Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.8 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Ghjacaru 0 1212 404252 403156 2026-06-27T10:36:29Z Fausta Samaritani 15085 fix 404252 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Ghjacaru}}<br />{{StatusSecure}} {{Taxobox_image | image = [[File:Husky03.jpg|249px|Ghjàcaru]] | caption = '''[[Husky]]'''<br />U ghjacaru}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Canidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Canis]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = ''[[wolf|C. lupus]]''}} {{Taxobox_subspecies_entry | taxon = '''''C. l. familiaris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_trinomial_simple | color = pink| trinomial_name = Canis lupus familiaris}} {{Taxobox_end}} U '''ghjacaru''' (''Canis lupus familiaris''),<ref>[https://es.glosbe.com/es/co/perro Diccionario Glosbe Español-Corso]</ref> ancu chjamatu '''cane'''; hè un [[mammiferu]] carnivuru domesticu. === Lingua === U ghjacaru hè mintuvatu à spessu in a cultura corsa. Par esempiu in i pruverbii:<br> - ''U ghjacaru chì suvita, ùn ha bisognu di dà li u bucconu'',<br> - ''À un bon' cani li si dà un bon ossu'',<br> - ''Cani chì abbaghja ùn mordi micca'',<br> - ''Omi, cani è cavalli, piglia li di razza'',<br> - ''Bonghjornu li si dice anch'à un cane'',<br> - ''Cane abbaghja è porcu manghja'',<br> - ''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia'', - ''I ghjacari traghjosi facini i cateddi orbi'',<br> - ''L'anchi di i ghjacari ùn si poni addirizzà'',<br> - ''À cane chì abbaghja, o pane o bastone'',<br> o in a sprissioni:<br> - ''una risa ghjacarina''.<br> === Razzi tradiziunali corsi === A razza di ghjacaru «[[Cursinu]]» hè stata ricunnisciuta ufficialmenti da a sucietà canina francese (SCC) dapoi pochi anni. I so particularità (altura, pesu, culori è qualità di u pelu...) so micca bè stabilizzati quantunqua, mà calchi allevatori provani à sceglia i ghjacari chì s'assumigliani megliu à ciò chì sariani idealementi i cursini. Par avà, si pò prisintà li cum'è ghjacari di 20-30 chilò, cù capu graioidu (musu longu), pelu cortu è bringhjatu. Servini generalmenti par a caccia à u cignali. Certi pensani chì a razza taliana «Cane Corso» saria d'urigina corsa, mà u so nomu veni piutostu di parchì serviani in Italia per à caccia à corra. == Da veda dinò == - u [[cane pasturecciu]]<br> - u [[cane umarecciu]]<br> - U [[Alabai]]<br> - A [[Ghjacara]]<br> == Riferimenti == <references /> == Liami == [[Categoria:Canidae]] 48dugaqc9b9woh0g355fekxo3rzlco0 12 di lugliu 0 1743 404241 402408 2026-06-26T17:19:36Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 404241 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''12 di lugliu''' hè u 193esimu ghjornu (u 194esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == <gallery> Image:Amedeo-modigliani-identification-photo-nice-1918.jpg||<small>[[Amedeo Modigliani]] (12 di lugliu [[1884]]-[[24 di ghjennaghju]] [[1920]]), [[1918]]</small> </gallery> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === U Beatu '''Uliveriu'''. '''Uliveriu''' Plunket era unu Irlandese natu in u 1629, mortu in Londra l'11 lugliu 1681. Era natu à l'epica chì u guvernu di Londra spusessava i so paisani per dà terre à l'Inglesi prutestanti chì accettavanu di stabilissi in l'isula. Avia 20 anni quandu u dittatore Cromwell fece massacrà l'Irlandesi chì si eranu rivultati. A' 25 anni, Uliveriu hè fattu prete è, à 40 anni, u papa ne face l'arcivescu di Armagh. I Strazii ùn li manconu. Malgradu e difficultà per esercità u so mistieru, era sempre curaggiosu, attivu è di bon umore. Ancu in e prigiò di Londra, era sempre alegru è curtese. L'avianu inculpatu di altu tradimentu. Dicianu ch'ellu avia preparatu u sbarcu in Irlanda di vintimila francesi è impostu i so preti per armà settantamila suldati contru à l'Inghilterra. In tribunale, dui frati ghjuronu nantu à a Bibbia chì l'accusa era vera. U ghjuratu u cundannò à esse - citu - "impiccatu, viutatu è smembratu". Scrivendu a so ultima lettera, Uliveriu dicia ch'ellu era felice di serve di mudellu à i so cari Irlandesi è di andassine in Celu accantu à Cristu. U so corpu hè statu sepoltu in Inghilterra, in l'abbazia di Downside, è u so capu in a Republica d'Irlanda, à Drogheda. Etimolugia: da u germ. "anu" (antenatu) è "laib" (discendente). Casate: Olivieri. Nomi: Lell, Noll, Ol, Olier, Olive, Oliveiros, Oliver, Oliverio, Oliverius, Oliverus, Olivette, Olivia, Olivier, Ollier, Ollivier, Uliva, Uliveria, Uliveriu, Ulivu. Litteratura: "Chanson de Roland" (XIIe s.), Dickens, "Oliver Twist" (1838).[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] k1qd7sox5xv95aihuvd2mgrqxxlqw29 Sonam Gyatso 0 5985 404224 370597 2026-06-26T13:39:13Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404224 wikitext text/x-wiki [[File:Sonam Gyatso.jpg|thumb|200px|right|Sonam Gyatso]] '''Sonam Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "bSod-nams rgya-mtsho ") hè u terzu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1543]] è hè mortu in u [[1588]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Sonam]] l2vucp2xjomkv28wf58x1rlehtn6kc0 Yonten Gyatso 0 5986 404225 370598 2026-06-26T13:42:06Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404225 wikitext text/x-wiki [[File:4DalaiLama cropped.jpg|thumb|200px|right|Yonten Gyatso]] '''Yonten Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "Yon-tan rgya-mtsho ") hè u quartu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1589]] è hè mortu in u [[1616]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Yonten]] i4oxhra6x80ugkm3aml06unbm03jgad Lozang Gyatso 0 5987 404226 370599 2026-06-26T13:45:19Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404226 wikitext text/x-wiki [[File:5th Dalai Lama.jpg|thumb|200px|right|Lozang Gyatso]] '''Lozang Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "Nag-dbang blo-bzang rgya-mtsho ") hè u quintu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1617]] è hè mortu in u [[1682]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Lozang]] 4etyljiho6lb8uhfkpbseyg2jxah43a Tsangyang Gyatso 0 5988 404227 370600 2026-06-26T13:48:56Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404227 wikitext text/x-wiki [[File:VI Dalai Lama.JPG|thumb|200px|right|Tsangyang Gyatso]] '''Tsangyang Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "tshang-dbyangs rgya-mtsho") hè u sestu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1683]] è hè mortu in u [[1705]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Tsangyang]] mhchbpkdereyjsrugm2yf21etxu2bw7 Kelzang Gyatso 0 5989 404228 370601 2026-06-26T13:51:50Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404228 wikitext text/x-wiki [[File:7th Dalai Lama.jpg|thumb|200px|right|Kelzang Gyatso]] '''Kelzang Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "bsKal-bzang rgya-mtsho") hè u settimu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1708]] ed hè mortu in u [[1757]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Kelzang]] qhsqyox4d29of9jw9zuaki5l3u1rr04 Jamphel Gyatso 0 5990 404229 370602 2026-06-26T13:55:07Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404229 wikitext text/x-wiki [[File:Jamphel Gyatso, 8th Dalai Lama - AMNH - DSC06244.JPG|thumb|200px|right|Jamphel Gyatso]] '''Jamphel Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "vjam-dpal rgya-mtsho") hè l'ottesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1758]] è hè mortu in u [[1804]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Jamphel]] 1bu80etldiy5xf4on7zaybw6rc6tabn Lungtok Gyatso 0 5991 404230 370603 2026-06-26T13:58:45Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404230 wikitext text/x-wiki [[File:Lungtok Gyatso.jpg|thumb|200px|right|Lungtok Gyatso]] '''Lungtok Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "Lung-rtogs rgya-mtsho") hè u novesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1805]] è hè mortu in u [[1815]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Lungtok]] d75waalylxagdg35zp00ggcg71hdp0g Tsultrim Gyatso 0 5992 404231 370604 2026-06-26T14:01:41Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404231 wikitext text/x-wiki [[File:10th Dalai Lama.jpg|thumb|200px|right|Tsultrim Gyatso]] '''Tsultrim Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "Tshul-khrims rgya-mtsho") hè u decesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1816]] è hè mortu in u [[1837]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Tsultrim]] jwd794hhtfaav33tqeaag3lx8eeqvk1 Khendrup Gyatso 0 5993 404232 370605 2026-06-26T14:05:56Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404232 wikitext text/x-wiki [[File:The 11th Dalai Lama, mural in the Utse in Samye.jpg|thumb|200px|right|Khendrup Gyatso]] '''Khendrup Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "mKhas-grub rgya-mtsho") hè l'ondecesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1838]] è hè mortu in u [[1855]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Khendrup]] emwwax6we9v9i4s5prbo6fozi06ycfi Trinley Gyatso 0 5994 404233 370606 2026-06-26T14:08:45Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 404233 wikitext text/x-wiki [[File:Twelfth Dalai Lama, Trinle Gyatso.jpg|thumb|200px|right|Trinley Gyatso]] '''Trinley Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "vPhrin-las rgya-mtsho") hè u dodecesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1856]] è hè mortu in u [[1875]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Trinley]] fej4xh4ti7l39srs34jaed4nomky6p8 Thubten Gyatso 0 5995 404234 370607 2026-06-26T14:10:35Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix 404234 wikitext text/x-wiki [[File:Thirteenth_Dalai_Lama_Thubten_Gyatso.jpg|thumb|right|200px|Thubten Gyatso]] '''Thubten Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "Thub-bstan rgya-mtsho") hè u tredecesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1876]] è hè mortu in u [[1933]]. == Biugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Trinley] jqgztaai5dvnh5wk9kr8wr5cjt7pkhr Tenzin Gyatso 0 5996 404235 370608 2026-06-26T14:15:44Z Fausta Samaritani 15085 file, fix, categuria 404235 wikitext text/x-wiki [[File:Dalai Lama 1430 Luca Galuzzi 2007.jpg|thumb|250px|right|Tenzin Gyatso]] '''Tenzin Gyatso''' (in traslitterazione Wylie "bsTan-vdzin rgya-mtsho") hè u quatordecesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1935]]. == Biugrafia == Hà ricevutu u [[premiu Nobel per a pace]] in u [[1989]]. Hè dinù un difendidore di u [[pacifisimu]] è di a non-viulenza. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] [[Categoria:Biugrafia|Gyatso, Tenzin]] rtncfw6etaz2733s2xkyaisog5ryodj Arkansas 0 8600 404238 354829 2026-06-26T14:26:22Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 404238 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA AR.svg|thumb|250px|right|Arkansas.]] L''''Arkansas''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. == Storia == == Giugrafia == A capitale hè [[Little Rock]]. == Monumenti == == Demugrafia == Teni 2.978.204 abitanti ([[2015]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Arkansas]] nfzop510wdccynseemyvfairwu0ldxn Voceru di una ghjovana veduva 0 9260 404245 335052 2026-06-26T19:47:42Z Fausta Samaritani 15085 nota, fix 404245 wikitext text/x-wiki U ''Voceru di una ghjovana veduva'' (o ''[[Vociaru di una ghjovana veduva]]'') per l'umicidiu di u maritu hè un voceru anticu di [[Corsica]]. Issu voceru hè mintuvatu in i ''Canti populari corsi'' di [[Salvatore Viale]] ([[1855]]). Una veduva canta per u so maritu assassinatu. == U voceru == :O caru di la surella, :Cosa vecu quì stamane? :Lu mio cervu pelibrunu :Lu mio falcu senza l'ale! :Vi vecu cù li me ochji :Vi toccu cù le mio mane; :O caru di la surella :Basgiu le vostre funtane. :Pussibile ch'ellu sia? :Non la credu mancu avà ne. :Lu mio marmaru piantatu :Lu vapore à mezu mare :Lu mio fattu à lu pinnellu :Ghjuntu quì da le cità ne! :Tantu vidi ch'è à Maria :Ella non pudia durà ne. :Lu mio scortu per fughji :Lu mio bravu per parà ne! :S'ellu si fusse truvatu :Cù le so arme à le mane :Non lasciava fà si tortu :Non l'avianu fattu male. :O più dolce di lu mele! :O più mansu di lu pane! :Paria Diu l'avesse fattu :O Maria, cù le so mane. :Quantu vi fecenu onore :Quandu cullaste à Livia! :Surtinu tutti i signori :Fecenu tanta allegria :La mattina di lu Vescu :Nun ci funu tante evvive. :S'ella l'avessi saputu :Vostra surella Maria!... :Perchè tuttu lu mio sangue :Per voi datu l'averia :E parsone quant'è mosche :Mandà quì eiu vulia :Eppoi mette mi à la testa :Vostra surella Maria. :Ghjunta sù la vostra porta :Voi cun mè trattaste male: :Non usciste mancu fora :À vulè mi scavalcà ne. :Ci sò entrata à trecce stese :O fratellu, in queste sale; :Eppoi ci aghju trovu à voi :Spanzatu cum' un maghjale. :È per me lu mio babbà :Quantu avia vulutu fanne :Da la cima di la pieve :Tesu avia lu cannuchjale; :E pò avia sceltu à voi :O pegnu particulare! :O altu quantu lu sole! :O largu quantu lu mare! :Bastava chì fuste statu :Man' di voi la medità ne. :Le richezze in questu locu :Fussin' elle state rare :È cun voi vostra surella :Ne fusse andata à zappare :Perchì nun avesse pientu :Fratellu, di questu male! :S'ella fussi per la robba :Per impegni o per dinari :O caru di la surella :Nun vi lasciavamu andari; :Perchì in sù ci era lu fiumi :Ed inghjò ci era lu mari. '''À a socera''' :O Mamma, site la meia: :M'era infurmata di tuttu: :Era l'arburu frundutu :Era carcu d'ogni fruttu: :Ma per mè la sventurata :Nun ci hè statu altru ch'è luttu. :Eiu nun aghju fattu lettu :Nè impastatu mancu pane: :Eri sera ci sò entrata; :Devu andà mi ne stamane. :Cum'è mè la sventurata :Mai si ne possu truvà ne. :Stamattina mi sò messa :Tutta bisgiù, gioie è fiora :Ma mi l'aghju da levà, :Fratellu, s'appressa l'ora; :Aghju da pone mi indossu :La tinta di vitriola,<ref>A ''vitriola'' ò u ''vitriolu'' (''[[Parietaria judaica]]'') hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'[[Urticaceae]].</ref> :Fin' tantu ch'a vita dura :Vestita da capu à coda. :Fin' da mercuri mattina :Eiu v'aspettava quì ni :Sempre guardendu la strada :S'eiu vi vidia venini :Nun pensendu ch'è voi fuste :In bocca di l'assassini. :Ah chì mi l'avesse detta :La mattina di Natale :Quandu in chjesa di Levia :Voi muntaste cun babbà ne :Eppoi d'un occhjata sola :Voi ci vuleste cascà ne! :S'è nun vi fussi piaciuta, :Quantu ne daria stamane! :Bestemmià vogliu lu Rè :Maladì lu Tribunale! :Perchè lu disarmamentu :Nun l'avianu da fà ne; :Lu tempu di l'assassini :Appunt'è quistu d'avale! :Più temutu di lu focu :Più stimatu di lu mare! :S'ella avia le so arme :U me caru ùn t'avia male... :Ahi! ch'avà nun mi n'importa; :Fate pur' cum'è vi pare. :Ciò chì s'hè fattu in Tallanu :Nun l'hà fattu mai nissunu. :Perchè l'avete ammazzatu :Senz'er fattu male alcunu? :L'avete tombu innucente :Cum'è Cristu onniputente. == Ligami == * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=]voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux. == Note == <references /> {{c-supranu}} [[Categoria:Voceru]] 9jaz98w339dqyg0iqkyb7acwib1xiei Alcudina (cantu) 0 12095 404254 364399 2026-06-27T10:55:09Z Fausta Samaritani 15085 404254 wikitext text/x-wiki '''Alcudina''' hè una [[cantu|canzona]] tradiziunali di a rigioni di [[Zicavu]]. Hè stata intarpritata da [[Canta U Populu Corsu]]. ==Alcudina== :Principià vogliu à lodari :U San Petri è Veraculongu :Po ci hè Nebbiu cù la trova :U Fraulettu à fà la prova. :Funtana di Termineddi :U terminu da faccia al Pianu :Teppa Ritta fù chjamata :O da quel terminu vicinu. :Sottu quel toppe di prati :Sguizzanu tanti roscelli :Sottu son [[pesciu|pesci]] sarrati :È sopra pascinu l'[[agnellu|agnelli]] :Li [[cavaddu|cavalli]] è li ghjumenti :È li [[boiu|boia]] cù li [[vitellu|vitelli]]. :O passendu par li Croci :U Cavallari è Pallaiolu :Sentu una [[sampugna]] raia :Chì facianu tanti caroli. :L'[[Alcudina]] chjama è invita :O di l'altezza nun ci hè la para :Guarda la [[Corsica]] unita :O quantu giranu terra è [[mari]] :È po guarda à Magior Segnu :È parti assai di la [[Sardegna]].] ==Rifarenzi== * [http://www.apiazzetta.com/A-bellezza-di-l-Alcudina_a1251.html] Articulu di [[A Piazzetta]] annantu à 'ssu cantu. * [http://www.youtube.com/watch?v=VfbrUsyiMNU&feature=plcp&context=C3a80d02UDOEgsToPDskIRuLlINjIIH1k5BsgZ2vfI] L'Alcudina, cantata da Francescu Bianconi, in [[Zicavu]], di nuvembri 2011. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] q72fl8zyp2uxoezrqz2w13m0hy2ipvr Pruverbii corsi 0 12522 404240 403319 2026-06-26T17:16:59Z Fausta Samaritani 15085 fix 404240 wikitext text/x-wiki [[Image:Pruverbii_corsi_-_Antone_Mattei.jpg|250px|right|thumb|Strattu di ''Pruverbii, detti è massime corse'' di Antone Mattei]] I '''Pruverbii corsi''' sò una cumpunente impurtanta di a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Sò numarosi, varii è cuncernanu guasi tutti l'aspetti di a [[vita]]. Una prima classifica permette di distingue i pruverbii relativi à a vita in generale, è i pruverbii chì si rapportanu à tale [[paese]] o [[cità]]. 'Ssi ultimi sò generalmente schirzanti, è à spessu l'anu creati quelli di i paesi vicini. In 'ssa ultima categuria, si pò mintuvà:<br> - ''[[Aiacciu]], [[Aiacciu]], chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia''.<br> - ''Balanini, unti è fini''.<br> - ''[[Felicetu]], [[Felicetu]] assai ogliu è micca acetu''.<br> - ''Corpilonghi Auccianesi''.<br> - ''[[Vargualè]], Vargualè, Ghjàrgala era è ghjàrgala hè''.<br> - ''I Bilvidiraccii pieni à stracci, i Campumuresi pieni à seta''.<br> - ''[[Campumoru]] campu tristu, tan' di vulpi è numichi di [[Cristu]]''.<br> In a prima categuria invece, ci sò i pruverbii chì cuncernanu a vita quotidiana. Si face referenza à l'amore, a casa, i parenti, l'amicizia, a guerra, è cetera. Frà i pruverbii di 'ssa categuria, i più numerosi, si pò cità per esempiu:<br> - ''Bellezza ùn si ne magna''.<br> - ''Centu casi, centu milla miserii''.<br> - ''Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani''.<br> - ''U troppu stroppia''.<br> - ''S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi''.<br> Cum'ellu a dice Antone Mattei in a so intruduzzione à i so ''Pruverbii'', detti ''è massime corse'': I pruverbii sò u più anticu munumentu d'una lingua è u codice più vechju, più generale è più durabile d'un populu. S'è qualchì pruverbiu nun sò tutu à fattu veri è sò passati di tempu, guasi tutti però sò tante verità cunfirmate da più seculi di sperienza; ed hè però chì sò chjamati "santi è ghjusti". == Pruverbii corsi == __NOTOC__ [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] Eccu bon'parechji pruverbii corsi. ==A== [[File:Ajaccio Cité1JPG.jpg|right|thumb|300px|Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.]] - '''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba'''.<br> - '''A bucia t'hà l'anchi corti'''.<br> - '''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi'''.<br> - '''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi'''.<br> - '''A botta vechja faci u bon' vinu'''.<br> - '''A casa piglia, a casa rendi'''.<br> - '''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori'''.<br> - '''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta'''.<br> - '''A cavaddu dunatu, un fidià denti'''.<br> - '''A chì campa n'ha da veda'''.<br> - '''A chi dormi un piglia pesci'''.<br> - '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca'''.<br> - '''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu'''.<br> - '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu'''.<br> - '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu'''.<br> - '''A chì l'attempa a perdi'''.<br> - '''A chì l'hà in culu l'ha in casa'''.<br> - '''A chì la fuma, à chì la pippa'''.<br> - '''À chì male un face paura un ha'''.<br> - '''À chì nasce bella, nasce maritata'''.<br> - '''À chì nasce sumere un diventa cavallu'''.<br> - '''À chì nascì, à chì nascitiò!'''<br> - '''A chì mali vivi, mali mori'''.<br> - '''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu'''.<br> - '''A chi mori, à chi s'allarga'''.<br> - '''A chi para fritu, para caldu'''.<br> - '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla'''.<br> - '''À chì s'aiuta hè galant'omu'''.<br> - '''A chi stanta, à chi scurnochja'''.<br> - '''A chì stughji un perdi tempu'''.<br> - '''A chì t'ha culu, tira peta'''.<br> - '''A chì t'hà dui casi In una ci piovi'''.<br> - '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa'''.<br> - '''A chì troppu si cala, u culu vi mostra'''.<br> - '''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica'''.<br> - '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca'''.<br> - '''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura'''.<br> - '''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna'''.<br> - '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella'''.<br> - '''A chi un sa piantà, pianta di [[nuvembri]]'''.<br> - '''A chi va forti, va à la morti'''.<br> - '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu'''.<br> - '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina'''.<br> - '''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu'''.<br> - '''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè'''.<br> - '''A cumpagnia porta l'omu à a forca'''.<br> - '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia'''.<br> - '''A donna faci l'omu'''.<br> - '''A fami faci escia u lubbu di a tana'''.<br> - '''A festa d'Àmpaza passa'''.<br> - '''A forza di tirà a corda strappa'''.<br> - '''A forza d'impittà S'impara à marchjà'''.<br> - '''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni'''.<br> - ''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu'''.<br> - '''A ghjara cresci ma a forza manca'''.<br> - '''A ghjastema si rivolta'''.<br> - '''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira'''.<br> - '''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa'''.<br> - '''À l'Avapessa u diavule si cunfessa'''.<br> - '''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai'''.<br> - '''A lingua ossu un hà e ossu tronca''' o: '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa'''.<br> - '''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela'''.<br> - '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va'''.<br> - '''A machja, ochji un ha ma ochji teni'''.<br> - '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca'''.<br> - '''A matina leone, a sera cuglione'''.<br> - '''A misura ancu indi l'acqua'''.<br> - '''A paura faci truttà a mula'''.<br> - '''A pratica vinci a grammatica'''.<br> - '''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati'''.<br> - '''A quandu Pasqua, à quandu tasca'''.<br> - '''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia'''.<br> - '''A raghjoni hè verbali'''.<br> - '''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè'''.<br> - '''A risa sta in bocca à i pazzi'''.<br> - '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca'''.<br> - '''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà'''. (Var: '''À forza'''...).<br> - '''A strada bedda un hè mai longa'''.<br> - '''A tola e à lettu, alcunu rispettu'''.<br> - '''A un bon' cani si dà un bon ossu'''.<br> - '''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu'''.<br> - '''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria'''.<br> - '''A vigna dici à u patronu: fà mi pòvara e ti faraghju riccu'''.<br> - '''A vita hè una affaccata di balconu''' (o: '''A vita hè una affaccata à u purtellu''').<br> - '''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu'''.<br> - '''Accantu u focu, a paglia ci stà mali''' o: '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali''' o ancu: '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali'''.<br> - '''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia'''.<br> - '''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà'''.<br> - '''Aghji fedi è Diu pruvvèdi'''.<br> - '''Agnellu pasquale, caprettu in Natale'''.<br> - '''[[Aiacciu]], Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia'''.<br> - '''Aiuta ti, Diu t'aiuta'''.<br> - '''Alliscia a mamma par avè a figliola'''.<br> - '''Amori e signuria un volini cumpagnia'''.<br> - '''Ampaza, a trava'''.<br> - '''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia'''.<br> - '''Ancu a pulgia t'ha a tossa'''.<br> - '''Ancu l'onori sò castighi'''.<br> - '''Annata d'erba, annata di merda'''.<br> - '''[[Aostu]] seccu, castagna par ogni ceppu'''.<br> - '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu'''.<br> - '''Aprili, desfa purcili''' (o: ...'''spigni purcili''').<br> - '''Aqua corri è sangui strigni'''.<br> - '''Aqua d'[[aostu]], oliu e mostu'''.<br> - '''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda'''.<br> - '''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta''' o: ...'''ghjugni à i carri'''.<br> - '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va'''.<br> - '''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli'''.<br> - '''Arcu di sera, bel' tempu si spera'''.<br> - '''Arechja manca parolla franca, arechja dritta parolla mal ditta'''.<br> - '''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina'''.<br> - '''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì'''.<br> - '''Azilonu, fiori di cantonu'''.<br> - '''Azilonu, pocu hè bonu'''.<br> ==B== [[File:Corse-bastia-port2.jpg|right|300px|thumb|Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.]] - '''Babbi è mammi tonti, figlioli astuti'''.<br> - '''Balanini, unti è fini.''' o ''' Balaninu untu è finu'''.<br> - '''Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia'''.<br> - '''Bellezza ùn si ne magna'''.<br> - '''Bonghjornu li si dice anch'à un cane'''.<br> ==C== *'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' *'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.''' * '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.''' *'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' *'''Cane abbaghja e porcu magna.''' *'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.''' *'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.''' * '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.''' *'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.''' *'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. ''' *'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' *'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' *'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' *'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.''' *'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' * '''Centu casi, centu milla miserii.''' *'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' *'''Ch'un s'aiuta s'annega.''' *'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' *'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.''' *'''Chì campa spirendu mori caghendu. ''' *'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' *'''Chì cerca trova. ''' *'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' *'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. ''' *'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' *'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. ''' *'''Chì disprezza, compra. ''' ::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' * '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.''' *'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. ''' * '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.''' *'''Chì male fonda male accima.''' *'''Chi muta, muga. ''' *'''Chi nasci, pasci. ''' *'''Chi pocu tene, caru tene.''' *'''Chi posa mal' pensa. ''' * '''Chì prima ghjugni prima macina.''' *'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.''' *'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.''' *'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' o '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' o ancu: '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' *'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' *'''Chì t'abezza ti sbezza.''' *'''Chi ùn face male, ùn ha paura.''' *'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' *'''Chì ùn spera s'addispera.''' *'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' o '''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' *'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. ''' *'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' *'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.''' * '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.''' *'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' *'''Chì vole campa solu piglii a machja.''' *'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' * '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.''' * '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.''' * '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.''' * '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.''' *'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. ''' *'''Ci voli à nascia par pascia. ''' * '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.''' *'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' *'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' *'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' *'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. ''' *'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. ''' *'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. ''' *'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. ''' *'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' * '''Corpilonghi Auccianesi.''' *'''Cosa fatta, loda la ! ''' *'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' *'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.''' *'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.''' *'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' ==D== * '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.''' *'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.''' *'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. ''' *'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. ''' * '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.''' *'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. ''' * '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.''' *'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. ''' *'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' *'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' *'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' *'''Donna chi posa mal'pensa. ''' *'''Donna, dannu. ''' *'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.''' *'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.''' ==E== *'''E cose torte strappanu.''' ==F== *'''Fà à parera e tèni ti à tè. ''' *'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' *'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' *'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.''' *'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.''' *'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' *'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.''' *'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.''' *'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. ''' *'''Focu d'alzu, focu falsu. ''' *'''Fora u denti, fora a pena. ''' *'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' o '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.''' *'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. ''' *'''Furciolu, forca. ''' *'''Furia di mane, asgiu di sera.''' *'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.''' ==G== * '''Galant'omi sò Piracci.''' *'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' *'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' *'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' *'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' *'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' *'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.''' *'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' ==H== *'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' *'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' *'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' *'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. ''' * '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.''' *'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' o ''' Megliu solu ch'è mali accumpagnatu. ''' * '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.''' *'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. ''' *'''Hè megliu pocu chè micca. ''' *''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.''' * '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.''' ==I== *'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' *'''I funi longhi diventani sarpi. ''' *'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. o '''Un i cunnosci cà a cuchjara. ''' o ancu: ''' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' *'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' * '''I muntona frassitani.''' *'''I parenti Sò i denti. ''' *'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' *'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' *'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. ''' *'''I solda sò tondi e capùlani. ''' *'''I solda un vènini micca cantendu. ''' * '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.''' *'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' *'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' *'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' *'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' *'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. ''' *'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.''' *'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.''' *'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. ''' *'''Ind'a coda ci sta u vilenu.''' *'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' *'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. ''' *'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' *'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. ''' *'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' ==J== ==L== * '''L'aqua si ni va sempri à u mari.''' *'''L'aqua va à u mare. ''' *'''L'atti ùn so micca i fatti.''' *'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. ''' *'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. ''' *'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' *'''L'amori hè cecu. ''' *'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. ''' *'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' *'''L'aqua sfonda i ricci. ''' *'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' *'''L'aqua va à u mari. ''' (o :I vadini vani à u mari.) *'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. ''' *'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' * '''L'ochji sò d'aqua.''' *'''L'omu pruponi è Diu disponi. ''' * '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.''' *'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu ùn si senti, hè mortu o per murire. ''' o ''' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. ''' ==M== * '''Machjaghjoli sò veracci.''' *'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.''' *'''Mamma scagna è ghjatta mangna. ''' * '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.''' * '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.''' *'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci. *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' *'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. ''' *'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. ''' *'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. ''' *'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. ''' *'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. ''' *'''Megliu morti chè storti.''' *'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.''' *'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' *'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. ''' *'''Moitinchi cori finti.''' *'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' *'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' o '''Mori più agnedda ca muntona. ''' *'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' * '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.''' *'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' *'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. ''' *'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' ==N== *''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.''' *'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. ''' *'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. ''' *'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. ''' *'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. ''' *'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' *'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. ''' *'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' o ''' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' *'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.''' *'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. ''' * '''Ni mori più grassi chè passi.''' *'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!''' ==O== *'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. ''' *'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. ''' *''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.''' *'''Oghji eiu, dumani tù. ''' *'''Oghji hè oghji è dumani hè dumani. ''' *'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' *'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' *'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. ''' *'''Ogni tempu veni à chì l'aspetta.''' *'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' *'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' *'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' *'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' *'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' * '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.''' * '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.''' *'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.''' *'''Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.''' *'''Omu dormi e carta veghja. ''' *'''Ora vivu ora mortu. ''' ==P== *'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' *'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. ''' *'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' *'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. ''' *'''Par un colpu un casca l'arburi. ''' *'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' o '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.''' *'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' *'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.''' * '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.''' *'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. ''' *'''Patti chjari, amici cari.''' * '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.''' *'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. ''' *'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.''' *'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.''' *'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.''' * '''Piglia a nomina, eppo posa !''' * '''Piglia muglieri, chì affrinarè.''' * '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.''' * '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.''' *'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.''' *'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' *'''Più hè parenti e più ghjentri. ''' *'''Più pècuri, piu mocci. ''' * '''Più pendi è più rendi.''' *'''Più si campa e più si n'impara. ''' o '''Più si campa e più si ni vedi. ''' *'''Poni in terra e spera in Diu. ''' *'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' * '''Prima ghjugna, prima tigna.''' *'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.''' ==Q== *'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' *'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' *'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' *'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' *'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. ''' *'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.''' *'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. ''' *'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' *'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.''' *'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' *'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' *'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' *'''Quandu u soli hè in mangna puri u to bucconu. ''' *'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. ''' *'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. ''' ==R== *'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' o '''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' *'''Roba di Scolca, roba di forca.''' *'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' * '''Russura à a marina, soli caldu a matina.''' *'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. ''' ==S== [[File:Bastelica Vi1a.jpg|right|300px|thumb|S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.]] *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' *'''S'ochju un vede core un vole.''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' o '''Saccu biotu un teni rittu. ''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' *'''Saccu pienu un pò piigà. ''' *'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' *'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. ''' * '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.''' *'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.''' *'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' o '''Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.''' *'''Santa Maria, Sichè, à chì ùn hè natu un ci stà bè. ''' *'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. ''' * '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.''' *'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.''' * '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.''' * '''Scornaboi mezanacci.''' * '''Scornaboi sò Peracci.''' *'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. ''' ::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. ''' *'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. ''' * '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.''' *'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' *'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' * '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.''' *'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.''' * '''Setti, u sciffru di i buciardi.''' * '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.''' *'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' *''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.''' *'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. ''' * '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.''' *'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' *'''Sò e mamme chi facenu e figliole.''' * '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.''' *'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' *'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' *'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' *'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' * '''Stramunchjati carbuccesi.''' * '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.''' ==T== *'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. ''' *'''Tanti paesi, tante usanze.''' *'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' *'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' *'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' *'''Tigliolu, ti vogliu. ''' *'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. ''' * '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.''' *'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' *'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' o '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' *'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. ''' *'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.''' * '''Macchjaghjoli son' Veracci.''' '''* '''Tradittori sò Piracci.'' "Galant'omi sò Piracci"''' *'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!''' *'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. ''' * '''Travaglia à chì t'hà fami'''. *'''Tuttu lacatu hè persu. ''' *'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' ==U== * '''Ùn hè micca tutti i ghjorni festa.''' *'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' *'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' *'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. ''' *'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. ''' *'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' o '''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' *'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' *'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' *'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' * '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.''' * '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.''' *'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' *'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' *'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' *'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' *'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' *'''[[U mali veni à cantari è si ni và à onci]]''' *'''U mari accoglii i vadini. ''' *'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' *'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' *'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. ''' *'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' *'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' o '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' *'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) ''' *'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' *'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' *'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' *'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' *'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.''' *'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' *'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' o:...Di i beddi donni ni faci u strascinu. o ancu: '''U sole marzulinu, di l'omi ne fà un strascinu, e di e donne un coghju vacinu.''' *'''U soli sorti par tutti. ''' *'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. ''' *'''U techju ùn credi u famitu. ''' *'''U troppu bè s'arrivolta. ''' *'''U troppu stroppia. ''' *''' U vinu face parlà.''' *'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' *'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. ''' *'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. ''' * '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.''' *'''Un disordini Faci un ordini. ''' *'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' o:...chi hè mancatu.) *'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' *'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.''' *'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. ''' *'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' *'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' *'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' * '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.''' *'''Un si mori chè una volta. ''' *'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' *'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' *'''Un si po dorme e fà a guardia.''' *'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' o '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' *''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.''' *'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' o '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' * '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.''' *'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' o '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' *'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' *'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. ''' *''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.''' *'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' ::''o:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' *'''Una donna faci è sfaci una casa. ''' *'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' *'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' o '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' ==V== *'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.''' *'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' *'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' *'''Verbi volen, scritti manen. ''' *'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. ''' *'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. ''' ==Z== [[File:Zoza.JPG|right|300px|thumb|Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.]] *'''Zigliara, focu e fiara. ''' *'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. ''' ==Referenze== * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867] * Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004 * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996 * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993 * Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006 ==Ligami== * [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050404190428/http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses |date=2005-04-04 }} * [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu] * [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu] == Da vede dinò == [[Pruverbii cuminesi]]<br> [[Pruverbii siciliani]]<br> {{c-supranu}} [[Categoria:Linguistica]] [[Categoria:Cultura di a Corsica]] [[Categoria:Lingua corsa]] cgdfyu284fofgd5bjsmeutqwst3a224 Arcimulu 0 12942 404253 373749 2026-06-27T10:52:24Z Fausta Samaritani 15085 fix, categorie 404253 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''L'arcimulu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Old_hinny_in_Oklahoma.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Equus hinny</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scientifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Phylum | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordine | ''[[Perissodactyla]]'' |----- | Famiglia | ''[[Equidae]]'' |----- | Generu | ''[[Equus]]'' |----- | Spezia | '''''hinny''''' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Equus hinny''/''Equus hinnus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"></span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} L''''arcimulu''' (''Equus hinny'' o ''Equus hinnus'') hè un [[mammiferu]] inghjennatu da un'[[asina]] (una sumera) è un [[cavaddu]]. L'inversu, vene à dì u mammiferu inghjennatu da una ghjumenta (una cavalla) è un asinu (un sumere), hè chjamatu [[mulu]] (''Equus mulus''). == Discrizzioni == [[Categoria:Equidae]] fz3p6x2m75foftmmdcq0wzjpbv9ecfm Ghjumenta di preti 0 13940 404255 402758 2026-06-27T10:59:59Z Fausta Samaritani 15085 /* In Corsica */ 404255 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A ghjumenta di preti'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mantis religiosa4.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Mantis religiosa</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbrancamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Mantodea]]'' |----- | Famiglia | ''[[Mantidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Mantis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Mantis religiosa''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mantis religiosa7.jpg|250px]] |----- |} A '''Ghjumenta di preti''' ([[Mantis religiosa]]) hè un insettu chì faci parti di a famiglia di i [[Mantidae]]. U nomu latinu ''mantis religiosa'' è altri noma in parechji lingui facini rifarenza à a riligioni. Veni da u fattu chì a ghjumenta di preti teni i so patti da davanti di tal' manera chì si diciaria ch'edda hè in pusizioni par prigà. [[File:Praying Mantis by clearlyambiguous.jpg|200px|thumb|left|U capu]] [[File:Mantis religiosa pg.jpg|200px|thumb|left|Una femina impregna]] [[File:Praying Mantis Mating European-35.jpg|200px|thumb|left|Accuppamientu]] [[File:Mantis religiosa2.jpg|200px|thumb|left|Un ghjovanu]] ==Distribuzioni== A ghjumenta di preti hè urighjinaria di l'[[Africa]], di l'Auropa miridiunali è di l'[[Asia minori]]. Hè mori cumuna in i cuntorni di u [[Mari Tarraniu]]. S'hè ancu diffusa in Nord'America a parta da 1899, essendu stata impurtata quà di manera accidentali. ==Biulugia== A ghjumenta di preti hè longa 6 à 10 cm. U masciu hè più chjucu cà a femina. U so culori varieghja : ci sò verdi è ci sò bruni. U coddu di a ghjumenta di preti hè finu finu. U so capu hè triangulari. I so ochji sò situati annantu à i lati. In cuntrastu cù altri insetti, a ghjumenta di preti pò fà voglia u so capu da 180 gradi, ciò chì li parmetti di suvità senza mova i muvimenti di i so predi. A ghjumenta di preti hè un predatori di l'altri insetti: manghja griddi, moschi, sbarabattuli, [[brugu|bruga]], varma o ragna. S'accoppia a ghjumenta di preti d'[[aostu]] à [[uttrovi]]. Una carattaristica molta cunnisciuta di l'accuppiamentu hè chì a femina, dopu à essa si accuppiata o ancu duranti l'accuppiamentu, pò divurà u masciu, cumincendu pà a testa mentri ch'è l'organi genitali cuntinueghjani l'attu sissuali. Accadi ancu, s'edda hè mori famita a femina, ch'edda divuressi u masciu prima d'accupià si. 'Ssu cumportamentu di cannibalisimu hè statu à l'urighjina di parechji intarpritazioni: crudeltà di a femina, o succidiu di u masciu accumpagnatu di a vulintà di trasmetta a so sumenti è u so cibu à i siguenti ginirazioni; et cetara. Ma a spiigazioni muderna hè chì a femina attira u masciu par a so sumenti è par nutriscia si, à un'ebbica chì i predi so schersi è chì a femina t'hà bisognu di mori cibu par purtà i so ova (Flesh è Cardé 2009). ==In Corsica== A ghjumenta di preti hè mori cumuna in [[Corsica]]. Si scontra in a Corsica sana, da u cantu di u mari insin'à 1250 metri. Altri noma corsi di a ghjumenta di preti sò: a ''levafrebba'', a ''ghjumenta cavallina'', a ''ghjumenta di u diauli'' (Dizz. ''U Muntese''), a ''cantamessa'' o ancu a ''mula di u preti''. ==Rifarenzi== * Ciavatti, Petru (dir. redazzioni) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * V. Flesh è R. Cardé (eds.), 2009, ''Encyclopedia of Insects'', San Diego, Academic Press. ==Liami== * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=113#7 Uffiziu di l'Ambienti di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110721014354/http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=113#7 |date=2011-07-21 }} * [http://www.ent-montecristo.org/muriel.poli/index.php?action=article&numero=2 ''I nomi corsi di Mantis religiosa''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110726032412/http://www.ent-montecristo.org/muriel.poli/index.php?action=article&numero=2 |date=2011-07-26 }} * [http://mantis.e-monsite.com/ Munugrafia annantu à a ghjumenta di preti (in francesu)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101030070058/http://mantis.e-monsite.com/ |date=2010-10-30 }} == Da veda dinò== * a [[ghjumenta]] [[Categoria:Insetti di Corsica]] [[Categoria:Mantidae]] 325vhuvzczqro4p80l8vog5fsji9bak Ghjumenta cavallina 0 13942 404256 237652 2026-06-27T11:02:53Z Fausta Samaritani 15085 delete 404256 wikitext text/x-wiki {{Delete|reason=Doppio redirect}} 94xl6i4p23iwrzjgxx3kr6jm1183tgy Ghjumenta di u diauli 0 13943 404257 237653 2026-06-27T11:03:49Z Fausta Samaritani 15085 delete 404257 wikitext text/x-wiki {{Delete|reason=doppio redirect}} a1je7c3i271wenrc4z0yrm087q7fc7a Mula di u preti 0 13944 404258 237654 2026-06-27T11:04:39Z Fausta Samaritani 15085 delete 404258 wikitext text/x-wiki {{Delete|reason=doppio redirect}} a1je7c3i271wenrc4z0yrm087q7fc7a Ghjumenta di u diaule 0 13945 404259 237655 2026-06-27T11:05:20Z Fausta Samaritani 15085 delete 404259 wikitext text/x-wiki {{Delete|reason=doppio redirect}} a1je7c3i271wenrc4z0yrm087q7fc7a Mula di u prete 0 13946 404260 237656 2026-06-27T11:09:37Z Fausta Samaritani 15085 delete 404260 wikitext text/x-wiki {{Delete|reason=doppio redirect}} a1je7c3i271wenrc4z0yrm087q7fc7a Cantamessa 0 13948 404261 237683 2026-06-27T11:10:21Z Fausta Samaritani 15085 delete 404261 wikitext text/x-wiki {{Delete|reason=doppio redirect}} a1je7c3i271wenrc4z0yrm087q7fc7a Vittura 0 14189 404250 400156 2026-06-27T10:25:56Z Fausta Samaritani 15085 fix 404250 wikitext text/x-wiki [[File:Benz_auto.jpg|thumb|200px|right|Benz Auto, [[1886]]]] [[File:Hands-free Driving.jpg|thumb|200px|right|Vittura di marca [[Volkswagen]] mudellu Passat]] Una '''vittura''' ghjè un [[veiculu]] à quattru [[rota|rotule]] è un [[mutore]]. -=== Discrizzioni === Ghjè stata inventata per purtà a [[ghjente]], rimpiazzendu e carette tirate da i [[Cavaddu|cavalli]] in i seculi scorsi. ==Da vede dinù== *[[Karl Benz]] *[[Renault]] *[[Citroën]] *[[BMW]] *[[Adam Opel]] *[[Volkswagen]] *[[Peugeot]] * [[Attraente]] [[Categoria:Trasportu]] [[Categoria:Vittura]] tq0tje1l6junfrm20hg8ik8zlcoew52 404251 404250 2026-06-27T10:26:20Z Fausta Samaritani 15085 404251 wikitext text/x-wiki [[File:Benz_auto.jpg|thumb|200px|right|Benz Auto, [[1886]]]] [[File:Hands-free Driving.jpg|thumb|200px|right|Vittura di marca [[Volkswagen]] mudellu Passat]] Una '''vittura''' ghjè un [[veiculu]] à quattru [[rota|rotule]] è un [[mutore]]. === Discrizzioni === Ghjè stata inventata per purtà a [[ghjente]], rimpiazzendu e carette tirate da i [[Cavaddu|cavalli]] in i seculi scorsi. ==Da vede dinù== *[[Karl Benz]] *[[Renault]] *[[Citroën]] *[[BMW]] *[[Adam Opel]] *[[Volkswagen]] *[[Peugeot]] * [[Attraente]] [[Categoria:Trasportu]] [[Categoria:Vittura]] tr2sx5nv3pjrc6r6ojpwv3exy737xil Little Rock 0 15125 404237 333149 2026-06-26T14:22:52Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 404237 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Littlerockarkansas arkansasriverpano.jpg|right|thumb|450px|Little Rock]] '''Little Rock''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Arkansas]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 193.524 abitanti (2010). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Arkansas]] 1lt2gqa823rb65vvbo7w0xil89sfw84 Levafrebba 0 16408 404262 336903 2026-06-27T11:11:32Z Fausta Samaritani 15085 delete 404262 wikitext text/x-wiki {{Delete|reason=doppio redirect}} a1je7c3i271wenrc4z0yrm087q7fc7a Tomasu Alfonsi 0 17751 404246 399354 2026-06-27T02:34:55Z Fausta Samaritani 15085 categoria, fix, link 404246 wikitext text/x-wiki [[File:Tomasu Alfonsi - from L'Annu Corsu 1927.jpg|thumb|Ritrattu di Tomasu Alfonsi in [[L'Annu Corsu]] per u 1927]] '''Tomasu Alfonsi''' ([[U Mucale]], [[21 d'aostu]] [[1863]] - [[Bologna]], [[3 di ghjennaghju]] [[1947]]) hè statu un [[littiratura|autore]] è [[puesia|pueta]] [[Corsica|corsu]]. ==Biugrafia== [[File:Moncale.jpg|thumb|U Mucale, u paese nativu di Tomasu Alfonsi]] Tomasu Alfonsi friquenta i frati in u cunventu di [[Curbara]]. Studieghja dinù in [[Calvi]] è in [[Pigna]] incù u fratellu, chì era prete.<ref>''L'Annu Corsu'' ([[1927]]), pagina 4.</ref> Diventa dopu duminicanu. Chetta a [[Corsica]] in u [[1878]] è parte per l'[[Italia]], induv'ellu sterà dopu durante a so vita, vultendu di tantu in tantu in Corsica. Era frate à u Cunventu Patriarcale San Dumenicu di Bologna, induv'ellu fù prufissore di [[filusufia]] è di [[teulugia]] à parte di u [[1889]]<ref>Poli ([[2009]]).</ref> Scrivia e puesie in u parlatu [[Balagna|balaninu]] di a lingua corsa in ''[[A Muvra]]'', cù u pseudonimu di ''U Babbuziu''. Hà scrittu dinù in ''[[L'Annu Corsu]]'' è in l'''[[Almanaccu pupulare di Corsica]]''. Hà scrittu dinù in [[Lingua taliana|talianu]] è in corsu in l'''Archivio Storico di Corsica'', ''Corsica Antica e Moderna'', è ''Il Telegrafo''. Ma i so testi cuncirnavanu a Corsica: Santa Restituta, a [[lingua corsa]] è a so ortograffia, a toponimia, l'usanze è i [[Pruverbii corsi|pruverbi corsi]]. Hà publicatu dinù in i ghjurnali è riviste d'Italia parechji studii nantu à a [[religione]] è a storia.<ref>''L'Annu Corsu'' (1927), pagina 4.</ref> Hè statu dinù l'autore d'un picculu dizziunariu di corsu, intitulatu ''Il dialetto corso nella parlata balanina'', publicatu in u [[1932]]. == Opari == === Puesia === [[File:Fiori di Muchju cover - author Tomasu Alfonsi 1831.jpg|thumb|200px|right|A cuprendula di ''Fiori di Muchju'']] - ''Fiori di Muchju'' ([[1831]]): una racolta di 16 puemi: ''Corsica'', ''Balagna'', ''U Cantu di i Morti à Ponte Novu'', ''U mo Paese'', ''Mamma'', ''I Patrinnostri di Mamma'', ''Barbari?'', ''21 Ottobre 1969'', ''A Petra d'Algaghjola'', ''Santu Raineri di Montemaiò'', ''E Nostre Campane'', ''I Mo Libri'', ''A Risposta di u Mulinaghju'', ''San Teofilu di Corti'', ''À l'Immaculata'', ''A Legenda Vaticana di Santa Ristituta''. L'opera cunclude incù un lessicu di e parole specifiche di a parlata balanina corsa.<br> ===Linguistica=== - ''Il dialetto corso nella parlata balanina'' ([[1932]]): un dizziunariu corsu-talianu-francese, mettendu in valore a parlata balanina, è un supplementu dedicatu à i francisismi. ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Tomasu Alfonsi, ''[http://www.sardegnadigitallibrary.it/mmt/fullsize/2009042212240200004.pdf Fiori di Mucchiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201126003830/http://www.sardegnadigitallibrary.it/mmt/fullsize/2009042212240200004.pdf |date=2020-11-26 }}'', 1931, Edizione Giusti, Livornu. * Tomasu Alfonsi, ''Il Dialetto Córso nella Parlata Balanina'', 1932, Edizione Giusti, Livornu. * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf] Antone Bonifacio è Paulu Arrighi (dir.), ''L'Annu Corsu'' (1927), Nizza. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160307015543/http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf |date=2016-03-07 }} ==Ligami== * [http://accademiacorsa.org]?page_id=169 Ghjuvan' Petru Poli, ''L'ecclesiastichi ridattori di A Muvra'', 2009, Accademia Corsa di Nizza. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160429133100/http://accademiacorsa.org/?page_id=169 |date=2016-04-29 }} {{Scrivanu in lingua corsa}} {{DEFAULTSORT:Alfonsi, Tomasu}} [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Corsu]] [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Linguistu]] habgdclktf0m8ups2gf9luztsc7t2pq Madonna 0 20268 404242 396779 2026-06-26T17:25:52Z Niegodzisie 15744 404242 wikitext text/x-wiki [[File:Madonna Rebel Heart Tour 2015 - Stockholm (23051472299) (cropped).jpg|thumb|(2015)]] '''Madonna''', verinome '''Madonna Louise Ciccone''' (Bay City, [[Michigan]], [[16 d'aostu]] [[1958]]), hè una cantrice, [[cantautrice]], [[ballerina]], [[attrice]], reghjista cinematografica, sceneggiatrice, stilista, produttrice discugrafica è cinematugrafica [[Stati Uniti|statunitense]]. == Biugrafia == Diva celebre in tuttu u mondu sinu da i primi anni ottanta, capace di attirà l'attenzione è e critiche di pubblicu è stampa cù i so cumportamenti ritenuti trasgressivi, nun chì par i so videoclip iconichi, Madonna ghjè difinita "The Queen of Pop" (a "Regina di u Pop"). Sicondu u [[Guinness di i primati]] ghjè l'artista femminile da e maggiori vendite di a storia di a [[musica]], cù à l'attivu 350 millioni di [[Disco|dischi]] in tuttu u mondu, di cui 95 millioni in i soli Stati Uniti d'America, u chì a rende a quarta artista cù maggiori vendite in assulutu. Ghjè inoltre l'artista ad avè piazzatu più DVD musicali à a prima pusizione di a Billboard Albums Chart in l'USA, cù nove tituli finu à u "Sticky & Sweet Tour" di u 2010, chì ghjè u tour di maggior successu di un'artista donna (quintu in totale), nun chì quellu di maggior successu in u rapportu intruiti/date, cù un incassu di oltre 400 millioni di [[Dollaro|dullari]] in 85 tappe. In a so carriera hà vintu numarosi premi, trà cui 50 [[Billboard Music Awards]], 7 [[Grammy Awards]] è in campu cinematograficu hà vintu u [[Golden Globe]] per a migliore attrice in un film cummedia o musicale per [[Evita Peron]] è per a migliore canzone urighjinale per [[Masterpiece]], tratta da u filmu da ella direttu W.E. - Edward e Wallis. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Musicante|Madonna]] [[Categoria:Americana|Madonna]] 1iv6b40qkzjban60irb96r05n0nj78f Parietaria judaica 0 24440 404243 403622 2026-06-26T17:26:00Z Fausta Samaritani 15085 /* Etnulugia */ 404243 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''U vitriolu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:4988_Parietaria_judaica_20110829.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Parietaria judaica</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisioni | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisioni | [[Spermatophytes]] |----- | Ordini | [[Rosales]] |----- | Famiglia | [[Urticaceae]] |----- | Genaru | [[Parietaria]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Parietaria judaica''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1756</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:4993_Parietaria_judaica_20110829.JPG|250px]] |----- |} U '''vitriolu''' (''Parietaria judaica'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Urticaceae]]. ==Discrizzioni== U vitriolu hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Urticaceae. Hè carattarizata da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò alterni, uvali è appena dintati annantu à i bordi. I fiora sò chjuchi, virdicci è ragruppati in gaspi pindenti. I frutti sò picculi capsuli cuntinendu i graneddi. ==Ripartizioni== U vitriolu hè urighjinariu di u righjonu mediterraniu, ma s'hè largamenti sparta in altri righjoni di u mondu. Omu a trova par u più in Auropa, in Africa subrana, in Asia uccidentali è in America subrana. Cresci in i zoni urbani, i giardini, i tarreni abbandunati è i bordi di stradona. U vitriolu hè prisenti è cumunu in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biulugia== U vitriolu hè adattatu à diffarenti tipi di terri, ma prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati. Hè capaci à tullarà cundizioni di sicchina mudarata, ma si sviluppa megliu in ambienti umiti. ''Parietaria judaica'' si ripraduci par u più in dispersioni di i so graneddi, chì sò lighjeri è poni essa traspurtati da u ventu annantu à corti distanzi. ==Tassunumia== ''Parietaria judaica'' hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma scentifichi, tali Parietaria officinalis è Parietaria diffus. 'Ssi sinonimi sò usati pà disignà variazioni di listessa spezia o sottuspezii. ==Cunsirvazioni== U vitriolu hè cunsidaratu com'è una spezia invadenti in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta. Pò prupagà si prestu è affucà altri pianti indigeni. Eppuri, hè ancu impradata in a medicina tradiziunali pà i so prubità diuretichi è antinfiammatorii. A cunsirvazioni di 'ssa pianta devi dunqua essa equilibrata trà a gistioni di i pupulazioni invadenti è a prisirvazioni di i so usi midicinali. ==Etnulugia==| Hè mintuvata a vitriola in u pruverbiu corsu: "Urticula, urticula maladetta, vitriola benedetta". Sicondu Arnestu Papi, hè un'"Allusioni fatta à u pastori chì si grattaia par via di l'urticula incù a vitriola; l'arristò subitu a gratta".<ref>[http://ernestpapi.free.fr/Agricultura.%20Agriculture.htm] Pruverbii, detti è sprissioni: Agricultura.</ref> I prubità diuretichi di u vitriolu erani cunnisciuti da tempi antichi. Ci conta Paulu Simonpoli<ref>Simonpoli (1982), p. 245.</ref> chì: "Hè bona per i reni. Si strappa a pianta cù a cultella o di mane è si caccia e foglie. So i pedi chi so aduprati in tisana. Sta tisana di culore rossu face urinà". È dinò: "Si pudia dinò buleghjà a vitriola è a radica di rimigna per fà sta tisana per urinà". ==Citazioni== A vitriola hè citata in a canzona ''Senti U Niolu'' di [[I Muvrini]]: ''Una chjesola, un campusantu'' ''A vechja scola stà chjosa accantu'' ''A vitriola ci nasce annantu'' ''Una chjesola, un campusantu'' ==Bibliugrafia== * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }} ==Lessicu== U vitriolu hè ancu chjamata a ''vitriola'',a [[ghjambirossa]]<ref>Simonpoli (1982), p. 245.</ref>.o ancu a ''ghjambirussedda''. ==Rifarimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Parietaria_judaica ''Parietaria judaica''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Urticaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 50blsuz6ba99dmksz1306o5tkhrclfz 404244 404243 2026-06-26T19:39:33Z Fausta Samaritani 15085 fix 404244 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''U vitriolu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:4988_Parietaria_judaica_20110829.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Parietaria judaica</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisioni | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisioni | [[Spermatophytes]] |----- | Ordini | [[Rosales]] |----- | Famiglia | [[Urticaceae]] |----- | Genaru | [[Parietaria]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Parietaria judaica''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1756</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:4993_Parietaria_judaica_20110829.JPG|250px]] |----- |} U '''vitriolu''' (''Parietaria judaica'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Urticaceae]]. ==Discrizzioni== U vitriolu hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Urticaceae. Hè carattarizata da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò alterni, uvali è appena dintati annantu à i bordi. I fiora sò chjuchi, virdicci è ragruppati in gaspi pindenti. I frutti sò picculi capsuli cuntinendu i graneddi. ==Ripartizioni== U vitriolu, ò a '''vitriola''', hè urighjinariu di u righjonu mediterraniu, ma s'hè largamenti sparta in altri righjoni di u mondu. Omu a trova par u più in Auropa, in Africa subrana, in Asia uccidentali è in America subrana. Cresci in i zoni urbani, i giardini, i tarreni abbandunati è i bordi di stradona. U vitriolu hè prisenti è cumunu in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biulugia== U vitriolu hè adattatu à diffarenti tipi di terri, ma prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati. Hè capaci à tullarà cundizioni di sicchina mudarata, ma si sviluppa megliu in ambienti umiti. ''Parietaria judaica'' si ripraduci par u più in dispersioni di i so graneddi, chì sò lighjeri è poni essa traspurtati da u ventu annantu à corti distanzi. ==Tassunumia== A ''Parietaria judaica'' hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma scentifichi, tali Parietaria officinalis è Parietaria diffus. 'Ssi sinonimi sò usati pà disignà variazioni di listessa spezia o sottuspezii. ==Cunsirvazioni== U vitriolu hè cunsidaratu com'è una spezia invadenti in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta. Pò prupagà si prestu è affucà altri pianti indigeni. Eppuri, hè ancu impradata in a medicina tradiziunali pà i so prubità diuretichi è antinfiammatorii. A cunsirvazioni di 'ssa pianta devi dunqua essa equilibrata trà a gistioni di i pupulazioni invadenti è a prisirvazioni di i so usi midicinali. ==Etnulugia== Hè mintuvata a vitriola in u pruverbiu corsu: "Urticula, urticula maladetta, vitriola benedetta". Sicondu Arnestu Papi, hè un'"Allusioni fatta à u pastori chì si grattaia par via di l'urticula incù a vitriola; l'arristò subitu a gratta".<ref>[http://ernestpapi.free.fr/Agricultura.%20Agriculture.htm] Pruverbii, detti è sprissioni: Agricultura.</ref> I prubità diuretichi di u vitriolu erani cunnisciuti da tempi antichi. Ci conta Paulu Simonpoli<ref>Simonpoli (1982), p. 245.</ref> chì: "Hè bona per i reni. Si strappa a pianta cù a cultella o di mane è si caccia e foglie. So i pedi chi so aduprati in tisana. Sta tisana di culore rossu face urinà". È dinò: "Si pudia dinò buleghjà a vitriola è a radica di rimigna per fà sta tisana per urinà". ==Citazioni== A vitriola hè citata in a canzona ''Senti U Niolu'' di [[I Muvrini]]: - ''Una chjesola, un campusantu''<br> - ''A vechja scola stà chjosa accantu''<br> - ''A vitriola ci nasce annantu''<br> - ''Una chjesola, un campusantu''.<br> ==Bibliugrafia== * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf] Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], Adecec. * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf] Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }} ==Lessicu== U vitriolu hè ancu chjamata a ''vitriola'', a ''ghjambirossa'' o ancu a ''ghjambirussedda''. ==Rifarimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Parietaria_judaica ''Parietaria judaica''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Urticaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] iljahs3gfzbqfvh66svivit51qos8d3 1989 0 26865 404236 401507 2026-06-26T14:16:47Z Fausta Samaritani 15085 /* Prèmii Nobel 1989 50px */ 404236 wikitext text/x-wiki U '''1989''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXIX) hè un [[annu]] di lu XX sèculu. {{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1985|1986|1987|1988|1989|1990|1991|1992|1993}} == Eventi == === [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1989 [[Image:NobelP.png|50px]] === [[Prèmiu Nobel per a Pace]]: [[Tenzin Gyatso]] (Dalai Lama)<br> [[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Còrsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XX seculu|#]] {{c-supranu}} 7n7kr67gxnxkgi2oqigygzg2joqyoz8 1 0 27156 404247 403601 2026-06-27T07:53:20Z Fausta Samaritani 15085 fix 404247 wikitext text/x-wiki L'1 (I in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u I sèculu. {{Annu|I sèculu a.C.|I sèculu|II sèculu|10 a.C.|10-1 a.C.|1-10 d.C.|10|20|4 a.C.|3 a.C.|2 a.C.|1 a.C.|1|2|3|4|5}} [[File:The Adoration of the Magi, ca. 1475FXD.jpg|thumb|200px|right|L'Adorazzione di i Magi ([[1475]])]] == Evenimenti == ;[[Roma]] - Consuli: ''Caius Caesar'' è ''Lucius Aemilius Paulus'' (''Marcus Erennius Picenus'' hè in sustituzzioni da l'[[1 di lugliu]]).<br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u I seculu|#]] s7wv8ywcu9ja5za8sa9kcwivbgt8me2 2 0 27157 404248 403600 2026-06-27T07:55:37Z Fausta Samaritani 15085 fix 404248 wikitext text/x-wiki U 2 (II in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u I sèculu. {{Annu|I sèculu a.C.|I sèculu|II sèculu|10 a.C.|10-1 a.C.|1-10 d.C.|10|20|3 a.C.|2 a.C.|1 a.C.|1|2|3|4|5|6}} == Evenimenti == ;[[Roma]] - Consuli: ''Publius Vinicius'' è ''Publius Alfanus Varus''. (''Publius Cornelius Lentulus Scipio'' hè in sustituzzioni da l'[[1 di lugliu]]. ''Titus Quinctius Crispinus Valerianus'' hè in sustituzzioni da l'[[1 nuvembri]]).<br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> 8090 - Roma - Ara Pacis - Lucio Cesare - Foto Giovanni Dall'Orto - 28-Mar-2008.jpg|<small>[[Lucius Caesar]] ([[29 di ghjennaghju]] [[17 a.C.]] – [[20 d'aostu]] 2)</small> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u I seculu|#]] j9g8djly0sumhkcajacvi5t5pemyrxv 3 0 27172 404249 403599 2026-06-27T07:57:43Z Fausta Samaritani 15085 fix 404249 wikitext text/x-wiki U '''3''' (III in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u I sèculu. {{Annu|I sèculu a.C.|I sèculu|II sèculu|10 a.C.|10-1 a.C.|1-10 d.C.|10|20|2 a.C.|1 a.C.|1|2|3|4|5|6|7}} == Evenimenti == ;[[Roma]] - Consuli: ''Lucius Aelius Lamia'' è ''Marcus Servilius Nonianus''. (''Publius Silius'' è ''Lucius Volusius Saturninus'' sò in sustituzzioni da l'[[1 di lugliu]]).<br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u I seculu|#]] 887lvmj7lzip5phnhdz0izbbj2dg4g4 Categoria:Arkansas 14 27262 404239 2026-06-26T14:27:48Z Fausta Samaritani 15085 category 404239 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati di i SUA]] c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4