Wikipiideɛ dgawiki https://dga.wikipedia.org/wiki/A_Gamp%C9%9Bl%C9%9B_zu MediaWiki 1.47.0-wmf.9 first-letter Duoro bimbu zie Be o yoŋ Yeli Toma daana Toma daana yeli Wikipedia Wikipedia yeli Duoro kɔre Duoro kɔre yeli MediaWiki MediaWiki yeli Tɛmpileti Tɛmpileti yeli Sombo Sombo yeli Gbuli Gbuli yeli TimedText TimedText talk Module Module talk Event Event talk Nwonyo Zonnyɔge Tigiri 0 6487 62017 61510 2026-07-02T19:30:47Z Vision L1 19 62017 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q108392609}} [[Duoro kɔre:Ibi; Nwonyo Fishing Festival.jpg|thumb]] A '''Nwonyo Zonnyɔge Tigiri''' e la tigir naŋ taa diibu ko a noba naŋ be a Ibi [[Taraba State]], [[Nigeria]]. A [[lake]] bezie e la 5 kilometres North of Ibi community, e la yuoni zaa tigiri naŋ maŋ taa maaloo ko a Ibi ane a tempeԑle mine maŋ wa la a wa nyɔge zoma kyɛ lantaa. A [[lake]] e la a bakpoŋ naŋ be a [[west Africa]] o naŋ taa wigroŋ naŋ e 15 kilomitare ko a Benue River.<ref>{{Cite web|title=Nwonyo Fishing Festival, Festivals And Carnivals In Taraba State :: Nigeria Information & Guide|url=https://www.nigeriagalleria.com/Nigeria/States_Nigeria/Taraba/Nwonyo-Fishing-Festival-Taraba.html|access-date=2021-08-19|website=www.nigeriagalleria.com}}</ref> A yuori Nwonyo e la Sɔgle-zie ko kõɔ poɔ dombɛre faare teseŋ Ɛbaa, Weere, Hippopotamus ane a yagrong zaa zie.<ref>{{Cite web|date=2010-04-29|title=Taraba celebrates yet another Nwonyo fishing festival|url=https://www.vanguardngr.com/2010/04/taraba-celebrates-yet-another-nwonyo-fishing-festival/|access-date=2021-08-19|website=Vanguard News|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite web|title=Nwonyo Fishing Festival in Taraba State, Nigeria - Finelib.com Events|url=https://www.finelib.com/events/festivals/nwonyo-fishing-festival/252|access-date=2021-08-19|website=www.finelib.com}}</ref><ref>{{Cite web|date=2017-08-26|title=Nwonyo Fishing Festival {{!}} Hometown.ng™|url=https://hometown.ng/listing-item/nwonyo-fishing-festival/|access-date=2021-08-19|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite web|title=Nwonyo Fishing Festival, Festivals And Carnivals In Taraba State :: Nigeria Information & Guide|url=https://www.nigeriagalleria.com/Nigeria/States_Nigeria/Taraba/Nwonyo-Fishing-Festival-Taraba.html|access-date=2021-08-19|website=www.nigeriagalleria.com}}</ref> == '''Saadayel Yɛlɛ''' == '''Nwonye''' zume nyɔge tigiri e la bone naŋ be be yuomo naŋ pare 90, ona baŋ leɛ tuuli ka la o piilu zie, Buba Wurbo la wane a tigiri ŋa o piili a 1816 yuoni poɔ. O yoŋ la a neɛ ba naŋ da a Ibi teŋɛ poɔ,A yuori Nwonyo tɛgɛ la sɔgele fo toɔraa a yi donne faare eŋɛ aseŋ, koɔ poɔ donne aseŋ, ɛbaa, waabo, wɛ-duo ane a taaba gyamaa. Ba yeli ka saaŋkopare boma mine ayi bigiri a Nwonyo yelbiri ŋa tɛgɛ. A saaŋkompare bonseɛle danweɛ soba yeli ka o tɛgɛ la, bɛŋ teɛ puliŋ, kyɛ ka a saaŋkompare bonseɛle ayi soba meŋ yeli ka abode waabo ane a Jukun kɔkɔre poɔ.<ref>"Taraba celebrates yet another Nwonyo fishing festival". ''Vanguard''. Lagos, Nigeria. 2010-04-29. Retrieved 2021-08-19.</ref> A baa ŋa pare bammo piilu yi la a zuma nyɔgebo, banaŋ da maŋ nyɔge te tenne anaŋ poɔ baŋ naŋ nyɔgerɔ zuma, sɛre ka Buda a wa leɛ tigiri, a be ka tatenne noba maŋ wa paale ba oɔ ka nyɔge zuma dayeni yuoni zaa poɔ. A gyamaa poɔ zuma nyɔgebo danweɛ soba tigiri da di la Agbumanu II naaloŋ poɔ (1903 – 1915) yuoni poɔ, ka onaŋ la da e a tigiri meŋa, Ibi paaloŋ noba ane a Wukkari ane tatenne naŋ ŋmaa viiri.<ref>"Taraba celebrates yet another Nwonyo fishing festival". ''Vanguard''. Lagos, Nigeria. 2010-04-29. Retrieved 2021-08-19.</ref> A 1943 yuoni, Mallam Muhammadu Jikan Buba, naŋ kɔŋ o nyɔvore, Ibi naa la da iri Mallam Muhammadu sango ka onaŋ la baara baa (Sarkin Ruwa) naŋ yi (1931-1954) yuoni, ka o piili o toma a kaara noba banaŋ ba naŋ ba ko vuo kyɛ ka ba maŋ wa kpɛ a baa poɔ a na nyɔge zuma a yi yuoni bebiri na ba naŋ maŋ eŋ ko zume nyɔgebo a yuoni poɔ. Ona la maŋ ŋmɛ a daworo a yaare kyaare ne a zume nyɔge tigiri, o maŋ yoɔrɔ la viiri a baa wagere zaa ane potuuribo, ba e la a ŋaa ka ka zuma toɔ baa soŋ ka tigiri naŋ waana ka ba toɔ nyɛ zuma a nyɔgere a di ne a tigri. A ŋa yuomo naŋ gɛrɛ, 1954 yuoni poɔ, a noba naŋ da maŋ gaa a tiiri noɔre da doe la saa.<ref>"Taraba celebrates yet another Nwonyo fishing festival". ''Vanguard''. Lagos, Nigeria. 2010-04-29. Retrieved 2021-08-19.</ref> == Tgiri Yelerre == Nwonyo tigiri maŋ di uoni saŋa saa naŋ ba waana, a saŋa na a baa naŋ ba maŋ paale gyamaa.<ref>"Nwonyo Fishing Festival in Taraba State, Nigeria - Finelib.com Events". ''www.finelib.com''. Retrieved 2021-08-19.</ref> A tigiri ŋa diibu poɔ, yelerre gyamaa maŋ e o poɔ a yi a zuma nyɔgebo puoriŋ, a yelerre mine la, koɔ dugebu kyakya, seɛbo kyakya, yieluŋ kyakya, gbori mɔmbo kyakya, ane a taaba gyamaa.<ref>"Nwonyo Fishing Festival | Hometown.ng™". 2017-08-26. Retrieved 2021-08-19.</ref> Gboe la ka ba maŋ de nyɔgerɔ ne zuma, ba maŋ e la ŋaa ka ba gu ba meŋa yi donne faare a koɔ poɔ, aseŋ ɛbaa ane a taaba.<ref>"Taraba celebrates yet another Nwonyo fishing festival". ''Vanguard''. Lagos, Nigeria. 2010-04-29. Retrieved 2021-08-19.</ref> === Dakoreŋ yɛlɛ. === A 1954 yuoni poɔ, a tigiri yelerre da yɛlɛɛ la a tage nyɔge noba gyamaa a maŋ wane a tigiri ŋa diibu poɔ a yi a Aku Uka of Wukari ane o noba,  Mallam Adi Byewi, the Ukwe of Takum, Alhaji Ali Ibrahim, the Gara of Donga, Mallam Sambo Garbosa, ane Mallam I. D. Muhammed  banaŋ da la a nembɛrɛ naŋ so a Wukari federation yelerre kaabo zu.<ref>"Nwonyo Fishing Festival | Hometown.ng™". 2017-08-26. Retrieved 2021-08-19.</ref> A 1973 yuoni poɔ, a Wukari (da ba la kyebe bee a bee) k’a tigri kpaaroŋ maale ennemɛ, ba da nyɛ la sommo a yi ne a gɔbenɛnte naŋ da daŋ bebe  Benue/Plateau State paaloŋ poɔ ka o yuori di Mr. D. Joseph Gomwalk. A tigiri ŋa a yuoni ŋa poɔ da e la a tigiri kaŋa naŋ di soŋ ka o tɔ zaa ba kyebe, a tigiri ŋa wane koɔ, ane deɛnr yeltarrre gyamaa. Noba naŋ e nentegere da be la a tigiri ŋa diibu poɔ aseŋ,  Governor of Benue/Plateau, Mr. Joseph Gomwalk ane onaŋ naŋ da e  Col. Theophilus Danjuma, Col. M. D. Jega (1978), Brigadier A.R.A. Mahmud (1979) and a Governor naŋ be a  Gongola State Alhaji Abubakar Barde.   <ref>"Nwonyo Fishing Festival | Hometown.ng™". 2017-08-26. Retrieved 2021-08-19.</ref> A saŋa na poɔ, a tigiri ŋa diibu pãã da piili nyɛrɛ la nembɛrɛ o poɔ, a yi a wagere na poɔ la ka ba da nyɔge a zume kpoŋ o tɔ zaa naŋ da baŋ nyɔge a piili a tigri diibu zaa poɔ, kyɛ soba naŋ da nyɔge a zume kpoŋ ŋa da e la Sarkin Ruwa. A 1970 yuoni na poɔ, a zuŋkpoŋ na banaŋ da nyɔge tegeroŋ da e 60pounds, 1971 yuoni poɔ, Sarki ruwa, a zuŋkpoŋ banaŋ da nyɔge tegeroŋ meŋ da e la 175 pounds, ka 1973 yuoni poɔ k’a zuŋkpoŋ banaŋ da nyɔge meŋ tegeroŋ meŋ e 124 pounds. A wa tɔ 2008 yuoni poɔ, a tigiri da leɛ piili la ka Governor Danbaba Danfulani Suntai leɛre a tigiri yuori a gaa ne  International Fishing ane Cultural Festival. A kakyɛ kyuu  a yuoni yenaa na poɔ, a gɔbenɛnte da piilei la a  Taraba State Tourism Development Board (TSTDB), ane a tigiri diibu narebo. A 2009 tigiri, a tigiri da e la bone a gɔbenɛnte naŋ nare ka ba di, noba da ŋmɛ la nɔkpeɛne ka a yuoni ŋa tiger ŋa soma bee noma zuo o taaba zaa, o da e la tigiri gyamaa naŋ yi tatenne kyɛ wa ka ba wa nyɛ yelsaama ane bonseɛle. A tigiri ŋa da sereŋ e la a tigie kpoŋ yelmeŋa a dare na la k’a zume nyɔgeba da nyɔge a zume na ka o tegeroŋ ta 230kg o tɔ zaa daŋ ba nyɔge a paa na poɔ ziezaa . noba naŋ nenzuree mine meŋ da bebe a tigiri ŋa diibu poɔ la Senate President, Sen. David Mark, Governor Danbaba D. Suntai ane ba taaba mine bayi.  Admiral Murtala H. Nyako (rtd) of Adamawa State ane Alhaji Aliyu Akwe Doma of Nasarawa State. Noba naŋ da soŋ nare ka a tigiri ŋa di a MTN ane Zenith Baŋge ane a taaba gyamaa. A 2010 yuoni poɔ, a tigiri diibu da piili la a Kɛkɛŋmɛ kyuu beri lezare ne ayi poɔ, a tigiri ŋa da e la bone naŋ da taa yelerre gyamaa o poɔ aseŋ, saaŋkompare deɛne, wie zɔɔmɔ kyakya, gboe mɔmmo kyakya, koɔ dugebu kyakya ane a taaba gyamaa. Ka banaŋ nyɔge a zuma baare, aware mine fẽẽ poɔ, a Mr. Bulus Joshua la da e a neɛ naŋ di a zume nyɔge kyakya a nyɔge zume o tegeroŋ naŋ zuo o taa zaa, a zume ŋa tegroŋ da e la 318kg a yi o puoriŋ neɛ naŋ da tu o zu la, Mr. Dan Asabe Adata, o meŋ da nyɔge la zume ka o tegeroŋ e 297kg , a ata soba meŋ naŋ tu la  Mr. Jamila Baba, o meŋ da nyɔge la o zume kpoŋ ka o tegeroŋ e 195 kg. a yi a 2009 yuoni poɔ ba naŋ da nyɔge a ba zume kpoŋ ka o tegeroŋ e a 230kg na, Mr. Joshua’s toɔre ŋa o naŋ wa nyɔge la pããŋ e a zume a tigiri ŋa diibu poɔ anaŋ waana ŋaa ka neɛzaa daŋ ba la nyɔge a zume ŋa tɔ ka o tegeroŋ seŋ a 318kg ŋa. A saŋa na, a a paaloŋ Yidaadɔɔ naŋ da taa a naaloŋ  pɔge Mrs. Patience Jonathan la da a kyɔɔtaa ŋa, onaŋ da de a Kia Lɔɔre kyɔɔta ŋa a ko Mrs. Patience Jonathan naŋ da nyɔge a zume kpoŋ. A daare na a Nigeria Tourism Development Corporation (NTDC) da be a tigiri ŋa poɔ, a yi be a  The Director General, Segun Runsewe meŋ da bebe a tigiri ŋa diibu poɔ. A daare na a tigiri ŋa diibu poɔ, kyɔɔtaa gyamaa aseŋ, duoro mɔnsime, bompanne mɔnsime, kuriwie, zɔŋ ɛre mɔnsime, bɔl, nuri bɔl bonsuuri ane a taa ba gyamaa. Ba da poŋi la kaaya suuri ane zupile. A 2024 yuoni poɔ, a tigiri ŋa e la bone a Gov. Agbu Kefas kogizusoba naŋ da leɛ seŋ, a yuoni ŋa poɔ la ka ba da ko neɛ naŋ nyɔge a zume kpoŋ Honda Hennessy a kyɔɔta terebo bebri . Neɛ naŋ da tere a lɔɔre ŋa safoɔ la Rtd. General TY Danjuma.<ref>"Colours of Nwonyo". ''The Guardian''. Lagos, Nigeria. 2010-05-01. Retrieved 2021-08-19.</ref> == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] tj3zmyjrm23shy8nrfxfvh3xlziq53e Cabo Verde International Film Festival 0 6491 62060 57282 2026-07-03T07:16:17Z Vision L1 19 62060 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q76596977}} A '''Cabo Verde International Film Festival''' (CVIFF) e la sinii tigiri naŋ taa diibu ko [[Cinema of Cape Verde|Cape Verde]] naŋ da taa piiluu a 2010.<ref name="RFI-1">{{cite news|last1=Matos|first1=João|title=Sucesso do Festival Internacional de Cinema de Cabo Verde|url=http://www.rfi.fr/pt/cabo-verde/20171014-sucesso-do-festival-internacional-de-cinema-de-cabo-verde|access-date=27 November 2019|work=RFI|date=14 October 2017|language=dga}}</ref><ref name="SAPO-2">{{cite news|title=Cinema em Cabo Verde: A ambição de fazer um festival|url=https://muzika.sapo.cv/musica/novidades-musica/artigos/cinema-em-cabo-verde-a-ambicao-de-fazer-um-festival|access-date=27 November 2019|work=SAPO Muzika|date=4 April 2013|language=dga|archive-date=17 October 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201017215718/https://mag.sapo.pt/musica/novidades-musica/artigos/cinema-em-cabo-verde-a-ambicao-de-fazer-um-festival|url-status=dead}}</ref> {{As of|2018|September}}, kyaare a 200 sinii da taa la kaabo a tigiri poɔ.<ref>{{cite news|title=Selecionados os 16 filmes para a 9ª edição Festival Internacional de Cinema de Cabo Verde|url=https://muzika.sapo.cv/cinema/atualidade-cinema/artigos/selecionados-os-16-filmes-para-a-9a-edicao-festival-internacional-de-cinema-de-cabo-verde|access-date=27 November 2019|work=SAPO Muzika|date=12 September 2018|language=dga}}{{Dead link|date=November 2023|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}</ref> Kyɛ ka a CVIFF da taa kpeɛbo ko a tenne mine, sinii gyamaa zie naŋ da taa a peԑbo da yie a paaloŋ meŋɛ poɔ.<ref name="RFI-1" /> == Management == [[Duoro_kɔre:Suely_Neves_-_EducationUSA_Cape_Verde_(2016).jpg|thumb|Suely Neves in 2016]] CVIFF's executive producer la '''Suely Neves'''. Neɛ naŋ baare [[University of Massachusetts Amherst]],<ref name="Development-3">{{cite report|last1=van Stokkum|first1=Linde-Kee|title=More Mobility for Development!|date=June 2015|pages=14–15|url=https://www.foundationmaxvanderstoel.nl/uploads/tekstblok/fms_more_mobility_for_development.pdf|format=PDF|access-date=27 November 2019|publisher=Foundation Max van der Stoel|language=dga|archive-date=5 May 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190505123744/https://www.foundationmaxvanderstoel.nl/uploads/tekstblok/fms_more_mobility_for_development.pdf|url-status=dead}}</ref> O da sԑgԑԑ a o graduate thesis ko [[SIT Graduate Institute]] kyaare ne Cape Verde's deportation policies.<ref>{{cite news|last1=McInerney|first1=Katherine|title=Cape Verdean deportees import U.S. problems|url=https://www.dotnews.com/2008/cape-verdean-deportees-import-us-problems|access-date=27 November 2019|work=Dorchester Reporter|date=5 March 2008|language=dga}}</ref><ref>{{cite thesis|last1=Neves|first1=Suely Ramos|title=Connecting The Dots: What Is The Current Process For Reintegrating Cape Verdean Immigrants Deported From The United States?|journal=Capstone Collection|date=27 November 2007|issue=470|url=https://core.ac.uk/download/pdf/38679983.pdf|access-date=27 November 2019|language=dga|via=Core.ac.uk}} [https://digitalcollections.sit.edu/capstones/470/ alternate url]</ref> O da meŋ la e la project officer ko a [[International Organization for Migration]] ane 3x3 basketball coordinator.<ref name="Development-3" /><ref>{{cite web|title=Cape Verde eye exposure at FIBA 3x3 Africa Cup Qualifier in Benin|url=http://www.fiba.basketball/3x3africacup/qualifier/benin/news/cape-verde-eye-exposure-at-fiba-3x3-africa-cup-qualifier-in-benin|website=FIBA.basketball|access-date=27 November 2019|language=dga|date=15 August 2018}}</ref> == Ziiri mine liŋkiri == * {{official website|http://www.cviff.org/}} == Nimitɔɔre Karemmo == * {{cite news|last1=Santos|first1=Odair|title=Terminou festival de cinema de S. Maria em Cabo Verde|url=http://www.rfi.fr/pt/africa/20141019-terminou-festival-de-cinema-de-s-maria-em-cabo-verde|access-date=27 November 2019|work=RFI|date=19 October 2014|language=dga}} * {{cite news|title=Sal: 10ª edição do Cabo Verde International Film Festival acontece de 15 a 19 de Outubro – Inforpress|url=https://www.inforpress.cv/sal-10a-edicao-do-cabo-verde-international-film-festival-acontece-de-15-a-19-de-outubro/|work=Inforpress|date=19 August 2019|location=Praia|language=dga-GH|archive-date=21 May 2021|access-date=27 November 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20210521094817/https://inforpress.cv/sal-10a-edicao-do-cabo-verde-international-film-festival-acontece-de-15-a-19-de-outubro/|url-status=dead}} * {{cite news|title=Abertas inscrições para 9ª edição do Festival Internacional de Cinema|url=https://muzika.sapo.cv/cinema/atualidade-cinema/artigos/abertas-inscricoes-para-9a-edicao-do-festival-internacional-de-cinema|access-date=27 November 2019|work=SAPO Muzika|date=17 August 2018|language=dga}}{{Dead link|date=August 2025|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}} ==Sommo Yizie== [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] oajhdx2pykaagwhaipsffek0enxo5zd Carnival of Awussu 0 6507 62061 57235 2026-07-03T07:17:38Z Vision L1 19 62061 wikitext text/x-wiki A Carnival of Awussu tigri, bee French carnaval d'Aoussou, yuoni zaa tigri la ka ba maŋ di 24th of July a Sousse, Tunisia poɔ . ==Sommo Yizie== [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 39xrh726w69vosgl9d65zsi7qtd1g2o Ovia-Osese Tigiri 0 6511 62025 61132 2026-07-02T19:39:22Z Vision L1 19 62025 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q108365793}} Ovia-Osese e la yuoni zaa tigri kaŋa Ogori's deme naŋ maŋ di. A teŋɛ ŋa be la Ogori-Magongo local government area a Kogi state poɔ , naŋ be Nigeria. Ba kpeɛrɛ peɛle la Edo state ane a Yoruba's. A teŋɛ ŋa la maŋ di a Ovia-Osese tigri yuoni gbuli zaa ka ba de so ba bipɔgebilii eŋ kponoŋ kpeɛbo poɔ. Ba e la ko pɔgebilii na naŋ ba baŋ dɔɔ sɛre. A tigri ŋa soŋ kpaana la a bipɔgebilii ka ba tõɔ gu baminne taa vela. ==Sommo Yizie== [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 5n3nbtn3ncx29qaac0clv6t8ai60din Sharo Tigiri 0 6513 62028 61139 2026-07-02T19:44:31Z Vision L1 19 62028 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q108403159}} Sharo Tigiri gbɛɛ yaga Fulanis la maŋ di a Tigiri ŋa. Sharo e la Fulani kɔkɔ yelbiri ka ba maŋ de nyoore ne dɔɔ dɔɔloŋ kyɛ feɛ fo dɔɔloŋ. A Fulanis be la Northern Region of Nigeria poɔ. Ba maŋ di la a ŋa gbɛre boyi Fulani paaloŋ poɔ yuoni zaa, a dendeŋ soba maŋ uoni saŋa kyi ŋmaabo saŋa kyɛ ka a ayi sobɔ meŋ di wagre na Muslim naŋ maŋ di ba Eid-el-Kabir tigri . A tigri ŋa yelnyɔgeraa la ka ba nyoore dɔɔbilii ka ba tõɔ kpɛ dɔɔloŋ poɔ. ==Sommo Yizie== [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] h24j1kabh2glyhkqii2cd0jlabp0np5 62029 62028 2026-07-02T19:45:11Z Vision L1 19 62029 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q108403159}} '''Sharo Tigiri''' gbɛɛ yaga Fulanis la maŋ di a Tigiri ŋa. Sharo e la Fulani kɔkɔ yelbiri ka ba maŋ de nyoore ne dɔɔ dɔɔloŋ kyɛ feɛ fo dɔɔloŋ. A Fulanis be la Northern Region of Nigeria poɔ. Ba maŋ di la a ŋa gbɛre boyi Fulani paaloŋ poɔ yuoni zaa, a dendeŋ soba maŋ uoni saŋa kyi ŋmaabo saŋa kyɛ ka a ayi sobɔ meŋ di wagre na Muslim naŋ maŋ di ba Eid-el-Kabir tigri . A tigri ŋa yelnyɔgeraa la ka ba nyoore dɔɔbilii ka ba tõɔ kpɛ dɔɔloŋ poɔ. ==Sommo Yizie== [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] izgv6xi0bfbu7tfj97c6s52vk2i7bcl Ojude Oba Tigiri 0 6521 62020 61128 2026-07-02T19:33:48Z Vision L1 19 62020 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q20982117}} Ojude Oba (The King's Forecourt) e la dakoroŋ tigri ba naŋ maŋ di, A Yoruba noba naŋ yi Ijebu-Ode, tenkpoŋ kaŋa naŋ be Ogun State, Southwestern Nigeria. A yuoni zaa tigri ŋa maŋ piili la a Eid al-Kabir (Ileya) diibu puori beri ata daare , ba maŋ di la ka ba ko ba naa Royal Majesty, Awujale of Ijebuland gyeremɛ . A tigri ŋa yeleree kyaare la seeloŋ yɛlɛ ka ba maŋ di o Ijebuland ane Ogun State zaa gbuli poɔ. ==Sommo Yizie== [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] itq25t3rwy9i7y437cdukkykcg3dgpy 92Ogun FestivalOgun Festival 0 6526 62031 57303 2026-07-03T05:31:29Z InternetArchiveBot 38 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 62031 wikitext text/x-wiki '''Ogun tigiri''' waa la yuoni zaa tigiri ko a Yoruba noba naŋ yi a Ondo State, Nigeria paaloo a di kyaare Ogun, zɔɔzɔɔ kpoŋ soba, ka a Yoruba noba sage di ka ona la bɔɔre bee ŋmene denden soba naŋ wa a teŋgane ŋa. == Yelikori == A Yoruba damo diibo poɔ,<ref>{{Cite web|last=admin|title=ONDO CELEBRATES 2021 OGUN FESTIVAL|url=http://thesunshinesearchlight.com/dir/ondo-celebrates-2021-ogun-festival/|archive-url=https://web.archive.org/web/20220219190708/http://thesunshinesearchlight.com/dir/ondo-celebrates-2021-ogun-festival/|url-status=usurped|archive-date=February 19, 2022|access-date=2022-02-19|language=en-US}}https://web.archive.org/web/20220219190708/http://thesunshinesearchlight.com/dir/ondo-celebrates-2021-ogun-festival/</ref> Ogun daa waa la Naa ane Oranmiyan saa, ane dɛndɛn soba naŋ wa a teŋgane ŋa; o da de la soɔ ane baa maale sori ko ŋmemɛ zaa kyɛ a wa teŋgane ŋa zu.<ref>{{Cite web|last=Ebunoluwa|first=Akintoye|date=August 8, 2022|title=Ogun Festival|url=https://www.dailynewsreport.com.ng/2022/08/ogun-festival-explore-fun-and-scary.html|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20230216125111/https://www.dailynewsreport.com.ng/2022/08/ogun-festival-explore-fun-and-scary.html|archive-date=February 16, 2023|access-date=January 2, 2023|website=www.dailynewsreport.com.ng}}https://web.archive.org/web/20230216125111/https://www.dailynewsreport.com.ng/2022/08/ogun-festival-explore-fun-and-scary.html</ref> Ona la a baare maale nensaalaa ŋa a Obatala naŋ da maala na, a Yoruba ŋmene naŋ maŋ maala boma.<ref>{{cite book |last=Adeoye |first=C. L. |title=Ìgbàgbọ́ àti ẹ̀sìn Yorùba |publisher=Evans Bros. Nigeria Publishers |year=1989 |isbn=9781675098 |location=Ibadan |pages=254–259 |language=Yoruba}}''Adeoye, C. L. (1989). Ìgbàgbọ́ àti ẹ̀sìn Yorùba (in Yoruba). Ibadan: Evans Bros. Nigeria Publishers. pp.&nbsp;254–259.'' [[:en:ISBN_(identifier)|ISBN]]''&nbsp;''<bdi>9781675098</bdi>''.''</ref> Ona eŋ tigiri maŋ di a August bee September kyuu poɔ a Ondo State ane a Ekiti state ziiri mine.<ref>{{cite web|title=The Ogun Festival » Facts.ng|url=https://www.facts.ng/culture/festivals/the-ogun-festival/|website=Facts.ng|accessdate=12 January 2018|date=23 September 2014}}https://web.archive.org/web/20190917010420/https://www.facts.ng/culture/festivals/the-ogun-festival/</ref><ref name="bc">{{cite web|title=Ogun Festival|url=https://zodml.org/discover-nigeria/heritage-and-culture/ogun-festival#.Wlig8KinHIV|website=ZODML|accessdate=12 January 2018|language=en|archive-date=13 January 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180113094440/https://zodml.org/discover-nigeria/heritage-and-culture/ogun-festival#.Wlig8KinHIV|url-status=dead}}https://web.archive.org/web/20180113094440/https://zodml.org/discover-nigeria/heritage-and-culture/ogun-festival#.Wlig8KinHIV</ref><ref>{{cite news|title=HERITAGE: At Ogunnire Festival, Ire-Ekiti Remembers Ogun, God of Iron|url=http://westernpostnigeria.com/heritage-at-ogunnire-festival-ire-ekiti-remembers-ogun-god-of-iron/|accessdate=12 January 2018|work=Western Post News|date=17 August 2014}}http://westernpostnigeria.com/heritage-at-ogunnire-festival-ire-ekiti-remembers-ogun-god-of-iron/</ref><ref>{{cite web|title=[General] - IRE-EKITI: Town where Ogun, Yoruba god of iron, 'disappeared'|url=http://www.villagesquare.ng/xenforo/index.php?threads/ire-ekiti-town-where-ogun-yoruba-god-of-iron-disappeared.85260/|website=NVS XenForo|accessdate=12 January 2018|archive-date=1 November 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20231101122019/http://www.villagesquare.ng/xenforo/index.php?threads/ire-ekiti-town-where-ogun-yoruba-god-of-iron-disappeared.85260/|url-status=dead}}https://web.archive.org/web/20231101122019/http://www.villagesquare.ng/xenforo/index.php?threads/ire-ekiti-town-where-ogun-yoruba-god-of-iron-disappeared.85260/</ref> == Yelituuri mine == == Sommo yizie == [[Gbuli:Cultural festivals in Nigeria]] [[Gbuli:Yoruba festivals]] [[Gbuli:Festivals in Nigeria]] [[Gbuli:Dagaare]] oehz2cxgfymo3rjbjsiwv7jn03mdoig Eyibi Festival 0 6549 62068 57460 2026-07-03T07:22:49Z Vision L1 19 62068 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q108470714}} A '''Eyibi Tigri''' e la yuoni zaa bone kyaare lesiri ba naŋ maŋ di o Oke Eletu, "Ijede Local Council Development Area (LCDA) of Ikorodu Local Government of Lagos State, Southwest, Nigeria".[1] Ba maŋ tasɔga leɛ di la a tigri ŋa wagre kaŋa ka o e Eyibi/Eluku tigri ka o wulo "It showcases the community's rich Yoruba heritage", kyaare nɔlaŋ, emmaaroŋ, ane seelo maaloŋ yɛlɛ . A yeltuuri zaa maŋ kyaarɛɛ sããkonnoo, a tigri maŋ wane la nobɔ wa laŋtaa kyɛ meŋ vɛŋ ka ba lesiri naŋ baara soŋ soŋ. A Eluku ane a Agemo tige e la a Eyibi tigri a Ijebus deme meŋ naŋ maŋ kyaara dire tegetege lɛ.[2] == A 2024 yuoni Eyibi tigri diibu. == A 2024 yuoni Eyibi tigri maŋ piilee October kyuu beri pie ane anuu daare (15th) ane a "traditional Ituworo ceremony", ka ba maŋ wuo vaare laŋtaa a na de tu ne ne seɛ peero ane emmaaroŋ yeltuuri, a poɔ ziyuo maaloŋ yɛlɛ meŋ kyaare a paaloŋ. "The Eletu of Oke Eletu, Eletu Adeniyi Omotayo Ajayi, the traditional head of Oke Eletu" maŋ yeli la yɛlɛ kyaare tɔna na emmaaroŋ ane nɔlaŋ naŋ na baŋ wane a paaloŋ poɔ, lesiri yeltuuri, sããkomparɛɛ deɛne, ane sããkonnoo yeltuuri. == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] dgqsglj2oxg70nh77wrc8wcbs26slq2 List of festivals in Nigeria 0 7019 62010 61269 2026-07-02T19:12:10Z Vision L1 19 62010 wikitext text/x-wiki Tigiri a Nigeria poɔ maŋ kyaare la a Nigeria's nentɛɛtɛɛ ane ba lisiri tɛɛtɛɛ ane ba ŋmene puori parɛɛ mine sɛre ka a kiristabiiloŋ tigiri<ref>https://historicalnigeria.com/the-history-and-cultural-significance-of-nigerian-festivals/</ref> wa. A Kirista biiri tigiri<ref>https://web.archive.org/web/20221210115952/https://www.bolton.ac.uk/Chaplaincy/Worldviews/Festivals/ChristianFestivals.aspx#gsc.tab=0</ref> <ref>http://academic.brooklyn.cuny.edu/history/dfg/jesu/festxtn.htm</ref>ane a Yɛre tigiri maŋ di la ka a maŋ e a tuoraa lɛ ne a Nigeria deme bee a maŋ e la a tuoraa lɛ ne a noba<ref>http://www.onlinenigeria.com/festivals/</ref>. A Nigerian Tourism Development Corporation tonnuore tona ne la a gɔbenenti ka na zɛŋɛ a ba sããkonnoo tigiri ka o du, ka ba vɛŋ ka a tigiri e nimipɛle zie naŋ na waa na ne libie<ref>https://books.google.com/books?id=VFONkYzHco8C&pg=PA243</ref>. Tigiri a Nigeria poɔ gaŋ la 365 a yi gɔbenenti kpambire naŋ kaa a yelyaga ane ba lisiri yɛlɛ zie, Lai Mohammed. A Nigerian gɔbenenti tona la ka o leɛre a tigiri ama naŋ na tuo maŋ wuli na lisiri tɛɛtɛɛ ba naŋ taa<ref>https://leadership.ng/fg-to-produce-compendium-of-cultural-festivals-minister/</ref><ref>https://independent.ng/nigeria-compiling-list-of-festivals-nationwide-to-boost-tourism-minister/</ref> == List of festivals in Nigeria == === Gama tigiri === * Port Harcourt Book Festival<ref>https://www.vanguardngr.com/2012/10/port-harcourt-festival-of-book-from-world-book-capital/</ref> * Lagos Book and Art Festival (LABAF)<ref>https://web.archive.org/web/20221214202749/https://www.lagosbookartfestival.org/</ref> * Kaduna Book And Art Festival (KABAFEST)<ref>https://www.kabafest.ng/</ref> * Aké Arts and Book Festival<ref>https://akefestival.org/</ref> * Nigeria International Book Fair (NIBF)<ref>https://guardian.ng/art/nigeria-international-book-fair-goes-virtual/</ref> * Chinua Achebe Literary Festival<ref>https://guardian.ng/news/obi-lauds-young-writers-for-preserving-achebes-literary-legacies/</ref> === Sini tigiri Nigeria poɔ === Meŋ la nyɛ: Category:Film festivals in Nigeria * Abuja International Film Festival<ref>https://filmfreeway.com/ABUJAINTERNATIONALFILMFESTIVAL</ref> * Africa International Film Festival (film)<ref>https://www.afriff.com/</ref> * Eko International Film Festival (film)<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_festivals_in_Nigeria#cite_ref-EKOIFF_16-1</ref> * Kaduna International Film Festival (film) * African Smartphone International Film Festival (film)<ref>https://africansmartphonefilmfest.com/African-Smartphone-International-Film-Festival/</ref> * Lights, Camera, Africa! * Village Arts & Film Festival (VILLAFFEST)<ref>http://www.villaffest.org/</ref><ref>https://www.vanguardngr.com/2020/10/dallas-based-film-maker-kelechi-eke-brings-villaffest-to-owerri/</ref> === Yiele tigiri Nigeria poɔ === See also: Category:Music festivals in Nigeria * Baràà Ma Jalàm Festival * Calabar Carnival * Carniriv * Felabration * Gidi Culture Festival * Kamti Festival * Star Mega Jam * Nupe Day Festival * Rhythm Unplugged * Lagos International Jazz Festival (LIJF) * Livespot X Festival * NATIONS RHYTHM FESTIVAL, Nigeria * Mainland BlockParty === Gɔɔloŋ tigiri Nigeria poɔ === * Life In My City Art Festival * Things Fall Apart Festival === Sããkonnoo tigiri Nigeria poɔ === Meŋ la nyɛ: Category:Cultural festivals in Nigeria * Amaseikumor Festival * Omabe Festival * Afan National Festival * The Afro Street Festival * Njuwa Fishing Festival * Nwonyo Fishing Festival * Ikeji Arondizuogu Festival * Agila Social and Economic Carnival * Akata Benue Fishing Festival * Annang Festival of Art and Culture * Argungu Fishing Festival * Ovia-Osese Festival * Ayet Atyap annual cultural festival * Ariginya Festival * Aworoko Festival * Badagry Festival * Bala Baràà ma Jalàm cultural festival * Bauchi State Festival of Arts and Culture * Carniriv Festival * Durbar festival * Osun-Osogbo Festival * Eyo festival * Egwu Ogba * FESTAC 77 * Golibe Festival * Kaiama Gani Festival * Gidi Culture Festival * Igogo Festival * Igue Festival * Imo Carnival * Sharo Festival * Imo Awka festival * Ikeji Arondizuogu * Ijakadi Festival, common to the people of Offa town * Iromo Festival in Igede Ekiti * King Koko Festival * Lagos Black Heritage Festival * Leboku * Machina Annual Cultural Festival (MACUF) * Nibo Carnival * Nchaka Festival * Nollywood Cultural Heritage Festival * Nupe Day Festival * Kayo-Kayo Festival * Opu Nembe Festival * Opobo Nwaotam Boat Regatta Festival * Ofala Festival * Ogwashi Ukwu Carnival * Ojude Oba festival * Olojo Festival * Oro Festival * Lagos Carnival * Unyeada fishing festival * Osori Osos * Oronna Festival * Sango Festival * Songs of Nigeria Festival (SONIFES) * Yam Festival * New Yam Festivals in Nigeria * Ocho Festival * Ogani Festival Common to the Igala people of Kogi state, specifically those from the Ankpa axis * Ito Ogbo festival * Mmanwu Festival * Ijele Festival * Mbà Boli Festival Mambilla, Taraba State, Nigeria. Celebrated annually in November and serially across the Mambilla Plateau. It marks the completion of the maize harvest (kuum-ngwuoni) and Thanksgiving. * Mbà Katii Festival, Mambilla, Taraba State, Nigeria. This is celebrated in December and goes around the Mambilla Plateau. All Mambilla Cultural festivals are serial festivals that move from one village to another on the minor Sabbath of the next village in the series. === A mine === * Lagos Games Festival (LGF) * Lagos Photo Festival * Mr Hobby Appreciation Festival * Potiskum Writers Association Schools Festival (POWASFEST) * Tiger Street Food Festival * Bole Festival == '''Sommo yizie''' == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 257t5clk0aqnbnr132rrz7rp6iv8tnc 62011 62010 2026-07-02T19:20:50Z Vision L1 19 62011 wikitext text/x-wiki Tigiri a Nigeria poɔ maŋ kyaare la a Nigeria's nentɛɛtɛɛ ane ba lisiri tɛɛtɛɛ ane ba ŋmene puori parɛɛ mine sɛre ka a kiristabiiloŋ tigiri<ref>https://historicalnigeria.com/the-history-and-cultural-significance-of-nigerian-festivals/</ref> wa. A Kirista biiri tigiri<ref>https://web.archive.org/web/20221210115952/https://www.bolton.ac.uk/Chaplaincy/Worldviews/Festivals/ChristianFestivals.aspx#gsc.tab=0</ref> <ref>http://academic.brooklyn.cuny.edu/history/dfg/jesu/festxtn.htm</ref>ane a Yɛre tigiri maŋ di la ka a maŋ e a tuoraa lɛ ne a Nigeria deme bee a maŋ e la a tuoraa lɛ ne a noba<ref>http://www.onlinenigeria.com/festivals/</ref>. A Nigerian Tourism Development Corporation tonnuore tona ne la a gɔbenenti ka na zɛŋɛ a ba sããkonnoo tigiri ka o du, ka ba vɛŋ ka a tigiri e nimipɛle zie naŋ na waa na ne libie<ref>https://books.google.com/books?id=VFONkYzHco8C&pg=PA243</ref>. Tigiri a Nigeria poɔ gaŋ la 365 a yi gɔbenenti kpambire naŋ kaa a yelyaga ane ba lisiri yɛlɛ zie, Lai Mohammed. A Nigerian gɔbenenti tona la ka o leɛre a tigiri ama naŋ na tuo maŋ wuli na lisiri tɛɛtɛɛ ba naŋ taa<ref>https://leadership.ng/fg-to-produce-compendium-of-cultural-festivals-minister/</ref><ref>https://independent.ng/nigeria-compiling-list-of-festivals-nationwide-to-boost-tourism-minister/</ref> == List of festivals in Nigeria == === Gama tigiri === * Port Harcourt Book Festival<ref>https://www.vanguardngr.com/2012/10/port-harcourt-festival-of-book-from-world-book-capital/</ref> * Lagos Book and Art Festival (LABAF)<ref>https://web.archive.org/web/20221214202749/https://www.lagosbookartfestival.org/</ref> * Kaduna Book And Art Festival (KABAFEST)<ref>https://www.kabafest.ng/</ref> * Aké Arts and Book Festival<ref>https://akefestival.org/</ref> * Nigeria International Book Fair (NIBF)<ref>https://guardian.ng/art/nigeria-international-book-fair-goes-virtual/</ref> * Chinua Achebe Literary Festival<ref>https://guardian.ng/news/obi-lauds-young-writers-for-preserving-achebes-literary-legacies/</ref> === Sini tigiri Nigeria poɔ === Meŋ la nyɛ: Category:Film festivals in Nigeria * Abuja International Film Festival<ref>https://filmfreeway.com/ABUJAINTERNATIONALFILMFESTIVAL</ref> * Africa International Film Festival (film)<ref>https://www.afriff.com/</ref> * Eko International Film Festival (film)<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_festivals_in_Nigeria#cite_ref-EKOIFF_16-1</ref> * Kaduna International Film Festival (film) * African Smartphone International Film Festival (film)<ref>https://africansmartphonefilmfest.com/African-Smartphone-International-Film-Festival/</ref> * Lights, Camera, Africa! * Village Arts & Film Festival (VILLAFFEST)<ref>http://www.villaffest.org/</ref><ref>https://www.vanguardngr.com/2020/10/dallas-based-film-maker-kelechi-eke-brings-villaffest-to-owerri/</ref> === Yiele tigiri Nigeria poɔ === See also: Category:Music festivals in Nigeria * Baràà Ma Jalàm Tigiri * Calabar Carnival * Carniriv * Felabration * Gidi Culture Tigiri * Kamti tigiri * Star Mega Jam * Nupe Day Tigiri * Rhythm Unplugged * Lagos International Jazz Festival (LIJF) * Livespot X Tigiri * NATIONS RHYTHM FESTIVAL, Nigeria * Mainland BlockParty === Gɔɔloŋ tigiri Nigeria poɔ === * Life In My City Art Festival * Things Fall Apart Festival === Sããkonnoo tigiri Nigeria poɔ === Meŋ la nyɛ: Category:Cultural festivals in Nigeria * Amaseikumor Tigiri * Omabe Tigiri * Afan National Tigiri * The Afro Street Tigiri * Njuwa Fishing Tigiri * Nwonyo Zonnyɔge Tigiri * Ikeji Arondizuogu Tigiri * Agila Social and Economic Carnival * Akata Benue Zonnyɔge Tigiri * Annang Festival of Art and Culture * Argungu Zonnyɔge Tigiri * Ovia-Osese Tigiri * Ayet Atyap annual cultural festival * Ariginya Tigiri * Aworoko Tigiri * Badagry Tigiri * Bala Baràà ma Jalàm cultural festival * Bauchi State Festival of Arts and Culture * Carniriv Tigiri * Durbar tigiri * Osun-Osogbo Tigiri * Eyo tigiri * Egwu Ogba * FESTAC 77 * Golibe tigiri * Kaiama Gani Tigiri * Gidi Yipɔge Tigiri * Igogo Tigiri * Igue Tigiri * Imo Carnival * Sharo Tigiri * Imo Awka tigiri * Ikeji Arondizuogu * Ijakadi Festival, common to the people of Offa town * Iromo Festival in Igede Ekiti * King Koko Tigiri * Lagos Black Heritage Tigiri * Leboku * Machina Annual Cultural Festival (MACUF) * Nibo Carnival * Nchaka Tigiri * Nollywood Cultural Heritage Festival * Nupe Bebiri Tigiri * Kayo-Kayo Tigiri * Opu Nembe Tigiri * Opobo Nwaotam Boat Regatta Tigiri * Ofala Tigiri * Ogwashi Ukwu Carnival * Ojude Oba tigiri * Olojo Tigiri * Oro Tihiri * Lagos Carnival * Unyeada zonnyɔge tigiri * Osori Osos * Oronna Tigiri * Sango Tigiri * Songs of Nigeria Festival (SONIFES) * Wao Tigiri * Wɔpaalaa tigiri Nigeria poɔ * Ocho Tigiri * Ogani Festival Common to the Igala people of Kogi state, specifically those from the Ankpa axis * Ito Ogbo tigiri * Mmanwu tigiri * Ijele tigiri * Mbà Boli Festival Mambilla, Taraba State, Nigeria. Celebrated annually in November and serially across the Mambilla Plateau. It marks the completion of the maize harvest (kuum-ngwuoni) and Thanksgiving. * Mbà Katii Festival, Mambilla, Taraba State, Nigeria. This is celebrated in December and goes around the Mambilla Plateau. All Mambilla Cultural festivals are serial festivals that move from one village to another on the minor Sabbath of the next village in the series. === A mine === * Lagos Games Festival (LGF) * Lagos Enfuomo Tigiri * Mr Hobby Appreciation Festival * Potiskum Writers Association Schools Festival (POWASFEST) * Tiger Street Food Festival * Bole Tigiri == '''Sommo yizie''' == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] a589hcm78l0viza3gj353tnsl9hmmkg Year of Return, Ghana 2019 0 7020 62040 61393 2026-07-03T06:44:59Z Vision L1 19 62040 wikitext text/x-wiki A '''Year of Return, Ghana 2019''' da e la tigiri a Ghana gɔbenenti naŋ maale laŋ ne a noba naŋ be a US poɔ a taa lammo kaŋa ka ba boɔlɔ Adinkra laŋgboli naŋ da boɔrɔ ka maŋ dɔrɔ a African noba naŋ be a naasaalepaaloŋ gaŋ a zaa a US ka ba maŋ wa a Africa gaŋ a zaa Ghana, ka ba wa kpeɛrɛ kyɛ de libie eŋ a Ghana yaako poɔ, a Blaxit noba kyɛlɛɛ mine.<ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Inside-Afrochella-Ghana-s-answer-to-Coachella-741867</ref> A tigiri fa piili ne a Ghanaa yidandɔɔ Nana Akufo-Addo a September 2018 a Washington, D.C.poɔ ka o lammo ko a Africans noba naŋ be naasaalepaaloŋ ka ba laŋ ne a Africa noba. == Sããma == Sheila Jackson Lee la da leɛ teɛre a yeli ŋa ane a yuomo 400 Years a African-American History Commission Act ba naŋ da maale a bɛŋɛ ŋa a Congress a yuoni 2017. American deɛdeɛnɛ kyɛ la sini maala Michael Jai White da wa la Ghana a yuoni 2018 baaroo poɔ. Noba naŋ ta 40 kyɛ e a African noba naŋ be a naasaalepaaloŋ da poɔɛ la a "Full Circle Festival", naŋ boɔrɔ ka boɔle saama ka ba wa a tenne. A noba la kyɛ ba zaa naane. which aimed to attract visitors to the country. * Idris Elba * Boris Kodjoe * Naomi Campbell * Anthony Anderson * Kofi Kingston * Adrienne-Joi Johnson * Steve Harvey * Cardi B * T.I. * Ludacris * Rick Ross * Akon * Rosario Dawson * Diggy Simmons * Jidenna * Michael Jai White * Nicole Ari Parker * Conan O'Brien * Koffee * Sam Richardson == Events == * Afrochella * Afro Nation * Back To Our Roots Tour * Detty Rave * Decemba to Rememba * Crusade 4 * Bliss on the hills * Live X Festival * The Waakye summit * Afrochic Diaspora Festival * Potomanto Art Festival * Accra Under the Stars * The Black Gala * Gold Coast Experience * AkwaabaUK * Black Is Black * PineXGinja * Meet The Moon Girls * Polo Beach Club * JD music festival - Djsky * Panafest == Meŋ la nyɛ == * African Americans in Ghana * Back-to-Africa movement * Diaspora tourism * Door of Return * Genealogy tourism (Africa) * Return to roots * Right of return (Ghana) * Detty December == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] d5z8s3xmona5utfy7recbad5naz3v84 Waare Tigiri (Aburi) 0 7021 62039 61214 2026-07-03T06:44:17Z Vision L1 19 62039 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q98608922}} '''Yam Festival''' e la yuoni zaa tigiri naŋ maŋ taa diibu yi a Naa ane o noba naŋ be a Aburi Traditional Area a Eastern Region, [[Ghana]].<ref>{{Cite web|title=Yamsfest in Aburi. - BM Archives|url=https://www.bmarchives.org/items/show/72289|access-date=2020-08-24|website=www.bmarchives.org}}</ref><ref>{{Cite web|title=Culture|url=https://ghana.peacefmonline.com/ghana/culture/|access-date=2020-08-24|website=ghana.peacefmonline.com}}</ref><ref>{{Cite web|date=2019-08-02|title=Akuapem Odwira Festival 2019 begins on September 16|url=https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/NewsArchive/Akuapem-Odwira-Festival-2019-begins-on-September-16-768841|access-date=2020-08-24|website=www.ghanaweb.com|language=dga}}</ref> Gbɛɛ yaga September kyuu poɔ la ba maŋ di o.<ref name=":0">{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-24|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|title=GhanaReview International--- Ghana Tourism|url=http://ghanareview.com/festivals2.html|access-date=2020-08-24|website=ghanareview.com}}</ref> == O diibu == A tigiri saŋa, saama maŋ baŋ ponno la bondiiri and dãã. A tendeme maŋ yɛre la a saakombonsuuri a taa kpaaroŋ zemmo neŋ a Naa. Boŋmeɛre ane seɛre meŋ maŋ bebe la.<ref>{{Cite web|title=Major Festivals|url=http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaembassyiran.com}}</ref> == Tɔnɔ == A tigiri ŋa diibu ananso la la ba wuli a wapaalaa deɛbo ane a Ntoa, a ba bondeɛre ŋmemɛ.<ref>{{Cite web|title=Yam Festival at Aburi|url=https://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Yam+Festival+at+Aburi|access-date=2020-08-24|website=TheFreeDictionary.com}}</ref><ref name=":0" /> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 7w7y8kjdegzz0m5pqkzm9b90khutlx2 Yagle-Kuure Tigiri 0 7022 62037 61215 2026-07-03T06:40:58Z Vision L1 19 62037 wikitext text/x-wiki '''Yagle-Kuure Festival''' e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu yi a noba naŋ be a Tindongsobligo naŋ peɛle a [[Bolgatanga]] a [[Upper East Region]], [[Ghana]]. O maŋ taa la diibu a January ane February kyue poɔ.<ref>{{Cite web|date=22 January 2003|title=Tindonsobligos celebrate Yagle-Kuure Festival|url=https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/NewsArchive/Tindonsobligos-celebrate-Yagle-Kuure-Festival-31884|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaweb.com|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Upper West Region|url=https://touringghana.com/upper-west-region/|access-date=2020-08-21|website=touringghana.com|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite web|publisher=National Commission on Culture – Ghana|title='Use festivals to promote culture, social identify'|url=http://www.s158663955.websitehome.co.uk/ghanaculture/mod_print.php?archiveid=584|access-date=2020-08-21|website=www.s158663955.websitehome.co.uk}}</ref><ref>{{Cite web|title=Tindonsobligos celebrate Yagle-Kuure Festival|url=https://www.modernghana.com/news/30292/tindonsobligos-celebrate-yagle-kuure-festival.html|access-date=2020-08-21|website=Modern Ghana|language=dga}}</ref> == O diibu == A tigiri saŋa, a paaloŋ deme maŋ taa la kpaamo kaŋa kyaare vūū nyigebo te gaŋ a zaa teebo pare ane sacred grove.<ref>{{Cite web|date=2 March 2006|title=People of Tindonsobligo celebrate Yagle-Kuure Festival|url=https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/People-of-Tindonsobligo-celebrate-Yagle-Kuure-Festival-100307|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaweb.com|language=dga}}</ref> == Tɔnɔ == A tigiri ŋa maŋ taa la diibu yi a yiri noba ka a wulo bareka puoraa korɔ a ŋmemɛ yi bondigyamaa ba naŋ ko ba zuiŋ kyɛ meŋ la gu ba soŋ a yuoni poɔ.<ref>{{Cite web|title=Kuure Festival – FIANDAD GHANA LIMITED|url=https://www.fiandadghanalimited.com/kuure-festival/|access-date=2020-08-21|language=dga-GH|archive-date=2021-08-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20210809112902/https://www.fiandadghanalimited.com/kuure-festival/|url-status=dead}}</ref> == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 4zsogp3lp45p2ksg84acm88c2jqowoz 62038 62037 2026-07-03T06:42:28Z Vision L1 19 62038 wikitext text/x-wiki '''Yagle-Kuure Festival''' e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu yi a noba naŋ be a Tindongsobligo naŋ peɛle a [[Bolgatanga]] a [[Upper East Region]], [[Ghana]]. O maŋ taa la diibu a January ane February kyue poɔ.<ref>{{Cite web|date=22 January 2003|title=Tindonsobligos celebrate Yagle-Kuure Festival|url=https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/NewsArchive/Tindonsobligos-celebrate-Yagle-Kuure-Festival-31884|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaweb.com|language=dga}}</ref><ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Upper West Region|url=https://touringghana.com/upper-west-region/|access-date=2020-08-21|website=touringghana.com|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite web|publisher=National Commission on Culture – Ghana|title='Use festivals to promote culture, social identify'|url=http://www.s158663955.websitehome.co.uk/ghanaculture/mod_print.php?archiveid=584|access-date=2020-08-21|website=www.s158663955.websitehome.co.uk}}</ref><ref>{{Cite web|title=Tindonsobligos celebrate Yagle-Kuure Festival|url=https://www.modernghana.com/news/30292/tindonsobligos-celebrate-yagle-kuure-festival.html|access-date=2020-08-21|website=Modern Ghana|language=dga}}</ref> == O diibu == A tigiri saŋa, a paaloŋ deme maŋ taa la kpaamo kaŋa kyaare vūū nyigebo te gaŋ a zaa teebo pare ane sacred grove.<ref>{{Cite web|date=2 March 2006|title=People of Tindonsobligo celebrate Yagle-Kuure Festival|url=https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/People-of-Tindonsobligo-celebrate-Yagle-Kuure-Festival-100307|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaweb.com|language=dga}}</ref> == Tɔnɔ == A tigiri ŋa maŋ taa la diibu yi a yiri noba ka a wulo bareka puoraa korɔ a ŋmemɛ yi bondigyamaa ba naŋ ko ba zuiŋ kyɛ meŋ la gu ba soŋ a yuoni poɔ.<ref>{{Cite web|title=Kuure Festival – FIANDAD GHANA LIMITED|url=https://www.fiandadghanalimited.com/kuure-festival/|access-date=2020-08-21|language=dga-GH|archive-date=2021-08-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20210809112902/https://www.fiandadghanalimited.com/kuure-festival/|url-status=dead}}</ref> == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] plflphm8eprkoqehxvy1mukkdfxircj World Damba Tigiri 0 7023 62035 61224 2026-07-03T06:38:09Z Vision L1 19 62035 wikitext text/x-wiki '''World Damba Festival''' e la Damba tigiri a Northern Ghana poɔ ka Ghana noba mine naŋ kpeɛrɛ a tenne gyamaa ma di o. ''World Damba'' ''tigiri da piili di la a yuoni'' 1999 a Louisville, Kentucky<ref>http://greatafricanists.blogspot.com/2012/11/normal-0-false-false-false.html</ref> <ref>http://www.sclou.org/index.php?id=266</ref>poɔ. London la da biŋ a noba a yuoni 2012. A tembɛrɛ mine meŋ naŋ da biŋ a tigiri la Boston a Massachusetts, Amsterdam, ane Brussels<ref>https://web.archive.org/web/20140325012419/http://worlddamba2012.org/</ref>. == Timeline of events == 2023: Cologne - Germany (related images on Wikimedia Commons) 2021: New Jersey - United States<ref>https://diamondfmonline.com/u-s-dagbon-diaspora-celebrate-damba-festival/</ref> 2019: Madina Greater Accra - Ghana<ref>https://newsghana.com.gh/madina-dagomba-community-marks-damba-festival/</ref> 2012: London - United Kingdom<ref>https://web.archive.org/web/20120902032222/http://twimovies.com/latest-additions/12058-city-face-limited-to-organize-london-damba-2012-festival.html</ref><ref>https://web.archive.org/web/20140325014830/http://www.spyghana.com/damba-festival-hits-london/</ref>, Boston Massachusetts - United States<ref>http://somerville.patch.com/groups/arts-and-entertainment/p/ev--world-damba-festival-2012-tufts</ref> 1999: Louisville Kentucky - United States == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 27bipxri50v399vbevfyh9l71nuztut Willa Tigiri 0 7026 62034 61249 2026-07-03T06:37:20Z Vision L1 19 62034 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q98593180}} '''Willa Festival''' e la yuoni zaa tigiri naŋ maŋ taa diibu ko a noba naŋ be Takpo naŋ be a Nadowli desekyere a [[Upper West Region]] a [[Ghana]].<ref>{{Cite web|title=Visit Ghana {{!}} UPPER WEST REGION|url=https://visitghana.com/attractions/upper-west-region/|access-date=2020-08-23|website=Visit Ghana|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite web|title=Upper West Region|url=https://cwsa.gov.gh/upper-west-region-3/|access-date=2020-08-23|website=Community Water and Sanitation Agency|language=dga-GH}}</ref> O maŋ taa diibu a April kyuu.<ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-23|website=www.easytrackghana.com}}</ref> Noba gyamaa maŋ yeli ka o maŋ taa la diibu a March.<ref>{{Cite web|title=National Commission on Culture - Ghana - Upper West Region|url=http://www.s158663955.websitehome.co.uk/ghanaculture/mod_print.php?sectionid=530|access-date=2020-08-23|website=www.s158663955.websitehome.co.uk}}</ref> == O Diibu == A tigiri diibu saŋa, saama maŋ baŋ nyɛ la vuo a poŋ seɛmaa ane daa. A noba maŋ yɛre la saakonnoŋ bonsuuri a taa zemmo neŋ a naa. Ba meŋ maŋ taa la seɛre ane boŋŋmeɛre.<ref>{{Cite web|title=Major Festivals|url=http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaembassyiran.com|archive-date=2020-09-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20200926072838/http://ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals|url-status=dead}}</ref>.<ref>{{Cite web|title=Willa Festival: Embracing heritage and spirituality in Takpo|url=https://ghanaremembers.com/stories/events/willa-festival-embracing-heritage-and-spirituality-in-takpo.html|access-date=2025-03-18|website=GhanaRemembers|language=dga}}</ref> == Tɔnɔ == A tigiri ŋa diibu ananso la ka ba puori a ŋmemɛ bareka yaane , a sɔrre gɔɔbu a Wilaa shrine.<ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Upper East Region|url=https://touringghana.com/upper-east-region/|access-date=2020-08-23|website=touringghana.com|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite web|title=The Upper West Region of Ghana - ghanagrio.com - ghanagrio.com|url=https://ghananation.com/tourism/The-Upper-West-Region.php|access-date=2020-08-23|website=ghananation.com|language=dga}}</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] f9ggfskiyk0rb21mvpebhi3qr1ddoa2 St. Louis African Arts Tigiri 0 7027 62032 61252 2026-07-03T06:33:55Z Vision L1 19 62032 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q7589552}} {{Short description|Festival in the United States of America}}A '''St. Louis African Arts Festival''' (meŋ naŋ e '''STLAAF''' bee '''St. Louis African Arts Fair''') e la yuoni zaa arts ane cultural festival naŋ be a St. Louis, Missouri, naŋ maŋ taa eebo a 1991. A STLAAF e la beri ata kpaaroŋ naŋ da taa eebo a Memorial Day weekend.<ref name="autogenerated1">Best Festival - 2010, St. Louis African Arts Festival <http://www.riverfronttimes.com/bestof/2010/award/best-festival-1101992/></ref><ref>St. Louis African Arts Festival, Program Description (official website) <http://stlafricanartsfest.com/index.html></ref> A African Arts Festival e la a a maaloo ko a St. Louis African Heritage Association, Inc. A St. Louis African Heritage Association, Inc. Da taa la piiluu a 1995 a da tonɔ dɔgereba toma kyaare a kpaaroŋ ko STLAAF naŋ e not-for-profit organization.<ref name="autogenerated1" /> == Yelkorɔ == A St. Louis African Arts Festival da piilee 1991 a da e artistic ane cultural arm ko a African Studies Association's 34th Annual Conference<ref>African Studies Association, Rutger's University (official website) <http://www.africanstudies.org/></ref> naŋ da taa diibu ko a Washington University a St. Louis. A tigiri yeltuuri da taa la eebo ko a Greater St. Louis. == Kpaaroŋ == A St. Louis African Arts Festival la a zikpoŋ na be a Washington University a St. Louis. Cynthia L. Cosby, Manager ko Special Projects ane Program Coordinator kyaare a Black Alumni Council ko Washington University a St. Louis,<ref>Black Alumni Council, Washington University in St. Louis <http://bac.wustl.edu/></ref> la a tigiri piiluu zie. == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] mvcqa4go740j1ttx42hpaf9sl0t0ti4 Opobo Nwaotam Tigiri 0 7033 62023 61276 2026-07-02T19:37:36Z Vision L1 19 62023 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q133752663}} '''Opobo Nwaotam Tigiri''' e la a saakommo tigiri na maŋ taa diibu ko a Opobo kingdom ka ba tage a saama ane a tendeme lantaa. A '''Opobo Nwaotam Tigiri''' maŋ maale taa la diibu a 25 December yuoni zaa a Port Harcourt te kyɛ a Kɔseɛraa bebiri yoŋ. A tigiri meŋ maŋ ba taa la diibu a 31st December ane 1st January yuoni zaa ka ba de bamenne gaaneŋ a yuompaala, a saakommo tigiri yizie la a Ibani noba waaloŋ. A saakonnoŋ tigiri ŋa maŋ taa la diibu a yiri saazuŋ ka a yiri saazuŋ mɔɔ do saa bee ba do saa.<ref>{{Cite web|last=Solate|first=Emmanuel|date=2024-08-02|title=Opobo Nwaotam Festival: A Vibrant Festival in Opobo, Rivers State, Nigeria.|url=https://medium.com/@showlatefilmsproduction/opobo-nwaotam-festival-a-vibrant-festival-in-opobo-rivers-state-nigeria-e8b3359331d1|access-date=2025-03-17|website=Medium|language=dga}}</ref><ref>{{Cite web|last=ago|first=salvadornkparain Cross Culture • 3 years|date=2021-10-27|title=Introducing The Nwaotam Cultural Dance: An Experience of Cultural Tourism|url=https://hive.blog/hive-181017/@salvadornkpara/introducing-the-nwaotam-cultural-dance|access-date=2025-03-17|website=Hive|language=en}}</ref> == Yizie == A '''Opobo Nwaotam tigiri''' na baŋ taa la gbɛre beɛroo te gaa Ndoki a Abia State. A noba naŋ be a Ndoki da taa la yel-laŋ-erre neŋ a noba naŋ be a Ibani Bonny ane a Opobo.<ref>{{Cite web|last=Solate|first=Emmanuel|date=2024-08-02|title=Opobo Nwaotam Festival: A Vibrant Festival in Opobo, Rivers State, Nigeria.|url=https://medium.com/@showlatefilmsproduction/opobo-nwaotam-festival-a-vibrant-festival-in-opobo-rivers-state-nigeria-e8b3359331d1|access-date=2025-03-17|website=Medium|language=dga}}</ref><ref>{{Cite web|last=ago|first=salvadornkparain Cross Culture • 3 years|date=2021-10-27|title=Introducing The Nwaotam Cultural Dance: An Experience of Cultural Tourism|url=https://hive.blog/hive-181017/@salvadornkpara/introducing-the-nwaotam-cultural-dance|access-date=2025-03-17|website=Hive|language=dga}}</ref> == Enfuomo == <gallery mode="packed" heights="120" caption="[[c:category:Images From Uke Nwaotam Groups In Wiki Niger Delta Heritage Collective|Uke Nwaotam festival]]"> Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_28.jpg Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_38.jpg Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_10.jpg Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_03.jpg Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_27.jpg </gallery> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] hjafy78g1952j219vuz495pua572xtb 62024 62023 2026-07-02T19:38:14Z Vision L1 19 62024 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q133752663}} '''Opobo Nwaotam Tigiri''' e la a saakommo tigiri na maŋ taa diibu ko a Opobo kingdom ka ba tage a saama ane a tendeme lantaa. A '''Opobo Nwaotam Tigiri''' maŋ maale taa la diibu a 25 December yuoni zaa a Port Harcourt te kyɛ a Kɔseɛraa bebiri yoŋ. A tigiri meŋ maŋ ba taa la diibu a 31st December ane 1st January yuoni zaa ka ba de bamenne gaaneŋ a yuompaala, a saakommo tigiri yizie la a Ibani noba waaloŋ. A saakonnoŋ tigiri ŋa maŋ taa la diibu a yiri saazuŋ ka a yiri saazuŋ mɔɔ do saa bee ba do saa.<ref>{{Cite web|last=Solate|first=Emmanuel|date=2024-08-02|title=Opobo Nwaotam Festival: A Vibrant Festival in Opobo, Rivers State, Nigeria.|url=https://medium.com/@showlatefilmsproduction/opobo-nwaotam-festival-a-vibrant-festival-in-opobo-rivers-state-nigeria-e8b3359331d1|access-date=2025-03-17|website=Medium|language=dga}}</ref><ref>{{Cite web|last=ago|first=salvadornkparain Cross Culture • 3 years|date=2021-10-27|title=Introducing The Nwaotam Cultural Dance: An Experience of Cultural Tourism|url=https://hive.blog/hive-181017/@salvadornkpara/introducing-the-nwaotam-cultural-dance|access-date=2025-03-17|website=Hive|language=dga}}</ref> == Yizie == A '''Opobo Nwaotam tigiri''' na baŋ taa la gbɛre beɛroo te gaa Ndoki a Abia State. A noba naŋ be a Ndoki da taa la yel-laŋ-erre neŋ a noba naŋ be a Ibani Bonny ane a Opobo.<ref>{{Cite web|last=Solate|first=Emmanuel|date=2024-08-02|title=Opobo Nwaotam Festival: A Vibrant Festival in Opobo, Rivers State, Nigeria.|url=https://medium.com/@showlatefilmsproduction/opobo-nwaotam-festival-a-vibrant-festival-in-opobo-rivers-state-nigeria-e8b3359331d1|access-date=2025-03-17|website=Medium|language=dga}}</ref><ref>{{Cite web|last=ago|first=salvadornkparain Cross Culture • 3 years|date=2021-10-27|title=Introducing The Nwaotam Cultural Dance: An Experience of Cultural Tourism|url=https://hive.blog/hive-181017/@salvadornkpara/introducing-the-nwaotam-cultural-dance|access-date=2025-03-17|website=Hive|language=dga}}</ref> == Enfuomo == <gallery mode="packed" heights="120" caption="[[c:category:Images From Uke Nwaotam Groups In Wiki Niger Delta Heritage Collective|Uke Nwaotam festival]]"> Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_28.jpg Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_38.jpg Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_10.jpg Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_03.jpg Duoro_kɔre:Images_from_Uke_Nwaotam_Groups_display_27.jpg </gallery> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] hi7j8rwwoykh2xl5j75gq3edaq0yvzl Live at the Pan-African Festival 0 7034 62012 61278 2026-07-02T19:21:52Z Vision L1 19 62012 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q6656941}} '''''Live at the Pan-African Festival''''' e la a live recording ko Archie Shepp's a da taa maaloo yi [[Algiers]] a July 29–30, 1969, be a free jazz kpaaroŋ naŋ da taa daanoo yi North African yielŋmeɛreba gyamaa. == Track listing == ''A yiele zaa na taa tutaaloŋ yi Shepp.'' # "Brotherhood na be Ketchaoua" (Archie Shepp) – 15:55 # "We Have Come Back" ([[Ted Joans]], Archie Shepp) – 31:19 == Noba == * Archie Shepp – tenor saxophone * Clifford Thornton – cornet * Grachan Moncur III – trombone * Dave Burrell – piano * Alan Silva – bass * Sunny Murray – drums * Ted Joans – poet * Don Lee – poet * Algerian ane Tuareg musicians – shawms ane percussion ==Sommo Yizie== [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 1149e0b8b4s4wrkx5bi0zmwm4gdsk6l Songs of Nigeria Tigiri 0 7035 62030 61281 2026-07-02T19:48:13Z Vision L1 19 62030 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q108266042}} '''Songs of Nigeria Festival''' (SONIFES) e la a tigiri naŋ be Nigeria yelboɔraa naŋ e tɛɛtɛɛloŋ wulibu naŋ be Nigeria's cultural heritage azuiŋ naŋ waana neŋ emmaaroŋ zemmo ko a noba naŋ be a Nigeria yineŋ art ane saakonnoŋ yel-erre mine.<ref>{{Cite news|title=Songs of Nigeria Festival Archives|url=https://guardian.ng/tag/songs-of-nigeria-festival/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-10|newspaper=[[The Guardian (Nigeria)|The Guardian]]|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite news|date=2018-05-09|title=Boss Mustapha, Victoria Aguiyi Ironsi to speak at Songs of Nigeria 2018|url=https://www.sunnewsonline.com/mustapha-aguiyi-ironsi-songs-nigeria/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-10|newspaper=[[The Sun (Nigeria)|The Sun]]|language=dga-GH}}</ref> == Yelkorɔ mine == A yiele ko a Nigeria Festival (SONIFES) da taa la eebo a 2009 neŋ a yelboɔrɔ ka ba laŋ saakonnoŋ a paaloŋ zaa lantaa a k'a e deɛne a Nigerian yiele.<ref name=":0">{{Cite news|date=2018-10-19|title=SONIFES Promises A Cocktail of Art Forms|url=https://www.thisdaylive.com/index.php/2018/10/19/sonifes-promises-a-cocktail-of-art-forms/|access-date=2021-08-10|newspaper=[[This Day]]|language=dga-GH}}</ref> A Executive Secretary kyaare a yiele Nigeria Festival (SONIFES) da la Chuks Akamadu.<ref name="guardian.ng">{{Cite news|date=2018-11-04|title=SONIFES holds November 15, preaches strength in diversity|url=https://guardian.ng/art/sonifes-holds-november-15-preaches-strength-in-diversity/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-10|newspaper=[[The Guardian (Nigeria)|The Guardian]]|language=dga-GH}}</ref> A 10th edition yiele Nigeria Festival (SONIFES) da taa la diibu neŋ gɔɔloŋ tɛɛtɛɛ a 2018 neŋ innovations gyamaa naŋ da taa tage waabo a da vɛŋ a tigiri k'o da e limelight.<ref name=":0" /> == 2018 Yiele Edition ko Nigeria Festival == A 2018 yiele edition ko Nigeria Festival (SONIFES) naŋ da taa eebo a Thursday, November 15, 2018 a Shehu Yar'Adua centre a [[Abuja]], Nigeria.<ref name="guardian.ng" /> A tigiri da laŋɛɛ nutegere deme ane gɔbena noba, nutegere deme bamine naŋ da bebe a tigiri da la: a gɔbena gansɛgerɛ federation (SGF), Boss Mustapha ane a pɔge ko a dɛndɛŋ sogyare nendeɛrɛ ko a state, Victoria Aguiyi-Ironsi da bebe la a da yeli yɛlɛ kyaare a 2018 edition tigiri.<ref>{{Cite news|date=2018-05-09|title=Boss Mustapha, Victoria Aguiyi Ironsi to speak at Songs of Nigeria 2018|url=https://www.sunnewsonline.com/mustapha-aguiyi-ironsi-songs-nigeria/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-10|newspaper=[[The Sun (Nigeria)|The Sun]]|language=dga-GH}}</ref> A Executive Secretary ko a SONIFES, Chuks Akamadu meŋ da wulee ka a 2018 edition ko a Tigiri yelboɔrɔ la nɔmmo ane lantaa k'a yelnyɔgeraa da e '''Harnessing the beauty of our diversity<ref>{{Cite news|title=Why 2018 SONIFES Would Be Addressing Unity In Diversity|url=https://dailytrust.com/why-2018-sonifes-would-be-addressing-unity-in-diversity|newspaper=[[Daily Trust]]}}</ref> Seven Up Bottling company was also an official sponsor of the 2018 festival''.<ref name="guardian.ng" /> == Meŋ kaa kyɛ == * Tige na be Nigeria == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] hr5sz9lff4l1ccn4n7urapd49llvswl Ogwu Ekpeye 0 7036 62019 61283 2026-07-02T19:33:07Z Vision L1 19 62019 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q118874500}} '''Ogwu Ekpeye''' e la a saakom tigiri naŋ taa diibu a Ekpeye deme a Rivers State.<ref name=":0">{{Cite web|last=|first=|date=2020-09-09|title=PROCLAMATION OF OGWU EKPEYE (EPKEYE NEW YAM FESTIVAL 2020)|url=https://bochnewsng.com/2020/09/09/proclamation-of-ogwu-ekpeye-epkeye-new-yam-festival-2020/|access-date=2023-05-16|website=[[Boch News]]|language=dga-GH}}</ref> O maŋ taa la diibu yuoni zaa<ref name=":0" /> kyɛ meŋ e daanoo ko a pɔgeyaare dɛndɛŋ deme dɔgebo.<ref>{{Cite web|title=Ogwu Ekpeye|url=https://speakekpeyefluently.com/2021/09/25/ogwu-ekpeye/|access-date=2023-05-12|website=speakekpeyefluently.com|archive-date=2023-05-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20230512090212/https://speakekpeyefluently.com/2021/09/25/ogwu-ekpeye/|url-status=dead}}</ref> Ka ba naŋ na piili a tigiri, a monarch, naŋ e Eze Igbu Ubie a Ubie kingdom a be a Ahoada West Local Government Area, Eze Maxwell A. Okpokiri, maŋ ŋ'ɛ yaare la a duoruu, a yi be puoriŋ ba maŋ taa la saakondeɛne meŋ teseŋ visitations, folklores, festival rites, masquerade wulibu ane amk.<ref>{{Cite news|last=Tide|first=The|date=2021-09-27|title=Monarch Proclaims Ogwu Ekpeye Festival|url=https://www.thetidenewsonline.com/2021/09/27/monarch-proclaims-ogwu-ekpeye-festival/|location=Port Harcourt, Nigeria|access-date=2023-05-12|newspaper=[[The Tide (Nigeria)|The Tide]]|language=dga-GH}}</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] gxjsjkoxzjgtj2x37bonjak1byya9av Odunde Tigiri 0 7038 62018 61286 2026-07-02T19:31:32Z Vision L1 19 62018 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q16913628}} A '''Odunde Festival''' e la bebiryeni tigiri a street market na boɔrɔ ka African-American nɔmmo bebe a African diaspora. O da yie saakonnoŋ naŋ be Yoruba noba a [[Nigeria]] kyaare a yuompaala diibu ko a Yoruba calendar bee Kọ́jọ́dá, naŋ na maŋ taa diibu a June (Òkudù) a Gregorian calendar. K da eɛ a a sogaŋ ko a Grays Ferry Avenue ane South Street a U.S. city ko Philadelphia, Pennsylvania. Ruth Arthur a.e Lois Fernandez da la a noba naŋ piili a Odunde festival. Ruth da kpie la o naŋ da e yuomo 64 a 1997. Kyɛ Lois meŋ da kpi 81 a 2017. == Yelkorɔ == A Odunde tigiri taa la diibu piiluu a Philadelphia a 1975. Lois Fernandez ane o zɔmeŋɛ Ruth Arthur da kyɔɔre la a Odunde tigiri. O da taa la eebo a April 1975,<ref name="Harris">{{cite web|last1=Harris|first1=Christina Afia|title=ODUNDE Festival|url=http://philadelphiaencyclopedia.org/archive/odunde-festival/|website=The Encyclopedia of Greater Philadelphia|accessdate=15 March 2018}}</ref><ref name="2Mazenko">{{cite news|last1=Mazenko|first1=Elizabeth|title=Odunde Festival closes the streets for its 38th anniversary|url=http://thekey.xpn.org/2013/06/07/odunde-festival-closes-the-streets-for-its-38th-anniversary/|accessdate=14 March 2018|work=WXPN|date=June 7, 2013|archive-date=March 15, 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180315195921/http://thekey.xpn.org/2013/06/07/odunde-festival-closes-the-streets-for-its-38th-anniversary/|url-status=dead}}</ref> a "Oshun Festival".<ref name="Harris" /> A yelboɔraa da la ka ba da laŋ kyɛ vɛŋ nensɔgela saakonnoŋ da saa kyaare yelkori ane saakonnoŋ.<ref name="Hunter">{{cite book |last1=Hunter |first1=Marcus Anthony |url=https://books.google.com/books?id=TMHcDciM3kMC&pg=PA196 |title=Black citymakers: how the Philadelphia negro changed urban America |date=2013 |publisher=Oxford University Press |isbn=9780199948130 |location=Oxford |pages=170, 196–202 |accessdate=14 March 2018}}</ref> A tigiri da piilee neŋ $100 yi neighborhood kyeɛroŋ.<ref name="Gregg">{{cite news|last1=Gregg|first1=Cherri|title=Oshunbumi Fernandez, Caring Through Culture and Odunde 365|url=http://philadelphia.cbslocal.com/2013/05/13/oshunbumi-fernandez-caring-through-culture-and-odunde-365/|access-date=14 March 2018|work=CBS Philly|date=May 13, 2013}}</ref> A tigiri ŋa da la a tigikpoŋ na be a African diibu a east coast ko a United States. O da taa la eebo a June. A tigiri da tage laŋɛɛ Africans na be a tendaa gbuli lamboe zaa lantaa, te paale Africa, Brazil, ane ziiri mine naŋ kɔlage a United States.<ref name="Jenkins">{{cite news|last1=Jenkins|first1=Kristina|title=Our Guide To The Odunde Festival, Set To Bring A Celebration Of African-American Culture To South Street West This Sunday, June 9|url=http://www.uwishunu.com/2013/06/our-guide-to-the-odunde-festival-set-to-bring-a-celebration-of-african-american-culture-to-south-street-west-this-sunday-june-9/|access-date=14 March 2018|work=UWISHUNU Philadelphia|date=June 6, 2013}}</ref> Duoruu yi WXPN, "... a piili neŋ all-inclusive spiritual yeltuuri a Schuylkill River, a tigiri da piilee 10 a.m. te tɔ 8 p.m., k'a noba gyamaa yɛre lesiri bonsuuri, African bondiiri, ane art ne craft vendors a tendaa gbuli zaa poɔ."<ref name="Mazenko">{{cite news|last1=Mazenko|first1=Elizabeth|title=Odunde Festival closes the streets for its 38th anniversary|url=http://thekey.xpn.org/2013/06/07/odunde-festival-closes-the-streets-for-its-38th-anniversary/|access-date=14 March 2018|work=WXPN|date=June 7, 2013|archive-date=March 15, 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180315195921/http://thekey.xpn.org/2013/06/07/odunde-festival-closes-the-streets-for-its-38th-anniversary/|url-status=dead}}</ref> Tigiri tori kaŋa zaa da ba bebe 2020.<gallery> Duoro_kɔre:OdundeFestivalGraysFerry.jpg|Odunde Festival 2013 kyaare a Grays Ferry Avenue </gallery> == Meŋ kaa kyɛ == * African-American neighborhood == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] == Ziiri mine liŋkiri == * [http://odundefestival.org/ ODUNDE365] Official festival website r7ypsf7a1kbd7cpc153karpeqdqmnyu World Festival of Black Arts 0 7046 62036 61371 2026-07-03T06:38:48Z Vision L1 19 62036 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q1069508}} '''World Black Arts Tigiri, (''' French Tigiri Modial des Art Negres) onaŋ neŋ la ka ba boɔlɔ FESMAN bee FMAN, o e la tigiri kaŋa na maŋ de kyuu gbuli kyɛ ka baŋ toɔ di o bare a Afrika paaloŋ poɔ. A tigigi ŋa maŋ taa yelerre gyamaa o poɔ, aseŋ; bommaale, yipɔge yeltarre, yieluŋ, sinii, anaŋ zaaa naŋ ŋmaa viiri a Afrika zaa.<ref>Ige, Tofarati (2024-08-26). "Obasanjo, Odinga, others attend FESTAC Africa Festival opening ceremony". ''The Punch''. Retrieved 2025-12-09.</ref> == Negro Art-Daker 1966 tigiri Danweɛŋ soba == A tigiri ŋa diibu da nare la a ŋa Pan-Afrika tigiri diibu na, a yi be a tigiri ŋa diibu poɔ kyakya maŋ bebe a deɛne ane seɛre poɔ.<ref>"Dinner in the Dark: Sh10,000-per-plate journey into world of the blind". ''Daily Nation''. 2024-09-08. Retrieved 2025-12-09.</ref> A sinii maala kaŋa naŋ di William Greaves da  maale la Negro Art tendaazaa tigiri danweɛŋ soba a 1968 yuoni poɔ. Italian dawori ŋmeɛrɛ kaŋa naŋ di Sergio Borelli da maale tigiri kaŋa ka ba boɔlɔ De Daker (1966)<ref>togoscoop (2024-08-29). "Kenya/FESTAC Afrique, un festival panafricain qui ravive l'esprit d'unité et célèbre la diversité". ''TOGO SCOOP | Nous redonnons un sens aux scoops.'' (in French). Retrieved 2025-12-09.</ref> poɔ a sinii ŋa ta ŋa mitiri 50 na. Senegalee sinii maale ennɛ kaŋa meŋ naŋ di Paulin Soumanou Vieyra meŋ da maale la  ''Le Sénégal au festival national des arts nègres'' (1966).<ref>Borelli, Caterina (10 August 2015). "'Festival mondial des arts nègres'- 'World Festival of Black Arts' by Sergio Borelli, 50 min". Retrieved 8 March 2018 – via Vimeo.</ref><ref>"African Presences I: Music in Africa » Pan-African Festivals". ''musc265.blogs.wesleyan.edu''. Retrieved 8 March 2018.</ref> Sinii maale ennɛ , USSR, Irina Venzher ane Leonid Makhnaɔh, meŋ da da de la Russian kɔkɔre a maale pummu Appuku (Ritmi Afriki) a kyaare ne a tigiri. === Summary === The First World Festival of Black Arts (French: ''Premier Festival Mondial des Arts Noirs'')  bee '''World Festival of Negro Arts''' (French: ''Festival mondial des arts nègres'') da di la a Dakar, a Seenegal paaloŋ a 1966 yuoni, kɛkɛŋmɛ kyuu beri yeni te tɔ o eri lezare ne anaare, a Leopold Segar Senghor naŋ da e a a paaloŋ yidaadɔɔ ane a United Nation Eduɔational, Scientific, ane Culture Organization (UNESCO)<ref>"1st World Festival of Negro Arts, Dakar, April 1-24, 1966: Colloquium: Function and Significance of African Negro Art in the Life of the People and for the People, March 30-April 8, 1966; 1968". ''unesdoc.unesco.org''. Retrieved 8 March 2018.</ref> a pãã paale a French gɔnenɛnte la da lantaa a soŋ ka a tigiri ŋa nyɛ maaloo bee diibu.Noba naŋ da wa a tigiri ŋa diibu zie bee poɔ da ta ŋa noba 2,500 naŋ yi a Afrika tenne poɔ a wa a pãã pale a tuuri meŋ poɔ aseŋ  US, Brazil, The Caribbean, France, ane the United Kingdom<ref>Murphy, 2016, pp. 3 & 4.</ref> . A tigiri ŋa da wuli la lɛ nensɔgelɔ saaŋkonooŋ, yieluŋ, bommaale, sinii, ane seɛre.<ref>"First World Festival of Negro Arts. U.S. Committee Records", New York Public Library.</ref> A tigiri ŋa da la a danweɛŋ soba a gɔbenɛnte naŋ de a paaloŋ libie eŋ ka ba maale ne, a tigiri ŋa da wuli la sinii maaleba, yieluŋ kyeɛrebɛ, sɛgesɛerebɛ naŋ ŋmaa viiri a Afrikan paaloŋ zaa poɔ.<ref>"World Festival of Negro Arts". ''tate.org.uk''. Archived from the original on 15 July 2015. Retrieved 19 October 2023.</ref> A saŋa Leopold Sengar naŋ da e a dakogi zu soba, a tigiri yelnyɔgeraa da la ka ba ŋmɛ Afrikan saaŋkonoŋ yelerre ka yi gbaŋgbale ka noba baŋ. A tigiri ŋa yelkoŋ zaa la ka ba vɛŋ ka a tuure paaloŋ ane a Afrikan paaloŋ noba taa nɔlaŋ, A tigiri ŋa da la a danweɛŋ soba a gɔbenɛnte naŋ de a paaloŋ libie eŋ ka ba maale ne, a tigiri ŋa da wuli la sinii maaleba, yieluŋ kyeɛrebɛ, sɛgesɛerebɛ naŋ ŋmaa viiri a Afrikan paaloŋ zaa poɔ. A saŋa Leopold Sengar naŋ da e a dakogi zu soba, a tigiri yelnyɔgeraa da la ka ba ŋmɛ Afrikan saaŋkonoŋ yelerre ka yi gbaŋgbale ka noba baŋ. A tigiri ŋa yelkoŋ zaa la ka ba vɛŋ ka a tuure paaloŋ ane a Afrikan paaloŋ noba taa nɔlaŋ, a maŋ vɛŋ la ka paaloŋ noba wuli ba gɔɔloŋ<ref>Ratcliff, Anthony J. (February 2014). "When ''Négritude'' Was In Vogue: Critical Reflections of the First World Festival of Negro Arts and Culture in 1966" (PDF). ''Journal of Pan African Studies''. '''6''' (7): 172. Retrieved 7 February 2025.</ref> A saŋa o naŋ da nare ka ba na di a tigiri, Dakar da leɛ kaa la a paaloŋ zaa libie poɔ a kpɛ a be a iri soŋ nw ka a  tigiri toɔ di. Dakar da ŋmaa sopaala, a ŋmaa alopelaa lebaa zie, kyɛ naŋ ŋmaa a tigiri diibu dire ayi, ka anaŋ la; – the Theatre National Daniel Sorano ane a Musée Dynamique a ko a saama naŋ na wa tigiri ŋa ba naŋ waana ka ba di. Dakar da maaleŋ maale la zie aseŋ a naayiri, a be banaŋ maŋ ŋmaa ba sɛrɛ, Dakar Cathedral, Dakar Town Hall, ane zenziiri gyamaa kyaare ne a tigiri ba naŋ waana ka ba di.<ref>Murphy, 2016, p. 21.</ref> === A naŋ kyogi gɛrɛ === A tigiri diibu da piili ne bebie anii ane (co-organized by UNESCO) lammo, banaŋ daŋ wa a tere ba kyɔɔtaa banaŋ taa kyaare ne a tigiri ŋa, a kyɔɔtaa terebo soŋ ŋa da kyaare la a Negro Art yɛlɛ. a kyɔɔtaa ŋa da e la  National Assembly Building [Povey, 1966, p. 5]. A  tigiri piilu, President Senghor's la danweɛŋ  soba, naŋ da yele yɛlɛ, “ onaŋ wa bare la ka Negritude ameŋ tu” a bama naŋ wa yele yɛlɛ bare la ka Langston Hughes ane o taaba mine pãã piili ka ba dire dɛmɛ a kyaare ne a boma na banaŋ taa wa ne ka ba ko ba.<ref>Ratcliff, 2014, p. 177.</ref> Kyɛ a kyuu bebie anaŋŋ zaa naŋ paaŋ kyɛre, a saama banaŋ zaa na paaŋ wa tigiri de la a paaloŋ zaa a yɔɔrɔ, a gɛrɛ zisaama banaŋ daŋ ba nyɛ. A  Cinema Palace da iri la sinii paala kaŋa  Musée Dynamique showcased national art naŋ maale kyɛ ka Theatre National Daniel Soran seɛseɛrebɛ meŋ te seɛrɛ, ka deɛne ane jazz gigs  le laare ziezaa. A tendaazaa sɛrɛ direbe meŋ da ko tere la kyɔɔta a Daniel Sorano Theater [Povey, 1966, p. 6] die na poɔ. Noba banaŋ da ŋmɛ a kyakya ŋa yelwiiri yele kaŋa naŋ di  Tchicaya U Tam'si [France] ane  Wole Soyinka [Nigeria] onaŋ la da ba  nyɛ a kyɔɔta mine. === US naŋ poɔ a tigiri diibu poɔ === A North American committee organized US meŋ da lanne ba la a tigiri diibu. Neɛ naŋ da de ne ba weɛŋ ka ba wa a tigiri diibu la H. Alwynn Innes-Brown (president) ane John A. Davis (vice president) naŋ yi a American paaloŋ a be a Afrika saaŋkompare naŋ zeŋ.<ref>Ratcliff, 2014, p. 173.</ref> Ba naŋ na soŋ ka US nobatoɔ poɔ a tigiri ŋa diibu poɔ soŋ, a Senegalee saama wederɛ, ieluŋ kyɛɛrɛ kaŋa naŋ di  Mercer Cook, ane  French Literature scholar Ousmane Diop Socé<ref>Murphy, 2016, p. 20.</ref> banaŋ da tuori de ba. A US noba naŋ da wa ba da soŋ ne ba la libie, ba da kaa iri la o soba a ko o ¢150,000, kyɛ paaŋ meŋ da kaa iri ba wederɛ onaŋ da e a US kogi zu soba President Lyndon B. Johnson ane o pɔge ka banaŋ e a ba nembɛrɛ kyɛ e a ba wederebɛ a ba poɔ a tigiri ŋa diibu zie, a noba mine naŋ da poɔ ka ba gaa a tigiri ŋa diibu wagere ŋa la  Ralph Bunche, Alvin Ailey, Marian Anderson, Fred O'Neal, Leontyne Price, Sidney Poitier, Hale Woodruff, Ossie Davis, Duke Ellington, Langston Hughes, Margaret Danner, Rosa Guy, Katherine Dunham, Arthur Mitchell, and William Warfield. === A tigiri yelkyɛre === Aneazaa ka noba da yeli ka a tigiri di la soŋ, ane noba 50, 000 naŋ gaa lantaa a tigiri ŋa diibu poɔ, kyɛ yelkyerre mine meŋ bebe a da ba nyɛ kpɛzie, noba naŋ e gane zanne bɛrɛ da be a tigri ŋa diibu poɔ a zuiŋ ba nyɛ yelba senne mine. A yelkaŋa la ba da naŋ wono la tuo ne paati paati yeltarre ane a Afrikan  Liberation yɛlɛ meŋ da kpɛ soŋ. A tigiri di gaa baaroo ba da inni la a lɛ nempeɛle naŋ de a teŋa a dɔgerɔ ba yɛlɛ, ba tori la a wulo ba saaŋkonnoŋ a vɛŋ ka paati ane a paaloŋ laafeɛloŋ ne ba libyɛlɛ zaa  te pɔge. A tigri da e la bone banaŋ yeli ka o ba soma bonso e nembɛrɛ naŋ yi ziiri yoŋ la ka ba da tere vuo ka ba wa di a tigri, a ne meŋ a kyɔɔtaa bana da terɛ, a e ŋa sɛre ka ba na ko neɛ kyɔɔtare, see ka noba mine paa sage sɛre kyɛ ka a kyɔɔtaa na ba ta o soba. Black scholars such as Afro-Brazilian writer Abdias do Nascimento da e la noba toŋ soŋ kyɛ banaŋ meŋ la noba ba naŋ da mɔŋ kyɔɔtaa a yi nembɛrɛ na ba tere noɔre na. contemporary musicians and radical Black scholars from America aseŋ; James Brown  meŋ da ba nyɛ a vuo na poɔ a US noba banaŋ are a US naŋ wa a tigri diibu. [[Duoro kɔre:Stamp of Congo, Republic (Brazzaville) - 1966 - Colnect 674765 - World Festival of Negro Arts.jpeg|none|thumb]] [[Duoro kɔre:Stamp of Congo, Republic (Brazzaville) - 1966 - Colnect 674653 - World Festival of Negro Arts.jpeg|thumb]] [[Duoro kɔre:Stamp of Congo, Republic (Brazzaville) - 1966 - Colnect 674652 - World Festival of Negro Arts.jpeg|none|thumb]] == Continuing Tigiri == === Algiers, 1969 === A zie ŋa naŋ tu a kyɛ poɔ la a  ''Festival panafricain d'Alger 1969'' === Lagos, 1977 yuoni poɔ. ===                Atikile meŋa : '' FESTAC 77'' A 1977 yuoni poɔ, yuompaala kyuu beri pie ne anuu (15), a World Festival of Black Arts or '''Black and African Festival of Arts and Culture''' — banaŋ boɔlɔ a '''FESTAC '77''' da di la, a tigri ŋa da di la a Lagos, a Nigeria paaloŋ poɔ, a saŋa na,  Olusegun Obasanjo la da e a ba paaloŋ yidaadɔɔ bee a a paaloŋ zaa kogi zu soba. A yuoni ŋa poɔ, noba naŋ da wa lantaa di a tigiri ŋa da la noba 17,000 naŋ paaloŋ bee tatenne 50 poɔ a wa lantaa. A yuoni ŋa poɔ tigri ŋa diibu da e la a tendaazaa tigiri kpoŋ kaŋa naŋ da di.<ref>"FESTAC '77 - 2nd World Black & African Festival of Arts - NaijaPositive.com". ''naijapositive.myfastforum.org''. 25 May 2007. Retrieved 8 March 2018.</ref> A yieluŋ kyeɛrebɛ naŋ dawa a tigiri ŋa diibu saŋa la  Stevie Wonder, Ted Joans, the Sun Ra Arkestra, ane Donald Byrd naŋ yi US paaloŋ poɔ, Tabu Ley ane Franco meŋ naŋ yi Congo paaloŋ, Gilberto Gil meŋ naŋ yi Brazil paaloŋ poɔ, Bembeya Jazz National meŋ naŋ yi Guinea, ane Louis Moholo, Dudu Pukwana, ane Miriam Makeba me South Africa.<ref>"The History of the World Festival of Black Arts & Culture / FESTAC" Archived 2017-10-28 at the Wayback Machine, Afropop Worldwide, 20 January 2011.</ref> === Dakar 2010 === Senegalese kogi kogi zu soba Abdoulaye Wade, la da wane a tigiri ata soba  World Festival of Black Arts, a yi a Borenyɛ kyuu beri pie te tɔ beri lazare ne pie ne ayi, a 2010 yuoni poɔ. A tigri yelnyɔgere a ko a Afrikan paaloŋ deme la lɛ.<ref>"Honoring Black Arts | Third World Festival of Black Arts: Dakar, 2010". ''www.unesco.org''. Retrieved 16 April 2023.</ref> Wade naŋ e a paaloŋ kogi zu soba da yeli, la da tere a noɔre yelyaga a UN noba zie, “ N boɔle la Afirkan zaa, a dɔba ane a pɔgeba zaa naŋ be a paaloŋ poɔ, n taaba ane banaŋ zaa naŋ nare bamenne ka ba naŋ are la n lambogriŋ a soŋ ma. N boɔle la a a tendaazaa sinii maaleba naŋ wa soŋ ka a tigiri ŋa nyɛ kpɛzie son yɛ bareka, yɛ soŋ la ka a Afrika yuori do saa.  A 2010 tigiri yuoni ŋa,  Kwame Kwei-Armah, la piili ne o, onaŋ da piili ne puoruu, a paal ne o taaba mine;  Youssou N'Dour, Baaba Maal, Angélique Kidjo, Toumani Diabaté, Wyclef Jean, Euzhan Palcy, Carlinhos Brown ane a Mahotella Queens <ref>Pool, Hannah (3 January 2011), "World Festival of Black Arts: a once in a decade event", ''The Guardian''.</ref><ref>Lee, Felicia R., "World Festival of Black Arts Announces Lineup", ArtsBeat, ''The New York Times'', 7 December 2010.</ref>. a paaŋ poɔ ne seɛseɛrebɛ, yieluŋ kyɛkyɛɛrebɛ, sinii maaleba, enfuoŋmaaba, endaa peɛmpeɛmɛ naŋ yi a Afrikan paaloŋ poɔ ka mine meŋ yi a  US, Brazil, Haiti, France and Cuba a tuure paaloŋ poɔ.<ref>Daoudi, Karima, "The World Festival of Black Arts and Cultures" Archived 2016-02-24 at the Wayback Machine, Fulbright-mtvU Fellows, 21 March 2011.</ref> === '''Zanzibar, 2022''' === Yuomo pie ne ayi puorin, Hotel Verde naŋ be a Zanzibar poɔ, meŋ da nare la Festac tigeri, a nembɛrɛ mine o naŋ da toɔ de ba lantaa a tigiri ŋa poɔ la, H.E. Chief Olusegun Obasanjo, Professor Wole Soyinka, H.E. Dr Hussein Ali Mwinyi, and Dr Abdulrazak Gurnah. === '''Arusha, 2023''' === Engr. Yinka Abioye, kpɛo poɔ, FESTAC AFRICA tigri a 2023 yuoni poɔ, da di la a tigiri a  tourist city of Arusha, Tanzania, poɔ ne a yelnyɔgeraa: wa nyɛ a Afrika bebie ayɔpoi tigiri (Experience Africa in Seven Days.) A tigiri ŋa piilu, o maŋ piili la Podaare zisoɔre  ( A Borebo kyuu beri lezare ne yeni dare a 2023 yuoni poɔ), a yi  Black Panther Party ona da e a neɛ naŋ yi a  Charlotte Hill O'Neal ne a benediction ceremony tigri diibu a Afrikan paaloŋ poɔ. Kyɛ a tigiri diibu piilu bebiri mŋa la, (Borebo kyuu beri lazare ne ayi  dare a 2023 yuoni poɔ), neɛ naŋ da tere a tigiri yelboɔraa la  Prof. P. L. O. Lumumba, o da dɔre la   A dɛmɛ deebu yelpeɛre gyamaa poɔ, Prof. Lumumba maŋ yeli tɔnɔ naŋ be Afrika tigiri  FESTAC Renaissance poɔ. A koseɛraa na poɔ yeltuur gyamaa maŋ bebe a tu a bebie na zaa, a East Afrikan gaŋgaŋmeɛbɛ, Les Wanyika, Lord Eyez,  Jamapara, ane a taaba gyamaa maŋ deɛne la a tigiri bebie ata soba, a wagere na baŋ naŋ wa zeŋ a lammo poɔ ka ka ba e ka noba enne noma, pɔgeba meŋ maŋ deɛne la saaŋkompare deɛne. === Kisumu, 2024 === A 2024 yuoni poɔ tigri ŋa la ka ba boɔlɔ  Fifth World Black and African Festival of Arts and Culture, a tigiri ŋa da di la Kisumu a Kenya paaloŋ a Sakyɔrɔ kyuu lezare ne  ayoɔbo te tɔ Kpankyaa kyuu beri danweɛŋ soba. A tigiri ŋa da di la Jomo Kenyatta International Stadium a Mamboleo paaloŋ poɔ, a tigiri ŋa maŋ tage laŋ a tendaa noba zaa lantaa, ane a  Kenyan Prime Minister Raila Odinga ane General Olusegun Obasanjo da tere a tigiri yelmanne la . Prof. Peter Anyang' Nyong'o - Governor of Host City alongside Dr. Farzam Kamalabadi, Dr. Kristina Kenyatta Pratt, Prof. Julia Ojiambo, James Orengo, Gladys Wanga. Da boɔle ba lantaa a tigiri ŋa zie. O noɔre yelyaga a kyaare ne a noba naŋ da wa a tigiri lammo zie da taa la tɔnɔ gyamaa aa ko Gen. Olusegun Obasanjo, bonso o da yeli la yelnimizie a kyaare o, kyɛ Raila Odinga, ona da la wagere mine onaŋ African Union Commission Chairperson. A tigiri ŋa da la a tigiri kaŋa noba gyamaa naŋ yeli ka o e la tigiri naŋ di soŋ, a yi saŋa na zaa ba naŋ piili o dibu a wa tɔ zenɛ, a daa gbuli yelerre na zaa a tigiri poɔ, taa la tɔnɔ gyamaa aseŋ; noba da kyɛŋ la gaa toɔre ka ka ba ŋmɛ daworo ka noba baŋ ka pampana yelzaa banaŋ erɛ ba seŋ ka ba ŋmaa pɔge bre bee yelzaa pɔgeba naŋ erɛ ba seŋ ka ba ŋmaa dɔba bare a yi ba naŋ e dɔba bee pɔgeba, a ba leɛ waabo poɔ, ba da laŋ la a zeŋ zilige kaŋa poɔ a di bondirii, a yelŋa da e la yelsaana Yinka Abioyes naŋ da wane a tigiri ŋa poɔ. A yelŋa yelboɔraa la ka ka o vɛŋ ka andɔnɛɛ baŋ yelfere mine noba na maŋ taa nimie kyɛ koŋ baŋ nyɛ, a yɛlɛ ama da e la  Grand Royal Swiss Hotel  poɔ, kyɛ a Kenya zɔnne kpaaroŋ deme la da soŋ nare a yeli ŋa ka toɔ maale ka o tori. A saaŋkompare deɛne tɛɛtɛɛ da deɛne a temparɛɛ parɛɛ poɔ a tigiri diibu daa na poɔ aenŋ  Suzanna Owiyo, Les Wanyika band, Culturel Kipfumu naŋ yi Congo D.R.C paaloŋ poɔ, Bamasaba Dancers meŋ naŋ yi Uganda paaloŋ poɔ, Burundi Drummers, Wahenga Band meŋ naŋ yi a Kenya paaloŋ poɔ ane a taaba mine.<ref>Thomas, Abdul Rashid (2024-08-27). "Africa's poverty is not an act of God, says former President Obasanjo". ''The Sierra Leone Telegraph''. Retrieved 2025-12-09.</ref> A yi a be puoriŋ, a yelerre anaŋ zaa naŋ paaŋ kyɛre e yɛroŋ yelerre ka neɛzaa pãã erɛ. Ka noba yɔ koɔrɔ boma ka noba meŋ yɔ daara ba bomboɔre. === Accra, 2025 yuoni poɔ === A yi FESTAC 24 tigri puoriŋ', Southern ane Western Afrikan tenne da eŋ la noɔre a boɔrɔ ka ba wa maale bee di a tigiri ayoɔbo soba a Ghana poɔ, A Toloŋ kyuu poɔ a 2025 yuoni poɔ, Accra-Ghana poɔ la ka ba da ŋmɛ daworo a tigiri naŋ be niŋe a waana naŋ na e a kpankyaa kyuu beri lazre ne yeni te tɔ bebie lazre ne ayɔpoi ka ba na di a tigiri,  ka o wuli a zisaana zie naŋ be a Ghana poɔ ka U.N Tourism deme nyɛ. A tigiri ŋa pãã da di la a Labadi Beach Hote poɔ naŋ be a Accra iriŋ poɔ. A tigiri ŋa da di la ka o wuli a yelsonne a Ghana zaa kogi zu danweɛŋ soba naŋ di Dr. Kwame Nkrumah, naŋ toŋ kyɛ kpi, ka ba leɛ teɛre a o dɔgebo bebiri yuomo 116 soba. A  kyakya na a Kente ane Calabash na maŋ ŋmɛ neŋkpoŋ la  C.E.O of Ghana Tourism Authority Mrs. Maame Efua Houadjeto, Ambassadors Dayo Adeoye, Thando Dalamba and Kufa E. Chioza of Nigeria, South Africa ane Zimbabwe ba ma la de weɛŋ a ko Ghana, naŋ e a saama ba naŋ da toɔ boɔle lantaa ka  ba kyɛlle a yi a Afrika paaloŋ poɔ, kyɛ ka mine meŋ yi a  Caribbean, the United States, Asia ane Europe paaloŋ poore.<ref>"Kenya Export Promotion and Branding Agency About Keproba". ''makeitkenya.go.ke''. Retrieved 2025-12-09.</ref> Kyɛ a tigiri meŋa tɔre zaa da piili diibu a Yendaare bebiri naŋ e a Kpankyaa kyuu beri lazare ne ayi dare a Accra International conference lammo zie (AICC), Engr. Yinka Abioye, la da de weɛŋ a di dɛmɛ a kyaare ne a tigiri banaŋ waana naa di. A yi a be puoriŋ, ba da la tere la noɔre ka zie na a tigiri naŋ na di ka ba leɛre la a tigri diibu zie gaane  Independence Square, a yi lɛ a zie naŋ waa bonso ba da zoror la dabeɛŋ ka saa wa mi. Noba naŋ da wa a tigiri ŋa la  Deputy Governor of Kisumu County, Kenya, Ambassadors Kufa E. Chinoza, Dayo Adeoye and Thando Dalamba, ane Mr.Caleb Ampah, ane noba banaŋ da are leɛre a wa tere a UNESCO's noɔre toɔlɔ a ko FESTAC AFRICA a yi banaŋ da are leɛre UNESCO a wa ko Ghana Mr. Edmond Moukala.<ref>emmakd (2025-09-25). "Ghana is hosting FESTAC Africa Renaissance Festival 2025 at the Black Star Square". ''Ghana Business News''. Retrieved 2025-12-09.</ref> Aneazaa ka Accra zie bad a waana ka ba di a tigiri e la fẽẽ a zuo Kisumu toɔre na, a  AUDA-NEPAD and UNESCO be poɔ da e la yelseɛle noba gyamaa naŋ da ba sage di ka ba na wa la a FESTAC AFRICA renaissance UNESCO, tigiri ŋa zie a Ghana poɔ kyɛ. UNESCO, toŋ la toŋkpeɛŋaa a yi a FESTAC 77'  tigiri ŋa poɔ a yi  a piilu a wa tɔ a ŋaa, a ŋmaa viiri a Afrika paaloŋ zaa ne a Saaŋkompare yɛlɛ banaŋ ba sage ka a kpi, a neŋ meŋ ba de la a  United Nations while AUDA- NEPAD is African Union's technical yelerre zaa wane a Afrika paaloŋ poɔ.<ref>"TV BRICS strengthens media cooperation at FESTAC AFRICA Renaissance in Accra | TV BRICS, 22.10.25". ''TV BRICS''. Retrieved 2025-12-09.</ref> == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] c3ittkpyx8w7aybgbmfrrte7cphp6tr Min Tigiri 0 7049 62013 61411 2026-07-02T19:22:35Z Vision L1 19 62013 wikitext text/x-wiki A '''Min''' '''tigiri''' da e la Egyptian saakonnoo tigiri naŋ da maŋ di ka ba leɛ teɛre a pharaoh bɛgɛ tuubo. A da piili la ne a Predynastic Egypt<ref>https://web.archive.org/web/20150120054910/http://www.thekeep.org/~kunoichi/kunoichi/themestream/min.html</ref> ane yuori naŋ da naŋ yire a 19th Dynasty reign a Pharaoh Ramesses II. A tigiri da laŋ ne a Naa puoruu naŋ ma di a a saseɛ kyuu baaraa poɔ. O maŋ di la ne a Naa meŋɛ ne o pɔge, a Naa yiri deme,ane a sɛre diribe. Ka a Naa wa kpɛ a kpeemɛ Min zie, o maŋ taa la kyɔɔtaare ane isɛti nuu. Ka a ŋmene pãã de yi a bɔgebo zie ka bɔgebooreba lezare ne bayi maŋ tuo o. A ŋmemɛ kontoone nimitɔɔre ŋmene billion ayi meŋ maŋ be la a pharaoh. O nimitɔɔre a Min ŋmene sori tuubo maŋ bebe lanne seɛre ne gaŋga ŋmɛ. Ba nimitɔɔre ka a Naa maŋ bebe ne naapilaa. Ka a ŋmene wa ta a zie ba maŋ ko o la kyɔɔtaare a yi a pharaoh. A tigiri baaroo poɔ, a pharaoh maŋ nyɛ bonkɔɔre gyamaa naŋ wuli lɛ boma naŋ maale seŋ.<ref>https://web.archive.org/web/20150120054910/http://www.thekeep.org/~kunoichi/kunoichi/themestream/min.html</ref> == '''Sommo yizie''' == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] k9krelneuzlycyias1et2vxqnmn6dkd Umatu Tigiri 0 7056 62033 61382 2026-07-03T06:34:47Z Vision L1 19 62033 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q108293104}} '''Umatu Tigiri,''' e la a tigiri kaŋa a yi a tigiri ayoɔbo anaŋ be a Onitsha Ado N’ldu paaloŋ poɔ ka ba maŋ di yuoni zaa. A mine meŋ la  Ajachi, Owuwaji, Ofala, Osisi- Ite and Ife-Jioku. A Umatu maŋ di la a saŋa banaŋ maŋ wa derɛ kamaana danweɛŋ soba.<ref>"Glo to sponsor Onitsha's Ofala festival for three more years". ''The Guardian''. Lagos, Nigeria. 2017-08-29. Retrieved 2021-08-12.</ref> A paaloŋ noba maŋ gaa pɔge la a teŋa naa ( King (Obi) ane o putuuribo (Ndiche) ka ba lantaa a di a kamaana tigiri a ba saaŋkomine naŋ ko ba.<ref>InlandTown (2020-08-17). "Festival Focus: Umatu". ''Welcome To InlandTown Online''. Retrieved 2021-08-12.</ref> == Dakoreŋ bee saadayel == A Umatu tigri maŋ vɛŋ la ka baabɔle yelnoore ŋa Exodus 23:16:a taa eŋyuo, a baabɔl yelbiri ŋa e la tigiri kaŋa ba naŋ maŋ wa piili derɛ bonkoɔre. Ba maŋ di la Shelter Autumn tigiri, ba maŋ laŋ la a wɔmɔ taa. A baabɔl poɔ a King ane a Namine da be la a gane zeɛ na poɔ,kyɛ ka o na seɛ te gaa egwu ota zie, a te deɛne ko o ka o baŋ ka o poɔ pɛle lla ka o naŋ seɛrɛ viiri Ime-Obi (King Palaɔe (naayiri). A seɛreɛ ŋa maŋ taa la o seɛbo, o e la bone ba na maŋ seɛ a piili  a pare te tɔ a zu seŋ. Onuwu Lyasele (Traditional Prime Minister) ona la ka o kpɛo be sazu azuiŋ onaŋ la ka ba de ka o e a Naa, onaŋ maŋ daŋ seɛ kyɛ ko a Obi naŋ be a Onitsha.<ref>''Umatu Onitsha Ado Nigeria - www.OnitshaAdoVoice.com'', retrieved 2021-08-12</ref> == Tigie == A Umatu tigiri ŋa yelboɔraa zaa la nni oka (kamaana zɔŋ) anaŋ ka ba maŋ de maale ne ofe onion (drawing zeɛre) ka banaŋ wa baare ka ba de Iba eŋ paale. A nni oka bondirii ama gbɛɛ yaga ba saaŋkompare laare ba naŋ boɔlɔ Ugbugba poɔ la ka ba maale ŋmaa a bondirii ama eŋ.<ref>"Anambra State Government - Light Of The Nation". ''old.anambrastate.gov.ng''. Archived from the original on 2021-08-12. Retrieved 2021-08-12.</ref>  Ime Obi during the Umatu are ''ukwa'', ''okpodudu'', ane ''aku'' la ka ba maŋ de maale ne bondirii. Obi naŋ wa de nni oka, o da nyɔge la ŋmaa a de poŋi ko neɛzaa naŋ be a poɔ a wagere. Ba maŋ daŋ piili ne la a nekpoŋ naŋ zeŋ a gane zeɛ na poɔ. Boɔre ane noɔre la ka maŋ de maale dee onion bee okwulu zeɛre (draw zeɛre). a noba ane a teŋa paaloŋ maŋ laŋ puori a sɔre nyɔvore kpeɛŋaa ane teŋa zu bomboɔre. A  Umatu e la saaŋkompare bone naŋ taa tɔnɔ yaga a ko kɔreba zaa naŋ be a teŋɛ poɔ a Onicha paaloŋ a wagere na poɔ. Aŋa lɛ ba naŋ da maŋ yeli a dakoreŋ na, ugbo ektalu okwulu oliliɛie elugonso, o tɛgɛ la wɛ-koɔraa be la ka fo na baŋ nyɛ saaloŋ a be. Lɛ wuli ka ba kɔ la waare ka a tuubu wagere taɛ la ( Wa paala tigiri). A Umatu tigiri bebie pie ne ayoɔbo, maŋ piili Obi naŋ be Onitsha meŋa noɔ diibu. A bebie anaare puoriŋ   Eze-Idi, Ikpala Isi, Umueze Chima ane Ikpoko Akwukwo Ogili maŋ yi poɔ la a tigiri diibu a lɛ na senne, a tigiri bebibaara la ka ba maŋ gbɛnne a zɛvaare.<ref>"Ofala festival gets Glo backing for 3 more years". ''Vanguard''. Lagos, Nigeria. 2017-08-22. Retrieved 2021-08-12.</ref> A Umatu tigiri  a Onitsha poɔ a 2020 saŋa da e bone banaŋ nare faaŋ a yi baaloŋ kaŋa naŋ da wa ka ba boɔlɔ Covid-19 safety, a yuoni ŋa poɔ, o da vɛŋ la noba ba toɔ di a tigiri lɛ banaŋ boɔrɔ. == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] mnwa2nzvpxzpcb94s8y0bystx1fh45y Sed Tigiri 0 7059 62027 61427 2026-07-02T19:43:39Z Vision L1 19 62027 wikitext text/x-wiki [[Duoro kɔre:PepiI-SedFestivalStatuetteWithHorusFalcon BrooklynMuseum.png|thumb]] Sed tigiri la ( hb-sd, a voono gɔne poɔ ka o maŋ sagera /sɛd/ onaŋ neŋ la ka baŋ ka o e Heb Sed bee Feast of the  Tail (zoore)) a boɔloo ŋa e la a tuure kɔkɔre boɔloo naŋ e a Egyptian noba a saŋa na banaŋ maŋ wa dire a Pharaoh  tigiri a neŋ onaŋ kaara ba bee di naaloŋ ba zu. A yuori ŋa yi la a Egyptian paaloŋ, wɛ-nyuo ŋmene kaŋa yuori la ka ba da ko, ka kaŋa meŋ yuori a di Wepwawet bee Sed.<ref>Shaw, Ian. . Oxford University Press. 2003. ISBN <bdi>0-19-511678-X</bdi>. p. 53</ref> A yuori ŋa ba e a yuori meŋa, a Feast of the Tail (zoore) ŋa e la bone ba naŋ pɛŋ yi ne dɔŋa zore eŋa, a bone ŋa la da be a Pharaoh zukuri kɔɔloŋ eŋɛ, a Egyptian saadayel naŋ mane lɛ,. A zoore ŋa maŋ taa la Vestige a dasaŋa poɔ, dɔŋa gane la ka ba maŋ de maale.<ref>Kamil, Jill (1996). ''The Ancient Egyptians: Life in the Old Kingdom''. American Univ in Cairo Press. p. 47. ISBN <bdi>978-977-424-392-9</bdi>.</ref> A dasaŋa na a tigiri ŋa  diibu poɔ dɔne la ka ba maŋ a leɛre ne a Pharaoh naŋ kore a koŋ la baŋ toɔ kaa ba zu.<ref>Cottrell, Leonard. ''The Lost Pharaohs''. Evans, 1950. p. 71.</ref><ref>Nock, Arthur Darby; Wainwright, G. A. (1940). "The Sky-Religion in Egypt, Its Antiquity and Effects". ''The Classical Weekly''. '''34''' (5): 51. doi:10.2307/4341020. ISSN 1940-641X. JSTOR 4341020.</ref> A yi a ŋaa puoriŋ a ba koɔre kyɛ ka Sed tigiri piili ka ba dire, a yi onaŋ di naaloŋ bee kaa a paaloŋ a pare yuomo lezare ne pie kyɛ naŋ voora, azuiŋ a yi yuomo ata, anaare zaa poɔ ba maŋ maale la tigiri kpoŋ a ko o. A tigiri ŋa yelnyɔgeraa la ka ba toɔ naŋ taa a lɛ onaŋ da kaara a teŋa. Sed tigiri maŋ wuli bɔgere maaaloo yeltuuri, dɔgebo, a poɔ ne puori tɛɛtɛɛ naŋ kpɛ a djed poc a yi bovine zie, a tigiri qa maq di la ka o are ko leɛre a kpɛo na onaŋ toɔ d kaa ne a paaloŋ.<ref>Quoted from: Applegate, Melissa Littlefield. ''The Egyptian Book of Life: Symbolism of Ancient Egyptian Temple and Tomb Art''. HCI, 2001. p. 173.</ref> A tigiri ŋa meŋ maŋ di ka o wuli lɛ ba naŋ nɔlaŋ a Pharaoh naaloŋ diibu wagere a Upper ane Lower Egypt poɔ.<ref>Van de Mieroop, Marc (2011). ''A History of Ancient Egypt''. WileyBlackwell. ISBN <bdi>978-1-119-62089-1</bdi>. OCLC 1201693532.</ref> Pharaoh da e la neɛ naŋ tuuro saaŋkonnoŋ ka a tara soŋ. O ba ta yuomo lezare ne pie kyɛ fere polle noɔre ane o yelerre.<ref>William Murnane, "The Sed Festival: A Problem in Historical Method", MDAIK 37, pp. 369–76.</ref> Aneazaa ka Sed tigiri taa la o taaba a ta ŋa boma kɔɔ, a yi lɛ a Egypt dakoreŋ naŋ wuli bee a yeli, a danseɛ anaŋ naŋ be a tigiri ŋa diibu poɔ, a yi a Amenhotep  III naŋ wa puoriŋ, Naa Dynasty Neusrra anuu soba … naŋ be ŋmena poɔ Ghurab, a Akhenaten naŋ be a East Karnak, ane o yuomoo lezare leɛ waabo, Naa Dynasty Osorkon M.. a Bubastis poɔ.<ref>David O'Connor & Eric Cline, ''Amenhotep: Perspectives on his Reign'', University of Michigan, 1998, p. 16.</ref> == A tegie diibu yeltuuri dakoreŋ wuli == [[Duoro kɔre:EbonyLabelOfDen-BritishMuseum-August19-08 CloseupOfSedFestivalPortion.jpg|left|thumb]] === A dasaŋa ane Naaloŋ Yelkoro === [[Duoro kɔre:Saqqara - Pyramid of Djoser - Heb-sed Court from the Great Court.JPG|thumb]] [[Duoro kɔre:Djoser running.png|thumb]] Danseɛ sereŋ bebe la ka dasaŋa na nakoraa la dire a Heb Sed tigiri, aseŋ Dynasty pharaoh Den and the Third Dynasty pharaoh Djoser<ref>Wilkinson, Toby A. H. ''Early Dynastic Egypt.'' Routledge, 1999. p. 63. ISBN <bdi>0-203-20421-2</bdi>.</ref> danweɛŋ soba.  Pyramid of Djoser a taa la tɔrebogi ayi naŋ be a Heb Sed sɛrɛ diibuzie, a bone ŋa be la a die poɔ. O meŋ da wuli la lɛ onaŋ toŋ seŋ ane anaŋ Heb Sed meŋ toŋ ka a ba e yelmeŋa. A kusibe tɔrebogi ama ayi  ama taa la tonnoɔre nimizeɛ mine, a maŋ wullo la  bee leɛ teɛrɛ la a  Djoser's dominion a Upper ane  Lower Egypt paaloŋ poɔ, ane meŋ, be ba naŋ maŋ biŋ a naa kyɛ tuuro a yeltuuri ka onaŋ wa kpi bee kuu.<ref>Larkin, Diana Wolfe; Robins, Gay (December 2001). "The Art of Ancient Egypt". ''African Studies Review''. '''44''' (3): 151. doi:10.2307/525636. JSTOR 525636.</ref><ref>Van De Mieroop, Marc (2021-02-16). "Ancient Egypt and the Near East in World History". ''Journal of Egyptian History''. '''13''' (1–2): 11–28. doi:10.1163/18741665-12340056. ISSN 1874-1657. S2CID 233960931.</ref> [[Duoro kɔre:Sahure Sed.png|left|thumb]] A sed yeldanweɛŋ soba kyaare ne a tigiri ŋa la, danseɛ naŋ be o poɔ la,  Sixth Dynasty pharaoh Pepi I Meryre naŋ be a South Saqqara Stone Annal, sɛge la gbama biŋ a kyaare ne a yelŋa, a gbama ama naŋ bebe wuli ka a yelŋa bebe a pare yuomo lezare ne ayi , ne a zaa ka a da saaŋ la.<ref>"Sethe, Kurt (1896). Untersuchungen zur Geschichte und Altertumskunde Aegyptens. Institute of Fine Arts Library New York University. Leipzig, J. C. Hinrichs". ''The American Historical Review''. April 1901. doi:10.1086/ahr/6.3.535. ISSN 1937-5239.</ref> A yi be meŋ, Pepi I’s Sed tigiri danweɛŋ soba meŋ bebe.<ref>"The Pyramid Texts of Merenre", ''The Ancient Egyptian Pyramid Texts'', SBL Press, pp. 209–234, doi:10.2307/j.ctt14jxv34.9, retrieved 2023-03-14</ref><ref>Strudwick, Nigel (2005). ''Texts from the pyramid age''. Atlanta: Society of Biblical Literature. ISBN <bdi>1-4294-1096-5</bdi>. OCLC 567831809.</ref> A yele ama onaŋ tere baare, a yeldanweɛŋ soba la o ba toɔ wuli a gbama poɔ a yelerre mine naŋ wuli ka neɛ wa erɛ tulo la a ko a Sed tigiri a Dynasty naa ayoɔbo puoriŋ. === '''Middle Kingdom''' === [[Duoro kɔre:Limestone relief fragment shows an identified pharaoh wearing the heb-sed robe, white crown of Upper Egypt, and menat. From Koptos, Egypt. 12th Dynasty. Petrie Museum.jpg|thumb]] '''Middle Kingdom''' wagere na poɔ, a pharaoh faŋa da leɛ la bone banaŋ da maŋ gaa te peɛre kaa a gba laŋ zeŋ a yeli sɛre ka o baŋ de tona ne toma, a Nakoraa yiriŋ. Amenemhat I, a danseɛ anaŋ onaŋ de teɛ ne a yelŋa piilu la a Pyramid, o meŋa bie la ka o da de maale ne kaara Senusret I.<ref name=":0">Arnold, Dorothea (January 1991). "Amenemhat I and the Early Twelfth Dynasty at Thebes". ''Metropolitan Museum Journal''. '''26''': 15–16. doi:10.2307/1512902. ISSN 0077-8958. JSTOR 1512902. S2CID 191398579.</ref> a yi lɛ anaŋ tutaa, a Amenemhat I lezare ne awai soba yuoni na poɔ maa la da na e o bidɔɔ.<ref name=":0" /> Amenemhat I da koŋ toɔ poɔ a Sed tigiri ŋa poɔ a yi lɛ a saaŋkonnoŋ naŋ wuli. A yi a ŋaa puoriŋ, Sinouhe senelluŋ, da vɛŋ ka ba leɛ teɛre ka a seŋ kaŋ ba nara Amenemhat I ka ba maale Sed tigiri danweɛŋ soba sɛre ka ba piili a dɔnne koobo.<ref>Favry, Nathalie (2009). ''Sésostris Ier et le début de la XIIe dynastie'' (in French). Paris: Pygmalion. ISBN <bdi>978-2-7564-0061-7</bdi>.</ref> A saŋa o yoŋ naŋ da di a naaloŋ bee a kaara a teŋa, Senusret I da e bone ba naŋ baŋ be o ane o White Chapel, a pavilion, teɛroŋ da la ka piili a Heb Sed, ane a Sed tigiri diibu, naŋ na di ka a e yuomo 31<ref>Abdou, El-derby (2012). "The Reconstruction of Ancient Egyptian Buildings and Site's Remains and Ruins the Justifications and an Overview of Some Practices" (PDF). ''Journal of General Union of Arab Archaeologists''. '''13''' (1): 31–32.</ref> soba, a da kyɛre la feeŋ ka a yuoni na e o dɔgebo yuoni naŋ e 30<sup>th</sup> . A paã da e la ba teɛroŋ ka ba na de la  chapel  a pale a Tigiri die poɔ naŋ be Thutmose II ane Amenhotep III Thir Pylon naŋ be a Karnak. Amenemhat II ane a lɛ zaa kyɛ o da naŋ di la naaloŋ ba zu kaa ba a ta ŋa yuomo lezare ne pie ane anuu (35), onaŋ da ba toɔ a taa Hed-Sed tigiri ŋa kaŋa zaa.<ref>Aldred, Cyril (1967). ""The Second Jubilee of Amenophis II"". ''Zeitschrift für Ägyptische Sprache und Altertumskunde''. '''94''' (2): 1–6. doi:10.1524/zaes.1967.94.2.1. S2CID 192825616.</ref> Naayiri Paala A naayiri paala poɔ, a noba gyamaa zie a Sed tigiri ŋa diibu zie e la Lavish paaloŋ noba, banaŋ naŋ da maŋ dire a  noba sɛre la a Amenhotep III ( c 1360 BCE) ane Ramesses II ( o meŋ tigiri danweɛŋ soba onaŋ di e la yuomo naŋ pare a koŋ baŋ leɛ teɛre, a na baŋ ta ŋa 1249 BCE) Pharaoh gyamaa zie zaa kpɛ la a yuomo lezare ne pie saaŋkompare tulo ŋa poɔ, baŋ ka Pharaohs mine bayi, Eighteenth Dynasty, Hatshepsut ane Akhenaten, naŋ nyɛrɛ la saamo a yi tuure paaloŋ nempeele mine naŋ da iri ba toɔraa a di naaloŋ ba zu, a leɛre a saaŋkompare lɛ banaŋ naŋ boɔrɔ. Hatshepsut da di la Sed tigiri a Thebes paaloŋ poɔ, kyɛ o da e la a ŋaa ka onaŋ toɔ a pɔge a ko serɛ onaŋ kuli, peɛpeɛrebɛ mine meŋ da yeli ka omaŋ erɛ yelkpeɛŋa yɛlɛ a koro a Pharaohs mine a saŋa onaŋ da kaara bee a di a naaloŋ, o da maŋ erɛ ŋa o sonna la kaara a noba kyɛ inni ka onaŋ la a nakpoŋ meŋa pɔge, a tonnoɛ da banaŋ eŋ ko a ba pɔgeyaa a naayiri poɔ. A saŋa o serɛ naŋ wa kpi baare, a neɛ naŋ yoŋ seŋ ka o di a naaloŋ la yiri poɔ la o yɔɔ bidɔɔ ane o yɔɔpuulee bidɔɔ onaŋ de ka o e bidɔɔ. O da maale la tigirii ŋmaaŋmaa lɛ, ba da maale Pharaoh. Egytologists mine, aseŋ Jurgen Von Beckerath, a o gane na poɔ, (book ''Chronology of the Egyptian Pharaohs, da ŋmɛ la daworo ka Hatshepsut na di Sed tigiri danweɛŋ''  a toɔ piili yuomo lezare ne pie naaloŋ piilu, a yi o saa kuu puoriŋ, Thutmose I da de la o naaloŋ diibu waaloŋ a yi ne a Egypt poɔ. O da iri la o pɔgeyaa ka onaŋ la e a gɔbenɛnte ɔfere poɔ, o da ko o la vuo ka o kaa paaloŋ gyamaa zu. A ŋaa da leɛ teɛre o la naŋ soŋ Amun-Re a kaara o saa bɔgere zu.<ref>Breasted, James Henry, ''Ancient Records of Egypt: Historical Documents from the Earliest Times to the Persian Conquest'', The University of Chicago Press, 1907, pp. 116–117.</ref> [[Duoro kɔre:Ancient Egypt Stone Bas-Relief (27792467784).jpg|thumb]] Akhenaten maale la leɛroo gyamaa a kyaare ne puori tɛɛtɛɛ ka ba toɔ tage a Amun-Re naŋ e a bagekaraa poɔ ba poɔ, ba nyɛ o la ka o ba taa yelmeŋa.<ref name=":1">Hornung, Erik (1992). "The Rediscovery of Akhenaten and His Place in Religion". ''Journal of the American Research Center in Egypt''. '''29''': 47. doi:10.2307/40000483. ISSN 0065-9991. JSTOR 40000483.</ref> A puori tɛɛtɛɛ onaŋ gaa  maale eŋ yi la a Sed tigiri banaŋ waana ka ba a yuoni na poɔ ka o e a tigiri ata soba. A o yelnyɔgeraa la ka ba toɔ nyɛ tɔnɔ a kyaare ne a ŋmene, a yi a saŋa a Sed tigiri naŋ piili, o teɛroŋ la ka o maaleŋ a Pharaoh naŋ e faŋa ane puori nembɛrɛ a wuli a paaloŋ noba. A wagere na poɔ naŋ la, ka Akhenaten a meŋ gaa a Egypt teŋkpoŋ poɔ ba naŋ boɔlɔ ka Tell-el Amarna. Akhenaten da piili Tell-el Amarna meŋa puoruu a Aten poɔ, a o yelerre ama onaŋ e kyaare ne pharaoh da ba e yɛlɛ o meŋa naŋ baŋ kyɛ e, a yɛlɛ ama na baŋ e la mannoo a yi bone naŋ so ka boɔrɔ ka o de a puoru ane paati yɛlɛ zaa faŋa.A ŋaa onaŋ erɛ da e la Akhenaten saa Amenhotep III naŋ da ba erɛ, a yɛlɛ ama da e la boma onaŋ da iri bare o Sed tigiri diibu poɔ.<ref name=":1" /> === '''Third Intermediate Period''' === Sed tigiri diibu da e la a ata soba , a Libyan-era namine naŋ lantaa di aseŋ,  Shoshenq III, Shoshenq V, Osorkon I,banaŋ lantaa a maale, a Heb Sed tigiri yuomo lezare ne pie na ata soba  yuoni diibu la ka a naa Osorkon II, onaŋ da mɛ a Bubastis bɔgere maaloo zie a baare, piili ne o granite zeɛ tukpeɛbo zie a maale a zie ka veɛle a kyaare ne a Heb-Sed tigiri ba naŋ waana ka ba di a yuoni na poɔ. == Sommo Yizie    == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] h5q7ueaevwm60h2wjxuurvakr95x3qy Wapaala Tigiri Nigeria Poɔ 0 7067 62015 61492 2026-07-02T19:27:32Z Vision L1 19 62015 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q108542503}} Waare e la a West African bondirii mine ane irigyin mine ba naŋ maŋ yeli bonyeere ka a e yuoni bee yuokyɛlee boma<ref>https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780128148877000071</ref><ref>http://www.iita.org/cropsnew/dioscoria/</ref><ref>https://www.britannica.com/plant/yam</ref>. A wa paaleba tigiri maŋ di la kɔkɔparɛɛ gyamaa na zaa a Nigeria poɔ ka ba.maŋ di o yuoni zaa a June poɔ. == Tɔnɔ == Ka neɛ na baŋ a wapaaleba tigiri ŋa aseŋ ka o daŋ baŋ bone na naŋ soŋ ka ba maŋ di a tigiri a tenne gyamaa poɔ, a teŋbɛrɛ ane Nigeria poɔ<ref>https://encyclopedia2.thefreedictionary.com/New+Yam+Festival</ref>. == Dakoroŋ == Dakoroŋ, waare e la a bonkɔɔre kpoŋ kaŋa a Nigeria poɔ a ŋa ba naŋ maŋ puri a tenne gyamaa ka neɛ na zaa naŋ taa wa ŋmane a teŋɛ poɔ e la bondaana. Ba de la waare ka a deɛ na e bondirii yoŋ. Ba buuro a la a Nigeria poɔ ka a e a bondirii na kaŋa ba naŋ maŋ de kyɛre ne pɔge<ref>https://web.archive.org/web/20210731121256/https://editor.guardian.ng/life/festival-ready-7-of-the-best-nigerian-festivals/</ref>. A Igbo noba la maŋ di a tigiri a yi a seɛloŋ teɛroŋ na ba naŋ taa kyaare a waare, a ŋa lɛ ba saakomine naŋ manne ko ba yi senselle poɔ ka ba meŋ manne ko ba biiri a wa ta a ŋaa<ref>https://www.pulse.ng/lifestyle/food-travel/new-yam-festival-the-celebration-of-thanksgiving/rvndwhb</ref>. Waare e la yuoni gboli zaa boma a yi lɛ a na maŋ baa. Azuiŋ wapaaleba tigiri maŋ di la yuoni zaa, ka ba naŋ wa di wa paaleba. A tigiri maŋ di la yuoni zaa ka piili kyɛ baare ne kɔɔbo yuoni<ref>https://www.botanical-online.com/en/cultivation/yam-how-to-grow</ref>. A la e la kyeeroŋ ka fo di wapaale sɛre ka ba di a tigiri a ŋa a naŋ e lɛ ba naŋ maŋ wuli ba bommaale ŋmemɛ pɔpɛle ane a teŋgane ŋmɛmɛ a puoro ba bareka ne boma maaloo. Ka ba naŋ wa e a lɛ a ŋmemɛ poore na pɛle la ka ba na wane boma maaloo gyamaa ba naŋ la waa na ka ba ko<ref>https://web.archive.org/web/20210731121256/https://editor.guardian.ng/life/festival-ready-7-of-the-best-nigerian-festivals/</ref>. A Benin, Nigeria , a e la zunuo ka ba maŋ yeli la yɛlɛ fee kyaare ne a wapaaleba tigiri a ŋa lɛ ba naŋ maŋ di o a Benin poɔ yuomo mine naŋ pare. A maŋ ta la ROTH (1903: 76) sɛgere sɛre ka Benin Empire wa saa. A dɛŋdɛŋ soba a tigiri ŋa naŋ di a ŋaa e la a waare diibu saga, ba da ko la a Naa ne dɔge naŋ taa tenɛɛ, ane wakɔraa.(ie kaŋa naŋ yi a seɛ na naŋ pare poɔ) ba naŋ buri a yuori poɔ. A seɛre ne boma pɔŋ ko taa wagere, a yuori maŋ leɛ lɛre ne kaŋa ka neɛ zaa ba baŋ ne a naŋ taa waare naŋ maale soŋ ka leɛ wa de te ko a noba, ka nyɛ ka a e la a Naa gɔɔloŋ bammo gaŋ a bonkɔɔre. A bɛroŋ tɛɛtɛɛ naŋ be a waare poɔ maŋ wuli lɛ a boma maaloo naŋ na seŋ<ref>https://www.jstor.org/stable/40457684?read-now=1&seq=2#page_scan_tab_contents</ref>. == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] kbiod8wcu9eis3e5dbu3zp49nr9m2fj Opet Tigiri 0 7068 62022 61451 2026-07-02T19:35:27Z Vision L1 19 62022 wikitext text/x-wiki [[Duoro kɔre:Luxor temple 2.JPG|thumb]] '''Opet Tigiri (''' e la Egyptian paaloŋ tigiri; ''ḥb nfr n jpt'', Opet tigiri veɛlɛ la soŋ) , a tigiri ŋa da e la tigiri ba naŋ maŋ di yuoni zaa, a Egyptian na maŋ di a Thebes ( Luxor) paaloŋ poɔ, a zuo a zaa a New Kingdom a yi a ŋaa puoriŋ, a tigiri ayi soba, a kyuu ayi soba poɔ la ka Akhet da di, ka Nile da paale o zaa ne noba.<ref>Darnell, John Coleman (2010). "Opet Festival" (PDF). In Willeke, W; Dieleman, J (eds.). ''UCLA Encyclopedia of Egyptology'' (1st ed.). Los Angeles.</ref> A tigiri da di ka ba ŋmɛ daworo ka Amun-Re ane Pharaoh yuori  yi, bonso banaŋ la ka saaŋkompare da sage de ka Amun-Re la e saaŋkoma naŋ e kpeema bidɔɔ kyɛ ka o pɔgeyaa e a Amun-Re. John Coleman Darnell da qmɛ la nɔkpeɛne ka Opet da piili la Akhet 15 soba a Thutmose III kyɛ bebie pie ne yeni (11) * Sethe 1907 : 824 , a saŋa naŋ wa piili, Ramesses III a tigiri da dɔle la a gaa bebie lezare ne a anaare A tigiri ŋa paale la saaŋkompare yeltuuri (a tigiri ŋa diibu dare ba maŋ de la gbori a gaa de a ŋmemɛ a wa a tigiri zie) a maŋ taa Amun-Re kpeɛŋaa,ŋmemɛ, ane o pɔge Mut ane o bie Khons.<ref>Escolano-Poveda, M (25 June 2019). "Ancient Egypt's fabulous Feast of Opet". ''National Geographic''. Archived from the original on December 9, 2019. Retrieved 25 November 2021.</ref> A yeltuuri ama maŋ e la zie naŋ zaaŋ ne a ŋa 2km ne a Karnak Temple, kyɛ gaa Luxor Temple, a Opet tigiri diibu zie.<ref>Fukaya, Masashi (2012). "Oracular Sessions and the Installations of Priests and Officials at the Opet Festival". ''Orient''. '''47''': 191–211. doi:10.5356/orient.47.191. ISSN 0473-3851. Retrieved 26 November 2021.</ref> A Luxor Temple pare, ba maŋ tu la saaŋkompare kultaa yeltuuri a be ba naŋ dɔge a Pharaoh ane Amun-Re kpakyaga poɔ, a yelŋa eebo tɛgɛ la, a saaŋkompare poɔ ka toɔ tage ba lantaa, a vɛŋ ka Pharaoh baŋ ka o taa la neɛ ka onaŋ ba wa kyebe kyɛ a soba ne a ŋmemɛ ane Egypt na peɛle la taa. A kultaa yeltuuri ama poɔ, a Pharaoh maŋ e la neɛ ba naŋ leɛ ka o e bipaala ka leɛ maale tu yeltuuri a sage ka a Pharaoh sereŋ e la a saaŋkommine ane a ŋmemɛ naŋ sage ka onaŋ na kaara a teŋa ane a paaloŋ zaa. A tigiri ŋa bebe la a wa tɔ  Sheikh Yūsuf al-Haggāg yuomo poɔ, o na la da e a yɛre dɔɔ solo, o gbori la ka ba da de a tuo viiri ne Luxor paaloŋ a kyellɛ ne onaŋ neŋ voorɔ. A Mawlid tigiri ŋa diibu maŋ di la a Vinicity naŋ be a Abu Haggag Mosque.<ref>Xu, Bohai (2018-10-29). "The Connection between Dragon Heads- Raising Day and the Opet Festival". doi:10.31235/osf.io/shkvn. S2CID 239906010.</ref> == '''Saadayel a kyaare a tigiri''' == A Opet tigiri ŋa la da e tigikpoŋ naŋ be a New Kingdom paaloŋ a dasaŋa na (circa. 1539–1075 B.C.) a saŋa a dynasty pie ne anii soba naŋ da di naaloŋ. Hyksos paaloŋ noba yi la de a northern paaloŋ sɛŋ naŋ be a Nile Valley a ta yuomo turi. Egypts mere paala kaŋa da la ta saaŋ wagere a maala ne teŋkpoŋ yeŋeŋ poɔ a Thebes vast tigiri diibu zie ane a Opet tigiri meŋ a soga poɔ be la ka o meŋ da di. A Thutmose III (1458–1426 B.C.), a tigiri ŋa, bebie pie ne boŋyeni ka o maŋ de kyɛ di baare. A saŋa na Ramesses III 1187 B.C mere naŋ wa piili ka a tigiri diibu bebie do gaa la bebie lezare ne anaare; kyj a saŋa onaŋ wa kpi baare a 1156 B.C poɔ, ka o la tage do gaa la bebie lezare ne a ayɔpoi. A saadayel duoro kponzie naŋ kyaare a Opet tigiri da yi la a teŋa naŋ leɛrɛ ane a tigiri diibu a yi Karnak ane Luxor maalo zie. Marina Esɔolano-Poveda nyɔge la o meŋa a manne a wuli leɛroo na naŋ be a bɔgere maaloo zie ama ayi.                A tigiri ŋa ane a bɔgere maaloo zie maŋ taa tɛɛtɛɛ ane a wagere na banaŋ maŋ di a. a mine kaŋa bamaŋ kyɛŋ la  gaa a Avenue a Sphinxes, a sori ŋa toɔre wogiluŋ ta ŋa milɛ ayi, a sori ŋa toɔre kyɛmmo maŋ e la seɛlee. A wagere mine poɔ, ba maŋ zoro la dabeɛŋ banaŋ na tu sori a yi Karnak kyɛ gaa Luxor, a zie ŋa e la bone Egyptian naŋ baŋ ka o  ''Userhat-Amun'' (‘mighty of prow is Amun’). A vessel ŋa da mɛ la Lebanon Cedar naq pɔge salima. A bone ŋa e la bone ba naŋ maŋ de pedaa ka maŋ de a ko maale a bɔgere a ko ŋmen. Aneazaa ka a teŋa zu yɛlɛ maŋ leɛra la kyɛ a bɔgere maalo zie eŋ ba taa leɛroo, a tigiri diibu kaŋa zaa maŋ taa la o merɛ ane lɛ onaŋ na di kɔɔre seŋ ane neɛ naŋ kaa a tigiri zu ka o di soŋ. Yuomo mine poɔ, a barque naŋ be a Amun-Re maŋ tu la sori a yi Karnak te gaa Laxor, A bɔgere yeltuuri sobiri a yi a Karnak bɔgere zie kyɛ gaa a Luxor zie. Kyɛ a ba leɛ waabo poɔ, a yi a Luxor wa gaa a Karnak maŋ e tigiri ka ba dire, a Opet tigiri diibu kyɛlle a lɛ, feroo la a seŋ leɛ wa gaa Karnak teo pare bee zie a te tu a yeltuuri.<ref>Britannica 2014.</ref> == Tɔnɔ a tigiriŋa naŋ taa ko a a Teŋa == A New Kinŋdom a Egyptian paaloŋ poɔ, a noba faŋa zaa maŋ be ŋmemɛ zie a zuiŋ ba erɛ la lɛ zaa banaŋ na e a toɔ nyɛ ba bomboɔraa a ŋmemɛ zie. Bonso ba ba taa kompiitare bee ziyuo boma naŋ na baŋ vɛŋ ka ba teɛ yele seɛ ba kyebe a Egypptian, a Egyptian yelzaa banaŋ maŋ erɛ maŋ yi la yelbalaa na poɔ ba naŋ be, ane ŋmen na na seŋ ka tu a yɛlɛ la ma’at. Sɛre ka Egyptian na e ka ŋmemɛ poɔ pɛlle ba maŋ ko la dɔnne a puori, a maale tigie ka a ŋmemɛ. Ka a yele ama zaa wa e bare a ŋmemɛ maŋ ko la a Egyptian noɔre ka ba na nyɛ la nyɔvore wogi azuiŋ ba  ta zoro dabeɛŋ. A Opet tigiri ŋa diibu maŋ leɛ vɛŋ la ka Egypyian ne a ŋmemɛ leɛ yeli yɛlɛ a ko ta, a yi a tgiri ba naŋ maŋ leɛ maale di Luxor bɔgere maaloo kɔnso dieŋ, a ŋaa eebo wagere la ka ba so a Pharaoh eŋ ka ŋmɔre leɛre a ŋmemɛ zu, a e Amun-Re bie banaŋ dɔge ŋmenaa saŋa.<ref>Creasman, P (2013). ''Archaeological Research in the Valley of the Kings and Ancient Thebes'' (PDF) (1st ed.). Arizona: University of Arizona Egyptian Expedition. Retrieved 26 November 2021.</ref> A bie ŋa leɛ dɔgebo e la bone banaŋ maŋ e a iri a Pharaoh yuori, kyɛ wuli lɛ anaŋ lerɛ koro taa a yiriŋ. A Opet tigiri ŋa meŋ maŋ leɛ wuli la ka wagere ta la ka de bonkɔɔre, a ŋaa meŋ maŋ yi kanaŋ wa diri Nile zie, kyɛ meŋ naŋ di a Akhet kyuu ayi soba. A da ba e ŋa a Pharaoh yoŋ la tona a toma a tigiri ŋa diibu poɔ,;sailors ane sogyɛre da e noba mine naŋ taa tɔnɔ yaga a tigiri diibu poɔ, saaŋkompare puopuoribo meŋ da bebe la a tigiri ŋa diibu poɔ. Ba zaa da be la die na poɔ a nyɛ lɛ ba naŋ maŋ tu a yeltuuri, gɔbenɛnte tontonma ane sogyɛre nembɛreda poɔ la a Opet tigiri ŋa diibu narebo poɔ.<ref>Wendrich, Willeke (2011-11-01), "UCLA Encyclopedia of Egyptology, Archaeological Data, and Web 2.0", ''Archaeology 2.0'', Cotsen Institute of Archaeology Press, pp. 211–232, doi:10.2307/j.ctvhhhfgw.21, ISBN 978-1-938770-65-4</ref> John Coleman Darnell da e la faŋa ka a yelnimizeɛ la ka paaloŋ noba gyamaa ka yi a poɔ a tigiri ŋa diibu yeltuuri poɔ.Ramesses II e la neɛ kaŋa poɔ baanaŋ seŋ ka ba kaa a tigiri ŋa diibu yeltuuri ka taa nimiri; noba banaŋ da yi a gɔbenɛte wa la, members of the civil administration, provincial governors, border-officials, heads of internal economic departments, officers of the commissariat, city-officials, and upper ranks of the priesthood. Banaŋ naŋ da ba poɔ a tigiri yeltuuri meŋ da bebe a are viiri a baa noɔre kyɛ kaara lɛ banaŋ tuuru a yeltuuri, a lɛ yoŋ noba mine da bebe a boɔrɔ ka ba poɔ a yeltuuri poɔ kyɛ a merɛ ba ko ba a vuo. A tigiri diibu e la bone na maŋ ko noba toma a ko wab ane lector priests, a kyuure ata na zaa poɔ banaŋ la maŋ yɔ viiri a be. Ba maŋ be la a noba poɔ a baa noɔre bara koɔ kyɛ puoru sɔrɔ ka yelfaa zaa ta erɛ wa e . == Pharaoh tonnoɔre a tigiri ŋa diibu poɔ == A kyɛre la fẽẽ neɛzaa ne o tɔ naŋ maŋ baŋ gaa la bɔgere zu, neŋgbala ba gɛrɛ a bɔgere maaloo zu ka a bɔgere maale kare yoŋ naane, a tonnoɔre kaŋ naŋ bebe ko a bɔgekare la a lɛ.<ref>Brier & Hobbs 2008.</ref> A Pharaoh la a neɛ na maŋ toɔ yeli ne a Egyptian paaloŋ noba ane ŋmemɛ a tigiri ŋa poɔ a Luxor bɔgere zu, aneazaa ka a nommu naŋ be a ŋmemɛ ne a bɔgere zu maŋ e ŋa sɛŋgaŋ nommu na. A vuo ŋa la ka a Pharaoh maŋ de a boɔle ne ŋmemɛ ka a toɔ wa de a Egypt paaloŋ kaa ko ba. A pharaoh kultaa tigiri ne a ŋmemɛ, a kultaa ŋa la maŋ leɛ boɔle a Amun ka o wa laŋ ne ba, ka banaŋ wa tu a yeltuuri ama zaa bare lɛ wuli ka Egypt paaloŋ na la nyɛ yuoni gbuli kaŋa ba nyɔvore poɔ, lɛ banaŋ dɔge yɛle seŋ, lɛ banaŋ kɔ nyɛ boŋkoɔre. A pharaoh tonnoɔre ŋa a yi a tigiri ŋa diibu poɔ maŋ vɛŋ la ka Egypt sage de ka Amun-Re la a bɔgekra a ko a ŋmemɛ, A tigiri ŋa diibu maŋ vɛŋ la ka a Pharaoh a taa kpeɛŋaa kaŋa bale a toɔ kaara a paaloŋ, a neŋ meŋ a maŋ e boŋkaŋa naŋ leɛ seŋ Amun faŋa ane meŋ a vuo ŋa poɔ la ka ba maŋ tu kyɛ leɛre a naaloŋ eŋ o, a pãã bare vuo ka a naayiri deme ka ba taa kpŋɛŋaa a ko a paaloŋ noba zaa zu. A puoruu yeltuuri a Opet tigiri ŋa poɔ maŋ leɛ ko la Pharaoh a ka faŋa ka o toɔ kaara ne nensaalba seɛloŋ  a o paaloŋ poɔ. A Egypt noba nyɔvore laafeɛloŋ zaa maŋ dɔgele a Pharaoh zu ka baŋ lɛ onaŋ na e a kaa ba zu kyɛ gu ka ba te kɔre a kpi bee a kɔŋ ba nyɔvoɛ. Yuoni zaa poɔ la ka ba maŋ tu a yeltuuri ama kyɛ neɛzaa naane meŋ maŋ baŋ tu a, a banaŋ naŋ yi a naayiri la taa a faŋa na baŋ tu a yɛlɛ ama. == A ŋmemɛ ama yiibuzie == A Karnak (Amun bɔgere zu)<ref>"Karnak". ''World History Encyclopedia''. Retrieved 2020-05-29.</ref> ane Luxor bɔgere zuda la a Thebe maaloo zie naŋ be a Nile baa noɔre, a bone ŋa maalo da piili la  c.1970 BC by Senusret I ane  1390-1352 BC by Amunhotep III kpakyakyaga poɔ. A yi a ŋaa puoriŋ, Karnak da e la bone Thutmos I naŋ dɔle o gaa ne nimitoɔre a saŋa ba naŋ piili a Naayiri paala na meɛbo. Thebes meŋ poɔ la be a Opet tigiri ŋa yi waabo zie, noba gyamaa sage de la ka o e la zie noba naŋ maŋ gaa puori a sɔre ba bomboɔre a yi ne a Amun ŋmen zie, o la zie naŋ bebe a ko noba ane a tenzu  paaloŋ zaa.<ref>Mark 2016.</ref> Karnak e la Red  Chapel zikoraa kaŋa naŋ e danseɛ ko noba a kyaare ne a Opet tigiri. A Chapel ŋa e la zie banaŋ de  bonzeere a maale viiri ne a Amun-Re yiri zaa ka banaŋ ba derɛ o tona ne toma. A yɛlɛ yiibuzie meŋ maŋ wuli la lɛ a yele naŋ leɛrɛ a kyaare ne a Amun-Re ka o ba e bone naŋ are zi yeni aŋa bommeɛraa na. A sɛge anaŋ banaŋ sɛge mare a Sphinx Nectanebo I wullo la lɛ banaŋ maŋ viiri a Karnak ane Luxor,<ref>Cabrol 2001, pp. 283–296.</ref> o bigirila wuli ka Amun maŋ yoɔrɔ la a zii ama ayi zaa, ka ka o toɔ taa yosoŋ yi a Luxor zie kyɛ taa yɛŋ soŋ meŋ a toɔ manna yelsonne a koro a paaloŋ noba.  John Coleman Darnell taa la a sagedeebo ka a Luxor teŋɛ de tone toma e la bone de iri ne a zikuoŋaa bare a Nile paaloŋ ka banaŋ wa leɛ gɛrɛ a Karnak baa poɔ. O meŋ la ŋmɛ la nɔkpeɛne ka a teŋɛ ne a koɔ kyɛmo maŋ wuli ka a sori kyɛmo seŋ ka o e zikuoŋaa ka banaŋ wa gɛrɛ a Sokar teŋɛ poɔ a zisoɔre na kaŋa zaa. Egyptologist Marina Escolano-Poveda manne la tɔnɔ na  Red Chapel  maŋ iri bare a Hatshepsut paaloŋ a tigiri ŋa diibu poɔ. A yel-iribare ama maŋ soŋ la ka bagekare ka a tigiri toɔ di soŋ. A wagere ama poɔ la ka ba maŋ de a ŋmemɛ maŋ e boma banaŋ maŋ de a yi gaa ne a Luxor bagere zu, a wagere ŋa poɔ, yeltuuri gyamaa maŋ bebe ka ba na tu yempoɔ sɛre ka ba baŋ toɔ kpɛ. Ka banaŋ wa bare a yeltuuri zaa ba maŋ leɛ gaa la a Kanark paaloŋ poɔ. == Revival == A kakyɛ kyuu beri lezare ne anuu (25) dare a 2021 yuoni poɔ, ba da leɛ maale a Avenue Sphinxes kpoŋ na bare, a o leɛ yuobu bebiri da e la a Borenyɛ kyuu beri ayɔpoi dare 2021 yuoni poɔ, a  Ministry of Tourism and Antiquities pãã da ŋmɛ la daworo a  boɔle noba lantaa ka ba na maale tigiri a kyaare ne a zie leɛ yuobu. == Meŋ kaa kyɛ nyɛ == ·        Shemu == Gyeremɛ de terebo == == Sommo Yizie   == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] sgehvrooxm87zux4kl2vi7l35xp7pi5 Port Harcourt Poetry Tigiri 0 7069 62026 61465 2026-07-02T19:42:45Z Vision L1 19 62026 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q137591499}} '''Port Harcourt yelwiire tigiri''' e la yuoni zaa yelwiiri ane yɛle yaga tigiri naŋ maŋ de zie Port Harcourt, Rivers State, [[Nigeria]]. A tigiri ŋa yeltare e la ewulluu, zannoo zie , nombɛrɛ ba naŋ iri ka ba de dɛmɛ, yɛlɛ- egantaa, ane yelkããma yeltare, naŋ waana ne a yelwiire baaboto, Naaŋmene boneree yelwiiri, ane a eŋ a teŋɛ yɛlɛ yaga poɔ. == Dakoroŋ Saŋa Yɛlɛ Naŋ Daŋ e a Bebe Ka Baapaaba Iri Pɔge== A tigiri daŋ piili la 2023 Nigerian yelwiire sɛgereba ane yelkããsɛgerɛ naŋ nɔŋ ka o yuo zie kyaare yelwiire ane yelkãã erebɛ ka ba wullo ba toma ane ba meŋɛ yelmaalee laŋkpoliŋ .<ref yuori=":0">{{Cite web |yelzu=2023 Port Harcourt yelwiiri tigiri|url=https://af-nigeria.org/2023-port-harcourt-yelwiire-tigiri/ |website=Alliance Française Nigeria |access-date=12 December 2025}}</ref> == Maalembo== === 2023 === A yuoni zaa maalembo maŋ de la zie a yi 3–5 November 2023, zannoo zie maaloo , laŋkpoli kaŋa ba naŋ iri ka ba de dɛmɛ , ane yɛlɛ eebo ayi a teŋɛ demɛ ane paaloŋ yuobo yelwiire sɛgerebɛ.<ref yuori=":0" /> === 2024 === A maalembo yiiloŋ soba daŋ de la zie a Azny zie neŋ a yelzu “Bridging the Gap,” a paale yelwiire yelbe naŋ erɛ a ba yelwiire kyɛ Kory taa noba yaga nimitɔɔriŋ, zannoo zie , ane laŋkpoli na ba naŋ iri ka ba na de dɛmɛ kyaare ne a yeleree. Noba naŋ deweɛ a yelwiire ŋa poɔ maŋ nyɛ la libie kyoɔtaare ane meŋ ka noba yaga naŋ bamba meŋ.<ref>{{Cite web |yelzu =Port Harcourt yelwiiri tigiri 2024 |url=https://www.portharcourtblog.com/2024/12/port-harcourt-yelwiiri-tigiri -2024.html |website=Port Harcourt Blog |access-wagere=12 December 2025}}</ref><ref>{{Cite news |last=David |first=Obed |wagere =2024-12-22 |yelzu=Rousing reception for Port Harcourt yelwiiri tigiri 2024 |url=https://www.premiumtimesng.com/entertainment/artsbooks/763084-rousing-reception-for-port-harcourt-yelwiiri -tigiri-2024.html |access-wagere=2025-12-12 |kɔkɔre=dga-GH |issn=2360-7688|yelsããba gampɛlɛ=[[wagere nimizeɛ]]}}</ref> === 2025 === A maalembo taaloŋ soba da de la zie 7th November 2025 a yeŋ maaloo zie, kõɔbogere , Port Harcourt,neŋ a yelzu “Beyond Boundaries.”<ref>{{Cite news |last=Onukwugha |first=Anayo |yelzu=Port Harcourt yelwiiri tigiri leɛwaabo ayi a Taaloŋ maalembo |url=https://wederebɛ.ng/port-harcourt-yelwiiri -tigiri -leɛwaabo-ko-taaloŋ -maalembo/ |access-wagere =12 December 2025|yelsããba gampɛlɛ =[[wederebɛ (yelsããba gampɛlɛ)|Leadership]]}}</ref> Yel-eree naŋ paale zannoo yeltare, nen-irii yɛlɛ yelbo, yelwiiri yelbe ko seenia haae sakuuri biiri, seni linnibe, ane a dewuluu ko a Mi Gaaden Citi yelwiiri antologin, a sɛkondre sakuuri biiri sagɛɛ la ka ba tere a Rivers State lambori zaa. Wombo wuli ka yelkããma yeltare teseŋ Dr Kudo Eresia‑Eke, Prof Obari Gomba, Umar Abubakar Sidi, Amu Nnadi, ane Uzo Nwamara da poɔ la in a antologin leɛkaaboŋ. == Yel-ere Mine== A tigiri maŋ taa yɛlɛ yaga naŋ teseŋ: * Yelwiiri yel-eree aneyelbie yelluu dewulluu * yɛlɛ zannoo ane nembɛre karendere ko noba naŋ boɔrɔ ka ba e yelwiiri sɛgesɛgebɛ * laŋkpoli noba ba naŋ iri kyaare ne a a dɛmɛ diibo kyaare ne yelkããma yelzure * noba naŋ erɛ yɛlɛ kyɛ korɔ taa kaakaarebɛ nimitɔɔreŋ * teŋɛ deme naŋ poɔ lambo yeltare zaa ane sakuuri demeŋɛ poɔbo == Kaa Kyɛ Meŋ== * Port Harcourt Gane tigiri * Tige yoe naŋ be Nigeria == Sommo Yizie== [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] == Ziiri mine liŋkiri == * [https://phpoetryfestival.com/ Official website] 03r7ig8vqmmdvwuvnphm7w0298babs7 Olokun Tigiri 0 7070 62021 61448 2026-07-02T19:34:30Z Vision L1 19 62021 wikitext text/x-wiki A '''Olokun''' '''tigiri''' e la a yuori ko yuoni zaa tigiri naŋ maŋ di a Yorubaland zaa poɔ a West Africa poɔ a Yoruba noba ane ba nenkpɛgelɛ zaa ane a Edo noba. A IYoruba kɔkɔre poɔ, ''okun'' o pare la "sea", kyɛ ka ''osa'' ''meŋ e'' "lagoon". Olokun e la a mane ŋmɛmɛ kyɛ ka Olosa meŋ naŋ e Osara meŋ e a lagoon ŋmɛmɛ lagoon. A zaa ayi maŋ di la kyɛ ka ba eŋ a tigiri tɛɛtɛɛ poɔ. A Yoruba lisiri poɔ, Olokun Naa bagebɔ zie be a Ilode quarter of Ile Ife. A yi a Walode of Ile-Ife Naa Kolawole Omotayo, naŋ e a Abore ( bɔgeboorɔ) a Olokun naŋ manne: “Olokun e la ŋmɛmɛ naŋ maŋ lage a koɔnɛɛ zaa a teŋɛ poɔ lantaa a teŋɛ piiluu zaga kyɛ pãã de a te biŋ be a naŋ be pampana-a mane. A nyɔvore piiluu saga, a teŋɛ da ba taa waaloŋ kyɛ pa ne kõɔ . Olodumare yi Ọbatala, a Orisha naa, gaa la a teŋɛ a te piili ka o paale o ne nyɔvore. Obatala, da taa la ''igba iwa'', yi sazu sigere waane ne kɔroo. “Ilode dɔloŋ, be te naŋ are pampana, a ŋmene kpoŋ Olokun piili derɛ la a koɔnɛɛ zaa lanna taa. A naŋ wa baare a ŋaa, o de la bone zaa gaa ne Ilare ka be a teŋɛ zie saa naŋ paa e mane zene<ref>https://web.archive.org/web/20140918174951/http://nationalmirroronline.net/new/olokun-on-the-trail-of-the-sea-goddess/</ref>. A Ilaje naŋ kpeɛrɛ peɛle a Ondo State, Olokun e la a mane ŋmene, naŋ taa a faga ka o ka o ko pɔgeba na naŋ ba dɔgerɔ biiri. O maŋ la taa la a mane kõɔ saseɛ faga,. Olokun meŋ la e ŋmene naŋ kɔro noba bondaanoo a daa a faga a na ko neɛ na naŋ de o meŋɛ ko o libie. Noba maŋ puoro Olokun maŋ su bonsu peɛle kyɛ ka ba neiŋɛ pɛnti ne kyɔgeare ‘efun’. A maŋ tigiri ko a Ilaje, a Olokun tigiri ba maŋ nyɔge o la ne zegeroŋ kaŋa, a yi a noba naŋ sage ka o daa la baabo kaŋa ko ba nyɔvoe<ref>https://web.archive.org/web/20161028022827/http://ns1.utiwarewebhosting.net/new/people.php?festId=5</ref>. A Edo noba maŋ di la ba tigiri a February baaroo poɔ (1st 'moon' after the 12th moon) naŋ maŋ di a Usonigbe, a Olokun's bɔgebo die , a Edo State poɔ. A pampana tigiri meŋ di la a Lagos State a November poɔ. A tigiri naŋ da di a 2002 yuoni poɔ, Olokun Festival Foundation la da maale o ane ka pãã leɛ nimipɛle zie. A Otunba Gani Adams, la maŋ di o weɛ meŋ naŋ e Oodua People’s Congress wederɛ. == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 485j6t8t2je1bxpghv82shctdtwpp4f Chinua Achebe Literary Festival 0 7077 62047 61602 2026-07-03T06:56:51Z Vision L1 19 62047 wikitext text/x-wiki '''Chinua Achebe Literary Festival''' e la yuoni zaa yelbaŋyizie Nigerian gane sɛgerɛ kyɛ yele eŋ a poɔ Chinua Achebe sɛgere poɔ, a sɛgerɛ ŋa ko ''Things Fall Apart'' (1958), ka ba leɛ teɛre o yɛlɛ kyɛ nyɛ nimipɛle a yi o toma ane toma na o naŋ toŋ poɔ a yelbaŋyizie poɔ<ref>https://creativewritingnews.com/tag/chinua-achebe-literary-festival/</ref>.<ref>https://web.archive.org/web/20200808171015/http://anambrastate.gov.ng/</ref><ref>http://thenigerianvoice.com/amp/news/272609/why-we-celebrate-chinua-achebe-annually-izunna-okafor.html</ref> Chinua Achebe vorɔ la a yi 16 November 1930 te ta 21 March 2013, be la ka o kpi a Massachusetts poɔ, United States. A gɔɔloŋ tigiri da piili a yuoni 2016 poɔ, yuomo ata Achebe's kuu puoriŋ, ka o da nyɛ a Nigeria sɛgerebe, duori terɛ ane kɔkɔre kpɛyaara kyɔɔtaare Izunna Okafor, meŋ la naŋ e Anambra State's Coordinator ko Society ko Young Nigerian Writers, a yelbaŋyizie noba naŋ maale a tigiri ŋa.<ref>https://cfwriterz.com/society-of-young-nigerian-writers-hosts-writing-event-2016/</ref><ref>https://www.creativewritingnews.com/society-of-young-nigerian-writers-celebrates-achebe/</ref><ref>http://nwaward.com/2016/03/12/2015-nwa-winners/</ref><ref>https://www.nationallightngr.com/2019/09/05/2019-best-young-achievers-award-national-lights-reporter-wins-best-young-writer/amp/</ref> A yi o maaloo, a tigiri maŋ di la yuoni zaa a Chinua Achebe's dɔgebo bebiri (16 November) a Prof. Kenneth Dike Central E-Library Awka poɔ, a Anambra State teŋkpoŋ poɔ, Achebe's yiri. Sɛre a tigiri yuoni zaa, a tigiri maaleba maŋ yuo vuo ka neɛ zaa bage ne o. "Ka neɛ zaa waane ba sɛgere" a saseɛ ŋmakɔɔre zaa poɔ ka segerebɛ na sɛge yelwiiri ane yelyagsɛgere ka ba na leɛ teɛre a Achebe yɛlɛ a te tere, a lɛ puoriŋ ka ba pãã vɛŋ ka a yi gbaŋgbale ka ba boɔlɔ a ka "Chinua Achebe yelwiiri/yelyagesɛgere sɛgere".<ref>http://naijastories.com/2016/09/call-for-papers-and-poems-in-the-memory-of-prof-chinua-achebe/</ref><ref>https://thenigerianvoice.com/amp/news/231997/call-for-submissions-in-the-memory-of-prof-chinua-achebe.html</ref> A yuoni zaa sɛgere maŋ be la saseɛ poɔ a tigiri bebiri, ka la vɛŋ tage noba naŋ boɔrɔ ka ba wa sɛge nendaare kaŋa wane na yi a dendaa ziiri zaa a lanne Zimbabwe's Mbizo Chirasha<ref>https://cfwriterz.com/society-of-young-nigerian-writers-hosts-writing-event-2016/</ref><ref>https://creativewritingnews.com/2018/10/09/call-for-submissions-the-in-memory-of-achebe-2018-anthology-submit/</ref> A yuomo ata a tigiri piiluu saga a yuomo 2016, 2017, ane 2018 poɔ , noba naŋ maŋaale a tigiri maŋ boɔle la noba ka ba wane ba sɛgere a pãã yi a sɛgere ata saseɛ ŋmakɔɔre poɔ<ref>https://9jabooks.com/book-10026</ref>. Kyɛ, a 2019 dene, ba da ba boɔle noba ka ba wane ba sɛgere kyɛ a sɛgere ata na a yuoni naŋ pare ba pãã da de a la lantaa ka a e yeni, ka ko a yuori ka "''Arrows of Words''<ref>https://web.archive.org/web/20250406013738/https://nationallightngr.com/2019/10/31/chinua-achebe-literary-festival-young-rriters-visit-national-light/amp/</ref><ref>http://www.absradiotv.com/2019/11/18/chinua-achebe-literary-festival-stakeholders-call-for-empowerment-of-young-writers/amp/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20250406013640/https://statesman.ng/chinua-achebe-literary-festival-set-for-nov-16/</ref><ref>https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Arrows_of_Words_2_%E2%80%94_Chinua_Achebe_Poetry_and_Essay_Anthology.jpg</ref> A 2020, a tigiri anuu soba ane a tigiri yuomo anuu soba, a noba naŋ maala a tigiri a poɔ la ''Achebe'' ''kuu leɛteroo yelyaga poɔ a tigiri poɔ , a azuiŋ o da e la Chinua Achebe Literary tigiri ane kuu leɛteroo yelyaga''. A Chinua Achebe kuu leɛteɛroo yelyaga naŋ da e a dɛndɛŋ soba a zaa poɔ, Oseloka Obaze la da kaane o, o e la a Nigerian yelbaŋyizie nenkpoŋ kaŋa.<ref>https://brittlepaper.com/2020/11/event-the-2020-achebe-literary-festival-and-memorial-lecture-nov-16/</ref> <ref>https://web.archive.org/web/20210122190545/https://www.igboradio.com/igbo-news/obaze-to-deliver-first-chinua-achebe-memorial-lecture-at-2020-literary-festival</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210804120111/https://www.oho.ng/photo-news-obaze-delivers-keynote-address-at-chinua-achebe-memorial-lecture-in-awka/</ref><ref>https://www.thenigerianvoice.com/news/293895/anambra-young-writers-mark-2020-achebe-literary-festival-and.html</ref> A 2020 deni, da e la a Chinua Achebe yelwiiri/ yelyagasɛgere sɔgere anuu soba gbangbale yiibo ka a yoe la ''A Man of the People'', Izunna Okafor naŋ maale eŋ<ref>https://9jabooks.com/post-10147</ref>.<ref>https://www.thenigerianvoice.com/news/293895/anambra-young-writers-mark-2020-achebe-literary-festival-and.html</ref> A yuomo naŋ pare, Chinua Achebe yelbaŋyizie tigiri vɛŋɛɛ la ka noba yaga naŋ boɔrɔ sɛgerebi enne yuoro a lanne Labour Party nenkpoŋ a yuoni 2023 a Nigeria's vooti saga Mr. Peter Obi; Executive Governor of Anambra State Willie Obiano;former SSG, Anambra State, Oseloka Obaze; Nigerian legendary actor, Bob-Manuel Udokwu; former Chief Judge, Anambra State, Prof. Peter Umeadi; MD/CEO of ''National Light'' newspaper, Chuka Nnabuife; Odili Ujubuońu (neɛ naŋ sɛge ''Pregnancy of the Gods''); Maxim Uzor Uzoatu (neɛ naŋ sɛge ''God of Poetry''); Ositadimma Amakeze (neɛ naŋ sɛge ''The Last Carver''); Okeke Chika Jerry (neɛ naŋ sɛge ''The Gods Are Hungry''); Mr. Isidore Emeka Uzoatu (neɛ naŋ sɛge ''Vision Impossible'').<ref>http://pmexpressng.com/jubilation-young-writers-mark-literary-festival/</ref><ref>https://www.thenigerianvoice.com/news/293895/anambra-young-writers-mark-2020-achebe-literary-festival-and.html</ref><ref>https://tribuneonlineng.com/achebe-memorial-lecture-obi-lauds-anambra-young-writers/</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] nij5h7zepmufyvb6uegd7uaek3q59es Nupe Day Festival 0 7078 62046 61511 2026-07-03T06:55:48Z Vision L1 19 62046 wikitext text/x-wiki [[Duoro kɔre:Nupe.jpeg|thumb]] A '''Nupe Day''' '''tigiri maaloo''' e la lisiri tigiri bee tigiri naŋ maŋ di a Nigeria poɔ a 26 June bebiri . A tigiri Nupe noba la maŋ di o yuoni zaa a teŋɛ poɔ<ref>https://allafrica.com/stories/201602120050.html</ref><ref>https://www.vanguardngr.com/2010/07/nupes-celebrate-yet-another-festival/</ref> == Dakoroŋ == A Nupe bebiri tigiri e la lisiri tigiri maaloo, naŋaŋ wolo a bebiri naŋ ba naŋ da tuo a British sogyare a yi a Africa sogyare naŋ da tuo ba a 26 June 1896 poɔ, a British Protectorate a Lokoja naŋ da peɛle a Bida sogyare kpɛ zie a Ogidi poɔ, pampana naŋ e Kogi State naŋ da wane ba tuobo a yi a British Constabulary ane a Union Jack ka a Nupe noba da faa. A yuoni zaa tigiri ŋa a Nupe nembɛrɛ la waane a yeli ka a ŋa, a ba e ŋa Durbar tigiri ane a Pategi Ragatta gbori tigiri meŋ maŋ e Nupe deme tigiri a Northern Nigeria lisiri tigiri<ref>https://www.pressreader.com/nigeria/daily-trust/20190626/281973199190255</ref><ref>https://www.dailytrust.com.ng/nupe-day-as-tool-for-cultural-revival-unity.html</ref> A tigiri maŋ piili la ne puoroo a mosiri ane a masa zaa poɔ, a ŋa a naŋ tu lɛ ''Sunday ane Friday a piiluu ane a baaroo a tigiri saga. A neɛ naŋ maŋ di a weɛ la'' Etsu Nupe, Etsu Yahaya Abubakar naŋ e a koŋo zusoba ko a Niger State lisiri nembɛrɛ, a tigiri maŋ manne la ba lisiri zɛgeroŋ naŋ ta be kyɛ vɛŋ ka a noba ba enni ba lisiri. O meŋ maŋ la taa yelyaga mannoo ane yelzuri naŋ kyaare Nupe's lisiri, ba yizie, dakoroŋ ane teŋɛ baabo. A Nupe tigiri maŋ tere la kyɔɔtaare a yi koɔbo laboriŋ ka a vɛŋ a Nupe teŋɛ koɔbo yɛlɛ gɛrɛ nimitɔɔre<ref>https://www.vanguardngr.com/2010/07/nupes-celebrate-yet-another-festival</ref><ref>https://punchng.com/kulturefest-is-supporting-37-festivals-adebiyi</ref> == Nupe Day Ane Niger’s yaako baabo == Niger State Governor Alhaji Abubakar Sani Bello bambo poɔ;a ‘ Nupe yuoni zaa tigiri dɔgebo, naŋ maŋ wulo a Nupe noba lisiri ane a teŋɛ zaa nuure toma, maŋ tagara la noba waana ne ba yaako baabo ko a teŋɛ. A 9th Nupe tigiri da di la Etsu Nupe Naa yiri a Bida poɔ a yi 24 te ta 26 a November kyuu poɔ ba da tage o la gaa ne June yuoni ŋa a yi nɔlɛge wagere na. == Meŋ la nyɛ == * Festivals in Nigeria == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] q35csupfbmxdxjas0jseg8px0p38cp1 Lagos Black Heritage Festival 0 7079 62042 61478 2026-07-03T06:46:29Z Vision L1 19 62042 wikitext text/x-wiki '''Lagos Black Heritage Festival (LBHF)''' e la yuoni zaa tigiri a Lagos poɔ naŋ maŋ di a lanne a Lagos Carnival. A tigiri e la lisiri ane yipɔge naŋ maŋ di ka ba wuli a African yipɔge tɛɛtɛɛ. LBHF maŋ di la ba wuli a African gɔɔloŋ ane yeleree tɛɛtɛɛ ka a mine la saga na seɛre ane pampana seɛre,gaŋga ŋmɛ, yiele, pɛntio ane enfuoni ŋmaabo ane a mine kaŋa<ref>https://books.google.com/books?id=F10uAQAAIAAJ&q=Lagos+Black+heritage+festival</ref>.<ref>https://web.archive.org/web/20150518085904/http://www.thisdaylive.com/articles/lagos-black-heritage-festival-2015-beckons/207210/</ref><ref>http://www.vanguardngr.com/2015/04/lagos-black-heritage-festival-lbhf-begins-in-grand-style/</ref> A LBHF tigiri maŋ wuli la a African gɔɔloŋ ane yeleree tɛɛtɛɛ ka a mine la saga na seɛre ane pampana seɛre,gaŋga ŋmɛ, yiele, pɛntio ane enfuoni ŋmaabo. Yuoni zaa, a tigiri maŋ nyɛ la nimipɛle noba gyamaa. Noba naŋ be a tigiri zie maŋ nyɛ la zie a zeŋ pɛnnɛ kyɛ kaara a popo zɔɔ gantaa, konso gantaa, kyɛ kaara as Boat Regatta. Pampana ane dakoroŋ yeleree maŋ laŋ la taa ka ba vɛŋ ka ba saama taa teɛroŋ a Lagos poɔ<ref name=":0">https://www.nigeriagalleria.com/Nigeria/States_Nigeria/Lagos/Lagos-Black-Heritage-Festival.html</ref>. A yuoni zaa tigiri e la yipɔge kyɛ la wulo dakoroŋ ka o boɔbi la ka o wuli Africa lisiri ane a Africa gɔɔloŋ a yi yeleree tɛɛtɛɛ poɔ lanne saga na seɛre ane pampana seɛre,gaŋga ŋmɛ, yiele, pɛntio ane enfuoni ŋmaabo, Pampana ane dakoroŋ yeleree maŋ laŋ la taa ka ba vɛŋ ka ba saama taa teɛroŋ a Lagos poɔ. == Dakoroŋ == A '''Lagos Black Heritage Festival (LBHF)''' da piili a a yuoni 2009 poɔ Mr. Babatunde Raji Fashola naŋ da e gɔbenenti la da piili ka ba leɛ teɛre African gbaŋgbaare ba naŋ da kɔɔrɔ. A tigiri e la daagboli ata tigiri taa yipɔge yeleree yaga ane pampana yeleree<ref name=":0" />. A yuoni 201 poɔ da taa la a yelzu ka “Lagos Heritage week: a tigiri maŋ piili la ne ‘FELA!, deɛne kaŋa naŋ maŋ deɛ a Lagos poɔ naŋ bebe te ta daagboli a Eko Hotel ane a Suites Expo Centre a Victoria Island poɔ, Lagos. A deɛne da wuli a yeiluŋ yiele nembɛrɛ mine naŋ kpi<ref>https://www.vanguardngr.com/2011/05/from-lagos-black-heritage-festival/</ref>. A yuoni 2013 poɔ, noba<ref name=":1">https://www.vanguardngr.com/2013/03/21-million-people-for-lagos-black-heritage-festival/</ref> naŋ ta 21 milliyɔɔ ka ba mine e teŋɛ deme ka ba mine meŋ e saama da gaa la a tigiri. A ŋaa wuli la lɛ a Lagos Black Heritage tigiri naŋ baa ta seŋ a yi a o piiluu saga a noba yaga waabo zuiŋ a tigiri maŋ waane la libie gyamaa<ref name=":1" />. == Tigiri == A daagbole ata tigiri maŋ wuli la African gɔɔloŋ ne dakoroŋ ane pampana seɛre, gaŋga ŋmɛ, yiele, pɛntio ane enfuoni ŋmaabo ane a mine kaŋa. O maŋ taa la yeleree ka a mine la Lagos Water Regatta, a Lagos International Jazz,gaŋga ŋmɛ, seɛre,gɔɔloŋ dewulibo , veɛloŋ gantaa kyakya (be la a tigiri pɔgenaa na iri ), ane a bebiri baaraa daare, ba gboli la a zu ne paati ka a paati ziiri zaa a Lagos maŋ taa noba a zie zaa a Lagos poɔ.<ref>https://www.vanguardngr.com/2015/04/lagos-black-heritage-festival-lbhf-begins-in-grand-style/</ref> A tigiri yeleree mine a 2025 yuoni poɔ la ama naŋ tu ; biniiri nimitɔɔre gaabo- bibiiri bee sakibiiri maŋ taa la yel-e-gantaa, Masquerade Parade naŋ yi Badagry; gɔɔloŋ dewulibo – Bibiiri gɔɔloŋ ane gɔɔloŋ e gantaa; e foeŋɛ yɛlɛ-paapaaleba gɔɔloŋ yɛlɛ, gaŋga ŋmɛ ne seɛre – noba bayɔɔbo seɛre ane yelwiiri ane yiele–yelwiiri tensogɔ<ref>http://asirimagazine.com/en/lagos-black-heritage-festival-2015-themedrama-and-dance-drama/</ref>. == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 4n469klt8y20m6i6gfl0dmlr222iofl Lagos International Jazz Festival 0 7080 62045 61479 2026-07-03T06:55:26Z Vision L1 19 62045 wikitext text/x-wiki A '''Lagos International Jazz Festival (LIJF)''', meŋ ba na maŋ boɔle ka '''Lagos Jazz Fest''', e la yuoni zaa Jazz yieluŋ ane yipɔge tigiri a Ayoola Shadare naŋ da maale ka o maŋ di a Lagos, Nigeria poɔ<ref>https://guardian.ng/sunday-magazine/grammy-awardee-lekan-babalola-bright-gain-adeniji-ego-others-for-lagos-intl-jazz-festival/</ref>.<ref>https://www.musicinafrica.net/magazine/lagos-comes-alive-jazz</ref> == Tigiri == O naŋ piili a yuoni 2008 naŋ de baabo yaga ko a Jazz lankpeɛrebe, a LagosLagos International Jazz tigiri e la bebie ata tigiri. A 2016 tigir da pɔŋ eŋ la bebie ayi naŋ da di Freedom Park, Lagos, kyɛ ka a bebiyeni na a a Bay Lounge Waterfront, Lekki, ka a tigiri bebie ama zaa maŋ piili gbɛglemɛ 6pm. Yieluŋ yielebe maŋ be la tigiri zie ( ba ma naŋ e la saama bee neɛ noba naŋ wa ka yiele) lanne Aṣa, Courtney Pine, Freshly Ground, Beat Kaestli ane Grammy kyɔtaare derɛ a ŋa Lekan<ref>http://musicinafrica.net/lagos-jazz-festival-celebrate-lagos-50</ref><ref>http://guardian.ng/saturday-magazine/weekend-beats/lagos-steams-jazz-as-babalola-solanke-ajayi-batic-others-groove/</ref> Babalola ane Jermaine Jackson ane ba mine kaŋa. A 2016 Jazz tigiri da de la Jazz Appreciation kyuu (JAM) ane International Jazz bebiri poɔ<ref>http://sunnewsonline.com/lagos-jazz-festival-ll-boost-economy-ayoola-sadare/</ref>.<ref>https://www.bellanaija.com/2016/04/jermaine-jackson-is-in-lagos-for-jazz-concert-hosted-by-gov-ambode-tonight/</ref><ref>http://www.pmnewsnigeria.com/2016/04/27/jazz-festival-puts-lagos-on-global-tourism-map-says-ambode/</ref><ref>http://thenewsnigeria.com.ng/2016/05/tinubu-ambode-osoba-others-grace-lagos-jazz-festival/</ref><ref>http://www.thisdaylive.com/index.php/2016/04/24/road-to-lagos-international-jazz-festival/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20160427104253/http://pulse.ng/events/lagos-international-jazz-festival-2016-mike-aremu-herbert-kunle-ajayi-sharp-band-others-perform-at-musical-festival-id4959293.html</ref><ref>http://leadership.ng/entertainment/522239/ambode-enlists-grammy-award-winners-lagos-jazz-festival</ref> A 2017 LIJ tigiri da di la ne a Lagos@50 azuiŋ, yieluŋ yielebe 50 ka ba da boɔle a lanne a yiri fuji yieluŋ yielebe a ŋa Akande Obesere ane Malaika ba da boɔle ba la ka ba wa kyɛ yieluŋ. A tigiri saga a neɛ naŋ da maale a LIJF, Ayoola Shadare a o yelyaga poɔ a tigiri yelboɔraa kaŋa la ka o ko a yiri yieluŋ ŋmeɛrebɛ gyiremɛ a ŋa lɛ tenne mine naŋ maŋ e. A tigiri yelzu fa la "505050JAZZ Lagos@50<ref>https://www.sunnewsonline.com/my-jazz-gift-for-lagos-at-50-ayoola-sadare-producer-lijf/</ref>’, a yelzu da wuli ka yieluŋ ŋmeɛrebɛ 50 a ŋmeɛrɛ 50 Lagos yiele a Lagos @ 50, a tigiri naŋ e a Jazz Appreciation Month (JAM) baaraa, a 30 April, a International Jazz Day tigiri maŋ di la a tendaazaa. Ka a tigiri da di Freedom bɔle ŋmɛ zie.<ref>https://www.sunnewsonline.com/why-obesere-malaika-performed-at-lijf-505050jazz-show-ayoola-shadare/</ref><ref>https://guardian.ng/saturday-magazine/freedom-park-steams-jazz-for-lagos-at-50/</ref> A 2018 tigiri da e la a yuomo pie soba a tigiri naŋ di naŋ da di ka ba leɛ teɛre a Hugh Masekela naŋ kpi yɛlɛ ka a tigiri da baare ne jazz yieluŋ yielebe lanne Saxophonist naŋ waa ŋa Mike Aremu.<ref>https://www.vanguardngr.com/2018/05/jazz-icon-hugh-masekel-honoured-lijf/</ref><ref>https://guardian.ng/saturday-magazine/honours-for-hugh-masekela-at-lijf-on-international-jazz-day/</ref> A 2019 dɛne da wuli ka Oliver Mtukudzi, naŋ e African jazz neɛ naŋ kpi a 23 January 2019. O da e la Zimbabwean yieluŋ yiele, dadere, ane UNICEF Goodwill Ambassador ko a Southern Africa Region, ka ba boɔlɔ ka "Tuku."<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2019/03/22/lagos-international-jazz-festival-returns/</ref> == Meŋ la nyɛ == * List of music festivals * List of jazz festivals == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] kaozet9zmnbt1e4u4xog4611ww30dri Lagos Gane ane Gɔɔroŋ Tigiri 0 7081 62048 61482 2026-07-03T06:57:18Z Vision L1 19 62048 wikitext text/x-wiki A '''Lagos''' '''gane ane gɔɔroŋ tigiri''' ('''LABAF''') e la yuoni zaa tigiri ka kɔmɔtee noba na ba naŋ boɔlɔ Committee for Relevant Art (CORA) da piili a yuoni 1999 poɔ, a Nigeria yipɔge yelmaaleba. == Yipɔge == A tigiri piilaa da di la a November 1999 a Jazz 38’s zie a Lekki, Lagos poɔ. A yeŋ kyaare ne a tigiri wa la ka leɛ teɛre a Nigeria noba naŋ leɛ wa<ref>https://thelagosreview.ng/lagos-book-art-festival-labaf-set-for-november-4-10-2019-2/</ref> a yel-kaŋ-yel naa a yi a naŋ ta yuomo lizare ne pie a sɔgyare naŋ di a naa ka maŋ di a tigiri ka o maŋ pukyaare a baapaaleba ne a nrnnyage yɛlɛ gaŋ a zaa gama kannoo lisiri naŋ kpiiri feefee. Dubbed "Africa’s lisiri kpoŋ kaŋa tigiri<ref>https://www.vanguardngr.com/2012/11/labaf-nigeria-on-hot-seat-at-culture-picnic/</ref> a Lagos gama gɔɔroŋ tigiri maŋ di la bebie ayɔpoi<ref>https://guardian.ng/art/labaf-2019-a-week-of-52-engaging-events-with-loads-of-lessons-for-the-youths/</ref> ziri tɛɛtɛɛ poɔ a lanne a Goethe-sakuuri, a British Council<ref>https://www.writingafrica.com/british-councils-publishing-creative-hustle-at-the-lagos-theatre/</ref>, ane Freedom Park, a zaa a Lagos State poɔ. == Tigiri tɔna == A LABAF maŋ taa la yeleree tɛɛtɛɛ a lanne yeleree mine sɛre a tigiri a ŋa<ref>https://ynaija.com/catch-18th-lagos-book-art-festival-labaf/</ref> gama kannoo ane a tigiri yeleree bɛrɛ mine a lanne yiele yieluŋ, gama kannoo<ref>https://www.dailytrust.com.ng/labaf-to-hold-in-november.html</ref>, sini gaabo, gama saseɛ poɔ emmo gsma a gɔɔloŋ diwulibo, nembɛrɛ yɛlɛ yelbo, gama dekoobo<ref>https://web.archive.org/web/20200215102251/http://www.quramo.com/content/labaf-publishers-forum</ref>,,yipɔge diwulibo<ref>https://punchng.com/asiri-recounts-nigerias-history-in-colourful-exhibition/</ref>,,gama<ref>https://web.archive.org/web/20211129175836/https://www.africanevents.com/events/main-festival-15th-lagos-book-art-festival-labaf-nov-15-17-2013-lagos-nigeria/</ref> leɛ gyɛlebo<ref>https://www.theculturenewspaper.com/victor-ekpuks-day-in-the-sun-at-labaf/</ref>, ane a mine gyamaa<ref>https://punchng.com/yoruba-lakotun-set-for-labaf/</ref>. A tigiri meŋ maŋ vɛŋ la sakubiiri poɔ<ref>http://saharareporters.com/2018/11/10/winner-emerges-ken-saro-wiwa-prize-review-labaf-2018</ref>, a piraamaare<ref>https://thisislagos.ng/labaf2019-opening-of-green-festival-food-court/</ref> ane a sɛkondere sakubirii ane a univanity a Nigeria poɔ ka maŋ waane kyakya ane meŋɛ baŋ taabo yeleree ko ba.<ref>https://guardian.ng/art/labafs-feast-of-ideas-and-life-opens-in-lagos/</ref> A tigiri meŋ maŋ iri la gama tɛɛtɛɛ ka ba maŋ yeli ka a tigiri<ref>https://bookartville.com/pages/11-books-headline-the-21st-lagos-book-festival/</ref> gama ka ba manne yɛlɛ kyaare ne a gama na zaa maŋ poɔ a tigiri yeleree poɔ a yuoni na. A tigiri 21 soba a tigiri da di la a 4–10 November 2019 ka a yelzu da e "''Emerge...'' ''bompaala la kpeɛbo"''<ref>https://food.jumia.com.ng/blog/book-and-art-festivals-nigeria-2019-8454</ref> ''. A yelzu ŋa da maale ka ba leɛ teɛre a duori terɛ gɔɔroŋ ŋa'' David Herbert Dale<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2019/08/07/david-dale-renowned-british-nigerian-artist-dies-at-71/</ref> yɛlɛ, naŋ da kpi a Tuesday, 4 August 2019. A tigiri meŋ da di ka leɛre gane sɛgerebɛ naŋ kpi a yuoni poɔ a lane Pius Adesanmi, Eddie Ugbomah, Bisi Silva, ane ba mine kaŋa. A tigiri yelzu a yuoni 2017 poɔ da e la ''Eruptions:'' ''a tendaazaa yɛlɛ ane a nensaaloŋ naŋ e ba zaa''<ref>https://thelagosreview.ng/lagos-book-art-festival-labaf-set-for-november-4-10-2019-2/</ref> ''yelboɔraa kyɛ ka a 2018 yuoni yelzu da e Renewal: kyaare ne a tendaazaa naŋ tona soŋ korɔ tezaa. A tigiri saga kaŋa maŋ ta ka leɛ gyɛle gama, sini kaabo, yɛlɛ sɛge bimmo, deɛne ane kyɔɔtaare gyamaa terebo ka naŋ vɛŋ ka saama ne a noba enne maa.'' == Tigiei yelnyɔraa ane yelboɔre == LABAF, naŋ e a yipɔge tigiri kpoŋ kaŋa a tendaazaa, e la tigiri naŋ taa yeleree tɛɛtɛɛ, ka mine e nimipɛle yɛlɛ ka a mine meŋ e zannoo eŋɛ yelboɔraa la ka o bɔ noba kyɛ leɛ seŋ a gama kannoo lisiri naŋ boɔrɔ kuu, a yeleree maŋ baara la yipɔge kyɛ ka ferɛ ka ka noba naŋ yɛlɛ kyɛ sɛgerɛ ba mine kɔkɔɛ<ref>https://www.premiumtimesng.com/entertainment/artsbooks/365196-soyinka-others-advocate-cultural-renaissance-at-yoruba-lakotun.html</ref>. A tigiri maŋ baara la gama kyɛ deɛ ba e gama yoŋ kɔɔroo kyɛ baara gɔɔroŋ ane gama naŋ bebe.<ref>https://www.sunnewsonline.com/kayode-kofoworola-nigerian-writers-now-write-for-prizes/</ref> Sɛgebo ane kannoo kyakya maŋ bebe ka a LABAF maŋ vɛŋ ka a baara.<ref>http://saharareporters.com/2018/11/10/winner-emerges-ken-saro-wiwa-prize-review-labaf-2018</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] l00670ltyf6wax8rmlttqphqidfwps5 Lagos Enfuoni Tigiri 0 7082 62041 61517 2026-07-03T06:45:38Z Vision L1 19 62041 wikitext text/x-wiki Lagos enfuoni tigiri e la tigiri kpoŋ kaŋa naŋ maŋ di a Nigeria yuoni zaa<ref>https://observer.com/2023/09/azu-nwagbogu-restitution-collaboration-african-feminism/</ref> naŋ taa saama ka ba ta 20.000 yuoni zaa. Azu Nwagbogu la da maale o a yuoni 2010 poɔ naŋ e African gɔɔloŋ yelnyɔgeraa, a tigiri maŋ kyaare la a African<ref>https://www.theguardian.com/artanddesign/2020/nov/10/azu-nwagbogu-visionary-curator-african-art-lagos-photo-festival</ref> enfuoni ane tenne gyamaa. Ka ba yenimizie zaa maŋ la ka ba wane yipɔge ane pampana sellɛ naŋ a a Africa tenne, a kyuu gboli tigiri ŋa maŋ di la ziiri tɛɛtɛɛ lanne boma dewulibo, yelyaga yɛlebo ane saseɛ ŋmakoɔre boma zannoo. A enfuoni ŋmaareba mine ane gɔɔloŋ deme mine na da poɔ da la Viviane Sassen, Samuel Fosso, Hassan Hajjaj, Maimouna Guerresi, ane Zanele Muho == Diibu yuomo (Edition) == === A 2010 yuoni poɔ: Sɛrɛ ba di : Africa Nempɔgere zie === A Nigeria naŋ nyɛ o yuomo lezaayi ne pie soba, k’a  Azu Nwagbogu, Caline Chagoury ane Marc Prust banaŋ la noba yoe naŋ da be a gane poɔ ka boɔre ba ka ba wa toŋ a enfuomo ŋmaabo toma a Lagos, Nigeria bee a Africa zaa  poɔ. A yelnyɔgeraa yelzu da la ka No Judgement: Africa Under the Prism.<ref>Fasasi, Sola (2010). "Nigeria's 1st International Photography Festival Holds in Lagos", ''YNaija''. - (2010) LagosPhoto 2010. African Artists' Foundation Hosts LagosPhoto 2010: 'No Judgement - Africa Under the Prism'. ''Bella Naija''. - Sam-Duru, Prisca (2011). "Lagos Under a Critical Prism", ''Vanguard''. - Egbe, Esther (2010). "African Artists’ Foundation hosts Lagos Photo 2010 – 'No Judgement – Africa Under The Prism'" Archived 11 February 2012 at the Wayback Machine, ''All Voices''.</ref> === 2011 yuoni poɔ : Boŋ la kyɛre Afrika poɔ? A senseluŋ sɔgelaa === A enfuomo tigiri ayi soba  da e la senseluŋ sɔgelaa  banaŋ da leɛ teroo soga poɔ enfuomo, ebaaroo enfuomo, deɛne enfuomo, yelerre ama eebo kponzie maŋ e la enfuomo banaŋ maŋ ŋmaara enfuomo. A yelzu la Boŋ la kyɛre Africa? (what is next Afrika) a senseluŋ yelsɔgelaa) . A tigiri ŋa da e la bone a Azu Nwagbogu, Caline Chagoury, Marc Prust and Medina Dugger banaŋ la da lantaa a nare ka a tigiri ŋa di.<ref>(2011) LagosPhoto Festival Deprecated link archived 22 January 2014 at archive.today. ''Guide to Unique Photography Magazine''. - Dugger, Medina. (2011). LagosPhoto Festival. Lagos and Found. - Gordan, Glenna (2011). "LagosPhoto Festival". ''Guernica''.</ref> == 2012: Bebie Ayɔpoi Nyɔvoroŋ a Lagos Poɔ == A yelzu: Bebie Ayɔpoi nyɔvoroŋ a Lagos Poɔ (Seven Days in the Life of Lagos), a tigiri ŋa yelnyɔgeraa la faŋa ane kannyiri  a lagos poɔ. A teŋa ŋa poɔ kpeɛbo taa la yelkpeɛre gyamaa, Lagos poɔ la k’a ziyuo yeltarre ane a bontare zaa be. Azuiŋ a baŋ vɛŋ la ka paaloŋ zaa pa wagre zaa, ka noba kyɛmo meŋa ka ba maŋ fereferɛ taa. A tigiri ŋa diibu, Azu Nwagbogu, Caline Chagoury, Stanley Greene, Medina Dugger and Joseph Gergel banaŋ la da lantaa a soŋ nare k’a tigiri ŋa toɔ di.<ref>Dugger, Medina (2012). "LagosPhoto 2012 is Here!", ''Lagos and Found'' - "7 Days in the Life of Lagos", ''YNaija'' - Gordon, Glenna (2012). "LagosPhoto 2012", ''Guernica''. - "LagosPhoto 2012: 'Seven Days in the Life of Lagos'" Archived 29 September 2022 at the Wayback Machine, ''Urban Knit'' 2012. - Marie, Sarah (2012). "7 Days In the Life of Lagos" Archived 24 July 2016 at the Wayback Machine, ''True African Original''</ref><ref>Etisalat Photo Competition Archived 27 February 2014 at the Wayback Machine, Etisalat, 2013.</ref> === '''2013: The Mega City and the Non-City''' === A megacity ane a Non-city, ama la maŋ wuli lɛ paaloŋ kaŋa naŋ yuo, a Afrika poɔ, a enfuomo ŋmaabo ama la maŋ leɛre paaloŋ kaŋ ka noba nbaŋ ka o sereŋ la yuo la nansaala ziyuo boma a ko a tendaazaa.<ref>POPCAP '13 Archived 9 March 2014 at the Wayback Machine, Piclet, 2013</ref> A pampana ŋa te naŋ be, zieyuo yeltarre yɛlɛ la taa Lagos pampana, kyɛ banaŋ zaa na e saama kyɛ gaa be pãã derɛ la a be nyɔvooroŋ wieŋ wieŋ. A saŋa banaŋ wa piili ne enfuomo ŋmaabo, noba banaŋ naŋ taa ana gɔɔloŋ peɛrɛ la a enfuomo mine naŋ be a teŋa poɔ, A yelerre a kyaare ne yɛlɛ sɛge binne a kyaare noba nyɔvore ane lɛ ba nyɔvooroŋ naŋ waa la ɛa da maŋ yɔ peɛrɛ ka ba nyɛ ba teɛroŋ. Azu Nwagbogu<ref>Law-Viljoen, Bronwyn (2013). Cities, Real or Imagined: LagosPhoto 2013, ''Aperture''. - Megacity & Non-City at LagosPhoto Festival 2013 Archived 3 February 2014 at the Wayback Machine. ''Contemporary&''. - Kermeliotis, Teo (2013). "Lagos Photo Festival Puts Mega City in the Spotlight", ''CNN''.</ref> la da wane a tigiri ŋa. === 2014: Staging Reality, Documenting Fiction === Yelmeŋa ane a Sɛge binne (Staging Reality, Documenting Fiction) e la enfuoŋmareba naŋ be a Afrika poɔ a maŋ de ba gɔɔloŋ a peɛre saaŋkompare yɛlɛ a kyaare yɛlɛ mine naŋ taa sagedeebo ane yelmennoo a poɔ. A enfuomo ama ba naŋ maŋ yɔ ŋmaara maŋ e la boma naŋ soŋ ka a saakompare yelbanne ama a yi gbaŋgbale a zuo lɛ noba naŋ nyɛ a ba paaloŋ poɔŋ. A enfuoŋmareba bama maŋ ŋmɛ la nɔkpeɛne ane a noba banaŋ taa a gɔɔloŋ ka peɛrɛ ba. A ba toma maŋ e la boma yelmennoo sobie, ka ba nyɔge yelkpeɛŋaa kaŋa noba naŋ dire dɔgɛɛ ka ba baŋ a tage dɔle ka gyamaa baŋ o a gbaŋgbale poɔ, a yelŋa a saseɛ poɔ ane a paati paati yɛlɛ la a  twenty-first-century Africa pare bammo naŋ waa. A gɔɔloŋ noba ba ma la maŋ kaa yɛlɛ mine naŋ na taa yelferaa kaŋa bale a tendaazaa poɔ,a ko noba enfuomo toma a Afrika. A tigiri ŋa da e la bone Azu Nwagbogu.<ref>"LagosPhoto Festival 2015". ''Vogue Italy''. Archived from the original on 13 October 2015. Retrieved 21 August 2018.</ref> === 2015: Designing Futures (sixth, 2015)   === A Lagos enfuomo tigiri ayoɔbo yelnyɔgera; la “Designing Futures” kaa Afrika design, ane ka te a seɛ ne a lɛ a Afrika naŋ waa ne ba yelerre, a kyaare ne ba dakoreŋ yɛlɛ ane te pampana yelerre. A yelmaale ama aseŋ, enfuomo, nensaalba waaloŋ bee meŋa bammo, boma na banaŋ noŋ,ba yelerre ane ba saaŋkompare yɛlɛ da e la bone naŋ yi ka ŋmɛ yaare kaa mine, suuruŋ, bommaale, ane boma na neɛ naŋ na baŋ nyɛ a woŋ kyɛ baŋ nyɔge eŋ nu poɔ bee a seene endaa ane enfuomo wuluu.<ref>Smyth, Diane. "Regimes of Truth at LagosPhoto Festival 2017 - 1854 Photography". ''www.1854.photography''. Retrieved 6 April 2024.</ref> A yelerre taa la sooroo a kyaare ne lɛ te naŋ maŋ e yɛlɛ a Afrika ane saaŋkonnoŋ yelerre anaŋ e yelmeŋa ane souse. A tigiri e la bone Cristina de Middel naŋ piili ne. A tigiri ŋa piilu yi Azu nwagbogu zie.<ref>"Regimes of Truth at LagosPhoto Festival 2017". ''British Journal of Photography''. Retrieved 21 August 2018.</ref> === '''2016:  Gbandiruŋ yelfaa Bɔgere ane a Yeltuuri (Inherent Risk; Rituals and Performance)''' === A tigiri ayɔpoi soba ŋa yelnyɔgeraala, “Gandiruŋ yelfaa Bɔgere maale ane a Yeltuuri; a maŋ wuli a yelerre, a tonnoɔre a kyaare nembaala na naŋ so a yɛlɛ, a soba enfuoni, waaloŋ, saseɛ poɔ yelerre, nensaalba laŋkpeɛbo a paaloŋ poɔ.<ref>"LagosPhoto 2018: Time Has Gone". ''Contemporary And'' (in German). Retrieved 6 April 2024.</ref> A tigiri ŋa maŋ wuli la a toma a Enfuoŋmareba lezare ne pie (30) naŋ toŋ viiri a tantenne pie ne ayɔpoi na zaa. Azu Nwagbogu la wane a tigiri ŋa. === 2017: Regimes of Truth === A 2017 Lagos enfuomo tigiri ŋa la da ko a banaŋ taa gɔɔloŋ vuo ka wuli yelmennoo ane sagedeebo anaŋ naŋ be a saaŋkonnoŋ poɔ a kyaare yelsoore mine naŋ taa tɔnɔ kyɛ e boma naŋ bɔrɔ a te paaloŋ poɔ. Dasaŋa naŋ, enfuomo da e la ziyuo boma, ana la boma naŋ da maŋ wuli ka yelkaŋa da sereŋ bebe, a da ba maŋ wuli ka a yeli na e la yelkpale bee o taa la vuo, kyɛ a yɛlɛ la o da maŋ vɛŋ la ka saaŋkompare yeluuri ane nensaalba laŋkpeɛbo yeltuuri a gyerɛ taa, a maŋ wuoro la noba parɛɛa kyaare ne gbandiruŋ a kyaare ne yɛŋ ba bammo a kyaare a teŋɛ ane yɛlɛ maaloo. A tigiri piilu da yi la Azu Nwagbogu. === '''2018: Wagere Gaaɛ la (Time has Gone)''' === A yelnyɔgeraa ŋa wagere gaaɛ la, kyaare la a tigiri yelwulaa ane yeltuuri a dasaŋa na ane a wagere na anaŋ maŋ e. Gɔɔre naŋ viiri gɔle a tendaa zaa maŋ di demɛ a kyaare ne a yelŋa wagere zaa. Gɔbaa zaa maŋ peɛre la yelnyɔgere, saaŋkompare yelbinne a te ta wagere naŋ ta. A tigiri ŋa a yuoni ŋa poɔ diibu, Azu Nwagbogu, Eva Barois de Caeval, Charlotte Langhorst, Wunika Mukan, Valentine Umansky la wane a tigiri ŋa ka o toɔ di == Meŋ la nyɛ == * Addis Foto Fest * African Photography Encounters * Art biennials in Africa == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] k91wfw22b4heamdzp8jkgx5cfp7n94b Agila Social and Economic Carnival 0 7083 62043 61486 2026-07-03T06:51:01Z Vision L1 19 62043 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q60740235}} '''Idoma International Carnival''' e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu a Otukpo a Benue State, [[Nigeria]].<ref>{{Cite news|url=http://dailypost.ng/2018/02/11/idoma-international-carnival-organizers-thank-supporters-sponsors/|location=Lagos, Nigeria|title=Idoma International Carnival: Organizers thank supporters, sponsors|date=11 February 2018|newspaper=[[Daily Post (Nigeria)|Daily Post]]|access-date=2019-01-04}}</ref> == Yelkorɔ == [[Duoro_kɔre:Agila_social_and_economic_carnival_2014_-_Procession_-_Masquerade_display.JPG|thumb|Parade at the '''2014 Agila Carnival'''.]] A 2013,<ref>{{cite web|url=http://dapalszone.blogspot.com/2014/01/check-out-idoma-carnival-tagged-agila.html|title=CHECK OUT IDOMA CARNIVAL TAGGED "AGILA CARNIVAL 2013" IN PICTURES|website=dapalszone.blogspot.com}}</ref> Prince Edwin Ochai created a Agila Social & Economic Carnival,<ref name="wordpress.com">{{cite web|url=https://benuenewsonline.wordpress.com/2014/04/23/prince-edwin-ochai-why-i-started-the-agila-carnival-culture/|title=Prince Edwin Ochai : Why I Started The Agila Carnival|date=23 April 2014|publisher=}}</ref> na taa a teɛroŋ ka ba wuli a ba lesiri ko a tendaa kyaare rich social, cultural ane Economic endowment ko a '''Idoma Nation''' yi art, craft ane social exhibitions.<ref>{{Cite web|url=http://naijatainmentxtra.blogspot.com/2014/01/agila-carnival-2013-in-pictures.html|title=Naijatainment : Agila Carnival 2013 in Pictures|access-date=2015-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304220623/http://naijatainmentxtra.blogspot.com/2014/01/agila-carnival-2013-in-pictures.html|archive-date=2016-03-04|url-status=dead}}</ref> == A Carnival events == [[Duoro_kɔre:Agila_social_and_economic_carnival_2014_-_Procession.JPG|thumb|Parade at the '''2014 Agila Carnival'''.]] A parades ane events mine naŋ da taa eebo a beri ata na poɔ ko a carnival.<ref>{{cite web|url=http://visionafricamagazine.com/magazine/index.php/current-edition/251-the-agila-social-a-economic-carnival-2013|title=THE AGILA SOCIAL & ECONOMIC CARNIVAL 2013 (PAGE 1)|first=Vision Africa|last=Magazine|website=visionafricamagazine.com}}</ref> A carnival da piilee a beguo saŋa a December 23 kyɛ te ta a ŋmenaŋ saŋa a procession/Parade a Otukpo<ref>{{cite web|url=http://nigeria.gounna.com/show/show/198663/1|title=Otukpo set to explode with Agila Carnival » Gounna Nigeria|accessdate=2015-06-15|url-status=usurped|archiveurl=https://web.archive.org/web/20141230071307/http://nigeria.gounna.com/show/show/198663/1|archivedate=2014-12-30}}</ref> pãã meŋ la tu sori tuubu a Otukpo te ta Apa bebiyenaa na yi beguo to ta tensoga. A zimaane saŋa a bebiri na segment kaŋa te seŋ burn fire ane performances kyaare music artists.<ref>{{Cite web|url=http://benuepage.net/2014-agila-carnival-carnival-team-meets-stakeholders/|title=2014 Agila Carnival: Carnival Team meets stakeholders - BenuePage|access-date=2015-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20141203114954/http://benuepage.net/2014-agila-carnival-carnival-team-meets-stakeholders/|archive-date=2014-12-03|url-status=dead}}</ref> A carnival da naŋ kyogee a December 24 neŋ carnival wulibu a beguo paa la tu a masquerade wulibu ane kyɔɛtaɛ terebo ko a pɔgekɔbɔ. A zimaane wagere kaŋa a bebiri na da la a performance yi HERO's ambassadors (music & comedy). A beguo December 25, naŋ da e a bebiri baara ko a carnival, da la a sori tuubu ko a Apa te ta Otukpo, a paa la kyogi neŋ Face of Idoma beauty pageant.<ref>{{cite web|url=http://freesami.com/2014/11/28/vote-ene-ochu-for-face-of-idoma-20142015/|title=Vote ENE OCHU for FACE OF IDOMA 2014/2015 &#124; Freesami Ent|accessdate=2015-06-15|url-status=dead|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150617130621/http://freesami.com/2014/11/28/vote-ene-ochu-for-face-of-idoma-20142015/|archivedate=2015-06-17}}</ref> A kyɔɔbo kyaare a Idoma International Carnival(IIC) 2018 edition, a nimpiilaa ko a IIC ane a organizer da terɛɛ duoruu kyaare carnival da naŋ paalɛɛ a 2Face Idiebia ka neɛ zaa baŋ ka o e 2baba o naŋ na vɛŋ saama na wa ka niŋe pɛlɛ neŋ deɛne sere. Prince Edward Ochai meŋ da la yelee yelyaga paale a year edition naŋ wulee show beauty, hospitality ane rich cultural heritage kyaare a Idoma noba.<ref>{{Cite news|date=2018-12-07|title=2face, others to feature in Idoma Carnival 2018|url=https://www.vanguardngr.com/2018/12/2face-others-to-feature-in-idoma-carnival-2018/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=dga-GH}}</ref> A IIC naŋ da na maale a 2020 edition da ba taa eebo yi a tendaa zaa pandemic outbreak naŋ e Corona Virus (COVID-19),<ref>{{Cite news|date=2020-11-08|title=Idoma International Carnival 2020 holds special programme to give back to the society|url=https://www.vanguardngr.com/2020/11/idoma-international-carnival-2020-holds-special-programme-to-give-back-to-the-society/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=en-US}}</ref> Azuiŋ, k'o naŋ wuli bee tere bareka puoraa ane hospitality kyaare a noba ane a nimpiiliba ko a organisers, a carnival da eɛ ferebo k'o da nyɛ nembɛrɛ mine naŋ be a Idoma naŋ da boɔrɔ sommo mine, a IIC paa da eɛ a Palliative k'o da ponno bondiiri ane tewɔmɔ ane boma mine teseŋ mui, groundnut oil, yam, noodles, hand sanitizers, face masks ane libie k'o tõɔ pɔge a noba. A 2020 IIC da taa la yelnyɔgeraa naŋ e '''Ohigbu Acholalo''' k'o muni e '''For The Sake Of Our People.''' Prince Ochia a da taa bammo a peɛroo vuo poɔ ka a Carnival ta vɛŋ noba taa yelfere kyɛ pare a gɔbena mere. O meŋ da ŋmɛɛ daworo k'a palliatives da taa la terebo ko a Christians, Muslims, carnival functional groups ane tontonneba ko a carnival.<ref>{{Cite news|date=2020-12-27|title=Idoma International Carnival distributes palliatives to the people in Benue|url=https://www.vanguardngr.com/2020/12/idoma-international-carnival-distributes-palliatives-to-the-people-in-benue/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite news|date=2020-12-30|title=Idoma International Carnival distributes palliatives in Benue|url=https://guardian.ng/news/idoma-international-carnival-distributes-palliatives-in-benue/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[The Guardian (Nigeria)|The Guardian]]|language=dga-GH}}</ref> A press interviews neŋ a piilaa ko a Idoma International Carnival, o da vɛŋɛɛ k'o taa kyaane nyaamo ka a pandemic la da so a Carnival ba maaloo a 2020, kyɛ ka a 2021 a carnival da na taa eeboo k'a deɛndeɛneba ane a teŋɛ noba da leɛ taa popeɛloŋ kyaare a yelnyɔgeraa naŋ e '''OtuOkpoche K’acholalo''' k'o muni e '''Hope for our people''' naŋ na taa maaloo yi 23-26 December.<ref>{{Cite news|date=2021-08-06|title=Idoma International Carnival returns, holds in Otukpo this December|url=https://editor.guardian.ng/issue/idoma-international-carnival-returns-holds-in-otukpo-this-december/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[The Guardian (Nigeria)|The Guardian]]|language=dga-GH|archive-date=2021-08-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20210820161848/https://editor.guardian.ng/issue/idoma-international-carnival-returns-holds-in-otukpo-this-december/|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite news|date=2021-12-08|title=Stars set to shine in Otukpo as Idoma International Carnival kicks off December 23|url=https://editor.guardian.ng/arts-2/stars-set-to-shine-in-otukpo-as-idoma-international-carnival-kicks-off-december-23/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2022-02-25|newspaper=[[The Guardian (Nigeria)|The Guardian]]|language=dga-GH|archive-date=2022-02-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20220209105855/https://editor.guardian.ng/arts-2/stars-set-to-shine-in-otukpo-as-idoma-international-carnival-kicks-off-december-23/|url-status=dead}}</ref> == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] f93d1nwjsa9bjr2i8nj4pmnypv6o7ci 62044 62043 2026-07-03T06:54:32Z Vision L1 19 62044 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q60740235}} '''Idoma International Carnival''' e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu a Otukpo a Benue State, [[Nigeria]].<ref>{{Cite news|url=http://dailypost.ng/2018/02/11/idoma-international-carnival-organizers-thank-supporters-sponsors/|location=Lagos, Nigeria|title=Idoma International Carnival: Organizers thank supporters, sponsors|date=11 February 2018|newspaper=[[Daily Post (Nigeria)|Daily Post]]|access-date=2019-01-04}}</ref> == Yelkorɔ == [[Duoro_kɔre:Agila_social_and_economic_carnival_2014_-_Procession_-_Masquerade_display.JPG|thumb|Parade at the '''2014 Agila Carnival'''.]] A 2013,<ref>{{cite web|url=http://dapalszone.blogspot.com/2014/01/check-out-idoma-carnival-tagged-agila.html|title=CHECK OUT IDOMA CARNIVAL TAGGED "AGILA CARNIVAL 2013" IN PICTURES|website=dapalszone.blogspot.com}}</ref> Prince Edwin Ochai created a Agila Social & Economic Carnival,<ref name="wordpress.com">{{cite web|url=https://benuenewsonline.wordpress.com/2014/04/23/prince-edwin-ochai-why-i-started-the-agila-carnival-culture/|title=Prince Edwin Ochai : Why I Started The Agila Carnival|date=23 April 2014|publisher=}}</ref> na taa a teɛroŋ ka ba wuli a ba lesiri ko a tendaa kyaare rich social, cultural ane Economic endowment ko a '''Idoma Nation''' yi art, craft ane social exhibitions.<ref>{{Cite web|url=http://naijatainmentxtra.blogspot.com/2014/01/agila-carnival-2013-in-pictures.html|title=Naijatainment : Agila Carnival 2013 in Pictures|access-date=2015-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304220623/http://naijatainmentxtra.blogspot.com/2014/01/agila-carnival-2013-in-pictures.html|archive-date=2016-03-04|url-status=dead}}</ref> == A Carnival events == [[Duoro_kɔre:Agila_social_and_economic_carnival_2014_-_Procession.JPG|thumb|Parade at the '''2014 Agila Carnival'''.]] A parades ane events mine naŋ da taa eebo a beri ata na poɔ ko a carnival.<ref>{{cite web|url=http://visionafricamagazine.com/magazine/index.php/current-edition/251-the-agila-social-a-economic-carnival-2013|title=THE AGILA SOCIAL & ECONOMIC CARNIVAL 2013 (PAGE 1)|first=Vision Africa|last=Magazine|website=visionafricamagazine.com}}</ref> A carnival da piilee a beguo saŋa a December 23 kyɛ te ta a ŋmenaŋ saŋa a procession/Parade a Otukpo<ref>{{cite web|url=http://nigeria.gounna.com/show/show/198663/1|title=Otukpo set to explode with Agila Carnival » Gounna Nigeria|accessdate=2015-06-15|url-status=usurped|archiveurl=https://web.archive.org/web/20141230071307/http://nigeria.gounna.com/show/show/198663/1|archivedate=2014-12-30}}</ref> pãã meŋ la tu sori tuubu a Otukpo te ta Apa bebiyenaa na yi beguo to ta tensoga. A zimaane saŋa a bebiri na segment kaŋa te seŋ burn fire ane performances kyaare music artists.<ref>{{Cite web|url=http://benuepage.net/2014-agila-carnival-carnival-team-meets-stakeholders/|title=2014 Agila Carnival: Carnival Team meets stakeholders - BenuePage|access-date=2015-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20141203114954/http://benuepage.net/2014-agila-carnival-carnival-team-meets-stakeholders/|archive-date=2014-12-03|url-status=dead}}</ref> A carnival da naŋ kyogee a December 24 neŋ carnival wulibu a beguo paa la tu a masquerade wulibu ane kyɔɛtaɛ terebo ko a pɔgekɔbɔ. A zimaane wagere kaŋa a bebiri na da la a performance yi HERO's ambassadors (music & comedy). A beguo December 25, naŋ da e a bebiri baara ko a carnival, da la a sori tuubu ko a Apa te ta Otukpo, a paa la kyogi neŋ Face of Idoma beauty pageant.<ref>{{cite web|url=http://freesami.com/2014/11/28/vote-ene-ochu-for-face-of-idoma-20142015/|title=Vote ENE OCHU for FACE OF IDOMA 2014/2015 &#124; Freesami Ent|accessdate=2015-06-15|url-status=dead|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150617130621/http://freesami.com/2014/11/28/vote-ene-ochu-for-face-of-idoma-20142015/|archivedate=2015-06-17}}</ref> A kyɔɔbo kyaare a Idoma International Carnival(IIC) 2018 edition, a nimpiilaa ko a IIC ane a organizer da terɛɛ duoruu kyaare carnival da naŋ paalɛɛ a 2Face Idiebia ka neɛ zaa baŋ ka o e 2baba o naŋ na vɛŋ saama na wa ka niŋe pɛlɛ neŋ deɛne sere. Prince Edward Ochai meŋ da la yelee yelyaga paale a year edition naŋ wulee show beauty, hospitality ane rich cultural heritage kyaare a Idoma noba.<ref>{{Cite news|date=2018-12-07|title=2face, others to feature in Idoma Carnival 2018|url=https://www.vanguardngr.com/2018/12/2face-others-to-feature-in-idoma-carnival-2018/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=dga-GH}}</ref> A IIC naŋ da na maale a 2020 edition da ba taa eebo yi a tendaa zaa pandemic outbreak naŋ e Corona Virus (COVID-19),<ref>{{Cite news|date=2020-11-08|title=Idoma International Carnival 2020 holds special programme to give back to the society|url=https://www.vanguardngr.com/2020/11/idoma-international-carnival-2020-holds-special-programme-to-give-back-to-the-society/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=dga-GH}}</ref> Azuiŋ, k'o naŋ wuli bee tere bareka puoraa ane hospitality kyaare a noba ane a nimpiiliba ko a organisers, a carnival da eɛ ferebo k'o da nyɛ nembɛrɛ mine naŋ be a Idoma naŋ da boɔrɔ sommo mine, a IIC paa da eɛ a Palliative k'o da ponno bondiiri ane tewɔmɔ ane boma mine teseŋ mui, groundnut oil, yam, noodles, hand sanitizers, face masks ane libie k'o tõɔ pɔge a noba. A 2020 IIC da taa la yelnyɔgeraa naŋ e '''Ohigbu Acholalo''' k'o muni e '''For The Sake Of Our People.''' Prince Ochia a da taa bammo a peɛroo vuo poɔ ka a Carnival ta vɛŋ noba taa yelfere kyɛ pare a gɔbena mere. O meŋ da ŋmɛɛ daworo k'a palliatives da taa la terebo ko a Christians, Muslims, carnival functional groups ane tontonneba ko a carnival.<ref>{{Cite news|date=2020-12-27|title=Idoma International Carnival distributes palliatives to the people in Benue|url=https://www.vanguardngr.com/2020/12/idoma-international-carnival-distributes-palliatives-to-the-people-in-benue/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite news|date=2020-12-30|title=Idoma International Carnival distributes palliatives in Benue|url=https://guardian.ng/news/idoma-international-carnival-distributes-palliatives-in-benue/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[The Guardian (Nigeria)|The Guardian]]|language=dga-GH}}</ref> A press interviews neŋ a piilaa ko a Idoma International Carnival, o da vɛŋɛɛ k'o taa kyaane nyaamo ka a pandemic la da so a Carnival ba maaloo a 2020, kyɛ ka a 2021 a carnival da na taa eeboo k'a deɛndeɛneba ane a teŋɛ noba da leɛ taa popeɛloŋ kyaare a yelnyɔgeraa naŋ e '''OtuOkpoche K’acholalo''' k'o muni e '''Hope for our people''' naŋ na taa maaloo yi 23-26 December.<ref>{{Cite news|date=2021-08-06|title=Idoma International Carnival returns, holds in Otukpo this December|url=https://editor.guardian.ng/issue/idoma-international-carnival-returns-holds-in-otukpo-this-december/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2021-08-20|newspaper=[[The Guardian (Nigeria)|The Guardian]]|language=dga-GH|archive-date=2021-08-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20210820161848/https://editor.guardian.ng/issue/idoma-international-carnival-returns-holds-in-otukpo-this-december/|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite news|date=2021-12-08|title=Stars set to shine in Otukpo as Idoma International Carnival kicks off December 23|url=https://editor.guardian.ng/arts-2/stars-set-to-shine-in-otukpo-as-idoma-international-carnival-kicks-off-december-23/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2022-02-25|newspaper=[[The Guardian (Nigeria)|The Guardian]]|language=dga-GH|archive-date=2022-02-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20220209105855/https://editor.guardian.ng/arts-2/stars-set-to-shine-in-otukpo-as-idoma-international-carnival-kicks-off-december-23/|url-status=dead}}</ref> == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 3gfcwf6rpu826so0ocbxmxoi0dxytqh Nnewi Afiaolu Tigiri 0 7084 62016 61491 2026-07-02T19:29:51Z Vision L1 19 62016 wikitext text/x-wiki '''Afiaolu''' (''New yam festival'') e la a lesiri tigiri na maŋ taa diibu yuoni la yuoni zaa a Nnewi, Anambra State, [[Nigeria]]<ref>{{Cite news|last=David|date=2022-08-25|title=Nnewi flags off its 4-day Afia-Olu cultural festival as politicians unfold plans for democracy dividends|url=https://www.sunnewsonline.com/nnewi-flags-off-its-4-day-afia-olu-cultural-festival-as-politicians-unfold-plans-for-democracy-dividends/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2022-12-26|newspaper=[[The Sun (Nigeria)|The Sun]]|language=dga-GH}}</ref> a August wagere poɔ. A Afiaolu maŋ piili ne la “Eke” bebiri ka ba boɔlɔ ka “Iwaji” (scaling of yam) ane Ikpa Nku (the wood gathering), a heralds na maŋ wuli ka wapaale bebe neŋ bareka puoraa ko a Ŋmene[[Chukwu|.]]<ref name=":0">{{cite web|title=New Yam Festival – The Official Nnewi City Portal|url=https://www.nnewi.info|website=www.nnewi.info|accessdate=2015-09-19|first=Anthony-Claret|last=Onwutalobi}}</ref> A tigiri maŋ taa la yel-erre gyamaa te paale a ceremonial rites maaloo yi Igwe (naa), lesiri seɛbo ane masquerade seɛbo meŋ.<ref name=":1">{{cite web|title="AFIA OLU OR" IFEJIOKU" (NEW YAM) TRADITIONAL FESTIVAL OF NNEWI AS RELIGIOUS RITUAL AND DRAMA|url=https://surf2know.com/|website=ScholarsHub|accessdate=2015-09-19|archive-date=2015-09-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20150924024214/http://surf2know.com/|url-status=dead}}</ref> Waare la boŋkoɔkpoŋ naŋ be a Igbos ane a staple food a o noba zieŋ. A wapaala tigiri naŋ e a ‘Iwa-Ji ohuu’ bee ‘Iri-Ji Ohuu’ e la tigiri diibu kyaare a waare beebo ko a saakonnoŋ nyɔvore a noba zieŋ. A tigiri diibu poɔ ba naŋ na puore a ŋmene kyaare a wapaale deɛbo ka ba de maale neŋ a tutuuria paa moɔle duoruu ka a wapaale sereŋ bi la manneŋ gyamaa zaa diibu.<ref name=":2">{{cite web|title=The maiden New yam Festival (Okuka iri ji ndi igbo) at Igbo-Ukwu|url=http://nacd.gov.ng/Anambra_state_new_yam_festival.htm|website=nacd.gov.ng|accessdate=2015-09-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20160305032258/http://www.nacd.gov.ng/Anambra_state_new_yam_festival.htm|archive-date=2016-03-05|url-status=dead}}</ref> == Yizie == A Aneado (Nnewi) kori taa la sagedeebo kaŋa ka, traditional value system ane many cultural events naŋ be a wapaale poɔ (Afiaolu, meŋ na e Ifejioku) naŋ kɔlagere deɛne ane bagere maaloo, teseŋ saakonnoŋ toɔre. Ba maŋ di o la k'a e emmo ko a Ufiojiokwu, a deity of land fertility. O maŋ taa la eebo gbɛɛ yaga a kyuu naŋ e a August yuoni zaa ane a paaloŋ deme beri anaare poɔ. A o maaloo meŋɛ maŋ e la Eke bebiri yi a Orie, Afor kyɛ gaa baare a Nkwo day.<ref name=":3">{{cite web|title=Nnewi Afiaolu Festival – The Official Nnewi City Portal|url=http://www.nnewi.info/nnewi-afiaolu-festival|website=www.nnewi.info|accessdate=2015-09-19|first=Anthony-Claret|last=Onwutalobi}}</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] snkorqthauo26ucbxz7escngk626sfe Mysteries of Osiris 0 7085 62014 61507 2026-07-02T19:26:32Z Vision L1 19 62014 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q1547788}} A '''Mysteries of Osiris'''<ref>https://www.merriam-webster.com/dictionary/Osirism</ref>, meŋ ba naŋ boɔlɔ also '''Osirism''', da e la kiristabiiri tigiri ka ba maŋ di o Egypt poɔ ka ba leɛ teɛre Osiris kuuobo yɛlɛ. A tigiri yelboɔraa la ka tage sɛgere ziiri tɛɛtɛɛ, kyɛ a sɛgebo nimizie la a yeltuuri na naŋ be a Osiris a Khoiak kyuu poɔ aane a yelwonni na naŋ bebe a Middle Kindom yelsɛgere poɔ da da wa a Ptolemaic wagere na poɔ a Dendera misa saazu. A Egyptian puoruu poɔ, dambeɛ ane yelsogelaa maŋ taa la lantaa. A ŋaa zuiŋ, a yeltuuri deɛ da ba nempaaleba de poɔ yoŋ a ŋa ba naŋ da maŋ bare ko a faara, a neɛ na yoŋ naŋ seŋ ne ka o kpɛ a disoŋ poɔ. A yele na naŋ daŋ koŋ baŋ enne zaa, gbɛɛ yaga a maŋ e yelnimizie, la a Osiris eŋɛ. A yi a Osiran yipɔge poɔ, a kuu eŋgane ŋa maŋ biŋ la a Duat,. Tensogɔ zaa, a yeltuuri ama poɔ, Ra, a ŋmaa ŋmene, maŋ wa la a be wa laŋ ne a Osiris a waa ŋa ŋmenaa. {| class="wikitable" |+'''Summary table of the two Cynopolitan traditions concerning the relics found by Anubis, Isis and Thoth''' !Discovery Day !Disjointed Limb (Relic) !Place of discovery |- !19 Khoiak |1 - 2/ Head |1 - 2/ Abydos |- !20 Khoiak |1 - 2/ Eyes |1/ Eastern Ghebel |- !21 Khoiak |1 - 2/ Jaws |2/ <abbr>3rd</abbr> of Upper Egypt |- !22 Khoiak |1/ Neck 2/ arms |1/ Western Ghebel 2/? |- !23 Khoiak |1/ Heart 2/ Intestines |1/ Athribis 2/ Pithom |- !24 Khoiak |1/ Intestines 2/ Lungs |1/ Pithom 2/ Béhédet du Delta |- !25 Khoiak |1/ Lungs 2/ Phallus |1/ Delta marshes 2/ Mendès |- !26 Khoiak |1/ Jaws 2/ Two legs |1/ in a ''gejet'' plant 2/ Iakémet |- !27 Khoiak |1/ Leg 2/ Fingers |1/ Eastern region 2/ 13th and 14th <abbr>Nomes</abbr> of Upper Egypt |- !28 Khoiak |1/ Phallus 2/ Arm |1/ Middle region 2/ <abbr>22nd Nome</abbr> of Upper Egypt |- !29 Khoiak |1/ Viscera 2/ Heart |1/? 2/ Athribis you participate |- !30 Khoiak |1/ Arms 2/ Four canopies |1/? 2/? |- !, Khoiak |2/ Flagellum |2/ Letopolis |- !, Khoiak |2/ Heka-scepter |2/ Heliopolis |} ==== Ane Seker ==== ''A Seker'' (bee ''Sekeris'') maŋ areko la a Osiris Naa a o naaloŋ poɔ ka Naaŋmene naaloŋ kyɛ e neɛ na kaara a kuuni. A yi a Émile Chassinat, a ''Seker'' ''e la bone naŋ maŋ areko a'' Osiris eŋɛ ka a Set maŋ maale kyɛ leɛ e a Isis. A bonaraa ŋa maŋ maale la yagetɛnɛɛ, ka boma gyamaa meŋ maŋ poɔ a lanne kusibe lizare ne anaare ane minarasi. A Seker meɛbo maŋ e la wogi aŋa a ''Khenti-Amentiu'', ka ba bonyeni cubit (52.5 <abbr>cm</abbr> ). Kyɛ o maŋ e la tɛɛtɛɛ. A zie kaŋa ba maŋ di la mɛ ne a niŋɛ kyɛ de a ka a kyɛlɛɛ na meŋ mɛ a zie kaŋa. Ka a zaa lantaa, a Seker maŋ waa la a mummy naŋ taa nensaalaa zu ka su boma, ane gbeɛɛ kyɛ taa a crosier o nuure zaa ayi poɔ ane a dagaraa o nyaa poɔ (gane <abbr>III</abbr>, 32- 33). A ''Mysteries of Osiris'' yeltuuri maŋ vɛŋ la ka te taa boma ata a yi yagetɛnɛɛ na ba naŋ maŋ de maale o (gane <abbr>III</abbr>, 33-35; gane <abbr>VI</abbr>, 117-121 ane gane <abbr>VII</abbr>, 135-144), naŋ maŋ kɔɔre, a mannoo la a pareŋ kyɛ naŋ tu. <blockquote>Maale mummy ne nensaalaa nuure naŋ eŋ ŋmene kpeɛbo zɔpile ane ibes zu maaloo, ka ba vɔgele o uraeus, ka o derɛ a heka ane flabellum, ka o yuori be kaŋa zaa poɔ aŋa a naŋ tu lɛ “Horus Arbitrator of ko s Double teŋɛ pɔmbo, Osiris lord a Busiris, Onnophris Khentymentyou, ŋmene kpoŋ ko a Abydos”. De: Date pulp, tɛnɛɛ, ''khait'' ''ayɔpoi ka kaŋa zaa e'' 1/3 . De: koɔ naŋ yi Andjti nome ane a sacred bulee, wager 2 ne 1/2 . Bɔ 1/3 ''Khait'' .</blockquote> == Bibliography == === General === {{refbegin|30em}} <!-- A --> * {{Cite book |last=Assmann |first=Jan |title=L'Égypte ancienne: entre mémoire et science |date=2009 |publisher=Hazan Musée du Louvre éd |isbn=978-2-7541-0395-4 |series=La chaire du Louvre |location=Paris}} * {{Cite book |last=Assmann |first=Jan |title=Mort et au-delà dans l'Égypte ancienne |date=2003 |publisher=Éd. du Rocher |isbn=978-2-268-04358-6 |series=Champollion |location=Monaco] [Paris}} * {{Cite book |last=Assmann |first=Jan |title=Religio duplex: comment les Lumières ont réinventé la religion des Égyptiens |date=2013 |publisher=Aubier |isbn=978-2-7007-0427-3 |series=Collection historique |location=Paris}} * {{Cite web |last=Association les Amis de l'Égypte Ancienne |date=2000 |title=Osiris végétant |url=http://kemit.perso.neuf.fr/toutankhamon/osiris_nebride.htm |website=kemit.perso.neuf.fr |access-date=2024-04-21 |archive-date=2009-12-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091214011757/http://kemit.perso.neuf.fr/toutankhamon/osiris_nebride.htm |url-status=}} * {{Cite web |last=Aufrère |first=Sydney H. |date=1993 |title=Le cosmos, le minéral, le végétal et le divin |url=https://www.mom.fr/bulletin_loret/viewer.php?id_b=7&id_a=35#page/9/mode/1up |access-date=2024-04-21 |website=Maison de l'Orient et de la Méditerranée}} * {{Cite journal |last=Aufrère |first=Sydney H. |date=1997 |title=L'Univers minéral dans la pensée égyptienne: essai de synthèse et perspectives |journal=Archéo-Nil |pages=113–144}} * {{Cite book |last=Aufrère |first=Sydney Hervé |title=Encyclopédie religieuse de l'univers végétal: croyances phytoreligieuses de l'Égypte ancienne |date=1999 |publisher=Université Paul Valéry-Montpellier 3 |isbn=978-2-84269-310-7 |series=Orientalia monspeliensia |location=Montpellier}} * {{Cite book |last=Aufrère |first=Sydney Hervé |title=Thot Hermès l'Égyptien: de l'infiniment grand à l'infiniment petit |date=2007 |publisher=Association Kubaba l'Harmattan |isbn=978-2-296-04639-9 |series=Collection Kubaba |location=Paris Paris}} * {{Cite book |last1=Aufrère |first1=Sydney |title=L'Egypte restituée |last2=Golvin |first2=Jean-Claude |last3=Goyon |first3=Jean Claude |date=1991 |publisher=Editions Errance |isbn=978-2-87772-063-2 |location=Paris}} <!-- B --> * {{Cite book |last=Betrò |first=Marilina |title=Hiéroglyphes: les mystères de l'écriture |date=1995 |publisher=Flammarion |isbn=978-2-08-012465-4 |location=Paris}} * {{Cite book |last=Blavatsky |first=Helena Petrovna |title=Isis dévoilée: clef des mystères de la science et de la théologie anciennes et modernes |orig-year=1877|year=2013 |publisher=Hachette Livre BNF |isbn=978-2012849280}} * {{Cite book |title=Ancient Egyptian magical texts |date=1978 |publisher=Brill |isbn=978-90-04-05848-4 |editor-last=Borghouts |editor-first=Joris F. |series=Nisaba |location=Leiden}} * {{Cite book |url=https://www.worldcat.org/title/840466501 |title=Les cultes isiaques dans le monde gréco-romain |date=2013 |publisher=Les Belles Lettres |isbn=978-2-251-33969-6 |editor-last=Bricault |editor-first=Laurent |series=La roue à livres/Documents |location=Paris |oclc=840466501}} <!-- C --> * {{Cite book |last=Cauville |first=Sylvie |title=L'offrande aux dieux dans le temple égyptien |date=2011 |publisher=Peeters |isbn=978-90-429-2568-7 |location=Leuven; Walpole, MA}} * {{Cite book |last=Corteggiani |first=Jean Pierre |title=L'Égypte ancienne et ses dieux: dictionnaire illustré |date=2007 |publisher=Fayard |isbn=978-2-213-62739-7 |location=Paris}} * {{Cite journal |last1=Coulon |first1=Laurent |last2=Leclère |first2=François |last3=Marchand |first3=Sylvie |date=1995 |title="Catacombes" osiriennes de Ptolémée IV à Karnak. Rapport préliminaire de la campagne de fouilles 1993 |url=https://nakala.fr/10.34847/nkl.e40eor82 |journal=Cahiers de Karnak |volume=10 |pages=205–251 |doi=10.34847/NKL.E40EOR82}} <!-- D --> * {{Cite book |last=Dachez |first=Roger |title=Les rites maçonniques égyptiens |date=2012 |publisher=Presses universitaires de France |isbn=978-2-13-058198-7 |series=Que sais-je ? |location=Paris}} * {{Cite journal |last=Derchain |first=Philippe |date=1962 |title=Le Papyrus Salt 825, rituel pour la conservation de la vie |journal=Palais des Académies}} <!-- F --> * {{Cite book |last=Frazer |first=James George |title=Le rameau d'or |date=1998 |publisher=R. Laffont |isbn=978-2-221-08847-0 |series=Bouquins |location=Paris}} <!-- G --> * {{Cite book |last=Gemeinde |first=Elvira |title=Les francs-maçons enfants de la veuve et les mystères d'Isis |date=2012 |publisher=MdV éd |isbn=978-2-35599-111-0 |series=Les symboles maçonniques |location=Paris}} * {{Cite web |last=Gomez |first=Jean Charles Coovi |date=2012 |title=Teaser université virtuelle des savoirs |url=https://www.youtube.com/watch?v=ynWAcZd02Eg |website=Afropolis-Youtube}} * {{Cite web |last=Goyon |first=Jean Claude |date=2007 |title=Deux pionniers lyonnais de la Paléoécologie de la Vallée du Nil égyptien : Victor Loret (1859-1946) et Louis Lortet (1836-1909). La constitution de la collection égyptienne du Muséum d'Histoire Naturelle de Lyon |url=http://www.museedesconfluences.fr/musee/conferences_colloques/colloques/2007_histoire_collections/actes/goyon.htm |url-status=dead |website=museedesconfluences.fr |access-date=2024-04-21 |archive-date=2008-11-24 |archive-url=https://archive.wikiwix.com/cache/20081125000000/http://www.museedesconfluences.fr/musee/conferences_colloques/colloques/2007_histoire_collections/actes/goyon.htm}} <!-- H --> * {{Cite web |last=Herbin |first=François-René |date=1988 |title=Les premières pages du papyrus Salt 825 », BIFAO, vol. 88, p. 95-112 |url=https://www.ifao.egnet.net/bifao/88/ |access-date=2024-04-21 |website=www.ifao.egnet.net}} <!-- K --> * {{Cite web |last=Koemoth |first=Pierre |date=2006 |title=Service d'Égyptologie - P. Koemoth |url=http://www.egypto.ulg.ac.be/recherches/Koemoth.htm |access-date=2024-04-21 |website=www.egypto.ulg.ac.be}} <!-- L --> * {{Cite book |last=Lalouette |first=Claire |title=Contes et récits de l'Egypte ancienne |date=1995 |publisher=Flammarion |isbn=978-2-08-210270-4 |location=Paris}} * {{Cite book |last=Leclère |first=François |title=Le quartier de l'Osireion de Karnak |date=2005 |publisher=Analyse du contexte topographique}} * {{Cite journal |last=Loret |first=Victor |date=1951 |title=Le mille-pattes et la chaise à porteurs de pharaon |journal=Revue d'Égyptologie |volume=6 |pages=5–20}} <!-- M --> * {{Cite book |last=Masquelier-Loorius |first=Julie |title=Séthi Ier et le début de la XIXe dynastie |date=2013 |publisher=Pygmalion |isbn=978-2-7564-0058-7 |series=Les grands pharaons |location=Paris}} * {{Cite web |last=Montoumès |date=2009 |title=Osiris végétant |url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fegyptopedia.fr%2Fentree.php%3Flettre%3DO%26entree%3DOsiris%2520v%25C3%25A9g%25C3%25A9tant |website=Dictionnaire encyclopédique de l'Égypte antique}} <!-- O --> * {{Cite web |last=Ordre de la Rose-Croix |date=1998 |title=Histoire du Rosicrucianisme |url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fwww.rose-croix.org%2Fhistoire%2Fhistoire_rc_1.html#google_vignette |url-status=dead |access-date=21 April 2024 |website=Ordre de la Rose-Croix |archive-date=21 April 2024 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240421033120/https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http://www.rose-croix.org/histoire/histoire_rc_1.html#google_vignette}} <!-- R --> * {{Cite book |last=Roeder |first=Günther |title=Zwei hieroglyphische Inschriften aus Hermopolis (Ober-Ägypten) |date=1952 |publisher=Annales du service des antiquités de l'Égypte (ASAÉ) |edition=52}} * {{Cite web |last=Rothenflug |first=Robert |date=2013 |title=Osiris Gisant |url=https://www.lesphotosderobert.com/Egypte/Abydos/Histoire/osiris_gisant.htm |access-date=2024-04-21 |website=www.lesphotosderobert.com}} <!-- S --> * {{Cite journal |last=Salmon |first=William |date=1754 |title=Esprit Gobineau de Montluisant, Énigmes et Hiéroglyphes |journal=Bibliothèque des Philosophes chimiques |via=Paris, A.Cailleau}} * {{Cite journal |last=Servajean |first=Frédéric |date=1999 |title=Enquête sur la palmeraie de Bouto (I): Les lymphes d'Osiris et la résurrection végétale |journal=Univers végétal}} * {{Cite journal |last=Servajean |first=Frédéric |date=2009 |title=Le cycle du ba dans le Rituel de l'Embaumement |journal=ENiM |pages=9–23}} <!-- U --> * {{Cite web |last=UCLA |date=2008 |title=Digital Karnak: Feature - Osiris Catacombs |url=http://dlib.etc.ucla.edu/projects/Karnak/feature/OsirisCatacombs |access-date=2024-04-21 |website=wayback.archive-it.org |archive-date=2009-04-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090426105342/http://dlib.etc.ucla.edu/projects/Karnak/feature/OsirisCatacombs |url-status=}} * {{Cite web |last=Université de Barcelone |date=2010 |title=Oxyrhynchus |url=http://www.ub.edu/museuvirtual/visita-virtual-oxirrinc/el-jaciment.php?idi=EN |url-status= |archive-url=https://web.archive.org/web/20140506014742/http://www.ub.edu/museuvirtual/visita-virtual-oxirrinc/el-jaciment.php?idi=EN#suburbis |archive-date=2014-05-06}} {{refend}} === Khoiak rituals === {{refbegin|30em}} <!-- B --> * {{Cite book |last=Barguet |first=Paul |title=Le papyrus N. 3176 (S) du musée du Louvre |date=1962 |publisher=Le Caire, IFAO}} <!-- C --> * {{Cite journal |last=Cauville |first=Sylvie |date=1988 |title=Les mystères d'Osiris à Dendera: Interprétation des chapelles osiriennes |journal=BSFE, Paris, Société française d'égyptologie |volume=112 |pages=23–36}} * {{Cite book |last=Cauville |first=Sylvie |title=Le temple de Dendara: les chapelles osiriennes |date=1997 |publisher=Institut français d'archéologie orientale diff. Impr. nationale |isbn=978-2-7247-0199-9 |location=Le Caire Paris}} * {{Cite book |last=Chassinat |first=Émile |title=Le mystère d'Osiris au mois de Khoiak |date=1966 |publisher=Le Caire, IFAO}} * {{Cite book |last=Chassinat |first=Émile |title=Le mystère d'Osiris au mois de Khoiak |date=1968 |publisher=Le Caire, IFAO}} * {{Cite journal |last=Colin |first=Frédéric |date=2003 |title=Le parfumeur (pa ant), Document 3. Les rites funéraires d'Osiris sur le toit de Philæ, au ive siècle de notre ère |journal=BIFAO, le Caire, IFAO |volume=103}} <!-- D --> * {{Cite journal |last=Derchain |first=Philippe |date=1964 |title=Le papyrus Salt 825 (British Museum 10051): rituel pour la conservation de la vie en Égypte |journal=Palais des Académies, Bruxelles}} <!-- E --> * {{Cite journal |last=Eaton |first=Katherine J. |date=2006 |title=The Festivals of Osiris and Sokar in the Month of Khoiak: The Evidence from Nineteenth Dynasty Royal Monuments at Abydos |journal=Studien zur Altägyptischen Kultur, Helmut Buske Verlag |volume=35}} <!-- G --> * {{Cite journal |last1=Gaballa |first1=G. A. |last2=Kitchen |first2=K. A. |date=1969 |title=The festival of Sokar |journal=Faculty of Ancient Oriental Studies, Pontifical Biblical Institute}} * {{Cite book |last=Goyon |first=Jean-Claude |title=Le cérémonial de glorification d'Osiris du papyrus du Louvre I. 3079 (colonnes 110 à 112) |date=1967 |publisher=BIFAO, Le Caire |volume=65}} * {{Cite journal |last=Goyon |first=Jean-Claude |date=1978 |title=La fête de Sokaris à Edfou. À la lumière d'un texte liturgique remontant au Nouvel Empire |journal=BIFAO, le Caire |volume=78}} <!-- L --> * {{Cite journal |last=Loret |first=Victor |date=1882 |title=Les fêtes d'Osiris au mois de Khoiak |journal=Recueil de travaux relatifs à la philologie et à l'archéologie égyptiennes et assyriennes |url=https://digi.ub.uni-heidelberg.de/diglit/rectrav1882/0053/image,info |location=Paris |publisher=IFAO |pages=43–57}} <!-- Y --> * {{Cite journal |last=Yoyotte |first=Jean |date=1977 |title=Religion de l'Egypte ancienne. I. La cuve osirienne de Coptos |journal=AEPHE |volume=86}} {{refend}} === Osiris === {{refbegin|30em}} <!-- A --> * {{Cite journal |last=Assmann |first=Jan |date=2000 |title=Re-Membering Osiris: From the Death cult to Cultural Memory |url=https://journals.openedition.org/bifao/12872?lang=en |journal=ReMembering the Body, Hatje Cantz |issue=122 |pages=44–78|doi=10.4000/bifao.12872 |doi-access=free }} <!-- B --> * {{Cite book |last=Beinlich |first=Horst |title=Die "Osirisreliquien": zum Motiv der Körperzergliederung in der altägyptischen Religion |date=1984 |publisher=Harrassowitz |isbn=978-3-447-02498-3 |series=Ägyptologische Abhandlungen |location=Wiesbaden}} <!-- C --> * {{Cite book |last=Claus |first=Benoit |title=L' acqua nell'Antico Egitto: vita, rigenerazione, incantesimo, medicamento; proceedings of the First International conference for Young Egyptologists, Italy, Chainciano Terme, October 15 - 18, 2003 |date=2005 |publisher=L'Erma di Bretschneider |isbn=978-88-8265-307-1 |editor-last=Amenta |editor-first=Alessia |series=Egitto antico Atti |location=Roma |chapter=Osiris et Hapi: crue et régénération en Égypte ancienne}} * {{Cite journal |last=Coulon |first=Laurent |date=2005 |title=Les reliques d'Osiris en Egypte ancienne: données générales et particularismes thébains |journal=Berne}} * {{Cite journal |last=Coulon |first=Laurent |date=2008 |title=Le tombeau d'Osiris à travers les textes magiques du Nouvel Empire |journal=BiEtud 145: Mélanges offerts à François Neveu, le Caire}} * {{Cite journal |last=Coulon |first=Laurent |date=2010 |title=Le culte d'Osiris au Ier millénaire av. J.-C.: découvertes et travaux récents, Actes de la table ronde internationale tenue à Lyon, Maison de l'Orient et de la Méditerranée |journal=Université Lumière-Lyon 2}} * {{Cite journal |last=Coulon |first=Laurent |date=2013 |title=Osiris chez Hérodote |journal=Maison de l'Orient et de la Méditerranée}} <!-- G --> * {{Cite book |last=Graindorge-Héreil |first=Catherine |title=Le Dieu Sokar à Thèbes au Nouvel Empire - Tome 2: Planches |date=1994 |publisher=Harrassowitz |isbn=978-3-447-03476-0 |series=Göttinger Orientforschungen GOF. Reihe 4, Ägypten |location=Wiesbaden}} <!-- K --> * {{Cite book |last=Kettel |first=Jeannot |title=Hommages à Jean Leclant |date=1994 |publisher=Institut français d'archéologie orientale |isbn=978-2-7247-0134-0 |editor-last=Leclant |editor-first=Jean |series=Bibliothéque d'étude |location=Le Caire |language=fr, en, de, it |chapter=Canopes, rḏw.w d'Osiris et Osiris-Canope |editor-last2=Berger |editor-first2=Catherine |editor-last3=Clerc |editor-first3=Gisèle |editor-last4=Grimal |editor-first4=Nicolas-Christophe}} * {{Cite book |last=Koemoth |first=Pierre |title=Osiris et les arbres: Contribution à l'étude des arbres sacrés de l'Égypte ancienne |date=1994}} <!-- L --> * {{Cite journal |last=Lavier |first=Marie-Christine |date=1998 |title=Les fêtes d'Osiris à Abydos au Moyen Empire et au Nouvel Empire |journal=Égypte, Afrique et Orient, Avignon |volume=10}} * {{Cite journal |last=Lippert |first=Sandra L. |date=2012 |title=L'étiologie de la fabrication des statuettes osiriennes au mois de Khoiak et le Rituel de l'ouverture de la bouche d'après le papyrus Jumilhac |journal=ENIM 5, Montpellier}} <!-- P --> * {{Cite book |last=Pantalacci |first=Laure |title=Recherches sur Osiris démembré |date=1981 |publisher=Université Paris IV}} {{refend}} === Translations === {{refbegin|30em}} <!-- B --> * {{Cite book |title=Le livre des morts des anciens Egyptiens |date=1967 |publisher=Éds. du CERF |isbn=978-2-204-01354-3 |editor-last=Barguet |editor-first=Paul |series=Littératures anciennes du Proche-Orient |location=Paris}} * {{Cite book |title=Les Textes des sarcophages égyptiens du Moyen Empire |date=1986 |publisher=Cerf |isbn=978-2-204-02332-0 |editor-last=Barguet |editor-first=Paul |series=Littératures anciennes du Proche-Orient |location=Paris}} <!-- D --> * {{Cite book |last=De Sicile |first=Diodore |title=Bibliothèque historique |date=1851 |publisher=Paris, Adolphe Delahays Libraire |translator-last=Hoefer |translator-first=Ferd.}} <!-- F --> * {{Cite book |last=Fermat |first=André |title=Le rituel de la maison de vie: Papyrus Salt 825 |date=2010 |publisher=MdV éd |isbn=978-2-35599-052-6 |series=Collection Égypte ancienne |location=Paris}} <!-- H --> * {{Cite journal |last=Herbin |first=François-René |date=1982 |title=Hymne à la lune croissante |journal=BIFAO |volume=82}} <!-- L --> * {{Cite book |title=Textes sacrés et textes profanes de l'ancienne Egypte |date=1994 |publisher=Gallimard |isbn=978-2-07-071176-5 |editor-last=Lalouette |editor-first=Claire |series=Collection UNESCO d'œuvres représentatives |location=Paris}} <!-- P --> * {{Cite book |last=Plutarque |title=Isis et Osiris |date=1979 |publisher=Éditions de la Maisnie |isbn=978-2-85707-045-0 |edition=Fac-sim. |location=Paris |translator-last=Meunier |translator-first=Mario |trans-title=Isis et Osiris}} <!-- V --> * {{Cite journal |last=Vandier |first=Jacques |date=1961 |title=Le Papyrus Jumilhac |journal=CNRS}} * {{Cite book |title=Chants d'amour de l'Egypte antique |date=1992 |publisher=Impr. nationale éditions |isbn=978-2-11-081147-9 |editor-last=Vernus |editor-first=Pascal |series=La Salamandre |location=Paris}} {{refend}} == '''Sommo yizie''' == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] qm0byls4zr88wptcn1cq915z88glris 37th Durban International Film Festival 0 7088 62050 61803 2026-07-03T06:58:39Z Vision L1 19 62050 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q25231129}} A 37th Durban International sini tigiri da di la a yi a 16 te ta 26 June 2016. A sini da taa la 150 sini ba naŋ wuli naŋ taa sini, yelsɛgebinni ane sini ŋmaara naŋ e 15 Durban tɛɛtɛɛ. A sini da piili la ne a Journeymen naŋ da di a Playhouse. A 37th DIFF kyɛlɛɛ da e la 11th Wavescape sini tigiri, naŋ da wuli 21 sini naŋ kyaare deɛ yeleree yoŋ. == Kyaya == A ama naŋ tu e la sini ba naŋ da iri ka a ŋmɛ a kyakya<ref>http://www.durbanfilmfest.co.za/images/DIFF2016/DIFF-2016-PROGRAMME.pdf</ref> {| class="wikitable" !Title !Director(s) !Production country |- |Embrace of the Serpent |Ciro Guerra |Colombia |- |Endless River |Oliver Hermanus |South Africa |- |Motel Mist |Prada Yoon |Thailand |- |Nakom |Kelly Daniela Norris and Travis Pittman |Ghana, United States |- |Neon Bull |Gabriel Mascaro |Brazil |- |Radio Dreams |Babak Jalali |USA |- |Tess |Meg Rickards |South Africa |- |The Unseen |Perivi Katjavivi |Namibia |- |The Violin Player |Bauddhayan Mukherj |India |- |Wonder Boy for President |John Barker |South Africa |} A ama naŋ tu e la sini ba naŋ da iri ka a ŋmɛ a kyakya<ref>http://www.durbanfilmfest.co.za/images/DIFF2016/DIFF-2016-PROGRAMME.pdf</ref> {| class="wikitable" !Title !Director(s) !Production country |- |A Young Patriot |Du Haibin |China |- |Action Commandant |Nadine Cloete |South Africa |- |Lost Tongue |Davison Mudzingwa |South Africa |- |March of the White Elephants |Craig Tanner |South Africa, Brazil |- |Martha & Niki |Tora Mkandawire Martens |Sweden, South Africa, Norway |- |The Revolution Won’t Be Televised |Rama Thiaw |Senegal, France |- |The Journeymen |Jolynn Minnaar and Sean Metelerkamp |South Africa |- |We Have Never Been Kids |Mahmood Soliman |Egypt, UAE, Qatar, Lebanon |} == Kyɔɔtaare == A ama naŋ kyɔɔtaare ba naŋ da di tere * Best Feature Film – The Violin Player<ref>http://www.durbanfilmfest.co.za/index.php/diff-2015-winners.html</ref> * Best South African Feature Film – Tess * Best Direction – Ciro Guerra for Embrace of the Serpent * Best Cinematography – Chris Lotz for The Endless River * Best Screenplay – Ciro Guerra and Thoedor Koch-Grunberg for Embrace of The Serpent * Best Actor – Mohsen Namjoo for his performance in Radio Dream * Best Actress – Christia Visser for her role as Tess * Best Editing – Linda Man for Tess * Artistic Bravery – Neon Bull by Gabriel Mascaro * Best Documentary – Martha & Niki * Best South African Documentary – The Journeymen * Best Short Film – Grandma's Day (Dzie'n Babci) by Milosz Sakowski * Best African Short Film – New Eyes by Hiwot Admasu * Best South African Short Film – eKhaya (Home) by Shubham Mehta * Audience Choice Award – Nakom by Kelly Daniela Norris and T.W. Pittman * Amnesty International Durban Human Rights Award – Noma by Pablo Pinedo Boveda == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] td73ojx1veqfjilf1m7htb83rbyk0pg 3rd Pearl International Film Festival 0 7089 62051 61802 2026-07-03T06:59:14Z Vision L1 19 62051 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q16823904}} A T 3rd Pearl International sini tigiri maŋ di la Kampala, Uganda a yi 13 te ta 16 May 2013. A naa ''Virgin'' da nyɛ enfuoni kyɔɔtaare. A sini maala Prince Joe Nakibinge da nyɛ la sini maala kyɔɔtaare. A sini maala Matt Bish da e la tigiri naa. O da nyɛ la a sini ayi soba kyɔɔtaare a yuoni 2012<ref>http://www.monitor.co.ug/artsculture/Theatre---Cinema/Ugandan-film-s-leap/-/691234/1868542/-/89jsv5z/-/index.html</ref>. A sini meŋ taa deɛnɛ kaŋa naŋ kyaare African sini, ''Nairobi Half Life'' ane ''Nina's Dowry'' naŋ e initially<ref>http://allafricancinema.com/two-african-movies-vying-for-inaugural-best-foreign-film-award-at-2013-pearl-international-film-festival-piff/</ref> == Kyɔɔtaare == A kyɔɔtaare ama naŋ tu da tere la a tigiri diibu ata soba.<ref>https://web.archive.org/web/20130616235128/http://www.moviemarkers.net/news/winners-for-kenyas-annual-pearl-international-film-festival-piff-announced/</ref> '''Best Editing''' * Kayongo Ivan Kavan (''Semester'') '''Best Supporting Actor''' * Mageye Hassan (''King's Virgins'') '''Best Supporting Actress''' * Abha Kalsi (''Hang Out'') '''Best Script /Writer''' * Nakulima Jennifer (''Omugugu gw’ekibi'') '''Best Sound''' * ''King’s Virgins'' '''Best Cinematography''' * Kayongo Ivan Kavan (''Semester'') '''Best Production Design''' * Wasajja Joshua (''King's Virgins'') '''Best Short Film''' * E’nda ''The Suicide Note'' '''Best Short Film Documentary''' * ''Defying the Odds'' '''Best Media House''' * Vision Group '''Media Personality''' * Polly Kamukama '''Special Award''' * Hussein Kagolo '''Best Actress in a lead''' * Nakulima Jennifer (''Omugugu gw’ekibi'') '''Best Actor in a lead''' * Bijampora Herbert (E’nda ''The Suicide Note'') '''Best Director''' * Prince Joe Nakibinge (''King's Virgins'') '''Best Feature Film''' * ''King’s Virgins'' == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] g4b150obq3sb7dbqmibw5hovl7rd86d 34th Cairo International Film Festival 0 7094 62049 61804 2026-07-03T06:58:01Z Vision L1 19 62049 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q16823874}} A 34th yuoni zaa '''Cairo International''' '''sini tigiri''' da di la a November 30 te ta December 9, 2010.<ref>http://www.touregypt.net/featurestories/cairo-international-film-festival.htm</ref><ref>https://web.archive.org/web/20131109131031/http://www.egyptindependent.com/node/261723</ref><ref>http://www.dailynewsegypt.com/tag/cairo-international-film-festival/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20131227172149/http://www.demotix.com/news/523578/opening-ceremony-34th-cairo-international-film-festival-ciff#media-523406</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 6o5nmag8d5tvjh6v34zgqjcjt0nzgah Afri Art Fashion Show 2025 0 7095 62056 61800 2026-07-03T07:08:10Z Vision L1 19 62056 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q136306579}} A Afri Art Fashion Show 2025 da di la a yi 15 te ta 23 August 2025 a Motiv, Bugolobi, Kampala poɔ. A naŋ da piili Afri Art Fashion Awards (AAFA)<ref>https://nilepost.co.ug/news/255826/afri-art-fashion-show-returns-for-fourth-edition</ref>, naŋ nyɛ gɔɔloŋ ka a teŋɛ gɔɔloŋ poɔ kyɛ e Inter-University Fashion Challenge dɛndɛŋ soba<ref>https://afriartfashionshow.com/ufc/</ref><ref>https://news.nkumbauniversity.ac.ug/ugandas-creativity-and-heritage-shine-at-the-2025-afri-art-fashion-show/</ref>. A tigiri da di la ka a yelzu da e "My Heritage, My Hustle."<ref>https://pmldaily.com/news/2025/04/inaugural-afri-art-fashion-awards-to-highlight-ugandan-design-talent.html</ref> == Afri Art Fashion Show Designers tigiri yoe == A ama naŋ tu e la a Afri Art Fashion Show gɔɔloŋ noba naŋ wuli ba gɔɔloŋ a 2025 tigiri. {| class="wikitable" |+ !Designer !Design Collection |- |Sawe Catherine |Sustainable Fashion |- |Grace Nsimbe |Bleached Style Designs |- |Namuwonge Sauda | |- |Mukoda Christine | |- |Lynnet Kiryoowa |Lounge & Resort Wear |- |Kasozi Steven | |- |Victoria Bijegye | |- |John Mark Mukasa |Bark Cloth |- |Diana Tekle |Eritrean Independence |- |Robert Lumu | |- |Bugonzi Joan | |- |Emily Tumusiime | |} == Afri Art Fashion Awards Winners == {| class="wikitable" !Nominee !Award Category |- |Star Creations & Antique Furniture |Decorative Art Award |Won |- |ORM Streetwear |Designer of the Year |Won |- |Cohen Amanya (Yuppie Collection) |Menswear Designer of the Year |Won |- |Sauda Namuwonge (Khisa Clothing) |Womenswear Designer of the Year |Won |- |Green Amba (Robert Lumu) |Accessories Brand of the Year |Won |- |Alex Muwanga |Male Model of the Year |Won |- |Adikini Immaculate |Female Model of the Year |Won |- |Lovinta Katandi |Youngest Model of the Year |Won |- |Star Looks Spa & Beauty Clinic |Beauty Visionary Award |Won |} == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] d7p8kd9can9myvwdanpx5nf9ia9ki5y ABA Festival, Igarra 0 7109 62052 61801 2026-07-03T06:59:39Z Vision L1 19 62052 wikitext text/x-wiki <ref>https://web.archive.org/web/20240626032642/http://www.igarra.org/2017/12/18/an-interview-with-obed-alli-the-chairman-central-planning-committee-aba-festival-2017/</ref> {{databox|item=Q107657194}} '''ABA''' '''tigiri, Igarra''' e la tigiri naŋ maŋ yuomo ayɔpoi za poɔ a Igarra land, Akoko Edo Local Government Area a Edo State, Nigeria, West Africa poɔ<ref>https://web.archive.org/web/20210712152216/https://www.africanculturetv.com/2021/06/27/aba-drum-festival-igarra-nigeria/</ref>. A tigiri Igarra noba la maŋ di o a pilluu naŋ baŋ tuuli la te ta 1789 yuoni<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2017/09/07/celebrating-the-aba-festival/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210712152801/https://bloomshire.com.ng/2017/08/24/eziobe-group-of-clans-and-akuta-of-igarra-invite-general-public-to-the-38th-aba-cultural-festival/</ref>. A tigiri maŋ di ka ba wuli a nankpaaneba naŋ nyɛ zunuo a noba naŋ daŋ zeŋ a teŋɛ na poɔ ka ba boɔlɔ Igarra-Etuno.<ref>https://web.archive.org/web/20210712152906/http://www.igarra.org/2018/04/09/the-historic-aba-drum-cultural-festival-by-mr-obed-ali/</ref> A yuori ABA tigiri yi laa yeluu ŋa ABA gaŋgaa lammo ne Kwararafa a (Jukun kingdom).<ref>https://web.archive.org/web/20240626030341/http://www.igarra.org/2018/04/09/the-historic-aba-drum-of-igarra-people/</ref> == Tigiri Rating == A yuoni 2006, a tigiri da zɛge la da a ayɔɔbo soba naŋ e yipɔge tigiri a West Africa poɔ, a Total E & P<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2017/09/07/celebrating-the-aba-festival/</ref> la da yeli lɛ. A tigiri a National Council ko a gɔɔloŋ ane yipɔge da yeli ka o e la tigiri nimizie a Nigeria poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20240626030341/http://www.igarra.org/2017/12/17/press-conference-of-the-2017-aba-festival-the-endorsement-of-aba-festival-by-ncac/</ref><ref>https://www.vanguardngr.com/2017/08/edo-govt-rolls-drums-aba-festival/</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] h5ha1oxnrrrk8sz6mtuwvjqmyrra4m1 Addis International Film Festival 0 7111 62053 61549 2026-07-03T07:01:55Z Vision L1 19 62053 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q113549279}} A '''Addis International Film Festival''' ('''AIFF''') e la a Ethiopian sinii tigri na maŋ taa maaloo bee diibu kyaare Initiative Africa a [[Addis Ababa]].<ref>{{Cite web|last=Festhome|title=Addis International Film Festival|url=https://festhome.com/f/1733/1/1|access-date=2022-08-02|website=Festhome|language=dga|archive-date=2020-09-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20200908155312/https://festhome.com/f/1733/1/1|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Tascon |first1=Sonia |url=https://books.google.com/books?id=dsCrDwAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PT177 |title=Activist Film Festivals: Towards a Political Subject |last2=Wils |first2=Tyson |date=2016-12-01 |publisher=Intellect Books |isbn=978-1-78320-636-0 |language=en |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220603/https://books.google.com.et/books?id=dsCrDwAAQBAJ&pg=PT177&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgFEAI |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|title=Addis International Film Festival {{!}} Human Rights Film Network|url=https://www.humanrightsfilmnetwork.org/filmfestival/addis-international-film-festival|access-date=2022-08-02|website=www.humanrightsfilmnetwork.org|archive-date=2022-05-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20220524004651/https://www.humanrightsfilmnetwork.org/filmfestival/addis-international-film-festival|url-status=live}}</ref> A da piili a 2007,<ref>{{Cite web|date=2 August 2022|title=Addis International Film Festival|url=https://www.thereporterethiopia.com/23945/|website=The Reporter|access-date=2 August 2022|archive-date=30 June 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220630220144/https://www.thereporterethiopia.com/23945/|url-status=live}}</ref> A sinii wulee bammo bee amateur filmmakers candidate kyaare a Ethiopia ane [[Africa]], kyɛ meŋ e a independent documentary cinema tige kpoŋ na be a Africa.<ref>{{Cite book |last=UNESCO |url=https://books.google.com/books?id=i_BMEAAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PA117 |title=The African Film Industry: Trends, challenges and opportunities for growth |date=2021-10-01 |publisher=UNESCO Publishing |isbn=978-92-3-100470-4 |language=en |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220603/https://books.google.com.et/books?id=i_BMEAAAQBAJ&pg=PA117&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgLEAI#v=onepage&q=addis%20international%20film%20festival&f=false |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Vallejo |first1=Aida |url=https://books.google.com/books?id=ZQDoDwAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PA71 |title=Documentary Film Festivals Vol. 1: Methods, History, Politics |last2=Winton |first2=Ezra |date=2020-05-28 |publisher=Springer Nature |isbn=978-3-030-17320-3 |language=dga |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220605/https://books.google.com.et/books?id=ZQDoDwAAQBAJ&pg=PA71&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgJEAI |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref> A Addis International Film Festival da daane la filmmakers baapaaleba naŋ taa enthusiasts yineŋ kpaaroŋ sere.<ref name=":0" /> == A yel-erre == A 4th AIFF edition da taa la eebo a 26 March te ta 4th April 2010.<ref>{{Cite web|title=4th Addis International Film Festival|url=https://ethiopianfilminitiative.org/news/3-newsflash/243-4th-addis-international-film-festival|access-date=2022-08-02|website=ethiopianfilminitiative.org|archive-date=2022-08-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220611/https://ethiopianfilminitiative.org/news/3-newsflash/243-4th-addis-international-film-festival|url-status=live}}</ref> A 16th edition ko AIFF da taa la eebo yi 25–29 May 2022 naŋ na baŋ pare 30 ka ba da iri sinii sere naŋ da peɛle kyaare a world to develop filmmaker curations.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|date=2022-05-24|title=16th Addis International Film Festival {{!}} All Addis Events|url=https://alladdisevents.com/event/16th-addis-international-film-festival/|access-date=2022-08-02|language=en-US|archive-date=2022-08-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220611/https://alladdisevents.com/event/16th-addis-international-film-festival/|url-status=live}}</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] qo2v4eld3bows6th637rnusg2qqv1gc 62055 62053 2026-07-03T07:06:02Z Vision L1 19 62055 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q113549279}} A '''Addis International Film Festival''' ('''AIFF''') e la a Ethiopian sinii tigri na maŋ taa maaloo bee diibu kyaare Initiative Africa a [[Addis Ababa]].<ref>{{Cite web|last=Festhome|title=Addis International Film Festival|url=https://festhome.com/f/1733/1/1|access-date=2022-08-02|website=Festhome|language=dga|archive-date=2020-09-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20200908155312/https://festhome.com/f/1733/1/1|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Tascon |first1=Sonia |url=https://books.google.com/books?id=dsCrDwAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PT177 |title=Activist Film Festivals: Towards a Political Subject |last2=Wils |first2=Tyson |date=2016-12-01 |publisher=Intellect Books |isbn=978-1-78320-636-0 |language=dga |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220603/https://books.google.com.et/books?id=dsCrDwAAQBAJ&pg=PT177&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgFEAI |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|title=Addis International Film Festival {{!}} Human Rights Film Network|url=https://www.humanrightsfilmnetwork.org/filmfestival/addis-international-film-festival|access-date=2022-08-02|website=www.humanrightsfilmnetwork.org|archive-date=2022-05-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20220524004651/https://www.humanrightsfilmnetwork.org/filmfestival/addis-international-film-festival|url-status=live}}</ref> A da piili a 2007,<ref>{{Cite web|date=2 August 2022|title=Addis International Film Festival|url=https://www.thereporterethiopia.com/23945/|website=The Reporter|access-date=2 August 2022|archive-date=30 June 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220630220144/https://www.thereporterethiopia.com/23945/|url-status=live}}</ref> A sinii wulee bammo bee amateur filmmakers candidate kyaare a Ethiopia ane [[Africa]], kyɛ meŋ e a independent documentary cinema tige kpoŋ na be a Africa.<ref>{{Cite book |last=UNESCO |url=https://books.google.com/books?id=i_BMEAAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PA117 |title=The African Film Industry: Trends, challenges and opportunities for growth |date=2021-10-01 |publisher=UNESCO Publishing |isbn=978-92-3-100470-4 |language=dga |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220603/https://books.google.com.et/books?id=i_BMEAAAQBAJ&pg=PA117&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgLEAI#v=onepage&q=addis%20international%20film%20festival&f=false |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Vallejo |first1=Aida |url=https://books.google.com/books?id=ZQDoDwAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PA71 |title=Documentary Film Festivals Vol. 1: Methods, History, Politics |last2=Winton |first2=Ezra |date=2020-05-28 |publisher=Springer Nature |isbn=978-3-030-17320-3 |language=dga |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220605/https://books.google.com.et/books?id=ZQDoDwAAQBAJ&pg=PA71&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgJEAI |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref> A Addis International Film Festival da daane la filmmakers baapaaleba naŋ taa enthusiasts yineŋ kpaaroŋ sere.<ref name=":0" /> == A yel-erre == A 4th AIFF edition da taa la eebo a 26 March te ta 4th April 2010.<ref>{{Cite web|title=4th Addis International Film Festival|url=https://ethiopianfilminitiative.org/news/3-newsflash/243-4th-addis-international-film-festival|access-date=2022-08-02|website=ethiopianfilminitiative.org|archive-date=2022-08-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220611/https://ethiopianfilminitiative.org/news/3-newsflash/243-4th-addis-international-film-festival|url-status=live}}</ref> A 16th edition ko AIFF da taa la eebo yi 25–29 May 2022 naŋ na baŋ pare 30 ka ba da iri sinii sere naŋ da peɛle kyaare a world to develop filmmaker curations.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|date=2022-05-24|title=16th Addis International Film Festival {{!}} All Addis Events|url=https://alladdisevents.com/event/16th-addis-international-film-festival/|access-date=2022-08-02|language=dga-Gh|archive-date=2022-08-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220611/https://alladdisevents.com/event/16th-addis-international-film-festival/|url-status=live}}</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 62d1rx105l1784mhsp28zjjgxfk4q8h Apenorto Tigiri 0 7113 62057 61611 2026-07-03T07:10:36Z Vision L1 19 62057 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q98496360}} '''Apenorto''' '''Festival''' (meŋ na e '''Afenortoza''') e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a Mepe Traditional Area na be a North Tongu District ko a [[Volta Region]] of [[Ghana]]. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la July ane August<ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana">{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-19|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-19|website=GhanaCulturePolitics|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals|url=https://visitvoltaregion.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=Visit Volta Region|language=en-US|archive-date=2021-05-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20210507183805/https://visitvoltaregion.com/festivals/|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=How Well Do You Know The Festivals In Ghana?|url=https://www.businessghana.com/|access-date=2020-08-19|website=BusinessGhana}}</ref> Afenorto muni la yiri poɔ pɛnnoo. O e la wagere na toma la toma zaa na ba maŋ la taa eebo. Neɛ zaa, noba bana zaa na be yiriŋ ane zitɔɔre maŋ laŋɛʋ taa a yiriŋ a wagere na saŋa. Family reunions/settlement of family disputes, yelyaga yelibu kyaare developmental projects kyaare a yuontuuraa na, ŋmene bareka puubu, koɔ barebo, ane koe kommu la amine na maŋ be a tigiri na poɔ.A o vinviŋ maŋ e la a Saturday dɛndɛŋ soba a August.<ref name=":0">{{Cite web|title=Ghana Festivals – mepe festival|url=https://www.theghanareport.com/mepe-apenotor-festival/|access-date=2020-08-19|language=dga-GH}}</ref> == O diibu == A tigri ŋa saŋa diibu maŋ eɛ 2.5 , Ba meŋ maŋ taa la lanzemmo neŋ a naa. The people wear regalia for merry making.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-19|language=dga-GH}}</ref><ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana" /> == O tɔnɔ == A tigiri e la zie na ba naŋ maŋ e yɛla . Gɔbena baabo yeltare meŋ maŋ paale la.<ref>{{Cite web|title=The Republic of Ghana Embassy Berlin Germany|url=http://h2829516.stratoserver.net/tourism/index.html|access-date=2020-08-19|website=h2829516.stratoserver.net}}</ref><ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Volta Region|url=https://touringghana.com/volta-region/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=dga-GH}}</ref><ref name=":0" /> A baapaaba meŋ maŋ baŋ tere la .<ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Festivals in Ghana|url=https://touringghana.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=dga-GH}}</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 3vtwrlt652slci7qfipfwyrggu84h84 62058 62057 2026-07-03T07:12:02Z Vision L1 19 62058 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q98496360}} '''Apenorto''' '''Festival''' (meŋ na e '''Afenortoza''') e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a Mepe Traditional Area na be a North Tongu District ko a [[Volta Region]] of [[Ghana]]. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la July ane August<ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana">{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-19|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-19|website=GhanaCulturePolitics|language=dga-GH}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals|url=https://visitvoltaregion.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=Visit Volta Region|language=dga-GH|archive-date=2021-05-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20210507183805/https://visitvoltaregion.com/festivals/|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=How Well Do You Know The Festivals In Ghana?|url=https://www.businessghana.com/|access-date=2020-08-19|website=BusinessGhana}}</ref> Afenorto muni la yiri poɔ pɛnnoo. O e la wagere na toma la toma zaa na ba maŋ la taa eebo. Neɛ zaa, noba bana zaa na be yiriŋ ane zitɔɔre maŋ laŋɛʋ taa a yiriŋ a wagere na saŋa. Family reunions/settlement of family disputes, yelyaga yelibu kyaare developmental projects kyaare a yuontuuraa na, ŋmene bareka puubu, koɔ barebo, ane koe kommu la amine na maŋ be a tigiri na poɔ.A o vinviŋ maŋ e la a Saturday dɛndɛŋ soba a August.<ref name=":0">{{Cite web|title=Ghana Festivals – mepe festival|url=https://www.theghanareport.com/mepe-apenotor-festival/|access-date=2020-08-19|language=dga-GH}}</ref> == O diibu == A tigri ŋa saŋa diibu maŋ eɛ 2.5 , Ba meŋ maŋ taa la lanzemmo neŋ a naa. The people wear regalia for merry making.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-19|language=dga-GH}}</ref><ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana" /> == O tɔnɔ == A tigiri e la zie na ba naŋ maŋ e yɛla . Gɔbena baabo yeltare meŋ maŋ paale la.<ref>{{Cite web|title=The Republic of Ghana Embassy Berlin Germany|url=http://h2829516.stratoserver.net/tourism/index.html|access-date=2020-08-19|website=h2829516.stratoserver.net}}</ref><ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Volta Region|url=https://touringghana.com/volta-region/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=dga-GH}}</ref><ref name=":0" /> A baapaaba meŋ maŋ baŋ tere la .<ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Festivals in Ghana|url=https://touringghana.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=dga-GH}}</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] sedtpkurxbugi9iovmt99s3ko66jmb6 Black Star International Film Festival 0 7133 62059 61799 2026-07-03T07:13:09Z Vision L1 19 62059 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q90919316}} '''Black Star International film festival (BSIFF)''' e tigiri naŋ ba yire tɔna a Ghana poɔ ka Juliet Asante maale a yuoni 2015 poɔ. O e la tigiri ka ba maŋ di yuoni zaa ka beŋɛ a buo na naŋ be a African sini ane a tendaazaa sini maaleba kyɛ pukyaare a yaako toma sɛŋ ko a sini maaloo.<ref>https://bsiff.org/</ref><ref>https://citinewsroom.com/2018/08/black-star-international-film-festival-2018-opens-in-accra/</ref><ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Government-to-include-Black-Star-International-Film-Festival-in-2019-budget-Catherine-Afeku-677945</ref> == Yeleere == A tigiri maŋ di la daagboli ka o maŋ taa yeleree tɛɛyɛɛ ka a mine la yelyaga zannoo, nembɛrɛ zie, African sini daa, yieluŋ yieluu ane bebirizaa sini kaabo. A yeleree ŋa poɔ noba naŋ poɔ maŋ di la daa kyɛ la di a African tonsonne ba naŋ tɔna yuoni zaa poɔ.<ref>https://filmfreeway.com/bsiff</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/showbiz-news/black-star-international-film-festival-2018-opens-in-accra.html</ref> == Yelzuri == Yelzuri yoe a yi a yuoni o naŋ piili a wa tɔ zenɛ. {| class="wikitable" |+ !Theme !Year |- |Shaping The Mind of a Generation |2016<ref>https://web.archive.org/web/20230603012332/https://www.bsiff.org/about/</ref> |- |For The Young At Heart |2017<ref>https://www.ghmoviefreak.com/blackstar-international-film-festival-2017-scheduled-18th-21st-august/</ref> |- |Film As a Tool for National Development |2018<ref>https://ameyawdebrah.com/black-star-international-film-festival-bsiff-2018-ends-on-a-high-note/</ref> |- |Connecting Cultures Through Film |2019<ref>https://web.archive.org/web/20190917091214/https://bsiff.org/upcoming-activitiesnews</ref> |} == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 25havxy9r8mzacu9o3yipxqi76pqwp0 Culturati 0 7134 62063 61797 2026-07-03T07:18:59Z Vision L1 19 62063 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q134608143}} '''Culturati''' e la yuoni zaa yipɔge tigiri naŋ maŋ a Lagos, Nigeria,poɔ, ka leɛ teɛre a African yipɔge, ba lisiri nae kyɛluu naŋ kpeɛrɛ <ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2024/01/12/culturati-showcasing-the-beauty-diversity-of-africas-rich-culture/</ref>. A tigiri maŋ tage la gɔɛloŋ noba, yaako noba ane kyɛlebe ka ba na di a African yipɔge tigiri. <ref>https://pmnewsnigeria.com/2024/12/09/culturati-2024-lagos-us-consulate-stress-importance-of-culture-preservation/</ref><ref>https://businessday.ng/bd-weekender/article/culturati-celebrating-africas-rich-and-diverse-cultural-heritage/</ref> == Dakoroŋ == Culturati da piili la a "Sisi Oge" veɛloŋ kyakya a 2006 yuoni poɔ, naŋ bebe a kɔɔre kyɛ doro noba gyamaa<ref>https://guardian.ng/saturday-magazine/culturati-is-a-movement-to-instill-fading-cultures-in-the-hearts-of-todays-youths/</ref>. A tigiri da la maaleŋ maalɛɛ la ka a yaare ka o deɛ ta e kyakya yoŋ kyɛ ka poɔ a African gɔɔloŋ,yipɔge ane yaako. <ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2021/01/23/culturati-is-leveraging-on-africas-culture-to-create-jobs-says-aregbe/</ref>A tigiri 28 soba da de la a December 2024.<ref>https://leadership.ng/lasg-us-consulate-harp-on-preservation-of-african-culture/</ref> Culturati e la Idris Aregbe maaloo.<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2019/06/14/idris-aregbe-celebrating-values-promoting-culture/</ref> Culturati maŋ maale la a poɔ Lagos State Ministry ko a nimipɛle, gɔɔloŋ ane yipɔge. <ref>https://thenationonlineng.net/lagos-us-consulate-celebrate-2024-culturati-festival/</ref> == Honorees == A tigiri da ko la noba kyɔɔtaare naŋ soŋ a African pɔge, lanne Helen Prest-Ajayi, Bruce Onobrakpeya, Benson Idonije, Lola Shoneyin, Mudi Africa, Nike Okundaye, Pelu Awofeso, Toyin Lawani, ane mine kaŋa. Posthumous meŋ kyɔɔtaare da terɛɛ la, aŋa Levi Ajuonuma.<ref>https://www.vanguardngr.com/2021/01/culturati-providing-economic-emancipation-social-cohesion-for-africans-aregbe/</ref><ref>https://punchng.com/culturati-festival-celebrates-african-excellence/</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 1spwncw4bdr6j5jeo6lvvdha40kra50 Film festival 0 7144 62075 61736 2026-07-03T07:43:57Z Vision L1 19 62075 wikitext text/x-wiki [[Duoro kɔre:Hff-filmfest-muc-2019.jpg|thumb| {| class="wikitable" !Film festivals |- | * List of film festivals ** Europe ** North/Central America ** Oceania * Fantastic and horror film festivals * Documentary film festivals * Human rights film festivals * LGBT film festivals * New Media art festivals |} ]] Sinii Tigiri, e la narebo kaŋa ba naŋ maŋ nare ka noba wa lantaa ziyeni ka noba neɛ sinii gyamaa bee a iri sini a kompiita pooɔ ka noba kaa. A tigiri ŋa maŋ di dayeni yoŋ yuoni zaa poɔ, kyɛ meŋ naŋ di teŋyenaa poɔ bee paaloŋ poɔ. A sinii tigiri diibu mine maŋ e la a ɛntɛnente poɔ bee ka yuo o yeŋ poɔ lɛ.<ref>"The World of Outdoor Movies and Drive-In-Cinema". ''The World of Outdoor Movies and Drive-In-Cinema''.</ref> A sinii na baŋ e la paala bee pampana ŋa sini, yi wagere na a tigri naŋ kyaare, N na baŋ yeli ka a sinii ama maŋ e la boma naŋ e anaŋ ba naŋ maale a paaloŋ na poɔ bee a yi paaloŋ yuo poɔ. A sini tigiri mine maŋ taa la a yelpukyaara, a seŋ, yelsɛge binnaa, aseŋ, sinii ŋmaara tigiri, a sinii bɔgere, aseŋ dabeɛŋ bee sini faare sinii, ane niba banaŋ naŋ maale a sinii aseŋ, ka pɔgeba, ane teŋa na poɔ banaŋ maale a sini,ane a sini yelnyɔgeraa. A sinii tigie na baŋ e la kyakya boma bee a ba e kyakya boma, kyɛ a pãã maŋ yi la a sini maaleba zie a wagere na a sinii naŋ yi gbaŋgbale ane indie sinii, a pãã paale lɛ a sini maaleba naŋ maale o. A sinii mine maŋ e la boma banaŋ kaa iri a boɔle ba deme naŋ deɛne a sini ka wa, a mine kaŋa meŋ ka a noba naŋ nara a sini tigiri ŋa ko sini maaleba vuo kaŋa zaa maŋ tere o sinii ka a banaŋ maala a tigiri ka ba pãã kaa iri anaŋ banaŋ boɔrɔ ka be a tigiri diibu poɔ. Gbɛɛ yaga, a vuo maŋ yuo la a ko sinii maaleba, sinii kompani tontonnema, sini kɔɔreba, A sinii kaareba maŋ taa la a vuo ka ba kaa a sinii a ta ŋa kyuu gbuli sɛre ka bebiri baŋ veɛ ka ba de bo ne libie.<ref>"Top 250 International Film Festivals in 2025 + Submission Tips". ''Adrian Țofei • Official Site''. 2016-08-12. Retrieved 2025-03-07.</ref> A sini tigiri koraa naŋ be a tendaazaa poɔ la la  Venice sinii tigiri.<ref name=":0">Johnson, Lauren (2020-07-05). "10 Oldest Film Festivals in the World". ''Oldest.org''. Retrieved 2023-10-23.</ref> A sini tigiri ŋa e la bone a tendaazaa naŋ baŋ ka o paale a tigie bɛrɛ anuu na poɔ, ka anaŋ la, (anaŋ tutaa a kyɛ a yi yuomo na poɔ banaŋ piili a) Venice, Cannes, Berlin (ama la a tigie bɛrɛ ata soba)  Toronto, ane Sundance. A tigie bɛrɛ a mine meŋ de yuori la,  Karlovy Vary, Locarno, San Sebastián, SXSW, Taormina, Telluride, Tribeca, Raindance Film Festival, Edinburgh Film Festival, Glasgow Film Festival, Slamdance Film Festival, Cinequest Film & Creativity Festival, ane ata mine kaŋa naŋ wuli ka anaŋ la a tigie bɛrɛ neɛzaa naŋ baŋ a tendaazaa poɔ, ka anaŋ la; , Sitges, Fantasia and Fantastic Fest.<ref name=":1">"Top 100 Fantastic & Horror Film Festivals in 2025 + Submission Tips". ''Adrian Țofei • Official Site''. 2015-01-28. Retrieved 2025-03-06.</ref><ref name=":2">Scott Roxborough (16 February 2020). "Berlin Rebooted: Festival Shuffles Lineup, Aims for Recharged Market". ''The Hollywood Reporter''.</ref><ref>Valck, Marijke de; Kredell, Brendan; Loist, Skadi (February 26, 2016). ''Film Festivals: History, Theory, Method, Practice''. Routledge. ISBN <bdi>9781317267218</bdi> – via Google Books.</ref><ref>"Top 250 International Film Festivals in 2025 + Submission Tips". ''Adrian Țofei • Official Site''. 2016-08-12. Retrieved 2025-03-06.</ref> == Dakoreŋ bee Saadayel == [[Duoro kɔre:66ème Festival de Venise (Mostra) Palais du Cinema.jpg|thumb|The Venice Film Festival, the oldest film festival in the world and one of the most prestigious and publicized]] Venice sinii tigiri la a tigiri koraa neɛzaa naŋ baŋ ka o be a Italy poɔ, a sinii tigiri ŋa da piili la 1932 yuoni poɔ kyɛ bebe a dire a waana ŋaa.<ref name=":0" /> Mainland Europe la e a tiigie kpoŋ naŋ are o yoŋ ka neɛzaa baŋ,  ÉCU The European Independent sinii tigiri .  A tigiri ŋa piili la diibu a Paris naŋ be a France<ref>"ÉCU Film Festival – Taking the lead on indie films in Europe". ''Face Of Film''. Paris. June 10, 2017. Archived from the original on May 11, 2018. Retrieved September 19, 2017.</ref> paaloŋ poɔ a 2006 yuoni poɔ. Edinburgh International sinii tigiri meŋ la meŋ e a tiigiri na maŋ di kɔɔre, a tigiri ŋa maŋ di la a Great Britain paaloŋ poɔ, kyɛ naŋ waana a ŋaa a tigiri ŋa naŋ bebe ka noba dire. Australia danweɛŋ ane sine tigiri naŋ maŋ kɔɔre e la a Melbourne International sinii tigiri (1952), a yi be ka Sydney sinii tigiri meŋ tu a (1954) yuoni poɔ.<ref>"1947: The formation of the International Film Festival" (PDF). Archived from the original (PDF) on November 13, 2013.</ref><ref>"1950: The First International Film Festival" (PDF). Archived from the original (PDF) on December 3, 2013.</ref> North America sinii ŋmaa danweɛ soba naŋ maŋ di kɔɔre la a Yorkton Sinii tigiri, naŋ piili a 1947 yuomo a wa tɔ zenɛ.<ref>"Cleveland's First Film Festival: A Showcase for the Medium". ''Hagley Library Digital Archives''. Business Screen Magazine. Retrieved 8 October 2025.</ref> A 1948 yuooni poɔ, Cleveland, Ohio sinii tigiri da la a sini tigiri danweɛ soba a United State paaloŋ poɔ, a tigiri ŋa la da di a toɔ teɛre zannoo yɛlɛ, ziyuo yelmaale, nuuri toma, sori tuubu, ane a taaba mine sinii la ka ba da soŋ. A sini naŋ di kɔɔre a United State paaloŋ kyɛ naŋ bebe dire waana a wa tɔ zenɛ la a  Columbus International Film & Animation tigiri, Onaŋ neŋ la ka ba boɔlɔ , The Chris Awards, naŋ piili 1953 yuoni poɔ.  A yi  Film Arts Foundation naŋ be  San Francisco   paaloŋ poɔ. The Chris Awards'  e la a kyɔɔtaa kpoŋ kaŋa yelsɛgebinne, zannoo yeltarre poɔ, yɛroŋ yɛlɛ poɔ, ane duoro kyakya a U.S paaloŋ poɔ; o e la bone kaŋa naŋ be a North America poɔ a kɔɔre, o e la tigiri ba naŋ di a yuoni na a paaloŋ na nyɛ yuomo 54. A yi o yuomo anaare puoriŋ, San Francisco International sinii tigiri da di la a toloŋ saŋ kyuu a 1957 yuoni poɔ, a yelnyɔgeraa la ka ba kaa lɛ sinii wogiloŋ naŋ na maŋ seŋ. A tigiri ŋa da taa la tɔnɔ yaga pãã bonso o da de tuure paaloŋ sinii a wuli America deme. A yuoni danweɛ soba poɔ, a sinii mine naŋ bebe la,   Akira Kurosawa's ''Throne of Blood'' ane Satyajit Ray's ''Pather Panchali''. Zenɛ, sinii tigie na maŋ di a tendaa ŋa zu pare la  kɔɔ turituri, a yi sini tigie anaŋ yuori naŋ do bee a pore, aseŋ,  Sundance Film Festival (Park City, Utah), Newport Beach Film Festival ane Slamdance Film Festival, sinii faare bee dabeɛŋ sini aseŋ FrightFest, Screamfest, Telluride Horror Show, and the Park City Film Music Festival, America sinii danweɛ soba naŋ di a na ko yiele ŋmɛrebɛ gyeremɛ. Sinii kyakya aseŋ, sɛgesɛgebɛ ane sinii maaleba da e la noba banaŋ da wuli lɛ naŋ na baŋ vɛŋ ka sinii maaloo daaroŋ a sigri, kyɛ meŋ naŋ ko ba vuo ka ba kompiita ɛntɛnente meŋ e la kpale ka banaŋ wa maala sinii. Sinii tigiri ŋa taa la tɔnɔ a yi  COVID-19 pandemic. Tigie gyamaa maŋ la di la ba sinii tigiri a ɛntɛnente poɔ. A sinii maaleba naŋ da bebe koreŋ, a leɛ ba niŋe eŋ a saseɛ poɔ kaabo, pãã la leɛ la kyaare la a maŋ nyɔge sinii paala gbaŋgbale poɔ yiibu ka o leɛ tigiri, ka a wuli ka banaŋ da maŋ be a saseɛ poɔ koɔrɔ pampana ba maŋ be la zie a you ka noba wa kaa kyɛ yɔɔ. == Sinii Tigiri Banne == [[Duoro kɔre:AIRSCREEN inflatable screen USA.JPG|thumb]] A “Big Five” sinii tigiri ama la Venice, Cannes, Berlin, Toronto, ane Sundance. A Toronto International sinii tigiri la e a tigiri neɛzaa naŋ baŋ ka yuori yi yaga soŋ a North America poɔ.<ref name=":3">"Big-Screen Romance". ''Time''. August 29, 2007. Archived from the original on October 9, 2010. Retrieved May 28, 2010.</ref> Kyɛ pampana, tigie gyamaa wa la a zuiŋ noba ba la nyɛ ka o na la e sini tigiri yuori naŋ yi bee ka noba gyamaa a baŋ.<ref name=":2" /><ref name=":3" /> [[Duoro kɔre:Jono Rosetta-elokuvaan Sodankylässä 2005.jpg|thumb]] Seattle International sinii tigiri la ka noba gyamaa nyɛ ka onaŋ la e a sinii tigiri kpoŋ o tɔ zaa naŋ ba kyebe a United State paaloŋ poɔ, ba da maŋ iri la sinii kyuu boŋyeni poɔ a ta sinii 400.<ref>"2011 Seattle International Film Festival (May 19 - June 12)". Siff.net. Archived from the original on 2011-07-28. Retrieved 2011-07-31.</ref><ref name=":4">Ladwig, Samantha (June 2018). "How SIFF Became the Country's Biggest International Film Festival". ''Culture Trip''. Retrieved 2020-02-06.</ref> === Sinii kyakya. === A sini tigie naŋ be a  Berlin, Cairo, Cannes, Goa, Karlovy Vary, Locarno, Mar del Plata, Moscow, San Sebastián, Shanghai, Hong Kong, Tallinn, Tokyo, Venice, ane Warsaw ama la paale Internationalŋ Federation Sinii Maaleba  Kpaaroŋ poɔ, (FIAPF), a ama la maŋ be a kykakya ŋa poɔ.  A kyakya ŋa merɛ la, ka sinii naŋ poɔ a kyakyaŋa poɔ, a seŋ ka a sinii ŋa yi gbaŋgbale poɔ a tigiri diibu wagere poɔ, a ba seŋ ka a tigiri ŋa daŋ yi ziezaa.<ref>"Competitive Feature Film Festivals". ''FIAPF''. Archived from the original on 2004-03-10. Retrieved 2012-07-29.</ref> === A sinii Parɛɛ ===                A sinii yelbanne mine: [[sinii sonne ane sini faare tigie la a puliŋ]] Sitges Sinii Tigiri naŋ be a Spain poɔ, Fantasia International Sinii Tigiri naŋ be Canada paaloq poc, ane Fantastic Fest meq naq be a United State paaloŋ poɔ, ama la ka noba zaa baŋ ka anaŋ la e a sinii tigie bɛrɛ ata neɛzaa naŋ ka e sinii sonne kyɛ naŋ e sinii faare . A tɔnɔ mine naŋ be a tigie ama poɔ mine la,  Beyond Fest, Brooklyn Horror Film Festival, Brussels International Fantastic Film Festival, Bucheon International Fantastic Film Festival, Fantaspoa, Fantasporto, FilmQuest, FrightFest, Neuchatel International Fantastic Film Festival, Nightmares Film Festival, Overlook Film Festival, Screamfest, Telluride Horror Show ane Toronto After Dark.<ref>Weinstein, Max (2022-03-23). "The Best Horror Festivals in the World 2022". ''Dread Central''. Retrieved 2025-03-06.</ref><ref>"World's 50 Best Genre Film Festivals 2021 — MovieMaker". ''www.moviemaker.com''. 2020-10-27. Retrieved 2025-03-06.</ref><ref>"Member Festivals - Méliès". 2020-10-16. Retrieved 2025-03-06.</ref><ref name=":1" /> Sinii mine meŋ bebe a toɔraa a meŋ taa a pare na poɔ a naŋ be, a onaŋ neɛzaa na maŋ boɔrɔ bee a noŋ la tensogs beene na a Sundance Sinii Tigiri, a zipozintaa toɔre na SXSW, a tensoga beene na Madness a TIFF poɔ, ane a tensoga a Tribeca Tigiri.<ref name=":1" /> === Sinii Experimental === Ann Arbor Sinii tigiri piili la 1968 yuoni poɔ. A sinii tigiri ŋa la e sinii tigie koraa naŋ be North America la e a sinii danweɛ soba noba mine naŋ ŋmɛ ba nyaa a iri.<ref>Bradley, Ruth Estelle (1985). ''The Ann Arbor Film Festival, 1963-1982: a History Illustrating the Genres of American Avant-garde Cinema (Experimental, Underground, Independent; Michigan)''. University of MICHIGAN.</ref> === Independent films === A U.S paaloŋ poɔ, Telluride sinii tigiri,<ref>"Telluride Film Festival". ''Encyclopædia Britannica''. Retrieved October 11, 2017.</ref> Sundance sinii tigiri,<ref>"Redford Says Sundance Maintains Essence".</ref><ref>"Filmmakers look to Sundance buying spree".</ref> Austin sinii tigiri,<ref>"The Plot Thickens For 2009 Austin Film Festival". Film Threat. 2009-02-24. Archived from the original on 2012-11-28. Retrieved 2012-11-23.</ref> Austin’s South by Southwest, NYC’s Trieca tigiri, Cinequest sinii ane Creativity tigiri ane Slamdance sinii tigiri zaa ela boma naŋ taa tɔnɔ a kyaare ne a sinii tigie ama.<ref>Goldstein, Gregg (2022-01-25). "Sundance, Telluride, Toronto, SXSW and Tribeca Toppers Talk the Future of Festivals". ''Variety''. Retrieved 2022-06-24.</ref> A Zero Sinii tigiri ŋa taa la tɔnɔ, bonso o yoŋ la e tigiri naŋ ba paale sinii maale anaŋ e boma ba naŋ maŋ soŋ ne libie ka a maale.<ref>"Zero Film Festival Celebrates Indie Spirit". ''New York Post''. November 23, 2009.</ref> A sinii tigiri kpoŋ a UK poɔ la Raindance sinii tigiri.<ref>"Beale's best in show: Raindance film festival (4Creative)". ''The Independent''. London. September 8, 2008. Retrieved May 2, 2010.</ref> A British Urban sinii tigiri (a sinii ŋa la da are ko nensɔgelɔ ane meŋ ba fẽẽ zie la boɔrɔ a sini ama taaba) a tigiri ŋa bammo sagedeebo a New Year Honours a 2020 yuoni poɔ. === Sinii maaloo Nenteɛre === 1948 yuoni poɔ, Cleveland sinii tigiri da la a sinii tigiri danweɛ  naŋ be a United State naŋ zɛge a zannoo yɛlɛ, nuuri toma yɛlɛ, mɔnsime yɛlɛ, sori tuubu yɛlɛ, ane a taaba mine ba naŋ maŋ soŋ.<ref>"Cleveland's First Film Festival: A Showcase for the Medium". ''Hagley Library Digital Archives''. Business Screen Magazine. Retrieved 8 October 2025.</ref> A bɛŋe tuuri kyuu poɔ a 1948 yuoni saŋa, noba naŋ pare kɔɔra ayoɔbo kaa la a sinii 65 kompiita poɔ a Cleveland sinii tigiri ŋa bibiri a General Eleɔtriɔ lighting Institute a Nela Park poɔ.<ref>"Cleveland's Film Festival Surprise Hit: 600 Attend Continuous 16mm Screenings at Nela Park". ''Hagley Library Digital Archives''. Business Screen Magazine. Retrieved 8 October 2025.</ref><ref>"Statistical Summary of Cleveland's 1948 Film Festival". ''Hagley Library Digital Archives''. Business Screen Magazine. Retrieved 9 October 2025.</ref> A yuomo ayi poɔ a cleveland  sinii tigiri ŋa, sinii 99 16 mm da iri la a Osɔars poɔ ka noba kaa, a baara poɔ o da nyɛ la kyɔɔtaa pie ne yeni (11)<ref>"Award Twelve Oscars at Cleveland Festival". ''Hagley Library digital archives''. Business Screen Magazine. Retrieved 8 October 2025.</ref> A kpeɛbo yoŋ bee a kyɔɔta diibu a  Cleveland sinii tigiri ŋa poɔ, da e la bone naŋ taa tɔnɔ. Ads ane dozens sinii meŋ da yi la a be, “Business Sɔreen Magazine” a 1940s yuomo ane 1950s yuomo , ba da soŋ la a iri a sinii bee a sinii maaloo die ka onaŋ la di a kyɔɔtaa a Cleveland Sinii Tigiri.<ref>"Annual Film Award Competition in 1956". ''Hagley Library Digital Archive''. Business Screen Magazine. Retrieved 9 October 2025.</ref> Anaq wa tara a 1956 yuoni poɔ, noba abnaŋ na maŋ soŋ ka sinii tigiri ŋa toɔ di da leɛ la Ubiquitous. A 1957 yuoni poɔ, a Cleveland  sinii tigiri zu kaa ba, a noba banaŋ na maŋ nare a Cleveland da ŋmaa la ba toma a bare a yi a tigiri  ŋa narebo poɔ. Sinii anaŋ banaŋ maŋ soŋ ne libie ka a tigiri toɔ di.<ref>"A Review of Leading Film Festivals and Competitions". ''Hagley Library Digital Archives''. Business Screen Magazine. Retrieved 8 October 2025.</ref> === Sinii Yelboɔre ===            [[Aswan International  Pɔgeba Sinii Tigiri]] Sinii tigiri  mine fẽẽ  taa la yelpukyaara, yelfere mine, yelzu.  A tigie ama maŋ are la a toɔraa a taa yelwonaa. A damanne mine la, sogyɛre sinii, emaaroŋ sinii, ane nensaalba merɛ sinii tigie. A tigie ama, a zuo  zaa anaŋ be a US paaloŋ poɔ, anaŋ na maŋ taa sommo bee a iri sinii naŋ maale yi ba paaloŋ poɔ ane tenne mine naŋ ŋmaa viiri , ka ba noba a ne banaŋ a maŋ laŋ maale sinii aseŋ;  African-Americans, Asian-Americans, Mexican-Americans, Arabs, Jews, Italian, German, French, Palestinian, ane Native American. A Deauville America Sinii Tigiri naŋ be a France sinii iribu a United State paaloŋ poɔ.  LGBTQ+ ane Women's sinii tigie ama la pore gymaa ka noba baŋ a. === North America Sinii Tigiri === Tibeca Tigiri e la tigri kaŋa naŋ de weɛ a taa tɔnɔ yaga a ko noba a North Amerika poɔ, A tigie pie ne yeni na poɔ a tigiri ŋa la ka ba da kaa iri ka ona la e a danweɛ soba a tendaazaa poɔ, ka gyamaa a te kaa a sinii.<ref>DaVega, Stephen W. "Film Festival Rankings" (PDF). ''SBCC..educ''. Santa Barbara City College. Retrieved 2 May 2024.</ref> San Francisco International Film Festival, la piili a Irving  tigiri ŋa a Levin paaloŋ poɔ a 1957 yuoni poɔ, a tigiri ŋa la e a tigiri koraa kaŋa naŋ kyɛ naŋ bebe a waana ŋaa ka ba diri o yuoni zaa a United State paaloŋ poɔ. A sinii tigiri ŋa maŋ kaa la a pampana yelerre naŋ be a tendaazaa sinii maaleba ane banaŋ naŋ maŋ soŋ ka sinii enfuomo taa la ba yelpukyaara ka onaŋ la ka ba kaa yɛlɛ anaŋ na ba be Amerika sinii yɛlɛ poɔ ka ba de anaŋ a maale ne a sinii.<ref>"OUR HISTORY | San Francisco Film Festival". ''history.sffs.org''. Retrieved 2023-09-22.</ref> Newport Beach Film Festival, Gregg Schwenk la piili ne a tigiri ŋa, o piili la a tigiri ŋa 1999 yuomo, a tigiri ŋa da la a wagere na poɔ tigiri kpoŋ naŋ maŋ di kɔɔre, ka o diibu zie la a Southern Califonia paaloŋ poɔ, a yuoni na poɔ, a tigiri ŋa da tage la noba lantaa a zuo 56,000, naŋ te kaa a sinii tigiri ŋa poɔ a yi Orange Teŋɛ, Califonia poɔ. A noba naŋ da soŋ ka a tigiri ŋa toɔ di ta la 40 kyɛ ba erɛ ka ba e kaa a yi tɔnɔ ko ba, kyɛ a noba bama kaŋa zaa da maŋ taa la sinii naŋ taa yelnyɔgeraa ka o yi ne ba toɔraa. A ziiri mine a sinii naŋ da kɔ lage la North Amerika, U.S ane West Coast, a paa pale a tendaazaa kɔkɔrɛɛ kpaaroŋ sinii maaleba. Vancouver International Film Festival, 1958 yuomo poɔ la ka a sinii tigiri ŋa piili, o da piili la a North Amerika poɔ. A sinii tigiri ŋa  da pukyaare la a East Asian sinii, Canadian sinii, ane sinii ana naŋ ba sɛge eŋ gama poɔ . A 2016 yuoni poɔ, noba naŋ da gaa a tigiri ŋa zie da ŋa 133,00 , a sinii tigiri ŋa poɔ ba da iri la sinii a ta 324 sinii tɛɛtɛɛ. Toronto International Film Festival, Bill Marshall, Henk Van der Kolk, ane Dusty Cohl<ref>"The Organization - TIFF History". Archived from the original on 2010-08-25. Retrieved 2010-09-21.</ref> la da lantaa a wa ne atigiri ŋa ka o piili diibu. A sinii tigiri ŋa e la a tigiri kaŋa naŋ e bone naŋ tɔnɔ yaga ka a North Amerika paaloŋ deme, aneŋ meŋ a tigiri ŋa la ka noba maŋ gaa gyamaa.<ref>"Toronto Film Festival: Why the festival matters". ''BBC News''. 2013-09-04. Retrieved 2022-02-20.</ref> Chicago International Film Festival, A sini tigiri ŋa piili la diibu a 1964 yuoni poɔ, North Amerika poɔ la ka a tigiri ŋa maŋ di, ona la e a tigiri kaŋa naŋ maŋ di kɔɔre kyɛ e bone na maŋ taa kyakya o poɔ. Chicago tendaazaa sini tigiri 60<sup>th</sup> soba, a tigiri ŋa maŋ nare la biŋ a Bompɛ kyuu poɔ, noba na maŋ gaa a tigiri ŋa maŋ zuo la noba 40,000 a yi a tendaazaa naŋ ŋmaa viiri. A tigiri ŋa yelerre poɔ, ba maŋ iri la sinii ka a zuo 175 naŋ yi tatenne 50 poɔ, meŋ naŋ be a tigiri ŋa diibu poɔ. Aseŋ tendaazaa kyakya, yelsɛge binne, New Directors Competition, Documentary, Black Perspectives, City & State, ane a taaba gyamaa.    Cleveland International Film Festival (CIFF), a tigiri ŋa piili la 1977 yuoni poɔ, a tigiri ŋa la e a tigiri kpoŋ naŋ be a Ohio poɔ kyɛ naŋ e a tigiri kpoŋ kaŋa naŋ be a United State<ref>"About". ''www.clevelandfilm.org''. Retrieved 2024-04-14.</ref> paaloŋ poɔ. A tigiri ŋa maŋ di la Playhouse square poɔ, a 1920s poɔ, ona da la a tigiri kpoŋ  bebe ka ba dire a United State paaloŋ poɔ naŋ be a New York City (Lincoln Center yoŋ la e kpoŋ gaŋ o)<ref>"Playhouse Square". ''Cleveland Historical''. Cleveland State University. Retrieved July 1, 2023. <q>By the turn of the twenty-first century, all of the original theaters were again hosting performances, constituting the nation's second largest performing arts complex after New York's Lincoln Center.</q></ref> Ottawa Canadian Film Festival, ona la ka ba maŋ nyɔge a kyɛ ŋmaare ka OCanFilmFest, Ottawa sinii maaleba mine, Jith Paul, Ed Kucerak, ane Blair Campbell la lantaa a maale a sinii ŋa a 2015 yuoni poɔ. A sini maale ama a wagere na poɔ, ba neŋ a Canada sini maaleba maale sini gyamaa. Sundance Film Festival,  Sterling Van Wagenen la piili a sinii tigiri ŋa, (a yi be gaa Wildwood, a yi be gaa Robert, Redford kompani deme nuuriŋ) John Earle, ane Cirina Hampton Catania (ba zaa da kaara a Utar Sinii kpaaroŋ a wagere na poɔ) a tigiri ŋa e la bone naŋ taa tɔnɔ gyamaa. Woodstock Film Festival da piili la 2000 yuomo poɔ, sini maaleba mine bayi naŋ di Meira Blaustein ane Laurent Rejto la wane, <ref>"50 Film Festivals". ''IndieWire''. Archived from the original on 2010-07-13.</ref><ref>Ballinger, Barbara (2012-09-18). "Hudson Valley Film Festivals: Woodstock Film Festival in Woodstock and FilmColumbia in Chatham". ''Hudson Valley Magazine''. Retrieved 2023-04-23.</ref>  Woodstock Film Festival da piili la 2000 yuomo poɔ, sini maaleba mine bayi naŋ di Meira Blaustein ane Laurent Rejto la wane,  ba yoŋ sinii a ko Hudson Valley irigiŋ a Nwŋ York paaloŋ poɔ. 2010 yuoni poɔ, o da ko o la yuori Woodstock sinii tigiri, poɔ a ŋa da poɔ la a sinii 50 naŋ yi a tendaazaa viiri. Regina International Film Festival and Awards (RIFFA)<ref>"Regina International Film Festival And Awards". ''riffa.ca''.</ref><ref>Gray, Britton (August 11, 2015). "International Film Festival coming to Regina". ''Global News''.</ref><ref>"Regina International Film Festival to be held in October". ''CBC News''. August 10, 2015.</ref><ref name=":5">"Regina set to compete on the international stage". ''leaderpost''. 21 September 2015.</ref> John Thimothy<ref name=":5" /> naŋ e a sinii maale maala kpoŋ kaŋ naŋ poɔ a noba banuu na poɔ la wane a international film festival ŋa, a western Canada poɔ (Regina , Saskatɔhewan) banaŋ ka ba mmeŋ boɔlɔ ka “the people festival Canada) ka o tɛgɛ la Canada poɔ noba tigiri, a yɛlɛ ama wuli ka a noba a paaloŋ ŋa poɔ taa la nɔlaŋ, ba taa la taa teɛroŋ ka ba tɔ ba gaŋ iri vela ba maŋ peɛre nyɛ la. Toronto Hot Docs, la meŋ wane  Paul Jay sinii, a sinii ŋa e la bone a North America naŋ sɛge biŋ. Toroto la taa a sinii tigiri gyamaa a tendaazaa poɔ, a yi ba saaŋkompare yɛlɛ, dakoreŋ yɛlɛ ane paati sinii yɛlɛ.<ref>"Hot Docs". ''International Documentary Association''. Retrieved 2024-02-12.</ref> Seattle International Film Festival, ziiri banaŋ da iri a sinii ama da ŋa ziiri 270, ane sinii ŋmaa meŋ ba naŋ iri meŋ da ta 150, a sinii ŋa Amerikan poɔ sinii tigiri kpoŋ, a yi noba lɛ noɔre naŋ maŋ lantaa a maale a sinii.<ref name=":4" /> The Guanajuato International Film Festival la e a sini tigiri kpoŋ kaŋa naŋ kyakya poɔ, a tigiri ŋa maŋ di la a Mexico paaloŋ poɔ. Yɛlɛ a tigiri ŋa naŋ maŋ toɔnɔ erɛ la o maŋ iri la noba naŋ gɔɔloŋ a yire ne sini maalo ka ba yi gbaŋgbale ka noba a toɔ soŋ ba, a tigiri ŋa maŋ di la Bɛntuuri kyuu poɔ a daa pare baara soba, a tenne ama ayi poɔ a nempeɛle naŋ de San Miguel de Allende ane Guanajuato. Mexican tigie mine meŋ naŋ bebe, ka a mine  Guadalajara International Film Festival naŋ be a Guadalajara, Oaxaca Film Fest,  Morelia International Film Festival a meŋ a Morelia, Michoacan Mexico paaloŋ poɔ, ane Los Cabos International Film Festival meŋ naŋ e bone a  Scott Cross, Sean Cross naŋ wane, ane Eduardo Sanchez Navarro, meŋ naŋ be a Los Cabos, Baja Sur paaloŋ poɔ, Mexico deme bee noba sage de la ka o meŋ e la a sini tigiri naŋ tɔnɔ a ko a Latin America paaloq noba. A 2015 yuoni poɔ, a Variety la ka ba boɔlɔ a  Los Cabos International Film Festival poɔ. Ona la ka ba maŋ yeli ka “ Cannes Latin America”.<ref>Saperstein, Pat (2015-11-16). "Los Cabos Film Festival Creates Exclusive Atmosphere for Dealmaking". ''Variety''. Retrieved 2021-12-28.</ref> === South America Sinii Tigie === [[Duoro kɔre:Johannes Nyholm presenting Koko-di Koko-da at BAFICI 2019.jpg|thumb]] A Cartagena sinii tigiri, a tigiri Victor Nieto la wane a sinii tigiri ŋa a tigiri ŋa piii la diibu a 1960 yuomo poɔ, a sini tigiri ŋa la e a Latin sinii koraa kaŋa naŋ be a Latin America<ref>de la Fuente, Anna Marie (2008-12-03). "Cartagena Festival's Nieto dies at 92, Director of oldest film festival in Latin America". ''Variety''. Retrieved 2008-12-07.</ref> poɔ. A Festival De Gramado ( bee Gramado sinii tigiri) Gramado, Brazil. Lim sini tigiri e la sini tigiri kaŋa naŋ de weɛŋ a Peru paaloŋ poɔ naŋ taa tɔnɔ a ko a Latin America meŋ poɔ. A sinii ŋa meŋ be la a America sinii daga poɔ kyɛ yuoni zaa ba maŋ nare la ka a tigri ŋa di,   Pontifical Catholic University of Peru.<ref>"27 Festival de Cine de Lima".</ref> Valdivia International Film Festival a tigiri ŋa maŋ di la yuoni zaa poɔ, a Valdivia paaloŋ poɔ. Nɔkpeɛne bebe a kyaare a sinii ŋa ka onaŋ la sinii naŋ taa tɔnɔ a Chile<ref>"FICValdivia: About the Festival". ''FICValdivia 2018''. Retrieved 2019-02-01.</ref> sinii tigiri poɔ. A yelkaŋa meŋ naŋ bebe la a Filmambiente maŋ di la a Rio de Janeiro, Brazil, a ama la e a ba tendaazaa tigiri.<ref>"About | Filmambiente" (in Brazilian Portuguese). Archived from the original on 2019-02-02. Retrieved 2019-02-01.</ref> === '''The Caribbean''' === A Spanish kɔkɔre yelbu a paaloŋ, Dominikan tendaazaa sinii tigiri, a tigiri ŋa maŋ di la dayeni yoŋ yuoni zaa poɔ, a Puerto Plata, Dominikan Republic. Onaŋ naŋ la wane Havana sinii tigiri, a tigiri 1979 yuoni poɔ, ane meŋ oneŋ la a sini tigiri koraa naŋ bebe a maŋ di yuoni zaa Caribbean aneŋ waana a ŋaa o neŋ bebe ka ba dire. A tigiri yelpukyaara la a American cinema.<ref>"Historia". ''Festival Internacional del Nuevo Cine Latinoamericano'' (in European Spanish). Retrieved 2019-02-01.</ref> Trinidad and Tobago Film Festival, a tigiri piili la a 2006 yuoni poɔ, a sinii da maale la a eŋ kɔkɔɛ mine poɔ aseŋ, Bɔrefɔ, Spanish, French ane Dutch yelyelee poɔ a Caribbean paaloŋ poɔ. A sini tigiri ŋa yelnyɔgeraa kaŋa la ka o soŋ ka aribbean sini maaleba yuori yi a do saa kyɛ a deɛdeɛnemɛ meŋ nyɛ arezie.<ref>"About". ''trinidad+tobago film festival''. 2019-08-13. Retrieved 2019-02-01.</ref> === European Tigiri === [[Duoro kɔre:Tampere Film Festival in 2011.jpg|thumb]] A tɔnɔ na naŋ be a European sinii tigiri ŋa poɔ, la a Veniece sinii tigiri (late summer to early autumn), Cannes Sinii tigiri ((late spring to early summer) ane a Berlin tendaazaa sinii tigiri a tigie ama piili la a yuomo ama poore, 1932 yuoni poɔ, 1946 yuoni poɔ, ane 1951 yuoni meŋ poɔ. A  Edinburgh International sinii tigiri meŋ piili la a 1946 yuomo na poɔ, o meŋ e la a tendaazaa sinii tigiri koraa na kaŋa kyɛ naŋ bebe a waana ŋaa ka ba dire. '''Animation''' Sinii tigie gyamaa bebe ka ba maale ka a ba taa animation, aseŋ, ·        Annecy International Animated Film Festival (f. 1960—the oldest) ·        Zagreb (f. 1972) ·        Ottawa (f. 1976) ·        Hiroshima (f. 1985) ·        KROK (f. 1989) ·        Anima Mundi (f. 1992) ·        Fredrikstad Animation Festival (f. 1994) ·        Animac (f. 1996) ·        ASIFAC Animation Festival and Conference (f. 2017 === African poɔ tigie === Afrika poɔ, sini tigie gyamaa bebe naŋ taa tɔnɔ ka ba dire a yuoni zaa poɔ, a Cairo International sinii tigiri naŋ be a Cairo poɔ, a sinii tigiri ŋa piili la a 1976 yuoni poɔ,  biannual Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou (FESPACO) meŋ naŋ be a Burkina Faso paaloŋ poɔ, a sini tigiri ŋa piili la a 1969 yuoni poɔ, ba da sage de la kyakya eŋ a tigiri ŋa poɔ kyɛ Afrika poɔ sini yoŋ la ka ba derɛ bee noba banaŋ yi Afrika paaloŋ poɔ a e sinii maaleba. A yuoni zaa Durban tendaazaa tigiri, naŋ be a South Afrika poɔ, ane Zanzibar tentaazaa sinii tigiri naŋ be a Tanzania poɔ, da baa la a do saa a e sini naŋ taa tɔnɔ ko a sini maaleba. Nairboi Film Festival (NBO) sini tigiri meŋ da piili la a 2016 yuoni poɔ.<ref>"NBO Film Festival Returns To Bring The Kenyan Audience A Selection Of Afro-Caribean [sic] Films And More". ''capitalfm.co.ke''. The Sauce. Capital Digital Media. Capital Group Limited. May 30, 2019. Archived from the original on 2023-10-11. Retrieved 22 November 2023.</ref> Sahara International Film Festival, maŋ di la yuoni zaa a Sahrawi refugee camp naŋ be western Algeria naŋ peɛle Western Sahara poɔ, e la zie noba naŋ baŋ a o sini tigiri maaloo zie a tendaazaa poɔ. A tigiri ŋa yelboɔraa la ka o maŋ wane nimi pɛle ane yɛ zannoo ane ka o naŋ ko noba vuo ka ba toɔ nyɛ toma a toŋ. === Asian sinii tigie === ==== India ==== International Film Festival of India naŋ be  Goa paaloŋ poɔ, a India Gɔbenɛnte la wane a tigiri ŋa a 1952 yuoni poɔ.<ref>IFFI. "IFFi". ''iffi.nic.in''. Archived from the original on 2014-08-10. Retrieved 21 August 2014.</ref> Chennai International Film Festival a da nare la di a 2002 yuoni poɔ, Indo Cine Appreciation Foundation (ICAF), a Tamil Nadu gɔbenɛnte, a South Indian Film Chamber of Commerce, ane Film Federation of India.<ref>"Chennai International Film Festival". ''Chennai International Film Festival''.</ref> Jaipur International Film Festival ŋa piili a 2009 <ref>"Festagent, a directory of festivals from all over the world (India)". ''Festagent''. Retrieved 2020-02-02.</ref>yuoni poɔ ane kyɛ ka International Film Festival of Kerala. a Kerala gɔbeɛnɛte la meŋ maŋ nare ka ba di a Thiruvananthapuram yuoni zaa.<ref>"24th International Film Festival of Kerala, About". ''IFFK''. Archived from the original on 2020-03-25. Retrieved 2020-02-02.</ref> International Documentary ane Short Film tigiri a Kerala (IDSFFK),Kerala State Chalachitra Academy paaloŋ poɔ ka ba da di a tigiri. E la sinii ŋmaara ŋmaara ba naŋ sɛge biŋ. Mumbai Women's International Film Festival (MWIFF) maŋ di la dayeni yuoni zaa poɔ, a Mumbai paaloŋ poɔ. YathaKatha International sinii ane Literature tigiri (YKIFLF) a sini tigiri ŋa maŋ di la yuoni zaa a Mumbai poɔ. A sini tigiri ata soba diibu, o da di la Kakyɛ kyuu beri lezare ne anii daare te tɔ a Borenyɛ kyuu beri dɛndɛŋ soba a 2024 yuoni poɔ a Mumbai, Maharashtra, India.<ref>"IDSFFK". ''iffk.in/idsffk''. Archived from the original on 21 August 2014. Retrieved 21 August 2014.</ref><ref>"3rd YathaKatha International Film & Literature Festival - Connecting Cultures, Celebrating Stories, Empowering Voices".</ref><ref>"3rd YathaKatha International Film & Literature Festival - Connecting Cultures, Celebrating Stories, Empowering Voices". ''ThePrint''. 3 December 2024.</ref><ref>"3rd YathaKatha International Film & Literature Festival 2024 Concluded with great success on Sunday in Mumbai - Hello Mumbai News". 4 December 2024.</ref><ref>"3rd YathaKatha International Film & Literature Festival - Connecting Cultures, Celebrating Stories, Empowering Voices".</ref> === A mine kaŋa === A sini tigiri mine naŋ seŋ ka o baŋ la ama taaba Hong Kong International Film Festival (HKIFF), Busan International Film Festival (BIFF), Kathmandu International Mountain Film Festival, Melbourne International Film Festival (MIFF). Leɛ kaa kyɛ nyɛ ·           Arthouse film ·        Cult film ·        Digital film festivals ·        Foreign film ·        List of film festivals ·        List of film festivals in North America ·        List of film festivals in South America ·        List of film festivals in Africa ·        List of film festivals in Asia ·        List of film festivals in Europe ·        List of film festivals in Oceania ·        List of documentary film festivals ·        List of fantastic and horror film festivals ·        List of short film festivals ·        List of fashion film festivals ·        Outdoor cinema ·        Outline of film ·        Short film Sponsored film == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 4v3p3kueg4ew21yuyh7huiias37sgtj Eguadoto Festival 0 7146 62066 61640 2026-07-03T07:21:07Z Vision L1 19 62066 wikitext text/x-wiki '''Eguadoto''' '''tigiri''' e la yuoni zaa tigiri ka a Fantes naa ne o noba naŋ be Central irigyin naŋ be a Ghana poɔ maŋ di. O maŋ di la a August kyuu poɔ<ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://ghanareview.com/festivals2.html</ref>. A Gomoa Ajumako naŋ peɛle a Apam<ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/NewsArchive/Traditional-ruler-cautions-against-installation-of-foreigners-as-chiefs-251639</ref><ref>https://newsghana.com.gh/traditional-ruler-cautions-against-installation-of-foreigners-as-chiefs/</ref> noba maŋ di o la. A Gomoa Pomadze <ref>https://www.modernghana.com/news/716783/lets-intensify-education-on-peaceful-election.html</ref>noba meŋ maŋ di o la. == Diibu == A tigiri saga, ba maŋ tuuri de la saama ne bondirii ane dãã. A noba maŋ su la ba lisiri bonsuuri. Namine lantaa maŋ bebe. Seɛre ane gaŋga ŋmɛ<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref> meŋaŋ bebe. == Tɔna == A tigiri maŋ di la ka ba maale ba ŋmemɛ, kyɛ la piili a wapaaleba ne a koŋ baaroo wagere.<ref>http://www.s158663955.websitehome.co.uk/ghanaculture/mod_print.php?archiveid=234</ref><ref>https://books.google.com/books?id=EkpNAwAAQBAJ&dq=eguadoto+festival&pg=PA648</ref><ref>https://touringghana.com/festivals/</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] g25b55n13c7m1srgmtkw8bbao7sjqa2 Clarens Arts Festival 0 7147 62062 61798 2026-07-03T07:18:16Z Vision L1 19 62062 wikitext text/x-wiki {{databox|Q137455846}} '''A Clarens gɔɔloŋ tigiri e''' la yuoni zaa kɔkɔrɛɛ ane yipɔge tɛɛtɛɛ naŋ maŋ lantaa a vɛŋ a gɔɔloŋ noba, deɛdeɛnebe yieluŋ yielebe a gɔɔloŋ noba mine lantaa. O piili la a yuoni 2022 poɔ, a tigiri maŋ tage la noba gyamaa gaane a Clarens, teŋɛ<ref>https://www.dailymaverick.co.za/article/2025-12-27-clarens-charms-both-its-residents-and-visitors/</ref> kaŋa naŋ veɛlɛ a Eastern Free State,. Afrikaans, English ane SeSotho noba maŋ gongoli la gane yelyaga<ref>http://www.clarenssa.co.za/</ref>, deɛne ane nimie gɔɔloŋ yelyaga zannoo ane bibiiri lammo. Kaareba yeli la yɛlɛ kyaare ne a gɔɔloŋ ba naŋ maŋ nyɛ a tigiri zie a teŋɛ zaa.<ref>https://www.citizen.co.za/lifestyle/festival-huge-artists-event-set-for-1-4-may-in-clarens/</ref> == Yuoni zaa yeleree == A piiluu naŋ ba kɔɔre, a tigiri nyɛ la o meŋɛ ka o e yelkpoŋ kaŋa noba naŋ baŋ ane yeleree tɛɛtɛɛ ka a noba waabo meŋ baara yuoni zaa.<ref>https://lekkersoul.com/2025/11/18/lekkersoul-partners-again-with-clarens-arts-festival/</ref> {| class="wikitable" !Year !Workshops !Music & Theatre Events !Book Talks |- |'''2025''' |16 |12 |15 |- |'''2024''' |6 |5 |6 |} === 2026 Programme: 24 April - 27th April === * '''2026''' Clarens gɔɔloŋ tigiri anuu soba da di la took 24th te ta 27th of April 2026<ref>https://www.ofm.co.za/article/arts/341015/creative-inspiration-waits-for-whole-family-at-clarens-arts-festival</ref> * '''2025''' Clarens gɔɔloŋ tigiri anaare soba da di la 1 - 4 May 2025.<ref>https://www.jonathanball.co.za/events/clarens-art-festival/</ref> * '''2024''' Clarens gɔɔloŋ tigiri ata soba da di la 1 - 4 May 2024.<ref>https://lekkersoul.com/2024/02/11/clarens-arts-festival-2024/</ref> * '''2023''' Clarens gɔɔloŋ tigiri ayi soba da di la 27 April te ta 1 May 2023<ref>https://naturesloft.co.za/2023/04/11/clarens-arts-festival/</ref> * '''2022''' Clarens gɔɔloŋ tigiri dɛndɛnsoba da di la 29 April - 2 May 2022<ref>https://redmountainhouse.co.za/clarens-art-festival/</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] 4tefyvxvateqd3oeepo17gxha0a7ds0 Downtown Contemporary Arts Festival 0 7148 62065 61648 2026-07-03T07:20:33Z Vision L1 19 62065 wikitext text/x-wiki '''Downtow''' '''pamapana gɔɔloŋ tigiri''' (D-CAF, Arabic: مهرجان وسط البلد للفنون المعاصرة-) e la Cairo’s tigiri kpoŋ kaŋa naŋ wulu yeltʋɛtuu pampana gɔɔloŋ tigiri. O maŋ di la daagboli ata yuoni zaa a yi 2012, a tenne gyamaa a Cairo’s zaa poɔ. O da maale yuoni gboli puori a yi 25th a January 2011 baaroo, D-CAF e la soŋ meŋɛ lammo.<ref>http://english.ahram.org.eg/NewsContent/5/35/328849/Arts--Culture/Stage--Street/Beyond-the-loofa-Downtown-Contemporary-Arts-Festiv.aspx</ref> D-CAF maŋ wane yipɔge irigyin ane teŋɛ zaa seɛre,yieluŋ, nimie gɔɔloŋ, sini kaabo gɔɔloŋ zannoo,ane yelyaga yelibo zanno a yi ba na na maŋ de noba naŋ taa gɔɔloŋ a tendaazaa wa lantaa.<ref>https://www.thenationalnews.com/arts-culture/downtown-contemporary-arts-festival-how-cairo-s-arts-scene-has-become-more-inclusive-than-ever-before-1.849437</ref> D-CAF e la yuoni zaa tigiri ka a yipɔge noba.maŋ soŋ poɔ noba naŋ yi tenne gyamaa maŋ so la ka ba mine la British nembɛrɛ, Institut Français, Goethe Institut, Pro Helvetia, Austrian Cultural Forum, Balassi Institut, Drosos, Tamasi Collective, ane Embassies naŋ be a U.S.A, Denmark, Netherlands, Spain, Canada, Australia, Ireland, ane a mine kaŋa.<ref>http://gate.ahram.org.eg/News/2134583.aspx</ref> == Downtown Cairo == D-CAF tigiri, Ahmed El Attar da poɔ ka ba maale o naŋ yi Orient maaloo ane Karim Shafei maŋ yi Al Ismaelia a ko Real Estate Investment a 2012 poɔ.<ref>https://vimeo.com/387935518</ref> == Arab gɔɔloŋ pukyaare == D-CAF da taa a biennial Arab Arts Focus (AAF) naŋ wulu ba yipɔge a tigiri saga a Cairo poɔ, be la ka ba da boɔlɔ noba naŋ yi tenne ka ba wa a bebie anaare lammo ka de seɛre yi a pamapana Arab gɔɔloŋ noba zie. == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] klz7esxtt15256p9ek1b174b30w3lwv Fairy festival 0 7149 62069 61649 2026-07-03T07:23:16Z Vision L1 19 62069 wikitext text/x-wiki A '''Fairy''' '''tigiri''', '''Faery''' '''tigiri,''' bee '''Fairy Fayre''' e la yeŋ poɔ lammo lane bonsuuri nuuri gɔɔloŋ yiele bee nimipɛle, bomdirii. Fairy tigiri gbɛɛ yaga maŋ yi la Renaissance vuu, ane a zaa ka a ba taa dakoroŋ kyɛ ka a wulu vuu naŋ pukyaare Victorian Romanticism gaŋ o yipɔge yɛlɛ. == Yeleere mine == * 3 Wishes Fairy Festival a Cornwall poɔ * <ref>https://fairyfestival.co.uk/</ref> * Avalon Faery Fayre a Glastonbury poɔ * The Fairy And Human Relations Congress a Washington state poɔ<ref>https://fairycongress.com/</ref> * Feenfest a Saalfeld, Germany poɔ * <ref>https://web.archive.org/web/20160620020743/https://www.feengrotten.de/themenwelten/feenweltchen/feenfest/</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] p7reomyg0q6s4a25pessniujhssj6a1 Ethiopian International Film Festival 0 7152 62067 61863 2026-07-03T07:21:40Z Vision L1 19 62067 wikitext text/x-wiki A '''Ethiopian International Film Festival''' ('''EIFF''') e la yuoni zaa Ethiopian sini tigiri naŋ maŋ di a November a Addis Ababa poɔ. A tigiri da piili la a yuoni 2005 poɔ ka Linkage Arts Resource Center (LARC) da maale ka o wuli kyɛ zɛge a Ethiopian ane African sini.<ref>https://books.google.com/books?id=i_BMEAAAQBAJ&dq=ethiopian+international+film+festival&pg=PA116</ref> <ref>https://addisfortune.net/columns/the-89th-academy-awards/</ref> == Dakoroŋ ane piiluu == A 2004, a noba naŋ da maale Uganda's Amakula Internationa sini tigiri yɛleteɛ la a Yirgashewa Teshome ka ba de a tigiri ŋa gaa ne ba ziiri naŋ poɔ a Ethiopian a tendaazaa sini tigiri. A 2005, a tigiri dɛndeɛnsoba da di la Imperial Hotɛle poɔ ane sini ba naŋ maale ba teŋɛ yoŋ poɔ ka ba ŋmɛ a kyakya. A noba naŋ da nyɛ zunuo la ''Hermela'' (ሔርሜላ) (2005) ka Yonas Birhane Mewa , ''Kibrenek'', ane (''Gudifecha/Adoption) (''ጉዲፈቻ) a 2002 naŋ e nɔntaa laare sini ka Tatek Tadesse maale. Noba bayi naŋ da nyɛ a zunuo ba da boɔle ba la ka ka areko a Ethiopia a Amakula tigiri, ka ba koba LARC a dɛndɛnsoba kpeɛbo tɔna ko a tendaazaa sini tigiri. A ŋaa da vɛŋ la ka ba baŋ lɛ ba naŋ na baara a Ethiopian International Film Festival (EIFF).<ref>https://soas-repository.worktribe.com/output/366567/toolkit-ethiopia-and-amharic-cinema</ref><ref>https://brill.com/view/journals/mata/41/1/article-p453_27.xml</ref><ref name=":0">https://api.semanticscholar.org/CorpusID:186252129</ref> Ba naŋ wa tara a tigiri diibu anaare soba a yuoni 2009 poɔ, EIFF da.maane la o yaaroo naŋ seŋ lɛ, ka ba wuli sini 64 naŋ tenne 23 a bebie anii na poɔ kyɛ waane kyɔɔtaare 14 ziiri ka ba da maale a Ethiopian siniaale soŋ: noba naŋ lantaa maale sini soŋ, sɛgebo soŋ sini, sini ŋmaa soŋ, donni sini soŋ, neɛ naŋ maale soŋ, tiivi poɔ saabo soŋ, efuoni ŋmaara soŋ, dɔɔ naŋ deɛ soŋ, pɔge naŋ deɛ soŋ, dɔɔ naŋ soŋ deɛ soŋ, pɔge naŋ soŋ deɛ soŋ, nimie peɛmɛ soŋ, bonsuuri soŋ nyɔvore yɛlɛ yeleree kyɔɔtaare ane kaareba yelboɔraa kyɔɔtaare.<ref>https://web.archive.org/web/20251230070524/https://ethiopianfilminitiative.org/news/34-rotator/177-the-4th-ethiopian-international-film-festival-eiff</ref> A 7th Ethiopian International sini tigiri da di la Addis Ababa a yi 26 November te ta 2 December 2012. A yelzu ko a tigiri da la "Many Dreams, One Vision" ba kuri la a yelzu ŋa ka o kyaare ne a yuomo 50 ko a African Union yikpoŋ a Addis Ababa. Ba naŋ da wa yeli a ka noba wa poɔ a a tigiri ŋa a FM waalensi ane sommeŋɛ duoro gama poɔ, sini naŋ yi Africa, Europe, Asia, North ane South America da wa la a wa poɔ a tigiri ŋa poɔ. A tigiri AMA Art Moves Africa, Hubert3 Balls Fund, Cinema Mondial Tour & Jan Vrijmann<ref name=":0" /> la da soŋ ne libie. A kyɔɔtaare ta tere ta la awai ka ana la: maale soŋ, noba naŋ lantaa maale sini soŋ, sini sɛge soŋ,enfuoni ŋmaara soŋ, pɔge naŋ deɛ soŋ, dɔɔ naŋ deɛ soŋ, pɔge naŋ soŋ deɛ soŋ, dɔɔ naŋ soŋ deɛ soŋ ane kaareba yelboɔraa kyɔɔtaare.<ref name=":0" /> A o 10th EIFF tigiri da taa sini 100, sini ŋmaara, sellɛ,yelyaga sɛgebo donni sini pampana sini a ko a tendaazaa.<ref>https://web.archive.org/web/20230705210553/https://ethiopianfilminitiative.org/index.php?option=com_content&view=article&id=470:the-ethiopian-international-film-festival&catid=68&Itemid=113</ref> A 2024, ''Doka'' ''ka'' Kidist Yilma maale da la a neɛ naŋ nyɛ zunuo kpoŋ a tigiri poɔ. O da de la a kyɔɔtaare naŋ e a noba lantaa maale sini soŋ, tiivi zu sini soŋ, ( Kidist Yilma ane Beza Hailu) ane sini maale ennɛ soŋ. A 2025, tigiri da maale la o yuomo 20 o naŋ di.<ref>https://tvbrics.com/en/news/20th-ethiopian-international-film-festival-concludes-in-addis-ababa/</ref><ref>https://ethiopianreporter.com/148188/</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] rcgl8ab7t50d3zzjzt2km2t9wm7agp7 Delphic Games of the modern era 0 7154 62064 61861 2026-07-03T07:19:51Z Vision L1 19 62064 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q1184697}} '''Delphic Games of the modern era''' da paalɛɛ a presentations, exhibitions, competitions ane tonnɔɛ mine naŋ be a six different fields of [[art]].<ref>{{Cite web|url=http://www.delphic-games.com/downloads/flyeruk.pdf|title=The Delphic Games of the modern era|access-date=2010-09-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110709012218/http://www.delphic-games.com/downloads/flyeruk.pdf|archive-date=2011-07-09|url-status=dead}}</ref> Ba da nyɛɛ daanoo yi Delphic Games ko ancient Greece. == Historical reference == [[Duoro_kɔre:Mousai_Helikon_Staatliche_Antikensammlungen_Schoen80_n1.jpg|left|thumb|218x218px|A [[Muse]] with [[Kithara]] on Mount [[Mount Helicon]], [[Achilles Painter]] (at 440-430 BC), State collections of antiquities [[Munich]], [[Germany]]]] [[Duoro_kɔre:Delphi_charioteer_front_DSC06255.JPG|thumb|295x295px|Statue of a charioteer (at 478-474 BC), Archaeological Museum [[Delphi]], [[Greece]]]] Boŋyeni yi a Panhellenic Games anaare da la a Pythian Games na be a Delphi. A maŋ taa eebo yuomo anaare zaa, o taa la athletics, theatre, music, poetry, ane painting ka ba daane a Apollo ŋmemɛ, a bondemannewullaa ko Oracle.<ref>[http://www.britannica.com/EBchecked/topic/485272/Pythian-Games Pythian Games], ''[[Encyclopædia Britannica]]''</ref> A yuoni ko a 394 A.D., Theodosius I, a emperor ko a Byzantine Empire da pɔgɛɛ a Panhellenic Games ka a paale a pagan events. Yi a 1912 te tɔ a 1948, kyaare a tonnoɔre ko Pierre de Coubertin, art competitions kyaare a Summer Olympics da taa la eebo ko teŋgyamaa. Medals da eɛ kyɔɔtaa ka ba da de ko a toma kyaare a sport.<ref>''Richard Stanton.'' The forgotten Olympic art competitions — The story of the Olympic art competitions of the 20th century. Trafford Publishing, 2001. {{ISBN|1-55212-606-4}}</ref> Yel-erre mine da bebe kyaare leɛkaabo ko a Pythian Games a archeological site a Delphi, na e a tonnoɔre yi a Greek poet Angelos Sikelianos<ref>{{Cite web|url=http://www.salamina-online.com/aggelos_sikelianos.htm|title=Aggelos Sikelianos|access-date=2010-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20100216161053/http://www.salamina-online.com/aggelos_sikelianos.htm|archive-date=2010-02-16|url-status=dead}}</ref> ko a o pɔge Eva Palmer. A 1927, a dɛndɛŋ Delphic Tigiri da taa la diibu a Greece, k'a leɛkaabo da ba toɔ taa eebo. Beri ama poɔ ba maŋ taa la Delphi Tigiri, naŋ gaa tɔgele a Panhellenic counterparts. Ba taa la religious rituals ane tonɔɛ mine teseŋ poetry competition, religious offerings, sports ane course feasting.<ref>[http://www.greeka.com/sterea/delphi/delphi-festivals.htm Information about the Festivals of Delphi Greece]</ref> [[Duoro_kɔre:DF-1927_copy.jpg|thumb|233x233px|Poster of the Delphic Festival, 1927]] A 20th century yuoni sogaŋ, eebo kaŋa da la bebe la kyaare a Delphic Games leɛkaabo. Yi a 1990s, wederebe yi Argentina, Austria, China, Cyprus, Ecuador, France, Germany, Greece, Kazakhstan, Libya, Lithuania, Mexico, Nigeria, Philippines, Poland, Russia, Slovakia, ane a United States da laŋɛɛ taa maale a First International Delphic Games, naŋ da e a 2000 a Moscow, Russia (ba naŋ da na e a lɛ, a yelzu da taa la peɛroo yi Tbilisi, Georgia, be la a dɛndɛŋ Junior Delphic Games da taa eebo.) == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] == Ziiri mine liŋkiri == * [http://www.delphic-games.com/ The official site of the IDC Berlin (Council)] * [https://web.archive.org/web/20110709011840/http://www.delphic-games.com/english/03games/chronology.htm Chronology of the Delphic Games (according to IDC Berlin)] * [https://web.archive.org/web/20120114112708/http://delphic-media.com/link__www_artsight_de_.html Delphic-Media] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120114112708/http://delphic-media.com/link__www_artsight_de_.html|date=2012-01-14}} * [http://www.idcworld.org The official site of the IDC Moscow (Committee)] * [http://delphic.ru/menu/gmap.asp?0402 Chronology of Delphic Games (according to NDC Russia)] 9ah99aefv9g0kzau73z9lq12fsyol0c Festival Dansa-Diawoura 0 7155 62070 61669 2026-07-03T07:24:30Z Vision L1 19 62070 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q1886519}} A '''Festival Dansa-Diawoura''' tigiri da taa la eebo a Bafoulabé na be a [[Mali]], ane a tembilii mine na kɔlagere o, yi April 8 te tɔ April 10, 2005, a Cheick Oumar Sissoko, Minister ko Culture ane sɛgerɛ ko Doumbi Fakoly. A "dansa" ane a "diawoura" la a saakommo seɛre ko Khasso teŋɛ. A Festival Dansa-Diawour da baarɛɛ beri ata soba a "Mali Sadio", ka a commemorates ko baaloŋ yi a bipɔgeba ane ane hippopotamus. A Malinké, "Mali Tchadio" muni na e "hippopotamus na taa waaloŋ ayi". Tchadio a da leɛre omeŋɛ a Sadio. A hippopotamus da taa leɛbo gaaneŋ a French colonel yi a French colonial reign. == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] * {{in lang|dga}} [https://web.archive.org/web/20090116020517/http://www.essor.gov.ml/cgi-bin/view_article.pl?id=10122 Le président Touré à Bafoulabé : la voie largement ouverte vers le développement]. M. COULIBALY, l'Essor n°15483 2005-06-28. 2jsoq6fhsrh33x674octd2lmjd8tzyg Fieve Kpor Legba Festival 0 7164 62073 61709 2026-07-03T07:42:57Z Vision L1 19 62073 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q98592921}} '''Fievie Kpor Legba Festival''' e la tigiri na maŋ taa diibu gbɛre boyi a Fievie-Dugame na be a North Tongu desekyere na paale a [[Volta Region]] a [[Ghana]]. O maŋ taa la diibu a pilluu saŋa ko a March.<ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-23|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-23|website=GhanaCulturePolitics|language=dga-GH|archive-date=2021-01-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20210120100250/http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|url-status=dead}}</ref> == O Diibu == A tigiri poɔ, saama maŋ baŋ nyɛ la sori a ponno diibu ane dãdã. A tendeme maŋ yɛre la a ba lesiri zagerema a laŋ taa zemmo neŋ a ba naa. Ba maŋ taa la seɛre ane boŋŋmeɛre ŋmeɛbo meŋ.<ref>{{Cite web|title=Major Festivals|url=http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaembassyiran.com}}</ref> == Tɔnɔ == A tigiri diibu ananso la ka ba leɛ teɛre taa yelkori mine naŋ da e tɔle yuomo mine naŋ pare.<ref>{{Cite web|title=The Consulate General Of The Republic of GHANA in The United Arab Emirates (Dubai)|url=https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaconsulatedubai.com}}</ref> == Sommo yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] qz3en0pbzbq1y7vf7v1f7dsb8h9hcgj Festival totem 0 7167 62071 61715 2026-07-03T07:28:26Z Vision L1 19 62071 wikitext text/x-wiki '''Festival totems''' (wagere mine na e '''doof sticks''', '''rave totems''', bee '''rage sticks''') e la bommaale, wuluu, toys, bee bondemannewuli na be s poles kyaare a kyɛkyɛllebe na waana a yiele tigiri ane saakonnoŋ yeltare a tendaa zaa. Gbɛɛ yaga a maŋ be la crowds ane campsites a large outdoor tigiri, tigiri totems serve various purposes, ranging from artistic expression to utilitarian practical navigation and communication in large crowds. Typically, totems la DIY projects na taa maaloo yi tigiri kyɛlkyɛllebe, na taa maaloo yi bommaale boma kyɛ na taa zɛgeroŋ kyaare s pampana yel-erre meŋ, deɛne, yiele, bee a tigiri, kyɛ meŋ pampana bebe la ka neɛ na baŋ da a saseɛ daa poɔ yi a totem creation companies. [[Duoro_kɔre:Woodstock_Music_and_Art_Fair.jpg|thumb|372x372px|A crowd at Woodstock; visible far center is a sign-on-a-stick totem (displaying "LOVE YOUR ANIMAL FRIENDS DONT EAT THEM") and an object-on-a-stick totem]] == Modern usage == A totem dɛndɛŋ soba na da taa toma a yiele tigiri, ka bamine are ko a Woodstock na be 1969.<ref name=":2">{{Cite web|last=Atencio|first=Travis|date=2017-05-12|title=The Secret History of Rave Totems [Pictures]|url=https://www.ravejungle.com/2017/05/12/history-rave-totems/|access-date=2024-07-05|website=Rave Jungle|language=en-US}}</ref> A contemporary yiele ane arts tigiri, totems maŋ taa toma ko tontonneba ka ba pɔge taa zie kaŋa.<ref>{{Cite web|date=2018-01-28|title=Let's Talk About Totems • MUSICFESTNEWS|url=https://www.musicfestnews.com/2018/01/lets-talk-about-totems/|access-date=2024-07-05|website=MUSICFESTNEWS|language=dga-GH}}</ref><ref name=":3">{{cite thesis|last1=Rahme|first1=Madeline|title=More Than Music: The Lived Experiences of Communities Developed Through Music Festivals|date=2020|url=https://digitalcommons.du.edu/etd/1832/}}{{page needed|date=August 2024}}</ref> Tigiri teseŋ Burning Man, Electric Daisy Carnival, Bonnaroo, Glastonbury, Electric Forest, ane Tomorrowland taa la bammo ko de wulibu kyaare a totems ane flags, naŋ paale unique handmade designs, humorous messages, current memes, bee sommo yizie ko lesiri banne bee a tigiri.<ref name=":2" /><ref>{{Cite journal|last=Fellezs|first=Colin-James|date=2018-04-01|title=A Coachella Community: The Institutionalization of Music Festival Culture|url=https://poetcommons.whittier.edu/srsoc/28|journal=Sociology Theses & Senior Projects}}</ref> A festival totem maŋ areko la bommaale kyɛ ba e a flag ka o maŋ maale taa nyaamo a wind conditions kaŋa zaa, kyɛ bɔ sobiiri ko a 3D maaloo. Gbɛɛ yaga ba maŋ de o la k'o e a "totem" yi a tigiri noba zie, ba meŋ maŋ baŋ boɔle la a tontonneba ka "rage sticks" bee "doof sticks" yi a tigiri na parɛɛ ane a teŋɛ ko a tigiri na.<ref>{{Cite web|last1=Howard|first1=Sam|last2=Howard|first2=Samantha|date=2017-12-26|title=We Asked People to Explain Their Doof Sticks|url=https://www.vice.com/en/article/we-asked-people-to-explain-their-doof-sticks/|access-date=2024-07-05|website=Vice|language=dga}}</ref><ref>{{Cite web|last=khrisd|title=A Quick Guide to Making the Most of Your Festival Totem|url=https://www.complex.com/music/a/khrisd/edm-festival-totems|access-date=2024-07-05|website=Complex|date=15 October 2014|language=dga-GH}}</ref> Yielŋmeɛreba meŋ da sereŋ areko la a totems a deɛne poɔ kyɛ na baŋ wuli o guubu sobie bee sinii ko a tigiri waaloŋ.<ref>{{Cite AV media|url=https://www.youtube.com/watch?v=0qL5wGyXNuQ|title=How To: Create Your Own Festival Totem|date=2019-09-11|last=Marshmello|access-date=2024-07-05|via=YouTube}}</ref> A bammo ane festival totems ane flags da binne la e saamo .<ref>{{Cite web|title=Hello Totem|url=https://hellototem.shop/|access-date=2024-07-05|website=HelloTotem|language=dga}}</ref> [[Duoro_kɔre:TomorrowLand_-_FireUP!!!_(13914566203).jpg|center|thumb|585x585px|Totems and flags in the crowd at Tomorrowland Festival]] Festival totems na baŋ taa la toŋgyamaa toma: * Group Locator: a festival totem's k'a e mɔlɔ ka neɛ toɔ baŋ o zɔmeŋɛ bezie.<ref name=":1">{{Cite journal|last=Hughes|first=Dalton|date=December 2023|title=Flags and Totems at Music Festivals: A Modern Twist on Ancient Vexilloids|url=https://www.nava.org/content.aspx?page_id=31&club_id=622278&action=login&sl=1959379529|journal=Vexillum: Research and Information from the North American Vexillological Association|volume=24|issue=December 2023|pages=12–15}}</ref><ref name=":4">{{Cite web|last=McCullough|first=Erin|date=2024-07-05|title='Roo totems: mark your spot and find your friends|url=https://www.tullahomanews.com/news/local/roo-totems-mark-your-spot-and-find-your-friends/article_82b77ba8-91f2-11e9-8940-fb9d100e3f94.html|access-date=2024-07-05|website=Tullahoma News|language=dga}}</ref><ref name=":5">{{Cite web|title=Totem Carriers: The Real Heroes of Beyond Bay 2015|url=https://www.insomniac.com/magazine/totem-carriers-the-real-heroes-of-beyond-bay-2015/|access-date=2024-07-05|website=www.insomniac.com|language=dga-GH}}</ref><ref name=":6">{{Cite web|last1=Joel|first1=Bissell|last2=Frick|first2=Melissa|date=2023-06-27|title=Totems show creativity of Electric Forest attendees|url=https://www.mlive.com/news/muskegon/2023/06/high-flying-cat-and-dog-totems-form-of-individuality-at-electric-forest.html|access-date=2024-07-05|website=mlive|language=dga}}</ref><ref name=":7">{{Cite journal|last=Mall|first=Andrew|date=February 2020|title=Introduction: Festivals and Musical Life|url=https://www.cambridge.org/core/journals/journal-of-the-society-for-american-music/article/abs/introduction-festivals-and-musical-life/90E6A21F4805EB143327ECAB85EE8E24|journal=Journal of the Society for American Music|language=en|volume=14|issue=1|pages=2–9|doi=10.1017/S1752196319000518|issn=1752-1963|url-access=subscription}}</ref><ref name=":3" /> * Camp Locator: a festival totem na baŋ be la campsite, teseŋ a flagpole might, ka ba baŋ camp bezie a large fields.<ref name=":1" /><ref name=":5" /> * Identity Expression/Statements: a festival totem na baŋ vɛŋ la neɛ bee political statement, as it is hoisted up for thousands to see in person at the festival, on [[Live streaming|live streams]], and in video recorded performances.<ref name=":1" /><ref name=":4" /><ref name=":6" /><ref name=":8">{{Citation|last1=Gundle|first1=Stephen|title=Exotic Enticements|date=2006|work=The Glamour System|pages=87–98|editor-last=Gundle|editor-first=Stephen|url=https://doi.org/10.1057/9780230510456_5|access-date=2024-07-19|place=London|publisher=Palgrave Macmillan UK|language=dga|doi=10.1057/9780230510456_5|isbn=978-0-230-51045-6|last2=Castelli|first2=Clino T.|editor2-last=Castelli|editor2-first=Clino T.|url-access=subscription}}</ref><ref name=":3" /> * Artist/Crowd Communication: a festival totem na baŋ taa la attendee teɛroŋ kyaare yielyelebe, bee a yelbie naŋ terɛ yɛŋ bee bɔ maalebinnebo ko a festival attendees mine na be a gɔɔroŋ.<ref name=":1" /><ref name=":8" /><ref name=":7" /> * Safety and Security: a festival totem na baŋ taa la eebo neŋ safety ane security staff a tigiriŋ, te gaŋe a zaa tensɔga, a toɔ baŋ neɛ na naŋ boɔrɔ sommo bee waana ne yelgalema bee tage taa mine.<ref name=":1" /><ref name=":5" /><ref name=":7" /> == Sommo Yizie == {{reflist}} an4a014wvi1ycppmtnhldn0yd4txg50 62072 62071 2026-07-03T07:39:54Z Vision L1 19 62072 wikitext text/x-wiki '''Festival totems''' (wagere mine na e '''doof sticks''', '''rave totems''', bee '''rage sticks''') e la bommaale, wuluu, toys, bee bondemannewuli na be s poles kyaare a kyɛkyɛllebe na waana a yiele tigiri ane saakonnoŋ yeltare a tendaa zaa. Gbɛɛ yaga a maŋ be la crowds ane campsites a large outdoor tigiri, tigiri totems serve various purposes, ranging from artistic expression to utilitarian practical navigation and communication in large crowds. Typically, totems la DIY projects na taa maaloo yi tigiri kyɛlkyɛllebe, na taa maaloo yi bommaale boma kyɛ na taa zɛgeroŋ kyaare s pampana yel-erre meŋ, deɛne, yiele, bee a tigiri, kyɛ meŋ pampana bebe la ka neɛ na baŋ da a saseɛ daa poɔ yi a totem creation companies. [[Duoro_kɔre:Woodstock_Music_and_Art_Fair.jpg|thumb|372x372px|A crowd at Woodstock; visible far center is a sign-on-a-stick totem (displaying "LOVE YOUR ANIMAL FRIENDS DONT EAT THEM") and an object-on-a-stick totem]] == Modern usage == A totem dɛndɛŋ soba na da taa toma a yiele tigiri, ka bamine are ko a Woodstock na be 1969.<ref name=":2">{{Cite web|last=Atencio|first=Travis|date=2017-05-12|title=The Secret History of Rave Totems [Pictures]|url=https://www.ravejungle.com/2017/05/12/history-rave-totems/|access-date=2024-07-05|website=Rave Jungle|language=dga-GH}}</ref> A contemporary yiele ane arts tigiri, totems maŋ taa toma ko tontonneba ka ba pɔge taa zie kaŋa.<ref>{{Cite web|date=2018-01-28|title=Let's Talk About Totems • MUSICFESTNEWS|url=https://www.musicfestnews.com/2018/01/lets-talk-about-totems/|access-date=2024-07-05|website=MUSICFESTNEWS|language=dga-GH}}</ref><ref name=":3">{{cite thesis|last1=Rahme|first1=Madeline|title=More Than Music: The Lived Experiences of Communities Developed Through Music Festivals|date=2020|url=https://digitalcommons.du.edu/etd/1832/}}{{page needed|date=August 2024}}</ref> Tigiri teseŋ Burning Man, Electric Daisy Carnival, Bonnaroo, Glastonbury, Electric Forest, ane Tomorrowland taa la bammo ko de wulibu kyaare a totems ane flags, naŋ paale unique handmade designs, humorous messages, current memes, bee sommo yizie ko lesiri banne bee a tigiri.<ref name=":2" /><ref>{{Cite journal|last=Fellezs|first=Colin-James|date=2018-04-01|title=A Coachella Community: The Institutionalization of Music Festival Culture|url=https://poetcommons.whittier.edu/srsoc/28|journal=Sociology Theses & Senior Projects}}</ref> A festival totem maŋ areko la bommaale kyɛ ba e a flag ka o maŋ maale taa nyaamo a wind conditions kaŋa zaa, kyɛ bɔ sobiiri ko a 3D maaloo. Gbɛɛ yaga ba maŋ de o la k'o e a "totem" yi a tigiri noba zie, ba meŋ maŋ baŋ boɔle la a tontonneba ka "rage sticks" bee "doof sticks" yi a tigiri na parɛɛ ane a teŋɛ ko a tigiri na.<ref>{{Cite web|last1=Howard|first1=Sam|last2=Howard|first2=Samantha|date=2017-12-26|title=We Asked People to Explain Their Doof Sticks|url=https://www.vice.com/en/article/we-asked-people-to-explain-their-doof-sticks/|access-date=2024-07-05|website=Vice|language=dga}}</ref><ref>{{Cite web|last=khrisd|title=A Quick Guide to Making the Most of Your Festival Totem|url=https://www.complex.com/music/a/khrisd/edm-festival-totems|access-date=2024-07-05|website=Complex|date=15 October 2014|language=dga-GH}}</ref> Yielŋmeɛreba meŋ da sereŋ areko la a totems a deɛne poɔ kyɛ na baŋ wuli o guubu sobie bee sinii ko a tigiri waaloŋ.<ref>{{Cite AV media|url=https://www.youtube.com/watch?v=0qL5wGyXNuQ|title=How To: Create Your Own Festival Totem|date=2019-09-11|last=Marshmello|access-date=2024-07-05|via=YouTube}}</ref> A bammo ane festival totems ane flags da binne la e saamo .<ref>{{Cite web|title=Hello Totem|url=https://hellototem.shop/|access-date=2024-07-05|website=HelloTotem|language=dga}}</ref> [[Duoro_kɔre:TomorrowLand_-_FireUP!!!_(13914566203).jpg|center|thumb|585x585px|Totems and flags in the crowd at Tomorrowland Festival]] Festival totems na baŋ taa la toŋgyamaa toma: * Group Locator: a festival totem's k'a e mɔlɔ ka neɛ toɔ baŋ o zɔmeŋɛ bezie.<ref name=":1">{{Cite journal|last=Hughes|first=Dalton|date=December 2023|title=Flags and Totems at Music Festivals: A Modern Twist on Ancient Vexilloids|url=https://www.nava.org/content.aspx?page_id=31&club_id=622278&action=login&sl=1959379529|journal=Vexillum: Research and Information from the North American Vexillological Association|volume=24|issue=December 2023|pages=12–15}}</ref><ref name=":4">{{Cite web|last=McCullough|first=Erin|date=2024-07-05|title='Roo totems: mark your spot and find your friends|url=https://www.tullahomanews.com/news/local/roo-totems-mark-your-spot-and-find-your-friends/article_82b77ba8-91f2-11e9-8940-fb9d100e3f94.html|access-date=2024-07-05|website=Tullahoma News|language=dga}}</ref><ref name=":5">{{Cite web|title=Totem Carriers: The Real Heroes of Beyond Bay 2015|url=https://www.insomniac.com/magazine/totem-carriers-the-real-heroes-of-beyond-bay-2015/|access-date=2024-07-05|website=www.insomniac.com|language=dga-GH}}</ref><ref name=":6">{{Cite web|last1=Joel|first1=Bissell|last2=Frick|first2=Melissa|date=2023-06-27|title=Totems show creativity of Electric Forest attendees|url=https://www.mlive.com/news/muskegon/2023/06/high-flying-cat-and-dog-totems-form-of-individuality-at-electric-forest.html|access-date=2024-07-05|website=mlive|language=dga}}</ref><ref name=":7">{{Cite journal|last=Mall|first=Andrew|date=February 2020|title=Introduction: Festivals and Musical Life|url=https://www.cambridge.org/core/journals/journal-of-the-society-for-american-music/article/abs/introduction-festivals-and-musical-life/90E6A21F4805EB143327ECAB85EE8E24|journal=Journal of the Society for American Music|language=dga|volume=14|issue=1|pages=2–9|doi=10.1017/S1752196319000518|issn=1752-1963|url-access=subscription}}</ref><ref name=":3" /> * Camp Locator: a festival totem na baŋ be la campsite, teseŋ a flagpole might, ka ba baŋ camp bezie a large fields.<ref name=":1" /><ref name=":5" /> * Identity Expression/Statements: a festival totem na baŋ vɛŋ la neɛ bee political statement, as it is hoisted up for thousands to see in person at the festival, on [[Live streaming|live streams]], and in video recorded performances.<ref name=":1" /><ref name=":4" /><ref name=":6" /><ref name=":8">{{Citation|last1=Gundle|first1=Stephen|title=Exotic Enticements|date=2006|work=The Glamour System|pages=87–98|editor-last=Gundle|editor-first=Stephen|url=https://doi.org/10.1057/9780230510456_5|access-date=2024-07-19|place=London|publisher=Palgrave Macmillan UK|language=dga|doi=10.1057/9780230510456_5|isbn=978-0-230-51045-6|last2=Castelli|first2=Clino T.|editor2-last=Castelli|editor2-first=Clino T.|url-access=subscription}}</ref><ref name=":3" /> * Artist/Crowd Communication: a festival totem na baŋ taa la attendee teɛroŋ kyaare yielyelebe, bee a yelbie naŋ terɛ yɛŋ bee bɔ maalebinnebo ko a festival attendees mine na be a gɔɔroŋ.<ref name=":1" /><ref name=":8" /><ref name=":7" /> * Safety and Security: a festival totem na baŋ taa la eebo neŋ safety ane security staff a tigiriŋ, te gaŋe a zaa tensɔga, a toɔ baŋ neɛ na naŋ boɔrɔ sommo bee waana ne yelgalema bee tage taa mine.<ref name=":1" /><ref name=":5" /><ref name=":7" /> == Sommo Yizie == [[Gbuli:Culture connect Africa 2026]] [[Gbuli:Dagaare]] [[Gbuli:Tigiri]] [[Gbuli:west Africa]] [[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Tige]] l0401cz1klqsy4ccvu7bnan1g1cuy8w Cranger Kirmes 0 7250 62074 61958 2026-07-03T07:43:17Z InternetArchiveBot 38 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 62074 wikitext text/x-wiki A '''Cranger Kirmes''' e la nimipɛle tigiri a Germany poɔ, naŋ peɛle a Rhine–Herne Canal a Crange [de] poɔ a Herne teŋɛ maŋ be a Ruhr Region poɔ . O e la a nimipɛle deɛne kpoŋ kaŋa a North Rhine-Westphalia teŋɛ kyɛ la a tigiri kpoŋ ayisoba nimipɛle tigiri Germany poɔ, naŋ deɛ be Munich Oktoberfest pouring. A yuoni 2008 ba da nyɛ 4.7 miliyɔɔ saama.<ref>https://www.derwesten.de/nachrichten/staedte/herne/2008/8/10/news-68201702/detail.html</ref> Ka zie naŋ ta 110,000 yɛloŋ (1,200,000 sq ft)<ref>http://www.wz-newsline.de/?redid=269198</ref> ane 500 yaako yeleree ba maŋ boɔle o la ka a tigiri na naŋ maŋ taa noba tezuo a tendaazaa. A tigiri maŋ di la yuoni zaa ayi bebie 11a yi Nadaare sɛre a Nudaare bebiri a August poɔ. Saama ba naŋ maŋ nyɛ la Ferris wheels, carousels, roller coasters, ghost trains, carnival games, food stalls, raffles and beer halls and gardens. A Nufaare dɛndɛnsoba, a bebiri na ba naŋ na piili ne a tigiri ane a bebiri na ba naŋ na baare yeleree maŋ piili la gbɛlemɛ10.30 tensogɔ saga. == Dakoroŋ == A yuoni na pɔtee a tigiri naŋ piili ba tuo baŋ. A 15th dakoroŋ, daa ba naŋ maŋ kɔɔre bontanne naŋ peɛle a Emscher la ka ba da maale a Crange poɔ ka ba maŋ di a daa a Saint Lawrence's bebiri , 10 August. Yuomo naŋ pare, seɛseɛrebe, yieloŋ kyeɛrebe ane gɔɔloŋ noba gyamaa ane noba naŋ taa bontanne da poɔ la a yeli ŋa poɔ. A saletu naŋ da wa vɛŋ ka a teŋɛ Ruhr disitrikyi baa ne nensaaleba, a yuoni zaa saama naŋ maŋ gaa a Cranger Kirmes baɛ la ta 4 million pampana<ref>https://web.archive.org/web/20140812204804/http://www.aufcrange.de/ckirmes/geschichte1.htm</ref><ref>http://www.cranger-kirmes.de/crange-info/historie.html</ref>. A bontanne daa a Cranger Kirmes maŋ di la yuoni zaa a Nadaare sɛre ka a fair tigiri. A COVID-19 zuiŋ, a tigiri da ba di a yuoni 2020 poɔ.<ref>https://www.ruhrnachrichten.de/nachrichten/wegen-corona-cranger-kirmes-2020-endgueltig-abgesagt-1517975.html</ref> == Sommo yizie == jm4qwg1ogritzczkrobdlasg7dbtvhk Event:Culture Connect Africa 2026: cuisines 1728 7259 62009 2026-07-02T18:02:31Z Vision L1 19 Created page with "== Cuisine == {| class="wikitable sortable" |- ! Serial No. !! English Title !! Wikidata !! Machine translated Target Title !! Category |- |1 || [[:en:Acadian cuisine|]] || [[d:Q13243160|]] || [[:dga:Acadian cuisine|]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|]] |- |2 || [[:en:African cuisine|]] || [[d:Q386284|]] || [[:dga:African cuisine|]] || [[:en:Category:African cuisine|]] |- |3 || [[:en:Afro-Brazilian culture|]] || [[d:Q16141834|]] || :dga:Afro..." 62009 wikitext text/x-wiki == Cuisine == {| class="wikitable sortable" |- ! Serial No. !! English Title !! Wikidata !! Machine translated Target Title !! Category |- |1 || [[:en:Acadian cuisine|Acadian cuisine]] || [[d:Q13243160|Q13243160]] || [[:dga:Acadian cuisine|Acadian cuisine]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |2 || [[:en:African cuisine|African cuisine]] || [[d:Q386284|Q386284]] || [[:dga:African cuisine|African cuisine]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |3 || [[:en:Afro-Brazilian culture|Afro-Brazilian culture]] || [[d:Q16141834|Q16141834]] || [[:dga:Afro-Brazilian culture|Afro-Brazilian culture]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |4 || [[:en:Agassiz Brewing|Agassiz Brewing]] || [[d:Q4691427|Q4691427]] || [[:dga:Agassiz Brewing|Agassiz Brewing]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |5 || [[:en:Amaranthus thunbergii|Amaranthus thunbergii]] || [[d:Q4740172|Q4740172]] || [[:dga:Amaranthus thunbergii|Amaranthus thunbergii]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |6 || [[:en:Baba dudu|Baba dudu]] || [[d:Q138004658|Q138004658]] || [[:dga:Baba dudu|Baba dudu]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |7 || [[:en:Babute|Babute]] || [[d:Q4838117|Q4838117]] || [[:dga:Babute|Babute]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |8 || [[:en:Baghrir|Baghrir]] || [[d:Q2879043|Q2879043]] || [[:dga:Baghrir|Baghrir]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |9 || [[:en:Bagnun|Bagnun]] || [[d:Q3632937|Q3632937]] || [[:dga:Bagnun|Bagnun]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |10 || [[:en:Baked beans|Baked beans]] || [[d:Q804297|Q804297]] || [[:dga:Baked beans|Baked beans]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |11 || [[:en:Bavette (pasta)|Bavette]] || [[d:Q20031|Q20031]] || [[:dga:Bavette (pasta)|Bavette]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |12 || [[:en:Baxin|Baxin]] || [[d:Q3637056|Q3637056]] || [[:dga:Baxin|Baxin]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |13 || [[:en:Beer in Quebec|Beer in Quebec]] || [[d:Q2905053|Q2905053]] || [[:dga:Beer in Quebec|Beer in Quebec]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |14 || [[:en:Benedictine (spread)|Benedictine]] || [[d:Q16840256|Q16840256]] || [[:dga:Benedictine (spread)|Benedictine]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |15 || [[:en:Betteraves marinées|Betteraves marinées]] || [[d:Q102181128|Q102181128]] || [[:dga:Betteraves marinées|Betteraves marinées]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |16 || [[:en:Black-eyed pea|Black-eyed pea]] || [[d:Q3246973|Q3246973]] || [[:dga:Black-eyed pea|Black-eyed pea]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |17 || [[:en:Bluegrass Brewing Company|Bluegrass Brewing Company]] || [[d:Q4930333|Q4930333]] || [[:dga:Bluegrass Brewing Company|Bluegrass Brewing Company]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |18 || [[:en:Bogobe jwa logala|Bogobe jwa logala]] || [[d:Q25041852|Q25041852]] || [[:dga:Bogobe jwa logala|Bogobe jwa logala]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |19 || [[:en:Bothwell Cheese|Bothwell Cheese]] || [[d:Q4948705|Q4948705]] || [[:dga:Bothwell Cheese|Bothwell Cheese]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |20 || [[:en:Braaibroodjie|Braaibroodjie]] || [[d:Q31740176|Q31740176]] || [[:dga:Braaibroodjie|Braaibroodjie]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |21 || [[:en:Brassica juncea|Brassica juncea]] || [[d:Q504781|Q504781]] || [[:dga:Brassica juncea|Brassica juncea]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |22 || [[:en:Brik|Brik]] || [[d:Q916971|Q916971]] || [[:dga:Brik|Brik]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |23 || [[:en:Brös|Brös]] || [[d:Q3646014|Q3646014]] || [[:dga:Brös|Brös]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |24 || [[:en:Bsisa|Bsisa]] || [[d:Q2527136|Q2527136]] || [[:dga:Bsisa|Bsisa]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |25 || [[:en:Buridda|Buridda]] || [[d:Q3647314|Q3647314]] || [[:dga:Buridda|Buridda]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |26 || [[:en:Café Touba|Café Touba]] || [[d:Q2756864|Q2756864]] || [[:dga:Café Touba|Café Touba]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |27 || [[:en:Camel|Camel]] || [[d:Q6200184|Q6200184]] || [[:dga:Camel|Camel]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |28 || [[:en:Camel milk|Camel milk]] || [[d:Q623636|Q623636]] || [[:dga:Camel milk|Camel milk]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |29 || [[:en:Capellini|Capellini]] || [[d:Q20029|Q20029]] || [[:dga:Capellini|Capellini]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |30 || [[:en:Cappon magro|Cappon magro]] || [[d:Q3657790|Q3657790]] || [[:dga:Cappon magro|Cappon magro]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |31 || [[:en:Capra e fagioli|Capra e fagioli]] || [[d:Q61743260|Q61743260]] || [[:dga:Capra e fagioli|Capra e fagioli]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |32 || [[:en:Caribou (drink)|Caribou]] || [[d:Q2938772|Q2938772]] || [[:dga:Caribou (drink)|Caribou]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |33 || [[:en:Celosia trigyna|Celosia trigyna]] || [[d:Q5058431|Q5058431]] || [[:dga:Celosia trigyna|Celosia trigyna]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |34 || [[:en:Cheese curd|Cheese curd]] || [[d:Q3088324|Q3088324]] || [[:dga:Cheese curd|Cheese curd]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |35 || [[:en:Cheese on toast|Cheese on toast]] || [[d:Q861293|Q861293]] || [[:dga:Cheese on toast|Cheese on toast]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |36 || [[:en:Chicken Bones|Chicken Bones]] || [[d:Q129900414|Q129900414]] || [[:dga:Chicken Bones|Chicken Bones]] || [[:en:Category:Cuisine of New Brunswick|Category:Cuisine of New Brunswick]] |- |37 || [[:en:Chocolate-coated marshmallow treats|Chocolate-coated marshmallow treats]] || [[d:Q1578239|Q1578239]] || [[:dga:Chocolate-coated marshmallow treats|Chocolate-coated marshmallow treats]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |38 || [[:en:Clodhopper (candy)|Clodhopper]] || [[d:Q5134856|Q5134856]] || [[:dga:Clodhopper (candy)|Clodhopper]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |39 || [[:en:Cod tongue|Cod tongue]] || [[d:Q25424842|Q25424842]] || [[:dga:Cod tongue|Cod tongue]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |40 || [[:en:Cold plate|Cold plate]] || [[d:Q25110962|Q25110962]] || [[:dga:Cold plate|Cold plate]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |41 || [[:en:Comorian cuisine|Comorian cuisine]] || [[d:Q83312369|Q83312369]] || [[:dga:Comorian cuisine|Comorian cuisine]] || [[:en:Category:Cuisine by country|Category:Cuisine by country]] |- |42 || [[:en:Coniglio alla sanremese|Coniglio alla sanremese]] || [[d:Q3686985|Q3686985]] || [[:dga:Coniglio alla sanremese|Coniglio alla sanremese]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |43 || [[:en:Corzetti|Corzetti]] || [[d:Q1051861|Q1051861]] || [[:dga:Corzetti|Corzetti]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |44 || [[:en:Cow lung|Cow lung]] || [[d:Q17104096|Q17104096]] || [[:dga:Cow lung|Cow lung]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |45 || [[:en:Cow's trotter|Cow's trotter]] || [[d:Q12488531|Q12488531]] || [[:dga:Cow's trotter|Cow's trotter]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |46 || [[:en:Cretons|Cretons]] || [[d:Q586535|Q586535]] || [[:dga:Cretons|Cretons]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |47 || [[:en:Crown Royal|Crown Royal]] || [[d:Q1141793|Q1141793]] || [[:dga:Crown Royal|Crown Royal]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |48 || [[:en:Cuisine|Cuisine]] || [[d:Q1778821|Q1778821]] || [[:dga:Cuisine|Cuisine]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |49 || [[:en:Cuisine in the early modern world|Cuisine in the early modern world]] || [[d:Q56063460|Q56063460]] || [[:dga:Cuisine in the early modern world|Cuisine in the early modern world]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |50 || [[:en:Cuisine of Liguria|Cuisine of Liguria]] || [[d:Q47175|Q47175]] || [[:dga:Cuisine of Liguria|Cuisine of Liguria]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |51 || [[:en:Cuisine of Quebec|Cuisine of Quebec]] || [[d:Q3006978|Q3006978]] || [[:dga:Cuisine of Quebec|Cuisine of Quebec]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |52 || [[:en:Cuisine of the Maritimes|Cuisine of the Maritimes]] || [[d:Q5192805|Q5192805]] || [[:dga:Cuisine of the Maritimes|Cuisine of the Maritimes]] || [[:en:Category:Cuisine of New Brunswick|Category:Cuisine of New Brunswick]] |- |53 || [[:en:Dark cuisine|Dark cuisine]] || [[d:Q110235691|Q110235691]] || [[:dga:Dark cuisine|Dark cuisine]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |54 || [[:en:Date square|Date square]] || [[d:Q5227616|Q5227616]] || [[:dga:Date square|Date square]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |55 || [[:en:Delicacy|Delicacy]] || [[d:Q2312129|Q2312129]] || [[:dga:Delicacy|Delicacy]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |56 || [[:en:Derby pie|Derby pie]] || [[d:Q5261545|Q5261545]] || [[:dga:Derby pie|Derby pie]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |57 || [[:en:Derssa|Derssa]] || [[d:Q16628511|Q16628511]] || [[:dga:Derssa|Derssa]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |58 || [[:en:Dickie Dee|Dickie Dee]] || [[d:Q5273685|Q5273685]] || [[:dga:Dickie Dee|Dickie Dee]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |59 || [[:en:Domaine Pinnacle Ice Cider|Domaine Pinnacle Ice Cider]] || [[d:Q16974014|Q16974014]] || [[:dga:Domaine Pinnacle Ice Cider|Domaine Pinnacle Ice Cider]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |60 || [[:en:Dow Breweries|Dow Breweries]] || [[d:Q2924000|Q2924000]] || [[:dga:Dow Breweries|Dow Breweries]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |61 || [[:en:Dried and salted cod|Dried and salted cod]] || [[d:Q2428509|Q2428509]] || [[:dga:Dried and salted cod|Dried and salted cod]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |62 || [[:en:Eghajira|Eghajira]] || [[d:Q16957042|Q16957042]] || [[:dga:Eghajira|Eghajira]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |63 || [[:en:Farinata|Farinata]] || [[d:Q5435340|Q5435340]] || [[:dga:Farinata|Farinata]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |64 || [[:en:Fat Boy (hamburger)|Fat Boy]] || [[d:Q107016007|Q107016007]] || [[:dga:Fat Boy (hamburger)|Fat Boy]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |65 || [[:en:Figgy duff (pudding)|Figgy duff]] || [[d:Q5447713|Q5447713]] || [[:dga:Figgy duff (pudding)|Figgy duff]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |66 || [[:en:Fish and brewis|Fish and brewis]] || [[d:Q5454601|Q5454601]] || [[:dga:Fish and brewis|Fish and brewis]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |67 || [[:en:Fish maw|Fish maw]] || [[d:Q2571242|Q2571242]] || [[:dga:Fish maw|Fish maw]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |68 || [[:en:Flapper pie|Flapper pie]] || [[d:Q5457456|Q5457456]] || [[:dga:Flapper pie|Flapper pie]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |69 || [[:en:Flipper pie|Flipper pie]] || [[d:Q5459704|Q5459704]] || [[:dga:Flipper pie|Flipper pie]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |70 || [[:en:Focaccia|Focaccia]] || [[d:Q832791|Q832791]] || [[:dga:Focaccia|Focaccia]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |71 || [[:en:Foodways|Foodways]] || [[d:Q5465576|Q5465576]] || [[:dga:Foodways|Foodways]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |72 || [[:en:Forager|Forager]] || [[d:Q112860618|Q112860618]] || [[:dga:Forager|Forager]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |73 || [[:en:Fort Garry Brewing Company|Fort Garry Brewing Company]] || [[d:Q5471197|Q5471197]] || [[:dga:Fort Garry Brewing Company|Fort Garry Brewing Company]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |74 || [[:en:Fried plantain|Fried plantain]] || [[d:Q5503628|Q5503628]] || [[:dga:Fried plantain|Fried plantain]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |75 || [[:en:Fèves au lard|Fèves au lard]] || [[d:Q3091371|Q3091371]] || [[:dga:Fèves au lard|Fèves au lard]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |76 || [[:en:Genoa cake|Genoa cake]] || [[d:Q3362039|Q3362039]] || [[:dga:Genoa cake|Genoa cake]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |77 || [[:en:Genoise|Genoise]] || [[d:Q11413827|Q11413827]] || [[:dga:Genoise|Genoise]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |78 || [[:en:Genovese basil|Genovese basil]] || [[d:Q1061638|Q1061638]] || [[:dga:Genovese basil|Genovese basil]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |79 || [[:en:Gianchetti|Gianchetti]] || [[d:Q1054430|Q1054430]] || [[:dga:Gianchetti|Gianchetti]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |80 || [[:en:Global cuisine|Global cuisine]] || [[d:Q17054362|Q17054362]] || [[:dga:Global cuisine|Global cuisine]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |81 || [[:en:Goldeye|Goldeye]] || [[d:Q1358894|Q1358894]] || [[:dga:Goldeye|Goldeye]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |82 || [[:en:Grains of Selim|Grains of Selim]] || [[d:Q1587547|Q1587547]] || [[:dga:Grains of Selim|Grains of Selim]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |83 || [[:en:Grands-pères|Grands-pères]] || [[d:Q16639817|Q16639817]] || [[:dga:Grands-pères|Grands-pères]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |84 || [[:en:Harira|Harira]] || [[d:Q1513612|Q1513612]] || [[:dga:Harira|Harira]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |85 || [[:en:Harissa|Harissa]] || [[d:Q966327|Q966327]] || [[:dga:Harissa|Harissa]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |86 || [[:en:Haute cuisine|Haute cuisine]] || [[d:Q249277|Q249277]] || [[:dga:Haute cuisine|Haute cuisine]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |87 || [[:en:Henry Bain sauce|Henry Bain sauce]] || [[d:Q5717711|Q5717711]] || [[:dga:Henry Bain sauce|Henry Bain sauce]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |88 || [[:en:Hmiss|Hmiss]] || [[d:Q3138826|Q3138826]] || [[:dga:Hmiss|Hmiss]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |89 || [[:en:Honey dill|Honey dill]] || [[d:Q17098070|Q17098070]] || [[:dga:Honey dill|Honey dill]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |90 || [[:en:Hot Brown|Hot Brown]] || [[d:Q5909823|Q5909823]] || [[:dga:Hot Brown|Hot Brown]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |91 || [[:en:Ikokore|Ikokore]] || [[d:Q136485229|Q136485229]] || [[:dga:Ikokore|Ikokore]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |92 || [[:en:Inyama yenhloko|Inyama yenhloko]] || [[d:Q110127742|Q110127742]] || [[:dga:Inyama yenhloko|Inyama yenhloko]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |93 || [[:en:Jam Jams|Jam Jams]] || [[d:Q131384586|Q131384586]] || [[:dga:Jam Jams|Jam Jams]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |94 || [[:en:Jiggs dinner|Jiggs dinner]] || [[d:Q6192335|Q6192335]] || [[:dga:Jiggs dinner|Jiggs dinner]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |95 || [[:en:Kentucky common beer|Kentucky common beer]] || [[d:Q6392202|Q6392202]] || [[:dga:Kentucky common beer|Kentucky common beer]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |96 || [[:en:Kesra (bread)|Kesra]] || [[d:Q3195568|Q3195568]] || [[:dga:Kesra (bread)|Kesra]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |97 || [[:en:Khlea|Khlea]] || [[d:Q2892007|Q2892007]] || [[:dga:Khlea|Khlea]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |98 || [[:en:Kielbasa|Kielbasa]] || [[d:Q829720|Q829720]] || [[:dga:Kielbasa|Kielbasa]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |99 || [[:en:Kuku paka|Kuku paka]] || [[d:Q25043157|Q25043157]] || [[:dga:Kuku paka|Kuku paka]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |100 || [[:en:Kunga cake|Kunga cake]] || [[d:Q54165556|Q54165556]] || [[:dga:Kunga cake|Kunga cake]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |101 || [[:en:La Binerie Mont-Royal|La Binerie Mont-Royal]] || [[d:Q3206686|Q3206686]] || [[:dga:La Binerie Mont-Royal|La Binerie Mont-Royal]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |102 || [[:en:La Poutine Week|La Poutine Week]] || [[d:Q110413322|Q110413322]] || [[:dga:La Poutine Week|La Poutine Week]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |103 || [[:en:Linguine|Linguine]] || [[d:Q20035|Q20035]] || [[:dga:Linguine|Linguine]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |104 || [[:en:List of African cuisines|List of African cuisines]] || [[d:Q17005628|Q17005628]] || [[:dga:List of African cuisines|List of African cuisines]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |105 || [[:en:List of African dishes|List of African dishes]] || [[d:Q6560710|Q6560710]] || [[:dga:List of African dishes|List of African dishes]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |106 || [[:en:List of African restaurants|List of African restaurants]] || [[d:Q112424096|Q112424096]] || [[:dga:List of African restaurants|List of African restaurants]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |107 || [[:en:List of breweries, wineries, and distilleries in Manitoba|List of breweries]] || [[d:Q28209740|Q28209740]] || [[:dga:List of breweries, wineries, and distilleries in Manitoba|List of breweries]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |108 || [[:en:List of cuisines|List of cuisines]] || [[d:Q1778821|Q1778821]] || [[:dga:List of cuisines|List of cuisines]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |109 || [[:en:List of historical cuisines|List of historical cuisines]] || [[d:Q19851091|Q19851091]] || [[:dga:List of historical cuisines|List of historical cuisines]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |110 || [[:en:Lobster roll|Lobster roll]] || [[d:Q3122402|Q3122402]] || [[:dga:Lobster roll|Lobster roll]] || [[:en:Category:Cuisine of New Brunswick|Category:Cuisine of New Brunswick]] |- |111 || [[:en:Macaroni chinois|Macaroni chinois]] || [[d:Q136393798|Q136393798]] || [[:dga:Macaroni chinois|Macaroni chinois]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |112 || [[:en:Maghrebi mint tea|Maghrebi mint tea]] || [[d:Q937101|Q937101]] || [[:dga:Maghrebi mint tea|Maghrebi mint tea]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |113 || [[:en:Mahdjouba|Mahdjouba]] || [[d:Q17634577|Q17634577]] || [[:dga:Mahdjouba|Mahdjouba]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |114 || [[:en:Malawah|Malawah]] || [[d:Q103626887|Q103626887]] || [[:dga:Malawah|Malawah]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |115 || [[:en:Maple butter|Maple butter]] || [[d:Q2900327|Q2900327]] || [[:dga:Maple butter|Maple butter]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |116 || [[:en:Maple sugar|Maple sugar]] || [[d:Q402587|Q402587]] || [[:dga:Maple sugar|Maple sugar]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |117 || [[:en:Maple syrup|Maple syrup]] || [[d:Q402563|Q402563]] || [[:dga:Maple syrup|Maple syrup]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |118 || [[:en:Maple taffy|Maple taffy]] || [[d:Q3529365|Q3529365]] || [[:dga:Maple taffy|Maple taffy]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |119 || [[:en:Mbege|Mbege]] || [[d:Q6799659|Q6799659]] || [[:dga:Mbege|Mbege]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |120 || [[:en:Millet beer|Millet beer]] || [[d:Q2905047|Q2905047]] || [[:dga:Millet beer|Millet beer]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |121 || [[:en:Miyan taushe|Miyan taushe]] || [[d:Q112860630|Q112860630]] || [[:dga:Miyan taushe|Miyan taushe]] || [[:en:Category:Cuisine by country|Category:Cuisine by country]] |- |122 || [[:en:Miyar kuka|Miyar kuka]] || [[d:Q25043234|Q25043234]] || [[:dga:Miyar kuka|Miyar kuka]] || [[:en:Category:Cuisine by country|Category:Cuisine by country]] |- |123 || [[:en:Moambe|Moambe]] || [[d:Q2466774|Q2466774]] || [[:dga:Moambe|Moambe]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |124 || [[:en:Modjeska (confection)|Modjeska]] || [[d:Q16935343|Q16935343]] || [[:dga:Modjeska (confection)|Modjeska]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |125 || [[:en:Monodora myristica|Monodora myristica]] || [[d:Q6901558|Q6901558]] || [[:dga:Monodora myristica|Monodora myristica]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |126 || [[:en:Montreal hot dog|Montreal hot dog]] || [[d:Q6906362|Q6906362]] || [[:dga:Montreal hot dog|Montreal hot dog]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |127 || [[:en:Montreal melon|Montreal melon]] || [[d:Q15088252|Q15088252]] || [[:dga:Montreal melon|Montreal melon]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |128 || [[:en:Montreal steak seasoning|Montreal steak seasoning]] || [[d:Q6906380|Q6906380]] || [[:dga:Montreal steak seasoning|Montreal steak seasoning]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |129 || [[:en:Montreal-style bagel|Montreal-style bagel]] || [[d:Q5057026|Q5057026]] || [[:dga:Montreal-style bagel|Montreal-style bagel]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |130 || [[:en:Montreal-style smoked meat|Montreal-style smoked meat]] || [[d:Q5056486|Q5056486]] || [[:dga:Montreal-style smoked meat|Montreal-style smoked meat]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |131 || [[:en:Musciame|Musciame]] || [[d:Q28228868|Q28228868]] || [[:dga:Musciame|Musciame]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |132 || [[:en:National dish|National dish]] || [[d:Q1391582|Q1391582]] || [[:dga:National dish|National dish]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |133 || [[:en:Newfoundland Screech|Newfoundland Screech]] || [[d:Q17016629|Q17016629]] || [[:dga:Newfoundland Screech|Newfoundland Screech]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |134 || [[:en:Note by Note cuisine|Note by Note cuisine]] || [[d:Q17072156|Q17072156]] || [[:dga:Note by Note cuisine|Note by Note cuisine]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |135 || [[:en:Nun's Farts|Nun's Farts]] || [[d:Q3377698|Q3377698]] || [[:dga:Nun's Farts|Nun's Farts]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |136 || [[:en:Ogiri|Ogiri]] || [[d:Q7080074|Q7080074]] || [[:dga:Ogiri|Ogiri]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |137 || [[:en:Ogogoro|Ogogoro]] || [[d:Q7080191|Q7080191]] || [[:dga:Ogogoro|Ogogoro]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |138 || [[:en:Okra|Okra]] || [[d:Q55325357|Q55325357]] || [[:dga:Okra|Okra]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |139 || [[:en:Old fashioned (cocktail)|Old fashioned]] || [[d:Q497448|Q497448]] || [[:dga:Old fashioned (cocktail)|Old fashioned]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |140 || [[:en:Oreilles de crisse|Oreilles de crisse]] || [[d:Q2746948|Q2746948]] || [[:dga:Oreilles de crisse|Oreilles de crisse]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |141 || [[:en:Outline of cuisines|Outline of cuisines]] || [[d:Q1778821|Q1778821]] || [[:dga:Outline of cuisines|Outline of cuisines]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |142 || [[:en:Pachira glabra|Pachira glabra]] || [[d:Q15378937|Q15378937]] || [[:dga:Pachira glabra|Pachira glabra]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |143 || [[:en:Pain au chocolat|Pain au chocolat]] || [[d:Q1190838|Q1190838]] || [[:dga:Pain au chocolat|Pain au chocolat]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |144 || [[:en:Panigaccio|Panigaccio]] || [[d:Q3893291|Q3893291]] || [[:dga:Panigaccio|Panigaccio]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |145 || [[:en:Pea soup|Pea soup]] || [[d:Q367225|Q367225]] || [[:dga:Pea soup|Pea soup]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |146 || [[:en:Peasant foods|Peasant foods]] || [[d:Q7158418|Q7158418]] || [[:dga:Peasant foods|Peasant foods]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |147 || [[:en:Pease pudding|Pease pudding]] || [[d:Q317781|Q317781]] || [[:dga:Pease pudding|Pease pudding]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |148 || [[:en:Pendennis Club (cocktail)|Pendennis Club]] || [[d:Q128693448|Q128693448]] || [[:dga:Pendennis Club (cocktail)|Pendennis Club]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |149 || [[:en:Penne|Penne]] || [[d:Q1063736|Q1063736]] || [[:dga:Penne|Penne]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |150 || [[:en:Persillade|Persillade]] || [[d:Q3070155|Q3070155]] || [[:dga:Persillade|Persillade]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |151 || [[:en:Pesto|Pesto]] || [[d:Q9896|Q9896]] || [[:dga:Pesto|Pesto]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |152 || [[:en:Pickled cucumber|Pickled cucumber]] || [[d:Q1365891|Q1365891]] || [[:dga:Pickled cucumber|Pickled cucumber]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |153 || [[:en:Pierogi|Pierogi]] || [[d:Q697800|Q697800]] || [[:dga:Pierogi|Pierogi]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |154 || [[:en:Pilaf|Pilaf]] || [[d:Q10168161|Q10168161]] || [[:dga:Pilaf|Pilaf]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |155 || [[:en:Piper cubeba|Piper cubeba]] || [[d:Q161927|Q161927]] || [[:dga:Piper cubeba|Piper cubeba]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |156 || [[:en:Piper guineense|Piper guineense]] || [[d:Q5687643|Q5687643]] || [[:dga:Piper guineense|Piper guineense]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |157 || [[:en:Pissaladière|Pissaladière]] || [[d:Q1815839|Q1815839]] || [[:dga:Pissaladière|Pissaladière]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |158 || [[:en:Pizza Pops|Pizza Pops]] || [[d:Q7199975|Q7199975]] || [[:dga:Pizza Pops|Pizza Pops]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |159 || [[:en:Pizza-ghetti|Pizza-ghetti]] || [[d:Q4118252|Q4118252]] || [[:dga:Pizza-ghetti|Pizza-ghetti]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |160 || [[:en:Ploye|Ploye]] || [[d:Q7205199|Q7205199]] || [[:dga:Ploye|Ploye]] || [[:en:Category:Cuisine of New Brunswick|Category:Cuisine of New Brunswick]] |- |161 || [[:en:Polpettone di melanzane|Polpettone di melanzane]] || [[d:Q3907671|Q3907671]] || [[:dga:Polpettone di melanzane|Polpettone di melanzane]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |162 || [[:en:Pomo (meat)|Pomo]] || [[d:Q140043506|Q140043506]] || [[:dga:Pomo (meat)|Pomo]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |163 || [[:en:Pouding chômeur|Pouding chômeur]] || [[d:Q3400173|Q3400173]] || [[:dga:Pouding chômeur|Pouding chômeur]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |164 || [[:en:Poutine|Poutine]] || [[d:Q396184|Q396184]] || [[:dga:Poutine|Poutine]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |165 || [[:en:Prescinsêua|Prescinsêua]] || [[d:Q3910883|Q3910883]] || [[:dga:Prescinsêua|Prescinsêua]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |166 || [[:en:Purity Factories|Purity Factories]] || [[d:Q7261291|Q7261291]] || [[:dga:Purity Factories|Purity Factories]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |167 || [[:en:Pâté chinois|Pâté chinois]] || [[d:Q3411527|Q3411527]] || [[:dga:Pâté chinois|Pâté chinois]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |168 || [[:en:Quebec cider|Quebec cider]] || [[d:Q2972310|Q2972310]] || [[:dga:Quebec cider|Quebec cider]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |169 || [[:en:Quebec wine|Quebec wine]] || [[d:Q3559384|Q3559384]] || [[:dga:Quebec wine|Quebec wine]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |170 || [[:en:Quiaude|Quiaude]] || [[d:Q117475843|Q117475843]] || [[:dga:Quiaude|Quiaude]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |171 || [[:en:Quidi Vidi Brewing Company|Quidi Vidi Brewing Company]] || [[d:Q7271815|Q7271815]] || [[:dga:Quidi Vidi Brewing Company|Quidi Vidi Brewing Company]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |172 || [[:en:Ragoût de Pattes de Cochon|Ragoût de Pattes de Cochon]] || [[d:Q3417521|Q3417521]] || [[:dga:Ragoût de Pattes de Cochon|Ragoût de Pattes de Cochon]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |173 || [[:en:Ragoût de boulettes|Ragoût de boulettes]] || [[d:Q3417519|Q3417519]] || [[:dga:Ragoût de boulettes|Ragoût de boulettes]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |174 || [[:en:Ras el hanout|Ras el hanout]] || [[d:Q1067261|Q1067261]] || [[:dga:Ras el hanout|Ras el hanout]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |175 || [[:en:Rechta|Rechta]] || [[d:Q3421984|Q3421984]] || [[:dga:Rechta|Rechta]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |176 || [[:en:Recipe|Recipe]] || [[d:Q10072884|Q10072884]] || [[:dga:Recipe|Recipe]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |177 || [[:en:Red River Cereal|Red River Cereal]] || [[d:Q7304838|Q7304838]] || [[:dga:Red River Cereal|Red River Cereal]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |178 || [[:en:Regional cuisine|Regional cuisine]] || [[d:Q94951|Q94951]] || [[:dga:Regional cuisine|Regional cuisine]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |179 || [[:en:Ricinodendron|Ricinodendron]] || [[d:Q2829132|Q2829132]] || [[:dga:Ricinodendron|Ricinodendron]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |180 || [[:en:Road food|Road food]] || [[d:Q17078655|Q17078655]] || [[:dga:Road food|Road food]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |181 || [[:en:Rose Pistola|Rose Pistola]] || [[d:Q112762562|Q112762562]] || [[:dga:Rose Pistola|Rose Pistola]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |182 || [[:en:Réveillon|Réveillon]] || [[d:Q17051962|Q17051962]] || [[:dga:Réveillon|Réveillon]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |183 || [[:en:Salmon pie|Salmon pie]] || [[d:Q7405554|Q7405554]] || [[:dga:Salmon pie|Salmon pie]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |184 || [[:en:Salsa di noci|Salsa di noci]] || [[d:Q3945779|Q3945779]] || [[:dga:Salsa di noci|Salsa di noci]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |185 || [[:en:Sardenaira|Sardenaira]] || [[d:Q3950519|Q3950519]] || [[:dga:Sardenaira|Sardenaira]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |186 || [[:en:Schmoo torte|Schmoo torte]] || [[d:Q17017948|Q17017948]] || [[:dga:Schmoo torte|Schmoo torte]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |187 || [[:en:Sea-pie|Sea-pie]] || [[d:Q2973283|Q2973283]] || [[:dga:Sea-pie|Sea-pie]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |188 || [[:en:Signature dish|Signature dish]] || [[d:Q6333230|Q6333230]] || [[:dga:Signature dish|Signature dish]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |189 || [[:en:Sisi Pelebe|Sisi Pelebe]] || [[d:Q138004632|Q138004632]] || [[:dga:Sisi Pelebe|Sisi Pelebe]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |190 || [[:en:Slurpee|Slurpee]] || [[d:Q835806|Q835806]] || [[:dga:Slurpee|Slurpee]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |191 || [[:en:Smen|Smen]] || [[d:Q2397413|Q2397413]] || [[:dga:Smen|Smen]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |192 || [[:en:Smoked meat|Smoked meat]] || [[d:Q1682434|Q1682434]] || [[:dga:Smoked meat|Smoked meat]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |193 || [[:en:Soupe aux gourganes|Soupe aux gourganes]] || [[d:Q3491819|Q3491819]] || [[:dga:Soupe aux gourganes|Soupe aux gourganes]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |194 || [[:en:Southern at Heart|Southern at Heart]] || [[d:Q22080645|Q22080645]] || [[:dga:Southern at Heart|Southern at Heart]] || [[:en:Category:Cuisine of Louisville, Kentucky|Category:Cuisine of Louisville]] |- |195 || [[:en:Spruce beer|Spruce beer]] || [[d:Q19705425|Q19705425]] || [[:dga:Spruce beer|Spruce beer]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |196 || [[:en:St. Catherine's taffy|St. Catherine's taffy]] || [[d:Q7587445|Q7587445]] || [[:dga:St. Catherine's taffy|St. Catherine's taffy]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |197 || [[:en:St. Lawrence (restaurant)|St. Lawrence]] || [[d:Q96406341|Q96406341]] || [[:dga:St. Lawrence (restaurant)|St. Lawrence]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |198 || [[:en:Sucre à la crème|Sucre à la crème]] || [[d:Q122662498|Q122662498]] || [[:dga:Sucre à la crème|Sucre à la crème]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |199 || [[:en:Sugar pie|Sugar pie]] || [[d:Q3515853|Q3515853]] || [[:dga:Sugar pie|Sugar pie]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |200 || [[:en:Sugar shack|Sugar shack]] || [[d:Q2627074|Q2627074]] || [[:dga:Sugar shack|Sugar shack]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |201 || [[:en:Sussex Golden Ginger Ale|Sussex Golden Ginger Ale]] || [[d:Q7649445|Q7649445]] || [[:dga:Sussex Golden Ginger Ale|Sussex Golden Ginger Ale]] || [[:en:Category:Cuisine of New Brunswick|Category:Cuisine of New Brunswick]] |- |202 || [[:en:Tabouna bread|Tabouna bread]] || [[d:Q3360607|Q3360607]] || [[:dga:Tabouna bread|Tabouna bread]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |203 || [[:en:Tajine Lham-Lahlou|Tajine Lham-Lahlou]] || [[d:Q22929120|Q22929120]] || [[:dga:Tajine Lham-Lahlou|Tajine Lham-Lahlou]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |204 || [[:en:Tajine Zitoun|Tajine Zitoun]] || [[d:Q112119030|Q112119030]] || [[:dga:Tajine Zitoun|Tajine Zitoun]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |205 || [[:en:Tajine mtewem|Tajine mtewem]] || [[d:Q3327301|Q3327301]] || [[:dga:Tajine mtewem|Tajine mtewem]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |206 || [[:en:Taktouka|Taktouka]] || [[d:Q27962923|Q27962923]] || [[:dga:Taktouka|Taktouka]] || [[:en:Category:African cuisine|Category:African cuisine]] |- |207 || [[:en:Tourtière|Tourtière]] || [[d:Q3535569|Q3535569]] || [[:dga:Tourtière|Tourtière]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |208 || [[:en:Tourtière du Lac-Saint-Jean|Tourtière du Lac-Saint-Jean]] || [[d:Q104880165|Q104880165]] || [[:dga:Tourtière du Lac-Saint-Jean|Tourtière du Lac-Saint-Jean]] || [[:en:Category:Cuisine of Quebec|Category:Cuisine of Quebec]] |- |209 || [[:en:Touton|Touton]] || [[d:Q7829427|Q7829427]] || [[:dga:Touton|Touton]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |210 || [[:en:Traditional food|Traditional food]] || [[d:Q19708506|Q19708506]] || [[:dga:Traditional food|Traditional food]] || [[:en:Category:Cuisine|Category:Cuisine]] |- |211 || [[:en:Trenette|Trenette]] || [[d:Q846310|Q846310]] || [[:dga:Trenette|Trenette]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |212 || [[:en:Trofie|Trofie]] || [[d:Q1055395|Q1055395]] || [[:dga:Trofie|Trofie]] || [[:en:Category:Cuisine of Liguria|Category:Cuisine of Liguria]] |- |213 || [[:en:Vínarterta|Vínarterta]] || [[d:Q16430337|Q16430337]] || [[:dga:Vínarterta|Vínarterta]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |214 || [[:en:Walleye|Walleye]] || [[d:Q1462862|Q1462862]] || [[:dga:Walleye|Walleye]] || [[:en:Category:Cuisine of Manitoba|Category:Cuisine of Manitoba]] |- |215 || [[:en:White pudding|White pudding]] || [[d:Q1332967|Q1332967]] || [[:dga:White pudding|White pudding]] || [[:en:Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador|Category:Cuisine of Newfoundland and Labrador]] |- |} gjlpkufvv3dxawttnyjk18w8t5s8fzv 2026 Ghana floods 0 7260 62054 2026-07-03T07:04:12Z Edith Tangkur 310 Creat article 62054 wikitext text/x-wiki '''A 2026 Ghana kompiiri''' da yi a teŋkpoŋ poɔ, Accra ane tembilii na zaa naŋ peɛle o a ŋa; Kaneshie, Adabraka, Circle, Weija, Adentan, East Legon, Achimota, Spintex, Teshie ane ziiri mine naŋ be a Kwame Nkrumah Interchange. A nenkpoŋ naŋ kaara a GMet, Dr Ignatius Kweku Williams da dɔre la noba ka ba maŋ peɛre yɛlɛ yi a sagama karekyire zie. A yeli ŋa da eeɛ la a yi sakpoŋ naŋ da mi a Sunday daare tensogɔ te ta a Monday daare baguo.<ref>https://www.citinewsroom.com/2026/06/gmet-issues-fresh-rain-warning-as-accra-battles-flooding/</ref><ref>https://www.modernghana.com/news/1506509/when-the-rain-comes-so-do-the-thieves-accras.html</ref><ref>https://www.africanews.com/2026/06/29/deadly-floods-sweep-through-ghanas-capital/</ref><ref>https://gna.org.gh/2026/06/greater-accra-floods-trap-residents-cut-roads-off-public-vigilance-urged/</ref> A yi a gɔbenenti kpambire naŋ kaa a teŋɛ zinlaafeeloŋ yɛlɛ,Mubarak Mohammed Muntaka, ka a June kyuu poɔ ka saa miibo na e la kpoŋ a ta 593.2 millimetres a yi a yuoni 1995. Ka a sakpoŋ miibo na wane la kompiiri ka a ta 169.2 millimetres haware 24 poɔ.<ref>https://gna.org.gh/2026/06/ghana-records-highest-monthly-rainfall-since-1995-as-june-floods-kill-12-interior-minister/</ref> A Ghana saakarekyire da yeli ko la noba naŋ kpeɛrɛ a Greater Accra, Central, Ashanti ane Eastern irigyin poɔ a kyaare ne a sakpoŋ miibo a yi a June kyuu ane a July piiluu poɔ<ref>https://allafrica.com/stories/202605200355.html</ref>. Ba nyɛɛ a saa miibo a wagere ŋa poɔ ka a ta 100 ane 150 millimetres.<ref>https://gna.org.gh/2026/06/heavy-rains-submerge-parts-of-accra-as-security-agencies-intensify-rescue-operations/</ref> == Bone naŋ so a kompiiri == A kompiiri yaga zie bone naŋ maŋ waana ne la yie ba naŋ maŋ ŋmaa kõɔ tuubo zie ane ba naŋ maŋ bona lɔɔrɔ sagere bara kõɔ tuubo soe poɔ.<ref>https://www.modernghana.com/news/1506528/ghanas-floods-and-national-security-lessons-from.html</ref> A Convention People’s Party (CPP) manne la a yeli ŋa ka o e ka meŋɛ buobo saambo la kyɛ dɔrɔ noba naŋ kpeɛrɛ kompiiri zie ka ba kpeɛrɛ ne emmaaroŋ kyɛ maŋ nare gɔ baminne kyaare ne a kompiiri. Ka kyɛ ba meŋ la dɔre a gɔbenenti kpambiri naŋ kaara a fitigidigili yɛlɛ,John Jinapor ka o ŋmaare a vuu mie na zaa naŋ be a kompiiri ziiri na zaa.<ref>https://www.adomonline.com/accra-flooding-is-self-inflicted-and-avoidable-cpp-urges-immediate-government-action/</ref> A 2023 Ghana kompiiri meŋ da waaɛ la a yi a sakpoŋ naŋ da mi a 7th March 2023.<ref>https://floodlist.com/africa/ghana-accra-floods-march-2023</ref> == Faaloŋ == A yi National Disaster Management Organization (NADMO) ka noba naŋ ta 3,000 a Accra's Odawna ziiri na la ka a kompiiri da pɔŋ naŋ da piili a Sunday tensogɔ.<ref>https://africa24tv.com/ghana-flooding-over-3000-houses-destroyed/</ref> Yie naŋ ŋaŋ 24 da sãã a Samreboi-Asankragwa a yi a kompiiri zuiŋ.<ref>https://www.citinewsroom.com/2026/06/over-24-buildings-collapse-in-samreboi-asankragwa-floods/</ref> A 29th June 2026, noba bawai ka ba yeli ka ba kpie la a yi a kompiiri. <ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/accra-floods-nine-confirmed-dead.html</ref>A kuuoni la leɛ ta 13 a nyaazie daare. A yi Ghana National Fire Service (GNF), ka a noba naŋ kpi na ba baŋ waa la yaga ka kyɛ ba tuo faa la noba 470 nyɔvoe.<ref>https://www.bbc.com/news/articles/cn4r8zlv8edo</ref><ref>https://www.thenews.com.pk/latest/1407669-at-least-13-killed-thousands-affected-after-flash-flooding-hits-ghana</ref> A kompiiri wane la vuu a ɔrɔbare maaloo zie naŋ peɛle a Kwame Nkrumah circle.<ref>https://www.aljazeera.com/video/newsfeed/2026/6/29/fire-and-floods-hit-ghanas-capital-as-residents-are-left-stranded</ref> == Interventions == A Ghana gɔbenenti yeli ka a yelwonni e la zipeere yɛlɛ naŋ e a yelkpoŋ kaŋa naŋ waane a kompiiri a teŋɛ poɔ ka ka ba na lanne a Zoomlion Ghana Limited ka ba iri a Achimota-Abofu sagere kyire bare zie kyɛ maale zie ba naŋ na baŋ maŋ kyire sagere bara a Greater Accra Metropolitan ziiri. A gɔbenenti kpambiri naŋ kaara a naaloŋ ne puoruu yeltare Mr Ahmed Ibrahim vɛŋɛɛ la ka duoro yi ta a noba wagere na o naŋ da wa kaa a zie.<ref>https://www.ghanabusinessnews.com/2026/07/01/ghana-government-and-zoomlion-reopen-achimota-transfer-station-to-ease-post-flood-waste-crisis/</ref> == Sommo yizie == ngmgl1u25sdwpkw1w8w0qtwqexte6ku