Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.12 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Italia 0 4691 404703 397209 2026-07-21T18:43:45Z CommonsDelinker 173 Replacing Italy_1796.svg with [[File:Italia_1796-en.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR4|Criterion 4]] (harmonizing names of file set)). 404703 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Taliana |nomeUfficiale = Repubblica Italiana |linkBandiera = Flag of Italy.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Italy-Emblem.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Italy.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua taliana|Talianu]]<ref>U [[lingua francese|francese]] hè cuufficiale in [[Valle d'Aosta]], u [[lingua tedesca|tedescu]] in [[Pruvincia di Bolzanu|Altu Adige]].</ref> |capitale = [[Roma]] |capitaleAbitanti = 2.711.476 |capitaleAbitantiAnno = 2007 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Sergio Mattarella]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Presidente di u Cunsigliu di i Ministri |primoMinistro = [[Giorgia Meloni]] |indipendenza = u [[17 di marzu]] [[1861]] |ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]] |ingressoUE = u [[25 di marzu]] [[1957]]<ref>Membru fundadore.</ref> |superficieTotale = 301.338 |superficieAcqua = 2,4 |popolazioneTotale = 60.589.445 <small>(2016)</small> |popolazioneDensita = 201 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu cuurdinatu universale|UTC]] +1 |PIL=2.104.666 |PILValuta= $ |PILAnno= 2007 |PILOrdine= 7 |PILprocapite=35.872 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2007 |PILprocapiteOrdine= 21 |HDI= 0,941 (alto) |HDIAnno= 2007 |HDIOrdine= 20 |valuta = [[Euro]]<ref>Francu svizzeru in [[Campione d'Italia]].</ref> |energia = |tld = .it |telefono = +39 |targa = I |inno = [[U Cantu di i Taliani]] |festa = [[2 di ghjugnu]] |note = <references/> }} L''''Italia''', officialmente a '''Repubblica Italiana''' ("Republica Taliana"), hè unu [[statu]] di l'[[Europa]] meridiunale. Cunfina à l'uvestu cù a [[Francia]], à u nordu cù a [[Svizzera]] è l'[[Austria]] è à l'estu cù a [[Sluvenia]]. In u sò territoriu ci sò dui stati indipendenti: [[San Marinu]] è a [[Cità di u Vaticanu]]. Hè dinù taliana a cumuna di [[Campione d'Italia]] in Svizzera. A capitale hè [[Roma]]. L'Italia muderna hè unu statu dapoi u [[1861]] è una republica dapoi u [[1946]]. U territoriu hè furmatu da u versante sudu di l'[[Alpi]], da a pianura padana è veneta, da a penisula taliana prutesa in u [[Mare Terraniu]], da dui isule principali ([[Sicilia]] è [[Sardegna]]) è da altre isule minori. I Taliani adupranu qualchì nome per chjamà a sò patria: ''la Penisola'' ("a Penisula", per antonomasia), ''lo Stivale'' ("u Stivale", per a sò forma speciale) è ''il Belpaese'' ("u Bellu Paese", per a bellezza è a varietà di i paisagi è di l'opere artistiche). L'abitanti sò à pocu pressu 60 milioni, cù una densità di 196 abitanti per km². L'arricata di l'Italia à a civilisazione di l'Occidente hè immensa: l'[[Imperu Rumanu]] è u [[Rinascimentu]] ne sò esempii. Oghje l'Italia hè una democrazia soda, hè a sesta putenza ecunomica in u mondu è participeghja attivamente à e relazioni internaziunali: difatti hè membru fundadore di l'[[Unione Europea]], di a [[NATO]], di u [[Cunsigliu di l'Europa]] è di l'[[Unione Europea Occidentale]], aderisce à e [[Nazioni Unite]] (in u biennu [[2007]]-[[2008]] ne hè membru di u Cunsigliu di Sicurezza) è face parte di u [[G8]]. == Etimolugia di u nome == L'etimulogia di u nome, siconda una tesi, deriva da u grecu italós, che significa toru come forma impuculisca di l'Umbru ''vitlu'' (vitellu). Tale etimulogia di urighjine greca significa "terra di u vitellu". == Storia == <gallery> Tavares.Forum.Romanum.redux.jpg| Castello di reggio calabria, esterno 01.jpg| Italia 1796-en.svg|Italia 1796 Garibaldi (1866).jpg|Giuseppe Garibaldi Римський договір.jpg| Colosseo 2020.jpg| </gallery> == Geografia == <gallery> Altstadt von Malcesine-2.jpg|Lago di Garda EtnaAvió.JPG|Ethna Vernazza and the sea, Cinque Terre, Italy.jpg| Chia beach, Sardinia, Italy.jpg|L 'Italia hè un paese d'Auropa , burdatu dà u Mare Tirreniu à u punente , u Mare Adriaticu à u livente , l'Alpi à u nordu è u Mare Mediterraniu à u meziornu . Hè francatu dà tutta a so lunghezza dà l'Apennini , chì collanu sin'a 2912 metri à u Cornu Grande . U so puntu u piu altu hè quantunque in l'alpi , hè u Mont Blanc à 4808 metri . </gallery> == Geografia pulitica == D'un puntu di vista amministrativu a Republica Taliana hè divisa in 20 regioni (''regioni''). E regione sò divise in pruvincie (''province''), chì sò 110, è e pruvincie sò divise in cumune (''comuni''), chì sò 8101. Lista di e regione taliane, incù u nome di u capilocu: * {{IT-VAO}}, [[Aosta]] * {{IT-PMN}}, [[Torinu]] * {{IT-LIG}}, [[Genuva]] * {{IT-LOM}}, [[Milanu]] * {{IT-TAA}}, [[Trentu]] * {{IT-VEN}}, [[Venezia]] * {{IT-FVG}}, [[Trieste]] * {{IT-EMR}}, [[Bologna]] * {{IT-TOS}}, [[Firenze]] * {{IT-UMB}}, [[Perugia]] * {{IT-MAR}}, [[Ancona]] * {{IT-LAZ}}, [[Roma]] * {{IT-ABR}}, [[L'Aquila]] * {{IT-MOL}}, [[Campubassu]] * {{IT-CAM}}, [[Napuli]] * {{IT-PUG}}, [[Bari]] * {{IT-BAS}}, [[Putenza]] * {{IT-CAL}}, [[Catanzaru]] * {{IT-SIC}}, [[Palermu]] * {{IT-SAR}}, [[Cagliari]] == Pulitica == == Ecunumia == <gallery> Terni - le Acciaierie 1912.jpg|Terni Milan skyline skyscrapers of Porta Nuova business district.jpg|Milano Front of the Lingotto Building - Fiat- Torino, Italy. (11203847503).jpg|Torino Torre Eni.jpg|Palazzo Eni Torre Hadid.png| Telecom Italia - Sede Corso Italia.jpg| </gallery> == Demografia == == Referenze == * [[Regioni taliane]] * [[Pruvincie taliane]] ==Da vede dinò== *[[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] *[[Niccolò Ammaniti]] *[[Iva Zanicchi]] *[[Giorgio Faletti]] *[[Nichi Vendola]] *[[Antonio Tabucchi]] *[[Marianna Madia]] *[[Nutella]] *[[Silvio Berlusconi]] *[[Tuvone di u Visu]] == Ligami == * [http://www.quirinale.it/ Presidenza di a Republica] * [http://www.governo.it/ Guvernu] * [http://www.parlamento.it/ Parlamentu] * [http://www.italia.it/ Purtone naziunale di u turismu] {{Unione europea}} [[Categoria:Italia|*]] [[Categoria:Unioni Auropea]] 1b72eftrphkda8mafxrwkxvhb9tvwue Torra di l'Isuledda 0 6830 404724 404653 2026-07-22T18:57:33Z InternetArchiveBot 17916 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 404724 wikitext text/x-wiki [[Image:Torra di l'Isuledda.JPG|thumb|250px|right|A torra di l'Isuledda]] A '''[[torra]] di l'Isuledda''' (o '''Torra di l'Isulella''') hè una [[torra di Corsica]]. Hè ancu chjamata a Torra di i Setti Navi, apposta ch'edda hè situata accantu à a Punta di i Setti Navi. A torra hè stata custruita in [[1608]]. A torra hè situata annantu à a cumuna di [[Pitrusedda]]. U prubitariu di u situ hè a cumuna di [[Pitrusedda]]. Par andà ci à parta d'[[Aiacciu]], ci voli à piglià u stradonu naziunali N196 in dirizzioni di [[Purtichju]]. Ghjuntu à l'altezza di Pisciatedda, ci voli à piglià à dritta versu [[Purtichju]]. Dopu, passatu Purticchju, ci voli à andà à dritta versu [[l'Isuledda]]. Ci voli à piglià dinò à manca par andà versu a Torra di l'Isuledda. Si ghjugni dopu davanti à una stretta. Cuddendu à pedi pa issa stretta, si ghjugni à a torra in deci minuti. A Torra di l'isuledda hè scritta annantu à l'invintariu di i munumenti storichi dipoi u [[4 d'aostu]] [[1992]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Torra di l'Isuledda3.JPG|A rangata di piumbatoghji, in cima Image:Torra di l'Isuledda4.JPG|A Torra di l'Isuledda </gallery> <gallery> Image:Torra di l'Isuledda 5.JPG|Un piumbatoghju Image:Torra di l'Isuledda 1.JPG|A Torra di l'Isuledda </gallery> == Rifarenzi == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif]{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120105055019/http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif |date=2012-01-05 }} Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica. * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060626122607/http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html |date=2006-06-26 }} Cronica di a Corsica. {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] rojdisldo1u2l6tcv83k4dmsx2amzu9 Lingua portughese 0 10919 404700 392005 2026-07-21T16:18:54Z CommonsDelinker 173 Replacing Flag_of_Cape_Verde.svg with [[File:Flag_of_Cape_Verde_(10-17).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious error) · Government standardized ratio is 2:3. For fu 404700 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Lingua |nomu=Portughese |numinativu=português |culori=#FD9191 |altri nomi=portoghese, purtughese o purtughesu |stati=[[Portugallu]], [[Brasile]], [[Capu Verde]], [[São Tomé è Príncipe]], [[Angola]], [[Guinea-Bissau]], [[Guinea Equatoriale]], [[Mozambicu]], [[Timor Este]], [[Uruguay]], [[Paraguay]] è qualchi altri paesi è regioni |parsoni=~215 milioni |scrittura=[[Scrittura latina|Latina]] |tipulugia=SVO |classifica=6 |fam1=[[Lingui indoauropeani|Indoauropeanu]] |fam2=[[Lingue italiche|Italicu]] |fam3=[[Lingue rumaniche|Rumanicu]] |fam4=[[Lingue rumanzu-occidentale|Rumanzu occidentale]] |fam5=[[Lingue iberurumanze|Iberurumanzu]] |fam6=[[Galizianu-Portughese]] |fam7=[[Lingua portughese|Portughese]] |nazioni=[[Image:Flag of Angola.svg|30px]] [[Angola]] <br /> [[Image:Flag of Brazil.svg|30px]] [[Brasile]] <br /> [[Image:Flag of Cape Verde (10-17).svg|30px]] [[Capu Verde]] <br /> [[Image:Flag of East Timor.svg|30px]] [[Timor Este]] <br /> [[Image:Flag of Equatorial Guinea.svg|30px]] [[Guinea Equatoriale]] <br /> [[Image:Flag of Mozambique.svg|30px]] [[Mozambicu]] <br /> [[Image:Flag of Portugal.svg|30px]] [[Portugallu]] <br /> [[Image:Flag of São Tomé and Príncipe.svg|30px]] [[São Tomé è Príncipe]] |aghjinzia=[[Accademia di a scienza di Lisbona]] (Portugallu) <br /> [[Accademia Brasiliana di e lettere]] (Brasile) |iso1=pt |iso2=por |iso3=por |codice=pt |estrattu=Todos os seres humanos nascem livres e iguais em dignidade e em direitos. Dotados de razão e de consciência, devem agir uns para com os outros em espírito de fraternidade.}} A '''lingua portughese''' (ancu '''lingua portoghese''', '''purtughese''' o '''purtughesa'''; in portughese: ''português'') hè una [[lingue rumaniche|lingua rumanica]] chì si parla in u [[Brasile]], u [[Portugallu]] è qualchi paese è locu di l'[[Africa]] è di l'[[Asia]]. Hà circa 215 milioni di locutori. Accantu u [[lingua francese|francese]], hè a seconda più grande rispettivamente a seconda più impurtante lingua rumanica (u portughese hè parlatu di più ghjente cum'è lingua materna ch'è u francese, u francese hà più locutori secondi). A lingua portughese hè risultata da a [[lingua galiziana]] - o detta più precisamente - da u [[galizianu-portughese]]. == Diffusione == In 'ssi paesi è regioni, u portughese hè '''lingua materna è ufficiale''': * [[File:Flag of Brazil.svg|25px]] [[Brasile]] (cun l'isule di [[Fernando de Noronha]]) * [[File:Flag of Portugal.svg|25px]] [[Portugallu]] (incù l'isule di [[File:Flag_of_Madeira.svg|25px]] [[Madera]] è [[File:Flag of the Azores.svg|25px]] l'[[Azore]]) In 'ssi paesi, u portughese hè '''lingua ufficiale è guasi una seconda lingua materna''': * [[File:Flag of Cape Verde (10-17).svg|25px]] [[Capu Verde]] * [[File:Flag of São Tomé and Príncipe.svg|25px]] [[São Tomé è Príncipe]] In 'ssu paesu rispettivamente 'ssa regione, u portughese hè '''lingua ufficiale è lingua materna pè a magiurità di a pupulazione''': * [[File:Flag of Angola.svg|25px]] [[Angola]] (incù l'exclave di [[Cabinda]]) In 'ssi paesi è regioni, u portughese hè '''lingua ufficiale, ma micca (o solu raramente) lingua materna''': * [[File:Flag of Guinea-Bissau.svg|25px]] [[Guinea-Bissau]] * [[File:Flag of Equatorial Guinea.svg|25px]] [[Guinea Equatoriale]] (lingua ufficiale accantu u [[lingua spagnola|spagnolu]] è u [[lingua francese|francese]]) * [[File:Flag of Macau.svg|25px]] [[Macau]] ([[File:Flag of the People's Republic of China.svg|25px]] [[China]]) * [[File:Flag of Mozambique.svg|25px]] [[Mozambicu]] * [[File:Flag of East Timor.svg|25px]] [[Timor Este]] In 'sse regioni, u portughese hè '''lingua materna pè a magiurità di a pupulazione, ma micca lingua ufficiale''': * [[File:Flag of Canindeyú Department.svg|25px]] [[Canindeyú]] (sudeste di [[File:Flag of Paraguay.svg|25px]] [[Paraguay]]) * [[File:Flag of Alto Paraná Department.svg|25px]] [[Alto Paraná]] (sudeste di [[File:Flag of Paraguay.svg|25px]] [[Paraguay]]): In u Paraguay vivenu mori cusiddetti [[Brasiguayos]]. In 'stu paesu, u portughese hè '''lingua di scola''': * [[File:Flag of Uruguay.svg|25px]] [[Uruguay]]: In lu nordu di Uruguay, u [[portugnol]], a lingua mesta da portughese è spagnolu, hè lingua materna è assai persone parlanu tantu portughese quantu spagnolu. In 'sse regioni, u portughese hè una '''lingua parlata di una moltu piccula minurità''': * [[Daman]] ([[File:Flag of India.svg|25px]] [[India]]) * [[Diu (India)|Diu]] ([[File:Flag of India.svg|25px]] [[India]]) * [[Goa]] ([[File:Flag of India.svg|25px]] [[India]]) [[File:Detailed SVG map of the Lusophone world.svg|thumb|center|upright=2|'''Paesi è reghjoni induve u purtughesu hè lingua officiale''']] == Vede puru == * [[portughese bresilianu]] * [[portughese angolanu]] [[Categoria:Lingua rumanza|Portughese]] nvtq46aar48wtoc9kdclrhviyimlg5z Capu Verde 0 12086 404701 394339 2026-07-21T16:21:27Z CommonsDelinker 173 Replacing Flag_of_Cape_Verde.svg with [[File:Flag_of_Cape_Verde_(10-17).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious error) · Government standardized ratio is 2:3. For fu 404701 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Capu Verde |nomeUfficiale = República de Cabo Verde |linkBandiera = Flag of Cape Verde (10-17).svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Cape Verde.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationCapeVerde.svg |motto = Unidade, Trabalho, Progresso |mottoTraduzione = Unità, Travaddu, Prugressu |lingua = [[Lingua portughese|portughese]]<sup>1</sup>,<br>creolu capiverdianu |capitale = [[Praia]] |capitaleAbitanti = 124.661 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica]] |presidente = [[José Maria Neves]] |primoMinistro = Ulisses Correia e Silva |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |indipendenza = u [[5 di lugliu]] [[1975]]<br />da u [[Portugallu]] |ingressoONU = u [[16 di settembre]] [[1975]] |superficieTotale = 4.033 |superficieAcqua = |popolazioneTotale = 525.268 |popolazioneDensita = 146 |continente = [[Africa]] |orario = |valuta =Escudo capiverdianu |energia = |tld = |telefono = |targa = |inno = |festa =5 di lugliu |note =<sup>1</sup> A lingua naziunale hè '''creolu capiverdianu''' chì esiste in assai varietà. }} '''Capu Verde''' o a '''ripublica di Capu Verde''' (in portughese: ''Cabo Verde'' o ''República de Cabo Verde''; in creolu capiverdianu: ''Kabu Verdi'') hè un statu insulare situatu in l'[[Oceanu Atlanticu|Uceanu Atlanticu]], à u largu di e coste di a [[Muritania]] è di u [[Senegallu|Senegale]]. U paese hè cumpigliatu d'un [[arcipelagu]] di 10 isule [[Volcanu|vulcaniche]], cù una superficia tutale di 4.033 km². A capitale hè [[Praia]] è e lingue ufficiale sò u [[Lingua portughese|portughese]] è u creolu capiverdianu. A populazione di u paese hè di 525.268 abitanti in u 2024, cù una densità di populazione di 146 ab./km². L'abitanti sò chjamati Capiverdiani.<ref>Populazione Capu Verde, [https://www.worldometers.info/world-population/cabo-verde-population/ Worldometers]</ref> Capu Verde hè una Ripublica. L'attuale presidente hè José Maria Neves. U mottu ufficiale hè "Unità, Travagliu, Prugressu" è a muneta l'escudo capiverdianu. U [[5 di lugliu]] hè u ghjornu di a festa naziunale. Cilibra l'indipendenza di l'arcipelagu da u [[Portugallu]], in u 1975. == Geugraffia == === Situazione === Capu Verde hè situatu à u largu di e coste di a [[Muritania]] è di u [[Senegallu]]. A distanza trà l'arcipelagu è a cità di Dakar hè di 630 chilometri. === Isule === [[File:Cape Verde Santiago landscape 2011.jpg|sinistra|miniatura|Isula di Santiago]] Capu Verde hè un [[arcipelagu]] di 10 isule [[Volcanu|vulcaniche]]. Face parte di a Macarunesia, un inseme d'arcipelaghi, cum'è l'isule Canarie, [[Madera]] è l'[[Azore]].[[File:Fontainhas, Santo Antao, Cabo Verde 2017-04 --2.jpg|sinistra|miniatura|Santo Antão, Capu Verde]][[File:Cape Verde Fogo landscape with Pico do Fogo road.jpg|sinistra|miniatura|Paesaghju vulcanicu vistu da u ''Pico do Fogo'']]L'arcipelagu di Capu Verde hè spartutu in due gruppi: l'isule Barlavento à u [[Nordu]], è l'isule Sotavento à u [[Sudu]]. A più grande isula hè l'isula di Santiago cù una superficia di 991 km² è una pupulazione di 236.717 abitanti. {| class="wikitable" |+Isule di Capu Verde !Isula !Superficia !Populazione |- |Santiago |991 |236.717 |- |São Vicente |227 |67.163 |- |Santo Antão |779 |47.124 |- |Fogo |476 |37.421 |- |Sal |216 |14.816 |- |São Nicolau |388 |13.661 |- |Brava |67 |6.804 |- |Maio |269 |6.754 |- |Boa Vista |620 |4.209 |- |Santa Luzia |35 |0 |- |'''Capu Verde''' |4.033 |434.669 |} === Rilievu === Capu Verde hè un paese [[Volcanu|vulcanicu]]. Ci sò dunque parechji [[Muntagna|munti]] è [[Volcanu|vulcani]]. U più altu hè u Pico do Fogo, un vulcanu di 2.829 metri d'altura. Hè ancu u più grande vulcanu attivu di a regione. A so ultima eruzzione data da u 2014. U Pico da Antónia hè u più altu monte di l'isula di Santiago, a più maiò isula di l'arcipalegu. Culmineghja à un altitudine di 1.394 <abbr>metri.</abbr> === Clima === Situatu in a [[zona trupicale]], Capu Verde pussede un clima caldu tuttu l'annu, ma ancu aridu. E precipitazione sò scarse. E timperature sò sempri superiore à 20°C. Per esempiu, a timperatura media annuale di Praia hè di 25°C. A i mesi di [[ghjennaghju]] è [[Ferraghju|frivaghju]], u clima di l'arcipelagu hè influanzatu da timpeste di sabbia chì venenu di u [[Sahara|disertu di u Sahara]], cù venti à volte viulenti. == Storia == === Da u XVu à u XIXu seculu === [[File:Mindelo (S Vicente, Cabo Verde).JPG|miniatura|A cità è u portu di Mindelo, oghje]] [[File:Carte des isles du cap Verd - Bellin - btv1b531685932.jpg|sinistra|miniatura|Mappa di l'isule di Capu Verde, rializata da Jacques-Nicolas Bellin in u 1746]] L'arcipelagu hè scupertu da sploratori [[Gènuva|ghjenuvesi]] è [[Portugallu|portughesi]] versu u 1456. Prima di a scurpata da l'[[Europa|Auropei]], l'isule eranu disabitate. In u 1462, i Portughesi ghjunghjenu à l'isula di Santiago è fundanu a culonia di Ribeira Grande, chì fù a capitale di u tarritoriu durante 250 anni. Sta culunia fù u primu stabulimentu auropeu in e zone trupicale, è fù ancu a prima culunia in Africa subsahariana. Capu Verde divinta rapidamente un puntu impurtante per a strada versu l'[[America|Americhe]] è per u cummerciu di i schiavi africani. I schiavi sò diportati per travaglià in piantazione in Capu Verde o per esse vinduti in America.<ref>Le Monde Afrique - [https://www.lemonde.fr/afrique/article/2023/04/27/aux-racines-des-populations-du-cap-vert-et-de-la-traite-esclavagiste_6171208_3212.html Aux racines de la population du Cap Vert et de la traite esclavagiste] (in francese)</ref> Sò nate assai piantazione in l'arcipelagu, principalmente per a cultura di a canna da zuccheru, sfruttate da i schiavi africani. L'isule si sò arricchite cusì, grazie à st'[[ecunumia]] di a canna, ma ancu grazie à u [[cummerciu]] marittimu è di schiavi.<ref>OpenEdition - [https://journals.openedition.org/caravelle/2481?lang=es A valorisazione di a canna da zuccheru in l'isule di Capu Verde]</ref> Durante u XVIu seculu, l'arcipelagu subisce parechji assalti stranieri. L'[[Imperu ottomanu|Ottomani]], l'[[Inghilterra|Inglesi]] è i [[Francia|Francesi]] s'interessavanu à Capu Verde. L'[[Regnu Unitu|Inglesi]] ghjunghjianu in u 1585, dopu à qualchì assalti pirati. Cum'è a fortuna di l'isule diminuia, assai Capiverdiani anu emigratu à l'isule [[Portugallu|portughese]] di [[São Tomé è Príncipe|São Tomé è Principe]] o in [[America settentriunale]], induve l'industria di a caccia di balena dava impieghi. Questu era soprattuttu veru cù a fine di u cummerciu di schiavi in ​​u 1876. A i tempi di stu cummerciu, l'isule avianu sempri statu strategiche. Capu Verde divinta un locu di passaghju per i battelli chì passanu à traversu l'[[Oceanu Atlanticu|ucenau Atlanticu]] o chì vanu versu l'[[uceanu Indianu]] passendu per e coste [[Africa|africane]]. Ma l'apertura di u [[Canali di Suez]] in u 1869 significa chì i battelli chì andavanu à u [[Estu|livanti]] ùn anu più da andà intornu à u [[Capu di Bona Spiranza|Capu di Bona Speranza]]. I battelli fubbenu dunque un pocu menu numerosi. Ma in Mindelo, in l'isula São Vicente, fù criata una stazione d'appruvisiunamentu impurtante per i navi.<ref>Worldhistory - [https://www.worldhistory.org/trans/es/2-1762/la-colonizacion-portuguesa-de-cabo-verde/ La colonización portuguesa de Cabo Verde] (in [[Lingua spagnola|spagnolu]])</ref> === U XXu seculu è l'indipendenza === In u 1951, Capu Verde divinta un tarritoriu d'oltremare, cum'è l'altre culunie [[Portugallu|portughese]]. Durante l'anni 1950, parechji muvimenti indipendentisti nascenu in e sfarente culunie. In u 1959, u Partitu africanu per l'Indipendenza di a Guinea è di Capu Verde (PAIGC) avvia una lotta armata contr'à i culunizatori portughesi è riescenu à cuntrullà certe zone di u paese.<ref>Cape Verdean Museum - [https://capeverdeanmuseum.org/history History] (in inglese)</ref> In u 1972, u PAIGC hè ricunnusciutu da e [[Nazioni Uniti|Nazione unite]] cum'è ligitimu. U 20 di ghjennaghju di u 1973, Amilcar Cabral, unu di i fundatori di u PAIGC hè assassinatu. U [[Portugallu]] ricunnuscerà l'indipendenza di u Capu Verde in u 1975. L'indipendenza hè ufficialmente firmata u [[5 di lugliu]]. U listessu annu, Aristides Pereira diventa u primu presidente di l'arcipelagu.<ref>[https://www.exteriores.gob.es/Documents/FichasPais/CABOVERDE_FICHA%20PAIS.pdf Cabo Verde ficha pais]</ref> Cabral vulia crià un unione trà a [[Guinea]] è Capu Verde. Ma stu sognu sparisce in u 1980, dopu à un colpu di Statu in Guinea.<ref>Hypothèses - [https://elam.hypotheses.org/5998 Amílcar Cabral : entre idéal nationaliste et panafricaniste dans la lutte contre la colonisation portugaise]</ref> == Pulitica è administrazione == == Cultura == == Ecunumia == == Pulitica == == Note è riferenze == <references /> [[Categoria:Stati d'Africa]] a4s446hbif24vuzy6r0qenmun4tafuj Artropodu 0 13119 404719 368960 2026-07-22T13:48:07Z Fausta Samaritani 15085 404719 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} Un '''artropodu''' hè un [[organismu]] di divisiona [[Tassonumia|tassonomica]] '''Arthropoda'''. == Disrizzioni == Sta divisione conta parechje classe: l'[[insetti]], i [[crustaceae]], l'arachnide (ragnate, ''[[scurpionu neru|scurpione]]'', ecc.). [[Categoria:Fauna]] 742zt2oaz725qwckgdfjudgp85oow5x 404720 404719 2026-07-22T13:49:39Z Fausta Samaritani 15085 404720 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} Un '''artropodu''' hè un [[organismu]] di divisiona [[Tassonumia|tassonomica]] '''Arthropoda'''. == Disrizzioni == Sta divisione conta parechje classe: l'[[insetti]], i [[crustaceae]], l'arachnide (ragnate, ''[[scurpionu neru|scurpione]]'', ecc.). [[Categoria:Animalia]] 5qrk2uouca3trosk787vstxy88lpzbr Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise 0 20334 404697 389986 2026-07-21T09:53:34Z CommonsDelinker 173 Replacing Sierra_Lunga_(AQ)_Rifugio_Coppo_dell_Orso_Quota_1840.jpg with [[File:Serra_Lunga_(AQ)_Rifugio_Coppo_dell_Orso_Quota_1870.jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (ob 404697 wikitext text/x-wiki U '''Parcu naziunale d'Abruzzu, Laziu è Mulise''' hè un parcu naziunale cumpresu pè a maiò parte (3/4 circa) ind’a [[pruvincia di l'Aquila]] in [[Abruzzu]] è pè a rimanenza ind’è quella di [[pruvincia di Frusinone|Frusinone]] ind’u [[Laziu]] è ind’è quella di [[pruvincia di Isernia|Isernia]] ind’u [[Mulise]]. Fù inauguratu u 9 di settembre 1922 à [[Pescasseruli]], attuale sede è direzzione centrale di u parcu, mentre l'organismu omonimu era statu digià custituitu u 25 di nuvembre 1921 cù un direttoriu pruvisoriu. A so istituzione hè avvinuta ufficialmente cù u decretu-lege reale di l'11 di ghjennaghju 1923.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> [[File:National parks of Italy Abruzzi.png|thumb|Lucalizazione di u Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise (in arancinu)|280px]] == Discrizzione == U ''Parcu naziunale di Abruzzu'' (cù a lege n. 93 di u 23 marzu 2001 ''Parcu Naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise'', dinuminazione chì ùn hà micca cumpurtatu qualsiasi trasfurmazione amministrative), cù u Parcu naziunale di u Gran Paradisu, hè unu di i più antichi parchi d'[[Italia]] cunnusciutu à u livellu internaziunale pè u rollu avutu ind’è a cunservazione di spezie faunistiche taliane più impurtante, tale u [[lupu]], u [[camosciu d'Abruzzu]] è l'[[orsu brunu marsicanu]], ma ancu pè e prime è numerose iniziative pè a mudernizazione è a diffusione lucalizata di l'ambientalisimu. [[File:Parco Nazionale d'Abruzzo.jpg|right|280px]] === Orografia === [[File:Parco nazionale d'Abruzzo.jpg|thumb|E catene muntagnose di l'area prutetta]] [[File:ValleFondillo.jpg|thumb|Valle Fundillu è Serra di e Gravare]] [[File:Serra Lunga (AQ) Rifugio Coppo dell Orso Quota 1870.jpg|thumb|Viduta di a [[Serra Longa]]]] U Parcu si accalaccia soprattuttu ind'u territoriu muntagnosu è pasturale di i [[monti Marsicani]], una di e dursale fundamentale di l'appenninu centrale, dunde ùn hè micca pratichevule a cultura di a vigna è di l'ulivu, trafranchendu ind'u pianu di e culture ind'a [[valle di u Giuvencu]] è ind'a [[valle di Cuminu]] è hè cupertu da boschi di [[faiu]] pè circa dui terzi di a so superficia. À nordeste hè divisu da a [[Majella]] è da u parcu relativu di l'area di l'altipiani maiò d'Abruzzu. Da u puntu di vista orograficu l'area pò esse raggruppata in quattru gruppi fundamentali. * ''Gruppu di u Monte Tranquillu'' (1 841 m s.a/u.m.), cuntraforte meridiunale di a [[Serra Lunga]], sistemu muntagnosu parallelu a u corsu di u fiume [[Liri]] è di a [[valle Ruvetu]] sin’à a fuata di [[Forca di Aceru]]. Si accalaccia trà Pescasseruli, [[Alvito (Italia)|Alvitu]] è [[Campuli Appenninu]], caratterizatu da a presenza di fenomeni carsichi evidenti cum'è i campi di duline (Macchiarvana, A Difesa), treghjaconi, grotte è corsi di acqua sutterranii affiurenti pè brevi tratti (Capu di Acqua à Campuli Appenninu). Forte pendite di u pendice [[Valle di Cuminu|cumiense]], riccu dinù di surgente ([[Lacernu]], piana di Alvitu). * ''Gruppu di u Monte Marculanu'' (1 940 m s.a/u.m.), trà Pescasseruli è l'altupianu di u Fucinu. Hè un cuntraforte di u sistema muntagnosu di u Monte Tranquillu-Serra Longa chì da Pescasseruli ghjunghje à l'altupianu fucense, trà l'alta [[valle di Sangru]], a [[Vallelonga (giugrafia)|Vallelonga]] è l'alta valle di u Giuvencu. I monti ùn presentenu micca ripintine pendite o marangoni, salvu qualchì spaccatura ind'u Vallone Cavutu ind'u territoriu di Pescasseruli. Valle è altipiani carsichi caratterizeghjanu assai l'area intornu à e surgente di u [[Sangru]]. Grotte è treghjaconi si trovanu ind'a lucalità Cicerana, mentre ind'a cumuna di [[Gioia di i Marsi]] si trova a piscia di Acqua Ventilata. * ''Gruppu di a Muntagna Grande'', trà [[Scannu]] è [[Villetta Barrea]]. Si accalaccia da a valle di Sangru sin'à a valle di u [[Sagittariu (fiume)|Sagittariu]] è pè un breve trattu face da spartiacque à i dui bacini fluviali. Caratterizatu da petra calcaria, currisponde à una longa spacca chì si accalaccia parallela à u corsu di u fiume Sangru. E cime più alte sò u [[monte Marsicanu]], e Toppe di u Tesoru è u monte Argatone. Debule carsismu à u Ferroiu di Scannu, [[Bisegna]] (Fonte Appia) è Pescasseruli (Praturossu). I surgenti scaturiscenu à passu Godi, fonte di a Regina (cù tracce di [[argentuvivu]]) è Scannu. * ''Gruppu di i [[Monti di a Meta]]'', da u passu di Forca d'Aceru à e [[Le Mainarde|Mainarde]]. E cime più alte sò u monte Petrosu (2 247 m s.a/u.m.), u monte Marsicanu (2 242 m s.a/u.m.) è u [[monte Meta]] (2 242 m s.a/u.m.) chì si trova à a cunfina trà u pendiu laziale, mulisanu è abruzzese. Istu ultimu hè caratterizatu da u pianottulu di i Biscurri (1 980 m s.a/u.m.). * Ind'a Zona di Prutezzione esterna si inalza u [[monte Grecu]] (2 285 s.a/u.m.) chì cù i monti circunvicini custituiscenu a più alta, massiccia è impunente catena muntagnosa di i dintorni. === Giulugia === ==== Tettonica ==== A storia giulogica di u territoriu di u parcu hè a stessa di tuttu l'[[Appennini|appenninu]] centrale. E catene di i monti sò grossi sistemi calcarii ingenerati si trà u Giurassicu inferiore è u Cretaceu in seguitu à l'emersione ind'è u Paleocene di i grossi ghjacimenti lagunarii di u pianottulu carbunaticu (accalacciatu iputeticamente à levante di Pescasseruli) è di a scugliera curallina (zona di u monte Marsicanu è Muntagna Grande di Scannu). In seguitu à l'emersione ind’è u Miocene a laguna è u mare altu sò rimpiazzati da i bassi fondi chì cù a definitiva orogenesi di u Quaternariu furmeranu i strati di [[arzilla]] è [[petra rinaghja]] chì oghje si alternanu in e muntagne calcarie è in i dipositi cuntinentali. Duve affiuranu i strati arzillosi passa dinù u grossu spaccu di soprascurrimentu, pocu attivu: da [[Pizzone]] si ramificheghja versu [[Alfedena]] è [[Barrea]] pè prusegue direttu versu Villetta Barrea è Scannu longu a valle di u turrente Profluo. Spaccature dirette minore sò presente intornu à Pescasseruli è nant’à i monti di [[Pescusolidu]] è Campuli Appenninu. A mubilità [[tettonica]] di a zona hè a causa di i terramoti, cum'è quellu chè u 13 di ghjennaghju 1915 spantichete a cità di [[Avezzanu]] è a maiò parte di i so dintorni. [[File:Parco Nazionale d'Abruzzo, Lazio e Molise.jpg|left|thumb|Circuli ghjacciali nant’à a Meta]] ==== Ghjacciature ==== I cimali più alti presentanu qualchi tracce evidenti di l'ultima [[ghjacciatura]] di u Quaternariu cù parechji circuli è rispettive tracce di [[Murena (Giulugia)|murene]] rimanente. I più evidenti sò quelli di i monti di a Meta, Serra di e Gravare, di u monte Petrosu è di u monte Palombu cù a murena à u Coppu di a Pulinella. === Idrografia === Un territoriu cusì spiccatamente calcariu sente validamente di l'azzione di u mudellamentu [[Idrografia|idricu]]. Vasti campi di duline si distribuiscenu nant’à a Serra Traversa di [[San Donato Val di Comino|San Donatu Val di Cuminu]], nant’à i monti di [[Settefrati]] è Pescasseruli. Disseminate pè u territoriu inoltre numerose grotte di piccule è medie dimensioni, è inoltre abbundanza di surgenti [[carsismu|carsiche]]. Sì infatti e surgente in altu sò limitate è i so ghjetti piuttostu discreti, nant’à i pendichi di i principali cumplessi muntagnosi intornu à i 1100–1000 m circa s.a/u.m. scaturiscenu abbundante l’acque di e surgente Turnareccia è Grotta di e Fate ind’è a cumuna di [[Opi (Italia)|Opi]], Aghja Santilli, Iannanghera è Surgente di e Donne di [[Civitella Alfedena]], [[Riu Tortu]] di [[Alfedena]] è [[valle di Cannetu]] à [[Settefrati]] (surgente di u [[Melfa]]), è a surgente cristallina longu u fiume Sangru di Fonte di a Regina à Villetta Barrea cù u ghjettu mediu di 2000 litri di acqua à a seconda. [[File:Lago di Scanno dji mini 3 pro.jpg|thumb|upright=2|left|U bacinu naturale di u [[lagu di Scannu]]]] <div align="center"> {| class="wikitable sortable" ! Surgenti!! Altezza!! Ghjettu!! Bacinu!! Cumuna |- | Murrone di u Diavule || 1370 || 10 || Sangru || Gioia dei Marsi |- | [[Madonna di Cannetu]] || 1020 || 1000 || Melfa || Settefrati |- | Riu Tortu || 1340 || 300 || Sangru || Barrea-Alfedena |- | Surgente di e Donne || 1150 || 420 || Sangru || Barrea |- | Iannanghera || 1242 || 180 || Sangru || Civitella Alfedena |- | Regina || 980 || 2000 || Sangru || Villetta Barrea |- | Aghja Santilli || 1170 || 50 || Sangru || Civitella Alfedena |- | Turnarecca || 1100 || 180 || Sangru || Opi |} </div> [[File:National Park of Abruzzo, Latium and Molise 02196.jpg|thumb|U turrente Scertu ind’è a Camusciara]] Trà i fiumi u Sangru nasce vicinu à a lucalità passu di u Diavule (Gioia di i Marsi) è scorre ind’è u core di u parcu finu à esce da i so confini à Alfedena occupendu a valle principale indù si sviluppa a riserva. Riceve a magiore quantità di acque da i turrenti Scertu è Fundillu, a vera è propria linfa vitale di u fiume. À Barrea una diga ingenera cù le so acque u [[lagu di Barrea]]. [[File:Castel san Vincenzo.jpg|thumb|U lagu di [[Castel San Vincenzu]] è e Mainarde]] U settore laziale di u parcu ricasca ind’è u spartiacque di u [[Liri]] è trà e margine di a riserva ricascanu i fiumi [[Melfa]] à [[Settefrati]] è Mullarinu chì sorge vicinu à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]]. U Giuvencu, chì omonima valle è quasi cumpletamente tramessa ind’è u parcu, hè unu di l’emissarii di u bacinu di u Fucinu. Ind’è u Mulise l’acque cadenu ind’è u spartiacque di u [[Vulturnu]] chì sorge ind’a cumuna di [[Rucchetta à Vulturnu]], ind’è qualessu percorsu si framettenu u Riu Jemmare di Pizzone è u Riu San Petru di [[Scapuli]]. Ind’a zona di u parcu esistenu parechji interessanti laghi naturali cum’è u [[lagu Vivu]], stagiunescu, u [[lagu Pantanellu]], a chì riserva statale impurtante pè l'elevata altezza è pè e presenze ittiche ricade frà e cime di u monte Godi, è u lagu di Scannu, sortu in seguitu à una frana ind’a valle di u Sagittariu, vicinu à [[Villalagu]] è à i pedi di l'abitatu di [[Frattura (Scannu)|Frattura]] ind’è u territoriu cumunale di Scannu. U so immissariu principale hè u turrente Tassu, alimentatu da un sistema di surgente minore intornu à Scannu quasi tutte incanalate pè i bisogni cumunale di risorse idriche di qualità. <br /> Parechji laghi artificiali sò stati custruiti in u secondu dopuguerra ind’a zona di prutezzione esterna: u [[Lagu di Carditu]] à [[Vallerutonda]], u lagu di Grotta Campanaru à [[Picinisco|Piciniscu]] è u [[lagu di a Muntagna Spaccata]] ind’è u territoriu di Alfedena, tutti equipagiati pè a ricezzione di u [[turisimu ecosustenevule]]. === Zunazione, accessi è prugetti di aggrandimentu === [[File:Pnalm RiservaIntegrale.jpg|thumb|Signaletica in a cunfine di a zona A ind’a val Fundillu]] [[File:Lottizzazione Opi 2008.jpg|thumb|Luttisciamentu riservatu pè l'abitazione ind’à piccula zona D di Opi]] Pè una migliore amministrazione u territoriu di u parcu hè statu suddivisu ind’a so gestione in u 1987 in quattru differenti settori di prutezzione. * '''ZONA A - Riserva integrale''': ricadenu ind’è questa dispusizione prutezzionistica e cime più impratichevule appupulate da i camosci, u fondu di a valle di u Scertu è di u turrente Fundillu, ma dinù parechje purzione di faiete ind’è e cumune di [[Villetta Barrea]] è [[Pescasseruli]]. L'accessu hè interdettu o severamente regulamentatu. * '''ZONA B - Riserva generale''': i territorii indù a presenza umana hè sempre stata sturicamente custante sò a u stessu modu prutetti da i regulamenti di a riserva generale, chì regulamentenu l'accessu muturizatu, u prelevamentu di legname è di prudutti di u sottuboscu. L'escursionisimu hè liberu. * '''ZONA C - Prutezzione''': l'area, prevalentemente estesa ind’è u fondu di a valle di u Sangru, hè quellu territoriu intornu à i centri abitati tradiziunalmente destinatu à l’attività agricule è à l'usu privatu di e risorse naturale. * '''ZONA D - Sviluppu''': i centri urbani inglubati ind’è u perimetru di u parcu dopu i vari aggrandimenti gestiscenu ind’è quest'area i piani di urbanistica di u sviluppu ediliziu in cullaburazione cù l'organismu di u parcu chì quì prumove l'attività ricettive è di orientazione di u trafficu turisticu. A lucalità di accessu più comuda hè a cità chjuca di [[Pescasseruli]] ind’a [[Pruvincia di l'Aquila]], inseme à i centri minori di l'altu Sangru, core di l'area prutetta. U parcu sparte u so territoriu in parechji settori turistichi pè e relazioni cù i visitadori è e prumuzione edituriale: u settore [[Valle di Cuminu]] in [[pruvincia di Frusinone]], u settore di [[E Mainarde]] in [[pruvincia di Isernia]] è u settore [[Marsica]] fucense chì cumprende e cumune di u parcu ricadente ind’è u spartiacqua di u lettu di u Fucinu. [[File:Lagobarrea001.jpg|thumb|Viduta di u lagu di Barrea|300px]] Ind’è a maggior parte di e cumune sò appruntati parechji centri di visita tematichi o offizii di zona chì hè pussibile dispone di materiale divulgativu nant’à u parcu è organizà i percorsi turistichi è escursiunistichi: * Centru parcu, ortu butanicu è area faunistica à Pescasseruli. * Museu è area faunistica di u lupu appenninicu, area faunistica di a [[lince]] à [[Civitella Alfedena]]. * Museu è area faunistica di u camosciu d'Abruzzu à Opi. * Centru Parchi Internaziunale è Museu di l'acqua à Villetta Barrea. * ''Settore Marsica fucense'': centru verde à [[Urtona di i Marsi]], museu di u [[capriolu]] à [[Bisegna]], museu di l’orsu à [[San Bastianu di i Marsi]], museu è centru visita di l'orsu à Villavallelonga * ''Settore [[Valle di Cuminu]]'': offiziu di zona à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] è [[Vallerutonda]], museu di l’animali nutturni à [[Picinisco|Piciniscu]]. * ''Settore di E Mainarde'': offiziu di zona à [[Pizzone]], museu di a [[zampogna]] à [[Scapuli]]. Ind’è u corsu di l’anni sò stati presentati parechji prugetti di aggrandimentu chì anu interessatu una parte di a cumuna di [[Alfedena]] ind’a zona di Capitelli è di u [[lagu di a Muntagna Spaccata]] à sudeste, ind’è soprannuminatu "cugnu di a morte", locu notu pè u sparghjimentu faunisticu è dinù pè a caccia fora di lege. À punente invece da parte di l'organismu gerente di u parcu hè statu prupostu à l’amministrazione lucale una espansione di a gestione oltre i monti di a [[Serra Longa]] da [[Collelongu]] è Villavallelonga, escluse l’aree di u fondu di a valle di a [[Vallelonga]], finu à e cumune di [[Balsuranu]], [[San Vincensiu Valle Ruvetu]] ind’è (pruvincia di l'Aquila) è [[Pescusolidu]] (Pruvincia di Frusinone). === Accessibilità === U parcu si pò raghjunghje da a [[Marsica]] orientale (uscita di [[Pescina]] di l'Autustrada A25 è da l'altu Sangru attraversu a [[strada statale 83 Marsicana]] chì l’attraversa da nordu à sudeste tucchendu i centri turistichi di Pescasseruli, Opi, Villetta Barrea, Civitella Alfedena, Barrea è Alfedena. Accessi secundarii pruvenenu da u pedaticu autustradale di [[Cucullu]] (A25) attraversu a [[strada statale 479 Sannite]] passendu pè a [[Riserva naturale guidata Travi di u Sagittariu|valle di u Sagittariu]] è Scannu-[[Passu Godi]], è da u territoriu laziale attraversu a fuata di [[Forca di Aceru]] è l'omonima [[Strada statale 509 di Forca di Aceru|strada statale 509]]. == Storia == U parcu naziunale di Abruzzu fù inauguratu da un prugettu privatu in u 1922 è ricunnusciutu in u 1923. A gestione hè di l'urganismu Pnalm (acronimu di l'organismu parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise) chì hà sede legale à Pescasseruli. Ellu interessa 25 cumune ripartite ind’è pruvince di Frusinone, Isernia è L'Aquila. In u 1980 hà avutu iniziu u prucessu di zunizazione di u parcu, cioè a so suddivisione in zone à diversa prutezzione ambientale pè pudè cuncilià l’esigenze apparentemente opposte di a prutezzione di a natura è di u sviluppu urbanisticu di e cumunità lucale. === E origine === U forte isulamentu chì u territoriu di l'altu Sangru ghjacia da seculi avia permessu a cunservazione di una impurtante quantità di spezie animale è vegetale degni di cunservazione, nun tuttu infatti era statu trasformatu in pasculu. À e timide iniziative lucale di istituì una riserva di caccia nant'à u mudellu di quelle di u [[Piemonte]] vense incontru l'impurtante famiglia Sipari di Pescasseruli è di Alvitu imparentata è vicina à e pusizione di u notu filosofu è puliticante [[Benedettu Croce]]. <ref> ''Dui ghjorni à Pescasseruli frescu core di Abruzzu caru à Benedettu Croce'', di Anna Grittani, editore La Repubblica, 8 aostu 2002</ref><ref> ''Benedettu Croce è Pescasseruli'', di Luigi Piccioni</ref> Prodighenu pè a realizazione ind’è u territoriu di e cumune di Opi, Pescasseruli, Villavallelonga, [[Collelongu]], [[Lecce ind’è i Marsi]], Gioia di i Marsi, [[Balsuranu]] è [[Castellafiume]] di a Riserva reale Alta Val di Sangru, officialmente istituita in u 1873 da [[Vittoriu Emanuele II di Savoia]]. Tale forma di prutezzione pruseguì sin’à u 1878, data di a so abulizione. Istituita torna in u 1900 firmete in vigore sin’a tuttu u 1912<ref > ''I nutabili di l'Alta Val di Sangru è u so rollu ind’è u principiu di u Parcu'' (in "Natura Prutetta"), di [[Lurenzu Arnone Sipari]], numeru 13, editore Parcu Naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise, 2012</ref>; cuntempuraneamente [[Erminiu Sipari]] cuminciò à fà cunnosce a prima iniziativa in Italia di istituzione di un parcu naziunale nant’à u mudellu di u [[parcu naziunale di Yellowstone]], ind’è i [[Stati Uniti d'America]]. === E prime iniziative === [[File:PNAbruzzo2.jpg|thumb|upright=1.4|Scapornu di l'area prutetta abruzzese]] Inseme à Erminiu Sipari, i primi à prupone a realizazione di un [[parcu naziunale]] in [[Italia]] fubbenu u butanicu Petru Rumualdu Pirotta, u zoolugu Lisandru Ghigi, u scrittore [[Luigi Parpagliolo]] è l'assuciazione naturalistica federata «''Pro Montibus et Sylvis''». I studiosi è l’ambientalisti di a ''Pro Montibus'' nutavanu a cuncentrazione di spezie appenniniche è a varietà di habitat di interessu naziunale ind’a Marsica: presentonu u primu pianu di salvaguardia ambientale in u 1914, chì era previstu un grande parcu, accalacciatu da l'ecchisi lettu di u [[Fucinu]] è a conca Peligna finu à Castel di Sangru, è da u fiume [[Liri]] è da a [[valle di Cuminu]] à e pendice di a [[Majella]]. I costi eccessivi di a realizazione è di u mantenimentu fecenu fallisce l'iniziativa, chì però seguitò una seconda più cuncreta participazione di assuciazione è intellettuali. U 25 nuvembre di u 1921, un annu prima di l'istituzione di u parcu naziunale di u Gran Paradisu, Erminiu Sipari è a ''Federazione Pro Montibus'' avvionu a gestione prutetta di un picculu pezzu di terra trà e lucalità di a val Fundillu è di a Camusciara di circa 100 ettari, presa in affittu da a cumuna di Opi. === Istituzione legislativa è aggrandimenti === In u 1923 l'amministrazione di u parcu hè officialmente istituita, e cunfine si accalaccianu dinù à altre cumune chì solu in un secondu mumentu cuncedinu u so territoriu à a prutezzione di l'urganismu autonomu custituendu cusì i veri fundamenti di u parcu cuntempuraneu; * ricadenu ind’è prime cunfine parte di u territoriu di Civitella Alfedena è Villetta Barrea (monte Petrosu è Camusciara), Opi (Forca d'Aceru, val Fundillu, valle Fredda), Pescasseruli (a Difesa), Bisegna (Terratta), Villavallelonga è Collelongu (prati d'Angru), Lecce ind’è Marsi è Gioia di i Marsi (Cicerana, passu di u Diavule), Campuli Appenninu è Alvitu (Capu d'Acqua, val Lattara), Settefrati. * in u 1925-1926 avvense l'espansione di l'area prutetta à i [[monti di a Meta]] trà Alfedena (Pruvincia di l'Aquila), Piciniscu, San Biasgiu Saraciniscu, Vallerutonda (pruvincia di Frusinone) è parte di u territoriu di [[Pizzone]] è di a valle di u Sangru (ind’a cuntempuranea pruvincia di Isernia). Ind’è u stessu annu a cummissione amministratrice di u parcu destinò una parte di a val Fundillu à u tagliu buschivu, dispusizione cuntrastata da Romualdu Pirotta, unu di i fundadori di u parcu, chì à seguitu di quessa si dimesse da u corpu direttivu. * in u 1926 fù istituitu u museu è u zoo di u parcu à Pescasseruli è fubbenu avverati i primi rifugi è a rete di viottuli. Frà i primi obbiettivi pulitichi di u parcu si registrò a tendenza à favurì e presenze turistiche è i sughjorni spurtivi ind’è un sistema ecunomicu u più pussibile cumpatibile incù a prutezzione di l'ambiente capace di sustene l'ecunumia muntagnosa pasturale. * in u 1933 u regime [[fascismu|fascista]] supprime l'urganismu di gestione autonomu, prubabilmente pè i so ligami incù l'assuciazionisimu cattolicu (in particulare incù u gruppu [[Scutismu|scuttu]] di i giovani espluratori) è pè rinfurzà a presenza ind’è i parchi taliani di a Milizia buscareccia, chì ottense a gestione dinù di u parcu naziunale di u Gran Paradisu è di i novi parchi di u [[Parcu naziunale di u Circeu|Circeu]] è di u [[Parcu naziunale di u Stelviu|Stelviu]]. [[File:Monte delle Vitelle.jpg|thumb|upright=1.4|left|In u fondu à diritta l’installazione di schì di monte di e Vitelle, vicin’à Pescasseruli]] === U dopuguerra è l'amministrazione Saltarelli === In u 1951 u guvernu demucristianu di l'epuca ricumpose l'urganismu di gestione autonuma. A nova direzzione ricuperò l’obbiettivi di l'urganismu uriginariu, è in più di e numerose assunzione di persunale di surveglianza, à a prumuzione di ricerche scientifiche è à l'estensione di l’interdizzione di [[caccia]], favurì a custruzzione di e prime infrastrutture pè a ricezzione di u [[turisimu]]. In particulare à a fine di l’anni cinquanta nant’à a pulitica edilizia cumincionu aspre critiche in seguitu à e spiculazione alberghiere è à l’interventi pè a realizazione di piste di schì è installazione di sallita in parechje cumune di u parcu. L'amministrazione di Francescu Saltarelli, iniziata in u 1952, tentò di oppone si à l'ondata di abusivisimu ediliziu ma fù liquidata; seguitonu cusì l’anni di l'espansione urbanistica di Pescasseruli è di l'aggressione incunsiderata di u cimentu, sient'è un prugettu spiculativu chì vulia a realizazione di una grande zona turistica da [[Roccarasu]] à e cumune di a [[Valle di Cuminu]]. In u 1967 u parcu ottense a prestigiosa certificazione di u diplomu europeu di l'aree prutette pè a cunservazione di a natura; un longu periudu di cummissariamentu è di battaglie ambientale difficile terminò in u 1969 quandu [[Francu Tassi]] fù numinatu novu direttore di u parcu. === L'amministrazione Tassi === [[File:Scorcio Civitella Alfedena.JPG|thumb|upright=1.4|U centru storicu di [[Civitella Alfedena]]]] In u 1969 Francu Tassi fù numinatu direttore di u parcu naziunale d'Abruzzu. L'amministrazione iniziò u so mandatu mustrendu si da u principiu decisamente cuntraria à l'undata di luttisciamentu chì si riprisentava ind’è e cumune più impurtante. In u 1970 fù istituita a "zona di prutezzione esterna", chì ricalca in à maiò parte e cunfine di u primu grande parcu prupostu da Sipari è da a ''Pro Montibus et Sylvis''. In u 1976 u terzu grande ingrandimentu di u parcu à u massicciu di u monte Marsicanu scunghjurò a realizazione di un grande sistemu di piste da schì trà Pescasseruli è Bisegna nant’u mudellu di a vicina [[Roccarasu]]. Sò l’anni di u grande successu di u parcu, a ricunsiderazione di i prugetti antecedenti di sviluppu si cuncretò in l'accuglienza selettiva di u turisimu [[ecolugia|ecolugistu]] è [[ambientalisimu|ambientalistu]], in cuntrastu incù l’afflussi di massa. Pè a prima volta in [[Italia]] fù lanciatu quellu novu mudellu ecunomicu ambientale chì trova u so riferimentu ind’è u sviluppu ecunomicu di Civitella Alfedena. U 10 di ghjennaghju 1990 incù u decretu di u presidente di a Republica [[Francescu Cossiga]] e cumune di Pizzone, [[Castel San Vincenzu]], [[Rucchetta à Vulturnu]], [[Filignanu]] è [[Scapuli]] cuncedenu parte di u propriu territoriu cumunale à i regulamenti di a riserva pè un tutale di 4000 ettari: nasce u «''settore Mainarde''», incù u quartu grande aggrandimentu. L'entusiasmu pè una vicata di grandi successi auminta a nuturietà naziunale è internaziunale di a riserva, fin’à diventà un riferimentu pè l'ambientalismu talianu è u fucarile intornu à chì sorgenu i novi grandi prugetti prutezziunistichi chì ùn interessanu micca solu l'[[Abruzzu]] è e regione cunfinente, ma mediante u [[WWF]] tuttu u territoriu naziunale. Trà u 1990 è u 1999 u parcu cuaiuta à l'istituzione di u [[parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]] è di u [[parcu naziunale di a Majella]], è dinù à a realizazione di una reta di riserve regiunale di minò estensione chì facenu di l'Abruzzu una di e regione europee incù a più alta percentuale di territoriu prutettu.<ref>''Abruzzo: regione verde d'Europa'', editore ESA Italia, 21 ghjugnu 2010</ref> Intornu à l'amministrazione è à u persunale di u parcu si riuniscenu una serie di assuciazione ambientaliste tantu chì in Abruzzu venenu avviate e prime impurtante ricerche scientifiche capace di mette in evidenza l'impurtanza di u sistemu eculogicu regiunale è di a prutezzione di flora è fauna. Riculla à u 1999 l'ultimu grande aggrandimentu di u parcu, 4200 ettari ind’è e cumune di Urtona di i Marsi è Bisegna ind’è a valle di u Giuvencu. [[File:Pescasseroli2008Selvicoltura.jpg|thumb|upright=1.4|left|[[Silvicultura]] incù strumenti tradiziunali vicinu à Pescasseruli]] === A crisa finanziaria è a fine di l'amministrazione Tassi === I grandi esiti ottenuti però ùn tenenu micca contu di l'amministrazione ecunomica. A crescita espunenziale di u sistemu urganizativu è l’implicazione di elementi estranei à a tradizione ambientalista è à a gestione finanziaria, cumu e custrizzione burocratiche naziunale è regiunale o u criscente interessu di i puliticanti lucali à participà à e decisione amministrative di l'organismu parcu, cundiziuneghjanu validamente l'atti di u persunale di a riserva. Ssa tendenza prusegue finu à u 2002, quandu una vicata di vicende pulitiche è ghjudiziale anu messu fine à l'amministrazione Tassi. L'ex direttore, successivamente dimustratu si innucente, hè statu in principiu dinunziatu è quindi dimessu da a so carica da u cumitatu direttivu di u parcu perchè implicatu in un cuntenziosu legale cù u cumitatu stessu chì l’accusava di ordinà intercettazione abusive durante e riunione. U grande debbitu accullatu durante a so amministrazione è un presuntu falzu in bilanciu purtonu à a so definitiva liquidazione da a parte di u presidente di l'organismu gerente [[Fulcu Pratesi]] (in quelli anni presidente di u [[WWF|WWF Italia]]), propriu quandu l'orientazione di e pulitiche ambientali naziunali è regiunali stava cambiendu. U prugettu iniziale chì previdia a cuurdinazione di e riserve prutette ancora da fà è chì giravanu intornu à a prumuzione di u parcu naziunale fù messu da parte. Ùn si tense contu di l'impiegu di risorse ecunomiche è umane di u parcu d'Abruzzu chì purtò à a cuncretizazione di u prugettu è, piuttostu chì intervene in cullaburazione cù a riserva oramai indebitata, fù finanziata una sequenza di parchi identichi autonomi, pè anni amministrativamente frammentati è ecunumicamente dispersivi. À questu si aghjunse a sfiducia di e pupulazione interessate è di l’ambientalisti di fronte à e pulemiche chì sorsenu in quelli anni. [[File:Camosciara.jpg|upright=1.2|left|thumb|A Camusciara]] === U cummissariamentu === Un periudu di incertezza hè seguitatu à a caduta di Tassi, fin’à a muzione di sfiducia di a Cumunità di u Parcu (organu consultativu istituitu u 6 di dicembre 1991 cù a lege n. 394, titulu II, art. 10) versu Fulcu Pratesi rivucatu in u 2005 da a carica di presidente di l'organismu gerente da u Ministeru di l'ambiente. Da u 2002 à u 2008 Aldu Di Benedetto, ex vicepresidente di l'assuciazione ambientalista Pro Natura, erede di l'assuciazione federata ''Pro Montibus et Sylvis'' hè statu u direttore rimpiazzante è da u 8 di aostu 2007, data chè u ministru di l'Ambiente hà firmatu u decretu di ricustituzione di u cunsigliu direttivu, Ghjaseppu Rossi hè statu numinatu novu presidente di u parcu, punendu termine à un longu cummissariamentu. === Nove gestione === Da u 22 di ghjennaghju 2008 à u ferraghju 2011 u direttore generale di l'organismu gerente hè statu Vittoriu Ducoli, ex direttore di u parcu regiunale di l'Adamellu, sustituitu prima cumu rimpiazzante, po da u 8 di nuvembre successivu da u [[Pescara|pescarese]] Dariu Febbo, ex direttore di u [[parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]]. U 18 di marzu 2014 hè statu numinatu direttore di l'organismu parcu u duttore Antone Carrara. E ultime gestione risultanu sempre più orientate versu u risanamentu finanziariu è u ricuperu di u raportu incù e cumunità lucale è incù l’istituzioni pulitiche. == Flora == [[File:Lilium martagon Germany 01.jpg|thumb|U gigliu martagone|210px]] A so pusizione grossu modu centrale ind’è a [[Italia|penisula taliana]] è i diversi aggrandimenti effettuati in corsu di l’anni in territorii paisagisticamente varii anu fattu di u parcu una preziosa minera di spezie fluristiche rare è [[endemismu|endemiche]], locu di prutezzione di l’ambienti più tipichi è megliu cunservati di tuttu l'[[Appennini|appenninu]]. === Spettru biologicu === U spettru biologicu di a flora di u parcu naziunale d'Abruzzu, Laziu è Mulise presenta nutevule affinità cù i studii analoghi risultanti da e flore di i [[monti Simbruini]], di i [[monti Alburni]] è di i [[monti Picentini]]. E flore di dette lucalità sò moltu simile pè a presenza cunsiderevule di [[emicriptofite]] è di [[terofite]], cuntrariamente à ciò chì risulta da e ricerche fatte ind’è l'[[Abruzzu]] muntagnosu, duve e prime sò più cunsistente pè u numeru di spezie, mentre ch'elle si riducenu cunsiderabilmente e seconde. {| class="wikitable sortable" ! Classificazione!! Numeru spezie!! Percentuale |- | Emicriptofite || 785 || 45,48% |- | Terofite || 407 || 23,58% |- | Geofite || 246 || 14,25% |- | Camefite || 117 || 6,78% |- | Fanerofite || 156 || 9,04% |- | Idrofite || 15 || 0,87% |} === Spettru corulogicu === A vasta area occupata da u parcu naziunale cumprende ambienti naturali diversi, caratterizati da una varietà di spezie chì oscilla da elementi mediterranii à piante tipiche di u pianu alpinu. E piante Eurasiatiche sò u gruppu di spezie u più cunsistente, incù un'impurtante cumpenetrazione di entità puntiche è illiriche (europee di levante). [[File:Klump.ziedas1.jpg|thumb|''[[Cypripedium calceolus]]''|210px]] {| class="wikitable sortable" ! Classificazione!! Numeru spezie!! Percentuale |- | Endemiche || 111 || 6,44% |- | Stenu-Mediterranee || 161 || 9,34% |- | Euri-Mediterranee || 246 || 14,27% |- | Medit.-Munt. || 83 || 4,81% |- | Orofite || 148 || 8,58% |- | SE-Europee || 57 || 3,31% |- | Pontiche || 60 || 4,48% |- | Eurasiatiche || 430 || 24,94% |- | Atlantiche || 53 || 3,07% |- | Bureale || 197 || 11,43% |- | Mediterraneu-Turaniche || 45 || 2,61% |- | Varie <ref>Cosmopolite, Subtrupicale, Neotrupicale, Esotiche è spuntaneizate.</ref> || 133 || 7,71% |} === Vegetazione sinantropica è riparia === A luntananza di u [[mare]] face in modu chè l’assuciazione vegetale sianu prevalentemente quelle tipiche di l'area cuntinentale, ancu s'elle esistenu ind’è a zona di prutezzione esterna [[Leccia|leccete]] relitte nant’à e culline chì degradanu versu l'altupianu di l'exi lagu di u [[Fucinu]], in particulare à Casali d'Aschi, paisellu di Gioia di i Marsi. Altri [[machja mediterranea|elementi mediterranei]] strazunali sfiuranu u territoriu di u parcu pè brevi tratti ind’è a [[valle di Cuminu]] è à [[Rucchetta à Volturnu]]. Da i 600 à i 800-1000 s.a/u.m. u pianu occupatu da l'antiche culture, riutilizate à [[maghjera]] o à pasculu, era quellu di u boscu di [[querciu]], diffusu ind’è i fondi di e valle di u parcu ricadente ind’è i spartiacqua di u Giuvencu è di u [[Liri]] è ind’a pianura apprima cultivata, à substratu arzillosu, po occupata da u lagu artificiale di [[lagu di Barrea|Barrea]]. I boschi di [[Quercus|querci]] so ancu abbundanti ind’è u versante di e Mainarde cù l’interessante [[Quercus cerris|cerrete]] intornu à u bacinu artificiale di u [[lagu di Carditu]] induve si segnala a presenza assai meridiunale è rarissima pè u Laziu di a ''[[Lomelosia crenata]]'', rara in Abruzzu è Mulise. [[Ornu|Orni]], [[Acer (butanica)|aceri]], [[Melu|meli salvatichi]] è [[chjarasgiu]] abbundanu ind’a zona di transizione cù u pianu muntagnolu, validamente degradata per causa di l'espusizione intensa à u pasculu. E zone umide induve a vegetazione hè più abbundante è caratteristica sò e rive di u fiume [[Sangru]] in a parte inferiore di [[Pescasseruli]]. U corsu d'acqua attraversa a piana di [[Opi (Italia)|Opi]] induve a maiò parte di e piante spuntanee so relegate ind’è u lettu inundevule à ''[[Salix appennina]]'' Skvortsov, ''[[Salix purpurea]]'' L. è [[albaru]]. Più in ghjò induve u Sangru accoglie l’acque di u turrente Scertu è di u Riu Fundillu a vegetazione hà ricunquistatu antiche culture. E spezie arbustive prevalente sò u [[Nuciolu (Corilacee)|nuciolu]] è a frequente, ma lucalizata, ''[[Tilia platyphyllos]]'' Scop. Frequente ind’è u substratu acidu di u sottuboscu ''[[Dactylorhiza maculata fuchsii]]'' (Druce) Soò. E rive artificiale di u lagu di Barrea, sughjette à i frequenti mutamenti di u livellu di l’acque, ùn permettenu micca una diversificazione fluristica degna di nota. Impurtanti sò i pantani di e surgente in altezza, chì ospitanu a rara ''[[Dactylorhiza incarnata]]'' (L.) Soò è u trifogliu d’acqua (''[[Menyanthes trifoliata]]'' L.). [[File:Aster-alpinus.JPG|thumb|''[[Aster alpinus]]''|left|210px]] === Pianu muntagnolu è submuntagnolu === Da i 800-1000 à i 1800 s.a/u.m. l'area muntagnola hè ind’a maiò parte di u territoriu oramai cumpletamente ricuperta da una densa superficia buschiva prevalentemente caratterizata da u [[faiu]], sughjettu à usi civichi; sultantu e seculare faiete trà Pescasseruli è Villavallelonga scampanu à u periodicu tagliu di u boscu è ponu cusì ospità una varietà vegetale è animale altrimenti assente ind’è u cusì numinatu boscu cuetaneu. À e stesse altezze però ci sò i boschi di a Camusciara è di Cacciagrande in val Fundillu, ind’è e cumune di Villetta Barrea è Opi, chì anu e varietà fluristiche e più impurtante è studiate di u parcu. Accantu à i faii, ''[[Acer pseudoplatanus]]'', [[Acer cappadocicum lobelii|aceri di Lobelius]], ''[[Sorbus aria]]'', è ''[[Laburnum anagyroides]]'', spezie assai diffuse in tutta l'area prutetta, vive u più celebre [[endemismu]] di a zona, u [[Pinus nigra nigra var. italica|pinu neru]] di Villetta Barrea. A lucalità hè un relittu di l'epuca ghjacciale; a spezie hè dinù diffusa spuradicamente intornu à u monte Grecu, à u monte Godi è nant’à e Mainarde, comu testimunieghjanu l’antiche pinete oghje suppiantate da ampii pasculi è prati. Stu lembu di territoriu hè preziusissimu ancu pè altre presenze tipicamente alpine cum'è a Scarpetta di Venere (''[[Cypripedium calceolus]]'' L.) è a ''[[Corallorhyza trifida]]'' Cathel., è dinù pè e numerose spezie di e parete calcarie aride o gucciulente cum'è e [[Pianta carnivura|carnivure]] ''[[Pinguicula vulgaris|Pinguicola]]'' è ''[[Drosera]]'' o l'endemica ''[[Aquilegia magellensis]]'' Huter, Porta & Rigo. ''[[Polygala chamaebuxus]]'' L. à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]] raghjunghje u limitu meridiunale di a so area di distribuzione taliana. Pocu diffusa hè a presenza di u [[Tassu (Botanica)|tassu]] chì si cuncentra ind’è e zone più alte è salvatiche di a faieta nant’à i [[monti di a Meta]] è nant’à i monti trà Pescasseruli è Villavallelonga. Altru impurtante relittu sò i pupulamenti di [[vitullu]], presente sulamente in dui lochi in altezza nant’à i monti di a Meta. Ind’è u parcu hè stata studiata è scuperta l’Erba spada marsicana (''[[Iris marsica]]'' Ricci & Colasante), u più bellu è vistosu endemismu di l'[[appenninu centrale]]. [[File:N040728029.jpeg|thumb|Fiori di ''[[Gentiana nivalis]]''|200px]] === Vegetazione in altezza è pasculi === Oltre à i 1800 s.a/u.m. u pianu alpinu è subalpinu hè altrettantu interessante. Ospita u [[pinu mugu]], raru altrò ind’è l'Italia centrumeridiunale. À causa di l'isulamentu geograficu numerose spezie alpine relitte in [[Abruzzu]] si sò evuluate in una vicata di interessantissimi endemismi, mentre altre sò à i limiti di a so area di distribuzione intera o relativa (taliana). * ''[[Androsace maxima]]'' L.: primulacea annuale tipica di e valle alpine orientale; ind’è a penisula hè signalata sulamente ind’è u Parcu Naziunale d'Abruzzu è ind’è u [[parcu regiunale naturale di u Sirente-Velinu]]. * ''[[Gentiana nivalis]]'' L.: piccula genziana a curolla azura, rara in tuttu u territoriu naziunale, ind’è u Parcu d'Abruzzu stà à u limitu meridiunale di u so areale talianu. * ''[[Campanula tanfanii]]'' Poldech: presente ind’a Zona di Prutezzione Esterna, relittu ghjacciale differenziatu si à seguitu di l'isulamentu geograficu post-ghjacciale, diffusu da a Gola di u Furlu ind’è [[Marche]] fin’à u parcu d'Abruzzu, hè a spezie più prossima di l'endemismu alpinu ''[[Campanula carnica]]'' Schiede ex M. & K. * ''[[Campanula appennina]]'' Poldech: altru endemismu peninsulare à u limitu meridiunale di u so areale. * ''[[Viola hymettia]]'' Boiss & Heldr. è ''[[Viola eugeniae]]'' Parl. A prima à u limite settentriunale di u so areale talianu, hè una forma di a più frequente ''[[Viola arvensis]]'' Murray. A seconda hè frequentissima ind’è l'appenninu centrale induv'ella sustituisce l'analoga ''[[Viola calcarata]]'' L., spezie alpina geneticamente vicina. * ''[[Festuca bosniaca]]'' Kumm. & Sendtn. Anfiadriatica nant’à i pendichi cutalosi di a riserva, à u limitu settentriunale di u so areale talianu. Pocu vistosa, hè impurtante perchè assuciata à a distribuzione di ''[[Pinus heldreichii|Pinus leucodermis]]'' Antoine, relittu sulamente in [[Calabria]]. * ''[[Leontopodium alpinum]]'' Cass sottusp. ''nivale'' (Ten.) Tutin è ''[[Aster alpinus]]'' L. Vistosi elementi fluristichi di l’altezze maiò, raghjunghjenu ind’è u parcu a punta meridiunale di a so distribuzione taliana. * ''[[Nigritella rubra widderi]]'' (Teppner & Klein) H.Baumann & R.Lorenz hè un'altra di l’orchidee salvatiche lucalizata è endemica di l'appenninu centrale, signalata ind’è u pianu culminale di a cumuna di Opi. Assai rari è aspessu fruttu di rimbuscamentu sò i boschi di u versante pelignu di u parcu, quellu ricadente ind’a cumuna di Scannu in chè da l'area abitata à e cime muntagnose cuntinueghja ininterruttamente a superficia destinata à u pasculu è à l'allevu di u bestiame. Malgradu e cundizione ambientale sfavurevule, ancu sta zona cunserva preziose nichjule di biodiversità: hè ind’è ste valle infatti ch'è noi truvemu l'unica stazione di u parcu di ''[[Paeonia officinalis]]'' L. è un'ampia cuncentrazione di [[Pianta arumatica|piante arumatiche]] è [[Pianta officinale|officinale]]: ''[[Hyssopus officinalis]]'' L., ''[[Gentiana lutea]]'' L., ''[[Tanacetum parthenium]]'' L., ''[[Chenopodium bonus-henricus]]'' L. == Fauna == [[File:Orso bruno marsicano.jpg|thumb|upright=1.4|Primu pianu di l'[[orsu brunu marsicanu]]]] [[File:C. l. italicus in MNP.jpg|thumb|U [[lupu appenninicu]]]] [[File:Camoscio maschio in amore - Monte Amaro - Foto Angelina Iannarelli.jpg|thumb|U [[camosciu d'Abruzzu]]]] === Grandi mammiferi === I grandi [[Mammiferu|mammiferi]] sò stati u mutivu principale di l'istituzione di a riserva. Tempi fà tutti l’animali prutetti ind’è u territoriu di u parcu eranu assai diffusi longu l'appenninu centrumeridiunale sanu, custituiscendu pupulazione geneticamente autonome rispettu à e spezie [[Europa|europee]], furmendu spessu alcuni autentichi endemismi, assai impurtanti da un puntu di vista di a [[zoolugia]] tuttavia ancu pocu studiati ind’è a so identità genetica. * [[Orsu brunu marsicanu]] (''Ursus arctos'' L. sottusp. ''marsicanus'' Altobello), 45-69 individui, Zona di Prutezzione Esterna cumpresa. Hè u simbulu di u parcu è chì da sempre si hè spartu in tutte e muntagne di l'Abruzzu meridiunale, di u Laziu è di u Mulise, facendu registrà osservazione dinù à e altezze più basse. Da i circa 80 animali registrati in l’anni uttanta, a presenza di u [[Orsi|plantigradu]] hè calata ind’è u parcu à circa 50, aumintendu cusì l'elevatu periculu di estinzione, comu successe in l’anni Cinquanta (30 esemplarii). A so presenza hè attestata, incù frequenza maiò, ind’è valle buschive di i [[monti di a Meta]] è ind’a riserva naturale orientata ''Feudo Intramonti'', ind’a cumuna di Villetta Barrea. Incù a piantazione di arburi da fruttu selvatichi è a regulamentazione di l’accessi turistichi, ellu si hè custruitu un ambiente più adattu à e so necessità. Prublematica è dinù a caccia fora di lege chì ogni annu elimina, per mezu di innesculi avvelenati o perfinu colpi di fucile, alcuni orsi. * [[Lupu appenninicu]] (''Canis lupus'' L. sottusp. ''italicus''), 40-50 esemplarii circa. Hè u piglianciu più impurtante di u parcu è di tuttu l'appenninu. In u 1970 cuntava sulamente una decina di esemplarii, ma grazie à l'estensione di u territoriu di a riserva integrale, l'aumentu di e pupulazione di [[camosciu d'Abruzzu]] è l'intruduzzione di [[Cervus elaphus|cervi]] è [[Capriolu|caprioli]], a spezie hà registratu una custante crescita, finu à l’accertata diffusione ind’a vicina area di l'appenninu laziale è tuscanu. Altri individui, dopu avè ricullatu u settore appenninicu, stanu culunizandu l’[[Alpi]] è a [[Francia]] meridiunale finu à a [[Spagna]] orientale, oltrepassendu i cunfini storichi di l'areale di a sottuspezie. * [[Lynx lynx|Lince]] (''Lynx lynx'' L.), malgradu a direzione di u Parcu cuntinueghji à affirmà chì l'animale sia presente "ind’è zone più salvatiche è inaccessibile" di a riserva, l’esperti chì ci travaglianu, cumu u prufessore [[Luigi Boitani]], affirmanu chì ùn ci sia nessuna prova di questu è chè l'animale sia culà estintu; à l’eccezzione di l’individui tenuti in cattività ind’è un'area faunistica adatta di Civitella Alfedena. Alcune testimunianze parlanu di l'osservazione di un animale lucalmente notu cum’è u ''lupo cervino'' o ''lupo cerviero'' (in [[Dialetti d'Abruzzu|dialettu abruzzese]] ''jattepàrde'') trà Pescasseruli, Opi è Villavallelonga trà u 1940 è u 1970. * [[Rupicapra pyrenaica ornata|Camosciu d'Abruzzu]] (''Rupicapra pyrenaica ornata'', in precedenza ''Rupicapra rupicapra ornata''), 600-700 esemplari circa. Altru impurtante elementu, chì inseme à l'[[Ursus arctos marsicanus|orsu marsicanu]] hè [[endemismu|endemicu]] di u parcu, si hè preservatu da l'estinzione ind’è i pendichi di a Camusciara (nome chì ne testimuneghja a presenza relitta). Geneticamente vicinu à u [[Rupicapra pyrenaica|camosciu di i Pirenei]], presenta vistose differenze incù u [[Rupicapra rupicapra|camosciu alpinu]] pè u cullare di pelu più scuru è chì hè invece caratterizatu da una fine lanughjina palida, bianca in invernu. L'animale hà ricuperatu territoriu è hè diffusu nant’à l’altezze di u monte Amaru di Opi è di u [[monte Meta]] di [[Piciniscu]], è dinù occasiunalmente nant’à tutte e pendite più ripide di a riserva chì ùn sò più sughjette à intensa pascura. Da u parcu d'Abruzzu sò partiti l’esemplari rintrudotti nant’à i pendichi di a [[Majella]] è ind’è u [[parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]]. * [[Cervus elaphus|Cervu]] (''Cervus elaphus'' L. sottusp. ''hippelaphus''), 700-800 esemplari circa. U cervu si era estintu ind’è u parcu digià à u mumentu di a so prima istituzione, in u 1921; a so assenza avia pisatu cunsiderabilmente nant’à catena alimentare, criendu serie difficoltà à i principali piglianchi. In u 1971 fubbenu rintrudotti, da l’[[Alpi Orientale]], i primi esemplari chì si installonu ind’è i boschi nant’à i pendichi di u monte Marsicanu. U numeru di l’esemplari hè in forte espansione. * [[Capreolus capreolus|Capriolu]] (''Capreolus capreolus'' L.), 300-400 esemplari circa. Dinù u capriolu hè statu rintrodottu incù i stessi scopi di u cervu. Da i circa 60 esemplari a pupulazione hè cunsiderabilmente aumintata, talmente chì hè diventata a spezie più facile da sculunnà.<ref> http://www.parcoabruzzo.it/fauna.html, Fauna, Parcu Naziunale d'Abruzzu, Laziu è Mulise.</ref> === Mammiferi chjuchi === Fugace hè l'incontru incù u [[Felis silvestris|ghjattu salvaticu]], a [[Martes martes|martura]], a [[Martes foina|faina]], u [[Meles meles|tassu]] è a [[Mustela putorius|puzzula]], spezie diffuse nant’à tuttu u territoriu naziunale. Incerta a presenza di a [[Lutrinae|lontra]], ind’è l’acque chjampide è nun inquinate di u [[Sangru]]. Assai più cumuni sò a [[Vulpes vulpes|volpe]], a [[Lepus europaeus|levra]], a [[talpa]], u [[Erinaceus europaeus|ricciu]] è a [[Mustela nivalis|bellula]]; abbastanza frequenti a [[Glis glis|topacudana]] è u [[Sciurus meridionalis|scuiattulu meridiunale]]. Ancu quì i [[Sus scrofa|cignali]] sò un prublema sentitu, è nun sultantu da a pupulazione pè i danni à e persone è à e culture, ma dinù pè a degradazione chì arricanu à l’erbetta di i spiazzanili minacciendu aspessu e presenze fluristiche rare. Tredeci sò e spezie differente di [[Chiroptera|topi pinnuti]]. [[File:Aquila chrysaetos USFWS.jpg|left|thumb|[[Aquila chrysaetos|Acula reale]]]] === Acelli === Trà l’acelli (circa 230 spezie differente) omu ricorda l'impurtante presenza di u [[Dendrocopos leucotos|pichju di Lilford]] ind’è boschi di monte Tranquillu à Pescasseruli è nant’à i [[monti di a Meta]]; omu ha previstu a rintruduzzione di u [[Dryocopus martius|pichju neru]]. Signalata a presenza senza nidificazione di a [[Ciconia ciconia|cicogna bianca]], è rare osservazione di l'[[Gypaetus barbatus|altore barbutu]]. Occasiunale a presenza di ''[[Gyps fulvus]]''. I [[Rapace|rapaci]] sò ben diffusi cum’è in tuttu u territoriu appenninicu, in particulare u [[Falco peregrinus|falcu columbaghju]], l'[[Accipiter gentilis|altore]], u [[Buteo buteo|buzaiu]], u [[Bubo bubo|ciocciu reale]] è l'[[Strix aluco|alocu]]. Vicinu à i corsi d'acqua incuntaminati ùn mancanu u [[Cinclus cinclus|merlu fiumarecciu]], oltre à a più cumuna ''[[Motacilla cinerea]]''. L'[[Aquila chrysaetos|acula reale]] hà truvatu ind’è l'area prutetta molti lochi ideali pè a nidificazione, è incù e rimanente aree prutette cunfinante, pò sfruttà u Parcu Naziunale d'Abruzzu cum’è un curridore naturalista pè a ricunquista di e zone prossime duve si era estinta. [[File:Aspisviper 01.jpg|thumb|[[Vipera aspis|Vipera cumuna]]]] === Rettili è anfibi === Trà i rettili ma sulamente nant’à i lochi più aspri è in altezza truvemu a rarissima [[Vipera ursinii|vipera di l'Orsini]] oltre à a [[Vipera aspis|vipera cumuna]], abbastanza frequente a [[Hierophis viridiflavus|sarpe cumuna]], cum’è l'[[Anguis fragilis|orbettinu]] è a ''[[Natrix natrix]]'' sottusp. ''lanzai''. [[File:Brillensalamander.JPG|thumb|[[Salamandrina terdigitata|Catellu ochjalutu]]]] A presenza di alcune valle ricche di acque di surgente, impaludamenti è turbiere hà favuritu a cunservazione di anfibi chjuchi rari è appartati cum’è u [[Salamandrina terdigitata|catellu ochjalutu]], u [[Lissotriton italicus|catellu talianu]] è u [[Salamandra salamandra|catellu pizzatu]]. === Ittiofauna === Ind’è corsi d'acqua più freti truvemu e spezie di [[Salmo trutta|truta]] autoctone ''[[Salmo cettii]]'' è ''[[Salmo trutta]]''. Intrudotta ind’è i bacini artificiali a truta iridea (''[[Oncorhynchus mykiss]]''). Signalata a presenza di u gambaru di fiume ''[[Austropotamobius pallipes]]italicus'' è u gambaru lacustru ''[[Gammarus lacustris]]''. === Invertebrati === Si enumeranu finu à 2000 differenti [[Coleoptera|culeotteri]] frà e circa 3800 spezie differente di insetti, molti di questi rari è lucalizati, frà chè ''[[Parnassus apollo]]'', ''[[Carabus cavernosus]] violatus'', ''[[Triaxomera marsica]]'' è u Capricornu di u Faiu (''[[Rosalia alpina]]''). Assai praticata l'[[apicultura]]. == Geografia antropica è archeolugia == [[File:Maremma sheepdog.jpg|thumb|[[Cane da pastore maremmanu abruzzese]], l'animale tipicu di a guardia à e gregie di a [[muntera]]|left|170px]] E pupulazione di l'altu Sangru anu dapoi sempre duvutu adattà i so usi à un paisagiu ingratu: pè seculi isulatu è incù infrastrutture è vie di cumunicazione insufficiente. Alcuni paesi di u parcu sperimentonu a prima forma autentica di urbanizazzione sulamente à seguitu di u terramotu di Avezzanu di u 1915; cunsiderati i danni subiti da i centri urbani storichi, fubbenu ricustruite abitazioni pruvisorie nant’à chè po si svilupponu l’edifizii muderni è novi servizii. Prima di u 1915 l'ecunumia strettamente pasturale di a zona nun mudellò micca sultantu e muntagne è u paisagiu rurale, ma dinù l'assestamentu è e forme di i centri urbani: questi ùn si svilupponu attornu à i castelli medievali, nant’à sproni sciappaleschi difensivi o nant’à ruderi di epuca rumana cum’è ind’è circundarii vicini; a marginalità di u postu favurì a luntananza di invasori è cunquistadori. Cusì i paesi crescinu senza forma; si svilupponu attornu à i palazzi signurili [[rococò]] di i grandi pruprietarii terrieri è di bestiame, culmini puliticu-ecunomichi di e lucale cumunità pasturale, sorte nant’à u mudellu ecunomicu di a "[[masseria]] muntagnola", un regulamentu suciale chì successi u sistemu di i [[Municipiu (storia rumana)|municipia]] è di i santuarii etnichi ligati à a muntera. U massaru prestu riiscì à diventà u principale pruprietariu di l’armenti curati, finu a pudè esse u solu detentore di u capitale sufficente pè prusegue l'attività di l'allevu è di u cummerciu di bestiame, incù mudalità è in circustanze chì relativamente anu ricalcatu u sviluppu di u [[capitalisimu]] mudernu ind’è l'Europa settentriunale. [[File:Kosodrzewina (Sosna górska) Pinus mugo mugo.jpg|thumb|U [[Pinus mugo|pinu mugu]]|210px]] === E prime installazione è l'età rumana === Ricerche archeologiche anu scupertu e prime tracce di installazione stabile umane chì ricullanu à l'[[Età di u ferru]] (X seculu a.C. - VII seculu a.C.) testimuniate da e ruine di rudimentale furtificazione in [[Muri poligunali|opera poligunale]], sottu à u cuntempuraneu centru storicu di Opi è attornu à u lagu di Barrea (Valle Japagana). Praticata cuntinuatamente a pasturizia a sucietà si organizò in gruppi parentali: e differente necropole di a val Fundillu, di Barrea è Alfedena testimunieghjanu infatti e prime tracce di organizazione suciale di u territoriu. <ref>''Alfedena. Scavi di u 1974 ind'è a necropola'', in "NSc", 1975, pp. 408-481.</ref> Cun a differenziazione di e varie tribù [[Populi italichi|safine]], in u [[V seculu a.C.]], chì si istallonu ind’è l'Italia centrale, e muntagne di u parcu si truvetenu à determinà u limitu trà i territorii di i [[Marsi]], di i [[Volsci]] è di i [[Sanniti]]. I cunfini parerebbenu esse apprussimativamente quelli definiti da l'amministrazione rumana, chì spartì u territoriu trà i municipii di: * ''[[Aufidena]]'' (trà e cuntempuranee Alfedena è Castel di Sangru), chì amministrava l'altu Sangru finu à Opi. * [[Atina]], da chè dipendianu e cuntempuranee Pescasseruli è Opi, ex pussessione di [[Valle di Cuminu|Cominium]]. * ''[[Lucus Angitiae|Angizia]]'', antica area sacra marsa, successivamente municipiu rumanu chì cuntrullò l'area [[Fucinu|fucense]] finu à l'alta valle di u Giuvencu. * è u ''pagus Bletifulus'', vicinu à Scannu, anticamente ind’è u municipiu di [[Corfinium]], in territoriu [[Valle Peligna|pelignu]].<ref>De Agostini, 1994, vol. II, pp. 328-329.</ref> Ruine di a presenza [[italichi|Italica]] è romana sò sparse longu a valle di u Sangru; santuarii, ville, petre tumbale. === Cristianisimu è Medievu === [[File:Pescasseroli2.jpg|thumb|left|upright=0.7|[[Chjesa di i Santi Petru è Paulu]] à Pescasseruli]] Cun a caduta di l'Imperu rumanu d'Occidente è u principiu di u medievu andetenu perdute e poche strutture suciale è amministrative presente in altu Sangru. L'arrivu di i [[lungubardi]] signò u primu passu versu a ricustruzzione pulitica chì seguitò a fine di i municipii rumani è u territoriu di u parcu naziunale d'Abruzzu vense à truvà si à u cunfinu di u [[ducatu di Spoletu]] è di u [[ducatu di Beneventu]]. Pè ritruvà però un'organizazione territuriale ben strutturata omu duvete aspettà a nascita di e grande abbazie di [[Abbazia di Montecassinu|Montecassinu]] è [[Abbazia di San Vincensiu à u Vulturnu|San Vincensiu à u Vulturnu]], chì pè seculi si litichetenu e pruprietà nant’à eremi, chjese è pasculi ind’è l'[[Appennini|appenninu]] trà [[Balsuranu]], e [[Mainarde]] è a [[valle di Cuminu]], trà i cunfini lungubardi. Ancu l'[[abbazia di Farfa]] pè breve tempu attornu à l'XI seculu ebbe un feudu à Pescasseruli. I vulturnensi rinfurzetenu alcuni primitivi incastellamenti ([[Pescasseruli]], ''Rocca Intramonti'', chè restanu i ruderi in lucalità Camusciara a Civitella Alfedena,Barrea), mentre a [[valle di Cuminu]] fù munita di impurtante strutture militare ([[Alvito (Italia)|Alvitu]], [[Vicalvi]], [[Picinisco|Piciniscu]]) à difesa di quella chì fù numinata a [[terra di San Benedettu]]. Da u 1017 dinù a ''Vallis Regia'' (Barrea) è u munasteru di Sant'Anghjulu in Barreggiu (Villetta Barrea) appartensenu à [[Abbazia di Montecassinu|Montecassinu]]. In u XII seculu i [[Borrello (famiglia)|Borrello]], chè seguitetenu i [[D'Aquino (famiglia)|D'Aquino]] di Alvitu è i [[D'Avalos]], diventetenu signori di Pescasseruli, è cù u deperimentu di u munasteru vulturnense, in u 1349, à causa di un terramotu, i signori laichi acquistetenu sempre magiore prestigiu. In u 1273 u territoriu di u parcu cadia interamente in u [[Regnu di Napuli]], divisu ind’è e pruvince d'[[Abruzzu Citra]], [[Terra di Lavoru]] ([[Valle di Cuminu]]) è [[Cuntea di Mulise]] ([[Barrea]], [[Pizzone]]). [[File:Tratturo-Pescasseroli-Candela.jpg|thumb|I principali stradotti '' (tratturi)'' trà [[Abruzzu]] è [[Puglia]], incù, in culore rossu, u ''Regio Tratturo n° 7'' (Pescasseruli-Candela)]] === L'era muderna è l'unità d'Italia === In u 1669 Montecassinu acquistete definitivamente tutte l’ultime pruprietà vulturnense. U sistemu feudale chì caratterizò l’aree più interne di l'Abruzzu ùn ebbe micca una grande auturità è i fundamenti pulitichi è ecunomichi di l'altu Sangru diventetenu prestu, digià da u XV seculu, i "massari" è i pruprietarii di bestiame, una spezia di impresarii pre-muderni. U cunsolidu amministrativu è ecunomicu di a pratica di a [[muntera]], attestatu in tutta Italia digià da u primu medievu, fù favuritu in Abruzzu da l'unità pulitica di u [[Regnu di Napuli]]: l’Aragunesi cuntrastetenu ampiamente i privilegi feudali chì impedianu a migrazione di l’armenti nant’à larga scala, da l'altu Sangru à a [[Puglia]], a [[predaghjina]], è avveretenu un vastu sistemu di viottuli o ''tratturi''. Una lenta mudernizazione passò poi attraversu u sviluppu di l'industria di a [[lana]] ind’è u [[circundariu di Sora]], è addunca, dopu l'[[Risurgimentu|Unità d'Italia]], si cunsulidete incù a realizazione di e cartere longu u [[Melfa]] à [[Picinisco|Piciniscu]] è longu u [[Vulturnu]] à [[Pizzone]]. Fù tentata dinù l'attività estrattiva di a [[bauxite]] ma incù scarsi esiti. == Sucietà == === Le cumune === [[File:Barrea-Paese.jpg|thumb|[[Barrea]] è u [[Lagu di Barrea|lagu omonimu]]]] Facenu parte di u parcu 25 cumune, distribuiti in 3 pruvince: * [[Pruvincia di l'Aquila]]: ** [[Alfedena]], [[Barrea]], [[Bisegna]], [[Civitella Alfedena]], [[Gioia di i Marsi]], [[Lecce ind’è Marsi]], [[Opi (Italia)|Opi]], [[Ortona di i Marsi]], [[Pescasseruli]], [[Scannu]], [[Villavallelonga]], [[Villetta Barrea]]. * [[Pruvincia di Frusinone]]: ** [[Alvito (Italia)|Alvitu]], [[Campuli Appenninu]], [[Pescusolidu]], [[Picinisco|Piciniscu]], [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], [[San Donato Val di Comino|San Dunatu Valle di Cuminu]], [[Settefrati]], [[Vallerutonda]]. * [[Pruvincia di Isernia]]: ** [[Castel San Vincensiu]], [[Filignanu]], [[Pizzone]], [[Rucchetta à Vulturnu]], [[Scapuli]]. == Munumenti è lochi d'impurtanza == === Architetture religiose === [[File:Santi Pietro e Paolo Alfedena.jpg|thumb|Chjesa di i Santi Petru è Paulu à Alfedena]] [[File:Ortona dei Marsi San Giovanni Battista 2015.jpg|thumb|Cullegiata di San Ghjuvanni Battista à Ortona di i Marsi]] [[File:San Vincenzo al Volturno.jpg|thumb|[[Abbazia di San Vincensiu à u Vulturnu]]]]. *'''Chjesa di San Tumasgiu''' (Barrea): chjesa cunsacrata in u 1300 da u vescu di [[Triventu]]. Dopu rimanighjate barocche, hè stata dannighjata in u 1706 da u terramotu, è poi risturata. Hà un aspettu cuntaminatu trà u baroccu è u rinascimentale, cun una facciata "spaccata" in un rettangulu irregulare. U purtale baroccu hè in stile classicu. L'internu hà affreschi di [[Paulu Gamba]]. *'''Chjesa di i Santi Petru è Paulu''' ([[Alfedena]]): hè da u 1902 Munumentu Naziunale. Riculla à u XIII seculu è fù gravamente dannighjata in a Seconda guerra mundiale. A facciata hè stata rimuntata cun un rusulone è un purtale di stampu goticu, è lunetta musaica da Faustu Conti in u 1954. Ancu l'internu à trè navate è assai rimanighjatu, cù l’affreschi di u stessu artistu. *'''[[Abbazia di San Vincensiu à u Vulturnu]]''' ([[Rucchetta à u Vulturnu]]): si trova trà Rucchetta è Castel San Vincensiu, è hè unu di i più antichi munasteri à u cunfine trà [[Abruzzu]] è [[Mulise]]. Sient’è u ''Chronicon Vulturnense'' u munasteru fù erettu in u 707 è diventatu celebre ind’è u seculu successivu, malgradu l’incursione lungubarde. A rinascita ci fù in u XII seculu grazie à i [[Nurmandi]], è l'abbazia era integrata in un cumplessu munasticu cuntenente a Basilica di San Vincensiu Maggiore, è l'oratoriu cun a Cripta di Epifaniu Vescu. In cullegamentu cun a diocesi di Beneventu, l'abbazia avia una diocesi propria, è avia pussessi chì arrivavanu finu à l'Aternu (ind’è u territoriu [[Pruvincia di l'Aquila|aquilanu]]) è à i versanti di l'altu Sangru. Di u munasteru si cunserva l'abbazia rumanica, cun internu a trè navate di stampu goticu, è u situ archeologicu di a vechja basilica. A cripta di Epifaniu, cun affreschi di u IX seculu, hè perfettamente cunservata. *'''[[Santuariu di Cannetu]]''' ([[Settefrati]]): u santuariu hà origine antichissime, è fù custruitu nant’à un tempiu rumanu di a dea [[Mefite]]. Erettu in u XIII seculu, dipendia da u munasteru di San Vincensiu à u Vulturnu. Successivamente dipese da [[Abbazia di Montecassinu|Montecassinu]], è hè stata a destinazione di pelegrinagi di i pastori chì impiaghjavanu. *'''[[Cunventu di San Niculaiu (Alvitu)|Cunventu di San Niculaiu]]''' ([[Alvito (Italia)|Alvitu]]): L'edifiziu fù custruitu in u 1516 incù e rendite di a chjesa di Santa Maria di u Campu, [[Prevostu|prepusitura]] [[Ordine di San Benedettu|benedettina]] ind’a [[valle di Cuminu]], ricundotta d’allora à l'amministrazione citadina. U munasteru fù edificatu fora da i muri, à e pendice di a cullina duve hè situata a cità, nant’à un cuntraforte chì penetra ind’a piana più sottu. È citata pè a so ricchezza, testimuniata dinù da a suntuusità di l'edificiu. *'''Chjesa di i Santi Petru è Paulu''' (Pescasseruli): chjesa matre di Pescasseruli, di u XIII seculu, rimanighjata in u Baroccu, è risturata ind’è u stilu goticu ind’è l’anni Sessanta. A facciata hà un purtale ogivale, è l'internu pussede trè navate cù alcune volte à crucera nerbate. U campanile hè inglubatu ind’a rubusta torra laterale. *'''Cullegiata di San Ghjuvanni Battista''' (Ortona di i Marsi): principale locu di cultu di Ortona di i Marsi. A custruzzione di a chjesa originaria fù principiata in u XII seculu è ultimata in u XVII seculu in stilu goticu-baroccu. U vescu di i Marsi, Monsignore Matteu Colli a prumosse à a fine di u Cinquecentu à cullegiata. À l’internu custudisce un organu di Dumenicu Fedeli di u 1752. === Borghi medievali è castelli === [[File:Settefrati Mattina.jpg|thumb|left|[[Settefrati]] è a [[valle di Cuminu]]]] Trà i borghi medievali ci sò in primu locu [[Civitella Alfedena]], inclusu trà [[i borghi più belli d'Italia]]. Vicinu à a Camusciara hè cumpostu da case murate, incù a chjesa di San Niculaiu è e ruine di u castellu cù turretta, inglubati in alcuni palazzi nobili di u XVI seculu. U borgu vene aspessu visitatu da l'[[orsu marsicanu]] è da u [[Camosciu d’Abruzzu|camosciu abruzzese]]. U borgu di [[Alfedena]] hè supranatu da u furtinu dutatu di una torra ottagunale. A furtificazione hè circundata da una pineta, duve si sò cunservate parte di i muri di a cità rumana di [[Aufidena]]. Trà i borghi più Belli d'Italia di a regione Abruzzu figuranu dinù quellu furtificatu di Barrea, in chè si trova u castellu medievale di l'XI seculu cun torra di sculunnamentu è u borgu marsicanu di [[Opi (Italia)|Opi]]. Nun distante sorge u paisolu di [[Pescasseruli]] chè ha un centru storicu da l’aspettu di u XIX seculu, edificatu pè a maiò parte incù e ruvine di u castellu Mancino. Oltre à esse a cità principale di u parcu in chè hè ospitata a sede legale di l'organismu gerente è sede di una frequentata stazione di schì, à livellu architettonicu si caratteriza pè a chjesa di i Santi Petru è Paulu Apostuli è pè u [[Palazzu Sipari (Pescasseruli)|palazzu Sipari]], duve hè allestitu l'omonimu museu. In istu edificiu nascì u filosofu, criticu è scrittore [[Benedettu Croce]]. [[File:Torre di Sperone dei Marsi.jpg|thumb|A torra di Sperone (Gioia di i Marsi)]] Ind’è a [[Marsica]] figura dinù u borgu abbandunatu di Sperone, ind’è a cumuna di Gioia di i Marsi. U borgu originariu fù cumprumessu da u grave terramotu di Avezzanu di u 1915, di ellu restete in pedi quasi integralmente sultantu a torra cilindrica di sculunnamentu. U centru ricustruitu più in bassu fù abitatu finu à l’anni Sessanta. Ind’è dintorni ci sò u borgu medievale di Ortona di i Marsi, supranatu da e ruine di u castellu è i borghi di Bisegna è [[San Bastianu di i Marsi]], caratteristichi pè l'integrità di i centri storichi, nonustante u terramotu di u 1915. Ind’è u [[Mulise]] è ind’è u [[Laziu]], i centri di impurtanza storica sò [[Alvito (Italia)|Alvitu]], [[Castel San Vincensiu]], [[Settefrati]] è [[Vicalvi]]. Alvitu hè sculunnatu da u [[Castellu Cantelmu (Alvitu)|castellu Cantelmu]], erettu in u XI seculu pè scopi difensivi. U borgu alterna un stilu architettonicu trà u medievale è u baroccu seicentescu. U secondu invece si trova vicinu à l'[[abbazia di San Vincensiu à u Vulturnu]], ben aggrufulatu ind’è a so forma di centru furtificatu nant’à un spronu, incù porta urbane è palazzi medievali. [[Vicalvi]] hè un borgu caratterizatu da u [[Castellu di Vicalvi|castellu]] medievale ricullente à l'XI seculu è situatu nant’à un spronu sciappalescu à circa 600 m s.a/u.m. caratterizatu da dui [[Muri puligunali|muri d’accinta puligunali]]. Trà i borghi abbandunati ind’è l'area mulisana di u parcu, figura Rucchetta Alta di [[Rucchetta à u Vulturnu]], cuntenente ancu e case murate di l’epuca medievale, u castellu è a chjesa matre. U paese anticu fù parzialmente abbandunatu in seguitu à a custruzzione di u novu centru avvenuta dopu i gravi danni causati da i bumbardamenti di u 1944. == Cultura == === Patrimoniu di l'umanità [[Organizazione di e Nazioni Unite pè l'educazione, a scienza è a cultura|UNESCO]] === In u 2017 i cinque gruppi di faiete vetuste ricadente ind’è una superficia di 937 ettari inglubata trà e cumune di Lecce ind’è Marsi (Selva Muricentu), Opi (Cacciagrande è Valle Jancinu in Val Fundillu), Pescasseruli (Coppu di u Principe è Coppu di u Mortu) è Villavallelonga (Val Cervara), datevuli intornu à i 600 anni, sò stati ricunnusciuti [[patrimoniu mundiale di l'umanità]] unitamente à e [[fureste primurdiale di i faii di i Carpazi è di altre regione d'Europa]]. Si tratta di u primu ricunnuscimentu UNESCO pè a regione [[Abruzzu|abruzzese]] sana. === Gastronumia è artigianatu === [[File:Ju Catenacce.jpg|thumb|Zitelle in custume tipicu [[Scannu|scannese]]]] Pè a luntananza da e principale direttrice di u cummerciu è l'indispunibilità di [[Oliu di oliva|olii vegetali]] è [[Vitis|vigne]] (zona à climu muntagnolu), i prudutti tradiziunali sò quelli tipichi di l'[[Appennini|appenninu]] centrusettentriunale. [[Salame|Salami]] è insaccati, primi piatti poveri à basa di legumi è paste molle (da pustime cultivevule dinù in altezza cum’è u [[Phaseolus vulgaris|fasgiolu]] di Scannu o a [[cicerchja]]). Ind’è a [[valle di Cuminu]] alcuni prudutti sò prutetti mediante l'istituzione di presidii [[Slow Food]] è cun u sustenimentu di decreti ministeriali apprupriati: u [[Pecurinu (casgiu)|casgiu pecurinu]] di [[Picinisco|Piciniscu]], u [[terra trovulu]] di [[Campuli Appenninu]] è, com’è in altre cumune di u parcu, u [[mele]] biologicu. Dulciumi è prudutti di distilleria sò rivalutati è prumossi da imprese chjuche lucale spezialmente à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] (turroni di pasta reale), [[Scannu]] (''mostaccioli'', pan di l'orsu) è [[Pescasseruli]] (vinu rossu ''fragolino'' è licori ''[[Ratafià]]'' è ''Centerba''). Pruduzione di [[dentella|dentelle]] à u fusu cum’è a dentella di Scannu, centru chì vanta dinù una ricca tradizione d’oreficeria. Travagliu manuale di a petra è di u legnu spuradicamente in tuttu u territoriu. À [[Scapuli]] si pruducenu [[zampogna|zampogne]] artigianale. In alcune cumune di u parcu si pruducenu i panni tipichi utilizati durante e manifestazione tradiziunale cum’è ''Ju Catǝnaccǝ'' (u [[ferriale]]) di Scannu. == Ecunumia == === Turisimu === Ind’è l’area di u parcu naziunale d'Abruzzu, Laziu è Mulise hè pussibile praticà sport è attività varie cum’è l'[[escursionisimu]], u trekking guidatu, u turisimu equestru, u [[cicloturisimu]], a canoa, l’osservazione ornitologica, u [[schì di fondu]] è u [[schì alpinu]] ind’è l’installazione di [[schì]] di Opi, Pescasseruli è Scannu. Nant’à u pianu turisticu dinù u campeghju è l’attività balnearie ind’è laghi di Barrea, Scannu è Villalagu anu un rollu impurtante. ==== Bandere arancine ==== À i borghi di Civitella Alfedena, Opi, [[San Donato Val di Comino|San Dunatu Val di Cuminu]] è [[Scapuli]] u [[Touring Club Talianu]] hà cunferitu a [[bandera arancina]], una marca di qualità turisticu-ambientale pè e cumune chjuche di l'internu talianu chì si distinguonu pè un'offerta di eccellenza è un'accuglienza di qualità. == Noti == <references/> [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Ambiente]] 4hkepdyescw8v5iow1sxvmhtze53r60 Lionel Messi 0 20838 404704 390669 2026-07-22T03:41:21Z ~2026-40794-53 28657 404704 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellspacing="0" width="255" cellpadding="2" border="1" style="margin: 0 0 1em 1em; text-align:left; border-collapse:collapse; border:1px gray solid; font-size:95%; background:#f9f9f9" ![[File:2015 UEFA Super Cup 64 crop.jpg|centro|senza_cornice|210x210px]] ! |- ! align="right" |Ghjornu di nascita: |24 d'ghjugnu di u 1987 |- ! align="right" |Locu di nascita: |Rosario, Santa Fe |- ! align="right" |Professione: |[[pallò]] |- ! align="right" |Club: |Paris Saint-Germain |} '''Lionel Andrés Messi Cuccittini''' (natu in u [[1987]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]]. Ghjoca cum'è attaccante è a so squadra attuale hè u Paris Saint-Germain di a Ligue 1 di u Francia. [[Categoria:Pallò|Messi, Lionel]] [[Categoria:Argentinu|Messi, Lionel]] [[Categoria:Biugrafia]] opxh73ti82au8raen5qbzqekao20xsg 404713 404704 2026-07-22T13:26:09Z Fausta Samaritani 15085 404713 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellspacing="0" width="255" cellpadding="2" border="1" style="margin: 0 0 1em 1em; text-align:left; border-collapse:collapse; border:1px gray solid; font-size:95%; background:#f9f9f9" ![[File:2015 UEFA Super Cup 64 crop.jpg|centro|senza_cornice|210x210px]] ! |- ! align="right" |Ghjornu di nascita: |[[24 di ghjugnu]] di u 1987 |- ! align="right" |Locu di nascita: |Rosario, Santa Fe |- ! align="right" |Professione: |[[pallò]] |- ! align="right" |Club: |Paris Saint-Germain |} '''Lionel Andrés Messi Cuccittini''' (natu in u [[1987]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]]. == Biugrfia == Ghjoca cum'è attaccante è a so squadra attuale hè u [[Paris Saint-Germain]] di a Ligue 1 di u [[Francia]]. [[Categoria:Pallò|Messi, Lionel]] [[Categoria:Argentinu|Messi, Lionel]] [[Categoria:Biugrafia|Messi, Lionel]] larxmlg9j96s2x813zbped81gj6imkz Stati di u mondu 0 22021 404702 398068 2026-07-21T16:23:42Z CommonsDelinker 173 Replacing Flag_of_Cape_Verde.svg with [[File:Flag_of_Cape_Verde_(10-17).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious error) · Government standardized ratio is 2:3. For fu 404702 wikitext text/x-wiki == [[Africa]] == * [[Angola]] * [[Cabinda]] * [[Capu Verde]] * [[Ghana]] * [[Guinea Equatoriale]] * [[Guinea-Bissau]] * [[Mozambicu]] * [[Sudan]] * [[São Tomé è Príncipe]] {| class="wikitable" !Vexillum !Pagus |- |[[File:Flag_of_Algeria.svg|23x23px|Vexillum Algerii]] |[[Algeria]] |- |[[File:Flag_of_Angola.svg|23x23px|Vexillum Angoliae]] |[[Angola]] |- |[[File:Flag_of_Benin.svg|23x23px|Vexillum Benini]] |[[Benin]] |- |[[File:Flag_of_Botswana.svg|23x23px|Vexillum Botsuanae]] |[[Botazuana]] |- |[[File:Flag_of_Burkina_Faso.svg|23x23px|Vexillum Burkinae Fasonis]] |[[Burkina Faso]] |- |[[File:Flag_of_Burundi.svg|23x23px|Vexillum Burundiae]] |[[Burundi]] |- |[[File:Flag_of_Cameroon.svg|23x23px|Vexillum Cameroniae]] |[[Camerun]] |- |[[File:Flag of Cape Verde (10-17).svg|23x23px|[la→co]Vexillum Promontorii Viridis]] |[[Capu Verde]] |- |[[File:Flag_of_Cote_d'Ivoire.svg|23x23px|Vexillum Litoris Eburnei]] |[[Costa Eburna]] |- |[[File:Flag_of_Djibouti.svg|23x23px|Vexillum Gibuti]] |[[Gibuti|Díbuti]] |- |[[File:Flag of Egypt.svg|25x25px]] |[[Egittu]] |- |[[File:Flag_of_Eritrea.svg|23x23px|Vexillum Erythraeae]] |[[Eritrea]] |- |[[File:Ethiopia Flag.svg|25x25px]] |[[Ettiopia]] |- |[[File:Flag_of_Algeria.svg|23x23px|Vexillum Algerii]] |[[Exuatini]] |- |[[File:Flag_of_Gabon.svg|23x23px|Vexillum Gaboniae]] |[[Gabone]] |- |[[File:Flag_of_The_Gambia.svg|23x23px|Vexillum Gambiae]] |[[Gambia]] |- |[[File:Flag_of_Ghana.svg|23x23px|Vexillum Ganae]] |[[Ghana]] |- |[[File:Flag_of_Guinea.svg|23x23px|Vexillum Guineae]] |[[Republica di Guinea]] |- |[[File:Flag_of_Equatorial_Guinea.svg|23x23px|Vexillum Guineae Aequinoctialis]] |[[Guinea Equatoriale]] |- |[[File:Flag_of_Guinea-Bissau.svg|23x23px|Vexillum Guineaa Bissaviensis]] |[[Guinea-Bissau]] |- |[[File:Flag_of_the_Comoros.svg|23x23px|Vexillum Insularum Comorianarum]] |[[Isule Comore]] |- |[[File:Flag_of_Kenya.svg|23x23px|Vexillum Kenyae]] |[[Kenia]] |- |[[File:Flag_of_Lesotho.svg|23x23px|Vexillum Lesothi]] |[[Lezotu]] |- |[[File:Flag_of_Liberia.svg|23x23px|Vexillum Liberiae]] |[[Liberia]] |- |[[File:Flag_of_Libya.svg|23x23px|Vexillum Libyae]] |[[Libia]] |- |[[File:Flag_of_Madagascar.svg|23x23px|Vexillum Madagascar]] |[[Madagascara]] |- |[[File:Flag_of_Malawi.svg|23x23px|Vexillum Malavii]] |[[Malaui]] |- |[[File:Flag_of_Mali.svg|23x23px|Vexillum Mali]] |[[Mali]] |- |[[File:Flag_of_Morocco.svg|23x23px|Vexillum Marochii]] |[[Maroccu]] |- |[[File:Flag_of_Mauritania.svg|23x23px|Vexillum Mauretaniae]] |[[Muritania]] |- |[[File:Flag_of_Mauritius.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Mauritiae]] |[[Mauritius]] |- |[[File:Flag_of_Mozambique.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Mozambici]] |[[Mozambicu]] |- |[[File:Flag_of_Namibia.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Namibiae]] |[[Namibia]] |- |[[File:Flag_of_Niger.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Nigritaniae]] |[[Nìger]] |- |[[File:Flag_of_Nigeria.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Nigeriae]] |[[Nigeria]] |- |[[File:Flag_of_the_Central_African_Republic.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Reipublicae Mediae Africae]] |[[Republica di Centru Africa]] |- |[[File:Flag_of_Chad.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Tzadiae]] |[[Ciad|Xiad]] |- |[[File:Flag_of_the_Republic_of_the_Congo.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Reipublicae Congensis]] |[[Republica di congo]] |- |[[File:Flag_of_the_Democratic_Republic_of_the_Congo.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Reipublicae Democratica Congensis]] |[[Repubblica Democratica di u Congo]] |- |[[File:Flag_of_Rwanda.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Ruandae]] |[[Ruanda]] |- |[[File:Flag of São Tomé and Príncipe.svg|23x23px|Vexillum Insularum Sancti Thomae et Principis]] |[[São Tomé è Príncipe|São Tomé è principe]] |- |[[File:Flag_of_the_Seychelles.svg|23x23px|Vexillum Insularum Seisellensium]] |E [[Sexelles]] |- |[[File:Flag_of_Senegal.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Senegaliae]] |[[Senegallu]] |- |[[File:Flag_of_Sierra_Leone.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Mons Leonini]] |[[Sierra Leone]] |- |[[File:Flag_of_South_Africa.svg|23x23px|Vexillum Rei Publicae Africae Australis]] |Republica di [[Sudafrica]] |- |[[File:Flag_of_Somalia.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Somaliae]] |[[Sudan]] |- |[[File:Flag_of_Swaziland.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Suaziae]] |[[Sudan di u Sudu]] |- |[[File:Flag_of_Sudan.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Sudaniae]] |[[Tanzana]] |- |[[File:Flag_of_Tanzania.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Tanzaniae]] |[[Togoland]] |- |[[File:Flag of Togo (3-2).svg|23x23px|[la→co]Vexillum Togi]] |[[Tunisia|Tunísia]] |- |[[File:Flag_of_Tunisia.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Tunesiae]] |[[Uganda]] |- |[[File:Flag_of_Uganda.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Ugandae]] |[[Somalia]] |- |[[File:Flag_of_Zambia.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Zambiae]] |[[Zamibia]] |- |[[File:Flag_of_Zimbabwe.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Zimbabuiae]] |[[Zimbabue]] |} == [[America settentriunale]] == * [[:Categoria:Canadà|Canadà]] * [[:Categoria:Messicu|Messicu]]‎ * [[:Categoria:Stati Uniti d'America|Stati Uniti d'America]]‎\ {| class="wikitable" ! standard ! Pocu fondu |- |[[File:Flag_of_Antigua_and_Barbuda.svg|23x23px| Antica è Barbuda flag ]] |[[Antigua è Barbuda]] |- |[[File:Flag_of_Barbados.svg|23x23px| Barbatae standard ]] |[[Barbados]] |- |[[File:Flag_of_Belize.svg|23x23px| Bandiera di u Belize ]] |[[Belise|Ondurina]] |- |[[File:Flag_of_Canada.svg|23x23px| Bandera di u Canada ]] |[[Canada]] |- |[[File:Flag_of_the_United_States.svg|23x23px| Standard CFA ]] |[[Stati Uniti d'America]] |- |[[File:Flag_of_Cuba.svg|23x23px| bandera Cuba ]] |[[Cuba]] |- |[[File:Flag_of_Dominica.svg|23x23px| bandera dumenica ]] |[[Dumenicu]] |- |[[File:Flag_of_Grenada.svg|23x23px| granata standard ]] |[[Grenada]] |- |[[File:Flag_of_Guatemala.svg|23x23px| standard Guatemalae ]] |[[Guatemala]] |- |[[File:Flag_of_Haiti.svg|23x23px| Haitiae standard ]] |[[Haiti]] |- |[[File:Flag of Honduras (2022–present).svg|23x23px|[la→co]Vexillum Honduriae]] |[[Onduras]] |- |[[File:Flag_of_Jamaica.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Insularum Bahamensium]] |[[Giamaica]] |- |[[File:Flag_of_the_Bahamas.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Insularum Bahamensium]] |[[Isule Bahama]] |- |[[File:Flag_of_Mexico.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Mexici]] |[[Messicu]] |- |[[File:Flag_of_Nicaragua.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Nicaraguae]] |[[Nicaragua]] |- |[[File:Flag_of_Costa_Rica_(state).svg|23x23px|[la→co]Vexillum Orae Opulentae]] |[[Costa Rica]] |- |[[File:Flag_of_Panama.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Panamae]] |[[Panama]] |- |[[File:Flag_of_the_Dominican_Republic.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Reipublicae Dominicanae]] |[[Dumenicana]] |- |[[File:Flag_of_El_Salvador.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Salvatoria]] |[[U Salvadore]] |- |[[File:Flag_of_Saint_Lucia.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Sanctae Luciae]] |[[Santa Lucia]] |- |[[File:Flag_of_Saint_Kitts_and_Nevis.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Sancti Christophori et Nivis]] |[[San Cristofanu è Nevis]] |- |[[File:Flag_of_Saint_Vincent_and_the_Grenadines.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Sancti Vincenti et Granatinae]] |[[Saint Vicente è Grenadini]] |- |[[File:Flag_of_Trinidad_and_Tobago.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Trinitatis et Tabaci]] |[[Trinità è Tobago]] |} == [[America meridiunale|Sud America]] == === A === * [[Argentina]] === B === * [[Bogotà]] * [[Bolivia]] * [[Buenos Aires]] === C === * [[Caracas]] * [[Colombia]] === P === * [[Paraguay]] * [[Perù|Peru]] === U === * [[Uruguai]] === V === * [[Venezuela]] * {| class="wikitable" ! standard ! Pocu fondu |- |[[File:Flag_of_Argentina.svg|23x23px| standard Argentinië ]] |[[Argentina|Republica Argentina]] |- |[[File:Flag_of_Bolivia.svg|23x23px| Boliviae standard ]] |[[Bolivia]] |- |[[File:Flag_of_Brazil.svg|23x23px| Drapeau du Brésil ]] |[[Brasile]] |- |[[File:Flag_of_Chile.svg|23x23px| Chiliae standard ]] |[[Cile]] |- |[[File:Flag_of_Colombia.svg|23x23px| standard Colombiae ]] |[[Colombia|Culumbia]] |- |[[File:Flag of Ecuador (1900–2009).svg|25x25px]] |[[Equadore]] |- |[[File:Flag_of_Guyana.svg|23x23px| Drapeau Guyana ]] |[[Guyana]] |- |[[File:Flag_of_Paraguay.svg|23x23px| GMParaquariae standard ]] |[[Paraguay]] |- |[[File:Flag_of_Peru.svg|23x23px| Drapeau du Pérou ]] |[[Perù|Peru]] |- |[[File:Flag_of_Suriname.svg|23x23px| Surinamiae standard ]] |[[Suriname]] |- |[[File:Flag_of_Uruguay.svg|23x23px| Uraquariae standard ]] |[[Uruguai]] |- |[[File:Flag_of_Venezuela.svg|23x23px| Venetiolae standard ]] |[[Venezuela]] |} == [[Asia]] == === A === * [[Afghanistan]] * [[Armenia]] * [[Azerbaighjan]] === B === * [[Bangladesh]] === F === * [[Filippine]] === G === * [[Georgia]] * [[Ghjappone]] === H === * [[Hangul]] === I === * [[India]] * [[Indunesia]] * [[Iranu]] === M === * [[Malaysia]] * [[Mungolia]] === T === * [[Timor Este]] * [[Turkmenistan]] === Y === * [[Yemen]] [[File:Iran_e_Bozorg2.jpg|miniatura| Asia in u 1719 . ]] {| class="wikitable" !Vexillum !Pagus |- |[[File:Flag_of_Afghanistan.svg|23x23px|Vexillum Afganiae]] |[[Afghanistan]] |- |[[File:Flag_of_Saudi_Arabia.svg|23x23px|Vexillum Arabiaa Saudianae]] |[[Arabia Saudita]] |- |[[File:Flag_of_Armenia.svg|23x23px|Vexillum Armeniae]] |[[Armenia]] |- |[[File:Flag_of_Azerbaijan.svg|23x23px|Vexillum Atropatenae]] |[[Azerbaighjan]] |- |[[File:Flag_of_Bahrain.svg|23x23px|Vexillum Baharinae]] |[[Bareine]] |- |[[File:Flag_of_Bangladesh.svg|23x23px|Vexillum Bangladeshae]] |[[Bangladesh]] |- |[[File:Flag_of_Myanmar.svg|23x23px|Vexillum Myanmar]] |[[Birmania]] |- |[[File:Flag_of_Brunei.svg|23x23px|Vexillum Bruneii]] |[[Brunei]] |- |[[File:Flag_of_Bhutan.svg|23x23px|Vexillum Butaniae]] |[[Bhutan]] |- |[[File:Flag_of_Cambodia.svg|23x23px|Vexillum Cambosiae]] |[[Campuccià]] |- |[[File:Flag_of_Kazakhstan.svg|23x23px|Vexillum Casachiae]] |[[Cazacchistanu]] |- |[[File:Flag_of_Kyrgyzstan.svg|23x23px|Vexillum Chirgisiae]] |[[Quirguistan]] |- |[[File:Flag_of_South_Korea.svg|23x23px|Vexillum Rei Publicae Coreae]] |[[Corea di u Sudu]] |- |[[File:Flag_of_North_Korea.svg|23x23px|Vexillum Coreae Septentrionalis]] |[[Corea di u Nordu]] |- |[[File:Flag_of_Kuwait.svg|23x23px|Vexillum Cuvaiti]] |[[Quoat]] |- |[[File:Flag_of_the_United_Arab_Emirates.svg|23x23px|Vexillum Emiratuum Arabicorum Unitorum]] |[[Emirati Arabi Uniti]] |- |[[File:Flag_of_Georgia.svg|23x23px|Vexillum Georgiae]] |[[Giorgia]] |- |[[File:Flag_of_Japan.svg|23x23px|Vexillum Iaponiae]] |[[Giappone]] |- |[[File:Flag_of_Yemen.svg|23x23px|Vexillum Iemeniae]] |[[Yemen]] |- |[[File:Flag_of_India.svg|23x23px|Vexillum Indiae]] |[[India]] |- |[[File:Flag_of_Indonesia.svg|23x23px|Vexillum Indonesiae]] |[[Indonesia]] |- |[[File:Flag_of_Maldives.svg|23x23px|Vexillum Insulae Maldivae]] |[[Divana]] |- |[[File:Flag_of_Jordan.svg|23x23px|Vexillum Iordaniae]] |[[Ghjurdania]] |- |[[File:Flag_of_Iraq.svg|23x23px|Vexillum Iraquiae]] |[[Iraccu]] |- |[[File:Flag_of_Iran.svg|23x23px|Vexillum Iraniae]] |[[Iran]] (Persia) |- |[[File:Flag_of_Israel.svg|23x23px|Vexillum Israëlis]] |[[Israele]] |- |[[File:Flag_of_Laos.svg|23x23px|Vexillum Laoniae]] |[[Laos]] |- |[[File:Flag_of_Lebanon.svg|23x23px|Vexillum Libani]] |[[Lebanon]] |- |[[File:Flag_of_Malaysia.svg|23x23px|Vexillum Malaesiae]] |[[Malesia]] |- |[[File:Flag_of_Mongolia.svg|23x23px|Vexillum Mongoliae]] |[[Ripublica Mongola]] |- |[[File:Flag_of_Nepal.svg|28x28px|Vexillum Nepaliae]] |[[Nepal]] |- |[[File:Flag_of_Oman.svg|23x23px|Vexillum Omaniae]] |[[Oman Abda]] |- |[[File:Flag_of_Pakistan.svg|23x23px|Vexillum Pakistaniae]] |[[Pacchistanu]] |- |[[File:Flag_of_the_Philippines.svg|23x23px|Vexillum Philippinarum]] |[[Filippine ]] |- |[[File:Flag_of_Qatar.svg|23x23px|Vexillum Quatariae]] |[[Qatar]] (Cchatare) |- |[[File:Flag_of_the_People's_Republic_of_China.svg|23x23px|Vexillum Sinarum]] |[[China]] |- |[[File:Flag_of_Russia.svg|23x23px|Vexillum Russiae]] |[[Russia]] |- |[[File:Flag_of_Singapore.svg|23x23px|Vexillum Singapurae]] |[[Singapore]] |- |[[File:Flag_of_Sri_Lanka.svg|23x23px|Vexillum Sri Lankae]] |[[Queilanu]] |- |[[File:Flag_of_Syria.svg|23x23px|Vexillum Syriae]] |[[Siria]] |- |[[File:Flag_of_Tajikistan.svg|23x23px|Vexillum Tajikistan]] |[[Tadikastan]] |- |[[File:Flag_of_Thailand.svg|23x23px|Vexillum Thailandiae]] |[[Tailanda]] |- |[[File:Flag_of_East_Timor.svg|23x23px|Vexillum Timoriae Orientalis]] |[[Timor Este|Timor este]] |- |[[File:Flag_of_Turkey.svg|23x23px|Vexillum Turciae]] |[[Republica Turca]] |- |[[File:Flag_of_Turkmenistan.svg|23x23px|Vexillum Turkmenistan]] |[[Turkmenistan|Turchmenistannu]] |- |[[File:Flag_of_Uzbekistan.svg|23x23px|Vexillum Uzbekistan]] |[[Uzbekistan|Uzbequistan]] |- |[[File:Flag_of_Vietnam.svg|23x23px|Vexillum Vietnamiae]] |[[Vietnam]] |} == [[Europa]] == * [[Albania]] * [[Andorra]] * [[Armenia]] * [[Atene]] * [[Azerbaighjan]] === B === * [[Bielorussia]] * [[Bosnia è Erzegovina]] * [[Bratislava]] === C === * [[Cità di u Vaticanu]] * [[Copenaghen]] === I === * [[Islanda]] === L === * [[Liechtenstein]] * [[Lisbona]] === M === * [[Macedonia di u Nordu]] * [[Malta]] * [[Mare Balticu]] * [[Mari Egeiu]] * [[Mari Tarraniu]] * [[Montenegru]] === R === * [[Reykjavík]] * [[Romania]] === S === * [[San Marinu]] * [[Scozia]] * [[Serbia]] * [[Sguìzzera]] * [[Sluvacchia]] * [[Sluvenia]] * [[Sofia]] === T === * [[Tallinn]] * [[Turchia]] === U === * [[Ucraina]] === V === * [[Veliko Tarnovo]] {| class="wikitable" !Vexillum !Pagus |- |[[File:Flag_of_Albania.svg|23x23px|Vexillum Albaniae]] |Albania |- |[[File:Flag_of_Andorra.svg|23x23px|Vexillum Andorrae]] |Andorra |- |[[File:Flag_of_Austria.svg|23x23px|Vexillum Austriae]] |Austria |- |[[File:Flag_of_Belgium.svg|23x23px|Vexillum Belgicae]] |Belgica |- |[[File:Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg|23x23px|Vexillum Bosniae et Herzegovinae]] |Bosnia e Erzegovina |- |[[File:Flag_of_Bulgaria.svg|23x23px|Vexillum Bulgariae]] |Republica Bulgara |- |[[File:Flag_of_the_Czech_Republic.svg|23x23px|Vexillum Czechiae]] |Repubblica Ceccu |- |[[File:Flag_of_Croatia.svg|23x23px|Vexillum Croatiae]] |Croazia |- |[[File:Flag_of_Cyprus.svg|23x23px|Vexillum Cypri]] |Cipru |- |[[File:Flag_of_Denmark.svg|23x23px|Vexillum Daniae]] |Danimarcu |- |[[File:Flag_of_Estonia.svg|23x23px|Vexillum Estoniae]] |Ripublica Estone |- |[[File:Flag_of_Finland.svg|23x23px|Vexillum Finniae]] |Finlandia |- |[[File:Flag_of_France.svg|23x23px|Vexillum Franciae]] |Francia |- |[[File:Flag_of_Germany.svg|23x23px|Vexillum Germania]] |Alemagna |- |[[File:Flag_of_Greece.svg|23x23px|Vexillum Graciae]] |Republica Ellenica (Grecia) |- |[[File:Flag_of_Switzerland.svg|23x23px|Vexillum Helvetiae]] |Cunfederazione Svizzera |- |[[File:Flag_of_Ireland.svg|23x23px|Vexillum Hiberniae]] |Republica Irlandese |- |[[File:Flag_of_Spain.svg|23x23px|Vexillum Hispaniae]] |Spagna |- |[[File:Flag_of_Hungary.svg|23x23px|Vexillum Hungariae]] |Ungheria |- |[[File:Flag_of_Iceland.svg|23x23px|Vexillum Islandiae]] |Islanda |- |[[File:Flag_of_Italy.svg|23x23px|Vexillum Italiae]] |Republica Taliana |- |[[File:Flag_of_Latvia.svg|23x23px|Vexillum Latviae]] |Republica Lettone |- |[[File:Flag_of_Liechtenstein.svg|23x23px|Vexillum Lichtensteni]] |Liechtenstein |- |[[File:Flag_of_Lithuania.svg|23x23px|Vexillum Lithuaniae]] |Littuania |- |[[File:Flag_of_Portugal.svg|23x23px|Vexillum Lusitaniae]] |Portugallu |- |[[File:Flag_of_Luxembourg.svg|23x23px|Vexillum Luxemburgi]] |Lussemburgu |- |[[File:Flag_of_the_Republic_of_Macedonia.svg|23x23px|Vexillum Macedoniae]] |Maccedonia (Nordu) |- |[[File:Flag_of_Malta.svg|23x23px|Vexillum Melitae]] |Malta |- |[[File:Flag of Moldova.svg|22x22px]] |Republica di Moldova |- |[[File:Flag_of_Monaco.svg|23x23px|Vexillum Monoeci]] |Principatu di Monaco |- |[[File:Flag_of_Montenegro.svg|23x23px|Vexillum Montis Negri]] |Montenegru |- |[[File:Flag_of_the_Netherlands.svg|23x23px|Vexillum Nederlandiae]] |Paesi Bassi |- |[[File:Flag_of_Norway.svg|23x23px|Vexillum Norvegiae]] |Nurvegia |- |[[File:Flag_of_Poland.svg|23x23px|Vexillum Poloniae]] |Pulonia |- |[[File:Flag of the United Kingdom.svg|25x25px]] |Gran Bretagna |- |[[File:Flag_of_San_Marino.svg|23x23px|Vexillum Rei publicae Sancti Marini]] |San Marinu |- |[[File:Flag_of_Romania.svg|23x23px|Vexillum Romaniae]] |Rumenia |- |[[File:Flag_of_Russia.svg|23x23px|Vexillum Russiae]] |Russia |- |[[File:Flag_of_Belarus.svg|23x23px|Vexillum Belorussiae]] |Bielorussia |- |[[File:Flag_of_Serbia.svg|23x23px|Vexillum Serbiae]] |Serbia |- |[[File:Flag_of_Slovakia.svg|23x23px|Vexillum Slovaciae]] |Slovacchia |- |[[File:Flag_of_Slovenia.svg|23x23px|Vexillum Sloveniae]] |Republica Slovena |- |[[File:Flag_of_Sweden.svg|23x23px|Vexillum Sueciae]] |Svezia |- |[[File:Flag_of_Ukraine.svg|23x23px|Vexillum Ucraniae]] |Uccrainia |- |[[File:Flag of the Vatican City - 2001 version.svg|23x23px|Vexillum Civitatis Vaticanae]] |Statu di a cità di u Vaticanu |} == [[Uceania|Oceania]] == === A === * ► [[Categoria:Australia|Australia]]‎ (7 P) === E === * ► [[Ellice Tuvalu]] (2p) === F === * ► [[Federazione di i Stati Micronesiani|Federazione di i Stati Micronesia]] (2p) === I === * ► [[Isula di Pasqua]] (2p) === N === * ► [[Niuè]]‎ (2 P) * ► [[:Categoria:Nova Zilanda|Nova Zilanda]]‎ (2 P) === P === * ► [[Pelau]]‎ (2 P) === Q === * ► [[Kiribati|Quiribati]] (2p) * ► [[Isule Cook|Quocas]] (2p) === T === * ► [[Tonga]] (2p) === U === * ► [[Ualis è Futuna]] (2p) === V === * ► [[Vanatu]] (2p) === X === * ► [[Xalomonu ]] (2p) * ► [[Isule Marshall|Xon Marxalle]] (2p) {| class="wikitable" ! standard ! Pocu fondu |- |[[File:Flag_of_Australia.svg|23x23px| Bandiera australiana ]] |Australia |- |[[File:Flag_of_the_Federated_States_of_Micronesia.svg|23x23px| Bandiera Isole Cook ]] |[[Federazione di i Stati Micronesiani]] |- |[[File:Flag_of_the_Solomon_Islands.svg|23x23px| Bandiera Isole Salomone ]] |[[Xalomonu]] |- |[[File:Flag_of_New_Zealand.svg|23x23px| Bandiera di a Nova Zelanda ]] |Nova Zelanda |- |[[File:Flag_of_Papua_New_Guinea.svg|23x23px| Drapeau Papua Nova Guinea ]] |Nova Guinea Papua |- |[[File:Flag_of_Samoa.svg|23x23px| Drapeau Samoa ]] |Isola di Samoa |- |[[File:Flag_of_Tonga.svg|23x23px| bandera di i Tonga ]] |[[Tonga|Tongu]] |- |[[File:Flag_of_Tuvalu.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Tuvalu]] |[[ Ellice Tuvalu]] |- |[[File:Flag_of_Fiji.svg|23x23px|[la→co]Vexillum Fiji]] |Isole Fiji |} == Da vede dinò == * [[Geografia]] * Cunnisciutu da u mondu anticu * blocchi {{Cuntinenti di a Terra}} [[Categoria:Giugrafia]] ig0a409u7mr0c4ca8iibcb345o2cpjy Amaryllidaceae 0 24014 404698 402764 2026-07-21T14:27:31Z Fausta Samaritani 15085 404698 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Amaryllidaceae'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:PancratiumIllyricum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Pancratium illyricum</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Amaryllidaceae]]'' |----- |} [[File:Allium chamaemoly - Ail petit Moly 02.jpg|thumb|200px|right|''Allium chamaemoly'']] [[File:Garlic chives.jpg|thumb|200px|right|Aglia]] Famiglia di i '''Amaryllidaceae'''. === Listinu di plante === ;A [[Aglia]]<br> [[Allium chamaemoly]]<br> [[Allium commutatum]]<br> [[Allium fistulosum]]<br> [[Allium neapolitanum]]<br> [[Allium nigrum]]<br> [[Allium rotundum]]<br> ;C [[Ciuvodda canina]] (''Pancratium illyricum'')<br> ;G [[Gigliu di mare]]<br> ;N [[Narcissus serotinus]]<br> [[Narcissus tazetta]]<br> == Rifarimenti == D. Jeanmonod, J. Gamisans, ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud, [[2013]].<br> [[Categoria:Amaryllidaceae]] 2nx04qrfkfufosmwy9dgg9l9w23tdjp Alanu Orsoni 0 27210 404696 403906 2026-07-20T23:36:19Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Alain_Orsoni_2025.jpg|Alain_Orsoni_2025.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Krd|Krd]] because: No permission since 22 June 2026. 404696 wikitext text/x-wiki '''Alanu Orsoni''' ([[27 di settembre]] [[1954]] - [[12 di ghjennaghju]] [[2026]]) era un puliticu [[Corsica|corsu]], militante separatista è presidente di u club di football. Orsoni hè statu assassinatu in [[ghjennaghju]] 2026, presumitu da un gruppu di crimine urganizatu. ==Assassinatu== U 12 di ghjennaghju di u 2026, Orsoni hè statu tombu mentre assistia à i funerali di a so mamma in [[Corsica]]. Avia 71 anni.<ref>Date=2026-01-12 |title=''Ex-Corsican nationalist leader, soccer club president Alain Orsoni shot dead at mother's funeral'' [https://www.sfgate.com/sports/article/ex-corsican-nationalist-leader-soccer-club-21290809.php] Access-date=2026-01-12 |work=SF Gate.</ref><ref>Date=2026-01-12 |title=''Alain Orsoni, ancien dirigeant nationaliste, abattu lors des obsèques de sa mère en Corse'' [https://www.lemonde.fr/societe/article/2026/01/12/alain-orsoni-ancien-dirigeant-nationaliste-corse-abattu-lors-des-obseques-de-sa-mere_6661518_3224.html] Access-date=2026-01-12 |work=Le Monde |language=fr.</ref> Orsoni hè statu tombu da un solu colpu di pistola à u core,sparatu da una pistola longa. U procuratore Nicolas Septe hà dichjaratu chì l'assassiniu era sott'inchiesta, in u quadru di u crimine urganizatu.<ref>Date=12 January 2026 |title=''L'ex-dirigeant nationaliste Alain Orsoni tué d'une balle en plein cœur aux obsèques de sa mère en Corse'' [https://www.leparisien.fr/faits-divers/lex-dirigeant-nationaliste-alain-orsoni-abattu-aux-obseques-de-sa-mere-en-corse-12-01-2026-GXIHFCUC3BHT7H4ZICKQGN5LNE.php] website=Le Parisien.</ref> == Referenze == <references /> {{C-supranu}} [[Categoria:Biugrafia|Orsoni, Alanu]] [[Categoria:Puliticante|Orsoni, Alanu]] [[Categoria:Corsu|Orsoni, Alanu]] f6hra50xcfjv9kbmfssr19x13nsu6im Scandalu di u plagiu di Voiceverse 0 27321 404699 404691 2026-07-21T14:30:42Z Fausta Samaritani 15085 404699 wikitext text/x-wiki [[File:15_at_Everfree_Northwest_2025.png|thumb|right|250px|[[15 (informaticu)|15]] (quì riprisentatu da a so [[ponysona]]) hà scupertu chì Voiceverse avia adupratu [[15.ai]] per generà frasi vucali, impiegate per prumove a cullaburazione trà Voiceverse è [[Troy Baker]] è dopu vendute cum’è [[token non fungibile|NFT]].]] U '''scandalu di u plagiu di Voiceverse''' hè natu in [[ghjennaghju]] [[2022]], dopu chì si hè scupertu chì a sucetà tecnulogica '''Voiceverse''' avia adupratu u serviziu gratuitu di [[sintesi vucale]] [[15.ai]] senza mintuvà a fonte. Voiceverse si prisentava cum'è una piattaforma basata annantu à a [[blockchain]], chì prupunia voci create cù l'[[intelligenza artificiale]] è vindute cum'è [[token non fungibile|token non fungibili]] (NFT). U 14 di ghjennaghju di u 2022, u creatore di 15.ai, cunnisciutu sottu à u pseudonimu [[15 (informaticu)|15]], hà publicatu i registri di u serviziu, chì mustravanu chì i campioni di voce prisentati da Voiceverse cum'è fruttu di a so propria tecnulugia eranu stati prudutti cù 15.ai. L'audio era statu mudificatu per piattà a so origine.<ref name="Phillips-2022">Tom Phillips, «[https://www.eurogamer.net/articles/2022-01-17-troy-baker-backed-nft-firm-admits-using-voice-lines-taken-from-another-service-without-permission Troy Baker-backed NFT firm admits using voice lines taken from another service without permission]», ''Eurogamer'', 2022-01-17 ([https://web.archive.org/web/20220117164033/https://www.eurogamer.net/articles/2022-01-17-troy-baker-backed-nft-firm-admits-using-voice-lines-taken-from-another-service-without-permission copia archiviata], 2022-01-17; cunsultatu u 2025-10-05).</ref><ref name="Innes-2022">Ruby Innes, «[https://www.kotaku.com.au/2022/01/voiceverse-caught-using-someone-elses-content/ Voiceverse Is The Latest NFT Company Caught Using Someone Else's Content]», ''Kotaku Australia'', 2022-01-18 ([https://web.archive.org/web/20240726140924/https://www.kotaku.com.au/2022/01/voiceverse-caught-using-someone-elses-content/ copia archiviata], 2024-07-26; cunsultatu u 2025-10-05).</ref> U listessu ghjornu, l'attore americanu [[Troy Baker]] avia annunziatu una cullaburazione cù Voiceverse. L'annunziu avia digià pruvucatu una forte reazzione negativa per via di e critiche contr'à i NFT è di u timore chì e voci generate da l'intelligenza artificiale pudessinu minaccià l'impieghi di l'attori di voce.<ref name="McWhertor-2022">Michael McWhertor, «[https://www.polygon.com/22883752/troy-baker-nfts-voice-last-of-us-bioshock/ The Last of Us voice actor promotes 'voice NFTs,' pulls out after criticism]», ''Polygon'', 2022-01-14 ([https://web.archive.org/web/20220114174747/https://www.polygon.com/22883752/troy-baker-nfts-voice-last-of-us-bioshock/ copia archiviata], 2022-01-14; cunsultatu u 2025-10-05).</ref> Dopu à a publicazione di e prove, Voiceverse hà ricunnisciutu chì a so squadra di prumuzione avia adupratu 15.ai senza dà u creditu necessariu mentre appruntava una dimustrazione tecnulogica per a cullaburazione cù Baker.<ref name="Phillips-2022"/><ref name="Innes-2022"/> Dopu à e critiche è à a scuperta di u plagiu, Baker hà messu fine à a cullaburazione u 31 di ghjennaghju di u 2022.<ref name="Peters-2022">Jay Peters, «[https://www.theverge.com/2022/1/31/22910633/troy-baker-voiceverse-nft-voice-actor-project-the-last-of-us The voice of Joel from The Last of Us steps away from NFT project after outcry]», ''The Verge'', 2022-01-31 ([https://web.archive.org/web/20220131192634/https://www.theverge.com/2022/1/31/22910633/troy-baker-voiceverse-nft-voice-actor-project-the-last-of-us copia archiviata], 2022-01-31; cunsultatu u 2025-10-05).</ref> L'incidentu hè statu dopu classificatu da l'AI, Algorithmic, and Automation Incidents and Controversies cum'è un casu di furtu è di plagiu.<ref name="AIAAIC">«[https://www.aiaaic.org/aiaaic-repository/ai-algorithmic-and-automation-incidents/voiceverse-nft-voice-theft Voiceverse NFT caught plagiarising voice lines from AI service 15.ai]», ''AI, Algorithmic, and Automation Incidents and Controversies'', ghjennaghju 2022 ([https://web.archive.org/web/20251004023459/https://www.aiaaic.org/aiaaic-repository/ai-algorithmic-and-automation-incidents/voiceverse-nft-voice-theft copia archiviata], 2025-10-04; cunsultatu u 2025-10-05).</ref> Voiceverse hà cessatu ogni attività u 27 di maghju di u 2026, dopu chì a so sucetà matrice, LOVO, Inc., avia dumandatu a liquidazione sottu à u Chapter 7 americanu.<ref name="Levy-2026">Annelise Levy, «[https://news.bloomberglaw.com/ip-law/voice-actors-suit-against-lovo-paused-amid-ai-firms-bankruptcy Voice Actors’ Suit Against Lovo Paused Amid AI Firm's Bankruptcy]», ''Bloomberg Law'', 2026-05-29; cunsultatu u 2026-07-03.</ref> == Noti == <references /> fnv0g7mvhw6wssvfji60d36refr8ldl Aquarius najas 0 27322 404717 404695 2026-07-22T13:38:26Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix, link 404717 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Aquarius najas'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aquarius_najas_Avisio_01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Aquarius najas</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Aquarius]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Aquarius najas''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aquarius_najas01.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Cimex najas''<small> De Geer, [[1773]]</small> <br /> |} '''Aquarius najas''' hè una spezia d'insettu emitteru chì face parte di a famiglia di i ''[[Gerridae]]''. Hè unu di i più grandi raprisentanti di stu gruppu è campa soprattuttu nantu à a superficia di l'acque currente. == Descrizzione == ''Aquarius najas'' hè un ragnu d'acqua di grande taglia, ricunniscibule per via di e so zampe assai longhe è u so esoscheletru robustu. Hà un sistema sensuriale assai sviluppatu, cù ochji grandi guasi sferichi è numerosi peli sensibili chì li permettenu di percepisce e più chjuche increspature di l'acqua. Si distingue da a spezia vicina ''Aquarius paludum'' grazia à e duie spine situate à l'estremità di l'addome, chì in ''A. najas'' ùn supereghjanu micca a punta di l'addome stessu. == Biulugia == 'Ssu ragnu d'acqua si move prestu nant'à a superficia di l'acqua è hè capace di cambià di direzzione di colpu. Hè essenzialmente onnivora, ma si nutrisce ancu d'altri insetti chì fermanu intrappulati nantu à u velu di l'acqua. Frà e ninfe hè statu osservatu u cannibalisimu, soprattuttu quandu l'individui più maiori attaccanu i più minori durante a muta. Ùn pare avè nimichi naturali impurtanti. L'adulti formanu i coppii versu u mese di maghju. U masciu si mette sopra à a femina, è l'accuppiamentu pò durà parechji ghjorni, o ancu parechje settimane. Durante stu periodu, u coppiu s'accoppia parechje volte, mentre chì u masciu si nutrisce di e prede catturate da a femina. A femina pone l'ove sottu à a superficia di l'acqua, di regula in picculi gruppi attaccati à petre piatte. In generale, a spezia pruduce una sola generazione à l'annu, bench'è in certe cundizione ne possinu nasce duie. E ninfe compienu u so sviluppu versu a fine di sittembre, è l'adulti passanu l'inguernu in quellu statu. U sviluppu da ovu à adultu dura circa sette à ottu settimane. == Distribuzione è abitatu == ''Aquarius najas'' hè prisente in guasi l'[[Europa]] sana. Priferisce l'acque currente o almenu appena agitate, è si trova spessu longu à e rive petricose di i fiumi è di i turrenti. == Da vede dinù == - [[Hemiptera]]<br> [[Categoria:Gerridae]] [[Categoria:Insetti d'Auropa]] 111qxzehh8g3b83f5zrraz4ec9ew2ee 404718 404717 2026-07-22T13:39:53Z Fausta Samaritani 15085 404718 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Aquarius najas'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aquarius_najas_Avisio_01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Aquarius najas</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Aquarius (insettu)]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Aquarius najas''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aquarius_najas01.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Cimex najas''<small> De Geer, [[1773]]</small> <br /> |} '''Aquarius najas''' hè una spezia d'insettu emitteru chì face parte di a famiglia di i ''[[Gerridae]]''. Hè unu di i più grandi raprisentanti di stu gruppu è campa soprattuttu nantu à a superficia di l'acque currente. == Descrizzione == ''Aquarius najas'' hè un ragnu d'acqua di grande taglia, ricunniscibule per via di e so zampe assai longhe è u so esoscheletru robustu. Hà un sistema sensuriale assai sviluppatu, cù ochji grandi guasi sferichi è numerosi peli sensibili chì li permettenu di percepisce e più chjuche increspature di l'acqua. Si distingue da a spezia vicina ''Aquarius paludum'' grazia à e duie spine situate à l'estremità di l'addome, chì in ''A. najas'' ùn supereghjanu micca a punta di l'addome stessu. == Biulugia == 'Ssu ragnu d'acqua si move prestu nant'à a superficia di l'acqua è hè capace di cambià di direzzione di colpu. Hè essenzialmente onnivora, ma si nutrisce ancu d'altri insetti chì fermanu intrappulati nantu à u velu di l'acqua. Frà e ninfe hè statu osservatu u cannibalisimu, soprattuttu quandu l'individui più maiori attaccanu i più minori durante a muta. Ùn pare avè nimichi naturali impurtanti. L'adulti formanu i coppii versu u mese di maghju. U masciu si mette sopra à a femina, è l'accuppiamentu pò durà parechji ghjorni, o ancu parechje settimane. Durante stu periodu, u coppiu s'accoppia parechje volte, mentre chì u masciu si nutrisce di e prede catturate da a femina. A femina pone l'ove sottu à a superficia di l'acqua, di regula in picculi gruppi attaccati à petre piatte. In generale, a spezia pruduce una sola generazione à l'annu, bench'è in certe cundizione ne possinu nasce duie. E ninfe compienu u so sviluppu versu a fine di sittembre, è l'adulti passanu l'inguernu in quellu statu. U sviluppu da ovu à adultu dura circa sette à ottu settimane. == Distribuzione è abitatu == ''Aquarius najas'' hè prisente in guasi l'[[Europa]] sana. Priferisce l'acque currente o almenu appena agitate, è si trova spessu longu à e rive petricose di i fiumi è di i turrenti. == Da vede dinù == - [[Hemiptera]]<br> [[Categoria:Gerridae]] [[Categoria:Insetti d'Auropa]] leqaclvvz1p5ubo5fpetl1pderikqqc Gerris lacustris 0 27323 404705 2026-07-22T10:49:27Z ~2026-40919-74 28660 Pàgina creata cù "{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | File:Common_Wate..." 404705 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Aquarius]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Aquarius najas''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<small> De Geer, 1773</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolci d'Europa, cumpresa a penisula iberica. Misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolci trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua appughjendu si nant'à a so siconda paghja di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussèdenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleggiamentu custante. E zampe davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di a primavera, a femina depone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciclu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o in maghju, è e femine depònenu l'ove durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende da a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incompleta]]. E larve diventanu più grande è più longhe mentre passanu per i so cinque stadii larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u stadiu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinù == * [[Gerridae]] * [[Hemiptera]] rh8giu1fau31ldxz9qpo4v43ty1h0wb 404706 404705 2026-07-22T10:50:34Z ~2026-40919-74 28660 /* Ciclu vitale */ 404706 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Aquarius]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Aquarius najas''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<small> De Geer, 1773</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolci d'Europa, cumpresa a penisula iberica. Misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolci trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua appughjendu si nant'à a so siconda paghja di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussèdenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleggiamentu custante. E zampe davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di a primavera, a femina depone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinù == * [[Gerridae]] * [[Hemiptera]] qg9n5y0dqh1io81zvk0hj8ws8syabfr 404707 404706 2026-07-22T10:53:47Z ~2026-40919-74 28660 404707 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Aquarius]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Aquarius najas''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<small> De Geer, 1773</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'Europa, cumpresa a penisula iberica. Misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante. E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u veranu, a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinù == * [[Gerridae]] * [[Hemiptera]] 0in3zgn1hmu0iqw8tf43ne6u6z086rw 404708 404707 2026-07-22T10:56:04Z ~2026-40919-74 28660 404708 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gerris]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<small> De Geer, 1773</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'Europa, cumpresa a penisula iberica. Misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante. E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u veranu, a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinù == * [[Gerridae]] * [[Hemiptera]] 347ulvg3bkel60jhofds5kntq847i3j 404709 404708 2026-07-22T10:56:19Z ~2026-40919-74 28660 /* Da vede dinù */ 404709 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gerris]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<small> De Geer, 1773</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'Europa, cumpresa a penisula iberica. Misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante. E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u veranu, a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinù == * [[Gerridae]] * [[Emiptera]] 2oecxybew0soqk9vr3qfukpaa18b9u4 404710 404709 2026-07-22T10:57:02Z ~2026-40919-74 28660 404710 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gerris]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<small> De Geer, 1773</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'Europa, cumpresa a penisula iberica. 'Ssa spezia di ragnu d'acqua misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante. E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u veranu, a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinù == * [[Gerridae]] * [[Emiptera]] 1iy1d2famvwonjde4aqylhufzvdbfgf 404711 404710 2026-07-22T10:57:56Z ~2026-40919-74 28660 404711 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gerris]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Cimexlacustris''<small> De Geer, 1773</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'Europa, cumpresa a penisula iberica. 'Ssa spezia di ragnu d'acqua misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante. E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u veranu, a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinù == * [[Gerridae]] * [[Emiptera]] k23cxy00yscuu1s9xmqeeadmv8ju9rj 404712 404711 2026-07-22T10:58:37Z ~2026-40919-74 28660 404712 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gerris]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Cimex lacustris''<small> Linnaeus, 1758</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'Europa, cumpresa a penisula iberica. 'Ssa spezia di ragnu d'acqua misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante. E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u veranu, a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinù == * [[Gerridae]] * [[Emiptera]] iduz8jxs43p0bkqzoywdyjvi1i2of9s 404714 404712 2026-07-22T13:31:35Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categorie 404714 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gerris]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Cimex lacustris''<small> [[Linnaeus]], [[1758]]</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'[[Europa]], cumpresa a penisula iberica. 'Ssa spezia di ragnu d'acqua misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == ''Gerris lacustris'' si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà [[aprile]] è [[nuvembre]]. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua, appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante. E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u [[veranu]], a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di [[maghju]], è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. [[Categoria:Gerridae]] [[Categoria:Hemiptera]] 5f2ari9apiy7x5dux0igq1ihpqhx3lw 404716 404714 2026-07-22T13:34:21Z Fausta Samaritani 15085 404716 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Gerris lacustris'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common_Water_Striders_(Gerris_lacustris)_mating_..._(28128190987).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gerris lacustris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hemiptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gerridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gerris]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gerris lacustris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Patineur_2.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Cimex lacustris''<small> [[Linnaeus]], [[1758]]</small> <br /> |} '''Gerris lacustris''' hè una spezia d'insettu [[Hemiptera|emitteru]] eterotteru di a famiglia di i [[Gerridae]]. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'[[Europa]], cumpresa a penisula iberica. 'Ssa spezia di ragnu d'acqua misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò. == Storia naturale == ''Gerris lacustris'' si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà [[aprile]] è [[nuvembre]]. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule. Si lascia sculiscà annantu à l'acqua, appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante. E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità. Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u [[veranu]], a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche. == Ciculu vitale == L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di [[maghju]], è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura. U so sviluppu hè una [[metamorfosi incumpletta]]. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità. == Da vede dinò == - [[Hemiptera]]<br> [[Categoria:Gerridae]] anpi6wy4gq4qtftvjj4xvc7x43dq3ej Categoria:Gerridae 14 27324 404715 2026-07-22T13:32:26Z Fausta Samaritani 15085 categuria 404715 wikitext text/x-wiki <br>[[Categoria:Hemiptera]] 072tohb3r3v9ryr869kjufq3h23xo30 Gerridae 0 27325 404721 2026-07-22T13:58:28Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 404721 wikitext text/x-wiki Famiglia di i ''' Gerridae'''. [[File:Gerridae carrying other Gerridae on back in Hatta River - 2.jpg|thumb|250px|right|Gerride]] == Listinu di i Gerridae == [[Categoria:Gerridae]] 2qfbfvui8wibr004yvydu4rzavj7262 404722 404721 2026-07-22T14:00:04Z Fausta Samaritani 15085 link 404722 wikitext text/x-wiki Famiglia di i ''' Gerridae'''. [[File:Gerridae carrying other Gerridae on back in Hatta River - 2.jpg|thumb|250px|right|Gerride]] == Listinu di i Gerridae == ;A [[Aquarius najas]]<br> ;G [[Gerris lacustris]]<br> [[Categoria:Gerridae]] ed5sz9ngh3gow5vr0y9e9nx4v4npxbd 404723 404722 2026-07-22T14:04:39Z Fausta Samaritani 15085 file 404723 wikitext text/x-wiki Famiglia di i ''' Gerridae'''. [[File:Gerridae carrying other Gerridae on back in Hatta River - 2.jpg|thumb|250px|right|Gerride]] [[File:Gerridae sp. 03.2026 (2).jpg|thumb|250px|right|Gerride]] == Listinu di i Gerridae == ;A [[Aquarius najas]]<br> ;G [[Gerris lacustris]]<br> [[Categoria:Gerridae]] qj6kev824gyxkb7p1hm2cdcb5rq3pcb 1633 0 27326 404725 2026-07-23T08:38:52Z Fausta Samaritani 15085 annu 1633 404725 wikitext text/x-wiki U '''1633''' (MDCXXXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1610|1620|1630|1640|1650|1629|1630|1631|1632|1633|1634|1635|1636|1637}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1633 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1633] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] fkhewx5qk37pttmkpudj3sel9o8gsdx 1634 0 27327 404726 2026-07-23T08:40:34Z Fausta Samaritani 15085 annu 1634 404726 wikitext text/x-wiki U '''1634''' (MDCXXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1610|1620|1630|1640|1650|1630|1631|1632|1633|1634|1635|1636|1637|1638}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1634 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1634] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] s08hd3zh6c9pm1rbeqskzw3fbpt1jow 1635 0 27328 404727 2026-07-23T08:42:18Z Fausta Samaritani 15085 annu 1635 404727 wikitext text/x-wiki U '''1635''' (MDCXXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1610|1620|1630|1640|1650|1631|1632|1633|1634|1635|1636|1637|1638|1639}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1635 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1635] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] skto7dy3t1y6kdukkte5t2eyhpainp9 1636 0 27329 404728 2026-07-23T08:44:11Z Fausta Samaritani 15085 annu 1636 404728 wikitext text/x-wiki U '''1636''' (MDCXXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1610|1620|1630|1640|1650|1632|1633|1634|1635|1636|1637|1638|1639|1640}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1636 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1636] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] nkxgl1b90013t8w8sckvcrzvsrd2at2 1637 0 27330 404729 2026-07-23T08:45:37Z Fausta Samaritani 15085 annu 1637 404729 wikitext text/x-wiki U '''1637''' (MDCXXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1610|1620|1630|1640|1650|1633|1634|1635|1636|1637|1638|1639|1640|1641}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1637 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1637] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] njaa2mkde7nr98pab76nhp1en80k8ei 404730 404729 2026-07-23T08:53:15Z Fausta Samaritani 15085 file 404730 wikitext text/x-wiki U '''1637''' (MDCXXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1610|1620|1630|1640|1650|1633|1634|1635|1636|1637|1638|1639|1640|1641}} [[File:Siege of Breda in 1637 by Frederick Henry - Breda Obsessa et Expvgnata (J.Blaeu).jpg|thumb|350px|right|L'assediu di [[Breda]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1637 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1637] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] 88ljteweyfnvyf4ucbfc2xpjtknyaho