Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.9
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Categoria:Portulacaceae
14
1404
404499
335700
2026-07-06T20:07:41Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Portulacaeae]] à [[Categoria:Portulacaceae]]
335700
wikitext
text/x-wiki
'''Category:portulacaeae'''
{{principale}}
[[Categoria:Caryophyllales]]
{{c}}
n1zr0hbp8kr10oxj6uanp2joexpytl4
Corsica
0
1919
404503
399029
2026-07-06T20:27:17Z
Fausta Samaritani
15085
/* Ligami annantu à a reta */
404503
wikitext
text/x-wiki
[[File:Corsica-geographic map.svg|thumb|Corsica-geographic map|lang=co|link=File:Corsica-geographic_map.svg%3Flang=co]]
A '''Corsica''', chjamata inizialmente ''Cirnu'', hè un'isula di u [[Mare Terraniu]] induve hè a quarta isula più grande dopu à [[Sicilia]], [[Sardegna]] è [[Cipru]].
Hè una cullettività territuriale è un paesi. Cumporta dui dipartimenti: a [[Corsica suprana]] in nordu è a [[Corsica suttana]] in meziornu. A lingua officiale hè u [[Lingua francese|francese]], poi a lingua di a populazione hè u [[corsu]].
A capitale amministrativa di l'isula hè [[Aiacciu]] (''Ajaccio'' in francese, ''Aiaccio'' in talianu, ''[[Aghjacciu]]'' in [[dialettu aghjaccinu]]) è questa cità hè dinù a prefettura di u dipartimentu di a Corsica suttana. E grande cità di u dipartimentu sò [[Portivechju]] è [[Sartè]].
A prefettura di u dipartimentu di a Corsica suprana hè a cità di [[Bastia]] è a so agglumerazione hè a più grande di Corsica, cù e cumune di [[Furiani]], [[U Borgu]], [[Lucciana]], [[Biguglia]] è Pietranera. Dinù, a cità di [[Bastia]] hè vicinu à u [[Capicorsu]]. E principale cità di Corsica suprana sò [[Corti]] è [[Calvi]].
A Corsica teni 8.680 km<sup>2</sup> di superficia.
Fra [[1755]] è [[1769]], l'isula era un paese indipendente.
== Etimulugia : Cirnu è Corsica ==
Inizialmente l'isula si chjamava ''Cirnu'' da a supposta radice [[Grecia|greca]] significhendu ''terra di e fureste''. Dopu, hè stata chjamata ''Corsica'' da i [[Roma antica|Rumani]], pà finalmente esse ufficialmente denuminata ''Corse'' da i [[Francia|francesi]].
== Geografìa ==
=== Rilievu ===
A principale [[muntagna]] di a Corsica hè u [[monte Cintu]] incù 2 706 metri di altitudine.
=== Idrografia ===
U [[Golu]] hè u fiume più lungu di a Corsica.
Qui hè una lista di i fiumi di Corsica :
{{Fiumi di Corsica}}
== Storia ==
A Storia di a Còrsica hè assai antica. Perfinu [[Omeru]] indu l'''[[Udissea]]'' parla di a Còrsica, prova chì i Greci cunnoscevanu l'esistenza di l'isula. Si tratta per Umeru di u paese Lestrìgune: <blockquote> "Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra [...]" </blockquote>
[[File:Iron Age italy-fr.svg|thumbnail|left]]
[[File:Roman conquest of Italy.PNG|thumbnail|center]]
[[File:Justinian555AD.png|thumbnail|right|VI ème siècle]]
* [[725]] : invasione di a Corsica da i [[Lombardi]]
* [[754]] : [[Carulu Magnu]], diventatu rè di i [[Lumbardia|Lumbardi]], cede a Corsica à u [[Pappa]]
[[File:Aistulf's Italy-it.svg|thumbnail|right|VIII ème siècle]]
* [[1077]] : u Pappa [[Gregoriu VII]] cunfida l'amministrazione di a Corsica à u vescu di [[Pisa]]
* [[1133]] : i vescuvati sò spiccati in dui gruppi (unu per Genuva è une per Pisa)
* [[1195]] : istallazione di [[Gènuva]] in [[Bonifaziu]]
* [[1268]] : istallazione di [[Gènuva]] in [[Calvi]]
* [[1284]] : a Corsica diventa a proprietà di [[Genuva]]
* [[1383]] : fondazione di [[Bastia]] da [[Gènuva]]
[[File:Italia 1494-es.svg|thumbnail|right|XV ème siècle]]
* [[1551]] : [[Samperu Corsu]] occupa a Corsica incù i [[Turchia|Turchi]], per a [[Francia]]
* [[1559]] : [[trattatu di Cateau-Cambrésis]], a Corsica hè resa à [[Gènuva]]
* [[1594]] : escita di a prima storia di Corsica
* [[1725]] : nascita di [[Pasquale Paoli]]
* [[1730]] : di decembre, a Corsica dichara a so indipendenza
* [[1731]] : e truppe imperiale scalanu in Corsica, dopu à dumanda di [[Genuva]]
* [[1732]] : pace di [[Corti]], chì ùn serà micca respettata
* [[1735]] : [[30 di ghjennaghju]], dichjarazione d'indipendenza da a consulta d'[[Orezza]]
* [[1735]] : prima [[Custituzione corsa]]
* [[1736]] : [[Tiadoru di Neuhoff|Teodoru di Neuhoff]] diventa "rè di i Corsi"
* [[1737]] : convenzione di [[Versailles]] trà a [[Francia]] è [[Genuva]]
* [[1738]] : primu interventu francese
* [[1747]] : secondu interventu francese
* [[1755]] : u [[14 di lugliu]], [[Pasquale Paoli]] hè proclamatu "generale di a Nazione" da a consulta d'[[Orezza]]
* [[1755]] : seconda [[Custituzione corsa]]
* [[1765]] : apertura di l'[[Università di Corti]]
* [[1768]] : [[15 di maghju]], per via di u [[trattatu di Versaglia]] Genuva cede a Corsica à a Francia. A Corsica dichjara a guerra à a [[Francia]]
* [[1768]] : [[9 d'ottobre]], vittoria di e truppe di [[Pasquale Paoli]] annantu l'armata francese, durante a [[battaglia di U Borgu]]
* [[1769]] : [[9 di maghju]], disfatta di e truppe di [[Pasquale Paoli]] contru à l'armata francese, durante à [[battaglia di Ponte Novu]]
* [[1769]] : [[13 di ghjugnu]], [[Pasquale Paoli]] lascia a Corsica per a [[Grande Brittania]]
* [[1769]] : [[15 d'aostu]], nascita di [[Napulione Buonaparte]] in [[Aiacciu]]
* [[1789]] : l'Assemblea naziunale francese decreta ch'è « a Corsica face parte di l'Imperiu francese »
* [[1790]] : creazione di u dipartimentu di Corsica, avendu [[Bastia]] cum'è capitale
* [[1793]] : separazione di Corsica in dui dipartimenti, u [[Liamone]] è u [[Golu]]
* [[1807]] : morte di [[Pasquale Paoli]]
* [[1821]] : morte di [[Napulione Buonaparte]] annanta à l'isula di [[Santa Elena]]
* [[1840]] : viaghju di [[Prosper Mérimée]] in Corsica
* [[1858]] : [[4 d'aostu]] : a lingua francese diventa a lingua officiale in Corsica
[[File:Ethnic map (1914).jpg|miniatura|400px|Etnograficu di l'Europa in u 1914.]]
* [[1942]] : interventu talianu
== Cultura ==
=== Lingua ===
[[File:Dialetti_corsi.png|350px|thumbnail|A diffusione di u corsu è i so varietà.]]
A '''[[lingua corsa]]''' hè una lingua parlata in Corsica. Cum'è una [[lingua rumanica]] hè dirivata da u [[latinu]]. Appartene à u gruppu [[italorumanicu]] è à u sottugruppu [[tuscanu]], per quessa pudemu dì chì ci hè una grande sumiglianza cù u [[Lingua taliana | talianu]] (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà [[cismuntiche]]. E varietà [[pumuntiche]] (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a [[lingua sarda]] o [[gadduresu | lingua gadduresa]].<br> A [[lingua corsa]] ùn hè micca a lingua ufficiale di [[Corsica]] – quella hè u francese – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u [[corsu]] (in Corsica, in u cuntinente di Francia è in [[Sardegna]]). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni, è diffati a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione.
Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti (è di più), si pò dì. U statutu di a [[gadduresu | lingua galluresa]] hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a [[lingua sarda]]; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u [[sicilianu]], u gadduresu s'assumiglia à u sartinesu, ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gadduresu hà e so regule proprie è hè differente di quella di u [[corsu]].
==== Corsu Supranu ====
U corsu supranu hè parlatu in u nordu è centru di Corsica.
* '''I dialetti di u corsu supranu'''
u bastiacciu, u capicursinu, u balaninu, u nïulincu, u curtinese, u venachese, u buzincu.
==== Corsu Suttanu ====
U corsu suttanu (''pumuntincu'') hè parlatu in u sudu di l'isula.
* '''I dialetti di u corsu suttanu'''
u taravesu, u sartinesu, u portivechjacciu.
==== Corsu Ligure ====
* '''I dialetti mischjati cù u Ligure''':
[[Dialettu aghjaccinu|l'aghjaccinu]], u calvese, u [[Dialettu bunifazincu|bunifazincu]].
=== Musica ===
Pulifunie è Balli raprisentanu a musica [[Corsa]], cume a [[Pizzica]], un ballu chi esiste da luntanu.
====Strumenti Musicali Di Corsica====
* A [[Caramusa]]
* A [[Cetera]]
* A [[Chitarra]]
* A [[Tammorra]]
[[File:Tammurriata monte coppola.jpg|thumb|Tammurriata in un paese]]
* A [[Cialamella]]
* U [[Mandulinu]]
* A [[Tammuriata]]
[[File:Tammurriata monte coppola 2.jpg|thumb| Tammurriata corsa]]
* A [[Pirula]]
* A [[Pifana]]
* A [[Riberbula]]
* I [[Sunaglieri]]
* U [[Timpanu]]
* L'[[Urganettu]]
===Artisti===
====[[Musica]]====
* [[Muvrini|I Muvrini]]
* [[Diana Di L'Alba]]
* [[L'Arscusgi|L'Arcusgi]]
* [[Caramusa]]
* [[Battista Acquaviva]]
* [[Tavagna]]
* [[Voce Ventu]]
* [[I Chjami aghjalesi]]
* [[Canta u Populu Corsu]]
====Litteratura In Lingua Corsa====
* Marco Angeli,
* Ghjuvan Maria Arrighi,
* Ghjacumu Biancarelli,
* [[Marcu Biancarelli]],
* Dumenicu Austinu Casanova,
* Ghjaseppu Maria Bonavita,
* Dumenicu Carlotti (Martinu Appinzapalu),
* Santu Casanova,
* Ghjuvan Maria Comiti,
* Rinatu Coti,
* Sebastianu Dalzeto,
* Bartulumeu Dolovici,
* Paulu Matteiu Della Foata,
* Paulu Desanti,
* Alain Di Meglio,
* Anton Francescu Filippini,
* [[Jean-Joseph Flori]]
* Ghjuvan Ghjaseppu Franchi,
* Ghjacumu Fusina,
* Prete Gentili (Anghjulu-Stefanu),
* Dumenicu Antonu Geronimi,
* [[Don-Joseph Giansily]]
* Ghjacumu Gregorj,
* Ghjuvan' Petru Lucciardi,
* Anton Liunardu Massiani,
* Ange-Mathieu Mezzadri,
* Ghjuvan Luigi Moracchini,
* Norbert Paganelli,
* Ugo Peretti,
* Bertino Poli,
* Michel Poli (A umbria è à sulia),
* Petru Rocca,
* Ghjuvan Teramu Rocchi,
* Ghjacumu Thiers.
* Ghjuvan Petru Ristori
==Econumia==
===PIB per abitante===
U PIB per abitante in l'isule di u Mediterraniu in 2013, sicondu una statistica publicata da Eurostat (Unione Europea) di maghju 2015, si stabilisce di a siguente manera:<ref>Eurostat (2015).</ref>
{| class="wikitable sortable"
|- bgcolor="#C5C9E6"
| align="Center" |'''Corsica'''
| align="Center" |'''Sardegna'''
| align="Center" |'''Sicilia'''
| align="Center" |'''Baleare'''
| align="Center" |'''Malta'''
| align="Center" |'''Creta'''
| align="Center" |'''Cipru'''
|-
|| 23600 || 19300 || 16600 || 26200 || 22400 || 16100|| 24800
|-
|}
===Tassu di disimpiegu===
Eccu una cumparazione incù l'altre isule di u [[Mare Terraniu]]<ref>Sicondu: http://www.statistiques-mondiales.com/ue_chomage.htm, per [[Malta]] è [[Cipru]], l'INSEE per a Corsica, è EURES (https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?countryId=IT&acro=lmi&showRegion=true&lang=fr&mode=text®ionId=ITG&nuts2Code=ITG2&nuts3Code=null&catId=403), per a [[Siclia]] è a [[Sardegna]]. </ref>:
{| class="wikitable sortable"
|- bgcolor="#C5C9E6"
| align="Center" |'''Corsica'''
| align="Center" |'''Sardegna'''
| align="Center" |'''Sicilia'''
| align="Center" |'''Baleare'''
| align="Center" |'''Malta'''
| align="Center" |'''Creta'''
| align="Center" |'''Cipru'''
|-
|| 11% || 17,7%|| 22,5% || 15,8% || 5,6% || 25%|| 16%
|-
|}
=== Aeroporti ===
In l'isula ci sò sette aeroporti civili è unu militaru:
* [[Aeroportu di Bastia Puretta]]
* [[Aeroportu d'Aiacciu Campu di l'Oru]]
* [[Aeroportu di Corti]]
* [[Aeroportu di Calvi Santa Catalina]]
* [[Aeroportu di Figari]]
* [[Aeroportu di Prupià]]
* [[Aeroportu di Ghisunaccia]]
* [[Aeroportu di Sulinzara]] (militaru)
==Università di Corsica==
Dominique Federici hè u presidente di l'[[Università di Corsica]].
; Cullegamenti esterni
* [http://www.univ-corse.fr Università di Corsica]
* [http://www.ghjuventupaolina.com Ghjuventù Paolina] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071023144104/http://www.ghjuventupaolina.com/ |date=2007-10-23 }}
==Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino==
[[Image:Aleria, Rhyton, tête de chien.jpg|200px|right|thumb]]
U [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] hè situatu annantu à a cumuna d'[[Aleria]]. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u [[Forte Matra]] d'Aleria, à circa 70 kilomitri da [[Bastia]] è 120 kilomitri d'[[Aiacciu]].
== Fiori ==
* U [[fiori di spusedda]]
* A [[falcinedda]]
* A [[malma]]
* U [[purrionu]]
* L'[[arba strega]]
* U [[rundonu]]
* A [[sammula]]
* U [[zafranu corsu]]
* A [[mosca cavaddina]]
* U [[cardu marinu]]
* L'[[arba bicchina]]
* A [[pecita]]
* L'[[arba pughjola]]
* U [[lattaghjolu]]
* L'[[ochjigrisgiu]]
* U [[piumbonu]]
* U [[balculu]]
* L'[[arba fratesca]]
* U [[muchju biancu]]
* A [[lattaredda]]
* L'[[arba di l'Ascinzioni]]
* U [[cinnaronu]]
* U [[sciuppuleddu]]
==I Grandi Venti di Corsica==
[[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|250px|I venti di Corsica]]
A Corsica hè esposta à mori [[Ventu in Corsica|venti]], u ventu maestru essendu quantunqua u libecciu.
* U [[libecciu]]
* A [[lambata]]
* U [[gricali]]
* U [[livantu]]
* U [[maistrali]]
* U [[muntesu]]
* U [[punenti]]
* U [[sciroccu]]
* U [[sirenu]]
* U [[tarranu]]
* A [[tramuntana]]
==Note==
<references/>
== Referenze ==
* [http://www.google.fr/books/pdf/Wanderings_in_Corsica__its_history_and_i.pdf?vid=0jvhyGZkW8ZQfuNH&id=G1sBAAAAQAAJ&output=pdf&sig=qx8miNtd3zP3CGlpZ5Wc7hQOJTg ''Wanderings in Corsica; its history and its heroes'', Ferdinand Adolf Gregorovius (trad.), 1855]
* [http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/6839735/1-21052015-AP-FR.pdf/b94edcd9-024f-4433-b261-8b06d38d9987 Eurostat: U PIB per abitante in e rigione di l'Unione Europea, maghju 2015]
== Da vede dinù ==
* [[Lingua corsa]]
* [[Fiori di Corsica]]
* [[Acelli di Corsica]]
* [[Ventu in Corsica]]
* [[Torre genuvese di Corsica]]
* [[Corsica (Santu Casanova)|Corsica]]: una puesia di [[Santu Casanova]]
* [[Luiggi Giafferi]]
* [[Elezzione territoriale]]
* [[Jérôme Ferrari]]
*[[Morra]]
*[[Nomi di l'abitanti di e cumune corse]]
== Ligami annantu à a reta ==
* [http://perso.wanadoo.fr/gbatti-alinguacorsa/ A lingua corsa]
* [http://www.corse.pref.gouv.fr/ Situ di a prefettura di Corsica]
* [http://fst.univ-corse.fr Università di Corsica]
* [http://www.adecec.net/ A cultura corsa]
* [http://cursichella.eu/ Ingurdizie in lingua corsa]
[[Categoria:Regione francese]]
[[Categoria:Corsica]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
dykd1v5zy0kpg5awqcqbum90398ttgi
Isula Cavaddu
0
6920
404514
397513
2026-07-06T20:59:52Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da veda dinò */
404514
wikitext
text/x-wiki
L' '''isula di Cavaddu''' (o ''Isula di Cavallu'') hè un'[[isula]] di l'arcipelagu di i [[Isuli Lavezzi|Lavezzi]] in [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> D'una superficia di 120 ettari, hè a più grandi isula di l'arcipelagu è a sola abitata.
== Situazioni ==
[[File:Ile de Cavallo, bay view.jpg|thumb|L'isula di Cavaddu]]
L'isula di Cavaddu faci parti di l'arcipelagu di l'[[Isuli Lavezzi]], in i [[bucchi di Bonifaziu]] (u strittonu trà a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]). Hè situata à 2.3 km di a costa, à livanti di u [[capu Spironu]] è di u portu di [[Piantaredda]], annantu à u tarritoriu di a cumuna di [[Bonifaziu]]. Hè l'ariali d'abitazioni u più suttanu di [[Corsica]].
== Storia ==
=== Preistoria ===
À u [[Paleuliticu]], à l'ebbica di l'ultima ghjaciazioni, u liveddu di u mari era infiriori di 100 m riguardu à u liveddu attuali. L'isuli Cavaddu, [[Isula Lavezzu|Lavezzu]] è [[Isula Ratinu|Ratinu]] erani tandu emersi è furmaiani unu passaghju à siccu trà a Corsica è a Sardegna. À u [[Niuliticu]], 'ssi trè isuli furmaiani sempri un'isula sola, distanti di a costa d'una cintunara di metri. Hè prubabili ch'è 'ssu locu fussi statu d'una grandi impurtanza par a circulazioni trà Corsica è Sardegna mentri a Preistoria<ref name="pianu">[http://www.medpan.org/_upload/1168.pdf Pianu di gistioni di a riserva naturali di i Bucchi di Bonifaziu, 2007-2011] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091014184545/http://www.medpan.org/_upload/1168.pdf |date=2009-10-14 }}.</ref>.
I sapari datendu di l'ebbica preistorica sò stati scuparti annantu à l'isula di Cavaddu.
=== Cava rumana ===
'Ss'isula, è ancu l'isulottu aghjacenti di [[Isula di San Bainzu|San Bainzu]], fù sfruttata da i [[Rumani]] intornu di u seculu II.
Sinu à u seculu XIX, i tistimunianzi raportani ch'è i tracci di 'ssu sfruttamentu erani sempri parfittamenti visibuli, in ottimu statu di cunsirvazioni. Ma a ripiddata pruvisoria di l'estrazioni di granitu in u [[1872]] par edificà u [[Fanali di l'Isuli Lavezzi|fanali di i Lavezzi]] caghjunò a distruzzioni di a maiò parti di i vistighi rumani<ref>CDRP di Corsica, [http://www.crdp-corse.fr/imaghjini/stories/pdf/Extreme-Sud.pdf L'Estremu Sudu], p. 36.</ref>.
Di 'ssi vistighi, sola una culonna di petra firmò intatta è fù traspurtata in Bonifaziu di nuvembri 1932 par ghjuvà da munimentu cummemurativu. À i ghjorna d'oghji, i tracci di taddera in a rocca sò sempri apparenti annantu à l'isulottu di San Bainzu.
U situ di l'anziana cava hè iscrittu dapoi [[1992]] à u titulu di i munimenti storichi.
Dopu à a partenza di i Rumani, l'isula fù abbandunata sinu à u [[1800]], data à a quali un pastori vinì à stà ci solu incù a so mandria.
==Ebbica ughjinca==
=== "L'isula di i miliardarii" ===
[[File:Ile de Cavallo, Porticciolo harbour.jpg|thumb|400px|A parti custruita di l'isula di Cavaddu]]
Dapoi u [[1970]], lussuosi risidenzi sicundarii si ci sò custruiti, à tempu cù un picculu aerudromu, unu portu è una cala.
A furtuna o a nuturietà di parichji prubitarii di villi annantu à l'isula ani cuntribuitu à dà à Cavaddu u so sopranomu d' "isula di i miliardarii".
Eppuri, a custruzzioni d'abitazioni novi hè bluccata dipoi parichji anni da l'auturità à a seguita di prublemi di [[sanificazioni]], è si poni truvà unu pocu dignalocu annantu à l'isula i cantieri à l'abbandonu<ref>[http://www.bonifacio-mairie.fr/userfiles/files/Cavaddu2.pdf Corse-Matin], 15 austu di u 2011.</ref>.
===Parsunalità avindu risidutu à Cavaddu===
* [[Carulina di Monacu]]
* [[Bill Gates]]
* [[Rumanu Abramovitch]]
* [[Catalina Deneuve]]
* Vittoriu Emmanuel di Savoia
* [[Bianca]] è [[Mick Jagger]]
== Turismu ==
Si trova annantu à a piaghja calchì magazenu, calchì risturanti è un albergu.
A maiò parti di l'isula hè custituita di prubità privati.
Una navicedda rigulari parmetti di righjunghja à Cavaddu dapoi l'imbarcatoghju di [[Piantaredda]] in circa 15 minuti.
== Prutizzioni ==
L'isula di Cavaddu è l'isulottu di [[Isula San Bainzu|San Bainzu]] ùn sò micca stati resi à a cumuna di Bonifaziu in u [[1981]]. 'Ssa parti di l'arcipelagu hè dunqua esclusa di a [[riserva naturali di l'isuli Lavezzi]] è di a [[riserva naturali di i Bucchi di Bonifaziu]]<ref>[http://www.parcmarin.com/RNBB.pdf Dicretu di a Riserva Naturali di i Bucchi di Bonifaziu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090408041233/http://www.parcmarin.com/RNBB.pdf |date=2009-04-08 }}, capitulu I, articulu 1, p. 3-4.</ref>.
I vitturi ùn essendu micca auturizati annantu à l'isula, ùn ci si trova ch'è picculi veiculi elettrichi (simili à i vitturini di golfu o bicicletti).
== Noti ==
<references/>
==Da veda dinò==
* l'[[Isuli Lavezzi]]
{{Isulotti di Corsica}}
[[Categoria:Isulotti di Corsica]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
k1i3awho8k40fb08dxvn6vpy96l5pel
Sardegna
0
8089
404502
402538
2026-07-06T20:26:30Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
404502
wikitext
text/x-wiki
{{regione taliana
| regione=Sardegna
| nomeUfficiale=Sardigna
| blasone=Sardegna-Stemma.svg
| bandera=Flag_of_Sardinia.svg
| capilocu=Cagliari
| superficia=24.090
| pupulazione=1.671.937
| densita=70
| pruvincie=
<li>{{IT-CA}}</li>
<li>{{IT-SU}}</li>
<li>{{IT-NU}}</li>
<li>{{IT-OR}}</li>
<li>{{IT-SS}}</li>
| cumune=377
| situ=http://www.regione.sardegna.it/
| carta=Sardinia in Italy.svg
}}
A '''Sardegna''', ancu '''Sardigna''' (in [[sassaresu]] '''Sardhigna''', in [[gadduresu]] '''Saldigna''', in [[lingua sarda|sardu]]: ''Sardinia'', ''Sardigna'', ''Sardingia'' o dinù ''Sardìnnia''), hè a siconda più grande isula di u Mediterraniu Occidentale dopu a [[Sicilia]] è dananzu a [[Corsica]] di a quale hè distante di solu 12 kilometri.
Per una superficia di 24.090 km² a so demugrafia era in 2008 di 1.668.128 abitanti sia una densità di circa 70 abitanti/km².
L'isula hè sopratuttu cumposta di culline è di pianure, u monte u più altu "Punta La Marmora" (Pedras Carpìdas, in Sardu) culmina à 1834m in u massicciu di u Gennargentu.
Ghjè una pruvincia Taliana à statutu speciale, a so denuminazione esatta essendu "Regione Autonoma di a Sardegna".
== Lingue ==
Fora di u Talianu chì hè a lingua ufficiale, sò parlate assai lingue Rumanze in parechje varietà lucale.
===Sardu===
Si distingue principalamente in 2 varietà :
====Campidanese====
Diffusu in tutta a medità suttana di l'isula hè u più adupratu di i dialetti Sardi, hè cunnisciutu cum'è essendu u più nuvattivu è u più omogeneu.
====Logudorese====
Diffusu in u Nordu hè più vicinu da u Latinu, hà lasciatu un impurtanta tradizione literaria è puetica ciò chì li vale d'esse à spessu cunsideratu cum'è u più prestigiosu, a riferenza.
U Nuorese bench'è fendu parte di e parlate Logudorese hè detta a più arcaica di e parlate Sarde. Hè stata un elemente centrale per cuncepì un mudellu di lingua Sarda Cumunu (Limba Sarda Comuna) sperimentalamente adupratu in 2006 per a scrittura di ducumenti à caratteri di coufficialità cù u Talianu.
[[File:Sardinia Language Map.png|thumbnail|right|Repartizione di e lingue in Sardegna]]
===Corsu===
U Gadduresu è u Sassaresu assai vicini dà u Sartinesu sò cunsiderati cume varietà di a lingua Corsa.
Si parla certe volte di "Corsu-Gallurese" o di "Diasistema Corsu-Sardu", u vucabulariu Gadduresu essendu cumpostu à 80% di Corsu Sartinese è à 20% di Sardu Logudorese.
[[File:Dialetti_corsi.png|thumbnail|right|Repartizione di e lingue in Corsica]]
===Isulotti Linguistichi===
====Catalanu====
Parlatu à l'ingiru di a cità d'Algheru, detta a piccula Barcelona.
====Ligure====
Parlatu in u circondu di a cumuna di Carloforte, dettu "U Pàize" (u paese, in Tabarchinu)
[[File:Romance 20c en-2009-15-02.png|thumbnail|right|Repartizione di e lingue Rumanze in Europa]]
=== Cumparazione di u Patre Nostru ===
====Latinu====
Pater noster, qui est in caelis, sanctificetur nomen tuum. Adveniat regnum tuum, fiat voluntas tua sicut in caelo et in terra. Panem nostrum cottidianum da nobis hodie et dimitte nobis dedita nostra, sicut nos dimittimus debitoribus nostris. Et ne nos inducas in temptationem, sed libera nos a malo. Amen.
====Talianu====
Padre nostro che sei nei cieli, sia santificato il tuo nome; venga il tuo regno, sia fatta la tua volontà, come in cielo così in terra. Dacci oggi il nostro pane quotidiano, rimetti a noi i nostri debiti, come noi li rimettiamo ai nostri debitori e non ci indurre in tentazione, ma liberaci dal male. Amen.
====Sardu Campidanese====
Babbu nostu ki ses in is Celus, santificau siat su nòmini tuu, bengat a nosu su reinu tuu, fatta siat sa voluntadi tua comenti in su celu aici in sa terra. Su pani nostu de dogna di donanosidd' oi, e perdonanosì is peccaus nostus, comenti nosaturus perdonaus is depidoris nostus, no nosi lessis arrui in sa tentatzione, ma lìberanosì de su mali. Amen.
====Sardu Logudorese====
Babbu nostru ki istas in sos kelos, santificadu siat su nòmene tou, benzat a nois su regnu tou e fatta siat sa voluntade tua comente in su kelu gai in sa terra. Su pane nostru de dogni die dànnolu oe, perdona a nois sos peccados nostros comente nois perdonamus sos inimigos nostros, e non nos lesses ruer in tentatzione, ma lìberanos dae su male. Amen.
====Sardu Nuorese====
Babbu nostru, ki istas in sos chelos, santificau siat su lùmene Tuo; benzat a nois su regnu Tuo, fatta siat sa voluntade Tua comente in su kelu gai in sa terra. Dàe nos oje su pane nostru cotidianu, perdona a nois sos peccados nostros comente nois los perdonamus, e non nos lesses rugher in tentassione, ma lìberanos dae su male. Amen.
====Corsu (varietà settentriunale)====
Patre nostru chì sì in celu, ch'ellu sia santificatu u to nome; ch'ellu venghi u to regnu; ch'ella sia fatta a to vulintà, in terra cum'è in celu. Dacci oghjeghjornu u nostru pane cutidianu; è rimettici i nostri debbiti, cum'è nò i rimettimu à i nostri debbitori; ùn ci induce micca in tentazione, ma francaci da u male. Amè (è cusì sia)
====Corsu (variità miridiunali)====
Patri nosciu chì sè in celu, ch'eddu sighi santificatu u to nomu; ch'eddu venghi u to regnu; ch'edda sighi fatta a to vulintà, in tarra com'è in celu. Dacci oghjighjornu u nosciu pani cutidianu; è rimettici i nosci debbiti, com'è nò i rimittimu à i nosci dibbitori; ùn ci inducia micca in tintazioni, ma francaci da u mali. Amè (è cusì sighi)
====Francese====
Notre Père, qui es aux Cieux, que ton nom soit sanctifié, que ton règne vienne, que ta volonté soit faite sur la terre comme au ciel. Donne-nous aujourd’hui notre pain de ce jour, pardonne-nous nos offenses comme nous pardonnons aussi à ceux qui nous ont offensés, et ne nous soumets pas à la tentation, mais délivre-nous du mal. Amen.
== Geugrafia ==
Longa di 270km è larga di 145km si trova à 189km di a penisula Taliana è a 184 km di a [[Tunisia]].
Hè custituita per a maiò parte di culline è di qualchì pianura, a sola piaghja veramente rimarchevule ghjè quella di urigina fluviale di u Campidanu.
I dui fiumi principali sò u Tirsu (135km) è a Flumendosa (127km).
"Pedras Carpìdas", u monte u più altu di l'isula, truvendusi in u massicciu di Gennargentu culmina à 1834m.
Invece hè alluntanata solamente di 12 km di e Bocche di Bunifaziu, di un puntu di vista Geulogicu a Corsica è a Sardegna formanu un microcuntinente chì deriva in un pezzu sanicciu. Si parla tandu di bloccu Corsu-Sardu
Vede u situ di u CCSTI di Corsica : [http://www.ccsti-corse.asso.fr/index.php?option=com_content&view=article&id=132:la-derive-corso-sarde&catid=35:les-news-du-ccsti-de-corse&Itemid=53 clicchendu quì]
[[File:Gusana.jpg|thumb|right|250px|Gennargentu è u lacu di Gusana]]
== Fonte ==
[http://it.wikipedia.org/wiki/Pagina_principale] Wikipedia in Talianu<br>
[http://fr.wikipedia.org/wiki/Wikip%C3%A9dia:Accueil_principal] Wikipedia in Francese<br>
[http://www.orbilat.com/Languages/Italo-Romance_examples.html] Lingue Italo-Romanze<br>
[http://sc.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0gina_printzipale] Wikipedia in Sardu<br>
== Leia Interna ==
- [[Patre nostru|Articulu nantu à u Patre Nostru]]<br>
- [[Anonima Sequestra]]<br>
- [[Morra]]<br>
- [[Sardi (populu)]]<br>
- [[Viticultura in Sardegna]]<br>
== Leia Esterna ==
[http://www.ditzionariu.org/home.asp] Dizziunariu di lingua Sarda {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090425152317/http://www.ditzionariu.org/home.asp |date=2009-04-25 }}<br>
[http://www.acalisa.org/] Acadèmia Campidanesa de sa Lìngua Sarda {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200208085200/http://www.acalisa.org/ |date=2020-02-08 }}<br>
[http://www.sotziulimbasarda.net/] Sotziu Limba Sarda<br>
[http://salimbasarda.net/] Limba Sarda 2.0<br>
[http://limbasardacomuna.blogspot.fr/] Limba Sarda Comuna<br>
[http://limbasnatziones.tempusnostru.it/home.page?docId=1949] Limbas & Natziones {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121120215503/http://limbasnatziones.tempusnostru.it/home.page?docId=1949 |date=2012-11-20 }}<br>
[http://www.sardegnadigitallibrary.it/] Sardegna Digital Library {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110226184523/http://www.sardegnadigitallibrary.it/ |date=2011-02-26 }}<br>
{{Regioni taliane}}
[[Categoria:Regione taliana|Sardegna]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
9czuowjeli0koapyfgjf1f1ojr6gbgz
Isula di Spargi
0
12456
404515
355591
2026-07-06T21:01:39Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da veda dinò */
404515
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Isola di Spargi 3.JPG|thumb|right|250px|U mari di l'Isula di Spargi]]
'''Spargi''' hè un'isula di l'[[arcipelagu di A Matalena]], situatu in a parti nord'urientali di a [[Sardegna]], in a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Faci parti di u [[parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]].
== Giugrafia ==
[[File:La_Maddalena_-_Isola_di_Spargi_(01).JPG|250px|thumb|L'isula di Spargi]]
Incù a so superficia di 4.20 km2 par circa 11 chilomitri di costi, Spargi hè a terza isula di l'arcipelagu da a so tadda, dopu à [[A Matalena]] è [[Caprera]]. Hè à l'intuttu custituita da [[granitu]] rusulinu, incù un rilevu turmintatu chì culminighja à 153 metri in a [[Guardia Presposti|Vardia Preposti]]. L'isula hè di natura [[granitu|granitica]], ricchissima d'acqua è vigitazioni uspitighja numarosi spezii d'[[aceddu|aceddi]].
A costa à punenti, dirittamenti esposta à i [[maistrali (ventu)|maistralati]], hè salvatica in tuttu è inuspidaliera. À livanti, a costa hè frastaddata da una succissioni d'inziccaturi chì in u so fondu ci si trovani parichji spiaghji rinumati par a finezza di a so rena bianca è a trasparenza di i so acqui smiraldu, a più cunnisciuta essendu a ''Cala Cursara'' (dinuminata cussì, chì i pirati corsi avariani avutu l'abitudina di ghjugna in 'ssa cala). 'Ss'inziccaturi, inquatrati da scoddi induva l'erusioni hà sculpitu formi spittaculari - di tipu dittu à tafoni -, attirani i turisti d'istatina. L'isula hè in tempu nurmali disabitata.
À u punenti di Spargi ci si trova a piccula isula di Spargiottu, idda stessa scurtata da un isulottu chjamatu Spargiuteddu. In tantu ch'è riserva d'[[avifauna]], u so accessu hè strittamenti intarditu.
== Storia ==
I vistighi navali di l'[[ebbica rumana]] datendu da u seculu II sò stati ritruvati in l'acqui di Spargi<ref>Sò ormai esposti à u museiu navali di A Matalena.</ref>.
À u principiu di u seculu XIX, l'isula custituì u rifughju d'un banditu, [[Natali Berretta]] chì si piattò in Spargi, fughjindu a so cundanna. Riiscì cusì à sfughja a galera, ma quandu finalmenti a so innucenza fù pruvata dicisi di firmà ci cù a so famidda tinindu [[capra|capri]] è [[vacca|vacchi]].
À u principiu di l'annati 1900, i stallazioni di difesa militareschi sò stati edificati annantu à l'isula. Trà iddi u forti ''Zanottu'', chì fù imprudatu mentri i dui cunflitti mundiali, hè certamenti u meddu cunsirvatu.
In i fundali inghjru à l'isula sò stati truvati parichji resti d'una navi [[antica Roma|rumana]] di u [[seculu II A.C.]] oghji asposti a u museu navali di [[a Matalena]].
== Noti ==
<references/>
==Da veda dinò==
* [[Santa Maria (Sardegna)|Santa Maria]]
* [[Razzoli]]
[[Categoria:Isula di Sardegna]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
[[Categoria:Gaddura]]
larayj3v45gz4zb8tf85peuzc5n2iuv
Arcipelagu toscanu
0
12460
404495
399144
2026-07-06T18:30:29Z
Carsten Steger
20213
Aerial image of Gorgona inserted.
404495
wikitext
text/x-wiki
L''''Arcipelagu toscanu''' hè furmatu da un gruppu di setti isuli maiori, di i quali a più grandi hè l'[[isula d'Elba]], incù parechji più minori, rilievi sottumarini è scogli situati trà a terraferma [[Tuscana]] è a [[Corsica]]. L'[[arcipelagu]] hè bagnatu da quattru [[mari]]: u [[Mari Liguru]] à [[nordu]] di l'isula d'Elba, u [[canali di Piumbinu]] à [[livanti]], u [[mari Tirrenu]] à [[sudu]] è u [[canali di Corsica]] à [[punenti]] di i costi [[isula d'Elba|elbani]]. U canali di Corsica è u canali di Piumbinu poni essa cunsidarati com'è [[Bracciu di mari|bracci di mari]] di culligamentu trà u Mari Liguru è u [[Mari Tirrenu]], rispittivamenti à [[punenti]] è à [[livanti]] di l'[[isula d'Elba]].
== Isuli ==
L'[[Lista di isuli di l'Italia|isuli]] maiò sò:
[[Image:Casa di Napoleone.JPG|A casa di [[Nabulionu Bonaparte|Nabulionu]] à [[Portuferraiu]]|right|300px|thumb]]
{| class="wikitable sortable"
!Isula!!km²!!Pupulazioni
|-
|[[isula d'Elba]]||224||32.043
|-
|[[isula di u Gigliu]]||24||1.439
|-
|[[Capraia Isula|isula di Capraia]]||19||410
|-
|[[isula di Monticristu]]||13||2
|-
|[[isula di Pianosa (Tuscana)|isula di Pianosa]]||10||0
|-
|[[isula di Gurgona]]||2||147
|-
|[[Giannutri|isula di Giannutri]]||3|| 13
|-class="sortbottom"
|'''Tutali:'''||295 km²||34.054
|}
[[Image:Capraia Capra.jpg|[[Capraia Isula|Capraia]], u paesi|300px|right|thumb]]
L'[[Lista di isuli di l'Italia|isuli]] minori sò:
* [[Isula di Palmaiola]]
* [[Cerboli|Isula di Cerboli]]
* [[Formichi di Grosseto]]
I rilievi sottumarini è i scogli affiuranti sò:
* [[Isula Argentarola|Argentarola]] ([[Monti Arghjintariu]])
* [[Furmicula di Buranu]]
* [[Isula Rossa (Monti Arghjintariu)|Isula Rossa]] ([[Monti Arghjintariu]])
* [[Isulottu (Monti Arghjintariu)|Isulottu]] ([[Monti Arghjintariu]])
* [[Scogliu d'Africa]] o [[Furmicula di Monticristu]]
* [[Rilievi sottumarini di a Meloria]]
* [[Rilievi sottumarini di Vada]]
[[Image:Montecristo1.JPG|L'isula di [[Isula di Monticristu|Montecristu]]|300px|right|thumb]]
L'isulotti è i scogli affiuranti vicinu à l'isuli sò:
* [[Formichi di Capraia]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Isula di a Praiola]] o Peraiola ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Scuglionu di Capraia]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Scogliu di u Gattu]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Scogliu di a Manza]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Scogliu di l'Ògliera]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Formichi di a Zanca]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Scugliettu di Portuferraiu]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isula di i Topi]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isulottu d'Ortanu]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isuli Gemini]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Scogliu Remaiolu]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isula Curbella]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Scogliu di a Triglia]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isolottu di a Scarpa]] ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Isula di Pianosa]])
* [[Isolottu di a Scola]] ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Isula di Pianosa]])
* [[I Scoli]] ([[Isula di u Gigliu]])
* [[Isula di a Cappa]] ([[Isula di u Gigliu]])
* [[Scogliu di u Corbu]] ([[Isula di u Gigliu]])
* [[Faraglionu di l'isula di u Gigliu]] ([[Isula di u Gigliu]])
== Gallaria di imaghjini ==
<gallery>
Image:Elba Enfola.jpg|L'Enfola, [[Isula d'Elba|Elba]]
Image:Elba-004.jpg|Scaglieri, Elba
Image:Cala Giovanna Pianosa(LI)2.JPG|Cala Giovanna, [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]]
Image:Spiaggia delle cannelle.JPG|A spiaghja di i Cannelle, [[Isula di u Gigliu|Gigliu]]
Image:Giannutri runway.jpg|A costa di [[Giannutri]]
Image:Aerial image of Gorgona (view from the east).jpg|[[Isula di Gurgona|Gurgona]]
Image:Palazzo della Specola Pianosa (LI).jpg|U Palazzu di a Specola à [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]]
Image:17-6-09-Villa san Martino (38).JPG|[[Villa di San Martinu]], Portuferraiu
Image:Capoliveri Elbe Elba.JPG|U borgu tipicu di [[Capoliveri]]
</gallery>
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.
== Da veda dinò==
*[[Italia]]
*[[Tuscana]]
== Liami ==
*http://www.legambientearcipelagotoscano.it {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090125113117/http://www.legambientearcipelagotoscano.it/ |date=2009-01-25 }}
*[http://www.isoletoscana.com/arcipelago-toscano/ Isole Toscana] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080509184840/http://www.isoletoscana.com/arcipelago-toscano/ |date=2008-05-09 }} Purtali didicatu à l'archipelagu.
*[http://www.islepark.it/ Parcu Naziunali Archipelagu Tuscanu]
[[Categoria:Regione taliana]]
luyd8xrj80k08tjjujlakvz15jlnswg
404505
404495
2026-07-06T20:29:13Z
Fausta Samaritani
15085
categorie
404505
wikitext
text/x-wiki
L''''Arcipelagu toscanu''' hè furmatu da un gruppu di setti isuli maiori, di i quali a più grandi hè l'[[isula d'Elba]], incù parechji più minori, rilievi sottumarini è scogli situati trà a terraferma [[Tuscana]] è a [[Corsica]]. L'[[arcipelagu]] hè bagnatu da quattru [[mari]]: u [[Mari Liguru]] à [[nordu]] di l'isula d'Elba, u [[canali di Piumbinu]] à [[livanti]], u [[mari Tirrenu]] à [[sudu]] è u [[canali di Corsica]] à [[punenti]] di i costi [[isula d'Elba|elbani]]. U canali di Corsica è u canali di Piumbinu poni essa cunsidarati com'è [[Bracciu di mari|bracci di mari]] di culligamentu trà u Mari Liguru è u [[Mari Tirrenu]], rispittivamenti à [[punenti]] è à [[livanti]] di l'[[isula d'Elba]].
== Isuli ==
L'[[Lista di isuli di l'Italia|isuli]] maiò sò:
[[Image:Casa di Napoleone.JPG|A casa di [[Nabulionu Bonaparte|Nabulionu]] à [[Portuferraiu]]|right|300px|thumb]]
{| class="wikitable sortable"
!Isula!!km²!!Pupulazioni
|-
|[[isula d'Elba]]||224||32.043
|-
|[[isula di u Gigliu]]||24||1.439
|-
|[[Capraia Isula|isula di Capraia]]||19||410
|-
|[[isula di Monticristu]]||13||2
|-
|[[isula di Pianosa (Tuscana)|isula di Pianosa]]||10||0
|-
|[[isula di Gurgona]]||2||147
|-
|[[Giannutri|isula di Giannutri]]||3|| 13
|-class="sortbottom"
|'''Tutali:'''||295 km²||34.054
|}
[[Image:Capraia Capra.jpg|[[Capraia Isula|Capraia]], u paesi|300px|right|thumb]]
L'[[Lista di isuli di l'Italia|isuli]] minori sò:
* [[Isula di Palmaiola]]
* [[Cerboli|Isula di Cerboli]]
* [[Formichi di Grosseto]]
I rilievi sottumarini è i scogli affiuranti sò:
* [[Isula Argentarola|Argentarola]] ([[Monti Arghjintariu]])
* [[Furmicula di Buranu]]
* [[Isula Rossa (Monti Arghjintariu)|Isula Rossa]] ([[Monti Arghjintariu]])
* [[Isulottu (Monti Arghjintariu)|Isulottu]] ([[Monti Arghjintariu]])
* [[Scogliu d'Africa]] o [[Furmicula di Monticristu]]
* [[Rilievi sottumarini di a Meloria]]
* [[Rilievi sottumarini di Vada]]
[[Image:Montecristo1.JPG|L'isula di [[Isula di Monticristu|Montecristu]]|300px|right|thumb]]
L'isulotti è i scogli affiuranti vicinu à l'isuli sò:
* [[Formichi di Capraia]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Isula di a Praiola]] o Peraiola ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Scuglionu di Capraia]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Scogliu di u Gattu]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Scogliu di a Manza]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]])
* [[Scogliu di l'Ògliera]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Formichi di a Zanca]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Scugliettu di Portuferraiu]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isula di i Topi]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isulottu d'Ortanu]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isuli Gemini]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Scogliu Remaiolu]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isula Curbella]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Scogliu di a Triglia]] ([[Isula d'Elba]])
* [[Isolottu di a Scarpa]] ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Isula di Pianosa]])
* [[Isolottu di a Scola]] ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Isula di Pianosa]])
* [[I Scoli]] ([[Isula di u Gigliu]])
* [[Isula di a Cappa]] ([[Isula di u Gigliu]])
* [[Scogliu di u Corbu]] ([[Isula di u Gigliu]])
* [[Faraglionu di l'isula di u Gigliu]] ([[Isula di u Gigliu]])
== Gallaria di imaghjini ==
<gallery>
Image:Elba Enfola.jpg|L'Enfola, [[Isula d'Elba|Elba]]
Image:Elba-004.jpg|Scaglieri, Elba
Image:Cala Giovanna Pianosa(LI)2.JPG|Cala Giovanna, [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]]
Image:Spiaggia delle cannelle.JPG|A spiaghja di i Cannelle, [[Isula di u Gigliu|Gigliu]]
Image:Giannutri runway.jpg|A costa di [[Giannutri]]
Image:Aerial image of Gorgona (view from the east).jpg|[[Isula di Gurgona|Gurgona]]
Image:Palazzo della Specola Pianosa (LI).jpg|U Palazzu di a Specola à [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]]
Image:17-6-09-Villa san Martino (38).JPG|[[Villa di San Martinu]], Portuferraiu
Image:Capoliveri Elbe Elba.JPG|U borgu tipicu di [[Capoliveri]]
</gallery>
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.
== Da veda dinò==
*[[Italia]]
*[[Tuscana]]
== Liami ==
*http://www.legambientearcipelagotoscano.it {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090125113117/http://www.legambientearcipelagotoscano.it/ |date=2009-01-25 }}
*[http://www.isoletoscana.com/arcipelago-toscano/ Isole Toscana] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080509184840/http://www.isoletoscana.com/arcipelago-toscano/ |date=2008-05-09 }} Purtali didicatu à l'archipelagu.
*[http://www.islepark.it/ Parcu Naziunali Archipelagu Tuscanu]
[[Categoria:Tuscana]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
4acxm0wn16lepsrb795fpw3jd3jogwv
Capraia Isula
0
12534
404509
403674
2026-07-06T20:43:31Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix
404509
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna taliana|cumuna=Capraia Isula
[[File:Capraia Isola panorama 01.JPG|300px|<center>Panurama di Capraia</center>]]
[[File:Capraia Isola-Stemma.svg|80px]]
| nomeUfficiale=Capraia Isola
| sigluRegione=TOS
| sigluPruvincia=LI
| latitudineGradi=43
| latitudineMinute=3
| latitudineSeconde=0
| lungitudineGradi=9
| lungitudineMinute=51
| lungitudineSeconde=0
| altitudine=52
| superficia=19
| pupulazione=410
| densita=20
| merre=Maurizio Della Rosa
| posta=57032
| telefunu=0586
| istat=049005
| abitanti=Capraiesi
| patrone=San Nicola
| festa=u [[6 di dicembre]]
| situ=http://www.comunecapraiaisola.it/
}}
'''Capraia Isula''' hè una cumuna di 410 abitanti (31-12-2010) di a [[pruvincia di Livornu]], situata annant'à l'isula umonima. Si trova à 64 km da [[Livornu]], 53 da Piumbinu, 37 km da [[Gorgona]] è 31 km da a [[Corsica]].
[[File:Arcipelago Toscano.png|thumb|250px|center|L'archipelagu Tuscanu]]
== Giugrafia ==
L'isula di Capraia hè situata in u [[Canali di Corsica]] (bracciu di mari à u cunfini trà u [[Mari licuru]] è u [[Mari Tirrenu]]), è hè un'isula d'urighjina vulcanica, a terza par grandura di l'[[Archipelagu Tuscanu]] dopu à l'[[Isula d'Elba|Elba]] è l'[[isula di u Gigliu]]. Hè infatti longa circa 8 km (da punta Teglia à nordu è punta di u ''Zenòbito'' à sudu) è larga 4, par una suparficia di 19,26 km<sup>2</sup>. U pirimetru hè di circa 30 km. Hè l'isula di l'archipelagu più luntana da a tarra ferma taliana truvendu si più vicina à a costa urientali di a [[Corsica]] ch'è à a costa tuscana, rispettu à a quali si trova à punenti di u ''Golfu di Baratti'' ([[Piumbinu]]). Hè un'isula d'urighjina vulcanica, cù u conu d'eruzzioni sempri oghji beddu visibili par mità in a tipica cala Rossa, sicuramenti una di i cali più particulari di l'arcipelagu.
Prisenta costi alti è rucciosi cù assenza di piaghji è un lachittu in l'area più interna muntagnosa, dundi ci sò cimi di più di 400 metri d'altura. A cima più alta hè u monti Casteddu, altu 447 metri chì à punenti si lampa in mari à pricipiziu è a livanti fala più pianu cù picculi vaddi, a più impurtanti di quisti essendu u ''vadu'' di Portu, longu circa 3 km è chì sfucia à Capraia Portu.
Da un puntu di vista [[giulugia|giulogicu]] a cumpusizioni di l'isula hè sopratuttu carattirizzata da culati d'[[andesiti]], assuciati à [[tufu]] è [[breccia]], mentri à a punta di u ''Zenòbito'' ci si trovani rocchi [[basaltu|basaltichi]]. In l'estremu sudu di l'isula sò visibili i resti di un anticu [[vulcanu]] micca più attivu, sciuppatu in ebbica rimota, chì hà lacatu traccia in i fianchi rucciosi à forma di troncu di conu, cù culori variabili trà u rossu è u nieddu dirivati da a [[lava]] chì s'è ammuchjata in i scuglieri (a Cala Rossa).
A costa hè rucciosa è suventi micca raghjunghjibili via tarra par via di a mancanza di stradi; ci sò grotti è insinaturi criati da l'arusioni di l'acqua.
Oghji faci parti di u [[Parcu Naziunali Archipelagu Tuscanu|Parcu Naziunali di l'Archipelagu Tuscanu]]. La vighjitazioni hè ricchissima è prisenta calchì spezia andemica rarissima. Trà quisti spiccani i trè spezii di l'isulottu di a ''Peraiola'', distanti solu pochi metri da l'isula principali, ma sufficienti par isulà sti spezii chì si sò avoluti in manera diffarenti rispettu à quiddi di l'isula vicina: una ghjinestra senza spini (annant'à l'isulottu ùn ci pasciani micca i capri), una lumaca senza gusciu è un' aciartula. In u punenti di l'isula, annant'à i ribbi in pinnenti, cresci ancu u fussili viventi di a palma nannara, ricuddendu à quandu tutta l'Auropa era cuperta da spezii oghji prisenti solu monda più à sudu.
Da signalà, pà cumpia, u ''Stagnonu di a Capraia'', piccula zona umida chì si stendi in a parti alta di l'isula.
== Storia è attualità ==
Anticamenti chjamata Aegylon, (Αηγυλον) da i grechi è ''Capraria'' da i rumani, u nomu dirivaria da a prisenza di [[capra|capri]] salvatichi in l'isula, ma sicondu un'antra tiuria u tuponimu dirivaria da un tarmini meditarraniu ''*karpa'' cù u significatu di "rocca".
In u IVu seculu ci fù un asilu par [[cenobiti]].
In u [[1055]] fù cunquistata da i pirati [[Sarracini]], è dapoi tandu fù duminata da i [[Pisa]]ni è passò difinitivamenti sott'à l'orbita di [[Genuva|Ghjenuva]] dopu à a [[battaglia di a Meloria]] è in u [[1507]] fù custruita da i ghjenuvesi a furtezza di Santu Ghjorghju è i torri par cuntrastà a pirataria. Liata amministrativamenti à a [[Corsica]], in u [[1767]] fù accupata da i suldati di [[Pasquali Paoli]]. Fù lacata à a Ripublica di Ghjenuva puri dapoi chì l'isula maiori fù data in affidamentu à a [[Francia]] in u [[1768]] cù u [[Trattatu di Versaglia (1768)|Trattatu di Versaglia]]. Dopu à l'annissioni di l'exi Ripublica di Ghjenuva à u Regnu di Sardegna (1720-1861) cù u [[Cungressu di Vienna]] di u [[1814]] è a pruclamazioni di u Regnu d'Italia.
Dopu à a [[siconda guerra mundiali]] ci hè stata par parechji anni una galera.
== Acunumia ==
Oghji Capraia hà un'ecunumia [[turisimu|turistica]], sopratuttu d'istatina, cù un ochji particularmenti attentu à a natura malgradu a so schersa capacità alberghera.
== Capraia Isula ==
U paesi di Capraia Isula si trova à 52 metri d'altura è dundi si pò alzà à u Casteddu Santu Ghjorghju, à 91 m. d'altura, adificatu da i ghjenuvesi annant'à i resti d'un forti pisanu.
== Lochi d'intaressu ==
* Ghjesgia di Santu Nicola
* Ghjesgia di Sant'Antoni
* Pievi di Santa Maria Assunta
* Ghjesgia di Santu Stefanu
=== Strutturi difinsivi ===
* Forti di Santu Ghjorghju
* Torri di lu Portu
* Turretta di lu Bagnu
* Torri di la Regina
* Torri di lu ''Zenobito''
== Lingua ==
Un aspettu d'intaressu di a cultura isulana hè a lingua parlata finu à pochi dicennii fà: sumiglianti à a [[lingua corsa]] più ch'è à u [[lingua taliana|tuscanu]], hà subitu pà seculi l'influenza di a ''lingua licura'' arricchiscendu si di una quantità di prestiti lissicali è di cumpunenti morfulogichi è sintattichi. U dialettu capraiesu murì in u XXu seculu dopu à a sustituzioni di a pupulazioni di l'isula cù immigrati, familiari di l'impiicati di a galera.
Asempiu di dialettu capraiesu:
{| class="itwiki_template_toc" width="100%" style="text-align:center"
!bgcolor="#EFEFEF" width="50%"| I passatempi
|-
|
'''Capraiese'''
'''''I passatempi'''''
''Sigghi natu à Capraia è g'agghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli à fa u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce è ci stève in mare dill'òre finu à quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami à rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata à la pella è riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, à l'ora di cena. Quandu fève bugghiu à no'zitèlli ci mandèvani à fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami à mandilate piene po' in casa li mettivami ind'e un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati à pigghie u sacchéttu ère vòtu è li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare è c'è vulutu più di mezz'ora à ricugghiàli tutti.''
----
'''Corsu'''
'''''I passatempi'''''
''Sò natu in Corsica è v'aghju passatu i megli anni di a me ghjuventù. Ricordu quand'èramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli a fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli né cotule e ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u freddu, dopu ci n'andavamu a vultulàcci in quella rena bullente da u sole. Po' l'ultima capiciuttata per levacci a rena attaccata à a pelle è vultavamu in casa chì u sole era di ghjà calatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitèlli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. N'arricuglìamu à mandilate piene po' in casa i punìamu ind'à un sacchéttu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti ch'èra sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu ellu èra biotu è i granchi giravanu per tutte e camere è c'hè vulsuta più di mezz'ora à ricoglilli tutti.''
----
|}
== Altri immaghjni ==
<gallery>
Image:Capraia Castello San Giorgio.jpg|Forti di Santu Ghjorghju
Image:capraia_calarossa_001.jpg|Cala Rossa
Image:capraia_calarossa_002.jpg|Torra di u ''Zenobitu''
Image:Capraia_Isola_Grotta.jpg|Grotta marina
</gallery>
== liami ==
* [http://www.capraiavacanze.it/ Vacanzi à Capraia]
* [http://nuke.capraia.biz/ Purtali Isula di Capraia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081205143606/http://nuke.capraia.biz/ |date=2008-12-05 }}
* [http://www.isoladicapraia.it infurmazioni turistichi]<br />
* [http://www.prolococapraiaisola.it Pro Loco di l'Isula di Capraia]
[[Categoria:Tuscana]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
b0mtc0qsn1nq9bv9ds00qt9kaxre8n7
Gorgona
0
12538
404494
347328
2026-07-06T18:13:17Z
Carsten Steger
20213
Aerial image of Gorgona inserted.
404494
wikitext
text/x-wiki
[[File:Aerial image of Gorgona (view from the east).jpg|thumb|240px|right|Isula Gurgona]]
[[File:Arcipelago Toscano.png|thumb|240px|L'archipelagu Tuscanu]]
{{Citazione|''Adsurgit ponti medio circumflua Gorgon inter Pisanum Cyrnaicumque latus''|[[Claudiu Rutilio Namaziano]], ''De reditu'', I, 515, V seculu d.C.}}
L<nowiki>'</nowiki>'''Isula di Gurgona''' (o '''Isula di Gorgona''') si trova in u [[Mari Liguru]] di fronti à [[Livornu]], à 37 [[chilomitru|km]] da a costa. Longa 3 chilomitri è larga circa 2, incù i so 220 [[ettaru|ettari]] hè a più chjuca di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. È una frazzioni di a [[Livornu|cumuna di Livornu]], faci infatti parti di a IIa Circuscrizioni. Hè situata à 37 km da [[Livornu]], à 39 km da [[Capraia]] è à 60 km da a [[Corsica]].
==Giugrafia==
[[File:Isola Gorgona 3.JPG|thumb|240px|Gurgona: Amministrazioni di a culonia penali]]
Incù l'isuli di [[Capraia Isula|Capraia]], [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], [[Isula d'Elba|Elba]], [[Isula di u Gigliu|Gigliu]], [[Giannutri]] è [[Isula di Monticristu|Monticristu]] custituisci u [[Parcu Naziunali Arcipelagu Tuscanu]], natu par pruteghja ni l'ambienti naturali di grandi valori culturali è scentificu. Hè muntosa par u più è ricca di vegetazioni tipica di a [[machja meditarrania]], ma ci si trovani ancu parechji esimplari di [[Castanea sativa|castagnu]] è [[Alnus glutinosa|alzu]]; u so rilievu più altu hè di 255 metri.
Gurgona hè attualmenti sediu di una [[culonia penali]], rializata inizialamenti com'è succursali di quidda di Pianosa in u [[1869]], ma u so centru civili hè u paesi di l'antichi piscadori, oghji cumpostu da 67 risidenti, frà i quali solu 7 viviani stabilamenti in l'anticu borgu di i piscadori.<ref>{{Cita news|url=http://corrierefiorentino.currieri.it/firenze/nutizii/cronaca/2011/2-nuvembri-2011/appeddu-gorgona-prisidenti-ci-salvi-1902024123147.shtml|titulu=Gurgona scrivi à Napolitano: "Prisidenti, ci salvi edda"|pubblicazioni=Currieri di a Sera|ghjornu=2|mesi=nuvembri|annu=2011|accessu=2 nuvembri 2011}}</ref>
Parcurrendu a linia di a costa, si scontrani sughjistivi inziccaturi è baii com'è quidda di ''Cala Sciroccu'' induva edda s'apri a ''Sapara di u Boiu marinu'', un tempu rifughju di [[vechju marinu|vechji marini]]. Versu punenti a costa cadi à piccu in u mari, mentri à livanti digrada furmendu trè vaddi cumpiendu incù picculi cali (''Cala Maestra'', ''Cala Marcona'', ''Cala Sciroccu'').
== Clima ==
L'isula si carattarizeghja par u tipicu [[clima meditarraniu]], incù mudarati [[escursioni termica|escursioni termichi]] diurni è staghjunali.
Si virificheghjani sultantu raramenti intensi episodii di fretu [[inguernu|inguirnali]] è di caldu intensu [[istati|estivu]]; i [[pricipitazioni]], schersi d'[[istatina]], si cuncentrani privalintamenti di [[vaghjimu]], incù massimu sicundariu à u principu di u [[branu]].
I [[tampiraturi]] medii di a [[stazioni metiurulogica]] ufficiali sò influinzati da l'altitudina, essendu datu a pusizioni vicinu à u rilievu più elevatu di l'isula.
==Flora è fauna==
* ''Limonium gorgonae'' (Limoniu di Gurgona)
* ''Limonium savianum''
* ''Oxychilus gorgonianus'' (Sammartinu di Gurgona)
* ''Podarcis muralis'' ssp. ''vinciguerrai'' (Aciartula di Gurgona)
== Storia ==
L'isula fù cunnisciuta in l'Antichità classica com'è ''Urgo''<ref>[[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis historia'', III, 12.</ref>,''Gorgon''<ref>[[Rutilio Namaziano]], ''De reditu'', I, 515.</ref> è ''Orgòn'' ({{lang-el|Oργών}}).<ref>[[Stefanu di Bisanzio]], ''Ethnika''.</ref> U tuponimu cunsirvaria un'arcaica radica ''org-'' di urighjina prerumana (similamenti à tuponimi [[Sardegna|sardi]] com'è ''[[Orgosolu]]'', ''Orgoi'' è ''Orgodoro''), u quali significatu ùn hà alcun rifirimentu à i [[Gurgoni]] di a [[mitulugia greca]].<ref>Riccardo Ambrosini in ''Relitti rumani di l'isula d'Elba'', Lucca 1982.</ref>
Gurgona fù dighjà abita da u [[Niuliticu]], com'eddi attestani i scuparti di strumenti litichi fatti in u sittori miridiunali di l'isula. Fù in seguitu spuradicamenti friquintata da l'[[Civiltà etrusca|Etruschi]] è da i Rumani (vicinu à l'attuali abitatu si trovani resti di muraturi in ''[[opus reticulatum]]''). Ghjà in u [[416]] Gurgona fù sediu di arimiti, com'eddu attesta [[Rutilio Namaziano]] in u ''[[De reditu so]]''. In u [[591]] l'abbati Orosio ci fundò un munasteru, in u quali a ghjesgia si viniravani i reliquii di San Gorgonio, è chì fù visitatu da [[Caterina da Siena]]. Incù u biatu Bartolommeo Serafini, in [[1374]], l'isula fù abitata da i [[Ordini Certosino|Certusini]].
Passata da u [[1421]] à [[Firenza]], Gurgona, sughjetta à friquenti incursioni barbareschi, fù abbandunata in u [[1425]] da i pochi certusini sopravvissuti à i saccheghji. In u [[1509]] fù data in [[enfiteusi]] à i pisani Griffi, in una prova di ripupulà la è renda la più sicura incù un presidiu. In quiddu prugramma u granduca [[Cosimo I de' Medici]] in u [[1567]] feci risarciscia è rinfurzà l'antica torra pisana, dopu à avè dunatu l'isula in u [[1564]] à i [[Monachi basiliani|Basiliani]].
=== A Gurgona in a [[Divina Cummedia]] ===
L'isula, incù quidda di [[Capraia Isula|Capraia]], hè citata da [[Danti Alighieri]] in u [[Infernu - Cantu trentatriesimu|Cantu XXXIII]] di l<nowiki>'</nowiki>''[[Infernu (Divina Cummedia)|Infernu]]'', induva u pueta narra i vicendi di [[Ugolino di a Gherardesca]]:
{{Citazione|Ahi Pisa, vituperiu di i ghjenti</br>
di u beddu paesi quà induva 'l sì sona,</br>
dopu chì i vicini à te punir son lenti,</br>
mova si à Capraia è à Gurgona,</br>
è faccian siepe à Arno in annantu à a foci,</br>
sì ch'elli annieghi in te ogni parsona!,</br>
Ché s'è 'l conti Ugolino avia boci,</br>
d'avè tradita tè de i castella,</br>
ùn dovei tù i figlioli porre à tal' croci|}}
In u [[1704]] fù restituita da [[Cosimo III de' Medici|Cosimo III]] à a [[Certosa di Pisa|Certosa di Calci]], chì ci custruì una nova torra par a difesa di a ''Cala Maestra''. Nonustanti parechji provi di cultivazioni di i terri, i riligiosi, scuraghjiti, in u [[1777]] a ristituitini à u granduca [[Leopoldo II d'Asburgu-Lorena|Petru Leopoldo]] chì pruvò tandu di ripupulà la incù agricultori pruvinenti da a Lucchesia, i Citti di Lugliano, i Dodoli è i Frascati, sfranchendu li da i tassi. Vanificata a pussibilità di renda la agricula, l'unica industria lucali prisenti fù quidda di a pruduzzioni di [[anchjuvi sottu sali|anchjuvi salati]] chì erani scambiati da i marcanti inglesi incù i merluzza secchi di Terranova (''stock fish'').
I Citti, un di i casati più diffusi à [[Lugliano]], à l'iniziu di l'[[XIX seculu|Ottucentu]], pupulàni l'isula, dendu urighjina à l'attuali paesi di i piscadori. U granduca di Tuscana inviò circa dui centu paisani par cultivà l'isula, chì dopu divintarani piscadori.
In u [[1869]] una parti di l'isula fù distinata à una culonia penali à l'apartu.
A ghjesgia di San Gorgonio fù ricustruita è cunsacrata da u priori di a Certosa di Calci in u [[1723]] è divintò parochja.
U 17 dicembri [[2011]], una navi cargo persi à u largu di l'isula Gurgona, à causa di u gattivu tempu, dui semi-rimorchi chì traspurtavani fusti cuntinenti matiriali tossicu-nucivu<ref>{{Cita web|autori=''U Tirrenu''|url=http://iltirreno.gelocal.it/rigioni/2012/01/14/news/fusti-tossichi-in-mari-quattru-fax-provano-chì-tutti-sapevano-1.3068661|titulu=Fusti tossichi in mari|accessu=25 aprili 2012}}</ref>, riaprendu u tema di i rifiuti in u mari Meditarraniu/tarraniu.<ref>{{cita news|autori = William Domenichini|url= http://www.informazionesostenibile.info/4895/in-fondu-à u-mari-cadini-i-ondi/|titulu=In fondu à u mari cadini l'ondi| |pubblicazioni=Informazionesostenibile.info}}</ref>
== Munumenti ==
Annantu à l'isula, sempri incuntaminata, si trovani dui furtificazioni: a [[Torra Vechja (Gurgona)|Torra Vechja]], pisana, è a [[Torra Nova (Gurgona)|Torra Nova]], medicea. Intarissanti hè a [[ghjesgia di San Gorgonio]], furtificata. Più in altu hè situata ''Villa Margherita,'' custruita annantu à i resti [[Storia di Roma|rumani]], induva hè stata allistita una culonia agricula. À a summità di l'isula si trova u cumplessu chì urighjinariamenti uspitava u [[Semaforu di l'isula di Gurgona]], oghji autumaticu è prima gistitu da l'Aeronautica taliana.
<gallery>
File:Isola Gorgona 1.JPG|Vista di l'isula intreia di Gurgona
File:Isola Gorgona 2.JPG|U paesi vistu da u purtichju
File:Isola Gorgona 6.JPG|A ''Torra Vechja''
</gallery>
==Citazioni==
Accadi chì a Gurgona fussi citata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in ''L'angunia di un paisolu corsu'' di [[Antone Bonifaziu]]: "À dritta di Sant’Antuninu, versu [[U Macinaghju]], portu di Ruglianu, si scorghje a torra detta d’[[Torra d'Agnellu|Agnellu]], a vicina [[Capraia]] è, più in quà ma assai più in fondu, a [[Gurgona]], pocu luntana da [[Livornu]]."
==Noti==
<references/>
== Da veda dinò ==
*[[Livornu]]
*[[Arcipelagu Tuscanu]]
*[[Mari Liguru]]
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Giugrafia]]
[[Categoria:Italia]]
pvg96levj9001ttsbwq6572d9uikf34
404496
404494
2026-07-06T19:27:39Z
Fausta Samaritani
15085
tolto link doppi, fix, corretto link
404496
wikitext
text/x-wiki
[[File:Aerial image of Gorgona (view from the east).jpg|thumb|240px|right|Isula Gurgona]]
[[File:Arcipelago Toscano.png|thumb|240px|L'archipelagu Tuscanu]]
{{Citazione|''Adsurgit ponti medio circumflua Gorgon inter Pisanum Cyrnaicumque latus''|[[Claudiu Rutilio Namaziano]], ''De reditu'', I, 515, [[V sèculu]] d.C.}}
L<nowiki>'</nowiki>'''Isula di Gurgona''' (o '''Isula di Gorgona''') si trova in u [[Mari liguru]] di fronti à [[Livornu]], à 37 [[chilomitru|km]] da a costa. Longa 3 chilomitri è larga circa 2, incù i so 220 [[ettaru|ettari]] hè a più chjuca di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. È una frazzioni di a cumuna di Livornu, faci infatti parti di a IIa Circuscrizioni. Hè situata à 37 km da Livornu, à 39 km da [[Capraia]] è à 60 km da a [[Corsica]].
==Giugrafia==
[[File:Isola Gorgona 3.JPG|thumb|240px|Gurgona: Amministrazioni di a culonia penali]]
Incù l'isuli di [[Capraia Isula|Capraia]], [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], [[Isula d'Elba|Elba]], [[Isula di u Gigliu|Gigliu]], [[Giannutri]] è [[Isula di Monticristu|Monticristu]] custituisci u [[Parcu Naziunali Arcipelagu Tuscanu]], natu par pruteghja ni l'ambienti naturali di grandi valori culturali è scentificu. Hè muntosa par u più è ricca di vegetazioni tipica di a [[machja meditarrania]], ma ci si trovani ancu parechji esimplari di castagnu (''castanea sativa'') è [[Alnus glutinosa|alzu]]; u so rilievu più altu hè di 255 metri.<br>
Gurgona hè attualmenti sediu di una [[culonia penali]], rializata inizialamenti com'è succursali di quidda di Pianosa in u [[1869]], ma u so centru civili hè u paesi di l'antichi piscadori, oghji cumpostu da 67 risidenti, frà i quali solu 7 viviani stabilamenti in l'anticu borgu di i piscadori.<ref>{{Cita news|url=http://corrierefiorentino.currieri.it/firenze/nutizii/cronaca/2011/2-nuvembri-2011/appeddu-gorgona-prisidenti-ci-salvi-1902024123147.shtml|titulu=Gurgona scrivi à Napolitano: "Prisidenti, ci salvi edda"|pubblicazioni=Currieri di a Sera|ghjornu=2|mesi=nuvembri|annu=2011|accessu=2 nuvembri 2011}}</ref><br>
Parcurrendu a linia di a costa, si scontrani sughjistivi inziccaturi è baii com'è quidda di ''Cala Sciroccu'' induva edda s'apri a ''Sapara di u Boiu marinu'', un tempu rifughju di [[vechju marinu|vechji marini]]. Versu punenti a costa cadi à piccu in u mari, mentri à livanti digrada furmendu trè vaddi cumpiendu incù picculi cali (''Cala Maestra'', ''Cala Marcona'', ''Cala Sciroccu'').
== Clima ==
L'isula si carattarizeghja par u tipicu [[clima meditarraniu]], incù mudarati escursioni termichi diurni è staghjunali.
Si virificheghjani sultantu raramenti intensi episodii di fretu inguirnali è di caldu intensu [[istati|estivu]]; i [[pricipitazioni]], schersi d'istatina, si cuncentrani privalintamenti di [[vaghjimu]], incù massimu sicundariu à u principu di u [[branu]].
I tampiraturi medii di a [[stazioni metiurulogica]] ufficiali sò influinzati da l'altitudina, essendu datu a pusizioni vicinu à u rilievu più elevatu di l'isula.
==Flora è fauna==
* ''Limonium gorgonae'' (Limoniu di Gurgona)
* ''Limonium savianum''
* ''Oxychilus gorgonianus'' (Sammartinu di Gurgona)
* ''Podarcis muralis'' ssp. ''vinciguerrai'' (Aciartula di Gurgona)
== Storia ==
L'isula fù cunnisciuta in l'Antichità classica com'è ''Urgo''<ref>[[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis historia'', III, 12.</ref>,''Gorgon''<ref>[[Rutilio Namaziano]], ''De reditu'', I, 515.</ref> è ''Orgòn'' ([[Lingua greca|grecu]]: Oργών).<ref>[[Stefanu di Bisanzio]], ''Ethnika''.</ref> U tuponimu cunsirvaria un'arcaica radica ''org-'' di urighjina prerumana (similamenti à tuponimi [[Sardegna|sardi]] com'è ''[[Orgosolu]]'', ''Orgoi'' è ''Orgodoro''), u quali significatu ùn hà alcun rifirimentu à i [[Gurgoni]] di a [[mitulugia greca]].<ref>Riccardo Ambrosini in ''Relitti rumani di l'isula d'Elba'', Lucca, 1982.</ref>
Gurgona fù dighjà abita da u [[Niuliticu]], com'eddi attestani i scuparti di strumenti litichi fatti in u sittori miridiunali di l'isula. Fù in seguitu spuradicamenti friquintata da l'[[Civiltà etrusca|Etruschi]] è da i Rumani (vicinu à l'attuali abitatu si trovani resti di muraturi in ''opus reticulatum''). Ghjà in u [[416]] Gurgona fù sediu di arimiti, com'eddu attesta [[Rutilio Namaziano]] in u ''[[De reditu so]]''. In u [[591]] l'abbati Orosio ci fundò un munasteru, in u quali a ghjesgia si viniravani i reliquii di San Gorgonio, è chì fù visitatu da [[Santa Caterina da Siena]]. Incù u biatu Bartolommeo Serafini, in [[1374]], l'isula fù abitata da i [[Ordini Certosino|Certusini]].<br>
Passata da u [[1421]] à [[Firenze]], Gurgona, sughjetta à friquenti incursioni barbareschi, fù abbandunata in u [[1425]] da i pochi certusini sopravvissuti à i saccheghji. In u [[1509]] fù data in [[enfiteusi]] à i pisani Griffi, in una prova di ripupulà la è renda la più sicura incù un presidiu. In quiddu prugramma u granduca [[Cosimo I de' Medici]] in u [[1567]] feci risarciscia è rinfurzà l'antica torra pisana, dopu à avè dunatu l'isula in u [[1564]] à i [[Monachi basiliani|Basiliani]].
=== A Gurgona in a [[Divina Cummedia]] ===
L'isula, incù quidda di [[Capraia Isula|Capraia]], hè citata da [[Dante Alighieri]] in u [[Infernu - Cantu trentatriesimu|Cantu XXXIII]] di l<nowiki>'</nowiki>''[[Divina Cummedia|Infernu]]'', induva u pueta narra i vicendi di [[Ugolino di a Gherardesca]]:
{{Citazione|Ahi Pisa, vituperiu di i ghjenti</br>
di u beddu paesi quà induva 'l sì sona,</br>
dopu chì i vicini à te punir son lenti,</br>
mova si à Capraia è à Gurgona,</br>
è faccian siepe à Arno in annantu à a foci,</br>
sì ch'elli annieghi in te ogni parsona!,</br>
Ché s'è 'l conti Ugolino avia boci,</br>
d'avè tradita tè de i castella,</br>
ùn dovei tù i figlioli porre à tal' croci|}}
In u [[1704]] fù restituita da [[Cosimo III de' Medici|Cosimo III]] à a [[Certosa di Pisa|Certosa di Calci]], chì ci custruì una nova torra par a difesa di a ''Cala Maestra''. Nonustanti parechji provi di cultivazioni di i terri, i riligiosi, scuraghjiti, in u [[1777]] a ristituitini à u granduca [[Leopoldo II d'Asburgu-Lorena|Petru Leopoldo]] chì pruvò tandu di ripupulà la incù agricultori pruvinenti da a Lucchesia, i Citti di Lugliano, i Dodoli è i Frascati, sfranchendu li da i tassi. Vanificata a pussibilità di renda la agricula, l'unica industria lucali prisenti fù quidda di a pruduzzioni di [[anchjuvi sottu sali|anchjuvi salati]] chì erani scambiati da i marcanti inglesi incù i merluzza secchi di Terranova (''stock fish'').
I Citti, un di i casati più diffusi à [[Lugliano]], à l'iniziu di l'[[XIX sèculu|Ottucentu]], pupulàni l'isula, dendu urighjina à l'attuali paesi di i piscadori. U granduca di Tuscana inviò circa dui centu paisani par cultivà l'isula, chì dopu divintarani piscadori.
In u [[1869]] una parti di l'isula fù distinata à una culonia penali à l'apartu.
A ghjesgia di San Gorgonio fù ricustruita è cunsacrata da u priori di a Certosa di Calci in u [[1723]] è divintò parochja.
U 17 dicembri [[2011]], una navi cargo persi à u largu di l'isula Gurgona, à causa di u gattivu tempu, dui semi-rimorchi chì traspurtavani fusti cuntinenti matiriali tossicu-nucivu<ref>{{Cita web|autori=''U Tirrenu''|url=http://iltirreno.gelocal.it/rigioni/2012/01/14/news/fusti-tossichi-in-mari-quattru-fax-provano-chì-tutti-sapevano-1.3068661|titulu=Fusti tossichi in mari|accessu=25 aprili 2012}}</ref>, riaprendu u tema di i rifiuti in u mari Meditarraniu/tarraniu.<ref>{{cita news|autori = William Domenichini|url= http://www.informazionesostenibile.info/4895/in-fondu-à u-mari-cadini-i-ondi/|titulu=In fondu à u mari cadini l'ondi|pubblicazioni=Informazionesostenibile.info}}</ref>
== Munumenti ==
Annantu à l'isula, sempri incuntaminata, si trovani dui furtificazioni: a [[Torra Vechja (Gurgona)|Torra Vechja]], pisana, è a [[Torra Nova (Gurgona)|Torra Nova]], medicea. Intarissanti hè a [[ghjesgia di San Gorgonio]], furtificata. Più in altu hè situata ''Villa Margherita,'' custruita annantu à i resti [[Storia di Roma|rumani]], induva hè stata allistita una culonia agricula. À a summità di l'isula si trova u cumplessu chì urighjinariamenti uspitava u [[Semaforu di l'isula di Gurgona]], oghji autumaticu è prima gistitu da l'Aeronautica taliana.
<gallery>
File:Isola Gorgona 1.JPG|Vista di l'isula intreia di Gurgona
File:Isola Gorgona 2.JPG|U paesi vistu da u purtichju
File:Isola Gorgona 6.JPG|A ''Torra Vechja''
</gallery>
==Citazioni==
Accadi chì a Gurgona fussi citata in a [[litteratura]] è a cultura corsa. Par asempiu in ''L'angunia di un paisolu corsu'' di [[Antone Bonifaziu]]: "À dritta di Sant'Antuninu, versu [[U Macinaghju]], portu di Ruglianu, si scorghje a torra detta d'[[Torra d'Agnellu|Agnellu]], a vicina [[Capraia]] è, più in quà ma assai più in fondu, a [[Gurgona]], pocu luntana da [[Livornu]]."
==Noti==
<references/>
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Tuscana]]
lzy91e2hwm2l5s6341pk4vs796ph44c
404504
404496
2026-07-06T20:28:10Z
Fausta Samaritani
15085
/* Fonti */ categuria
404504
wikitext
text/x-wiki
[[File:Aerial image of Gorgona (view from the east).jpg|thumb|240px|right|Isula Gurgona]]
[[File:Arcipelago Toscano.png|thumb|240px|L'archipelagu Tuscanu]]
{{Citazione|''Adsurgit ponti medio circumflua Gorgon inter Pisanum Cyrnaicumque latus''|[[Claudiu Rutilio Namaziano]], ''De reditu'', I, 515, [[V sèculu]] d.C.}}
L<nowiki>'</nowiki>'''Isula di Gurgona''' (o '''Isula di Gorgona''') si trova in u [[Mari liguru]] di fronti à [[Livornu]], à 37 [[chilomitru|km]] da a costa. Longa 3 chilomitri è larga circa 2, incù i so 220 [[ettaru|ettari]] hè a più chjuca di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. È una frazzioni di a cumuna di Livornu, faci infatti parti di a IIa Circuscrizioni. Hè situata à 37 km da Livornu, à 39 km da [[Capraia]] è à 60 km da a [[Corsica]].
==Giugrafia==
[[File:Isola Gorgona 3.JPG|thumb|240px|Gurgona: Amministrazioni di a culonia penali]]
Incù l'isuli di [[Capraia Isula|Capraia]], [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], [[Isula d'Elba|Elba]], [[Isula di u Gigliu|Gigliu]], [[Giannutri]] è [[Isula di Monticristu|Monticristu]] custituisci u [[Parcu Naziunali Arcipelagu Tuscanu]], natu par pruteghja ni l'ambienti naturali di grandi valori culturali è scentificu. Hè muntosa par u più è ricca di vegetazioni tipica di a [[machja meditarrania]], ma ci si trovani ancu parechji esimplari di castagnu (''castanea sativa'') è [[Alnus glutinosa|alzu]]; u so rilievu più altu hè di 255 metri.<br>
Gurgona hè attualmenti sediu di una [[culonia penali]], rializata inizialamenti com'è succursali di quidda di Pianosa in u [[1869]], ma u so centru civili hè u paesi di l'antichi piscadori, oghji cumpostu da 67 risidenti, frà i quali solu 7 viviani stabilamenti in l'anticu borgu di i piscadori.<ref>{{Cita news|url=http://corrierefiorentino.currieri.it/firenze/nutizii/cronaca/2011/2-nuvembri-2011/appeddu-gorgona-prisidenti-ci-salvi-1902024123147.shtml|titulu=Gurgona scrivi à Napolitano: "Prisidenti, ci salvi edda"|pubblicazioni=Currieri di a Sera|ghjornu=2|mesi=nuvembri|annu=2011|accessu=2 nuvembri 2011}}</ref><br>
Parcurrendu a linia di a costa, si scontrani sughjistivi inziccaturi è baii com'è quidda di ''Cala Sciroccu'' induva edda s'apri a ''Sapara di u Boiu marinu'', un tempu rifughju di [[vechju marinu|vechji marini]]. Versu punenti a costa cadi à piccu in u mari, mentri à livanti digrada furmendu trè vaddi cumpiendu incù picculi cali (''Cala Maestra'', ''Cala Marcona'', ''Cala Sciroccu'').
== Clima ==
L'isula si carattarizeghja par u tipicu [[clima meditarraniu]], incù mudarati escursioni termichi diurni è staghjunali.
Si virificheghjani sultantu raramenti intensi episodii di fretu inguirnali è di caldu intensu [[istati|estivu]]; i [[pricipitazioni]], schersi d'istatina, si cuncentrani privalintamenti di [[vaghjimu]], incù massimu sicundariu à u principu di u [[branu]].
I tampiraturi medii di a [[stazioni metiurulogica]] ufficiali sò influinzati da l'altitudina, essendu datu a pusizioni vicinu à u rilievu più elevatu di l'isula.
==Flora è fauna==
* ''Limonium gorgonae'' (Limoniu di Gurgona)
* ''Limonium savianum''
* ''Oxychilus gorgonianus'' (Sammartinu di Gurgona)
* ''Podarcis muralis'' ssp. ''vinciguerrai'' (Aciartula di Gurgona)
== Storia ==
L'isula fù cunnisciuta in l'Antichità classica com'è ''Urgo''<ref>[[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis historia'', III, 12.</ref>,''Gorgon''<ref>[[Rutilio Namaziano]], ''De reditu'', I, 515.</ref> è ''Orgòn'' ([[Lingua greca|grecu]]: Oργών).<ref>[[Stefanu di Bisanzio]], ''Ethnika''.</ref> U tuponimu cunsirvaria un'arcaica radica ''org-'' di urighjina prerumana (similamenti à tuponimi [[Sardegna|sardi]] com'è ''[[Orgosolu]]'', ''Orgoi'' è ''Orgodoro''), u quali significatu ùn hà alcun rifirimentu à i [[Gurgoni]] di a [[mitulugia greca]].<ref>Riccardo Ambrosini in ''Relitti rumani di l'isula d'Elba'', Lucca, 1982.</ref>
Gurgona fù dighjà abita da u [[Niuliticu]], com'eddi attestani i scuparti di strumenti litichi fatti in u sittori miridiunali di l'isula. Fù in seguitu spuradicamenti friquintata da l'[[Civiltà etrusca|Etruschi]] è da i Rumani (vicinu à l'attuali abitatu si trovani resti di muraturi in ''opus reticulatum''). Ghjà in u [[416]] Gurgona fù sediu di arimiti, com'eddu attesta [[Rutilio Namaziano]] in u ''[[De reditu so]]''. In u [[591]] l'abbati Orosio ci fundò un munasteru, in u quali a ghjesgia si viniravani i reliquii di San Gorgonio, è chì fù visitatu da [[Santa Caterina da Siena]]. Incù u biatu Bartolommeo Serafini, in [[1374]], l'isula fù abitata da i [[Ordini Certosino|Certusini]].<br>
Passata da u [[1421]] à [[Firenze]], Gurgona, sughjetta à friquenti incursioni barbareschi, fù abbandunata in u [[1425]] da i pochi certusini sopravvissuti à i saccheghji. In u [[1509]] fù data in [[enfiteusi]] à i pisani Griffi, in una prova di ripupulà la è renda la più sicura incù un presidiu. In quiddu prugramma u granduca [[Cosimo I de' Medici]] in u [[1567]] feci risarciscia è rinfurzà l'antica torra pisana, dopu à avè dunatu l'isula in u [[1564]] à i [[Monachi basiliani|Basiliani]].
=== A Gurgona in a [[Divina Cummedia]] ===
L'isula, incù quidda di [[Capraia Isula|Capraia]], hè citata da [[Dante Alighieri]] in u [[Infernu - Cantu trentatriesimu|Cantu XXXIII]] di l<nowiki>'</nowiki>''[[Divina Cummedia|Infernu]]'', induva u pueta narra i vicendi di [[Ugolino di a Gherardesca]]:
{{Citazione|Ahi Pisa, vituperiu di i ghjenti</br>
di u beddu paesi quà induva 'l sì sona,</br>
dopu chì i vicini à te punir son lenti,</br>
mova si à Capraia è à Gurgona,</br>
è faccian siepe à Arno in annantu à a foci,</br>
sì ch'elli annieghi in te ogni parsona!,</br>
Ché s'è 'l conti Ugolino avia boci,</br>
d'avè tradita tè de i castella,</br>
ùn dovei tù i figlioli porre à tal' croci|}}
In u [[1704]] fù restituita da [[Cosimo III de' Medici|Cosimo III]] à a [[Certosa di Pisa|Certosa di Calci]], chì ci custruì una nova torra par a difesa di a ''Cala Maestra''. Nonustanti parechji provi di cultivazioni di i terri, i riligiosi, scuraghjiti, in u [[1777]] a ristituitini à u granduca [[Leopoldo II d'Asburgu-Lorena|Petru Leopoldo]] chì pruvò tandu di ripupulà la incù agricultori pruvinenti da a Lucchesia, i Citti di Lugliano, i Dodoli è i Frascati, sfranchendu li da i tassi. Vanificata a pussibilità di renda la agricula, l'unica industria lucali prisenti fù quidda di a pruduzzioni di [[anchjuvi sottu sali|anchjuvi salati]] chì erani scambiati da i marcanti inglesi incù i merluzza secchi di Terranova (''stock fish'').
I Citti, un di i casati più diffusi à [[Lugliano]], à l'iniziu di l'[[XIX sèculu|Ottucentu]], pupulàni l'isula, dendu urighjina à l'attuali paesi di i piscadori. U granduca di Tuscana inviò circa dui centu paisani par cultivà l'isula, chì dopu divintarani piscadori.
In u [[1869]] una parti di l'isula fù distinata à una culonia penali à l'apartu.
A ghjesgia di San Gorgonio fù ricustruita è cunsacrata da u priori di a Certosa di Calci in u [[1723]] è divintò parochja.
U 17 dicembri [[2011]], una navi cargo persi à u largu di l'isula Gurgona, à causa di u gattivu tempu, dui semi-rimorchi chì traspurtavani fusti cuntinenti matiriali tossicu-nucivu<ref>{{Cita web|autori=''U Tirrenu''|url=http://iltirreno.gelocal.it/rigioni/2012/01/14/news/fusti-tossichi-in-mari-quattru-fax-provano-chì-tutti-sapevano-1.3068661|titulu=Fusti tossichi in mari|accessu=25 aprili 2012}}</ref>, riaprendu u tema di i rifiuti in u mari Meditarraniu/tarraniu.<ref>{{cita news|autori = William Domenichini|url= http://www.informazionesostenibile.info/4895/in-fondu-à u-mari-cadini-i-ondi/|titulu=In fondu à u mari cadini l'ondi|pubblicazioni=Informazionesostenibile.info}}</ref>
== Munumenti ==
Annantu à l'isula, sempri incuntaminata, si trovani dui furtificazioni: a [[Torra Vechja (Gurgona)|Torra Vechja]], pisana, è a [[Torra Nova (Gurgona)|Torra Nova]], medicea. Intarissanti hè a [[ghjesgia di San Gorgonio]], furtificata. Più in altu hè situata ''Villa Margherita,'' custruita annantu à i resti [[Storia di Roma|rumani]], induva hè stata allistita una culonia agricula. À a summità di l'isula si trova u cumplessu chì urighjinariamenti uspitava u [[Semaforu di l'isula di Gurgona]], oghji autumaticu è prima gistitu da l'Aeronautica taliana.
<gallery>
File:Isola Gorgona 1.JPG|Vista di l'isula intreia di Gurgona
File:Isola Gorgona 2.JPG|U paesi vistu da u purtichju
File:Isola Gorgona 6.JPG|A ''Torra Vechja''
</gallery>
==Citazioni==
Accadi chì a Gurgona fussi citata in a [[litteratura]] è a cultura corsa. Par asempiu in ''L'angunia di un paisolu corsu'' di [[Antone Bonifaziu]]: "À dritta di Sant'Antuninu, versu [[U Macinaghju]], portu di Ruglianu, si scorghje a torra detta d'[[Torra d'Agnellu|Agnellu]], a vicina [[Capraia]] è, più in quà ma assai più in fondu, a [[Gurgona]], pocu luntana da [[Livornu]]."
==Noti==
<references/>
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Tuscana]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
degmi29jwza61md33oq14rmt4asu8c6
Isula d'Elba
0
12539
404506
403675
2026-07-06T20:30:29Z
Fausta Samaritani
15085
404506
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Elba isl.jpg|thumb|240px|L'Isula d'Elba vista da u spaziu.]]
[[File:Bandiera Elba.svg|right|240px|thumb|A bandera elbana in a forma stabilita in [[1814]] da [[Nabulionu Bonaparte]] annantu à u mudeddu di i ''Bonnes Villes'' inclusi in l'Imperu francesu]]
L<nowiki>'</nowiki>'''isula d'Elba''' o, simpliciamenti, '''Elba''', hè un'[[isula]] situata trà u [[mari Liguru]] à u nordu, u [[canali di Piumbinu]] à livanti, u [[mari Tirrenu]] à u sudu è u [[canali di Corsica]] à punenti, posta à circa 10 chilomitri da a costa. Hè a più grandi di l'isuli di l'[[Arcipelagu Tuscanu]], è a terza più grandi d'Italia (223 km²). Hè longa 29 km è larga 18,5 km. Hè pupulata di 32000 abitanti (2016). L'Elba, incù l'altri isuli di l'arcipelagu ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], [[Capraia Isula|Capraia]], [[Isula di Gurgona|Gurgona]], [[Isula di Monticristu|Monticristu]], [[Isula di u Gigliu|Gigliu]] è [[Giannutri]]) faci parti di u [[Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]].L'isula era chjamata à u tempu di l'[[Etruschi]] ''Aethalia''.
L'isula era chjamata da i [[grechi]] '''''Aithàle''''' (''Αιθάλη'')<ref name="Ecateo">[[Ecateo di Mileto]], ''Periegesis'', fr. 1F59</ref><ref>[[Scilace]], ''Periplo'', VI, 1.</ref><ref>[[Scilace]], ''Periplo'', VI, 1.</ref>, '''''Aithàleia''''' (''Αιθάλεια'')<ref>[[Filone di Biblo]], 573F13.</ref> è '''''Aithalìa''''' (''Αιθαλία'')<ref>[[Strabone]], ''Geographika'', III, 123.</ref>, tutti noma derivanti da u terminu grecu ''aithàle'' ("fulighjina") in rifirimentu à l'attività di lavurazioni di u farru estrattu in i mineri elbani.
Par i Latini era inveci '''''Ilva'''''<ref> [[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 81<br/> [[Titu Liviu]], ''Storii'', XXX, 39, 1<br/> [[Pomponio Mela]], ''Chorographia'', II, 122<br/> [[Lucio Anneo Seneca]], ''Epistole'', II, 3<br/>[[Caio Giulio Solino]], ''Collectanea rerum memorabilium'', III, 2.</ref>, tuponimu di prubabili urighjina prirumana da i Liguri ''Ilvates'', chì duranti u [[Medievu]] si trasfurmò in '''''Ilba'''''<ref> [[Archiviu di Statu di Pisa]], ''Cumuna di Pisa'', divisioni A. </ref> è '''''Helba'''''.<ref> [[Grigoriu Magnu]], ''Dialoghi'', III, 2.</ref>
[[File:Monte Capanne (isola d'Elba).jpeg|240px|thumb|A vetta di u [[Monti Capanni]] incù fiurituri di ''Genista desoleana'']]
== Giugrafia ==
[[File:Pietra Murata (isola d'Elba).jpg|thumb|240px|U quartieri pasturali di [[Petra Murata]], tipicu asempiu di l'ambienti muntagnolu di l'Elba uccidintali]]
L'isula d'Elba hè a più purzioni stesa chì ferma di l'anticu trattu di terra emersa chì culligava a [[Penisula taliana|penisula italica]] à a [[Corsica]], dopu l'altri isuli di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. I costi sittintriunali sò bagnati da u [[mari Liguru]], quiddi uriintali da u [[canali di Piumbinu]], quiddi miridiunali da u [[mari Tirrenu]] è quiddi uccidintali da u [[canali di Corsica]].
U tarrenu hè moltu variu, è divisu in parechji parti sicondu a so cunfurmazioni è l'[[era giulogica]] in a quali s'hè furmatu:
* A parti muntosa è più ricenti, à punenti, hè duminata à u centru da u [[Monti Capanni]] (1018 m [[s.l.m.]]), di u quali faci parti a [[Costa di u Soli]].
* à u centru si stendi un trattu spartu par u più, è a larghezza si riduci à soli quattru chilomitri. Hè probbiu in sta parti di l'isula ch'eddi si trovani i centri maiò : [[Portufarraiu]], [[Marina di Campu|Campu in l'Elba]].
* À livanti si trova inveci a parti più antica di l'isula, chì s'hè furmata più di 400 milioni d'anni fà. In quidd'aria cuddinari, duminata à u sudu da u [[Monti Calamita]] (413 [[s.l.m.]]) è à u nordu da a [[Cima di u Monti]] (516 [[s.l.m.]]), si trovani i ghjacimenti di farru chì resini famosa l'isula d'Elba.
L'isula hè distinta da a prisenza d'ampii inziccaturi rinosi, trà i quali i golfi di [[Lacona]], [[Campu in l'Elba|Marina di Campu]], [[Procchio]] è [[Biodola]].
=== Suddivisioni amministrativa ===
L'isula hè divisa in ottu [[Cumuna|cumuni]], tutti afferenti à a [[pruvincia di Livornu]] par un tutali di circa trenta milla abitanti, chì aumentani nutevulamenti duranti l'istati.
{| class="wikitable sortable" BORDER="1" CELLSPACING="0"
|-----
! Cumuna
! Pupulazioni
|-----
|[[File:Capraia Isola-Stemma.svg|30px]] [[Campu in l'Elba]]
|{{formatnum:4651}}
|-----
|[[File:Capoliveri-Stemma.png|30px]] [[Capoliveri]]
|{{formatnum:3887}}
|-----
|[[File:Marciana (Italia)-Stemma.png|30px]] [[Marciana (Italia)|Marciana]]
|{{formatnum:2217}}
|-----
|[[File:Marciana Marina-Stemma.png|30px]] [[Marciana Marina]]
|{{formatnum:1993}}
|-----
|[[File:Porto Azzurro-Stemma.png|30px]] [[Portu Turchinu]]
|{{formatnum:3578}}
|-----
|[[File:Portoferraio-Stemma.png|30px]] [[Portufarraiu]]
|{{formatnum:12224}}
|-----
|[[File:Rio Marina-Stemma.png|30px]] [[Riu Marina]]
|{{formatnum:2274}}
|-----
|[[File:Rio nell'Elba-Stemma.png|30px]] [[Riu in l'Elba]]
|{{formatnum:1244}}
|}
A costa sudu-uccidintali di l'isula, chjamata ''[[Costa di u Soli]]'', hè, in a so parti più miridiunali, una di i zoni più friquintati da i turisti par a biddezza di i spiaghji, mentri u virsanti uriintali, dinuminatu ''Costa luccicanti'', hè carattarizatu da a prisenza di l'exi mineri di [[farru]], incù particulari è unichi carattarischi di luccicori è di culori in tuttu l'ambienti circustanti, è in particulari à i spiaghji, biddissimi in quantu sempri pocu friquintati da turisimu di massa.
=== Idrugrafia ===
Da i rilievi maiò di l'isula falani numarosi corsi d'acqua à rigimu di turrenti, chì subraneghjani raramenti i 3 [[chilomitru|km]]. Duranti l'istatina, quandu i pricipitazioni si riducini à u minimu, ni risulta à spessu chì quiddi di minori lunghezza è purtata si n'assecchini, lascendu u lettu asciuttu.
I più impurtanti, urdinati par lunghezza, sò:
* ''Fossu di San Francescu'', 6,5 km;
* ''Fossu Barione'', 5,1 km;
* ''Fossu di [[Redinoce]]'', 2 km
À i peda di u [[Monti Capanni]], in una vaddi vicinu à u paesi di [[Poggio (Isula d'Elba)|Poggio]], hè prisenti una surghjenti chjamata ''Fonti di Nabulionu'' (un tempu ''Fonti di l'Acquaviva'') chì hè imprudata da i citatini è imbuttigliata da a fabbrica umonima incù u logu di u [[Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]].
=== Clima ===
U clima di l'isula prisenta par u più carattaristichi meditirranii, eccituatu par u [[Monti Capanni]] induva l'inguerni tendini à essa mudaratamenti freti. I pricipitazioni sò cuncintrati in u periodu vaghjimali.
I valori medii chì si righjistrani à [[Portufarraiu]] sò ripurtati quì sottu.
{| class="wikitable" align="center"
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" height="17" | Mesi
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghji
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Feb
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mar
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Apr
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mag
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghju
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Lug
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Aos
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Set
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ott
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Nuv
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Dic
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Annu
|-
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Tampiratura massima media (°C)
| style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 12
| style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 13
| style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 14
| style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 16
| style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 21
| style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 24
| style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 27
| style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 27
| style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 25
| style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 20
| style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 15
| style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 13
| style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 18,9
|-
! style="background: #99CCCC; color:#000080;" height="16;" | Tampiratura minima media (°C)
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 8
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 9
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 10
| style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 12
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 16
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 22
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 21
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19
| style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 15
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 10
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 8
| style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 14,1
|-
! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | Piuviti (mm)
| style="background: #2288BB; text-align:center;" | 61
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 53
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 51
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 47
| style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 28
| style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 24
| style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 13
| style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 30
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 51
| style="background: #2288BB; text-align:center;" | 82
| style="background: #2288BB; text-align:center;" | 86
| style="background: #2288BB; text-align:center;" | 69
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 595
|}
== Storia ==
[[File:Testa in terracotta da Monte Castello (Elba).jpg|240px|thumb|Testa in terracotta di ità etrusca da [[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]]]]
[[File:Graffiti etruschi (Monte Castello) Elba.JPG|240px|thumb|Lettari [[etruschi]] annantu à stuvigli di casa di [[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]]: ''Spurinies'' è ...''eitus'']]
L'isula era dighjà abitata duranti u [[Paleuliticu]], com'eddi a dimostrani i ritruvamenti di strumenti litichi ([[Lacona]] è [[Procchio]]). U [[Niuliticu]] hè attistatu da manufatti in petra è [[ussidiana]] ([[piola|pioli]], punti di freccia è lami) ritruvati annantu à u [[Monti Capanni|Massicciu di u Monti Capanni]] ([[Cantonu à a Guata]], [[Cantonu di l'Acula]], [[Serraventosa]], A Stretta, Piana di Moncione, Chjusa Borsella), [[Marciana Marina]], [[Procchio]], [[Lacona]], [[Biodola]], [[Portufarraiu]], [[Cavo (Riu Marina)|Cavo]], [[Riu in l'Elba]]. Nutevuli tracci di l'[[Ità di u Ramu]] è di l'[[Ità di u Bronzu]] sò stati nutati in parechji sittori di l'isula; di grandi intaressu sò a [[Necropoli rupestra di Riu Marina]], eneulitica, l'[[insidiamenti protustorichi di u Monti Capanni]] è di u sittori uriintali ([[Cima di u Monti]], [[Furtezza di u Volterraio|Volterraio]]) è i siti [[megalitisimu| megalitichi]] di i [[Sassa Ritti]], di i [[Piani à a Sughera]], di [[Chjerchju megaliticu di Monti Còcchero|Monti Còcchero]], [[Monti Ghjovi (Elba)|Monte Ghjovi]], [[Cantonu di l'Acula]], [[Serraventosa]], [[Petra Murata]] è [[Cima di u Monti]]. Sicondu a tradizioni litteraria, in ebbica protustorica l'Elba era abitata da i [[Liguri#Etnii liguri|Ilvati]], una pupulazioni appartinenti à l'etnia di i [[Liguri]], com'è sembra attistatu da i [[tuponimu|tuponimi]] ''Borandasco'', ''Soleasco'' è ''Marserasca'' incù u suffissu tipicu in "-''asco''"; da quì, sicondu parechji, u nomu anticu di l'isula: ''Ilva''.
Ricchissima di ghjacimenti di [[farru]], l'isula d'Elba resi pussibuli u sorghja di a [[civiltà etrusca]], a quali custruì parechji paesi furtificati ([[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]], [[Castiglione di San Martinu]] è [[Castiglione di Campu]]) incù a [[Necropoli ellenistica di Capoliveri]] è a [[Necropoli di Casa di u Duca]]. In [[453 a.C.]] l'isula fù sacchighjata da a flotta [[siracusa|siracusana]] cummandata da Apelles è Phayllos.
Più dopu, incù u duminiu di [[Roma]], annantu à l'isula funi edificati almenu trè villi marittimi ([[Villa rumana di a Linguella|Villa di a Linguella]], [[Villa rumana di i Grotte|Villa di i Grotte]] è [[Villa rumana di Capu Casteddu|Villa di Capu Casteddu]]). Sempri à l'ità rumana ricoddani parechji impurtanti relitti subacquei ([[Relitti di Sant'Andrea]], [[Relittu di u Nasuto]], [[Relittu di Chiessi]], [[Relittu di Procchio]] è [[Relittu di Punta Cera]]). Un' intarissanti traccia tupunumastica d'ità rumana hè custituita da a lucalità ''Remmiano'' vicinu à [[Spiaghja di Cavoli|Cavoli]], chì dirivaria da u pussidimentu di un ''Remmius''.
Dopu à a caduta di Roma, l'Elba divintò tarritoriu di l'[[Ostrogoti]] è dopu, in u [[610]], di i [[Longobardi]]; à quisti ultimi si devini numarosi [[tuponimu|tuponimi]] prisenti sempri oghji annantu à l'isula, com'è ''Gualdo'' (da ''wald'', "boscu"), ''Cafaio'' (da ''gahagi'', "ricintu") è ''Catro'' (da ''kater'', "cancellu"). Cuntistualamenti l'Elba divintò locu d'arimitoriu par i primi anacureti cristiani, trà i quali [[San Cerbone]] in u [[575]]. In [[874]] l'isula fù pisantamenti sacchighjata da i [[Saraceni]], mentri in u [[1003]] è in u [[1016]] fù assaltata da [[Mujāhid à u- ʿĀmirī]].
À parta da u prima millenniu dopu Cristu, l'isula divintò parti di u tarritoriu di a [[Ripublica di Pisa]]; funi edificati torri di surviglianza com'è a [[Torra di San Ghjuvanni]], u paesi furtificatu di [[Montemarciale|Montemarsale]] è a [[Furtezza di u Volterraio]], situata annantu à un'altura inaccessibili par truvà rifughju da l'incursioni di i pirati; à listessu periodu ricoddani parechji impurtanti edifizii riligiosi com'è a [[Ghjesgia di San Lorenzo (Marciana)|Pievi di San Lorenzo]], a [[Pievi di San Ghjuvanni in Campu|Pievi di San Ghjuvanni]] è a [[Ghjesgia di San Micheli (Capoliveri)|Pievi di San Micheli]]. In u [[1399]] l'Elba passò sottu a signuria di l'[[Appiano (famiglia)|Appiano]] di [[Piumbinu]]. L'isula subì impurtanti divastazioni da parti di cursari [[Tunisia|tunisiani]] in u [[1442]], è dopu par mani di [[Khayr à u-Din]] in u [[1534]] è [[1544]] è di [[Dragut]] in u [[1553]] è [[1555]]. In [[1548]] u granduca di Tuscana [[Cosimu I]] fundò una cità furtificata simbulicamenti chjamata ''Cosmopoli'' (oghji [[Portufarraiu]]), cuncipita com'è un presidiu militaru incù u scopu di difenda i costi di u Granducatu è di l'Elba è ancu com'è sediu di i [[Cavalieri di Santu Stefanu]].
L'imperatori [[Nabulionu Bonaparte]] fù esiliatu à l'Elba in [[1814]] è ci firmò 10 mesa. À tistimunianza di a so pirmanenza restani dui beddi villi ind'eddu sughjurnò: [[Villa di i Mulini]] in pusizioni duminanti à Portufarraiu, è [[Villa Demidoff di San Martinu|Villa San Martinu]] risidenza estiva di u Corsu à a periferia di a piccula capitali elbana; da u 23 aostu à u 5 sittembri 1814 Bonaparte sughjurnò vicinu à u [[Santuariu di a Madonna di u Monti (Marciana)]]. I dui guerri mundiali ani vistu mora cintunari di ghjovani elbani; è i dui dopuguerra ani vistu emigrà migliaii di lavuradori elbani. Più ricintamenti, grazia à u turisimu internaziunali, l'isula hè divintata famosa (ancu à u stranieri) par u so [[vinu]], in particulari l'''[[aleaticu]]'', dolci vinu licurosu da dessert chì spessu accumpagna u dolci lucali, a ''[[schiaccia briaca]]''. In u [[2002]] è in u [[2011]], parechji Cumuni di l'isula ani subitu catastrofi naturali di tipu alluviunali chì ani purtatu danni impurtanti annantu à i tarritorii culpiti; l'ultimu di quisti, successu u 7 nuvembri 2011, hà incausatu ancu una vittima à [[Campu in l'Elba|Marina di Campu]].
==Musei==
* Museiu civicu archiulogicu di [[Portufarraiu]]
* [[Museiu archiulogicu di Marciana|Museiu civicu archiulogicu di Marciana]]
* Museiu civicu archiulogicu di u Distrittu minerariu di [[Riu in l'Elba]]
* Museiu mineralogicu ''Alfeu Ricci'' di [[Capoliveri]]
* Museiu mineralogicu è gemmulogicu ''Luigi Celleri'' di [[San Piero in Campu]]
* Museiu minerariu di [[Riu Marina]]
* Museiu etnugraficu ''U Casalino di u Castagnu'' di [[Poggio (Isula d'Elba)|Poggio]]
* Casa di u Parcu di [[Marciana (Italia)|Marciana]]
* Casa di u Parcu di [[Riu in l'Elba]]
== Noti ==
<references/>
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
[[Categoria:Tuscana]]
rbj67r5tkpuwdbh050e36w777srjefm
404507
404506
2026-07-06T20:37:18Z
Fausta Samaritani
15085
da controllare i link rossi
404507
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Elba isl.jpg|thumb|240px|L'Isula d'Elba vista da u spaziu.]]
[[File:Bandiera Elba.svg|right|240px|thumb|A bandera elbana in a forma stabilita in [[1814]] da [[Nabulionu Bonaparte]] annantu à u mudeddu di i ''Bonnes Villes'' inclusi in l'Imperu francesu]]
L<nowiki>'</nowiki>'''Isula d'Elba''' o, simpliciamenti, '''Elba''', hè un'[[isula]] situata trà u [[mari liguru]] à u nordu, u [[canali di Piumbinu]] à livanti, u [[mari Tirrenu]] à u sudu è u [[canali di Corsica]] à punenti, posta à circa 10 chilomitri da a costa. Hè a più grandi di l'isuli di l'[[Arcipelagu Tuscanu]], è a terza più grandi d'Italia (223 km²). Hè longa 29 km è larga 18,5 km. Hè pupulata di 32000 abitanti (2016). L'Elba, incù l'altri isuli di l'arcipelagu ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], [[Capraia Isula|Capraia]], [[Isula di Gurgona|Gurgona]], [[Isula di Monticristu|Monticristu]], [[Isula di u Gigliu|Gigliu]] è [[Giannutri]]) faci parti di u [[Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]].L'isula era chjamata à u tempu di l'[[Etruschi]] ''Aethalia''.
L'isula era chjamata da i [[grechi]] ''Aithàle'' (''Αιθάλη'')<ref name="Ecateo">[[Ecateo di Mileto]], ''Periegesis'', fr. 1F59</ref><ref>[[Scilace]], ''Periplo'', VI, 1.</ref><ref>[[Scilace]], ''Periplo'', VI, 1.</ref>, ''Aithàleia'' (''Αιθάλεια'')<ref>[[Filone di Biblo]], 573F13.</ref> è ''Aithalìa''' (''Αιθαλία'')<ref>[[Strabone]], ''Geographika'', III, 123.</ref>, tutti noma derivanti da u terminu grecu ''aithàle'' ("fulighjina") in rifirimentu à l'attività di lavurazioni di u farru estrattu in i mineri elbani.
Par i Latini era inveci ''Ilva''<ref> [[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 81<br/> [[Titu Liviu]], ''Storii'', XXX, 39, 1<br/> [[Pomponio Mela]], ''Chorographia'', II, 122<br/> [[Lucio Anneo Seneca]], ''Epistole'', II, 3<br/>[[Caio Giulio Solino]], ''Collectanea rerum memorabilium'', III, 2.</ref>, tuponimu di prubabili urighjina prirumana da i Liguri ''Ilvates'', chì duranti u [[Medievu]] si trasfurmò in '''''Ilba'''''<ref> [[Archiviu di Statu di Pisa]], ''Cumuna di Pisa'', divisioni A. </ref> è '''''Helba'''''.<ref> [[Grigoriu Magnu]], ''Dialoghi'', III, 2.</ref>
[[File:Monte Capanne (isola d'Elba).jpeg|240px|thumb|A vetta di u [[Monti Capanni]] incù fiurituri di ''Genista desoleana'']]
== Giugrafia ==
[[File:Pietra Murata (isola d'Elba).jpg|thumb|240px|U quartieri pasturali di [[Petra Murata]], tipicu asempiu di l'ambienti muntagnolu di l'Elba uccidintali]]
L'isula d'Elba hè a più purzioni stesa chì ferma di l'anticu trattu di terra emersa chì culligava a [[Penisula taliana|penisula italica]] à a [[Corsica]], dopu l'altri isuli di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. I costi sittintriunali sò bagnati da u [[mari Liguru]], quiddi uriintali da u [[canali di Piumbinu]], quiddi miridiunali da u [[mari Tirrenu]] è quiddi uccidintali da u [[canali di Corsica]].
U tarrenu hè moltu variu, è divisu in parechji parti sicondu a so cunfurmazioni è l'[[era giulogica]] in a quali s'hè furmatu:
* A parti muntosa è più ricenti, à punenti, hè duminata à u centru da u [[Monti Capanni]] (1018 m [[s.l.m.]]), di u quali faci parti a [[Costa di u Soli]].<br>
- À u centru si stendi un trattu spartu par u più, è a larghezza si riduci à soli quattru chilomitri. Hè probbiu in sta parti di l'isula ch'eddi si trovani i centri maiò : [[Portufarraiu]], [[Marina di Campu|Campu in l'Elba]].<br>
- À livanti si trova inveci a parti più antica di l'isula, chì s'hè furmata più di 400 milioni d'anni fà. In quidd'aria cuddinari, duminata à u sudu da u [[Monti Calamita]] (413 [[s.l.m.]]) è à u nordu da a [[Cima di u Monti]] (516 [[s.l.m.]]), si trovani i ghjacimenti di farru chì resini famosa l'isula d'Elba.<br>
L'isula hè distinta da a prisenza d'ampii inziccaturi rinosi, trà i quali i golfi di [[Lacona]], [[Campu in l'Elba|Marina di Campu]], [[Procchio]] è [[Biodola]].
=== Suddivisioni amministrativa ===
L'isula hè divisa in ottu [[Cumuna|cumuni]], tutti afferenti à a [[pruvincia di Livornu]] par un tutali di circa trenta milla abitanti, chì aumentani nutevulamenti duranti l'istati.
{| class="wikitable sortable" BORDER="1" CELLSPACING="0"
|-----
! Cumuna
! Pupulazioni
|-----
|[[File:Capraia Isola-Stemma.svg|30px]] [[Campu in l'Elba]]
|{{formatnum:4651}}
|-----
|[[File:Capoliveri-Stemma.png|30px]] [[Capoliveri]]
|{{formatnum:3887}}
|-----
|[[File:Marciana (Italia)-Stemma.png|30px]] [[Marciana (Italia)|Marciana]]
|{{formatnum:2217}}
|-----
|[[File:Marciana Marina-Stemma.png|30px]] [[Marciana Marina]]
|{{formatnum:1993}}
|-----
|[[File:Porto Azzurro-Stemma.png|30px]] [[Portu Turchinu]]
|{{formatnum:3578}}
|-----
|[[File:Portoferraio-Stemma.png|30px]] [[Portufarraiu]]
|{{formatnum:12224}}
|-----
|[[File:Rio Marina-Stemma.png|30px]] [[Riu Marina]]
|{{formatnum:2274}}
|-----
|[[File:Rio nell'Elba-Stemma.png|30px]] [[Riu in l'Elba]]
|{{formatnum:1244}}
|}
A costa sudu-uccidintali di l'isula, chjamata ''[[Costa di u Soli]]'', hè, in a so parti più miridiunali, una di i zoni più friquintati da i turisti par a biddezza di i spiaghji, mentri u virsanti uriintali, dinuminatu ''Costa luccicanti'', hè carattarizatu da a prisenza di l'exi mineri di [[farru]], incù particulari è unichi carattarischi di luccicori è di culori in tuttu l'ambienti circustanti, è in particulari à i spiaghji, biddissimi in quantu sempri pocu friquintati da turisimu di massa.
=== Idrugrafia ===
Da i rilievi maiò di l'isula falani numarosi corsi d'acqua à rigimu di turrenti, chì subraneghjani raramenti i 3 [[chilomitru|km]]. Duranti l'istatina, quandu i pricipitazioni si riducini à u minimu, ni risulta à spessu chì quiddi di minori lunghezza è purtata si n'assecchini, lascendu u lettu asciuttu.
I più impurtanti, urdinati par lunghezza, sò:
* ''Fossu di San Francescu'', 6,5 km;
* ''Fossu Barione'', 5,1 km;
* ''Fossu di [[Redinoce]]'', 2 km
À i peda di u [[Monti Capanni]], in una vaddi vicinu à u paesi di [[Poggio (Isula d'Elba)|Poggio]], hè prisenti una surghjenti chjamata ''Fonti di Nabulionu'' (un tempu ''Fonti di l'Acquaviva'') chì hè imprudata da i citatini è imbuttigliata da a fabbrica umonima incù u logu di u [[Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]].
=== Clima ===
U clima di l'isula prisenta par u più carattaristichi meditirranii, eccituatu par u [[Monti Capanni]] induva l'inguerni tendini à essa mudaratamenti freti. I pricipitazioni sò cuncintrati in u periodu vaghjimali.
I valori medii chì si righjistrani à [[Portufarraiu]] sò ripurtati quì sottu.
{| class="wikitable" align="center"
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" height="17" | Mesi
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghji
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Feb
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mar
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Apr
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mag
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghju
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Lug
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Aos
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Set
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ott
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Nuv
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Dic
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Annu
|-
! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Tampiratura massima media (°C)
| style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 12
| style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 13
| style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 14
| style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 16
| style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 21
| style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 24
| style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 27
| style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 27
| style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 25
| style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 20
| style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 15
| style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 13
| style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 18,9
|-
! style="background: #99CCCC; color:#000080;" height="16;" | Tampiratura minima media (°C)
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 8
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 9
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 10
| style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 12
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 16
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 22
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 21
| style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19
| style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 15
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 10
| style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 8
| style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 14,1
|-
! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | Piuviti (mm)
| style="background: #2288BB; text-align:center;" | 61
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 53
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 51
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 47
| style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 28
| style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 24
| style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 13
| style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 30
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 51
| style="background: #2288BB; text-align:center;" | 82
| style="background: #2288BB; text-align:center;" | 86
| style="background: #2288BB; text-align:center;" | 69
| style="background: #44AADD; text-align:center;" | 595
|}
== Storia ==
[[File:Testa in terracotta da Monte Castello (Elba).jpg|240px|thumb|Testa in terracotta di ità etrusca da [[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]]]]
[[File:Graffiti etruschi (Monte Castello) Elba.JPG|240px|thumb|Lettari [[etruschi]] annantu à stuvigli di casa di [[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]]: ''Spurinies'' è ...''eitus'']]
L'isula era dighjà abitata duranti u [[Paleuliticu]], com'eddi a dimostrani i ritruvamenti di strumenti litichi ([[Lacona]] è [[Procchio]]). U [[Niuliticu]] hè attistatu da manufatti in petra è [[ussidiana]] ([[piola|pioli]], punti di freccia è lami) ritruvati annantu à u [[Monti Capanni|Massicciu di u Monti Capanni]] ([[Cantonu à a Guata]], [[Cantonu di l'Acula]], [[Serraventosa]], A Stretta, Piana di Moncione, Chjusa Borsella), [[Marciana Marina]], [[Procchio]], [[Lacona]], [[Biodola]], [[Portufarraiu]], [[Cavo (Riu Marina)|Cavo]], [[Riu in l'Elba]]. Nutevuli tracci di l'[[Ità di u Ramu]] è di l'[[Ità di u Bronzu]] sò stati nutati in parechji sittori di l'isula; di grandi intaressu sò a [[Necropoli rupestra di Riu Marina]], eneulitica, l'[[insidiamenti protustorichi di u Monti Capanni]] è di u sittori uriintali ([[Cima di u Monti]], [[Furtezza di u Volterraio|Volterraio]]) è i siti [[megalitisimu| megalitichi]] di i [[Sassa Ritti]], di i [[Piani à a Sughera]], di [[Chjerchju megaliticu di Monti Còcchero|Monti Còcchero]], [[Monti Ghjovi (Elba)|Monte Ghjovi]], [[Cantonu di l'Acula]], [[Serraventosa]], [[Petra Murata]] è [[Cima di u Monti]]. Sicondu a tradizioni litteraria, in ebbica protustorica l'Elba era abitata da i [[Liguri#Etnii liguri|Ilvati]], una pupulazioni appartinenti à l'etnia di i [[Liguri]], com'è sembra attistatu da i [[tuponimu|tuponimi]] ''Borandasco'', ''Soleasco'' è ''Marserasca'' incù u suffissu tipicu in "-''asco''"; da quì, sicondu parechji, u nomu anticu di l'isula: ''Ilva''.
Ricchissima di ghjacimenti di [[farru]], l'isula d'Elba resi pussibuli u sorghja di a [[civiltà etrusca]], a quali custruì parechji paesi furtificati ([[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]], [[Castiglione di San Martinu]] è [[Castiglione di Campu]]) incù a [[Necropoli ellenistica di Capoliveri]] è a [[Necropoli di Casa di u Duca]]. In [[453 a.C.]] l'isula fù sacchighjata da a flotta [[siracusa|siracusana]] cummandata da Apelles è Phayllos.
Più dopu, incù u duminiu di [[Roma]], annantu à l'isula funi edificati almenu trè villi marittimi ([[Villa rumana di a Linguella|Villa di a Linguella]], [[Villa rumana di i Grotte|Villa di i Grotte]] è [[Villa rumana di Capu Casteddu|Villa di Capu Casteddu]]). Sempri à l'ità rumana ricoddani parechji impurtanti relitti subacquei ([[Relitti di Sant'Andrea]], [[Relittu di u Nasuto]], [[Relittu di Chiessi]], [[Relittu di Procchio]] è [[Relittu di Punta Cera]]). Un' intarissanti traccia tupunumastica d'ità rumana hè custituita da a lucalità ''Remmiano'' vicinu à [[Spiaghja di Cavoli|Cavoli]], chì dirivaria da u pussidimentu di un ''Remmius''.
Dopu à a caduta di Roma, l'Elba divintò tarritoriu di l'[[Ostrogoti]] è dopu, in u [[610]], di i [[Longobardi]]; à quisti ultimi si devini numarosi [[tuponimu|tuponimi]] prisenti sempri oghji annantu à l'isula, com'è ''Gualdo'' (da ''wald'', "boscu"), ''Cafaio'' (da ''gahagi'', "ricintu") è ''Catro'' (da ''kater'', "cancellu"). Cuntistualamenti l'Elba divintò locu d'arimitoriu par i primi anacureti cristiani, trà i quali [[San Cerbone]] in u [[575]]. In [[874]] l'isula fù pisantamenti sacchighjata da i [[Saraceni]], mentri in u [[1003]] è in u [[1016]] fù assaltata da [[Mujāhid à u- ʿĀmirī]].
À parta da u prima millenniu dopu Cristu, l'isula divintò parti di u tarritoriu di a [[Ripublica di Pisa]]; funi edificati torri di surviglianza com'è a [[Torra di San Ghjuvanni]], u paesi furtificatu di [[Montemarciale|Montemarsale]] è a [[Furtezza di u Volterraio]], situata annantu à un'altura inaccessibili par truvà rifughju da l'incursioni di i pirati; à listessu periodu ricoddani parechji impurtanti edifizii riligiosi com'è a [[Ghjesgia di San Lorenzo (Marciana)|Pievi di San Lorenzo]], a [[Pievi di San Ghjuvanni in Campu|Pievi di San Ghjuvanni]] è a [[Ghjesgia di San Micheli (Capoliveri)|Pievi di San Micheli]]. In u [[1399]] l'Elba passò sottu a signuria di l'[[Appiano (famiglia)|Appiano]] di [[Piumbinu]]. L'isula subì impurtanti divastazioni da parti di cursari [[Tunisia|tunisiani]] in u [[1442]], è dopu par mani di [[Khayr à u-Din]] in u [[1534]] è [[1544]] è di [[Dragut]] in u [[1553]] è [[1555]]. In [[1548]] u granduca di Tuscana [[Cosimu I]] fundò una cità furtificata simbulicamenti chjamata ''Cosmopoli'' (oghji [[Portufarraiu]]), cuncipita com'è un presidiu militaru incù u scopu di difenda i costi di u Granducatu è di l'Elba è ancu com'è sediu di i [[Cavalieri di Santu Stefanu]].
L'imperatori [[Nabulionu Bonaparte]] fù esiliatu à l'Elba in [[1814]] è ci firmò 10 mesa. À tistimunianza di a so pirmanenza restani dui beddi villi ind'eddu sughjurnò: [[Villa di i Mulini]] in pusizioni duminanti à Portufarraiu, è [[Villa Demidoff di San Martinu|Villa San Martinu]] risidenza estiva di u Corsu à a periferia di a piccula capitali elbana; da u 23 aostu à u 5 sittembri 1814 Bonaparte sughjurnò vicinu à u [[Santuariu di a Madonna di u Monti (Marciana)]]. I dui guerri mundiali ani vistu mora cintunari di ghjovani elbani; è i dui dopuguerra ani vistu emigrà migliaii di lavuradori elbani. Più ricintamenti, grazia à u turisimu internaziunali, l'isula hè divintata famosa (ancu à u stranieri) par u so [[vinu]], in particulari l'''[[aleaticu]]'', dolci vinu licurosu da dessert chì spessu accumpagna u dolci lucali, a ''[[schiaccia briaca]]''. In u [[2002]] è in u [[2011]], parechji Cumuni di l'isula ani subitu catastrofi naturali di tipu alluviunali chì ani purtatu danni impurtanti annantu à i tarritorii culpiti; l'ultimu di quisti, successu u 7 nuvembri 2011, hà incausatu ancu una vittima à [[Campu in l'Elba|Marina di Campu]].
==Musei==
- Museiu civicu archiulogicu di [[Portufarraiu]]<br>
- [[Museiu archiulogicu di Marciana|Museiu civicu archiulogicu di Marciana]]<br>
- Museiu civicu archiulogicu di u Distrittu minerariu di [[Riu in l'Elba]]<br>
- Museiu mineralogicu ''Alfeu Ricci'' di [[Capoliveri]]<br>
- Museiu mineralogicu è gemmulogicu ''Luigi Celleri'' di [[San Piero in Campu]]<br>
- Museiu minerariu di [[Riu Marina]]<br>
- Museiu etnugraficu ''U Casalino di u Castagnu'' di [[Poggio (Isula d'Elba)|Poggio]]<br>
- Casa di u Parcu di [[Marciana (Italia)|Marciana]]<br>
- Casa di u Parcu di Riu in l'Elba<br>
== Noti ==
<references/>
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
[[Categoria:Tuscana]]
t4cds0aq0ghjuep7w359vzad0rjjbqh
Isula di Monticristu
0
12546
404510
403663
2026-07-06T20:44:48Z
Fausta Samaritani
15085
/* Liami esterni */
404510
wikitext
text/x-wiki
{{Citazione|''Citra livanti Oglasa''|[[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 6,12}}
[[File:Montecristo-68.JPG|thumb|240px|A spiaghja di Cala Maestra]]
L''''isula di Monticristu''' (ò '''Montecristu''') hè situata in u [[Mari Tirrenu]] è faci parti di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. Amministrativamenti hè inclusa in a cumuna di [[Portufarraiu]] è dunqua in a [[pruvincia di Livornu]]. Custituisci una riserva naturali statali intigrali è faci parti di u [[Parcu Naziunali Arcipelagu Tuscanu|Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]].
==Giugrafia==
[[File:Aerial image of Montecristo (view from the west).jpg|240px|right|thumb|Vista aeria di l'isula]]
Monticristu si trova à sudu di l'[[isula d'Elba]], à punenti di l'[[isula di u Gigliu]] è di u [[Monti Arghjintariu]], à sudu-livanti di l'[[Isula di Pianosa (Tuscana)|isula di Pianosa]] è à livanti di l'affiuranti [[Scogliu d'Africa]], notu ancu com'è ''Africhella'' è ''Furmicula di Monticristu''.
L'isula, chì a so urighjina hè u sullivamentu di un [[plutonu (giulugia)|plutonu]] sottumarinu, hè intiriamenti muntosa incù parechji spurghjimenti rucciosi à piccu annantu à u mari è hè custituita guasi esclusivamenti da [[granudiurita]] incù grossi cristaddi di [[ortuclasiu]]. A summità di l'isula di Monticristu, dinuminata ''Monti di a Furtezza'', hè di 645 m.
==Clima==
Ancu l'isula di Monticristu, com'è tutti l'isuli di l'arcipelagu, prisenta un clima dolci, custantamenti vintilatu è moltu assuliatu incù scarsissimi pricipitazioni (i valori medii annui sò nittamenti infiriori à i 500 mm), carattarizatu da inguerni mai troppi freti è istati incù caldu mudaratu ma micca affannosu.
==A riserva naturali ''Isula di Monticristu''==
Stavani stabilamenti annantu à l'isula, altirnendu si ogni dui sittimani, dui agenti di u [[Corpu Furistali di u Statu]]. Dopu à una pirmanenza di 123 anni, da u 31 dicembri 2012 ùn ci sò più vardiani di u Fanali chì s'alternani in a casetta custruita vicinu Villa Taylor<ref>[http://www.ripublica.it/ambienti/2013/05/17/futugrafia/montecristo_s'è_ni_và_l_ultimu_custode_di l_isula-58996900/1/?ref=HRESS-3#1 Futugrafia Monticristu, s'è ni và l'ultimu custodiu di l'isula - Ripublica.it<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>.
A ''Riserva naturali statali ''Isula di Monticristu'''' hè una riserva biugenetica di 1.039 [[ettaru|ettari]]<ref>Fonti: [[Ministeru di l'Ambienti è di a Tutela di u Tarritoriu è di u Mari]] [http://www.minambiente.it/opencms/export/sites/default/archiviu/allegati/varii/elencu_ap_2003.pdf Elencu ufficiali di l'arii prutetti (EUAP)] 5º **Aggiornamento appruvatu incù Delibera di a Conferenza Statu Rigioni di u 24 lugliu 2003 è pubblicatu in u Supplementu urdinariu n. 144 à a [[Gazzetta Ufficiali di a Ripublica Taliana|Gazzetta Ufficiali]] n. 205 di u 4 sittembri 2003.</ref> istituita in u [[1971]] incù dicretu ministeriali par pruteghja a natura particulari di l'isula. Oghji faci parti in u [[Parcu naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]]. Hè stata attribuita ancu di u [[Diploma auropeu di l'arii prutetti]] in [[1988]].
==Flora è fauna==
I cundizioni chì ani impiditu u pupulamentu di Monticristu ani favuritu a cunsirvazioni di a [[flora]] è di a [[fauna]]. In particulari, à Monticristu, viviani spezii [[animali|animali]] è [[vigitali|vegetali]] un tempu diffusi in tuttu u [[Mari Tarraniu]]. Di particulari rilievu sò i furmazioni di ghjiganteschi [[scopa|scopi]] chì coprini i fondi di i vaddi è parechji [[leccia|lecci]] millenarii chì fermani in vita à l'altitudini più alti. Intarissanti dinò hè a prisenza di a [[Vipara aspis|vipara di Monticristu]] (''Vipara aspis'' sottuspezia ''hugyi'') è u [[discuglossu sardu]] (un [[anfibiu]] prisenti solu in un paghju di isuli tuscani è in [[Sardegna]]). In particulari a vipara mostra un'evidenti sumiglia incù a [[vipara siciliana]] è ùn hè micca fruttu di pura fantasia l'ipotesi chì a so intruduzioni annantu à u tarritoriu isulanu sii duvuta à calchì imbarcazioni; basta à ricurdà chì era un' usanza cartaghjinesa quidda di lancià vipari nantu à i navi di u numicu duranti i battagli<ref>{{cita news|url=http://www.linkarte.it/news/?ID=1698|titulu=Tisoru par pochi|data=23 sittembri 2009|accessu=12-6-2013|pubblicazioni=[[LinkArti.it]]}}</ref>. L'isula hè, inoltri, locu di susta par migliaia di aceddi migratori è uspiteghja impurtanti culonii di aceddi marini (di particulari impurtanza hè a [[berta minori]]). Monticristu uspiteghja infini l'unica pupulazioni taliana di [[capra hircus|capra]] salvatica.
L'ambienti marinu hè piuttostu riccu: ci sò pratarii di [[posidonia]], [[anemone|anemoni marini]], [[gurgonia|gurgonii]], [[curaddu|curaddi]], i [[pesciu tondu|pesci tondi]] è, finu à a fini di u [[anni 1970|sittanta]], erani prisenti i [[Vechju marinu|vechji marini]], spezii oramai rarissima in l'acqui di u [[mari Tarraniu]].<ref name="Marcu Lambertini 2002">Marcu Lambertini, ''Arcipelagu Tuscanu è u Parcu Naziunali'', Pisa 2002.</ref>
===A capra di Monticristu===
L'antica prisenza di a ''Capra aegagrus'' in l'Arcipelagu Tuscanu hè ducumintata in a tupunumastica latina è greca di parechji di i so isuli, com'è ''Capraria'' ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]]) è ''Aigylion'' ([[Isula di u Gigliu]]). L'esistenza di a capra salvatica à Monticristu hè tistimuniata almenu da a siconda mità di u [[XVI seculu]] ("...''ci sò quantità di capri piccini di pelu rasu''...").<ref>Apollonio Pavolini, ''Rilazioni di l'Isula di Monti Cristu'', [[Archiviu Sicretu Vaticano]].</ref>
[[File:Capra hircus aegagrus-cropped.jpg|thumb|A capra di Monticristu (''Capra aegagrus'')]]
A ''Capra aegagrus'' hè diffusa soprattuttu in [[Asia minori]] è [[Mediu Urienti]], ma sò prisenti di i pupulazioni ancu in parechji [[Isuli egee|isuli di l'Egeiu]] è à [[Creta]].
A Monticristu a ''Capra aegagrus'' vivi à u statu salvaticu, in picculi branchi chì cambiani cumpusizioni è numaru in i varii periodi di l'annu. I corra sò incurvati, incù a superficia antiriori cumpressa latiralamenti in modu da furmà una carena affilata. I masci adulti prisentani un manteddu brunu chjaru, spessu incù una linia nera chì cuntinueghja nantu à i spaddi è nantu à a parti vintrali di i membri; i femini ani inveci un manteddu brunu chjaru uniformu.<ref name="Marcu Lambertini 2002"/>
<br />
A capra di Monticristu hè una [[spezii à risicu]], chì ni fermani difatti solu 250 esimplari in a natura. à u fini di garantiscia a salvaguardia di a spezii, in u dicembri 2012 u [[Biuparcu (Roma)|Biuparcu di Roma]] hà predispostu un ricintu di 1000 m<sup>2</sup> chì uspiteghja cinqui esimplari (trè femini è dui masci), in privisioni di evintuali futuri ripupulamenti annantu à l'isula.<ref>{{cita news|url= http://www.cumuna/cumunu.roma.it/wps/portal/pcr?contentId=NEW398581&jp_pagecode=newsview.wp&ahew=contentId:jp_pagecode|titulu= à u Bioparco i capri di montecristo|ghjornu= 5|mesi= 12|annu= 2012|accessu= 18-12-2012}} situ web Roma Capitali</ref>
===Endemisimi===
Vegetali:
* ''[[Limonium montis-christi]]''
Invirtibrati:
* ''[[Oxychilus oglasicola]]'' (sammartinu di Monticristu), prisenti ancu annantu à l'Isulottu di a Scola ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]])
* ''[[Euscorpius oglasae]]'' (Scurpionu di Monticristu), discrittu in u 2007
Vertibrati:
* ''[[Podarcis muralis calabresiae|Podarcis muralis'' subsp. ''calabresiae]]'' (Aciartula di Monticristu)
==Storia==
In ità classica l'isula era chjamata '''''Oglasa'''''<ref>[[Gaiu Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 6,12</ref>(''Ωγλασσα'' in [[Lingua greca|grecu]]), tuponimu di urighjina prirumana. Duranti u [[Medievu]] u nomu muta in '''''Monti Christi'''''<ref>[[Archiviu di Statu di Firenza]], ''Bolla di [[papa Gelasio II]]'', 1º uttrovi 1118: "beati Mamiliani de Monti Christi monasterii".</ref>, veni à dì "Monti di Cristu", verusimilamenti à causa di u forti cuntestu ecclisiali è munasticu chì carattarizò l'isula à parta da u [[V seculu d.C.]], è in particulari di u [[Munasteru di San Mamilianu]].<ref>Agostino Cesaretti, ''Istoria di u Principato di Piumbinu'', Firenza 1788: "Altri, mossi da u so asempiu, si rifughjàni in u listessu locu, di modu chì in pocu tempu, riuniti tutti insemu, funi in gradu di fabbricà un Munasteru, ch'eddi intitulàni Monti Cristu, è cusì da quiddu tempu quist'isula si hè chjamata Monti Cristu."</ref> Altri fonti rapportani chì in urighjina l'isula si saristi chjamata '''''Monti di Ghjovi'''
''<ref>Francescu Aprili, ''Di a crunulugia univirsali di a Sicilia'', Palermu 1725: "...approdarono à un'isula, tandu chjamata Monti di Ghjovi, oghji Monti di Cristu, sughjetta à u Gran' Duca di Tuscana."</ref> o '''''Montegiove''''' par a presunta esistenza di un tempiu rumanu didicatu à u diu Ghjovi, è chì solu in seguitu à a prisenza munastica avaristi mutatu u nomu in ''Monti Cristu''. Eppuri, parechji ipotesi, oghji tendini à fà dirivà a dinuminazioni ''Montegiove'' da u latinu ''iugum'' <ref name="Peria è Silvestre Ferruzzi 2010">Gloria Peria è Silvestre Ferruzzi, ''L'isula d'Elba è u cultu di San Mamilianu'', Portufarraiu 2010.</ref>, com'è ducumintatu in a tupunumastica di a vicina [[isula d'Elba]]. In ebbica succissiva, Monticristu fù ancu chjamata '''''Isula di [[San Mamilianu]]'''''<ref>Emanuele Repetti, ''Dizziunariu giugraficu, fisicu, storicu di a Tuscana'', Firenza 1839.</ref> in rifirimentu à u santu chì ci cundussi vita eremitica sinu à u [[460]].
In l'acqui di ''Cala di u Diavuli'' ghjaci u relittu di una navi ''oneraria'' [[Campania|campana]]<ref>U caricu, custituitu da anfuri grecu-italichi è da coppi à pintura nera, hè cunsirvatu vicinu à u Museiu archiulogicu di [[Portufarraiu]].</ref> naufragata duranti prima mità di l'[[III seculu a.C.]], mentri tracci di friquintazioni di l'isula in ità rumana è tardurumana sò prisenti in a ''Cala di Santa Maria'' è à ''Cala Maestra''; in st'ultima lucalità sò stati truvati scorii di riduzioni di u [[farru]].
A storia ducumintata di Monticristu cumencia incù a fundazioni di u [[Munasteru di San Mamilianu]] edificatu, sicondu una tradizioni dighjà attistata in u Medievu<ref>''Annales Camaldulenses''.</ref>, annantu à i resti di un iputeticu tempiu rumanu didicatu à u diu [[Iuppiter|Ghjovi]]. In u Munasteru saristi statu custuditu un lighjindariu ''Tisoru'' fruttu di dunazioni ecclesiastichi; à listessa ebbica ricodda una cappedda absidata custruita à l'internu di a [[Sapara di San Mamilianu]], induva vissi u santu in u [[V seculu]]. 'Ssi fatti sò mintuvati da [[Geneviève Moracchini-Mazel]] (''Corsica sacra''). I primi dui grandi divastazioni subiti da u Munasteru funi duvuti à l'attacchi [[saraceni]] di u [[727]] è di u [[1323]]. Duranti u [[1534]] "''à l'isula ditta Montechristu sughjurnava una cumpagnia di cursari''."<ref>[[Jacopo Bonfadio]], ''L'annali di Genuva'', 1597.</ref> In l'aostu [[1553]] [[Dragut]], dirighjendu si versu l'[[Isula d'Elba]], espugnò u Munasteru dicritendu ni a fini.
Da quiddu mumentu l'isula di Monticristu firmeti disabitata.
À u largu di ''Cala Maestra'' si trova u relittu di un vilieri militaru di u [[XVI seculu]] induva fù clandistinamenti ricuparata, intornu à u [[1975]], una [[culubrina]] (cannonu à manu) in [[bronzu]] è un sacchettu cuntinenti [[polvara pirica]].
In [[1814]] [[Nabulionu Bonaparte]] feci invià in l'isula un presidiu militaru. Duranti [[1833]] u giolugu Giuseppe Giuli splurò l'isula è scrissi una discrizzioni tecnica.<ref>Giuseppe Giuli, ''L'isula di Monti Cristu'', in ''Indicator Senese è Grossetano'', XI, 16 lugliu 1833.</ref> I primi provi di culunisazioni di l'isula, à l'ebbica di prubità di Carlo Cambiagi, succesini d'uttrovi [[1839]] da parti di dui arimiti tedeschi, Augustin Eulhardt di [[Nordhausen]] è Joseph Keim di [[Reutlingen]], chì eppuri, à causa di incumpatibilità carattariali, abandunetini dopu pocu tempu. In u [[1843]] si succiditini altri parsunaghji: u riligiosu tirulesu Francescu Adolfo Obermüller, à u quali u [[Granducatu di Tuscana]] ùn detti puri micca u parmissu di ritirà si annantu à l'isula, è, dopu pochi mesi, u francesu Charles Legrand incù à so probbia cumpagna, incù l'intinzioni di cultivà l'isula. I dui cunghjunti si stabilini à l'internu di u Munasteru, l'isula essendu sempri priva di custruzzioni muderni, ma à la fini funi espulsi da u Guvernu tuscanu in quantu ùn riisciìani micca in a so impresa agricula. D'aprili [[1844]] ci fù un antra prova di culunisazioni agricula da parti di u francesu Georges Guiboud, chì si risolsi incù l'ennesimu insuccessu. In u [[1846]] parechji ghjinuvesi tantetini in vanu listessa impresa, mentri di ghjinnaghju [[1849]] u francesu Jacques Abrial, imprisariu dumiciliatu à Livornu, presi in affittu l'isula riiscendu à renda la pruduttiva par trè anni è custruiscendu i primi edifizii muderni di Monticristu. U Guvernu [[Granducatu di Tuscana|granducali]], in [[1849]], inviò annantu à l'isula un distaccamentu di u ''Battaglionu Insulari''; duranti u stessu annu, vicinu à un prumuntoriu di a costa uccidintali di l'isula - chì in seguitu à 'ss'episodiu fù chjamata ''Punta di i Ziteddi masci'' - funi uccisi dui criaturi da furfanti chì aviani pricidintamenti assalitu a [[tartana]] sarda ''Madonna di i Vigni'' salpata da [[Genuva]] à a volta di Livornu, nantu à a quali i dui chjughi si truvavani.<ref name="Vincenzo Mellini 1852">Vincenzo Mellini, ''Isula di Monti Cristu'', manuscrittu, 1852.</ref>
In u [[1852]] un inglese, George Watson Taylor, acquistò l'isula par 50.000 lire è trasfurmò Cala Maestra in una splendida aria verdi incù giardini tarrazzati è spezii arburei esotichi, tantu da essa cugnumatu ''Conti di Monticristu''.<ref>Ersilio Michel, ''Tantativi di culunisazioni di l'isula di Monticristu'', 1925</ref> À stu periodu ricodda a custruzzioni di u casamentu chjamatu dopu ''Villa Riali'' è l'intruduzzioni di l'[[Ailanthus altissima|ailantu]], spezii vigitali chì sinu à oghji hà mutatu l'aspettu vegetaziunali di l'isula. In u stessu annu l'isula fù visitata da l'inginieri cartugraficu Giovacchino Callai è da u storicu Vincenzo Mellini<ref name="Vincenzo Mellini 1852"/>, chì rilivàni è discrissini i ruderi di l'edifizii storichi prisenti in Monticristu. In u vaghjimu di u [[1860]] l'isula fù sacchighjata da parechji esiliati taliani risidenti à Londra, puliticamenti ostili à George Watson Taylor, chì, à bordu di u piroscafu ''Orwell'' cumandatu da Raffaele Settembrini, s'avviavani in l'Italia Miridiunali par arrulà si incù i garibaldini. Di fronti à somma enorma di dinaru dumandata da Watson Taylor in riparazioni di i danni, u Guvernu cunsidarò più oppurtunu acquistà l'isula. Monticristu fù acquistata dopu da u Guvernu talianu u 3 ghjugnu [[1869]] par a somma di 100.000 liri da u prubitariu Watson Taylor. À l'iniziu di [[1870]] annantu à l'isula ghjunghjì l'arimitu [[Davide Lazzaretti]], chì vissi à l'internu di a [[Sapara di San Mamilianu]]. Dopu ultiriori tantativi di culunisazioni, di nuvembri [[1874]] u Guvernu talianu ci insidiò una [[culonia penali]] agricula incù 45 ditinuti è 5 vardii carcirali, succursali di quidda di [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], chì durò sinu à u [[1884]]. In u [[1875]] à Monticristu si ricò u paleontologu [[Gaetano Chierici]] chì scrissi un'accurata discrizzioni<ref>Manuscrittu in a Bibbiuteca cumunali Panizzi di Reggio Emilia.</ref> storica è archiulogica di l'isula.
Dopu, duranti u [[1889]], u Demanio di Livornu cuncessi in affittu l'isula à u marchesi fiurintinu Carlo Ginori Lisci, chì trasfurmò Monticristu in una riserva di caccia parsunali; di i numarosi ospiti chì si ricavani à caccià ogni sittimana annantu à l'isula, partendu da [[Livornu]] incù u yacht ''Urania'' di prubità di u stessu marchesi, feci parti u pueta [[Rinatu Fucini]], u musicanti [[Ghjacumu Puccini]] è [[Vittorio Emanuele III]]. Par avè rapiti culligamenti incù [[Firenza]], u marchesi istituì à Monticristu un sirviziu di [[piccione viaghjadore|picciona viaghjadori]]. In u [[1899]] Carlo Ginori Lisci cuncessi ogni drittu annantu à l'isula à Vittorio Emanuele III; l'isula divintò una riserva di caccia riali esclusiva par a famiglia [[Casa Savoia|Savoia]], chì ci intrudussi mammiferi com'è [[sus lovvia|cignala]], [[ovis musimon|muvri]] è [[capra hircus|capri]] di u [[Montinegru]]. Duranti a [[siconda guerra mundiali]], periodu in a quali a ''Villa Riali'' fù spugliata di tutti i mobuli, à Monticristu fù stallata una pusizioni militara italu-tedesca.
In u [[1949]] a Dirizzioni generali di u [[Demanio]] deti in cuncissioni l'isula à un cunsorziu di cuuperativi di piscadori, a ''Consorpesca''. I dritti di gistioni funi dopu acquistati da a sucità rumana ''Oglasa'' in [[1953]]. In u [[1970]] a stessa sucità criò u ''Monticristu Sporting Club'' par una cliantedda di elevata cundizioni suciali, sfruttendu a caccia d'inguernu è u turisimu d'istati. U 4 marzu [[1971]] l'isula di Monticristu fù dichjarata ''Riserva Naturali di u Statu'' incù un dicretu da i Ministeri di a Marina marcantili, di i Finanzi è di l'Agricultura è Furesti. In u [[1977]] a Riserva Naturali fù inclusa in a ''Reta aurupea di i Riservi Biugenetichi di u Cunsigliu d'Auropa''. Incù dicreti di u Ministeru di a Marina di u [[1979]] è di u [[1981]] hè stata ancu istituita, nantu à l'acqui chì circondani l'isula, una zona di tutela biologica par un raghju di 500 metri,<ref name="Marcu Lambertini 2002"/>dopu aumintatu à 1 km.
===U Tisoru di San Mamilianu===
[[File:Monastero_o_Abbazia_di_Montecristo.jpg|thumb|240px|Munasteru di San Mamilianu]]
Ricodda à [[2004]] a scuparta di un tisoru di muneti in oru sottu l'altari di a [[ghjesgia di San Mamilianu (Sovana)|ghjesgia di San Mamilianu]] [[ghjesgia di San Mamilianu (Sovana)|<nowiki/>]]à [[Sovana]], cumpostu da 498 muneti novi datevuli à l'impiratori [[Lionu I u Trace|Lionu I]] è [[Antemio]], trà u [[457]] è u [[474]], veni à dì pocu dopu a morti di Mamilianu. Lighjendi pupulari è tradizioni urali ricurdavani a prisenza di un tisoru sottu l'altari di u [[Munasteru di San Mamilianu]] à Monticristu, lighjendi chì funi riscritti dopu da [[Alexandre Dumas (babbu)|Alexandre Dumas]] in u celebru rumanzu di u ''[[Conti di Monticristu]]''. Almenu dui ducumenti antichi citani a mimoria di un tisoru annantu à l'isula: in u [[1549]] u Granduca di Tuscana [[Cosimo I]] ci scunsigliava di fà ricerchi par a prisenza di pirati, mentri una spidizioni da a [[Corsica]] in u [[1670]] scuprì solu "...''parechji pignatti è vasi pieni di cennari''...".<ref name="Peria è Silvestre Ferruzzi 2010"/> ùn apparisci micca dunqua com'è un casu chì un tisoru si truvava effittivamenti in a ghjesgia di San Mamilianu, micca parò in quidda di Monticristu ma à [[Sovana]] in a pruvincia di [[Grosseto]]. I muneti sò stati urdinati in u museiu di Sovana, inauguratu u 28 lugliu [[2012]].
===A lighjenda di l'acqua "maladitta"===
Sicondu a tradizioni pupulari, l'acqua linda chì scorri staghjunalamenti in u ''Fossu di u Diavuli'' (sittori norduccidentali di l'isula) procuraria a morti micca immediata di quiddu chì a bii.<ref> Ghjuvanni Pejrone, ''Una caccia vaghjimali in l'isula di Monticristu'', Milanu 1970.</ref>
==Loca d'intaressu==
* [[Munasteru di San Mamilianu]]
* [[Sapara di San Mamilianu]]
* [[Furtezza di Monticristu]] nantu à a vetta più elevata di l'isula (645 m)
* Villa Riali
* Museiu di Storia naturali
* Orto butanicu
* Mulinu idraulicu (ruderi) vicinu à a [[Sapara di San Mamiliano]]
* Ghjesgia di Santa Maria (ruderi) vicinu à l'umonima Cala, lucalizata u 6 aostu 2012<ref>[http://www.tenews.it/ghjurnali/2012/08/08/scupartu-à-montecristo-u-situ-di l-antica-ghjesgia-di-santa-maria-44207/ ''Tenews'', 8 aostu 2012]</ref>
* Cappeddavicinu à Cala Maestra (fini [[XIX seculu]]) incù sipulturi annessi, distrutta duranti l'anni sittanta par fà locu à u picculu [[eliportu]] di l'isula
==Curiusità==
* Annantu à st'isula hè situata una parti di u celebru rumanzu ''[[U conti di Monticristu]]'', di u scrittori francesu [[Alexandre Dumas (babbu)|Alexandre Dumas]]. In particulari u prutagonistu ci trova u lighjindariu tisoru di a famiglia Spada, incù u quali rializeghja a so furmidevuli vindetta.
* Sicondu parechji studii, a scrittrici [[Gran Britagna|britannica]] [[Agatha Christie]] inizialamenti vulia situà à Monticristu ''[[Deci picculi indiani (rumanzu)|Deci picculi indiani]]'', un di i so rumanzi più celebri. A scrittrici, dopu, priferì cullucà si annantu à un'anonima isuletta britannica.<ref>''Currieri di a Sera'', 1º aostu 2010.</ref>
* L'isula hè stata, in u [[1896]], a distinazioni di u [[matrimoniu|viaghju di nozzi]] frà [[Vittorio Emanuele III di Savoia]] è [[Elena di u Montinegru]].<ref>Angelo Barbuscia, ''Cummimurazioni di u 59º annivirsariu di a scumparsa di S.M. a Righjina Elena'', 2011.</ref>
* In u 2009 l'Unioni Aurupea hà financiatu un prugettu incù fondi di u prugramma di finanzamentu LIFE da u titulu ''Monticristu 2010'' finalizatu par a lotta contr'è i spezii invasivi alluctoni. U prugettu privedi l'eradicazioni di u [[topu neru]], prisenti annantu à l'isula da tempi storichi, chì minaccia gravamenti a ripruduzioni di l'aceddi marini nidificanti, è di l'[[ailantu]], una pianta di urighjina uriintali chì si sustituisci à a vegetazioni naturali, intrudutta à l'iniziu di u Novicentu. U prugettu si compii di ghjugnu 2014 è privedi inoltri azzioni par a prutizzioni di a capra salvatica è par u ricuparu di ambienti priuritarii. À i ghjorna d'oghji l'eradicazioni di u topu hè stata rializata incù successu mentri l'uparazioni di lotta contr'è l'ailantu sò sempri in corsu. <ref>[http://www.montecristo2010.it Monticristu 2010]</ref>
* Di ghjinnaghju 2012 hè stata data nutizia chì l'isula era invasa da [[Rattus rattus|topa neri]], chì sembra ch'è fussini ghjunti par via di i navi è i bateddi è chì, ùn truvendu micca antagunisti biulogichi annantu à l'isula, siini prulificati<ref>{{Cita web|lingua=it|url=http://www.currieri.it/cronachi/12_ghjinnaghju_12/isula-montecristo-gasperetti_6bf29à08-3d5c-11è1-à7f5-80bdd8489cd9.shtml|titulu=I topi cunquistani l'isula di montecristo|editori=U Currieri di a Sera|ghjornu=12|mesi=1|annu=2012|accessu=17-12-2012}}</ref>. Par cumbatta l'invasioni, sò stati catapultati annantu à l'isula 26 tonni di eschi avvilanati. L'opara di [[dirattisazioni]] cusì effittuata pari parò avè datu cunsiquenzi pusitivi: da un aspizzioni effittuata annantu à l'isula par virificà a situazioni in seguitu à u lanciu di l'eschi avvilanati ùn sò micca emersi situazioni critichi par l'ecusistema di l'isula, bench'è parechji ambientalisti ùn si siini micca ditti di u tuttu suddisfatti da l'aspizzioni<ref>{{Cita web|lingua=it|url=http://iltirreno.gelocal.it/piombino/cronaca/2012/03/03/news/isula-di-montecristo-a-guerra-à i-topi-ùn/non/micca-hà-lasciatu-segni-1.3250063|titulu=Isula di Monticristu, a guerra à i topi ùn hà micca lasciatu segni|editori=U Tirrenu|ghjornu=3|mesi=3|annu=2012|accessu=17-12-2012}}</ref>. D'aostu 2012 sò stati cuntati circa 600 [[Puffinus puffinus|berti minori]], chì ani pussutu ripupulà i so nida grazia à l'[[eradicazioni]] di u topu neru, cunsidaratu causa di u decrementu è di l'estinzioni di a spezia in quantu pridatori di l'ova è di i piulacona<ref>{{Cita web|lingua=it|url=http://iltirreno.gelocal.it/piombino/cronaca/2012/08/10/news/montecristo-600-berte-minori-sò-pronte-à-spiccare-u-bulu-1.5527318 |titulu=Monticristu, 600 berti minori sò pronti à spiccà u bulu|editori=U Tirrenu|ghjornu=10|mesi=8|annu=2012|accessu=17-12-2012}}</ref>.
==Noti==
<references/>
==Riferimenti==
* [http://www.tavagna.com/pdf/SantuMamilianuCO.pdf Santu Mamilianu. Geneviève Moracchini-Mazel, Edizioni A Stamperia, Strattu è traduttu da u libru ''Corsica Sacra'', Vulumu prima] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210412024705/http://www.tavagna.com/pdf/SantuMamilianuCO.pdf |date=2021-04-12 }}
==Da veda dinò==
* [[Arghji naturali prutetti di a Tuscana]]
* [[Lista d'isuli di l'Italia]]
* [[Arcipelagu Tuscanu]]
* [[U conti di Monticristu]]
* [[Sapara di San Mamilianu]]
* [[Munasteru di San Mamilianu]]
* [[Scogliu d'Africa]]
==Liami esterni==
*[http://www.parks.it/riserva.statali.is.montecristo/index.html A riserva statali Isula di Monticristu annantu à Parks], purtali di i parchi taliani
*[http://www.agraria.org/parchi/tuscana/isoladimontecristo.htm A riserva annantu à www.agraria.org]
* [http://www3.corpoforestale.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/422 Corpu furistali di u Statu - a Riserva naturali Isula di Monticristu]
* [http://www.montecristo2010.it/ Monticristu2010 - eradicazioni di cumpunenti florufaunistiche alieni invasivi è prutizzioni di habitat in l'Arcipelagu Tuscanu]
[[Categoria:Tuscana]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
lpvuvaznjicgskp5usp6l9gf4gmgg45
Isula di Pianosa (Tuscana)
0
12547
404508
332830
2026-07-06T20:42:19Z
Fausta Samaritani
15085
categorie, fix
404508
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Arcipelago Toscano.png|thumb|340px|L'Archipelagu Tuscanu]]
'''Pianosa''' hè un' [[isula]] situata in u mari [[Tirrenu]], chì faci parti di l'[[Arcipelagu Tuscanu]] in u [[Parcu naziunali Arcipelagu Tuscanu|parcu naziunali umonimu]].
==Storia==
[[File:Costa occidentale Pianosa (LI).jpg|thumb|240px|A costa uccidintali di Pianosa]]
U nomu di l'isula si riferisci, dipoi l'Antichità classica, à a so murfulugia para: '''''Planasia'''''<ref>[[Gaiu Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 81.</ref>, da l'aghjittivu latinu ''planus'' ("paru"). Duranti u [[Medievu]], u nomu di l'isula si trasfurmò in '''''Planosa'''''.<ref>Archiviu Storicu Diocesano di Pisa, ''Diplumaticu arciviscuvali'', pergamena n. 2780, annu [[1137]].</ref>. L'isula fù abitata dapoi l'ebbica preistorica; i più antichi tracci di prisenza umana essendu attribuibili à u [[Paleuliticu supiriori]]. Sò stati ritruvati ancu manufatti è sipulturi di pupulazioni appartinenti à u [[Mesuliticu]] è à u [[Niuliticu]], ebbica à a quali si data ancu l'insidiamentu attistatu annantu à u picculu isulottu dittu a Scola, ughjettu di scavu da parti di a Soprintindenza par i Bè Archiulogichi di a Tuscana, chì hà ristituitu ceramichi chì ricoddani à u prima Niuliticu à ceramica impressa. Di particulari rilivanza sò i tracci di insidiamenti di a preistoria ricenti, attribuibili rispettivamenti à l'Eneuliticu è à l'ità di u bronzu. à l'Eneuliticu o ità di u ramu (IV-III millenniu a.C.) sò datevuli i sipulturi in sapareddi naturali è artificiali scuparti à a fini di l'Ottucentu da Raffaeddu Foresi è [[Gaetano Chierici]], cù ughjetti chì sò sempri cunsirvati in u museiu di Reggio Emilia; più ricenti hè a scuparta di un insidiamentu di a media ità di u bronzu, ughjettu di scavu da parti di a Soprintindenza par i Bè Archiulogichi di a Tuscana, chì attesta a prisenza insulari più sittintriunali di a carattaristica ceramica dicurata in stili ''appenninicu'', liatu à i stradi cummirciali tirrenichi di a mità di u sicondu millenniu a.C.
In [[imperu rumanu|ebbica rumana]] l'isula era chjamata ''Planasia'' par a so cunfurmazioni para. Locu di dipurtazioni, ci fù esiliatu in u [[6]]-[[7]] d.C. [[Agrippa Postumo]], nipoti è exi eredi di [[Augusto]]. Agrippa firmeti annantu à l'isula finu à u [[14]], annu ind'eddu fù ghjustiziatu.
Frà i custruzzioni d'ebbica antica sò visibuli, frà l'altri, i ruderi di una villa rumana è un sistemu di [[Catacombi di Campu in l'Elba|catacombi]] scavatu annantu à dui liveddi.
A villa rumana, parzialamenti cunsirvata, hè cunnisciuta par appuntu cù u nomu di ''Villa di Agrippa'' o ''Bagni di Agrippa'', da u nomu di u nipoti di Augusto. U stili architittonicu è i tecnichi di custruzzioni sughjiriscini effittivamenti chì a villa sii stata edificata annantu à a fini di u [[I sèculu a.C.]] è abbandunata in u corsu di u [[I sèculu]] d.C. Attualmenti hè pussibuli visità u tiatru è u [[peristiliu]]. I strutturi funi edificati annantu à u pianu rucciosu di un trattu di a costa uriintali, di fronti à u mari, incù scopu chjaramenti scenugraficu. À i peda di a villa si trovani in mari i strutturi mezi summersi di a piscaria, induva si addivavani spezii apprizziati di pesciu par u cunsumu di u ''dominus''. Altri strutturi rilativi à i piscarii si trovani rinchjusi indrentu à u picculu portu mudernu.
Parechji ghjacimenti archiulogichi subacquei tistimunieghjani chì Pianosa si truvava insirita in i stradi cummirciali di u [[mari Tarraniu]] rumanu, com'è di u restu l'altri isuli di l'Arcipelagu Tuscanu, chì custituiscìani un' impurtanti crucivia in a navigazioni di i sittori uccidintali di a grandi "via d'acqua". Attualmenti sò stati idantificati dui di sti ghjacimenti, dinuminati Pianosa 1 è Pianosa 2. U ghjacimentu Pianosa 2 hè statu scupartu da subacquei spurtivi, frà u Portu Rumanu è u Scogliu di a Scarpa, in a parti nordu-punenti di l'isula è hè carattarizatu da [[anfura|anfuri]] uliarii [[Heinrich Dressel|Dressel]] 20, di pruduzzioni spagnola (I-[[III seculu]] d.C.). Assà più notu è studiatu di manera sistematica da a Soprintindenza par i Bè Archiulogichi di a Tuscana hè u ghjacimentu Pianosa 1, postu di fronti à u Scogliu di a Scola, in a parti à livanti di l'isula, à 36 metri di prufundità annantu à fundali paru, frà pratarii di [[fulasca]]. U ghjacimentu hè carattarizatu da più di centu anfuri à vista cumprindenti Dressel 1, Dressel 2-4 di pruduzzioni ispanica (nittamenti privalenti), Dressel 20, Pascual 1, Beltran 2 B è anfuri africani. Hè difficiuli à stabiliscia, par avà, a natura di u ghjacimentu (relittu, relitti parechji, scaricu di portu?), annantu à u quali i ricerchi sò sempri in corsu. D'uttrovi [[2006]] u ghjacimentu hè statu ughjettu di ricerchi spirimintali.
In u [[Medievu]] l'isula fù à longu disputata trà [[Pisa]] è [[Genuva]] è infini, in u [[1399]] passò sottu u duminiu di [[Piumbinu]]. L'isula fù parechji volti pupulata è dopu cumplittamenti abbandunata.
Ci funi in i seculi siguenti picculi culonii di elbani, chì si rifughjavani annantu à l'isula duranti i periodi di [[pesca (attività)|pesca]], è a prisenza di parechji presidii militari.
[[File:Porticciolo di Pianosa.JPG|thumb|240px|Vista di u purtichju di u paesi incù in prima pianu u [[Palazzu di a Specola]]]]
===A prighjò===
In u [[1856]] fù istituita da u [[Granducatu di Tuscana]] a [[culonia penali]] agricula di Pianosa è funi inviati annantu à l'isula i cundannati distinati à accupà si di i travagli in i campi.
A prighjò firmò in attività duranti l'ebbica [[fascisimu|fascista]] è ci fù ditinutu in u 1932 ancu u futuru prisidenti di a Ripublica [[Sandro Pertini]], incarciaratu par mutivi pulitichi.
In u 1968 fù trasfurmatu in [[penitinziariu]] di massima sicurezza è a rimanenti pupulazioni di l'isula fù evacuata. In a struttura vulsuta da u generali [[Carlu Alberto Da a Ghjesgia]] funi cunfinati inizialamenti appartinenti à urganisazioni tarruristichi è in seguitu priculosi membri di i mafii. Trà l'altri, ci funi rinchjusi parsunaghji com'è [[Francis Turatello]], [[Pasquale Barra]] è [[Rinatu Curcio]].
===U parcu===
L'isula faci parti di u [[Parcu Naziunali Arcipelagu Tuscanu|Parcu Naziunali di l'arcipelagu Tuscanu]].
Un'associu ni pruteghji l'aspettu è a zona marina fendu ni un locu piacevuli par sughjorni è viaghji. Sò difesi in tutta a so zona marittima, a [[Pesca cummirciali|pesca]], l'[[Immirsioni subacquea|immirsioni]], l'ancuramentu, l'accessu è a navigazioni s'eddi ùn sò micca sottu autorisazioni spicifica.
A visita diurna è vidata à l'isula hè pussibuli da aprili à uttrovi in gruppi, incù imbarcu da Marina di Campu, annantu à l'isula d'Elba.
In u [[2009]] hè statu stallatu un radaru [[Alta tecnulugia|hi tech]] incù un ampiu puteri di cuntrollu chì pò righjunghja ancu i costi di a [[Corsica]] è idantificà ancu picculi imbarcazioni par a prutizzioni di u parcu<ref>[http://www.currieri.it/scenzi_è_tecnulugii/09_ghjinnaghju_26/radaru_pianosa_marco_gasperetti_cdab3à3à-ebbf-11dd-92cf-00144f02aabc.shtml Pianosa accendi u "Grandi Ochji" è u mari diventa trasparenti - Currieri di a Sera<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>.
==Ambienti==
Di diminsioni medii (10,3 km²) rispettu à l'altri isuli di l'arcipelagu, si trova circa 13 km à sudu-punenti di l'[[isula d'Elba]], à a quali hè culligata duranti a staghjoni turistica incù sirvizii rigulari di navigazioni.
Inclusa in a pruvincia di Livornu è amministrata da a cumuna di [[Campu in l'Elba]], Pianosa, com'eddu dici u probbiu nomu, hè l'unica isula di l'arcipelagu priva d'alturi è glubalamenti para (u puntu più altu righjunghji i 29 metri).
L'isula, di forma vagamenti triangulari, alterna tratti di costa rucciosa è tratti rinosi, u principali di i quali essendu Cala San Ghjuvanni (o Cala Ghjuvanna), bedda spiaghja di rena bianca induva sò visibuli ancu i ruderi di una villa rumana. U so tarritoriu hè in parti fattu à machja è in parti cultivatu à vigna è [[alivu|alivi]].
==Endemisimi==
* ''Limonium planesiae'' ([[Limonium|Limoniu]] di Pianosa)
* ''Podarcis muralis'' ssp. ''insulanica'' (Aciartula di Pianosa)
* ''Podarcis muralis'' ssp. ''muellerlorenzi'' (Aciartula di a Scola)
==Clima==
[[File:Scoglio del Marzocco e Isola della Scola da Pianosa (LI).jpg|thumb|240px|Una vista di Pianosa incù u Marzocco in prima pianu è l'isulottu di a Scola annantu à u fondu]]
U [[clima]] di l'isula, com'è l'altri isuli miridiunali di l'[[Arcipelagu Tuscanu]], hè carattarizatu da valori di tampiraturi medii più alti, sii staghjunali chì annuali, è da un apportu moltu limitatu [[pricipitazioni|precipitativu]], incù avvinimenti meteurichi cuncintrati soprattuttu trà [[vaghjimu]] è [[inguernu]] sippuri in modu spessu spuradicu è limitatu.
Annantu à l'isula a tampiratura media di [[ghjinnaghju]] hè di +10,9 °C, quidda media di [[lugliu]] hè di +24,2 °C, mentri a [[tampiratura]] media annua di +16,8 °C hè a più elevata trà tutti quiddi misurati in u tarritoriu di a [[Tuscana]] da [[stazioni meteurulogica|stazioni meteurulogichi]]. Inoltri, u valori di i [[pricipitazioni]] medii annui intornu à i 400 mm facini di l'isula u locu più sicchinosi di a rigioni è trà i più sicchinosi d'[[Italia]].
==Archititturi==
*[[Forti Teglia]]
*[[Palazzu di a Specola]]
*[[Mura di u Portu]]
*[[Portu Vechju di Pianosa]]
*[[Ghjesgia di San Gaudenzio (Pianosa)|Ghjesgia di San Gaudenzio]]
*[[Ghjesgia di San Nicolò è Cappedda di San Defendente]] (oghji ùn sò più esistenti, si truvavani in i circonda di a ''Darsena di Augusto'').
*[[Cappedda di San Ghjuvanni Battista à Pianosa|Cappedda di San Ghjuvanni Battista]] (anticamenti ricavata à l'internu di i [[Catacombi di Pianosa|catacombi]])
*[[Catacombi di Pianosa]]
*[[Villa rumana di Pianosa]]
*[[Portu rumanu di Pianosa]]
*[[Fanali di Pianosa]]
*[[Forti di u Marchese]]
*[[Turretti di Pianosa]]
*[[Torra di Babele (Pianosa)|Torra di Babele]]
==Da veda dinò==
*[[Catacombi di Campu in l'Elba]]
*[[Arcipelagu Tuscanu]]
*[[Isulottu di a Scarpa]]
*[[Isulottu di a Scola]]
==Noti==
<references/>
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
==Liami==
*[http://www.islepark.it Situ ufficiali di u Parcu]
*[http://www.pianosa.net/index.htm Parechji infurmazioni nantu à Pianosa]
[[Categoria:Tuscana]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
2xj2h0uiaatvxlwjm5ruy56uz2rtgw1
Giannutri
0
12564
404512
332632
2026-07-06T20:47:45Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
404512
wikitext
text/x-wiki
'''Giannutri''' hè a più isula miridiunali di l'[[Archipelagu Tuscanu]] è si trova à circa 6 [[miglia]] à sudu di l'[[Isula di u Gigliu]], d'induva edda dipendi amministrativamenti.
[[File:Giannutri coast.jpg|thumb|right|200px|A costa di Giannutri]]
== Discrizzioni ==
Longa circa 3 km è larga pocu più di 500 metri, par una suparficia di 2,3 km<sup>2</sup>, hè à forma di ''C'' è hà dui approdi: ''Cala Spalmatoio'', à sud'estu è ''Cala Maestra'', à nord'uvestu. In prussimità di a Cala Maestra si trovani i vistighi di una bedda villa rumana di u [[II sèculu]] d.C., edificata da a famidda di i [[Domizi Enobarbi]], antica famidda d'impurtanti cummercianti.
[[Categoria:Tuscanna]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
se0dryb86aq1hx573odcodkign351z9
Isula di u Gigliu
0
12565
404511
359456
2026-07-06T20:45:41Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
404511
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna taliana|cumuna=Isula di u Gigliu
[[File:Giglio_porto.jpg|300px|<center>Gigliu Portu</center>]]
| blasone=
| nomeUfficiale=Isola del Giglio
| sigluRegione=TOS
| sigluPruvincia=GR
| latitudineGradi=42
| latitudineMinute=21
| latitudineSeconde=56
| lungitudineGradi=10
| lungitudineMinute=54
| lungitudineSeconde=06
| altitudine=405
| superficia=23,80
| pupulazione=1450
| densita=60,92
| merre=Attilio Brothel
| posta=58012
| telefunu=0564
| istat=053012
| abitanti=Gigliesi
| patrone=Santu Mamilianu
| festa=u [[15 sittembri]]
| situ=
}}
'''Isula di u Gigliu''' hè una cumuna taliana di 1.450 abitanti di a pruvincia di Grussetu.
Pidda u nomu da l'umonima isula di l'[[Archipelagu Tuscanu]] è cumprendi puru l'Isula di [[Giannutri]], situata pochi km à u Sudestu.
I culligamenti cù a tarraferma sò garantiti da batteddi cù imbarcu à Portu Santu Stefanu.
[[File:Isola del Giglio04.jpg|thumb|center|250px|A piaghja di l'Arenella]]
=== Tarritoriu ===
U tarritoriu cumunali, hè guasgi cumpletamenti cuddinari è a cima più alta (U Poghju di a Pagana) raghjunghji i 496 metri s.l.m. in a parti interna cintrali di l'isula. A cumpusizioni [[giulugia|giulogica]] hè [[granitu|granitica]] è u perimetru custeru hè di 27 km.
[[Categoria:Tuscana]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
56ab3rpzg9resejl1tg2wddw2mi8gcp
Capri
0
19620
404518
398172
2026-07-06T21:05:22Z
Fausta Samaritani
15085
404518
wikitext
text/x-wiki
[[File:Capri_From_Punta_Campanella.jpg|thumb|250px|Capri vista da a Punta Campanella]]
'''Capri''' hè un'[[isula]] di a [[cala di Napuli]] situata di punta à a penisula di Sorrentu in [[Italia]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>
Annantu à u so territoriu si trovanu a cumuna omonima di [[Capri (cumuna)|Capri]] è a cumuna d' [[Anacapri]]. E so dimensione sò di sei chilomitri di longu annantu à trè di largu. Cunnisciuta dapoi l'Antichità per a so bellezza, hè unu locu di villegiatura da l'epica rumana. Omu a cunnosce particularmente per [[I Faraglioni]], dui scogli emergendu da u mare. Ma l'isula pussede numerosi altri interessi cum'è a Marina Piccola, u belvedere di Tragara, a [[Caverna turchina (Italia)|caverna turchina]] (''Grotta Azzurra''), a [[Villa San Michele]], a [[Villa Malaparte]] è ancu e ruvine di e ville imperiale rumane.
L'[[etimulugia]] di u nome di Capri ricolla à l'anziani culoni grechi chì fubbenu i primi abitanti di l'isula. Ùn deriveghja dunque micca da ''e [[capra|capre]]'', ma da u [[grecu anticu]] κάπρος (''kapros'' = cignale).
== Geugrafia ==
[[File:Capri sights.png|thumb|250px|Carta di Capri.]]
Annantu à l'isula di Capri sò situate duie cumune : [[Capri (cumuna)|Capri]] è [[Anacapri]]<ref>http://www.capri.com/in/anacapri</ref>.
== Storia ==
=== Antichità è epica rumana ===
[[File:Capri MKL Bd. 3 1890 (128592904).jpg|thumb|250px|Carta antica di Capri.]]
A cità fubbe abitata à un'epica assai rinculata. E prove d'un'installazione umana assai anziana fubbenu truvate à l'epica rumana ; sient'è [[Suétone]] ([[Vita di i dodici Césars|''Vita di i dodici cesari'', Augustu, LXXII, 6]]), quandu fubbenu scavate i fundamenti di a villa d'[[Augustu]], ossi di giganti è "arme di l'eroi" fubbenu messu à u ghjornu. L'imperatore ordinò chì 'ssi ogetti fussinu esposti in i giardinu di a so residenza principale, u Palazzu di u Mare, è parechji cunsidereghjanu chì quessa fubbe a prima mostra di fussili. I scavi rializati à l'epica muderna anu mustratu chì una prisenza umana annantu à l'isula pò esse attistata à u [[Neuliticu]] è à l'[[età di u bronzu]].
[[Tacitu]] scrive chì ci eranu 12 ville imperiale à Capri. E ruvine di quella di Tragara pudianu sempre esse viste à u seculu XIX.
[[Tiberiu]], u successore d'[[Augustu]], custrusse dinù una vigata di ville in Capri, a più cunnisciuta essendu a [[villa Jovis]]. Dapoi a piccula chjesa di a Madonna di u Succorsu, chì s'inalza ormai annantu à e ruvine di l'antica dimora, a vista hè trimenda : spazza [[Ischia]], [[Procida]], a [[cala di Napuli]] è a penisula di [[Sorrente]].
===Medievu è epica muderna===
Quandu u [[marescialu Murat]] succese à u so cugnatu [[Joseph Bonaparte]] annantu à u tronu di u [[riame di Napuli]], u generale [[Ghjuvanni Maximilien Lamarque]] hè incaricatu u 18 di dicembre di u 1808 di piglià l'isula di Capri. Difatti, a so guarnigione inglese à l'ordini di [[Hudson Lowe]], u futuru carceraghju di l'Imperatore in [[Sant'Elena (isula)|Sant'Elena]], sfidava a prisenza francese, a bandera britannica essendu visibile da i balconi ancu di u palazzu reale. Quessa fubbe una bellissima azzione, chì necessitava curaghju, audacia è intelligenza. Per via di a so cunfigurazione naturale, l'isula ùn paria micca pigliatoghja; circundata da scogli à forchi incurunati da e difese nimiche assai armate d'artigliaria, omu ùn pudia pinetrà ci chì per appichjata è sottu à u focu nutritu da una guarnigione numerosa. Lamarque ne fece l'appichajta à a testa di i so omini, fendu toglie e scale è ritirà e nave per toglie ogni pussibilità di fughjita ; ùn firmava dunque più à i Francesi ch'è à fà decimà si sopr'à locu o à vince.
Hè cù a baiunetta ch'elli riescinu dopu à parechji tentativi à francà e difese inglese, impunendu à u nimicu una capitulazione è lascendu à e mane di e truppe magazeni, munizione è attelli. Rindendu omagiu à u valore di i so avversarii, u generale Lamarque accorda a libertà à l'Inglesi chì chittonu l'isula senza altru.
===Storia cuntimpuranea===
[[File:Grotta_azzurra.capri.JPG|thumb|250px|A Grotta Azurra]]
À parte si da u seculu XIX, Capri diventa una destinazione di villegiatura per l'aristucrazia rumana, à e staghjone induve a timperatura hè troppu alta in a capitale. L'isula hè friquintata da numerose persunalità ([[Henry James]], [[Oscar Wilde]], [[Rainer Maritò Rilke]], [[Victoria di Bade]] o ancu [[Curzio Malaparte]] ; l'artiste, e lesbiche americane è i rivoluziunarii russii ci stanu dinù qualchì tempu). U medicu [[Axel Munthe]] face ristaurà a [[villa San Michele]] è [[Friedrich Alfred Krupp|Fritz Krupp]], face custruisce un stradellu ertu sin'à a so villa, è ancu una caverna artifiziale in u portu di Marina Piccola.
Capri cunnosce una vultata di pupularità à a fine di l'annate 1930, ma soprattuttu in l'annate 1950-1960, induv'ella diventa una destinazione prigiata di a [[jet-set]] (u [[Rainier III di monacu|principe Rainier]] è [[Grace Kelly]], a [[Wallis Simpson|duchessa di Windsor]], [[Richard Burton (attore)|Richard Burton]] è [[Elizabeth Taylor]], [[Marisa Berenson]], [[Penelope Tree]], [[David Bailey]], [[Valentino Garavani|Valentino]], [[Aristotele Onassis]] è [[Jackie Kennedy]], è cetera.). L'isula dà nascita à unu stile di vistitura esciutu da l'artigianatu lucale (cullane in curallu è turchese, sparziate o ancu u pantalone ''capri'' à orlu), inspirendu i criatori di modu ([[Dolce & Gabbana]] per indettu).
== Capri in l'arte è a litteratura ==
[[File:Capri_skaly_Faraglione.JPG|thumb|250px|I Faraglioni]]
L'isula hà accoltu ospite illustri cum'è [[Ghjuvanni Cocteau]], [[André Gide]], [[Massima Gorki]] chì vense in esiliu à Capri trà e duie rivoluzione russie di 1905 è 1917, [[Oscar Wilde]], [[Ghjacumu di Adelswärd-Fersen]], [[Pablo Picasso]], è hè diventata una destinazione assai prigiata da i turisti. Ci si visita in particulare a [[villa San Michele]] è e so cullizzione, chì appartenianu à u medicu è scrittore svidese [[Axel Munthe]] (1857-1949), è ancu a [[villa Malaparte]], o ancu a [[villa Vismara]], trasfurmata in albergu.
* Una parte di u filmu ''[[U Disprezzu (filmu)|U Disprezzu]]'', rializatu in u 1963 da [[Jean-Luc Godard]], si svoglie in Capri.
* U filmu ''[[Vanille Fraise]]'' fubbe guasi interiamente svoltu à Capri.
* U cantadore [[Hervé Vilard]] hà principiatu a so carriera à l'età di 19 anni cantendu u so prima successu ''[[Capri hè finita]]''.
* U cantadore [[Tino Rossi]] hà interpritatu ''Hè à Capri''.
=== Cucina ===
* [[Pesca à Capri]]
* [[Insalade caprese]] (basilicu, muzzarella, pumata)
* A ''[[torta caprese]]'', fucaccia à a cicculata è à l'amandule
* U ''[[limuncellu]]'', licore ottenutu per via di a macerazione di curtecce di limone in [[acquavita]].
==Persunalità==
* [[Séraphine di Diu]] o [[Prudenza Pisa]], (1621-1699). [[Ordine di a Carmel|Sora carmélite]], misticu è scrittrice, fondatrice di parechji cunventi di carmelite in u sudu di l'Italia.
== Turismu ==
À u mumentu di a staghjone turistica, d'istate, l'isula hè pigliata da assaltu è omu priferiscerà a matina o a sirata per si spassighjà ci. Invece, mentre i ghjorni festivi è mentre l'inguernu, omu ci pò spassighjà tutta a ghurnata senza guasi scuntrà à nimu.
== Note ==
<references/>
=== Articuli cunnessi ===
* [[Caverna turchina (Italia)|Caverna turchina]]
* [[Via Krupp]]
* [[Villa Jovis]]
* [[Villa Malaparte]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
eh8rhdmk76qs5uyv473g8o2evcdutkn
Caprera
0
19738
404501
402568
2026-07-06T20:25:21Z
Fausta Samaritani
15085
404501
wikitext
text/x-wiki
L' '''isula di Caprera''' faci parti di l'[[arcipelagu di A Matalena]], in a cumuna di [[A Matalena]], situatu vicinu à a costa nordu uriintali di a [[Sardegna]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> U so culminu hè u ''Monti Teialonu'' chì aghjunghji i 212 metri sopra à a suparficia di u mari. L'isula, cuntendu una superficia di u 15.7 km2, hè a siconda isula di l'arcipelagu dopu à quidda di A Matalena à a quali idda hè culligata da un ponti. Com'è altri isuli di l'arcipelagu, Caprera faci parti di u [[Parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]] custituindu cussì un parcu naturali estremamenti prutettu, induva puchissimi abitanti vivini tuttu l'annu.
== Giugrafia ==
[[File:Rochers de granit sur l ile de Caprera (Sardaigne).JPG|thumb|250px|Scogli di granitu annantu à l'isula di Caprera]]
Di natura granitica, l'isula pussedi numerosi spazii buscosi, par u più di [[Pinu|pina]], è ancu maraviddosi litturali à rii incù splendidi vaddi rinosi altinarti incù elpali chì dani annantu à u mari. U culori di l'acqua hè d'un verdi cristaddinu intensa par via di a forza di i currenti chì parmetti di nittà a suparficia di l'acqua è di sbarazzà la di i particuli è di i graneddi di rena bianca.
[[File:Maddalena_-_on_the_bridge_to_Caprera_-_panoramio.jpg|thumb|250px|U ponti chì leia A Matalena è Caprera]]
==Turisimu==
[[File:Arcipelago_della_Maddalena,_Caprera_Cala_Napoletana_01.JPG|thumb|250px|Cala Napulitana]]
Ci sò parichji spiaghji splendidi annantu à l'isula di Caprera. Si pò mintuvà:
* Cala Napulitana
* a spiaghja di U Relittu
* Cala Andreani
* Cala Sirena
* Cala Garibaldi
* Cala Purtesa
* Cala Brigantina
== Curiusità ==
[[File:Ile de Caprera (Sardaigne).JPG|thumb|250px|Vista di l'isula di Caprera]]
U 12 di maghju 2007, u [[Ghjiru d'Italia]] di ciclisimu didicatu à l'aroi di i dui mondi hè passatu in Caprera par fistighjà u bicintinariu di a so nascita.
== Centru di Vela ==
L'isula di Caprera aggronda una scola velica, a più impurtanti d'Italia, in u golfu di Portu Palma, chì hè stata fundata in u [[1967]].
== Da veda dinò ==
* [[Sardegna]]
* [[Gaddura]]
* [[Santu Stefanu (Sardegna)]]
[[Categoria:Isula di Sardegna]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
[[Categoria:Gaddura]]
== Note ==
<references/>
a0g1ix4z9t8ds1k1lfosgeo8mjdfkvn
Santa Maria (Sardegna)
0
19741
404517
355520
2026-07-06T21:04:28Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da veda dinò */
404517
wikitext
text/x-wiki
'''Santa Maria''' hè un'isula di l'[[arcipelagu di A Matalena]], in u Nordu di a [[Sardegna]] è à u sudestu di i [[bucchi di Bonifaziu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Faci parti di u [[Parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]].
== Giugrafia ==
[[File:Isola_di_Santa_Maria_-_Faro_di_Punta_Filetto_(01).JPG|thumb|250px|L'isula di Santa Maria]]
Incù l'isuli di [[Budelli]] è [[Razzoli]] situati à menu d'una cintunara di metri à punenti è spiccati da u ''passu di l'Asineddi'', Santa Maria custituisci u gruppu d'isuli u più à u nordu di l'[[arcipelagu di A Matalena]]<ref name="ReSM">Veda [http://www.lamaddalenapark.it/vivi-il-parco/isulighja/razzoli-santa-maria Isuli Razzoli è Santa Maria] annantu à u situ di u [[parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]].</ref>. Di una superficia di 2 km2, Santa Maria hè l'isula a più bassa di tuttu l'arcipelagu incù u so rilevu abbastanza pianu chì culminighja à 69 metri in a Guardia di u Turcu. À a so estremità nordu, Santa Maria pussedi un isulottu culligatu dinuminatu A Presa chì hè accumpagnatu da l'isulottu di Capicciolu.
L'isula pussedi uni pochi d'abitanti à l'annata, ma vedi a so pupulazioni crescia mentri l'istatina par via di uni pochi di infrastrutturi turistichi custituiti da una vintina di casi è un albergu, datendu da prima a missa in piazza di u parcu naziunali è di l'intardizzioni di custruiscia.
== Storia ==
[[File:La_Maddalena_-_Isola_di_Razzoli_(01).JPG|thumb|250px|L'isula vicinanti di Razzoli]]
À u Medievu, l'isula era abitata da frati binidittini chì erani scappati da [[Bonifaziu]] è s'erani stabiliti in u munasteru Maria di Budellu custruisci annantu à Santa Maria, accupatu sin'à u seculu XVI po abbandunatu è sfattu à u seculu XIX par l'edificazioni di i casi novi di l'abitanti di l'isula. Santa Maria, è ancu l'isula vicinanti di Razzoli funi abitati à parta da u principiu di l'annati 1800 da i membri di a famidda Bertoleoni, l'avvinturieri chì culunizàni parichji isuli di l'arcipelagu è di a costa uriintali di a Sardegna (com'è [[Mortoriu]] è [[Tavulara]]). Difatti l'accupàni insinamenti à u 1960.
L'isula fù usata in a siconda parti di u seculu XX da filmeri di filmi in particulari da [[Franco Solinas]] è ancu com'è locu di navigazioni è d'arretta di l'attori [[Gian Maria Volontè]] - chì hè suttarratu in [[A Matalena]]. Mentri una dicina d'annati, l'attori [[Roberto Benigni]] ebbi una casa in Santa Maria.
==Turisimu==
I dui spiaghji più cunnisciuti di Santa Maria sò:
* ''cala Santa Maria'', chì hè una di i più grandi spiaghji di l'arcipelagu sanu, incù 200 metri di rena bianca è fina fina
* ''cala di Fossu''.
== Noti ==
<references/>
==Da veda dinò==
* [[Razzoli]]
[[Categoria:Isula di Sardegna]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
[[Categoria:Gaddura]]
rwec1lqhre4316dweqmbvndfq75nwgu
Santu Stefanu (Sardegna)
0
19744
404516
355557
2026-07-06T21:03:31Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da veda dinò */
404516
wikitext
text/x-wiki
'''Santu Stefanu''' hè un'isula di l'[[arcipelagu di A Matalena]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè situata à u centru di a cala furmata trà l'isuli di [[A Matalena]] è [[Caprera]] è a costa nordu di [[Sardegna]], distanti di circa 1.5 km di a cità di [[Palau]].
== Giugrafia ==
[[File:La_Maddalena_-_Isola_di_Santo_Stefano_(01).JPG|thumb|250px|Santu Stefanu]]
L'isula hè à l'intuttu custituita da [[granitu]] tirendu annantu à u rusulinu, cuparta da una [[machja]] dichjarinatu è di ciambugliu rucciosu. A so superficia hè circa 3 km quatrati, ciò chì ni faci a quarta isula di l'arcipelagu sanu. U so rilevu turmintatu culminighja à 101 metri à u monti Zuccaru. Ùn conta micca risidenti pirmanenti probbii, ma a mità à punenti di l'isula dipendi d'un paisolu-albergu chì appartinia in u 1970 à u [[Club Méditerranée|Club Med]]. 'Ssu centru turisticu hè dapoi u 1980 sfruttatu da a sucità taliana Valtur. A parti uriintali di l'isula hè una zona militaresca di a marina taliana.
Vicinu à l'estremità punenti di l'isula si trova un isulottu ampiu un mezu ettaru chì purtaia tradiziunalmenti u nomu d'''Isulottu di a Paura''. Hè chjamatu ''Isulottu Roma'' dapoi ch'iddu ci hè statu edificatu, in u 1950, un munimentu à forma di [[culonna rustrali]] in mimoria à i 1352 marini di u curazzatu ''[[Roma (curazzatu)|Roma]]'', affundatu da l'aviazioni tedesca à l'intrata di i [[Bucchi di Bonifaziu]] mentri ch'iddu era à a testa d'una flotta partita da [[Ghjenuva]] è da [[A Spezia]] par metta si in manu à i Britannichi in [[Malta]].
== Storia ==
[[File:San-Stefano-From-Palau.jpg|thumb|250px|Vista annantu à l'isula dapoi u portu di [[Palau]] in Sardegna.]]
À a fini di u seculu XVIII u riamu di [[Piemonti è Sardegna]] hà custruitu annantu à l'altezza à u sudupunenti di l'isula u forti San Ghjorghju (ancu chjamatu ''Forti Nabulionu''), distinatu à cuntrullà u strittonu chì spicca Santu Stefanu da a costa sarda. Hè quà chì [[Nabulionu Prima|Nabulionu Bonaparte]], tandu tinenti culuneddu d'artigliaria, presi parti à a so prima spidizioni militaresca fora di Francia, impatrunindu si di u forti u 23 frivaghju di u 1793 cù u fini di ghjirà i so cannona contru à A Matalena, senza riescia eppuri à tena 'ssa pusizioni.
In fondu à una calanca si trova l'anziana cava di granitu di Villamarina ind'iddu fù sculpitu, annantu à una cummanda di [[Benito Mussolini]], un enormu bustu di l'amiragliu [[Costanzo Ciano]], distinatu à u so mausuleu vicinu à [[Livornu]]. A guerra po a caduta di u [[rigimu fascistu]] in u 1943 ùn parmissini micca di tarminà 'ssu travaddu, è a statua hè firmata sopr'à locu tali è quali. À buleghju ci si trovani dinò blocchi di granitu mezi zuccati.
In u 1972, u [[Guvernu Andreotti II|sicondu guvernu]] di [[Giulio Andreotti]] cunciditi a zona militaresca à a [[US Navy|marina americana]] chì ci stalleti una basa aggrundendu i so [[suttumarini nucleari]]. 'Ssa cuncissioni hà piddatu fini di ghjinnaghju 2008, è l'installazioni sò rivinuti à a [[marina taliana]].
Hè à Santu Stefanu chì u [[Guvernu Berlusconi IV|guvernu]] di [[Silvio Berlusconi]] avia à l'iniziu dicisu di tena u Vertici di u G8 di luddu di u 2009, u locu essendu statu ritinutu par causa di u so isulamentu, chì ùn era micca espostu à manifistazioni di prutesti. Finalmenti, hè à [[L'Aquila]], culpita trè mesa più prestu da un terramutu, chì si tensi a riunioni.
== Noti ==
<references/>
==Da veda dinò==
* [[Santa Maria (Sardegna)|Santa Maria]]
* [[Razzoli]]
[[Categoria:Isula di Sardegna]]
[[Categoria:Isule di u Mari Tirrenu]]
[[Categoria:Gaddura]]
0ks88se8hcu8mw1n53e2deexv6w52lx
Nadežda Mandel'štam
0
19860
404493
392993
2026-07-06T17:45:04Z
~2026-38554-61
28568
/* Elementi biugrafichi */
404493
wikitext
text/x-wiki
[[File:%D0%9D%D0%B0%D0%B4%D0%B5%D0%B6%D0%B4%D0%B0_%D0%A5%D0%B0%D0%B7%D0%B8%D0%BD%D0%B0-%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D1%88%D1%82%D0%B0%D0%BC_%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D1%80%D0%B5_%D0%BF%D0%BE%D1%81%D0%BB%D0%B5_%D0%B7%D0%B0%D0%BC%D1%83%D0%B6%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0_%D0%B2_%D0%BC%D0%B0%D1%80%D1%82%D0%B5_1922_%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0.jpg|thumb|Nadežda Mandel'štam (1922)]]
'''Nadežda Jakovlevna Mandel'štam''' (in russiu Надежда Яковлевна Мандельштам), nata Khazina, hè una scrittrice [[Russia|russia]] di u seculu XX ([[Saratov]], 31 di uttrove di u 1899 - [[Mosca]], [[29 di dicembre]] di u [[1980]]).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>
== Elementi biografici ==
Nata in una famiglia ghjudeia di a classa media, passa e so prime annate in [[Kiev]]. À a so esciuta di u [[ginnasiu]], studieghja l'arti.
Sposa in u [[1921]] u [[pueta]] [[Ossip Mandelstam]]. Stanu in [[Ucraina]], in [[Petrograd]], in [[Mosca]] è in [[Georgia]]. Ossip hè arristatu in u [[1934]] per u so ''[[Epigrammu contru à Staline]]'' ed hè esiliatu incù a so cunsorte à [[Tcherdyne]], in a rigione di [[Perm]], po' in [[Voronej]].
Dopu u sicondu arrestu è a morte di u so maritu in u campu di transitu di ''Vtoraïa Rechka'' (vicinu à [[Vladivostok]]) in u 1938, Nadežda Mandel'štam porta un modu di vita guasi nomade, fughjendu qualchì volta u [[NKVD]] un ghjornu nanzu, cambiendu di residenza à spessu è campendu da impieghi timpuranei.
S'hè fissatu cum'è missione a cunsirvazione di l'eredità puetica di u so maritu. Hà imparatu à mente a forza parte di a so opera perchè ùn facia micca cunfidenza à a carta.
Dopu a morte di [[Ghjiseppu Staline|Staline]], ultimeghja u so [[dutturatu]] in u 1956 ed hè autorizata à rivene à Mosca in u 1958.
In u [[1979]], face daziu di tutte e so archivie à l'[[Università di Princeton]]. Nadežda Mandel'štam si ne more in Mosca u 29 di dicembre di u 1980 à l'età di 81 anni. Hè sutterrata à u nuvellu [[campusantu di Kountsevo]].
== Opere ==
[[File:Наде́жда Я́ковлевна Мандельшта́м.jpg|thumb|150px|Nadežda Mandel'štam in u 1925]]
L'opere magiore di Nadežda Mandel'štam sò e so mimorie, publicati à l'iniziu in inglese sottu à i tituli di ''Hope Against Hope'' (''Speranza contru à speranza'') è ''Hope Abandoned'' (''Speranza abbandunata'') ('ssi tituli cuntenenu un ghjocu di parole annantu à u russiu, " speranza " si dicendu " nadejda " (lang-ru|надежда) in russiu, mentre chì u titulu originale hè simpliciamente Воспоминания " Ricordu "). Sò stati publicati in francese sottu à u titulu ''Contru à tutta speranza''.
L'autore ci face un' analisi epica di a so vita è criticheghja a digradazione murale è culturale di l'[[Unione suvietica]] à parte si da l'[[annate 1920]].
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* “L'epoca e i lupi”, Milano, Arnoldo Mondadori Editore, 1971 (in talianu).
* “Le mie memorie”, Milano, Aldo Garzanti Editore, 1972 (in talianu).
==Ligami==
* [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2016/04/nadejda-mandelstam-quidda-chun-scrivia.html ''Nadejda Mandelstam, quidda ch’ùn scrivia micca'', una cronica di Stefanu Cesari publicata annantu à u bloggu litterariu [[Tonu è Timpesta]]]
[[Categoria:Persunalità di a cultura ghjudeia|Mandel'štam]]
[[Categoria:Scrivana|Mandel'štam]]
[[Categoria:Dissidente suvieticu|Mandel'štam]]
[[Categoria:Biugrafia]]
64tx4b23vc0hzb55tnanvmcbdjjofl2
404497
404493
2026-07-06T19:36:58Z
Fausta Samaritani
15085
corretto link, fix
404497
wikitext
text/x-wiki
[[File:%D0%9D%D0%B0%D0%B4%D0%B5%D0%B6%D0%B4%D0%B0_%D0%A5%D0%B0%D0%B7%D0%B8%D0%BD%D0%B0-%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D1%88%D1%82%D0%B0%D0%BC_%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D1%80%D0%B5_%D0%BF%D0%BE%D1%81%D0%BB%D0%B5_%D0%B7%D0%B0%D0%BC%D1%83%D0%B6%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0_%D0%B2_%D0%BC%D0%B0%D1%80%D1%82%D0%B5_1922_%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0.jpg|thumb|Nadežda Mandel'štam (1922)]]
'''Nadežda Jakovlevna Mandel'štam''' (in russiu Надежда Яковлевна Мандельштам), nata Khazina, hè una scrittrice [[Russia|russia]] di u [[XX sèculu]] ([[Saratov]], [[31 uttrovi]] di u [[1899]] - [[Mosca]], [[29 di dicembre]] di u [[1980]]).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>
== Elementi biografici ==
Nata in una famiglia ghjudeia di a classa media, passa e so prime annate in [[Kiev]]. À a so esciuta di u [[ginnasiu]], studieghja l'arti.
Sposa in u [[1921]] u [[pueta]] [[Ossip Mandelstam]]. Stanu in [[Ucraina]], in [[Petrograd]], in [[Mosca]] è in [[Georgia]]. Ossip hè arristatu in u [[1934]] per u so ''[[Epigrammu contru à Staline]]'' ed hè esiliatu incù a so cunsorte à [[Tcherdyne]], in a rigione di [[Perm]], po' in [[Voronej]].
Dopu u sicondu arrestu è a morte di u so maritu in u campu di transitu di ''Vtoraïa Rechka'' (vicinu à [[Vladivostok]]) in u [[1938]], Nadežda Mandel'štam porta un modu di vita guasi nomade, fughjendu qualchì volta u [[NKVD]] un ghjornu nanzu, cambiendu di residenza à spessu è campendu da impieghi timpuranei.
S'hè fissatu cum'è missione a cunsirvazione di l'eredità puetica di u so maritu. Hà imparatu à mente a forza parte di a so opera perchè ùn facia micca cunfidenza à a carta.
Dopu a morte di [[Ghjiseppu Staline|Staline]], ultimeghja u so [[dutturatu]] in u 1956 ed hè autorizata à rivene à Mosca in u [[1958]].
In u [[1979]], face daziu di tutte e so archivie à l'[[Università di Princeton]]. Nadežda Mandel'štam si ne more in Mosca u [[29 di dicembre]] di u [[1980]], à l'età di 81 anni. Hè sutterrata à u nuvellu campusantu di Kountsevo.
== Opere ==
[[File:Наде́жда Я́ковлевна Мандельшта́м.jpg|thumb|150px|Nadežda Mandel'štam in u 1925]]
L'opere magiore di Nadežda Mandel'štam sò e so mimorie, publicati à l'iniziu in inglese sottu à i tituli di ''Hope Against Hope'' (''Speranza contru à speranza'') è ''Hope Abandoned'' (''Speranza abbandunata'') ('ssi tituli cuntenenu un ghjocu di parole annantu à u russiu, "speranza" si dicendu "nadejda" ([[Lingua russa|russiu]] надежда), mentre chì u titulu originale hè simpliciamente Воспоминания "Ricordu"). Sò stati publicati in francese sottu à u titulu ''Contru à tutta speranza''.
L'autore ci face un' analisi epica di a so vita è criticheghja a digradazione murale è culturale di l'[[Unione suvietica]] à parte si da l'[[Anni 1920]].
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* ''L'epoca e i lupi'', Milano, Arnoldo Mondadori Editore, 1971 (in talianu).
* ''Le mie memorie'', Milano, Aldo Garzanti Editore, 1972 (in talianu).
==Ligami==
* [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2016/04/nadejda-mandelstam-quidda-chun-scrivia.html] ''Nadejda Mandelstam, quidda ch'ùn scrivia micca'', una cronica di Stefanu Cesari publicata annantu à u bloggu litterariu Tonu è Timpesta.
[[Categoria:Scrivanu|Mandel'štam]]
[[Categoria:Dissidente suvieticu|Mandel'štam]]
[[Categoria:Biugrafia|Mandel'štam]]
kg0rerunn0hem2359uz8g8fvw8gu4rf
404498
404497
2026-07-06T19:37:55Z
Fausta Samaritani
15085
404498
wikitext
text/x-wiki
[[File:%D0%9D%D0%B0%D0%B4%D0%B5%D0%B6%D0%B4%D0%B0_%D0%A5%D0%B0%D0%B7%D0%B8%D0%BD%D0%B0-%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D1%88%D1%82%D0%B0%D0%BC_%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D1%80%D0%B5_%D0%BF%D0%BE%D1%81%D0%BB%D0%B5_%D0%B7%D0%B0%D0%BC%D1%83%D0%B6%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0_%D0%B2_%D0%BC%D0%B0%D1%80%D1%82%D0%B5_1922_%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0.jpg|thumb|Nadežda Mandel'štam (1922)]]
'''Nadežda Jakovlevna Mandel'štam''' (in russiu Надежда Яковлевна Мандельштам), nata Khazina, hè una scrittrice [[Russia|russia]] di u [[XX sèculu]] ([[Saratov]], [[31 uttrovi]] di u [[1899]] - [[Mosca]], [[29 di dicembre]] di u [[1980]]).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>
== Elementi biografici ==
Nata in una famiglia ghjudeia di a classa media, passa e so prime annate in [[Kiev]]. À a so esciuta di u [[ginnasiu]], studieghja l'arti.
Sposa in u [[1921]] u pueta [[Ossip Mandelstam]]. Stanu in [[Ucraina]], in [[Petrograd]], in [[Mosca]] è in [[Georgia]]. Ossip hè arristatu in u [[1934]] per u so ''Epigrammu contru à Staline'' ed hè esiliatu incù a so cunsorte à [[Tcherdyne]], in a rigione di [[Perm]], po' in [[Voronej]].
Dopu u sicondu arrestu è a morte di u so maritu in u campu di transitu di ''Vtoraïa Rechka'' (vicinu à [[Vladivostok]]) in u [[1938]], Nadežda Mandel'štam porta un modu di vita guasi nomade, fughjendu qualchì volta u [[NKVD]] un ghjornu nanzu, cambiendu di residenza à spessu è campendu da impieghi timpuranei.
S'hè fissatu cum'è missione a cunsirvazione di l'eredità puetica di u so maritu. Hà imparatu à mente a forza parte di a so opera perchè ùn facia micca cunfidenza à a carta.
Dopu a morte di [[Ghjiseppu Staline|Staline]], ultimeghja u so [[dutturatu]] in u 1956 ed hè autorizata à rivene à Mosca in u [[1958]].
In u [[1979]], face daziu di tutte e so archivie à l'[[Università di Princeton]]. Nadežda Mandel'štam si ne more in Mosca u [[29 di dicembre]] di u [[1980]], à l'età di 81 anni. Hè sutterrata à u nuvellu campusantu di Kountsevo.
== Opere ==
[[File:Наде́жда Я́ковлевна Мандельшта́м.jpg|thumb|150px|Nadežda Mandel'štam in u 1925]]
L'opere magiore di Nadežda Mandel'štam sò e so mimorie, publicati à l'iniziu in inglese sottu à i tituli di ''Hope Against Hope'' (''Speranza contru à speranza'') è ''Hope Abandoned'' (''Speranza abbandunata'') ('ssi tituli cuntenenu un ghjocu di parole annantu à u russiu, "speranza" si dicendu "nadejda" ([[Lingua russa|russiu]] надежда), mentre chì u titulu originale hè simpliciamente Воспоминания "Ricordu"). Sò stati publicati in francese sottu à u titulu ''Contru à tutta speranza''.
L'autore ci face un' analisi epica di a so vita è criticheghja a digradazione murale è culturale di l'[[Unione suvietica]] à parte si da l'[[Anni 1920]].
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* ''L'epoca e i lupi'', Milano, Arnoldo Mondadori Editore, 1971 (in talianu).
* ''Le mie memorie'', Milano, Aldo Garzanti Editore, 1972 (in talianu).
==Ligami==
* [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2016/04/nadejda-mandelstam-quidda-chun-scrivia.html] ''Nadejda Mandelstam, quidda ch'ùn scrivia micca'', una cronica di Stefanu Cesari publicata annantu à u bloggu litterariu Tonu è Timpesta.
[[Categoria:Scrivanu|Mandel'štam]]
[[Categoria:Dissidente suvieticu|Mandel'štam]]
[[Categoria:Biugrafia|Mandel'štam]]
1wd07mc5gzq2g8wbl4svhsjhyhrqff0
1624
0
27299
404522
404468
2026-07-07T07:45:32Z
Fausta Samaritani
15085
404522
wikitext
text/x-wiki
U '''1624''' (MDCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. [[Annata bisesta]]
{{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1600|1610|1620|1630|1640|1620|1621|1622|1623|1624|1625|1626|1627|1628}}
[[File:Camillo Ricci, Il terremoto di Argenta (particolare).jpg|thumb|250px|right|Camillo Ricci, ''U terremotu di Argenta'', part., [[marzu]] 1624 ([[Emilia è Romagna]] - [[Italia]])]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1624 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1624]
[[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]]
lldjnstgk139hw9meib5rjjnt8mgyai
Categoria:Portulacaeae
14
27305
404500
2026-07-06T20:07:41Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Portulacaeae]] à [[Categoria:Portulacaceae]]
404500
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[:Categoria:Portulacaceae]]
pggm94k6ycl3jnwvzskk7ypn6aroukx
Categoria:Isule di u Mari Tirrenu
14
27306
404513
2026-07-06T20:54:23Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
404513
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Mare Tarraniu]]
5gbndtvjljcut4r739mbovi1tbirzob
1625
0
27307
404519
2026-07-07T07:39:57Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1625
404519
wikitext
text/x-wiki
U '''1625''' (MDCXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu.
{{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1600|1610|1620|1630|1640|1621|1622|1623|1624|1625|1626|1627|1628|1629}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1625 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1625]
[[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]]
9zo9rizhxyz22kkv4aezp41bv4znhec
1626
0
27308
404520
2026-07-07T07:41:57Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1626
404520
wikitext
text/x-wiki
U '''1626''' (MDCXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu.
{{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1600|1610|1620|1630|1640|1622|1623|1624|1625|1626|1627|1628|1629|1630}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1626 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1626]
[[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]]
d35ma5ksxyk2oubxe30bz7gzm7w6yj9
1627
0
27309
404521
2026-07-07T07:43:37Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1627
404521
wikitext
text/x-wiki
U '''1627''' (MDCXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu.
{{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1600|1610|1620|1630|1640|1623|1624|1625|1626|1627|1628|1629|1630|1631}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1627 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1627]
[[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]]
afeadk48ddb7webs94c34mq8s0z2ote
404523
404521
2026-07-07T07:53:23Z
Fausta Samaritani
15085
file
404523
wikitext
text/x-wiki
U '''1627''' (MDCXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu.
{{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1600|1610|1620|1630|1640|1623|1624|1625|1626|1627|1628|1629|1630|1631}}
[[File:RichelieuRochelle.jpg|thumb|300px|right|U cardinale Richelieu à La Rochelle]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1627 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1627]
[[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]]
m6chc5jctu52cntp3qzwpu7jp3dbmz3