in e so riflessione, i so ochji brusgiati da u sguardu fissu è ardente di u corbu. Si chere cusì, in u paradisu luntanu, s'ellu puderà basgià a so diletta Leonora, ma u corbu risponde sempre à listessu modu. Esasperatu, u narradore chere à l'acellu di riturnà in a timpesta, di ùn lascià nissuna piuma nera cum'è ricordu di a so bucia, è di caccighjà a so ombra luntanu da a so porta. U corbu risponde invariabilamente: ''Mai più''. U corbu ferma immobile, perpetuamente appullatu annantu à u bustu pallidu di Pallade, ghjustu sopra à a porta di a camera di u narradore. I so ochji anu l'apparenza di quelli d'un demoniu sunniadore. A luce di a lampera si sparghje annantu à ellu, prugittendu a so ombra annantu à a terra, è l'anima di u narradore, fora di 'ssu chjerchju d'ombra, ùn puderà mai elevà si — mai più. ==Traduzione di Matteu Cirnensi== Una traduzione di U corbu hè stata publicata da Ghjuvan Francescu Mattei-Torre ([[1864]]-[[1944]]) di [[A Vulpaiola]], dettu [[Matteu Cirnensi]], in u [[1925]], da a stamperia A Muvra, à tempu cù a traduzionie di un antru racontu cortu di Poe: ''Una falata in lu Maelstrom''. Eccu ciò ch'ellu dice Matteu Cirnensi in l'introitu di a so traduzione di U corbu: :''Edgar Allan Poe è un scrivanu americanu ch'hè natu à Boston in 1799 è mortu à Baltimore in 1849. U so geniu hè scunvoltu è dulurosu cume a so vita. A so imaginazione inturbidata da i spiriti si piacia in le cuncezzioni infernali, è u so maravigliosu talentu d'analisi eccellava à rende u sentimentu di u spaventu. Hà scrittu E storie straordinarie frà e quali e più celebri so : "U Scornaboie d'oru", "U Gattu neru", "A Falata in lu Maelstrom", "U Ritrattu ovale". E so puesie cumprendenu pezze di prim'ordine frà e quali, u stranu ma bellissimu Corbu ch'è no traducimu à prufittu di i lettori di A Muvra''. Eccu u testu di 'ssa traduzione, incù una scrittura più muderna: ===U Corbu (Edgar Poe)=== [[File:Dore raven shadow2.jpg|thumb|Illustrazione di [[Gustave Doré]] di l'ultimi filari di u puema: "È a mio anima, fora di u circulu di 'ss'ombra, chi ghjace vacillente nant'u sulaghju, ùn puderà mai alzà si — mai più!"]] Una volta, versu mezzanotte, quandu meditava, debule è fatigatu, sopra un preziosu è curiosu libru, di scurdata teoria, quandu era nant'u puntu d'addurmintà mi, tutt'ad un trattu intesi cum'un pichjulime, di qualchi d'unu chi minava pianu pianu à a porta di a mio camara : «Ghjè qualchi d'unu— murmurai — qualchi d'unu chi mi vole vede, chi pichja à a porta di a mio camara ; ùn hè ch’è quessa è nulla di più.» Ah! sciuplicatamente m'avvengu chi ghjeramu in lu fridosu dicembre, è chi ogni tizzone mercava u sulaghju di u spechjulume di a s'angunia. Cun ardore desiderava chi vinissi a matina; in vanu m'era sfurzatu di piglià in i mio libri una posa à a mio tristezza, à a mio tristezza per a mio Leonora morta, per a preziosa è sfulgurente giovana, chi l'anghjuli chiamanu Leonora — e chi qui un si chiamerà mai più! È u tristu è vagu murmuriu di e tendine purpurine mi penetrava, m'impia di fantastiche paure, incunnusciute da mè fin'à stu ghjornu, à tal puntu chi per fà cessà u scumbugliu di u mio core, mi rizzai, ripetendu «Ghjè qualchi dunu chi vole entre in la mio camara, ghjè quessa è nunda d'altru.» A mio anima à ‘ssu mumentu s'intese più forte. È senza tardà un mumentu di più : «Sgiò — dissi — o signora, imploru u vostru perdonu; ma u fattu si stà chi durmia è site venutu minà cusi pianu, si dolcemente avete pichjatu à a porta di a mio camara, chi hè prova s'io v'aghju intesu. » È tandu spalancai a porta, ùn vidi nunda d'altru ch’è u bughju, nunda d'altru! Guardendu bè in u bughju, restai abbacciacatu di timore, di dubitu, sunniendu sonnii chi mai nimu avia mai arditu sunnià ; ma u silenziu ùn fù inturbiditu è a tranquillità ùn dede nessun segnu, a sola parolla detta, fù u nome chjuchjulatu : «Leonora !» Era eo chi u chjuchjulai, è un ecu, burbuttò à u so tornu ste parolle «Leonora !» Solu stu nome è nient'altru. Rientrendu in camara mea, è sentendu in me tutt'a mio enima incesa, intesi prestu un colpu più sculpitu, ch’è tutti l'altri. «Sicuramente — dissi — sicuramente ci hè qualcosa à e ghjelusie di a mio finestra ; videmu ciò ch'ell'hè, è espluremu stu misteru. Ghjè u ventu è nunda d'altru.» Puntai allora l'albette, è cun un tumultuosu sbattulume d'ale, entrò un maestosu corbu degnu di l'antichi ghjorni. Ùn fece a minima reverenza, ùn si restò mancu, ùn ebbe nissun esitu; ma cun eria signurile, s'appullò sopra a porta di a mio camara ; s'appipulò, si stallò è nunda di più. Allora, 'ss'acellu negru, per via di a serietà di u so mantenimentu, è a severità di a so tenuta, purtendu a mio imaginazione à a risa: «Benchi u to capu — li dissi — sia senza uppaca è senza cimiere, certu ùn si micca un vigliaccu, lugubre è anticu corbu, viaghjadore pertitu da e rive di a notte. Dì mi qual'ell'hè u to nome di sgiò à e rive di a notte duve stà Plutu!» U Corbu rispose: «Mai più !» Fui smaravigliatu chi 'ssu disgraziosu acellu, capissi cusì facilmente a parolla, ben chi a so risposta ùn avessi micca gran sensu, è ùn mi fussi micca di gran succorsu ; perchè duvemu sapè chi mai fù datu à un omu vivu di vede un acellu sopra a porta di a so camara, un acellu o una bestia nant'una statula, sopr'a porta di a so camara, è chjamendu si di un nome cum'è mai più! Ma u corbu, spendicatu sulitariamente, nantu u bustu placidu, ùn disse ch'è 'ssa sola parolla, cum’è s'in 'ssa sola parolla, sperghjissi tutt'a so enima. Ùn disse nunda di più ; ùn ruminicò manc'una piuma fin'à ch'io mi pigliò à murmurà debulemente: «D'altri ami chi so digià bulati luntanu da mè ; versu a mattina ellu dinù mi lascerà, cume e mio anziane speranze. L'acellu disse allora : «Mai più! » Sutrinnendu à u rimore di sa risposta ghjttata cun tantu galabu : «Senza dubbiu — dissi — ciò ch'ellu prununcia ghjè a sola cosa ch'ellu sà, ch'ellu hà pigliata da qualchi padrone sfurtunatu, chi a disgrazia spietata hà perseguitatu senza requie finu à chi e so canzone ùn avessinu più ch'una sola riturnella, finu à chi u De Profundis di a so speranza ebbi pigliatu ‘ssa melanconica riturnella «Mai più !» Ma u corbu inducendu torna tutt'a mio trista enima à ride, rutulai subitu una sedia à cuscini in faccia di l'acellu, di a statula è di a porta ; allora, inoltrendu mi in lu villutu, m'applicai à incatinà l'idee à l'idee, circhendu ciò chi s'acellu augurale di l'antichi ghjorni, cio chi 'ssu tristu, disgraziosu, sinistru, magru è sfilanciatu acellu di l'antichi ghjorni, vulia fà capisce, rachjendu u so mai più! Mi tenia cusi, sunniendu, ma ùn addirizzendu più una sillaba a l'acellu, di u quale l'ochji ardenti mi brugiavanu avà fin'à u core ; circai d'induvinà quessa, è altre cosi, u mio capu accumudatu nant'u villutu di u cuscinu carizzatu da u lume di a lampana, 'ssu villutu viulettu carizzatu da a lampana, chi u so capu ad Ella ùn sucigherà più — oh ! mai più! Allora, mi parse chi l'eria s'addensava, profumata da un incensu invisibile, chi bilanciavanu serafini, di i quali u passu strisciava u tapettu di a camara : «Sfurtunatu! — gridai — u to Diu t'hà datu per bia d'i so anghjuli, t'hà inviatu u riposu è u nepenthes (i) in li to ricordj di Leonora ! Bei, oh ! bei 'ssu bonu nepenthes è discorda 'ssa Leonora persa ! U corbu disse «Mai più !» Prufeta! -dissi- essere di disgrazia ! Acellu o demoniu! ma sempre prufeta! ch'è tù sia un inviatu di u diavule, o chi a timpesta t'abbia solu fattu scalà, naufragatu, ma sempre intrepidu, in sta terra deserta, incantatu in sta casa chi frequenta l'orrore — Parla sinceramente ti ne pregu, esiste, dì mi, esiste un balsamu di Ghjudea ! <ref>Ragina, liquidu tiratu di u balsamieru. Pigliatu quì in lu sensu pueticu di calmente.</ref> Dì, dì, ti ne pregu! U Corbu disse «Mai più!» Prufeta ! - dissi - essere di disgrazia ! Acellu o demoniu. Sempre prufeta ! Per u celu tesu sopra i nostri capi, per 'ssu Diu che noi aduremu tutt'e dui, di a st'enima carca di dulore, si in u paradisu luntanu puderà basgià una santa ghjuvinotta chi l'anghjuli chjamanu Leonora, basgià una preziosa è splendida ghjovana chi l'anghjuli chjamanu Leonora. U corbu disse «Mai più!» Chi sta parolla sia l'ultima, acellu o demoniu, ughjulai rizzendu mi. Rientri in la timpesta, rivolta à e rive di a notte di Plutu ; ùn lascià qui manc'una piuma negra in ricordiu di a bugia chi a to enima hà articulatu, lascia a mio inviulata sulitudine, lascia stu bustu s'opr'a mio porta; caccia u to bizzicu da u mio core è lampa a to ombra luntanu d'a mio porta ! » U corbu disse : «Mai più !» È u corbu immutabile ghjè sempre stallatu, sempre stallatu nant'u bustu pallidu di Pallade, ghjustu sopr'a porta di a mio camara ; è i so ochji hanu sempre tutt'a sembianza di l'ochji di un demoniu sunniente ; è u lume di a lampana ruscellendu nant'ad ellu, lampa a so ombra nant'u sulaghju, è a mio anima, fora di u circulu di 'ss'ombra, chi ghjace vacillente nant'u sulaghju, ùn puderà mai alzà si — mai più ! == Note == <references /> ==Riferimenti== [https://bucullezzione.univ-corse.fr/s/digital-cullezzione/item/2116 U corbu Una falata in lu Maelstrom, Traduzione di Matteu Cirnensi, Aiacciu, A Muvra, 1925] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231204095011/https://bucullezzione.univ-corse.fr/s/digital-cullezzione/item/2116 |date=2023-12-04 }} [[Categoria:Littiratura]] onnpkge1gu3g30fiqgdriblfjqij9mv 401006 401005 2026-05-10T07:23:29Z Fausta Samaritani 15085 401006 wikitext text/x-wiki [[File:Raven_Manet_C2.jpg|thumb|U Corbu dipinghje a visita à mezanotte d'un misteriosu corbu à un narradore in dolu, tale illustratu da [[Édouard Manet]] (1875), ristauratu numericamente.]] '''U Corbu''' hè un puema narrativu di u scrittore americanu [[Edgar Allan Poe]]. Publicatu per a prima volta di [[ghjinnaghju]] [[1845]], 'ssu puema hè à spessu rimarcatu per a so musicalità, u so linguaghju stilizatu è a so atmusfera sopranaturale. Conta a storia d'un amurosu abambanatu chì riceve a visita misteriosa d'un [[corbu]] chì parla. L'amurosu, à spessu identificatu cum'è un studiente, si lamenta annantu à a perdita di u so amore, Leonora. Pusatu annantu à un bustu di [[Pallade]], u corbu pare cuntrarià di più u prutagonistu ripetendu in mode custante a parola ''Mai più''. U puema face appellu à i riferimenti folclorichi, mitulogichi, riligiosi è classichi. Poe afferma avè scrittu u puema di manera logica è metodica, incù l'intentu di crià un puema chì piaceria à tempu à a critica è à i gusti pupulari, cum'ellu spiega in u so assaghju di u [[1846]], ''The Philosophy of Cumpusizione'' (''A filusufia di a cumpusizione''). U puema hè statu inspiratu in parte da un corbu parlendu in u rumanzu di Barnaby Rudge: Poe s'hè inspiratu di u puema d'[[Elizabeth Barrett]] ''Lady Geraldine's Courtship'', per u ritmu è u metru cumplessi, è hà imprudatu a rima internu è ancu l'allitterazione mentre u puema sanu. ''U Corbu'' hè statu attribuitu per a prima volta à Poe in u New York Evening Mirror di u [[29 di ghjennaghju]] 1845. A so publicazione hà resu Poe populare da vivu, bench'ella ùn li aghji micca valsutu un grande successu finanziariu. U puema fubbe prestu turratu à stampà, parudiatu è illustratu. L'avvisi critichi sò spartuti inquantu à u statutu litterariu di u puema, ma ferma però unu di i puemi i più celebri mai scritti. 'Ssu puema, incù a so atmusfera bughja è u so tema di a perdita è di u dolu, hè una splurazione di u dulore di u narradore. U corbu, incù a so unica risposta ripetitiva, simbulizeghja l'ineluttabilità di a morte è a pirmanenza di u suffrimentu. A ripetizione ossessiva di ''Mai più'' sottulinia u statu d'addispirazione in u quale u narradore hè tuffatu, incapace di scappà di u so curdogliu è di a mimoria di Leonora. ==Riassuntu== [[File:Raven_Manet_D2.jpg|thumb|U corbu hè appullatu annantu à un bustu di Pallade Atena, simbulu di savviezza chì sughjirisce ch'è u narradore hè un eruditu. Illustrazione di Édouard Manet per a traduzzione in francese di Stéphane Mallarmé, U Corbu (1875).]] In ''U Corbu'', u celebre puema di Edgar Allan Poe, u narradore, tuffatu in una prufonda tristizia in seguitu à a perdita di a so diletta Leonora, hè disturbatu una sera da un rimore à a so porta. Hè una notte freta di dicembre, è hè assurbitu da a littura d'un libru di teurie sminticate, circhendu un rifiatu à a so malincunia. Sintendu un picculu pichju si dumanda quale puderia vene à vede lu à un'ora cusì tardiva. Murmureghja ch'ellu hè di sicuru qualchiadunu à a porta è nulla di più. U narradore apre a porta ma ùn trova ch'è l'oscurità. Hè invaditu da una paura fantastica, scunnisciuta sin'à tandu, è murmureghja u nome di a so defunta diletta Leonora, chì hè l'ecu da un sonu misteriosu. Volta in a so camera, a so anima infiarata da a sulitudine, è sente prestu un rimore più distintu à u so balcone. Pinsendu ch'ellu hè u ventu, apre u balcone, è un corbu maistosu entre, degnu di l'anziani ghjorni. L'acellu, senza nissuna vinerazione, s'appulla sopra à a porta di a so camera. U narradore, amusatu da a gravità è a dignità di l'acellu, li chere u so nome. U corbu risponde simpliciamente : "Mai più". Stunatu ch'è l'acellu possi parlà, benchì a so risposta ùn aghji micca un sensu apparente, u narradore si dice ch'è "Mai più" hè prubabilmente a sola parola imparata da u so anzianu maestru, marcatu da un destinu crudele. Posa tandu di fronte à l'acellu, tuffatu in i so pinsamenti, pruvendu à capisce ciò ch'ellu significheghja 'ssu ''Mai più'' ripetutu da u corbu. U narradore si perde in e so riflessione, i so ochji brusgiati da u sguardu fissu è ardente di u corbu. Si chere cusì, in u paradisu luntanu, s'ellu puderà basgià a so diletta Leonora, ma u corbu risponde sempre à listessu modu. Esasperatu, u narradore chere à l'acellu di riturnà in a timpesta, di ùn lascià nissuna piuma nera cum'è ricordu di a so bucia, è di caccighjà a so ombra luntanu da a so porta. U corbu risponde invariabilamente: ''Mai più''. U corbu ferma immobile, perpetuamente appullatu annantu à u bustu pallidu di Pallade, ghjustu sopra à a porta di a camera di u narradore. I so ochji anu l'apparenza di quelli d'un demoniu sunniadore. A luce di a lampera si sparghje annantu à ellu, prugittendu a so ombra annantu à a terra, è l'anima di u narradore, fora di 'ssu chjerchju d'ombra, ùn puderà mai elevà si — mai più. ==Traduzione di Matteu Cirnensi== Una traduzione di U corbu hè stata publicata da Ghjuvan Francescu Mattei-Torre ([[1864]]-[[1944]]) di [[A Vulpaiola]], dettu [[Matteu Cirnensi]], in u [[1925]], da a stamperia A Muvra, à tempu cù a traduzionie di un antru racontu cortu di Poe: ''Una falata in lu Maelstrom''. Eccu ciò ch'ellu dice Matteu Cirnensi in l'introitu di a so traduzione di U corbu: :''Edgar Allan Poe è un scrivanu americanu ch'hè natu à Boston in 1799 è mortu à Baltimore in 1849. U so geniu hè scunvoltu è dulurosu cume a so vita. A so imaginazione inturbidata da i spiriti si piacia in le cuncezzioni infernali, è u so maravigliosu talentu d'analisi eccellava à rende u sentimentu di u spaventu. Hà scrittu E storie straordinarie frà e quali e più celebri so : "U Scornaboie d'oru", "U Gattu neru", "A Falata in lu Maelstrom", "U Ritrattu ovale". E so puesie cumprendenu pezze di prim'ordine frà e quali, u stranu ma bellissimu Corbu ch'è no traducimu à prufittu di i lettori di A Muvra''. Eccu u testu di 'ssa traduzione, incù una scrittura più muderna: ===U Corbu (Edgar Poe)=== [[File:Dore raven shadow2.jpg|thumb|Illustrazione di [[Gustave Doré]] di l'ultimi filari di u puema: "È a mio anima, fora di u circulu di 'ss'ombra, chi ghjace vacillente nant'u sulaghju, ùn puderà mai alzà si — mai più!"]] Una volta, versu mezzanotte, quandu meditava, debule è fatigatu, sopra un preziosu è curiosu libru, di scurdata teoria, quandu era nant'u puntu d'addurmintà mi, tutt'ad un trattu intesi cum'un pichjulime, di qualchi d'unu chi minava pianu pianu à a porta di a mio camara : «Ghjè qualchi d'unu— murmurai — qualchi d'unu chi mi vole vede, chi pichja à a porta di a mio camara ; ùn hè ch’è quessa è nulla di più.» Ah! sciuplicatamente m'avvengu chi ghjeramu in lu fridosu dicembre, è chi ogni tizzone mercava u sulaghju di u spechjulume di a s'angunia. Cun ardore desiderava chi vinissi a matina; in vanu m'era sfurzatu di piglià in i mio libri una posa à a mio tristezza, à a mio tristezza per a mio Leonora morta, per a preziosa è sfulgurente giovana, chi l'anghjuli chiamanu Leonora — e chi qui un si chiamerà mai più! È u tristu è vagu murmuriu di e tendine purpurine mi penetrava, m'impia di fantastiche paure, incunnusciute da mè fin'à stu ghjornu, à tal puntu chi per fà cessà u scumbugliu di u mio core, mi rizzai, ripetendu «Ghjè qualchi dunu chi vole entre in la mio camara, ghjè quessa è nunda d'altru.» A mio anima à ‘ssu mumentu s'intese più forte. È senza tardà un mumentu di più : «Sgiò — dissi — o signora, imploru u vostru perdonu; ma u fattu si stà chi durmia è site venutu minà cusi pianu, si dolcemente avete pichjatu à a porta di a mio camara, chi hè prova s'io v'aghju intesu. » È tandu spalancai a porta, ùn vidi nunda d'altru ch’è u bughju, nunda d'altru! Guardendu bè in u bughju, restai abbacciacatu di timore, di dubitu, sunniendu sonnii chi mai nimu avia mai arditu sunnià ; ma u silenziu ùn fù inturbiditu è a tranquillità ùn dede nessun segnu, a sola parolla detta, fù u nome chjuchjulatu : «Leonora !» Era eo chi u chjuchjulai, è un ecu, burbuttò à u so tornu ste parolle «Leonora !» Solu stu nome è nient'altru. Rientrendu in camara mea, è sentendu in me tutt'a mio enima incesa, intesi prestu un colpu più sculpitu, ch’è tutti l'altri. «Sicuramente — dissi — sicuramente ci hè qualcosa à e ghjelusie di a mio finestra ; videmu ciò ch'ell'hè, è espluremu stu misteru. Ghjè u ventu è nunda d'altru.» Puntai allora l'albette, è cun un tumultuosu sbattulume d'ale, entrò un maestosu corbu degnu di l'antichi ghjorni. Ùn fece a minima reverenza, ùn si restò mancu, ùn ebbe nissun esitu; ma cun eria signurile, s'appullò sopra a porta di a mio camara ; s'appipulò, si stallò è nunda di più. Allora, 'ss'acellu negru, per via di a serietà di u so mantenimentu, è a severità di a so tenuta, purtendu a mio imaginazione à a risa: «Benchi u to capu — li dissi — sia senza uppaca è senza cimiere, certu ùn si micca un vigliaccu, lugubre è anticu corbu, viaghjadore pertitu da e rive di a notte. Dì mi qual'ell'hè u to nome di sgiò à e rive di a notte duve stà Plutu!» U Corbu rispose: «Mai più !» Fui smaravigliatu chi 'ssu disgraziosu acellu, capissi cusì facilmente a parolla, ben chi a so risposta ùn avessi micca gran sensu, è ùn mi fussi micca di gran succorsu ; perchè duvemu sapè chi mai fù datu à un omu vivu di vede un acellu sopra a porta di a so camara, un acellu o una bestia nant'una statula, sopr'a porta di a so camara, è chjamendu si di un nome cum'è mai più! Ma u corbu, spendicatu sulitariamente, nantu u bustu placidu, ùn disse ch'è 'ssa sola parolla, cum’è s'in 'ssa sola parolla, sperghjissi tutt'a so enima. Ùn disse nunda di più ; ùn ruminicò manc'una piuma fin'à ch'io mi pigliò à murmurà debulemente: «D'altri ami chi so digià bulati luntanu da mè ; versu a mattina ellu dinù mi lascerà, cume e mio anziane speranze. L'acellu disse allora : «Mai più! » Sutrinnendu à u rimore di sa risposta ghjttata cun tantu galabu : «Senza dubbiu — dissi — ciò ch'ellu prununcia ghjè a sola cosa ch'ellu sà, ch'ellu hà pigliata da qualchi padrone sfurtunatu, chi a disgrazia spietata hà perseguitatu senza requie finu à chi e so canzone ùn avessinu più ch'una sola riturnella, finu à chi u De Profundis di a so speranza ebbi pigliatu ‘ssa melanconica riturnella «Mai più !» Ma u corbu inducendu torna tutt'a mio trista enima à ride, rutulai subitu una sedia à cuscini in faccia di l'acellu, di a statula è di a porta ; allora, inoltrendu mi in lu villutu, m'applicai à incatinà l'idee à l'idee, circhendu ciò chi s'acellu augurale di l'antichi ghjorni, cio chi 'ssu tristu, disgraziosu, sinistru, magru è sfilanciatu acellu di l'antichi ghjorni, vulia fà capisce, rachjendu u so mai più! Mi tenia cusi, sunniendu, ma ùn addirizzendu più una sillaba a l'acellu, di u quale l'ochji ardenti mi brugiavanu avà fin'à u core ; circai d'induvinà quessa, è altre cosi, u mio capu accumudatu nant'u villutu di u cuscinu carizzatu da u lume di a lampana, 'ssu villutu viulettu carizzatu da a lampana, chi u so capu ad Ella ùn sucigherà più — oh ! mai più! Allora, mi parse chi l'eria s'addensava, profumata da un incensu invisibile, chi bilanciavanu serafini, di i quali u passu strisciava u tapettu di a camara : «Sfurtunatu! — gridai — u to Diu t'hà datu per bia d'i so anghjuli, t'hà inviatu u riposu è u nepenthes (i) in li to ricordj di Leonora ! Bei, oh ! bei 'ssu bonu nepenthes è discorda 'ssa Leonora persa ! U corbu disse «Mai più !» Prufeta! -dissi- essere di disgrazia ! Acellu o demoniu! ma sempre prufeta! ch'è tù sia un inviatu di u diavule, o chi a timpesta t'abbia solu fattu scalà, naufragatu, ma sempre intrepidu, in sta terra deserta, incantatu in sta casa chi frequenta l'orrore — Parla sinceramente ti ne pregu, esiste, dì mi, esiste un balsamu di Ghjudea ! <ref>Ragina, liquidu tiratu di u balsamieru. Pigliatu quì in lu sensu pueticu di calmente.</ref> Dì, dì, ti ne pregu! U Corbu disse «Mai più!» Prufeta ! - dissi - essere di disgrazia ! Acellu o demoniu. Sempre prufeta ! Per u celu tesu sopra i nostri capi, per 'ssu Diu che noi aduremu tutt'e dui, di a st'enima carca di dulore, si in u paradisu luntanu puderà basgià una santa ghjuvinotta chi l'anghjuli chjamanu Leonora, basgià una preziosa è splendida ghjovana chi l'anghjuli chjamanu Leonora. U corbu disse «Mai più!» Chi sta parolla sia l'ultima, acellu o demoniu, ughjulai rizzendu mi. Rientri in la timpesta, rivolta à e rive di a notte di Plutu ; ùn lascià qui manc'una piuma negra in ricordiu di a bugia chi a to enima hà articulatu, lascia a mio inviulata sulitudine, lascia stu bustu s'opr'a mio porta; caccia u to bizzicu da u mio core è lampa a to ombra luntanu d'a mio porta ! » U corbu disse : «Mai più !» È u corbu immutabile ghjè sempre stallatu, sempre stallatu nant'u bustu pallidu di Pallade, ghjustu sopr'a porta di a mio camara ; è i so ochji hanu sempre tutt'a sembianza di l'ochji di un demoniu sunniente ; è u lume di a lampana ruscellendu nant'ad ellu, lampa a so ombra nant'u sulaghju, è a mio anima, fora di u circulu di 'ss'ombra, chi ghjace vacillente nant'u sulaghju, ùn puderà mai alzà si — mai più ! == Note == <references /> ==Riferimenti== [https://bucullezzione.univ-corse.fr/s/digital-cullezzione/item/2116 U corbu Una falata in lu Maelstrom, Traduzione di Matteu Cirnensi, Aiacciu, A Muvra, 1925] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231204095011/https://bucullezzione.univ-corse.fr/s/digital-cullezzione/item/2116 |date=2023-12-04 }} [[Categoria:Littiratura]] 7tmoc32hab6w0c9h5wqxlo9g7l2b0jd Jean Reno 0 25608 400960 397838 2026-05-09T14:00:15Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix, link 400960 wikitext text/x-wiki {{Infobox Biugrafia | nome = Jean Reno<br><small>Juan Moreno Herrera y Jiménez</small> | foto = [[File:Jean Reno 2024 3.jpg|180px]] | descrizzione = '''Jean Reno''' in [[2024]] | data_di_nascimentu = [[30 di lugliu]] [[1948]] | locu_di_nascimentu = [[Casablanca]], ([[Maroccu]]) | occupazione = Attore | cunnisciuta per = {{Fr}} ''Les Visiteurs''<br>{{Fr}} ''Léon'' | firma = Jean Reno signature.png | titulu = Jean Reno | Universale (per ogni sughjettu) - Data di nascita = 30 di lugliu [[1948]] | Universale (per ogni sughjettu) - Locu di nascita = [[Casablanca]] | Universale (per ogni sughjettu) - Naziunalità = {{FRANCIA Flag}}{{SPAGNA Flag}}<br>{{MAROCCU Flag}} | immagine1 = Jean Reno signature.png | nome è cognome = Juan Moreno Herrera y Jiménez | immagine = Jean Reno 2024 3.jpg | Opere notevuli = Les Visiteurs<br>Léon |nom=Jean Reno|lieu_naissance=[[Casablanca]]|naissance=30 di lugliu 1948|nationalite=F|image=Jean Reno 2024 3.jpg|nascita=30 di lugliu 1948|locu_nascita=[[Casablanca]]|opere=Les Visiteurs <br> Léon|prufessione=Attore|nomu_nascita=Juan Moreno Herrera y Jiménez|naziunalita=[[Francia]]<br>[[Spagna|Spagnolu]]<br>[[Maroccu|Marocchina]]}}'''Jean Reno''' ( /ʒɑ̃ ʁe.no/.) hè un attore [[Francia|franco]]-[[Spagna|spagnolu]]-[[maroccu]], natu u [[30 di lugliu|30]] di [[lugliu]] 1948 in Casablanca ([[Maroccu]]).[[File:Jean_Reno_2010.JPG|alt=Jean Reno, 2010|centro|miniatura|250px|Jean Reno, [[2010]]]] [[File:Cannes_2016_41.jpg|alt=Jean Reno, 2016|centro|miniatura|250px|Jean Reno, [[2016]]]] [[Categoria:Attore|Reno, Jean]] [[Categoria:Attore francese|Reno, Jean]] [[Categoria:Biugrafia|Reno, Jean]] c9uj2ui4b6uw4btkeeoa04dzjw8bbj9 Caccumela 0 25860 400993 395517 2026-05-09T20:26:52Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 400993 wikitext text/x-wiki [[File:Kaki 20041002.jpg|thumb|200px|right|Caccumela]] U '''caccu''' o '''kaki''' ('''Diòspyros kaki''' Lf, [[1782]]; in [[Lingua taliana|talianu]] ancu '''diòspiru''' o '''diòspero''') hè un arbulu fruttu di a famiglia di l'Ebenaceae. U termine talianu hè un prestitu da u nomu ghjapponesu di u fruttu: kaki (柿). 9bbti10zy55he0n5t9q7j4psytpaxdo 400994 400993 2026-05-09T20:29:40Z Fausta Samaritani 15085 categuria 400994 wikitext text/x-wiki [[File:Kaki 20041002.jpg|thumb|200px|right|Caccumela]] U '''caccu''' o '''kaki''' ('''Diòspyros kaki''' Lf, [[1782]]; in [[Lingua taliana|talianu]] ancu '''diòspiru''' o '''diòspero''') hè un arbulu fruttu di a famiglia di l'[[Ebenaceae]], ordine di l'[[Ericales]]. U termine talianu hè un prestitu da u nomu ghjapponesu di u fruttu: kaki (柿). [[Categoria:Ebenaceae]] a7oh65kjaan8h99kfygbtqan8vaoezs Burna Boy 0 25964 400990 396192 2026-05-09T20:16:27Z Fausta Samaritani 15085 note, fix, lin 400990 wikitext text/x-wiki [[File:Untold 2024 -Burna Boy (53927293629).jpg|thumb|200px|right|Burna Boy in [[2024]]]] '''Damini Ebunoluwa Ogulu''', natu u [[2 di lugliu]] [[1991]] è cunnisciutu professionalmente cum'è '''Burna Boy''', hè un cantante, cantautore, interprete è pruduttore di dischi nigerianu. === Biugrafia === Hà guadagnatu ricunniscenza in [[2012]] dopu a liberazione "Like to Party", u primu singulu di u so debut album di studio L.I.F.E ([[2013]]). In [[2017]], Burna Boy hà firmatu un accordu discograficu cù Atlantic Records è a so sucietà parent Warner Music Group. U so terzu album di studiu ''Outside'', chì serve ancu cum'è u so debut in una grande etichetta, hè stata liberata in [[2018]].<ref>[https://edition.cnn.com/2019/11/21/africa/gallery/africas-biggest-stars/index.html|title=Africa's biggest music stars|date=21 November 2019 |publisher=CNN|access-date=10 December 2020].</ref><ref>[https://www.theatlantic.com/entertainment/archive/2019/07/burna-boy-african-giant-bombastic-nigerian-pop/594610/|title= The 'African Giant' Challenging Musical Boundaries|website=The Atlantic|date= 26 July 2019|access-date= 27 December 2020].</ref><ref>[https://m.guardian.ng/life/burna-boy-leads-billboards-top-15-sub-saharan-african-artists/|title=Burna Boy leads Billboard top 15 Sub-Saharan Artists|website=m.guardian.ng|date=6 June 2020|access-date=27 December 2020].</ref> == Note == <references /> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Cantante]] 7nr9urh762et2rgaha5jaugrdvn79o9 400992 400990 2026-05-09T20:21:30Z Fausta Samaritani 15085 400992 wikitext text/x-wiki [[File:Untold 2024 -Burna Boy (53927293629).jpg|thumb|200px|right|Burna Boy in [[2024]]]] '''Damini Ebunoluwa Ogulu''', natu u [[2 di lugliu]] [[1991]] è cunnisciutu professionalmente cum'è '''Burna Boy''', hè un cantante, cantautore, interprete è pruduttore di dischi nigerianu. === Biugrafia === Hà guadagnatu ricunniscenza in [[2012]] dopu a liberazione "Like to Party", u primu singulu di u so debut album di studio L.I.F.E ([[2013]]). In [[2017]], Burna Boy hà firmatu un accordu discograficu cù Atlantic Records è a so sucietà parent Warner Music Group. U so terzu album di studiu ''Outside'', chì serve ancu cum'è u so debut in una grande etichetta, hè stata liberata in [[2018]].<ref>[https://edition.cnn.com/2019/11/21/africa/gallery/africas-biggest-stars/index.html|title=Africa's biggest music stars|date=21 November 2019 |publisher=CNN|access-date=10 December 2020].</ref><ref>[https://www.theatlantic.com/entertainment/archive/2019/07/burna-boy-african-giant-bombastic-nigerian-pop/594610/|title= The 'African Giant' Challenging Musical Boundaries|website=The Atlantic|date= 26 July 2019|access-date= 27 December 2020].</ref><ref>[https://m.guardian.ng/life/burna-boy-leads-billboards-top-15-sub-saharan-african-artists/|title=Burna Boy leads Billboard top 15 Sub-Saharan Artists|website=m.guardian.ng|date=6 June 2020|access-date=27 December 2020].</ref> == Note == <references /> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Cantadore]] fhj7ili5faw4txydb14a1qtvp9dcp7n Péter Magyar 0 26068 400976 397022 2026-05-09T16:50:24Z Gerikakoki 25416 400976 wikitext text/x-wiki [[File:Péter Magyar MEP (2024).jpg|miniatura|271x271px|Magyar (2024)]] '''Péter Magyar''' ([[Budapest]], [[16 di marzu]] 1981 –) hè un [[Pulitica|puliticu]] è avucatu ungrese chì hè u Primu Ministru d'[[Ungheria]] dapoi u 9 di [[maghju]] [[2026]]. Hè u presidente di u [[Partitu Rispettu è Libertà]]. == Biografia == Natu u [[16 di marzu]] [[1981]] in [[Budapest]], [[Ungheria]], Magyar hè statu anzianu membru di u [[Fidesz]], un partitu puliticu di diritta populista chì guverna l’[[Ungheria]] dapoi u [[2010]].<ref>[https://www.direkt36.hu/igy-valt-ki-a-fideszes-vilagbol-magyar-peter/ Így vált ki a fideszes világból Magyar Péter]</ref> == Da vede dinò == * [[Partitu Rispettu è Libertà]] == Referenze == {{Reflist}} [[Categoria:Ungrese]] [[Categoria:Pulitica]] 4emtl2c2w8bw1wh4t1p0wgv642t26iv 400987 400976 2026-05-09T17:29:06Z Fausta Samaritani 15085 categurie 400987 wikitext text/x-wiki [[File:Péter Magyar MEP (2024).jpg|miniatura|271x271px|Magyar (2024)]] '''Péter Magyar''' ([[Budapest]], [[16 di marzu]] 1981 –) hè un [[Pulitica|puliticu]] è avucatu ungrese chì hè u Primu Ministru d'[[Ungheria]] dapoi u 9 di [[maghju]] [[2026]]. Hè u presidente di u [[Partitu Rispettu è Libertà]]. == Biografia == Natu u [[16 di marzu]] [[1981]] in [[Budapest]], [[Ungheria]], Magyar hè statu anzianu membru di u [[Fidesz]], un partitu puliticu di diritta populista chì guverna l’[[Ungheria]] dapoi u [[2010]].<ref>[https://www.direkt36.hu/igy-valt-ki-a-fideszes-vilagbol-magyar-peter/ Így vált ki a fideszes világból Magyar Péter]</ref> == Da vede dinò == * [[Partitu Rispettu è Libertà]] == Referenze == {{Reflist}} [[Categoria:Ungrese|Magyar, Péter]] [[Categoria:Pulitica|Magyar, Péter]] [[Categoria:Biugrafia|Magyar, Péter]] rtg7pttf9uj5ftsho4guep4ewwhurwb Stercorariidae 0 26757 400951 2026-05-09T12:23:14Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 400951 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Stercorariidae'''. === Listinu di Stercorariidae === ;S [[Stercorarius longicaudus]]<br> [[Stercorarius parasiticus]]<br> [[Stercorarius pomarinus]]<br> [[Stercorarius skua]]<br> [[Categoria:Stercorariidae]] 0vfkhj298umca7lko8lx53deg0wyc80 400952 400951 2026-05-09T12:26:47Z Fausta Samaritani 15085 file 400952 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Stercorariidae'''. [[File:Stercorarius antarcticus -Shingle Cove, Coronation Island, South Orkneys, British Antarctic Territory -chick-8 (2).jpg|thumb|250px|right|''[[Stercorarius antarcticus]]'']] === Listinu di Stercorariidae === ;S [[Stercorarius longicaudus]]<br> [[Stercorarius parasiticus]]<br> [[Stercorarius pomarinus]]<br> [[Stercorarius skua]]<br> [[Categoria:Stercorariidae]] r4zdyadzhkii5g7ojhq7xgjjj1dhqyn 1775 0 26758 400963 2026-05-09T14:06:26Z Fausta Samaritani 15085 annu 1775 400963 wikitext text/x-wiki U '''1775''' (MDCCLXXV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1771|1772|1773|1774|1775|1776|1777|1778|1779}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1775 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 902180hxsjys3ddp4ocy516zb3cmxk7 400964 400963 2026-05-09T14:15:25Z Fausta Samaritani 15085 /* Nàscite */ file 400964 wikitext text/x-wiki U '''1775''' (MDCCLXXV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1771|1772|1773|1774|1775|1776|1777|1778|1779}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Ampere portrait at the Musee Poleymieux.jpg|<small>[[André Marie Ampère]] ([[Lione]], [[20 di ghjennaghju]] 1775 – [[Marsiglia]], [[10 di ghjugnu]] [[1836]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1775 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] jzsmp7750619w9cs0lkvpwg8rwjspp4 Trachinidae 0 26759 400968 2026-05-09T15:18:35Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 400968 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Trachinidae'''. === Listinu di Trachinidae === ;A [[Aragna]]<br> [[Aragna cappona]]<br> [[Aragna di fondu]]<br> ;E [[Echiichthys vipera]]<br> [[Categoria:Trachinidae]] 3ihpi9ihlgdluqh53pbuyvmmipxuyhs 400969 400968 2026-05-09T15:21:40Z Fausta Samaritani 15085 file 400969 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Trachinidae'''. [[File:Trachinus draco 2.jpeg|thumb|250px|rignt|''[[Trachinus draco]]'']] === Listinu di Trachinidae === ;A [[Aragna]]<br> [[Aragna cappona]]<br> [[Aragna di fondu]]<br> ;E [[Echiichthys vipera]]<br> [[Categoria:Trachinidae]] ri98abn3nhvg7i93mr3muxnlkyjuebv 400970 400969 2026-05-09T15:22:29Z Fausta Samaritani 15085 400970 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Trachinidae'''. [[File:Trachinus draco 2.jpeg|thumb|250px|rignt|''[[Trachinus draco]]'' ò Aragna]] === Listinu di Trachinidae === ;A [[Aragna]]<br> [[Aragna cappona]]<br> [[Aragna di fondu]]<br> ;E [[Echiichthys vipera]]<br> [[Categoria:Trachinidae]] 01aaob1dxf74s4646ifzel6zjhkhe08 1776 0 26760 400973 2026-05-09T15:30:58Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 400973 wikitext text/x-wiki U '''1776''' (MDCCLXXVI in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1772|1773|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1776 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 47oz3v9f8b4waku5sk0slgnb4hvbgoo 400974 400973 2026-05-09T15:35:31Z Fausta Samaritani 15085 file 400974 wikitext text/x-wiki U '''1776''' (MDCCLXXVI in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1772|1773|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780}} [[File:BattleofLongisland.jpg|thumb|200px|right|Battaglia di Long Island]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1776 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] a8fuxt7dehxpik80z9sruyfgw1cal0h 1777 0 26761 400977 2026-05-09T16:50:31Z Fausta Samaritani 15085 annu 1777 400977 wikitext text/x-wiki U '''1777''' (MDCCLXXVII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1773|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1777 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 26c51akzvv6qf3430huynaq8bgpqbql 400982 400977 2026-05-09T17:05:58Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ file 400982 wikitext text/x-wiki U '''1777''' (MDCCLXXVII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1773|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Giuseppe Scarlatti Ritratto.jpg|<small>[[Giuseppe Scarlatti]] ([[Napoli]], [[1718]] ò [[1723]] - [[Vienna]], [[17 d'aostu]] 1777)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1777 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] qwba7jgsvfdyzkl2yf83xlkybfxj3co 400983 400982 2026-05-09T17:07:35Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ 400983 wikitext text/x-wiki U '''1777''' (MDCCLXXVII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1773|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Giuseppe Scarlatti Ritratto.jpg|<small>[[Giuseppe Scarlatti]] ([[Napuli]], [[1718]] ò [[1723]] - [[Vienna]], [[17 d'aostu]] 1777)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1777 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] nbj80l1ttflyinncjj5iginwa42qy08 1778 0 26762 400978 2026-05-09T16:52:17Z Fausta Samaritani 15085 annu 1778 400978 wikitext text/x-wiki U '''1778''' (MDCCLXXVIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == lsz2zdg9wbei9kc4kdmokzna7vpgu2a 400979 400978 2026-05-09T16:53:26Z Fausta Samaritani 15085 400979 wikitext text/x-wiki U '''1778''' (MDCCLXXVIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1778 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] rfowscjd2krsxqbtb89zy1dfsy99vlz 400984 400979 2026-05-09T17:13:05Z Fausta Samaritani 15085 file 400984 wikitext text/x-wiki U '''1778''' (MDCCLXXVIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782}} [[File:Franklin and the ladies of Paris.png|thumb|200px|right|[[Benjamin Franklin]] à [[Parigi]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1778 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 8320nsr2oom0l5vzh1bwe1vzb7ojten 1779 0 26763 400980 2026-05-09T16:55:13Z Fausta Samaritani 15085 annu 1779 400980 wikitext text/x-wiki U '''1779''' (MDCCLXXIX in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782|1783}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1779 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] fnthkqukuit7lp54kkjbw31lqayg978 400985 400980 2026-05-09T17:19:48Z Fausta Samaritani 15085 file 400985 wikitext text/x-wiki U '''1779''' (MDCCLXXIX in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782|1783}} [[File:Histoire naturelle des oiseaux (1779) (14561956729).jpg|thumb|130px|right|''Histoire naturelle des oiseaux'' (1779)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1779 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 9ahpvgfl5cbp9qdlbqfm6nw365ur6m0 1780 0 26764 400981 2026-05-09T16:56:44Z Fausta Samaritani 15085 annu 1780 400981 wikitext text/x-wiki U '''1780''' (MDCCLXXX in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782|1783|1784}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1780 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 3k68jwytgaurmcx95vnme378chbxnry 400986 400981 2026-05-09T17:26:25Z Fausta Samaritani 15085 file 400986 wikitext text/x-wiki U '''1780''' (MDCCLXXX in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782|1783|1784}} [[File:Holman, Cape St Vincent.jpg|thumb|200px|right|A battaglia di Capu Santu Vincenzu]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1780 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] busn7pjdgu3rs13wwtmca4ex8jutwn7 Categoria:Ebenaceae 14 26765 400995 2026-05-09T20:30:17Z Fausta Samaritani 15085 Pàgina creata cù "<br> [[Categoria:Ericales]]" 400995 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Ericales]] pj5f42thcdjveqe1tewwgkjz4fnj1jc Ebenaceae 0 26766 400996 2026-05-09T20:32:29Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 400996 wikitext text/x-wiki Famiglia di l''''Ebenaceae'''. === Listinu di l'Ebenaceae === ;C [[Caccumela]]<br> [[Categoria:Ebenaceae]] r6hjk3r4ojk0xp9te3w40y5wrki4dza 400997 400996 2026-05-09T20:36:59Z Fausta Samaritani 15085 file 400997 wikitext text/x-wiki Famiglia di l''''Ebenaceae'''. [[File:Diospyros gaultheriifolia Mart. ex Miq. - Flickr - Alex Popovkin, Bahia, Brazil (53).jpg|thumb|150px|right|''[[Diospyros gaultheriifolia]]'']] === Listinu di l'Ebenaceae === ;C [[Caccumela]]<br> [[Categoria:Ebenaceae]] cjac14jb8y4ijyeqp7c3z7fkuvan5gm Categoria:Santi di u seculu III 14 26767 401003 2026-05-10T01:20:08Z Fausta Samaritani 15085 Pàgina creata cù "<br> [[Categoria:Santi per seculu]]" 401003 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Santi per seculu]] 458mz0t78eykyv7qy17e0afmo81hmdm Santu Eligiu di Noyon 0 26768 401011 2026-05-10T08:22:57Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401011 wikitext text/x-wiki [[File:Petrus Christus 003.jpg|thumb|200px|right|[[Petrus Christus]], ''Santu Eligiu in a buttega di un orefice'']] [[File:Gassicourt Sainte-Anne 338.JPG|thumb|180px|right|''Santu Eligiu'', chiesa di Sant'Anna (Gassicourt)]] Santu Eligiu (in [[Lingua latina|latinu]]: "Eligius" (''elettu da Diu''); in [[Lingua italiana|italiano]]: "Sant'Eligio"; in [[Lingua francese|francese]]: "Saint Éloi"), natu versu l'annu [[588]] in [[Chaptelat]], vicinu à [[Limoges]] è mortu in [[Noyon]], in u [[dipartimentu di l'Oise]], l'[[1 di dicembre]] di l'annu [[660]], era un orefice. Santu Eligiu hè u patrone di l'orefici è di quelli chì battenu u ferru. === Biugrafia === U rè di i Franchi [[Cluttariu I]] l'avia datu l'[[oru]], per falli un tronu è Eligiu li ne fece dui. U rè u fece direttore di a Zecca è e munete d'oru di tandu portanu a so signatura.<br> A' a morte di u rè merovingiu Cluttariu (629), u figliu [[Dagobertu I]] ([[629]]-[[639]]), cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece Eligiu u so primu cunsiglieru.<br> Dui anni dopu à a morte di u rè Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete ([[641]]) è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu (l'attuale cità di [[Noyon]]).<br> Eligiu è un santu pupulare in [[Francia]], per via di a canzona: ::''Le bon roi Dagobert<br> ::''avait mise sa culotte à l'envers.<br> ::''Le grand Saint Eloi lui dit:<br> ::''O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée!<br> ::''C'est vrai! - lui dit le Roi,<br> ::''je vais la remettre à l'endroit.'' [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Santi per nome]] [[Categoria:Santi di u seculu VII]] ex0b16z1e6upbdi5gg4lj4s0usqm9ro 401012 401011 2026-05-10T08:25:53Z Fausta Samaritani 15085 401012 wikitext text/x-wiki [[File:Petrus Christus 003.jpg|thumb|180px|right|[[Petrus Christus]], ''Santu Eligiu in a buttega di un orefice'']] [[File:Gassicourt Sainte-Anne 338.JPG|thumb|100px|right|''Santu Eligiu'', chiesa di Sant'Anna (Gassicourt)]] Santu Eligiu (in [[Lingua latina|latinu]]: "Eligius" (''elettu da Diu''); in [[Lingua italiana|italiano]]: "Sant'Eligio"; in [[Lingua francese|francese]]: "Saint Éloi"), natu versu l'annu [[588]] in [[Chaptelat]], vicinu à [[Limoges]] è mortu in [[Noyon]], in u [[dipartimentu di l'Oise]], l'[[1 di dicembre]] di l'annu [[660]], era un orefice. Santu Eligiu hè u patrone di l'orefici è di quelli chì battenu u ferru. === Biugrafia === U rè di i Franchi [[Cluttariu I]] l'avia datu l'[[oru]], per falli un tronu è Eligiu li ne fece dui. U rè u fece direttore di a Zecca è e munete d'oru di tandu portanu a so signatura.<br> A' a morte di u rè merovingiu Cluttariu (629), u figliu [[Dagobertu I]] ([[629]]-[[639]]), cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece Eligiu u so primu cunsiglieru.<br> Dui anni dopu à a morte di u rè Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete ([[641]]) è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu (l'attuale cità di [[Noyon]]).<br> ==== Canzona ==== Eligiu è un santu pupulare in [[Francia]], per via di a canzona: ::''Le bon roi Dagobert<br> ::''avait mise sa culotte à l'envers.<br> ::''Le grand Saint Eloi lui dit:<br> ::''O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée!<br> ::''C'est vrai! - lui dit le Roi,<br> ::''je vais la remettre à l'endroit.'' [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Santi per nome]] [[Categoria:Santi di u seculu VII]] hizyqzs99zi4zmf981jch6nhn63391z 401016 401012 2026-05-10T10:48:33Z Fausta Samaritani 15085 Chjese 401016 wikitext text/x-wiki [[File:Petrus Christus 003.jpg|thumb|180px|right|[[Petrus Christus]], ''Santu Eligiu in a buttega di un orefice'']] [[File:Gassicourt Sainte-Anne 338.JPG|thumb|100px|right|''Santu Eligiu'', chiesa di Sant'Anna (Gassicourt)]] Santu Eligiu (in [[Lingua latina|latinu]]: "Eligius" (''elettu da Diu''); in [[Lingua italiana|italiano]]: "Sant'Eligio"; in [[Lingua francese|francese]]: "Saint Éloi"), natu versu l'annu [[588]] in [[Chaptelat]], vicinu à [[Limoges]] è mortu in [[Noyon]], in u [[dipartimentu di l'Oise]], l'[[1 di dicembre]] di l'annu [[660]], era un orefice. Santu Eligiu hè u patrone di l'orefici è di quelli chì battenu u ferru. === Biugrafia === U rè di i Franchi [[Cluttariu I]] l'avia datu l'[[oru]], per falli un tronu è Eligiu li ne fece dui. U rè u fece direttore di a Zecca è e munete d'oru di tandu portanu a so signatura.<br> A' a morte di u rè merovingiu Cluttariu (629), u figliu [[Dagobertu I]] ([[629]]-[[639]]), cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece Eligiu u so primu cunsiglieru.<br> Dui anni dopu à a morte di u rè Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete ([[641]]) è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu (l'attuale cità di [[Noyon]]).<br> ==== A canzona ==== Eligiu è un santu pupulare in [[Francia]], per via di a canzona: ::''Le bon roi Dagobert<br> ::''avait mise sa culotte à l'envers.<br> ::''Le grand Saint Eloi lui dit:<br> ::''O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée!<br> ::''C'est vrai! - lui dit le Roi,<br> ::''je vais la remettre à l'endroit.'' ==== Chjese ==== - Santu Eligiu di i Orefici ([[Roma]])<br> - Santu Eligiu di i Chiavettieri ([[Napuli]])<br> - Santu Eligiu Maggiore (Napuli)<br> - Santi Jacopu, Cristofuru è Eligiu ([[Altopascio]])<br> - Santu Alò ([[Terni]])<br> - Santu Eligiu ([[Matera]])<br> - Santu Eligiu ([[Capua]])<br> - Santu Eligiu ([[Francavilla Fontana]])<br> - Santu Eligiu ([[Palermu]])<br> - Santu Eligiu ([[Santeramo in Colle]])<br> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Santi per nome]] [[Categoria:Santi di u seculu VII]] t5sqdnfppivvx57fnwelx71el5rlbgx 401017 401016 2026-05-10T10:49:49Z Fausta Samaritani 15085 401017 wikitext text/x-wiki [[File:Petrus Christus 003.jpg|thumb|180px|right|[[Petrus Christus]], ''Santu Eligiu in a buttega di un orefice'']] [[File:Gassicourt Sainte-Anne 338.JPG|thumb|150px|right|''Santu Eligiu'', Chjesa di Sant'Anna (Gassicourt)]] Santu Eligiu (in [[Lingua latina|latinu]]: "Eligius" (''elettu da Diu''); in [[Lingua italiana|italiano]]: "Sant'Eligio"; in [[Lingua francese|francese]]: "Saint Éloi"), natu versu l'annu [[588]] in [[Chaptelat]], vicinu à [[Limoges]] è mortu in [[Noyon]], in u [[dipartimentu di l'Oise]], l'[[1 di dicembre]] di l'annu [[660]], era un orefice. Santu Eligiu hè u patrone di l'orefici è di quelli chì battenu u ferru. === Biugrafia === U rè di i Franchi [[Cluttariu I]] l'avia datu l'[[oru]], per falli un tronu è Eligiu li ne fece dui. U rè u fece direttore di a Zecca è e munete d'oru di tandu portanu a so signatura.<br> A' a morte di u rè merovingiu Cluttariu (629), u figliu [[Dagobertu I]] ([[629]]-[[639]]), cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece Eligiu u so primu cunsiglieru.<br> Dui anni dopu à a morte di u rè Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete ([[641]]) è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu (l'attuale cità di [[Noyon]]).<br> ==== A canzona ==== Eligiu è un santu pupulare in [[Francia]], per via di a canzona: ::''Le bon roi Dagobert<br> ::''avait mise sa culotte à l'envers.<br> ::''Le grand Saint Eloi lui dit:<br> ::''O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée!<br> ::''C'est vrai! - lui dit le Roi,<br> ::''je vais la remettre à l'endroit.'' ==== Chjese ==== - Santu Eligiu di i Orefici ([[Roma]])<br> - Santu Eligiu di i Chiavettieri ([[Napuli]])<br> - Santu Eligiu Maggiore (Napuli)<br> - Santi Jacopu, Cristofuru è Eligiu ([[Altopascio]])<br> - Santu Alò ([[Terni]])<br> - Santu Eligiu ([[Matera]])<br> - Santu Eligiu ([[Capua]])<br> - Santu Eligiu ([[Francavilla Fontana]])<br> - Santu Eligiu ([[Palermu]])<br> - Santu Eligiu ([[Santeramo in Colle]])<br> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Santi per nome]] [[Categoria:Santi di u seculu VII]] c44dite12qssp5jatrfbd328wl2i7jk Categoria:Santi di u seculu VII 14 26769 401019 2026-05-10T10:53:29Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401019 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Santi per seculu]] 458mz0t78eykyv7qy17e0afmo81hmdm Categoria:Triglidae 14 26770 401021 2026-05-10T11:00:17Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401021 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Scorpaeniformes]] 4v2w4zbd5o6kjjvbiabx2i3nb8zgqdd Triglidae 0 26771 401022 2026-05-10T11:08:30Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401022 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Triglidae'''. === Listinu di Triglidae === ;C [[Chelidonichthys lucerna]]<br> ;E [[Eutrigla gurnardus]]<br> ;G [[Ghjaddinedda organu]]<br> ;L [[Lepidotrigla cavillone]]<br> [[Categoria:Triglidae]] eq3b7cvxhgu1ylez4kwk0sfwcxtkb5m 401023 401022 2026-05-10T11:11:49Z Fausta Samaritani 15085 file 401023 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Triglidae'''. [[File:Sea Robin, Ponta do Ouro, Mozambique (36129353444).jpg|thumb|200px|right|Triglide]] === Listinu di Triglidae === ;C [[Chelidonichthys lucerna]]<br> ;E [[Eutrigla gurnardus]]<br> ;G [[Ghjaddinedda organu]]<br> ;L [[Lepidotrigla cavillone]]<br> [[Categoria:Triglidae]] nwfu4rp0lwkug5q0t45cjhe8v17mzh6