Wikipiideɛ
dgawiki
https://dga.wikipedia.org/wiki/A_Gamp%C9%9Bl%C9%9B_zu
MediaWiki 1.47.0-wmf.9
first-letter
Duoro bimbu zie
Be o yoŋ
Yeli
Toma daana
Toma daana yeli
Wikipedia
Wikipedia yeli
Duoro kɔre
Duoro kɔre yeli
MediaWiki
MediaWiki yeli
Tɛmpileti
Tɛmpileti yeli
Sombo
Sombo yeli
Gbuli
Gbuli yeli
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Event
Event talk
Cattle count
0
7075
62229
61815
2026-07-05T06:55:12Z
Vision L1
19
62229
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q3094177}}
A Egypt poɔ, '''cattle count (nii sɔroo)''' e la tonnoɔre kpoŋ kaŋa naŋ be a ba laŋkpeɛbo poɔ, a yelkaŋa meŋ naŋ bebe la a kompiiri waabo yuoni zaa poɔ. A yelkaŋa naŋ tɔnɔ a ba laŋkpeɛbo poɔ la a nii sɔroo, o e la yelkaŋa a Egypy paaloŋ poɔ nembɛrɛ naŋ ba kaa a zu, a yelŋa maŋ e la kyaare tigie gyamaa. A yuoni gbuli zaa poɔ, a nii sɔre ŋa la ba boɔlɔ Xth yuoni,a neɛ na na maŋ wane a nii sɔre ama la a King Y. A nii sɔre ŋa, yuoni zaa o maŋ taa la o sɔroo wagere tɛɛtɛɛ a Egypt paaloŋ poɔ, a Old Kingdom poɔ, a da e na bone ba naŋ maŋ sɔre yuomo ayi zaa poɔ, kyɛ wa tasoga ka a leɛre a maŋ la sɔre yuoni zaa poɔ.
== Tuuuruŋ Ane a Tɔnɔ ==
[[Duoro kɔre:Counts tomb 75 gizeh-lepsius.png|thumb]]
Ka banaŋ na tu a nii sɔre yeltuuraa ŋa, ba maŋ sɔre lanne la yiri poɔ dɔnne zaa naŋ taa gbɛɛ anaare aseŋ; nii, boore, peere, dubaare, bonni, a ama zaa ka ba da maŋ lantaa a sɔre a nii yoŋ naane ka baŋ maŋ sɔre. a yi a sɔroo ŋa puoriŋ, a taa lɛ noɔre a fo dɔnne naŋ e gyamaa seŋ ka ba na kaa kyɛ de fo libiri kaŋa bale, a libie ama maŋ gɛrɛ la a gɔbenɛnte zie. A nii sɔre ama da maŋ tu la '''nome''' a Egypt paaloŋ poɔ. Fraud da nyɛ dɔgɛɛ gyamaa a yi Dynasty ayi soba, a yi onaŋ da taa yelsɔgelaa kaŋa yi a a nii sɔre ŋa a ko Horus ( Egypt. Shemsu Hor) onaŋ maŋ e la yuomo ayi<ref name=":0">Schlögl, Hermann A. (2011). ''Das Alte Ägypten'' [''The Ancient Egyptians'']. Beck'sche Reihe, Band 2305 (in German) (3 Ausgabe ed.). Hamburg: C.H. Beck. p. 41. ISBN <bdi>3406623107</bdi>.</ref><ref>Schlögl, Hermann A. (2011). ''Das Alte Ägypten'' [''The Ancient Egyptians'']. Beck'sche Reihe, Band 2305 (in German) (3 Ausgabe ed.). Hamburg: C.H. Beck. p. 41. ISBN <bdi>3406623107</bdi>.</ref> zaa poɔ. A Shemu Hor la a sori tuubu, ane a Kinŋ ane a sɛrɛɛ direbe a Egypt poɔ zaa la maŋ lantaa a nyɛ zuyɔɔ na seŋ a ko neɛzaa naŋ taa dɔnne a pãã yi lɛ a na e gyamaa seŋ.<ref>Wilkinson, Toby. ''The Rise and Fall of Ancient Egypt''. Random House Trade Paperbacks (Reprint ed.). Random House. p. 59. ISBN <bdi>0553384902</bdi>.</ref>
== Tɔnɔ ==
A nii sɔroo e yele naŋ taa tɔnɔ yaga a Egypt paaloŋ a yi lɛ a saadayel naŋ wuli, bonso noba gyamaa ŋmɛ la duoro ka x-th yuoni zaa nii sɔre ŋa e la a wagere na poɔ a Pharaoh naŋ da kaara a teŋɛ. A saadayel yele ama taaba maŋ vɛŋ ka noba toɔ baŋ a Pharaoh naaloŋ diibu wagere ka nɔkpeɛne ba kye, aseŋ, a nii sɔre ŋa da maŋ e la dayeni yuomo ayi zaa poɔ. A ŋaa yoŋ tɛgɛ taa la tɔnɔ a ko a paaloŋ noba ka ba toɔ baŋ yuomo na noɔre kaŋa zaa na maŋ di o naaloŋ a te ta. Palermo Stone mannoo wuli, a blaɔk basalt stone fale la a yuoni puori tɛɛtɛɛ bare a paaloŋ poɔ, a yi King Narmer (1<sup>st</sup> Dynasty ) a sige te tɔ kinŋ Neferirkare Kakai ( 3<sup>rd</sup> pharaoh naŋ e a 5<sup>th</sup> Dynasty soba) , a nii sɔroo ama da maŋ e la a yuomo ayi soba zaa, a Old kingdom la wa wa ka a yɛlɛ leɛre. A wagere ŋa naŋ wa pare, a nii sɔre ŋa da maŋ la erɛ la yuoni zaa poɔ dayeni yoŋ. A Pharaoh danweɛŋ soba naaloŋ diib wagere poɔ, nii sɔre da e la bone neɛzaa na baŋ ka a maŋ e a king Pepi I a Dynasty<ref name=":0" /><ref name=":1">Siegfried Schott: ''Altägyptische Festdaten'' (= ''Akademie der Wissenschaften und der Literatur. Abhandlungen der Geistes- und Sozialwissenschaftlichen Klasse.'' Bd. 10, 1950, ISSN 0002-2977). Verlag der Akademie der Wissenschaften und der Literatur, Mainz u. a. 1950.</ref><ref name=":2">Thomas Schneider: ''Lexikon der Pharaonen''. Albatros, Düsseldorf 2002, ISBN <bdi>3-491-96053-3</bdi>, p. 100–102.</ref> ayoɔbo soba. A ŋa da ba iri bare ka a nii sɔre da maŋ e la yuomo ayi zaa poɔ dayeni yoŋ sɛre ka Pepi a baŋ wa.
A yelkaŋa naŋ waana ne a zɔɔre la nii sɔre ŋa a yi King Khufu ( ath Dynasty ). A nii sɔre gyamaa zie zaa yi la a wagere Khufu naŋ da de a zie, gbɛɛ gyamaa a o nii sɔre zaa da maŋ be la workman graffit poɔ a Khufu paaloŋ poɔ. Ink duoro a 17<sup>th</sup> soba poɔ a kyaare ne a nii sɔre . A yi saŋa na Palemo stone naŋ da vɛŋ e a nii sɔre ŋa, yuomo ayi zaa a 4<sup>th</sup> Dynasty poɔ ka ba maŋ sɔre a nii, a ŋa meŋ na baŋ wuli la danseɛ ka Khufu naaloŋ diibu poɔ, o ŋa yuomo lezare ne pie ne anaare (34). A gbaŋ ŋa kpeɛbo ba sage lɛ a Egyptologiest naŋ yeli, bonso, Egyptian mannoo kaŋa, Turin Canon yeli ka Khufu naaloŋ yuomo na poɔ, yuomo 23 (lezare ne ata) ka a ta. Greek saadayel kyaare ne Herodotus meŋ yeli ka Khufu yuomo na poɔ, ka o di naaloŋ a ta ŋa yuomo 50 ( yuomo lezare ayi ne pie) ka noba nyɛ ka o manne eŋ la koɔ bonso a ba ta lɛ. Kyɛ zenɛ, Egypyologiest aseŋ, Thomas Sɔhneider sage ka Khufu meŋ di la naaloŋ a ta ŋa yuomo pare 34 ( yuomo lezare ne pie ne anuu) bee kaapɔge a gane sɛgerɛ naŋ sɛge a Turin canon la ba la ba paale a yuomo ayi na ba naŋ sɔre nii ka banaŋ ba wa de a eŋ paale lɛ wuli ka Khufu yuomo 23 la ka o sɔre nii a o naaloŋ diibu poɔ, ka wuli ka o di la naaloŋ yuomo 46<ref name=":1" /><ref name=":2" /> (lezare ayi ne ayoɔbo).
== Kaa kyɛ nyɛ ==
· South Saqqara Stone
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
kf6gcmh5mo0y1gc41d019zcyjbi54b7
Coronation of the pharaoh
0
7086
62231
61817
2026-07-05T06:57:50Z
Vision L1
19
62231
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q2429635}}
A '''coronation''' da e yeltuuri kpoŋ kaŋa a Egyptian lisiri poɔ, kyaare ne a naaloŋ leɛroo ane neɛ naŋ na kaara a noba bayi na naŋ seŋ ne a naaloŋ diibu. A Naa kogo zu zimmo maŋ taa la tigiri diibu tɛɛtɛɛ yeltuuri ane bondirii diibu.
== Yizie ==
A naaloŋ bimmo tigiri ba e dayi yoŋ, kyɛ e tigiri naŋ maŋ di kɔɔre, a lanne tigiri tɛɛtɛɛ diibu, yeltuuri ane tigiri naŋ maŋ di te ta yuoni gboli. A ŋaa zuiŋ, a Egyptian gane banneba zenɛ maŋ boɔle a tigiri ŋa pampana ka pharaoh paalaa naŋ taa kpeɛŋ ko a naaloŋ bimmo yuoni.<ref name=":0">https://en.wikipedia.org/wiki/Coronation_of_the_pharaoh#cite_ref-THW_1-3</ref><ref name=":1">https://en.wikipedia.org/wiki/Coronation_of_the_pharaoh#cite_ref-SIS_2-5</ref><ref name=":2">https://en.wikipedia.org/wiki/Coronation_of_the_pharaoh#cite_ref-MBE_3-6</ref>
A saga na bammo kyaare ne a yeltuuri kyaare ne a naaaloŋ diibu na naŋ e la a yi a nakɔraa na predynastic king Scorpion II, circa 3100 BC. A wagere ŋa poɔ, a naaloŋ leɛrebo maŋ waane zɔɔre a Egyptian noba naŋ peɛle ba. A ŋaa waa ŋa sɔgyare zɔɔre kyaare a Egypt dɔndɔnne a ba lisiri poɔ; aseŋ, ba naŋ da woŋ a Hatshepsut dupro ka o kpiɛ la, a Kadesh naa da boɔlɔ la o zɔɔzɔɔreba ka ba gaa Megiddo a taa a teɛroŋ ka Thutmose III koŋ be a naaloŋ poɔ a na kyɛle ba yɛlɛ. A yi Narmer naa (neɛ naŋ maale a Dynasty) kyɛ gɛrɛ, a yi a Egyptian proto- kindom da na baŋ leɛre a yi tigiri diibu.<ref name=":0" /><ref name=":3">https://en.wikipedia.org/wiki/Coronation_of_the_pharaoh#cite_ref-WBT_4-4</ref>
A zie na naŋ ferɛ ka a naaloŋ yi ane a naaloŋ bimmo be la a Palarm kuuri biŋ, kusisogelaa maŋ lage la a ka a wuli ka a naa Dynasty dɛndɛŋ soba ka o leɛ e Neferirkare Kakai, pharaoh ata a ko a Dynasty anuu soba. A kusiree meŋ maŋ e la yɛlɛ gyamaa naa diibu saga, ka a mine la ka maale bonaraa. Nii soribu ane puoruu tigiri a ŋa bombie tigiri. A kusiri meŋ maŋ tere la bebiri na a a naa naŋ na seŋ a kogo zu. A yuoni dɛndɛŋ ko a naa, a naaloŋ bimmo yuoni, da ba maŋ siri poɔ , a kosiri maŋ yeli la a yelnimiziiri naŋ na e a yoni na.<ref name=":0" /><ref name=":3" /><ref name=":1" /><ref name=":2" />
== Tigiri ==
A ŋa ba naŋ daŋ yeli a naaloŋ bimmo maŋ taa tigiri tɛɛtɛɛ kyɛ maŋ kɔɔre, yeltuuri ane tigiri a naa naŋ seŋ ka o e sɛre, ka ba sage ka vɔgele a Egypt naa zupile. A ama naŋ tu manne la a tigiri yelnimiziiri.<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref name=":3" />
; Unification of Upper and Lower Egypt
A ''"unification of Upper and Lower Egypt"'' ''na baŋ taa la lammo kaŋa ne a a ba yipɔge'' ''"smiting'' ''ne ba dondonne "'' a predynastic wagere, a yeltuuri na naŋ wuli ka neɛ naŋ de ba weɛ a zɔɔre poɔ ba na ko la a yi a naa na naŋ nyɛ a zunuo. A ŋaa eebo a tigiri zie naŋ ko la naa Narmer. A palette leɛbo poɔ boma mine maŋ poɔ la a enfuoni poɔ :
== '''Sommo yizie''' ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
osnepragn2wamue7vcr8lvkcjmj1b5g
Écrans Noirs Festival
0
7092
62219
62110
2026-07-05T06:38:31Z
Vision L1
19
62219
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q85758543}}
A '''Écrans Noirs''' '''tigiri''' e la sini tigiri a Yaoundé poɔ, Cameroon. A taa la yelsoore ka o e . African sini kpoŋ tigiri. <ref>https://books.google.com/books?id=n1RiCgAAQBAJ&pg=PA111</ref>
A Écrans Noirs tigiri, naŋ e tigiri a laŋgboli deme ŋa ne o zu naŋ maŋ maale o, naŋ da piili a 1997 yuoni poɔ a sini maala ŋa Bassek Ba Kobhio<ref>https://information.tv5monde.com/afrique/au-cameroun-lever-de-rideau-du-festival-de-cinema-ecrans-noirs-311550</ref> naŋ da piili o. A 23rd Écrans Noirs tigiri da di la a July 2019<ref>https://www.cameroon-tribune.cm/article.html/26785/fr.html/ecrans-noirs-la-23e-edition-sur-les</ref>. O yelzu da la "Africa Pɔgeba sini poɔ".<ref>http://www.adiac-congo.com/content/festival-ecrans-noirs-2019-le-congo-parmi-les-selectionnes-102717</ref>
== Noba naŋ nyɛ Écran d'Or zunuo ==
{| class="wikitable"
!Year
!Winning Film
!Country
|-
|2016
|''Tears of Satan'' by Hicham El Jebbari.
|Morocco
|-
|2017
|''Children of the mountain'' by Priscilla Anany.
|Ghana
|-
|2018
|''Maki'la'' by Machérie Ekwa Bahango.
|Democratic Republic of the Congo
|-
|2019
|''The Mercy of the Jungle'' by Joël Karekezi.
|Rwanda
|-
|2020
|''Heart of Africa'' by Tshoper Kabambi Kashala.
|Democratic Republic of the Congo
|-
|2021
|''Annato'' by Fatima Boukdady.
|Morocco
|-
|2022
|''The Planter's Plantation'' by Eystein Young.
|Cameroon
|-
|2023
|''Our Father, the Devil'' by Ellie Foumbi.
|Cameroon
|-
|2024
|''Quitte ou Double'' by Rachida Saadi.
|Morocco
|-
|2025
|''Carved by the Wind'' by Layla Triqui.
|Morocco
|}
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
hhjqruzdsgdgc3iloqa9tt5dsjw3m52
Outline of festivals
0
7093
62211
62102
2026-07-05T06:27:55Z
Vision L1
19
62211
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q7112630}}
'''Tigiri'''– tigiri diibu naŋ kyaare a yelzu a na baŋ di aware bee daa gbolo. A yelzu ko a tigiri na baŋ e zie kaŋa boɔbɔ, ka a mine la gɔɔloŋ, bee zie na zaa a tigiri naŋ dire, ka a mine a teŋɛ lisiri bee yipɔge. Tigiri maŋ dire la wagere kaŋa bal aseŋ yuoni gboli zaa.
== Tigiri parɛɛ ==
* Daa tigiri Beer festival –
* Lamaale tigiri Comedy festival –
* Esala Perahera tigiri –
* Sini tigiri ilm festival –
* Vuu tigiri (Beltane) –
* Vuu tigiri ( a Japanese tigiri ) –
* Folk festival – celebrates traditional folk crafts and folk music.
* Bondirii tigiri –
* Bonde tigiri –
** Lisiri bondi tigiri –
* Kɔkɔre tigiri
* Gama Bonzie tigiri –
* Japanese lisiri tigiri –
* Mela tigiri –
* Yieluŋ tigiri –
* Peanut Festival –
* Puoruu tigiri –
** Calendar of saints (Feast days) –
** Hindu tigiri –
** List of Sikh tigiri –
* Renaissance tigiri –
* Kosiri tigiri –
* Science tigiri –
* Sindhi tigiri –
* Sensellɛ tigiri –
* Theatre tigiri –
* Vegetarian tigiri –
* Sini deɛne tigiri –
* Saseɛ tigiri –
== Tigiri yeleree ==
A yeleree a tigiri na baŋ e la yɛlɛ tɛɛtɛɛ. A tigiri na baŋ taa erebɛ bee kareba.
* Ceremonies –
* Concerts, music –
* Competitions –
* Contests –
* Dancing events –
* Meals, eating, and drinking –
* Parades –
* Parties –
* Performances –
* Races –
* Singing –
* Speeches –
* Sports –
== Tigiri dakoroŋ ==
Tigiri dakoroŋ
* Feria
* Donington Park tigiri yoe
* Saseɛ yielɛ yoe music festivals
* machinima tigiri yoe
== Specific festivals ==
Following are festivals that are events (similar to a fair). They are typically hosted, and are held at a specific location.
=== Specific festivals by theme ===
* Celtic tigiri yoe
* dogwood tigiri yoe
* Sini tigiri yoe
** Donne tigiri
*** international donne tigiri
*** Irigyin donne tigiri
* Yiele tigiri
** Blues tigiri
*** Canadian blues tigiri yoe
** Kori tegeroŋ tigiri
** Saseɛ yiele tigiri
*** trance tigiri yoe
*** Saseɛ seɛre tigiri yoe
*** jam band yiele tigiri yoe
** jazz tigiri yoe
** reggae tigiri yoe
* opera tigiri yoe
=== Specific festivals by region ===
* Tigɛ Australi poɔ yoe
* Tigɛ Canada poɔ yoe
** Canadian blues tiŋɛ yoe
** Tigɛ Alberta poɔ yoe
*** Tiŋɛ Calgary poɔ yoe
*** Tigɛ Edmonton poɔ yoe
** Tigɛ Quebec poɔ yoe
* Tigɛ Colombia poɔ yoe
** Tiŋɛ La Guajira poɔ yoe
* Tigɛ Costa Rica poɔ yoe
* Tigɛ Fiji poɔ yoe
* Tigɛ Iran poɔ yoe
* Tigɛ Japan poɔ yoe
* Tigɛ Laos poɔ yoe
* Tigɛ Macedonia poɔ yoe
* Tigɛ Morocco poɔ yoe
* Tigɛ Nepal poɔ yoe
* Tigɛ Philippines poɔ ka ba boɔlɔ Philippine Fiestas yoe
** Tigɛ Bohol piɔ yoe
* Tigɛ Romania poɔ yoe
* Tigɛ Turkey poɔ yoe
* Tigɛ United Kingdom poɔ yoe
** Tigɛ Isle of Man poɔ yoe
* Tigɛ Vietnam poɔ yoe
* Tigɛ United States poɔ yoe
** Tigɛ California poɔ yoe
*** Tigɛ San Francisco Bay Area poɔ yoe
** Tigɛ Florida poɔ yoe
*** Tigɛ Florida bondirii tigɛ yoe
** Tiŋɛ Illinois poɔ
*** Teŋɔ Chicago poɔ yoe
** Tigɛ Louisiana poɔ yie
** Tigɛ New Jersey poɔ yoe
** Tigɛ Pennsylvania poɔ yoe
== Meŋ la nyɛ ==
* Holiday
** List of holidays
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
61jhz3x5d1rtbx2lwtsnhh70uyucijp
Oran International Arabic Film Festival
0
7096
62209
62099
2026-07-05T06:25:47Z
Vision L1
19
62209
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q3070685}}
A '''Oran International Arabic''' '''sini tigiri''' (Oiaff) (Arabic: مهرجان وهران الدولي للفيلم العربي) e sini naŋ pullu tigiri, naŋ maŋ di Oran poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20160304065802/http://thepeninsulaqatar.com/plus/community-plus/253345/8-billion-to-be-screened-at-oran-arab-film-festival</ref><ref>https://web.archive.org/web/20140714174156/http://magharebia.com/en_GB/articles/awi/newsbriefs/general/2013/10/02/newsbrief-06</ref><ref>http://www.syriaonline.sy/?f=Details&catid=22&pageid=7392</ref>
A 2012 kyɔɔtaare da gaa la sini ŋa ''Coming Forth'' ''zie ka Day'' by Hala Lotfi da maale<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Al-Ahram_Weekly</ref>.
== Tenne naŋ da poɔ ==
{| class="wikitable"
!Country
!Movie Title
!Director
!Date Display
|-
| People's Democratic Republic of Algeria
|Mustapha Ben Boulaid
|Ahmed Rashidi
|Monday
28-07-2009
|-
|
|Trip to Algeria
|Abdelkrim Bahloul
|
|-
|
|Masquerades
|Lyes Salem
|
|-
| United Arab Emirates
|Elda-ira
|Nawaf Al-Janahi
|
|}
== 2010 ==
A 2010 poɔ a tigiri da di la a yi 16 December te ta 23 December Oran poɔ.
== Tenbe naŋ da poɔ ==
{| class="wikitable"
!Country
!Movie Title
!Director
!Date Display
|-
| People's Democratic Republic of Algeria
|العابر الأخير - el-abir el-akhir
|mounes khammar
|21-12-2010
|-
|
|خويا - khouya
|Yaniss Koussim
|21-12-2010
|-
|
|قراقوز - garagouz
|abdenour zahzah
|22-12-2010
|-
|
|الساحة - el-saha
|dahman ouzid
|22-12-2010
|-
|
|طاكسيفون - taxiphone
|mohamed soudani
|22-12-2010
|-
| United Arab Emirates
|صولو - solo
|amine el djabiri
|17-12-2010
|-
|
|ثوب الشمس - thaoub el chems
|said salemine
|19-12-2010
|-
|
|سبيل - sabeel
|khaled el mahmoud
|21-12-2010
|}
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
85r89isdm2bjxi8htcyr70nb69f1mpl
Rencontres cinématographies et numériques de Cotonou
0
7097
62212
62104
2026-07-05T06:29:08Z
Vision L1
19
62212
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q85796573}}
A '''Rencontres cinématographies et numériques de Cotonou''' ('''ReCiCo''') e la Beninese sini tigiri naŋ da piili 2019.
A tigiri dɛndɛnsoba a ReCiCo da di la September 2019<ref>https://lanouvelletribune.info/2019/09/benin-les-rencontres-cinematographies-et-numeriques-de-cotonou-recico-souvrent-le-21-septembre/</ref><ref name=":0">https://web.archive.org/web/20230928045600/https://matinlibre.com/2019/09/23/au-coeur-du-cinema-beninois-les-recico-annoncees-ont-pris-leur-envol/</ref>. A jury ko a 2019 jury kyɔɔtaare da taa la Jacques Béhanzin, Florisse Adjanohoun, Akambi Akala ane Djaz.<ref name=":0" />
== 2019 kyɔɔtaare ==
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Nominees
|-
|Grand Paulin Vieyra Prize for Best Feature Film
|''Desrance'' by Apolline Traoré
|''Le voyage des oubliés'' by Sénami Kpètèhogbé
''Owo Oba, la récade de Zoundji'' by Roger Nahum and Samson Adjaho
''Le grand tournant'' by Alain Déguénon and Exécute Mivékanne
''Biyondo'' by Pierre-Claver Tossou and Prince Ogoudjobi
|-
|Best Short Film
|''Un air de kora'' by Angèle Dabiang
|''Batouré tem'' by Kocou Yémadjê
''Suru'' by Kismath Baguiri
''Colis 9'' by Gildas Adamou
''La trace''
|-
|General Mathieu Kérékou Special Jury Prize
|''Le Grand tournant'' by Alain Déguénon
|
|-
|Patrice Talon prize for Best Actress
|Florisse Adjanohoun
|
|}
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
ij57wq2op9yjzyhil6ymr8hqz9sxc3z
Urusaro International Women Film Festival
0
7102
62218
62109
2026-07-05T06:37:20Z
Vision L1
19
62218
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q76833044}}
A T '''Urusaro International''' '''pɔgeba sini tigiri''' (ka ba maŋ tasoga ŋmaa '''Urusaro''' '''tigiri''') e la Rwandan pɔgeba sini tigiri.<ref>http://igihe.com/imyidagaduro/article/iserukiramuco-rya-filime-urusaro-international-women-film-festival-ryasojwe</ref><ref>https://www.bizcommunity.com/Article/178/97/192959.html</ref>
O maŋ di la Kigali, Rwanda ane naŋ maŋ lantaŋ o a yi a '''CinéFEMMES Rwanda'''<ref>https://www.newtimes.co.rw/news/cinefemmes-and-rise-female-film-makers</ref>, o boɔbo la ka o laŋ pɔgeba naŋ maala sini taa.<ref>http://www.rfi.fr/afrique/20191012-rwanda-cineastes-africaines-festival-cinema-femmes-urusaro</ref><ref>https://www.newtimes.co.rw/entertainment/urusaro-international-women-film-festival-returns</ref>
A tigiri Jacqueline Murekeyisoni la da piili o, neɛ naŋ da maale a CEO ko Cine Femmes Rwanda. Floriane Kaneza da e la sini maala a yi 2019-2021.<ref>https://www.newtimes.co.rw/article/169899/News/cinfemmes-and-the-rise-of-female-film-makers</ref>
== Kyɔɔtaare ==
A 2024, the Urusaro tigiri da tere la kyɔɔtaare ko la a sini soŋ aŋa a naŋ tu lɛ:
* National Short Fiction
* National Documentary
* East African Short Fiction
* East African Documentary
* African Short Fiction
* African Documentary
* African Feature Fiction.
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
2cqnsxhncmtlwyzxcipgmll2hff75tg
Tsadidi Street Art Festival
0
7103
62217
62108
2026-07-05T06:36:14Z
Vision L1
19
62217
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q130542599}}
'''Tsadidi Sori gɔɔloŋ''' e la nimiri gɔɔloŋ ane yipɔge dewulibo naŋ maŋ di Ghana poɔ.<ref>https://ameyawdebrah.com/the-resounding-echoes-of-the-tsadidi-street-art-festival-an-aesthetic-feast-by-glennsamm/?amp=1</ref>
== Piiluu ==
A Ghana noba kyɛbo gɔɔloŋ noba la da maale, Glenn Samm<ref>https://www.myjoyonline.com/glennsamm-the-walking-artiste/</ref> ka puge a Hogbetsotso tigiri <ref>https://www.gbcghanaonline.com/entertainment/keta-glen-sam/2023/?amp=1</ref>. A ŋa Chalewote sori gɔɔloŋ tigiri, o maŋ taa noba naŋ taa gɔɔloŋ, bonsuveɛle ane gɔɔloŋ dewulibo te ta a tenne zaa naŋ be a Keta poɔ<ref>https://web.archive.org/web/20241007103036/https://www.pulse.com.gh/entertainment/glennsamm-outdoors-tsadidi-street-art-festival-at-hogbetsotso-22-photos/zy8l29k</ref>. A tigiri dɛndensoba da di la a 2022 yuoni poɔ a yi lɛ waa na o maŋ di la a Yɔdaare dɛndɛnsoba a November kyuu poɔ a Hogbetsotso tigiri.<ref>https://theghanacircular.com/2023-tsadidi-street-art-festival/</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
5r4ezd09gd1b4j9na16u3vuaq7j4pqg
Taralily
0
7104
62214
62106
2026-07-05T06:31:20Z
Vision L1
19
62214
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q7685356}}
'''Taralily''' e la yunoi zaa mui deebo tigiri naŋ maŋ di island Madagascar poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
aq69bktfhky4gaocj7itzjz1uiq0258
62215
62214
2026-07-05T06:34:20Z
Vision L1
19
62215
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q7685356}}
'''Taralily''' e la yunoi zaa mui deebo tigiri naŋ maŋ di island Madagascar poɔ.<ref>Hooge, Heiko (2010). Madagaskar. DuMont Reiseverlag. p. 33. <nowiki>ISBN 9783770173044</nowiki>.</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
pmd7tv6ttmh65kuwk42eo22nejs8lnd
Orphan's Day
0
7105
62210
62101
2026-07-05T06:26:52Z
Vision L1
19
62210
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q29569944}}
'''Bikpeebɛ bebiri Orphan's Day''' e la bebikpoŋ a Egypt teŋɛ poɔ, naŋ maŋ di a Friday a April kyuu poɔ a yi a yuoni 2004<ref>https://www.middleeasteye.net/in-depth/features/egyptians-celebrate-arab-orphans-days-cairo-1498776500</ref>. A Dar Al-Orman la da piili o, Egypt's kparoŋ kpoŋ kaŋa.<ref>https://egyptianstreets.com/2017/04/07/egypt-opens-public-parks-for-free-on-orphans-day/</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
ere69mnrfbyj23vb0wyzr04e52cdlbe
Ngondo
0
7106
62208
62098
2026-07-05T06:23:46Z
Vision L1
19
62208
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q3339328}}
'''Ngondo''' e la koɔ tigiri kaŋa banaŋ maŋ di yuoni zaa, Sawa paaloŋ noba (Coastal noba), Duoala, Cameroon la dire a tigiri ŋa. A tigiri yelnyɔgera la a Jengu. A tigiri ŋa maŋ di la koɔ noɔre a Wuori Bay poɔ, a tigiri ŋa noba maŋ ŋmɛ la ba nyaa a sigi kpɛ a koɔ a nyɛ a ba ŋmene naŋ yuori naŋ di miengu (plural for jengu). A miengu e la bone ba naŋ sage de ka o neŋ zunne na o sazu seŋ na maŋ waa nensaala waabo kyɛ ka o seɛ a de sigiri o gbɛɛ seŋ a meŋ waa zunne waabo, ba maŋ sigi te nyɛ o la ka o waale eŋ ba tooriŋ ka ŋmene na ko ba zunoɔ a banaŋ naŋ puoru o. A saaŋkonnoŋ naŋ manne lɛ, a banaŋ namaŋ ŋmɛ ba nyaa sigi a koɔ pareŋ a mine kaŋa ba maŋ baŋ te ta ŋa awa gbuli ka ba ba saaŋ yeŋ poɔ, kyɛ naŋ yi wa ka ba bonsuuri ane anaŋ ko bee a ba mãã togitogi. A wagre ŋa poɔ ba ba maŋ sage ka bibiiri a gaa a be bee a peɛle a nyɛ lɛ anaŋ erɛ. Ngondo tigiri da e la bone a Cameroon gɔbenɛnte naŋ ba la sage ka a tigiri dire a 1981 yuoni poɔ, kyɛ wa ta a 1991 yuoni poɔ ka ba la piili dire o. A tigiri ŋa maŋ di la a dare ayi soba Borenyɛ kyuu poɔ, yuoni zaa.<ref>Austen, Ralph A. (1992). "Tradition, Invention and History : The Case of the Ngondo (Cameroon)". ''Cahiers d'Études Africaines''. '''32''' (126): 285–309. JSTOR 4392382.</ref>
== Enfuomo ==
<gallery>
Duoro kɔre:HRKaba.JPG|center|thumb|377x377px
Duoro kɔre:Kdfkaba00.JPG|none|thumb|376x376px
Duoro kɔre:KdfKaba010.JPG|none|thumb
Duoro kɔre:GedKaba.JPG|none|thumb
Duoro kɔre:Le soir au Ngondo à NBAGA-BAKOKO.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 02.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 20.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 05.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 15.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 17.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 12.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 14.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 11.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Fleuve Wouri à Douala 09.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Danse sawa ngondo6.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Fleuve Wouri à Douala 08.jpg|none|thumb
Duoro kɔre:Activités du Ngondo 7.jpg|center|thumb
</gallery>
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
r0d6tckicx2mzoa3il7hxyfyyekyrkb
Transforming Stories International Christian Film Festival
0
7107
62216
62107
2026-07-05T06:35:20Z
Vision L1
19
62216
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q7834194}}
'''Transforming Stories International''' '''kiristabiiri tigiri''' ('''TSICFF''') e la yuoni zaa ktistabiitlri sini tigiri naŋ maŋ di a South Africa poɔ.<ref>https://www.movieguide.org/news-articles/a-call-for-all-nations-to-submit-films.html</ref> A tigiri Humble Pie Entertainment<ref>https://web.archive.org/web/20160303223315/http://www.newsonline.co.za/article_detail.asp?Article_ID=2328</ref> da.piili o. A yuoni 2010 poɔ, a tigiri maŋ di la yuoni zaa<ref>https://web.archive.org/web/20160303233359/http://www.visionforafrica-intl.org/en/news/2011/20110930.html</ref> a kyɔɔtaare tigiri da di la a Johannesburg, South Africa poɔ<ref>http://www.screenafrica.com/page/news/festivals/873233-Christian-Film-Festival</ref>. A sini kaabo maŋ bene la tenne tɛɛtɛɛ a teŋɛ zaa<ref>http://www.pechurchnet.co.za/news/report.php?ID=273</ref>. Tenne 18 da tere la ba sini ka a zaa lantaa da e108 sini ka sini 12 ka ba da iri, ka boma 5 da poɔ a baaroo poɔ<ref>http://nfvf.co.za/article/transforming-stories-international-christian-film-festival</ref>. Ba da tere la kyɔɔtaare ko a sini soŋ, yelsɛge soŋ ane sini ŋmaa soŋ<ref>https://web.archive.org/web/20240302095823/https://www.thecallsheet.co.za/daily_news/view/1634</ref>. Greg Laurie's ''Lost Boy:'' ''a duori ayi soba da nyɛ la sɛge soŋ kyɔɔtaare.''<ref>https://www.christianpost.com/news/greg-lauries-lost-boy-the-next-chapter-speaking-and-leading-volumes-49237/</ref> ''A yuoni 2019, tenne 19 la da poɔ ka ba da tere sini 190.''<ref>https://web.archive.org/web/20130312172518/http://gatewaynews.co.za/2011/08/24/global-christian-film-festival-launched-in-sa-aims-to-promote-gospel-culture/</ref> Ryley Grunenwald's ''The Dawn of a New Day'' da la di a sɛge soŋ kyɔɔtaare.<ref>http://www.screenafrica.com/page/news/film/1112920-The-Dawn-of-a-New-Day-wins-at-TSICFF</ref>
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
c2w5341ofxle4boni6hz1kr1qjqqqtu
Music of Ghanaian Origin
0
7132
62206
62094
2026-07-05T06:20:02Z
Vision L1
19
62206
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q20855117}}
'''Yiele Ghana poɔ piiluu''' ka ba boɔlɔ MOGO e la tigiri naŋ maŋ di a Ghana yiele piiluu. O piili la a yuoni2007. O da e la yuoni gboli zaa bebe yeni tigiri<ref>http://graphic.com.gh/entertainment/showbiz-news/39869-citi-fm-announces-headliners-for-mogofestival-2015.html</ref><ref>http://articles.entertainmentinghana.com/mogo-2012-thrills-ghana.html</ref> kyɛ a yuoni 2015 poɔ o da di la daagboli tigiri ka a yuori MOGO tigiri. Kyɔɔtaare de deteroo meŋ da poɔ la a poɔ tigiri maaloo poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20220126071914/http://enewsgh.com/2015/03/20/tinny-adane-best-dzadzeloi-kick-off-citi-fms-mogo-festival/</ref> MOGO e la tigiri a Citi FM naŋ Ghana waalansi duori terɛ da maale.
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
gffbq9uvjaqgsat4psf7fdjnbak8or0
Rencontres du Film Court Madagasikara
0
7141
62213
62105
2026-07-05T06:30:11Z
Vision L1
19
62213
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q25344952}}
'''Rencontres du Film Court Madagasikara''' ('''Rencontres du Film Court (de) Madagascar''' ('''RFC'''), bee '''Madagascourt''' '''sini tigiri''' ('''MFF''')) e la a sini tigiri yoŋ a Madagascar poɔ.<ref name=":0">http://www.rencontresdufilmcourt.mg/</ref><ref>https://africultures.com/les-rfc-2013-dynamique-et-contradictions-du-cinema-malgache-11501/</ref><ref>http://africine.org/evenement/rencontres-du-film-court-de-madagascar-rfc-2021/50002</ref><ref>https://en.unifrance.org/festivals-and-markets/1076/madagascar-short-film-festival/2023</ref><ref>https://www.rfi.fr/fr/culture/20211122-cin%C3%A9ma-une-16e-%C3%A9dition-des-rencontres-du-film-court-%C3%A0-madagascar-pour-renouer-les-liens</ref>
== Dakoroŋ ==
A tigiri da piili la 2006 a Laza, a Malagasy sini maala kyɛ ka L'Association Rencontres du sini Court maŋ maale<ref>http://www.africine.org/personne/laza-razanajatovo/8249</ref> o, a Français de Madagascar [fr], ane Rozifilms<ref name=":1">https://web.archive.org/web/20181122172039/http://www.institutfrancais.com/fr/actualites/rencontres-du-film-court-de-madagascar-2016</ref><ref>http://www.rozifilms.com/</ref>. O maŋ di la yuoni zaa a Antananarivo, a tenkpoŋ a Madagascar. A yi a 2017, RFC naŋ yɔɔrɔ da poɔ la ka o poɔ Malagasy sini a peɛle a Madagascar ane ka vɛŋ ka sini maaleba, sɛgerebe enne maa. A 2013 a tigiri da nyɛ la saama naŋ ta 12,000.<ref name=":2">https://web.archive.org/web/20131011174159/http://www.rencontresdufilmcourt.mg/item/190-bilan-rfc-8-du-5-au-13-avril-2013.html</ref> A 13th tigiri a RFC a 2018 nyɛ la saama naŋ ta 25,000 ka ba da sori ba.
== Scope and venues ==
A nimizie ko a tigiri la a yi ba na maŋ e ka noba feele ba mine weɛlɛ puoriŋ ka a sini sakuuri kyɛ la ko ba sini maaloo zannoo.Yuoni zaa lammo ane yelyaga zannoo maŋ poɔ la a feeloo meŋ poɔ. A ŋa sini kaabo zie naŋ be a Madagascar, RFC' meŋɛ kaabo meŋɛ zie be ka Français de Madagascar (IFM) yiri be a Analakely, Antananarivo poɔ. Meŋɛ kaabo meŋ maŋ la be la saseɛ poɔ IKMalagasy poɔ , a Centre Culturel Malagasy (Ivon-toeran'ny Kolontsaina Malagasy, IKM) Antsahavola poɔ, Antana(narivo) ane KUDéTA Urban Club, meŋ a Antananarivo poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Rencontres_du_Film_Court_Madagasikara#cite_ref-institut_fr_2020_10-0</ref>
== Tigiri yeleree ==
A bebie 9 poɔ, sini 359'0 ka ba da de tere kyɛ ka ba kaa 30 a 2013<ref name=":2" /> tigiri zie. Ane a zaa ka kyakya ba kyɛbe, ziiri ata mine bebe ka ba maŋ ŋmɛ kyakya.
* Compétition officielle Fiction, ko Malagasy fiction sini ŋmaa,
* Compétition officielle Documentaire, ko Malagasy yelyaga sɛgebo sini ŋmaa ane
* Compétition officielle Animation Panafricaine, ko African donne sini ŋmaa.<ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref name=":3">https://rencontresdufilmcourt.mg/actualites/19-mff-zebut-dor.html</ref>
== Kyɔɔtaare ==
A kyɔɔtaare ko RFC ba boɔlɔ o la ''Zebu d'Or'' (Golden Zebu). Kyɔɔtaare maŋ ko la a noba na naŋ nyɛ zunuo a kyakya ŋmeɛbo zaa poɔ ( sellɛ, yelyaga sɛgebo,ane donne sini). Kyɔɔtaare anaare soba ko a Zebu d'Or maŋ ko la a neɛ na naŋ nyɛ a zunuo a zie ŋa "Choix du public" ( kaareba kyɔɔtaare).<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref name=":3" />
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
ojqaso2lgafy3jigd2mgorxzslxqcjc
National Sanitation Day (Ghana)
0
7145
62207
62095
2026-07-05T06:22:10Z
Vision L1
19
62207
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q20855147}}
A Yɔdaare zaa a kyuu<ref>https://web.archive.org/web/20180322015144/http://www.myjoyonline.com/news/2014/October-21st/national-sanitation-day-must-be-sustained-mr-narchinab.php</ref> piiluu saga ba maŋ e la saga piiruu a Ghana zaa poɔ. Ba da yeli la a yeli ŋa November 1, 2014, a yi a Ghana gɔbenenti naŋ da kyɛre o noɛre kyaare ne a binkoɔkpoŋ baaloŋ naŋ da wa 2014, a bebiro maŋ r la meŋɛ daayi saga piiruu a ko Ghana noba zaa ka na tuo ŋmaa dɛgere bare naŋ maŋ taa baaloŋ ko noba<ref>http://allafrica.com/stories/201501131557.html</ref><ref>https://web.archive.org/web/20150206162620/http://tv3network.com/all-news/news/local/tamale-to-host-next-nat-l-sanitation-day.html</ref><ref>http://www.ghananewsagency.org/social/president-announces-national-sanitation-day-81660</ref>. A teŋɛ saga piiruu bebiri(NSD) da piili la ni a gɛbenenti gbambiri naŋ kaa veɛloŋ ane laafeeloŋ yɛlɛ<ref>http://www.ghananewsagency.org/health/local-government-ministry-to-unveil-national-sanitation-day--79751</ref>. A bɛge maalɛɛ, a beŋɛ ŋa wa sage o na e la yeli naŋ sonno NSD yelnyɔgeraa ŋa ka maŋ vɛŋ ka bɛge nyɔge neɛ zaa naŋ ba boɔrɔ ka o poɔ a yɛlɛ ama poɔ.<ref>http://www.modernghana.com/news/594967/1/bill-on-national-sanitation-day-reaches-cabinet.html</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* Water supply and sanitation in Ghana
* Clean Up the World
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
m47tohd7tzk7u91or5rd6xz9ng3ehqs
A Maze
0
7168
62220
62113
2026-07-05T06:39:55Z
Vision L1
19
62220
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q118948168}}
{| class="wikitable"
! colspan="2" |A MAZE.
|-
| colspan="2" |
|-
!Genre
|Independent games, digital art
|-
!Locations
|Berlin, Germany, Johannesburg, South Africa
|-
!Years active
|12
|-
!Founded
|2008
|-
!Website
|amaze-berlin.de
|}
'''A Maze''' (stylized as '''A MAZE.''') E la tendaazaa tigiri naŋ maŋ di a yi meŋɛ faabo naŋ waa na saseɛ duoro ane yipɔge. O da piili a yuoni 2008 poɔ a yi gɔɔre maale ennebe naŋ da maale a tigiri Thorsten S. Wiedemann, A MAZE. Neɛ na naŋ maŋ taa International deɛne ane Playful Media tigiri maŋ di la yuoni zaa a Berlin a yi 2012, naŋ maŋ taa yuoni zaa kyɔɔtaare a ko deɛne ane saseɛ poɔ toma.
{| class="wikitable sortable"
!Date
!Work
!Author
!Award
|-
| rowspan="7" |21–24 July 2020
|''Promesa''
|Julian Palacios
|Digital Moment Award
|-
|''Brave Mouse Cartographer''
|common opera
|Human Human Machine Award
|-
|''Knife Sisters''
|Transcenders Media
|Long Feature Award
|-
|''Cook your way''
|Enric Granzotto Llagostera
|Explorer Award
|-
|''Time Bandit''
|Joel Jordon
|Audience Award
|-
|''Nightmare Temptation Academy''
|Lena NW & Costcodreamgurl
|Most Amazing Award
|-
|N/A
|Studio Oleomingus
|Humble New Talent Award
|-
| rowspan="7" |21–24 July 2021
|''Adventures of Harriharri''
|Harold Hejazi
|Digital Moment Award
|-
|''Map to Utopia''
|Fringe ensemble / Platform theatre
|Human Human Machine Award
|-
|''I Am Dead''
|Hollow Ponds
|Long Feature Award
|-
|''Before Your Eyes''
|Goodbyeworld Games
|Explorer Award
|-
|''Time Bandit''
|Joel Jordon
|Audience Award
|-
|''Stilstand''
|Ida Hartmann & Niila Games
|Most Amazing Award
|-
|''Colestia''
|David Cribb
|Humble New Talent Award
|-
| rowspan="7" |13–17 May 2022
|''BORE DOME''
|Goblin Rage
|Digital Moment Award
|-
|''Okthryssia and Saturnia's Bureaucratic Adventures''
|Fantasia Malware
|Human Human Machine Award
|-
|''Norco''
|Raw Fury / Geography of Robots
|Long Feature Award
|-
|''We Are One''
|Flat Head Studio
|Explorer Award
|-
|''Titanic II: Orchestra for Dying at Sea''
|Flan Falacci
|Audience Award
|-
|''Tux and Fanny''
|Albert Birney and Gabriel Koenig
|Most Amazing Award
|-
|''A Rejection Story!''
|Faezeh Khomeyrani
|Wings Award
|-
| rowspan="7" |10–13 May 2023
|''Extreme Evolution: Drive to Divinity''
|Sam Atlas
|Digital Moment Award
|-
|''The MetaMovie Presents: Alien Rescue''
|The MetaMovie
|Human Human Machine Award
|-
|''Season: A Letter to the Future''
|Scavengers Studio
|Long Feature Award
|-
|''Lost on Mars''
|Trey Ramm
|Explorer Award
|-
|''Viewfinder''
|Sad Owl Studios
|Audience Award
|-
|''Player Non Player''
|Jonathan Coryn
|Most Amazing Award
|-
|''Psychotic Bathtub – The Story of an Escalating Mind. And Ducks.''
|natsha
|Wings Award
|-
| rowspan="7" |8–11 May 2024
|''Grunn''
|Tom van den Boogaart
|Digital Moment Award
|-
|''Waxwing''
|Common Opera
|Human Human Machine Award
|-
|''Echostasis''
|Enigma Studio
|Long Feature Award
|-
|''BlueSuburbia''
|Nathalie Lawhead
|Explorer Award
|-
|''Non-Virtual Reality Games''
|3m Jump
|Audience Award
|-
|''No Case Should Be Left Unsolved''
|Somi
|Most Amazing Award
|-
|''Miniatures''
|Other Tales Interactive
|Wings Award
|-
| rowspan="7" |14–17 May 2025
|''Some Goodbyes We Made''
|Safe Flight Games and Joey Schulz
|Digital Moment Award
|-
|''Synch.Live''
|Hillary Leone and the Synch.Live Team
|Human Human Machine Award
|-
|''Threshold''
|Julien Eveillé
|Long Feature Award
|-
|''Flora''
|Flora
|Explorer Award
|-
|''Breaking News''
|Danil Bialo, Tamir Herzberg, and Evyatar Cohen
|Audience Award
|-
|''Despelote''
|Julián Cordero, Sebastián Valbuena, Gabe Cuzzillo
|Most Amazing Award
|-
|''Curiosmos''
|}
== '''Sommo yizie''' ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
gw692m2t9g15jnoj669v9prdpn8ebg5
Budapest Fringe Festival
0
7169
62227
62122
2026-07-05T06:52:40Z
Vision L1
19
62227
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q4984051}}
A '''Budapest Fringe''' '''tigiri''' e la yuoni zaa tigiri naŋ maŋ di a Budapest, Hungary poɔ. O la fringe tigiri naŋ kaara a Edinburgh tigiri. . A Budapest Fringe tigiri da maŋ taa la noba 500 gɔɔre ka yeleree ta 50 ka maale toma naŋ soma a mine la deɛne, yiele, seɛre lammaale naŋ ba poɔ a yeleree meŋɛ poɔ.
== Dakoroŋ ==
A Budapest Fringe tigiri da piili di 31 March ane 2 April soga a yuoni 2006 poɔ ziiri ayɔpoi tɛɛtɛɛ poɔ a Hungarian Budapest tenkpoŋ soga<ref>http://2006.budapestfringe.com/?p=news&nid=17&l=hu</ref>.
== Yuomo naŋ pare ==
{| class="wikitable"
!Year
!Name
!City
!Notable acts
|-
|2006
|Budapest Fringe Festival
|Budapest
|
* Andro Drom (music)
* Canarro (music)
* Porfundo (music)
* Studio Tanze (dance)
|-
|2007
|Budapest Fringe Festival
|Budapest
|
* Dawnstar (music)
* Veronika Harcsa (music)
|-
|2008
|Budapest Fringe Festival
|Budapest
|
* 4 for dance (dance)
* Beat Dis (music)
* Manökken Proletárz(music)
* Metrosection (music)
* Myzrab (music)
* Nulladik Változat (music)
|-
|2009
|Budapest Fringe Festival
|Budapest
|collection of previous performances
|-
|2010
|Pécs Fringe Festival
|Pécs
|
|-
|2011
|Budapest Fringe Festival
|Budapest
|
* Art-Studio (theatre)
* Dawnstar (music)
* Fakutya (folk music)
* Flame Flowers (performance)
* Indygo (music)
* Liszt Ferenc Academy of Music (music)
* Manökken Proletárz(music)
* Tánc együttes (dance)
* Virgo (music)
|-
|2012
|Kecskemét Fringe Festival
|Kecskemét
|}
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
alvhnhrxzrqinxh7wygg2yliudnz5n6
Buskerfest
0
7170
62228
62125
2026-07-05T06:53:50Z
Vision L1
19
62228
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q18210557}}
'''Buskerfest''' '''e la tigiri yuori''' i a ko a buskers—sori zu deɛne. Buskers i a tigiri poɔ ma yɔ la tenne gyamaa a saseɛ kyuu saga. Tenne naŋ maŋ biŋ a tigiri naŋ e a sori zu tigiri.
A tenne kaŋa zaa da ba di a tigiri a 3020 poɔ
{| class="wikitable sortable"
!host city
!years
held
!notes
|-
|Ottawa
|1995–2019, 2021–
|
* Unlike other cities Ottawa has a permanent pedestrian mall, and the festival is held there.
* Typically held for five days, the first week of August.
|-
|Toronto
|2000–2019, 2021–
|
* Organized by and as a fundraiser for Epilepsy Toronto.
* First hosted in 2000 at Nathan Phillips Square.
* In 2013 moved from the St Lawrence Market area to an entire kilometer of Yonge Street where the festival remained for 2014 and 2015
* In 2016 moved to Woodbine Park in Toronto's Beach neighbourhood.
* Currently runs for four consecutive days, ending on Labour Day.
|-
|Lawrence, Kansas
|2008–2019, 2021–
|
* Features poets in addition to more traditional buskers.
|-
|Long Beach, California
|2009–2019, 2021–
|
* Held in early September.
* The festival is devoted solely to musical busking.
|-
|Abingdon, Virginia
|2015–2019, 2021–
|
* First festival to be held over the Labor Day weekend, 2015.
|-
|Denver, Colorado
|2016-2019, 2021–
|
* Held in early August at Denve
|}
== Meŋ la nyɛ ==
* Busking Day
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
i6weq3yfuf2efzql2zra3feljhbw2fq
Dhaka International Film Festival
0
7174
62235
62135
2026-07-05T07:34:29Z
Vision L1
19
62235
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q16960469}}
'''Dhaka International Film Festival''' (Bengali: ঢাকা আন্তর্জাতিক চলচ্চিত্র উৎসব) e la yuoni ayi zaa tigiri naŋ maŋ di a Dhaka, Bangladesh piɔ. O da piili la a yuoni 1992, a tigiri pilluu o da maŋ di la yuoni zaa kyɛ leɛ wa diri yuomo ayi poɔ a 1995 poɔ.
DIFF e la a sini tigiri kpoŋ kaŋa a Bangladesh poɔ , ka ba boɔrɔ ka ba poɔ tendaazaa sini a ko ba naŋ naŋ maale ba yiri sini kyɛ vɛŋ ka a baara ne ba yipɔge a Bangladesh. A tigiri Ahmed Muztaba Zamal da piili a Rainbow sini Society, naŋ taa a 2022, naŋ tuo maale a tigiri yuomo 20 a vɛŋ ka tendaazaa nyɛ ba. <ref>https://web.archive.org/web/20130808073944/http://www.banglanews24.com/English/detailsnews.php?nssl=7826f1c837ea29fd421a394177b821e6</ref><ref>http://wsimag.com/culture/617-dhaka-international-film-festival</ref><ref>https://web.archive.org/web/20140714185950/http://archive.thedailystar.net/newDesign/news-details.php?nid=206654</ref><ref>https://web.archive.org/web/20140714162546/http://archive.thedailystar.net/newDesign/news-details.php?nid=18536</ref>
== Awards ceremonies ==
A ama naŋ tu e la a Dhaka International sini kyɔɔtaare naŋ di a yi a 1992.
{| class="wikitable sortable"
!Edition
!Dates
!Best Film
!Best Director
!Notes
!Sources
|-
|1st
|1992
|
|
|
|
|-
|2nd
|1993
|
|
|
|
|-
|3rd
|1994
|
|
|
|
|-
|4th
|1995
|
|
|
|
|-
|5th
|1997
|
|
|
|
|-
|6th
|January 20–28, 2000
|''A Scam in Verse''
|no award
|
|
|-
|7th
|January 20–28, 2002
|''Future Diary: The Movie''
|no award
|screened 100 films of 19 countries
|
|-
|8th
|January 15–23, 2004
|''Sulang Kirilli''
(''The Wind Bird'')
|Anwar Jamal for ''Swaraaj''
(''The Little Republic'')
|screened 100 films from 25 countries
|
|-
|9th
|January 17–25, 2006
|''Café Transit''
|Sekhar Das for ''Krantikaal''
|screened 150 films of 30 countries
|
|-
|10th
|January 10–18, 2008
|''Kargaran Mashgoul-e Karand'' (''Men at Work'')
|no award
|screened 31 films
|
|-
|11th
|January 14–22, 2010
|''The Other Bank''
|Mostofa Sarwar Farooki for ''Third Person Singular Number''
|
|
|-
|12th
|January 12–20, 2012
|no award
|Sinan Çetin for ''Paper''
|screened 200 films from 55 countries
|
|-
|13th
|January 10–18, 2014
|no award
|Parviz Shahbazi for ''Trapped''
|screened 150 films from 50 countries including the first film entirely in Chakma language, ''Mor Thengari''
|
|-
|14th
|January 15–23, 2016
|''A Few Cubic Meters of Love''
|Tom Waller for
''The Last Executioner''
|screened 184 films from 60 countries
|
|-
|15th
|January 12–20, 2017
|''Daughter''
|Parviz Shahbazi for ''Malaria''
|screened 188 films from 67 countries
|
|-
|16th
|January 11–21, 2018
|''Zer''
|Onur Saylak for ''Daha''
|screened 216 films from 64 countries
|
|-
|17th
|January 10–18, 2019
|''Darak yry''
|Pooya Badkoobeh for ''Dressage''
|screened 218 films from 72 countries
|
|-
|20th
|January 15-23, 2022
|''Pebbles''
|Sujit Bidari for ''Butterfly on the Windowpane''
|screened 225 films from 70 countries
|
|-
|21st
|January 14-22, 2023
|''Bi-Madar''
|Ali Ghavitan for ''Zendegi va Zendegi''
|screened 252 films from 71 countries
|
|-
|22nd
|January 20-28, 2024
|''The Cord of Life''
|Jagath Manuwarna for ''Rahas Kiyana Kandu''
|screened 252 films from 71 countries
|
|-
|23rd
|January 11-19, 2025
|''Yakshanba''
|Haofeng Xu and Junfeng Xu for ''Men Qian Bao Di (100 Yards)''
|screened 220 films from 75 countries
|
|}
== Meŋ la nyɛ ==
* Dhaka Festival
* Cinemaking International Film Festival
* Kolkata International Film Festival
* Hyderabad Bengali Film Festival
* National Film Awards (Bangladesh)
* Meril Prothom Alo Awards
* Babisas Award
* Ifad Film Club Award
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
7gaqhtpazllelle314dvcq0td41d4au
Hessentag
0
7189
62245
62146
2026-07-05T07:45:47Z
Vision L1
19
62245
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q1615826}}
A '''Hessentag''' (German pronunciation: [ˈhɛsn̩taːk]; English: '''Hesse Day''') e la yuoni zaa tigiri, ka German da maale a Hesse ka o areko Hesse puori tɛɛtɛɛ. A tigiri maŋ fi la daagboli ko a saama, ka ba nimizie e yipɔge dewuluu. A tigiri naŋ e tigiri koŋ kyɛ kɔɔre meŋ a teŋɛ poɔ (Landesfest) a Germany poɔ.
== Locations ==
{| class="wikitable sortable"
!No.
!Year
!Location
!Visitors
!Days
|-
|1
|1961
|Alsfeld
|40,000
|3
|-
|2
|1962
|Michelstadt
|40,000
|3
|-
|3
|1963
|Hanau
|60,000
|3
|-
|4
|1964
|Kassel
|430,000
|3
|-
|5
|1965
|Darmstadt
|350,000
|5
|-
|6
|1966
|Friedberg
|120,000
|3
|-
|7
|1967
|Bad Hersfeld
|150,000
|3
|-
|8
|1968
|Viernheim
|150,000
|3
|-
|9
|1969
|Gießen
|200,000
|3
|-
|10
|1970
|Wiesbaden
|200,000
|3
|-
|11
|1971
|Eschwege
|160,000
|3
|-
|12
|1972
|Marburg
|250,000
|9
|-
|13
|1973
|Pfungstadt
|160,000
|9
|-
|14
|1974
|Fritzlar
|230,000
|9
|-
|15
|1975
|Wetzlar
|370,000
|9
|-
|16
|1976
|Bensheim
|345,000
|9
|-
|17
|1977
|Dreieich
|450,000
|9
|-
|18
|1978
|Hofgeismar
|300,000
|9
|-
|19
|1979
|Friedberg
|350,000
|9
|-
|20
|1980
|Grünberg
|275,000
|9
|-
|21
|1981
|Bürstadt
|300,000
|9
|-
|22
|1982
|Wächtersbach
|300,000
|8
|-
|23
|1983
|Lauterbach
|300,000
|9
|-
|24
|1984
|Lampertheim
|400,000
|9
|-
|25
|1985
|Alsfeld
|400,000
|9
|-
|26
|1986
|Herborn
|350,000
|9
|-
|27
|1987
|Melsungen
|400,000
|9
|-
|28
|1988
|Hofheim
|450,000
|6
|-
|29
|1989
|Frankenberg
|480,000
|9
|-
|30
|1990
|Fulda
|700,000
|10
|-
|31
|1991
|Lorsch
|580,000
|10
|-
|32
|1992
|Wolfhagen
|680,000
|10
|-
|33
|1993
|Lich
|860,000
|10
|-
|34
|1994
|Groß-Gerau
|680,000
|10
|-
|35
|1995
|Schwalmstadt
|760,000
|10
|-
|36
|1996
|Gelnhausen
|660,000
|10
|-
|37
|1997
|Korbach
|700,000
|10
|-
|38
|1998
|Erbach
|520,000
|10
|-
|39
|1999
|Baunatal
|1,060,000
|10
|-
|40
|2000
|Hünfeld
|710,000
|10
|-
|41
|2001
|Dietzenbach
|1,100,000
|10
|-
|42
|2002
|Idstein
|925,000
|10
|-
|43
|2003
|Bad Arolsen
|780,000
|10
|-
|44
|2004
|Heppenheim
|915,000
|10
|-
|45
|2005
|Weilburg
|840,000
|10
|-
|46
|2006
|Hessisch Lichtenau
|580,000
|10
|-
|47
|2007
|Butzbach
|1,100,000
|10
|-
|48
|2008
|Homberg (Efze)
|810,000
|10
|-
|49
|2009
|Langenselbold
|1,000,000
|10
|-
|50
|2010
|Stadtallendorf
|1,100,000
|10
|-
|51
|2011
|Oberursel (Taunus)
|1,400,000
|10
|-
|52
|2012
|Wetzlar
|1,215,000
|10
|-
|53
|2013
|Kassel
|1,830,000
|10
|-
|54
|2014
|Bensheim
|1,325,000
|10
|-
|55
|2015
|Hofgeismar
|750,000
|10
|-
|56
|2016
|Herborn
|940,000
|10
|-
|57
|2017
|Rüsselsheim
|1,400,000
|10
|-
|58
|2018
|Korbach
|845,000
|10
|-
|59
|2019
|Bad Hersfeld
|862,000
|10
|-
|60
|2023
|Pfungstadt
|400,000
|10
|-
|61
|2024
|Fritzlar
|519,000
|10
|}
=== Planned locations ===
{| class="wikitable"
!No.
!Year
!Location
|-
|
|2020
|Bad Vilbel - cancelled due to COVID-19 pandemic
|-
|
|2021
|Fulda - cancelled due to COVID-19 pandemic
|-
|
|2022
|Haiger - cancelled due to COVID-19 pandemic
|-
| align="right" |62
|2025
|Bad Vilbel
|}
==Sommo Yizie==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
90tn84lotuseurx2wmasoohs3tc32es
B3 Biennial of the Moving Image
0
7190
62223
62117
2026-07-05T06:43:28Z
Vision L1
19
62223
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q98106590}}
A '''B3 Biennial of the Moving Image''' (German: ''B3 Biennale des bewegten Bildes'') e la sadeɛ duoro ane sini tigiri a Frankfurt, Germany piɔ. O maŋ taa la sini,saseɛ zu gɔɛloŋdeɛne, ne a VR, AR ane MR ka a international gɔɔre teɛroŋ. A o yelpukyaaraa ko a yuoni ayi tigiri ŋa la ka manne yɛlɛ kyaare a sini ane baabo naŋ be a sellɛ naŋ kpɛ saseɛ poɔ pampana.<ref>https://web.archive.org/web/20211009190213/https://b3biennale.de/en/about-2/about-b3/</ref>
== Dakoroŋ ==
{| class="wikitable"
!Year
!Visitors
!Theme
|-
|2013
|15.000
|Expanded Narration. Das neue Erzählen
|-
|2015
|28.000
|Expanded Senses. Kunst Körper Kommunikation
|-
|2017
|43.000
|On Desire
|-
|2019
|147.000
|Realities
|-
|2020
|Hybrid-Event
|Truths
|-
|2021
|Hybrid-Event
|Identity
|-
|2022
|Hybrid-Event
|Transformation
|}
== B3 BEN Award ==
The winners of the main awards from 2013 to 2020 are:
* Christa Sommerer & Laurent Mignonneau (2022)<ref>https://web.archive.org/web/20230221142707/https://b3biennale.de/en/news/premieres-award-winners-and-a-diverse-film-program</ref>
* Dardenne brothers (2022)<ref>https://web.archive.org/web/20230221142707/https://b3biennale.de/en/news/premieres-award-winners-and-a-diverse-film-program</ref>
* Oliver Stone (2021)<ref>https://web.archive.org/web/20211208180859/https://b3biennale.de/en/news/oliver-stone-receives-b3-ben-award</ref>
* Hito Steyerl (2021)<ref>https://web.archive.org/web/20211028132951/https://usnewswire.org/2021/09/03/b3-biennial-of-the-moving-image-hito-steyerl-receives-b3-ben-award/</ref>
* Willem Dafoe (2020)<ref>https://web.archive.org/web/20220519124943/https://b3biennale.de/de/ben-award/</ref>
* Steve McQueen (2019)<ref>https://web.archive.org/web/20210611140411/https://b3biennale.de/en/about-2/b3-award/b3-ben-award-gewinner-steve-mcqueen-bei-der-preisverleihung1/</ref>
* Jonas Mekas & Ingvild Goetz (2017)
* Brian Eno (2015)
* Laurie Anderson (2013)<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-3-8376-4285-8</ref>
The current categories of the B3 BEN Awards are:
* Lifetime Achievement Award
* Most Influential Artist
* Best Emerging Talent
* Best VR/AR/MR Experience
* Best Immersive and Time Based Art
* Best Feature Film
* Best Short Film
* Best Documentary
As well as the B3 Rotraut Pape Inspiration Award.
== Trailer ==
* B3 2022 Trailer
* B3 2021 Teaser
* B3 2020 Trailer
* B3 2019 Trailer
* B3 2017 Teaser
* B3 2015 Trailer
* B3 2013 Trailer
== '''Sommo yizie''' ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
d0fcpwef7vp7o5hvweaa09buwiteze6
National Cultural Festival
0
7191
62251
62161
2026-07-05T07:56:05Z
Vision L1
19
62251
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q11421126}}
'''The National Cultural Festival''' (国民文化祭, ''Kokuminbunkasai'') (sometimes shortened to ''Kokubunsai'' (国文祭)) e la Japan’s yipɔge tigiri kpoŋ naŋ boɔrɔ ka o ko a Japanese noba vuo ka wane ba yipɔge tɛɛtɛɛ yeleree. Ba pukyaare la yiri yeleree ko noba naŋ poɔ a poɔ ka doro lisiri A yeli ŋa maŋ e la<ref>https://web.archive.org/web/20100409071311/http://okayama-kokubunsai.jp/277/34.html</ref><ref>http://www.sanyo.oni.co.jp/news_s/news/d/2010021723125387/</ref>
== Host prefectures ==
* 1986 - Tokyo (1st Festival)
* 1987 - Kumamoto (2nd)
* 1988 - Hyogo (3rd)
* 1989 - Saitama (4th)
* 1990 - Ehime (5th)
* 1991 - Chiba (6th)
* 1992 - Ishikawa (7th)
* 1993 - Iwate (8th)
* 1994 - Mie (9th)
* 1995 - Tochigi (10th)
* 1996 - Toyama (11th)
* 1997 - Kagawa (12th)
* 1998 - Oita (13th)
* 1999 - Gifu (14th)
* 2000 - Hiroshima (15th)
* 2001 - Gunma (16th)
* 2002 - Tottori (17th)
* 2003 - Yamagata (18th)
* 2004 - Fukuoka (19th)
* 2005 - Fukui (20th)
* 2006 - Yamaguchi (21st)
* 2007 - Tokushima (22nd)
* 2008 - Ibaraki (23rd)
* 2009 - Shizuoka (24th)
* 2010 - Okayama (25th)
* 2024 - Ishikawa
* 2025 - Nagasaki
== Meŋ la nyɛ ==
* Japanese Ministry of Education
* Agency for Cultural Affairs
* The 25th National Cultural Festival Okayama 2010
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
82yiml8ukedqjv9a6386l3j54p13rxo
Magnetic North Theatre Festival
0
7195
62248
62156
2026-07-05T07:50:21Z
Vision L1
19
62248
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q17109085}}
A T '''Magnetic North Theatre Festival''' '''da e''' la yuoni zaa tigiri naŋ maŋ maale deɛne tigiri ane gɔɔloŋ yelmine ne a naŋ yi taa a aa Canada ka Canadian maŋ di. A deɛne tigiri ŋa ne a National gɔɔloŋ<ref>https://web.archive.org/web/20110810055155/http://www.magneticnorthfestival.ca/pages/about/index.html</ref> <ref>http://www.canadiantheatre.com/dict.pl?term=Magnetic%20North%20Theatre%20Festival</ref>maŋ laŋ la taa a maale a tigiri ŋa. A tigiri da maŋ di la Ottawa yuomo ayi zaa poɔ, kyɛ ka o maŋ la di a Canadian tembɛrɛ a yuomo mine poɔ<ref name=":0">https://web.archive.org/web/20120323130606/http://canadaartsconnect.com/magazine/2011/05/magnetic-north-returns-to-ottawa-for-2011/</ref><ref>https://www.straight.com/article-138257/magnetic-north-revealed</ref>. Tenne mine naŋ da di a tigiri ŋa la Edmonton, St. John's ane Vancouver.<ref>https://web.archive.org/web/20110827100929/http://www.magneticnorthfestival.ca/pages/past-future.html</ref> A tigiri ba maŋ di sini maale ba yoŋ ane deɛne kyɛ ba maŋ taa la zannoo ane yelyaga yelebo ko sakubiiri na naŋ zanne deɛne ane tontoneba. <ref name=":0" />
== Tigiri ziiri ==
Ba.maŋ leɛrɛ la ne Ottawa yuoni ayi zaa poɔ,a eMagnetic North Theatre Festival da di a tenne ama naŋ tu:
* '''2003''' Ottawa, Ontario
* '''2004''' Edmonton, Alberta
* '''2005''' Ottawa, Ontario
* '''2006''' St. John's, Newfoundland and Labrador
* '''2007''' Ottawa, Ontario
* '''2008''' Vancouver, B.C.
* '''2009''' Ottawa, Ontario
* '''2010''' Kitchener and Waterloo, Ontario
* '''2011''' Ottawa, Ontario
* '''2012''' Calgary, Alberta
* '''2013''' Ottawa, Ontario
* '''2014''' Halifax, Nova Scotia
* '''2015''' Ottawa, Ontario
* '''2016''' Whitehorse, Yukon
* '''2017''' Ottawa, Ontario (Cancelled)
* '''2019''' Vancouver, British Columbia
== Artistic directors & Executive Directors ==
* Mary Vingoe AD (2002-2007) & Barbara Howatt ED
* Ken Cameron (2007-2010) & Ann Connors ED
* Ann Connors (2010-2012, as artistic executive director)
* Brenda Leadlay (2012-2016, as artistic executive director)
* Brendan Healy (2016)
== Industry Series and Encounters Series Associates & Curators ==
* Ann-Marie Kerr
* Sherrie Johnson
* Naomi Campbell
* Kris Nelson
* Marcus Youssef
* Robert Chafe
* Dustin Scott Harvey
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
pw32dun8djg4rvj2rrajp55zbq8ohhl
Ciclope Festival
0
7196
62230
62131
2026-07-05T06:56:31Z
Vision L1
19
62230
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q140245544}}
'''A CICLOPECICLOPE Festival''' (meŋ ba naŋ boɔlɔ '''CICLOPE Festival and Awards''') e la international tigiri ane kyɔɔtaare naŋ maŋ wulu nuure gɔɔloŋ, yiele sini saseɛ yiele maaloo ane sini ŋmaara.<ref name=":0">https://lbbonline.com/news/CICLOPE-Awards-Announces-2025-Shortlist</ref><ref>https://www.creativereview.co.uk/ciclope-festival-2014/</ref>
CICLOPE Francisco Condorelli da piili o a yuoni 2010<ref>https://www.chosun.com/english/kpop-culture-en/2025/10/10/XFD6QEMB3RH6XMHYWOJ5TEFA54/</ref> a Buenos Aires poɔ.<ref name=":1">https://www.horizont.net/agenturen/nachrichten/Ciclope-Craft-Festival-feiert-im-November-Premiere-in-Berlin-117200</ref> A tigiri piiluu dɛndɛnsoba da di la a Berlin poɔ a November 2013 a Kino International.<ref name=":1" /> O da taa la kyɔɔtaare, wulibo,yelkaŋa zannoo,yelyaga zannoo<ref name=":1" />. A ŋaa tɔ Craften meŋ da e la Amsterdam a youni na piiluu.<ref name=":1" /> A tigiri baa la yageroŋ poɔ ka tenne gyamaa maŋ poɔ. <ref>https://lbbonline.com/news/francisco-condorelli-ai-craft-production-ciclope</ref>
A CICLOPE tigiri dɛndɛnsoba da di la October kyuu a Berlin poɔ<ref name=":2">https://filmmakersworld.net/ciclope-festival-2025/</ref><ref>https://telaviva.com.br/01/11/2023/filmbrazil-marca-presenca-no-ciclope-festival-2023/</ref><ref>https://vgtimes.ru/gaming-news/135347-treyler-vedmaka-4-poluchil-nagradu-ciclope-awards-kak-luchshiy-animacionnyy-rolik-dlya-igr.html</ref>. A ziiri meŋɛ ba maŋ di a tigiri ŋa la Universitat der Kunste Berlin<ref>https://campaignbrief.com/ciclope-apac-awards-2025-revolver-director-jeff-low-score-grand-prix-for-telstra-better-on-a-better-network-via-bear-meets-eagle-on-fire-with-61-scoundrel-named-production-company-of-the-year/</ref> ane a t Haus der Kulturen der Welt<ref name=":2" />. A tigiri maŋ di la bebie gyamaa ka noba manne yɛlɛ, kyɛ la pɔŋ noba meŋ a baŋ taa<ref name=":2" />.<ref>https://campaigngermany.de/news/beitrag/1602-state-of-the-art-produktion-hornbach-drama-begeistert-die-ciclope-jury.html</ref> Noba naŋ da yeli yɛlɛ a tigiri zie da Spike Lee, Paul Rogers, David Droga, and Sir John Hegarty.<ref name=":2" />
A CICLOPE kyɔɔtaare da pɔŋ eŋ la zagere poɔ : CICLOPE nuuri gɔɔloŋ, CICLOPE yeŋ , ane CICLOPE nimipɛle.<ref name=":0" /> A tigiri maŋ sage de la noba ka tere kyɔɔtaare ziiri ka a 44 categories, a lanne yieluŋ meŋɛ, nɔkpeɛne ŋmɛ nyɔvore yɛlɛ nyaabo lɛ na ba naŋ baŋ maale AI maaleba<ref name=":0" />.<ref>https://campaignbrief.com/ciclope-2025-revolver-finch-bmeof-scoundrel-exit-films-photoplay-among-the-aussie-finalists/</ref> Toma na baŋ kpɛŋ la a leɛ e bonkɔɔraa, yiele sini saseɛ poɔ maaloo<ref name=":0" />.<ref>https://campaignbrief.com/revolvers-pip-smart-bear-meets-eagle-on-fires-micah-walker-and-aussie-expat-director-nick-ball-selected-for-2025-ciclope-awards-executive-jury/</ref><ref>https://timesofindia.indiatimes.com/entertainment/k-pop/music/news/illit-captures-silver-at-german-awards-for-little-monster-music-video/articleshow/124480535.cms</ref>
Kyɔɔtaare ba naŋ maŋ tere a gyaagere maŋ kaa la soŋ ka a mine sini maale enneba, sini maaleba<ref name=":0" />,<ref>https://www.adobomagazine.com/advertising-awards/ciclope-latino-2026-unveils-winners-and-grand-prix-honorees/</ref> <ref>https://clubedecriacao.com.br/ultimas/ciclope-2025/</ref>. A noba naŋ nyɛ a zunuo ba maŋ moɔle ba la Berlin poɔ kyɔɔtaare mine teseŋ sini maale tontonziiri a yuoni poɔ ane sini maala a yuoni poɔ meŋ maŋ di la ba kyɔɔtaare<ref>https://www.davidreviews.com/News/Ciclope_2025_The_Awards/</ref>. A 2025 tigiri a CICLOPE kyɔɔtaare nyɛ 1,800 noba naŋ yi tenne 39.<ref name=":0" />
Noba naŋ nyɛ zunuo mine la David Fincher,<ref name=":2" /> Jay-Z,<ref>https://lbbonline.com/news/ciclope-announces-2017-winners</ref> ane RM.<ref>https://www.pinkvilla.com/entertainment/bts-rms-lost-music-video-lifts-2-gold-and-2-bronze-trophies-at-2024-ciclope-international-festival-of-craft-1353121</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
1oamswkxrnaae4wkwb4rt3x2lcdixde
Deutsches Turn- und Sportfest 1938
0
7198
62234
62134
2026-07-05T07:33:28Z
Vision L1
19
62234
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q16973626}}
A '''Deutsches Turn- und Sportfest''' ('German Gym ane Sports Celebration') da la a kɔɔdeɛne tigiri kpoŋ ka a Nationalsozialistischer Reichsbund für Leibesübungen, a kɔɔdɛne gɔbenenti baŋ kaara Reich ata soba a da maale. O da di la Breslau (pampana Wrocław) a tenkpoŋ kaŋa a Silesia, pampana o maŋ di la Poland. A tigiri da di la a 23–31 July 1938 a ''Hermann-Göring-Stadion'' naŋ e a tenkpoŋ (o naŋ da e a Silesian Arena, pamana a Olympic Stadium yageroŋ.)
== Results ==
A noba naŋ nyɛ zunuo da Gau Ostmark (Austria).
'''Baaraa'''
30 July 1938 Breslau / Ostmark - Niedersachsen 4-1
'''Third place Play-off'''
30 July 1938 Breslau / Südwest (1) - Württemberg 5-0
'''Semifinals'''
28 July 1938 Breslau / Ostmark - Württemberg 2-0
28 July 1938 Breslau / Niedersachsen - Südwest 4-1
'''Final''' (Consolation tournament)
30 July 1938 Breslau / Sachsen - Mittelrhein 1-0
'''Semifinals''' (Consolation tournament)
29 July 1938 Breslau / Sachsen - Bavaria 2-1
29 July 1938 Breslau / Mittelrhein - Westphalia 2-1
'''Quarter-finals''' (Consolation tournament)
28 July 1938 Breslau / Sachsen - Brandenburg 2-1
28 July 1938 Breslau / Mittelrhein - Baden 5-2
28 July 1938 Breslau / Silesia - Bavaria 1-2
28 July 1938 Breslau / Westphalia - Mitte (2) 4-2
'''Preliminary round''' (Consolation tournament)
26 July 1938 Münsterberg / East Prussia - Sachsen 0-2
26 July 1938 Breslau / Mittelrhein - Pommern 6-0
26 July 1938 Brieg / Bavaria - Niederrhein 5-4
26 July 1938 Breslau / Westphalia - Nordmark (3) 4-2
'''Quarter-finals'''
26 July 1938 Breslau / Silesia - Ostmark 2-8
26 July 1938 Breslau / Niedersachsen - Brandenburg 3-1
26 July 1938 Breslau / Württemberg - Mitte 5-1
26 July 1938 Breslau / Südwest - Baden 4-3
'''Eight-finals'''
24 July 1938 Ratibor / Ostmark - Mittelrhein 3-0
24 July 1938 Liegnitz / Niedersachsen - Sachsen 2-0
24 July 1938 Neisse / Württemberg - Westphalia 3-0
24 July 1938 Waldenburg / Südwest - Bavaria 4-1
24 July 1938 Beuthen / Silesia - Pommern 6-4
24 July 1938 Frankfurt/O. / Brandenburg - East Prussia 3-0
24 July 1938 Görlitz / Mitte - Nordmark (3) 1-0 [aet]
24 July 1938 Schweidnitz / Baden - Niederrhein 4-3
'''Preliminary round'''
17 Jul 1938 Weimar / Sachsen - Hessen 4-3
''(1) - Palatinate and Saarland. - (2) Thuringia, Anhalt and the Province of Saxony. - (3) Schleswig-Holstein, Hamburg and Mecklenburg''
== Meŋ la nyɛ ==
* Nationalsozialistischer Reichsbund für Leibesübungen
* Lebensraum
* Causes of World War II
== Notes and references ==
* Eyewitness account of the time in Breslau
* Information on sailing events (de)
* Polish-German-English site on Wroclaw
== Nimitɔɔre kannoo ==
Both of these books are propaganda material on the Nazi sports event in Breslau.
* Werner Gärtner, ''Volk in Leibesübungen. Deutsches Turn- und Sportfest, Breslau 1938.'' Published on behalf of the Reichssportführer Hans von Tschammer und Osten. Wilhelm Limpert Verlag, Berlin 1938.
* Heinrich Hoffmann, ''Hitler bei dem Deutschen Turn- und Sportfest in Breslau 1938.'' Verlag Heinrich Hoffmann, Munich 1938.
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
cfk494h2h2646es3zvud1g0zyzmnx2v
Biikebrennen
0
7199
62226
62121
2026-07-05T06:50:53Z
Vision L1
19
62226
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q20673}}
'''ABiikebrennen''' ( ka o muni la "bonfires" Northern Low Saxon poɔ), '''Biikebrånen''' ( North Frisian poɔ) bee '''Pers Awten''' (ka o muni la "Saint Peter's Eve" South Jutish poɔ) e la yuoni zaa vuukpoŋ tensogo tigiri naŋ maŋ di a 21 February a North Frisian poɔ, German teŋɛ ko a Schleswig-Holstein ane a Southern Jutland a Denmark poɔ.<ref>https://ju-nf.de/dat-biikebranen-oenj-nordfraschloenj/</ref>
A Biikebrennen yiibo zie ba tuo kyaane kyɛ a tigiri piiluu yi la pagan wagere na. A o muni kyillee la wagere mine poɔ. A tigiri saga a 17th ane 18th dakoroŋ na, a tigiri da e la soma naŋ be a mani poɔ deme tigiri naŋ maŋ nyɔgerɔ zoma. A yeltuuri maŋ kyilli la zie la zie zaa poɔ a tigiri ŋa naŋ dire. A Biikebrennen, a kyɛrɛɛ fee North Frisian teŋɛ, ane kɔrebo gyamaa, maŋ nyige ba meŋɛ vuu, ka ba boɔlɔ a ''biike'', ka ŋmenaa wa puri fee ka ba ko saseɛ baɛbaɛ.<ref>https://www.deutschland.de/en/topic/culture/town-country/discover-de-biikebrennen-in-north-frisia</ref><ref>https://web.archive.org/web/20181223212423/https://www.sh-tourismus.de/en/activity/biikebrennen</ref>
== Meŋ la nyŋ ==
* Up Helly Aa (vuu tigiri naŋ maŋ di yuoni zaa a Shetland Islands poɔ)
* Burgbrennen (yipɔge yeltuuri mine a Luxembourg poɔ)
* Funkenfeuer (yipɔge yeltuuri mine a Swabian-Alemannic poɔ)
* Feuerrad ( yipɔge yeltuuri mine a Westphalia, Hesse, Bavaria, Switzerland poɔ)
* Hüttenbrennen ( yipɔge yeltuuri mine Eifel poɔ)
* Osterfeuer (yipɔge yeltuuri mine a Easter poɔ)
* Sechseläuten ( yipɔge yeltuuri mine Swiss yipɔge a Zürich poɔ)
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
7vfy18rzb5dlej4oa4njnpfuhaldet4
Ariadna's Thread
0
7200
62222
62116
2026-07-05T06:41:50Z
Vision L1
19
62222
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q85821544}}
A '''Ariadna's Thread''' (Russian: Нить Ариадны) e la international tigiri gɔɔloŋ a ko noba naŋ daa yanyaare baaloŋ naŋ maŋ di a Moscow, Russia poɔ a yi a yioni 2010<ref>https://duma.mos.ru/ru/37/news/novosti/nit-ariadnyi-ukazyivaet-put-k-vostrebovannosti</ref><ref>https://tass.ru/obschestvo/1561114</ref><ref>https://kino.rambler.ru/other/40481407-festival-nit-ariadny-poluchil-prezidentskiy-grant-v-razmere-14-2-mln-rub/</ref><ref>https://vm.ru/culture/566436-festival-nit-ariadny-poluchil-prezidentskij-grant</ref>. A tigiri meŋ maŋ poɔ la scientific ane eebo yelyaga zannoo. A ziiri ba naŋ maŋ di a tigiri ŋa la : Yermolova Theater, sini yiri, Central yiri ko Scientists ko Russian Academy of Sciences, State Museum ko gɔɔloŋ A. Pushkin, Department of personal collections and the Museyon Center for Aesthetic Education of Children and Youth, Moscow Academic Art Lyceum ko a Russian gɔɔloŋ sakuuri, Scientific ane ebbo zie ko a bibiiri yanyaare ane baapaaleba yanyaare, ane deɛne zie ka A. Dzhigarkhanyan kaabo wagere na, kyuu deɛne.<ref>https://rg.ru/2014/11/12/festival-site.html</ref>
== Yeleree ==
Noba maŋ maŋ poɔ a yɛlɛ ama poɔ, ba maŋ iri ba la ziiri ayɔpo: deɛne, yipɔge, enfuoni ŋmaabo,sini, gɔɔloŋ ane duori terebo.<ref>https://www.mos.ru/news/item/47717073/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20200220003504/http://www.klubpsihiatrov.ru/ru/festival5/about</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
6ps78a3ovpzywsscjs9221gudcrdioz
Dhaka Lit Fest
0
7201
62236
62136
2026-07-05T07:35:36Z
Vision L1
19
62236
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q16977968}}
'''Dhaka Lit Fest''' ( ba.naŋ baŋ ne o meŋ ka '''Dhaka Literary Festival''' bee '''DLF''') e la yuoni zaa yipɔge tigiri naŋ maŋ di a Dhaka, Bangladesh poɔ. A yi a yuoni 2012, o maŋ di la yuoni zaa a November poɔ a Bangla Academy teŋɛ poɔ ka o maŋ di bebie ata, ane naasaale kɔkɔre.
== Dakoroŋ ==
Dhaka Lit Fest da piili la a Hay tigiri Dhaka ane sommo yi a British Council Dhaka zie a yuoni 2011 poɔ.
A yuoni 2015, o naŋ taa maale ennebe bata, Sadaf Saaz, Ahsan Akbar ane Kazi Anis Ahmed, leɛ maale la a tigiri yuori ka "Dhaka Lit Fest" ka ba na leɛ teɛre ba sagebo ka ba na zɛge la Dhaka, ane Bangladeshi yelbaŋyizie ane a yipɔge ko a tendaazaa.<ref name=":0">https://web.archive.org/web/20180526112649/http://www.dhakalitfest.com/story.html</ref><ref name=":1">http://www.thedailystar.net/star-weekend/spotlight/dhaka-lit-fest-the-gathering-literary-minds-178393</ref>
A yi a July 2016 Dhaka naŋ da nyɛ zɔɔre tigiri tenne 19 la da ba la sage ka lanne ba di a tigiri.<ref name=":2">http://www.thedailystar.net/star-weekend/spotlight/dhaka-lit-fest-the-gathering-literary-minds-178393</ref> Ane a lɛ zaa a noba naŋ di la tigiri naŋ wulu ka Bangladesh na baŋ naŋ di a international yipɔge tigiri a nimipɛle zie nig<ref name=":3">https://kenanmalik.com/2019/11/02/the-importance-of-a-lit-fest-in-dhaka/</ref>ɛ.Casey Quackenbush da sɛge "Bangladesh, ka be la ka meŋɛ faabo ka duori terebe la ka nimie da boɔrɔ ne zɔɔre, a Dhaka yelbanyizie tigiri paa leɛ waa la.meŋɛ faabo zɔɔzɔɔ bone.<ref>https://www.dhakatribune.com/magazine/arts-letters/2016/09/05/dhaka-lit-fest-2016/</ref> A yuoni na, a yelzu sɛgerɛ da la V. S. Naipaul.<ref>https://www.thedailystar.net/literature/dhaka-lit-fest-2016-vs-naipaul-raises-the-curtains-1316218</ref>
A yuoni 2017, Dhaka Lit Fest da iri la ka ba maale a kyɔɔtaare a DSC kyɔɔtaare ko a South Asian yelbanyizie<ref>https://timesofindia.indiatimes.com/business/india-business/2017-dsc-prize-winner-to-be-announced-at-dhaka-lit-fest/articleshow/59201732.cms</ref>. A neɛ naŋ nyɛ a zunuo da la Anuk Arudpragasam ko o selloo ŋa o naŋ sɛge;"The Story of a Brief Marriage.<ref>https://web.archive.org/web/20171215000913/http://dscprize.com/2017/11/18/anuk-arudpragasam-wins-dsc-prize-south-asian-literature-2017/</ref>
== Organizers ==
A tigiri Bangladeshi naŋ sɛge Sadaf Saaz, Tahmima Anam, Ahsan Akbar ane Kazi Anis Ahmed la maale o ka o e Hay tigiri Dhaka.<ref name=":1" /> A yuoni 2015, noba naŋ da maale a tigiri ŋa la Sadaf Saaz (kyɛ meŋ la sini maala), Ahsan Akbar ane Kazi Anis Ahmed.<ref name=":0" />
== Saama ==
Saama naŋ yi tenne kyɛ wa a tigiri ŋa la V. S. Naipul, Amitav Ghosh, Abdulrazak Gurnah, Adunis, Shashi Tharoor, William Dalrymple (historian), Tilda Swinton, Marcel Theroux, Lionel Shriver, Shirshendu Mukhopadhyay, Mohammed Hanif, Nandita Das, Monica Ali, HM Naqvi, Tishani Doshi, Swapnamoy Chakraborty, James Meek (sɛgerɛ ), Jude Kelly, ane Jon Snow (duori terɛ), ane ba mine kaŋa.
Bangladeshi sããtegerɛ mine la: Asaduzzaman Noor, Syed Manzoorul Islam, Imdadul Haq Milan, Kaiser Haq, Selina Hossain, Aly Zaker, Shaheen Akhtar, Nishat Majumdar, Raja Devasish Roy, ane Muktasree Chakmaamong, ane ba mine kaŋa.
== Tuuri deebo ==
DLF ba poge o la a yiri ane a tendaazaa ane o naŋ sage di yipɔge leɛroo, faabo yi meŋɛ yelyaga yelibo poɔ ane ba naŋ maŋ laŋ a Bengali ane a tendaazaa yipɔge<ref name=":2" /><ref>https://theprint.in/opinion/shashi-tharoor-new-bangladesh-holds-on-to-tagores-memory-even-if-its-a-century-old-visit/319593/</ref><ref>https://www.thedailystar.net/shout/what-dhaka-lit-fest-2015-offered-176326</ref><ref>https://www.thedailystar.net/star-weekend/spotlight/dhaka-lit-fest-the-gathering-literary-minds-178393</ref><ref name=":3" />. A noba na naŋ maŋ soŋ ne a libie ba poge ba la yaga ane ba naŋ maŋ vɛŋ ka DLF e weɛlɛ ko neɛzaa ka o baŋ wa.<ref>https://www.newstatesman.com/2016/11/i-m-bangladesh-i-needed-put-few-thousand-miles-between-myself-and-hovel</ref>
Noba mine meŋ naŋ maŋ kaara yeli ka DLF maaleba e la Anglophile bourgeois naŋ e a Western Bangladesh poɔ yaare la a duor ka a vɛŋ ka a tigiri yuori baara ane sɛgebo naasaale kɔkɔre poɔ kyɛ baara ba meŋɛ faabo a Dhaka poɔ<ref>https://web.archive.org/web/20180125141651/http://shampratikdeshkal.com/back-page/2016/11/24/4066</ref><ref>https://arts.bdnews24.com/?p=15695</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180526183013/http://www.bdsfbd.com/%E0%A6%A2%E0%A6%BE%E0%A6%95%E0%A6%BE-%E0%A6%B2%E0%A6%BF%E0%A6%9F-%E0%A6%AB%E0%A7%87%E0%A6%B8%E0%A7%8D%E0%A6%9F/</ref><ref>https://opinion.bdnews24.com/bangla/archives/54577</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180125141651/http://shampratikdeshkal.com/back-page/2016/11/24/4066</ref>. A noɔre ŋa kyɛrebo poɔ a noba naŋ maŋ maale a tigiri ŋa wuli la tɔna naŋ be Bengali-kɔkɔre yelebo poɔ ( ane yiri Bangladeshi kɔkɔrɛɛ<ref>https://en.prothomalo.com/lifestyle/news/204657/Dhaka-Lit-Fest-2019-ends-in-November-drizzle</ref> ) noba naŋ maŋ manne yɛlɛ, yeli ka a waabo naŋ faa e weɛlɛ ane a Bangladeshi yelbanyizie tigiri maaloo ane gbangbali poɔ yiibo zuiŋ<ref>https://web.archive.org/web/20191115000203/https://www.dhakalitfest.com/story</ref>. A noba yelibo ŋa saama naŋ maŋ wa a tigiri zie sagɛɛ la ka duori terebe meŋ sage.<ref>https://www.theguardian.com/commentisfree/2019/nov/10/literary-festivals-not-luxury-bauble-for-middle-classes</ref><ref>https://web.archive.org/web/20190324182052/http://www.daily-sun.com/arcprint/details/185702/Dhaka-Lit-Fest-and-Literary-Concerns/2016-11-21</ref><ref>https://theluxembourgreview.org/2016/04/07/dhaka-literature-festival-2015-an-overview/</ref><ref>http://www.thedailystar.net/star-weekend/spotlight/dhaka-lit-fest-the-gathering-literary-minds-178393</ref><ref>https://web.archive.org/web/20190409132619/http://www.daily-sun.com/printversion/details/269630/Dhaka-Lit-Fest-to-widen-horizon-of-Bangla-literature</ref><ref>https://web.archive.org/web/20201028082337/http://www.bssnews.net/?p=118735</ref><ref>https://web.archive.org/web/20191106182803/http://thedailynewnation.com/news/234887/forums-like-dhaka-lit-fest-give-space-for-people-to-meet-interact.html</ref><ref>https://www.independent.co.uk/arts-entertainment/books/features/dhaka-lit-fest-bangladesh-monica-ali-will-self-a9158641.html</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
p3w6ezj14n1cmjpsyegsf3fi87bf0a1
Eeron Bagany
0
7202
62237
62137
2026-07-05T07:36:54Z
Vision L1
19
62237
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q85758676}}
'''Eeron Bagany''', '''Iron Bagan''',<ref>https://web.archive.org/web/20230201141041/http://vestnikkavkaza.net/news/Ministry-of-Culture-of-the-Republic-The-Iron-Bagan-international-festival-of-the-Ossetian-beer-is-t.html</ref> bee '''Iron Bagany'''<ref>http://cominf.org/en/node/1166524661</ref> e la Ossetian dãã tigiri naŋ maŋ di a yuoni zaa a Northern ane Southern Ossetia poɔ. <ref name=":0">https://www.rbth.com/russian_kitchen/2016/12/07/how-to-make-ossetian-beer_654347</ref>A tigiri maŋ di la bebiyeni ka o na baŋ e Oktoberfest kaŋa.<ref name=":0" /><ref>https://www.rbth.com/russian_kitchen/2016/12/07/how-to-make-ossetian-beer_654347</ref>
== History of Ossetian brewing culture and Ossetian beer ==
Ossetian dãã dɔgebonaŋ baŋ tuuli te ta la a mannoo naŋ wuli ka ba da nyɛ la Nart sagas, naŋ taa sini naŋ wulo lɛ ba naŋ e nyɛ a dãã. <ref name=":0" />A yi a sini na poɔ, warchief nyɛ la nuulee a wɛgaŋ poɔ ka dire hops mine ka o yie daadaa lɛ<ref name=":0" />. A naa de la a hopes kuli ne a te yeli ko o pɔge, matriarch Shatana, bone na naŋ e. O da de la a hopes poɔ ne kyizoŋ,,a paa eŋ kõɔ a dɔge ne a Ossetian dãã dɛndɛnsoba.<ref name=":0" />
beer is "significantly less intoxicating", has no foam, ranges from color dark brown to black, and is brewed without technology. It is traditionally brewed by the "oldest woman in the family".
== Yelerre a tigiri poɔ ==
A tigiri saga,dãã ba naŋ maŋ duŋ a dakoroŋ na a nembɛrɛ maŋ nyɛ a la kaanyɛ a iri a neɛ na naŋ duŋ soŋ.<ref name=":0" />
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
0wi3v92ktw3f1mwiw1ksp8196ldwu9g
Greifswald International Students' Festival
0
7203
62241
62141
2026-07-05T07:41:31Z
Vision L1
19
62241
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q1545490}}
A '''Greifswald International''' '''sakubiiri tigiri''' e la tigiri naŋ maŋ ba maŋ nyɛ tɔna a '''GrIStuF e.V.''' ane naŋ maŋ di a Greifswald teŋɛ poɔ, naŋ be a 200 km a Germany's tenkpoŋ a Berlin a Baltic poɔ.
A tigiri maŋ taa la yeleree ka a mine la: yelzuri yelyaga zannoo, zannoo, yipɔge yɛlɛ, dewulibo, nimipɛle . A yelzu kyaare la polɛtisi, gɔɔloŋ, yipɔge yelzuri
== Organizer: GrIStuF e.V. ==
GrIStuF e.V. e la tigiri naŋ ba taa tɔna ka noba maŋ daa yi a soŋ ''Greifswald International'' ''sakubiiri tigir''. O maŋ la maale la yɛlɛ mine ka mine la bondirii lantaa diibo gbɛɛ buyi yuoni zaa ane a yiri yeleree mine "Fête de la Musique" dayine yuoni zaa poɔ a yi a yuoni 2007.
== Dakoroŋ ==
A ''International Student Week in Ilmenau'' [1], langolk kaŋa ko a enthusiastic sakubiiri lammo dɛndɛnsoba a ''Greifswald International'' ''sakubiiri tigiri'' da di la a yuoni 2002 poɔ.
A ama naŋ tu la a tigiri naŋ di
* 2002: ''Our World - Our Choice''
* 2005: ''Touch the world''
* 2006: ''Project U-Rope: Utopia or reality?''
* 2008: ''Mind a change?''
* 2010: ''Response-Ability''
* 2012: ''FACE to FACE - paving the way for a non-violent society''
* 2014: ''Lost in Consumption - Rethinking Economy''
* 2016: ''Sea: The Future - Discovering the Ocean Current''
* 2018: ''Beyond Borders - Where Are Your Limits?''
* 2020: ''From Ego to Echo - Creating Ideas for Collective Change''
A yuoni 2005 poɔ, a noba da maale la o meŋɛ kyɛ piili nara a tigiri ayisoba. A yelzuri a 2005 tigiri la: Green Globalization, zɔɔre, tenyubo gaabo, baabo, lantaa, yipɔge tɛɛtɛɛ zannoo ane Bioethics. 271 sakubiiri naŋ da yi a tendaazaa da waɛ a yi ba naŋ boɔle ba, naŋ e fee a gaŋ lɛ na ba naŋ da teɛrɛ bonso a noba mine naŋ da poɔ a yi non-EU tenne na taa karataare yelwonni mine.
A yuoni 2006 tigiri ka ba yelnyɔgeraa e ''U-rope: Utopia'' ''bee Reality'', ka sakubiiri yoŋ naŋ yi Europe ka ba da boɔle a yuoni. Gesine Schwan da la a nenkpoŋ a da ko noba na naŋ na poɔ sini ŋmaara. Noba naŋ pare 400 la da poɔ a yuoni 2006 tigiri. A yipɔge yeleree mine la:
* European tensogɔ
* Europeans naŋ pɔŋ taa
* Gɔɔloŋ ane nuure toma kɔɔroo
* Nimipɛle zie gaabo a irigyin poɔ
* Nembɛrɛ yɛlɛ ziŋ yelibo
* Yipɔ kɔkɔre
* Several Concerts
A tigiri naŋ tu da di la 2008 yuoni, ba naŋ ba boɔrɔ ka kyakya bebe ane a yuoni 2007 tigiri IImenau tigiri.
==Sommo Yizie==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
9bnk5iuc04cqjnv56bl8nmkxxhnzssm
Baltai
0
7208
62224
62118
2026-07-05T06:44:49Z
Vision L1
19
62224
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q4852605}}
'''Baltai''' (Mordvin: ''Балта́й'') e la saakonnoo tigiri ka Mordvin noba maŋ di, gbɛɛ yaga a Tatarstan poɔ. A tigiri yuori leɛre ka ''Feast of Honey'' a Tatar kɔkɔre poɔ, naŋ yi a yelbiri ŋa poɔ ''bal'' ka o muni la siiri, ane ''tuy'' ka o meŋ muni la diibo. Baltai maŋ di la a Yɔdaare ka a Whitsunday wa di baare, naŋ maŋ piili a mowing wagere. A tigiri maŋ taa saakonnoo yeleree tɛɛtɛɛ,lanne piroo pegebo, naŋ taa waaloŋ ne ŋmene baroo ane ba yipɔge.
A Baltai tigiri maŋ e la saakonnoo tigiri a ko a Mordvin noba, ka ba leɛ teɛrɛ ba yiibo zie, yipɔge ane lisiri. A tigiri yel-tuoraa ŋa ka a mine na a piroo pegebo ane a seɛgɔlloo, maŋ wuli a Mordvin noba naŋ yi taa ne ŋmene boniri ane ba yipɔge.
Ko naaloŋ a Saratov Oblast, Russia, nyɛ Baltay.
== Meŋ la nyɛ ==
* Sabantuy
* Çük
==Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
* (in Russian) Национальный праздник | Новости администрации за июль 2002 года | Балаково в сети
*
a41y0se1zj5ez5feo3r89inil9kuzes
AngloMockBa
0
7209
62221
62115
2026-07-05T06:41:00Z
Vision L1
19
62221
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q4763690}}
'''AngloMockBa''' e la international/British-Russian gɔɔloŋ, bonsuuri, sini duoro yeŋ, ane yipɔge tigiri naŋ maŋ di a Moscow a yi 1–3 May. O e la a Jewel ko Russia tigiri ayi soba
==Sommo Yizie==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
== External links ==
* AngloMockBa Liberatum Website
* AngloMockBa Red Square PR Website
* AngloMockBa Official Blog
je8r50yygmg7k1uih5nihgmlm4pevhp
Great Kurultáj
0
7210
62240
62140
2026-07-05T07:40:23Z
Vision L1
19
62240
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q664863}}
'''A GreatGreat Kurultáj''', bee '''Kurultáj''', e la saakonnoo tigiri ko a Central Asian donnre tigiri, naŋ maŋ August daagboli dɛndɛnsoba a Bugac, Hungary poɔ. A tigiri yelboɔraa ka tage a nommo naŋ be a Eurasian donne wiri yipɔge ane yipɔge naŋ be a Hungarians ane ba yipɔge taaba, eastern Turkic noba ane Uralic noba. A Kurultáj dɛndɛnsoba da di la a Torgay irigyin a ko Kazakhstan a yuoni 2007 poɔ. Kurultáj e la tigiri ko wiri noba naŋ taa bambo ane noɔ naŋ bebe a wiri zɔɔbo poɔ. Kurultáj kaŋa zaa maŋ taa la wiri kawaare, wiri zɔɔ gantaa, saakonnoo wiri noba maŋ wa are la a peɛlɛ a wulee. A Kurultáj tigiri dɛndɛnsoba da di la a Hungary a yuoni 2008 poɔ.<ref>http://e-history.kz/media/upload/1846/2014/07/01/f88b174f8a3314c68ce6d01a974d6eb0.pdf</ref>
Hungary e la European yoŋ teŋɛ naŋ biŋ a ba yipɔge kokpar deɛne, a kɔɔdɛne deɛne. <ref>https://www.deviantart.com/llmatako/art/KURULTAJ-464343863</ref>
== Background ==
A Kurultáj yiibu zie da yi a donne noba ko a neɛtaa, gaŋ a zaa naaloŋ parɛɛ ka ba wa lantaa ka iri neɛ naŋ na leɛre a Khan zu. A yelbiri "kurultáj" ane o yitaaloŋ a Turkic kɔkɔrɛɛ poɔ leɛroo la "meeting of the tribes". A maŋ e la ane a yiiloŋ a gaŋ a zaa ba naŋ naŋ taa donne ba yipɔge poɔ. Hungarian donne yiiloŋ meŋ maŋ taa la lammo ŋa, a lammo ŋa yuori maŋ pore la a Byzantine ane Arab sɛgere poɔ. A lammo ama zie, yelinimiziiri mine da yɛlee la a gaŋ a zaa a nembɛrɛ maŋ laŋ la taa a manne yɛlɛ sɔgyare yɛlɛ. <ref>http://kurultaj.hu/english/</ref>
=== Turanist ideology ===
A Great Kurultáj e la Turanist tenne demɛ tigiri naŋ maŋ waane lammo a yi a Hungarian ane Turkic noba, a yi a Altaic kɔkɔre yideme na ba naŋ zagerebare. A Great Kurultáj ba da yeli la ba yɛlɛ ka ba leɛ kaa a ba yipɔge yɛlɛ ka lɛ soŋ ka Hungarian yipɔge baara.<ref>https://harpers.org/archive/2019/08/the-call-of-the-drums-hungarian-far-right/</ref><ref>https://www.codastory.com/rewriting-history/kurultaj-turanism-hungary/</ref><ref>https://www.gnxp.com/WordPress/2019/07/19/hungarian-nationalism-and-the-ghosts-of-turan/</ref>
Tenne naŋ poɔ:
# Asia (6): Kazakhstan, Uzbekistan, Kyrgyzstan, Turkmenistan, South Korea, Mongolia
# Europe (7): Azerbaijan, Turkey, Hungary, Estonia, Finland, Bulgaria, Greece
=== Turkic nations and states (22) ===
* Azerbaijan
* Balkar
* Bashkortostan
* Chuvashia
* Crimean Tatars
* Cypriot Turks
* Gagauzia
* Karachay
* Karakalpakstan
* Kazakhstan
* Kyrgyzstan
* Kumykia
* Madjars
* Nogai
* Sakha
* Tatarstan
* Turkey
* Tuva
* Turkmenistan
* Uyghurs
* Turkomans
* Uzbekistan
=== Uralic nations and states (11) ===
* Csangos
* Estonia
* Finland
* Hungary (Host)
* Karelians
* Khanty-Mansi
* Mari El
* Nenets
* Sápmi
* Szekely
* Komi
=== Mongolic nations and states (3) ===
* Buryatia
* Kalmykia
* Mongolia
=== Northeast Caucasian states (3) ===
* Avar
* Chechnya
* Dagestan
=== Northwest Caucasian states (2) ===
* Adygea
* Kabardin
=== Indo-European nations and states (3) ===
* Bulgaria
* Greece
* Hazara
=== Tungusic states (2) ===
* Evenki
* Manchus
=== Others (1) ===
* South Korea<ref>https://kurultaj.hu/2017/09/a-kurultaj-bemutatkozott-az-eurazsiai-altaj-fesztivalon-del-koreaban/</ref>
== Events ==
* 2008: Unknown
* 2013: 9 to 11 August<ref>https://www.kyivpost.com/multimedia/photo/the-kurultaj-festival-takes-place-in-hungary-328266.html</ref>
* 2014: da di la T Bugac a Southern Great Plain irigyin a Hungary poɔ<ref>http://dailynewshungary.com/kurultaj-nomadic-culture-and-tribal-traditions-photo-gallery/</ref>
* 2015: ka Hungarian Turan Foundation da maale ane a Turkish Cooperation sombo ane Coordination Agency (TİKA) a ko a yuori ka Ancestors Day. Noba naŋ are a gɔbenenti gbɛbogriŋ Hungary ane Turkey da poɔ tigiri poɔ. <ref>https://www.dailysabah.com/history/2015/08/18/turkey-hungary-jointly-commemorate-atilla-the-hun</ref>
* 2016: da di la 12 te ta 14 August Bugac poɔ<ref>http://kurultaj.hu/2016/01/a-2016-evi-kurultaj-idopontja-augusztus-12-13-14/</ref>
* 2018: Unknown
* 2020: Cancelled<sup>[''citation needed'']</sup>
* 2022: Culture + music + sports (horse + archery + Guresh)<ref>https://kurultaj.hu/english/?fbclid=IwAR0muFyFqH3ItSSv4faipcWLBH3-NXUCgXYzzztXRefOaAaTTVQY6zbuTWI</ref>
* Medalists:<ref>http://kurultaj.hu/2022/09/kurultaj-2022-hagyomanyorzo-sportversenyek-eredmenyei/?fbclid=IwAR1zx9RjtvIhkZM57o8YyXU4Mjc4Tp_0DpCFmEdM_214b7XDINqTXXJP1ig</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* Altaic language
* Bugac
* Huns
* Jirga
* Pan-Turanism
* Pan Turkism
* World Turks Qurultai
* List of festivals in Asia
* List of festivals in Europe
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
45p0u5zwnas7vhx5ftf1ap0yxcwyc1g
Gion Matsuri
0
7211
62239
62139
2026-07-05T07:39:25Z
Vision L1
19
62239
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q24863898}}
A '''Gion''' '''tigiri''' (祇園祭, ''Gion Matsuri'') e la a tigiri kpoŋ kaŋa ka noba baŋ o yɛlɛ a Japan poɔ, naŋ maŋ di yuoni zaa a July kyuu poɔ a Kyoto poɔ<ref name=":0">https://doi.org/10.1111%2Fj.1548-1425.2009.01135.x</ref>. Tigiri yaga maŋ di la central Kyoto ane a Yasaka Shrine, a tigiri gɔɔrɔ kɔtonne naŋ be a Kyoto's Gion ditirtiki poɔ, la ko o a yuori. O saga na o e la Shinto tigiri, ka o yelboɔraa da ka o maale kyɛ pɛge boma naŋ taa baaloŋ<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Gion_Matsuri#cite_ref-2</ref>. Yɛlɛ yaga maŋ e la a tigiri saga, kyɛ noba baŋ me o la a yi a ''Yamaboko Junkō'' (山鉾巡行) ayi yi be sori zu seɛre naŋ maŋ e a July 17 ane 24.<ref>https://doi.org/10.2307%2F594168</ref>
A tensogɔ ata na zaa maŋ taa la o sori zu yi seɛbo ka ba maŋ boɔle a ka ''yoiyoiyoiyama'' (宵々々山), ''yoiyoiyama'' (宵々山), ane ''yoiyama'' (宵山). A y''oiyama'' tensogɔ, Kyoto's tenne soe maŋ bare la ko sori zu figeloo, ka a dakoroŋ yie na mine naŋ peɛle a sori maŋ yuo la ba dendoɛ ka noba tuuru, ka wulo heirloom e la ba yipɔge ka ba boɔlɔ Folding Screen tigiri (屏風祭り, ''Byōbu Matsuri''). A la waana.meŋ a sori maŋ pa la ne tensogɔ bondikɔɔre ka a mine la ''yakitori'' (barbecued chicken on skewers), ''taiyaki'', ''takoyaki'' (fried octopus balls), ''okonomiyaki'', Japanese yipɔge bonuure, ane bondinuure mine kaŋa.
== Schedule of events ==
* July 2: ''Kujitorishiki'', a lottery to determine the order of floats in the parade, conducted at the municipal assembly hall
* July 7: Shrine visit by ''chigo'' children of ''Ayagasaboko''
* July 10: Lantern parade to welcome ''mikoshi'' (御輿, 'portable shrines')
* July 10: ''Mikoshi arai'', cleansing of ''mikoshi'' with sacred water from the Kamo River
* July 10–13: Building of floats
* July 13 (a.m.): Shrine visit by ''chigo'' children of ''Naginataboko''
* July 13 (p.m.): Shrine visit by ''chigo'' children of Kuse Shrine
* July 14: ''Yoiyoiyoiyama''
* July 15: ''Yoiyoiyama''
* July 16: ''Yoiyama''
* July 16: ''Yoimiya shinshin hono shinji'', art performances
* July 17: Parade of ''yamaboko'' floats
* July 17: Parade of ''mikoshi'' from Yasaka Shrine
* July 18–20: Building of floats
* July 21: ''Yoiyoiyoiyama''
* July 22: ''Yoiyoiyama''
* July 23: ''Yoiyama''
* July 24: Parade of ''yamaboko'' float
* July 24: Parade of ''hanagasa'' (花傘, 'flower parasols')
* July 24: Parade of ''mikoshi'' to Yasaka Shrine
* July 28: ''Mikoshi arai'', cleansing of ''mikoshi'' with sacred water from the Kamo River
* July 31: Closing service at Eki Shrine
=== Hoko sori zu seɛbo ===
* Weight: about 12 tons<ref name=":0" />
* Height: about 27 meters (89 ft)<ref name=":0" />
* Wheel diameter: about 1.9 m (6 ft 3 in)
* Attendants: about 30–40 naŋ ma tagera, gbɛɛyaga dɔba bayi la maŋ mɔnɔ
=== Yama sori zu seɛbo ===
* Weight: 1,200–1,600 kg (2,600–3,500 lb)
* Height: about 6 m (20 ft)
* Attendants: 14–24 noba na tage, bee tuo
== Meŋ la nyɛ ==
* Gion cult
* Japanese festivals
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
iuv22pas0knthdqd2el1aws8uq2b0v7
Helga (call)
0
7213
62244
62145
2026-07-05T07:44:41Z
Vision L1
19
62244
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q1602134}}
Boɔlɔɔ "'''Helga!'''"e la zɔɔbo German lamaale ane tigiri .
== Yeltuuri ==
Ba na baŋ boɔle la neɛ ka Helga<ref>http://www.neon.de/kat/freie_zeit/musik/88151.html</ref>, ka ba mine sage kyɛ maale sagebo langboli.<ref>http://www.faqs.org/faqs/de/music/faq/</ref> Helga e la tot ( Helga kpie la) a zagere a sagebo.<ref>http://www.einslive.de/musik/extras/2011/06/festival_abc.jsp</ref> Yɛlɛ mine meŋ ba naŋ yɛlɛ la yaare kɔdibe, leɛ teɛroŋ bee graffiti. A o yiibu zie a tuo kyaane, ba mine maŋ yeli ka Hurricane seɛ tigiri a Scheeßel poɔ, a tegeroŋ kpeɛŋaa kaŋa ba naŋ boɔlɔ Helga ka da boɔle kyɛ o da ba wa a wagere bogeriŋ<ref>https://web.archive.org/web/20141009010058/http://www.festivalguide.de/derhelga/</ref>. A boɔlɔɔ meŋ da taa la yuori o yizie yuoni zaa German tigiri kyɔɔtaare, ka tonnoɛ ziiri yaga de a tone toma.<ref>http://www.spiegel.de/unispiegel/wunderbar/festival-rituale-oliver-uschmann-ueber-crowdsurfing-und-helga-rufe-a-828387-4.html</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
5n8mcs0lsd0mwmfhlzt6le8tbwnrc3a
Martinisingen
0
7214
62249
62157
2026-07-05T07:51:55Z
Vision L1
19
62249
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q1905629}}
'''''Martinisingen''''' (naŋ boɔle ''Martini-zingen''; muni la "Martin yiele" i.e. "St. Martin yiele") i e la ŋmene puoru nenkɔre kaŋa bonsuuri naŋ be a East Friesland, kyɛ meŋ be a Lüneburg laafeeloŋ ane a Northern ane Eastern Germany ziiri mine. O meŋ la taa la a yuori ka ''Martini'' bee ''Martinssingen'' ane a Low German yuori ko ''Sünnematten'' bee ''Mattenherrn'' (zenɛ maŋ maale eŋ la ka o leɛ e ''Matten Matten Mähren''). ''Martinisingen'' msŋ di la 10 November (lɛ meŋ la ko Catholic ''Martinssingen'' on 11 November) ka noba maŋ nyige ba fentelɛ a gare yiri la yiri zaa a kyeɛrɛ yipɔge yiele.
== Yieluŋ ba naŋ baŋ ==
=== Lanterns (''Laterne'') ===
'''Ich geh mit meiner Laterne'''
: '''Start of the chorus:'''
: ''Ich geh mit meiner Laterne''
: ''und meine Laterne mit mir.''
: ''Da oben leuchten die Sterne''
: ''und unten da leuchten wir.''
: '''Verses'''
: 1. ''Ein Lichtermeer zu Martins Ehr''
: 2. ''Der Martinsmann, der zieht voran''
: 3. ''Wie schön das klingt, wenn jeder singt''
: 4. ''Ein Kuchenduft liegt in der Luft''
: 5. ''Beschenkt uns heut, ihr lieben Leut''
: 6. ''Laternenlicht, verlösch mir nicht!''
: 7. ''Mein Licht ist aus, ich geh nach Haus''
: '''End of the chorus:'''
: '''Laterne, Laterne'''
: ''Laterne, Laterne,''
: ''Sonne, Mond und Sterne,''
: ''brenne auf mein Licht,''
: ''brenne auf mein Licht,''
: ''aber nur meine liebe Laterne nicht.''
== Yizie ==
* Ernst Müller / Griet Voss: ''De Utrooper's kleines Buch von Martini'', ISBN <bdi>3-934370-14-4</bdi> (Broschüre).
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
q7nb1kw2e7aavrx52u5f4x13e043w35
Eurobest European Advertising Festival
0
7234
62238
62138
2026-07-05T07:38:02Z
Vision L1
19
62238
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q5411696}}
Eurobest tigiri ko gɔɔloŋ (ka ba da maŋ boɔle ka European Advertising tigiri ) e la yuoni zaa tigiri naŋ maŋ di a ko noba kyɔɔtaare a yi gɔɔloŋ kyaare ne yelyaga yelibo, ane yɛlɛ naŋ kyaare Europe poɔ.
A tigiri dɛndɛnsoba da di la Stockholm, Sweden poɔ, a December 2008, naŋ be a Eurobest kyɔɔtaare, naŋ da piili a yuoni 1988 poɔ<ref>http://designtaxi.com/article.php?article_id=100501</ref><ref>https://web.archive.org/web/20080926170211/http://www.eaca.be/news/pressdetail.asp?release=147</ref>. O maŋ leɛrɛ gɛrɛ la tenne na a naŋ dire; a yuoni 2009 poɔ, naŋ da di a November a Beurs van Berlage a Amsterdam poɔ, a Netherlands poɔ.<ref>http://designtaxi.com/news/28713/European-Leaders-To-Head-Eurobest-Juries/</ref> A yuoni 2010, o da di a yi 7 ane 8 December a Hamburg, Germany poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20100823025549/http://www.eurobest.com/press/press_releases.cfm?pressid=16</ref>
A yuoni 2011, ba da yeli ka a tigiri na di yuomo ata a Cinema Sao Jorge a Lisbon poɔ. A tigiri ata Eurobest a Lisbon da di la a yi 4–6 December 2013.<ref>https://web.archive.org/web/20130912161831/http://www.campaignbrief.co.uk/2013/07/europes-premier-festival-and-a.html</ref>
A yuoni 2017 poɔ, a tigiri da di la a London, United Kingdom poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20170709102034/http://www.eurobest.com/index.cfm</ref><ref>https://web.archive.org/web/20170709102034/http://www.eurobest.com/index.cfm</ref>
A tigiri Cannes Lions International tigiri ko a gɔɔloŋ, naŋ e a British gane saseɛ poɔ yiibu zie la da maale a tigiri ŋa a yi o naŋ da da da Ascential.
== A kyɔɔtaare ==
O naŋ da 1988, a Eurobest kyɔɔtare da ko noba naŋ taa gɔɔloŋ noba 14 : PR, sini, Print, Outdoor, Direct, Promo & Activation, Media, Interactive, Mobile, Radio, Design, Craft, Integrated and Branded Content & Entertainment.
Yuoni zaa, a toma zaa da gaa la a kyɔɔtaare lambori ka gyaagere ko a Eurobest tigiri da maŋ kaa iri. A maŋ sage iri la noba na naŋ senne ka ba nyɛ a Grand Prix, Gold, Silver ane Bronze kyɔɔtaare.
Noba naŋ nyɛ a zunuoa Eurobest kyɔɔtaare tigiri, na maŋ kpoli a tigiri zu.<ref>https://www.eurobest.com/</ref>
== A tigiri ==
A yi yelyaga zannoo, vuo maŋ bebe a ko noba ka ba manne yɛlɛ kyɛ yele yɛlɛ teɛ noba. A ba maŋ tage la a tendaazaa gɔɔloŋ nembɛrɛ, sɛgerebɛ duori terebɛ, libibiŋ zie tontoneba, sini maale.
A yuoni 2009, noba naŋ yeli yɛlɛ a tigiri zie la Taxi, Crispin Porter + Bogusky, Facebook, Adidas, 180 Amsterdam, Microsoft Advertising, Tribal DDB, Wieden + Kennedy, Glue, Spotify, Leo Burnett, Naked, Hyper Island, AKQA, McDonald's ane Wired.
Kyɛ a 2010, noba naŋ yeli yɛlɛ la Bob Greenberg (R/GA Global nenkpoŋ), Jonathan Harries (Draftfcb Global nenkpoŋ ), James Hilton (AKQA nenkpoŋ ), Linus Karlsson (Mother Executive Creative Director), Filip Nilsson (Forsman & Bodenfors nenkpoŋ ), Marcello Serpa (AlmapBBDO nenkpoŋ) ane Fernando Vega Olmos (JWT kogo zu soba ko Continental Europe ane Latam).<ref>https://web.archive.org/web/20100817052911/http://www.eurobest.com/about/news.cfm</ref>
A yuoni 2012, noba mine naŋ yele yɛlɛl la Niels Shoe Meulman, Bompas & Parr, Sir John Hegarty, Aardman Animation's Peter Lord ane Martin Green, a nenkpoŋ ko a London yuoni 2012 poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20130921192412/http://www.eurobest.com/plus/photos/index.cfm</ref>
== Baapaaleba gɔɔloŋ kyakya ==
A baapaaleba gɔɔloŋ kyakya da ko la baapaaleba vuo ane a duoro demɛ gɔɔloŋ ( noba da ba ta yuomo 28) naŋ yi a irigyin ka ba wuli ba gɔɔloŋ.
Lagboli naŋ e bayi bee banaare maŋ taa aware 48 ka maale duori ŋmɛyaaroo tontonzie ko noba ka tɔnɔ ba kyɛbe.
== Editions ==
2008 Stockholm
2009 Amsterdam
2010 Hamburg
2011 Lisbon
2012 Lisbon
2013 Lisbon
2014 Helsinki
2015 Antwerp
2016 Rome
2017 London
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
mjt3vt42cxx5lh91s4ivp0syajd9zsa
Hanover Schützenfest
0
7235
62243
62143
2026-07-05T07:43:32Z
Vision L1
19
62243
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q1711312}}
A '''Hanover Marksmen's''' '''tigiri''' (German: ''Schützenfest Hannover'') a Hanover, Lower Saxony poɔ e la a tigiri kpoŋ kaŋa a tendaazaa<ref>https://www.ndr.de/nachrichten/niedersachsen/hannover_weser-leinegebiet/Schuetzenausmarsch-in-Hannover-160000-Menschen-an-der-Strecke,schuetzenfest1358.html</ref> poɔ. O piili la a yuoni 1529 poɔ ( yuomo 497 naŋ pare ), a tigiri maŋ di la dayeni yuoni zaa poɔ. A tigiri leɛ teɛroŋ maŋ taa la yeleree gyamaa a lane wiri 250 zɔɔbo, a ane beer bɛrɛ anuu zɔɔre.
A tigiri vuuni maŋ e la 12-kilometre-long (7.5 mi) noba naŋ pɔge ba nine a are ka noba naŋ maŋ poɔ a ta 10,000 noba naŋ yi Germany ane a tendaazaa ka noba naŋ maŋ pɔŋ ba nine ta 5,000 marksmen, ka a kyakya meŋ maŋ ta 100 ane nimipɛle zie ka wagons naŋ 60 meŋ maŋ poɔ. O e la a tigiri kpoŋ a Europe poɔ, kaapɔge a tendaazaa meŋ. Noba naŋ 1.5 miliyɔɔ la maŋ gaa a a tigiri ŋa zie yuoni zaa, A tigiri tɔɔre zie ne a yeleree ta la 60-metre-wogi (200 ft) Steiger Ferris Wheel, naŋ na baŋ di noba naŋ ta 420 o 42 ziŋ zie o poɔ.
== Meŋ la nyɛ ==
* Oktoberfest Hanover — second largest Oktoberfest in the world, with around 160 rides and inns, two large beer tents and around 1 million visitors each year
* Hanover also hosts one of the two largest Spring Festivals in Europe with around 160 rides and inns, 2 large beer tents and around 1 million visitors each year.
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
7f3xf3mtt324vbhehmk5x92r0bp2qkg
Kamyshin Watermelon Festival
0
7236
62246
62150
2026-07-05T07:47:22Z
Vision L1
19
62246
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q4211938}}
A '''Kamyshin Watermelon''' '''tigiri''' (Russian: Камышинский арбузный фестиваль) e la yuoni zaa Russian nimipɛle tigiri naŋ maŋ di Kamyshin teŋɛ a Volgograd Oblast poɔ. O naŋ yi ne a Moscow teŋɛ bebiri tigiri, a tigiri maŋ di la a teŋɛ dogebo bebiri a August kyuu baaraa saga a Watermelons, ka noba baŋ ne o ka o e a teŋɛ watermelon tenkpoŋ. <ref>http://eventsinrussia.com/en/event/20384</ref> <ref>https://www.rbth.com/document/5a2a553f85600a6f9410ddd3/amp</ref>Lamaale, dewulibo ane boma kɔɔroo maŋ be la a tenne zaa poɔ a bebiri na zaa a lane maakyio, ane sori zu seɛbo.
== Dakoroŋ ==
A tigiri bebe a yi a dakoroŋ mannoo na naŋ da e a yuoni 1722 poɔ, be ka Peter naŋ da gaa a teŋɛ a wagere na a Dmitrievsk yuori saga. A o be gaabo poɔ, o gaabo da yi la tɔna yaga o naŋ da wa di a ba teŋɛ wɔɔtamɛlɔ baare.<ref>https://volgaland.volsu.ru/en/object/81</ref> A yuoni 2007 poɔ,a wɔɔtamɛlɔɔ tigiri dɛndɛnsoba, Business System Group ko a tontnoɔre la da maale o a Kamyshinka River a Borodino baa nimitɔɔre. Ka a tigiri tage noba naŋ pare kɔɔ lantaa ane saama a teŋɛ zaa. A yi 2008, a Administration ko a teŋɛ Kamyshin la da maŋ maale a tigiri. Kyakya paaleba ba naŋ la eŋ la kultaa deme a yuoni poɔ, ka ba da piili a kyakya ŋa a yuoni 2017<ref>https://web.archive.org/web/20221205215919/https://arbuzfest.ru/o_festivale/istorija_festivalja.aspx</ref>.<ref>http://www.admkamyshin.info/2011/09/14/itogi-iv-kamyshinskogo-arbuznogo-festivalya-zelo-otmennyj-plod.html</ref><ref>https://web.archive.org/web/20231116222210/http://kamyshinstar.ru/?p=171</ref><ref>https://web.archive.org/web/20140202092000/http://www.volgograd-trv.ru/news.aspx?id=16422</ref>
== Organization ==
A yelnyɔgeraa ko a tigiri maŋ kyille la yuoni zaa, a yi a yelnyɔgeraa poɔ ko a tigiri.<ref>https://web.archive.org/web/20230223124814/https://arbuzfest.ru/o_festivale/predydushhie_festivali.aspx</ref> Nimipɛle noba maŋ poɔ la a Kamyshin Watermelon tigiri. A yi lɛ na noba naŋ maŋanne a yi 20 te ta 30 noba kɔɔ la maŋ gaa a tigiri, ka saama maŋ yi la Saratov, Moscow, Astrakhan, Krasnodar, ane tenne naŋ peɛle ane anaŋ naŋ e tɔbo (Ukraine, Kazakhstan, Germany, France). A saategeroŋ ko a tigiri la Governor ko Volgograd Oblast. A lantaa zie,a wɔɔtamɛlɔɔ arebo maŋ bene, ka noba naŋ ta 4,000 maŋ poɔ ka yaako boma maŋ ta 20 a maŋ wa wuli ba yaako ka noba da. Wɔɔtamɛlɔɔ naŋ baagere 60 ka ba.maŋ di wane a tigiri zie. A neɛ na naŋ maŋ benne a tigiri yelkɔrɔ la yeli ka wɔɔtamɛlɔɔ tegeroŋ da ta la 21.7 kg, ka o na la da nyɛ a a kyɔɔtaare a yuoni 2014 poɔ.<ref>https://dacha.help/frukty-i-yagody/arbuznyy-festival-v-kamyshine-2019</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
qszdm7yeeu5i930an16bl4k7gp68pep
Kirchweih
0
7243
62247
62153
2026-07-05T07:48:41Z
Vision L1
19
62247
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q26260261}}
'''Kirchweih''' '''e la tigiri naŋ e ŋmene puori''' tigiri a German poɔ. O meŋ maŋ la waa tigiri naŋ wolo a ŋmenedie piiluu a misa ane a yipɔge yeltuuri zaa. A tigiri maŋ di la bebiri yinaa a misa gɔɔrɔ yuori soŋ daare bee a bebiri na ba naŋ piili a misa yiri ŋmaabo, ka o maŋ di a daagboli na baaroo poɔ . A yeltuuri maŋ kyilli la a German-kɔkɔeɛɛ a teŋɛ zaa poɔ. Ka o yoe mine la '''''Kirtag''''', '''''Kärwa''''', '''''Kirmes''''' ane '''Kilbi'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-3-7001-3077-2</ref>. A Bavaria piɔ, a Kirchweih noba zaa la maŋ di a tigiri ŋa ka a naa maŋ biŋ a bebiri ŋa -19th dakoroŋ na ka o da e a kɔseɛraa ata a October kyuu poɔ (ba da maali la a yeli ŋa ka o vɛŋ ka ba nimipɛle zie baara kyɛ kɔrɔ a Kirchweih gɔbenenti libie)
A katolikyi soŋ yelmanne poɔ, a Latin gradual, a misa kyɛlɛɛ a tigiri piiluu e la Locus iste, ka maŋ kyɛ yiele a ŋa Anton Bruckner.
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
== Meŋ la nyɛ ==
* Kermesse (festival)
== External links ==
Wikimedia Commons has media related to '''''Kirchweih'''''.
German Wikisource has original text related to this article:
'''Journal von und für Franken (Band 1): ''Das Kirchweihfest'''''
* Das Kirwa-Portal im Internet kirwa.net (in German)
8sktt467cwt9kvzc8drsjdbwc10meji
Cultural festival (Japan)
0
7247
62233
62133
2026-07-05T07:32:23Z
Vision L1
19
62233
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q5193357}}
[[Duoro kɔre:Kanoya High School 2007 Sanseisai 01.jpg|thumb]]
Saaŋkompare Tigiri ( Cultural Tigiri) (文化祭, ''Bunkasai'') be Japan paaloŋ poɔ a maŋ dire yuoni zaa, a tigiri ŋa maŋ di la sakue poɔ a piili bibilii sakue te tɔ yunivenitiri poɔ, a wagere ŋa la ka sakubiiri maŋ wuli gɔɔloŋ na kaŋazaa naŋ taa.<ref>Rohlen, Thomas P. (1983). ''Japan's High Schools''. University of California Press. p. 162. ISBN <bdi>978-0-520-04863-8</bdi>. Retrieved 2009-01-28.</ref> Neɛzaa naŋ boɔrɔ ka o gaa sakuuri omeŋa bee boɔrɔ ka o gaa te nyɛ lɛ sakue poɔ toma naŋ maŋ waa bee a nyɛ lɛ sakue poɔ veɛloŋ naŋ seŋ. Bidɔgereba meŋ naŋ baŋ boɔrɔ la ka ba gaa te nyɛ bone naŋ ba bibirii naŋ erɛ bee boŋ toma la ka ba biiri a erɛ a sakue poɔ. Gbɛɛ yaga a tigiri ŋa e la bone na maŋ you ko neɛzaa, a zuo a zaa gyu hai sakue ane a yunivenitiri poore.
== A Tigiri Tɛgɛ ==
A bɔrefɔ naŋ maŋ boɔle ka (curriculum guidelines) a zannoo begɛ a kyaare ne a Ministry of Education, saaŋkompare yɛlɛ, kyakya ane deɛne yeltarre, Science ane Technology, a ko saaŋkompare tigiri zaa poɔ la a tigiri ŋa diibu yeltuuri bee yelerre poɔ, a yɛlɛ ama zaa e la yeleree naŋ maŋ e bone naŋ e zannoo ka noba zanna bebiri zaa kyɛ naŋ maŋ koro noba eŋyuo.<ref>小学校学習指導要領 第4章 特別活動(Curriculum guideline of Elementary School Chapter 4: Special activity) Archived 2010-10-08 at the Wayback Machine (in Japanese)</ref><ref>中学校学習指導要領 第4章 特別活動(Curriculum guideline of Lower Secondary School Chapter 4: Special activity) Archived 2011-05-20 at the Wayback Machine (in Japanese)</ref><ref>高等学校学習指導要領 第4章 特別活動(Curriculum guideline of High school Chapter 4: Special activity) Archived 2010-07-10 at the Wayback Machine (in Japanese)</ref>
A saakompare tigie ama poɔ la a zannoo yɛlɛ ama poɔ, aseŋ bibipurimu sakue, gyunia hai sakue, ane sinia hai sakue, a maŋ e la bone ba naŋ ko ko a sakubiiri vuo ka ba gaa te bare a. A yuniveniti poɔ, a saaŋkompare tigie ama e la boma naŋ ba poɔ yɛlɛ a sakue wulibu yelnarebinne poɔ. Azuiŋ a wagere ŋa poɔ a yɛlɛ ba maŋ e yelferaa ko karembie zaa ko be a be.
Saakonnoŋ poɔ, sakue gyamaa maŋ di la a tigie ama ka o bɔrefɔ yuori la (cultural Day) a tigiri qa maq di la kakyɛ kyuu beri ata soba poɔ yuoni zaa. Azuiŋ a Japan paaloŋ poɔ, a daare ŋa bee a bebiri ŋa maŋ e la pɛnnoo<ref>"School life 学校生活". ''A Taste of Languages at School (ATLAS)''. University College London. Retrieved 2011-11-02.</ref> bebiri ko a paaloŋ na deme zaa. Gbɛɛ yaga a tigiri ŋa maŋ di la Yɔdaare bee a Podaare bebiri, a mine kaŋa a bebie ama zaa ayi.<ref>"Komaba Festival - Student Support - The University of Tokyo, Komaba". ''www.c.u-tokyo.ac.jp''. Retrieved 2017-09-18.</ref>
== Yuori ==
Saaŋkompare Tigiri ( bunkasai) ane yuniveniti tigie (daigaku-sai) e la yo menne naŋ be a Japan paaloŋ poɔ, yoe mine naŋ be a saaŋkompare tigie a yi sakue poɔ a naŋ be. Aseŋ tigie a yuniveniti naŋ be a Tokyo, Komaba Campus e la ba bore Komaba-sai.
{| class="wikitable"
| valign="top" |Sakuuri
| valign="top" |Bɔrefɔ Yoe
| valign="top" |Japane Yoe
|-
| valign="top" |Nursery School (bilɛɛ sakue)
| valign="top" |Bebiri zaa yelerre
| valign="top" |''Seikatsu-happyō-kai'' (生活発表会)
|-
| valign="top" |Bibilii Sakue
| valign="top" |Bebiri zaa yelerre
| valign="top" |''Seikatsu-happyō-kai'' (生活発表会)
|-
| valign="top" |Elementary
| valign="top" |Bebiri gɔɔloŋ yelerre ane
Zannoo yelerre
| valign="top" |''Gakugei-kai'' (学芸会)
''Gakushū-happyō-kai'' (学習発表会)
|-
| valign="top" |Gyunia hai Sakue
| valign="top" |Saaŋkompare tigie
| valign="top" |''Bunka-sai'' (文化祭)
|-
| valign="top" |Sinia Hai Sakue
| valign="top" |Saaŋkompare tigie
| valign="top" |''Bunka-sai'' (文化祭)
|-
| valign="top" |Yuniveniti
| valign="top" |Yuniveniti Tigie
| valign="top" |''Daigaku-sai'' (大学祭), ''Gakuen-sai'' (学園祭)
|}
Tɛɛtɛɛ
A sakuuri tigie a gyunia hai poɔ ane a sinia hai poɔ maŋ tasoga boɔle la ka gakuensai (学園祭), ''gakuinsai'' (学院祭), bee ''gakkōsai'' (学校祭).
Tontonne
A tigiei ama maŋ di la ka karembiir a zanne yelkaŋa yi a poɔ, kyɛ noba gyamaa maŋ gaa la a tigiri ŋa diibu wagere poɔ, a noba bama maŋ yi zitɛɛtɛɛ a gaa lantaa. Sakubikoreba, a wagere ŋa la ka ba meŋ maŋ de a gaa te nyɛ ba taaba naŋ be a sakuri poɔ. Ba maŋ maale la bondirii ko ba, ane a yi be puoriŋ, a karendire poore. Seɛseɛrebɛ, deɛdeɛnrbɛ, a wagere mine maŋ deɛne la, ba meŋa la maŋ ŋmɛ ba nyaa a bee a mine kaŋa a yi saku-yuobu poore a wa deɛne ko ba, a seŋ a seɛseɛrebɛ, deɛdeɛmɛ, gaŋga ŋmeɛrebɛ ane ba taaba gyamaa.
Saakompare tigiri ŋa diibu yelnyɔgeraa la zaa la ka ba maŋ pɛle noba nimie, kyɛ meŋ naŋ maŋ ko ba vuo a yuoni zaa poɔ ka sakuuri biiri a maŋ nyɛ ba taaba a yi sakuyuo poɔ a nyɛ lɛ ba meŋ nyɔvooroŋ naŋ waa ko ba. A tigiri ŋa diibu yelnyɔgeraa kaŋa la, o maŋ vɛŋ la ka noba gɔɔoŋ a yi gbaŋgbale poɔ, a lɛ yoŋ naane o maŋ vɛŋ la ka tatenne a nyɔgetaa a taa nɔyeni.
== Kaa kyɛ nyɛ ==
Tigie naŋ be a Japan poɔ
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
h34v5xo3ln5jzt2wjbi7ckx0l9y40y5
Bangladesh International Short and Independent Film Festival
0
7249
62225
62119
2026-07-05T06:49:31Z
Vision L1
19
62225
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q125585285}}
A '''Bangladesh International Short and Independent Film Festival''' ('''BISIFF''') e la yuomo ayi tigiri naŋ maŋ di a Dhaka, Bangladesh, ka ba wuli a pampana sini maaloo ane a sommeŋɛ sini maaloo a tendaazaa. A Bangladesh Short Film Forum noba la maŋ maale a tigiri ŋa, ba e la noba naŋ e sino maaleba ane noba naŋ boɔrɔ sini yɛlɛ, ba zaa la.maŋ lantaa a maale a tigiri ŋa. A tigiri maŋ ko la sini maaleba vuo ka ka tuo de sini maane ne ba pɔteɛrɛ kyɛ wuli ba gɔɔloŋ.
== Dakoroŋ ==
O naŋ piili a1988, BISIFF da la a sini tigiri dɛndɛnsoba a South Asia poɔ<ref>https://www.isiff-bd.org/about/</ref>. A o diibo piilaa na nyɛ a tendaazaa sini maaleba a lanne Polish sini.maala Krzysztof Zanussi, ane Indian sini maaleba a ŋa Mrinal Sen, Buddhadeb Dasgupta, Gautam Ghose, ane Aparna Sen. A yuomo naŋ pare, a tigiri nyɛ la noba gyamaa ane o naŋ maŋ ko gɔɔloŋ noba a vuo ka ba manne ba toma ane sellɛ gyamaa. <ref>https://www.thedailystar.net/entertainment/tv-film/news/bangladesh-intl-short-and-independent-film-festival-screen-276-films-100-nations-3778411</ref><ref>https://dutchculture.nl/en/organisation/bangladesh-international-short-and-independent-film-festival</ref><ref>https://www.newagebd.net/post/country/253915/17th-short-film-festival-concludes</ref>
== Tigiri yeleree ==
A bebie anii tigiri naŋ maŋ ziere tɛɛtɛɛ a Dhaka poɔ, a lanne a Central Public Library Auditorium, a National Museum Auditorium, ane a Bangladesh Shilpakala Academy. Sini na ba naŋ maŋ iri ka noba kaa e la sini ŋmaara, yelsɛgebinni sini donne sini, ane sini naŋ maŋ e sommeŋɛ sini.<ref>https://filmfreeway.com/bisiff</ref>
A tigiri meŋ maŋ la taa la tenne mine meŋ yeleree, ane yelzuri mannoo. Yuomo naŋ pare tenne mine di la a sini maaleba tigiri a ŋa Abbas Kiarostami, Kumar Shahani, ane noba naŋ maŋ lantaa maale sini.
== Kyɔɔtaare ==
A yi a tigiri 10th soba, a tigiri da taa la kyakya meŋ zie. Ka a kyɔɔtaare la ama naŋ tu:
* '''Best Fiction'''
* '''Best Documentary'''
* '''NETPAC Jury Award''' – sini soŋ ko a Asia
* '''Tareque Shahriar Best Independent Short''' – kyɔɔtaare ba naŋ maŋ ko Bangladeshi baapaaleba naŋ maala sini.
A noba na na maŋ di akyɔɔtaare, a international juries sini maaleba maŋ iri ba a ko ba yelteɛbo ane zannoo<ref>https://filmfreeway.com/bisiff</ref>.
== Organizers ==
A tigiri a Bangladesh Short Film Forum la maŋ maale a tigiri, o e la lammo kaŋa naŋ ba gɔbenenti lammo naŋ da piili a yuoni 1986 poɔ ka o e sommeŋɛ lammo a Bangladesh poɔ. A tigiri kyaare ne la a Bangladesh sini Center, naŋ e zie ka ba maŋ iri sini, a zanne yɛlɛ kyɛ nyɛ kyɔɔtaare meŋ.
== Noba naŋ maŋ poɔ a tigiri poɔ ==
Noba naŋ maŋ poɔ a tigiri poɔ la:
* Krzysztof Zanussi (Poland)
* Xie Fei (China)
* Garin Nugroho (Indonesia)
* Mrinal Sen, Buddhadeb Dasgupta, Shyam Benegal, Aparna Sen, ane Gautam Ghose (India)
== Meŋ la nyɛ ==
* Dhaka International Film Festival
* Bangladesh Short Film Forum
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
ix2bkdx5ep2tm9uz80jnvoxstr9pwq2
Cranger Kirmes
0
7250
62232
62132
2026-07-05T07:31:28Z
Vision L1
19
62232
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q55325800}}
A '''Cranger Kirmes''' e la nimipɛle tigiri a Germany poɔ, naŋ peɛle a Rhine–Herne Canal a Crange [de] poɔ a Herne teŋɛ maŋ be a Ruhr Region poɔ . O e la a nimipɛle deɛne kpoŋ kaŋa a North Rhine-Westphalia teŋɛ kyɛ la a tigiri kpoŋ ayisoba nimipɛle tigiri Germany poɔ, naŋ deɛ be Munich Oktoberfest pouring. A yuoni 2008 ba da nyɛ 4.7 miliyɔɔ saama.<ref>https://www.derwesten.de/nachrichten/staedte/herne/2008/8/10/news-68201702/detail.html</ref> Ka zie naŋ ta 110,000 yɛloŋ (1,200,000 sq ft)<ref>http://www.wz-newsline.de/?redid=269198</ref> ane 500 yaako yeleree ba maŋ boɔle o la ka a tigiri na naŋ maŋ taa noba tezuo a tendaazaa.
A tigiri maŋ di la yuoni zaa ayi bebie 11a yi Nadaare sɛre a Nudaare bebiri a August poɔ. Saama ba naŋ maŋ nyɛ la Ferris wheels, carousels, roller coasters, ghost trains, carnival games, food stalls, raffles and beer halls and gardens. A Nufaare dɛndɛnsoba, a bebiri na ba naŋ na piili ne a tigiri ane a bebiri na ba naŋ na baare yeleree maŋ piili la gbɛlemɛ10.30 tensogɔ saga.
== Dakoroŋ ==
A yuoni na pɔtee a tigiri naŋ piili ba tuo baŋ. A 15th dakoroŋ, daa ba naŋ maŋ kɔɔre bontanne naŋ peɛle a Emscher la ka ba da maale a Crange poɔ ka ba maŋ di a daa a Saint Lawrence's bebiri , 10 August. Yuomo naŋ pare, seɛseɛrebe, yieloŋ kyeɛrebe ane gɔɔloŋ noba gyamaa ane noba naŋ taa bontanne da poɔ la a yeli ŋa poɔ. A saletu naŋ da wa vɛŋ ka a teŋɛ Ruhr disitrikyi baa ne nensaaleba, a yuoni zaa saama naŋ maŋ gaa a Cranger Kirmes baɛ la ta 4 million pampana<ref>https://web.archive.org/web/20140812204804/http://www.aufcrange.de/ckirmes/geschichte1.htm</ref><ref>http://www.cranger-kirmes.de/crange-info/historie.html</ref>. A bontanne daa a Cranger Kirmes maŋ di la yuoni zaa a Nadaare sɛre ka a fair tigiri. A COVID-19 zuiŋ, a tigiri da ba di a yuoni 2020 poɔ.<ref>https://www.ruhrnachrichten.de/nachrichten/wegen-corona-cranger-kirmes-2020-endgueltig-abgesagt-1517975.html</ref>
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
spz9d1l5q2afrv7mrfe8smbmqblc3lj
Hadaka Matsuri
0
7251
62242
62142
2026-07-05T07:42:27Z
Vision L1
19
62242
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q2616539}}
'''HadakabMatsuri''' (裸祭り, ''<nowiki/>'Naked Festival')'' e la a Japan paaloŋ noba tigiri bee matsuri kaŋa, a tigiri ŋa la ka ba maŋ dire ka fere ka a noba naŋ gaa bee a poɔ a tigiri ŋa diibu poɔ ka ba kaaya suuri bee bonsuuri naŋ e ŋmaara, gbɛɛ yaya a bonsuuri ama la ''fundoshi'' loincloth, a mine kaŋa a naŋ paale happi kuotu, a maŋ kyɛre la feeŋ ka ba na taa pare zagela.<ref name=":0">"Letting It All Hang Out: Japan's Three Great 'Naked Festivals'". ''nippon.com''. 13 December 2024. Retrieved 1 August 2025.</ref>
Pare zagelaa tigiri meŋ bebe, a tigiri ama taaba maŋ di ziiri gyamaa a Japan paaloŋ poɔ yuoni la yuoni zaa, gbɛɛ yaga a tigiri ama maŋ di la Gonseɛ kyuu poɔ bee ka a di Kakyɛ kyuu poɔ.<ref name=":0" />
== Hayama-gomori ==
Hayama-gomori naŋ be a Kuronuma teo pare, a be a Kanezawa ditiri paaloŋ poɔ, Fukushima meŋ maŋ de la bebie ata sɛre kyɛ baŋ di baare, o maŋ piili la a Kakyɛ kyuu biri pie ne ayoɔbo kyɛ maŋ e la tɛɛtɛɛ, a tigiri ŋa diibu maŋ e la bonsɔgelaa banaŋ a yi yuomo tuturi daŋ pare, a wagere ŋa la ka ba maŋ boɔle a ŋmemɛ ka a wa lanne a nensaalba kyɛ vopegiraa a yi noba banaŋ naŋ boɔrɔ ka ba gaa te nyɛ ta-asobi.
A bebie ata ama zaa poɔ, a dɔɔ na maŋ daŋ de weɛŋ a kpɛ a zie na banaŋ maŋ peerɛ nensaaleba seɛ a peɛle a teo la ka ba maŋ peere o seɛ a ko. A yi a zivɛle paala gbeli anuu wagere poɔ bebiri zaa, ba maŋ yagere la ba menne kyɛ de ba menne a eŋ kommaaroŋ poɔ ka a wuli ka ba puori la sɔre ba bomboɔre a yire ne a teo zie; a koro ba menne, a koro ba zɔminne, ane ba yideme noba. A wagere ŋa poɔ, a ba bondirii maŋ e la ba saaŋkompare bondimaale yoŋ ba naŋ kɔ de aseŋ, hakusai cabbage ane daikon radish, a pãã poɔ ne mui peɛlaa banaŋ buri ne ko soŋ.
A zisoɔre danweɛŋ soba, a noba banaŋ naŋ poɔ maŋ su gbeŋ bonsuuri, a te maale a bɔgere, a boɔle a ŋmene ka o soŋ ka ba toɔ kɔ nyɛ mui gyamaa a yuoni na poɔ. Gaŋgaa la ka ba maŋ ŋmeɛrɛ ka a leɛ bee are ko saa tannoo ane a zansugiri kuobu, a noba bama na maŋ poɔ a yeltuura ŋa poɔ maŋ ŋmaa la viiri kyɛ puoro a sɔrɔ ba yelboɔre a saa poɔ. A yi a ŋaa puoriŋ, ba maŋ te laŋ la taa a bɔgere zu a kono “Yoisa!” a na leɛre a wɛ-wiri zu. Ba pãã maŋ de la tatami mats a bare ne koɔ sɛre ka baŋ piili a mui sɛlloo borebo kyɛ pãã yiele yieluŋ kyɛ tona. A bɔger bee a tigiri ŋa yelyuura maŋ baare ne la puoru ka ŋmene soŋ ka ba mui koɔbo a yi nimiri a yuoni na poɔ.
A bebie ayi soba, ba maŋ tɔ la mui a de maale ne sɛnsɛ a ko ŋmemɛ. A die kaŋ poɔ, a nembɛrɛ maŋ nyɔge la zɛvaare a leɛ ka dɔɔ ne pɔge ka ba de maale ne bɔgere a ko a ŋmemɛ.
A bebie ata soba, a yi gbeli ata kyɛ gɛrɛ te tɔ biguo saŋa, a yama-gake maŋ piili la. A noba banaŋ naŋ maŋ poɔ a tigiri ŋa poɔ maŋ su la tenugui (hand towel) kyɛ ka ba zuri a pɔge ne pɛne pelaa a waa ŋa a teo na, a ŋaa puori ba maŋ boɔle a tanne zaa. Kyɛ pãã are a teo niŋe kyɛ kyɛle woŋ a gbeleme na ŋmeɛrɛ a na pɛge ba sukyiri. A noriwara (saaŋkompare gbandiruu) onaŋ maŋ taa a ŋmemɛ a na toɔ yeli lɛ zie naŋ na waa bee a koɔbo ba naŋ koɔrɔ ka ba na nyɛ la bondirii bee ka ba koŋ nyɛ.
== Konomiya ==
[[Duoro kɔre:Konomiya Hadaka Matsuri - 8.jpg|thumb|
{| class="wikitable"
!Observed by
|Japan
|-
!Type
|Religious
|-
!Date
|twelfth day of the first month of the Chinese calendar
|-
!2025 date
|Gonseɛ kyuu beri pie
|-
!2026 date
|Toloŋ kyuu beri dɛndɛŋ soba
|-
!2027 date
|Gonseɛ kyuu beri pie ne anii
|-
!2028 date
|Gonseɛ kyuu beri ayɔpoi
|-
!Frequency
|yuoni zaa
|}
]]
Hadaka Matsuris e la a tigiri koraa naŋ e kpoŋ a Owari Okunitama teo pare naŋ maŋ di a Hadaka Matsuri a Inazama poɔ la ka a tigiri diibu daŋ piili a yi 1300 yuomo naŋ pare. Yuoni zaa poɔ, noba maŋ laŋ la taa a tigiri ŋa poɔ, a taa kyelloo ko a yuoni zaa naŋ waana. A tigiri ŋa e la a tigiri kpokpo lambori kaŋa naŋ bebe la a Shin-otoko (神男) ka onaŋ wa toɔ kpɛ a nyɛ a vuo a leɛ wa yi te gaa a teo zie la ka ba boɔlɔ naioden. A neɛ naŋ kpɛ a be, a e la feroo ko a soba ka o soba tɔ a shin-otoko a toɔ leɛre ba zufaa na zaa bare. A zisoɔre saŋa, a zufaa na maŋ leɛ la saala a waa ŋa mocha. A mocha sɔgelaa na la ka ba maŋ de puli ne mui pɛgɛ a maŋ nyege a omamori a yi a yuoni koraa poɔ.<ref>"Konomiya Hadaka Matsuri (Naked Festival of Owari Okunitama Shrine)". Aichi Tourism. 24 February 2021. Archived from the original on 12 September 2021. Retrieved 12 September 2021.</ref>
Pɔgeba maŋ poɔ la a tigiri ŋa diibu a bebiri danweɛ soba daare a yi a Gonseɛ kyuu lezare ne ayi daare a 2024 yuoni poɔ, ane ba laŋgbuli 41 wagyɛ, pɔgeba tonoɔre a tigiri ŋa poɔ maŋ e la fẽẽ lɛ.<ref>McCurry, Justin (25 January 2024). "Women in Japan allowed to take part in 'naked festival' for first time". ''The Guardian''. ISSN 0261-3077. Retrieved 6 February 2024.</ref><ref>Lau, Himari Semans, Chris (11 May 2024). "Women joined a millennium old "naked festival" in Japan for the first time. Here's why that's groundbreaking". ''CNN''.</ref>
== Saidaiji ==
[[Duoro kɔre:Hadaka Matsuri small.JPG|thumb|
{| class="wikitable"
| colspan="2" |Participants receiving purification by water at the naked festival at Saidaiji in Okayama.
|-
!Observed by
|Japan
|-
!Type
|Religious
|-
!Significance
|Celebrates the blessings of a bountiful harvest and all manner of prosperity and fertility
|-
!Date
|Yɔdaare ata soba a Gonseɛ kyuu poɔ
|-
!2025 date
|Gonseɛ kyuu beri pie ne anuu
|-
!2026 date
|Gonseɛ kyuu beri lezare ne yeni
|-
!2027 date
|Gonseɛ kyuu beri lezare
|-
!2028 date
|Gonseɛ kyuu beri pie ne awai
|-
!Frequency
|Yuoni zaa
|}
]]
A tigiri kpokpo kaŋa meŋ naŋ bebe la a Saidai-ji Eyo ''Hadaka Matsuri'' o maŋ di la a Okayama paaloŋ poɔ be la ka tigiri ŋa daŋ piili yuomo 500 naŋ pare.<ref>"Near-naked Japanese men scramble for 'lucky sticks'". BBC News. 17 February 2019. Archived from the original on 8 November 2020. Retrieved 8 September 2020.</ref> Yuoni zaa poɔ, dɔba maŋ pare la 9,000 na maŋ poɔ a tigiri<ref>"Saidai-ji Eyo Hadaka Matsuri". Japan National Tourism Organization. Archived from the original on 18 June 2011. Retrieved 11 June 2019.</ref> ŋa diibu poɔ, a maŋ taa a kyeloo ka a yuoni na e la yuoni soŋ a ko ba.
A Gonseɛ kyuu poɔ, a Yɔdaare ata soba, a yi yuomo 500 naŋ pare, Saidaiji Temple naŋ peɛle a Okayama teŋɛ poɔ, banaŋ la maŋ di a Hadaka Matsuri.<ref>"Hadaka Matsuri: Saidaji Temple Okayama". ''japan-guide.com''. Retrieved 18 May 2025.</ref>
== A mine kaŋa ==
Shitennoji Temple naŋ be a Tennoji, Osaka, Doya Doya Hadaka Matsuri (Naked) tigiri e la bone naŋ taa laŋgbulo ayi ka dɔba maŋ ŋmɛ kyakya kyaare ne a ŋmene nao Gyu-o-Hoin, a ŋa maŋ tage peɛle la a soga poɔ kyɛ ŋmeɛrɛ kpɛle “Doya! Doya!”.<ref>wmfong. "Doya Doya Naked Festival". ''ocf.berkeley.edu''. Retrieved 18 May 2025.</ref>
Dare ata zaa poɔ a Kpankyãã kyuu poɔ, a Ohara Hadaka Matsuri naŋ be a Ohara, Chiba Prefeɔture, la maŋ taa a mikoshi, gbɛɛ yaga o maŋ su la o suuruŋ ka a waa ŋa gbeŋ-kparoo kyɛ ka nenzuree a puori sɔre ka ŋmen soŋ ka yuoni ŋa ka ba nyɛ boŋkoɔre gyamaa kyɛ nyɔge zoma meŋ gyamaa.<ref>"Hadaka matsuri". ''Japan Experience .com''. Retrieved 18 May 2025.</ref><ref>"Sominsai at Hayachine Shrine (早池峰神社蘇民祭) Hanamaki City, Iwate Pref". ''OH! MATSURi''. Retrieved 16 September 2020.</ref><ref>"Kokusekiji Sominsai in Oshuu". ''JapanTravel''. 18 February 2019. Retrieved 16 September 2020.</ref><ref>"Kokusekiji Temple Somin-sai Festival". ''Kingdom of Winter Trip TOHOKU''. Retrieved 16 September 2020.</ref>
== Kaa Kyɛ Nyɛ ==
· Japan portal
· Tamotsu Yatō
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
rowvkua6n0prmhg2rhqxsiunomw3wqg
Maslenitsa
0
7254
62250
62158
2026-07-05T07:53:34Z
Vision L1
19
62250
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q913575}}
'''Maslenitsa''' (Belarusian: Масленіца; Russian: Мaсленица [ˈmas⁽ʲ⁾lʲɪnʲɪt͡sə]; Rusyn: Пущаня; Ukrainian: Масниця), meŋ naŋ e '''Butter Lady''', '''Butter Week''', '''Crepe week''', or '''Cheesefare Week''', e la a Eastern Slavic religious ane folk peɛnoo vuo naŋ da leɛ Bini Slavic mythology a lisiri poɔ. O maŋ taa la diibu a koseɛ baaraa soba a Great Lent; na e, a koseɛraa anii soba kyɛ baŋ ko a Eastern Orthodox Pascha, na gaa senne a West's Sexagesima.
== Enfuomo ==
<gallery widths="200px" heights="175px">
Duoro_kɔre:SurikovSnowFortress.jpg|[[Vasily Surikov]]. Взятие снежного городка Taking a Snow Town, 1891.
Duoro_kɔre:Соломаткин_Масленица_1878.jpg|[[Leonid Solomatkin]]. Maslenitsa, 1878.
Duoro_kɔre:Крыжановский_Прощеный-день.jpg|K. Kryzhanovsky. Sunday of Forgiveness, 19th century.
Duoro_kɔre:Scenery_at_Celebration_of_Maslenitsa_01.jpg|Scenery at Celebration of Maslenitsa
Duoro_kɔre:2014._Харьков_062.jpg|Maslenitsa celebrations in [[Kharkiv]], 2014
Duoro_kɔre:St._Petersburg,_Russia,_IMG_8506_(40616996172).jpg|Maslenitsa festivities in [[St. Petersburg]], 2018
</gallery>
== Adaptations ==
A 2012, Russian-Canadian yielŋmeɛra Airat Ichmouratov da ŋmɛɛ yiele Overture Maslenitsa. O da e la bonwieuoŋ ko Chicoutimi, Canada, a 24 February 2013 yi L'Orchestre Symphonique du Saguenay–Lac-Saint-Jean na be a baton ko French-Canadian conductor Jacques Clément.<ref name=":0">{{cite web|author1=Arthur Kaptainis|title=Ichmouratov; Overtures/Symphony|url=https://www.eclassical.com/shop/17115/art86/5054586-49a268-095115217221.pdf|access-date=20 September 2023|website=www.eclassical.com|publisher=Chandos Records Catalogue CHAN 20172- Booklet}}</ref><ref>{{cite news|last1=Beaucage|first1=Réjean|title=Orchestre de la Francophonie & Jean-Philippe Tremblay Airat Ichmouratov: Symphony|publisher=panm360.com|url=https://panm360.com/en/records/airat-ichmouratov-symphony/|access-date=20 September 2023}}</ref>
== Meŋ kaa kyɛ ==
* [[Candlemas]]
* Slavic carnival
* Fašiangy (na be Slovakia)
* Rio Carnival (na be Brazil)
* Carnaval (na be Netherlands)
* Fat Thursday (na be Poland)
* Mardi Gras (tenne mine)
* Mărţişor (na beane Romania and Moldova)
* Marzanna (na be Poland)
* Meteņi (na be Latvia)
* Patras Carnival (na be Greece)
* Tsiknopempti
* Shrove Tuesday bee "Pancake Day" (na be a United Kingdom ane Ireland)
* Petrushka (ballet)
* Užgavėnės (na be Lithuania)
* Farsang (Hungarian carnival)<ref>[[Busójárás]]</ref>
* Shrovetide
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Culture connect Africa 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:west Africa]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Tige]]
== Ziiri mine liŋkiri ==
{{commons category|Maslenitsa}}
* [http://oca.org/saints/lives Lives of the Saints] The Orthodox Church in America, undated.
* {{cite book |author=Marks, Gil |url=https://books.google.com/books?id=ojc4Uker_V0C&q=food+encyclopedia%2C+blintz&pg=PA57 |title=Encyclopedia of Jewish Food |date=2010 |publisher=Wiley |isbn=9780470943540 |pages=56–58 |access-date=April 18, 2012}}
2bx8apzhlcv9zzudht0to1p8smfh08u