Wikipiideɛ
dgawiki
https://dga.wikipedia.org/wiki/A_Gamp%C9%9Bl%C9%9B_zu
MediaWiki 1.47.0-wmf.12
first-letter
Duoro bimbu zie
Be o yoŋ
Yeli
Toma daana
Toma daana yeli
Wikipedia
Wikipedia yeli
Duoro kɔre
Duoro kɔre yeli
MediaWiki
MediaWiki yeli
Tɛmpileti
Tɛmpileti yeli
Sombo
Sombo yeli
Gbuli
Gbuli yeli
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Event
Event talk
Dakoa Newman
0
487
62838
55342
2026-07-21T22:18:40Z
Quinlan83
1743
Fix
62838
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q104345150}}
'''Dakoa Newman''' (ba naŋ dɔge Gyoone 1985) e la Ghana pɔletesean ane begemaale die mɛmba, a begemaale die anii eŋɛ ko a Ghana republic anaare naŋ e [[Wɔɔ paati|Wɔɔ Paati]] Mɛmba (NPP).<ref name=":0">http://new.ghanamps.com/mp/dakoa-newman/</ref> O e la begemaale die mɛmba ko [[Okaikwei South gbandige|Okaikwei kɔmpare gbandige]].<ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/ghanaelection2020/elections.constituency.results.php?mode=parliamentary&ID=161</ref><ref>https://www.myjoyonline.com/meet-the-40-female-mps-elect-of-8th-parliament/</ref> O e la Newman pɔgeyaa meŋ naŋ e pɔleteesa ane bizu ko a Wɔɔ paati.
== O Nyɔvore Piiluu ane Ganzanne ==
Ba dɔge o la 6th Gyoone1985 kiristabiiri yiri poɔ ane O baa la [[Akropong]] ane [[Osu]] seŋ anaŋ tutaa.<ref name=":0" /> O baare la [[Wesley Girls Siinia Haae sakuuri|Wesley Girls Siinia Haae Sakuuri]], [[Cape Coast]]. O e la Chartered project Management Professional (PMP) ane a Chartered Risk Management Professional (RMP) certified by the project Management Institute,USA(2017).<ref name=":0" /> O la taa la Bachelor's Degeree naŋ e Political Science yi a [[University of Ghana|Ghana Yuniveniti]], Legon ane Master's Degeree in Program and project Management yi a Yuniveniti of Warwick, United Kingdom.
== Pɔletese ==
Gyoone 2020 poɔ, O are la a Wɔɔ paate dakogi ko a Okaikwei kɔmpare. <ref>https://www.myjoyonline.com/npp-parliamentary-primaries-dakoa-newman-files-nomination-to-contest-in-okaikoi-south/</ref>Newman da daa la a begemaale die mɛmba, Arthur Ahmed ane Nana Fredua lɔɔ ne 440 nuuri, kyɛ ka a ba bayi na nyɛ 327 nuuri ane 27 nuuri seŋ a naŋ tutaa lɛ.<ref>https://web.archive.org/web/20230427143854/https://yen.com.gh/160483-npp-primaries-dakoa-newman-thrashes-male-candidates-win-seat-south-okaikoi.html?fbclid=IwAR2thy2xB4uiBjCYcOj2prSc8cxGSzmYJI_bkVX8gDqg6IDd3XpNfwS2Ako</ref><ref>https://citinewsroom.com/2020/06/nppdecides-dakoa-newman-defeats-incumbent-mp-for-okaikwei-south-ahmed-arthur/</ref>
O di la a 2020 Disembare begemaale die nu neɛ ko a Okaikwei kɔmpare Gbandige. Peraa da ŋmɛɛ la ka ona la di ane 40,393 nuuri naŋ areko 60.82% kyaare ne o kyakya ŋmɛ tɔ naŋ peɛle o Abraham Kotei Neequaye naŋ e [[Kataweɛ Paati|Kataweɛ paate]] (NDC) naŋ da nyɛ 26,019 nuuri naŋ areko 39.18%.<ref>https://www.businessghana.com/</ref>
== Meŋɛ Nyɔvore ==
O e la [[Victor Newman]] naŋ e Ghanaian pɔleteesa pɔgeyaa.<ref>https://www.pulse.com.gh/news/local/victor-newman-director-of-research-at-presidency-has-died/l72rqsb</ref>
== Sommo Yizie ==
[[Category:8th Parliament of the 4th Republic of Ghana]]
[[Category:Dagaare]]
[[Category:Gampɛlɛ zaa]]
[[Category:Pɔge]]
[[Category:Africa]]
[[Category:Ghana]]
[[Category:West Africa]]
6d7j20xmlro7zs2662c3kgqahaaalgg
Issa
0
768
62856
57987
2026-07-22T20:00:21Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62856
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q21467868}}
'''Issa''' la a Daffiama Bussie Issa desekyere teŋkpoŋ naŋ be a Ɔpa Wɛse Irigyiŋ poɔ, [[Ghana]]. O da leɛ la a teŋkpoŋ saŋa na a desekyere naŋ da wa ŋmaa 2012 poɔ.<ref>http://ghanadistricts.gov.gh/Home/District/159</ref>
== Bezie ==
Issa e la 303 mitare duobo pare mane lɛvɛl. Tenne naŋ kɔge o la Samambaw a o north sɛŋ, Kojoperi a o east sɛŋ, Tabeasi a o south sɛŋ ane Wogu a o west sɛŋ. Eloopelee sigi zie naŋ peɛle la a Wa Airport ane a Tamale Airport naŋ be Northern Irigyiŋ.<ref>https://web.archive.org/web/20250509081324/http://www.fallingrain.com/world/GH/00/Issa.html</ref>
== Gbele Game Reserve ==
Issa be la a Gbele Resource Centre ane bird sanctuary southern toribogi eŋɛ. O e la kpɛzie ko mɔdonne bɛrɛ a poɔ mɔnii, waaresane, em/puohoo, wɔɔ, bushbuck ane roan antelope.<ref>https://web.archive.org/web/20250417215939/https://visitghana.com/attractions/gbele-game-reserve/</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/ghana-news-settlers-in-gbele-reserve-to-move-out-march-2020.html</ref>
== Yelkorɔ ==
'''Issa pare''' zaa la saglɛɛ. Issaalɛɛ yi la Kɛndɛ a zɔɔ zɔɔre lɛɛ wa ta zie na ba naŋ zeŋ pampana. Ba naŋ wa zeŋ be la ka Doɔma da wa yeli ko ba ka a zie e la ba zie ka kyɛ ba ne noba mine taa la zɔɔre ka ka ba naŋ na tõɔ soŋ ba, ka ba na vɛŋ la ka ba zeŋ a zie. Nimiri ba nyɛ saŋe kyɛ pɔgrɔ ka onaŋ pãã wa nyɛ o. Ba da te zɔɔ ne la a noba na a kare ba bare kyɛ ka a Doɔma pãã so ba meŋɛ a kyɛ de a zie meŋ ko a Issaalɛɛ. A zie naŋ ba e ba zie zuiŋ ka ba yeli ka ba saglɛɛ la kyɛ saŋa na a nempeɛ na wa sɛgrɛ a tenne yoe ennɛ gama poɔŋ la ka ba kyɛ o ŋmaa kyɛ sɛge Issa ka lɛ naŋ a yuori e la Saglɛɛ. Noba na meŋ te naŋ da te soŋ a Doɔma zɔɔ ne la Kparɛɛ. Ka ba da maŋ nyɛ la pɔvepoɔ zaa naŋ wa yi Doɔŋ, a ŋmɛ nɔkpeɛne ka dɔɔ bee pɔge poɔ la, fãã kyɛ te nyɔge ko a were a poɔ a na nyɛ bibone na naŋ la.
== Sommo Yizie ==
[[Category:Dagaare]]
[[Category:Gampɛlɛ zaa]]
[[Category:Dɔɔ]]
[[Category:Dɔɔloŋ]]
[[Category:Africa]]
[[Category:Ghana]]
[[Category:West Africa]]
[[Category:Nensaala]]
i7ruc05w12qvwm7rif33n1f3r2qh66m
Nana Ama Dokua Asiamah Adjei
0
1116
62841
54579
2026-07-22T11:12:40Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62841
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q57915909 }}
'''Oheneba Nana Ama Dokua Asiamah-Adjei''' (dɔgebo e la 24 July 1982) e la Ghana pɔleteseɛŋ a e a [[Begemaaleba|begemaala]] mɛmba ko [[Akropong Gbandige]] naŋ be Eastern Region.<ref name=":0">https://web.archive.org/web/20231130073437/https://www.parliament.gh/mps?mp=99</ref> O e la neɛ naŋ are ko a wɔɔ paati neŋ gbɛkpala a e a Ghana [[deputi minisita]] ko [[Trade]] neŋ [[Industry]]. O da eɛ la Deputi Minisita ko Information.<ref name=":1">https://www.graphic.com.gh/news/politics/election-2016-know-your-female-parliamentary-candidates-4.html</ref><ref>https://web.archive.org/web/20181025031231/https://omgvoice.com/lifestyle/gh-female-mps/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20190427153903/https://ukgcc.com.gh/hon-nana-dokua-asiamah-adjei/</ref><ref>https://citinewsroom.com/2018/04/09/mahama-is-africas-most-incompetent-election-observer-ama-dokua/</ref>
== O Ganzanne Ane o Sakuuri Yɛlɛ ==
Adjei dɔgebo e la 24 July 1982 ka o dɔgeba e Nana Osae Nyampong IV ane Mrs. Aforo Asiamah-Adjei naŋ be [[Akropong]], [[Eastern Region]]. O gaa la a o basic ane a senior school education a Alsyd Academy ane St Roses Senior High school. O nyɛ la a o bachelor's degree yineŋ [[University of Ghana|psychology a University of Ghana]] ane a o master's degeree yineŋ Logistics ane Supply Chain a Exter University naŋ be United Kingdom.<ref>https://web.archive.org/web/20181026104238/https://enewsgh.com/2017/08/07/close-deputy-information-minister-nana-ama-dokua/</ref><ref>https://ghanamps.com/mp/nana-ama-dokua-asiamah-adjei/</ref><ref name=":1" />O la gaa la nimitɔɔre a te nyɛ o [[master's degeree]] yineŋ [[Peace]] ane Security a Kofi Annan [[International Peacekeeping Training Centre]] (KAIPTC).<ref name=":2">https://web.archive.org/web/20230926231333/https://moti.gov.gh/v2/hon-dokua-asiamah/</ref>
== O Toma ==
Adjei da e la managing director ko Bekleen Limited a yi 2007 te tɔ 2016 kyɛ meŋ la e Pongas Limited a yi 2007 te tɔ 2015.<ref>https://web.archive.org/web/20230127153200/https://wontumionline.com/beautiful-nana-dokua-asiamah-recaptures-her-seat-as-mp-for-akuapem-north-constituency/</ref>
== Pɔletese Yɛlɛ ==
Adjei e la palemɛte mɛmba ko a [[wɔɔ paati]].<ref>https://web.archive.org/web/20230127151737/https://ghanaguardian.com/npp-national-council-throws-out-akropong-mp-hon-dokua-asiamah-adjei</ref> Pampana ona la a palemɛte mɛmba ko a Akropong paaloo a Eastern Region a Ghana.<ref>http://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/NewsArchive/Nana-Ama-Dokua-pledges-to-support-women-youth-450616?gallery=1</ref>
=== '''2016 nu-neԑ''' ===
A 2016 Ghana zaa nu-neԑ poͻ, o da di la a [[Akuapem|Akropong/Akuapem North Gbandige]] [[begemaale kog]]<nowiki/>i ane noba 26,655 na manne ne 62.3% a noba zaa naŋ neԑ nuuri poͻ kyԑ ka NDC begemaale kpamkpir-ŋmeԑrԑ Yaw Appiah-Kubi da nyԑ noba 6,949 naŋ manne ne 16.8% a noba zaa naŋ neԑ nuuri baare poͻ, begemaale kpamkpir-ŋmeԑrԑ kpamkpir-ŋmeԑrԑ kaŋa naŋ da are o yoŋ a ba paale a Naa kaŋ zaa poͻ Asiedu Ofei da nyԑ la noba 9,092 naŋ manne ne 21.2% a noba zaa naŋ da wa neԑ nuuri baare poͻ ane ka a CPP begemaale kpamkpir-ŋmeԑrԑ Gifty Mercy Anakwa meŋ da nyԑ noba 102 naŋ manne ne 0.2% a noba zaa naŋ wa neԑ nuuri baare poͻ.<ref>https://web.archive.org/web/20230127164154/https://ghanaelections.peacefmonline.com/pages/2016/parliament/eastern/akropong_akuapem_north/</ref>
=== 2020 nu-neԑ ===
A 2020 Ghana zaa nu-neԑ poͻ, o da la maaleŋ di la a [[Akropong/Akuapem]] North Gbandige kogi ane noba 26,646 naŋ manne ne 55.3% a noba zaa naŋ wa neԑ nuuri baare poͻ kyԑ ka a NDC begemaale kpamkpir-ŋmeԑrԑ Justice Kotey Amasah da nyԑ noba 10,505 naŋ manne ne 21.8% a noba zaa naŋ wa neԑ nuuri poͻ,<ref>https://web.archive.org/web/20230321044001/https://electiondatacenter.theghanareport.com/election-results/2020-2/eastern-region/akropong/</ref> ka begemaale kpamkpir-ŋmeԑrԑ kaŋa meŋ naŋ da are o yoŋ a ba paale a Naa kaŋ zaa poͻ Adjei Twumasi William Kwabena da nyԑ noba 10,444 naŋ manne ne 21.7% a noba zaa naŋ wa neԑ nuuri baare poͻ, ka a PNC begemaale kpamkpir-ŋmeԑrԑ Desmond Twumasi Ntow meŋ da nyԑ noba 421 naŋ manne ne 0.9% a noba zaa naŋ neԑ nuuri baare poͻ kyԑ ka a CPP begemaale kpamkpir-ŋmeԑrԑ Gifty Mercy Anakwa da nyԑ noba 146 naŋ manne ne 0.3% a noba zaa naŋ da wa neԑ nuuri baare poͻ.<ref>https://web.archive.org/web/20230606104323/https://ghanaelections.peacefmonline.com/pages/2020/parliament/eastern/akropong_akuapem_north/</ref>
=== Kͻmatii ===
Adjei e la neԑ naŋ paale a [[Defence]] ane Interior Kͻmatii poͻ.<ref name=":0" />
Meŋԑ nyͻvore.
== Sonsonnͻ ==
A November kyuu 2021 poͻ, o da terԑԑ kͻmpiitareane accessories ko Mangoase Methodist Sakuuri naŋ be a Akuapim North Gbandige poͻ.<ref>https://newsghana.com.gh/mp-nana-ama-dokua-supports-mangoase-methodist-school-with-computers/</ref>
May kyuu 2022 meŋ poͻ, Adjei da la maaleŋ iri la libri ŋa GHc30,000 noͻreŋ tere ka ba de mԑ ne a Naa nazaŋa a Adawso poͻ.<ref>https://mybrytfmonline.com/e-r-adawso-post-office-to-be-converted-into-fire-service-station-mce/</ref> July 2022 poͻ, o da soŋԑԑ la a [[Akropong Daakye]] [[Asibiti]] die leԑ maale emmo .<ref>https://web.archive.org/web/20230127163421/https://koforiduatoday.com/2022/07/26/e-r-hon-nana-ama-dokua-asiamah-adjei-refurbishes-akropong-daakye-clinic/</ref>
== O Meŋɛ Nyɔvore ==
Adjei kuli la Charles Cromwell Nanabanyin Bissue ka ba taa bidɔɔle ane bipɔgeba bayi. O e la Krista bie.<ref name=":2" /><ref>https://www.pulse.com.gh/news/local/deputy-information-minister-gives-birth-in-us/z8fl2xr</ref>
== Sommo Yizie ==
{{Reflist}}
[[Category:Nensaala]]
[[Category:7th Parliament of the 4th Republic of Ghana]]
[[Category:Dagaare]]
[[Category:Gampɛlɛ zaa]]
[[Category:Pɔge]]
[[Category:Pɔgeloŋ]]
[[Category:Africa]]
[[Category:Ghana]]
[[Category:West Africa]]
2nz34ftvp8hba6udouf7xqg1vyk254e
Chinderi
0
2991
62854
39933
2026-07-22T17:24:39Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62854
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q20993686}}
'''Chinderi''' la a teŋkpoŋ ko a [[Krachi Nchumuru Desekyere|Krachi Nchumuru desekyere]] naŋ be a [[Oti Region|Oti Irigyiŋ]] poɔ, [[Ghana]].<ref>http://ghanadistricts.gov.gh/Home/District/187</ref>
== Bezie ==
Chinderi e la 6.5 mane melɛ ne Borae west ane tɔɔre ne Kwadjobri. A o south sɛŋ la Buafori ane Bagjamse. O western sɛŋ kpeɛroŋ taa la Guibi ane Kaniem. Tembɛrɛ a o north sɛŋ la Burai, Bachin Gulubi, Boral Wiae ane Kpandai.<ref>https://web.archive.org/web/20241211191357/http://www.fallingrain.com/world/GH/00/Chindiri.html</ref>
== Muuli kyɛ meŋ nyɛ ==
* [[Krachi Nchumuru Desekyere|Krachi Nchumuru (desekyere)]]
* [[Krachi Nchumuru (Ghana begemaale die gbandige)]]
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Teŋɛ]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:West Africa]]
43j7wbfqdm80b7h85ke2eddblfjo1o4
Tɛmpileti:Country data Cape Verde
10
3605
62777
43942
2026-07-21T08:28:00Z
CommonsDelinker
50
Replacing Flag_of_Cape_Verde.svg with [[File:Flag_of_Cape_Verde_(10-17).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious error) · Government standardized ratio is 2:3. For fu
62777
wikitext
text/x-wiki
{{ {{{1<noinclude>|country showdata</noinclude>}}}
| alias = Cape Verde
| flag alias = Flag of Cape Verde (10-17).svg
| flag alias-1975 = Flag of Cape Verde (1975-1992).svg
| link alias-naval = Cape Verdean Armed Forces{{!}}Cape Verdean Coast Guard
| flag alias-naval = Flag of the Cape Verdean Coast Guard.svg
| link alias-army = Cape Verdean Armed Forces{{!}}Cape Verdean National Guard
| flag alias-army = Flag of the Cape Verdean National Guard.svg
| link alias-navy = Cape Verdean Armed Forces{{!}}Cape Verdean Coast Guard
| flag alias-navy = Flag of the Cape Verdean Coast Guard.svg
| link alias-military = Cape Verdean Armed Forces
| size = {{{size|}}}
| name = {{{name|}}}
| altlink = {{{altlink|}}}
| variant = {{{variant|}}}
<noinclude>
| var1 = 1975
| redir1 = CPV
| redir2 = Cabo Verde
</noinclude>
}}
g9tlvlmcy1msbd3s1zink8ahe67ff0d
Tɛmpileti:Country data Sweden
10
3655
62818
43992
2026-07-21T14:58:34Z
CommonsDelinker
50
Replacing Naval_Ensign_of_Sweden.svg with [[File:Naval_ensign_of_Sweden.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR6|Criterion 6]].).
62818
wikitext
text/x-wiki
{{ {{{1<noinclude>|country showdata</noinclude>}}}
| alias = Sweden
| flag alias = Flag of Sweden.svg
| flag alias-army = Naval ensign of Sweden.svg
| flag alias-air force =Naval ensign of Sweden.svg
| flag alias-1818 = Swedish and Norwegian merchant flag 1818-1844.svg
| flag alias-1844 = Swedish civil ensign (1844–1905).svg
| flag alias-1905 = Flag of Sweden (pre-1906).svg
| flag alias-naval = Naval ensign of Sweden.svg
| flag alias-naval-1844 = Naval Ensign of Sweden (1844-1905).svg
| flag alias-naval-1815 = Ensign of Sweden and Norway (1815–1844).svg
| link alias-army = Swedish Army
| link alias-air force = Swedish Air Force
| link alias-naval = Swedish Navy
| flag alias-navy = Naval ensign of Sweden.svg
| link alias-navy = Swedish Navy
| link alias-football = Sweden {{{mw|men's}}} {{#ifeq:{{{mw|}}}|Olympic||national}} {{{age|}}} football team
| border-army =
| border-air force =
| border-naval =
| border-navy =
| border-naval-1815 =
| border-naval-1844 =
| size = {{{size|}}}
| name = {{{name|}}}
| altlink = {{{altlink|}}}
| altvar = {{{altvar|}}}
| variant = {{{variant|}}}
<noinclude>
| var1 = 1818
| var2 = 1844
| var3 = 1905
| var4 = naval-1844
| var5 = naval-1815
| redir1 = SWE
</noinclude>
}}
2b533ql3rdeokq88z0562s1plbcbx5v
Tɛmpileti:Country data Spain
10
3992
62798
48591
2026-07-21T11:08:19Z
CommonsDelinker
50
Replacing Flag_of_the_First_Spanish_Republic.svg with [[File:Flag_of_Spain_(1873–1874).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR4|Criterion 4]]).
62798
wikitext
text/x-wiki
{{ {{{1<noinclude>|country showdata</noinclude>}}}
| alias = Spain
| flag alias = Flag of Spain.svg
| flag alias-1506 = Flag of Cross of Burgundy.svg
| flag alias-1701 = Bandera de España 1701-1748.svg
| flag alias-1748 = Bandera de España 1748-1785.svg
| flag alias-1760 = Bandera de España 1760-1785.svg
| flag alias-1785 = Flag of Spain (1785–1873, 1875–1931).svg
| flag alias-1873 = Flag of Spain (1873–1874).svg
| flag alias-1874 = Flag of Spain (1785–1873, 1875–1931).svg
| flag alias-1931 = Flag of Spain (1931–1939).svg
| flag alias-civil-1931 = Flag of the Second Spanish Republic (plain).svg
| flag alias-1936 = Flag of the Bando Nacional (1936–1938).svg
| flag alias-1938 = Flag of Spain (1938–1945).svg
| flag alias-1945 = Flag of Spain (1945–1977).svg
| flag alias-1977 = Flag of Spain (1977–1981).svg
| flag alias-civil = Flag of Spain (civil).svg
| flag alias-civil-1785 = BandMercante1785.svg
| flag alias-navy = Flag of Spain.svg
| link alias-navy = Spanish Navy
| flag alias-marines = Flag of Spain.svg
| link alias-marines = Spanish Marine Infantry
| flag alias-army = Flag of Spain.svg
| link alias-army = Spanish Army
| flag alias-naval = Naval Jack of Spain.svg
| link alias-naval = Spanish Navy
| flag alias-air force = Flag of Spain.svg
| link alias-air force = Spanish Air and Space Force
| size = {{{size|}}}
| name = {{{name|}}}
| altlink = {{{altlink|}}}
| variant = {{{variant|}}}
<noinclude>
| var1 = 1506
| var2 = 1701
| var3 = 1748
| var4 = 1760
| var5 = 1785
| var6 = 1873
| var7 = 1874
| var8 = 1931
| var9 = civil-1931
| var10 = 1936
| var11 = 1938
| var12 = 1945
| var13 = 1977
| var14 = civil
| var15 = civil-1785
| redir1 = ESP
| redir2 = SPA
| related1 = Spanish Empire
| related2 = Kingdom of Spain
| related3 = Spanish Republic
| related4 = Spanish State
| related5 = Francoist Spain
</noinclude>
}}
qhwl9ckk71j106hbsvixwmrywd2ansf
Tɛmpileti:Country data Spanish Empire
10
4732
62799
45138
2026-07-21T11:10:56Z
CommonsDelinker
50
Replacing Flag_of_the_First_Spanish_Republic.svg with [[File:Flag_of_Spain_(1873–1874).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR4|Criterion 4]]).
62799
wikitext
text/x-wiki
{{ {{{1<noinclude>|country showdata</noinclude>}}}
| alias = Spanish Empire
| shortname alias = Spain
| flag alias = Flag of Cross of Burgundy.svg
| flag alias-1506 = Flag of Cross of Burgundy.svg
| flag alias-1701 = Flag of Spain (1701–1760).svg
| flag alias-1760 = Flag of Spain (1760–1785).svg
| flag alias-1785 = Flag of Spain (1785–1873, 1875–1931).svg
| flag alias-1873 = Flag of Spain (1873–1874).svg
| flag alias-1874 = Flag of Spain (1785–1873, 1875–1931).svg
| flag link = List of Spanish flags
| size = {{{size|}}}
| name = {{{name|}}}
| variant = {{{variant|}}}
<noinclude>
| var1 = 1506
| var2 = 1701
| var3 = 1760
| var4 = 1785
| var5 = 1873
| var6 = 1874
| related1 = Spain
| related2 = Kingdom of Spain
</noinclude>
}}
4x6zexbxkzv45iy7qz11j3ccflc9oug
Bertus Hendrik Basson
0
5753
62852
54969
2026-07-22T16:43:00Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62852
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q66363228}}
'''Bertus Hendrik Basson'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Bertus_Basson#cite_note-1</ref> (dɔgebo yuoni e la a 12 April 1979 yuoni poɔ )<ref>https://x.com/UltimateBraai/status/322636182582345728</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Bertus_Basson#cite_note-:0-3</ref>o e la [[South African]] bondimaala neŋkpoŋ, neɛ naŋ kaara bondirii koɔroo zie, toma zu-daana ane TV tontona. Noba baŋ o la ne o toma o naŋ e a bondimaala neŋkpoŋ ko dambo piilibu a [[Stellenbosch]], Western Cape<ref>http://www.topbilling.com/articles/Chef-Bertus-Basson-treats-Top-Billing-.html?articleID=3825</ref>.
== Nyɔvore piilluŋ ==
Ba naŋ da dɔge o a Cape Town puoriŋ a 1979 yuoni poɔ, Bertus guoli zie da e la Polokwane, Nelspruit ane Witbank<ref>https://insideguide.co.za/cape-town/bertus-basson-cape-town/</ref>. O da piili sonna la o ma ne o bondirii maaloo poɔ a zambere ka o da naŋ e la bibile <ref>https://web.archive.org/web/20190902173651/http://sourcefood.co.za/interview-chef-bertus-basson/</ref>. O naŋ da baara, Basson meŋ da tona la awa tuŋ boiboi toma a Spur Steak Ranches, a ne a dambugro kuori-zie ane bibilii bondienuu kuori-zie<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Bertus_Basson#cite_note-7</ref> .
== Toma ==
Bertus Basson da piili la bondimaale toma o naŋ da wa nyɛ yuomo pie ane ayopoi 17<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Bertus_Basson#cite_note-8</ref>. O da la yi la be a gaa [[London]] o naŋ wa nyɛ yuomo pie ane awai 19 a te tonna Michelin starred restaurant Chez Bruce poɔ. Basson piilee o fora bondirii yaagu, Bung zaa siimaa yela, la a 2005 yuoni poɔ<ref>https://web.archive.org/web/20190903164717/https://www.tyi.co.za/our-people/mzansis-100/mzansis-100-influencerbertus-basson-53861605386160</ref>. A yi a 2007 yuoni poɔ, Bertus yuori da leɛ e la<ref name=":0">https://www.foodandhome.co.za/lifestyle/the-fantastic-four</ref> ''Unilever Chef of the Year'', seni o naŋ piile o fora bondirii daabo dizie, dambo piilibo a November<ref name=":0" />. Dambo piilibo da nyɛ la kyuuri ta boma kpakyagaŋ ‘yo-daanhuuyi a Eat Out Guide ane Rossouws Restaurant Guide kyɛ be o ‘yi-dieri toma muni<ref>http://www.eatout.co.za/article/top-10-restaurants-south-africa-2017/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20250708020104/http://www.rossouwsrestaurants.com/index.php/2018/08/29/review-overture-restaurant/</ref> .
Basson da e la gyaagye a wagere 1, 2, 3 ane 4 ko a paaloo bondirii maaloo wulibu ''The Ultimate Braai Master'' on SABC <ref>https://www.countrylife.co.za/local-flavours/behind-scenes-braai-master-bertus</ref>3. O da la yi la be a wa saana aminga beri po TV wulibu Top Billiŋ a neŋ e bebiri zaa yelyaga wulibu ''Expresso''<ref>https://www.youtube.com/watch?v=DRSTHp1IWZw</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=DRSTHp1IWZw</ref>.
Basson da na zupiiluu neŋ "bondimaalaa neŋkpoŋ a yuoni poɔ" a 2019 South African EatOut kyeutaa ko o toma a Eike ane Overture<ref>https://www.eatout.co.za/article/winners-2019-eat-mercedes-benz-restaurant-awards/</ref>.
== O Nyɔvore Toma Mine ==
{| class="wikitable"
!Yuobu yuoni
!bondimaale zie
!bezie
!
|-
|2007
|Overture
|Hidden Valley Wine Estate, Stellenbosch, South Africa
|
|-
|2016
|Spek & Bone
|Stellenbosch, South Africa
|
|-
|2017
|The Deck at Hidden Valley
|Hidden Valley Wine Estate, Stellenbosch, South Africa
|
|-
|2017
|Die Vrije Burger
|Stellenbosch, South Africa
|
|-
|2018
|Eike
|Stellenbosch, South Africa
|
|}
== Gama o Naŋ Sɛge ==
Bertus Basson taa la gama ayi naŋ taa yuori a poɔ.
* ''Homegrown'' ( a yuoni 2017 poɔ, Jacana Media; [[ISBN 9781928247081]])
* ''Being Bertus Basson'' (2018, Jacana Media; [[ISBN 9781431426416]])
== Kyɔɔtaare ane Lugiribo ==
{| class="wikitable"
!Year
!Toma zie
!Award
!Work
!Result
!<abbr>Ref.</abbr>
|-
| rowspan="2" |2019
| rowspan="2" |EatOut Mercedes-Benz Restaurant Awards
|Chef of the Year
|Himself
|Won
| rowspan="2" |
|-
|Top 10 Restaurants
|Eike
|Included
|}
== Sommo Yizie ==
[[gbuli:ghana]]
[[gbuli:dɔɔloŋ]]
[[gbuli:gampɛlɛ zaa]]
[[gbuli:dagaare]]
[[gbuli:africa]]
[[gbuli:mainpage]]
[[gbuli:west africa]]
l31dypif21sbo2wqi51bwtajgw7u27b
Lobamba
0
5906
62858
53752
2026-07-22T21:39:07Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62858
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q101418}}
'''Lobamba''' e la paaloŋ naŋ be a Eswatini naŋ be a Eswatini's tembɛrɛ ayi sogaŋ, Mbabane ane Manzini.
O be la a Hhohho irigyin, neŋ Mbabane naŋ e a tempeɛlaa neŋ Lusushwana baa naŋ e a baa peɛlaa meŋ. O bezie la a Ezulwini ane Mahlanya kyɛ o be la a opposite Elangeni.
==Meŋ kyɛle==
{{Portal|Africa}}
* [[Swaziland National Trust Commission]] - operates the National Museum of Eswatini
==Nimitɔɔre kannoo==
* Dlamini, Welcome (June 27, 2013). [https://web.archive.org/web/20241229002517/http://www.times.co.sz/news/88837-majahodvwa-takes-potshot-at-colleague.html "Majahodvwa takes potshot at colleague"]. ''Times of Eswatini''. Accessed April 7, 2014.
* O'Cuneen, Pamela (June 1, 2013). [http://www.theaustralian.com.au/travel/party-time-in-lobamba/story-e6frg8rf-1226653962214 "Party time in Lobamba"]. ''[[The Australian]]''. Accessed April 7, 2014.
==Kyɛle==
{{Reflist|group="nb"}}
[[Category:Wp/wlx]]
==Ziiri mine liŋkiri==
{{Wikivoyage}}
*"[http://www.swazidirectory.co.sz/index.php/general-information/swaziland-history-traditions-geography Geography of Eswatini]", swazidirectory.co.sz
* [http://www.virtualtourist.com/travel/Africa/Swaziland/Lobamba-2235550/TravelGuide-Lobamba.html Lobamba Travel Guide]. Virtual Tourist.
{{List of African capitals}}
{{Authority control}}
[[Category:Populated places in Hhohho Region]]
[[Category:Capitals in Africa]]
d0l1qc12shb0xfa9cnjef4wcvzw90gq
Kapana
0
6169
62857
55653
2026-07-22T20:32:33Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62857
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q25212648}}
[[Duoro_kɔre:Phyllostegia_grandiflora_(kapana)_(5880150036).jpg|thumb]]
[[Duoro_kɔre:Chopping_tomatoes,_onions_and_green_peppers_for_kapana_salsa_sauce.jpg|thumb]]
[[Duoro_kɔre:Kapana_Namibia.JPG|thumb]]
[[Duoro_kɔre:Roasting_beef_at_Single_Quoters_in_Windhoek_"Kapana".jpg|left|thumb]]
[[Duoro_kɔre:Kapana_trader.jpg|left|thumb]]
'''Kapana''' '''e l'''a sobie ba na maŋ tu kyɛ doge nɛne kɛre, gbɛɛ gyamaa beef, a Namibia kyaare kyēēmo a vuuŋ. <ref>http://www.theactivetimes.com/getting-intimate-namibias-capitol-city</ref>A grilled meat pãã maŋ baŋ taa la koɔroŋ stalls a daaŋ; ba maŋ ŋma ŋma a la bilii lɛ kyɛ kyēē a koɔre kyɛ naŋ dogera. <ref>https://www.csmonitor.com/layout/set/r14/World/Africa/2008/0221/p20s01-woaf.html</ref>Noba naŋ be zitɛɛtɛɛ maŋ wa ɔɔ la a nɛne ŋa. A na baŋ wuli ka neŋgyamaa maŋ baŋ koɔrɔ a la ziyeni, azuiŋ a daaroŋ maŋ eɛ tɛɛtɛɛloŋ. Kapana nakoɔloŋ soŋɛɛ a economic development a maŋ sonna<ref>https://archive.today/20141125144218/http://www.dbn.com.na/www.dbn.com.na/index.php?option=com_content&task=view&id=106</ref> a noba bana naŋ ba taa toma vuo ka ba maŋ piili nakoɔroŋ ane a ba libi fēē na ba naŋ taa a baŋ tõɔ kaara a ba yiri deme.<ref>https://web.archive.org/web/20160304033626/http://www.namibiansun.com/local-news/katuturas-kapana-kings.66847</ref> A teŋɛ naŋ be a Katutura naŋ e Windhoek ka neŋgyamaa bammo ka o e kapana.<ref>https://web.archive.org/web/20160304054044/http://ireport.cnn.com/docs/DOC-894281</ref>
== Meŋ kaa kyɛ ==
* [[Barbecue]]
* [[Namibia]]
* [[Namibian cuisine]]
* [[African cuisine]]
* [[West African cuisine]]
* [[List of African cuisines]]
== Sommo Yizie ==
gz6dtp8x0lu0he0zbomm3elpx5e76rn
Sam Adams
0
6241
62861
61936
2026-07-22T23:45:20Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62861
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q7407071}}'''Sam Adams''' (dɔgebo daare la kyuuri pie a beri ayi a yuoni 1989)<ref name=":2">https://gh.soccerway.com/players/sam-adams/438071/</ref> eɛ [[Gaana]] bɔle ŋmeɛrɛ a ko [[Ghanaian Premier League]], [[Aduana Stars]].<ref>https://www.myjoyonline.com/the-ultimate-18-team-ghana-premier-league-season-guide-2020-21/</ref> <ref name=":0">https://globalsportsarchive.com/people/soccer/samuel-adams/52569/</ref>Adams da di yɛ Ghana Premier League a yuoni 2017 anɩŋ [[Ghana Super Cup]] a 2018 poɔ a ko Aduana Stars. O da kpɛ [[Asante Kotoko]] a Nansaale kyuuri ne 2019. O da leɛ yi kpɛ Aduana Stars a 2020 puɔ.
== Toma ==
=== Aduana Stars ===
[[Aduana Stars]] la ka Adams di piili o bɔle ŋmɛ toma.<ref name=":1">https://www.modernghana.com/sports/819306/aduana-stars-midfielder-sam-adams-signs-new-two.html</ref> O da kpɛ la Aduana Stars a yuoni 2014 a te to 2019. 2016 poɔ la la o da ŋmɛɛ bɔle pie aneŋ yeni a ko Aduana ka be la da vɛŋ baŋ da paale ayi a [[Wa All Stars]] puoriŋ. O da ŋmɛ la bɔliri lezare ane anaare a yi bɔliri lezare ane pie poɔ. O da di la goliri ayopoi.<ref name=":1" /><ref name=":0" /> A Nansaale kyuuri pie daana a beri anuu daare a yuoni 2017, o da die [[Elmina Sharks]] pɛnalte goliri ayi wogiri ne a bɔle ŋmeɛbo naŋ da baare a [[Dormaa]] poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ESPN.com</ref> A Nansaare kyuuri pie aneŋ yeni a yuoni 2017 poɔ, o da kpɛ [[Medeama SC]] aneŋ [[Accra Hearts of Oak]].<ref>https://web.archive.org/web/20210430132450/https://ghanasportsonline.com/2017/11/exclusive-medeama-hearts-chasing-aduana-stars-midfielder-sam-adams/</ref> Adams da be ye be a waana 2019.<ref name=":1" /> Ʋ da ŋmɛɛ a 2018 [[CAF Champions league]] aneŋ 2018 [[CAF Confederations Cup campaigns.]]<ref>https://web.archive.org/web/20210501102612/https://ghanasportsonline.com/2019/12/out-of-contract-aduana-stars-midfielder-sam-adams-heading-to-kotoko/</ref> Adams da di yɛ [[ES Sétif]] pɛnalte goli boŋyeni wogiri ne baŋ da ŋmɛla a 2018 [[CAF Champions League.]]<ref>https://ghanasoccernet.com/caf-champions-league-match-report-aduana-stars-1-0-es-setif-sam-adams-second-half-penalty-secures-slim-first-leg-win</ref><ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/SportsArchive/CAF-Champions-League-Sam-Adams-the-hero-as-Aduana-Stars-beat-Setif-632294</ref> Aduana d
a ba di a [[Champions League]] aneŋ a [[CAF Confederations Cup.]] Be la da vɛŋ baŋ da iri o bare. <ref>https://web.archive.org/web/20241210192606/https://www.pulse.com.gh/sports/football/aduana-stars-ghanaian-champions-progress-to-caf-confederations-cup-group-stages/vzwqkm6</ref><ref>https://www.espn.com/soccer/caf-confederations-cup/story/3449254/aduana-stars-destroy-fosa-juniorsmixed-fortunes-for-nigerias-quartet</ref>
A Nansaale kyuuri anaare a beri anii daare a yuoni 2018 wogiri ne baŋ da ŋmɛ la 2018 CAF Confederations Cup ne, o da di la Fosa Juniors naŋ be [[Madagascar]] goliri ayi aneŋ pɛnalte goliri ayi.<ref>https://www.bbc.com/sport/football/43697563</ref> <ref>https://web.archive.org/web/20210430125736/https://supersport.com/football/caf-confederations-cup/news/180408/Aduana_Stars_hit_six_SuperSport_lose</ref><ref>https://www.goal.com/en-gh/news/aduana-stars-6-1-fosa-juniors-fire-boys-run-riot-in-dormaa/3mij3zzhrmqj1uh8kg9v73h8x</ref>
=== Asante Kotoko ===
A Nansaale kyuuri pie aneŋ ayi a yuoni 2019, Adams da kpɛ [[Asante Kotoko SC]].<ref>https://web.archive.org/web/20210502021158/https://ghanaguardian.com/kotoko-sign-former-aduana-stars-player-sam-adams</ref><ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/SportsArchive/Kotoko-shows-Sam-Adams-the-exit-door-less-than-a-year-into-his-contract-1056952</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210922023424/https://ghanasportsonline.com/2019/12/kotoko-complete-sam-adams-transfer-from-aduana-stars/</ref> Kyɛ a Nansaale kyuuri pie aneŋ awai a yuoni Asante Kotoko [[Kumasi]] noba da iri o bare.<ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/SportsArchive/Kotoko-shows-Sam-Adams-the-exit-door-less-than-a-year-into-his-contract-1056952</ref><ref>https://ghanasoccernet.com/sam-adams-part-ways-with-asante-kotoko</ref>
== Gyerema ==
'''Aduana Stars'''
* Ghana Premier League: 2017
* Ghana Super Cup: 2018 <ref name=":2" />
== Sommo Yizie ==
{{Reflist}}
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Nensaala]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:West Africa]]
[[Gbuli:dɔɔ]]
[[Gbuli:dɔɔloŋ]]
[[Gbuli:Africa]]
l6d3w5bic8lpkz6f2y54h5qy8lif9mu
Lights, Camera, Africa!
0
6311
62837
56723
2026-07-21T22:17:17Z
Quinlan83
1743
Fix
62837
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q85776625}}
'''Lights, Camera, Africa!''' e la sinii tigiri na maŋ taa diibu yuoni zaa a Lagos yi a yuoni 2011 o da taa la diibu a September 30-October 2nd 2011.
A tigiri da taa Ugoma Adegoke. A da taa diibu zie naŋ e Life House, a inaugural Lights, Camera, Africa! da la taa sommo yi New York's African Film Festival, Inc. a da taa eebo a, yi 30 September – 2 October 2011.
==Annual editions==
{| {{Table}}
! Edition !! Dates !! Venue !! Theme !! Films shown
|-
! 1st
| 30 September – 2 October 2011<ref name=Aiki/><ref>{{Cite web|last=Aiki|first=Damilare|date=2011-09-30|title=Experience African Cinema at the “Lights, Camera, Africa!” Film Festival – 30th September to 2nd October 2011|url=https://www.bellanaija.com/2011/09/experience-cinematography-as-never-before-at-lights-camera-africa-film-festival-30th-september-to-2nd-october-2011/|access-date=2021-08-16|website=BellaNaija|language=en-US}}</ref>
| The Life House
|
| ''A History of Independence''; ''AVA''; ''Burning in the Sun''; ''Clouds Over Conakry''; ''[[Cuba: An African Odyssey]]''; Epilogue''; ''One Small Step''; ''One Way Touareg''; [[Pumzi]]''; ''[[Sex, Okra and Salted Butter]]''; ''[[Soul Boy]]''; ''The Lunatic''; ''[[White Wedding (2009 film)|White Wedding]]; Ousmane''
|-
! 2nd
| 28 September – 1 October 2012<ref>{{Cite web|title=Africiné - Lights, Camera, AFRICA!!! (LCA) 2012 Film Festival|url=http://www.africine.org/evenement/lights-camera-africa-lca-2012-film-festival/28388|access-date=2021-08-16|website=Africiné|language=fr}}</ref>
| British Council, Southern Sun Hotel and Freedom Park
| Shine Your Eye
| ''Big Man''; ''[[Call Me Kuchu]]''; ''Dr. Cruel''; ''Driving With Fanon''; ''[[Man on Ground]]''; ''Stadium Hotel''; ''Yoolé; Where Do I Stand; Saworoide; Our Beloved Sudan; NAIJ, A History of Nigeria''
|-
! 3rd
| 28 September – 1 October 2013<ref>{{Cite web|date=2013-09-03|title=Lights, Camera, Africa!!!!|url=https://wanawana.net/2013/09/03/lights-camera-africa/|access-date=2021-08-16|website=WanaWana|language=en-US}}</ref>
| Wheatbaker, British Council, Southern Sun Hotel, and [[Freedom Park (Lagos)|Freedom Park]]
| Great Migrations
| ''Alaskaland''; ''[[Black Africa White Marble]]''; ''[[Confusion Na Wa]]''; ''Congolese Dreams''; ''Creation in Exile: Five filmmakers in conversation''; ''Fela! in Lagos''; ''[[Fincho]]''; ''Footprints of my Other''; ''[[Fuelling Poverty]]''; ''[[Koukan Kourcia]]'' / ''The Cry of the Turtledoves''; ''[[La Pirogue]]''; ''The Marriage Factor''; ''[[Microphone (film)|Microphone]]''; ''Mugabe: Villain or Hero?''; ''[[Olu Amoda]]: A Metallic Journey''; ''[[An Oversimplification of Her Beauty]]''; ''The Pilot and the Passenger''; ''Pokou Ashanti Princess''; ''RasTa! A Soul's Journey''; ''Rolling Dollar: a Legend Unplugged''; ''[[The Stuart Hall Project]]''
|-
! 4th
| 26 September – 1 October 2014<ref>[https://allafrica.com/stories/201409290680.html Africa: Big Brother Africa Reveals Hotshots], AllAfrica.com, 28 September 2014.</ref><ref>{{Cite web|date=2014-09-07|title=Lights. Camera. Africa! Lagos set for Life House film festival|url=https://www.thecable.ng/lights-camera-africa-lagos-set-for-life-house-film-festival|access-date=2021-08-16|website=TheCable|language=en-US}}</ref>
| [[Federal Palace Hotel]]
| Legacy
| Over 30 movies from 14 countries, including: ''Oya, the Rise of the Orisha''; ''The Supreme Prize; Beleh; Boneshaker; Ududeagu; Legends of Madagascar; Kwaku Ananse; Onunaekwuluora: The Legacy of Professor Thurstan Shaw; B for Boy; Sexy Money; Aya of Yop City; Coz Ov Moni 2; [[October 1 (film)|October 1.]]''
|-
! 5th
| 30 September – 4 October 2015<ref>[https://www.pulse.ng/lifestyle/food-travel/african-theatre-lights-camera-africa-film-festival-kicks-off-this-september/0fyylwc Lights, Camera Africa!!! film festival kicks off this September], pulse.ng, 7 September 2915.</ref>
| [[Federal Palace Hotel]]
| Future Forward
| ''The Art of Ama Aida Aidoo''; ''[[Beasts of the Southern Wild]]''; ''[[Black Africa White Marble]]''; ''Beat Girls''; ''The Curse of Medea''; ''[[Eighteam]]''; ''Faaji Agba''; ''[[Finding Fela]]''; ''Gone Too Far''; ''Horn Free Day''; ''Head Gone''; ''Henna''; ''The Legacy of Rubies''; ''Mr Adams''; ''Nollywood''; ''Olu Amoda: A Metallic Journey''; ''Once''; ''Prey''; ''[[Saworoide]]''; ''[[Sex, Okra and Salted Butter]]''; ''The Sim''; ''Sobukwe: A Great Soul''; ''Soko Sanko'' / ''The Market King''; ''[[Timbuktu (2014 film)|Timbuktu]]''; ''[[White Wedding (2009 film)|White Wedding]]''
|-
! 6th
| 30 September – 2 October 2016<ref>[https://web.archive.org/web/20220125011510/https://www.pulse.ng/entertainment/movies/lights-camera-africa-23-films-selected-for-6th-edition-of-film-festival/201nbwy 23 films selected for 6th edition of film festival], pulse.ng, 23 September 2016.</ref><ref>{{Cite web|date=2016-10-07|title=Lights Camera Africa Film Festival|url=https://guardian.ng/life/events/lights-camera-africa-film-festival/|access-date=2021-08-16|website=The Guardian Nigeria News - Nigeria and World News|language=en-US}}</ref>
| [[Federal Palace Hotel]]
| Music Makes the People
| ''Akounak Tedalat Taha Tazoughi''; ''Anton''; ''Biodun Olaku: Nigerian Painter''; ''Cholo''; ''Destino''; ''Gidi Blues''; ''House Of Nwapa''; ''I Shot Bi Kidude''; ''In the Eye of the Spiral''; ''Intore'' / ''The Chosen''; ''Lagos: The Birth Of A City Of Style''; ''Miniyamba'' / ''Walking Blues''; ''No Good Turn''; ''[[New York, I Love You|New York I Love You]]''; ''Olive''; ''[https://africanfilmny.org/films/too-black-to-be-french/ Too Black to be French]?''; ''Towards Tenderness''; ''The Amazing Nina Simone''; ''The Other Side of the Atlantic''; ''The Return''; ''The Sense of Touch''; ''Tunde''
|-
! 7th
| 29 September – 1 October 2017<ref>{{Cite web|date=2017-10-09|title=Lights Camera Africa!!! Film Festival In Pictures|url=https://guardian.ng/life/events/lights-camera-africa-film-festival-in-pictures/|access-date=2021-08-16|website=The Guardian Nigeria News - Nigeria and World News|language=en-US}}</ref>
| [[Federal Palace Hotel]]
| Reset
| ''80''; ''Afia Attack''; ''The Aftermath of the Inauguration of the Public Toilet at Kilometer 375''; ''Akatakpo!!! The Legend of Tony Odili''; ''Bad Market''; ''[[Bariga Sugar]]''; ''Borders''; ''[[A Hotel Called Memory]]''; ''I Heard it Through The Grapevine''; ''[[Kalushi]]''; ''Kanye Kanye''; ''Madama Esther''; ''Omode Meta Nsere''; ''An Opera of the World''; ''A Place for Myself''; ''Shadeism: Digging Deeper''; ''[[Vaya (film)|Vaya]]''
|-
! 8th
| 28–30 September 2018<ref>[https://www.konbini.com/ng/cinema/5-films-from-lights-camera-africa 5 Films We Are Excited To See At This Year's Lights, Camera, Africa Film Festival], ''Konbini'', 28 September 2018</ref><ref>{{Cite web|date=2018-09-25|title=Lights, Camera AFRICA!!! Presents 'Who Do You Think You Are'|url=https://guardian.ng/life/lights-camera-africa-presents-who-do-you-think-you-are/|access-date=2021-08-16|website=The Guardian Nigeria News - Nigeria and World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2018-10-04|title=A Harvest of Firsts at LCA Film Festival|url=https://www.thisdaylive.com/index.php/2018/10/05/a-harvest-of-firsts-at-lca-film-festival/|access-date=2021-08-16|website=THISDAYLIVE|language=en-US}}</ref>
| [[Muson Centre]]
| Who Do You Think You Are?
| ''Agwaetiti Obiuto''; ''Asmat''; ''Baby Mamas''; ''Cafe of Dreams''; ''[[The Delivery Boy]]''; ''Granma''; ''Hidden Treasures''; ''Ignorance of Blood''; ''Iko Ndu''; ''Kasala!''; ''Lagos: The birth of a city of style 1861-1967''; ''Negritude: A Dialogue Between Wole Soyinka and Senghor''; ''The Lost Cafe''; ''Lucky''; ''Our Africa''; ''Sidi Ilujinie''; ''Town Crier''; ''U ME I''; ''Zerzura''
|-
! 9th
| 27–29 September 2019<ref>{{Cite web|last=read|first=News 1 min|date=2019-09-20|title=Lights, Camera, AFRICA!!! Film Festival returns with "Tales By Moonlight"|url=https://thelagosreview.ng/lights-camera-africa-film-festival-returns-with-tales-by-moonlight/|access-date=2021-08-16|website=The Lagos Review|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2019-09-22|title=6 reasons not to miss Lights Camera Africa!!! film festival 2019|url=https://thisislagos.ng/6-reasons-not-to-miss-lights-camera-africa-film-festival-2019/|access-date=2021-08-16|website=This Is Lagos|language=en-US}}</ref>
| [[Muson Centre]]
| Tales By Moonlight
| ''About Love''; ''Call Me By My Name''; ''Company Yaya''; ''[[Daughters of Chibok]]''; ''A Gender''; ''[[A Kalabanda Ate My Homework]]''; ''Land of Gods''; ''[[My Friend Fela]]''; ''Ogbu-Oja Eze''; ''Orange City''; ''[[Ordinary Fellows]]''; ''The Lost Okoroshi''; ''Wall Flower''; ''Wrong Con; Awon Boyz; Damas Nwoko;''
|}
==Ziiri mine liŋkiri==
* [https://lcafilmfest.com/ Lights Camera Africa!!! website]
[[Category:Film festivals in Lagos]]
[[Category:Film festivals established in 2011]]
[[Category:Annual events in Lagos]]
{{Africa-film-festival-stub}}
==Sommo Yizie==
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:mainpage]]
[[Gbuli:West Africa]]
[[Gbuli:tigiri]]
[[Gbuli:Afirika tige]]
o79fdw9kqkrhxhofrlc3mpj51t02z5x
FESPACO 2023
0
6988
62778
61326
2026-07-21T08:39:11Z
CommonsDelinker
50
Replacing Flag_of_Cape_Verde.svg with [[File:Flag_of_Cape_Verde_(10-17).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious error) · Government standardized ratio is 2:3. For fu
62778
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q109197404}}
'''FESPACO 2023''' la a <abbr>28th edition</abbr> a [[Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou|Pan-African Film ane Television Festival of Ouagadougou]]. O da taa eebo a 25 February te ta 4 March 2023 a Ouagadougou. A edition yelnyɔgeraa da la “African Cinema ane Culture ko Peace".<ref name=":1">{{Cite web|date=2022-12-01|title=Burkina: Le gouvernement maintient l’organisation de la 28ème édition du FESPACO – NetAfrique.net|url=https://netafrique.net/burkina-le-gouvernement-maintient-lorganisation-de-la-28eme-edition-du-fespaco/|access-date=2024-03-12|website=netafrique.net}}</ref>
A da maalɛɛ wagere mine kyɛ ka ba da tere duoruu ka a teŋɛ naŋ na taa a kpaaroŋ ŋa da la a Togo,<ref>{{Cite web|last=First|first=Togo|title=Le Togo, invité d’honneur du FESPACO 2023|url=https://www.togofirst.com/fr/culture/0701-11199-le-togo-invite-d-honneur-du-fespaco-2023|access-date=2024-02-07|website=www.togofirst.com|language=dga-GH}}</ref> kyɛ a installation ceremony ne a mɛmbare naŋ be a National Organizing Committee, Fidèle Tamini, a secretary general ko a Ministry ko Culture, da terɛɛ duoruu ka “''in view of challenges of the moment, there is no better partner than Mali to be the guest country of honour."<ref>{{Cite web|title=FESPACO 2023 : Le Mali, pays invité d’honneur en lieu et place du Togo - leFaso.net|url=https://lefaso.net/spip.php?article119223|access-date=2024-02-07|website=lefaso.net|language=dga}}</ref>''
A 170 sinii noɔre da taa la iribu kyaare a 1200 terebo ka a ŋmɛ neŋ kyakya neŋ a 11 categories.<ref name=":0">{{Cite web|last=Kabore|first=Bernard|last2=|date=2023-02-11|title=Sélection officielle FESPACO 2023 : 170 films retenus|url=https://www.lobspaalga.com/2023/01/13/selection-officielle-fespaco-2023-170-films-retenus/|access-date=2024-03-12|website=LobsPaalga|language=dga-GH}}</ref>
== Progress ==
=== Kyɔɔbo ===
A general delegate Alex Moussa Sawadogo, da tere la duoruu kyaare a iribu a press conference naŋ da e a Ouagadougou on 13 January 2023. O da mannɛɛ a budget a 2023 edition da eɛ 2 billion <abbr>CFA francs.</abbr><ref>{{Cite web|last=SAWADOGO|first=Parfait Fabrice|date=2023-01-13|title=FESPACO : la sélection officielle de l’édition 2023 désormais connue|url=https://infosculturedufaso.net/fespaco-la-selection-officielle-de-ledition-2023-desormais-connue/|access-date=2024-03-10|website=Infos Culture du Faso|language=dga-GH}}</ref>
A iribu kɔmɛtee da la a African cinema professionals teseŋ:
* Pedro Pimenta - Mozambican producer
* Lina Chabanne - Tunisian producer
* Guy Désiré Yaméogo - Burkinabé producer
* Laza Razanajatovo - Malagasy filmmaker
* Claire Diao - Burkinabé film critic ane distributor
* Farah Clémentine Dramani-Issoufou - Beninois programmer ane researcher
* Enoka Julien Ayemba - Cameroonian sinii researcher ane critic
* Hawa Essuman - Kenyan director
== Iribu ==
=== Feature fiction films ===
Sinii pie ne anuu yi tenne pie ne ata la da bebe a Yennenga Gold Standard. Anii da taa la maaloo yi pɔgeba zie.
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Abu Saddam''
|Nadine Khan
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|89
|-
|''Ashkal''
|Youssef Chebbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|92
|-
|''[[Bantú Mama|Bantu Mama]]''
|Ivan Herrera
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Dominican_Republic.svg|20x20px]] Dominican Republic
|77
|-
|''[[Mami Wata (film)|Mami Wata]]''
|[[C.J. Obasi|CJ "Fiery" Obasi]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|107
|-
|''[[Maputo Nakuzandza]]''
|Ariadine Zampaulo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mozambique.svg|20x20px]] Mozambique
|60
|-
|''My father, the devil''
|Ellie Foumbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|108
|-
|''[[Our Lady of the Chinese Shop|Our Lady of The Chinese Shop]]''
|Ery Claver
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Angola.svg|20x20px]] Angola
|98
|-
|''Shimoni''
|[[Angela Wamai]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Kenya.svg|20x20px]] Kenya
|97
|-
|''Simin Zetwal'' (''Looking at the stars'')
|David Constantine
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mauritius.svg|20x20px]] Mauritius
|92
|-
|''[[Sira (film)|Sira]]''
|[[Apolline Traoré|Apolline Traore]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|120
|-
|''[[The Blue Caftan]]''
|[[Maryam Touzani]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|123
|-
|''[[The Last Queen (2022)|The Last Queen]]''
|Damien Ounouri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|113
|-
|''[[The Planter's Plantation]]''
|Dingha Eystein Young
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|114
|-
|''[[Under the Fig Trees]]''
|[[Erige Sehiri]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|92
|-
|''[[Xalé|Xalé, the Wounds of Childhood]]''
|[[Moussa Sene Absa]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|101
|}
=== Feature-length documentaries ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Original Paradise'' ( ''Al Djanat'' )
|Chloé Aïcha Boro
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|85
|-
|''Pick Me'' (''Amchilini'' )
|Kader Allamine
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Chad.svg|20x20px]] Chad
|68
|-
|''In the Film Cemetery''
|Thierno Souleymane Diallo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Guinea.svg|20x20px]] Guinea
|93
|-
|''Doxandem, the dream chasers''
|Saliou Sarr
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|88
|-
|''Fatima - a short life''
|Hakim El Hachoumi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|80
|-
|''Guardian of the worlds''
|Leila Chaïbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|91
|-
|''Geology of Separation''
|Yosr Gasmi and Mauro Mazzocchi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|152
|-
|''I Remain a Photographer''
|[[Ananias Leki Dago]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|67
|-
|''Money, freedom, a history of the CFA franc''
|[[Katy Léna N'diaye|Katy Léna N'Diaye]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|100
|-
|''MK, Mandela's secret army''
|[[Osvalde Lewat]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|61
|-
|''Lagos Tangier, One Way'' ( ''No U-Turn'' )
|Ike Nnaebue
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|94
|-
|''[[We, Students!|We, Students]]!''
|Rafiki Fariala
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Central_African_Republic.svg|20x20px]] Central African Republic
|82
|-
|''Omi Nobu'' ( ''The New Man'' )
|Carlos Yuri Ceuninck
|[[Duoro_kɔre:Flag of Cape Verde (10-17).svg|20x20px]] Cape Verde
|67
|-
|''Gold of Life''
|Boubacar Sangaré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|90
|}
=== Short film fiction (FESPACO shorts 1) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''A doll's house in memory of men and their dreams of ashes buried under the gaze of midnight while the gentle bars of the animal maze open the true master of the cage and the lies of the fold''
|Andriaminosoa Hary Joël Rakotovelo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Madagascar.svg|20x20px]] Madagascar
|20
|-
|''Agwe''
|Samuel Suffren
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Haiti.svg|20x20px]] Haiti
|17
|-
|''Astel''
|[[Ramata-Toulaye Sy]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|24
|-
|''Double I''
|Lauren Providencia Sanou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|16
|-
|''On the way''
|Leslie To
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|09
|-
|''Mundele game / Game of chance''
|Khadafi Mbuyamba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|30
|-
|''Spring days''
|Imad Badi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|18
|-
|''Khadiga''
|[[Morad Mostafa]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|20
|-
|''The Messenger of God''
|Amina Abdoulaye Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|23
|-
|''Sunday Morning'' ( ''Manhã de Domingo'' )
|Bruno Ribeiro
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Brazil.svg|20x20px]] Brazil
|25
|-
|''Mulika''
|Maisha Maene
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|14
|-
|''Patriots''
|Laurentine Bayala
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|15
|-
|''Weave of Tenderness''
|Ouijdane Khallid
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|24
|-
|''Mother Earth'' (''Terra Mater)''
|Kantarama Gahigiri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Rwanda.svg|20x20px]] Rwanda
|10
|-
|''Tsutsu''
|Amartei Armar
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ghana.svg|20x20px]] Ghana
|15
|-
|''Twin Lakes Haven''
|Philbert Aimé Mbabazi Sharangabo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Rwanda.svg|20x20px]] Rwanda
|24
|-
|''Uje''
|Jean-Luc Mitana
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Rwanda.svg|20x20px]] Rwanda
|19
|-
|''Will My Parents Come to See Me?'' ( ''Are my parents going to come see me?'' )
|Mo Harawe
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Somalia.svg|20x20px]] Somalia
|28
|-
|''Yes!''
|John Oluwole Adekoje
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|22
|-
|''Ziwa'' ( ''The Lake'' )
|Samuel Tebandeke
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Uganda.svg|20x20px]] Uganda
|15
|}
=== Short film documentaries (FESPACO shorts 2) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Blind Spot''
|[[Lotfi Achour]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|13
|-
|''Burkina Babes''
|Kagho Idhebor
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|7
|-
|''Cuba'' in ''Africa''
|Negash Abdurahman
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ethiopia.svg|20x20px]] Ethiopia
|22
|-
|''Katanga Nation''
|Beza Hailu Lemma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ethiopia.svg|20x20px]] Ethiopia
|27
|-
|''Kelasi''
|Fransix Tenda Lomba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|10
|-
|''Villa Reynette: cement and love''
|Evelyne Agli
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|16
|-
|''The Riders of Tonka''
|Mohamed Dayfour Diawara
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|11
|-
|''Louvri pou mwen'' (''Open for me'' )
|Jess Di Pierro Obert
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Haiti.svg|20x20px]] Haiti
|17
|-
|''Madame Pipi''
|Rachelle Salnave
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Haiti.svg|20x20px]] Haiti
|25
|-
|''Just a smile mother'' (''Mama dan que soriso'' )
|Cyrielle Raingou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|18
|-
|''Xaar Yàlla'' (''Waiting for God'' )
|Mamadou Khouma Gueye
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|25
|}
=== Perspective (feature-length fiction and documentaries) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''The Desert Rocker''
|Sarah Nacer
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|75
|-
|''The Specter of Boko Haram''
|Cyrielle Raingou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|75
|-
|''The Scarified''
|Wabinle Nadie
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|65
|-
|''[[African Moot (film)|African Moot]]''
|Shameela Seedat
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_South_Africa.svg|20x20px]] South Africa
|85
|-
|''Annatto''
|Fatima Boubakdy
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|103
|-
|''Can They See Us''
|Kenny Mumba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Zambia.svg|20x20px]] Zambia
|90
|-
|''The Sheep of Saada''
|Pope Bounam Lopy
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|75
|-
|''Otiti''
|[[Emamode Edosio|Ema Edosio]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|93
|-
|''Sadrack''
|Narcissus Wandji
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|94
|-
|''Tooth for tooth''
|Ottis Ba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|87
|-
|''Soula''
|Salah Issaad
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|92
|}
=== Panorama: feature films ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Alone in a Strange World'' (fiction)
|Joel Sansi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|103
|-
|''Bangarang'' (fiction)
|Robin Odongo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Kenya.svg|20x20px]] Kenya
|88
|-
|''Thorns of the Sahel'' (fiction)
|[[Boubacar Diallo (filmmaker)|Boubakar Diallo]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|92
|-
|''Gravity'' (fiction)
|Cedric Ido
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|85
|-
|''The Ideal Job'' (fiction)
|Gilbert Djoliba Bararmna-Boukpessi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|96
|-
|''The Pantheon of Joy'' (fiction)
|[[Jean Odoutan]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|97
|-
|''[[The Umbrella Men]] ('' fiction)
|[[John Barker (filmmaker)|John Barker]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_South_Africa.svg|20x20px]] South Africa
|115
|-
|''[[Bobi Wine: The People's President]]'' (documentary)
|Moses Bwayo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Uganda.svg|20x20px]] Uganda
|121
|-
|''The Taxi, The Cinema and Me'' (documentary)
|Salam Zampaligré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|69
|-
|''Maayo Wonaa Keerol'' (''The River is Not a Border'' ) (documentary)
|[[Alassane Diago]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|105
|-
|''Min al Qahira'' (''From Cairo'') (documentary)
|Hala Galal
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|63
|-
|''Rewind and Play'' (documentary)
|[[Alain Gomis]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|65
|-
|''Xaraasi Xanne'' ( ''The Crossed Voices'' ) (documentary)
|Boubou Toure
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|120
|-
|''[[Nayola]]'' (fiction, animation)
|[[José Miguel Ribeiro]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Angola.svg|20x20px]] Angola
|83
|}
=== Burkina section (feature fiction and documentary films) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Laabli the Elusive'' (documentary)
|Luc Youlouka Damiba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|72
|-
|''The Gallop'' (documentary)
|Eléonore Yaméogo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|80
|-
|''The Sam Mory Affair'' (fiction)
|[[Boubacar Diallo (filmmaker)|Boubakar Diallo]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|90
|-
|''The Sermon of the Prophets'' (fiction)
|Seydou Boundaone
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|98
|-
|''Madi and Saga'' (fiction)
|Yacouba Napon
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|111
|-
|''Malla, as far as the night lasts'' (fiction)
|Dramane Ouedraogo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]]Burkina Faso
|96
|}
=== Burkina section (short fiction and documentary films) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Pains of women's lives''
|Habibou Zoungrana
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|24
|-
|''Elisa'' (doc)
|Faisal Léonce Soura
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|13
|-
|''The Botanist''
|Floriane Zoundi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|13
|-
|''Innocence''
|Thomas Hénoc Ouedraogo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|15
|-
|''Papa Eric the tender''
|Wendkoagnda Gaston Bonkoungou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|11
|-
|''Stay Up''
|Aïssata Ouarma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|35
|}
=== Television series ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Further and further''
|Hervé Eric Lengani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|52x2
|-
|''Fanga / The Power''
|Fousseyni Maïga
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|26x3
|-
|''Here is C Babi''
|Boris Oue
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|13x6
|-
|''Isabelle''
|Kismath Baguiri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|26x3
|-
|''Chic, shock, failure''
|Jérémie Tchoua
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|26x3
|-
|''The Imam, the chicken and the pastor''
|Dramane Gnessi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|26x3
|-
|''O Batanga''
|Alex Ogou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|52x2
|-
|''Nouka union''
|Gilbert Assi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|26x3
|-
|''A man to marry''
|Jean-Jules Porquet
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|26x3
|-
|''Revenge''
|Simon William Kum
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|26x3
|-
|''Yaay 2.0''
|Serigne Ababacar Ba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|26x3
|}
=== Animated films ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Apache''
|Dubien Fortuné Tsete
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Republic of Congo
|07
|-
|''Begho''
|Victoria Aryee and Daniel Kumah
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ghana.svg|20x20px]] Ghana
|08
|-
|''Fadi the Village of Transform''
|Cheick Ouattara
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|08
|-
|''Impa the Unmeshed''
|Bomale Christian Hermann Kouamé
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|16
|-
|''Kendila''
|Nadia Rais
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|12
|-
|''Kwaba''
|Pierre-Marie Sindo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|02
|-
|''The Shadow of the Butterflies''
|Sofia El Khyari
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|09
|-
|''The Affront''
|Negueba Traore
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|03
|-
|''The Palimpsests''
|Ingrid Agbo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|07
|-
|''My grandpa''
|Komi Messan Anthony
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|07
|-
|''On the Surface''
|Fan Sissoko
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|04
|-
|''Paya and Koulou''
|Dramane Minta
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|15
|-
|''Princess Yennenga''
|Abdoul Rayhim Saïd Junior Koné
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|13
|-
|''Queen of Guera''
|Khalil Salma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Chad.svg|20x20px]] Chad
|29
|-
|''Storm in a Calabash''
|Serge Dimitri Pitroipa
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|15
|-
|''The Pyramid''
|Mohamed Ghazala
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|07
|}
=== Films from African cinema schools ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!School
!Country
|-
|''March 7''
|Alioune Fall
|ESAV
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|-
|''Whose fault is it''
|Ramatoulaye Bah
|ISAMK
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Guinea.svg|20x20px]] Guinea
|-
|''Annaelle''
|Pierre Nicolas Mbumba
|INPTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|-
|''Over time''
|Fassar Maurice Sarr
|ESAV
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|-
|''Confusion''
|Ornel Franckeski Mengue Dzo
|INPTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|-
|''Tomorrow''
|Joseph Avimadje
|ISMA
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''Eliza''
|Yowane Mezembe
|INPTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|-
|''The East Station''
|Esso-Domna Roger Atana
|ESEC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|-
|''The gong rang''
|Altidor Gildas
|ENSTIC UAC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''the Boson Worshipers''
|Othniel Bonzi
|ISTC Polytechnique
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|''Open eyes''
|Armel Pengdwende Ariel Pouya
|ISIS-SE
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|''The impression''
|Ulrich Houndji
|ENSTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''Mataha''
|Ahmed Nader
|Academy of Arts - High Cinema Institute
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|-
|''Me and me''
|Adam Bana
|ISMA, Benin
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''More than a duty''
|Mohamed Allabi
|ISMA, Benin
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''For better and not worse''
|Judicaël Nzamba
|INPTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|-
|''Back to basics''
|Danielle Esther Biyo'o Anding
|IFCPA
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|-
|''Rogm Sebre / Birth certificate''
|Arlette Jessica Valia
|ISIS-SE, Burkina Faso
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|''Rescue''
|David Effaly
|IUA
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|''Souk''
|Wendkoagnda Gaston Bonkoungou
|ISIS-SE, Burkina Faso
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|''In the footsteps of my ancestors''
|Zeinab Soumahoro
|ISTC Polytechnique
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|''Traffic / Shakchouka''
|Iheb Abidi
|ISAMM
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|}
== Kyɔɔtaɛ ==
=== Iribu mine ===
A kyɔɔtaɛ naŋ be a iribu poɔ noɔre da la 108 million CFA francs.<ref>{{Cite web|title=Murmures {{!}} Africultures : Le palmarès complet du FESPACO 2023|url=https://africultures.com/murmures/?no=22086|access-date=2024-03-21|website=Africultures|language=fr-FR}}</ref>
==== Feature fiction films ====
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|[[Étalon de Yennenga|Gold standard]] (20 M CFA francs)
|''Ashkal'' by Youssef Chebbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|-
|Silver standard (10 M CFA francs) endowed and sponsored by the [[Delegation of the European Union]]
|''[[Sira (film)|Sira]]'' by [[Apolline Traoré]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Bronze standard (5 M CFA francs)
|''Shimoni'' by Angela Wamai
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Kenya.svg|20x20px]] Kenya
|-
|Special mention from the jury
|''Looking at the Stars'' by [[David Constantin]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mauritius.svg|20x20px]] Mauritius
|-
|Best screenplay (3 M CFA francs) endowed and sponsored by TV5 Monde
|''[[The Blue Caftan]]'' by [[Maryam Touzani]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|-
|Best image (1 M CFA francs)
|''[[Mami Wata (film)|Mami Wata]]'' by CJ "Fiery" Obasi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|-
|Best sound (1 M CFA francs)
|''Ashkal'' by Youssef Chebbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|-
|Best music (1 M CFA francs)
|''[[Our Lady of the Chinese Shop]]'' by Ery Claver
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Angola.svg|20x20px]] Angola
|-
|Best decor (1 M CFA francs)
|''Mami Wata'' by CJ "Fiery" Obasi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|-
|Best editing (1 M CFA francs)
|''Abu Saddam'' by Nadine Khan
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|-
|Best female performance and best male performance (1 M FCFA x 2)
|All the actors in ''[[Under the Fig Trees]]'' by Erige Sehiri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|}
==== Feature-length documentaries ====
{| class="wikitable"
!Price
!Winner
!Country
|-
|'''Gold standard''' (10 M CFA francs) endowed and sponsored by the United Nations System in Burkina Faso
|''Omi Nobu / The new man'' by Carlos Yuri Ceuninck
|[[Duoro_kɔre:Flag of Cape Verde (10-17).svg|20x20px]] Cape Verde
|-
|Silver standard (5 M CFA francs) sponsored by LONAB
|''[[We, Students!]]'' by Rafiki Fariala
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Central_African_Republic.svg|20x20px]] Central African Republic
|-
|Bronze standard (3 M FCFA)
|''Guardian of the Worlds'' by Leïla Chaibi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|-
|Special mention
|''Money, Freedom, a History of the CFA franc'' by [[Katy Léna N'diaye|Katy Léna N'Diaye]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|-
|Special mention
|''At the Cemetery'' by Thierno Souleymane Diallo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Guinea.svg|20x20px]] Guinea
|}
==== Fiction short films (Fespaco shorts 1) ====
Endowed and sponsored by the International Organization of La Francophonie.
{| class="wikitable"
!Price
!Winner
!Country
|-
|'''Golden foal''' (5 M CFA francs)
|''Will My Parents Come to See Me'' by Mo Harawe
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Somalia.svg|20x20px]] Somalia
|-
|Silver foal (3 M CFA francs)
|''A Doll House in the Memory of the Men and Their Dreams of Ash Buried Under the Sight of Midnight for the Sweet Rods of the Sweet Rods of the Warren Farm Cover the True Lord of the Cage and the Lullabies'' by Andriaminosoa Hary and Joël Rakotovelo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Madagascar.svg|20x20px]] Madagascar
|-
|Bronze foal (2 M FCFA)
|''Tsutsue'' by Armatei Armar
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ghana.svg|20x20px]] Ghana
|-
|Special mention
|''The Messenger of God'' by Amina Abdoulaye Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|Special mention
|''Mother Earth'' by Kantarama Gahigiri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Rwanda.svg|20x20px]] Rwanda
|}
==== Documentary short films (Fespaco shorts 2) ====
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|'''Golden foal''' (5 M CFA francs)
|''Blind spot'' by [[Lotfi Achour]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|-
|Silver foal (3 M CFA francs)
|''Katanga Nation'' by Beza Hailu Lemma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ethiopia.svg|20x20px]] Ethiopia
|-
|Bronze foal (2 M FCFA)
|''Kelasi'' by Fransix Tenda Lomba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|}
==== Perspectives Section ====
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|[[Oumarou Ganda]] Prize for best first work or second work of feature-length fiction film (2 M CFA francs)
|''Soula'' by Salah Isaad
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|-
|Paul Robeson Prize for best first work or second work of feature-length documentary film (2 M CFA francs)
|''[[Le spectre de Boko Haram]]'' by Cyrielle Raingou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|-
|Special mention
|''The Sheep of Saada'' by Pape Bounam Lopy
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|}
==== Burkina section ====
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|Grand Prize from the President of Burkina Faso for the best Burkinabè film (5 M CFA)
|''Laabli the elusive'' by Luc Youlouka Damiba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Grand Prize from the President of Burkina Faso for the best Burkinabe hopeful (3 M CFA francs)
|''The Botanist'' by Floriane Zoundi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Grand prize of the President of Burkina Faso Revelation of cinema (2 M CFA francs) endowed by the Burkinabè Copyright Office (BBDA)
|''Malla, as far as the night lasts'' by Dramane Ouédraogo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|}
==== TV series, animation, African film from film schools ====
{| class="wikitable"
!Price
!Assigned to
!Country
|-
|1st Prize for Best TV Series (2 M CFA francs)
|''O Batanga'' by Alex Ogou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|2nd Prize for Best TV Series (1 M CFA francs)
|''Further and further away'' from Hervé Eric Lengani and Fabien Dao
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Special Mention TV Series
|''Here is C Babi'' by Boris Oué
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|Special Mention TV Series
|''Fanga / The Power'' of Fousseyni Maiga
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|-
|1st Prize for animated short film (3M Fcfa)
|''Kendila'' by Nadia Rais
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|-
|1st Prize animated film television series (2 M CFA francs)
|''Paya and Koulou'' by Dramane Minta
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|-
|Special mention animated films
|''The Palimpsests'' by Ingrid Agbo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|-
|Special mention animated films
|''Queen of Guera'' by Khalil Salma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Chad.svg|20x20px]] Chad
|-
|1st Prize for best African film from film schools (2 M CFA francs)
|''Whose fault'' is Ramatoulaye Bah, ISAMK?
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Guinea.svg|20x20px]] Guinea
|-
|2nd Prize for best African film from film schools (1 M CFA francs)
|''In the footsteps of my ancestors'' by Zeinab Soumahoro, ISTC Polytechnique
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|Special mention African film from film schools
|''Rogm Sebre / Birth certificate'' of Arlette Jessica Valia, ISIS-SE, Burkina Faso
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Special mention African film from film schools
|''More than a duty'' by Mohamed Allabi, ISMA, Benin
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|}
=== Special prize list ===
A kyɔɔyaɛ sonne mine da taa la koobo a Friday March 3, 2023, a bebiri na kyɛ ka ba da baŋ pɔge a vuo. 106 million CFA francs da taa la terebo neŋ kyɔɔtaɛ.<ref>{{Cite web|last=B24|first=Rédaction|date=2023-03-03|title=FESPACO 2023 : Le palmarès des prix spéciaux|url=https://burkina24.com/2023/03/03/fespaco-2023-le-palmares-des-prix-speciaux/|access-date=2024-03-21|website=Burkina24.com - Actualité du Burkina Faso 24h/24|language=fr-FR}}</ref>
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|[[Thomas Sankara]] Short Film Prize (Guild of Directors and Producers, 3 M CFA)
|''Cuba in Africa'' by Negash Abdurahman
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ethiopia.svg|20x20px]] Ethiopia
|-
|[[ECOWAS]] special prize for integration for the Best West African film, 15 M CFA francs)
|''No U-Turn - A Journey from Lagos to Tangier'' by Ike Nnaebue
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|-
|ECOWAS Prize for the Best West African Director (10 M CFA francs)
|''[[Sira (film)|Sira]]'' by [[Apolline Traoré]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|ECOWAS Prize for the Best Film School Director (2 M CFA francs)
|''More Than a Duty'' by Mohamed Allabi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|ECOWAS Prize for the Best Child actor or actress (1 M CFA francs)
|Nguissaly Barry in ''[[Xalé]],'' by [[Moussa Sene Absa]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|-
|Special Prize Burkina International Plan for Equality for Girls for combativeness and innovation in favor of girls (5 M CFA francs)
|''[[The Planter's Plantation]]'' by Dingha Eystein Young
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|-
|Special Prize Transitional Legislative Assembly of Burkina Faso (7 M CFA)
|''Sira'' by Apolline Traoré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|[[Paulin Soumanou Vieyra]] African Critics Prize ( FACC )
|''[[Mami Wata (film)|Mami Wata]]'' by CJ "Fiery" Obasi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|-
|UEMOA special prize for feature film fiction (8 M CFA francs)
|''[[Xalé]], the childhood wounds'' of Moussa Sene Absa
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|-
|UEMOA special prize for short fiction film (5 M CFA francs)
|''The Messenger of God'' by Amina A. Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|UEMOA special prize for feature documentary (8 M CFA francs)
|''The Riders of Tonka'' by Mohamed Dayfour Diawara
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|-
|UEMOA special prize for short documentary film (5 M CFA francs)
|''Al Djanat (Original Paradise)'' by Chloé Aïcha Boro
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Ecobank [[Ousmane Sembène|Sembène Ousmane]] special prize (5 M CFA)
|''The Planter's Plantation'' by Dingha Eystein Young
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|-
|Special prize from the Gambere Ernest Fund (2 M CFA francs)
|''The Messenger of God'' by Amina A. Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|LONAB Lucky Prize (5 M CFA)
|''The Messenger of God'' by Amina A. Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|Félix Houphouet-Boigny Prize from the Conseil de l’Entente (10 M CFA francs)
|''Sira'' by Apolline Traoré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Ababacar Samb Makharam price of the city of Ouagadougou (3 M CFA)
|''Al Djanat (Original Paradise)'' by Chloé Aïcha Boro
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Wateraid Special Prize for Climate, Water and Sanitation in Africa (5 M CFA)
|''Sira'' by Apolline Traoré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Prize of the Burkina-Niger Episcopal Conference (2 M CFA francs)
|''The Messenger of God'' by Amina A. Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|Special price from the Laafi la Boumbou association (5 M CFA)
|''Sira, on the road'' by Fousseini Maïga
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|}
== Sommo yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
3vczudb9mfxh7tpo9du6uipu94yypdj
Date square
0
7262
62764
62256
2026-07-20T19:07:42Z
Mary Loor
55
62764
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Date Squares.jpg|thumb]]
A '''date square''' e la Canadian bondirii bee bondimaalekr mine naŋ taa oatmeal. A western provinces baŋ ne a ka a e matrimonial kɔɔsee<ref>https://www.chatelaine.com/recipe/desserts/date-squares-recipe/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20101112085042/http://southernfood.about.com/od/dessertrecipe1/r/bl11209a.htm</ref>. A Eastern Canada, ba meŋ na ba yeli ka bonsããne.<ref>http://www.theoldfoodie.com/2008/07/matrimonial-cake.html</ref> <ref>http://apps.plotandscatter.com:8080/dchp2/Entries/view/matrimonial%252520cake</ref>A maŋ be la kofee kɔɔrɔɔ zie ka wa waa bonɔɔre noɔ mine.<ref>https://www.rockrecipes.com/newfoundland-date-crumbles/</ref> Tasoga kaŋa ba maŋ eŋ la senkãã bee bonsããne<ref>https://www.starbucks.com/menu/food/bakery/blueberry-oat-bar</ref>. {{linktext|texture}}.<ref>http://www.cooks.com/rec/view/0,1710,158191-255204,00.html</ref>
== Dakoroŋ ==
A bebiri na a bondirii ŋa naŋ wa a waa a Newfoundland saakonnoo bondirii.<ref>https://www.lordbyronskitchen.com/newfoundland-date-squares/</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* List of desserts
* Canadian cuisine
* List of cakes
* {{portal-inline|Food}}
== Sommo yizie ==
<references responsive="1"></references>
9mttu7zbv4hssdzlblbzg2xj2mom13r
Traditional food
0
7269
62846
62706
2026-07-22T13:38:43Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62846
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Espaguetis carbonara.jpg|thumb]]
'''Saaŋkompare bondirii''' e la bondirii ane seemaa, a e la bondirii naŋ piili ne te saaŋkommine a wa tɔ zenɛ<ref>https://books.google.com/books?id=D-K9CwAAQBAJ&pg=PA85</ref> kyɛ naŋ bebe, a e la bondirii ba dire yuomo naŋ pare a naŋ wa tɔ zenɛ ka ba naŋ dire.<ref>http://agriculturesociety.com/politics-and-food/what-are-traditional-foods/</ref> Saaŋkompare [[bondirii]] ane semaa e la saaŋkompare naŋ be teŋɛ zu kyɛ, a maŋ taa la saadayel a ko a paaloŋ na zaa a kyaare ne a bondirii,. Saaŋkompare bondirii ane bonnyuuri banaŋ maŋ maale yiri, bee a bondirii koɔroo zie ane zibibilii banaŋ maŋ maala bondirii, ane bondimaale zi bɛrɛ.<ref>https://books.google.com/books?id=QOLhwkcFTJAC&pg=PA41</ref>
Saaŋkompare bondirii taa la a maaloo zie ka naŋ nansala maŋ boɔle ka “ geographical indications and traditional specialties in the European Union” ba maale la aŋa lɛ European Union naŋ maale geographical indications and traditional specialties: Protected designation of origin (PDO), Protected geographical indication (PGI) and Traditional specialties guaranteed (TSG). A yelmaale binne ama maale biŋ la ka a gu ba koɔbo yɛroŋ soŋ ŋa yuori soŋ kyɛ soŋ ŋmɛ daworo bee a moɔle ka ba yuori gaa toɔre.<ref>http://ec.europa.eu/agriculture/quality/schemes/index_en.htm</ref>
A atikile ama taa la duoro a kyaare ne a saaŋkompare bonnyuuri.
== '''Tɛɛtɛɛloŋ naŋ be a saaŋkompare bondirii ane a parɛɛ''' ==
[[Duoro kɔre:Antica trattoria Bagutto.jpg|thumb|<ref>http://www.localistorici.it/it/Schede/view/tipo/locali-storici/categorie/per-anno-di-fondazione_1200-1299/slug/antica-trattoria-bagutto</ref>]]
[[Duoro kɔre
Aneazaa ka a pore la ka ba derɛ anaŋ yitaa zuiŋ, a yelmeŋa naŋ be a saaŋkompare bonimaale ziiri e la parɛɛ ayi a noba naŋ sage de tona ne toma, a yi culinary anthropology; naŋ manne.; a danweɛ soba la culinary anthropology; aŋa e la bone ba naŋ woŋ yi noba noɔre poɔ, dawuri bilee ane tembɛrɛ poore, kyɛle taa la ssaaŋkompare yeltuuri kyɛ ka ba mine meŋ taa ba waaloŋ. A yelkaŋa meŋ la ka tenneŋ wa yele yɛlɛ a maŋ pore la, cuisine e la zie kaŋa naŋ pore ka noba gyamaa a noŋ a be.<ref>https://sc.jalisco.gob.mx/sites/sc.jalisco.gob.mx/files/cultura_7.pdf</ref> Azuiŋ saakopare bondirii bee saaŋkompare yelerre bee a saaŋkompare yelerre kaŋa zaa.
Saaŋkompare bondirii gyamaa zie, yi la yiri pɔgeba gɔɔloŋ bommaale ane lɛ banaŋ maŋ de ziyuo yɛŋ a eŋ pale ba bondirii maaloo poɔ. Ka noba wa boŋkaŋa, o daaroŋ maŋ e la tuo kyɛ ka kyɛ ka neɛzaa maŋ boɔrɔ ka o meŋ e nyɛ. A yelkaŋa meŋ la o maŋ yaare la ka neɛzaa a tɔgelɔ a erɛ, azuiŋ a ba maŋ kɔɔre kyɛ ka o e boŋkpokpo ka neɛzaa boɔrɔ. A yelŋa zuiŋ, saaŋkompare bondimaale ziiri e la bone a maaloo naŋ e tɛɛtɛɛ a yi zie na banaŋ maala a. azuiŋ gbɛɛ a maŋ yi la a noba bale piilu zie aseŋ saaŋkompare bommaale mine bebe ana baŋ le a pare la kyɛ bore togitogi, kyɛ ka anaŋ wa di zuo, a maŋ faaŋ la kyɛ poɔ a cuisine bondirii maaloo ŋa zie. A Maxican culinary anthropologist Maru Toledo bommaala poɔ, eŋ la bonsaana ata soba a poɔ a ba bondirii maalo poɔ,<ref>https://www.youtube.com/watch?v=X0puNzafaDA</ref> a yelŋa e la bone naŋ daŋ ba kyebe a ba saaŋkonnoŋ poɔ sɛre ka ba wa baŋ piili, ka fooŋ kaa soŋ pampana ŋa bondirii maaloo ane a maalo zie taa la lɛ a na maŋ maale tutaa pampana ŋa.
== Bondirii maalo libie de boɔbo ==
A yɛroŋ bondimaale ziiri ama taa la meɛroŋ naŋ e a saaŋkomapre ( aneazaa ka amine yi la taa bee a gyamaa yietaa) kyɛ a yelnyɔgeraa zaa naane e tɔnɔ boma. A ŋaa zuiŋ, ba ba maŋ boɔrɔ ka kpɛ gaa nimitoɔre a wuli a yi waabo zie bee a piilu zie, bee ka o gaa bee ka a lambogir naŋ ba maaleŋ peɛle a bondirii yeltarre loori, a maŋ taa la daabo. A baara soba la, a gyamaa, maŋ e la ka a yɛŋ naŋ be a bondirii na maalo zie a e bone noba naŋ ba taa a yɛŋ na soba, ba sage la ka bondirii anaŋ ba naŋ maŋ daara maŋ e la ba meŋa bondirii, la ka ba maŋ la te maale maalo<ref>https://www.afm-marketing.org/en/system/files/publications/20160509182342_S20_P2_GUELMAMI.pdf</ref> kaŋa, ka a nyuu ane a waaloŋ meŋ e a toɔraa, ane a gɔɔloŋ na naŋ be a maalo sobie poɔ, ane a saaakompare yeltuuri mine.
== '''A Tendaazaa''' ==
=== Africa poɔ ===
[[Duoro kɔre:Bambara nut unearthed..JPG|thumb]]
· Suŋgbulo -a e la saaŋkompare boŋkoɔre naŋ be a Africa paaloŋ poɔ.
'''Europe ( Tuure paaloŋ)'''
Saaŋkompare bondikoɔre e la boma ba naŋ bigiri ka a taa la tɔnɔ yaga a Europe laŋkpeɛbo poɔ, ba yelerre ne ba waaloŋ poɔ, ane ba yeltuuri.<ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.appet.2008.11.008</ref>
== '''South America''' ==
[[Duoro kɔre:Humas - Flickr - Pepelo..jpg|thumb]]
· Humaita – e la a saaŋkompare bondiraa kaŋa naŋ be a Bolivia, Chile, Ecuador, ane Peru paaloŋ poɔ
·
== A tatenne mine poɔ ==
'''Canada'''
Kaa kyɛ nyɛ: Canada deme bondirii maalo zie
Teŋɛ kaŋa bondirii e la ba saaŋkompare bondirii a Aboriginal noba naŋ neɛzaa naŋ baŋ ka banaŋ neŋ la ka ba boɔlɔ (Canada paaloŋ danweɛ soba a di Metis, ane Inuit) a zuo a zaa kori naŋ be a northern irigiŋ a be la ka a Western bondirii a be, a bondirii ama de waabo maŋ e la kpeɛŋaa, kyɛ ka a saakompar bondirii naŋ maŋ are gu a anaŋ.<ref>https://web.archive.org/web/20200630164004/http://pubs.aina.ucalgary.ca/arctic/Arctic29-2-105.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.14430%2Farctic1539</ref>
· Bareka puoru bondirii
==== '''Québec''' ====
Kaa kyɛ nyɛ: Bondirii maalo a
* [[Duoro kɔre:La Banquise Poutine.jpg|thumb]]Poutine[[//en.wikipedia.org/wiki/File:La_Banquise_Poutine.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:La_Banquise_Poutine.jpg|right|thumb|A classic poutine is made with french fries, cheese curds and gravy.]]
* Tourtière
* Sucre à la crème
* Pâté chinois
* Pouding chômeur
* St. Catherine's taffy
* Spruce beer
* Maple syrup
* Cretons
'''Acadia'''
Meŋ leɛ kaa kyɛ nyɛ: Acadian bondirii maaloo zie
* Poutine râpée<ref>https://books.google.com/books?id=N3mLAgAAQBAJ&pg=PA32</ref>
* Fricot
=== China paaloŋ poɔ ===
* [[Duoro kɔre:Spring Pancake.jpg|thumb]]Ciba cake
* Dim sum
* Fuling Jiabing - e la saakompare bondirii snack bondirii naŋ e Beijing naŋ e bone na be a paaloŋ lambori kyɛlee poɔ. O maŋ waa ŋa a Pancake na, sikyiri zɔŋ ane fuling la ka ba maŋ de a maale a nyɔge pilli ne bombie, seo, ane boma mine ne a taaba.
* Spring Pancake - e la chinese deme saaŋkompare bondirii naŋ e bone naŋ pore a northern irigiŋ paaloŋ poɔ ka neɛzaa baŋ o. Noba maŋ di la Pancake a bebiri kaŋa banaŋ boɔlɔ Lichun, o e la tigiri ba naq maq piili o diibu a spring pare piila.
* Zhongzi - mui tage bee bonnoore mine na maŋ pɔge a vaɛ ka ba de doge.
Zhnogzi – e la mui nyɛnnoo bee bonnoore mine, ba naŋ maŋ de bamboo vaɛ a pɔge ne kyɛ a de doge. Ba maŋ maale la a boma ka ba de toori ne a ba paaloŋ paati neŋkpoŋ yuori naŋ di Qu Yuan a Dragon tigiri diibu saŋa bee wagere poɔ.
=== '''Costa Rica paaloŋ poɔ''' ===
Mui ane bɛŋɛ<ref>https://books.google.com/books?id=DBzYCQAAQBAJ&pg=PA135</ref>
=== Croatia ===
· Lecsó
=== Cyprus ===
Tsamarella – e la saaŋkompare bondirii kyɛ naŋ cyprus ŋmenaa saŋa nɛmɛ<ref>https://web.archive.org/web/20151127071216/http://www.visitcyprus.com/wps/portal/!ut/p/c4/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3hXN0fHYE8TIwN3XzdDAyPDQJ9ATx9LQ-dgQ_3g1Dz9gmxHRQDBxp_F/?changeLang=en&WCM_GLOBAL_CONTEXT=%2FFinnish__fi%2FCTO%20B2C%2FTourist%20Information%2FEnjoy%2FFood%20and%20Drink%2FProducts_and_Recipes%2FTsamarella</ref><ref>http://foodmuseum.cs.ucy.ac.cy/web/guest/36/civitem/2326</ref>
=== Czech Republic ===
· Lecsó
· Svíčková
=== Estonia ===
· Mulgipuder<sup>[''citation needed'']</sup>
· Sepik
'''Faroe Islands'''
* [[Duoro kɔre:Stora dimun puffins for kitchen.jpg|thumb]]Faroese puffin
* Garnatálg
* Skerpikjøt
* Whale meat
=== Eswatini ===
Atikile meŋa : Bondirii maaloo zie a Eswatini ane ba saaŋkompare bondirii
Faroe Islands
· Faroese puffin
· Garnatálg
· Skerpikjøt
· Whale Nɛmɛ
=== Finland ===
Karelian pasty
· Karelian stew
· Karelian pasty
· Kesäkeitto
· Sautéed reindeer
· Ruisreikäleipä
· Ryynimakkara
[[Duoro kɔre:Karjalanpiirakka-20060227.jpg|thumb]]
· Mustamakkara
· Kalakukko
· Lörtsy
· Rönttönen
· Sultsina
· Mämmi
· Joulutorttu
=== France ===
A ''Appellation d'origine contrôlée'' - e la Franch bondirii a paaloŋ zaa naŋ sage de ka a e ba paaloŋ bondirii kyɛ a Franch paaloŋ zaa kyɛ a ziiri ama bondirii la wines, cheeses, kaaŋ ane a kɔreba bonkoɔre mine.
Nansaala noɔ peele - a French noore boma ne a appellation d’origine controlee zi araa
Appellation d’origine controlee liqueurs ane seeloŋ
Appellation d’origine controlee controlee daa kpeɛne mine.
=== Germany ===
Black Forest ham – maŋ maale la eŋ a black forest irigiŋ naŋ be a Germany paaloŋ poɔ, o e la bone kpaaroŋ kaŋa kpaaroŋ naŋ kaara ba zu ka onaŋ la Proected Designation of Origin (PDO) naŋ kaara a bondirii zu a European Union.
=== Guatemala ===
[[Duoro kɔre:Fiambre.JPG|thumb]]
Fiambre e la saaŋkompare Guatemalan bondirii, na maŋ maale dayeni yoŋ ka ba di yuoni zaa, o la tigiri bee yeltuuri ba naŋ maŋ di a kyaare a ne a bebiri na a Dia de Los Muetos ane All Saint Day (Dia de Todos Los Santos) naŋ kpi.
=== Iceland ===
Hakarl – o e la saaŋkompare bondiraa<ref>https://books.google.com/books?id=miZ8AwAAQBAJ&pg=PA183</ref> ane a paaloŋ zaa bondirii kaŋa naŋ be a Iceland paaloŋ poɔ.
Hangikjot<ref>https://books.google.com/books?id=zG1H75z0EYYC&pg=RA3-PA195</ref>
Þorramatur – e la Iceland saaŋkompare bondiraa kaŋa ba naŋ maŋ kaa iri,<ref>https://books.google.com/books?id=BufWAgAAQBAJ&pg=PA166</ref> o e la bondiraa kaŋa ba naŋ maŋ de a maale ne zɔne, ba maŋ maale o la a saaŋkompare maaloo, ba nyɔge a ŋmaare bibilee a paaŋ de eŋ rúgbrauð bondirii ( a de dɔgele borodo sɔgele maaroŋ zu), butler ane brennivin ( naŋ e Icelandic akvavit)
=== India ===
Atikile meŋa : Indian paaloŋ poɔ bondirii
· Kheer
· Roti and Sabzi
=== South India paaloŋ poɔ bondirii ===
· Idli
· Dosa
· Sambar and Chutneys
· Rasam
· Puttu
· Idiyappam
· Paniyaram
=== Indonesia ===
[[Duoro kɔre:Tumpeng-Jawa.jpg|thumb]]
Meŋ kaa kyɛ nyɛ: Indonesia bondi-parɛɛ
Brem – e la Snack ane va-diree bombiiru kaŋa banaŋ maq de yi ne Java ane Badi bee a e ba bommaale.
Docang – e la saaŋkompare bondirii naŋ maale yi Cirebon
Gado-gado – e la saaŋkompare salad bondiraa kaŋa ba naŋ maŋ de seŋkaa kaaŋ a maale dɔgele.
Gudeg - unripe jackfruit baapaala la ka ba maŋ de maale ne zeɛre, a e la saaŋkompare bondirii naŋ yi Yogyakarta paaloŋ poɔ.
Ketupat – a e la saaŋkompare mui dogere banaŋ maŋ doge a peli ne vaɛ, a e la bondirii ba naŋ maŋ di a Lebaren , Indonesia idul fitri
Kuluban – Javanese saaŋkompare salad naŋ e yi zie kaŋa a wa
Lawar – Balinese zɛvaare bondirii naŋ e saaŋkompare bondirii
Opor ayam – noɔ ba naŋ maŋ de eŋ kube koɔ zeɛre poɔ, a e la ba saaŋkompare bondiraa kaŋa naŋ pore kyɛ gbɛɛ yaga a bondiraa ŋa diibu ba maŋ de di ne la ketupat a Lebaran diibu wagere.
Pallubasa – e la saaŋkompare bondirii naŋ yi a Makassar, South Sulawesi banaŋ maŋ maale o yi ne offal nao bee wɛduo eŋɛ.
Papeda – saago ɔongee, e la saaŋkompare bondirii naŋ be a Eastern Indonesia ( Maluku ane Papua) paaloŋ poɔ.
Rendang – Minangkabau e la saaŋkompare bondirii naŋ yi a West Sumatra paaloŋ poɔ.
Satay – e la nɛne ba naŋ maŋ ɛre dɔgele skewers zu, a saaŋkompare bondiraa ŋa taa la tɛɛtɛɛ a yi a paaloŋ na poɔ banaŋ maale a Indonesia poɔ
Soto – e la a Indonesia saaŋkompare zeɛre kaŋa, a zeɛre ama maalo taa la tɛɛtɛɛ a yi irigiŋ na poɔ a zeɛre naŋ maale
Tempeh – bɛŋɛ sɛnsɛ naŋ e saaŋkompare naŋ yi a Java paaloŋ poɔ
Tumpeng – a e la mui na maŋ doge wagere na banaŋ maŋ dire a Indonesia bondirii tigiri, a wagere ŋa poɔ ba maŋ doge la bondiparɛɛ parɛɛ a viiri a mui ama
=== Iran ===
· Chelow kabab
· Tahdig
· Ghormeh sabzi
· Fesenjān
· Sabzi polo
· Abgoosht
· Gheimeh
· Sholezard
· Āsh
· Mirza Ghassemi
* Nargesi
* Baghala ghatogh
=== Ireland ===
Biguo bondirii
Podaare bondi-seɛraa
=== Italy ===
[[Duoro kɔre:Traditional pizza from Napoli.jpg|thumb]]
Meŋ kaa kyɛ nyɛ; a Italian bondiparɛɛ ane ba bonnyuri ane a Italian bommaale ane a boŋguuri a ne a yiwaabo zie la a puliŋ kyɛ
· Abbacchio
· Affogato
· Arancini
· Asiago
· Biscotti
[[Duoro kɔre:Tiramisu - Raffaele Diomede.jpg|thumb]]
· Braciola
· Bruschetta
· Caciotta
· Cacciucco
· Caponata
· Cappuccino
· Cotechino
[[Duoro kɔre:Bucatini allamatriciana.jpg|thumb]]
· Crostata
· Crostini
· Espresso
· Focaccia
· Frittata
· Frittella
· Fritto misto
· Gelato
· Lasagna
· Mascarpone
· Minestrone
· Mozzarella
· Panettone
· Panna cotta
· Panino
· Panzerotto
· Parmigiano Reggiano
· Pasta
· Pecorino
[[Duoro kɔre:Cotechino-Servito-Polenta-Lenticchie.jpg|thumb]]
· Peperonata
· Pizza
· Polenta
· Porchetta
· Prosciutto
· Ravioli
· Risotto
· Salami
· Salumi
· Scamorza
· Semifreddo
· Spezzatino
· Strudel
· Tiramisu
· Tortellini
· Zabaione
· Zuppa inglese
'''A maaloo yiibu zie'''
[[Duoro kɔre:Waiter pouring Zardetto sparkling Prosecco.jpg|thumb]]
''Denominazione di origine controllata a'' e la Italian bondimaalaa banaŋ maŋ maale a sɛge mare lɛ a na soma seŋ, azuo a zaa Italian daa kpeɛŋaa ane cheese
· Italian DOC daa kpeɛŋaa
· Italian DOCG daa kpeɛŋaa
* ''Indicazione geografica tipica''
· ''Prodotti agroalimentari tradizionali e la'' a Italian saaŋkompare daa irigiŋ kaŋa naŋ be poɔ,ka a Protected Geographical Status of European Union.
· ''Strada dell'Olio, e la gastronomical'' naŋ be a Italy paaloŋ poɔ a e ba saaŋkompare bommaale aseŋ, PDOs ane PGIs, DOCs ane DOCGs naŋ be a Italy poɔ
=== Japan ===
[[Duoro kɔre:Outlet mall of KIKYOUYA 01.jpg|thumb]]
Mochi – maŋ di la yuoni zaa viiria a yuoni poɔ a Japan a yuoni gbuli zaa poɔ, mochi e la saaŋkompare bondirii naŋ be a Japan yuompaala diibu poɔ a e la bondirii naŋ pore ka maŋ koɔr ka noba daara dire a wagere na poɔ.
=== Jordan ===
Saaŋkompare bonnyuri naŋ be a Jordan paaloŋ poɔ a laŋ ne a sous ( anaŋ neŋ la ka ba boɔlɔ irqsus), a bonnyuri ama e la boma ba naŋ maŋ maale ne ''Glycyrrhiza glabra'' nyege-kuoni (liquorice) tamr hindi, a e la daa ba naŋ maŋ maale ne ''Tamarindus indica'' (tamarind), ane ''laban'' (''labneh''), bonkuoni. A e la bone ba naŋ maŋ de koɔ ane yogurt a maale ne. a yelnimizeɛ kaŋa naŋ be a maalo poɔ la ba maŋ de la labneh naŋ be a Jordan ane tenne anaŋ ŋmaa viiri bee a peɛle, a ama zaa maŋ maale la ane a saaŋkompare maaloo sobie na, a maŋ maale a eŋ a yogurt ɔrebare poore.
=== Korea ===
[[Duoro kɔre:Bibimbap at restaurant Korean Kitchen.jpg|thumb]]
· Bibimbap
· Bulgogi
· Kimchi
· Nurungji
· Sungnyung
=== Latvia ===
· Bombie
* [[Duoro kɔre:Grey peas at restaurant Milda in Riga.jpg|thumb]]Layered rye bread
* Sklandrausis
· Speķrauši
=== Lithuania ===
· Saaŋkompare daŋgeli
=== Malaysia ===
· Hinava
· Kelupis
· Ketupat
[[Duoro kɔre:Swordfish hinava.jpg|thumb]]
· Lamban
· Lemang
· Linopot
· Manuk pansuh
· Nasi lemak
· Penyaram
· Umai
=== Maldives ===
[[Duoro kɔre:Maldive fish91.JPG|thumb]]
Garudiya
Maldives zuma – saaŋkompare tuna zum ba naŋ maale Maldives paaloŋ poɔ. A e la Maldivian bondirii,
=== Malta ===
Lent naŋ be Malta poɔ & saaŋkompare bondirii ba naŋ maŋ di a wagere na zaa poɔ.
Kwarezimal – Lent sɛnsɛ
=== Maxico ===
Atole e la a ba saaqkompare tea nyu bone
[[Duoro kɔre:BolaTamale.JPG|thumb]]
Capirotada – e la bone gbɛɛ yaga ba naŋ maŋ di Lenten wagere poɔ (''comida de cuaresma'') o e la a bondiraa kaŋa ba naŋ maŋ di Friday soŋ daare
Sɛlemaa wogiri
Enchilada Mexico noba bondirii
Iguana Nɛne
Bombie, bɛŋɛ ane bɛŋkyeene
Kamaana
Tortilla
Mole Sauce
Doba-nɛne
Choizo
Mui – saaŋkompare poɔ, ba maŋ kyeeŋ la ka a waa ŋa salima sɛre ka paaŋ de a doge
Mui ane bɛŋɛ
Sope a e la Mexico bondirii ba naŋ maŋ de gyɛle a maale ne
Tamale – a e la bondirii mine ba naŋ maŋ maale eŋ kamapɛge poɔ
=== '''Nepal''' ===
Dhindo
=== '''Portugal''' ===
Denominação de Origem Controlada e la mere kaŋa banaŋ maale biŋ ka o kaara a ba daa-kpeɛne zu, cheeses, butter aane a Portugal bonkoɔre mine.
'''Saudi Arabia'''
· Hininy
· Kabsa
=== Singapore ===
[[Duoro kɔre:Hainanese Chicken Rice.jpg|thumb]]
Hainanese mui ane noɔ nɛne - a Singapore a bondirii ama la ka ba de ka a e a ba saaŋkompare bondirii
Teochew kookoo bee buuluŋ
=== Slovakia ===
Bryndzové halušky - a bondirii ama la ka ba de ka a e a ba saaŋkompare bondirii ana la halušky ane bryndza a Solvakia poɔ.
Lecso
=== South Africa ===
[[Boŋŋo Tigiri|Boboti]]<nowiki/>e
* Chakalaka and Pap
* Malva pudding
* Potjiekos
* Samosa
=== Spain ===
Borona - e la kamaana boroodo a e la saaŋkompare bondirii, naŋ be a Galicia, Asturias Cantabria, a Basque teŋɛ ane a Northen Castilla - Leon ( zie kaŋa naŋ be a Leon Palenɔia ane Burgos)
''Denominación de Origen'' ''-''
=== '''Sweden''' ===
* Falukorv
* [[Duoro kɔre:Falukorv.jpg|thumb]]Janssons frestelse
* Pyttipanna
Switzaerland
''Appellation d'origine protégée'' ''- A''
Capuns - e la saaŋkompare bondirii naŋ be a canton of Graubünden a Switzerland paaloŋ
=== Tanzania ===
Pare noba ane saaŋkompare bondirii
=== '''Thailand''' ===
Mango mui
pad Thai
=== Turkey ===
imam bayildi
Uganda
Malewa - bamboo seɛre ba naŋ maŋ deɛle ka a ko ka biŋ. A bondirii ama yiibu zie la Eastern Uganda, paaloŋ, a Bugisu naŋ be irigiŋ bilee kaŋa poɔ
=== '''United Kingdom''' ===
=== England ===
* [[Duoro kɔre:Shepherd's pie at restaurant Hell Hunt, Tallinn.jpg|thumb]]Bangers and mash
* Cottage pie
* Faggot
* Zuma ane chips
* Biguo bondirii
* Sunday roast
==== Wales ====
* Cawl
* Welsh koosee
* Glamorgan sausages
* Laver boroboro
* Welsh rarebit
* Bara dɔgebo
==== Scotland ====
[[Duoro kɔre:Haggis on a platter.jpg|thumb]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Haggis_on_a_platter.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Haggis_on_a_platter.jpg|right|thumb|Haggis on a platter at a Burns supper.]]
* Haggis
* Lorne sausage
* Neeps and tatties
* Cullen skink
* Arbroath smokies
* Reestit mutton
=== United States ===
Article zu zaa: paaloŋ bondirii mine
* Cardamom boroboro– de la ka o e a saaŋkoŋ bondiraa a Swedish Americans paaloŋ poɔ.
* Bareka puoruu bondirii
==== Southern United States ====
Meŋ la nyɛ: Southern United States bondirii
* Biscuit
* Cheese straw
* kamaana boroboro
* Collard greens
* Hoppin' John
* Daaŋkele
=== Vanuatu ===
Meŋ la nyɛ: Vanuatu bondirii §  saaŋkoŋ bondirii
* Laplap – a paaloŋ bondirii
=== Yemen ===
* Kabsa
== A paaloŋ poɔ ==
=== Arab states a Persian Gulf poɔ ===
* Khabees – saaŋkoŋ bondi-noɔ kaŋa a Arab states a Persian Gulf poɔ.
=== Commonwealth Caribbean ===
* Mui ane peas – saaŋkoŋ bondirii Anglo-Caribbean poɔ.
=== Levant (Eastern Mediterranean) ===
A saaŋkoŋ bondirii a Levant poɔ paale la, falafel, fuul, halawa, hummus, kanafeh, labaneh, medammis ane tahini ane a taa gyamaa. A bondirii na naŋ pore a paaloŋ poɔ la ana na ba naŋ maale yineŋ a legumes, gaŋaazaa, falafel, fuul, hummus ane medammis.
[[Duoro kɔre:Hummus.jpg|thumb]]
'''Saaŋkoŋ bondirii mine naŋ pore a Eastern Mediterranean paaloŋ poɔ'''
[[Duoro kɔre:Falafels 2.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:PistHalva.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Kanafeh.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Labneh (5196911587).jpg|thumb]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:West Africa]]
[[Gbuli:Sakuuri]]
[[Gbuli:Africa]]
== Sommo yizie ==
fh11g7hzazpx9w1p0juhy76s7fw0dbq
Camel milk
0
7270
62739
62735
2026-07-20T12:51:13Z
Mary Loor
55
62739
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000. Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese. camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
== '''Sommo yizie''' ==
fh7gl7sls00adfuk9ncmgxvf1x8893p
62740
62739
2026-07-20T12:55:35Z
Mary Loor
55
62740
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-7</ref> Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese. camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
== '''Sommo yizie''' ==
admgu84po50s6wrnhlnsypyj3yxw55k
62741
62740
2026-07-20T12:58:08Z
Mary Loor
55
62741
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-7</ref> Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.<ref>https://www.bbc.com/news/business-48935371</ref>
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese. camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
== '''Sommo yizie''' ==
oxa5frhe31utu1vafnt6o72l3cqwgd9
62742
62741
2026-07-20T12:59:43Z
Mary Loor
55
62742
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-7</ref> Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.<ref>https://www.bbc.com/news/business-48935371</ref>
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese.<ref>https://www.abc.net.au/news/2020-03-22/camel-meat-and-dairy-sought-after-internationally/12070310</ref> camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
== '''Sommo yizie''' ==
mvm9g1o2uihiuhxg9hgo8rfsb10rcnw
62744
62742
2026-07-20T13:33:09Z
Mary Loor
55
62744
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-7</ref> Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.<ref>https://www.bbc.com/news/business-48935371</ref>
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese.<ref>https://www.abc.net.au/news/2020-03-22/camel-meat-and-dairy-sought-after-internationally/12070310</ref> camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
=== United States ===
2014 wagere a United States ba wa taa camels yageroŋ ta 5000 ba naŋ waneŋ ba paaloŋ poɔ. Sane naŋ maŋ be camel's beroŋ maaloo poɔ maŋ e la kpɛŋ gaŋ fo naŋ maale naabo beroŋ. A United States poɔ, camels pɔgeba ba nyera bee yɛlɛ e la tuo; a ba maŋ tõɔna baara wĩeou kyɛ na baŋ ɛne bere velaa ka anaŋ wa pare yuomo anaare. A kyuuri pie ne ata poɔ taabo ne dɔgebo wagere maŋ seŋ ka o ta neŋ dɔgebo soŋ kyɛ ka a ɛnnoo tu, la lɛ naane a camel pɔge beroŋ koŋ la waana. A ba e ŋa naapɔge dɔgeraa naŋ bare a bile naŋ wa dɔge a kyɛ ɛnne bere kyuur'a yoɔbo te a kyuur'a wɔe, camel na baŋ po la o beroŋ ko a koɔraa ane o bile a yi kyuuri pie ne ayi te ta kyuur'a nii.
== '''Sommo yizie''' ==
dv5dv2w2ygooieyztcenptnpm2ywylr
62745
62744
2026-07-20T13:36:44Z
Mary Loor
55
62745
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-7</ref> Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.<ref>https://www.bbc.com/news/business-48935371</ref>
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese.<ref>https://www.abc.net.au/news/2020-03-22/camel-meat-and-dairy-sought-after-internationally/12070310</ref> camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
=== United States ===
2014 wagere a United States ba wa taa camels yageroŋ ta 5000 ba naŋ waneŋ ba paaloŋ poɔ. Sane naŋ maŋ be camel's beroŋ maaloo poɔ maŋ e la kpɛŋ gaŋ fo naŋ maale naabo beroŋ. A United States poɔ, camels pɔgeba ba nyera bee yɛlɛ e la tuo; a ba maŋ tõɔna baara wĩeou kyɛ na baŋ ɛne bere velaa ka anaŋ wa pare yuomo anaare. A kyuuri pie ne ata poɔ taabo ne dɔgebo wagere maŋ seŋ ka o ta neŋ dɔgebo soŋ kyɛ ka a ɛnnoo tu, la lɛ naane a camel pɔge beroŋ koŋ la waana. A ba e ŋa naapɔge dɔgeraa naŋ bare a bile naŋ wa dɔge a kyɛ ɛnne bere kyuur'a yoɔbo te a kyuur'a wɔe, camel na baŋ po la o beroŋ ko a koɔraa ane o bile a yi kyuuri pie ne ayi te ta kyuur'a nii.<ref>http://culturecheesemag.com/cheese-bites/camel-milk-now-available-purchase-us</ref>
== '''Sommo yizie''' ==
33t5gm0rq6x1travzoi7xr22w2w30ik
62761
62745
2026-07-20T17:32:10Z
Mary Loor
55
62761
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-7</ref> Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.<ref>https://www.bbc.com/news/business-48935371</ref>
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese.<ref>https://www.abc.net.au/news/2020-03-22/camel-meat-and-dairy-sought-after-internationally/12070310</ref> camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
=== United States ===
2014 wagere a United States ba wa taa camels yageroŋ ta 5000 ba naŋ waneŋ ba paaloŋ poɔ. Sane naŋ maŋ be camel's beroŋ maaloo poɔ maŋ e la kpɛŋ gaŋ fo naŋ maale naabo beroŋ. A United States poɔ, camels pɔgeba ba nyera bee yɛlɛ e la tuo; a ba maŋ tõɔna baara wĩeou kyɛ na baŋ ɛne bere velaa ka anaŋ wa pare yuomo anaare. A kyuuri pie ne ata poɔ taabo ne dɔgebo wagere maŋ seŋ ka o ta neŋ dɔgebo soŋ kyɛ ka a ɛnnoo tu, la lɛ naane a camel pɔge beroŋ koŋ la waana. A ba e ŋa naapɔge dɔgeraa naŋ bare a bile naŋ wa dɔge a kyɛ ɛnne bere kyuur'a yoɔbo te a kyuur'a wɔe, camel na baŋ po la o beroŋ ko a koɔraa ane o bile a yi kyuuri pie ne ayi te ta kyuur'a nii.<ref>http://culturecheesemag.com/cheese-bites/camel-milk-now-available-purchase-us</ref>
== Beroŋ yiibu ane tɔnɔ semmo ==
== '''Sommo yizie''' ==
rnbwh1gmd82afw3pzq8e8tlo7llziks
62762
62761
2026-07-20T17:46:17Z
Mary Loor
55
62762
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-7</ref> Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.<ref>https://www.bbc.com/news/business-48935371</ref>
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese.<ref>https://www.abc.net.au/news/2020-03-22/camel-meat-and-dairy-sought-after-internationally/12070310</ref> camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
=== United States ===
2014 wagere a United States ba wa taa camels yageroŋ ta 5000 ba naŋ waneŋ ba paaloŋ poɔ. Sane naŋ maŋ be camel's beroŋ maaloo poɔ maŋ e la kpɛŋ gaŋ fo naŋ maale naabo beroŋ. A United States poɔ, camels pɔgeba ba nyera bee yɛlɛ e la tuo; a ba maŋ tõɔna baara wĩeou kyɛ na baŋ ɛne bere velaa ka anaŋ wa pare yuomo anaare. A kyuuri pie ne ata poɔ taabo ne dɔgebo wagere maŋ seŋ ka o ta neŋ dɔgebo soŋ kyɛ ka a ɛnnoo tu, la lɛ naane a camel pɔge beroŋ koŋ la waana. A ba e ŋa naapɔge dɔgeraa naŋ bare a bile naŋ wa dɔge a kyɛ ɛnne bere kyuur'a yoɔbo te a kyuur'a wɔe, camel na baŋ po la o beroŋ ko a koɔraa ane o bile a yi kyuuri pie ne ayi te ta kyuur'a nii.<ref>http://culturecheesemag.com/cheese-bites/camel-milk-now-available-purchase-us</ref>
== Beroŋ yiibu ane tɔnɔ semmo ==
A camel beroŋ yiibu ane tɔnɔ semmo maŋ fere la a yi yɛlɛ mine zuiŋ, ana la "forage semmmo ane sonnoo, kõɔ yiibu wagere zaa, zie leɛroo waaloŋ, a donne kore sembo, parity, beroŋ yiibu, beroŋ yiibu wagere zaa, a bilii mogebo, beroŋ yiibu sobori (nu bee machine pɛnnoo), lããfeeloŋ, ane a dɔgebo yeltarre.
== '''Sommo yizi''' ==
61wa5ic3hmlmrjj9bwzium5sz3oms9d
62763
62762
2026-07-20T17:47:48Z
Mary Loor
55
62763
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Fresh camel milk (Dubai) (cropped).jpg|thumb|Camel beroŋ paala]]
'''Camel beroŋ''' e la Beroŋ naŋ yi camel pɔgeba poɔ. O maŋ soŋ la nomad ane pastoral saaŋkonnoo ayi wagere na banaŋ leɛre camels yuomo korɔkorɔ ka a be yiriŋ. Noba naŋ kyeenɛ camels maŋ baŋ e la a beroŋ ka a e wagere ŋmaa kaŋa yoŋ bondirii ka banaŋ wa de a gaa neŋ zitɔbɔ ka a te ɔɔ moɔ a desert poɔ ane arid ziiri, a gaŋaazaa a Middle East ziiri mine, North Afereka ane a Horn of Afereka<ref>http://agritrop.cirad.fr/572463/1/document_572463.pdf</ref><ref>https://doi.org/10.1016%2Fj.idairyj.2022.105404</ref>. A camel beroŋ maaloo guoloŋ zie baa la a Australia ane a United States, a yi zie naŋ soma neŋ nii guoloo neŋ sobi soŋ deebo a ko a arid regions poɔ. Camel beroŋ tarɛɛ tɔno tɛɛtɛɛ a yi a nii beroŋ, kyɛ a noɔ semmo na baŋ e la tɛɛtɛɛ a yi yɛlɛ mine yaga zuiŋ, a yi a boorɔ ane a camel yuomo, a zie waaloŋ, boŋ o naŋ dire aneŋ a beroŋ iribu sobiri. A na maŋ baŋ de maale la boma gyamaa ka mine la; yogurt ane ice cream, kyɛ a ba e mɔlɔ ka fo tõɔ leɛre a ka e butter bee cheese. Camel beroŋ maŋ boɔraŋ ka a waaŋa naabo beroŋ.
== '''Dakoroŋ''' ==
'''Sɛre ka a teɛrɛ ane a Islam ŋmɛyaaroo, Arabs noba yaga wa e la doŋkyeenebɛ a maŋ pɛ a beroŋ yi a camels poɔ ane a desert oases maaloo.'''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-3</ref>
'''Zenɛ, desert nomad boorɔ maŋ de la camel beroŋ, ka a na baŋ tõɔ de maale neŋ yogurt, ka a e bondirii,'''<ref>https://web.archive.org/web/20120922092103/http://library.sandiegozoo.org/factsheets/camel/camel.htm</ref> '''kyɛ baŋ tõɔ biŋ kɔɔre ta kyuu ka a ba e bonzaa kyɛ ka e camel beroŋ yoŋ.'''<ref>https://web.archive.org/web/20121101015011/http://www.fao.org/AG/AGAInfo/themes/en/dairy/camel.html</ref>
== Maalebo ==
2017 poɔ, a boma maaloo a tendaa zaa poɔ, camel beroŋ paala wa e la 2.85 million tonnes ka Somalia ane Kenya tu neŋ 64% a tendaa zaa gbuli poɔ. Mali ane Ethiopia wa e la noba meŋ naŋ maala bonsonne.<ref>http://www.fao.org/faostat/en/#data/QL</ref>
'''Australia'''
Sɛre ba naŋ wa wuli a Australia deme a1840s poɔ ka ba soŋ ne zannoo ane da-di a harsh interior poɔ kyɛ ka a modern communications ane transport yeltuurii leɛ de, a feral camel yageroŋ wa do la saa a te ta 600,000.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Camel_milk#cite_ref-7</ref> Australia's camel beroŋ yuobu danwēɛ soba 2014 poɔ, ane a ba semmo wa baara la saŋa zaa, a ba semmo baabo a ba ziiri ane paaloŋ bɛrɛ poɔ. A 2016 poɔ, Australian government da tere la duotone ka "yuomo anuu te ta 2021 ka a seŋ ka ba nyɛ Australian camel beroŋ maaloo yɛlɛ naŋ baara yaga zaa". A camel beroŋ maaloo yɛlɛ baa la a yi {{convert|50,000|litres|impgal}} a 2016 poɔ te ta {{convert|180,000|litres|impgal}} yuoni zaa a 2019 poɔ. Weɛ bonnyeni baa la mɔ camel a yi boma ata a 2014 poɔ a te ta ŋa 300 a 2019 poɔ, kyɛ ka ba ma de gaaneŋ gbɛɛ yaga a Singapore poɔ, ane kɔŋmaareba a bompaale ane a zɔŋ zaa naŋ seŋ ka a piili a Thailand ane a Malaysia poɔ.<ref>https://www.bbc.com/news/business-48935371</ref>
Pasteurised litre a camel beroŋ poɔ zaa maŋ koɔre la te ta ŋa {{AUD|15}} ({{USD|10}}; £8) a Australia poɔ a 2019 yuoni poɔ, a naŋ wa e ŋa gbɛɛ pie ne ayi a daa naŋ e tuo gaŋ naabo beroŋ lk. April 2020 poɔ, Australia deme wa taa camel beroŋ ayɔpoi, naŋ maŋ e nɛne kyɛ la baŋ e kãã soɔree meŋ a pãã poɔ beroŋ ne cheese.<ref>https://www.abc.net.au/news/2020-03-22/camel-meat-and-dairy-sought-after-internationally/12070310</ref> camel beroŋ kaŋa naŋ noba naŋ baŋ o yɛlɛ ka o are o gbɛɛ zuŋ kyɛ e zi kpɛŋ ka noba daara boma be a 2019 poɔ.
=== United States ===
2014 wagere a United States ba wa taa camels yageroŋ ta 5000 ba naŋ waneŋ ba paaloŋ poɔ. Sane naŋ maŋ be camel's beroŋ maaloo poɔ maŋ e la kpɛŋ gaŋ fo naŋ maale naabo beroŋ. A United States poɔ, camels pɔgeba ba nyera bee yɛlɛ e la tuo; a ba maŋ tõɔna baara wĩeou kyɛ na baŋ ɛne bere velaa ka anaŋ wa pare yuomo anaare. A kyuuri pie ne ata poɔ taabo ne dɔgebo wagere maŋ seŋ ka o ta neŋ dɔgebo soŋ kyɛ ka a ɛnnoo tu, la lɛ naane a camel pɔge beroŋ koŋ la waana. A ba e ŋa naapɔge dɔgeraa naŋ bare a bile naŋ wa dɔge a kyɛ ɛnne bere kyuur'a yoɔbo te a kyuur'a wɔe, camel na baŋ po la o beroŋ ko a koɔraa ane o bile a yi kyuuri pie ne ayi te ta kyuur'a nii.<ref>http://culturecheesemag.com/cheese-bites/camel-milk-now-available-purchase-us</ref>
== Beroŋ yiibu ane tɔnɔ semmo ==
A camel beroŋ yiibu ane tɔnɔ semmo maŋ fere la a yi yɛlɛ mine zuiŋ, ana la "forage semmmo ane sonnoo, kõɔ yiibu wagere zaa, zie leɛroo waaloŋ, a donne kore sembo, parity, beroŋ yiibu, beroŋ yiibu wagere zaa, a bilii mogebo, beroŋ yiibu sobori (nu bee machine pɛnnoo), lããfeeloŋ, ane a dɔgebo yeltarre.<ref>http://culturecheesemag.com/cheese-bites/camel-milk-now-available-purchase-us</ref>
== '''Sommo yizi''' ==
p204hy3me3rnipv7s97cclvl6rrvnhj
Acadian cuisine
0
7273
62737
62732
2026-07-20T12:19:49Z
Mary Loor
55
62737
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q13243160}}
[[Duoro kɔre:Poutinesrapees.jpg|thumb]]
'''Acadian bondirii e''' la bondirii a Acadian deme naŋ maala dakroŋ saŋa zaa. Pampana ŋa la ka ba maŋ nyɛr'a a Acadia saaŋkoŋ paaloŋ poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Manual_of_Style/Words_to_watch#Unsupported_attributions</ref><ref>https://web.archive.org/web/20200516121805/http://blog.tourismnewbrunswick.ca/9-acadian-foods-you-have-to-try-in-new-brunswick</ref><ref>http://acim.umfk.maine.edu/foods.html</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210508142551/https://www.foodnetwork.ca/shows/great-canadian-cookbook/photos/acadian-recipes/</ref> Acadian deme bondirii yɛlɛ wono la a yi ba naŋ leɛ bare Acadians noba ka ba leɛ gaa ba teŋɛ, mane kpoŋ peɛloo, a Canadian saseɛ, zeɛ naŋ ba taa, a Quebec deme bondirii, American deme bondirii, ane bɔrefɔ bondirii, ane a yelwonii taaba gyamaa.
Acadian deme bondirii ba e bondirii na noba naŋ baŋ a Canada poɔ bee a paaloŋ bɛrɛ poɔ.a taa la yitaaloŋ neŋ a Québécois deme bondirii a yi a ba gbandige naŋ peɛle taa zuiŋ. A tenne bee a paaloŋ ŋa deme gbɛɛ yaga maŋ baŋ tõɔ maale la bondi-yenaa, kyɛ a Acadia deme bondirii nimizeeloŋ maŋ kyaare la mane bondirii. Acadian bondirii e la boŋ naŋ e a Cajun deme bondi-fɔrɔ bee piilaa bonso a Cajun deme e la a Acadians saaŋkoŋ pare noba ba naŋ da leɛre ba bare ka ba leɛ gaa Louisiana poɔ. <ref>https://usito.usherbrooke.ca/articles/th%C3%A9matiques/basque_1</ref>Noba meŋ la sage di la ka Acadians moba sabogiŋ la ka daŋkele ɔɔbo e boŋ naŋ ba e yelpaalaa a France poɔ. Zɛvaare e la boŋ French deme naŋ da maŋ de ka a e bonfaare.
== Dakoroŋ ==
A 17th century poɔ, French noba naŋ daŋ zeŋ a teŋɛ ba da eŋ o la yuori ka Acadia ka ba da de a ba 16th-century French bondirii a leɛ waneŋ a boŋkoɔre, mane poɔ bondirii ane donne naŋ pore a paaloŋ poɔ. A ba saaŋkompare da leɛ la a Acadian noba kyɛ ka ba bambo meŋ waneŋ Acadian bondirii.
A bɔrefɔ naŋ da zɔɔ tõɔ a Acadia noba a 18th century wagere, ka ba leɛre a Acadians deme bare kyɛ de ba zenziiri, a naŋ da maŋ kyaara meɛrɛ a ziiri na naŋ taa poɔroŋ a colony poɔ. A Acadians noba kpɛŋ ziezaa ba tõɔ faa ba menne yiniŋ a leɛbaroo poɔ. Kyɛ, noba na gba naŋ da tõɔ, ba kpɛŋ ziezaa da gaa la a east ane north seŋ a New Brunswick poɔ. A lɛ poɔŋ, a Acadian bondirii a 18th century poɔ wa leɛ kyaare la boŋ naŋ na baŋ baa, kpaanoo ane zonyɔge na a ziiri na naŋ ba taa poɔroŋ a East Coast a New Brunswick ane a Upper St. John River Valley.<ref>https://umaine.edu/folklife/what-we-do/programs-and-events/maine-song-and-story-sampler-map/places/madawaska-acadian-food/</ref>
== Bommaale boma ==
Acadian bondirii gbɛɛ yaga maŋ kyaare la zoma ane mane kõɔ bondirii, a gaŋaa zaa cod ane Atlantic herring, kyɛ la maaleŋ meŋ mackerel, berlicoco, lobster, crab, salmon, mussels, trout, clams, flounder, smelt and scallops. A zomɔ yaga meŋ maŋ de la boŋkare, kyɛ ka mine maŋ ''boucané'' (wiiri), marinated bee eŋ yaaroŋ.
A nɛne na ba naŋ kyaara dire la dobaa, ka nɔnɛne to ane naabo. A North America noba kyɛlɛɛ, turkey la ka ba maŋ kyaara ɔɔrɔ a ba pɛnnoo wagere. Mɔdonne a seŋ deer, hare, ruffed grouse ane moose gbɛɛ yaga boorɔ mine maŋ de a la a paaloŋ mine poɔ. Mɔdonne maŋ leɛre la a bonvoba mine nɛmɛ ka ba naŋ wa de waneŋ ane meŋ ka a na baŋ de ka a e kyɔɔtaa. A boorɔ mine poɔŋ, a te seŋ Caraquet ane a Îles-de-la-Madeleine, mɔdonne gyamaa ba kyaara nyɔgerɔ, aseŋ seal, bear ane seagull.
A zɛvaare aThe Acadian bondirii poɔ la daŋkele, gyenlee, carrot, turnip, legume, beet, squash ane corn. A zɛvaare ama wa pore la bonso a da maŋ baŋ biŋ la lããfeɛ a saseɛ saŋa a root cellars ane jars. a Maliseet, Mi'kmaq sããba ane Penobscot deme wa wuli la a Acadians noba a fiddlehead a 18th Century piilee ka o e a Acadian bondirii na yuori naŋ yire.
Daŋmama mine naŋ pore aseŋ blueberries, apples, strawberries, raspberries, blackberries, plums, pears ane cranberries.
Bommaalee mine te seŋ mui, molasses, dried raisins and brown sugar paale la a Acadian bondirii poɔ a yi a dakoroŋ saŋa yɛlɛ naŋ be a Acadia noba kpakyagaŋ ane a paaloŋ deme a seŋ a Antilles ane Brazil. Maple sugar e la boŋ noɔ kaŋa naŋ pore, maŋ e la boŋ naŋ boɔrɔ ka o yiniŋ a Quebec (a andonɛɛ zaa maple sugar bommaala kpoŋ) ane Acadia.
== Bondirii ==
[[Duoro kɔre:Poutine à trous Village historique acadien.jpg|thumb|bondirii enfuoni]]
{| class="wikitable"
|[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Question_book-new.svg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Question_book-new.svg|alt=icon|50x50px]]
|
|}
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Poutine_à_trous_Village_historique_acadien.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Poutine_%C3%A0_trous_Village_historique_acadien.jpg|right|thumb|A ''poutine à trou'' smothered in maple syrup.]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Ployes.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Ployes.jpg|right|thumb|''Ployes'' are popular in the Madawaska region.]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Rappie_pie.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Rappie_pie.jpg|right|thumb|Rappie pie or ''râpure'' is a dish whose name comes from ''patates râpées'', meaning "grated potatoes".]]
Saakompare bondirii mine Acadian la:
* ''Beurre de homard''—<ref>https://www.diningandcooking.com/34299/lobster-butter/</ref>lobster butter
* [[Duoro kɔre:Ployes.jpg|thumb]]''Bouilli acadien''<ref>https://www.pc.gc.ca/en/culture/gourmand-gourmet/recette-recipe47</ref>— zemaane bondirii ba naŋ maŋ doŋ naŋ maŋ taa dakyɛlɛ, naanɛne naŋ taa nyɛnuu bee dɔbanɛne, kaaroti, bɛŋ sogelaa, kabekyi ane turnips.
* ''Bouillie à la viande salée''<ref>https://www.quebecuisine.ca/?q=bouilli-de-legumes-a-la-viande-salee</ref>
* ''Bouillon aux coques''<ref>https://www.marieclaire.fr/cuisine/coques-en-bouillon-d-herbes-et-petits-legumes,200086,1146223.asp</ref>
* ''Chiard''/''mioche''—purée of potatoes, kaaroti bee turnips.
* Chow-chow—a North American pickled relish.
* ''Cipâte—''sea-pie
* ''Coques frites''— clams kyeene
* ''Coquille Saint-Jacques''—a mane scallop bondirii<ref>https://www.allrecipes.com/recipe/235471/how-to-make-coquilles-saint-jacques/</ref>
* [[Duoro kɔre:Rappie pie.jpg|thumb]]''Cretons''<ref>https://www.cooksinfo.com/cretons</ref>—e la bondiduŋraa kaŋa , pork ''pâté'' ''naŋ ɛre.''
* ''Croquettes de poisson''—zommo bonɔɔre
* ''Doigt-à-l'ail''<ref>https://cuisinez.telequebec.tv/recettes/633/pain-a-l-ail</ref>—galiki nubie
* ''Fricot''— e la zeɛre mine, naŋ taa dakyɛlɛ,gyɛnlee, ane nɛne na zaa fo naŋ boɔrɔ.
* ''Morue bouillie avec patates et beurre fondu''<ref>https://recettessimples.fr/news/morue-et-pommes-de-terre-poelees-au-beurre</ref>—cod ane pan- dankyɛle kyiine bata poɔ.
* ''Pain au homard''—a lobster and mayonnaise sandwich.
* ''Pâté au poisson''—fish paste.
* ''Pâté chinois''—mashed potatoes, ground beef and creamed corn.
* ''Pets de sœurs''—pastry filled with butter and brown sugar, rolled, sliced and baked.
* ''Ploye''—pancake-like mix of buckwheat flour, wheat flour.
* ''Pouding chômeur''— nembaala bontuur.
* ''Poutine râpée''— dankyele naŋ doŋ ane dɔbanɛne.
* ''Poutine à trou''— apple dumplings naŋ sɛ
* ''Poutine au bleuet''<ref>https://www.recettes.qc.ca/dossiers/sorties/article/cette-poutine-aux-bleuets-est-l-ultime-raison-pour-faire-une-viree-au-saguenay</ref>—French maŋ kyee la ne cheese, gravy, ane blueberries.
* ''Ragoût''—e la zɛtage
* Rappie pie/''râpure''— dankyɛlɛ ba naŋ ɛre ane noɔnɛne bee dobanɛne.
* ''Soupe aux pois''—Canadian pea zeɛre.
* ''Tarte au sucre acadienne''—Acadian sikiri pie.
* ''Tchaude''<ref>http://www.acadian-explorations.ca/accueil/explore-recipes-f/fish-chowder-f/?lang=fr</ref>—zommo chowder.
* ''Tourtière'': nɛne pie.
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Quebec
* Cajun cuisine
* Occitan cuisine
* Gumbo
== Bibliography ==
* Marielle Cormier Boudreau and Melvin Gallant, ''La Cuisine traditionnelle en Acadie : historique des traditions et coutumes culinaires chez les Acadiens du Nouveau-Brunswick, de la Nouvelle-Écosse, de l'Île-du-Prince-Édouard et des Îles-de-la-Madeleine'', Moncton, Éditions d'Acadie (réimpr. 1980, 1987) (1re éd. 1975), 181 p.
* Ghislain Savoie, ''Histoire de la pomme de terre et autres tubercules connus dans l'ancienne Acadie'', Les Cahiers, Société historique acadienne, vol. 42, no 1, March 2011, p. 4-25
== '''Sommo yizie''' ==
clqu4wp4bjk5kj4ymtla8alprrpstv4
62738
62737
2026-07-20T12:22:04Z
Mary Loor
55
62738
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q13243160}}
[[Duoro kɔre:Poutinesrapees.jpg|thumb]]
'''Acadian bondirii e''' la bondirii a Acadian deme naŋ maala dakroŋ saŋa zaa. Pampana ŋa la ka ba maŋ nyɛr'a a Acadia saaŋkoŋ paaloŋ poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20200516121805/http://blog.tourismnewbrunswick.ca/9-acadian-foods-you-have-to-try-in-new-brunswick</ref><ref>http://acim.umfk.maine.edu/foods.html</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210508142551/https://www.foodnetwork.ca/shows/great-canadian-cookbook/photos/acadian-recipes/</ref> Acadian deme bondirii yɛlɛ wono la a yi ba naŋ leɛ bare Acadians noba ka ba leɛ gaa ba teŋɛ, mane kpoŋ peɛloo, a Canadian saseɛ, zeɛ naŋ ba taa, a Quebec deme bondirii, American deme bondirii, ane bɔrefɔ bondirii, ane a yelwonii taaba gyamaa.
Acadian deme bondirii ba e bondirii na noba naŋ baŋ a Canada poɔ bee a paaloŋ bɛrɛ poɔ.a taa la yitaaloŋ neŋ a Québécois deme bondirii a yi a ba gbandige naŋ peɛle taa zuiŋ. A tenne bee a paaloŋ ŋa deme gbɛɛ yaga maŋ baŋ tõɔ maale la bondi-yenaa, kyɛ a Acadia deme bondirii nimizeeloŋ maŋ kyaare la mane bondirii. Acadian bondirii e la boŋ naŋ e a Cajun deme bondi-fɔrɔ bee piilaa bonso a Cajun deme e la a Acadians saaŋkoŋ pare noba ba naŋ da leɛre ba bare ka ba leɛ gaa Louisiana poɔ. <ref>https://usito.usherbrooke.ca/articles/th%C3%A9matiques/basque_1</ref>Noba meŋ la sage di la ka Acadians moba sabogiŋ la ka daŋkele ɔɔbo e boŋ naŋ ba e yelpaalaa a France poɔ. Zɛvaare e la boŋ French deme naŋ da maŋ de ka a e bonfaare.
== Dakoroŋ ==
A 17th century poɔ, French noba naŋ daŋ zeŋ a teŋɛ ba da eŋ o la yuori ka Acadia ka ba da de a ba 16th-century French bondirii a leɛ waneŋ a boŋkoɔre, mane poɔ bondirii ane donne naŋ pore a paaloŋ poɔ. A ba saaŋkompare da leɛ la a Acadian noba kyɛ ka ba bambo meŋ waneŋ Acadian bondirii.
A bɔrefɔ naŋ da zɔɔ tõɔ a Acadia noba a 18th century wagere, ka ba leɛre a Acadians deme bare kyɛ de ba zenziiri, a naŋ da maŋ kyaara meɛrɛ a ziiri na naŋ taa poɔroŋ a colony poɔ. A Acadians noba kpɛŋ ziezaa ba tõɔ faa ba menne yiniŋ a leɛbaroo poɔ. Kyɛ, noba na gba naŋ da tõɔ, ba kpɛŋ ziezaa da gaa la a east ane north seŋ a New Brunswick poɔ. A lɛ poɔŋ, a Acadian bondirii a 18th century poɔ wa leɛ kyaare la boŋ naŋ na baŋ baa, kpaanoo ane zonyɔge na a ziiri na naŋ ba taa poɔroŋ a East Coast a New Brunswick ane a Upper St. John River Valley.<ref>https://umaine.edu/folklife/what-we-do/programs-and-events/maine-song-and-story-sampler-map/places/madawaska-acadian-food/</ref>
== Bommaale boma ==
Acadian bondirii gbɛɛ yaga maŋ kyaare la zoma ane mane kõɔ bondirii, a gaŋaa zaa cod ane Atlantic herring, kyɛ la maaleŋ meŋ mackerel, berlicoco, lobster, crab, salmon, mussels, trout, clams, flounder, smelt and scallops. A zomɔ yaga meŋ maŋ de la boŋkare, kyɛ ka mine maŋ ''boucané'' (wiiri), marinated bee eŋ yaaroŋ.
A nɛne na ba naŋ kyaara dire la dobaa, ka nɔnɛne to ane naabo. A North America noba kyɛlɛɛ, turkey la ka ba maŋ kyaara ɔɔrɔ a ba pɛnnoo wagere. Mɔdonne a seŋ deer, hare, ruffed grouse ane moose gbɛɛ yaga boorɔ mine maŋ de a la a paaloŋ mine poɔ. Mɔdonne maŋ leɛre la a bonvoba mine nɛmɛ ka ba naŋ wa de waneŋ ane meŋ ka a na baŋ de ka a e kyɔɔtaa. A boorɔ mine poɔŋ, a te seŋ Caraquet ane a Îles-de-la-Madeleine, mɔdonne gyamaa ba kyaara nyɔgerɔ, aseŋ seal, bear ane seagull.
A zɛvaare aThe Acadian bondirii poɔ la daŋkele, gyenlee, carrot, turnip, legume, beet, squash ane corn. A zɛvaare ama wa pore la bonso a da maŋ baŋ biŋ la lããfeɛ a saseɛ saŋa a root cellars ane jars. a Maliseet, Mi'kmaq sããba ane Penobscot deme wa wuli la a Acadians noba a fiddlehead a 18th Century piilee ka o e a Acadian bondirii na yuori naŋ yire.
Daŋmama mine naŋ pore aseŋ blueberries, apples, strawberries, raspberries, blackberries, plums, pears ane cranberries.
Bommaalee mine te seŋ mui, molasses, dried raisins and brown sugar paale la a Acadian bondirii poɔ a yi a dakoroŋ saŋa yɛlɛ naŋ be a Acadia noba kpakyagaŋ ane a paaloŋ deme a seŋ a Antilles ane Brazil. Maple sugar e la boŋ noɔ kaŋa naŋ pore, maŋ e la boŋ naŋ boɔrɔ ka o yiniŋ a Quebec (a andonɛɛ zaa maple sugar bommaala kpoŋ) ane Acadia.
== Bondirii ==
[[Duoro kɔre:Poutine à trous Village historique acadien.jpg|thumb|bondirii enfuoni]]
{| class="wikitable"
|[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Question_book-new.svg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Question_book-new.svg|alt=icon|50x50px]]
|
|}
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Poutine_à_trous_Village_historique_acadien.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Poutine_%C3%A0_trous_Village_historique_acadien.jpg|right|thumb|A ''poutine à trou'' smothered in maple syrup.]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Ployes.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Ployes.jpg|right|thumb|''Ployes'' are popular in the Madawaska region.]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Rappie_pie.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Rappie_pie.jpg|right|thumb|Rappie pie or ''râpure'' is a dish whose name comes from ''patates râpées'', meaning "grated potatoes".]]
Saakompare bondirii mine Acadian la:
* ''Beurre de homard''—<ref>https://www.diningandcooking.com/34299/lobster-butter/</ref>lobster butter
* [[Duoro kɔre:Ployes.jpg|thumb]]''Bouilli acadien''<ref>https://www.pc.gc.ca/en/culture/gourmand-gourmet/recette-recipe47</ref>— zemaane bondirii ba naŋ maŋ doŋ naŋ maŋ taa dakyɛlɛ, naanɛne naŋ taa nyɛnuu bee dɔbanɛne, kaaroti, bɛŋ sogelaa, kabekyi ane turnips.
* ''Bouillie à la viande salée''<ref>https://www.quebecuisine.ca/?q=bouilli-de-legumes-a-la-viande-salee</ref>
* ''Bouillon aux coques''<ref>https://www.marieclaire.fr/cuisine/coques-en-bouillon-d-herbes-et-petits-legumes,200086,1146223.asp</ref>
* ''Chiard''/''mioche''—purée of potatoes, kaaroti bee turnips.
* Chow-chow—a North American pickled relish.
* ''Cipâte—''sea-pie
* ''Coques frites''— clams kyeene
* ''Coquille Saint-Jacques''—a mane scallop bondirii<ref>https://www.allrecipes.com/recipe/235471/how-to-make-coquilles-saint-jacques/</ref>
* [[Duoro kɔre:Rappie pie.jpg|thumb]]''Cretons''<ref>https://www.cooksinfo.com/cretons</ref>—e la bondiduŋraa kaŋa , pork ''pâté'' ''naŋ ɛre.''
* ''Croquettes de poisson''—zommo bonɔɔre
* ''Doigt-à-l'ail''<ref>https://cuisinez.telequebec.tv/recettes/633/pain-a-l-ail</ref>—galiki nubie
* ''Fricot''— e la zeɛre mine, naŋ taa dakyɛlɛ,gyɛnlee, ane nɛne na zaa fo naŋ boɔrɔ.
* ''Morue bouillie avec patates et beurre fondu''<ref>https://recettessimples.fr/news/morue-et-pommes-de-terre-poelees-au-beurre</ref>—cod ane pan- dankyɛle kyiine bata poɔ.
* ''Pain au homard''—a lobster and mayonnaise sandwich.
* ''Pâté au poisson''—fish paste.
* ''Pâté chinois''—mashed potatoes, ground beef and creamed corn.
* ''Pets de sœurs''—pastry filled with butter and brown sugar, rolled, sliced and baked.
* ''Ploye''—pancake-like mix of buckwheat flour, wheat flour.
* ''Pouding chômeur''— nembaala bontuur.
* ''Poutine râpée''— dankyele naŋ doŋ ane dɔbanɛne.
* ''Poutine à trou''— apple dumplings naŋ sɛ
* ''Poutine au bleuet''<ref>https://www.recettes.qc.ca/dossiers/sorties/article/cette-poutine-aux-bleuets-est-l-ultime-raison-pour-faire-une-viree-au-saguenay</ref>—French maŋ kyee la ne cheese, gravy, ane blueberries.
* ''Ragoût''—e la zɛtage
* Rappie pie/''râpure''— dankyɛlɛ ba naŋ ɛre ane noɔnɛne bee dobanɛne.
* ''Soupe aux pois''—Canadian pea zeɛre.
* ''Tarte au sucre acadienne''—Acadian sikiri pie.
* ''Tchaude''<ref>http://www.acadian-explorations.ca/accueil/explore-recipes-f/fish-chowder-f/?lang=fr</ref>—zommo chowder.
* ''Tourtière'': nɛne pie.
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Quebec
* Cajun cuisine
* Occitan cuisine
* Gumbo
== Bibliography ==
* Marielle Cormier Boudreau and Melvin Gallant, ''La Cuisine traditionnelle en Acadie : historique des traditions et coutumes culinaires chez les Acadiens du Nouveau-Brunswick, de la Nouvelle-Écosse, de l'Île-du-Prince-Édouard et des Îles-de-la-Madeleine'', Moncton, Éditions d'Acadie (réimpr. 1980, 1987) (1re éd. 1975), 181 p.
* Ghislain Savoie, ''Histoire de la pomme de terre et autres tubercules connus dans l'ancienne Acadie'', Les Cahiers, Société historique acadienne, vol. 42, no 1, March 2011, p. 4-25
== '''Sommo yizie''' ==
qpfmv2t3017mcfrp1y78339ti60ksu9
62849
62738
2026-07-22T14:50:26Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62849
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q13243160}}
[[Duoro kɔre:Poutinesrapees.jpg|thumb]]
'''Acadian bondirii e''' la bondirii a Acadian deme naŋ maala dakroŋ saŋa zaa. Pampana ŋa la ka ba maŋ nyɛr'a a Acadia saaŋkoŋ paaloŋ poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20200516121805/http://blog.tourismnewbrunswick.ca/9-acadian-foods-you-have-to-try-in-new-brunswick</ref><ref>http://acim.umfk.maine.edu/foods.html</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210508142551/https://www.foodnetwork.ca/shows/great-canadian-cookbook/photos/acadian-recipes/</ref> Acadian deme bondirii yɛlɛ wono la a yi ba naŋ leɛ bare Acadians noba ka ba leɛ gaa ba teŋɛ, mane kpoŋ peɛloo, a Canadian saseɛ, zeɛ naŋ ba taa, a Quebec deme bondirii, American deme bondirii, ane bɔrefɔ bondirii, ane a yelwonii taaba gyamaa.
Acadian deme bondirii ba e bondirii na noba naŋ baŋ a Canada poɔ bee a paaloŋ bɛrɛ poɔ.a taa la yitaaloŋ neŋ a Québécois deme bondirii a yi a ba gbandige naŋ peɛle taa zuiŋ. A tenne bee a paaloŋ ŋa deme gbɛɛ yaga maŋ baŋ tõɔ maale la bondi-yenaa, kyɛ a Acadia deme bondirii nimizeeloŋ maŋ kyaare la mane bondirii. Acadian bondirii e la boŋ naŋ e a Cajun deme bondi-fɔrɔ bee piilaa bonso a Cajun deme e la a Acadians saaŋkoŋ pare noba ba naŋ da leɛre ba bare ka ba leɛ gaa Louisiana poɔ. <ref>https://usito.usherbrooke.ca/articles/th%C3%A9matiques/basque_1</ref>Noba meŋ la sage di la ka Acadians moba sabogiŋ la ka daŋkele ɔɔbo e boŋ naŋ ba e yelpaalaa a France poɔ. Zɛvaare e la boŋ French deme naŋ da maŋ de ka a e bonfaare.
== Dakoroŋ ==
A 17th century poɔ, French noba naŋ daŋ zeŋ a teŋɛ ba da eŋ o la yuori ka Acadia ka ba da de a ba 16th-century French bondirii a leɛ waneŋ a boŋkoɔre, mane poɔ bondirii ane donne naŋ pore a paaloŋ poɔ. A ba saaŋkompare da leɛ la a Acadian noba kyɛ ka ba bambo meŋ waneŋ Acadian bondirii.
A bɔrefɔ naŋ da zɔɔ tõɔ a Acadia noba a 18th century wagere, ka ba leɛre a Acadians deme bare kyɛ de ba zenziiri, a naŋ da maŋ kyaara meɛrɛ a ziiri na naŋ taa poɔroŋ a colony poɔ. A Acadians noba kpɛŋ ziezaa ba tõɔ faa ba menne yiniŋ a leɛbaroo poɔ. Kyɛ, noba na gba naŋ da tõɔ, ba kpɛŋ ziezaa da gaa la a east ane north seŋ a New Brunswick poɔ. A lɛ poɔŋ, a Acadian bondirii a 18th century poɔ wa leɛ kyaare la boŋ naŋ na baŋ baa, kpaanoo ane zonyɔge na a ziiri na naŋ ba taa poɔroŋ a East Coast a New Brunswick ane a Upper St. John River Valley.<ref>https://umaine.edu/folklife/what-we-do/programs-and-events/maine-song-and-story-sampler-map/places/madawaska-acadian-food/</ref>
== Bommaale boma ==
Acadian bondirii gbɛɛ yaga maŋ kyaare la zoma ane mane kõɔ bondirii, a gaŋaa zaa cod ane Atlantic herring, kyɛ la maaleŋ meŋ mackerel, berlicoco, lobster, crab, salmon, mussels, trout, clams, flounder, smelt and scallops. A zomɔ yaga meŋ maŋ de la boŋkare, kyɛ ka mine maŋ ''boucané'' (wiiri), marinated bee eŋ yaaroŋ.
A nɛne na ba naŋ kyaara dire la dobaa, ka nɔnɛne to ane naabo. A North America noba kyɛlɛɛ, turkey la ka ba maŋ kyaara ɔɔrɔ a ba pɛnnoo wagere. Mɔdonne a seŋ deer, hare, ruffed grouse ane moose gbɛɛ yaga boorɔ mine maŋ de a la a paaloŋ mine poɔ. Mɔdonne maŋ leɛre la a bonvoba mine nɛmɛ ka ba naŋ wa de waneŋ ane meŋ ka a na baŋ de ka a e kyɔɔtaa. A boorɔ mine poɔŋ, a te seŋ Caraquet ane a Îles-de-la-Madeleine, mɔdonne gyamaa ba kyaara nyɔgerɔ, aseŋ seal, bear ane seagull.
A zɛvaare aThe Acadian bondirii poɔ la daŋkele, gyenlee, carrot, turnip, legume, beet, squash ane corn. A zɛvaare ama wa pore la bonso a da maŋ baŋ biŋ la lããfeɛ a saseɛ saŋa a root cellars ane jars. a Maliseet, Mi'kmaq sããba ane Penobscot deme wa wuli la a Acadians noba a fiddlehead a 18th Century piilee ka o e a Acadian bondirii na yuori naŋ yire.
Daŋmama mine naŋ pore aseŋ blueberries, apples, strawberries, raspberries, blackberries, plums, pears ane cranberries.
Bommaalee mine te seŋ mui, molasses, dried raisins and brown sugar paale la a Acadian bondirii poɔ a yi a dakoroŋ saŋa yɛlɛ naŋ be a Acadia noba kpakyagaŋ ane a paaloŋ deme a seŋ a Antilles ane Brazil. Maple sugar e la boŋ noɔ kaŋa naŋ pore, maŋ e la boŋ naŋ boɔrɔ ka o yiniŋ a Quebec (a andonɛɛ zaa maple sugar bommaala kpoŋ) ane Acadia.
== Bondirii ==
[[Duoro kɔre:Poutine à trous Village historique acadien.jpg|thumb|bondirii enfuoni]]
{| class="wikitable"
|[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Question_book-new.svg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Question_book-new.svg|alt=icon|50x50px]]
|
|}
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Poutine_à_trous_Village_historique_acadien.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Poutine_%C3%A0_trous_Village_historique_acadien.jpg|right|thumb|A ''poutine à trou'' smothered in maple syrup.]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Ployes.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Ployes.jpg|right|thumb|''Ployes'' are popular in the Madawaska region.]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Rappie_pie.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Rappie_pie.jpg|right|thumb|Rappie pie or ''râpure'' is a dish whose name comes from ''patates râpées'', meaning "grated potatoes".]]
Saakompare bondirii mine Acadian la:
* ''Beurre de homard''—<ref>https://www.diningandcooking.com/34299/lobster-butter/</ref>lobster butter
* [[Duoro kɔre:Ployes.jpg|thumb]]''Bouilli acadien''<ref>https://www.pc.gc.ca/en/culture/gourmand-gourmet/recette-recipe47</ref>— zemaane bondirii ba naŋ maŋ doŋ naŋ maŋ taa dakyɛlɛ, naanɛne naŋ taa nyɛnuu bee dɔbanɛne, kaaroti, bɛŋ sogelaa, kabekyi ane turnips.
* ''Bouillie à la viande salée''<ref>https://www.quebecuisine.ca/?q=bouilli-de-legumes-a-la-viande-salee</ref>
* ''Bouillon aux coques''<ref>https://www.marieclaire.fr/cuisine/coques-en-bouillon-d-herbes-et-petits-legumes,200086,1146223.asp</ref>
* ''Chiard''/''mioche''—purée of potatoes, kaaroti bee turnips.
* Chow-chow—a North American pickled relish.
* ''Cipâte—''sea-pie
* ''Coques frites''— clams kyeene
* ''Coquille Saint-Jacques''—a mane scallop bondirii<ref>https://web.archive.org/web/20210317185317/https://www.allrecipes.com/recipe/235471/how-to-make-coquilles-saint-jacques/</ref>
* [[Duoro kɔre:Rappie pie.jpg|thumb]]''Cretons''<ref>https://www.cooksinfo.com/cretons</ref>—e la bondiduŋraa kaŋa , pork ''pâté'' ''naŋ ɛre.''
* ''Croquettes de poisson''—zommo bonɔɔre
* ''Doigt-à-l'ail''<ref>https://cuisinez.telequebec.tv/recettes/633/pain-a-l-ail</ref>—galiki nubie
* ''Fricot''— e la zeɛre mine, naŋ taa dakyɛlɛ,gyɛnlee, ane nɛne na zaa fo naŋ boɔrɔ.
* ''Morue bouillie avec patates et beurre fondu''<ref>https://recettessimples.fr/news/morue-et-pommes-de-terre-poelees-au-beurre</ref>—cod ane pan- dankyɛle kyiine bata poɔ.
* ''Pain au homard''—a lobster and mayonnaise sandwich.
* ''Pâté au poisson''—fish paste.
* ''Pâté chinois''—mashed potatoes, ground beef and creamed corn.
* ''Pets de sœurs''—pastry filled with butter and brown sugar, rolled, sliced and baked.
* ''Ploye''—pancake-like mix of buckwheat flour, wheat flour.
* ''Pouding chômeur''— nembaala bontuur.
* ''Poutine râpée''— dankyele naŋ doŋ ane dɔbanɛne.
* ''Poutine à trou''— apple dumplings naŋ sɛ
* ''Poutine au bleuet''<ref>https://www.recettes.qc.ca/dossiers/sorties/article/cette-poutine-aux-bleuets-est-l-ultime-raison-pour-faire-une-viree-au-saguenay</ref>—French maŋ kyee la ne cheese, gravy, ane blueberries.
* ''Ragoût''—e la zɛtage
* Rappie pie/''râpure''— dankyɛlɛ ba naŋ ɛre ane noɔnɛne bee dobanɛne.
* ''Soupe aux pois''—Canadian pea zeɛre.
* ''Tarte au sucre acadienne''—Acadian sikiri pie.
* ''Tchaude''<ref>http://www.acadian-explorations.ca/accueil/explore-recipes-f/fish-chowder-f/?lang=fr</ref>—zommo chowder.
* ''Tourtière'': nɛne pie.
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Quebec
* Cajun cuisine
* Occitan cuisine
* Gumbo
== Bibliography ==
* Marielle Cormier Boudreau and Melvin Gallant, ''La Cuisine traditionnelle en Acadie : historique des traditions et coutumes culinaires chez les Acadiens du Nouveau-Brunswick, de la Nouvelle-Écosse, de l'Île-du-Prince-Édouard et des Îles-de-la-Madeleine'', Moncton, Éditions d'Acadie (réimpr. 1980, 1987) (1re éd. 1975), 181 p.
* Ghislain Savoie, ''Histoire de la pomme de terre et autres tubercules connus dans l'ancienne Acadie'', Les Cahiers, Société historique acadienne, vol. 42, no 1, March 2011, p. 4-25
== '''Sommo yizie''' ==
6h2t616wwkkz77loy3n74vze74fq0il
Soupe aux gourganes
0
7279
62844
62698
2026-07-22T13:03:27Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62844
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Soupe aux gourganes.jpg|thumb]]
'''Soupe aux gourganes''' e la Quebec's saakompare bondirii ba naŋ maŋ di gourgane bɛŋɛ maale ne. A gourgane bɛgɛ e la fava bɛŋɛ pare kaŋa ba naŋ maŋ kɔ Quebec poɔ. Ane a zaa ka ba ba maŋ kɔ a Quebec poɔzenɛ, a da be la a be a nasapeɛle gbaŋgbaare wagere na a New France ane soupe aux gourgane naŋ e a bondirii ko a Charlevoix ane Saguenay–Lac-Saint-Jean irigyin noba.<ref>https://web.archive.org/web/20170928051305/http://www.ameriquefrancaise.org/fr/article-501/La_gourgane_:_parcours_culturel_et_gastronomique_de_la_f%C3%A8ve_des_marais.html#:~:text=Les%20Charlevoisiens%20%C3%A9tablis%20au%20Saguenay,une%20population%20r%C3%A9gionale%20plus%20importante</ref> A zɛtage ŋa maŋ di la a yoŋ.
== Zeɛre boma ==
[[Duoro kɔre:Gourganes Naturo.jpg|thumb]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Gourganes_Naturo.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Gourganes_Naturo.jpg|thumb|Gourganes from a greenhouse]]
Soupe aux gourganes e la saakompare maaloo ne naanɛne been, zommo naŋ maale ne nyɛnuu naŋ taa de-shelled gourganes maŋ maale la ne ane gyɛleŋmɛne,kaaroti, kabegyi kpoŋ (ka noba boɔlɔ ka nɔnɛkpoŋ), komie,ane vermicelli. A baaraa, ba maŋ eŋ la savory ane chives. A bondirii ŋa taa la tɛɛtɛɛ naŋ bebe naŋ maŋ poɔ zeɛre boma. A tɛɛtɛɛ na zaa fo nyɛ nyɛ maŋ yi la irigyin na poɔ fo naŋ be.<ref>https://www.recettes.qc.ca/recettes/recette/soupe-aux-gourganes-du-lac-211014</ref><ref>http://www.jardinspaysans.com/wp-content/uploads/Fiche_GOURGANE.pdf</ref>
== Sommo yizie ==
qgk4gx2y4g3jvauqe3fulf4886slcrt
List of breweries, wineries, and distilleries in Manitoba
0
7291
62801
62690
2026-07-21T11:28:11Z
Mary Loor
55
62801
wikitext
text/x-wiki
A breweries yoe la ama naŋ tu, wineries, ane distilleries a Manitoba, Canada poɔ.
== Breweries, wineries, ane distilleries a Manitoba poɔ ==
[[Duoro kɔre:Humulousludicrous.jpg|thumb]]
{| class="wikitable sortable"
!Company
!Type
!City
!Reference
|-
|Agassiz Brewing (defunct)
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Barn Hammer Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Bee Boyzz Honey & Meadery
|Meadery
|Oak Bluff
|
|-
|Black Wheat Brewing
|Brewery
|Brandon
|
|-
|Bookstore Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Brat Cat Mead
|Meadery
|Winnipeg
|
|-
|Brazen Hall Kitchen & Brewery
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Capital K Distillery
|Distillery
|Winnipeg
|
|-
|Dastardly Villain Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Dead Horse Cider Co.
|Cidery
|Winkler
|
|-
|Devil May Care
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Diageo Distilleries (Crown Royal)
|Distillery
|Gimli
|
|-
|Farmery Estate Brewery
|Brewery
|Neepawa
|
|-
|Fort Garry Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Good Neighbour Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Half Pints Brewing (defunct)
|Brewery
|Winnipeg
|<ref name="Brandon Sun 2016" />
|-
|Heritage Farms Brewing
|Brewery
|Winkler
|
|-
|Kilter Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Little Brown Jug
|Brewery
|Winnipeg
|<ref name="Brandon Sun 2016" />
|-
|La Brasserie Nonsuch Brewing Co.
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Low Life Barrel House
|Brewery & Winery
|Winnipeg
|
|-
|Obsolete Brewing Co.
|Brewery
|Dauphin
|
|-
|One Great City Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Oxus Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Namesake Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Next Friend Cider
|Cidery
|Winnipeg
|
|-
|Patent 5 Distillery
|Distillery
|Winnipeg
|
|-
|PEG Beer Company (Defunct)
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Rendezvous Brewery & Taproom
|Brewery
|Morden
|
|-
|Rigby Orchards Estate Meadery
|Meadery
|Killarney
|
|-
|Section 6 Brewing Co.
|Brewery
|Brandon
|
|-
|Shrugging Doctor Beverage Company
|Winery
|Winnipeg
|
|-
|Sookram's Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Stone Angel Brewing (Defunct)
|Brewery
|Winnipeg
|<ref name="Brandon Sun 2017" />
|-
|Torque Brewing
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Trans Canada Brewery
|Brewery
|Winnipeg
|<ref name="Brandon Sun 2017" />
|-
|Winnipeg Brew Werks (Defunct)
|Brewery
|Winnipeg
|
|-
|Wooden Gate CIder
|Cidery
|Pilot Mound
|
|}
== Meŋ la nyɛ ==
* Beer in Canada
* Canadian wine
* List of breweries in Canada
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Humulousludicrous.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Humulousludicrous.jpg|thumb|Half Pints Brewing Company's Humulus Ludicrous, a double IPA with a published bitterness rating of 100 IBU]]
f1hhn8zon1gi34nhcx1doejsdncpbtf
List of cuisines
0
7292
62800
62561
2026-07-21T11:21:58Z
Mary Loor
55
62800
wikitext
text/x-wiki
A cuisine e la saakompare bondimaaloo kaŋa ane zannoo ka o maŋ e irigyin kaŋa bee lisiri deme mine maaloo. A cuisine taa la bondirii maaloo gɔɔloŋ kaŋa bondirii bee bonyuuri a maŋ e la bondirii naŋ e a duori. A cuisine yuori maŋ pore la a yi a irigyin na o naŋ yi. A cuisine maaloo maŋ yi la a zeɛre boma na naŋ bebe bee ka ba maŋ da.
== International cuisine ==
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Gumbo3bg_122499.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Gumbo3bg_122499.jpg|thumb|Seafood gumbo, an example of Cajun cuisine]]
Atikile meŋɛ: tendaazaa cuisine ane a cuisines yoe
A cuisines mine naŋ be a tendaazaa
* African cuisine ''(see list)''
** Mediterranean cuisine
** Ethiopian cuisine
* Asian cuisine ''(see list)''
** Korean cuisine
** Chinese cuisine
** Japanese cuisine
** Indian cuisine
** Thai cuisine
** Vietnamese cuisine
* European cuisine ''(see list)''
** Mediterranean cuisine
** Eastern European cuisine
*** Russian cuisine
** German cuisine
** English cuisine
** French cuisine
** Italian cuisine
* Oceanian cuisine ''(see list)''
** Australian cuisine
** New Zealand cuisine
* Cuisine of the Americas ''(see list)''
** Canadian cuisine
** American cuisine
*** Cajun cuisine
** Latin American cuisine
*** Mexican cuisine
*** South American cuisine
**** Argentine cuisine
**** Peruvian cuisine
== Zeɛre boma ==
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Festival_of_bread3.JPG|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Festival_of_bread3.JPG|thumb|267x267px|Decorated bread loaves]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Olive_oil_from_Oneglia.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Olive_oil_from_Oneglia.jpg|thumb|203x203px|Olive oil]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Cheese_platter.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Cheese_platter.jpg|thumb|300x300px|A platter with cheese and garnishes]]
* Cereals –
** Maize –
** Oats –
** Rice –
** Wheat –
*** Bread –
*** Noodles –
* Cooking fats and oils
** Butter –
** Rapeseed (Canola) oil –
** Coconut oil –
** Corn oil –
** Rice bran oil –
** Flaxseed oil –
** Lard –
** Margarine –
** Olive oil –
** Palm oil –
** Peanut oil –
** Sesame oil –
** Soybean oil –
** Sunflower oil –
** Tallow –
* Dairy –
** Buttermilk –
** Cheese –
** Cream –
** Milk –
** Yogurt –
* Eggs –
* Fruits –
** Apples –
** Cherries –
** Pears –
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Japanese_SilkyTofu_(Kinugoshi_Tofu).JPG|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Japanese_SilkyTofu_(Kinugoshi_Tofu).JPG|thumb|Japanese silken tofu (Kinugoshi Tofu)]]
* Legumes –
** Beans –
** Lentils –
** Soy –
*** Miso –
*** Soy cheese –
*** Soy milk –
*** Soy sauce –
*** Soy yogurt –
*** Textured soy protein –
*** Tofu –
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Lambp.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Lambp.jpg|thumb|Lamb cutlets]]
* Meat –
** Beef –
** Fish –
** Mutton –
** Poultry –
** Pork –
* Mushrooms –
** Champignon –
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Aubergines.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Aubergines.jpg|thumb|Eggplants, also called aubergines.]]
[[//en.wikipedia.org/wiki/File:Red_roast_duck_curry.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Red_roast_duck_curry.jpg|thumb|Thai ''Kaeng phet pet yang'': roast duck in red curry]]
* Seasonings
** Herbs –
** Parsley –
** Spices –
*** Sɛremaane –
*** Nyɛnuu –
* Sweeteners –
** Agave nectar –
** Fructose –
** Glucose –
** Honey –
** Stevia –
** Sugar –
* Vegetables –
** Cucumber –
** Eggplants –
** Garlic –
** Onions –
** Potatoes –
** Squash –
** Komie –
== Meŋ la nyɛ ==
* [[//en.wikipedia.org/wiki/File:One_chef's_hat.png|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:One_chef's_hat.png|alt=icon|class=skin-invert-image noviewer|28x28px]]Cooking portal
* [[//en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* Cookbooks
* Culinary profession
* Food writing
* Junk food
* List of cocktails
* List of food preparation utensils
* List of soups
* List of twice-baked foods
* Natural food
* Nutrition
* Organic food
* Whole food
pk1k9cnrt1dnc8vz7d4j2yx1xsakbmy
Trenette
0
7310
62822
62705
2026-07-21T15:10:29Z
Mary Loor
55
62822
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Trenette.jpg|thumb]]
'''''Trenette''''' (Italian: [treˈnette]) e la bondirii mine naŋ maŋ e miiloo kyɛ la e pɛgelɛŋ lɛ na yi Genoa, Liguria; a yi la taa ne a linguine ane fettuccine.<ref>https://www.tasteatlas.com/trenette</ref><ref>https://www.cooksinfo.com/trenette-pasta</ref>''Trenette'' ''e la a yageroŋ ko a trenetta'', kyɛ maŋ maŋ boɔlɔ a la a yageroŋ poɔ a Genoese ''trena'' ''kɔkɔre, ka a muni la'' 'string'. A bondirii ŋa maŋ e la 3.5 – 4mm a yɛloŋ poɔ kyɛ e 1.5mm tegeroŋ.<ref>http://www.treccani.it/vocabolario/ricerca/TRENETTE/</ref> ''Trenette'' maŋ di la gbɛɛyaga ne pesto, bondirii mine ba naŋ boɔlɔ a ''trenette al pesto'', meŋ na maŋ taa dankyɛle, ane bɛgsogɔlɔ ba naŋ duŋ ne a kõɔ na ne o zu.<ref>https://www.tasteatlas.com/trenette-al-pesto</ref>
== Recipe ==
A e la northern Italian bondirii noba naŋ baŋ ne a irigyin mine te seŋ Liguria, ka maŋ maale a ne ba nuuri. Handmade, a boma ama maŋ maale la ne semolina bee 00 zoŋ, ka ba paa maŋ vɛŋ ka a ko ne gyɛlɛ, gyɛle bonyine zaa ne 100g zoŋ. A ziiri mine, ba na baŋ leɛ dela kõɔ kyɛ bare a gyɛlɛ a pãã eŋ olive kãã fee ka mille ne a kõɔ ka waa ŋa a gyɛlɛ na. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-8863734171</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* [[//en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[//en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* Cuisine of Liguria
* List of pasta
== Sommo yizie ==
<references responsive="1"></references>
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:West Africa]]
[[Gbuli:Sakuuri]]
[[Gbuli:Africa]]
e82mtdk0fg4mke8zzo84b2dt005cyww
Quidi Vidi Brewing Company
0
7312
62823
62733
2026-07-21T15:13:55Z
Mary Loor
55
62823
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Quidi Vidi Village (St. John's) Panorama.jpg|thumb]]
'''Quidi Vidi Brewing Company''' e dãã dugebo zie a is Quidi Vidi kɔraa poɔ, naŋ peɛle a St. John's, Newfoundland ane Labrador, Canada.
O da piili la a 1996 yuoni poɔ a yi David Fong anr David Reese<ref>http://www.quidividibrewery.ca/about-us-3/our-story/</ref> naŋ da piili a zommo zie, a dãã duŋ zie ŋa e la nimipɛle zie. Pampana, zie ba naŋ dugero dãã ta la 25 a yuoni zaa poɔ.<ref>https://nationalpost.com/pmn/travel-pmn/newfoundland-scenic-fishing-village-quidi-vidi-a-growing-tourist-magnet</ref> A ŋaa maŋ poɔ la Iceberg Beer, naŋ maŋ maale ne yuomo 20,000 old iceberg kõɔ ba naŋ maŋ di yi icebergs a Newfoundland coast.<ref>http://quidividibrewery.ca/about-us-3/</ref>
Quidi Vidi Brewery e la a dãã duŋ zikpoŋ ata soba a Newfoundland ane Labrador poɔ, a yi a Labatt ane Molson. A bommaale ama maŋ be la liquor sitɔɔrɛɛ poɔ, corner sitɔɔrɛɛ ane miiloŋ zie. Quidi Vidi Brewery’s dãã meŋ na baŋ ne la a Canada aŋa Nova Scotia, Prince Edward Island, Manitoba, Saskatchewan, ane Alberta.
== Maaloo ==
+ indicates product is discontinued.
'''Lagers'''
* ''Iceberg Lager'' (since 1996)
* '''Son of a Critch' Lager''
* ''Oktoberfest Marzen Lager''
* ''Dry Hopped Lager''
* ''Outhouse Homebrew Light Lager''
* ''Crown & Anchor Light Lager''
* ''RDL Craft Lager''
* ''Premium Lager'' +
* ''Margarita Cerveza Lager''
* ''Newfermenters Series - Half Nelson Sour Lager''
'''Stouts'''
* ''Cappuccino Stout''
* ''Imperial Black Forest Stout''
* ''Russian Imperial Stout''
* ''Dry Irish Stout''
'''Ales'''
* ''1892 Traditional Ale''
* ''American Pale Ale''
* ''Brewer's Original Series - Nathan's Kveik Pale Ale''
* ''Mummer's Brew Cream Ale''
* ''Honey Brown Ale'' +
* ''Eric's Cream Ale'' +
'''IPAs'''
* ''Arts & IPAs 02 - East Meets West IPA''
* ''Arts & IPAs 03 - Rye IPA''
* ''Arts & IPAs 04 - Orange Creamsicle IPA''
* ''Oceanside Session IPA''
* ''Squeezebox New England IPA''
* ''Squeezebox New England IPA w/ Idaho 7''
* ''Dayboil Session IPA''
* ''Calm Tom Double IPA''
* ''British IPA''
* ''Milky Way New England IPA'' +
'''Sours'''
* ''Art Skeet Dry-Hopped Sour''
* ''Director's Cut - Strawberry Kiwi Sour''
* ''Iron Cherry Sour''
* ''Aloha Sour''
* ''Sofa Sour - Pink Lemonade''
* ''Sofa Sour - Pomegranate Strawberry Creamsicle''
* ''Sofa Sour - Peach Raspberry''
* ''Sofa Sour - Strawberry Guava Creamsicle''
* ''Sofa Sour - Passion Fruit''
* ''Sofa Sour - Pineapple''
* ''Sofa Sour - Each Peach, Pear, Plum''
* ''Sofa Sour - Key Lime Cherry''
'''Newfermenter Series'''
* ''Newfermenters Series - Lost in Time''
* ''Newfermenters Series - Sabby Sour''
* ''Newfermenters Series - Wisdom and Wit''
* ''Newfermenters Series - Darkstar''
'''Other Beers'''
* ''Weizenhammer''
* ''Brewer's Original Series - Isaac's Czech Pilsner''
* ''Brewer's Original Series - Jason's Hopfenweisse''
* ''Brewer's Original Series - Al's Biere de Garde''
* ''Rhinegold Red Altbier''
* ''American Wheat''
* ''Mad Mike's Big Bad Belgian''
* ''Three Seasons Saison''
* ''Imperial Coconut Porter''
* ''Uncle Fred's'' +
* ''Perfect Storm'' +
== Sommo yizie ==
6f7qsdzzw7zys2vaic1bn1225db7fxh
62824
62823
2026-07-21T15:15:12Z
Mary Loor
55
62824
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Quidi Vidi Village (St. John's) Panorama.jpg|thumb]]
'''Quidi Vidi Brewing Company''' e dãã dugebo zie a is Quidi Vidi kɔraa poɔ, naŋ peɛle a St. John's, Newfoundland ane Labrador, Canada.
[[Duoro kɔre:2017-10-08 03 Quidi Vidi Brewing Company, north of St. John's, NL Canada.jpg|thumb]]
O da piili la a 1996 yuoni poɔ a yi David Fong anr David Reese<ref>http://www.quidividibrewery.ca/about-us-3/our-story/</ref> naŋ da piili a zommo zie, a dãã duŋ zie ŋa e la nimipɛle zie. Pampana, zie ba naŋ dugero dãã ta la 25 a yuoni zaa poɔ.<ref>https://nationalpost.com/pmn/travel-pmn/newfoundland-scenic-fishing-village-quidi-vidi-a-growing-tourist-magnet</ref> A ŋaa maŋ poɔ la Iceberg Beer, naŋ maŋ maale ne yuomo 20,000 old iceberg kõɔ ba naŋ maŋ di yi icebergs a Newfoundland coast.<ref>http://quidividibrewery.ca/about-us-3/</ref>
Quidi Vidi Brewery e la a dãã duŋ zikpoŋ ata soba a Newfoundland ane Labrador poɔ, a yi a Labatt ane Molson. A bommaale ama maŋ be la liquor sitɔɔrɛɛ poɔ, corner sitɔɔrɛɛ ane miiloŋ zie. Quidi Vidi Brewery’s dãã meŋ na baŋ ne la a Canada aŋa Nova Scotia, Prince Edward Island, Manitoba, Saskatchewan, ane Alberta.
== Maaloo ==
+ indicates product is discontinued.
'''Lagers'''
* ''Iceberg Lager'' (since 1996)
* '''Son of a Critch' Lager''
* ''Oktoberfest Marzen Lager''
* ''Dry Hopped Lager''
* ''Outhouse Homebrew Light Lager''
* ''Crown & Anchor Light Lager''
* ''RDL Craft Lager''
* ''Premium Lager'' +
* ''Margarita Cerveza Lager''
* ''Newfermenters Series - Half Nelson Sour Lager''
'''Stouts'''
* ''Cappuccino Stout''
* ''Imperial Black Forest Stout''
* ''Russian Imperial Stout''
* ''Dry Irish Stout''
'''Ales'''
* ''1892 Traditional Ale''
* ''American Pale Ale''
* ''Brewer's Original Series - Nathan's Kveik Pale Ale''
* ''Mummer's Brew Cream Ale''
* ''Honey Brown Ale'' +
* ''Eric's Cream Ale'' +
'''IPAs'''
* ''Arts & IPAs 02 - East Meets West IPA''
* ''Arts & IPAs 03 - Rye IPA''
* ''Arts & IPAs 04 - Orange Creamsicle IPA''
* ''Oceanside Session IPA''
* ''Squeezebox New England IPA''
* ''Squeezebox New England IPA w/ Idaho 7''
* ''Dayboil Session IPA''
* ''Calm Tom Double IPA''
* ''British IPA''
* ''Milky Way New England IPA'' +
'''Sours'''
* ''Art Skeet Dry-Hopped Sour''
* ''Director's Cut - Strawberry Kiwi Sour''
* ''Iron Cherry Sour''
* ''Aloha Sour''
* ''Sofa Sour - Pink Lemonade''
* ''Sofa Sour - Pomegranate Strawberry Creamsicle''
* ''Sofa Sour - Peach Raspberry''
* ''Sofa Sour - Strawberry Guava Creamsicle''
* ''Sofa Sour - Passion Fruit''
* ''Sofa Sour - Pineapple''
* ''Sofa Sour - Each Peach, Pear, Plum''
* ''Sofa Sour - Key Lime Cherry''
'''Newfermenter Series'''
* ''Newfermenters Series - Lost in Time''
* ''Newfermenters Series - Sabby Sour''
* ''Newfermenters Series - Wisdom and Wit''
* ''Newfermenters Series - Darkstar''
'''Other Beers'''
* ''Weizenhammer''
* ''Brewer's Original Series - Isaac's Czech Pilsner''
* ''Brewer's Original Series - Jason's Hopfenweisse''
* ''Brewer's Original Series - Al's Biere de Garde''
* ''Rhinegold Red Altbier''
* ''American Wheat''
* ''Mad Mike's Big Bad Belgian''
* ''Three Seasons Saison''
* ''Imperial Coconut Porter''
* ''Uncle Fred's'' +
* ''Perfect Storm'' +
== Sommo yizie ==
hwnb73g1l6osljlib6uc2guhbp4v2p7
62860
62824
2026-07-22T23:22:29Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62860
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Quidi Vidi Village (St. John's) Panorama.jpg|thumb]]
'''Quidi Vidi Brewing Company''' e dãã dugebo zie a is Quidi Vidi kɔraa poɔ, naŋ peɛle a St. John's, Newfoundland ane Labrador, Canada.
[[Duoro kɔre:2017-10-08 03 Quidi Vidi Brewing Company, north of St. John's, NL Canada.jpg|thumb]]
O da piili la a 1996 yuoni poɔ a yi David Fong anr David Reese<ref>https://web.archive.org/web/20170919231939/http://www.quidividibrewery.ca/about-us-3/our-story/</ref> naŋ da piili a zommo zie, a dãã duŋ zie ŋa e la nimipɛle zie. Pampana, zie ba naŋ dugero dãã ta la 25 a yuoni zaa poɔ.<ref>https://nationalpost.com/pmn/travel-pmn/newfoundland-scenic-fishing-village-quidi-vidi-a-growing-tourist-magnet</ref> A ŋaa maŋ poɔ la Iceberg Beer, naŋ maŋ maale ne yuomo 20,000 old iceberg kõɔ ba naŋ maŋ di yi icebergs a Newfoundland coast.<ref>https://web.archive.org/web/20170919225912/http://www.quidividibrewery.ca/about-us-3/</ref>
Quidi Vidi Brewery e la a dãã duŋ zikpoŋ ata soba a Newfoundland ane Labrador poɔ, a yi a Labatt ane Molson. A bommaale ama maŋ be la liquor sitɔɔrɛɛ poɔ, corner sitɔɔrɛɛ ane miiloŋ zie. Quidi Vidi Brewery’s dãã meŋ na baŋ ne la a Canada aŋa Nova Scotia, Prince Edward Island, Manitoba, Saskatchewan, ane Alberta.
== Maaloo ==
+ indicates product is discontinued.
'''Lagers'''
* ''Iceberg Lager'' (since 1996)
* '''Son of a Critch' Lager''
* ''Oktoberfest Marzen Lager''
* ''Dry Hopped Lager''
* ''Outhouse Homebrew Light Lager''
* ''Crown & Anchor Light Lager''
* ''RDL Craft Lager''
* ''Premium Lager'' +
* ''Margarita Cerveza Lager''
* ''Newfermenters Series - Half Nelson Sour Lager''
'''Stouts'''
* ''Cappuccino Stout''
* ''Imperial Black Forest Stout''
* ''Russian Imperial Stout''
* ''Dry Irish Stout''
'''Ales'''
* ''1892 Traditional Ale''
* ''American Pale Ale''
* ''Brewer's Original Series - Nathan's Kveik Pale Ale''
* ''Mummer's Brew Cream Ale''
* ''Honey Brown Ale'' +
* ''Eric's Cream Ale'' +
'''IPAs'''
* ''Arts & IPAs 02 - East Meets West IPA''
* ''Arts & IPAs 03 - Rye IPA''
* ''Arts & IPAs 04 - Orange Creamsicle IPA''
* ''Oceanside Session IPA''
* ''Squeezebox New England IPA''
* ''Squeezebox New England IPA w/ Idaho 7''
* ''Dayboil Session IPA''
* ''Calm Tom Double IPA''
* ''British IPA''
* ''Milky Way New England IPA'' +
'''Sours'''
* ''Art Skeet Dry-Hopped Sour''
* ''Director's Cut - Strawberry Kiwi Sour''
* ''Iron Cherry Sour''
* ''Aloha Sour''
* ''Sofa Sour - Pink Lemonade''
* ''Sofa Sour - Pomegranate Strawberry Creamsicle''
* ''Sofa Sour - Peach Raspberry''
* ''Sofa Sour - Strawberry Guava Creamsicle''
* ''Sofa Sour - Passion Fruit''
* ''Sofa Sour - Pineapple''
* ''Sofa Sour - Each Peach, Pear, Plum''
* ''Sofa Sour - Key Lime Cherry''
'''Newfermenter Series'''
* ''Newfermenters Series - Lost in Time''
* ''Newfermenters Series - Sabby Sour''
* ''Newfermenters Series - Wisdom and Wit''
* ''Newfermenters Series - Darkstar''
'''Other Beers'''
* ''Weizenhammer''
* ''Brewer's Original Series - Isaac's Czech Pilsner''
* ''Brewer's Original Series - Jason's Hopfenweisse''
* ''Brewer's Original Series - Al's Biere de Garde''
* ''Rhinegold Red Altbier''
* ''American Wheat''
* ''Mad Mike's Big Bad Belgian''
* ''Three Seasons Saison''
* ''Imperial Coconut Porter''
* ''Uncle Fred's'' +
* ''Perfect Storm'' +
== Sommo yizie ==
83kcmzdht2zitjltk19x3y2upcak33i
Event:Yuniventiri Ghana Poɔ
1728
7315
62743
2026-07-20T13:10:19Z
Vision L1
19
Created event page
62743
wikitext
text/x-wiki
'''A list of articles for participants'''
{| class="wikitable sortable"
|-
! Serial No. !! English Title !! Dagaare Title !! Databox code
|-
|1 || [[:en:Accra Institute of Technology|Accra Institute of Technology]] || [[:dga:Accra Institute of Technology|Accra Institute of Technology]] || [[d:Q16240676|Q16240676]]
|-
|2 || [[:en:Accra Technical University|Accra Technical University]] || [[:dga:Accra Technical University|Accra Technical University ]] || [[d:Q4672825|Q4672825]]
|-
|3 || [[:en:African University College of Communications|African University College of Communications]] || [[:dga:African University College of Communications|African University College of Communications]] ||[[d:Q4689946|Q4689946]]
|-
|4 || [[:en:Akenten Appiah-Menka University of Skills Training and Entrepreneurial Development|Akenten Appiah-Menka University of Skills Training and Entrepreneurial Development]] || [[:dga:Akenten Appiah-Menka University of Skills Training and Entrepreneurial Development|Akenten Appiah-Menka University of Skills Training and Entrepreneurial Development]] || [[d:Q116455372|Q116455372]]
|-
|5 || [[:en:All Nations University|All Nations University]] || [[:dga:All Nations University|All Nations University]] || [[d:Q258200|Q258200]]
|-
|6 || [[:en:Ashesi University|Ashesi University]] || [[:dga:Ashesi University|Ashesi University]] || [[d:Q725198|Q725198]]
|-
|7 || [[:en:Bolgatanga Technical University|Bolgatanga Technical University]] || [[:dga:Bolgatanga Technical University|Bolgatanga Technical University]] || [[d:Q891337|Q891337]]
|-
|8 || [[:en:Central University (Ghana)|Central University]] || [[:dga:Central University (Ghana)|Central University]] || [[d:Q1054042|Q1054042]]
|-
|9 || [[:en:DataLink University College|DataLink University College]] || [[:dga:DataLink University College|DataLink University College]] || [[d:Q16733458|Q16733458]]
|-
|10 || [[:en:Garden City University College|Garden City University College]] || [[:dga:Garden City University College|Garden City University College]] || [[d:Q284673|Q284673]]
|-
|11 || [[:en:Ghana Communication Technology University|Ghana Communication Technology University]] || [[:dga:Ghana Communication Technology University|Ghana Communication Technology University]] || [[d:Q1521371|Q1521371]]
|-
|12 || [[:en:Greenfield College|Greenfield College]] || [[:dga:Greenfield College|Greenfield College]] || [[d:Q96375236|Q96375236]]
|-
|13 || [[:en:Islamic University College, Ghana|Islamic University College]] || [[:dga:Islamic University College, Ghana|Islamic University College]] || [[d:Q1358701|Q1358701]]
|-
|14 || [[:en:KAAF University College|KAAF University College]] || [[:dga:KAAF University College|KAAF University College]] || [[d:Q16733703|Q16733703]]
|-
|15 || [[:en:Koforidua Technical University|Koforidua Technical University]] || [[:dga:Koforidua Technical University|Koforidua Technical University]] || [[d:Q1406935|Q1406935]]
|-
|16 || [[:en:Kumasi Technical University|Kumasi Technical University]] || [[:dga:Kumasi Technical University|Kumasi Technical University]] || [[d:Q1791968|Q1791968]]
|-
|17 || [[:en:Methodist University College Ghana|Methodist University College Ghana]] || [[:dga:Methodist University College Ghana|Methodist University College Ghana]] || [[d:Q1925513|Q1925513]]
|-
|18 || [[:en:Moliyili|Moliyili]] || [[:dga:Moliyili|Moliyili]] || [[d:Q125253826|Q125253826]]
|-
|19 || [[:en:Mountcrest University College|Mountcrest University College]] || [[:dga:Mountcrest University College|Mountcrest University College]] || [[d:Q15260094|Q15260094]]
|-
|20 || [[:en:Open University of West Africa|Open University of West Africa]] || [[:dga:Open University of West Africa|Open University of West Africa]] || [[d:Q7096265|Q7096265]]
|-
|21 || [[:en:Pentecost University|Pentecost University]] || [[:dga:Pentecost University|Pentecost University]] || [[d:Q2069397|Q2069397]]
|-
|22 || [[:en:Radford University College|Radford University College]] || [[:dga:Radford University College|Radford University College]] || [[d:Q18393060|Q18393060]]
|-
|23 || [[:en:Regent University College of Science and Technology|Regent University College of Science and Technology]] || [[:dga:Regent University College of Science and Technology|Regent University College of Science and Technology]] || [[d:Q2137488|Q2137488]]
|-
|24 || [[:en:Regional Maritime University|Regional Maritime University]] || [[:dga:Regional Maritime University|Regional Maritime University]] || [[d:Q7309095|Q7309095]]
|-
|25 || [[:en:SD Dombo University of Business and Integrated Development Studies|SD Dombo University of Business and Integrated Development Studies]] || [[:dga:SD Dombo University of Business and Integrated Development Studies|SD Dombo University of Business and Integrated Development Studies]] || [[d:Q126280043|Q126280043]]
|-
|26 || [[:en:Sikkim Manipal University, Ghana Learning Centre, Accra|Sikkim Manipal University]] || [[:dga:Sikkim Manipal University, Ghana Learning Centre, Accra|Sikkim Manipal University]] || [[d:Q16734102|Q16734102]]
|-
|27 || [[:en:University College of Management Studies|University College of Management Studies]] || [[:dga:University College of Management Studies|University College of Management Studies]] || [[d:Q2495782|Q2495782]]
|-
|28 || [[:en:University for Development Studies|University for Development Studies]] || [[:dga:University for Development Studies|University for Development Studies]] || [[d:Q16269747|Q16269747]]
|-
|29 || [[:en:University of Energy and Natural Resources|University of Energy and Natural Resources]] || [[:dga:University of Energy and Natural Resources|University of Energy and Natural Resources]] || [[d:Q7894844|Q7894844]]
|-
|30 || [[:en:University of Environment and Sustainable Development|University of Environment and Sustainable Development]] || [[:dga:University of Environment and Sustainable Development|University of Environment and Sustainable Development ]] || [[d:Q99973613|Q99973613]]
|-
|31 || [[:en:University of Health and Allied Sciences|University of Health and Allied Sciences]] || [[:dga:University of Health and Allied Sciences|University of Health and Allied Sciences]] || [[d:Q16734216|Q16734216]]
|-
|32 || [[:en:University of Media, Arts and Communication|University of Media]] || [[:dga:University of Media, Arts and Communication|University of Media]] || [[d:Q5555358|Q5555358]]
|-
|33 || [[:en:University of Mines and Technology|University of Mines and Technology]] || [[:dga:University of Mines and Technology|University of Mines and Technology ]] || [[d:Q2495871|Q2495871]]
|-
|34 || [[:en:University of Professional Studies|University of Professional Studies]] || [[:dga:University of Professional Studies|University of Professional Studies ]] || [[d:Q16734218|Q16734218]]
|-
|35 || [[:en:Valley View University|Valley View University]] || [[:dga:Valley View University|Valley View University ]] || [[d:Q2509370|Q2509370]]
|-
|36 || [[:en:Wa Technical University|Wa Technical University]] || [[:dga:Wa Technical University|Wa Technical University ]] || [[d:Q2538163|Q2538163]]
|-
|37 || [[:en:Wisconsin International University College|Wisconsin International University College]] || [[:dga:Wisconsin International University College|Wisconsin International University College ]] || [[d:Q126463|Q126463]]
|-
|38 || [[:en:Zenith University College|Zenith University College]] || [[:dga:Zenith University College|Zenith University College ]] || [[d:Q8069126|Q8069126]]
|-
|39 || [[:en:University for Development Studies|University for Development Studies]] || [[:dga:Zenith University College|University for Development Studies ]] ||
|-
|40 || [[:en:University_of_Professional_Studies|University_of_Professional_Studies]] ||[[:dga:University_of_Professional_Studies|University_of_Professional_Studies ]] ||
|-
|41 || [[:en:University_of_Mines_and_Technology|University_of_Mines_and_Technology]] || [[:dga:University_of_Mines_and_Technology|University_of_Mines_and_Technology ]] ||
|-
|42 || [[:en:University_of_Energy_and_Natural_Resources|University_of_Energy_and_Natural_Resources]] || [[:dga:University_of_Energy_and_Natural_Resources|University_of_Energy_and_Natural_Resources ]] ||
|-
|43 || [[:en:University_of_Environment_and_Sustainable_Development|University_of_Environment_and_Sustainable_Development]] || [[:dga:University_of_Environment_and_Sustainable_Development|University_of_Environment_and_Sustainable_Development ]] ||
|-
|44 ||
[[:en:Ghana_Communication_Technology_University|Ghana_Communication_Technology_University ]]
||
[[:dga:Ghana_Communication_Technology_University|Ghana_Communication_Technology_University]]
|-
|45 ||
[[:en:Bolgatanga_Technical_University|Bolgatanga_Technical_University]]
||
[[:dga:Bolgatanga_Technical_University|Bolgatanga_Technical_University]]
|-
|46 ||
[[:en:Accra_Polytechnic|Accra_Polytechnic]]
||
[[:dga:Accra_Polytechnic|Accra_Polytechnic]]
|-
|47 ||
[[:en:Cape_Coast_Polytechnic|Cape_Coast_Polytechnic]]
||
[[:dga:Cape_Coast_Polytechnic|Cape_Coast_Polytechnic]]
|-
|48 ||
[[:en:Kumasi_Technical_University|Kumasi_Technical_University]]
||
[[:dga:Kumasi_Technical_University|Kumasi_Technical_University]]
|-
|49 ||
[[:en:Takoradi_Technical_University|Takoradi_Technical_University]]
||
[[:dga:Takoradi_Technical_University|Takoradi_Technical_University]]
|-
|50 ||
[[:en:Ghana_Institute_of_Journalism|Ghana_Institute_of_Journalism]]
||
[[:dga:Ghana_Institute_of_Journalism|Ghana_Institute_of_Journalism]]
|-
|51 ||
[[:en:University_of_Professional_Studies,_Accra|University_of_Professional_Studies,_Accra]]
||
[[:dga:University_of_Professional_Studies,_Accra|University_of_Professional_Studies,_Accra]]
|-
|52 ||
[[:en:Kofi_Annan_International_Peacekeeping_Training_Centre|Kofi_Annan_International_Peacekeeping_Training_Centre]]
||
[[:dga:Kofi_Annan_International_Peacekeeping_Training_Centre|Kofi_Annan_International_Peacekeeping_Training_Centre]]
|-
|53 ||
[[:en:National_Film_and_Television_Institute|National_Film_and_Television_Institute]]
||
[[:dga:National_Film_and_Television_Institute|National_Film_and_Television_Institute]]
|-
|54 ||
[[:en:Regional_Maritime_University|Regional_Maritime_University]]
||
[[:dga:Regional_Maritime_University|Regional_Maritime_University]]
|-
|55 ||
[[:en:Valley_View_University|Valley_View_University]]
||
[[:dga:Valley_View_University|Valley_View_University]]
|-
|56 ||
[[:en:Open_University_of_West_Africa|Open_University_of_West_Africa]]
||
[[:dga:Open_University_of_West_Africa|Open_University_of_West_Africa]]
|-
|57 ||
[[:en:Ashesi_University|Ashesi_University]]
||
[[:dga:Ashesi_University|Ashesi_University]]
|-
|58 ||
[[:en:Pentecost_University_College|Pentecost_University_College]]
||
[[:dga:Pentecost_University_College|Pentecost_University_College]]
|-
|59 ||
[[:en:Central_University_(Ghana)|Central_University_(Ghana)]]
||
[[:dga:Central_University_(Ghana)|Central_University_(Ghana)]]
|-
|59 ||
[[:en:Accra_Institute_of_Technology|Accra_Institute_of_Technology]]
||
[[:dga:Accra_Institute_of_Technology|Accra_Institute_of_Technology]]
|-
|60 ||
[[:en:African_University_College_of_Communications|African_University_College_of_Communications]]
||
[[:dga:African_University_College_of_Communications|African_University_College_of_Communications]]
|-
|61 ||
[[:en:Akrofi-Christaller_Institute|Akrofi-Christaller_Institute]]
||
[[:dga:Akrofi-Christaller_Institute|Akrofi-Christaller_Institute]]
|-
|62 ||
[[:en:Catholic_University_College_of_Ghana|Catholic_University_College_of_Ghana]]
||
[[:dga:Catholic_University_College_of_Ghana|Catholic_University_College_of_Ghana]]
|-
|63 ||
[[:en:Christian_Service_University_College|Christian_Service_University_College]]
||
[[:dga:Christian_Service_University_College|Christian_Service_University_College]]
|-
|64 ||
[[:en:Islamic_University_College,_Ghana|Islamic_University_College,_Ghana]]
||
[[:dga:Islamic_University_College,_Ghana|Islamic_University_College,_Ghana]]
|-
|65 ||
[[:en:Lancaster_University,_Ghana|Lancaster_University,_Ghana]]
||
[[:dga:Lancaster_University,_Ghana|Lancaster_University,_Ghana]]
|-
|66 ||
[[:en:Presbyterian_University_College|Presbyterian_University_College]]
||
[[:dga:Presbyterian_University_College|Presbyterian_University_College]]
|-
|67 ||
[[:en:Central_University_College|Central_University_College]]
||
[[:dga:Central_University_College|Central_University_College]]
|-
|68 ||
[[:en:Wisconsin_International_University_College|Wisconsin_International_University_College]]
||
[[:dga:Wisconsin_International_University_College|Wisconsin_International_University_College]]
|-
|69 ||
[[:en:All_Nations_University|All_Nations_University]]
||
[[:dga:All_Nations_University|All_Nations_University]]
|-
|70 ||
[[:en:University_of_Professional_Studies|University_of_Professional_Studies]]
||
[[:dga:University_of_Professional_Studies|University_of_Professional_Studies]]
|}
jzba7gmtmczp9slk2msz2l3szpyecvd
Bagnun
0
7316
62746
2026-07-20T13:58:14Z
Mary Loor
55
Created page with "'''''Bagnun''''' e la zeɛre , naŋ taa anchovies ka a e zeɛre boma nizeɛ zaa, ka a piili bee yi a 19th century peɛle Sestri Levante, a be a Genoa gbandigeŋ, Italy poɔ."
62746
wikitext
text/x-wiki
'''''Bagnun''''' e la zeɛre , naŋ taa anchovies ka a e zeɛre boma nizeɛ zaa, ka a piili bee yi a 19th century peɛle Sestri Levante, a be a Genoa gbandigeŋ, Italy poɔ.
oqmms72k3rcfkp8l04jt7d1hd3awnms
62748
62746
2026-07-20T14:18:36Z
Mary Loor
55
62748
wikitext
text/x-wiki
'''''Bagnun''''' e la zeɛre , naŋ taa anchovies ka a e zeɛre boma nizeɛ zaa, ka a piili bee yi a 19th century peɛle Sestri Levante, a be a Genoa gbandigeŋ, Italy poɔ.
== Dakoroŋ ==
A piilee zaa, noba bama naŋ maŋ mɔnɔ zonyɔge gbori la da maŋ maale ''bagnun'' ka ba boɔlɔ ka "''leudi''". Wagere naŋ pare, o da maŋ taa la o saŋa na zaa waaloŋ: o maŋ maale la, zenɛ gba, ne anchovies maara, gyenle sɔgelɔ, kombi-kyɔree, virgin alive kãã mine ane boroboro kuoŋaa.
A yi a 1950s wagere na zaa, Riva Trigoso, koraa naŋ peɛle a Sestri Levante teŋɛ, taa la ba yuoni zaa Sagra del Bagnun, tigiri naŋ maŋ dire a bondiraa ŋa, a July daa baaraa poɔ.
3tt1zj6djg6xu44uepzn0nq6jdpyea4
62749
62748
2026-07-20T14:22:37Z
Mary Loor
55
62749
wikitext
text/x-wiki
'''''Bagnun''''' e la zeɛre , naŋ taa anchovies ka a e zeɛre boma nizeɛ zaa, ka a piili bee yi a 19th century peɛle Sestri Levante, a be a Genoa gbandigeŋ, Italy poɔ.
== Dakoroŋ ==
A piilee zaa, noba bama naŋ maŋ mɔnɔ zonyɔge gbori la da maŋ maale ''bagnun'' ka ba boɔlɔ ka "''leudi''". Wagere naŋ pare, o da maŋ taa la o saŋa na zaa waaloŋ: o maŋ maale la, zenɛ gba, ne anchovies maara, gyenle sɔgelɔ, kombi-kyɔree, virgin alive kãã mine ane boroboro kuoŋaa.
A yi a 1950s wagere na zaa, Riva Trigoso, koraa naŋ peɛle a Sestri Levante teŋɛ, taa la ba yuoni zaa Sagra del Bagnun, tigiri naŋ maŋ dire a bondiraa ŋa, a July daa baaraa poɔ.
== Meŋ la nyɛ ==
* Liguria bondirii
* Italian deme zeɛre bontarre soups
pak454sb3u7fzgb1j09l80f5qqphciv
62750
62749
2026-07-20T14:24:00Z
Mary Loor
55
62750
wikitext
text/x-wiki
'''''Bagnun''''' e la zeɛre , naŋ taa anchovies ka a e zeɛre boma nizeɛ zaa, ka a piili bee yi a 19th century peɛle Sestri Levante, a be a Genoa gbandigeŋ, Italy poɔ.
== Dakoroŋ ==
A piilee zaa, noba bama naŋ maŋ mɔnɔ zonyɔge gbori la da maŋ maale ''bagnun'' ka ba boɔlɔ ka "''leudi''". Wagere naŋ pare, o da maŋ taa la o saŋa na zaa waaloŋ: o maŋ maale la, zenɛ gba, ne anchovies maara, gyenle sɔgelɔ, kombi-kyɔree, virgin alive kãã mine ane boroboro kuoŋaa.
A yi a 1950s wagere na zaa, Riva Trigoso, koraa naŋ peɛle a Sestri Levante teŋɛ, taa la ba yuoni zaa Sagra del Bagnun, tigiri naŋ maŋ dire a bondiraa ŋa, a July daa baaraa poɔ.<ref>https://books.google.com/books?id=7nXjE652FSoC&pg=PT5</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* Liguria bondirii
* Italian deme zeɛre bontarre soups
== Sommo yizie ==
d3puyf32q9pviwaha7xyg4d0l81uw6a
62751
62750
2026-07-20T14:24:44Z
Mary Loor
55
62751
wikitext
text/x-wiki
'''''Bagnun''''' e la zeɛre , naŋ taa anchovies ka a e zeɛre boma nizeɛ zaa, ka a piili bee yi a 19th century peɛle Sestri Levante, a be a Genoa gbandigeŋ, Italy poɔ.
== Dakoroŋ ==
A piilee zaa, noba bama naŋ maŋ mɔnɔ zonyɔge gbori la da maŋ maale ''bagnun'' ka ba boɔlɔ ka "''leudi''". Wagere naŋ pare, o da maŋ taa la o saŋa na zaa waaloŋ: o maŋ maale la, zenɛ gba, ne anchovies maara, gyenle sɔgelɔ, kombi-kyɔree, virgin alive kãã mine ane boroboro kuoŋaa.
A yi a 1950s wagere na zaa, Riva Trigoso, koraa naŋ peɛle a Sestri Levante teŋɛ, taa la ba yuoni zaa Sagra del Bagnun, tigiri naŋ maŋ dire a bondiraa ŋa, a July daa baaraa poɔ.<ref>https://books.google.com/books?id=7nXjE652FSoC&pg=PT5</ref><ref>https://www.asmallkitcheningenoa.com/bagnun-traditional-fresh-anchovies-suop/</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* Liguria bondirii
* Italian deme zeɛre bontarre soups
== Sommo yizie ==
jdtk8wxk4tr93iqjyri30lp9bdnr0ot
62752
62751
2026-07-20T14:26:07Z
Mary Loor
55
62752
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Bagnun.png|thumb]]
'''''Bagnun''''' e la zeɛre , naŋ taa anchovies ka a e zeɛre boma nizeɛ zaa, ka a piili bee yi a 19th century peɛle Sestri Levante, a be a Genoa gbandigeŋ, Italy poɔ.
== Dakoroŋ ==
A piilee zaa, noba bama naŋ maŋ mɔnɔ zonyɔge gbori la da maŋ maale ''bagnun'' ka ba boɔlɔ ka "''leudi''". Wagere naŋ pare, o da maŋ taa la o saŋa na zaa waaloŋ: o maŋ maale la, zenɛ gba, ne anchovies maara, gyenle sɔgelɔ, kombi-kyɔree, virgin alive kãã mine ane boroboro kuoŋaa.
A yi a 1950s wagere na zaa, Riva Trigoso, koraa naŋ peɛle a Sestri Levante teŋɛ, taa la ba yuoni zaa Sagra del Bagnun, tigiri naŋ maŋ dire a bondiraa ŋa, a July daa baaraa poɔ.<ref>https://books.google.com/books?id=7nXjE652FSoC&pg=PT5</ref><ref>https://www.asmallkitcheningenoa.com/bagnun-traditional-fresh-anchovies-suop/</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* Liguria bondirii
* Italian deme zeɛre bontarre soups
== Sommo yizie ==
ff3sbaq7ebia5khd5j6hx3geemj9lda
African cuisine
0
7317
62747
2026-07-20T14:03:28Z
Eric Gangman
92
Bompaala maaloo
62747
wikitext
text/x-wiki
African bondi-maale parɛɛ bee tɛɛtɛɛ, e la bone naŋ poɔ a tendaa yelerre poɔ ane ba saaŋkonnoŋ poɔ, ka ba leɛ teɛre lɛ a dakoreŋ bee saaŋkompare yɛlɛ naŋ da kpɛ keɛŋaa na. A leɛroo ŋa a Afrikan bondirii maaloo tɛɛtɛɛ bee bondi- maale parɛɛ e la bona naŋ taa danseɛ kaŋ a kyaare be a paaloŋ noba naŋ maŋ yi, ane ba yelerre, ba puoruu, ane ba saakompare yeltuuri bee ba saadayel yipɔge, bee ane ba saakompare koɔbo bonkoɔre ane ba wagere na ba naŋ kɔ piili ba koɔbo ane wagere na ba naŋ maŋ de ba bonkoɔre. A Afrikan piilu poɔ, a paaloŋ gyamaa poɔ bee poore, nankpaanoo lada e ba toma banaŋ maŋ tona, donne fare yoŋ la ka ba da maŋ gbem a koorɔ ane tewɔmɔ ane zɛvaɛ, bombie ane donne kobo la e ba bondiri banaŋ da maŋ dire. Kɔreba naŋ ŋmaa viiri a tendaa zaa, a wa zeŋ a Afrika poɔ la wa ne a ziyuo yɛlɛ a wa soŋ ka ba erɛ feenfeeŋ lɛɛ ka Afrika paaloŋ deme meŋ te sare kpɛ a bombie koɔbo poɔ aseŋ, kyi koɔbo, kamaana koɔbo, ane sorghum. A kɔreba bama la wa ne a tɛgebo ŋa naŋ be a ba bondirii, a ŋaa la soŋ ka a Afrika paaloŋ meŋ taa saaŋkompar bonditɛɛtɛɛ, a bondirii ama paaŋ maŋ yi la be a paaloŋ noba naŋ yi bee a irigiŋ na poɔ na poa banaŋ be. African paaloŋ gyamaa saaŋkompare bondirii yi bombie ane teere eŋɛ bee zie.
A irigiŋ kaŋa zaa naŋ be a African paaloŋ poɔ, taa la ba teŋyuo yɛlɛ ka a be a yoŋ, aneŋ ka a ba saaŋkompare bondimaale boma la maŋ e yeni, a yi a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ ba zu. A West Africa poɔ, aseŋ bondirii ama taaba aŋa mui, kyi, ane bɛŋɛ e la boma banaŋ maŋ de maale ne zeɛre mine nansaala na maŋ boɔle ka stew ne zoma, nɛne, zɛva-maara. Ba maŋ de la sɛmaane, seŋkaa ane kube kaaŋ meŋ e la boŋkaŋa naŋ pore irigiŋ paaloŋ na poɔ. '''Central African''' paaloŋ poɔ, bondimaale boma ane a taaba mine aseŋ bondirii mine naŋ maŋ taa sunni aseŋ baŋkyɛ ane boɔdeɛ, anaŋ sauces ane seŋkaa bee zɛvaare. '''East Africa''' paaloŋ poɔ, paaloŋ gyamaa te seŋ, Kenya Tanzania, ane Uganda, a paaloŋ ama bondirii ane ba bondimaale boma leɛ teɛre la noba lɛ ba naŋ maŋ de boma lantaa a maale ne bondirii a yi ba bonkoɔre bee a yi bondirii ana banaŋ maŋ da yi a India ane a Middle east paaloŋ poɔ. A bondirii ama aseŋ, kamaana, bɛŋɛ, ane mui e la bondirii naŋ pore ka noba maŋ dire a wagere zaa, aseŋ Ugali ( kamaana kookoo bee buuluŋ) ane Sukuma wiki ( bondirii mine ba na maŋ maale yi ne collard maara poɔ). A coastal area naŋ be a East Afrika poɔ, a zuo a zaa a Swahili coast paaloŋ poɔ, banaŋ baa bee mane poɔ bondirii a ka ba maŋ dire ane aseŋ cardamom ane cloves, a boma ama diibu yi la a Indian paaloŋ poɔ ane a Arab bonkoɔreba zie. ''' South African''' bondirii ane a parɛɛ yi la a nempeɛle banaŋ naŋ da wa di naaloŋ ba zu la so ka dirie a bondirii ama taaba.
c39ioa55ljixjdduzmqmw6uwenhb4k5
62794
62747
2026-07-21T10:47:27Z
Eric Gangman
92
maale embo
62794
wikitext
text/x-wiki
African bondi-maale parɛɛ bee tɛɛtɛɛ, e la bone naŋ poɔ a tendaa yelerre poɔ ane ba saaŋkonnoŋ poɔ, ka ba leɛ teɛre lɛ a dakoreŋ bee saaŋkompare yɛlɛ naŋ da kpɛ keɛŋaa na. A leɛroo ŋa a Afrikan bondirii maaloo tɛɛtɛɛ bee bondi- maale parɛɛ e la bona naŋ taa danseɛ kaŋ a kyaare be a paaloŋ noba naŋ maŋ yi, ane ba yelerre, ba puoruu, ane ba saakompare yeltuuri bee ba saadayel yipɔge, bee ane ba saakompare koɔbo bonkoɔre ane ba wagere na ba naŋ kɔ piili ba koɔbo ane wagere na ba naŋ maŋ de ba bonkoɔre. A Afrikan piilu poɔ, a paaloŋ gyamaa poɔ bee poore, nankpaanoo lada e ba toma banaŋ maŋ tona, donne fare yoŋ la ka ba da maŋ gbem a koorɔ ane tewɔmɔ ane zɛvaɛ, bombie ane donne kobo la e ba bondiri banaŋ da maŋ dire. Kɔreba naŋ ŋmaa viiri a tendaa zaa, a wa zeŋ a Afrika poɔ la wa ne a ziyuo yɛlɛ a wa soŋ ka ba erɛ feenfeeŋ lɛɛ ka Afrika paaloŋ deme meŋ te sare kpɛ a bombie koɔbo poɔ aseŋ, kyi koɔbo, kamaana koɔbo, ane sorghum. A kɔreba bama la wa ne a tɛgebo ŋa naŋ be a ba bondirii, a ŋaa la soŋ ka a Afrika paaloŋ meŋ taa saaŋkompar bonditɛɛtɛɛ, a bondirii ama paaŋ maŋ yi la be a paaloŋ noba naŋ yi bee a irigiŋ na poɔ na poa banaŋ be. African paaloŋ gyamaa saaŋkompare bondirii yi bombie ane teere eŋɛ bee zie.
A irigiŋ kaŋa zaa naŋ be a African paaloŋ poɔ, taa la ba teŋyuo yɛlɛ ka a be a yoŋ, aneŋ ka a ba saaŋkompare bondimaale boma la maŋ e yeni, a yi a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ ba zu. A West Africa poɔ, aseŋ bondirii ama taaba aŋa mui, kyi, ane bɛŋɛ e la boma banaŋ maŋ de maale ne zeɛre mine nansaala na maŋ boɔle ka stew ne zoma, nɛne, zɛva-maara. Ba maŋ de la sɛmaane, seŋkaa ane kube kaaŋ meŋ e la boŋkaŋa naŋ pore irigiŋ paaloŋ na poɔ. '''Central African''' paaloŋ poɔ, bondimaale boma ane a taaba mine aseŋ bondirii mine naŋ maŋ taa sunni aseŋ baŋkyɛ ane boɔdeɛ, anaŋ sauces ane seŋkaa bee zɛvaare. '''East Africa''' paaloŋ poɔ, paaloŋ gyamaa te seŋ, Kenya Tanzania, ane Uganda, a paaloŋ ama bondirii ane ba bondimaale boma leɛ teɛre la noba lɛ ba naŋ maŋ de boma lantaa a maale ne bondirii a yi ba bonkoɔre bee a yi bondirii ana banaŋ maŋ da yi a India ane a Middle east paaloŋ poɔ. A bondirii ama aseŋ, kamaana, bɛŋɛ, ane mui e la bondirii naŋ pore ka noba maŋ dire a wagere zaa, aseŋ Ugali ( kamaana kookoo bee buuluŋ) ane Sukuma wiki ( bondirii mine ba na maŋ maale yi ne collard maara poɔ). A coastal area naŋ be a East Afrika poɔ, a zuo a zaa a Swahili coast paaloŋ poɔ, banaŋ baa bee mane poɔ bondirii a ka ba maŋ dire ane aseŋ cardamom ane cloves, a boma ama diibu yi la a Indian paaloŋ poɔ ane a Arab bonkoɔreba zie. ''' South African''' bondirii ane a parɛɛ yi la a nempeɛle banaŋ naŋ da wa di naaloŋ ba zu la so ka dirie a bondirii ama taaba.
Bondirii aseŋ pap, a (a kamaana buuluŋ) ane bittong ( a pare sausage) la bone naq pore pale a aseŋ a Africa, Botswana, ane a Namibia. A bondirii maaloo ama ziiri a yelsoore mine la njmj, kamaana, ane bɛŋɛ anaŋ la bone naŋ pore European a tage noba a wuli ba a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ a Afrika paaloŋ poɔ. A saaŋkompare yipɔge bondirii wuli la a bondimaale a Afrika poɔ maŋ de bombie ane bombuli a lantaa, ka a ba yi boma banŋ de yi ne paaloŋ kaŋa wane. Ziiri mine poɔ, a saaŋkompare ipɔge bondirii yelsoore mine la boma naŋ maŋ nyɛ kpɛ teŋɛ.
Afrika are leɛre la ko saadayel yɛlɛ banaŋ de, bonkoɔre, ane a ba paaloŋ ŋmene barebo bom mine. Kyɛ ka a irigiŋ paaloŋ poɔ meŋ manne ka a te e a toɔraa, a yipɔge o boma maŋ naŋ de maala ne a saaŋkompare boma bondirii naŋ waa la a waabo lɛ bana yi pɔge. Central Africa, East Africa, North Afrca, Southern Africa ane western Africa, a ama zaa poɔ, a bondirii taa tɛgebo kaŋa bale, a yi be a maalo ane a diibu meŋ ba la e yeni.
Saadayel bee Yipɔge
A Africa bondimaale piilu zie ka neɛ na la leɛ beɛre gaa puori na baŋ e la a ŋa yuomo tuturi neɛ naŋ koŋ baŋ sɔre,a Broze Age naŋ be a Northeast Africa paaloŋ poɔ, a saŋa zɔɔre dɛndɛnŋ soba naŋ da iri bee a piili la ka ba da piili koɔrɔ bombie aseŋ, barley ane wheat ( naara). A North Africa lambiri kaŋa poɔ la ka a Fertile Crescent a be la kocbo yeltarre be a zuo zaa a Anɔient Egyptians naŋ be. Donne aseŋ bonni ane peere da la a ba yiri poɔ donne, ana la ka ba da piili guolo ka a te yɛle paaaale a Africa ane a West Africa paaloŋ zaa poɔ. Ane a zaa ka bale mine bee a afrika paaloŋ mine poɔ, banaŋ naŋ voorɔ la ba saaŋkompare nyɔvore ka nankpaanoo la e bone naŋ maŋ ko ba bondirii ka ba di, aseŋ donne bee nɛmɛ la e ba bondirii.
Arab paaloŋ poɔ, Leo Africanus ane Ibn Battuta la ko a Africa bondirii a tonton yuori ŋa, ba da nyɛ la ba so-tuubo a sub-saharan Africa paaloŋ poɔ. A European sori tuubu gyamaa zie peɛle la a coastal paaloŋ a 19<sup>th</sup> century yuoma na poɔ.A yelsɛge binne gymaa a kyaare a ba bondirii ane a bonkoɔre. Bondirii ana banaŋ dirii gyamaa e la boma ba naŋ da de wuli a Afrika noba kyɛ anaŋ paaŋ da e la puoriŋ yɛlɛ a Europeans noba naŋ da wuli ba. Bondirii anaŋ banaŋ maŋ de yi ne a tuure paaloŋ a wa ne a la paaŋ e a Afrika bondimaale aseŋ kamaana, daŋgeli, a bondirii ama eŋ da ba e bone naŋ pore a wagere na poɔ, kyɛ go ka a wa te ta a 19 century yuomo na poɔ a nansaala na maŋ yeli.
African bondirii yi la a Caribbean, Brazilian, American Lowcoutry cuisine ane Cajun cuisine naŋ yi a Louisiana paaloŋ ka noba nyɛ ka a be mui bondirii ane zvaare zeɛre zu aseŋ a Afro-Caribbean efo, duckanoo ane callaloo. A saaloŋ zɛvaare, a Afrika paaloŋ noba la de wuli a Louisiana gumbos, ane American mui banaŋ koɔrɔ a Carolina paaloq poɔ. Lowcountry da e la bone a West Afrika paaloŋ noba naŋ de ba gɔɔloŋ a wuli ne lɛ banaŋ maŋ kɔ mui ane lɛ mui naŋ na e baa a West Afrikan paaloŋ poɔ. Lowcountry bondirii maaloo naŋ e bone banaŋ baŋ anaŋ waana a ŋaa bee zenɛ ka ba boɔlɔ mui bondirii.
'''Central Africa'''
'''Central Africa''' tage yuo la bee tage gaa la a yi Tibesti Mountains naŋ be a north a te ta a vast rainforet basin naŋ be a Congo River paaloŋ poɔ, Kivu ane a Savannah naŋ be Katanga sazu seŋ lamboriŋ.
A irigiŋ de la a bondirii ane a maaloo a yi a Swahili paaloŋ poɔ ( a ba saakom yipɔge zaa lantaa, aseŋ Bantu, Yemni, Omani, ane Indian yipɔge) a tras- Saharan gbaŋgbaa wagere na poɔ la lɛ. Swahili bondirii maaloo la ka ba de a seŋ a bondirii ama taaba, mandazi, pilaf mui, kachumbari, sambusa, ane kuku paka.
'''Central Africa''' bondirii mine meq yi la a Portugueses paaloq poɔ, Kongo ane a Ndongo Kingdom la wane a bondirii ama. A zome nyɛnnoo banaŋ de wuli noba a 17<sup>th</sup> century yuomo poɔ a nansaala naŋ maŋ yeli, a Kikongo pare la salt fish (zome nyɛnnoo), makayabu, ama zaa yi la Portuguese paaloŋ ba naŋ maŋ boɔle a ka bacalhau.
A Portugueses bodirii maaloo ama la ka a Angola, Sao Tome ane Equatorial Guinea paaloŋ noba meŋ de. '''Central Africa''' toŋ la toŋkpeɛŋaa a bondirii ama maaloo poɔ a zuo a zaa anaŋŋ banaŋ de yi a East, West ane a Southern Afrika irigiŋ zaa poɔ kyɛ ka a zaa yi banaŋ peɛle taa zuiŋ; aseŋ, babute, bee bobotie ne a south nyama choma la eŋ turibogi ne a east ane sauce gombo ane a West Africa paaloŋ.
i6o0b9ubjef70264ckizon018kikt79
62839
62794
2026-07-22T09:58:09Z
Eric Gangman
92
maale embo
62839
wikitext
text/x-wiki
African bondi-maale parɛɛ bee tɛɛtɛɛ, e la bone naŋ poɔ a tendaa yelerre poɔ ane ba saaŋkonnoŋ poɔ, ka ba leɛ teɛre lɛ a dakoreŋ bee saaŋkompare yɛlɛ naŋ da kpɛ keɛŋaa na. A leɛroo ŋa a Afrikan bondirii maaloo tɛɛtɛɛ bee bondi- maale parɛɛ e la bona naŋ taa danseɛ kaŋ a kyaare be a paaloŋ noba naŋ maŋ yi, ane ba yelerre, ba puoruu, ane ba saakompare yeltuuri bee ba saadayel yipɔge, bee ane ba saakompare koɔbo bonkoɔre ane ba wagere na ba naŋ kɔ piili ba koɔbo ane wagere na ba naŋ maŋ de ba bonkoɔre. A Afrikan piilu poɔ, a paaloŋ gyamaa poɔ bee poore, nankpaanoo lada e ba toma banaŋ maŋ tona, donne fare yoŋ la ka ba da maŋ gbem a koorɔ ane tewɔmɔ ane zɛvaɛ, bombie ane donne kobo la e ba bondiri banaŋ da maŋ dire. Kɔreba naŋ ŋmaa viiri a tendaa zaa, a wa zeŋ a Afrika poɔ la wa ne a ziyuo yɛlɛ a wa soŋ ka ba erɛ feenfeeŋ lɛɛ ka Afrika paaloŋ deme meŋ te sare kpɛ a bombie koɔbo poɔ aseŋ, kyi koɔbo, kamaana koɔbo, ane sorghum. A kɔreba bama la wa ne a tɛgebo ŋa naŋ be a ba bondirii, a ŋaa la soŋ ka a Afrika paaloŋ meŋ taa saaŋkompar bonditɛɛtɛɛ, a bondirii ama paaŋ maŋ yi la be a paaloŋ noba naŋ yi bee a irigiŋ na poɔ na poa banaŋ be. African paaloŋ gyamaa saaŋkompare bondirii yi bombie ane teere eŋɛ bee zie.
A irigiŋ kaŋa zaa naŋ be a African paaloŋ poɔ, taa la ba teŋyuo yɛlɛ ka a be a yoŋ, aneŋ ka a ba saaŋkompare bondimaale boma la maŋ e yeni, a yi a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ ba zu. A West Africa poɔ, aseŋ bondirii ama taaba aŋa mui, kyi, ane bɛŋɛ e la boma banaŋ maŋ de maale ne zeɛre mine nansaala na maŋ boɔle ka stew ne zoma, nɛne, zɛva-maara. Ba maŋ de la sɛmaane, seŋkaa ane kube kaaŋ meŋ e la boŋkaŋa naŋ pore irigiŋ paaloŋ na poɔ. '''Central African''' paaloŋ poɔ, bondimaale boma ane a taaba mine aseŋ bondirii mine naŋ maŋ taa sunni aseŋ baŋkyɛ ane boɔdeɛ, anaŋ sauces ane seŋkaa bee zɛvaare. '''East Africa''' paaloŋ poɔ, paaloŋ gyamaa te seŋ, Kenya Tanzania, ane Uganda, a paaloŋ ama bondirii ane ba bondimaale boma leɛ teɛre la noba lɛ ba naŋ maŋ de boma lantaa a maale ne bondirii a yi ba bonkoɔre bee a yi bondirii ana banaŋ maŋ da yi a India ane a Middle east paaloŋ poɔ. A bondirii ama aseŋ, kamaana, bɛŋɛ, ane mui e la bondirii naŋ pore ka noba maŋ dire a wagere zaa, aseŋ Ugali ( kamaana kookoo bee buuluŋ) ane Sukuma wiki ( bondirii mine ba na maŋ maale yi ne collard maara poɔ). A coastal area naŋ be a East Afrika poɔ, a zuo a zaa a Swahili coast paaloŋ poɔ, banaŋ baa bee mane poɔ bondirii a ka ba maŋ dire ane aseŋ cardamom ane cloves, a boma ama diibu yi la a Indian paaloŋ poɔ ane a Arab bonkoɔreba zie. ''' South African''' bondirii ane a parɛɛ yi la a nempeɛle banaŋ naŋ da wa di naaloŋ ba zu la so ka dirie a bondirii ama taaba.
Bondirii aseŋ pap, a (a kamaana buuluŋ) ane bittong ( a pare sausage) la bone naq pore pale a aseŋ a Africa, Botswana, ane a Namibia. A bondirii maaloo ama ziiri a yelsoore mine la njmj, kamaana, ane bɛŋɛ anaŋ la bone naŋ pore European a tage noba a wuli ba a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ a Afrika paaloŋ poɔ. A saaŋkompare yipɔge bondirii wuli la a bondimaale a Afrika poɔ maŋ de bombie ane bombuli a lantaa, ka a ba yi boma banŋ de yi ne paaloŋ kaŋa wane. Ziiri mine poɔ, a saaŋkompare ipɔge bondirii yelsoore mine la boma naŋ maŋ nyɛ kpɛ teŋɛ.
Afrika are leɛre la ko saadayel yɛlɛ banaŋ de, bonkoɔre, ane a ba paaloŋ ŋmene barebo bom mine. Kyɛ ka a irigiŋ paaloŋ poɔ meŋ manne ka a te e a toɔraa, a yipɔge o boma maŋ naŋ de maala ne a saaŋkompare boma bondirii naŋ waa la a waabo lɛ bana yi pɔge. Central Africa, East Africa, North Afrca, Southern Africa ane western Africa, a ama zaa poɔ, a bondirii taa tɛgebo kaŋa bale, a yi be a maalo ane a diibu meŋ ba la e yeni.
Saadayel bee Yipɔge
A Africa bondimaale piilu zie ka neɛ na la leɛ beɛre gaa puori na baŋ e la a ŋa yuomo tuturi neɛ naŋ koŋ baŋ sɔre,a Broze Age naŋ be a Northeast Africa paaloŋ poɔ, a saŋa zɔɔre dɛndɛnŋ soba naŋ da iri bee a piili la ka ba da piili koɔrɔ bombie aseŋ, barley ane wheat ( naara). A North Africa lambiri kaŋa poɔ la ka a Fertile Crescent a be la kocbo yeltarre be a zuo zaa a Anɔient Egyptians naŋ be. Donne aseŋ bonni ane peere da la a ba yiri poɔ donne, ana la ka ba da piili guolo ka a te yɛle paaaale a Africa ane a West Africa paaloŋ zaa poɔ. Ane a zaa ka bale mine bee a afrika paaloŋ mine poɔ, banaŋ naŋ voorɔ la ba saaŋkompare nyɔvore ka nankpaanoo la e bone naŋ maŋ ko ba bondirii ka ba di, aseŋ donne bee nɛmɛ la e ba bondirii.
Arab paaloŋ poɔ, Leo Africanus ane Ibn Battuta la ko a Africa bondirii a tonton yuori ŋa, ba da nyɛ la ba so-tuubo a sub-saharan Africa paaloŋ poɔ. A European sori tuubu gyamaa zie peɛle la a coastal paaloŋ a 19<sup>th</sup> century yuoma na poɔ.A yelsɛge binne gymaa a kyaare a ba bondirii ane a bonkoɔre. Bondirii ana banaŋ dirii gyamaa e la boma ba naŋ da de wuli a Afrika noba kyɛ anaŋ paaŋ da e la puoriŋ yɛlɛ a Europeans noba naŋ da wuli ba. Bondirii anaŋ banaŋ maŋ de yi ne a tuure paaloŋ a wa ne a la paaŋ e a Afrika bondimaale aseŋ kamaana, daŋgeli, a bondirii ama eŋ da ba e bone naŋ pore a wagere na poɔ, kyɛ go ka a wa te ta a 19 century yuomo na poɔ a nansaala na maŋ yeli.
African bondirii yi la a Caribbean, Brazilian, American Lowcoutry cuisine ane Cajun cuisine naŋ yi a Louisiana paaloŋ ka noba nyɛ ka a be mui bondirii ane zvaare zeɛre zu aseŋ a Afro-Caribbean efo, duckanoo ane callaloo. A saaloŋ zɛvaare, a Afrika paaloŋ noba la de wuli a Louisiana gumbos, ane American mui banaŋ koɔrɔ a Carolina paaloq poɔ. Lowcountry da e la bone a West Afrika paaloŋ noba naŋ de ba gɔɔloŋ a wuli ne lɛ banaŋ maŋ kɔ mui ane lɛ mui naŋ na e baa a West Afrikan paaloŋ poɔ. Lowcountry bondirii maaloo naŋ e bone banaŋ baŋ anaŋ waana a ŋaa bee zenɛ ka ba boɔlɔ mui bondirii.
'''Central Africa'''
'''Central Africa''' tage yuo la bee tage gaa la a yi Tibesti Mountains naŋ be a north a te ta a vast rainforet basin naŋ be a Congo River paaloŋ poɔ, Kivu ane a Savannah naŋ be Katanga sazu seŋ lamboriŋ.
A irigiŋ de la a bondirii ane a maaloo a yi a Swahili paaloŋ poɔ ( a ba saakom yipɔge zaa lantaa, aseŋ Bantu, Yemni, Omani, ane Indian yipɔge) a tras- Saharan gbaŋgbaa wagere na poɔ la lɛ. Swahili bondirii maaloo la ka ba de a seŋ a bondirii ama taaba, mandazi, pilaf mui, kachumbari, sambusa, ane kuku paka.
'''Central Africa''' bondirii mine meq yi la a Portugueses paaloq poɔ, Kongo ane a Ndongo Kingdom la wane a bondirii ama. A zome nyɛnnoo banaŋ de wuli noba a 17<sup>th</sup> century yuomo poɔ a nansaala naŋ maŋ yeli, a Kikongo pare la salt fish (zome nyɛnnoo), makayabu, ama zaa yi la Portuguese paaloŋ ba naŋ maŋ boɔle a ka bacalhau.
A Portugueses bodirii maaloo ama la ka a Angola, Sao Tome ane Equatorial Guinea paaloŋ noba meŋ de. '''Central Africa''' toŋ la toŋkpeɛŋaa a bondirii ama maaloo poɔ a zuo a zaa anaŋŋ banaŋ de yi a East, West ane a Southern Afrika irigiŋ zaa poɔ kyɛ ka a zaa yi banaŋ peɛle taa zuiŋ; aseŋ, babute, bee bobotie ne a south nyama choma la eŋ turibogi ne a east ane sauce gombo ane a West Africa paaloŋ.
'''Central Africa''' paaloŋ poɔ, bonkoɔre tɛɛtɛɛ gyamaa bebe banaŋ koɔrɔ, ka a mine la, waare, baŋkye, boɔdeɛ kudu, daŋgeli, ane maŋkeni. A bonnkoɔre ama la e bondirii banaŋ dire bebri zaa kyɛ naŋ e bondirii noba gymaa naŋ dire a Central Africa paaloŋ poɔ. Fufu a nansala na maŋ boɔle kyɛ Central Africa a zuo a Ghana ba maŋ boɔle ka satoɔraa o e la bondirii ba naŋ maŋ de baŋkye nyegɛ a maale ne, ziiri mine bee noba mine meŋ gba maŋ de la boɔdea a eŋ puli ne a tɔ ne a sao a bondirii ama e bondirii naŋ maŋ taa sooni, kamaana ane waare. Satoɔraa taa la o diibu o toɔraa lɛ, zoma, nɛne, ane zɛkoɔ la ka ba maŋ de di ne a bondirii ama. Yipɔge boma gyamaa bebe ba maŋ de maale ne a bondirii ama kyɛ gyamaa a seŋkaa zeɛre la ka ba maŋ de a di neŋ a satoɔraa ŋa, aseŋ, spinach banŋ doge, ane toose, sɛmaane,zama, seŋkaa ane chilies. A Eastern Central Africa paaloŋ e la a paaloŋ kaŋa naŋ be a Africa poɔ a maŋ de a daŋgeli ka a bonkoɔre kaŋa naŋ wuli ka o e la ba bonserɛ zaa bonso onaŋ maŋ baara wieuŋ wieuŋ a ba irigiŋ na poɔ.
Baŋkye teɛ meŋ e la a bondiraa kaŋa banaŋ maŋ toɔ di a va-maara meŋ. Seŋkaa zeɛre meŋ e la bonkaŋa banaŋ maŋ de noɔ nɛne, saaloŋ, kakaduro ane a taaba mine lantaa doge a zeɛre ama. Nanɛne, ane nɔnɛne, zaa e la boma noba naŋ nɔŋ ka ba de maala ne bondirii, kyɛ wɛ moɔ nɛne banaŋ ŋmɛ ne malefa bee a eŋ bɛraa a nyɔge aseŋ, ebaa, wɔɔ, walaa ane wɛduo nɛmɛ meŋ e la a nɛmɛ mine banaŋ maŋ de maala ne bondirii.
Tenne
Angolan bondirii maaloo
Cameroonian bondirii maaloo
Central African Republic bondirii maaloo
Chadian bondirii maaloo
Congolese bondirii maaloo
Equatorial Guinea bondirii maaloo
Gabonese bondirii maaloo
Sao Tome and Principe bondirii maaloo
East Africa
A East Africa bondirii maaloo ziiri taaa la tɛɛtɛɛ. a Inland savannah paaloŋ poɔ, a ba saakompare bee yipɔge bondirii maaaloo waa naakyeemɛ bee noba naŋ guolo nii tɛgɛ la nɛne ba maŋ kye ba bondirii poɔ. Nii, peere, dobare ane boore ana la ka noba da guolo ka a meŋ yire libie ane bondirii. A ba e boma banaŋ maŋ guolo ka ba di.
A East African ziiri mine poɔ, ba saakompare yipɔge bondirii banaŋ dire la nii boroŋ ane a nii zeeŋ, kyɛ a nɛne meŋa a maŋ e la kpeɛŋaa fo naŋ nyɛ ka ɔɔ bee a di a nɛne. Kyɛ ziiri mine a Africa paaloŋ poɔ, kɔreba banaŋ naŋ koɔrɔ zɛvaɛ parɛɛ parɛɛ ane kamaana la a ugali paaaloŋ deme, banaŋ la e a West ane a Central Africa yipɔge satoɔraa (fufu). Ugali maŋ taa la suni ba maŋ de o la di ne nɛne be zeɛre. a Uganda paaloŋ poɔ, boɔde seɛre la ka ba boɔlɔ matoke a maŋ ko la bondirii gyamaa zie suni.
Yuomo kɔɔ pie (1000) naŋ pare poɔ,Omani ane Yemeni la noba naŋ da zeŋe a Swahili Coast paaloq poc. A Middle Eastern la bɛle bee a tage a Swahili bondirii ane a maaloo a wane a coast paaloŋ bee lambogiriŋ a wa wuli lɛ banaŋ maŋ kyeeŋ bondirii aseŋ mui a Persian eebo, saffron, cloves, cinnamon, ane a taaba gyamaa a paaŋ de ne pomegranate koɔ.
Tatenne gyamaa a puoriŋ, a British ane Indian naŋ wa wa a puoriŋ, a zaa ayi wane la ba meŋ bondirii aseŋ, Indian zɛvaare curries, lentil zejre, chapattis ane a taaba gyamaa naŋ e ba yipɔge bondirii ka ba de wane. A bondirii mine naŋ pore a irigiŋ paaloŋ mine la, aŋkaa, lemons, limes, chilies, sɛmaane, kamaana, toose, ane strawberries.
A Horn paaloŋ naŋ be a Africa poɔ, a ba saaŋkompare naŋ sereŋ e a ba yipɔge bondiraa la a Eritrean bondirii ane a Ethiopian bondirii ka ana la tsebhis ( stew) ka ba maŋ de di ne injera ( borodo banaq de teff, wheat bee sorghum a lantaa a maale ne) ane hilbet ( bombie mine zcŋ, ana la sereŋ e lntils ane fava bɛŋɛ). Eritrean ane Ethiopian bondirii ( a zuo a zaa banaŋ naŋ be a northern kyɛle na,) ba deme kyɛre la feeŋ ka a yitaa ne a tenne ama ayi zaa.
Eritrean ane Ethiopian bondirii taa la tɛɛtɛɛ a yi irigiŋ na poɔ a bondirii naŋ maale bee a yi.a highland paloŋ, injera e la bebiri zaa bondirii naq taa suni a be a Tigrinya poɔ. Injera maŋ maale yi la a teff poɔ, wheat, barley, soghume, bee kamaana ane a taaba anaŋ naŋ yitaa ne a aseŋ spongy, slightly sour pankae. Ka banaŋ wa dire bondirii a zimaane saŋa, ba maŋ poŋi la bondirii a yi tabɔl soga poɔ a te biŋ o noɔreŋ ka noba di. Injera gyamaazie maŋ ŋmaa eŋ la tɛntɛre poɔ, ka zɛtage a dɔgele a zu. A zimaane didire maŋ ŋmaara la a ijera feenfeeŋ a sugeero ne a zeɛre.
A leɛ sigi a Lowland poɔ, a ba yipɔge bondirii meŋa la a akelet, buuluŋ mine naŋ maŋ waa ŋa bondirii, wheat zɔŋ la ka ba maŋ de maale ne a buuluŋ ama. Sulee bee teraa la ka ba maŋ de tuŋ ɔne ne a bondirii ama a do ne sazu, a bondirii ama maŋ pa ne la berbere ane butter, a paaŋ poɔ ne nao boroŋ, bee yoghurt. Ba maŋ de la zɔŋ eŋ koɔ ka a miiŋ ka ba da maale ne sauce.
A Ethiopian bee Eritrean bondirii e la zɛvaare tɛɛtɛɛ bee nɛmɛ a eŋ a bondirii aama lambogiriŋ,, gbɛɛ yaga a maŋ e la wat, bee zɛtage, ka ba maŋ de di atop injera, ba maŋ maale la sourdough borodo tɛtɛreŋ kpoŋ ane a teff zɔŋ. Ba ba derɛ laare a dire ne a bondirii ama a injera la ka ba maq de a dire ne a a bondirii ama.
'''Tihlo''', maaloo e la boma banaq maq maale ne barly zɔŋ, a e la boma naŋ pore a Amhara, Agame, ane Awaelo ( Tigray). Saakompare Ethiopian bondirii maaloo ba taa ka ba de doba nɛne a maale ne bee ka ba de shellfish bee a ama kaŋa zaa a eŋ a Jewish ane Ethiopian Orthodox Christian bondirii poc ka ba di. A yelkaŋa meŋ naŋ pore a ba poɔ la ba maŋ laŋ la taa a di bondirii tabɔl yeni zu a ba laŋgbuli nob zaa.
e8i7ivzrvbtv01ljgmnt6f1u0fcxt3z
62862
62839
2026-07-23T02:23:27Z
Eric Gangman
92
maale embo
62862
wikitext
text/x-wiki
African bondi-maale parɛɛ bee tɛɛtɛɛ, e la bone naŋ poɔ a tendaa yelerre poɔ ane ba saaŋkonnoŋ poɔ, ka ba leɛ teɛre lɛ a dakoreŋ bee saaŋkompare yɛlɛ naŋ da kpɛ keɛŋaa na. A leɛroo ŋa a Afrikan bondirii maaloo tɛɛtɛɛ bee bondi- maale parɛɛ e la bona naŋ taa danseɛ kaŋ a kyaare be a paaloŋ noba naŋ maŋ yi, ane ba yelerre, ba puoruu, ane ba saakompare yeltuuri bee ba saadayel yipɔge, bee ane ba saakompare koɔbo bonkoɔre ane ba wagere na ba naŋ kɔ piili ba koɔbo ane wagere na ba naŋ maŋ de ba bonkoɔre.<ref>"Stirring the Pot: A History of African Cuisine". ''www.researchgate.net''. Retrieved 27 April 2025.</ref> A Afrikan piilu poɔ, a paaloŋ gyamaa poɔ bee poore, nankpaanoo lada e ba toma banaŋ maŋ tona, donne fare yoŋ la ka ba da maŋ gbem a koorɔ ane tewɔmɔ ane zɛvaɛ, bombie ane donne kobo la e ba bondiri banaŋ da maŋ dire.<ref>Hitchcock, Robert K. (26 March 2019). "Foragers and Food Production in Africa: A Cross- Cultural and Analytical Perspective". ''World Journal of Agriculture and Soil Science''. '''1''' (5): 1–10. doi:10.33552/WJASS.2019.01.000522.</ref> Kɔreba naŋ ŋmaa viiri a tendaa zaa, a wa zeŋ a Afrika poɔ la wa ne a ziyuo yɛlɛ a wa soŋ ka ba erɛ feenfeeŋ lɛɛ ka Afrika paaloŋ deme meŋ te sare kpɛ a bombie koɔbo poɔ aseŋ, kyi koɔbo, kamaana koɔbo, ane sorghum. A kɔreba bama la wa ne a tɛgebo ŋa naŋ be a ba bondirii, a ŋaa la soŋ ka a Afrika paaloŋ meŋ taa saaŋkompar bonditɛɛtɛɛ, a bondirii ama paaŋ maŋ yi la be a paaloŋ noba naŋ yi bee a irigiŋ na poɔ na poa banaŋ be. African paaloŋ gyamaa saaŋkompare bondirii yi bombie ane teere eŋɛ bee zie.<ref>Cusack, Igor (December 2000). "African cuisines: Recipes for nationbuilding?". ''Journal of African Cultural Studies''. '''13''' (2): 207–225. doi:10.1080/713674313. ISSN 1369-6815. S2CID 145320645.</ref>
A irigiŋ kaŋa zaa naŋ be a African paaloŋ poɔ, taa la ba teŋyuo yɛlɛ ka a be a yoŋ, aneŋ ka a ba saaŋkompare bondimaale boma la maŋ e yeni, a yi a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ ba zu. A West Africa poɔ, aseŋ bondirii ama taaba aŋa mui, kyi, ane bɛŋɛ e la boma banaŋ maŋ de maale ne zeɛre mine nansaala na maŋ boɔle ka stew ne zoma, nɛne, zɛva-maara. Ba maŋ de la sɛmaane, seŋkaa ane kube kaaŋ meŋ e la boŋkaŋa naŋ pore irigiŋ paaloŋ na poɔ. '''Central African''' paaloŋ poɔ, bondimaale boma ane a taaba mine aseŋ bondirii mine naŋ maŋ taa sunni aseŋ baŋkyɛ ane boɔdeɛ, anaŋ sauces ane seŋkaa bee zɛvaare.<ref>Marshall, Fiona; Hildebrand, Elisabeth (1 June 2002). "Cattle Before Crops: The Beginnings of Food Production in Africa". ''Journal of World Prehistory''. '''16''' (2): 99–143. doi:10.1023/A:1019954903395. ISSN 1573-7802.</ref> '''East Africa''' paaloŋ poɔ, paaloŋ gyamaa te seŋ, Kenya Tanzania, ane Uganda, a paaloŋ ama bondirii ane ba bondimaale boma leɛ teɛre la noba lɛ ba naŋ maŋ de boma lantaa a maale ne bondirii a yi ba bonkoɔre bee a yi bondirii ana banaŋ maŋ da yi a India ane a Middle east paaloŋ poɔ.<ref>Abaka, Edmund (April 2011). "James C. McCann . Stirring the Pot: A History of African Cuisine. (Africa in World History.) Athens, Ohio : Ohio University Center for International Studies . Athens, Ohio : Ohio University Press . 2009 . Pp. xiv, 213. $26.95". ''The American Historical Review''. '''116''' (2): 549–550. doi:10.1086/ahr.116.2.549. ISSN 0002-8762.</ref> A bondirii ama aseŋ, kamaana, bɛŋɛ, ane mui e la bondirii naŋ pore ka noba maŋ dire a wagere zaa, aseŋ Ugali ( kamaana kookoo bee buuluŋ) ane Sukuma wiki ( bondirii mine ba na maŋ maale yi ne collard maara poɔ). A coastal area naŋ be a East Afrika poɔ, a zuo a zaa a Swahili coast paaloŋ poɔ, banaŋ baa bee mane poɔ bondirii a ka ba maŋ dire ane aseŋ cardamom ane cloves, a boma ama diibu yi la a Indian paaloŋ poɔ ane a Arab bonkoɔreba zie.<ref>''School Foodservice Journal''. American School Food Service Association. 1977. p. 36. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>''Neo-Africanism: The New Ideology for a New Africa''. Trafford Publishing. 2008. p. 505. ISBN <bdi>978-1-4251-7678-5</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref> ''' South African''' bondirii ane a parɛɛ yi la a nempeɛle banaŋ naŋ da wa di naaloŋ ba zu la so ka dirie a bondirii ama taaba.<ref>"Food". ''African Fest USA''. Archived from the original on 20 September 2020. Retrieved 24 May 2020.</ref><ref>Food Alive and Well". ''Carifika Canada''. Retrieved 27 May 2020</ref>
Bondirii aseŋ pap, a (a kamaana buuluŋ) ane bittong ( a pare sausage) la bone naq pore pale a aseŋ a Africa, Botswana, ane a Namibia. A bondirii maaloo ama ziiri a yelsoore mine la njmj, kamaana, ane bɛŋɛ anaŋ la bone naŋ pore European a tage noba a wuli ba a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ a Afrika paaloŋ poɔ. A saaŋkompare yipɔge bondirii wuli la a bondimaale a Afrika poɔ maŋ de bombie ane bombuli a lantaa, ka a ba yi boma banŋ de yi ne paaloŋ kaŋa wane. Ziiri mine poɔ, a saaŋkompare ipɔge bondirii yelsoore mine la boma naŋ maŋ nyɛ kpɛ teŋɛ.
Afrika are leɛre la ko saadayel yɛlɛ banaŋ de, bonkoɔre, ane a ba paaloŋ ŋmene barebo bom mine. Kyɛ ka a irigiŋ paaloŋ poɔ meŋ manne ka a te e a toɔraa, a yipɔge o boma maŋ naŋ de maala ne a saaŋkompare boma bondirii naŋ waa la a waabo lɛ bana yi pɔge. Central Africa, East Africa, North Afrca, Southern Africa ane western Africa, a ama zaa poɔ, a bondirii taa tɛgebo kaŋa bale, a yi be a maalo ane a diibu meŋ ba la e yeni.<ref>Njogu, K.; Ngeta, K.; Wanjau, M. (2010). ''Ethnic Diversity in Eastern Africa: Opportunities and Challenges''. Twaweza Communications. pp. 78–79. ISBN <bdi>978-9966-7244-8-9</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref>
== Saadayel bee Yipɔge ==
A Africa bondimaale piilu zie ka neɛ na la leɛ beɛre gaa puori na baŋ e la a ŋa yuomo tuturi neɛ naŋ koŋ baŋ sɔre,a Broze Age naŋ be a Northeast Africa paaloŋ poɔ, a saŋa zɔɔre dɛndɛnŋ soba naŋ da iri bee a piili la ka ba da piili koɔrɔ bombie aseŋ, barley ane wheat<ref>"Ancient Egyptian Agriculture | Food and Agriculture Organization of the United Nations". ''www.fao.org''. Retrieved 15 May 2022.</ref> ( naara). A North Africa lambiri kaŋa poɔ la ka a Fertile Crescent a be la kocbo yeltarre be a zuo zaa a Anɔient Egyptians naŋ be. Donne aseŋ bonni ane peere da la a ba yiri poɔ donne, ana la ka ba da piili guolo ka a te yɛle paaaale a Africa ane a West Africa paaloŋ zaa poɔ. Ane a zaa ka bale mine bee a afrika paaloŋ mine poɔ, banaŋ naŋ voorɔ la ba saaŋkompare nyɔvore ka nankpaanoo la e bone naŋ maŋ ko ba bondirii ka ba di, aseŋ donne bee nɛmɛ la e ba bondirii.<ref>International Food Policy Research Institute (2014). "Atlas of African agriculture research and development: Revealing agriculture's place in Africa". ''ebrary.ifpri.org''. doi:10.2499/9780896298460. hdl:10568/74296. Retrieved 27 April 2023.</ref>
Arab paaloŋ poɔ, Leo Africanus ane Ibn Battuta la ko a Africa bondirii a tonton yuori ŋa, ba da nyɛ la ba so-tuubo a sub-saharan Africa paaloŋ poɔ. A European sori tuubu gyamaa zie peɛle la a coastal paaloŋ a 19<sup>th</sup> century yuoma na poɔ.A yelsɛge binne gymaa a kyaare a ba bondirii ane a bonkoɔre. Bondirii ana banaŋ dirii gyamaa e la boma ba naŋ da de wuli a Afrika noba kyɛ anaŋ paaŋ da e la puoriŋ yɛlɛ a Europeans noba naŋ da wuli ba. Bondirii anaŋ banaŋ maŋ de yi ne a tuure paaloŋ a wa ne a la paaŋ e a Afrika bondimaale aseŋ kamaana, daŋgeli, a bondirii ama eŋ da ba e bone naŋ pore a wagere na poɔ, kyɛ go ka a wa te ta a 19 century yuomo na poɔ a nansaala na maŋ yeli.<ref>Cherniwchan, Jevan; Moreno-Cruz, Juan (1 January 2019). "Maize and precolonial Africa". ''Journal of Development Economics''. '''136''': 137–150. doi:10.1016/j.jdeveco.2018.10.008. hdl:10419/180280. ISSN 0304-3878. S2CID 158678745.</ref>
African bondirii yi la a Caribbean, Brazilian, American Lowcoutry cuisine ane Cajun cuisine naŋ yi a Louisiana paaloŋ ka noba nyɛ ka a be mui bondirii ane zvaare zeɛre zu aseŋ a Afro-Caribbean efo, duckanoo ane callaloo. A saaloŋ zɛvaare, a Afrika paaloŋ noba la de wuli a Louisiana gumbos, ane American mui banaŋ koɔrɔ a Carolina paaloq poɔ. Lowcountry da e la bone a West Afrika paaloŋ noba naŋ de ba gɔɔloŋ a wuli ne lɛ banaŋ maŋ kɔ mui ane lɛ mui naŋ na e baa a West Afrikan paaloŋ poɔ. Lowcountry bondirii maaloo naŋ e bone banaŋ baŋ anaŋ waana a ŋaa bee zenɛ ka ba boɔlɔ mui bondirii.<ref>Freedman, P., Chaplin, J.E., & Albala, K. (2014). Food in Time and Place: The American Historical Association Companion to Food History. Berkeley: University of California Press.</ref>
== '''Central Africa''' ==
'''Central Africa''' tage yuo la bee tage gaa la a yi Tibesti Mountains naŋ be a north a te ta a vast rainforet basin naŋ be a Congo River paaloŋ poɔ, Kivu ane a Savannah naŋ be Katanga sazu seŋ lamboriŋ.
A irigiŋ de la a bondirii ane a maaloo a yi a Swahili paaloŋ poɔ ( a ba saakom yipɔge zaa lantaa, aseŋ Bantu, Yemni, Omani, ane Indian yipɔge) a tras- Saharan gbaŋgbaa wagere na poɔ la lɛ. Swahili bondirii maaloo la ka ba de a seŋ a bondirii ama taaba, mandazi, pilaf mui, kachumbari, sambusa, ane kuku paka.<ref>Coquery-Vidrovitch, Catherine; Mésnard, Éric (2013). ''L'esclavage intégré en Afrique (fin du xviiie-xixe siècle)''. Cahiers Libres.</ref>
'''Central Africa''' bondirii mine meq yi la a Portugueses paaloq poɔ, Kongo ane a Ndongo Kingdom la wane a bondirii ama. A zome nyɛnnoo banaŋ de wuli noba a 17<sup>th</sup> century yuomo poɔ a nansaala naŋ maŋ yeli, a Kikongo pare la salt fish (zome nyɛnnoo), makayabu, ama zaa yi la Portuguese paaloŋ ba naŋ maŋ boɔle a ka bacalhau.<ref>Thronton, John (1981). "Early Kongo-Portuguese Relations: A New Interpretation". ''History in Africa''. '''VIII''' (I): 22.</ref>
A Portugueses bodirii maaloo ama la ka a Angola, Sao Tome ane Equatorial Guinea paaloŋ noba meŋ de. '''Central Africa'''<ref>Albala, Ken, ed. (2011). ''Food Cultures of the World Encyclopedia: Africa and the Middle East''. Vol. 1 (1 ed.). © ABC-Clio Inc. doi:10.5040/9781474208642. ISBN <bdi>978-1-4742-0864-2</bdi>.</ref> toŋ la toŋkpeɛŋaa a bondirii ama maaloo poɔ a zuo a zaa anaŋŋ banaŋ de yi a East, West ane a Southern Afrika irigiŋ zaa poɔ kyɛ ka a zaa yi banaŋ peɛle taa zuiŋ; aseŋ,<ref>Newton, A. (1994). ''Central Africa: a travel survival kit''. Lonely Planet travel survival kit. Lonely Planet. p. 77. ISBN <bdi>978-0-86442-138-8</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref> babute, bee bobotie ne a south nyama choma la eŋ turibogi ne a east ane sauce gombo ane a West Africa paaloŋ.
'''Central Africa''' paaloŋ poɔ, bonkoɔre tɛɛtɛɛ gyamaa bebe banaŋ koɔrɔ, ka a mine la, waare, baŋkye, boɔdeɛ kudu, daŋgeli, ane maŋkeni. A bonnkoɔre ama la e bondirii banaŋ dire bebri zaa kyɛ naŋ e bondirii noba gymaa naŋ dire a Central Africa paaloŋ poɔ. Fufu a nansala na maŋ boɔle kyɛ Central Africa a zuo a Ghana ba maŋ boɔle ka satoɔraa o e la bondirii ba naŋ maŋ de baŋkye nyegɛ a maale ne, ziiri mine bee noba mine meŋ gba maŋ de la boɔdea a eŋ puli ne a tɔ ne a sao a bondirii ama e bondirii naŋ maŋ taa sooni, kamaana ane waare. Satoɔraa taa la o diibu o toɔraa lɛ, zoma, nɛne, ane zɛkoɔ la ka ba maŋ de di ne a bondirii ama. Yipɔge boma gyamaa bebe ba maŋ de maale ne a bondirii ama kyɛ gyamaa a seŋkaa zeɛre la ka ba maŋ de a di neŋ a satoɔraa ŋa, aseŋ, spinach banŋ doge, ane toose, sɛmaane,zama, seŋkaa ane chilies. A Eastern Central Africa paaloŋ e la a paaloŋ kaŋa naŋ be a Africa poɔ a maŋ de a daŋgeli ka a bonkoɔre kaŋa naŋ wuli ka o e la ba bonserɛ zaa bonso onaŋ maŋ baara wieuŋ wieuŋ a ba irigiŋ na poɔ.
Baŋkye teɛ meŋ e la a bondiraa kaŋa banaŋ maŋ toɔ di a va-maara meŋ. Seŋkaa zeɛre meŋ e la bonkaŋa banaŋ maŋ de noɔ nɛne, saaloŋ, kakaduro ane a taaba mine lantaa doge a zeɛre ama. Nanɛne, ane nɔnɛne, zaa e la boma noba naŋ nɔŋ ka ba de maala ne bondirii, kyɛ wɛ moɔ nɛne banaŋ ŋmɛ ne malefa bee a eŋ bɛraa a nyɔge aseŋ, ebaa, wɔɔ, walaa ane wɛduo nɛmɛ meŋ e la a nɛmɛ mine banaŋ maŋ de maala ne bondirii.<ref>Huchzermeyer, F.W. (2003). ''Crocodiles: Biology, Husbandry and Diseases''. CABI. p. 130. ISBN <bdi>978-0-85199-798-8</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>''Elephant meat trade in Central Africa : Republic of Congo case study''. Iucn. p. 36. ISBN <bdi>978-2-8317-1419-6</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>Stiles, D. (2011). ''Elephant Meat Trade in Central Africa: Summary Report''. IUCN. p. 25. ISBN <bdi>978-2-8317-1393-9</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>Whitford, J. (1877). ''Trading Life in Western and Central Africa''. "Porcupine" Office. p. 212. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>Gibbons, A.S.H. (1898). ''Exploration and Hunting in Central Africa 1895–96''. Methuen & Company. p. 223. Retrieved 30 November 2017.</ref>
=== Tenne ===
Angolan bondirii maaloo
Cameroonian bondirii maaloo
Central African Republic bondirii maaloo
Chadian bondirii maaloo
Congolese bondirii maaloo
Equatorial Guinea bondirii maaloo
Gabonese bondirii maaloo
Sao Tome and Principe bondirii maaloo
== East Africa ==
[[Duoro kɔre:Ugali and cabbage.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Forodhani park food stand.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Kitcha fit fit.png|thumb]]
A East Africa bondirii maaloo ziiri taaa la tɛɛtɛɛ. a Inland savannah paaloŋ poɔ, a ba saakompare bee yipɔge bondirii maaaloo waa naakyeemɛ bee noba naŋ guolo nii tɛgɛ la nɛne ba maŋ kye ba bondirii poɔ. Nii, peere, dobare ane boore ana la ka noba da guolo ka a meŋ yire libie<ref>"'A cow is as good as a man – or better.' African Initiatives in Tanzania". ''The Big Issue''. 7 August 2017. Retrieved 30 November 2017.</ref> ane bondirii. A ba e boma banaŋ maŋ guolo ka ba di.<ref>"livestock farming | Definition, Methods, Breeds, & Facts | Britannica". ''www.britannica.com''. Retrieved 15 May 2022.</ref>
A East African ziiri mine poɔ, ba saakompare yipɔge bondirii banaŋ dire la nii boroŋ ane a nii zeeŋ, kyɛ a nɛne meŋa a maŋ e la kpeɛŋaa fo naŋ nyɛ ka ɔɔ bee a di a nɛne. Kyɛ ziiri mine a Africa paaloŋ poɔ, kɔreba banaŋ naŋ koɔrɔ zɛvaɛ parɛɛ parɛɛ ane kamaana la a ugali paaaloŋ deme, banaŋ la e a West ane a Central Africa yipɔge satoɔraa (fufu). Ugali maŋ taa la suni ba maŋ de o la di ne nɛne be zeɛre. a Uganda paaloŋ poɔ, boɔde seɛre la ka ba boɔlɔ matoke a maŋ ko la bondirii gyamaa zie suni.
Yuomo kɔɔ pie (1000) naŋ pare poɔ,Omani ane Yemeni la noba naŋ da zeŋe a Swahili Coast paaloq poc. A Middle Eastern la bɛle bee a tage a Swahili bondirii ane a maaloo a wane a coast paaloŋ bee lambogiriŋ a wa wuli lɛ banaŋ maŋ kyeeŋ bondirii aseŋ mui a Persian eebo, saffron, cloves, cinnamon, ane a taaba gyamaa a paaŋ de ne pomegranate koɔ.<ref>"Africa". ''Issuu''. 9 December 2015. Retrieved 27 May 2020</ref>
Tatenne gyamaa a puoriŋ, a British ane Indian naŋ wa wa a puoriŋ, a zaa ayi wane la ba meŋ bondirii aseŋ, Indian zɛvaare curries, lentil zejre, chapattis ane a taaba gyamaa naŋ e ba yipɔge bondirii ka ba de wane. A bondirii mine naŋ pore a irigiŋ paaloŋ mine la, aŋkaa, lemons, limes, chilies, sɛmaane, kamaana, toose, ane strawberries.
A Horn paaloŋ naŋ be a Africa poɔ, a ba saaŋkompare naŋ sereŋ e a ba yipɔge bondiraa la a Eritrean bondirii ane a Ethiopian bondirii ka ana la tsebhis ( stew) ka ba maŋ de di ne injera<ref>"ERITREAN FOOD PRACTICIES". Archived from the original on 8 October 2002. Retrieved 3 July 2011.</ref> ( borodo banaq de teff, wheat bee sorghum a lantaa a maale ne) ane hilbet ( bombie mine zcŋ, ana la sereŋ e lntils ane fava bɛŋɛ). Eritrean ane Ethiopian bondirii ( a zuo a zaa banaŋ naŋ be a northern kyɛle na,) ba deme kyɛre la feeŋ ka a yitaa ne a tenne ama ayi zaa.
Eritrean ane Ethiopian bondirii taa la tɛɛtɛɛ a yi irigiŋ na poɔ a bondirii naŋ maale bee a yi.a highland paloŋ, injera e la bebiri zaa bondirii naq taa suni a be a Tigrinya poɔ. Injera maŋ maale yi la a teff poɔ, wheat, barley, soghume, bee kamaana ane a taaba anaŋ naŋ yitaa ne a aseŋ spongy, slightly sour pankae. Ka banaŋ wa dire bondirii a zimaane saŋa, ba maŋ poŋi la bondirii a yi tabɔl soga poɔ a te biŋ o noɔreŋ ka noba di. Injera gyamaazie maŋ ŋmaa eŋ la tɛntɛre poɔ, ka zɛtage a dɔgele a zu. A zimaane didire maŋ ŋmaara la a ijera feenfeeŋ a sugeero ne a zeɛre.
[[Duoro kɔre:Alicha 1.jpg|left|thumb]]
A leɛ sigi a Lowland poɔ, a ba yipɔge bondirii meŋa la a akelet, buuluŋ mine naŋ maŋ waa ŋa bondirii, wheat zɔŋ la ka ba maŋ de maale ne a buuluŋ ama. Sulee bee teraa la ka ba maŋ de tuŋ ɔne ne a bondirii ama a do ne sazu, a bondirii ama maŋ pa ne la berbere ane butter, a paaŋ poɔ ne nao boroŋ, bee yoghurt. Ba maŋ de la zɔŋ eŋ koɔ ka a miiŋ ka ba da maale ne sauce.
A Ethiopian bee Eritrean bondirii e la zɛvaare tɛɛtɛɛ bee nɛmɛ a eŋ a bondirii aama lambogiriŋ,, gbɛɛ yaga a maŋ e la wat, bee zɛtage, ka ba maŋ de di atop injera, ba maŋ maale la sourdough borodo tɛtɛreŋ kpoŋ ane a teff zɔŋ. Ba ba derɛ laare a dire ne a bondirii ama a injera la ka ba maq de a dire ne a a bondirii ama.
'''Tihlo''', maaloo e la boma banaq maq maale ne barly zɔŋ, a e la boma naŋ pore a Amhara, Agame, ane Awaelo ( Tigray). Saakompare Ethiopian bondirii maaloo ba taa ka ba de doba nɛne a maale ne bee ka ba de shellfish bee a ama kaŋa zaa a eŋ a Jewish ane Ethiopian Orthodox Christian bondirii poc ka ba di. A yelkaŋa meŋ naŋ pore a ba poɔ la ba maŋ laŋ la taa a di bondirii tabɔl yeni zu a ba laŋgbuli nob zaa.
[[Duoro kɔre:Halwo 003.jpg|thumb]]
Somali bondirii maaloo taa la tɛɛtɛɛ a yi irigiŋ na poɔ ba naŋ maala a bondi-balaa na, ane meŋ a maŋ taa, la bontɛɛtɛɛ banaŋ maŋ de lantaa. A boma ama yi la Somalia naŋ yi saaŋkompare boŋkoɔre ane a dadareba. Aneazaa ka a bondimaale boma ama taa la tɛɛtɛɛ, kyɛ a e la boma naŋ maŋ lantaa ka a bondirii ama toɔ maale, bondirii zaa maŋ di la a halal poɔ. Kyɛ a paaloŋ ŋa poɔ, ba ba dire doba nɛne bee dobaa bondirii, ba ba nyuuro bee koɔrɔ daaŋ kpeɛŋaa a be, bonzaa naŋ kpi o toɔraa ba ba dire o a paaloŋ na poɔ, aneŋ meŋ a paaloŋ na poɔ baba dire zeeŋ. Qaddo bee ŋmenaa saŋa bondirii e la bone neɛzaa a paaloŋ na poɔ naŋ dire.
Bariis (mui) taa la tɛɛtɛɛ, basmati e la bone naŋ pore a paaloŋ na poɔ, a paaloŋ ŋa poɔ anaŋ e ba saaŋkompare, yipɔge bondiraa meŋa. Boma na banaŋ maŋ de maale ne a la cumin, cardamom, cloves, cinnamon ane sage la ka maq de maale ne ka a mui ŋa nyuu a taa tɛɛtɛɛ. Somalis bondirii ama la ka ba maŋ maale di zemaane, a waana gbeli a awai (9) soba poɔ a zisoɔre. A Ramadan wagere ŋa poɔ, a ba zimaane bondirii la a lɛ, ka banaŋ wa puori Tarawih puoruu, a mine kaŋ ka anaŋ wa te gɛrɛ gbeli pie yeni (11).
Xalwo (halwo) bee a halva e la bone naŋ pore a saŋa na a yɛre na maŋ wa dire ba Eid tigiri bee kultaa tigiri diibu. A boma ama sikyiri la kaba maŋ de maale ne, corstarch, cardamon zɔŋ, nutmeg zɔŋ,<ref>Barlin Ali, Somali Cuisine, (AuthorHouse: 2007), p.79</ref> ane ghee. Seŋkaa meŋ e la a boma mine ba naŋ maŋ tasoga eŋ a pale ka a niŋe taa waraa kaŋa. Ka banaŋ wa di a bondirii ama baare a yie poɔ, saaŋkonnoŋ poɔ, ba maŋ tu la a saaŋkompare yeltuuri aseŋ, a de franknincense ( lubaan) bee a incense (cuunsi), onaŋ la ka ba maŋ maale eŋ inɔense burner na kaŋa a nansaala na maŋ boɔle, ona la ka noba mine naŋ boɔlɔ ka dabqaad.
Bondirii ane a tcnc zu kaabo a East Afriɔa ( Rwanda, Burundi ane South Sudan paaloŋ poɔ), e la yelsoore mine naŋ e ba yelwonni. A irigiŋ zaa polle la noɔre ka baba zɔɔrɔ taa, a piili a wagere na ba libiyɛlɛ naŋ do saa a yi a 1990s yuoma na poɔ a waana a ŋaa. Kyɛ zenɛ bebiri, a bondirii yageroŋ bee poroo sigri la ka bibiiri bondisoŋ diibu a ba la kyebe ka ba endaa baabo a sigi puliŋ. A yelwonnaa ŋa faabo na yi la a ka noba wa piili koɔrɔ bondirii gyamaa. Sɛre ka a yelŋa na eebo, see la ka kɔreba a vɛŋ ka ba koɔbo yeltarre a la maaleŋ e nimizeɛ a zuo a ŋaa ba naŋ da koɔrɔ, a lɛ naane kyɛ vɛŋ ka ba weɛ teŋɛ kuoluŋ yɛlɛ meŋ taa nimizeɛ a pale. A ŋaa na soŋ ka a yuoni na poɔ ka ba weɛ bonkoɔre a a yi yaga. Ka ba zaa wa taa a nimizeɛ a ŋaa a lɛ na soŋ ka nandaaloŋ sigiri kyɛ ko noba toma ka ba maŋ toŋ a nyɛ libiri meŋ soŋ ne ba menne.<ref>Lokuruka, Michael N. I. (9 December 2020). "Food and Nutrition Security in East Africa (Rwanda, Burundi and South Sudan): Status, Challenges and Prospects". ''Food Security in Africa''. IntechOpen. doi:10.5772/intechopen.95037. ISBN <bdi>978-1-78985-734-4</bdi>. S2CID 230576924</ref>
== North Africa ==
Atikile meŋa; North Africa bondirii maaloo
Peɛroo naŋ wuli kyaare ne bondirii borebo ne a saamo a North Africa, peɛpeɛrebɛ peɛre la a nyɛ ka a irigiŋ ŋa poɔ saana la bondirii 30%, ka a ŋaa paaŋ wuli ka a noba yageroŋ na do la saa a zuo a bondirii naŋ be a paaloŋ ŋa poɔ. Yele anaŋ naŋ saana a bondirii ama mine la, ba ba taa bondirii bimmo zie banaŋ na baŋ biŋ bondirii ka a ta dare mine sɛre kyɛ baŋ saaŋ. Ka sɛre ka ba naŋ toɔ maale a yelferaa ŋa eŋ ka o tori bee a yi zie, a noba seŋ ka ba la maale bɔ bondisaama mine ane lɛ banaŋ na maŋ biŋ a, ka a ta wagere bee bebie mine kyɛ ba saaŋ. A lɛ te naŋ moɔ nimiri a boɔre yɛlɛ a lɛ meŋ ne o u la ka te a nyɛ noba ka soŋ ne te bondimaale boma naŋ na toɔ soŋ ka te maŋ biŋ bondirii a kɔɔre kyɛ ka a ba saaŋ. A te peɛroo ŋa soŋ ;la ka te nyɛ noba la banaŋ maŋ de a bombuli lambori zaa a baŋ biŋ ka o ta berii mine sɛre aseŋ, a vaɛ, a uli, a puuru, a wɔmɔ ane a bie. Ba meŋ maŋ de la donne ziiri anaŋ naŋ e bondiraa, a kaaŋ ane a kɔbɔ zaa a maale ne zeɛre.<ref>El Bilali, Hamid (4 April 2018). "Research on food losses and waste in North Africa". ''The North African Journal of Food and Nutrition Research''. '''2''' (3): 51–58. doi:10.51745/najfnr.2.3.51-58. ISSN 2588-1582.</ref>
[[Duoro kɔre:Couscous-1.jpg|thumb]]
North Africa be la a Mediterranean Sea ane yaga kpakyagaŋ aseŋ, Morocco, Algeria, Libya, Tunisia ane Egypt. Kyɛ a North African bondirii maaloo na baŋ leɛ tuuli la a gaa a Egypt poɔ naŋ e a North Africa paaloŋ poɔ teŋɛ bee lambori kaŋa. A be la ka tenne gyamaa bondirii naŋ piili ka neɛ na tuuli a Afrika poɔ.
Tenne gyamaa, bonkoɔreba, sori turibo, dadareba, ane saama zaa taa la tontonaa kaŋa a kyaare ne North Africa poɔ bondirii maaloo. Phoenician danweɛŋ soba, la wane a sausages, kyɛ ka Carthaginians la meŋ de wheat a wane a wa wuli semolina paaloŋ noba. Berbers a semolina naŋ de yi la couscous naŋ e a bondiraa kaŋa banaŋ noɔŋ amaŋ dire o wagere zaa. Olives ane olive kaaŋ meŋ da e la bone ba naŋ sɛre ka Roman baŋ wa e bone banaŋ de wuli ba paaloŋ poɔ.
A 7<sup>th</sup> century yuoma poc a nansaala na maq yeli, A Arab paaloŋ noba la wane bondiparɛɛ ama te seŋ, saffron, nutmeg, cinnamon, ginger ane cloves, a boma ama zaa la soŋ ka North Afrika paaloŋ toɔ leɛ de a bondirii ama maaloo bee a baŋ a diibu.Ottoman Turks la wane bonnoɔ te seŋ, pastries ane bakery boma a paaloŋ poɔ, kyɛ ka New World, North Afrika meŋ nyɛ daŋgeli, toose, zucchini ane chili sjmaane a yi ba zie.
A North African tenne gyamaa zie bondirii ane a maaloo yi la taa bbee yie taa, wagere a yoe meŋ maŋ e la a toɔraa lɛ a, kaŋa zaa yuori maŋ be la o toɔraa ( a Morocan tangia ane Tunisian coucha zaa e bondiyenaa kyɛ ka a yuori e tɛɛtɛɛ, a zaa nɛne zeɛre la ka ba maŋ de maale urn a doge biŋ ka gaŋ dambio a daŋaa zu), wagere mine poɔ a sobie na a naŋ maŋ tu kyɛ doge la maŋ e a toɔraa bee a tɛgebo bee kyilluu kaŋa bee a boma na ba naŋ maŋ de lantaa a maale ne la maŋ wuli a tɛɛtɛɛloŋ. A yelkaŋa na meŋ na maŋ toɔ wuli a tɛɛtɛɛloŋ la a yuori aseŋ ( a tajine bondirii a maaloo a Morocco paaloŋ poɔ ba ba pagera a, a maaloo ba erɛ wieŋ, a maŋ gɛrɛ la feenfeeŋ lɛ, kyɛ ka Tunisian tajine ba maŋ sɛ a la omelett/quich ka a waa ŋa bondirii na). A bondirii ama poɔ a tɛɛtɛɛloŋ saaŋ la kperaa lɛ, a maaloo e la tɛɛtɛɛ a yi a tatenne ama zaa ayi poɔ, a yi lɛ a Moroccan zie banaq maq maale ane lɛ a Tunisian paaloŋ noba naŋ maŋ maale ane Egypt ane Algeria poɔ taa la tɛtɛɛ.<ref>Wolfert, Paula. "The Dishes of North Africa". National Association for the Specialty Food Trade, Inc. Archived from the original on 21 October 2007.</ref>
== Southern Africa ==
[[Duoro kɔre:CuisineSouthAfrica.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Sadza & fish.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Potjiekos2.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Mageu (carton and glass).JPG|thumb]]
[[Duoro kɔre:Mafe SN.JPG|thumb]]
[[Duoro kɔre:Jollof rice.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Kwlikwli.jpg|thumb]]
A Souther Africa bondirii maaloo ane ( ba seŋ ka a taa buriburuu ne a South Africa) a mine kaqa bee wagere kaŋa, noba bamine maŋ boɔle ka sagoŋgonaa, (rainbow) bonso a bondirii maŋ be la ba irigiŋ poɔ a maŋ laŋ ne la a Afrika yipɔge bondirii European, ane Asian. Sɛre ka neɛ na teɛ a seɛ a bonditɛɛtɛɛ ama a Afrika poɔ,see ka fo baŋ a Afrika paaloŋ poɔ noba. Afrika paaloŋ anaŋ naŋ daŋ bebe sɛre ka South Afrika wa baŋ wa da poŋi la eŋ ziiri ayi ane a laŋgbuli taaba yaga.
A laŋgbuli poɔ la ka Bantu kɔkɔre yelbe a e gyamaa, zenɛ a laŋgbulo ama la ka noba baŋ gyamaa aseŋ Ndebele (northern and southern), Shona, Venda, Zulu, Xhosa, Swazi, Sotho, Tswana, Pedi and Tsonga. Ba ta la a irigiŋ poɔ a yuomo 2000 poɔ naŋ pare, banaŋ la wane koɔbo, donne guolu, boma maaloo ane a taaba gyamaa. A yi be puori, Bantu kɔkɔre yelbe paaŋ yɛle la a piili guolo nii, peere ane boore. A la yi be puori, ba paaŋ da la piili la koɔrɔ yɔɔvaaare, bɛŋɛ, ane zɛva parɛɛ parɛɛ taaba zaa.
Laŋgbuli bilee kaŋa meŋ da wa la a irigiŋ paaloŋ poɔ ka meŋ boɔlɔ ba ka Khoisan, banaŋ la ka noba mine sage ka ba kpɛ la a paaloŋ poɔ a ta ŋa yuomo 10,000 a pare lɛ gba. A Khoisan nensaama bama naŋ wa be a South Afrika paaloŋ noba de ba la eŋ pale ka ba poɔ a South Afrika noba meŋa poɔ, Khoisan noba banaŋ ka neɛ zaa naŋ baŋ ba soŋ ka ba e nankpaama naŋ lantaa ( ba naŋ la ka noba baŋ ka ba e “San” a e a Bantu kɔkɔre yelbe ane a Bushman a nansaala na maŋ boɔle bee a European kɔkɔre na maŋ boɔle). A Bantu kɔkɔre yelbe naŋ wa baare puoriŋ, a Khoisan noba mine bare la ba kɔkɔre kyɛ leɛ de a Bantu kɔkɔre a yele, azuiŋ ba da la leɛ bare la a bombulo koɔbo kyɛ leɛ a guolo nii. A Khoisan la guoli a nii ba toɔraa “Khoi-khoi” a leɛ wa a European kɔkɔre poɔ ona la ka ba boɔlɔ, “Hottentots”.
Noba mine meŋ be la a lamboriŋ a meŋ maŋ wuli ba teɛroŋ bee pare bammo a kyaare ne a bondirii ama. A Bantu kɔkɔre deme maŋ di la bondirii aeŋ, bombie, nɛnmɛ, bɔroŋ, ane zɛvaare a paaŋ pale bondirii anaŋ banaŋ maŋ biŋ ka a miiŋ. Aneazaa ka khoi-khoi maŋ di la nɛnɛ, ane boroŋ, ane a San na maŋ yɔ a ko donne fare, bee kpeɛne ane bonnyege ane zɛvaare mine. Kyɛ yele yaga poɔ, a bebiri zaa bondirii a South Afrika noba naŋ maŋ dire e la ba yipɔge neɛ naŋ na baŋ leɛ a tuli gaa ka a wuli ka a yi la ba saaŋkommine zie a ta ba meŋ. Khoisan ane a Bantu saaŋkonnoŋ poɔ, ba maŋ di bee ɔɔ la nɛne seɛraa ane meŋ ba maŋ ɔɔ la nɛne kuoŋaa.
A ba bondirii ama e l aboma naŋ yi south Afrika paaloŋ poɔ ba naŋ nɔŋ barbecue (
=== Bondi-banne ===
* Inyama yenhloko
=== Tatenne ===
* Botswana cuisine
* Cuisine of Eswatini
* Cuisine of Lesotho
* Namibian cuisine
* South African cuisine
* Zimbabwe cuisine
* Mozambican cuisine
== West Africa ==
=== Tatenne ===
* Benin cuisine
* Burkinabé cuisine, Burkina Faso
* Ghanaian cuisine
* Cuisine of Guinea-Bissau
* Cuisine of Guinea
* Ivorian cuisine
* Liberian cuisine
* Malian cuisine
* Mauritanian cuisine
* Nigerian cuisine
* Cuisine of Niger
* Cuisine of Saint Helena
* Senegalese cuisine
* Cuisine of Sierra Leone
* Togolese cuisine
== Sommo Yizie ==
fhndha69pyy96xscrreoq1uw9loh0sy
62863
62862
2026-07-23T02:24:51Z
Eric Gangman
92
62863
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q386284}}
African bondi-maale parɛɛ bee tɛɛtɛɛ, e la bone naŋ poɔ a tendaa yelerre poɔ ane ba saaŋkonnoŋ poɔ, ka ba leɛ teɛre lɛ a dakoreŋ bee saaŋkompare yɛlɛ naŋ da kpɛ keɛŋaa na. A leɛroo ŋa a Afrikan bondirii maaloo tɛɛtɛɛ bee bondi- maale parɛɛ e la bona naŋ taa danseɛ kaŋ a kyaare be a paaloŋ noba naŋ maŋ yi, ane ba yelerre, ba puoruu, ane ba saakompare yeltuuri bee ba saadayel yipɔge, bee ane ba saakompare koɔbo bonkoɔre ane ba wagere na ba naŋ kɔ piili ba koɔbo ane wagere na ba naŋ maŋ de ba bonkoɔre.<ref>"Stirring the Pot: A History of African Cuisine". ''www.researchgate.net''. Retrieved 27 April 2025.</ref> A Afrikan piilu poɔ, a paaloŋ gyamaa poɔ bee poore, nankpaanoo lada e ba toma banaŋ maŋ tona, donne fare yoŋ la ka ba da maŋ gbem a koorɔ ane tewɔmɔ ane zɛvaɛ, bombie ane donne kobo la e ba bondiri banaŋ da maŋ dire.<ref>Hitchcock, Robert K. (26 March 2019). "Foragers and Food Production in Africa: A Cross- Cultural and Analytical Perspective". ''World Journal of Agriculture and Soil Science''. '''1''' (5): 1–10. doi:10.33552/WJASS.2019.01.000522.</ref> Kɔreba naŋ ŋmaa viiri a tendaa zaa, a wa zeŋ a Afrika poɔ la wa ne a ziyuo yɛlɛ a wa soŋ ka ba erɛ feenfeeŋ lɛɛ ka Afrika paaloŋ deme meŋ te sare kpɛ a bombie koɔbo poɔ aseŋ, kyi koɔbo, kamaana koɔbo, ane sorghum. A kɔreba bama la wa ne a tɛgebo ŋa naŋ be a ba bondirii, a ŋaa la soŋ ka a Afrika paaloŋ meŋ taa saaŋkompar bonditɛɛtɛɛ, a bondirii ama paaŋ maŋ yi la be a paaloŋ noba naŋ yi bee a irigiŋ na poɔ na poa banaŋ be. African paaloŋ gyamaa saaŋkompare bondirii yi bombie ane teere eŋɛ bee zie.<ref>Cusack, Igor (December 2000). "African cuisines: Recipes for nationbuilding?". ''Journal of African Cultural Studies''. '''13''' (2): 207–225. doi:10.1080/713674313. ISSN 1369-6815. S2CID 145320645.</ref>
A irigiŋ kaŋa zaa naŋ be a African paaloŋ poɔ, taa la ba teŋyuo yɛlɛ ka a be a yoŋ, aneŋ ka a ba saaŋkompare bondimaale boma la maŋ e yeni, a yi a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ ba zu. A West Africa poɔ, aseŋ bondirii ama taaba aŋa mui, kyi, ane bɛŋɛ e la boma banaŋ maŋ de maale ne zeɛre mine nansaala na maŋ boɔle ka stew ne zoma, nɛne, zɛva-maara. Ba maŋ de la sɛmaane, seŋkaa ane kube kaaŋ meŋ e la boŋkaŋa naŋ pore irigiŋ paaloŋ na poɔ. '''Central African''' paaloŋ poɔ, bondimaale boma ane a taaba mine aseŋ bondirii mine naŋ maŋ taa sunni aseŋ baŋkyɛ ane boɔdeɛ, anaŋ sauces ane seŋkaa bee zɛvaare.<ref>Marshall, Fiona; Hildebrand, Elisabeth (1 June 2002). "Cattle Before Crops: The Beginnings of Food Production in Africa". ''Journal of World Prehistory''. '''16''' (2): 99–143. doi:10.1023/A:1019954903395. ISSN 1573-7802.</ref> '''East Africa''' paaloŋ poɔ, paaloŋ gyamaa te seŋ, Kenya Tanzania, ane Uganda, a paaloŋ ama bondirii ane ba bondimaale boma leɛ teɛre la noba lɛ ba naŋ maŋ de boma lantaa a maale ne bondirii a yi ba bonkoɔre bee a yi bondirii ana banaŋ maŋ da yi a India ane a Middle east paaloŋ poɔ.<ref>Abaka, Edmund (April 2011). "James C. McCann . Stirring the Pot: A History of African Cuisine. (Africa in World History.) Athens, Ohio : Ohio University Center for International Studies . Athens, Ohio : Ohio University Press . 2009 . Pp. xiv, 213. $26.95". ''The American Historical Review''. '''116''' (2): 549–550. doi:10.1086/ahr.116.2.549. ISSN 0002-8762.</ref> A bondirii ama aseŋ, kamaana, bɛŋɛ, ane mui e la bondirii naŋ pore ka noba maŋ dire a wagere zaa, aseŋ Ugali ( kamaana kookoo bee buuluŋ) ane Sukuma wiki ( bondirii mine ba na maŋ maale yi ne collard maara poɔ). A coastal area naŋ be a East Afrika poɔ, a zuo a zaa a Swahili coast paaloŋ poɔ, banaŋ baa bee mane poɔ bondirii a ka ba maŋ dire ane aseŋ cardamom ane cloves, a boma ama diibu yi la a Indian paaloŋ poɔ ane a Arab bonkoɔreba zie.<ref>''School Foodservice Journal''. American School Food Service Association. 1977. p. 36. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>''Neo-Africanism: The New Ideology for a New Africa''. Trafford Publishing. 2008. p. 505. ISBN <bdi>978-1-4251-7678-5</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref> ''' South African''' bondirii ane a parɛɛ yi la a nempeɛle banaŋ naŋ da wa di naaloŋ ba zu la so ka dirie a bondirii ama taaba.<ref>"Food". ''African Fest USA''. Archived from the original on 20 September 2020. Retrieved 24 May 2020.</ref><ref>Food Alive and Well". ''Carifika Canada''. Retrieved 27 May 2020</ref>
Bondirii aseŋ pap, a (a kamaana buuluŋ) ane bittong ( a pare sausage) la bone naq pore pale a aseŋ a Africa, Botswana, ane a Namibia. A bondirii maaloo ama ziiri a yelsoore mine la njmj, kamaana, ane bɛŋɛ anaŋ la bone naŋ pore European a tage noba a wuli ba a saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ a Afrika paaloŋ poɔ. A saaŋkompare yipɔge bondirii wuli la a bondimaale a Afrika poɔ maŋ de bombie ane bombuli a lantaa, ka a ba yi boma banŋ de yi ne paaloŋ kaŋa wane. Ziiri mine poɔ, a saaŋkompare ipɔge bondirii yelsoore mine la boma naŋ maŋ nyɛ kpɛ teŋɛ.
Afrika are leɛre la ko saadayel yɛlɛ banaŋ de, bonkoɔre, ane a ba paaloŋ ŋmene barebo bom mine. Kyɛ ka a irigiŋ paaloŋ poɔ meŋ manne ka a te e a toɔraa, a yipɔge o boma maŋ naŋ de maala ne a saaŋkompare boma bondirii naŋ waa la a waabo lɛ bana yi pɔge. Central Africa, East Africa, North Afrca, Southern Africa ane western Africa, a ama zaa poɔ, a bondirii taa tɛgebo kaŋa bale, a yi be a maalo ane a diibu meŋ ba la e yeni.<ref>Njogu, K.; Ngeta, K.; Wanjau, M. (2010). ''Ethnic Diversity in Eastern Africa: Opportunities and Challenges''. Twaweza Communications. pp. 78–79. ISBN <bdi>978-9966-7244-8-9</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref>
== Saadayel bee Yipɔge ==
A Africa bondimaale piilu zie ka neɛ na la leɛ beɛre gaa puori na baŋ e la a ŋa yuomo tuturi neɛ naŋ koŋ baŋ sɔre,a Broze Age naŋ be a Northeast Africa paaloŋ poɔ, a saŋa zɔɔre dɛndɛnŋ soba naŋ da iri bee a piili la ka ba da piili koɔrɔ bombie aseŋ, barley ane wheat<ref>"Ancient Egyptian Agriculture | Food and Agriculture Organization of the United Nations". ''www.fao.org''. Retrieved 15 May 2022.</ref> ( naara). A North Africa lambiri kaŋa poɔ la ka a Fertile Crescent a be la kocbo yeltarre be a zuo zaa a Anɔient Egyptians naŋ be. Donne aseŋ bonni ane peere da la a ba yiri poɔ donne, ana la ka ba da piili guolo ka a te yɛle paaaale a Africa ane a West Africa paaloŋ zaa poɔ. Ane a zaa ka bale mine bee a afrika paaloŋ mine poɔ, banaŋ naŋ voorɔ la ba saaŋkompare nyɔvore ka nankpaanoo la e bone naŋ maŋ ko ba bondirii ka ba di, aseŋ donne bee nɛmɛ la e ba bondirii.<ref>International Food Policy Research Institute (2014). "Atlas of African agriculture research and development: Revealing agriculture's place in Africa". ''ebrary.ifpri.org''. doi:10.2499/9780896298460. hdl:10568/74296. Retrieved 27 April 2023.</ref>
Arab paaloŋ poɔ, Leo Africanus ane Ibn Battuta la ko a Africa bondirii a tonton yuori ŋa, ba da nyɛ la ba so-tuubo a sub-saharan Africa paaloŋ poɔ. A European sori tuubu gyamaa zie peɛle la a coastal paaloŋ a 19<sup>th</sup> century yuoma na poɔ.A yelsɛge binne gymaa a kyaare a ba bondirii ane a bonkoɔre. Bondirii ana banaŋ dirii gyamaa e la boma ba naŋ da de wuli a Afrika noba kyɛ anaŋ paaŋ da e la puoriŋ yɛlɛ a Europeans noba naŋ da wuli ba. Bondirii anaŋ banaŋ maŋ de yi ne a tuure paaloŋ a wa ne a la paaŋ e a Afrika bondimaale aseŋ kamaana, daŋgeli, a bondirii ama eŋ da ba e bone naŋ pore a wagere na poɔ, kyɛ go ka a wa te ta a 19 century yuomo na poɔ a nansaala na maŋ yeli.<ref>Cherniwchan, Jevan; Moreno-Cruz, Juan (1 January 2019). "Maize and precolonial Africa". ''Journal of Development Economics''. '''136''': 137–150. doi:10.1016/j.jdeveco.2018.10.008. hdl:10419/180280. ISSN 0304-3878. S2CID 158678745.</ref>
African bondirii yi la a Caribbean, Brazilian, American Lowcoutry cuisine ane Cajun cuisine naŋ yi a Louisiana paaloŋ ka noba nyɛ ka a be mui bondirii ane zvaare zeɛre zu aseŋ a Afro-Caribbean efo, duckanoo ane callaloo. A saaloŋ zɛvaare, a Afrika paaloŋ noba la de wuli a Louisiana gumbos, ane American mui banaŋ koɔrɔ a Carolina paaloq poɔ. Lowcountry da e la bone a West Afrika paaloŋ noba naŋ de ba gɔɔloŋ a wuli ne lɛ banaŋ maŋ kɔ mui ane lɛ mui naŋ na e baa a West Afrikan paaloŋ poɔ. Lowcountry bondirii maaloo naŋ e bone banaŋ baŋ anaŋ waana a ŋaa bee zenɛ ka ba boɔlɔ mui bondirii.<ref>Freedman, P., Chaplin, J.E., & Albala, K. (2014). Food in Time and Place: The American Historical Association Companion to Food History. Berkeley: University of California Press.</ref>
== '''Central Africa''' ==
'''Central Africa''' tage yuo la bee tage gaa la a yi Tibesti Mountains naŋ be a north a te ta a vast rainforet basin naŋ be a Congo River paaloŋ poɔ, Kivu ane a Savannah naŋ be Katanga sazu seŋ lamboriŋ.
A irigiŋ de la a bondirii ane a maaloo a yi a Swahili paaloŋ poɔ ( a ba saakom yipɔge zaa lantaa, aseŋ Bantu, Yemni, Omani, ane Indian yipɔge) a tras- Saharan gbaŋgbaa wagere na poɔ la lɛ. Swahili bondirii maaloo la ka ba de a seŋ a bondirii ama taaba, mandazi, pilaf mui, kachumbari, sambusa, ane kuku paka.<ref>Coquery-Vidrovitch, Catherine; Mésnard, Éric (2013). ''L'esclavage intégré en Afrique (fin du xviiie-xixe siècle)''. Cahiers Libres.</ref>
'''Central Africa''' bondirii mine meq yi la a Portugueses paaloq poɔ, Kongo ane a Ndongo Kingdom la wane a bondirii ama. A zome nyɛnnoo banaŋ de wuli noba a 17<sup>th</sup> century yuomo poɔ a nansaala naŋ maŋ yeli, a Kikongo pare la salt fish (zome nyɛnnoo), makayabu, ama zaa yi la Portuguese paaloŋ ba naŋ maŋ boɔle a ka bacalhau.<ref>Thronton, John (1981). "Early Kongo-Portuguese Relations: A New Interpretation". ''History in Africa''. '''VIII''' (I): 22.</ref>
A Portugueses bodirii maaloo ama la ka a Angola, Sao Tome ane Equatorial Guinea paaloŋ noba meŋ de. '''Central Africa'''<ref>Albala, Ken, ed. (2011). ''Food Cultures of the World Encyclopedia: Africa and the Middle East''. Vol. 1 (1 ed.). © ABC-Clio Inc. doi:10.5040/9781474208642. ISBN <bdi>978-1-4742-0864-2</bdi>.</ref> toŋ la toŋkpeɛŋaa a bondirii ama maaloo poɔ a zuo a zaa anaŋŋ banaŋ de yi a East, West ane a Southern Afrika irigiŋ zaa poɔ kyɛ ka a zaa yi banaŋ peɛle taa zuiŋ; aseŋ,<ref>Newton, A. (1994). ''Central Africa: a travel survival kit''. Lonely Planet travel survival kit. Lonely Planet. p. 77. ISBN <bdi>978-0-86442-138-8</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref> babute, bee bobotie ne a south nyama choma la eŋ turibogi ne a east ane sauce gombo ane a West Africa paaloŋ.
'''Central Africa''' paaloŋ poɔ, bonkoɔre tɛɛtɛɛ gyamaa bebe banaŋ koɔrɔ, ka a mine la, waare, baŋkye, boɔdeɛ kudu, daŋgeli, ane maŋkeni. A bonnkoɔre ama la e bondirii banaŋ dire bebri zaa kyɛ naŋ e bondirii noba gymaa naŋ dire a Central Africa paaloŋ poɔ. Fufu a nansala na maŋ boɔle kyɛ Central Africa a zuo a Ghana ba maŋ boɔle ka satoɔraa o e la bondirii ba naŋ maŋ de baŋkye nyegɛ a maale ne, ziiri mine bee noba mine meŋ gba maŋ de la boɔdea a eŋ puli ne a tɔ ne a sao a bondirii ama e bondirii naŋ maŋ taa sooni, kamaana ane waare. Satoɔraa taa la o diibu o toɔraa lɛ, zoma, nɛne, ane zɛkoɔ la ka ba maŋ de di ne a bondirii ama. Yipɔge boma gyamaa bebe ba maŋ de maale ne a bondirii ama kyɛ gyamaa a seŋkaa zeɛre la ka ba maŋ de a di neŋ a satoɔraa ŋa, aseŋ, spinach banŋ doge, ane toose, sɛmaane,zama, seŋkaa ane chilies. A Eastern Central Africa paaloŋ e la a paaloŋ kaŋa naŋ be a Africa poɔ a maŋ de a daŋgeli ka a bonkoɔre kaŋa naŋ wuli ka o e la ba bonserɛ zaa bonso onaŋ maŋ baara wieuŋ wieuŋ a ba irigiŋ na poɔ.
Baŋkye teɛ meŋ e la a bondiraa kaŋa banaŋ maŋ toɔ di a va-maara meŋ. Seŋkaa zeɛre meŋ e la bonkaŋa banaŋ maŋ de noɔ nɛne, saaloŋ, kakaduro ane a taaba mine lantaa doge a zeɛre ama. Nanɛne, ane nɔnɛne, zaa e la boma noba naŋ nɔŋ ka ba de maala ne bondirii, kyɛ wɛ moɔ nɛne banaŋ ŋmɛ ne malefa bee a eŋ bɛraa a nyɔge aseŋ, ebaa, wɔɔ, walaa ane wɛduo nɛmɛ meŋ e la a nɛmɛ mine banaŋ maŋ de maala ne bondirii.<ref>Huchzermeyer, F.W. (2003). ''Crocodiles: Biology, Husbandry and Diseases''. CABI. p. 130. ISBN <bdi>978-0-85199-798-8</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>''Elephant meat trade in Central Africa : Republic of Congo case study''. Iucn. p. 36. ISBN <bdi>978-2-8317-1419-6</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>Stiles, D. (2011). ''Elephant Meat Trade in Central Africa: Summary Report''. IUCN. p. 25. ISBN <bdi>978-2-8317-1393-9</bdi>. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>Whitford, J. (1877). ''Trading Life in Western and Central Africa''. "Porcupine" Office. p. 212. Retrieved 30 November 2017.</ref><ref>Gibbons, A.S.H. (1898). ''Exploration and Hunting in Central Africa 1895–96''. Methuen & Company. p. 223. Retrieved 30 November 2017.</ref>
=== Tenne ===
Angolan bondirii maaloo
Cameroonian bondirii maaloo
Central African Republic bondirii maaloo
Chadian bondirii maaloo
Congolese bondirii maaloo
Equatorial Guinea bondirii maaloo
Gabonese bondirii maaloo
Sao Tome and Principe bondirii maaloo
== East Africa ==
[[Duoro kɔre:Ugali and cabbage.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Forodhani park food stand.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Kitcha fit fit.png|thumb]]
A East Africa bondirii maaloo ziiri taaa la tɛɛtɛɛ. a Inland savannah paaloŋ poɔ, a ba saakompare bee yipɔge bondirii maaaloo waa naakyeemɛ bee noba naŋ guolo nii tɛgɛ la nɛne ba maŋ kye ba bondirii poɔ. Nii, peere, dobare ane boore ana la ka noba da guolo ka a meŋ yire libie<ref>"'A cow is as good as a man – or better.' African Initiatives in Tanzania". ''The Big Issue''. 7 August 2017. Retrieved 30 November 2017.</ref> ane bondirii. A ba e boma banaŋ maŋ guolo ka ba di.<ref>"livestock farming | Definition, Methods, Breeds, & Facts | Britannica". ''www.britannica.com''. Retrieved 15 May 2022.</ref>
A East African ziiri mine poɔ, ba saakompare yipɔge bondirii banaŋ dire la nii boroŋ ane a nii zeeŋ, kyɛ a nɛne meŋa a maŋ e la kpeɛŋaa fo naŋ nyɛ ka ɔɔ bee a di a nɛne. Kyɛ ziiri mine a Africa paaloŋ poɔ, kɔreba banaŋ naŋ koɔrɔ zɛvaɛ parɛɛ parɛɛ ane kamaana la a ugali paaaloŋ deme, banaŋ la e a West ane a Central Africa yipɔge satoɔraa (fufu). Ugali maŋ taa la suni ba maŋ de o la di ne nɛne be zeɛre. a Uganda paaloŋ poɔ, boɔde seɛre la ka ba boɔlɔ matoke a maŋ ko la bondirii gyamaa zie suni.
Yuomo kɔɔ pie (1000) naŋ pare poɔ,Omani ane Yemeni la noba naŋ da zeŋe a Swahili Coast paaloq poc. A Middle Eastern la bɛle bee a tage a Swahili bondirii ane a maaloo a wane a coast paaloŋ bee lambogiriŋ a wa wuli lɛ banaŋ maŋ kyeeŋ bondirii aseŋ mui a Persian eebo, saffron, cloves, cinnamon, ane a taaba gyamaa a paaŋ de ne pomegranate koɔ.<ref>"Africa". ''Issuu''. 9 December 2015. Retrieved 27 May 2020</ref>
Tatenne gyamaa a puoriŋ, a British ane Indian naŋ wa wa a puoriŋ, a zaa ayi wane la ba meŋ bondirii aseŋ, Indian zɛvaare curries, lentil zejre, chapattis ane a taaba gyamaa naŋ e ba yipɔge bondirii ka ba de wane. A bondirii mine naŋ pore a irigiŋ paaloŋ mine la, aŋkaa, lemons, limes, chilies, sɛmaane, kamaana, toose, ane strawberries.
A Horn paaloŋ naŋ be a Africa poɔ, a ba saaŋkompare naŋ sereŋ e a ba yipɔge bondiraa la a Eritrean bondirii ane a Ethiopian bondirii ka ana la tsebhis ( stew) ka ba maŋ de di ne injera<ref>"ERITREAN FOOD PRACTICIES". Archived from the original on 8 October 2002. Retrieved 3 July 2011.</ref> ( borodo banaq de teff, wheat bee sorghum a lantaa a maale ne) ane hilbet ( bombie mine zcŋ, ana la sereŋ e lntils ane fava bɛŋɛ). Eritrean ane Ethiopian bondirii ( a zuo a zaa banaŋ naŋ be a northern kyɛle na,) ba deme kyɛre la feeŋ ka a yitaa ne a tenne ama ayi zaa.
Eritrean ane Ethiopian bondirii taa la tɛɛtɛɛ a yi irigiŋ na poɔ a bondirii naŋ maale bee a yi.a highland paloŋ, injera e la bebiri zaa bondirii naq taa suni a be a Tigrinya poɔ. Injera maŋ maale yi la a teff poɔ, wheat, barley, soghume, bee kamaana ane a taaba anaŋ naŋ yitaa ne a aseŋ spongy, slightly sour pankae. Ka banaŋ wa dire bondirii a zimaane saŋa, ba maŋ poŋi la bondirii a yi tabɔl soga poɔ a te biŋ o noɔreŋ ka noba di. Injera gyamaazie maŋ ŋmaa eŋ la tɛntɛre poɔ, ka zɛtage a dɔgele a zu. A zimaane didire maŋ ŋmaara la a ijera feenfeeŋ a sugeero ne a zeɛre.
[[Duoro kɔre:Alicha 1.jpg|left|thumb]]
A leɛ sigi a Lowland poɔ, a ba yipɔge bondirii meŋa la a akelet, buuluŋ mine naŋ maŋ waa ŋa bondirii, wheat zɔŋ la ka ba maŋ de maale ne a buuluŋ ama. Sulee bee teraa la ka ba maŋ de tuŋ ɔne ne a bondirii ama a do ne sazu, a bondirii ama maŋ pa ne la berbere ane butter, a paaŋ poɔ ne nao boroŋ, bee yoghurt. Ba maŋ de la zɔŋ eŋ koɔ ka a miiŋ ka ba da maale ne sauce.
A Ethiopian bee Eritrean bondirii e la zɛvaare tɛɛtɛɛ bee nɛmɛ a eŋ a bondirii aama lambogiriŋ,, gbɛɛ yaga a maŋ e la wat, bee zɛtage, ka ba maŋ de di atop injera, ba maŋ maale la sourdough borodo tɛtɛreŋ kpoŋ ane a teff zɔŋ. Ba ba derɛ laare a dire ne a bondirii ama a injera la ka ba maq de a dire ne a a bondirii ama.
'''Tihlo''', maaloo e la boma banaq maq maale ne barly zɔŋ, a e la boma naŋ pore a Amhara, Agame, ane Awaelo ( Tigray). Saakompare Ethiopian bondirii maaloo ba taa ka ba de doba nɛne a maale ne bee ka ba de shellfish bee a ama kaŋa zaa a eŋ a Jewish ane Ethiopian Orthodox Christian bondirii poc ka ba di. A yelkaŋa meŋ naŋ pore a ba poɔ la ba maŋ laŋ la taa a di bondirii tabɔl yeni zu a ba laŋgbuli nob zaa.
[[Duoro kɔre:Halwo 003.jpg|thumb]]
Somali bondirii maaloo taa la tɛɛtɛɛ a yi irigiŋ na poɔ ba naŋ maala a bondi-balaa na, ane meŋ a maŋ taa, la bontɛɛtɛɛ banaŋ maŋ de lantaa. A boma ama yi la Somalia naŋ yi saaŋkompare boŋkoɔre ane a dadareba. Aneazaa ka a bondimaale boma ama taa la tɛɛtɛɛ, kyɛ a e la boma naŋ maŋ lantaa ka a bondirii ama toɔ maale, bondirii zaa maŋ di la a halal poɔ. Kyɛ a paaloŋ ŋa poɔ, ba ba dire doba nɛne bee dobaa bondirii, ba ba nyuuro bee koɔrɔ daaŋ kpeɛŋaa a be, bonzaa naŋ kpi o toɔraa ba ba dire o a paaloŋ na poɔ, aneŋ meŋ a paaloŋ na poɔ baba dire zeeŋ. Qaddo bee ŋmenaa saŋa bondirii e la bone neɛzaa a paaloŋ na poɔ naŋ dire.
Bariis (mui) taa la tɛɛtɛɛ, basmati e la bone naŋ pore a paaloŋ na poɔ, a paaloŋ ŋa poɔ anaŋ e ba saaŋkompare, yipɔge bondiraa meŋa. Boma na banaŋ maŋ de maale ne a la cumin, cardamom, cloves, cinnamon ane sage la ka maq de maale ne ka a mui ŋa nyuu a taa tɛɛtɛɛ. Somalis bondirii ama la ka ba maŋ maale di zemaane, a waana gbeli a awai (9) soba poɔ a zisoɔre. A Ramadan wagere ŋa poɔ, a ba zimaane bondirii la a lɛ, ka banaŋ wa puori Tarawih puoruu, a mine kaŋ ka anaŋ wa te gɛrɛ gbeli pie yeni (11).
Xalwo (halwo) bee a halva e la bone naŋ pore a saŋa na a yɛre na maŋ wa dire ba Eid tigiri bee kultaa tigiri diibu. A boma ama sikyiri la kaba maŋ de maale ne, corstarch, cardamon zɔŋ, nutmeg zɔŋ,<ref>Barlin Ali, Somali Cuisine, (AuthorHouse: 2007), p.79</ref> ane ghee. Seŋkaa meŋ e la a boma mine ba naŋ maŋ tasoga eŋ a pale ka a niŋe taa waraa kaŋa. Ka banaŋ wa di a bondirii ama baare a yie poɔ, saaŋkonnoŋ poɔ, ba maŋ tu la a saaŋkompare yeltuuri aseŋ, a de franknincense ( lubaan) bee a incense (cuunsi), onaŋ la ka ba maŋ maale eŋ inɔense burner na kaŋa a nansaala na maŋ boɔle, ona la ka noba mine naŋ boɔlɔ ka dabqaad.
Bondirii ane a tcnc zu kaabo a East Afriɔa ( Rwanda, Burundi ane South Sudan paaloŋ poɔ), e la yelsoore mine naŋ e ba yelwonni. A irigiŋ zaa polle la noɔre ka baba zɔɔrɔ taa, a piili a wagere na ba libiyɛlɛ naŋ do saa a yi a 1990s yuoma na poɔ a waana a ŋaa. Kyɛ zenɛ bebiri, a bondirii yageroŋ bee poroo sigri la ka bibiiri bondisoŋ diibu a ba la kyebe ka ba endaa baabo a sigi puliŋ. A yelwonnaa ŋa faabo na yi la a ka noba wa piili koɔrɔ bondirii gyamaa. Sɛre ka a yelŋa na eebo, see la ka kɔreba a vɛŋ ka ba koɔbo yeltarre a la maaleŋ e nimizeɛ a zuo a ŋaa ba naŋ da koɔrɔ, a lɛ naane kyɛ vɛŋ ka ba weɛ teŋɛ kuoluŋ yɛlɛ meŋ taa nimizeɛ a pale. A ŋaa na soŋ ka a yuoni na poɔ ka ba weɛ bonkoɔre a a yi yaga. Ka ba zaa wa taa a nimizeɛ a ŋaa a lɛ na soŋ ka nandaaloŋ sigiri kyɛ ko noba toma ka ba maŋ toŋ a nyɛ libiri meŋ soŋ ne ba menne.<ref>Lokuruka, Michael N. I. (9 December 2020). "Food and Nutrition Security in East Africa (Rwanda, Burundi and South Sudan): Status, Challenges and Prospects". ''Food Security in Africa''. IntechOpen. doi:10.5772/intechopen.95037. ISBN <bdi>978-1-78985-734-4</bdi>. S2CID 230576924</ref>
== North Africa ==
Atikile meŋa; North Africa bondirii maaloo
Peɛroo naŋ wuli kyaare ne bondirii borebo ne a saamo a North Africa, peɛpeɛrebɛ peɛre la a nyɛ ka a irigiŋ ŋa poɔ saana la bondirii 30%, ka a ŋaa paaŋ wuli ka a noba yageroŋ na do la saa a zuo a bondirii naŋ be a paaloŋ ŋa poɔ. Yele anaŋ naŋ saana a bondirii ama mine la, ba ba taa bondirii bimmo zie banaŋ na baŋ biŋ bondirii ka a ta dare mine sɛre kyɛ baŋ saaŋ. Ka sɛre ka ba naŋ toɔ maale a yelferaa ŋa eŋ ka o tori bee a yi zie, a noba seŋ ka ba la maale bɔ bondisaama mine ane lɛ banaŋ na maŋ biŋ a, ka a ta wagere bee bebie mine kyɛ ba saaŋ. A lɛ te naŋ moɔ nimiri a boɔre yɛlɛ a lɛ meŋ ne o u la ka te a nyɛ noba ka soŋ ne te bondimaale boma naŋ na toɔ soŋ ka te maŋ biŋ bondirii a kɔɔre kyɛ ka a ba saaŋ. A te peɛroo ŋa soŋ ;la ka te nyɛ noba la banaŋ maŋ de a bombuli lambori zaa a baŋ biŋ ka o ta berii mine sɛre aseŋ, a vaɛ, a uli, a puuru, a wɔmɔ ane a bie. Ba meŋ maŋ de la donne ziiri anaŋ naŋ e bondiraa, a kaaŋ ane a kɔbɔ zaa a maale ne zeɛre.<ref>El Bilali, Hamid (4 April 2018). "Research on food losses and waste in North Africa". ''The North African Journal of Food and Nutrition Research''. '''2''' (3): 51–58. doi:10.51745/najfnr.2.3.51-58. ISSN 2588-1582.</ref>
[[Duoro kɔre:Couscous-1.jpg|thumb]]
North Africa be la a Mediterranean Sea ane yaga kpakyagaŋ aseŋ, Morocco, Algeria, Libya, Tunisia ane Egypt. Kyɛ a North African bondirii maaloo na baŋ leɛ tuuli la a gaa a Egypt poɔ naŋ e a North Africa paaloŋ poɔ teŋɛ bee lambori kaŋa. A be la ka tenne gyamaa bondirii naŋ piili ka neɛ na tuuli a Afrika poɔ.
Tenne gyamaa, bonkoɔreba, sori turibo, dadareba, ane saama zaa taa la tontonaa kaŋa a kyaare ne North Africa poɔ bondirii maaloo. Phoenician danweɛŋ soba, la wane a sausages, kyɛ ka Carthaginians la meŋ de wheat a wane a wa wuli semolina paaloŋ noba. Berbers a semolina naŋ de yi la couscous naŋ e a bondiraa kaŋa banaŋ noɔŋ amaŋ dire o wagere zaa. Olives ane olive kaaŋ meŋ da e la bone ba naŋ sɛre ka Roman baŋ wa e bone banaŋ de wuli ba paaloŋ poɔ.
A 7<sup>th</sup> century yuoma poc a nansaala na maq yeli, A Arab paaloŋ noba la wane bondiparɛɛ ama te seŋ, saffron, nutmeg, cinnamon, ginger ane cloves, a boma ama zaa la soŋ ka North Afrika paaloŋ toɔ leɛ de a bondirii ama maaloo bee a baŋ a diibu.Ottoman Turks la wane bonnoɔ te seŋ, pastries ane bakery boma a paaloŋ poɔ, kyɛ ka New World, North Afrika meŋ nyɛ daŋgeli, toose, zucchini ane chili sjmaane a yi ba zie.
A North African tenne gyamaa zie bondirii ane a maaloo yi la taa bbee yie taa, wagere a yoe meŋ maŋ e la a toɔraa lɛ a, kaŋa zaa yuori maŋ be la o toɔraa ( a Morocan tangia ane Tunisian coucha zaa e bondiyenaa kyɛ ka a yuori e tɛɛtɛɛ, a zaa nɛne zeɛre la ka ba maŋ de maale urn a doge biŋ ka gaŋ dambio a daŋaa zu), wagere mine poɔ a sobie na a naŋ maŋ tu kyɛ doge la maŋ e a toɔraa bee a tɛgebo bee kyilluu kaŋa bee a boma na ba naŋ maŋ de lantaa a maale ne la maŋ wuli a tɛɛtɛɛloŋ. A yelkaŋa na meŋ na maŋ toɔ wuli a tɛɛtɛɛloŋ la a yuori aseŋ ( a tajine bondirii a maaloo a Morocco paaloŋ poɔ ba ba pagera a, a maaloo ba erɛ wieŋ, a maŋ gɛrɛ la feenfeeŋ lɛ, kyɛ ka Tunisian tajine ba maŋ sɛ a la omelett/quich ka a waa ŋa bondirii na). A bondirii ama poɔ a tɛɛtɛɛloŋ saaŋ la kperaa lɛ, a maaloo e la tɛɛtɛɛ a yi a tatenne ama zaa ayi poɔ, a yi lɛ a Moroccan zie banaq maq maale ane lɛ a Tunisian paaloŋ noba naŋ maŋ maale ane Egypt ane Algeria poɔ taa la tɛtɛɛ.<ref>Wolfert, Paula. "The Dishes of North Africa". National Association for the Specialty Food Trade, Inc. Archived from the original on 21 October 2007.</ref>
== Southern Africa ==
[[Duoro kɔre:CuisineSouthAfrica.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Sadza & fish.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Potjiekos2.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Mageu (carton and glass).JPG|thumb]]
[[Duoro kɔre:Mafe SN.JPG|thumb]]
[[Duoro kɔre:Jollof rice.jpg|thumb]]
[[Duoro kɔre:Kwlikwli.jpg|thumb]]
A Souther Africa bondirii maaloo ane ( ba seŋ ka a taa buriburuu ne a South Africa) a mine kaqa bee wagere kaŋa, noba bamine maŋ boɔle ka sagoŋgonaa, (rainbow) bonso a bondirii maŋ be la ba irigiŋ poɔ a maŋ laŋ ne la a Afrika yipɔge bondirii European, ane Asian. Sɛre ka neɛ na teɛ a seɛ a bonditɛɛtɛɛ ama a Afrika poɔ,see ka fo baŋ a Afrika paaloŋ poɔ noba. Afrika paaloŋ anaŋ naŋ daŋ bebe sɛre ka South Afrika wa baŋ wa da poŋi la eŋ ziiri ayi ane a laŋgbuli taaba yaga.
A laŋgbuli poɔ la ka Bantu kɔkɔre yelbe a e gyamaa, zenɛ a laŋgbulo ama la ka noba baŋ gyamaa aseŋ Ndebele (northern and southern), Shona, Venda, Zulu, Xhosa, Swazi, Sotho, Tswana, Pedi and Tsonga. Ba ta la a irigiŋ poɔ a yuomo 2000 poɔ naŋ pare, banaŋ la wane koɔbo, donne guolu, boma maaloo ane a taaba gyamaa. A yi be puori, Bantu kɔkɔre yelbe paaŋ yɛle la a piili guolo nii, peere ane boore. A la yi be puori, ba paaŋ da la piili la koɔrɔ yɔɔvaaare, bɛŋɛ, ane zɛva parɛɛ parɛɛ taaba zaa.
Laŋgbuli bilee kaŋa meŋ da wa la a irigiŋ paaloŋ poɔ ka meŋ boɔlɔ ba ka Khoisan, banaŋ la ka noba mine sage ka ba kpɛ la a paaloŋ poɔ a ta ŋa yuomo 10,000 a pare lɛ gba. A Khoisan nensaama bama naŋ wa be a South Afrika paaloŋ noba de ba la eŋ pale ka ba poɔ a South Afrika noba meŋa poɔ, Khoisan noba banaŋ ka neɛ zaa naŋ baŋ ba soŋ ka ba e nankpaama naŋ lantaa ( ba naŋ la ka noba baŋ ka ba e “San” a e a Bantu kɔkɔre yelbe ane a Bushman a nansaala na maŋ boɔle bee a European kɔkɔre na maŋ boɔle). A Bantu kɔkɔre yelbe naŋ wa baare puoriŋ, a Khoisan noba mine bare la ba kɔkɔre kyɛ leɛ de a Bantu kɔkɔre a yele, azuiŋ ba da la leɛ bare la a bombulo koɔbo kyɛ leɛ a guolo nii. A Khoisan la guoli a nii ba toɔraa “Khoi-khoi” a leɛ wa a European kɔkɔre poɔ ona la ka ba boɔlɔ, “Hottentots”.
Noba mine meŋ be la a lamboriŋ a meŋ maŋ wuli ba teɛroŋ bee pare bammo a kyaare ne a bondirii ama. A Bantu kɔkɔre deme maŋ di la bondirii aeŋ, bombie, nɛnmɛ, bɔroŋ, ane zɛvaare a paaŋ pale bondirii anaŋ banaŋ maŋ biŋ ka a miiŋ. Aneazaa ka khoi-khoi maŋ di la nɛnɛ, ane boroŋ, ane a San na maŋ yɔ a ko donne fare, bee kpeɛne ane bonnyege ane zɛvaare mine. Kyɛ yele yaga poɔ, a bebiri zaa bondirii a South Afrika noba naŋ maŋ dire e la ba yipɔge neɛ naŋ na baŋ leɛ a tuli gaa ka a wuli ka a yi la ba saaŋkommine zie a ta ba meŋ. Khoisan ane a Bantu saaŋkonnoŋ poɔ, ba maŋ di bee ɔɔ la nɛne seɛraa ane meŋ ba maŋ ɔɔ la nɛne kuoŋaa.
A ba bondirii ama e l aboma naŋ yi south Afrika paaloŋ poɔ ba naŋ nɔŋ barbecue (
=== Bondi-banne ===
* Inyama yenhloko
=== Tatenne ===
* Botswana cuisine
* Cuisine of Eswatini
* Cuisine of Lesotho
* Namibian cuisine
* South African cuisine
* Zimbabwe cuisine
* Mozambican cuisine
== West Africa ==
=== Tatenne ===
* Benin cuisine
* Burkinabé cuisine, Burkina Faso
* Ghanaian cuisine
* Cuisine of Guinea-Bissau
* Cuisine of Guinea
* Ivorian cuisine
* Liberian cuisine
* Malian cuisine
* Mauritanian cuisine
* Nigerian cuisine
* Cuisine of Niger
* Cuisine of Saint Helena
* Senegalese cuisine
* Cuisine of Sierra Leone
* Togolese cuisine
== Sommo Yizie ==
7skt1yzcflwlgnzzs5yxckaz2juaptr
Baxin
0
7318
62753
2026-07-20T14:42:11Z
Mary Loor
55
Created page with "'''''Baxin''''', meŋ la di ka '''''baxin d'Albenga''''', o e la bondi noɔ kaŋa naŋ noma ka o yi zie noba naŋ dire bee maala a e Liguria noba a Italy paaloŋ poɔ. fennel bie la ka ba maŋ maale ne a, cloves, sikiri, zɔŋ ane aŋka-kyɔdeɛ. ''Baxin'' maŋ maale la wagere kaŋa naŋ pare; a 18th century wagere, it was produced and sold by Benedictine monks in Liguria deme da maŋ maale koɔre la. O piiluu zie koŋ baŋ baŋ."
62753
wikitext
text/x-wiki
'''''Baxin''''', meŋ la di ka '''''baxin d'Albenga''''', o e la bondi noɔ kaŋa naŋ noma ka o yi zie noba naŋ dire bee maala a e Liguria noba a Italy paaloŋ poɔ. fennel bie la ka ba maŋ maale ne a, cloves, sikiri, zɔŋ ane aŋka-kyɔdeɛ.
''Baxin'' maŋ maale la wagere kaŋa naŋ pare; a 18th century wagere, it was produced and sold by Benedictine monks in Liguria deme da maŋ maale koɔre la. O piiluu zie koŋ baŋ baŋ.
jn9y597whyaqb8i5hqhh822rw0zohat
62754
62753
2026-07-20T14:46:16Z
Mary Loor
55
62754
wikitext
text/x-wiki
'''''Baxin''''', meŋ la di ka '''''baxin d'Albenga''''', o e la bondi noɔ kaŋa naŋ noma ka o yi zie noba naŋ dire bee maala a e Liguria noba a Italy paaloŋ poɔ. fennel bie la ka ba maŋ maale ne a, cloves, sikiri, zɔŋ ane aŋka-kyɔdeɛ.<ref>https://books.google.com/books?id=EnJ5J5WYZeUC&pg=PA194&hl=en</ref>
''Baxin'' maŋ maale la wagere kaŋa naŋ pare; a 18th century wagere, it was produced and sold by Benedictine monks in Liguria deme da maŋ maale koɔre la. O piiluu zie koŋ baŋ baŋ.
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Liguria
* List of Italian desserts and pastries
== Sommo yizie ==
am4pm5fiv7qso2qx7ua8ou3vtf1v1gy
62755
62754
2026-07-20T14:47:37Z
Mary Loor
55
62755
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Baxin.jpg|thumb]]
'''''Baxin''''', meŋ la di ka '''''baxin d'Albenga''''', o e la bondi noɔ kaŋa naŋ noma ka o yi zie noba naŋ dire bee maala a e Liguria noba a Italy paaloŋ poɔ. fennel bie la ka ba maŋ maale ne a, cloves, sikiri, zɔŋ ane aŋka-kyɔdeɛ.<ref>https://books.google.com/books?id=EnJ5J5WYZeUC&pg=PA194&hl=en</ref>
''Baxin'' maŋ maale la wagere kaŋa naŋ pare; a 18th century wagere, it was produced and sold by Benedictine monks in Liguria deme da maŋ maale koɔre la. O piiluu zie koŋ baŋ baŋ.
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Liguria
* List of Italian desserts and pastries
== Sommo yizie ==
gccw1zqvxln3ncywgufd9dxdaz9fhfa
Capellini
0
7319
62756
2026-07-20T15:16:43Z
Mary Loor
55
Created page with "'''Capellini''' (Italian: [kapelˈliːni]; "kɔɔloŋ fēē") o e la pasta tɛɛtɛɛ kaŋa, a taa wogruŋ a yi 0.85 te ta 0.92mm (0.033 te ta 0.036 o poɔ). O maŋ la a ŋa wogi tɔ, wogi denene, a tɔgelɔ ŋa spaghetti tɔɔma. {{lang|it|Capelli d'angelo}} (Italian: [kaˈpelli ˈdandʒelo], {{literally|angel hair}}; kyɛ, {{gloss|angel hair pasta}} a bɔrefɔ poɔ meŋ la maaleŋ e la denene yaga, a taa wogruŋ a yi, {{cvt|0.78|to|0.88|mm}}. Gbɛɛ..."
62756
wikitext
text/x-wiki
'''Capellini''' (Italian: [kapelˈliːni]; "kɔɔloŋ fēē") o e la pasta tɛɛtɛɛ kaŋa, a taa wogruŋ a yi 0.85 te ta 0.92mm (0.033 te ta 0.036 o poɔ). O maŋ la a ŋa wogi tɔ, wogi denene, a tɔgelɔ ŋa spaghetti tɔɔma. {{lang|it|Capelli d'angelo}} (Italian: [kaˈpelli ˈdandʒelo], {{literally|angel hair}}; kyɛ, {{gloss|angel hair pasta}} a bɔrefɔ poɔ meŋ la maaleŋ e la denene yaga, a taa wogruŋ a yi, {{cvt|0.78|to|0.88|mm}}. Gbɛɛ yaga ba maŋ maale o la ka o e ŋa kyogi.
{{lang|it|Capelli d'angelo}} pore la Italy poɔ a yi 14th century wagere zaa ane meŋ ba baŋ o la ne o noɔ, o naŋ ba taa tegeroŋ. O wogiruŋ neŋ zeɛre bee bondirii naŋ taa light sauces, a seŋ ana naŋ maŋ maale neŋ mane poɔ bondirii bee zɛvaare.
A Campania paaloŋ, a pasta gbɛɛ yaga maŋ poŋ la neŋ broth bee neŋ lentils.
arqmgyei7bje593csrcfo6aht01hk1c
62757
62756
2026-07-20T15:22:23Z
Mary Loor
55
62757
wikitext
text/x-wiki
'''Capellini''' (Italian: [kapelˈliːni]; "kɔɔloŋ fēē") o e la pasta tɛɛtɛɛ kaŋa, a taa wogruŋ a yi 0.85 te ta 0.92mm (0.033 te ta 0.036 o poɔ).<ref>https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Capellini&action=edit§ion=2</ref> O maŋ la a ŋa wogi tɔ, wogi denene, a tɔgelɔ ŋa spaghetti tɔɔma. {{lang|it|Capelli d'angelo}} (Italian: [kaˈpelli ˈdandʒelo], {{literally|angel hair}}; kyɛ, {{gloss|angel hair pasta}} a bɔrefɔ poɔ meŋ la maaleŋ e la denene yaga, a taa wogruŋ a yi, {{cvt|0.78|to|0.88|mm}}. Gbɛɛ yaga ba maŋ maale o la ka o e ŋa kyogi.
{{lang|it|Capelli d'angelo}} pore la Italy poɔ a yi 14th century wagere zaa ane meŋ ba baŋ o la ne o noɔ, o naŋ ba taa tegeroŋ. O wogiruŋ neŋ zeɛre bee bondirii naŋ taa light sauces, a seŋ ana naŋ maŋ maale neŋ mane poɔ bondirii bee zɛvaare.
A Campania paaloŋ, a pasta gbɛɛ yaga maŋ poŋ la neŋ broth bee neŋ lentils.
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Liguria
* List of pasta
== Sommo yizie ==
g6lkd9mziedh2lw4r6lurif042d451q
62758
62757
2026-07-20T15:24:17Z
Mary Loor
55
62758
wikitext
text/x-wiki
'''Capellini''' (Italian: [kapelˈliːni]; "kɔɔloŋ fēē") o e la pasta tɛɛtɛɛ kaŋa, a taa wogruŋ a yi 0.85 te ta 0.92mm (0.033 te ta 0.036 o poɔ).<ref>https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Capellini&action=edit§ion=2</ref> O maŋ la a ŋa wogi tɔ, wogi denene, a tɔgelɔ ŋa spaghetti tɔɔma. {{lang|it|Capelli d'angelo}} (Italian: [kaˈpelli ˈdandʒelo], {{literally|angel hair}}; kyɛ, {{gloss|angel hair pasta}} a bɔrefɔ poɔ meŋ la maaleŋ e la denene yaga, a taa wogruŋ a yi, {{cvt|0.78|to|0.88|mm}}. <ref>https://web.archive.org/web/20120328115019/http://www.dececco.it/EN/Semolina-Pasta/Specialities/Gastronomic-Specialities/capelli-d-angelo-209/?Prodotto=122</ref>Gbɛɛ yaga ba maŋ maale o la ka o e ŋa kyogi.
{{lang|it|Capelli d'angelo}} pore la Italy poɔ a yi 14th century wagere zaa ane meŋ ba baŋ o la ne o noɔ, o naŋ ba taa tegeroŋ. O wogiruŋ neŋ zeɛre bee bondirii naŋ taa light sauces, a seŋ ana naŋ maŋ maale neŋ mane poɔ bondirii bee zɛvaare.
A Campania paaloŋ, a pasta gbɛɛ yaga maŋ poŋ la neŋ broth bee neŋ lentils.
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Liguria
* List of pasta
== Sommo yizie ==
bks1lmmmtvd8rvqbf01nu6ogd79zvlq
62759
62758
2026-07-20T15:25:01Z
Mary Loor
55
62759
wikitext
text/x-wiki
'''Capellini''' (Italian: [kapelˈliːni]; "kɔɔloŋ fēē") o e la pasta tɛɛtɛɛ kaŋa, a taa wogruŋ a yi 0.85 te ta 0.92mm (0.033 te ta 0.036 o poɔ).<ref>https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Capellini&action=edit§ion=2</ref> O maŋ la a ŋa wogi tɔ, wogi denene, a tɔgelɔ ŋa spaghetti tɔɔma. {{lang|it|Capelli d'angelo}} (Italian: [kaˈpelli ˈdandʒelo], {{literally|angel hair}}; kyɛ, {{gloss|angel hair pasta}} a bɔrefɔ poɔ meŋ la maaleŋ e la denene yaga, a taa wogruŋ a yi, {{cvt|0.78|to|0.88|mm}}. <ref>https://web.archive.org/web/20120328115019/http://www.dececco.it/EN/Semolina-Pasta/Specialities/Gastronomic-Specialities/capelli-d-angelo-209/?Prodotto=122</ref>Gbɛɛ yaga ba maŋ maale o la ka o e ŋa kyogi.
{{lang|it|Capelli d'angelo}} pore la Italy poɔ a yi 14th century wagere zaa ane meŋ ba baŋ o la ne o noɔ, o naŋ ba taa tegeroŋ. O wogiruŋ neŋ zeɛre bee bondirii naŋ taa light sauces, a seŋ ana naŋ maŋ maale neŋ mane poɔ bondirii bee zɛvaare.
A Campania paaloŋ, a pasta gbɛɛ yaga maŋ poŋ la neŋ broth bee neŋ lentils.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/0-06-018261-X</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Liguria
* List of pasta
== Sommo yizie ==
e0mqttoi7oyyov52dbh5irb23qe3cff
62760
62759
2026-07-20T15:26:20Z
Mary Loor
55
62760
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Capelli angelo front.jpg|thumb]]
'''Capellini''' (Italian: [kapelˈliːni]; "kɔɔloŋ fēē") o e la pasta tɛɛtɛɛ kaŋa, a taa wogruŋ a yi 0.85 te ta 0.92mm (0.033 te ta 0.036 o poɔ).<ref>https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Capellini&action=edit§ion=2</ref> O maŋ la a ŋa wogi tɔ, wogi denene, a tɔgelɔ ŋa spaghetti tɔɔma. {{lang|it|Capelli d'angelo}} (Italian: [kaˈpelli ˈdandʒelo], {{literally|angel hair}}; kyɛ, {{gloss|angel hair pasta}} a bɔrefɔ poɔ meŋ la maaleŋ e la denene yaga, a taa wogruŋ a yi, {{cvt|0.78|to|0.88|mm}}. <ref>https://web.archive.org/web/20120328115019/http://www.dececco.it/EN/Semolina-Pasta/Specialities/Gastronomic-Specialities/capelli-d-angelo-209/?Prodotto=122</ref>Gbɛɛ yaga ba maŋ maale o la ka o e ŋa kyogi.
{{lang|it|Capelli d'angelo}} pore la Italy poɔ a yi 14th century wagere zaa ane meŋ ba baŋ o la ne o noɔ, o naŋ ba taa tegeroŋ. O wogiruŋ neŋ zeɛre bee bondirii naŋ taa light sauces, a seŋ ana naŋ maŋ maale neŋ mane poɔ bondirii bee zɛvaare.
A Campania paaloŋ, a pasta gbɛɛ yaga maŋ poŋ la neŋ broth bee neŋ lentils.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/0-06-018261-X</ref>
== Meŋ la nyɛ ==
* Cuisine of Liguria
* List of pasta
== Sommo yizie ==
itl37v7gmbqkzam7xwccs57plq6jvlj
Cuisine of Liguria
0
7320
62765
2026-07-20T20:25:56Z
Edith Tangkur
310
Creat article
62765
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio
* Genoan focaccia
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar varietà di aceto
* Aggiadda
* Aglié
* Machetto or anchovy paste
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli
* Ciuppin
* frexieoi de bacalà
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla marinara
* Mediterranean mussel.
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro
* Seppie in zimino
* Seppie alla spezzina
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta
* Boar meat
* Fratti
* Fricassea di pollo alla ligure
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona
* Head cheese
* Trippa alla genovese
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
20mecnzsq0nsfh7ricrj64wgplk3ny4
62767
62765
2026-07-20T21:27:24Z
Edith Tangkur
310
Edit article
62767
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta
* Boar meat
* Fratti
* Fricassea di pollo alla ligure
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona
* Head cheese
* Trippa alla genovese
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
38i9tdytk9u4uykznapb1ccm985n0ef
62768
62767
2026-07-20T22:09:27Z
Edith Tangkur
310
Edit article
62768
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta
* Boar meat
* Fratti
* Fricassea di pollo alla ligure
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona
* Head cheese
* Trippa alla genovese
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
j89hsigpix5fui51ojcy6wi21k1xg66
62803
62768
2026-07-21T11:36:06Z
Edith Tangkur
310
Add reference
62803
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta
* Boar meat
* Fratti
* Fricassea di pollo alla ligure
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona
* Head cheese
* Trippa alla genovese
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
q0spy32kc4cqwkqvyxh5rkhxzdeyfn3
62804
62803
2026-07-21T11:38:07Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62804
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta
* Boar meat
* Fratti
* Fricassea di pollo alla ligure
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona
* Head cheese
* Trippa alla genovese
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
lph0fgr2ixnows0bytx2m6ht71jk0i7
62805
62804
2026-07-21T11:58:41Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62805
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta
* Boar meat
* Fratti
* Fricassea di pollo alla ligure
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona
* Head cheese
* Trippa alla genovese
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
b6dbvasie9d7u58wol54ul3oh1kncr9
62806
62805
2026-07-21T12:02:31Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62806
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat
* Fratti
* Fricassea di pollo alla ligure
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona
* Head cheese
* Trippa alla genovese
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
2l1pr389fkbhtj0ai0hz9w7ga1qihhu
62808
62806
2026-07-21T12:06:27Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62808
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona
* Head cheese
* Trippa alla genovese
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
iz46kjpl61w4vmysxxukvq02jo82g5v
62810
62808
2026-07-21T12:13:05Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62810
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
lpfav7ys6pkgydanro6yc1qtzc2hj9e
62811
62810
2026-07-21T12:17:13Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62811
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/prodotti_tipici_genova.php#quarantina</ref>
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna<ref>http://blog.giallozafferano.it/crisemaxincucina/insalata-di-sedano-e-parmigiano-ricetta-raffinata/</ref>
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/cucina-ligure-le-verdure-ripiene/3989/</ref><ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/ripieni.php</ref>
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto
* Formaggetta della Val Graveglia,
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)
* San Sté
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
okmiozcc95gurhv9cqb9yarucnin1vg
62812
62811
2026-07-21T12:22:03Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62812
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/prodotti_tipici_genova.php#quarantina</ref>
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna<ref>http://blog.giallozafferano.it/crisemaxincucina/insalata-di-sedano-e-parmigiano-ricetta-raffinata/</ref>
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/cucina-ligure-le-verdure-ripiene/3989/</ref><ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/ripieni.php</ref>
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto<ref>http://www.formaggio.it/casarecciogorreto.htm</ref>
* Formaggetta della Val Graveglia,<ref>http://www.ars-alimentaria.it/ars/scheda.jsp;jsessionid=9FD2327B9B95F38C9908ECFC1990B6D2?codice_ricerca=Z1331579176937RA510&id=63653&tipo=prodotto&lingua=it_IT</ref><ref>http://www.prodottitipici.com/prodotto/10450/formaggetta-savonese-di-stella-della-valle-stura.htm</ref>
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)<ref>http://www.formaggio.it/ricottaligure.htm</ref>
* San Sté<ref>http://www.valdaveto.net/documento_640.html</ref>
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
7ri3hpkrmq2vjp6gp2jjyftl0w54vkn
62813
62812
2026-07-21T12:40:19Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62813
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/prodotti_tipici_genova.php#quarantina</ref>
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna<ref>http://blog.giallozafferano.it/crisemaxincucina/insalata-di-sedano-e-parmigiano-ricetta-raffinata/</ref>
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/cucina-ligure-le-verdure-ripiene/3989/</ref><ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/ripieni.php</ref>
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto<ref>http://www.formaggio.it/casarecciogorreto.htm</ref>
* Formaggetta della Val Graveglia,<ref>http://www.ars-alimentaria.it/ars/scheda.jsp;jsessionid=9FD2327B9B95F38C9908ECFC1990B6D2?codice_ricerca=Z1331579176937RA510&id=63653&tipo=prodotto&lingua=it_IT</ref><ref>http://www.prodottitipici.com/prodotto/10450/formaggetta-savonese-di-stella-della-valle-stura.htm</ref>
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)<ref>http://www.formaggio.it/ricottaligure.htm</ref>
* San Sté<ref>http://www.valdaveto.net/documento_640.html</ref>
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes<ref>https://enoteca-sommelier.blogspot.it/2009/11/abbinamento-vini-con-dolci-e-frutta.html</ref>
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc496_Biscotti-Del-Lagaccio.htm</ref>
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc120_Bugie.htm</ref>
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce<ref>http://ricette.donnamoderna.com/latte-brusco</ref>
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua<ref>http://www.liguriainfo.it/festa-michetta-dolceacqua/</ref>
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
l4cfjts770veo6114gztvqln05hetdp
62814
62813
2026-07-21T12:44:02Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62814
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/prodotti_tipici_genova.php#quarantina</ref>
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna<ref>http://blog.giallozafferano.it/crisemaxincucina/insalata-di-sedano-e-parmigiano-ricetta-raffinata/</ref>
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/cucina-ligure-le-verdure-ripiene/3989/</ref><ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/ripieni.php</ref>
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto<ref>http://www.formaggio.it/casarecciogorreto.htm</ref>
* Formaggetta della Val Graveglia,<ref>http://www.ars-alimentaria.it/ars/scheda.jsp;jsessionid=9FD2327B9B95F38C9908ECFC1990B6D2?codice_ricerca=Z1331579176937RA510&id=63653&tipo=prodotto&lingua=it_IT</ref><ref>http://www.prodottitipici.com/prodotto/10450/formaggetta-savonese-di-stella-della-valle-stura.htm</ref>
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)<ref>http://www.formaggio.it/ricottaligure.htm</ref>
* San Sté<ref>http://www.valdaveto.net/documento_640.html</ref>
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes<ref>https://enoteca-sommelier.blogspot.it/2009/11/abbinamento-vini-con-dolci-e-frutta.html</ref>
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc496_Biscotti-Del-Lagaccio.htm</ref>
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc120_Bugie.htm</ref>
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce<ref>http://ricette.donnamoderna.com/latte-brusco</ref>
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua<ref>http://www.liguriainfo.it/festa-michetta-dolceacqua/</ref>
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#cite_ref-55</ref>
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti
* Pane del marinaio
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
i0sezlpihafafxtehb9n9juxhy703b3
62815
62814
2026-07-21T12:49:15Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62815
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/prodotti_tipici_genova.php#quarantina</ref>
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna<ref>http://blog.giallozafferano.it/crisemaxincucina/insalata-di-sedano-e-parmigiano-ricetta-raffinata/</ref>
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/cucina-ligure-le-verdure-ripiene/3989/</ref><ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/ripieni.php</ref>
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto<ref>http://www.formaggio.it/casarecciogorreto.htm</ref>
* Formaggetta della Val Graveglia,<ref>http://www.ars-alimentaria.it/ars/scheda.jsp;jsessionid=9FD2327B9B95F38C9908ECFC1990B6D2?codice_ricerca=Z1331579176937RA510&id=63653&tipo=prodotto&lingua=it_IT</ref><ref>http://www.prodottitipici.com/prodotto/10450/formaggetta-savonese-di-stella-della-valle-stura.htm</ref>
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)<ref>http://www.formaggio.it/ricottaligure.htm</ref>
* San Sté<ref>http://www.valdaveto.net/documento_640.html</ref>
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes<ref>https://enoteca-sommelier.blogspot.it/2009/11/abbinamento-vini-con-dolci-e-frutta.html</ref>
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc496_Biscotti-Del-Lagaccio.htm</ref>
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc120_Bugie.htm</ref>
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce<ref>http://ricette.donnamoderna.com/latte-brusco</ref>
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua<ref>http://www.liguriainfo.it/festa-michetta-dolceacqua/</ref>
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#cite_ref-55</ref>
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda<ref>http://www.ideericette.it/ricetta-biscotti-alla-lavanda/</ref>
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc499_Croccante-Di-Mandorle.htm</ref>
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele<ref>http://www.bordighera.net/frittelledimele.htm</ref>
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti<ref>http://www.torta-di-mele.it/i-gobeletti-o-cobeletti.html</ref>
* Pane del marinaio<ref>http://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/pane-del-marinaio-o-del-pescatore/</ref>
* Quaresimali
* Ravioli dolci
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate
== Bonnyuuri ==
* Beer
* Rose syrup from Valle Scrivia
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto
* Distillato di prugna di Varese Ligure
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
5nmocyv22xcvoei9j1dkzkd379xebsv
62816
62815
2026-07-21T13:01:52Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62816
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/prodotti_tipici_genova.php#quarantina</ref>
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna<ref>http://blog.giallozafferano.it/crisemaxincucina/insalata-di-sedano-e-parmigiano-ricetta-raffinata/</ref>
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/cucina-ligure-le-verdure-ripiene/3989/</ref><ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/ripieni.php</ref>
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto<ref>http://www.formaggio.it/casarecciogorreto.htm</ref>
* Formaggetta della Val Graveglia,<ref>http://www.ars-alimentaria.it/ars/scheda.jsp;jsessionid=9FD2327B9B95F38C9908ECFC1990B6D2?codice_ricerca=Z1331579176937RA510&id=63653&tipo=prodotto&lingua=it_IT</ref><ref>http://www.prodottitipici.com/prodotto/10450/formaggetta-savonese-di-stella-della-valle-stura.htm</ref>
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)<ref>http://www.formaggio.it/ricottaligure.htm</ref>
* San Sté<ref>http://www.valdaveto.net/documento_640.html</ref>
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes<ref>https://enoteca-sommelier.blogspot.it/2009/11/abbinamento-vini-con-dolci-e-frutta.html</ref>
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc496_Biscotti-Del-Lagaccio.htm</ref>
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc120_Bugie.htm</ref>
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce<ref>http://ricette.donnamoderna.com/latte-brusco</ref>
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua<ref>http://www.liguriainfo.it/festa-michetta-dolceacqua/</ref>
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#cite_ref-55</ref>
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda<ref>http://www.ideericette.it/ricetta-biscotti-alla-lavanda/</ref>
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc499_Croccante-Di-Mandorle.htm</ref>
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele<ref>http://www.bordighera.net/frittelledimele.htm</ref>
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti<ref>http://www.torta-di-mele.it/i-gobeletti-o-cobeletti.html</ref>
* Pane del marinaio<ref>http://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/pane-del-marinaio-o-del-pescatore/</ref>
* Quaresimali<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/ricette-dolci-i-quaresimali/14041/</ref>
* Ravioli dolci<ref>http://www.bordighera.net/raviolidolci.htm</ref>
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate<ref>https://books.google.com/books?id=O5yRAwAAQBAJ&dq=zuccherini+genovesi&pg=PT66</ref>
== Bonnyuuri ==
* Beer<ref>http://www.tu6genova.trovagenova.it/birra-artigianale-liguria.htm</ref><ref>http://www.saporetipico.it/prodottotipico483/liguria/birradisavignone.html</ref>
* Rose syrup from Valle Scrivia<ref>http://www.civiltacontadina.it/modules/recette/article.php?storyid=99</ref>
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello<ref>http://www.prodottitipici.it/guide/liquori-tipici-liguria/</ref>
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto<ref>http://www.lurisia.it/?page_id=1240</ref>
* Distillato di prugna di Varese Ligure<ref>http://www.terredilunigiana.com/valdivara/distillatovarese.php</ref>
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
0bj60blhp3j0s0n3s9c1tp6h0cm268q
62817
62816
2026-07-21T13:07:38Z
~2026-40899-59
1861
add reference
62817
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?scheda=Gattafin&id_ricetta=2203</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo/</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/prodotti_tipici_genova.php#quarantina</ref>
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna<ref>http://blog.giallozafferano.it/crisemaxincucina/insalata-di-sedano-e-parmigiano-ricetta-raffinata/</ref>
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/cucina-ligure-le-verdure-ripiene/3989/</ref><ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/ripieni.php</ref>
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto<ref>http://www.formaggio.it/casarecciogorreto.htm</ref>
* Formaggetta della Val Graveglia,<ref>http://www.ars-alimentaria.it/ars/scheda.jsp;jsessionid=9FD2327B9B95F38C9908ECFC1990B6D2?codice_ricerca=Z1331579176937RA510&id=63653&tipo=prodotto&lingua=it_IT</ref><ref>http://www.prodottitipici.com/prodotto/10450/formaggetta-savonese-di-stella-della-valle-stura.htm</ref>
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)<ref>http://www.formaggio.it/ricottaligure.htm</ref>
* San Sté<ref>http://www.valdaveto.net/documento_640.html</ref>
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes<ref>https://enoteca-sommelier.blogspot.it/2009/11/abbinamento-vini-con-dolci-e-frutta.html</ref>
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc496_Biscotti-Del-Lagaccio.htm</ref>
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc120_Bugie.htm</ref>
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce<ref>http://ricette.donnamoderna.com/latte-brusco</ref>
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua<ref>http://www.liguriainfo.it/festa-michetta-dolceacqua/</ref>
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#cite_ref-55</ref>
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda<ref>http://www.ideericette.it/ricetta-biscotti-alla-lavanda/</ref>
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc499_Croccante-Di-Mandorle.htm</ref>
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele<ref>http://www.bordighera.net/frittelledimele.htm</ref>
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti<ref>http://www.torta-di-mele.it/i-gobeletti-o-cobeletti.html</ref>
* Pane del marinaio<ref>http://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/pane-del-marinaio-o-del-pescatore/</ref>
* Quaresimali<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/ricette-dolci-i-quaresimali/14041/</ref>
* Ravioli dolci<ref>http://www.bordighera.net/raviolidolci.htm</ref>
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate<ref>https://books.google.com/books?id=O5yRAwAAQBAJ&dq=zuccherini+genovesi&pg=PT66</ref>
== Bonnyuuri ==
* Beer<ref>http://www.tu6genova.trovagenova.it/birra-artigianale-liguria.htm</ref><ref>http://www.saporetipico.it/prodottotipico483/liguria/birradisavignone.html</ref>
* Rose syrup from Valle Scrivia<ref>http://www.civiltacontadina.it/modules/recette/article.php?storyid=99</ref>
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello<ref>http://www.prodottitipici.it/guide/liquori-tipici-liguria/</ref>
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto<ref>http://www.lurisia.it/?page_id=1240</ref>
* Distillato di prugna di Varese Ligure<ref>http://www.terredilunigiana.com/valdivara/distillatovarese.php</ref>
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor<ref>http://genova.erasuperba.it/rubriche/ricette-genovesi-liquore-basilico</ref>
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina<ref>http://www.agriligurianet.it/en/vetrina/prodotti-e-produzioni/vino/prodotti-tipicivino/item/310-vino-lumassina-mataossu.html</ref>
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia<ref>http://www.aziendamassaretti.it/vini-tipici-liguria-cascina-massaretti/granaccia/</ref>
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio<ref>http://www.100vino.it/index.php?/archives/165-E-il-Golfo-del-Tigullio-Moscato-Doc-il-Vino-ligure-dellanno.html</ref>
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/vini/cinque_terre.php</ref>
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
k9o8uiv9jsdq43tokbiwbcci4s4i2vo
62855
62817
2026-07-22T17:38:52Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 8 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62855
wikitext
text/x-wiki
'''Ligurian cuisine''' e la bonditɛɛtɛɛ naŋ yi culinary saakompare bondirii a Liguria, a northwestern irigyin a Italy poɔ, naŋ maŋ di yipɔge bondimaale boma a maale ne. (a ŋa preboggion, wild danyaga naŋ poɔ), ane ka ba maŋ di a yi ne a ziiri mine wagere naŋ pare, a Ligurians maŋ nyɛ daa yaga. (Ka a mine la Sardinian pecorino, naŋ e a bone na kaŋa ba naŋ maŋ de maale pesto)..
== Overview ==
Liguria e la bondirii noba naŋ baŋ a yi a danyaga ane a zɛvaare anaŋ taa ( ka a la e mane bondirii ) a o cuisine poɔ. <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#CITEREFPiras2000</ref>Savory pies yuori yaare la, ka maŋ laŋ ne vaare ane artichokes a pãã poɔ ne cheeses, biroŋ curds, ane gyɛlɛ. Gyanlee ane olive kãã meŋ maŋ poɔ. A yi saase naŋ ba kyɛbe a maale ne wheat kɔɔbo a Ligurians maŋ de la chickpeas a {{lang|it|[[farinata]]}} poɔ ane polenta-like {{lang|it|panissa}}.
== Waaloŋ ==
Ligurian cuisine maŋ taa la geomorphological waalo a o kpɛ zie.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref> Ba maŋ de la maŋ naŋ yi a mane maale ne ane mɔnɛne ane nɛne meŋ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurian cuisine taa la tɛɛtɛɛloŋ tenne gyamaa poɔ a yi ba yaako yeleere a yi irigyin. Ligurians maŋ maale bonditɛɛtɛɛ a yi a zeɛre boma na naŋ bebe ka a mine zommo, ane danyaga ka maŋ eŋ mɔnɛne meŋ. <ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>Ligurians maŋ lanne la a nɛne a yi a danyaga na naŋ bebe a poɔ ne zɛvaare naŋ veɛlɛ tɛɛtɛɛ.<ref>http://web.tiscali.it/EditFFE/books/cuciniera_prefa.htm=JP</ref>
== Starters (''antipasti'') ==
* Acciughe sotto sale
* Barbajuan
* Farinata bianca
* Farinata con il cipollotto
* Farinata con cipollotto e boraggine
* Farinata con il rosmarino
* Farinata di ceci
* Farinata di zucca
* 'e fugasette
* Focaccia con il formaggio<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/focaccia-formaggio.php</ref>
* Genoan focaccia<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/focaccia.php</ref>
* Focaccia con le cipolle
* Focaccia con le olive
* Frittelle di lattuga, friscioeu, o friscioli<ref>http://www.bordighera.net/friscioi.htm</ref>
* Panissa(it)
* Pissaladière (with anchovies)
* Polpettone di melanzane
* salame di Sant'Olcese
* Sardenaira is only made with fish oil, without using anchovies nor sardines.
* Testaieu
* Testaroli
* Torta pasqualina
* Antipasto di funghi
* Antipasto misto di mare
* Antipasto misto ligure (con specialità locali dell'entroterra)
* Biscotti salati
* Crocchette di patate (impanate e fritte)
* Cuculli, frittelle di farina di ceci
* Farinata con i bianchetti (in dialetto gianchetti)
* Focaccia con le patate
* Focaccia ripiena
* Fritelle di cipolla
* Frittelle di pastella con fiori di zucca
* Frittelle di pastella con fiori zucca e pesce (bianchetti, ecc.)
* Gattafin<ref>https://web.archive.org/web/20090511070423/http://www.ilgiornaledelcibo.it/ricette/ricetta-scheda.asp?id_ricetta=2203&scheda=Gattafin</ref>
* Insalata di polpo
* Mortadella nostrale
* Mostardella di Sant'Olcese<ref>https://santolceseinforma.wordpress.com/2012/04/09/la-sagra-della-mostardella-a-vicomorasso/</ref>
* Mousse di funghi
* Olive marinate
* Pizza bianca con patate e fagiolini
* Polpettine fritte
* Polpo e patate
* Salsicce di Pignone
* Sgabei
* Torta baciocca, di patate e cipolle
* Torta di bietole
* Torta di carciofi
* Torta di patate
* Torta di riso
* Torta di trombette
* Torta di zucca
* Torta verde mista
* Verdure ripiene (con verdure o carne e verdura)
*
== Sauces ==
* Apple vinegar <ref>http://www.ambientel.regione.liguria.it:8080/terragir/Read?class=Prodotto&id=1</ref>varietà di aceto
* Aggiadda<ref>http://www.vegiazena.it/cucina/cucina02.htm</ref>
* Aglié<ref>https://web.archive.org/web/*/http://www.liguriadamangiare.it/aglie-agiadda-aglio-e-mortaio/</ref>
* Machetto or anchovy paste<ref>http://blog.giallozafferano.it/cucinarcantando/machetto-alla-ligure-la-pasta-di-acciughe/</ref>
* Pesto with basil
* Marò
* Ragù bianco
* Ragù di coniglio
* Ragù di selvaggina (cinghiale, lepre, cervo, ecc.)
* Ragù genovese, u toccu
* Salsa di noci
* Salsa di tartufo
* Salsa verde
* Sugo ligure<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc454_'tocco'-Di-Funghi.htm</ref>
* Sugo di funghi
* Sugo con olive "taggiasche"
* Sugo di pesce
== Pasta, mui ane zeɛre ==
* Battolli
* Bavette
* Bricchetti
* Corzetti
* Fidelini
* Gnocchi
* Gran pistau<ref>https://web.archive.org/web/20130413141027/http://www.liguriadamangiare.it/tag/val-nervia/</ref>
* Lasagne with pesto
* Lasagne alla ligure
* Lasagnetta di pesce
* Linguine
* Mandilli<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/mandilli_de_saea.php</ref>
* Mescciüa
* Minestrone alla genovese
* Pane cotto
* Panigacci
* Pansoti
* Pappardelle
* Penne
* Ravioli alla ligure (con "tuccu a-a zeneize")
* Ravioli di borragine
* Risotto ai carciofi
* Risotto ai frutti di mare
* Risotto ai funghi
* Risotto con sugo di trombette
* Scocuzzù
* Taglierini
* Trenette
* Trofie
* Zembi d'arzillo, fish ravioli<ref>https://web.archive.org/web/20110406232948/http://liguriadamangiare.it/tag/zembi-darzillo</ref>
* Zemin di ceci
== Zommo ==
* Acciughe a salamoia poɔ, dissalate, sott'olio
* Acciughe ripiene
* Baccalà al verde
* Bagnun
* Boghe in scabeccio<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Link_rot</ref>
* Brandacujun
* Buridda
* Cappon magro
* Cicciarelli di Noli<ref>http://www.svdonline.it/9258/i-cicciarelli-di-noli/</ref>
* Ciuppin<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc424_Ciuppin-(passato-Di-Pesce).htm</ref>
* frexieoi de bacalà<ref>http://www.bordighera.net/frittelledibaccala.htm</ref>
* Gianchetti
* Rossetti
* Mosciame
* Muscoli alla m
* Mediterranean mussel.<ref>http://cucina.corriere.it/cucinatipici/liguria/156/mitili-o-muscoli-golfo-la-spezia_0c86b9bc-1b00-11df-af4a-00144f02aabe.shtml</ref>
* Stuffed mussels
* Pignurin alla salsa di pomodoro<ref>http://www.bordighera.net/pignurinallasalsadipomodoro.htm</ref>
* Seppie in zimino<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Seppie alla spezzina<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
* Stoccafisso accommodato
* Tonno alla genovese<ref>http://www.tiraccontounaricetta.it/public/Seppie_con_le_biete_in_zimino.asp</ref>
== Nɛmɛ ==
* Roasted lamb<ref>http://www.ricettepercucinare.com/ricetta_ligure-capra_con_i_fagioli.htm</ref>
* Asado
* Capra e fagioli
* Capretto
* Carne alla ciappa
* Cima<ref>http://www.bordighera.net/cima.htm</ref>
* Coniglio alla ligure
* Coniglio alla sanremese
* Cinghiale alla ligure con polenta<ref>http://www.panperfocaccia.eu/forum/viewtopic.php?f=2&t=9683</ref>
* Boar meat<ref>http://www.bordighera.net/cinghiale.htm</ref>
* Fratti<ref>https://web.archive.org/web/20150626183108/http://cucinaligure.hostinggratis.it/index.php?option=com_garyscookbook&Itemid=53&func=detail&id=163</ref>
* Fricassea di pollo alla ligure<ref>http://www.gustissimo.it/ricette/pollame/fricassea-di-pollo-alla-ligure.htm</ref>
* Frizze from Val Bormida, liver and pork sausage<ref>https://web.archive.org/web/20120928075808/http://www.liguriadamangiare.it/tag/valbormida/</ref>
* Gallo nero della val di Vara
* Giancu e negru (Bianco e nero), fritto misto alla genovese di frattaglie d'agnello note come (coratella)<ref>https://www.facebook.com/LaCucinaRuraleItaliana</ref>
* Prosciutto di Castelnuovo Magra
* Rostelle<ref>http://www.bordighera.net/rostelle.htm</ref>
* sanguinaccio (berodo)
* Game meats (such as venison, roe deer, hare)<ref>http://www.parks.it/prodotti.tipici/dettaglio_prodotto.php?id_prodotti=2404</ref>
* Stecchi fritti
* Tacchino alla storiona<ref>http://ricette.donnamoderna.com/stecchi-fritti</ref>
* Head cheese
* Trippa alla genovese<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/tacchino.php</ref>
* Sbira
* Trippa fritta
* Insalata di Trippa
* Vitello all'uccelletto
* Zucchine ripiene alla ligure<ref>http://ricette.giallozafferano.it/Zucchine-ripiene-alla-Ligure.html</ref>
== Zɛvaare ==
* Asparago violetto of Albenga and Perinaldo
* Borage
* zucchini flower
* Perinaldo artichokes
* Carciofo violetto d'Albenga
* Cavolo lavagnino o Bronzino di Lavagna
* Condiglione
* Common bean of Badalucco
* Common bean of Pigna
* Common bean of Conio
* Cabbage
* Quarantine potato<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/prodotti_tipici_genova.php#quarantina</ref>
* Preboggion
* Scorzonera
* Segranna<ref>http://blog.giallozafferano.it/crisemaxincucina/insalata-di-sedano-e-parmigiano-ricetta-raffinata/</ref>
* Truffles from Val Bormida
* Verdure ripiene,<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/cucina-ligure-le-verdure-ripiene/3989/</ref><ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/ricette/ricette_liguria/ripieni.php</ref>
* Pumpkin from Rocchetta Cengio
* Pumpkin from trombetta d'Albenga
* Courgette from alberello di Sarzana
== Cheeses ==
* Brös
* Caprino cheese
* Casareccio di Gorreto<ref>http://www.formaggio.it/casarecciogorreto.htm</ref>
* Formaggetta della Val Graveglia,<ref>https://web.archive.org/web/20121206020507/http://www.ars-alimentaria.it/ars/scheda.jsp</ref><ref>http://www.prodottitipici.com/prodotto/10450/formaggetta-savonese-di-stella-della-valle-stura.htm</ref>
* Formaggetta della Val di Vara
* Formaggetta Savonese
* Mozzarella di Brugnato
* Brutto ma buono di Brugnato
* Vaise
* Giuncata
* Mollana
* Prescinsêua cheese
* Ricotta ligure (Recottu)<ref>http://www.formaggio.it/ricottaligure.htm</ref>
* San Sté<ref>http://www.valdaveto.net/documento_640.html</ref>
* Tuma nay yi brigasca sheep
* Toma di Mendatica dell'Alta Valle Arroscia
== Tewɔmɔ ==
* Apricots naŋ yi Valleggia (Quiliano),
* Fresh ane dried Chestnuts naŋ yi Calizzano ane Murialdo
* Cherries from Sarzana and Castelbianco
* Apples,
* Grapes<ref>https://web.archive.org/web/20120815144420/http://enoteca-sommelier.blogspot.it/2009/11/abbinamento-vini-con-dolci-e-frutta.html</ref>
== Desserts ==
* Baxin
* Biscotti del Lagaccio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc496_Biscotti-Del-Lagaccio.htm</ref>
* Amaretto(it)
* Canestrelli
* Castagnaccio
* Castagnole
* Cubaite
* Angel wings<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc120_Bugie.htm</ref>
* Dragée
* Gelato alla Mimosa
* Latte dolce<ref>http://ricette.donnamoderna.com/latte-brusco</ref>
* Mescolanza
* Michetta di Dolceacqua<ref>http://www.liguriainfo.it/festa-michetta-dolceacqua/</ref>
* Olandesina
* Genoa cake
* Panera
* Risiny
* Sacripantina
* Spongata
* Amaretti di Sassello
* Anicini<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Cuisine_of_Liguria#cite_ref-55</ref>
* Baci di Sanremo
* Baci della Riviera (i più noti sono quelli di Alassio, ma ne esistono molte altre varianti)
* Baci di dama
* Biscotti alla lavanda<ref>http://www.ideericette.it/ricetta-biscotti-alla-lavanda/</ref>
* Brioche Falstaff
* Buccellato di Sarzana
* Canditi di Genova
* Canestrello di Montoggio<ref>http://www.ricette-tipiche.com/rc499_Croccante-Di-Mandorle.htm</ref>
* Cioccolato genovese
* Croccante di mandorle
* Cubaite
* Focaccia dolce di Sarzana
* Frittelle di mele<ref>http://www.bordighera.net/frittelledimele.htm</ref>
* Frittelle di San Giuseppe
* Frutta farcita al caramello
* Gelato "Paciugo"
* Chestnut Gelato
* Gobeletti<ref>http://www.torta-di-mele.it/i-gobeletti-o-cobeletti.html</ref>
* Pane del marinaio<ref>http://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/pane-del-marinaio-o-del-pescatore/</ref>
* Quaresimali<ref>http://www.buttalapasta.it/articolo/ricette-dolci-i-quaresimali/14041/</ref>
* Ravioli dolci<ref>http://www.bordighera.net/raviolidolci.htm</ref>
* Camogliesi al Rum
* Chocolate salami
* Salame dolce alla marmellata
* Salamella di cioccolato e biscotto
* Sciuette di Varese Ligure
* Torta di riso dolce
* Torta di Mazzini
* Torta Zena
* Dragiate<ref>https://books.google.com/books?id=O5yRAwAAQBAJ&dq=zuccherini+genovesi&pg=PT66</ref>
== Bonnyuuri ==
* Beer<ref>http://www.tu6genova.trovagenova.it/birra-artigianale-liguria.htm</ref><ref>http://www.saporetipico.it/prodottotipico483/liguria/birradisavignone.html</ref>
* Rose syrup from Valle Scrivia<ref>https://web.archive.org/web/20131004154705/http://www.civiltacontadina.it/modules/recette/article.php?storyid=99</ref>
* Amaretto di Portofino
* Amaretto di Sassello<ref>http://www.prodottitipici.it/guide/liquori-tipici-liguria/</ref>
* Amaro Camatti
* Amaro Santa Maria al Monte
* Basilichito
* Chinotto<ref>http://www.lurisia.it/?page_id=1240</ref>
* Distillato di prugna di Varese Ligure<ref>http://www.terredilunigiana.com/valdivara/distillatovarese.php</ref>
* Erba Luisa or Cedrina
* Grappa delle Cinque Terre
* Limonata di Portofino
* Limoncino delle Cinque Terre
* Basil liquor<ref>http://genova.erasuperba.it/rubriche/ricette-genovesi-liquore-basilico</ref>
* Perseghin
* Cider
* Sambuca
=== Wines naŋ yi Imperia province ===
* Ormeasco
* Pigato
* Rossese di Dolceacqua
* Rossese di Dolceacqua superiore
* Vermentino
* Moscatello di Taggia
=== Wines naŋ yi Savona province ===
* Lumassina<ref>http://www.agriligurianet.it/en/vetrina/prodotti-e-produzioni/vino/prodotti-tipicivino/item/310-vino-lumassina-mataossu.html</ref>
* Pigato
* Rossese d'Albenga
* Vermentino
* Granaccia<ref>http://www.aziendamassaretti.it/vini-tipici-liguria-cascina-massaretti/granaccia/</ref>
* Nostralino di Finalborgo
=== Wines naŋ yi Genoa province ===
* Bianchetta Genovese
* Bianco Tigullio
* Bianco frizzante del Tigullio
* Bianco di Coronata
* Ciliegiolo del Tigullio
* Ciliegiolo novello del Tigullio
* Moscato del Tigullio<ref>http://www.100vino.it/index.php?/archives/165-E-il-Golfo-del-Tigullio-Moscato-Doc-il-Vino-ligure-dellanno.html</ref>
* Polceverasco
* Rosso del Tigullio
* Spumante del Tigullio
* Vermentino del Tigullio
* Corochinato
=== Wines naŋ yi La Spezia province ===
* Albarola
* Bianco di Luni
* Bianco di Levanto
* Cinque Terre<ref>http://www.mangiareinliguria.it/ita/vini/cinque_terre.php</ref>
* Novello di Levanto
* Rosso di Levanto
* Rosso di Luni
* Rosso riserva di Luni
* Sciachetrà
* Vermentino di Luni
== Meŋ la nyɛ ==
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flag_of_Italy.svg|link=|alt=flag|border|class=noviewer|32x32px]]Italy portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Foodlogo2.svg|alt=icon|class=noviewer|32x32px]]Food portal
* [[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goblet_Glass_(Banquet).svg|link=|alt=|class=noviewer|28x28px]]Drink portal
* Italian cuisine
* Cuisine of Abruzzo
* Apulian cuisine
* Arbëreshë cuisine
* Emilian cuisine
* Lombard cuisine
* Cuisine of Mantua
* Cuisine of Basilicata
* Neapolitan cuisine
* Piedmontese cuisine
* Roman cuisine
* Cuisine of Sardinia
* Sicilian cuisine
* Tuscan cuisine
* Venetian cuisine
== Sommo yizie ==
<references />
== Bibliography ==
* Franco Accame, Silvio Torre, Virgilio Pronzati. ''Il grande libro della cucina ligure: la storia, le ricette, i vini''. Genova: De Ferrari. 2000. <nowiki>ISBN 8871720547</nowiki>.
* Renzo Bagnasco. ''La cucina ligure: piatti di ieri, ricette di oggi: 335 ricette: r e curiosità sulla tradizionale cucina ligure''. Sagep. 1999. <nowiki>ISBN 8870587592</nowiki>
* Nada Boccalatte Bagnasco e Renzo Bagnasco. ''La tavola ligure ovvero Le ricette tradizionali per la cucina d'oggi''. Milano: Edi. Artes. 1991. <nowiki>ISBN 8877240032</nowiki>.
* Andrea Carpi, Fulvio Santorelli. <sup>[''dead link'']</sup>. 2009. <nowiki>ISBN 978-88-95470-14-6</nowiki>.
* Rudy Ciuffardi, Vincenzo Gueglio. ''Da un bosco in cima al mare''. Gammarò. 2006.
* Franca Feslikenian. ''Cucina e vini della Liguria''. Edizioni Mursia.
* Giuseppe Gavotti. ''Cucina e vini in Liguria''. Editore Sabelli.
* Pierina Giauna Piagentini. ''Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure: in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese''. Pinerolo: Alzani. 2003. <nowiki>ISBN 8881701898</nowiki>.
* Paolo Lingua. ''La cucina dei genovesi''. Muzio. 2004. <nowiki>ISBN 9788874130016</nowiki>
* Salvatore Marchese. ''La cucina ligure di Levante: le fonti, le storie, le ricette''. Padova: Muzzio. 1990. <nowiki>ISBN 8870214842</nowiki>
* Alessandro Molinari Pradelli. ''La cucina ligure: i piatti tradizionali e quelli più attuali di una gastronomia che ha saputo esaltare come poche altre i sapori della sua terra''. Roma: Newton Compton. 1996. <nowiki>ISBN 8881835258</nowiki>.
*
* Giobatta Ratto. La cuciniera genovese. Editore: Pagano. Genova. 1893. Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Emanuele Rossi e Giobatta Ratto. La vera cuciniera genovese facile ed economica. Editore: Giacomo Arneodo. Torino. 189.? Antico libro di ricette genovesi on-line.
* Aidano Schmuckher. ''Pesto e morta. Il grande libro della cucina ligure''. Genova. Mondani. 1984.
pw7m6uu0r4sfiokwexcmqleuxadxtun
Akenten Appiah-Menka University of Skills Training and Entrepreneurial Development
0
7321
62766
2026-07-20T21:14:41Z
Ningeng paula
1176
Created article
62766
wikitext
text/x-wiki
'''University of Skills Training and Entrepreneurial Development''', e la sakuuri noba yaga naŋ ba na ne o ka USTET bɔnne sakuuri naŋ be Kumasi, naa paaloŋ naŋ be Ghana poɔ. A sakuuri ŋa da piili la 2020 a e a saku- kpoŋe kaŋa te kyaare ne sakubiiri nuuri toma ane yaako yeltare.<ref>https://www.myjoyonline.com/more-than-800-students-denied-admission-to-aamusted-due-to-inadequate-staff-and-facilities/</ref><ref>https://manhyiapalace.org/how-asantehene-influenced-establishment-of-aamusted/</ref><ref>https://usted.edu.gh/about/</ref>
== Dakoroŋ ==
A yi August 27,2020 a nuuri toma kolaagy naŋ be Kumasi ane kaŋa naŋ be Asente- Mampong wa laŋe la taa a maale a Yunivaniti paala ŋa.<ref>https://www.myjoyonline.com/asantehene-reiterates-need-for-more-investments-in-tvet-education/</ref> <ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/ghanaians-pay-last-respects-to-appiah-menka.html</ref><ref>https://www.pulse.com.gh/ece-frontpage/rip-npp-stalwart-appiah-menka-dies/3hpslgv</ref>A yuori zɛgere la dɔɔ kpoŋ kaŋa ba naŋ boɔlo Mr. Akenten Appiah- Menka naŋ e a Ghana deme lɔɔya, politiseɛne kyɛ naŋ e da dire. Prof.Frederick Kwaku Sarfo da la soba naŋ da kaara a yunivaniti ŋa.<ref>https://www.ghanaiantimes.com.gh/aamusted-launches-technovate-to-enhance-students-skills/</ref>
== Sakue ==
=== Kumasi sakuuri ===
A kumasi saku- kpoŋ ŋa be la Tanoso poɔ. A sakuuri ŋa taa la bɔgere anuu a ne Dipaatere boma pie ne ayi. <ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/video-aamusted-student-dies-following-tragic-fire-ritual.html</ref>
=== Mampong sakuuri ===
A Asente- Mampong sakuuri naŋ be a Asente- Mampong naŋ e la a ba teŋe kpoŋ naŋ be a ba a Mampong Minisepale Asambule poɔ. A sakuuri taa la bɔgere anaare ane Dipaatere pie ne yeni.
== Zannoo yɛlɛ ==
== Faculties - Kumasi ==
* Faculty of Applied Science and Mathematics Education
* Faculty of Business Education
* Faculty of Technical Education
* Faculty of Education and Communication Science
* Faculty of Vocational Education
=== Faculties - Mampong ===
* Faculty of Agriculture Science Education
* Faculty of Science Education
* Faculty of Environmental and Health Education
* Faculty of Education and General studies.
== Sommo yizie ==
<references responsive="1"></references>
qmjjws3rhm2hc1rs69nsgiphajvptdm
62850
62766
2026-07-22T15:19:46Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62850
wikitext
text/x-wiki
'''University of Skills Training and Entrepreneurial Development''', e la sakuuri noba yaga naŋ ba na ne o ka USTET bɔnne sakuuri naŋ be Kumasi, naa paaloŋ naŋ be Ghana poɔ. A sakuuri ŋa da piili la 2020 a e a saku- kpoŋe kaŋa te kyaare ne sakubiiri nuuri toma ane yaako yeltare.<ref>https://www.myjoyonline.com/more-than-800-students-denied-admission-to-aamusted-due-to-inadequate-staff-and-facilities/</ref><ref>https://manhyiapalace.org/how-asantehene-influenced-establishment-of-aamusted/</ref><ref>https://usted.edu.gh/about/</ref>
== Dakoroŋ ==
A yi August 27,2020 a nuuri toma kolaagy naŋ be Kumasi ane kaŋa naŋ be Asente- Mampong wa laŋe la taa a maale a Yunivaniti paala ŋa.<ref>https://www.myjoyonline.com/asantehene-reiterates-need-for-more-investments-in-tvet-education/</ref> <ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/ghanaians-pay-last-respects-to-appiah-menka.html</ref><ref>https://web.archive.org/web/20240529154928/https://www.pulse.com.gh/ece-frontpage/rip-npp-stalwart-appiah-menka-dies/3hpslgv</ref>A yuori zɛgere la dɔɔ kpoŋ kaŋa ba naŋ boɔlo Mr. Akenten Appiah- Menka naŋ e a Ghana deme lɔɔya, politiseɛne kyɛ naŋ e da dire. Prof.Frederick Kwaku Sarfo da la soba naŋ da kaara a yunivaniti ŋa.<ref>https://www.ghanaiantimes.com.gh/aamusted-launches-technovate-to-enhance-students-skills/</ref>
== Sakue ==
=== Kumasi sakuuri ===
A kumasi saku- kpoŋ ŋa be la Tanoso poɔ. A sakuuri ŋa taa la bɔgere anuu a ne Dipaatere boma pie ne ayi. <ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/video-aamusted-student-dies-following-tragic-fire-ritual.html</ref>
=== Mampong sakuuri ===
A Asente- Mampong sakuuri naŋ be a Asente- Mampong naŋ e la a ba teŋe kpoŋ naŋ be a ba a Mampong Minisepale Asambule poɔ. A sakuuri taa la bɔgere anaare ane Dipaatere pie ne yeni.
== Zannoo yɛlɛ ==
== Faculties - Kumasi ==
* Faculty of Applied Science and Mathematics Education
* Faculty of Business Education
* Faculty of Technical Education
* Faculty of Education and Communication Science
* Faculty of Vocational Education
=== Faculties - Mampong ===
* Faculty of Agriculture Science Education
* Faculty of Science Education
* Faculty of Environmental and Health Education
* Faculty of Education and General studies.
== Sommo yizie ==
<references responsive="1"></references>
6f3qbkh2gys4f7cl06empqxdv5dcs7z
Bolgatanga Technical University
0
7322
62769
2026-07-20T22:42:01Z
Ningeng paula
1176
Created article
62769
wikitext
text/x-wiki
=== University Council ===
{| class="wikitable sortable mw-collapsible"
|+University Council Members
!
==== Dr. Bishop Akolgo ====
Chairman
!
==== Prof. Samuel Erasmus Alnaa ====
Vice Chancellor
!
==== Miss. Fawzia Abagnamah Yakubu ====
Government Nominee
!
==== Dr. Aaron Issa Anafure Evans ====
Government Nominee
|-
|
==== Mr. Cletus Atambire Amaya ====
JUNIOR STAFF ASSOCIATION
|
==== Mr. Iddrisu Tijani ====
SRC
|
==== Mr. Forson Dela Fiaxoh ====
alumni
|
==== Mr. Timothy Pangbot ====
<small>GRASAG</small>
|-
|
==== Mr. Rufus D. Peter ====
PAAG
|
==== Pro. Emmanuel Ceasar Ayamba ====
Convocation - teaching
|
==== Surv. Dr. George Dordah ====
TEACHING
|'''Surv. Maxwell Kwotua Petio'''
Convocation - non teaching
|-
|
==== Mrs. Salma Abdulai ====
Employers Association
|'''Mr. Yorose Zachary'''
Association of Principals of Technical Institutions
|
|
|-
|'''Prof. Awinkene Atintono'''
National Council for Tertiary Education
|
==== Prof. Gilbert Abotisem Abiiro ====
Government nominee
|'''Mr. Freeman Abramani'''
Association of Ghana Industries
|'''Ms. Phyllis Andoh'''
Council for technical & vocational education & training
|}
== Academic programmes and departments ==
jgokamit8nka0ya9jyyhcbhuvkn6gh6
62770
62769
2026-07-20T22:43:41Z
Ningeng paula
1176
Created article
62770
wikitext
text/x-wiki
=== University Council ===
{| class="wikitable sortable mw-collapsible"
|+University Council Members
!
==== Dr. Bishop Akolgo ====
Chairman
!
==== Prof. Samuel Erasmus Alnaa ====
Vice Chancellor
!
==== Miss. Fawzia Abagnamah Yakubu ====
Government Nominee
!
==== Dr. Aaron Issa Anafure Evans ====
Government Nominee
|-
|
==== Mr. Cletus Atambire Amaya ====
JUNIOR STAFF ASSOCIATION
|
==== Mr. Iddrisu Tijani ====
SRC
|
==== Mr. Forson Dela Fiaxoh ====
alumni
|
==== Mr. Timothy Pangbot ====
<small>GRASAG</small>
|-
|
==== Mr. Rufus D. Peter ====
PAAG
|
==== Pro. Emmanuel Ceasar Ayamba ====
Convocation - teaching
|
==== Surv. Dr. George Dordah ====
TEACHING
|'''Surv. Maxwell Kwotua Petio'''
Convocation - non teaching
|-
|
==== Mrs. Salma Abdulai ====
Employers Association
|'''Mr. Yorose Zachary'''
Association of Principals of Technical Institutions
|
|
|-
|'''Prof. Awinkene Atintono'''
National Council for Tertiary Education
|
==== Prof. Gilbert Abotisem Abiiro ====
Government nominee
|'''Mr. Freeman Abramani'''
Association of Ghana Industries
|'''Ms. Phyllis Andoh'''
Council for technical & vocational education & training
|}
== Academic programmes and departments ==
{| class="wikitable"
|+COURSES AND PROGRAMMES
!HIGHER NATIONAL DIPLOMA PROGRAMMES{HND}
|-
|HND Hotel Catering and Institutional Management (HCIM)
|-
|HND Statistics
|-
|HND Civil Engineering
|-
|HND Mechanical Engineering
|-
|HND Industrial Arts (Graphic design, Leather Works, Ceramics, Sculpture)
|-
|
|-
|
|-
|'''BACHELOR OF TECHNOLOGY PROGRAMMES'''
|-
|Accounting with Computing
|-
|Procurement and Supply Chain Management
|-
|
|-
|
|-
|'''DIPLOMA PROGRAMMES'''
|-
|Diploma in Computerized Accounting (DCA)
|-
|Diploma in Business Administration (DBA)
|-
|Diploma in Banking Technology and Accounting (DBTA)
|-
|
|-
|
|-
|'''CERTIFICATE COURSES'''
|-
|Advanced Fashion and Design
|-
|Advanced Cookery/ Catering
|-
|Motor Vehicle Technician
|-
|Construction Technician
|-
|
|-
|
|-
|'''NON- TERTIARY PROGRAMMES'''
|-
|DBS Accountancy
|-
|DBS Secretary ship and Management Studies
|}
rt20y3axiu22y0rmv972urmh7s3no3l
62771
62770
2026-07-21T07:06:40Z
Ningeng paula
1176
Created article
62771
wikitext
text/x-wiki
A Bolgatanga Technical University BTU, (noba yaga naŋ baŋ na ne o ka Bolgatanga Politeɛne) e la gyamaa sakuuri na be a Upper East region Ghana paaloŋ a West Africa poɔ. A Yunivaniti ŋa zannoo ne ba zannoo bɔgere da duoro la saa. A Ghana yidandɔɔ Kore wagere na ba leɛ o la gaa ne Nuuri tontonneba Yuniveniti. A sakuuri da yuoɛ la 1999 ka zannoo yɛlɛ piili September 2003 a Bolgatanga politeɛne poɔ.
Sakue
Pampana,a sakuuri ŋa taa la zannoo bɔgere ayi, kyɛ ka a saku- kpoŋ naŋ be Sumbrungu ayi Balgatanga - Navrongo sori zuŋ ka ba yuo o 2007. Balgatanga la a teŋkpoŋ na be Upper East Ghana paaloŋ poɔ a taa noba 70,000. A Yunivaniti ŋa piili ne la sakuuri naŋ be Bukere,a Balgatanga kora kaŋa. A karendire tontonneba da toŋ la a be sere kyɛ a Sumbrungu sakuuri wa ŋmaa baare. Pampana Bukere taa la zimaane sakuuri be saku- kpoŋ ne saku- bile zannoo yɛlɛ naŋ gɛrɛ.
Dakoroŋ
A sakuuri da piili la 1999 ayi PNDC bɛgere 321(1992) ka ba leɛre o 2007 ane a palamɛte bɛgɛ ( Act745) . Ba wa leɛre la a sakuuri gaa ne Nuuri Tontonneba yunivaniti a yi 2020 a Nuuri tontonneba Yunivaniti bɛgere Act 2020( Act 1016).
A gane zanne yɛlɛ piili la September 2003 a Bukere poɔ.Yuomo naŋ pare,a Yunivaniti ŋa baaɛ la ayi a karendire noɔre naŋ baa do seŋ lɛ,karemamine noɔre naŋ do ta lɛ ane be gane zannoo yɛlɛ naŋ do ta be, gane Zanne yɛlɛ ane a Sakubiiri noɔre naŋ do seŋ lɛ.
Bɔnne
=== University Council ===
{| class="wikitable sortable mw-collapsible"
|+University Council Members
!
==== Dr. Bishop Akolgo ====
Chairman
!
==== Prof. Samuel Erasmus Alnaa ====
Vice Chancellor
!
==== Miss. Fawzia Abagnamah Yakubu ====
Government Nominee
!
==== Dr. Aaron Issa Anafure Evans ====
Government Nominee
|-
|
==== Mr. Cletus Atambire Amaya ====
JUNIOR STAFF ASSOCIATION
|
==== Mr. Iddrisu Tijani ====
SRC
|
==== Mr. Forson Dela Fiaxoh ====
alumni
|
==== Mr. Timothy Pangbot ====
<small>GRASAG</small>
|-
|
==== Mr. Rufus D. Peter ====
PAAG
|
==== Pro. Emmanuel Ceasar Ayamba ====
Convocation - teaching
|
==== Surv. Dr. George Dordah ====
TEACHING
|'''Surv. Maxwell Kwotua Petio'''
Convocation - non teaching
|-
|
==== Mrs. Salma Abdulai ====
Employers Association
|'''Mr. Yorose Zachary'''
Association of Principals of Technical Institutions
|
|
|-
|'''Prof. Awinkene Atintono'''
National Council for Tertiary Education
|
==== Prof. Gilbert Abotisem Abiiro ====
Government nominee
|'''Mr. Freeman Abramani'''
Association of Ghana Industries
|'''Ms. Phyllis Andoh'''
Council for technical & vocational education & training
|}
== Academic programmes and departments ==
{| class="wikitable"
|+COURSES AND PROGRAMMES
!HIGHER NATIONAL DIPLOMA PROGRAMMES{HND}
|-
|HND Hotel Catering and Institutional Management (HCIM)
|-
|HND Statistics
|-
|HND Civil Engineering
|-
|HND Mechanical Engineering
|-
|HND Industrial Arts (Graphic design, Leather Works, Ceramics, Sculpture)
|-
|
|-
|
|-
|'''BACHELOR OF TECHNOLOGY PROGRAMMES'''
|-
|Accounting with Computing
|-
|Procurement and Supply Chain Management
|-
|
|-
|
|-
|'''DIPLOMA PROGRAMMES'''
|-
|Diploma in Computerized Accounting (DCA)
|-
|Diploma in Business Administration (DBA)
|-
|Diploma in Banking Technology and Accounting (DBTA)
|-
|
|-
|
|-
|'''CERTIFICATE COURSES'''
|-
|Advanced Fashion and Design
|-
|Advanced Cookery/ Catering
|-
|Motor Vehicle Technician
|-
|Construction Technician
|-
|
|-
|
|-
|'''NON- TERTIARY PROGRAMMES'''
|-
|DBS Accountancy
|-
|DBS Secretary ship and Management Studies
|}
ez65a7p5w8mfojpxyn9nljg3r6l7kx3
62772
62771
2026-07-21T07:18:16Z
Ningeng paula
1176
Added reference
62772
wikitext
text/x-wiki
A Bolgatanga Technical University BTU, (noba yaga naŋ baŋ na ne o ka Bolgatanga Politeɛne) e la gyamaa sakuuri na be a Upper East region Ghana paaloŋ a West Africa poɔ.<ref>http://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/education/poly.html</ref> A Yunivaniti ŋa zannoo ne ba zannoo bɔgere da duoro la saa. A Ghana yidandɔɔ Kore John Dramani Mahama <ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/president-okays-conversion-of-polytechnics-to-technical-universities.html</ref>wagere na ba leɛ o la gaa ne Nuuri tontonneba Yuniveniti. A sakuuri da yuoɛ la 1999 ka zannoo yɛlɛ piili September 2003 a Bolgatanga politeɛne poɔ.<ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/bolgatanga-technical-university-to-admit-1-000-fresh-students-when-it-re-opens.html</ref>
Sakue
Pampana,a sakuuri ŋa taa la zannoo bɔgere ayi, kyɛ ka a saku- kpoŋ naŋ be Sumbrungu ayi Balgatanga - Navrongo sori zuŋ ka ba yuo o 2007.<ref>https://www.bolgatu.edu.gh/about-us/</ref> Balgatanga la a teŋkpoŋ na be Upper East Ghana paaloŋ poɔ a taa noba 70,000. A Yunivaniti ŋa piili ne la sakuuri naŋ be Bukere,a Balgatanga kora kaŋa. A karendire tontonneba da toŋ la a be sere kyɛ a Sumbrungu sakuuri wa ŋmaa baare. Pampana Bukere taa la zimaane sakuuri be saku- kpoŋ ne saku- bile zannoo yɛlɛ naŋ gɛrɛ.
Dakoroŋ
A sakuuri da piili la 1999 ayi PNDC bɛgere 321(1992) ka ba leɛre o 2007 ane a palamɛte bɛgɛ ( Act745) . Ba wa leɛre la a sakuuri gaa ne Nuuri Tontonneba yunivaniti a yi 2020 a Nuuri tontonneba Yunivaniti bɛgere Act 2020( Act 1016).<ref>https://bolgatu.edu.gh/about-us/</ref>
A gane zanne yɛlɛ piili la September 2003 a Bukere poɔ.Yuomo naŋ pare,a Yunivaniti ŋa baaɛ la ayi a karendire noɔre naŋ baa do seŋ lɛ,karemamine noɔre naŋ do ta lɛ ane be gane zannoo yɛlɛ naŋ do ta be, gane Zanne yɛlɛ ane a Sakubiiri noɔre naŋ do seŋ lɛ.
Bɔnne
=== University Council ===
{| class="wikitable sortable mw-collapsible"
|+University Council Members
!
==== Dr. Bishop Akolgo ====
Chairman
!
==== Prof. Samuel Erasmus Alnaa ====
Vice Chancellor
!
==== Miss. Fawzia Abagnamah Yakubu ====
Government Nominee
!
==== Dr. Aaron Issa Anafure Evans ====
Government Nominee
|-
|
==== Mr. Cletus Atambire Amaya ====
JUNIOR STAFF ASSOCIATION
|
==== Mr. Iddrisu Tijani ====
SRC
|
==== Mr. Forson Dela Fiaxoh ====
alumni
|
==== Mr. Timothy Pangbot ====
<small>GRASAG</small>
|-
|
==== Mr. Rufus D. Peter ====
PAAG
|
==== Pro. Emmanuel Ceasar Ayamba ====
Convocation - teaching
|
==== Surv. Dr. George Dordah ====
TEACHING
|'''Surv. Maxwell Kwotua Petio'''
Convocation - non teaching
|-
|
==== Mrs. Salma Abdulai ====
Employers Association
|'''Mr. Yorose Zachary'''
Association of Principals of Technical Institutions
|
|
|-
|'''Prof. Awinkene Atintono'''
National Council for Tertiary Education
|
==== Prof. Gilbert Abotisem Abiiro ====
Government nominee
|'''Mr. Freeman Abramani'''
Association of Ghana Industries
|'''Ms. Phyllis Andoh'''
Council for technical & vocational education & training
|}
== Academic programmes and departments ==
{| class="wikitable"
|+COURSES AND PROGRAMMES
!HIGHER NATIONAL DIPLOMA PROGRAMMES{HND}
|-
|HND Hotel Catering and Institutional Management (HCIM)
|-
|HND Statistics
|-
|HND Civil Engineering
|-
|HND Mechanical Engineering
|-
|HND Industrial Arts (Graphic design, Leather Works, Ceramics, Sculpture)
|-
|
|-
|
|-
|'''BACHELOR OF TECHNOLOGY PROGRAMMES'''
|-
|Accounting with Computing
|-
|Procurement and Supply Chain Management
|-
|
|-
|
|-
|'''DIPLOMA PROGRAMMES'''
|-
|Diploma in Computerized Accounting (DCA)
|-
|Diploma in Business Administration (DBA)
|-
|Diploma in Banking Technology and Accounting (DBTA)
|-
|
|-
|
|-
|'''CERTIFICATE COURSES'''
|-
|Advanced Fashion and Design
|-
|Advanced Cookery/ Catering
|-
|Motor Vehicle Technician
|-
|Construction Technician
|-
|
|-
|
|-
|'''NON- TERTIARY PROGRAMMES'''
|-
|DBS Accountancy
|-
|DBS Secretary ship and Management Studies
|}
0enkgor9re6shth6dqxrvrfoetti1y0
62853
62772
2026-07-22T16:55:08Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62853
wikitext
text/x-wiki
A Bolgatanga Technical University BTU, (noba yaga naŋ baŋ na ne o ka Bolgatanga Politeɛne) e la gyamaa sakuuri na be a Upper East region Ghana paaloŋ a West Africa poɔ.<ref>http://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/education/poly.html</ref> A Yunivaniti ŋa zannoo ne ba zannoo bɔgere da duoro la saa. A Ghana yidandɔɔ Kore John Dramani Mahama <ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/president-okays-conversion-of-polytechnics-to-technical-universities.html</ref>wagere na ba leɛ o la gaa ne Nuuri tontonneba Yuniveniti. A sakuuri da yuoɛ la 1999 ka zannoo yɛlɛ piili September 2003 a Bolgatanga politeɛne poɔ.<ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/bolgatanga-technical-university-to-admit-1-000-fresh-students-when-it-re-opens.html</ref>
Sakue
Pampana,a sakuuri ŋa taa la zannoo bɔgere ayi, kyɛ ka a saku- kpoŋ naŋ be Sumbrungu ayi Balgatanga - Navrongo sori zuŋ ka ba yuo o 2007.<ref>https://web.archive.org/web/20240615030502/https://www.bolgatu.edu.gh/about-us/</ref> Balgatanga la a teŋkpoŋ na be Upper East Ghana paaloŋ poɔ a taa noba 70,000. A Yunivaniti ŋa piili ne la sakuuri naŋ be Bukere,a Balgatanga kora kaŋa. A karendire tontonneba da toŋ la a be sere kyɛ a Sumbrungu sakuuri wa ŋmaa baare. Pampana Bukere taa la zimaane sakuuri be saku- kpoŋ ne saku- bile zannoo yɛlɛ naŋ gɛrɛ.
Dakoroŋ
A sakuuri da piili la 1999 ayi PNDC bɛgere 321(1992) ka ba leɛre o 2007 ane a palamɛte bɛgɛ ( Act745) . Ba wa leɛre la a sakuuri gaa ne Nuuri Tontonneba yunivaniti a yi 2020 a Nuuri tontonneba Yunivaniti bɛgere Act 2020( Act 1016).<ref>https://bolgatu.edu.gh/about-us/</ref>
A gane zanne yɛlɛ piili la September 2003 a Bukere poɔ.Yuomo naŋ pare,a Yunivaniti ŋa baaɛ la ayi a karendire noɔre naŋ baa do seŋ lɛ,karemamine noɔre naŋ do ta lɛ ane be gane zannoo yɛlɛ naŋ do ta be, gane Zanne yɛlɛ ane a Sakubiiri noɔre naŋ do seŋ lɛ.
Bɔnne
=== University Council ===
{| class="wikitable sortable mw-collapsible"
|+University Council Members
!
==== Dr. Bishop Akolgo ====
Chairman
!
==== Prof. Samuel Erasmus Alnaa ====
Vice Chancellor
!
==== Miss. Fawzia Abagnamah Yakubu ====
Government Nominee
!
==== Dr. Aaron Issa Anafure Evans ====
Government Nominee
|-
|
==== Mr. Cletus Atambire Amaya ====
JUNIOR STAFF ASSOCIATION
|
==== Mr. Iddrisu Tijani ====
SRC
|
==== Mr. Forson Dela Fiaxoh ====
alumni
|
==== Mr. Timothy Pangbot ====
<small>GRASAG</small>
|-
|
==== Mr. Rufus D. Peter ====
PAAG
|
==== Pro. Emmanuel Ceasar Ayamba ====
Convocation - teaching
|
==== Surv. Dr. George Dordah ====
TEACHING
|'''Surv. Maxwell Kwotua Petio'''
Convocation - non teaching
|-
|
==== Mrs. Salma Abdulai ====
Employers Association
|'''Mr. Yorose Zachary'''
Association of Principals of Technical Institutions
|
|
|-
|'''Prof. Awinkene Atintono'''
National Council for Tertiary Education
|
==== Prof. Gilbert Abotisem Abiiro ====
Government nominee
|'''Mr. Freeman Abramani'''
Association of Ghana Industries
|'''Ms. Phyllis Andoh'''
Council for technical & vocational education & training
|}
== Academic programmes and departments ==
{| class="wikitable"
|+COURSES AND PROGRAMMES
!HIGHER NATIONAL DIPLOMA PROGRAMMES{HND}
|-
|HND Hotel Catering and Institutional Management (HCIM)
|-
|HND Statistics
|-
|HND Civil Engineering
|-
|HND Mechanical Engineering
|-
|HND Industrial Arts (Graphic design, Leather Works, Ceramics, Sculpture)
|-
|
|-
|
|-
|'''BACHELOR OF TECHNOLOGY PROGRAMMES'''
|-
|Accounting with Computing
|-
|Procurement and Supply Chain Management
|-
|
|-
|
|-
|'''DIPLOMA PROGRAMMES'''
|-
|Diploma in Computerized Accounting (DCA)
|-
|Diploma in Business Administration (DBA)
|-
|Diploma in Banking Technology and Accounting (DBTA)
|-
|
|-
|
|-
|'''CERTIFICATE COURSES'''
|-
|Advanced Fashion and Design
|-
|Advanced Cookery/ Catering
|-
|Motor Vehicle Technician
|-
|Construction Technician
|-
|
|-
|
|-
|'''NON- TERTIARY PROGRAMMES'''
|-
|DBS Accountancy
|-
|DBS Secretary ship and Management Studies
|}
8aistgmwzp0mm9zf7mpfy8qvf1nck7i
Accra Technical University
0
7323
62773
2026-07-21T07:30:47Z
Mary Loor
55
Created page with "A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ."
62773
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
h5y5eqpbm7qkxm8xbz8ummtl1a8uw8f
62774
62773
2026-07-21T07:42:46Z
Mary Loor
55
62774
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
de9i68mxxbjqzooev1gyo3ld8icvj08
62775
62774
2026-07-21T07:44:49Z
Mary Loor
55
62775
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
c776frpbmhgw43qoohbud13p0bqk1l1
62776
62775
2026-07-21T08:03:46Z
Mary Loor
55
62776
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
l5hj3f4ak6u910lj4kn7sv67v8jvfc9
62779
62776
2026-07-21T08:47:00Z
Mary Loor
55
62779
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
bbyswref9n17cgbna78veiixccy0ko4
62780
62779
2026-07-21T08:49:44Z
Mary Loor
55
62780
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
39pinnghgs4z471d8a30djazp88cf4u
62781
62780
2026-07-21T08:51:22Z
Mary Loor
55
62781
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
dyz2urbb124njl0d646sheai980f7kk
62782
62781
2026-07-21T08:52:55Z
Mary Loor
55
62782
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
rzj1r41sil4rfq129dpfpt82m48u7zw
62783
62782
2026-07-21T08:54:03Z
Mary Loor
55
62783
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
2przny400dyw0augqmlwkmbt33fhl89
62784
62783
2026-07-21T08:57:06Z
Mary Loor
55
62784
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
dlyvrcj2ej9oq0iqos8zx0sqrfdglh8
62785
62784
2026-07-21T08:58:22Z
Mary Loor
55
62785
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
fb6a9d239p9rqx92f2p367xskx31x7n
62786
62785
2026-07-21T08:59:38Z
Mary Loor
55
62786
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
n0nfeqimuabwwoiwledqrn1jh7kxct2
62787
62786
2026-07-21T09:01:48Z
Mary Loor
55
62787
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
ds3pj8gj7xtsobcpnizfwbr0fyyk777
62788
62787
2026-07-21T09:03:21Z
Mary Loor
55
62788
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
rdetevx8o320xcpa2893itci6u2u3t9
62789
62788
2026-07-21T09:04:24Z
Mary Loor
55
62789
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
59k75q2lhjd3ywk2aickqcxql0bhmqe
62790
62789
2026-07-21T09:06:17Z
Mary Loor
55
62790
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
5agas8n4pzat24wwwkbt5ks24rzk9ei
62791
62790
2026-07-21T09:08:29Z
Mary Loor
55
62791
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
2y8b3d4w1aknlk96o4frpizus9cu3on
62792
62791
2026-07-21T09:09:49Z
Mary Loor
55
62792
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
2ba9unvbleqjhxzbyft0wtaevhgqz3g
62793
62792
2026-07-21T09:11:47Z
Mary Loor
55
62793
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
[[Duoro kɔre:Accra Technical University Ghana.jpg|thumb]]
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
rcg1btosoocu4jmad8wb1982u0ge2jt
62865
62793
2026-07-23T10:04:29Z
Mary Loor
55
62865
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210616005407/https://atu.edu.gh/history-of-the-office/</ref>
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
[[Duoro kɔre:Accra Technical University Ghana.jpg|thumb]]
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
k6ohobgp2vxd89sqp2j60xb8fzcmgsv
62866
62865
2026-07-23T10:05:13Z
Mary Loor
55
62866
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210616005407/https://atu.edu.gh/history-of-the-office/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180401212821/http://ghana.gov.gh/index.php/media-center/news/536-technical-education-to-make-graduands-employers-terkper</ref>
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
[[Duoro kɔre:Accra Technical University Ghana.jpg|thumb]]
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
2t86aeb2fuz7nryhzmdl2rv1rerpsu7
62867
62866
2026-07-23T10:05:58Z
Mary Loor
55
62867
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210616005407/https://atu.edu.gh/history-of-the-office/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180401212821/http://ghana.gov.gh/index.php/media-center/news/536-technical-education-to-make-graduands-employers-terkper</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/features/opinion/conversion-of-polytechnics-to-universities-serious-error-was-akilagpa-sawyerr-right.html</ref>
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
[[Duoro kɔre:Accra Technical University Ghana.jpg|thumb]]
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
bfptch1gtsjrtdafzcxunp1a9wn9o9p
62868
62867
2026-07-23T10:06:33Z
Mary Loor
55
62868
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210616005407/https://atu.edu.gh/history-of-the-office/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180401212821/http://ghana.gov.gh/index.php/media-center/news/536-technical-education-to-make-graduands-employers-terkper</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/features/opinion/conversion-of-polytechnics-to-universities-serious-error-was-akilagpa-sawyerr-right.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/accra-technical-university-confirms-first-covid-19-case.html</ref>
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ, be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
[[Duoro kɔre:Accra Technical University Ghana.jpg|thumb]]
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
b40j2u1k2xooh4690h3v36wzf0rneta
62869
62868
2026-07-23T10:07:38Z
Mary Loor
55
62869
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210616005407/https://atu.edu.gh/history-of-the-office/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180401212821/http://ghana.gov.gh/index.php/media-center/news/536-technical-education-to-make-graduands-employers-terkper</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/features/opinion/conversion-of-polytechnics-to-universities-serious-error-was-akilagpa-sawyerr-right.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/accra-technical-university-confirms-first-covid-19-case.html</ref>
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ,<ref>https://web.archive.org/web/20200129172242/http://laws.ghanalegal.com/acts/id/545/polytechnic-law</ref> be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
[[Duoro kɔre:Accra Technical University Ghana.jpg|thumb]]
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
e41i2mvt9qy9ynm558smom0fvilomt0
62870
62869
2026-07-23T10:08:45Z
Mary Loor
55
62870
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210616005407/https://atu.edu.gh/history-of-the-office/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180401212821/http://ghana.gov.gh/index.php/media-center/news/536-technical-education-to-make-graduands-employers-terkper</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/features/opinion/conversion-of-polytechnics-to-universities-serious-error-was-akilagpa-sawyerr-right.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/accra-technical-university-confirms-first-covid-19-case.html</ref>
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ,<ref>https://web.archive.org/web/20200129172242/http://laws.ghanalegal.com/acts/id/545/polytechnic-law</ref> be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.<ref>https://web.archive.org/web/20190402054957/https://nabptex.gov.gh/about-us/nabptex/</ref>
'''University status'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
[[Duoro kɔre:Accra Technical University Ghana.jpg|thumb]]
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
sw370qmhqwefhrhpg7tzwdv4urrdlnt
62871
62870
2026-07-23T10:10:46Z
Mary Loor
55
62871
wikitext
text/x-wiki
A '''Accra Technical''' '''Univɛniti''' (ATU) wa piili la 1949 poɔ a wa e Technical Sakuuri a Ghana ppɔ kyɛ ka ba wa leɛ o 1957 poɔ ka o e Accra Technical Institute sɛre ka a Ghana zu kaara pãã la zɛge o fēē ka o e Polytechnic a 2007 poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210616005407/https://atu.edu.gh/history-of-the-office/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180401212821/http://ghana.gov.gh/index.php/media-center/news/536-technical-education-to-make-graduands-employers-terkper</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/features/opinion/conversion-of-polytechnics-to-universities-serious-error-was-akilagpa-sawyerr-right.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/news/general-news/accra-technical-university-confirms-first-covid-19-case.html</ref>
O pãã wa leɛ la univɛniti meŋa, a e a Technical Univɛniti (ATU) a 2016 poɔ. A sakuuri be la Accra poɔ, a capital city of Ghana.
Accra Technical Univɛniti yɛlɛ zaa kyaare la technical ane vocational education. A sakuuri erɛ la academic programs tɛɛtɛɛ ka a mine la applied sciences, engineering, business, arts, ane design.
== Dakoroŋ ==
=== Piiluu ===
Accra Technical Univɛniti wa la a Technical Univɛniti fɔrɔ a piili. O wa piili la a1949 a e Technical Sakuuri kyɛ pãã yi be a leɛ e Accra Technical Institute a 1957 poɔ.1963 poɔ, ba wa leɛ la a sakuuri yuori ka o e Accra Polytechnic, a President, Dr. Kwame Nkrumah la leɛ o. A Polytechnic begɛ a1992 (PNDC 321) poɔ,<ref>https://web.archive.org/web/20200129172242/http://laws.ghanalegal.com/acts/id/545/polytechnic-law</ref> be la ka o pãã piili tona toma daadaa a 1993/1994 academic year, Accra Technical University yeltarre wa zɛge do la a e was elevated a e tertiary. A sakuuri wa be la a Higher Education Council ne autonomy ka ba tere Higher National Diplomas kyɔɔtaa (a yi a National Board ko Professional ane Technician Examinations)
A PNDC begɛ 321 bimmo sobiri, a univɛniti daanɛɛ ba programmes ane ba ziiri ka ba tõɔ yiniŋ middle-level kpaŋkpeɛõ yeltarre ka ba leɛ kyɛ soŋ ka a Ghanaian industries a tõɔ baa velaa. Aneazaa ka yelwonni la vɛŋ ka yɛlɛ mine leɛ wieõu a yi secondary a gaa tertiary, Accra Technical Univɛniti de la gbɛtola a ka ba yeltarre gaa nimitɔɔre a ba yel-leɛkaaree ane yelbɛrɛ ka ba yelferee na na ŋmaabare. Accra Technical Univɛniti piili la a erɛ began to offer National Diploma (HND) programmes naŋ do zu a Mechanical Engineering poɔ, Electrical/Electronic Engineering, Building Technology, Civil Engineering, Furniture Design ane Production, Secretaryship ane Management Studies, Bilingual Secretaryship ane Management Studies, Accountancy, Marketing, Purchasing ane Supply, Hotel Catering ane Institutional Management, Fashion Design ane Textiles, Mathematics ane Statistics, ane Science Laboratory Technology. A technician courses a Polytechnic naŋ erɛ meŋ naŋ wa bebe la.<ref>https://web.archive.org/web/20190402054957/https://nabptex.gov.gh/about-us/nabptex/</ref>
'''A sakuuri waaloŋ'''
== Campus ==
A campus be la Barnes soriŋ, a Accra poɔ.
== Academics ==
A univɛniti taa lahas faculties anuu.
=== Faculty of Engineering ===
* Department of Mechanical Engineering
* Department of Electrical/Electronic Engineering
* Department of Civil Engineering
[[Duoro kɔre:Accra Technical University Ghana.jpg|thumb]]
'''Faculty of Built Environment'''
* Department of Interior Design and Upholstery Technology
* Department of Building Technology
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Applied Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Computer Science
* Medical Laboratory Technology
=== Faculty of Applied Arts ===
* Department of Hotel Catering & Institutional Management (HCIM)
* Fashion Design & Textile Department
=== Faculty of Business ===
* Accountancy and Finance
* Management and Public Administration
* Procurement and Supply Chain Management.
* Marketing
=== HND Programmes ===
With the upgrade in status, the technician courses previously offered by the school were maintained, and Higher National Diploma (HND) programmes in the following fields were added:
* Mechanical Engineering
* Electrical/Electronic Engineering
* Building Technology
* Civil Engineering
* Furniture Design and Production
* Secretaryship and Management Studies
* Bilingual Secretaryship and Management Studies
* Accountancy
* Marketing
* Purchasing and Supply
* Hotel Catering and Institutional Management
* Fashion Design and Textiles
* Mathematics and Statistics
* Science Laboratory Technology
* Medical Laboratory Science
== Meŋ la nyɛ ==
* Univɛniti mine naŋ be Ghana poɔ
* Education a Ghana poɔ
== Sommo yizie ==
np0e2wyq07h85jabvvskxyrco3zn067
Celosia trigyna
0
7324
62795
2026-07-21T10:58:51Z
Mary Loor
55
Created page with "'''''Celosia trigyna''''' e la bombulii kaŋa ka ba boɔlɔ o ka '''woolflower''' a e o puuruu waaloŋ."
62795
wikitext
text/x-wiki
'''''Celosia trigyna''''' e la bombulii kaŋa ka ba boɔlɔ o ka '''woolflower''' a e o puuruu waaloŋ.
1zxlmmba580xovpcar5irz3by7xfrdu
62796
62795
2026-07-21T10:59:42Z
Mary Loor
55
62796
wikitext
text/x-wiki
'''''Celosia trigyna''''' e la bombulii kaŋa ka ba boɔlɔ o ka '''woolflower''' a e o puuruu waaloŋ.
== Bigiruu ==
plud7r7mg7t3qwpxblbsattuyhu2nkd
62797
62796
2026-07-21T11:05:18Z
Mary Loor
55
62797
wikitext
text/x-wiki
'''''Celosia trigyna''''' e la bombulii kaŋa ka ba boɔlɔ o ka '''woolflower''' a e o puuruu waaloŋ.
== Bigiruu ==
''Celosia trigyna'' na baŋ baa te ta la 1 m (3 feet) a o wogruŋ poɔ kyɛ ka paaloŋ deme mine a tendaa poɔ be ba naŋ baŋ o maŋ de o ka o e moɔ. Ba na baŋ bore la a bie ka baa.
awbpf71lj9y88vju62kf4ukkifowf6l
62819
62797
2026-07-21T15:04:48Z
Mary Loor
55
62819
wikitext
text/x-wiki
'''''Celosia trigyna''''' e la bombulii kaŋa ka ba boɔlɔ o ka '''woolflower''' a e o puuruu waaloŋ.
== Bigiruu ==
''Celosia trigyna'' na baŋ baa te ta la 1 m (3 feet) a o wogruŋ poɔ kyɛ ka paaloŋ deme mine a tendaa poɔ be ba naŋ baŋ o maŋ de o ka o e moɔ. Ba na baŋ bore la a bie ka baa.
== Tontonee ==
Ware saŋa, ba maŋ de la woolflower ka o e bondirii. Ba maŋ doge la a vaare aŋa cabbage, kyɛ ka ba boɔlɔ a ka {{lang|kxc|torchata}}.<ref>https://web.archive.org/web/20230314101334/https://ethnobotanyjournal.org/era/index.php/era/article/view/824</ref>
Africa deme maŋ a la ka a e zɛvaare ka na di.
== Sommo yizie ==
gw2ncjmld0qknedyohz0xb47sts78y5
62820
62819
2026-07-21T15:05:41Z
Mary Loor
55
62820
wikitext
text/x-wiki
'''''Celosia trigyna''''' e la bombulii kaŋa ka ba boɔlɔ o ka '''woolflower''' a e o puuruu waaloŋ.
== Bigiruu ==
''Celosia trigyna'' na baŋ baa te ta la 1 m (3 feet) a o wogruŋ poɔ kyɛ ka paaloŋ deme mine a tendaa poɔ be ba naŋ baŋ o maŋ de o ka o e moɔ. Ba na baŋ bore la a bie ka baa.
== Tontonee ==
Ware saŋa, ba maŋ de la woolflower ka o e bondirii. Ba maŋ doge la a vaare aŋa cabbage, kyɛ ka ba boɔlɔ a ka {{lang|kxc|torchata}}.<ref>https://web.archive.org/web/20230314101334/https://ethnobotanyjournal.org/era/index.php/era/article/view/824</ref>
Africa deme maŋ a la ka a e zɛvaare ka na di.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Celosia_trigyna#cite_ref-prota_2-0</ref>
== Sommo yizie ==
fbfx5jm243f5xe92j01v0ixpq8prm03
62821
62820
2026-07-21T15:06:58Z
Mary Loor
55
62821
wikitext
text/x-wiki
'''''Celosia trigyna''''' e la bombulii kaŋa ka ba boɔlɔ o ka '''woolflower''' a e o puuruu waaloŋ.
== Bigiruu ==
[[Duoro kɔre:Celosia trigyna.jpg|thumb|zɛvaare]]
''Celosia trigyna'' na baŋ baa te ta la 1 m (3 feet) a o wogruŋ poɔ kyɛ ka paaloŋ deme mine a tendaa poɔ be ba naŋ baŋ o maŋ de o ka o e moɔ. Ba na baŋ bore la a bie ka baa.
== Tontonee ==
Ware saŋa, ba maŋ de la woolflower ka o e bondirii. Ba maŋ doge la a vaare aŋa cabbage, kyɛ ka ba boɔlɔ a ka {{lang|kxc|torchata}}.<ref>https://web.archive.org/web/20230314101334/https://ethnobotanyjournal.org/era/index.php/era/article/view/824</ref>
Africa deme maŋ a la ka a e zɛvaare ka na di.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Celosia_trigyna#cite_ref-prota_2-0</ref>
== Sommo yizie ==
kao6edz5ck0h8rt75u0durpq0ekh1rx
National dish
0
7325
62802
2026-07-21T11:35:54Z
Mary Loor
55
Created page with "A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ."
62802
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
kohqhva3xuqdgcyd84ezl0xopju6g5d
62807
62802
2026-07-21T12:04:00Z
Mary Loor
55
62807
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
bsetyahbuqlye2v7d8u67vgtw7i5jpi
62809
62807
2026-07-21T12:08:25Z
Mary Loor
55
62809
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
7djzdg6zxd48mc0oqas1nqjm5aewvty
62825
62809
2026-07-21T15:24:17Z
Mary Loor
55
62825
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua and Barbuda: fungee and pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
cogfheoz0s6cvq8ho89es06riohx0rr
62826
62825
2026-07-21T15:33:01Z
Mary Loor
55
62826
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: rice and beans
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
qjvmckhf2i8ppe8viviqx6nc1bs4tez
62827
62826
2026-07-21T15:50:00Z
Mary Loor
55
62827
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: rice and beans
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
jzg0smzidx3p7r28ynbnw1cu3xferg9
62828
62827
2026-07-21T15:51:26Z
Mary Loor
55
62828
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: rice and beans
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
7datw8imk8agci1ripcvyg11wgicw73
62829
62828
2026-07-21T15:55:26Z
Mary Loor
55
62829
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: rice and beans
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (saaŋkonnoo poɔ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
55wpeccar8fk4ktc1m5qpx87a9wq1xq
62830
62829
2026-07-21T15:56:07Z
Mary Loor
55
62830
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: rice and beans
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (saaŋkonnoo poɔ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
E
e0wmivbote3h0yo7zklc7oqyk3cmfzt
62831
62830
2026-07-21T15:58:33Z
Mary Loor
55
62831
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: rice and beans
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (saaŋkonnoo poɔ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
E
* Ecuador: encebollado, guatitas, fanesca
* Egypt: ful medames, kushari, molokhiya, ''taʿamiya''
* El Salvador: pupusa
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera
* Estonia: kama
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera
6t9lpxv2ge61uitaxls9uwhnannk1az
62832
62831
2026-07-21T16:05:39Z
Mary Loor
55
62832
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: mui ne bɛŋa
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
E
* Ecuador: encebollado, guatitas, fanesca
* Egypt: ful medames, kushari, molokhiya, ''taʿamiya''
* El Salvador: pupusa
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera
* Estonia: kama
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)
* Finland: rye boroboro, Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu, beef bourguignon, blanquette de veau, steak frites, baguette, cassoulet, cheese, crêpe, crème caramel, croissant, poule au pot (dakoroŋ), chou à la crème
lhpuk69b25983zopbyvkw1kd64mpkq7
62834
62832
2026-07-21T21:45:08Z
Edith Tangkur
310
Edit article
62834
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. <ref name=":0">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France<ref name=":0" /> poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.<ref name=":0" />
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.<ref name=":0" />
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: mui ne bɛŋa
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
E
* Ecuador: encebollado, guatitas, fanesca
* Egypt: ful medames, kushari, molokhiya, ''taʿamiya''
* El Salvador: pupusa
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera
* Estonia: kama
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)
* Finland: rye boroboro, Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu, beef bourguignon, blanquette de veau, steak frites, baguette, cassoulet, cheese, crêpe, crème caramel, croissant, poule au pot (dakoroŋ), chou à la crème
*
=== G ===
* Gabon: poulet nyembwe<ref name="Gabon" />
* The Gambia: domoda
* Georgia: khachapuri, khinkali
* Germany: schweinshaxe, bratwurst, sauerbraten, döner kebab, currywurst, eisbein with sauerkraut
* Ghana: fufu, jollof rice
* Greece: horiatiki,<ref name="Michelin" /> moussaka,<ref name="Greekreporter" /> fasolada<ref name="Greekreporter" /> souvlaki,<ref name="Greekreporter" /> gyros,<ref name="Greekreporter" /> magiritsa,<ref name="Greekreporter" /> kokoretsi<ref name="Greekreporter" />
* Grenada: oil down
* Guatemala: pepián
* Guinea: poulet yassa
* Guinea-Bissau: caldo de mancarra
* Guyana: pepperpot and chicken curry<ref name="Caribbeanamericanfoods.com" />
=== H ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goulash_in_Prague.jpg|right|thumb|Hungarian goulash]]
* Haiti: griot, soup joumou
* Honduras: baleada
* Hong Kong: pineapple bun, dim sum
* Hungary: goulash<ref name="away.com" /><ref name="Geographic" />
=== I ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sate-2.JPG|thumb|Satay, one of the national dishes of Indonesia]]
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Espaguetis_carbonara.jpg|thumb|A dish of pasta ({{lang|it|[[carbonara]]}}). Pasta is considered one of the national dishes of Italy]]
* Iceland: lamb,<ref name="Vogue" /> hákarl<ref name="Vogue" /><ref name="Joe" />
* India: Khichdi, Chaat, butter chicken, biryani, Dal, dosa, idli
* Indonesia: nasi goreng,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> mie goreng, tumpeng, satay,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> soto,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> rendang,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> gado gado<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" />
* Iran: abgoosht,<ref name="Joe" /> chelo kabab, ghormeh sabzi Fesenjan
* Iraq: masgouf, dolma, Iraqi kebab, quzi
* Ireland: soda bread,<ref name="mcdonald20080512" /> butter,<ref name="britishfood.about.com" /> Irish stew
* Israel: falafel (served in pita), Israeli salad, meorav Yerushalmi, sabich, Ptitim
* Italy: pasta,<ref name="Herald" /> pizza, risotto, mozzarella, Parmigiano Reggiano, Italian wine
* Ivory Coast: atcheke
=== J ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sushi_(1441234074).jpg|right|thumb|Sushi, Japan]]
* Jamaica: Ackee and saltfish<ref name="ReferenceA" />
* Japan: sushi, Japanese curry,<ref name="curry rice research" /> ramen, tempura, wagashi, sashimi, miso soup
* Jordan: mansaf
=== K ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Korean.cuisine-Kimchi-Jeotgal-01.jpg|right|thumb|Korean kimchi]]
* Kazakhstan: beshbarmak
* Kenya: ugali with sukuma wiki,<ref name="Nation" /> githeri,<ref name="Nation" /> chapati,<ref name="Nation" /> nyama choma
* Kiribati: Palusami
* Korea, North: raengmyŏn, kimchi<ref name="Kimchi" />
* Korea, South: kimchi, bulgogi, bibimbap, jajangmyeon, bingsu, tteokbokki
* Kosovo: flia
* Kuwait: Machboos Laham
* Kyrgyzstan: beshbarmak
=== L ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flickr_-_cyclonebill_-_Tabbouleh.jpg|right|thumb|Tabbouleh, Lebanon]]
* Laos: larb/laap, sticky rice, tam mak hoong
* Latvia: layered rye bread, sklandrausis, Jāņi cheese, Grey peas
* Lebanon: kibbeh,<ref name="ReferenceA" /> tabbouleh
* Lesotho: Pap-pap
* Liberia: dumboy
* Libya: Couscous
* Liechtenstein: käsknöpfle
* Lithuania: bigos, cepelinai,<ref name="Albala 2011 p. 3-PA226" /><ref name="McLachlan 2008 p. 61" /> šaltibarščiai
* Luxembourg: Judd mat Gaardebounen
=== M ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nasi_Lemak,_Mamak,_Sydney.jpg|thumb|Nasi lemak, a national dish of Malaysia.]]
* Madagascar: romazava
* Malaysia: nasi lemak, satay
* Maldives: mas huni
* Mali: tiguadege na
* Malta: stuffat tal-fenek
* Marshall Islands: Barramundi cod, macadamia nut pie
* Mauritius: dholl puri (flatbread stuffed with lentils)
* Mexico: taco,<ref name="Joe" /> mole poblano, chiles en nogada
* Moldova: mămăligă, ghivetch
* Monaco: barbagiuan
* Mongolia: buuz
* Montenegro: njeguški pršut
* Morocco: couscous,<ref name="Joe" /> tagine
* Myanmar: mohinga, lahpet thoke<ref name="Haber" />
=== N ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dhido.jpg|thumb|Dhido, Nepal]]
* Nauru: coconut fish
* Nepal: Gundruk and Dhido
* Netherlands: stamppot, soused herring with onion and pickles
* New Zealand: meat pie, bacon and egg pie, lamb, pavlova<ref name="Pavlova" />
* Nicaragua: gallo pinto, nacatamal, vigorón
* Niger: dambou
* Nigeria: tuwon shinkafa,<ref name="Joe" /> Jollof rice,<ref name="Africa" /> pounded yam and egusi soup<ref name="Africa" /><ref name="National" />, Indomie instant noodles
* North Macedonia: tavče gravče
* Norway: fårikål
=== O ===
* Oman: shuwa
*
=== P ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Pork_adobo_with_shallots.jpg|thumb|Philippine adobo, a national dish of the Philippines]]
* Pakistan: biryani, nihari, chicken karahi, gulab jamun
* Palestine: maqluba, musakhan, falafel
* Panama: sancocho<ref name="Joe2" />
* Paraguay: Sopa paraguaya
* Peru: ceviche, pollo a la brasa
* Philippines: adobo,<ref name="CNNP2017" /><ref name="PhilStar2018" /><ref name="Gapultos2013" /> sinigang,<ref name="CNNP2017" /><ref name="Gapultos2013" /> sisig,<ref name="CNNP2017" /> pancit,<ref name="CNNP2017" /> halo-halo,<ref name="PhilStar2018" /> lechon
* Poland: bigos,<ref name="Joe2" /> pierogi, kotlet schabowy,
* Portugal: bacalhau, caldo verde, cozido à portuguesa,<ref name="Joe2" /><ref name="Holland" /><ref name="Poelzl" /> Pastel de Belem, Sardinha Assada (Grilled Sardines)
=== Q ===
* Qatar: machboos
=== R ===
* Romania: mămăligă, sarmale, mici
* Russia: beef stroganoff, chicken Kiev, pierogi, borscht, shchi,<ref name="Motion" /> Kasha,<ref name="Motion" /> pelmeni,<ref name="Joe2" /> pirozhki,<ref name="Pokhlyobkin_Pirogi" /> Olivier salad, blini
* Rwanda: ibihaza
=== S ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Kräftskiva-2.jpg|thumb|Swedish crayfish called Kräftskiva]]
* San Marino: torta tre monti
* Saudi Arabia: saleeg, kabsa, jareesh, maqshus
* Senegal: thieboudienne<ref name="Joe2" />
* Serbia: ćevapčići, pljeskavica, gibanica (pastry), Karađorđeva steak, sarma, pasulj
* Singapore: chilli crab, Hainanese chicken rice, Hokkien mee
* Slovakia: pirohy, bryndzové halušky
* Slovenia: cremeschnitte, buckwheat dumplings (particularly štruklji), Idrijski žlikrofi, Carniolan sausage
* Somalia: bariis Iskukaris
* South Africa: bobotie<ref name="Crais McClendon 2013 p. 64" />
* Spain: tortilla de patatas
** Asturias: cachopo
** Catalonia: pa amb tomaquet
** Galicia: polbo á feira
** Madrid: churro
** Valencia: paella
* Sri Lanka: rice and curry, kottu<ref name="Herald2" />
* Suriname: pom
* Sweden: köttbullar,<ref name="swedentravelnet.com" /><ref name="Joe2" /> kräftskiva,<ref name="swedentravelnet.com" /> surströmming (fermented Baltic herring), pickled herring with potatoes, ostkaka, smörgåstårta (savory sandwich cake) and kebab pizza.
* Switzerland: fondue, muesli, raclette, rösti (core national dishes). Other dishes: cervelat (national sausage),<ref name="NYT2008" /><ref name="Joe2" /> Zürcher geschnetzeltes,<ref name="BBCGood" /> cordon bleu
* Syria: kibbeh<ref name="Geographic2" />
=== T ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tom_yam_kung_maenam.jpg|thumb|Tom yum kung, national dish of Thailand]]
* Tajikistan: osh palov,<ref name="Tajik" /> qurutob<ref name="Tajik" />
* Taiwan: beef noodle soup, minced pork rice
* Tanzania: chipsi mayai
* Thailand: pad thai, pad gaprao, tom yum kung, som tam
* Togo: fufu
* Tonga: 'ota 'ika
* Trinidad and Tobago: doubles, pelau, bake and shark, Roti
** Tobago: curry crab and dumplings
* Tunisia: couscous,<ref name="Joe2" /> brik/bric
* Turkey: doner kebab, dürüm, kuru fasulye with pilaf, kebap, baklava, simit, kapuska
* Tuvalu: pulaka
=== U ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Traditional.Sunday.Roast-01.jpg|thumb|A Sunday roast – in this example, roast beef with mashed potatoes, vegetables is a national dish of the United Kingdom – here with Yorkshire pudding marking this variation as English.]]
* Uganda: matooke<ref name="National2" />
* Ukraine: borscht,<ref name="Besussenko_Borscht" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Borscht" /> varenyky<ref name="Besussenko_Varenyky" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Varenyky" />
* United Arab Emirates: harees, shuwa<ref name="AE" />
* United Kingdom: a "full" fry-up breakfast, Fried chicken, fish and chips Sunday roast (especially roast beef), chicken tikka masala,, potato crisps
** England: Melton Mowbray pork pies, crumpets, custard, apple pie, rhubarb crumble, pudding: (black pudding, steak and kidney pudding, Yorkshire pudding, plum pudding, spotted dick), trifle
*** Cornwall: Cornish pasties
*** Devon: Devonshire cream tea, pasty
** Northern Ireland: Barmbrack, boxty, champ, Ulster fry
** Scotland: Burns supper of haggis with neeps and tatties, and scotch whisky, Arbroath smokies, kippers, kedgeree, Cullen skink, cock-a-leekie soup, porridge, rumbledethumps, Clootie dumpling, Cranachan, Dundee cake
*** Shetland Isles: Reestit mutton
** Wales: bara brith, cawl, Glamorgan sausages, laverbread, Tatws Pum Munud, Welsh rarebit, Welsh cakes
* United States: apple pie,<ref name="Walsh2017" /> cheeseburger, hamburger,<ref name="Stewart2016" /> hot dog,<ref name="Walsh2017" /><ref name="Stewart2016" /> fried chicken, Salisbury steak, turkey,<ref name="Stewart2016" /> mashed potatoes and gravy (historical)
** American Samoa: palusami
** Guam: Kelaguen, Spam
** Hawaii: Saimin
** Northern Mariana Islands: Kelaguen
** Puerto Rico: lechon, mofongo, arroz con gandules
** United States Virgin Islands: funji
* Uruguay: chivito<ref name="Joe2" />
* Uzbekistan: Uzbek Plov (also spelled palov and sometimes called osh)
=== V ===
* Vanuatu: laplap
* Vatican City: Fettuccine alla Papalina (unofficial)
* Venezuela: pabellón criollo, arepa
* Vietnam: Pho, Bun cha, Bún bò Huế,
=== Y ===
* Yemen: saltah
=== Z ===
* Zambia: nshima
* Zimbabwe: sadza
== Sommo yizie ==
b02rdvi4bzpt0us2tdaxpt009qld3rd
62835
62834
2026-07-21T21:48:10Z
Edith Tangkur
310
Edit article
62835
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. <ref name=":0">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France<ref name=":0" /> poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.<ref name=":0" />
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.<ref name=":0" />
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw
* Albania: tavë kosi, flia
* Algeria: couscous, rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla
* Angola: moamba de galinha
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado, empanada, matambre, locro
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: mui ne bɛŋa
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
E
* Ecuador: encebollado, guatitas, fanesca
* Egypt: ful medames, kushari, molokhiya, ''taʿamiya''
* El Salvador: pupusa
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera
* Estonia: kama
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)
* Finland: rye boroboro, Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu, beef bourguignon, blanquette de veau, steak frites, baguette, cassoulet, cheese, crêpe, crème caramel, croissant, poule au pot (dakoroŋ), chou à la crème
*
=== G ===
* Gabon: poulet nyembwe
* The Gambia: domoda
* Georgia: khachapuri, khinkali
* Germany: schweinshaxe, bratwurst, sauerbraten, döner kebab, currywurst, eisbein with sauerkraut
* Ghana: fufu, jollof rice
* Greece: horiatiki,moussaka,<ref name="Greekreporter" /> fasolada<ref name="Greekreporter" /> souvlaki,<ref name="Greekreporter" /> gyros,<ref name="Greekreporter" /> magiritsa,<ref name="Greekreporter" /> kokoretsi<ref name="Greekreporter" />
* Grenada: oil down
* Guatemala: pepián
* Guinea: poulet yassa
* Guinea-Bissau: caldo de mancarra
* Guyana: pepperpot and chicken curry<ref name="Caribbeanamericanfoods.com" />
=== H ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goulash_in_Prague.jpg|right|thumb|Hungarian goulash]]
* Haiti: griot, soup joumou
* Honduras: baleada
* Hong Kong: pineapple bun, dim sum
* Hungary: goulash<ref name="away.com" /><ref name="Geographic" />
=== I ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sate-2.JPG|thumb|Satay, one of the national dishes of Indonesia]]
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Espaguetis_carbonara.jpg|thumb|A dish of pasta ({{lang|it|[[carbonara]]}}). Pasta is considered one of the national dishes of Italy]]
* Iceland: lamb,<ref name="Vogue" /> hákarl<ref name="Vogue" /><ref name="Joe" />
* India: Khichdi, Chaat, butter chicken, biryani, Dal, dosa, idli
* Indonesia: nasi goreng,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> mie goreng, tumpeng, satay,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> soto,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> rendang,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> gado gado<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" />
* Iran: abgoosht,<ref name="Joe" /> chelo kabab, ghormeh sabzi Fesenjan
* Iraq: masgouf, dolma, Iraqi kebab, quzi
* Ireland: soda bread,<ref name="mcdonald20080512" /> butter,<ref name="britishfood.about.com" /> Irish stew
* Israel: falafel (served in pita), Israeli salad, meorav Yerushalmi, sabich, Ptitim
* Italy: pasta,<ref name="Herald" /> pizza, risotto, mozzarella, Parmigiano Reggiano, Italian wine
* Ivory Coast: atcheke
=== J ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sushi_(1441234074).jpg|right|thumb|Sushi, Japan]]
* Jamaica: Ackee and saltfish<ref name="ReferenceA" />
* Japan: sushi, Japanese curry,<ref name="curry rice research" /> ramen, tempura, wagashi, sashimi, miso soup
* Jordan: mansaf
=== K ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Korean.cuisine-Kimchi-Jeotgal-01.jpg|right|thumb|Korean kimchi]]
* Kazakhstan: beshbarmak
* Kenya: ugali with sukuma wiki,<ref name="Nation" /> githeri,<ref name="Nation" /> chapati,<ref name="Nation" /> nyama choma
* Kiribati: Palusami
* Korea, North: raengmyŏn, kimchi<ref name="Kimchi" />
* Korea, South: kimchi, bulgogi, bibimbap, jajangmyeon, bingsu, tteokbokki
* Kosovo: flia
* Kuwait: Machboos Laham
* Kyrgyzstan: beshbarmak
=== L ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flickr_-_cyclonebill_-_Tabbouleh.jpg|right|thumb|Tabbouleh, Lebanon]]
* Laos: larb/laap, sticky rice, tam mak hoong
* Latvia: layered rye bread, sklandrausis, Jāņi cheese, Grey peas
* Lebanon: kibbeh,<ref name="ReferenceA" /> tabbouleh
* Lesotho: Pap-pap
* Liberia: dumboy
* Libya: Couscous
* Liechtenstein: käsknöpfle
* Lithuania: bigos, cepelinai,<ref name="Albala 2011 p. 3-PA226" /><ref name="McLachlan 2008 p. 61" /> šaltibarščiai
* Luxembourg: Judd mat Gaardebounen
=== M ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nasi_Lemak,_Mamak,_Sydney.jpg|thumb|Nasi lemak, a national dish of Malaysia.]]
* Madagascar: romazava
* Malaysia: nasi lemak, satay
* Maldives: mas huni
* Mali: tiguadege na
* Malta: stuffat tal-fenek
* Marshall Islands: Barramundi cod, macadamia nut pie
* Mauritius: dholl puri (flatbread stuffed with lentils)
* Mexico: taco,<ref name="Joe" /> mole poblano, chiles en nogada
* Moldova: mămăligă, ghivetch
* Monaco: barbagiuan
* Mongolia: buuz
* Montenegro: njeguški pršut
* Morocco: couscous,<ref name="Joe" /> tagine
* Myanmar: mohinga, lahpet thoke<ref name="Haber" />
=== N ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dhido.jpg|thumb|Dhido, Nepal]]
* Nauru: coconut fish
* Nepal: Gundruk and Dhido
* Netherlands: stamppot, soused herring with onion and pickles
* New Zealand: meat pie, bacon and egg pie, lamb, pavlova<ref name="Pavlova" />
* Nicaragua: gallo pinto, nacatamal, vigorón
* Niger: dambou
* Nigeria: tuwon shinkafa,<ref name="Joe" /> Jollof rice,<ref name="Africa" /> pounded yam and egusi soup<ref name="Africa" /><ref name="National" />, Indomie instant noodles
* North Macedonia: tavče gravče
* Norway: fårikål
=== O ===
* Oman: shuwa
*
=== P ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Pork_adobo_with_shallots.jpg|thumb|Philippine adobo, a national dish of the Philippines]]
* Pakistan: biryani, nihari, chicken karahi, gulab jamun
* Palestine: maqluba, musakhan, falafel
* Panama: sancocho<ref name="Joe2" />
* Paraguay: Sopa paraguaya
* Peru: ceviche, pollo a la brasa
* Philippines: adobo,<ref name="CNNP2017" /><ref name="PhilStar2018" /><ref name="Gapultos2013" /> sinigang,<ref name="CNNP2017" /><ref name="Gapultos2013" /> sisig,<ref name="CNNP2017" /> pancit,<ref name="CNNP2017" /> halo-halo,<ref name="PhilStar2018" /> lechon
* Poland: bigos,<ref name="Joe2" /> pierogi, kotlet schabowy,
* Portugal: bacalhau, caldo verde, cozido à portuguesa,<ref name="Joe2" /><ref name="Holland" /><ref name="Poelzl" /> Pastel de Belem, Sardinha Assada (Grilled Sardines)
=== Q ===
* Qatar: machboos
=== R ===
* Romania: mămăligă, sarmale, mici
* Russia: beef stroganoff, chicken Kiev, pierogi, borscht, shchi,<ref name="Motion" /> Kasha,<ref name="Motion" /> pelmeni,<ref name="Joe2" /> pirozhki,<ref name="Pokhlyobkin_Pirogi" /> Olivier salad, blini
* Rwanda: ibihaza
=== S ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Kräftskiva-2.jpg|thumb|Swedish crayfish called Kräftskiva]]
* San Marino: torta tre monti
* Saudi Arabia: saleeg, kabsa, jareesh, maqshus
* Senegal: thieboudienne<ref name="Joe2" />
* Serbia: ćevapčići, pljeskavica, gibanica (pastry), Karađorđeva steak, sarma, pasulj
* Singapore: chilli crab, Hainanese chicken rice, Hokkien mee
* Slovakia: pirohy, bryndzové halušky
* Slovenia: cremeschnitte, buckwheat dumplings (particularly štruklji), Idrijski žlikrofi, Carniolan sausage
* Somalia: bariis Iskukaris
* South Africa: bobotie<ref name="Crais McClendon 2013 p. 64" />
* Spain: tortilla de patatas
** Asturias: cachopo
** Catalonia: pa amb tomaquet
** Galicia: polbo á feira
** Madrid: churro
** Valencia: paella
* Sri Lanka: rice and curry, kottu<ref name="Herald2" />
* Suriname: pom
* Sweden: köttbullar,<ref name="swedentravelnet.com" /><ref name="Joe2" /> kräftskiva,<ref name="swedentravelnet.com" /> surströmming (fermented Baltic herring), pickled herring with potatoes, ostkaka, smörgåstårta (savory sandwich cake) and kebab pizza.
* Switzerland: fondue, muesli, raclette, rösti (core national dishes). Other dishes: cervelat (national sausage),<ref name="NYT2008" /><ref name="Joe2" /> Zürcher geschnetzeltes,<ref name="BBCGood" /> cordon bleu
* Syria: kibbeh<ref name="Geographic2" />
=== T ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tom_yam_kung_maenam.jpg|thumb|Tom yum kung, national dish of Thailand]]
* Tajikistan: osh palov,<ref name="Tajik" /> qurutob<ref name="Tajik" />
* Taiwan: beef noodle soup, minced pork rice
* Tanzania: chipsi mayai
* Thailand: pad thai, pad gaprao, tom yum kung, som tam
* Togo: fufu
* Tonga: 'ota 'ika
* Trinidad and Tobago: doubles, pelau, bake and shark, Roti
** Tobago: curry crab and dumplings
* Tunisia: couscous,<ref name="Joe2" /> brik/bric
* Turkey: doner kebab, dürüm, kuru fasulye with pilaf, kebap, baklava, simit, kapuska
* Tuvalu: pulaka
=== U ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Traditional.Sunday.Roast-01.jpg|thumb|A Sunday roast – in this example, roast beef with mashed potatoes, vegetables is a national dish of the United Kingdom – here with Yorkshire pudding marking this variation as English.]]
* Uganda: matooke<ref name="National2" />
* Ukraine: borscht,<ref name="Besussenko_Borscht" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Borscht" /> varenyky<ref name="Besussenko_Varenyky" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Varenyky" />
* United Arab Emirates: harees, shuwa<ref name="AE" />
* United Kingdom: a "full" fry-up breakfast, Fried chicken, fish and chips Sunday roast (especially roast beef), chicken tikka masala,, potato crisps
** England: Melton Mowbray pork pies, crumpets, custard, apple pie, rhubarb crumble, pudding: (black pudding, steak and kidney pudding, Yorkshire pudding, plum pudding, spotted dick), trifle
*** Cornwall: Cornish pasties
*** Devon: Devonshire cream tea, pasty
** Northern Ireland: Barmbrack, boxty, champ, Ulster fry
** Scotland: Burns supper of haggis with neeps and tatties, and scotch whisky, Arbroath smokies, kippers, kedgeree, Cullen skink, cock-a-leekie soup, porridge, rumbledethumps, Clootie dumpling, Cranachan, Dundee cake
*** Shetland Isles: Reestit mutton
** Wales: bara brith, cawl, Glamorgan sausages, laverbread, Tatws Pum Munud, Welsh rarebit, Welsh cakes
* United States: apple pie,<ref name="Walsh2017" /> cheeseburger, hamburger,<ref name="Stewart2016" /> hot dog,<ref name="Walsh2017" /><ref name="Stewart2016" /> fried chicken, Salisbury steak, turkey,<ref name="Stewart2016" /> mashed potatoes and gravy (historical)
** American Samoa: palusami
** Guam: Kelaguen, Spam
** Hawaii: Saimin
** Northern Mariana Islands: Kelaguen
** Puerto Rico: lechon, mofongo, arroz con gandules
** United States Virgin Islands: funji
* Uruguay: chivito<ref name="Joe2" />
* Uzbekistan: Uzbek Plov (also spelled palov and sometimes called osh)
=== V ===
* Vanuatu: laplap
* Vatican City: Fettuccine alla Papalina (unofficial)
* Venezuela: pabellón criollo, arepa
* Vietnam: Pho, Bun cha, Bún bò Huế,
=== Y ===
* Yemen: saltah
=== Z ===
* Zambia: nshima
* Zimbabwe: sadza
== Sommo yizie ==
jagfazf0yo74hbi1lvsrtc82i8pzgze
62843
62835
2026-07-22T12:13:43Z
Edith Tangkur
310
Add reference
62843
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. <ref name=":0">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France<ref name=":0" /> poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.<ref name=":0" />
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.<ref name=":0" />
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-Janer2008_2-1</ref>
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.<ref>https://doi.org/10.1007%2FBF00250241</ref>
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw<ref>https://web.archive.org/web/20100903190418/http://www.tastedefined.com/2009/11/kabuli-pulao-with-raisins-and-carrots.html</ref>
* Albania: tavë kosi,<ref>https://www.bbc.co.uk/food/recipes/albanian_baked_lamb_with_92485</ref> flia
* Algeria: couscous,<ref name=":1">https://www.joe.co.uk/food/the-national-dish-of-every-country-at-the-world-cup-ranked-from-worst-to-best-183729</ref> rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla<ref>https://web.archive.org/web/20201027125553/https://theculturetrip.com/europe/andorra/articles/the-10-most-traditional-dishes-from-andorra/</ref>
* Angola: moamba de galinha<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-8</ref>
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado,<ref>https://web.archive.org/web/20131203103920/http://viaresto.com/Notas/El-asado-660.aspx</ref><ref name=":1" /> empanada,<ref>https://www.lanacion.com.ar/lifestyle/el-mapa-definitivo-empanadas-argentinas-sus-14-nid2175466</ref> matambre, locro<ref>https://books.google.com/books?id=N78aCgAAQBAJ&q=national+dish</ref><ref>https://www.heraldtribune.com/story/news/2006/01/19/world-traveler-offers-tips-for-making-argentinian-specialty/28457449007/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210203082626/https://alanitrading.com/2020/04/21/how-different-countries-use-beef</ref><ref>https://web.archive.org/web/20080727003909/http://www.argentina.ar/_es/turismo/C791-gastronomia.php</ref>
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena<ref>https://www.aljazeera.com/indepth/features/2013/05/201355102059629831.html</ref>
* Australia: roast lamb, meat pie,Vegemite on toast
* Austria: Wiener schnitzel
* Azerbaijan: dolma
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui
* Bahrain: kabsa
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa
* Belarus: draniki
* Belgium: frites (o maŋ de ne la mussels bee steak), carbonade flamande,waterzooi, chocolate mousse, Belgian waffle
* Belize: mui ne bɛŋa
* Benin: kuli-kuli
* Bhutan: ema datshi
* Bolivia: salteñas
* Bosnia and Herzegovina: Bosnian pot, ćevapi, burek
* Botswana: seswaa
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
E
* Ecuador: encebollado, guatitas, fanesca
* Egypt: ful medames, kushari, molokhiya, ''taʿamiya''
* El Salvador: pupusa
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera
* Estonia: kama
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)
* Finland: rye boroboro, Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu, beef bourguignon, blanquette de veau, steak frites, baguette, cassoulet, cheese, crêpe, crème caramel, croissant, poule au pot (dakoroŋ), chou à la crème
*
=== G ===
* Gabon: poulet nyembwe
* The Gambia: domoda
* Georgia: khachapuri, khinkali
* Germany: schweinshaxe, bratwurst, sauerbraten, döner kebab, currywurst, eisbein with sauerkraut
* Ghana: fufu, jollof rice
* Greece: horiatiki,moussaka,<ref name="Greekreporter" /> fasolada<ref name="Greekreporter" /> souvlaki,<ref name="Greekreporter" /> gyros,<ref name="Greekreporter" /> magiritsa,<ref name="Greekreporter" /> kokoretsi<ref name="Greekreporter" />
* Grenada: oil down
* Guatemala: pepián
* Guinea: poulet yassa
* Guinea-Bissau: caldo de mancarra
* Guyana: pepperpot and chicken curry<ref name="Caribbeanamericanfoods.com" />
=== H ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goulash_in_Prague.jpg|right|thumb|Hungarian goulash]]
* Haiti: griot, soup joumou
* Honduras: baleada
* Hong Kong: pineapple bun, dim sum
* Hungary: goulash<ref name="away.com" /><ref name="Geographic" />
=== I ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sate-2.JPG|thumb|Satay, one of the national dishes of Indonesia]]
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Espaguetis_carbonara.jpg|thumb|A dish of pasta ({{lang|it|[[carbonara]]}}). Pasta is considered one of the national dishes of Italy]]
* Iceland: lamb,<ref name="Vogue" /> hákarl<ref name="Vogue" /><ref name="Joe" />
* India: Khichdi, Chaat, butter chicken, biryani, Dal, dosa, idli
* Indonesia: nasi goreng,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> mie goreng, tumpeng, satay,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> soto,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> rendang,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> gado gado<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" />
* Iran: abgoosht,<ref name="Joe" /> chelo kabab, ghormeh sabzi Fesenjan
* Iraq: masgouf, dolma, Iraqi kebab, quzi
* Ireland: soda bread,<ref name="mcdonald20080512" /> butter,<ref name="britishfood.about.com" /> Irish stew
* Israel: falafel (served in pita), Israeli salad, meorav Yerushalmi, sabich, Ptitim
* Italy: pasta,<ref name="Herald" /> pizza, risotto, mozzarella, Parmigiano Reggiano, Italian wine
* Ivory Coast: atcheke
=== J ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sushi_(1441234074).jpg|right|thumb|Sushi, Japan]]
* Jamaica: Ackee and saltfish<ref name="ReferenceA" />
* Japan: sushi, Japanese curry,<ref name="curry rice research" /> ramen, tempura, wagashi, sashimi, miso soup
* Jordan: mansaf
=== K ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Korean.cuisine-Kimchi-Jeotgal-01.jpg|right|thumb|Korean kimchi]]
* Kazakhstan: beshbarmak
* Kenya: ugali with sukuma wiki,<ref name="Nation" /> githeri,<ref name="Nation" /> chapati,<ref name="Nation" /> nyama choma
* Kiribati: Palusami
* Korea, North: raengmyŏn, kimchi<ref name="Kimchi" />
* Korea, South: kimchi, bulgogi, bibimbap, jajangmyeon, bingsu, tteokbokki
* Kosovo: flia
* Kuwait: Machboos Laham
* Kyrgyzstan: beshbarmak
=== L ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flickr_-_cyclonebill_-_Tabbouleh.jpg|right|thumb|Tabbouleh, Lebanon]]
* Laos: larb/laap, sticky rice, tam mak hoong
* Latvia: layered rye bread, sklandrausis, Jāņi cheese, Grey peas
* Lebanon: kibbeh,<ref name="ReferenceA" /> tabbouleh
* Lesotho: Pap-pap
* Liberia: dumboy
* Libya: Couscous
* Liechtenstein: käsknöpfle
* Lithuania: bigos, cepelinai,<ref name="Albala 2011 p. 3-PA226" /><ref name="McLachlan 2008 p. 61" /> šaltibarščiai
* Luxembourg: Judd mat Gaardebounen
=== M ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nasi_Lemak,_Mamak,_Sydney.jpg|thumb|Nasi lemak, a national dish of Malaysia.]]
* Madagascar: romazava
* Malaysia: nasi lemak, satay
* Maldives: mas huni
* Mali: tiguadege na
* Malta: stuffat tal-fenek
* Marshall Islands: Barramundi cod, macadamia nut pie
* Mauritius: dholl puri (flatbread stuffed with lentils)
* Mexico: taco,<ref name="Joe" /> mole poblano, chiles en nogada
* Moldova: mămăligă, ghivetch
* Monaco: barbagiuan
* Mongolia: buuz
* Montenegro: njeguški pršut
* Morocco: couscous,<ref name="Joe" /> tagine
* Myanmar: mohinga, lahpet thoke<ref name="Haber" />
=== N ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dhido.jpg|thumb|Dhido, Nepal]]
* Nauru: coconut fish
* Nepal: Gundruk and Dhido
* Netherlands: stamppot, soused herring with onion and pickles
* New Zealand: meat pie, bacon and egg pie, lamb, pavlova<ref name="Pavlova" />
* Nicaragua: gallo pinto, nacatamal, vigorón
* Niger: dambou
* Nigeria: tuwon shinkafa,<ref name="Joe" /> Jollof rice,<ref name="Africa" /> pounded yam and egusi soup<ref name="Africa" /><ref name="National" />, Indomie instant noodles
* North Macedonia: tavče gravče
* Norway: fårikål
=== O ===
* Oman: shuwa
*
=== P ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Pork_adobo_with_shallots.jpg|thumb|Philippine adobo, a national dish of the Philippines]]
* Pakistan: biryani, nihari, chicken karahi, gulab jamun
* Palestine: maqluba, musakhan, falafel
* Panama: sancocho<ref name="Joe2" />
* Paraguay: Sopa paraguaya
* Peru: ceviche, pollo a la brasa
* Philippines: adobo,<ref name="CNNP2017" /><ref name="PhilStar2018" /><ref name="Gapultos2013" /> sinigang,<ref name="CNNP2017" /><ref name="Gapultos2013" /> sisig,<ref name="CNNP2017" /> pancit,<ref name="CNNP2017" /> halo-halo,<ref name="PhilStar2018" /> lechon
* Poland: bigos,<ref name="Joe2" /> pierogi, kotlet schabowy,
* Portugal: bacalhau, caldo verde, cozido à portuguesa,<ref name="Joe2" /><ref name="Holland" /><ref name="Poelzl" /> Pastel de Belem, Sardinha Assada (Grilled Sardines)
=== Q ===
* Qatar: machboos
=== R ===
* Romania: mămăligă, sarmale, mici
* Russia: beef stroganoff, chicken Kiev, pierogi, borscht, shchi,<ref name="Motion" /> Kasha,<ref name="Motion" /> pelmeni,<ref name="Joe2" /> pirozhki,<ref name="Pokhlyobkin_Pirogi" /> Olivier salad, blini
* Rwanda: ibihaza
=== S ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Kräftskiva-2.jpg|thumb|Swedish crayfish called Kräftskiva]]
* San Marino: torta tre monti
* Saudi Arabia: saleeg, kabsa, jareesh, maqshus
* Senegal: thieboudienne<ref name="Joe2" />
* Serbia: ćevapčići, pljeskavica, gibanica (pastry), Karađorđeva steak, sarma, pasulj
* Singapore: chilli crab, Hainanese chicken rice, Hokkien mee
* Slovakia: pirohy, bryndzové halušky
* Slovenia: cremeschnitte, buckwheat dumplings (particularly štruklji), Idrijski žlikrofi, Carniolan sausage
* Somalia: bariis Iskukaris
* South Africa: bobotie<ref name="Crais McClendon 2013 p. 64" />
* Spain: tortilla de patatas
** Asturias: cachopo
** Catalonia: pa amb tomaquet
** Galicia: polbo á feira
** Madrid: churro
** Valencia: paella
* Sri Lanka: rice and curry, kottu<ref name="Herald2" />
* Suriname: pom
* Sweden: köttbullar,<ref name="swedentravelnet.com" /><ref name="Joe2" /> kräftskiva,<ref name="swedentravelnet.com" /> surströmming (fermented Baltic herring), pickled herring with potatoes, ostkaka, smörgåstårta (savory sandwich cake) and kebab pizza.
* Switzerland: fondue, muesli, raclette, rösti (core national dishes). Other dishes: cervelat (national sausage),<ref name="NYT2008" /><ref name="Joe2" /> Zürcher geschnetzeltes,<ref name="BBCGood" /> cordon bleu
* Syria: kibbeh<ref name="Geographic2" />
=== T ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tom_yam_kung_maenam.jpg|thumb|Tom yum kung, national dish of Thailand]]
* Tajikistan: osh palov,<ref name="Tajik" /> qurutob<ref name="Tajik" />
* Taiwan: beef noodle soup, minced pork rice
* Tanzania: chipsi mayai
* Thailand: pad thai, pad gaprao, tom yum kung, som tam
* Togo: fufu
* Tonga: 'ota 'ika
* Trinidad and Tobago: doubles, pelau, bake and shark, Roti
** Tobago: curry crab and dumplings
* Tunisia: couscous,<ref name="Joe2" /> brik/bric
* Turkey: doner kebab, dürüm, kuru fasulye with pilaf, kebap, baklava, simit, kapuska
* Tuvalu: pulaka
=== U ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Traditional.Sunday.Roast-01.jpg|thumb|A Sunday roast – in this example, roast beef with mashed potatoes, vegetables is a national dish of the United Kingdom – here with Yorkshire pudding marking this variation as English.]]
* Uganda: matooke<ref name="National2" />
* Ukraine: borscht,<ref name="Besussenko_Borscht" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Borscht" /> varenyky<ref name="Besussenko_Varenyky" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Varenyky" />
* United Arab Emirates: harees, shuwa<ref name="AE" />
* United Kingdom: a "full" fry-up breakfast, Fried chicken, fish and chips Sunday roast (especially roast beef), chicken tikka masala,, potato crisps
** England: Melton Mowbray pork pies, crumpets, custard, apple pie, rhubarb crumble, pudding: (black pudding, steak and kidney pudding, Yorkshire pudding, plum pudding, spotted dick), trifle
*** Cornwall: Cornish pasties
*** Devon: Devonshire cream tea, pasty
** Northern Ireland: Barmbrack, boxty, champ, Ulster fry
** Scotland: Burns supper of haggis with neeps and tatties, and scotch whisky, Arbroath smokies, kippers, kedgeree, Cullen skink, cock-a-leekie soup, porridge, rumbledethumps, Clootie dumpling, Cranachan, Dundee cake
*** Shetland Isles: Reestit mutton
** Wales: bara brith, cawl, Glamorgan sausages, laverbread, Tatws Pum Munud, Welsh rarebit, Welsh cakes
* United States: apple pie,<ref name="Walsh2017" /> cheeseburger, hamburger,<ref name="Stewart2016" /> hot dog,<ref name="Walsh2017" /><ref name="Stewart2016" /> fried chicken, Salisbury steak, turkey,<ref name="Stewart2016" /> mashed potatoes and gravy (historical)
** American Samoa: palusami
** Guam: Kelaguen, Spam
** Hawaii: Saimin
** Northern Mariana Islands: Kelaguen
** Puerto Rico: lechon, mofongo, arroz con gandules
** United States Virgin Islands: funji
* Uruguay: chivito<ref name="Joe2" />
* Uzbekistan: Uzbek Plov (also spelled palov and sometimes called osh)
=== V ===
* Vanuatu: laplap
* Vatican City: Fettuccine alla Papalina (unofficial)
* Venezuela: pabellón criollo, arepa
* Vietnam: Pho, Bun cha, Bún bò Huế,
=== Y ===
* Yemen: saltah
=== Z ===
* Zambia: nshima
* Zimbabwe: sadza
== Sommo yizie ==
5ax8jdkqpco8rpk52972kovr2hti5x4
62845
62843
2026-07-22T13:12:14Z
Edith Tangkur
310
Add reference
62845
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. <ref name=":0">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France<ref name=":0" /> poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.<ref name=":0" />
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.<ref name=":0" />
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-Janer2008_2-1</ref>
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.<ref>https://doi.org/10.1007%2FBF00250241</ref>
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw<ref>https://web.archive.org/web/20100903190418/http://www.tastedefined.com/2009/11/kabuli-pulao-with-raisins-and-carrots.html</ref>
* Albania: tavë kosi,<ref>https://www.bbc.co.uk/food/recipes/albanian_baked_lamb_with_92485</ref> flia
* Algeria: couscous,<ref name=":1">https://www.joe.co.uk/food/the-national-dish-of-every-country-at-the-world-cup-ranked-from-worst-to-best-183729</ref> rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla<ref>https://web.archive.org/web/20201027125553/https://theculturetrip.com/europe/andorra/articles/the-10-most-traditional-dishes-from-andorra/</ref>
* Angola: moamba de galinha<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-8</ref>
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado,<ref>https://web.archive.org/web/20131203103920/http://viaresto.com/Notas/El-asado-660.aspx</ref><ref name=":1" /> empanada,<ref>https://www.lanacion.com.ar/lifestyle/el-mapa-definitivo-empanadas-argentinas-sus-14-nid2175466</ref> matambre, locro<ref>https://books.google.com/books?id=N78aCgAAQBAJ&q=national+dish</ref><ref>https://www.heraldtribune.com/story/news/2006/01/19/world-traveler-offers-tips-for-making-argentinian-specialty/28457449007/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210203082626/https://alanitrading.com/2020/04/21/how-different-countries-use-beef</ref><ref>https://web.archive.org/web/20080727003909/http://www.argentina.ar/_es/turismo/C791-gastronomia.php</ref>
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena<ref name=":2">https://www.aljazeera.com/indepth/features/2013/05/201355102059629831.html</ref><ref>https://www.caribbeanemagazine.com/single-post/aruba-and-curacao-s-national-dish-keshi-yena-recipe</ref>
* Australia: roast lamb,<ref>https://web.archive.org/web/20131006180221/https://www.sunshinecoastdaily.com.au/news/roast-lamb-crowned-australias-national-dish/1781137/</ref> meat pie,<ref>https://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jan/02/the-question-that-wont-die-is-the-meat-pie-australias-national-dish</ref><ref>https://web.archive.org/web/20100127182253/http://www.weightwatchers.com.au/util/art/index_art.aspx?tabnum=1&art_id=42481</ref><ref>https://www.sunstar.com.ph/article/13106/Local-News/Aussie-meat-pies</ref>Vegemite on toast<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/australasia/cautious-change-to-australias-national-dish-1705216.html</ref>
* Austria: Wiener schnitzel<ref name=":3">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>
* Azerbaijan: dolma<ref name=":2" />
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui<ref>https://web.archive.org/web/20100622063510/http://www.caribbeanamericanfoods.com/?page=island_dishes</ref>
* Bahrain: kabsa<ref>https://www.daringgourmet.com/chicken-machboos-bahraini-chicken-rice/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110610155501/http://www.worldcuisine.org.uk/tag/bahrain-national-dish</ref>
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)<ref>https://web.archive.org/web/20101203204751/http://www.salon.com/life/food/eat_drink/2007/07/03/eating_india/</ref>
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa<ref>https://ingmar.app/blog/national-dish-of-belarus-draniki/</ref>
* Belarus: draniki<ref name=":3" />
* Belgium: frites<ref>https://www.gulftoday.ae/lifestyle/2020/03/15/belgiums-national-dish-fried-potato-sticks-are-spared-from-the-national-coronavirus-lockdown</ref> (o maŋ de ne la mussels bee steak), <ref>https://archive.org/details/isbn_9781741048551</ref><ref name=":1" />carbonade flamande,waterzooi,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref> chocolate mousse, <ref name=":4">https://www.researchgate.net/publication/51094975</ref>Belgian waffle<ref name=":4" />
* Belize: mui ne bɛŋa<ref>[https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert. https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert.]</ref>
* Benin: kuli-kuli<ref>https://blog.remitly.com/lifestyle-culture/nationaldishes-belgian-waffles-belgium/</ref>
* Bhutan: ema datshi<ref>https://www.belizeadventure.ca/belizean-food-typical-and-traditional-things-to-try/</ref>
* Bolivia: salteñas<ref>https://web.archive.org/web/20181117233846/https://www.bhutan.travel/page/food</ref>
* Bosnia<ref>https://www.newcastleherald.com.au/story/2581479/the-worlds-12-best-national-dishes/</ref> and Herzegovina:<ref>https://web.archive.org/web/20101118053858/http://myhungrytum.com/2010/02/14/bosanksi-lonac-bosnia-herzegovina-national-dish-day-38dish-21/</ref> Bosnian pot,<ref>https://web.archive.org/web/20210119182350/https://theculturetrip.com/europe/bosnia-herzegovina/articles/the-21-best-dishes-in-bosnia-and-herzegovina/</ref><ref>https://www.croatiaweek.com/cevapi-the-dish-driving-people-crazy-for-decades/</ref> ćevapi, burek<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Botswana: seswaa<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Brazil: feijoada Picanha
* Brunei: ambuyat
* Bulgaria: Shopska salad, banitsa
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko
'''C'''
* Cambodia: amok zombo, ''num banhchok'', ''samlar kako''
* Cameroon: ndolé
* Canada: poutine, donair, butter tarts, Nanaimo bar, tourtière
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada, pastel de choclo, marraqueta
* China: Peking duck, crayfish, dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum, kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco, bandeja paisa
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé
* Republic of the Congo: poulet moambé
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
E
* Ecuador: encebollado, guatitas, fanesca
* Egypt: ful medames, kushari, molokhiya, ''taʿamiya''
* El Salvador: pupusa
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera
* Estonia: kama
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)
* Finland: rye boroboro, Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu, beef bourguignon, blanquette de veau, steak frites, baguette, cassoulet, cheese, crêpe, crème caramel, croissant, poule au pot (dakoroŋ), chou à la crème
*
=== G ===
* Gabon: poulet nyembwe
* The Gambia: domoda
* Georgia: khachapuri, khinkali
* Germany: schweinshaxe, bratwurst, sauerbraten, döner kebab, currywurst, eisbein with sauerkraut
* Ghana: fufu, jollof rice
* Greece: horiatiki,moussaka,<ref name="Greekreporter" /> fasolada<ref name="Greekreporter" /> souvlaki,<ref name="Greekreporter" /> gyros,<ref name="Greekreporter" /> magiritsa,<ref name="Greekreporter" /> kokoretsi<ref name="Greekreporter" />
* Grenada: oil down
* Guatemala: pepián
* Guinea: poulet yassa
* Guinea-Bissau: caldo de mancarra
* Guyana: pepperpot and chicken curry<ref name="Caribbeanamericanfoods.com" />
=== H ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goulash_in_Prague.jpg|right|thumb|Hungarian goulash]]
* Haiti: griot, soup joumou
* Honduras: baleada
* Hong Kong: pineapple bun, dim sum
* Hungary: goulash<ref name="away.com" /><ref name="Geographic" />
=== I ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sate-2.JPG|thumb|Satay, one of the national dishes of Indonesia]]
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Espaguetis_carbonara.jpg|thumb|A dish of pasta ({{lang|it|[[carbonara]]}}). Pasta is considered one of the national dishes of Italy]]
* Iceland: lamb,<ref name="Vogue" /> hákarl<ref name="Vogue" /><ref name="Joe" />
* India: Khichdi, Chaat, butter chicken, biryani, Dal, dosa, idli
* Indonesia: nasi goreng,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> mie goreng, tumpeng, satay,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> soto,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> rendang,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> gado gado<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" />
* Iran: abgoosht,<ref name="Joe" /> chelo kabab, ghormeh sabzi Fesenjan
* Iraq: masgouf, dolma, Iraqi kebab, quzi
* Ireland: soda bread,<ref name="mcdonald20080512" /> butter,<ref name="britishfood.about.com" /> Irish stew
* Israel: falafel (served in pita), Israeli salad, meorav Yerushalmi, sabich, Ptitim
* Italy: pasta,<ref name="Herald" /> pizza, risotto, mozzarella, Parmigiano Reggiano, Italian wine
* Ivory Coast: atcheke
=== J ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sushi_(1441234074).jpg|right|thumb|Sushi, Japan]]
* Jamaica: Ackee and saltfish<ref name="ReferenceA" />
* Japan: sushi, Japanese curry,<ref name="curry rice research" /> ramen, tempura, wagashi, sashimi, miso soup
* Jordan: mansaf
=== K ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Korean.cuisine-Kimchi-Jeotgal-01.jpg|right|thumb|Korean kimchi]]
* Kazakhstan: beshbarmak
* Kenya: ugali with sukuma wiki,<ref name="Nation" /> githeri,<ref name="Nation" /> chapati,<ref name="Nation" /> nyama choma
* Kiribati: Palusami
* Korea, North: raengmyŏn, kimchi<ref name="Kimchi" />
* Korea, South: kimchi, bulgogi, bibimbap, jajangmyeon, bingsu, tteokbokki
* Kosovo: flia
* Kuwait: Machboos Laham
* Kyrgyzstan: beshbarmak
=== L ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flickr_-_cyclonebill_-_Tabbouleh.jpg|right|thumb|Tabbouleh, Lebanon]]
* Laos: larb/laap, sticky rice, tam mak hoong
* Latvia: layered rye bread, sklandrausis, Jāņi cheese, Grey peas
* Lebanon: kibbeh,<ref name="ReferenceA" /> tabbouleh
* Lesotho: Pap-pap
* Liberia: dumboy
* Libya: Couscous
* Liechtenstein: käsknöpfle
* Lithuania: bigos, cepelinai,<ref name="Albala 2011 p. 3-PA226" /><ref name="McLachlan 2008 p. 61" /> šaltibarščiai
* Luxembourg: Judd mat Gaardebounen
=== M ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nasi_Lemak,_Mamak,_Sydney.jpg|thumb|Nasi lemak, a national dish of Malaysia.]]
* Madagascar: romazava
* Malaysia: nasi lemak, satay
* Maldives: mas huni
* Mali: tiguadege na
* Malta: stuffat tal-fenek
* Marshall Islands: Barramundi cod, macadamia nut pie
* Mauritius: dholl puri (flatbread stuffed with lentils)
* Mexico: taco,<ref name="Joe" /> mole poblano, chiles en nogada
* Moldova: mămăligă, ghivetch
* Monaco: barbagiuan
* Mongolia: buuz
* Montenegro: njeguški pršut
* Morocco: couscous,<ref name="Joe" /> tagine
* Myanmar: mohinga, lahpet thoke<ref name="Haber" />
=== N ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dhido.jpg|thumb|Dhido, Nepal]]
* Nauru: coconut fish
* Nepal: Gundruk and Dhido
* Netherlands: stamppot, soused herring with onion and pickles
* New Zealand: meat pie, bacon and egg pie, lamb, pavlova<ref name="Pavlova" />
* Nicaragua: gallo pinto, nacatamal, vigorón
* Niger: dambou
* Nigeria: tuwon shinkafa,<ref name="Joe" /> Jollof rice,<ref name="Africa" /> pounded yam and egusi soup<ref name="Africa" /><ref name="National" />, Indomie instant noodles
* North Macedonia: tavče gravče
* Norway: fårikål
=== O ===
* Oman: shuwa
*
=== P ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Pork_adobo_with_shallots.jpg|thumb|Philippine adobo, a national dish of the Philippines]]
* Pakistan: biryani, nihari, chicken karahi, gulab jamun
* Palestine: maqluba, musakhan, falafel
* Panama: sancocho<ref name="Joe2" />
* Paraguay: Sopa paraguaya
* Peru: ceviche, pollo a la brasa
* Philippines: adobo,<ref name="CNNP2017" /><ref name="PhilStar2018" /><ref name="Gapultos2013" /> sinigang,<ref name="CNNP2017" /><ref name="Gapultos2013" /> sisig,<ref name="CNNP2017" /> pancit,<ref name="CNNP2017" /> halo-halo,<ref name="PhilStar2018" /> lechon
* Poland: bigos,<ref name="Joe2" /> pierogi, kotlet schabowy,
* Portugal: bacalhau, caldo verde, cozido à portuguesa,<ref name="Joe2" /><ref name="Holland" /><ref name="Poelzl" /> Pastel de Belem, Sardinha Assada (Grilled Sardines)
=== Q ===
* Qatar: machboos
=== R ===
* Romania: mămăligă, sarmale, mici
* Russia: beef stroganoff, chicken Kiev, pierogi, borscht, shchi,<ref name="Motion" /> Kasha,<ref name="Motion" /> pelmeni,<ref name="Joe2" /> pirozhki,<ref name="Pokhlyobkin_Pirogi" /> Olivier salad, blini
* Rwanda: ibihaza
=== S ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Kräftskiva-2.jpg|thumb|Swedish crayfish called Kräftskiva]]
* San Marino: torta tre monti
* Saudi Arabia: saleeg, kabsa, jareesh, maqshus
* Senegal: thieboudienne<ref name="Joe2" />
* Serbia: ćevapčići, pljeskavica, gibanica (pastry), Karađorđeva steak, sarma, pasulj
* Singapore: chilli crab, Hainanese chicken rice, Hokkien mee
* Slovakia: pirohy, bryndzové halušky
* Slovenia: cremeschnitte, buckwheat dumplings (particularly štruklji), Idrijski žlikrofi, Carniolan sausage
* Somalia: bariis Iskukaris
* South Africa: bobotie<ref name="Crais McClendon 2013 p. 64" />
* Spain: tortilla de patatas
** Asturias: cachopo
** Catalonia: pa amb tomaquet
** Galicia: polbo á feira
** Madrid: churro
** Valencia: paella
* Sri Lanka: rice and curry, kottu<ref name="Herald2" />
* Suriname: pom
* Sweden: köttbullar,<ref name="swedentravelnet.com" /><ref name="Joe2" /> kräftskiva,<ref name="swedentravelnet.com" /> surströmming (fermented Baltic herring), pickled herring with potatoes, ostkaka, smörgåstårta (savory sandwich cake) and kebab pizza.
* Switzerland: fondue, muesli, raclette, rösti (core national dishes). Other dishes: cervelat (national sausage),<ref name="NYT2008" /><ref name="Joe2" /> Zürcher geschnetzeltes,<ref name="BBCGood" /> cordon bleu
* Syria: kibbeh<ref name="Geographic2" />
=== T ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tom_yam_kung_maenam.jpg|thumb|Tom yum kung, national dish of Thailand]]
* Tajikistan: osh palov,<ref name="Tajik" /> qurutob<ref name="Tajik" />
* Taiwan: beef noodle soup, minced pork rice
* Tanzania: chipsi mayai
* Thailand: pad thai, pad gaprao, tom yum kung, som tam
* Togo: fufu
* Tonga: 'ota 'ika
* Trinidad and Tobago: doubles, pelau, bake and shark, Roti
** Tobago: curry crab and dumplings
* Tunisia: couscous,<ref name="Joe2" /> brik/bric
* Turkey: doner kebab, dürüm, kuru fasulye with pilaf, kebap, baklava, simit, kapuska
* Tuvalu: pulaka
=== U ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Traditional.Sunday.Roast-01.jpg|thumb|A Sunday roast – in this example, roast beef with mashed potatoes, vegetables is a national dish of the United Kingdom – here with Yorkshire pudding marking this variation as English.]]
* Uganda: matooke<ref name="National2" />
* Ukraine: borscht,<ref name="Besussenko_Borscht" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Borscht" /> varenyky<ref name="Besussenko_Varenyky" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Varenyky" />
* United Arab Emirates: harees, shuwa<ref name="AE" />
* United Kingdom: a "full" fry-up breakfast, Fried chicken, fish and chips Sunday roast (especially roast beef), chicken tikka masala,, potato crisps
** England: Melton Mowbray pork pies, crumpets, custard, apple pie, rhubarb crumble, pudding: (black pudding, steak and kidney pudding, Yorkshire pudding, plum pudding, spotted dick), trifle
*** Cornwall: Cornish pasties
*** Devon: Devonshire cream tea, pasty
** Northern Ireland: Barmbrack, boxty, champ, Ulster fry
** Scotland: Burns supper of haggis with neeps and tatties, and scotch whisky, Arbroath smokies, kippers, kedgeree, Cullen skink, cock-a-leekie soup, porridge, rumbledethumps, Clootie dumpling, Cranachan, Dundee cake
*** Shetland Isles: Reestit mutton
** Wales: bara brith, cawl, Glamorgan sausages, laverbread, Tatws Pum Munud, Welsh rarebit, Welsh cakes
* United States: apple pie,<ref name="Walsh2017" /> cheeseburger, hamburger,<ref name="Stewart2016" /> hot dog,<ref name="Walsh2017" /><ref name="Stewart2016" /> fried chicken, Salisbury steak, turkey,<ref name="Stewart2016" /> mashed potatoes and gravy (historical)
** American Samoa: palusami
** Guam: Kelaguen, Spam
** Hawaii: Saimin
** Northern Mariana Islands: Kelaguen
** Puerto Rico: lechon, mofongo, arroz con gandules
** United States Virgin Islands: funji
* Uruguay: chivito<ref name="Joe2" />
* Uzbekistan: Uzbek Plov (also spelled palov and sometimes called osh)
=== V ===
* Vanuatu: laplap
* Vatican City: Fettuccine alla Papalina (unofficial)
* Venezuela: pabellón criollo, arepa
* Vietnam: Pho, Bun cha, Bún bò Huế,
=== Y ===
* Yemen: saltah
=== Z ===
* Zambia: nshima
* Zimbabwe: sadza
== Sommo yizie ==
rile14idjmzdq46h5ybezjyitmeranr
62847
62845
2026-07-22T13:55:39Z
Edith Tangkur
310
Add reference
62847
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. <ref name=":0">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France<ref name=":0" /> poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.<ref name=":0" />
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.<ref name=":0" />
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-Janer2008_2-1</ref>
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.<ref>https://doi.org/10.1007%2FBF00250241</ref>
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw<ref>https://web.archive.org/web/20100903190418/http://www.tastedefined.com/2009/11/kabuli-pulao-with-raisins-and-carrots.html</ref>
* Albania: tavë kosi,<ref>https://www.bbc.co.uk/food/recipes/albanian_baked_lamb_with_92485</ref> flia
* Algeria: couscous,<ref name=":1">https://www.joe.co.uk/food/the-national-dish-of-every-country-at-the-world-cup-ranked-from-worst-to-best-183729</ref> rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla<ref>https://web.archive.org/web/20201027125553/https://theculturetrip.com/europe/andorra/articles/the-10-most-traditional-dishes-from-andorra/</ref>
* Angola: moamba de galinha<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-8</ref>
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado,<ref>https://web.archive.org/web/20131203103920/http://viaresto.com/Notas/El-asado-660.aspx</ref><ref name=":1" /> empanada,<ref>https://www.lanacion.com.ar/lifestyle/el-mapa-definitivo-empanadas-argentinas-sus-14-nid2175466</ref> matambre, locro<ref>https://books.google.com/books?id=N78aCgAAQBAJ&q=national+dish</ref><ref>https://www.heraldtribune.com/story/news/2006/01/19/world-traveler-offers-tips-for-making-argentinian-specialty/28457449007/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210203082626/https://alanitrading.com/2020/04/21/how-different-countries-use-beef</ref><ref>https://web.archive.org/web/20080727003909/http://www.argentina.ar/_es/turismo/C791-gastronomia.php</ref>
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena<ref name=":2">https://www.aljazeera.com/indepth/features/2013/05/201355102059629831.html</ref><ref>https://www.caribbeanemagazine.com/single-post/aruba-and-curacao-s-national-dish-keshi-yena-recipe</ref>
* Australia: roast lamb,<ref>https://web.archive.org/web/20131006180221/https://www.sunshinecoastdaily.com.au/news/roast-lamb-crowned-australias-national-dish/1781137/</ref> meat pie,<ref>https://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jan/02/the-question-that-wont-die-is-the-meat-pie-australias-national-dish</ref><ref>https://web.archive.org/web/20100127182253/http://www.weightwatchers.com.au/util/art/index_art.aspx?tabnum=1&art_id=42481</ref><ref>https://www.sunstar.com.ph/article/13106/Local-News/Aussie-meat-pies</ref>Vegemite on toast<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/australasia/cautious-change-to-australias-national-dish-1705216.html</ref>
* Austria: Wiener schnitzel<ref name=":3">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>
* Azerbaijan: dolma<ref name=":2" />
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui<ref>https://web.archive.org/web/20100622063510/http://www.caribbeanamericanfoods.com/?page=island_dishes</ref>
* Bahrain: kabsa<ref>https://www.daringgourmet.com/chicken-machboos-bahraini-chicken-rice/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110610155501/http://www.worldcuisine.org.uk/tag/bahrain-national-dish</ref>
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)<ref>https://web.archive.org/web/20101203204751/http://www.salon.com/life/food/eat_drink/2007/07/03/eating_india/</ref>
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa<ref>https://ingmar.app/blog/national-dish-of-belarus-draniki/</ref>
* Belarus: draniki<ref name=":3" />
* Belgium: frites<ref>https://www.gulftoday.ae/lifestyle/2020/03/15/belgiums-national-dish-fried-potato-sticks-are-spared-from-the-national-coronavirus-lockdown</ref> (o maŋ de ne la mussels bee steak), <ref>https://archive.org/details/isbn_9781741048551</ref><ref name=":1" />carbonade flamande,waterzooi,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref> chocolate mousse, <ref name=":4">https://www.researchgate.net/publication/51094975</ref>Belgian waffle<ref name=":4" />
* Belize: mui ne bɛŋa<ref>[https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert. https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert.]</ref>
* Benin: kuli-kuli<ref>https://blog.remitly.com/lifestyle-culture/nationaldishes-belgian-waffles-belgium/</ref>
* Bhutan: ema datshi<ref>https://www.belizeadventure.ca/belizean-food-typical-and-traditional-things-to-try/</ref>
* Bolivia: salteñas<ref>https://web.archive.org/web/20181117233846/https://www.bhutan.travel/page/food</ref>
* Bosnia<ref>https://www.newcastleherald.com.au/story/2581479/the-worlds-12-best-national-dishes/</ref> and Herzegovina:<ref>https://web.archive.org/web/20101118053858/http://myhungrytum.com/2010/02/14/bosanksi-lonac-bosnia-herzegovina-national-dish-day-38dish-21/</ref> Bosnian pot,<ref>https://web.archive.org/web/20210119182350/https://theculturetrip.com/europe/bosnia-herzegovina/articles/the-21-best-dishes-in-bosnia-and-herzegovina/</ref><ref>https://www.croatiaweek.com/cevapi-the-dish-driving-people-crazy-for-decades/</ref> ćevapi, burek<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Botswana: seswaa<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Brazil: feijoada Picanha<ref>https://web.archive.org/web/20190705182246/https://sistemas.mre.gov.br/kitweb/datafiles/KualaLumpur/en-us/file/revistaing13-mat06.pdf</ref><ref name=":1" />
* Brunei: ambuyat<ref>https://web.archive.org/web/20140404180705/http://bt.com.bn/life/2009/02/21/fostering_family_ties_with_ambuyat_feasts</ref><ref>http://www.bt.com.bn/art-culture/2011/01/08/ambuyat-our-iconic-heritage</ref>
* Bulgaria: Shopska salad<ref>https://www.youngpioneertours.com/bulgarian-cuisine/</ref>, banitsa<ref>https://www.tasteatlas.com/banitsa</ref>
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko<ref>https://worldfood.guide/dish/boko_boko/</ref>
'''C'''
* Cambodia: amok zombo,<ref>http://www.canadianliving.com/blogs/food/2009/06/30/does-canada-have-a-national-dish/</ref><ref>https://grantourismotravels.com/cambodian-fish-amok-recipe/</ref> ''num banhchok'', <ref>https://grantourismotravels.com/nom-banh-chok-fermented-rice-noodles-cambodia/</ref>''samlar kako''<ref>http://www.tourismcambodia.com/tripplanner/food-and-drink/khmer-foods.htm</ref><ref>https://grantourismotravels.com/samlor-korko-recipe-cambodian-soup/</ref>
* Cameroon: ndolé<ref>https://www.nytimes.com/2008/12/07/nyregion/thecity/07asyl.html?pagewanted=1&ref=thecity</ref>
* Canada: poutine,<ref>https://web.archive.org/web/20110130122239/http://articles.cnn.com/2010-10-02/world/canada.poutine_1_dish-cheese-curds-foie?_s=PM%3AWORLD</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110130122239/http://articles.cnn.com/2010-10-02/world/canada.poutine_1_dish-cheese-curds-foie?_s=PM%3AWORLD</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110322002206/http://www.torontolife.com/daily/daily-dish/aprons-icons/2010/04/22/is-poutine-canadas-national-food-two-arguments-for-two-against/</ref> donair, butter tarts,<ref>https://alliedpassport.com/blog/national-dish-of-canada/</ref> Nanaimo bar, tourtière<ref>http://www.canadianliving.com/blogs/food/2009/06/30/does-canada-have-a-national-dish/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20181226023544/https://torontosun.com/category/life</ref>
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada,<ref>https://www.nytimes.com/2009/04/15/dining/15empa.html?_r=0</ref> pastel de choclo,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-55832-249-3</ref><ref>https://www.npr.org/sections/thesalt/2016/07/07/484987260/in-chile-marraqueta-is-the-bread-of-life</ref> marraqueta<ref>https://www.nytimes.com/2009/04/15/dining/15empa.html?_r=0</ref>
* China: Peking duck,<ref>https://web.archive.org/web/20140312000414/http://www.cits.net/china-guide/china-traditions/peking-roast-duck.html</ref> crayfish,<ref>https://www.scmp.com/lifestyle/food-drink/article/2153030/how-american-crayfish-invaded-chinese-hearts-and-stomachs-and</ref><ref>https://www.goldthread2.com/food/how-louisiana-crayfish-became-china-national-dish/article/3023711</ref> dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum,<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/asia/hong-kong-warns-citizens-off-unhealthy-dim-sum-5346000.html</ref> kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco,<ref>https://www.telegraph.co.uk/recipes/0/slow-cooker-colombian-potato-chicken-soup-recipe/</ref> bandeja paisa<ref>http://www.saludcolombia.com/actual/salud60/colabora.htm</ref>
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)<ref>https://www.saveur.com/lobster-vanilla-sauce-recipe</ref>
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé<ref name=":5">https://www.independent.co.uk/travel/africa/192part-guide-to-the-world-democratic-republic-of-congo-166497.html</ref>
* Republic of the Congo: poulet moambé<ref name=":5" />
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,<ref name=":1" />olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli, jota
* Cuba: ropa vieja
* Cyprus: souvla, kleftiko, trachanás
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), svíčková, paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk, smørrebrød, flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)
E
* Ecuador: encebollado, guatitas, fanesca
* Egypt: ful medames, kushari, molokhiya, ''taʿamiya''
* El Salvador: pupusa
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera
* Estonia: kama
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)
* Finland: rye boroboro, Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu, beef bourguignon, blanquette de veau, steak frites, baguette, cassoulet, cheese, crêpe, crème caramel, croissant, poule au pot (dakoroŋ), chou à la crème
*
=== G ===
* Gabon: poulet nyembwe
* The Gambia: domoda
* Georgia: khachapuri, khinkali
* Germany: schweinshaxe, bratwurst, sauerbraten, döner kebab, currywurst, eisbein with sauerkraut
* Ghana: fufu, jollof rice
* Greece: horiatiki,moussaka,<ref name="Greekreporter" /> fasolada<ref name="Greekreporter" /> souvlaki,<ref name="Greekreporter" /> gyros,<ref name="Greekreporter" /> magiritsa,<ref name="Greekreporter" /> kokoretsi<ref name="Greekreporter" />
* Grenada: oil down
* Guatemala: pepián
* Guinea: poulet yassa
* Guinea-Bissau: caldo de mancarra
* Guyana: pepperpot and chicken curry<ref name="Caribbeanamericanfoods.com" />
=== H ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goulash_in_Prague.jpg|right|thumb|Hungarian goulash]]
* Haiti: griot, soup joumou
* Honduras: baleada
* Hong Kong: pineapple bun, dim sum
* Hungary: goulash<ref name="away.com" /><ref name="Geographic" />
=== I ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sate-2.JPG|thumb|Satay, one of the national dishes of Indonesia]]
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Espaguetis_carbonara.jpg|thumb|A dish of pasta ({{lang|it|[[carbonara]]}}). Pasta is considered one of the national dishes of Italy]]
* Iceland: lamb,<ref name="Vogue" /> hákarl<ref name="Vogue" /><ref name="Joe" />
* India: Khichdi, Chaat, butter chicken, biryani, Dal, dosa, idli
* Indonesia: nasi goreng,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> mie goreng, tumpeng, satay,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> soto,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> rendang,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> gado gado<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" />
* Iran: abgoosht,<ref name="Joe" /> chelo kabab, ghormeh sabzi Fesenjan
* Iraq: masgouf, dolma, Iraqi kebab, quzi
* Ireland: soda bread,<ref name="mcdonald20080512" /> butter,<ref name="britishfood.about.com" /> Irish stew
* Israel: falafel (served in pita), Israeli salad, meorav Yerushalmi, sabich, Ptitim
* Italy: pasta,<ref name="Herald" /> pizza, risotto, mozzarella, Parmigiano Reggiano, Italian wine
* Ivory Coast: atcheke
=== J ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sushi_(1441234074).jpg|right|thumb|Sushi, Japan]]
* Jamaica: Ackee and saltfish<ref name="ReferenceA" />
* Japan: sushi, Japanese curry,<ref name="curry rice research" /> ramen, tempura, wagashi, sashimi, miso soup
* Jordan: mansaf
=== K ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Korean.cuisine-Kimchi-Jeotgal-01.jpg|right|thumb|Korean kimchi]]
* Kazakhstan: beshbarmak
* Kenya: ugali with sukuma wiki,<ref name="Nation" /> githeri,<ref name="Nation" /> chapati,<ref name="Nation" /> nyama choma
* Kiribati: Palusami
* Korea, North: raengmyŏn, kimchi<ref name="Kimchi" />
* Korea, South: kimchi, bulgogi, bibimbap, jajangmyeon, bingsu, tteokbokki
* Kosovo: flia
* Kuwait: Machboos Laham
* Kyrgyzstan: beshbarmak
=== L ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flickr_-_cyclonebill_-_Tabbouleh.jpg|right|thumb|Tabbouleh, Lebanon]]
* Laos: larb/laap, sticky rice, tam mak hoong
* Latvia: layered rye bread, sklandrausis, Jāņi cheese, Grey peas
* Lebanon: kibbeh,<ref name="ReferenceA" /> tabbouleh
* Lesotho: Pap-pap
* Liberia: dumboy
* Libya: Couscous
* Liechtenstein: käsknöpfle
* Lithuania: bigos, cepelinai,<ref name="Albala 2011 p. 3-PA226" /><ref name="McLachlan 2008 p. 61" /> šaltibarščiai
* Luxembourg: Judd mat Gaardebounen
=== M ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nasi_Lemak,_Mamak,_Sydney.jpg|thumb|Nasi lemak, a national dish of Malaysia.]]
* Madagascar: romazava
* Malaysia: nasi lemak, satay
* Maldives: mas huni
* Mali: tiguadege na
* Malta: stuffat tal-fenek
* Marshall Islands: Barramundi cod, macadamia nut pie
* Mauritius: dholl puri (flatbread stuffed with lentils)
* Mexico: taco,<ref name="Joe" /> mole poblano, chiles en nogada
* Moldova: mămăligă, ghivetch
* Monaco: barbagiuan
* Mongolia: buuz
* Montenegro: njeguški pršut
* Morocco: couscous,<ref name="Joe" /> tagine
* Myanmar: mohinga, lahpet thoke<ref name="Haber" />
=== N ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dhido.jpg|thumb|Dhido, Nepal]]
* Nauru: coconut fish
* Nepal: Gundruk and Dhido
* Netherlands: stamppot, soused herring with onion and pickles
* New Zealand: meat pie, bacon and egg pie, lamb, pavlova<ref name="Pavlova" />
* Nicaragua: gallo pinto, nacatamal, vigorón
* Niger: dambou
* Nigeria: tuwon shinkafa,<ref name="Joe" /> Jollof rice,<ref name="Africa" /> pounded yam and egusi soup<ref name="Africa" /><ref name="National" />, Indomie instant noodles
* North Macedonia: tavče gravče
* Norway: fårikål
=== O ===
* Oman: shuwa
*
=== P ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Pork_adobo_with_shallots.jpg|thumb|Philippine adobo, a national dish of the Philippines]]
* Pakistan: biryani, nihari, chicken karahi, gulab jamun
* Palestine: maqluba, musakhan, falafel
* Panama: sancocho<ref name="Joe2" />
* Paraguay: Sopa paraguaya
* Peru: ceviche, pollo a la brasa
* Philippines: adobo,<ref name="CNNP2017" /><ref name="PhilStar2018" /><ref name="Gapultos2013" /> sinigang,<ref name="CNNP2017" /><ref name="Gapultos2013" /> sisig,<ref name="CNNP2017" /> pancit,<ref name="CNNP2017" /> halo-halo,<ref name="PhilStar2018" /> lechon
* Poland: bigos,<ref name="Joe2" /> pierogi, kotlet schabowy,
* Portugal: bacalhau, caldo verde, cozido à portuguesa,<ref name="Joe2" /><ref name="Holland" /><ref name="Poelzl" /> Pastel de Belem, Sardinha Assada (Grilled Sardines)
=== Q ===
* Qatar: machboos
=== R ===
* Romania: mămăligă, sarmale, mici
* Russia: beef stroganoff, chicken Kiev, pierogi, borscht, shchi,<ref name="Motion" /> Kasha,<ref name="Motion" /> pelmeni,<ref name="Joe2" /> pirozhki,<ref name="Pokhlyobkin_Pirogi" /> Olivier salad, blini
* Rwanda: ibihaza
=== S ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Kräftskiva-2.jpg|thumb|Swedish crayfish called Kräftskiva]]
* San Marino: torta tre monti
* Saudi Arabia: saleeg, kabsa, jareesh, maqshus
* Senegal: thieboudienne<ref name="Joe2" />
* Serbia: ćevapčići, pljeskavica, gibanica (pastry), Karađorđeva steak, sarma, pasulj
* Singapore: chilli crab, Hainanese chicken rice, Hokkien mee
* Slovakia: pirohy, bryndzové halušky
* Slovenia: cremeschnitte, buckwheat dumplings (particularly štruklji), Idrijski žlikrofi, Carniolan sausage
* Somalia: bariis Iskukaris
* South Africa: bobotie<ref name="Crais McClendon 2013 p. 64" />
* Spain: tortilla de patatas
** Asturias: cachopo
** Catalonia: pa amb tomaquet
** Galicia: polbo á feira
** Madrid: churro
** Valencia: paella
* Sri Lanka: rice and curry, kottu<ref name="Herald2" />
* Suriname: pom
* Sweden: köttbullar,<ref name="swedentravelnet.com" /><ref name="Joe2" /> kräftskiva,<ref name="swedentravelnet.com" /> surströmming (fermented Baltic herring), pickled herring with potatoes, ostkaka, smörgåstårta (savory sandwich cake) and kebab pizza.
* Switzerland: fondue, muesli, raclette, rösti (core national dishes). Other dishes: cervelat (national sausage),<ref name="NYT2008" /><ref name="Joe2" /> Zürcher geschnetzeltes,<ref name="BBCGood" /> cordon bleu
* Syria: kibbeh<ref name="Geographic2" />
=== T ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tom_yam_kung_maenam.jpg|thumb|Tom yum kung, national dish of Thailand]]
* Tajikistan: osh palov,<ref name="Tajik" /> qurutob<ref name="Tajik" />
* Taiwan: beef noodle soup, minced pork rice
* Tanzania: chipsi mayai
* Thailand: pad thai, pad gaprao, tom yum kung, som tam
* Togo: fufu
* Tonga: 'ota 'ika
* Trinidad and Tobago: doubles, pelau, bake and shark, Roti
** Tobago: curry crab and dumplings
* Tunisia: couscous,<ref name="Joe2" /> brik/bric
* Turkey: doner kebab, dürüm, kuru fasulye with pilaf, kebap, baklava, simit, kapuska
* Tuvalu: pulaka
=== U ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Traditional.Sunday.Roast-01.jpg|thumb|A Sunday roast – in this example, roast beef with mashed potatoes, vegetables is a national dish of the United Kingdom – here with Yorkshire pudding marking this variation as English.]]
* Uganda: matooke<ref name="National2" />
* Ukraine: borscht,<ref name="Besussenko_Borscht" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Borscht" /> varenyky<ref name="Besussenko_Varenyky" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Varenyky" />
* United Arab Emirates: harees, shuwa<ref name="AE" />
* United Kingdom: a "full" fry-up breakfast, Fried chicken, fish and chips Sunday roast (especially roast beef), chicken tikka masala,, potato crisps
** England: Melton Mowbray pork pies, crumpets, custard, apple pie, rhubarb crumble, pudding: (black pudding, steak and kidney pudding, Yorkshire pudding, plum pudding, spotted dick), trifle
*** Cornwall: Cornish pasties
*** Devon: Devonshire cream tea, pasty
** Northern Ireland: Barmbrack, boxty, champ, Ulster fry
** Scotland: Burns supper of haggis with neeps and tatties, and scotch whisky, Arbroath smokies, kippers, kedgeree, Cullen skink, cock-a-leekie soup, porridge, rumbledethumps, Clootie dumpling, Cranachan, Dundee cake
*** Shetland Isles: Reestit mutton
** Wales: bara brith, cawl, Glamorgan sausages, laverbread, Tatws Pum Munud, Welsh rarebit, Welsh cakes
* United States: apple pie,<ref name="Walsh2017" /> cheeseburger, hamburger,<ref name="Stewart2016" /> hot dog,<ref name="Walsh2017" /><ref name="Stewart2016" /> fried chicken, Salisbury steak, turkey,<ref name="Stewart2016" /> mashed potatoes and gravy (historical)
** American Samoa: palusami
** Guam: Kelaguen, Spam
** Hawaii: Saimin
** Northern Mariana Islands: Kelaguen
** Puerto Rico: lechon, mofongo, arroz con gandules
** United States Virgin Islands: funji
* Uruguay: chivito<ref name="Joe2" />
* Uzbekistan: Uzbek Plov (also spelled palov and sometimes called osh)
=== V ===
* Vanuatu: laplap
* Vatican City: Fettuccine alla Papalina (unofficial)
* Venezuela: pabellón criollo, arepa
* Vietnam: Pho, Bun cha, Bún bò Huế,
=== Y ===
* Yemen: saltah
=== Z ===
* Zambia: nshima
* Zimbabwe: sadza
== Sommo yizie ==
nuoph9b3inkc781ms16df63euxhi6yz
62848
62847
2026-07-22T14:29:40Z
Edith Tangkur
310
Add reference
62848
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. <ref name=":0">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France<ref name=":0" /> poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.<ref name=":0" />
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.<ref name=":0" />
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-Janer2008_2-1</ref>
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.<ref>https://doi.org/10.1007%2FBF00250241</ref>
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw<ref>https://web.archive.org/web/20100903190418/http://www.tastedefined.com/2009/11/kabuli-pulao-with-raisins-and-carrots.html</ref>
* Albania: tavë kosi,<ref>https://www.bbc.co.uk/food/recipes/albanian_baked_lamb_with_92485</ref> flia
* Algeria: couscous,<ref name=":1">https://www.joe.co.uk/food/the-national-dish-of-every-country-at-the-world-cup-ranked-from-worst-to-best-183729</ref> rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla<ref>https://web.archive.org/web/20201027125553/https://theculturetrip.com/europe/andorra/articles/the-10-most-traditional-dishes-from-andorra/</ref>
* Angola: moamba de galinha<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-8</ref>
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado,<ref>https://web.archive.org/web/20131203103920/http://viaresto.com/Notas/El-asado-660.aspx</ref><ref name=":1" /> empanada,<ref>https://www.lanacion.com.ar/lifestyle/el-mapa-definitivo-empanadas-argentinas-sus-14-nid2175466</ref> matambre, locro<ref>https://books.google.com/books?id=N78aCgAAQBAJ&q=national+dish</ref><ref>https://www.heraldtribune.com/story/news/2006/01/19/world-traveler-offers-tips-for-making-argentinian-specialty/28457449007/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210203082626/https://alanitrading.com/2020/04/21/how-different-countries-use-beef</ref><ref>https://web.archive.org/web/20080727003909/http://www.argentina.ar/_es/turismo/C791-gastronomia.php</ref>
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena<ref name=":2">https://www.aljazeera.com/indepth/features/2013/05/201355102059629831.html</ref><ref>https://www.caribbeanemagazine.com/single-post/aruba-and-curacao-s-national-dish-keshi-yena-recipe</ref>
* Australia: roast lamb,<ref>https://web.archive.org/web/20131006180221/https://www.sunshinecoastdaily.com.au/news/roast-lamb-crowned-australias-national-dish/1781137/</ref> meat pie,<ref>https://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jan/02/the-question-that-wont-die-is-the-meat-pie-australias-national-dish</ref><ref>https://web.archive.org/web/20100127182253/http://www.weightwatchers.com.au/util/art/index_art.aspx?tabnum=1&art_id=42481</ref><ref>https://www.sunstar.com.ph/article/13106/Local-News/Aussie-meat-pies</ref>Vegemite on toast<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/australasia/cautious-change-to-australias-national-dish-1705216.html</ref>
* Austria: Wiener schnitzel<ref name=":3">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>
* Azerbaijan: dolma<ref name=":2" />
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui<ref>https://web.archive.org/web/20100622063510/http://www.caribbeanamericanfoods.com/?page=island_dishes</ref>
* Bahrain: kabsa<ref>https://www.daringgourmet.com/chicken-machboos-bahraini-chicken-rice/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110610155501/http://www.worldcuisine.org.uk/tag/bahrain-national-dish</ref>
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)<ref>https://web.archive.org/web/20101203204751/http://www.salon.com/life/food/eat_drink/2007/07/03/eating_india/</ref>
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa<ref>https://ingmar.app/blog/national-dish-of-belarus-draniki/</ref>
* Belarus: draniki<ref name=":3" />
* Belgium: frites<ref>https://www.gulftoday.ae/lifestyle/2020/03/15/belgiums-national-dish-fried-potato-sticks-are-spared-from-the-national-coronavirus-lockdown</ref> (o maŋ de ne la mussels bee steak), <ref>https://archive.org/details/isbn_9781741048551</ref><ref name=":1" />carbonade flamande,waterzooi,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref> chocolate mousse, <ref name=":4">https://www.researchgate.net/publication/51094975</ref>Belgian waffle<ref name=":4" />
* Belize: mui ne bɛŋa<ref>[https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert. https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert.]</ref>
* Benin: kuli-kuli<ref>https://blog.remitly.com/lifestyle-culture/nationaldishes-belgian-waffles-belgium/</ref>
* Bhutan: ema datshi<ref>https://www.belizeadventure.ca/belizean-food-typical-and-traditional-things-to-try/</ref>
* Bolivia: salteñas<ref>https://web.archive.org/web/20181117233846/https://www.bhutan.travel/page/food</ref>
* Bosnia<ref>https://www.newcastleherald.com.au/story/2581479/the-worlds-12-best-national-dishes/</ref> and Herzegovina:<ref>https://web.archive.org/web/20101118053858/http://myhungrytum.com/2010/02/14/bosanksi-lonac-bosnia-herzegovina-national-dish-day-38dish-21/</ref> Bosnian pot,<ref>https://web.archive.org/web/20210119182350/https://theculturetrip.com/europe/bosnia-herzegovina/articles/the-21-best-dishes-in-bosnia-and-herzegovina/</ref><ref>https://www.croatiaweek.com/cevapi-the-dish-driving-people-crazy-for-decades/</ref> ćevapi, burek<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Botswana: seswaa<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Brazil: feijoada Picanha<ref>https://web.archive.org/web/20190705182246/https://sistemas.mre.gov.br/kitweb/datafiles/KualaLumpur/en-us/file/revistaing13-mat06.pdf</ref><ref name=":1" />
* Brunei: ambuyat<ref>https://web.archive.org/web/20140404180705/http://bt.com.bn/life/2009/02/21/fostering_family_ties_with_ambuyat_feasts</ref><ref>http://www.bt.com.bn/art-culture/2011/01/08/ambuyat-our-iconic-heritage</ref>
* Bulgaria: Shopska salad<ref>https://www.youngpioneertours.com/bulgarian-cuisine/</ref>, banitsa<ref>https://www.tasteatlas.com/banitsa</ref>
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko<ref>https://worldfood.guide/dish/boko_boko/</ref>
'''C'''
* Cambodia: amok zombo,<ref>http://www.canadianliving.com/blogs/food/2009/06/30/does-canada-have-a-national-dish/</ref><ref>https://grantourismotravels.com/cambodian-fish-amok-recipe/</ref> ''num banhchok'', <ref>https://grantourismotravels.com/nom-banh-chok-fermented-rice-noodles-cambodia/</ref>''samlar kako''<ref>http://www.tourismcambodia.com/tripplanner/food-and-drink/khmer-foods.htm</ref><ref>https://grantourismotravels.com/samlor-korko-recipe-cambodian-soup/</ref>
* Cameroon: ndolé<ref>https://www.nytimes.com/2008/12/07/nyregion/thecity/07asyl.html?pagewanted=1&ref=thecity</ref>
* Canada: poutine,<ref>https://web.archive.org/web/20110130122239/http://articles.cnn.com/2010-10-02/world/canada.poutine_1_dish-cheese-curds-foie?_s=PM%3AWORLD</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110130122239/http://articles.cnn.com/2010-10-02/world/canada.poutine_1_dish-cheese-curds-foie?_s=PM%3AWORLD</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110322002206/http://www.torontolife.com/daily/daily-dish/aprons-icons/2010/04/22/is-poutine-canadas-national-food-two-arguments-for-two-against/</ref> donair, butter tarts,<ref>https://alliedpassport.com/blog/national-dish-of-canada/</ref> Nanaimo bar, tourtière<ref>http://www.canadianliving.com/blogs/food/2009/06/30/does-canada-have-a-national-dish/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20181226023544/https://torontosun.com/category/life</ref>
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada,<ref>https://www.nytimes.com/2009/04/15/dining/15empa.html?_r=0</ref> pastel de choclo,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-55832-249-3</ref><ref>https://www.npr.org/sections/thesalt/2016/07/07/484987260/in-chile-marraqueta-is-the-bread-of-life</ref> marraqueta<ref>https://www.nytimes.com/2009/04/15/dining/15empa.html?_r=0</ref>
* China: Peking duck,<ref>https://web.archive.org/web/20140312000414/http://www.cits.net/china-guide/china-traditions/peking-roast-duck.html</ref> crayfish,<ref>https://www.scmp.com/lifestyle/food-drink/article/2153030/how-american-crayfish-invaded-chinese-hearts-and-stomachs-and</ref><ref>https://www.goldthread2.com/food/how-louisiana-crayfish-became-china-national-dish/article/3023711</ref> dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum,<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/asia/hong-kong-warns-citizens-off-unhealthy-dim-sum-5346000.html</ref> kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco,<ref>https://www.telegraph.co.uk/recipes/0/slow-cooker-colombian-potato-chicken-soup-recipe/</ref> bandeja paisa<ref>http://www.saludcolombia.com/actual/salud60/colabora.htm</ref>
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)<ref>https://www.saveur.com/lobster-vanilla-sauce-recipe</ref>
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé<ref name=":5">https://www.independent.co.uk/travel/africa/192part-guide-to-the-world-democratic-republic-of-congo-166497.html</ref>
* Republic of the Congo: poulet moambé<ref name=":5" />
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,<ref name=":1" />olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli,<ref>https://registar.kulturnadobra.hr/</ref> jota
* Cuba: ropa vieja<ref>https://www.salon.com/2018/05/30/a-recipe-for-cubas-national-dish-ropa-vieja-or-rags-from-the-new-book-cuban-flavor/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210415015906/https://wearemitu.com/culture/a-history-of-ropa-vieja-one-of-cubas-most-famous-and-forbidden-national-dishes/</ref>
* Cyprus: souvla,<ref>https://nt.gov.au/community/multicultural-communities/community-profiles/greek-cypriot</ref> kleftiko,<ref>https://apnews.com/832cf765ae944b988d7e2cdb9ca50931</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210521211059/https://www.flyedelweiss.com/EN/destinations/paphos/Pages/paphos-culinary.aspx</ref> trachanás<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/William_Woys_Weaver</ref>
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), <ref>http://www.radio.cz/en/section/letter/czech-eating-habits-take-a-turn-for-the-better</ref>svíčková,<ref>https://web.archive.org/web/20200812130250/https://www.urbanadventures.com/blog/ultimate-czech-food-guide/</ref> paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk,<ref>https://web.archive.org/web/20141018161213/http://danskernesmad.dk/nationalret/</ref><ref name=":1" /><ref name=":6">https://www.thelocal.dk/20141120/denmark-declares-its-first-national-dish</ref> smørrebrød,<ref>https://www.npr.org/2011/01/04/132627711/the-art-of-the-danish-open-face-sandwich</ref><ref>https://www.npr.org/2011/01/04/132627711/the-art-of-the-danish-open-face-sandwich</ref><ref name=":6" /> flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo<ref>https://dominicanewsonline.com/news/homepage/news/general/breaking-news-callaloo-dominicas-new-national-dish/</ref>
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)<ref>https://www.nytimes.com/2020/01/02/travel/what-to-do-36-hours-in-santo-domingo-dominican-republic.html</ref>
E
* Ecuador: encebollado,<ref>https://web.archive.org/web/20160304051630/http://www.montanita.com/noticia-restaurantes/el-encebollado/10523</ref> guatitas,<ref>https://web.archive.org/web/20181226023555/http://ecuador.pordescubrir.com/la-guatita-ecuatoriana.html</ref> fanesca
* Egypt: ful medames,<ref>https://edition.cnn.com/travel/article/africa-food-dishes/index.html</ref> kushari, molokhiya,<ref>https://books.google.com/books?id=zzccAQAAMAAJ</ref> ''taʿamiya''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Claudia_Roden</ref>
* El Salvador: pupusa<ref>https://web.archive.org/web/20210923085057/https://www.asamblea.gob.sv/decretos/details/1535</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180623144409/http://www.cultura.gob.sv/secultura-invita-a-celebrar-el-dia-nacional-de-la-pupusa/</ref>
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera<ref>https://www.independent.co.uk/travel/africa/192part-guide-to-the-world-eritrea-633664.html</ref>
* Estonia: kama<ref>https://web.archive.org/web/20071217022649/http://www.eestitoit.ee/pages.php/010201%2C8</ref>
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera<ref>https://www.washingtonpost.com/archive/lifestyle/food/2005/05/18/ethiopias-national-dish/c199dd20-163d-4421-b54f-1602aa139132/</ref>
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)<ref>https://www.internationalcuisine.com/fiji-kokoda/</ref>
* Finland: rye boroboro,<ref>http://yle.fi/uutiset/osasto/news/the_people_have_spoken_-_rye_bread_is_the_national_food/9413195</ref> Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu,<ref>https://www.nytimes.com/2004/02/18/dining/four-nations-where-forks-do-knives-work.html?pagewanted=2</ref><ref>http://away.com/feature/excerpt/national-geographic/top-ten-great-national-dishes-1.html?page=1</ref> beef bourguignon, blanquette de veau, steak frites, baguette, cassoulet, cheese, crêpe, crème caramel, croissant, poule au pot (dakoroŋ), chou à la crème
*
=== G ===
* Gabon: poulet nyembwe
* The Gambia: domoda
* Georgia: khachapuri, khinkali
* Germany: schweinshaxe, bratwurst, sauerbraten, döner kebab, currywurst, eisbein with sauerkraut
* Ghana: fufu, jollof rice
* Greece: horiatiki,moussaka,<ref name="Greekreporter" /> fasolada<ref name="Greekreporter" /> souvlaki,<ref name="Greekreporter" /> gyros,<ref name="Greekreporter" /> magiritsa,<ref name="Greekreporter" /> kokoretsi<ref name="Greekreporter" />
* Grenada: oil down
* Guatemala: pepián
* Guinea: poulet yassa
* Guinea-Bissau: caldo de mancarra
* Guyana: pepperpot and chicken curry<ref name="Caribbeanamericanfoods.com" />
=== H ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goulash_in_Prague.jpg|right|thumb|Hungarian goulash]]
* Haiti: griot, soup joumou
* Honduras: baleada
* Hong Kong: pineapple bun, dim sum
* Hungary: goulash<ref name="away.com" /><ref name="Geographic" />
=== I ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sate-2.JPG|thumb|Satay, one of the national dishes of Indonesia]]
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Espaguetis_carbonara.jpg|thumb|A dish of pasta ({{lang|it|[[carbonara]]}}). Pasta is considered one of the national dishes of Italy]]
* Iceland: lamb,<ref name="Vogue" /> hákarl<ref name="Vogue" /><ref name="Joe" />
* India: Khichdi, Chaat, butter chicken, biryani, Dal, dosa, idli
* Indonesia: nasi goreng,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> mie goreng, tumpeng, satay,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /><ref name="CNNGo" /> soto,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> rendang,<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" /> gado gado<ref name="Kompas.com-Makanan-Nasional" />
* Iran: abgoosht,<ref name="Joe" /> chelo kabab, ghormeh sabzi Fesenjan
* Iraq: masgouf, dolma, Iraqi kebab, quzi
* Ireland: soda bread,<ref name="mcdonald20080512" /> butter,<ref name="britishfood.about.com" /> Irish stew
* Israel: falafel (served in pita), Israeli salad, meorav Yerushalmi, sabich, Ptitim
* Italy: pasta,<ref name="Herald" /> pizza, risotto, mozzarella, Parmigiano Reggiano, Italian wine
* Ivory Coast: atcheke
=== J ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sushi_(1441234074).jpg|right|thumb|Sushi, Japan]]
* Jamaica: Ackee and saltfish<ref name="ReferenceA" />
* Japan: sushi, Japanese curry,<ref name="curry rice research" /> ramen, tempura, wagashi, sashimi, miso soup
* Jordan: mansaf
=== K ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Korean.cuisine-Kimchi-Jeotgal-01.jpg|right|thumb|Korean kimchi]]
* Kazakhstan: beshbarmak
* Kenya: ugali with sukuma wiki,<ref name="Nation" /> githeri,<ref name="Nation" /> chapati,<ref name="Nation" /> nyama choma
* Kiribati: Palusami
* Korea, North: raengmyŏn, kimchi<ref name="Kimchi" />
* Korea, South: kimchi, bulgogi, bibimbap, jajangmyeon, bingsu, tteokbokki
* Kosovo: flia
* Kuwait: Machboos Laham
* Kyrgyzstan: beshbarmak
=== L ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flickr_-_cyclonebill_-_Tabbouleh.jpg|right|thumb|Tabbouleh, Lebanon]]
* Laos: larb/laap, sticky rice, tam mak hoong
* Latvia: layered rye bread, sklandrausis, Jāņi cheese, Grey peas
* Lebanon: kibbeh,<ref name="ReferenceA" /> tabbouleh
* Lesotho: Pap-pap
* Liberia: dumboy
* Libya: Couscous
* Liechtenstein: käsknöpfle
* Lithuania: bigos, cepelinai,<ref name="Albala 2011 p. 3-PA226" /><ref name="McLachlan 2008 p. 61" /> šaltibarščiai
* Luxembourg: Judd mat Gaardebounen
=== M ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nasi_Lemak,_Mamak,_Sydney.jpg|thumb|Nasi lemak, a national dish of Malaysia.]]
* Madagascar: romazava
* Malaysia: nasi lemak, satay
* Maldives: mas huni
* Mali: tiguadege na
* Malta: stuffat tal-fenek
* Marshall Islands: Barramundi cod, macadamia nut pie
* Mauritius: dholl puri (flatbread stuffed with lentils)
* Mexico: taco,<ref name="Joe" /> mole poblano, chiles en nogada
* Moldova: mămăligă, ghivetch
* Monaco: barbagiuan
* Mongolia: buuz
* Montenegro: njeguški pršut
* Morocco: couscous,<ref name="Joe" /> tagine
* Myanmar: mohinga, lahpet thoke<ref name="Haber" />
=== N ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dhido.jpg|thumb|Dhido, Nepal]]
* Nauru: coconut fish
* Nepal: Gundruk and Dhido
* Netherlands: stamppot, soused herring with onion and pickles
* New Zealand: meat pie, bacon and egg pie, lamb, pavlova<ref name="Pavlova" />
* Nicaragua: gallo pinto, nacatamal, vigorón
* Niger: dambou
* Nigeria: tuwon shinkafa,<ref name="Joe" /> Jollof rice,<ref name="Africa" /> pounded yam and egusi soup<ref name="Africa" /><ref name="National" />, Indomie instant noodles
* North Macedonia: tavče gravče
* Norway: fårikål
=== O ===
* Oman: shuwa
*
=== P ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Pork_adobo_with_shallots.jpg|thumb|Philippine adobo, a national dish of the Philippines]]
* Pakistan: biryani, nihari, chicken karahi, gulab jamun
* Palestine: maqluba, musakhan, falafel
* Panama: sancocho<ref name="Joe2" />
* Paraguay: Sopa paraguaya
* Peru: ceviche, pollo a la brasa
* Philippines: adobo,<ref name="CNNP2017" /><ref name="PhilStar2018" /><ref name="Gapultos2013" /> sinigang,<ref name="CNNP2017" /><ref name="Gapultos2013" /> sisig,<ref name="CNNP2017" /> pancit,<ref name="CNNP2017" /> halo-halo,<ref name="PhilStar2018" /> lechon
* Poland: bigos,<ref name="Joe2" /> pierogi, kotlet schabowy,
* Portugal: bacalhau, caldo verde, cozido à portuguesa,<ref name="Joe2" /><ref name="Holland" /><ref name="Poelzl" /> Pastel de Belem, Sardinha Assada (Grilled Sardines)
=== Q ===
* Qatar: machboos
=== R ===
* Romania: mămăligă, sarmale, mici
* Russia: beef stroganoff, chicken Kiev, pierogi, borscht, shchi,<ref name="Motion" /> Kasha,<ref name="Motion" /> pelmeni,<ref name="Joe2" /> pirozhki,<ref name="Pokhlyobkin_Pirogi" /> Olivier salad, blini
* Rwanda: ibihaza
=== S ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Kräftskiva-2.jpg|thumb|Swedish crayfish called Kräftskiva]]
* San Marino: torta tre monti
* Saudi Arabia: saleeg, kabsa, jareesh, maqshus
* Senegal: thieboudienne<ref name="Joe2" />
* Serbia: ćevapčići, pljeskavica, gibanica (pastry), Karađorđeva steak, sarma, pasulj
* Singapore: chilli crab, Hainanese chicken rice, Hokkien mee
* Slovakia: pirohy, bryndzové halušky
* Slovenia: cremeschnitte, buckwheat dumplings (particularly štruklji), Idrijski žlikrofi, Carniolan sausage
* Somalia: bariis Iskukaris
* South Africa: bobotie<ref name="Crais McClendon 2013 p. 64" />
* Spain: tortilla de patatas
** Asturias: cachopo
** Catalonia: pa amb tomaquet
** Galicia: polbo á feira
** Madrid: churro
** Valencia: paella
* Sri Lanka: rice and curry, kottu<ref name="Herald2" />
* Suriname: pom
* Sweden: köttbullar,<ref name="swedentravelnet.com" /><ref name="Joe2" /> kräftskiva,<ref name="swedentravelnet.com" /> surströmming (fermented Baltic herring), pickled herring with potatoes, ostkaka, smörgåstårta (savory sandwich cake) and kebab pizza.
* Switzerland: fondue, muesli, raclette, rösti (core national dishes). Other dishes: cervelat (national sausage),<ref name="NYT2008" /><ref name="Joe2" /> Zürcher geschnetzeltes,<ref name="BBCGood" /> cordon bleu
* Syria: kibbeh<ref name="Geographic2" />
=== T ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tom_yam_kung_maenam.jpg|thumb|Tom yum kung, national dish of Thailand]]
* Tajikistan: osh palov,<ref name="Tajik" /> qurutob<ref name="Tajik" />
* Taiwan: beef noodle soup, minced pork rice
* Tanzania: chipsi mayai
* Thailand: pad thai, pad gaprao, tom yum kung, som tam
* Togo: fufu
* Tonga: 'ota 'ika
* Trinidad and Tobago: doubles, pelau, bake and shark, Roti
** Tobago: curry crab and dumplings
* Tunisia: couscous,<ref name="Joe2" /> brik/bric
* Turkey: doner kebab, dürüm, kuru fasulye with pilaf, kebap, baklava, simit, kapuska
* Tuvalu: pulaka
=== U ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Traditional.Sunday.Roast-01.jpg|thumb|A Sunday roast – in this example, roast beef with mashed potatoes, vegetables is a national dish of the United Kingdom – here with Yorkshire pudding marking this variation as English.]]
* Uganda: matooke<ref name="National2" />
* Ukraine: borscht,<ref name="Besussenko_Borscht" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Borscht" /> varenyky<ref name="Besussenko_Varenyky" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Varenyky" />
* United Arab Emirates: harees, shuwa<ref name="AE" />
* United Kingdom: a "full" fry-up breakfast, Fried chicken, fish and chips Sunday roast (especially roast beef), chicken tikka masala,, potato crisps
** England: Melton Mowbray pork pies, crumpets, custard, apple pie, rhubarb crumble, pudding: (black pudding, steak and kidney pudding, Yorkshire pudding, plum pudding, spotted dick), trifle
*** Cornwall: Cornish pasties
*** Devon: Devonshire cream tea, pasty
** Northern Ireland: Barmbrack, boxty, champ, Ulster fry
** Scotland: Burns supper of haggis with neeps and tatties, and scotch whisky, Arbroath smokies, kippers, kedgeree, Cullen skink, cock-a-leekie soup, porridge, rumbledethumps, Clootie dumpling, Cranachan, Dundee cake
*** Shetland Isles: Reestit mutton
** Wales: bara brith, cawl, Glamorgan sausages, laverbread, Tatws Pum Munud, Welsh rarebit, Welsh cakes
* United States: apple pie,<ref name="Walsh2017" /> cheeseburger, hamburger,<ref name="Stewart2016" /> hot dog,<ref name="Walsh2017" /><ref name="Stewart2016" /> fried chicken, Salisbury steak, turkey,<ref name="Stewart2016" /> mashed potatoes and gravy (historical)
** American Samoa: palusami
** Guam: Kelaguen, Spam
** Hawaii: Saimin
** Northern Mariana Islands: Kelaguen
** Puerto Rico: lechon, mofongo, arroz con gandules
** United States Virgin Islands: funji
* Uruguay: chivito<ref name="Joe2" />
* Uzbekistan: Uzbek Plov (also spelled palov and sometimes called osh)
=== V ===
* Vanuatu: laplap
* Vatican City: Fettuccine alla Papalina (unofficial)
* Venezuela: pabellón criollo, arepa
* Vietnam: Pho, Bun cha, Bún bò Huế,
=== Y ===
* Yemen: saltah
=== Z ===
* Zambia: nshima
* Zimbabwe: sadza
== Sommo yizie ==
p8i6g0mxoktmjvhzwgz4wh7gmsc4rjm
62851
62848
2026-07-22T15:37:21Z
Edith Tangkur
310
Add reference
62851
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. <ref name=":0">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France<ref name=":0" /> poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.<ref name=":0" />
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.<ref name=":0" />
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-Janer2008_2-1</ref>
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.<ref>https://doi.org/10.1007%2FBF00250241</ref>
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw<ref>https://web.archive.org/web/20100903190418/http://www.tastedefined.com/2009/11/kabuli-pulao-with-raisins-and-carrots.html</ref>
* Albania: tavë kosi,<ref>https://www.bbc.co.uk/food/recipes/albanian_baked_lamb_with_92485</ref> flia
* Algeria: couscous,<ref name=":1">https://www.joe.co.uk/food/the-national-dish-of-every-country-at-the-world-cup-ranked-from-worst-to-best-183729</ref> rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla<ref>https://web.archive.org/web/20201027125553/https://theculturetrip.com/europe/andorra/articles/the-10-most-traditional-dishes-from-andorra/</ref>
* Angola: moamba de galinha<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-8</ref>
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado,<ref>https://web.archive.org/web/20131203103920/http://viaresto.com/Notas/El-asado-660.aspx</ref><ref name=":1" /> empanada,<ref>https://www.lanacion.com.ar/lifestyle/el-mapa-definitivo-empanadas-argentinas-sus-14-nid2175466</ref> matambre, locro<ref>https://books.google.com/books?id=N78aCgAAQBAJ&q=national+dish</ref><ref>https://www.heraldtribune.com/story/news/2006/01/19/world-traveler-offers-tips-for-making-argentinian-specialty/28457449007/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210203082626/https://alanitrading.com/2020/04/21/how-different-countries-use-beef</ref><ref>https://web.archive.org/web/20080727003909/http://www.argentina.ar/_es/turismo/C791-gastronomia.php</ref>
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena<ref name=":2">https://www.aljazeera.com/indepth/features/2013/05/201355102059629831.html</ref><ref>https://www.caribbeanemagazine.com/single-post/aruba-and-curacao-s-national-dish-keshi-yena-recipe</ref>
* Australia: roast lamb,<ref>https://web.archive.org/web/20131006180221/https://www.sunshinecoastdaily.com.au/news/roast-lamb-crowned-australias-national-dish/1781137/</ref> meat pie,<ref>https://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jan/02/the-question-that-wont-die-is-the-meat-pie-australias-national-dish</ref><ref>https://web.archive.org/web/20100127182253/http://www.weightwatchers.com.au/util/art/index_art.aspx?tabnum=1&art_id=42481</ref><ref>https://www.sunstar.com.ph/article/13106/Local-News/Aussie-meat-pies</ref>Vegemite on toast<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/australasia/cautious-change-to-australias-national-dish-1705216.html</ref>
* Austria: Wiener schnitzel<ref name=":3">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>
* Azerbaijan: dolma<ref name=":2" />
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui<ref>https://web.archive.org/web/20100622063510/http://www.caribbeanamericanfoods.com/?page=island_dishes</ref>
* Bahrain: kabsa<ref>https://www.daringgourmet.com/chicken-machboos-bahraini-chicken-rice/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110610155501/http://www.worldcuisine.org.uk/tag/bahrain-national-dish</ref>
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)<ref>https://web.archive.org/web/20101203204751/http://www.salon.com/life/food/eat_drink/2007/07/03/eating_india/</ref>
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa<ref>https://ingmar.app/blog/national-dish-of-belarus-draniki/</ref>
* Belarus: draniki<ref name=":3" />
* Belgium: frites<ref>https://www.gulftoday.ae/lifestyle/2020/03/15/belgiums-national-dish-fried-potato-sticks-are-spared-from-the-national-coronavirus-lockdown</ref> (o maŋ de ne la mussels bee steak), <ref>https://archive.org/details/isbn_9781741048551</ref><ref name=":1" />carbonade flamande,waterzooi,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref> chocolate mousse, <ref name=":4">https://www.researchgate.net/publication/51094975</ref>Belgian waffle<ref name=":4" />
* Belize: mui ne bɛŋa<ref>[https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert. https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert.]</ref>
* Benin: kuli-kuli<ref>https://blog.remitly.com/lifestyle-culture/nationaldishes-belgian-waffles-belgium/</ref>
* Bhutan: ema datshi<ref>https://www.belizeadventure.ca/belizean-food-typical-and-traditional-things-to-try/</ref>
* Bolivia: salteñas<ref>https://web.archive.org/web/20181117233846/https://www.bhutan.travel/page/food</ref>
* Bosnia<ref>https://www.newcastleherald.com.au/story/2581479/the-worlds-12-best-national-dishes/</ref> and Herzegovina:<ref>https://web.archive.org/web/20101118053858/http://myhungrytum.com/2010/02/14/bosanksi-lonac-bosnia-herzegovina-national-dish-day-38dish-21/</ref> Bosnian pot,<ref>https://web.archive.org/web/20210119182350/https://theculturetrip.com/europe/bosnia-herzegovina/articles/the-21-best-dishes-in-bosnia-and-herzegovina/</ref><ref>https://www.croatiaweek.com/cevapi-the-dish-driving-people-crazy-for-decades/</ref> ćevapi, burek<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Botswana: seswaa<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Brazil: feijoada Picanha<ref>https://web.archive.org/web/20190705182246/https://sistemas.mre.gov.br/kitweb/datafiles/KualaLumpur/en-us/file/revistaing13-mat06.pdf</ref><ref name=":1" />
* Brunei: ambuyat<ref>https://web.archive.org/web/20140404180705/http://bt.com.bn/life/2009/02/21/fostering_family_ties_with_ambuyat_feasts</ref><ref>http://www.bt.com.bn/art-culture/2011/01/08/ambuyat-our-iconic-heritage</ref>
* Bulgaria: Shopska salad<ref>https://www.youngpioneertours.com/bulgarian-cuisine/</ref>, banitsa<ref>https://www.tasteatlas.com/banitsa</ref>
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko<ref>https://worldfood.guide/dish/boko_boko/</ref>
'''C'''
* Cambodia: amok zombo,<ref>http://www.canadianliving.com/blogs/food/2009/06/30/does-canada-have-a-national-dish/</ref><ref>https://grantourismotravels.com/cambodian-fish-amok-recipe/</ref> ''num banhchok'', <ref>https://grantourismotravels.com/nom-banh-chok-fermented-rice-noodles-cambodia/</ref>''samlar kako''<ref>http://www.tourismcambodia.com/tripplanner/food-and-drink/khmer-foods.htm</ref><ref>https://grantourismotravels.com/samlor-korko-recipe-cambodian-soup/</ref>
* Cameroon: ndolé<ref>https://www.nytimes.com/2008/12/07/nyregion/thecity/07asyl.html?pagewanted=1&ref=thecity</ref>
* Canada: poutine,<ref>https://web.archive.org/web/20110130122239/http://articles.cnn.com/2010-10-02/world/canada.poutine_1_dish-cheese-curds-foie?_s=PM%3AWORLD</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110130122239/http://articles.cnn.com/2010-10-02/world/canada.poutine_1_dish-cheese-curds-foie?_s=PM%3AWORLD</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110322002206/http://www.torontolife.com/daily/daily-dish/aprons-icons/2010/04/22/is-poutine-canadas-national-food-two-arguments-for-two-against/</ref> donair, butter tarts,<ref>https://alliedpassport.com/blog/national-dish-of-canada/</ref> Nanaimo bar, tourtière<ref>http://www.canadianliving.com/blogs/food/2009/06/30/does-canada-have-a-national-dish/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20181226023544/https://torontosun.com/category/life</ref>
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada,<ref>https://www.nytimes.com/2009/04/15/dining/15empa.html?_r=0</ref> pastel de choclo,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-55832-249-3</ref><ref>https://www.npr.org/sections/thesalt/2016/07/07/484987260/in-chile-marraqueta-is-the-bread-of-life</ref> marraqueta<ref>https://www.nytimes.com/2009/04/15/dining/15empa.html?_r=0</ref>
* China: Peking duck,<ref>https://web.archive.org/web/20140312000414/http://www.cits.net/china-guide/china-traditions/peking-roast-duck.html</ref> crayfish,<ref>https://www.scmp.com/lifestyle/food-drink/article/2153030/how-american-crayfish-invaded-chinese-hearts-and-stomachs-and</ref><ref>https://www.goldthread2.com/food/how-louisiana-crayfish-became-china-national-dish/article/3023711</ref> dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum,<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/asia/hong-kong-warns-citizens-off-unhealthy-dim-sum-5346000.html</ref> kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco,<ref>https://www.telegraph.co.uk/recipes/0/slow-cooker-colombian-potato-chicken-soup-recipe/</ref> bandeja paisa<ref>http://www.saludcolombia.com/actual/salud60/colabora.htm</ref>
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)<ref>https://www.saveur.com/lobster-vanilla-sauce-recipe</ref>
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé<ref name=":5">https://www.independent.co.uk/travel/africa/192part-guide-to-the-world-democratic-republic-of-congo-166497.html</ref>
* Republic of the Congo: poulet moambé<ref name=":5" />
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,<ref name=":1" />olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli,<ref>https://registar.kulturnadobra.hr/</ref> jota
* Cuba: ropa vieja<ref>https://www.salon.com/2018/05/30/a-recipe-for-cubas-national-dish-ropa-vieja-or-rags-from-the-new-book-cuban-flavor/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210415015906/https://wearemitu.com/culture/a-history-of-ropa-vieja-one-of-cubas-most-famous-and-forbidden-national-dishes/</ref>
* Cyprus: souvla,<ref>https://nt.gov.au/community/multicultural-communities/community-profiles/greek-cypriot</ref> kleftiko,<ref>https://apnews.com/832cf765ae944b988d7e2cdb9ca50931</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210521211059/https://www.flyedelweiss.com/EN/destinations/paphos/Pages/paphos-culinary.aspx</ref> trachanás<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/William_Woys_Weaver</ref>
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), <ref>http://www.radio.cz/en/section/letter/czech-eating-habits-take-a-turn-for-the-better</ref>svíčková,<ref>https://web.archive.org/web/20200812130250/https://www.urbanadventures.com/blog/ultimate-czech-food-guide/</ref> paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk,<ref>https://web.archive.org/web/20141018161213/http://danskernesmad.dk/nationalret/</ref><ref name=":1" /><ref name=":6">https://www.thelocal.dk/20141120/denmark-declares-its-first-national-dish</ref> smørrebrød,<ref>https://www.npr.org/2011/01/04/132627711/the-art-of-the-danish-open-face-sandwich</ref><ref>https://www.npr.org/2011/01/04/132627711/the-art-of-the-danish-open-face-sandwich</ref><ref name=":6" /> flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo<ref>https://dominicanewsonline.com/news/homepage/news/general/breaking-news-callaloo-dominicas-new-national-dish/</ref>
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)<ref>https://www.nytimes.com/2020/01/02/travel/what-to-do-36-hours-in-santo-domingo-dominican-republic.html</ref>
E
* Ecuador: encebollado,<ref>https://web.archive.org/web/20160304051630/http://www.montanita.com/noticia-restaurantes/el-encebollado/10523</ref> guatitas,<ref>https://web.archive.org/web/20181226023555/http://ecuador.pordescubrir.com/la-guatita-ecuatoriana.html</ref> fanesca
* Egypt: ful medames,<ref>https://edition.cnn.com/travel/article/africa-food-dishes/index.html</ref> kushari, molokhiya,<ref>https://books.google.com/books?id=zzccAQAAMAAJ</ref> ''taʿamiya''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Claudia_Roden</ref>
* El Salvador: pupusa<ref>https://web.archive.org/web/20210923085057/https://www.asamblea.gob.sv/decretos/details/1535</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180623144409/http://www.cultura.gob.sv/secultura-invita-a-celebrar-el-dia-nacional-de-la-pupusa/</ref>
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera<ref>https://www.independent.co.uk/travel/africa/192part-guide-to-the-world-eritrea-633664.html</ref>
* Estonia: kama<ref>https://web.archive.org/web/20071217022649/http://www.eestitoit.ee/pages.php/010201%2C8</ref>
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera<ref>https://www.washingtonpost.com/archive/lifestyle/food/2005/05/18/ethiopias-national-dish/c199dd20-163d-4421-b54f-1602aa139132/</ref>
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)<ref>https://www.internationalcuisine.com/fiji-kokoda/</ref>
* Finland: rye boroboro,<ref>http://yle.fi/uutiset/osasto/news/the_people_have_spoken_-_rye_bread_is_the_national_food/9413195</ref> Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu,<ref>https://www.nytimes.com/2004/02/18/dining/four-nations-where-forks-do-knives-work.html?pagewanted=2</ref><ref>http://away.com/feature/excerpt/national-geographic/top-ten-great-national-dishes-1.html?page=1</ref> beef bourguignon,<ref name=":7">https://www.lonelyplanet.com/articles/beef-bourguignon-france</ref><ref>https://www.nationalgeographic.co.uk/travel/2020/08/the-story-behind-the-classic-french-dish-boeuf-bourguignon</ref> blanquette de veau,<ref name=":7" /> steak frites,<ref name=":7" /> baguette,<ref>https://www.economist.com/1843/2019/01/22/its-crunch-time-for-the-baguette</ref> cassoulet,<ref>https://www.petitfute.com/p1-france/actualite/m17-top-10-insolites-voyage/a22083-les-10-plats-typiques-de-la-gastronomie-francaise.html</ref> cheese,<ref>https://www.parisinsidersguide.com/10-top-cheeses-of-france.html#:~:text=Camembert,the%20list%20at%20number%20one</ref> crêpe,<ref>https://www.thesouthend.wayne.edu/article_6d0bd2f5-d2ce-5291-8a7b-980b948dc12e.html</ref> crème caramel,<ref>https://books.google.com/books?id=_4J6DwAAQBAJ&q=france+%22national+dessert%22&pg=PT91</ref> croissant, poule au pot (dakoroŋ),<ref>https://www.nouvelle-aquitaine-tourisme.com/en/news/traditional-recipe-authentic-poule-au-pot</ref> chou à la crème
*
=== G ===
* Gabon: poulet nyembwe<ref>http://www.gabonmagazine.com/images/G10-ENGLISH/G10.palmoil.p18-23.pdf</ref>
* The Gambia: domoda<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-0-313-35911-8</ref>
* Georgia: khachapuri,<ref>https://web.archive.org/web/20210121215413/http://georgiatoday.ge/news/14205/Khachapuri-Granted-Cultural-Heritage-Status</ref><ref>https://web.archive.org/web/20111007010149/http://www.investor.ge/issues/2010_2/02.htm</ref><ref>http://www.iset-pi.ge/index.php?article_id=715</ref> khinkali<ref>https://www.georgianwine.uk/georgian-food-tastes-of-the-silk-road/</ref>
* Germany: schweinshaxe, bratwurst, sauerbraten,<ref>https://web.archive.org/web/20100707024527/http://www.germanfoods.org/schools/delicious/traditionaldishes.cfm</ref> döner kebab,<ref>https://www.nytimes.com/1996/06/26/garden/for-germans-a-kebab-filled-with-social-significance.html</ref> currywurst,<ref>https://www.nytimes.com/2011/01/27/world/europe/27berlin.html</ref> eisbein with sauerkraut<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-118</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-119</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-120</ref>
* Ghana: fufu, jollof rice
* Greece: horiatiki,moussaka, <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-Michelin_121-0</ref>fasolada<ref name=":8">[https://greece.greekreporter.com/2018/06/29/what-is-the-national-dish-of-greece/#:~:text=In%20Greece%2C%20the%20national%20dishes,region%20or%20island%20in%20Greece. https://greece.greekreporter.com/2018/06/29/what-is-the-national-dish-of-greece/#:~:text=In%20Greece%2C%20the%20national%20dishes,region%20or%20island%20in%20Greece.]</ref> souvlaki, <ref name=":8" />gyros, <ref name=":8" />magiritsa, <ref name=":8" />kokoretsi<ref name=":8" />
* Grenada: oil down
* Guatemala: pepián<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-123</ref>
* Guinea: poulet yassa
* Guinea-Bissau: caldo de mancarra
* Guyana: pepperpot and chicken curry<ref>http://www.gov.gd/articles/grenada_oil_down.html</ref>
=== H ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goulash_in_Prague.jpg|right|thumb|Hungarian goulash]]
* Haiti: griot, soup joumou
* Honduras: baleada
* Hong Kong: pineapple bun, dim sum
* Hungary: goulash<ref>https://theculturetrip.com/central-america/guatemala/articles/the-10-most-traditional-dishes-from-guatemala/</ref><ref name=":9">https://web.archive.org/web/20131004213347/http://www.caribbeanamericanfoods.com/?page=island_dishes</ref>
=== I ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sate-2.JPG|thumb|Satay, one of the national dishes of Indonesia]]
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Espaguetis_carbonara.jpg|thumb|A dish of pasta ({{lang|it|[[carbonara]]}}). Pasta is considered one of the national dishes of Italy]]
* Iceland: lamb, <ref>https://icelandicfood.is/the-national-dish-of-iceland/</ref><ref>https://icelandmonitor.mbl.is/news/news/2015/04/01/what_is_iceland_s_national_dish/</ref><ref>https://www.vogue.com/article/what-to-eat-in-iceland-local-food</ref>hákarl<ref>https://web.archive.org/web/20200918082328/https://theculturetrip.com/europe/iceland/articles/how-fermented-shark-became-the-national-dish-of-iceland/</ref><ref name=":9" /><ref name=":1" />
* India: Khichdi, Chaat, butter chicken, biryani, Dal, dosa, idli<ref>https://www.outlookindia.com/traveller/cuisine/biryani-indias-national-dish</ref><ref>https://www.ndtv.com/food/fictitious-says-union-minister-harsimrat-kaur-badal-khichdi-wont-be-the-national-dish-1769941</ref><ref>https://www.clubmahindra.com/blog/food/7-dishes-that-can-be-the-national-food-of-india</ref><ref>https://www.scmp.com/magazines/post-magazine/travel/article/2128642/how-khichdi-mix-lentils-and-rice-became-indias</ref>
* Indonesia: nasi goreng,<ref name=":10">https://travel.kompas.com/read/2018/04/10/171000627/kemenpar-tetapkan-5-makanan-nasional-indonesia-ini-daftarnya</ref><ref name=":11">https://web.archive.org/web/20181226023403/http://travel.cnn.com/explorations/eat/40-foods-indonesians-cant-live-without-327106</ref> mie goreng<ref>https://keasberry.com/recipes/mie-goreng-indonesian-fried-noodles/</ref>, tumpeng, <ref>https://www.thejakartapost.com/news/2014/02/10/celebratory-rice-cone-dish-represent-archipelago.html</ref>satay,<ref name=":10" /><ref name=":11" />soto,<ref name=":10" /><ref>http://eatingasia.typepad.com/eatingasia/2009/03/soto-crawl.html</ref> rendang,<ref name=":10" /> gado gado<ref name=":10" />
* Iran: abgoosht,<ref name=":1" />chelo kabab,<ref>https://web.archive.org/web/20181226023540/https://www.thespruceeats.com/chelo-kebab-recipe-2355640</ref> ghormeh sabzi <ref>https://web.archive.org/web/20210904093513/https://iranian.com/2020/03/20/delicious-najmieh-batmanglij-transforms-irans-national-dish-into-a-pizza/</ref>Fesenjan
* Iraq: masgouf,<ref>https://www.thetimes.com/travel/destinations/uk-travel/england/london-travel/imams-put-fatwa-on-carp-caught-in-tigris-bbs2qxdcrgf</ref> dolma, Iraqi kebab, quzi
* Ireland: soda bread,<ref>https://www.independent.ie/irish-news/top-breakfast-baguette-rolls-into-irish-history-26445568.html</ref> butter,<ref>http://britishfood.about.com/od/introtobritishfood/f/questions.htm</ref><ref>https://www.scmp.com/news/world/europe/article/3064848/coronavirus-french-corona-pizza-video-outrages-italians-prompting</ref> Irish stew
* Israel: falafel (served in pita),<ref>https://web.archive.org/web/20180307151129/https://www.haaretz.com/israel-s-national-food-no-matter-where-it-started-1.5216693</ref><ref>http://www.myjewishlearning.com/culture/food/IsraeliFood/FalafelRecipe.htm</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref> Israeli salad, meorav Yerushalmi, sabich, Ptitim
* Italy: pasta,<ref name="Herald" /> pizza, risotto, mozzarella, Parmigiano Reggiano, Italian wine
* Ivory Coast: atcheke
=== J ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sushi_(1441234074).jpg|right|thumb|Sushi, Japan]]
* Jamaica: Ackee and saltfish<ref name="ReferenceA" />
* Japan: sushi, Japanese curry,<ref name="curry rice research" /> ramen, tempura, wagashi, sashimi, miso soup
* Jordan: mansaf
=== K ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Korean.cuisine-Kimchi-Jeotgal-01.jpg|right|thumb|Korean kimchi]]
* Kazakhstan: beshbarmak
* Kenya: ugali with sukuma wiki,<ref name="Nation" /> githeri,<ref name="Nation" /> chapati,<ref name="Nation" /> nyama choma
* Kiribati: Palusami
* Korea, North: raengmyŏn, kimchi<ref name="Kimchi" />
* Korea, South: kimchi, bulgogi, bibimbap, jajangmyeon, bingsu, tteokbokki
* Kosovo: flia
* Kuwait: Machboos Laham
* Kyrgyzstan: beshbarmak
=== L ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flickr_-_cyclonebill_-_Tabbouleh.jpg|right|thumb|Tabbouleh, Lebanon]]
* Laos: larb/laap, sticky rice, tam mak hoong
* Latvia: layered rye bread, sklandrausis, Jāņi cheese, Grey peas
* Lebanon: kibbeh,<ref name="ReferenceA" /> tabbouleh
* Lesotho: Pap-pap
* Liberia: dumboy
* Libya: Couscous
* Liechtenstein: käsknöpfle
* Lithuania: bigos, cepelinai,<ref name="Albala 2011 p. 3-PA226" /><ref name="McLachlan 2008 p. 61" /> šaltibarščiai
* Luxembourg: Judd mat Gaardebounen
=== M ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nasi_Lemak,_Mamak,_Sydney.jpg|thumb|Nasi lemak, a national dish of Malaysia.]]
* Madagascar: romazava
* Malaysia: nasi lemak, satay
* Maldives: mas huni
* Mali: tiguadege na
* Malta: stuffat tal-fenek
* Marshall Islands: Barramundi cod, macadamia nut pie
* Mauritius: dholl puri (flatbread stuffed with lentils)
* Mexico: taco,<ref name="Joe" /> mole poblano, chiles en nogada
* Moldova: mămăligă, ghivetch
* Monaco: barbagiuan
* Mongolia: buuz
* Montenegro: njeguški pršut
* Morocco: couscous,<ref name="Joe" /> tagine
* Myanmar: mohinga, lahpet thoke<ref name="Haber" />
=== N ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dhido.jpg|thumb|Dhido, Nepal]]
* Nauru: coconut fish
* Nepal: Gundruk and Dhido
* Netherlands: stamppot, soused herring with onion and pickles
* New Zealand: meat pie, bacon and egg pie, lamb, pavlova<ref name="Pavlova" />
* Nicaragua: gallo pinto, nacatamal, vigorón
* Niger: dambou
* Nigeria: tuwon shinkafa,<ref name="Joe" /> Jollof rice,<ref name="Africa" /> pounded yam and egusi soup<ref name="Africa" /><ref name="National" />, Indomie instant noodles
* North Macedonia: tavče gravče
* Norway: fårikål
=== O ===
* Oman: shuwa
*
=== P ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Pork_adobo_with_shallots.jpg|thumb|Philippine adobo, a national dish of the Philippines]]
* Pakistan: biryani, nihari, chicken karahi, gulab jamun
* Palestine: maqluba, musakhan, falafel
* Panama: sancocho<ref name="Joe2" />
* Paraguay: Sopa paraguaya
* Peru: ceviche, pollo a la brasa
* Philippines: adobo,<ref name="CNNP2017" /><ref name="PhilStar2018" /><ref name="Gapultos2013" /> sinigang,<ref name="CNNP2017" /><ref name="Gapultos2013" /> sisig,<ref name="CNNP2017" /> pancit,<ref name="CNNP2017" /> halo-halo,<ref name="PhilStar2018" /> lechon
* Poland: bigos,<ref name="Joe2" /> pierogi, kotlet schabowy,
* Portugal: bacalhau, caldo verde, cozido à portuguesa,<ref name="Joe2" /><ref name="Holland" /><ref name="Poelzl" /> Pastel de Belem, Sardinha Assada (Grilled Sardines)
=== Q ===
* Qatar: machboos
=== R ===
* Romania: mămăligă, sarmale, mici
* Russia: beef stroganoff, chicken Kiev, pierogi, borscht, shchi,<ref name="Motion" /> Kasha,<ref name="Motion" /> pelmeni,<ref name="Joe2" /> pirozhki,<ref name="Pokhlyobkin_Pirogi" /> Olivier salad, blini
* Rwanda: ibihaza
=== S ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Kräftskiva-2.jpg|thumb|Swedish crayfish called Kräftskiva]]
* San Marino: torta tre monti
* Saudi Arabia: saleeg, kabsa, jareesh, maqshus
* Senegal: thieboudienne<ref name="Joe2" />
* Serbia: ćevapčići, pljeskavica, gibanica (pastry), Karađorđeva steak, sarma, pasulj
* Singapore: chilli crab, Hainanese chicken rice, Hokkien mee
* Slovakia: pirohy, bryndzové halušky
* Slovenia: cremeschnitte, buckwheat dumplings (particularly štruklji), Idrijski žlikrofi, Carniolan sausage
* Somalia: bariis Iskukaris
* South Africa: bobotie<ref name="Crais McClendon 2013 p. 64" />
* Spain: tortilla de patatas
** Asturias: cachopo
** Catalonia: pa amb tomaquet
** Galicia: polbo á feira
** Madrid: churro
** Valencia: paella
* Sri Lanka: rice and curry, kottu<ref name="Herald2" />
* Suriname: pom
* Sweden: köttbullar,<ref name="swedentravelnet.com" /><ref name="Joe2" /> kräftskiva,<ref name="swedentravelnet.com" /> surströmming (fermented Baltic herring), pickled herring with potatoes, ostkaka, smörgåstårta (savory sandwich cake) and kebab pizza.
* Switzerland: fondue, muesli, raclette, rösti (core national dishes). Other dishes: cervelat (national sausage),<ref name="NYT2008" /><ref name="Joe2" /> Zürcher geschnetzeltes,<ref name="BBCGood" /> cordon bleu
* Syria: kibbeh<ref name="Geographic2" />
=== T ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tom_yam_kung_maenam.jpg|thumb|Tom yum kung, national dish of Thailand]]
* Tajikistan: osh palov,<ref name="Tajik" /> qurutob<ref name="Tajik" />
* Taiwan: beef noodle soup, minced pork rice
* Tanzania: chipsi mayai
* Thailand: pad thai, pad gaprao, tom yum kung, som tam
* Togo: fufu
* Tonga: 'ota 'ika
* Trinidad and Tobago: doubles, pelau, bake and shark, Roti
** Tobago: curry crab and dumplings
* Tunisia: couscous,<ref name="Joe2" /> brik/bric
* Turkey: doner kebab, dürüm, kuru fasulye with pilaf, kebap, baklava, simit, kapuska
* Tuvalu: pulaka
=== U ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Traditional.Sunday.Roast-01.jpg|thumb|A Sunday roast – in this example, roast beef with mashed potatoes, vegetables is a national dish of the United Kingdom – here with Yorkshire pudding marking this variation as English.]]
* Uganda: matooke<ref name="National2" />
* Ukraine: borscht,<ref name="Besussenko_Borscht" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Borscht" /> varenyky<ref name="Besussenko_Varenyky" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Varenyky" />
* United Arab Emirates: harees, shuwa<ref name="AE" />
* United Kingdom: a "full" fry-up breakfast, Fried chicken, fish and chips Sunday roast (especially roast beef), chicken tikka masala,, potato crisps
** England: Melton Mowbray pork pies, crumpets, custard, apple pie, rhubarb crumble, pudding: (black pudding, steak and kidney pudding, Yorkshire pudding, plum pudding, spotted dick), trifle
*** Cornwall: Cornish pasties
*** Devon: Devonshire cream tea, pasty
** Northern Ireland: Barmbrack, boxty, champ, Ulster fry
** Scotland: Burns supper of haggis with neeps and tatties, and scotch whisky, Arbroath smokies, kippers, kedgeree, Cullen skink, cock-a-leekie soup, porridge, rumbledethumps, Clootie dumpling, Cranachan, Dundee cake
*** Shetland Isles: Reestit mutton
** Wales: bara brith, cawl, Glamorgan sausages, laverbread, Tatws Pum Munud, Welsh rarebit, Welsh cakes
* United States: apple pie,<ref name="Walsh2017" /> cheeseburger, hamburger,<ref name="Stewart2016" /> hot dog,<ref name="Walsh2017" /><ref name="Stewart2016" /> fried chicken, Salisbury steak, turkey,<ref name="Stewart2016" /> mashed potatoes and gravy (historical)
** American Samoa: palusami
** Guam: Kelaguen, Spam
** Hawaii: Saimin
** Northern Mariana Islands: Kelaguen
** Puerto Rico: lechon, mofongo, arroz con gandules
** United States Virgin Islands: funji
* Uruguay: chivito<ref name="Joe2" />
* Uzbekistan: Uzbek Plov (also spelled palov and sometimes called osh)
=== V ===
* Vanuatu: laplap
* Vatican City: Fettuccine alla Papalina (unofficial)
* Venezuela: pabellón criollo, arepa
* Vietnam: Pho, Bun cha, Bún bò Huế,
=== Y ===
* Yemen: saltah
=== Z ===
* Zambia: nshima
* Zimbabwe: sadza
== Sommo yizie ==
20jb8hep8vg9htyz0aveb3zkygki9ft
62859
62851
2026-07-22T22:25:32Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 5 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
62859
wikitext
text/x-wiki
A '''national dish''' e la bondirii booree kaŋa naŋ maŋ manna paaloŋ kaŋa deme bondirii. <ref name=":0">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>Bondirii kaŋa na baŋ de la ka o e paaloŋ bondirii a yi yɛlɛ tɛɛtɛɛ mine zuiŋ.
* O e la bondiraa naŋ are ziyeni, a maŋ maale ne la a yi bommaale tɛɛtɛɛ naŋ bebe a kyɛ na baŋ maale maaloo zaa, a seŋ ''fruits de mer'', ka west coast a France<ref name=":0" /> poɔ maŋ di.
* O maŋ taa la bommaale mine naŋ maŋ yɛrɛɛ lɛ, a seŋ paprika a European deme naŋ kɔ Pyrenees.<ref name=":0" />
* O maŋ baŋ e la saaŋkoŋ tigiri bondiraa naŋ maŋ paale ba lesiri yeltuuri poɔ a seŋ, barbecues a summer camp poɔ bee fondue a dinner parties—bees poɔ a saaŋkoŋ yeltuuri poɔ a seŋ Korban Pesach bee Iftar diibu.<ref name=":0" />
* Ba de o la ka o e national bondirii, a teŋɛ deme meŋɛ zie, a seŋ a fondue a Swiss Cheese Union naŋ e ka o yɛlɛ yi gbaŋgbale ka o e a Switzerland deme bondirii (Schweizerische Käseunion) a 1930s poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-Janer2008_2-1</ref>
== A paaloŋ ==
A ama ba e bondirii ba naŋ de ka a e national bondirii, kyɛ a e la bondirii mine ba naŋ da teɛre ka a e national bondirii.<ref>https://doi.org/10.1007%2FBF00250241</ref>
'''A'''
* Afghanistan: kabuli palaw<ref>https://web.archive.org/web/20100903190418/http://www.tastedefined.com/2009/11/kabuli-pulao-with-raisins-and-carrots.html</ref>
* Albania: tavë kosi,<ref>https://www.bbc.co.uk/food/recipes/albanian_baked_lamb_with_92485</ref> flia
* Algeria: couscous,<ref name=":1">https://www.joe.co.uk/food/the-national-dish-of-every-country-at-the-world-cup-ranked-from-worst-to-best-183729</ref> rechta
* Andorra: escudella i carn d'olla<ref>https://web.archive.org/web/20201027125553/https://theculturetrip.com/europe/andorra/articles/the-10-most-traditional-dishes-from-andorra/</ref>
* Angola: moamba de galinha<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-8</ref>
* Antigua ane Barbuda: fungee ane pepperpot
* Argentina: asado,<ref>https://web.archive.org/web/20131203103920/http://viaresto.com/Notas/El-asado-660.aspx</ref><ref name=":1" /> empanada,<ref>https://www.lanacion.com.ar/lifestyle/el-mapa-definitivo-empanadas-argentinas-sus-14-nid2175466</ref> matambre, locro<ref>https://books.google.com/books?id=N78aCgAAQBAJ&q=national+dish</ref><ref>https://www.heraldtribune.com/story/news/2006/01/19/world-traveler-offers-tips-for-making-argentinian-specialty/28457449007/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210203082626/https://alanitrading.com/2020/04/21/how-different-countries-use-beef</ref><ref>https://web.archive.org/web/20080727003909/http://www.argentina.ar/_es/turismo/C791-gastronomia.php</ref>
* Armenia: khorovats, harisa (ta vɛŋ ka buriburi kpɛ neŋ a North African pepper paste harissa)
* Aruba: Keshi yena<ref name=":2">https://www.aljazeera.com/indepth/features/2013/05/201355102059629831.html</ref><ref>https://www.caribbeanemagazine.com/single-post/aruba-and-curacao-s-national-dish-keshi-yena-recipe</ref>
* Australia: roast lamb,<ref>https://web.archive.org/web/20131006180221/https://www.sunshinecoastdaily.com.au/news/roast-lamb-crowned-australias-national-dish/1781137/</ref> meat pie,<ref>https://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jan/02/the-question-that-wont-die-is-the-meat-pie-australias-national-dish</ref><ref>https://web.archive.org/web/20100127182253/http://www.weightwatchers.com.au/util/art/index_art.aspx?tabnum=1&art_id=42481</ref><ref>https://www.sunstar.com.ph/article/13106/Local-News/Aussie-meat-pies</ref>Vegemite on toast<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/australasia/cautious-change-to-australias-national-dish-1705216.html</ref>
* Austria: Wiener schnitzel<ref name=":3">https://web.archive.org/web/20161014060413/http://www.nationalgeographic.com/travel/top-10/national-food-dishes/</ref>
* Azerbaijan: dolma<ref name=":2" />
'''B'''
* Bahamas: crack conch ne peas ane mui<ref>https://web.archive.org/web/20100622063510/http://www.caribbeanamericanfoods.com/?page=island_dishes</ref>
* Bahrain: kabsa<ref>https://www.daringgourmet.com/chicken-machboos-bahraini-chicken-rice/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110610155501/http://www.worldcuisine.org.uk/tag/bahrain-national-dish</ref>
* Bangladesh: mui ne zombo (particularly ilish)<ref>https://web.archive.org/web/20101203204751/http://www.salon.com/life/food/eat_drink/2007/07/03/eating_india/</ref>
* Barbados: cou-cou ane zoŋ ɛgeraa<ref>https://ingmar.app/blog/national-dish-of-belarus-draniki/</ref>
* Belarus: draniki<ref name=":3" />
* Belgium: frites<ref>https://www.gulftoday.ae/lifestyle/2020/03/15/belgiums-national-dish-fried-potato-sticks-are-spared-from-the-national-coronavirus-lockdown</ref> (o maŋ de ne la mussels bee steak), <ref>https://archive.org/details/isbn_9781741048551</ref><ref name=":1" />carbonade flamande,waterzooi,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref> chocolate mousse, <ref name=":4">https://www.researchgate.net/publication/51094975</ref>Belgian waffle<ref name=":4" />
* Belize: mui ne bɛŋa<ref>[https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert. https://www.visitflanders.com/en/themes/flemish-food/flemish-dishes-and-specialities/flemish-dishes/belgian-chocolate-mousse/#:~:text=Chocolate%20mousse%20is%20one%20of,one%20and%20only%20national%20dessert.]</ref>
* Benin: kuli-kuli<ref>https://blog.remitly.com/lifestyle-culture/nationaldishes-belgian-waffles-belgium/</ref>
* Bhutan: ema datshi<ref>https://www.belizeadventure.ca/belizean-food-typical-and-traditional-things-to-try/</ref>
* Bolivia: salteñas<ref>https://web.archive.org/web/20181117233846/https://www.bhutan.travel/page/food</ref>
* Bosnia<ref>https://www.newcastleherald.com.au/story/2581479/the-worlds-12-best-national-dishes/</ref> and Herzegovina:<ref>https://web.archive.org/web/20101118053858/http://myhungrytum.com/2010/02/14/bosanksi-lonac-bosnia-herzegovina-national-dish-day-38dish-21/</ref> Bosnian pot,<ref>https://web.archive.org/web/20210119182350/https://theculturetrip.com/europe/bosnia-herzegovina/articles/the-21-best-dishes-in-bosnia-and-herzegovina/</ref><ref>https://www.croatiaweek.com/cevapi-the-dish-driving-people-crazy-for-decades/</ref> ćevapi, burek<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Botswana: seswaa<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-74220-593-9</ref>
* Brazil: feijoada Picanha<ref>https://web.archive.org/web/20190705182246/https://sistemas.mre.gov.br/kitweb/datafiles/KualaLumpur/en-us/file/revistaing13-mat06.pdf</ref><ref name=":1" />
* Brunei: ambuyat<ref>https://web.archive.org/web/20140404180705/http://bt.com.bn/life/2009/02/21/fostering_family_ties_with_ambuyat_feasts</ref><ref>http://www.bt.com.bn/art-culture/2011/01/08/ambuyat-our-iconic-heritage</ref>
* Bulgaria: Shopska salad<ref>https://www.youngpioneertours.com/bulgarian-cuisine/</ref>, banitsa<ref>https://www.tasteatlas.com/banitsa</ref>
* Burkina Faso: riz gras
* Burundi: boko boko<ref>https://worldfood.guide/dish/boko_boko/</ref>
'''C'''
* Cambodia: amok zombo,<ref>http://www.canadianliving.com/blogs/food/2009/06/30/does-canada-have-a-national-dish/</ref><ref>https://grantourismotravels.com/cambodian-fish-amok-recipe/</ref> ''num banhchok'', <ref>https://grantourismotravels.com/nom-banh-chok-fermented-rice-noodles-cambodia/</ref>''samlar kako''<ref>http://www.tourismcambodia.com/tripplanner/food-and-drink/khmer-foods.htm</ref><ref>https://grantourismotravels.com/samlor-korko-recipe-cambodian-soup/</ref>
* Cameroon: ndolé<ref>https://www.nytimes.com/2008/12/07/nyregion/thecity/07asyl.html?pagewanted=1&ref=thecity</ref>
* Canada: poutine,<ref>https://web.archive.org/web/20110130122239/http://articles.cnn.com/2010-10-02/world/canada.poutine_1_dish-cheese-curds-foie?_s=PM%3AWORLD</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110130122239/http://articles.cnn.com/2010-10-02/world/canada.poutine_1_dish-cheese-curds-foie?_s=PM%3AWORLD</ref><ref>https://web.archive.org/web/20110322002206/http://www.torontolife.com/daily/daily-dish/aprons-icons/2010/04/22/is-poutine-canadas-national-food-two-arguments-for-two-against/</ref> donair, butter tarts,<ref>https://alliedpassport.com/blog/national-dish-of-canada/</ref> Nanaimo bar, tourtière<ref>http://www.canadianliving.com/blogs/food/2009/06/30/does-canada-have-a-national-dish/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20181226023544/https://torontosun.com/category/life</ref>
* Cape Verde: cachupa
* Central African Republic: baŋkye
* Chad: boule
* Chile: empanada,<ref>https://www.nytimes.com/2009/04/15/dining/15empa.html?_r=0</ref> pastel de choclo,<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-1-55832-249-3</ref><ref>https://www.npr.org/sections/thesalt/2016/07/07/484987260/in-chile-marraqueta-is-the-bread-of-life</ref> marraqueta<ref>https://www.nytimes.com/2009/04/15/dining/15empa.html?_r=0</ref>
* China: Peking duck,<ref>https://web.archive.org/web/20140312000414/http://www.cits.net/china-guide/china-traditions/peking-roast-duck.html</ref> crayfish,<ref>https://www.scmp.com/lifestyle/food-drink/article/2153030/how-american-crayfish-invaded-chinese-hearts-and-stomachs-and</ref><ref>https://www.goldthread2.com/food/how-louisiana-crayfish-became-china-national-dish/article/3023711</ref> dog-toloŋ, dumpling, malaxiangguo, dim sum,<ref>https://www.independent.co.uk/news/world/asia/hong-kong-warns-citizens-off-unhealthy-dim-sum-5346000.html</ref> kaolengmian, tanghulu
* Colombia: ajiaco,<ref>https://www.telegraph.co.uk/recipes/0/slow-cooker-colombian-potato-chicken-soup-recipe/</ref> bandeja paisa<ref>https://web.archive.org/web/20181226023541/http://www.saludcolombia.com/actual/salud60/colabora.htm</ref>
* Comoros: Langouste a la vanille (vanilla lobster)<ref>https://www.saveur.com/lobster-vanilla-sauce-recipe</ref>
* Democratic Republic a Congo poɔ: poulet à la moambé<ref name=":5">https://www.independent.co.uk/travel/africa/192part-guide-to-the-world-democratic-republic-of-congo-166497.html</ref>
* Republic of the Congo: poulet moambé<ref name=":5" />
* Costa Rica: casado, chifrijo (chicharrón bee di neŋ doba-nɛne naŋ kyēē be paa ane bɛŋɛ, gbɛɛyaga bɛnzeere bee bɛnsɔglɔ), mui peɛlaa ane pico de gallo (o na baŋ di ne la avocado ane/bee kamaana chips), gallo pinto,<ref name=":1" />olla de carne (naabo nɛne zeɛre ane zɛva-tɛɛtɛɛ).
* Croatia: zagorski štrukli, pašticada, sinjski arambaši, soparnik, rapska torta, imotska torta, rafioli,<ref>https://registar.kulturnadobra.hr/</ref> jota
* Cuba: ropa vieja<ref>https://www.salon.com/2018/05/30/a-recipe-for-cubas-national-dish-ropa-vieja-or-rags-from-the-new-book-cuban-flavor/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210415015906/https://wearemitu.com/culture/a-history-of-ropa-vieja-one-of-cubas-most-famous-and-forbidden-national-dishes/</ref>
* Cyprus: souvla,<ref>https://nt.gov.au/community/multicultural-communities/community-profiles/greek-cypriot</ref> kleftiko,<ref>https://apnews.com/832cf765ae944b988d7e2cdb9ca50931</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210521211059/https://www.flyedelweiss.com/EN/destinations/paphos/Pages/paphos-culinary.aspx</ref> trachanás<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/William_Woys_Weaver</ref>
* Czech Republic: vepřo knedlo zelo (doba-nɛnseɛraa ane roast dumplings ane sauerkraut), <ref>http://www.radio.cz/en/section/letter/czech-eating-habits-take-a-turn-for-the-better</ref>svíčková,<ref>https://web.archive.org/web/20200812130250/https://www.urbanadventures.com/blog/ultimate-czech-food-guide/</ref> paštika
'''D'''
* Denmark: stegt flæsk,<ref>https://web.archive.org/web/20141018161213/http://danskernesmad.dk/nationalret/</ref><ref name=":1" /><ref name=":6">https://www.thelocal.dk/20141120/denmark-declares-its-first-national-dish</ref> smørrebrød,<ref>https://www.npr.org/2011/01/04/132627711/the-art-of-the-danish-open-face-sandwich</ref><ref>https://www.npr.org/2011/01/04/132627711/the-art-of-the-danish-open-face-sandwich</ref><ref name=":6" /> flæskesteg
** Faroe Islands: Skerpikjøt
** Greenland: suaasat
* Djibouti: skoudehkaris
* Dominica: taŋazu noore (dakoroŋ), callaloo<ref>https://dominicanewsonline.com/news/homepage/news/general/breaking-news-callaloo-dominicas-new-national-dish/</ref>
* Dominican Republic: La bandera (mui, bɛŋa ane nɛne)<ref>https://www.nytimes.com/2020/01/02/travel/what-to-do-36-hours-in-santo-domingo-dominican-republic.html</ref>
E
* Ecuador: encebollado,<ref>https://web.archive.org/web/20160304051630/http://www.montanita.com/noticia-restaurantes/el-encebollado/10523</ref> guatitas,<ref>https://web.archive.org/web/20181226023555/http://ecuador.pordescubrir.com/la-guatita-ecuatoriana.html</ref> fanesca
* Egypt: ful medames,<ref>https://edition.cnn.com/travel/article/africa-food-dishes/index.html</ref> kushari, molokhiya,<ref>https://books.google.com/books?id=zzccAQAAMAAJ</ref> ''taʿamiya''<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Claudia_Roden</ref>
* El Salvador: pupusa<ref>https://web.archive.org/web/20210923085057/https://www.asamblea.gob.sv/decretos/details/1535</ref><ref>https://web.archive.org/web/20180623144409/http://www.cultura.gob.sv/secultura-invita-a-celebrar-el-dia-nacional-de-la-pupusa/</ref>
* Equatorial Guinea: Succotash
* Eritrea: zigini ne injera<ref>https://www.independent.co.uk/travel/africa/192part-guide-to-the-world-eritrea-633664.html</ref>
* Estonia: kama<ref>https://web.archive.org/web/20071217022649/http://www.eestitoit.ee/pages.php/010201%2C8</ref>
* Eswatini: Shisa Nyama
* Ethiopia: doro wat ane injera<ref>https://www.washingtonpost.com/archive/lifestyle/food/2005/05/18/ethiopias-national-dish/c199dd20-163d-4421-b54f-1602aa139132/</ref>
'''F'''
* Fiji: kokoda (Fijian ceviche)<ref>https://www.internationalcuisine.com/fiji-kokoda/</ref>
* Finland: rye boroboro,<ref>http://yle.fi/uutiset/osasto/news/the_people_have_spoken_-_rye_bread_is_the_national_food/9413195</ref> Karelian pie, karjalanpaisti, lohikeitto, joulutorttu
* France: escargot, pot-au-feu,<ref>https://www.nytimes.com/2004/02/18/dining/four-nations-where-forks-do-knives-work.html?pagewanted=2</ref><ref>http://away.com/feature/excerpt/national-geographic/top-ten-great-national-dishes-1.html?page=1</ref> beef bourguignon,<ref name=":7">https://www.lonelyplanet.com/articles/beef-bourguignon-france</ref><ref>https://www.nationalgeographic.co.uk/travel/2020/08/the-story-behind-the-classic-french-dish-boeuf-bourguignon</ref> blanquette de veau,<ref name=":7" /> steak frites,<ref name=":7" /> baguette,<ref>https://www.economist.com/1843/2019/01/22/its-crunch-time-for-the-baguette</ref> cassoulet,<ref>https://www.petitfute.com/p1-france/actualite/m17-top-10-insolites-voyage/a22083-les-10-plats-typiques-de-la-gastronomie-francaise.html</ref> cheese,<ref>https://www.parisinsidersguide.com/10-top-cheeses-of-france.html#:~:text=Camembert,the%20list%20at%20number%20one</ref> crêpe,<ref>https://www.thesouthend.wayne.edu/article_6d0bd2f5-d2ce-5291-8a7b-980b948dc12e.html</ref> crème caramel,<ref>https://books.google.com/books?id=_4J6DwAAQBAJ&q=france+%22national+dessert%22&pg=PT91</ref> croissant, poule au pot (dakoroŋ),<ref>https://www.nouvelle-aquitaine-tourisme.com/en/news/traditional-recipe-authentic-poule-au-pot</ref> chou à la crème
*
=== G ===
* Gabon: poulet nyembwe<ref>https://web.archive.org/web/20111006195823/http://www.gabonmagazine.com/images/G10-ENGLISH/G10.palmoil.p18-23.pdf</ref>
* The Gambia: domoda<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-0-313-35911-8</ref>
* Georgia: khachapuri,<ref>https://web.archive.org/web/20210121215413/http://georgiatoday.ge/news/14205/Khachapuri-Granted-Cultural-Heritage-Status</ref><ref>https://web.archive.org/web/20111007010149/http://www.investor.ge/issues/2010_2/02.htm</ref><ref>http://www.iset-pi.ge/index.php?article_id=715</ref> khinkali<ref>https://www.georgianwine.uk/georgian-food-tastes-of-the-silk-road/</ref>
* Germany: schweinshaxe, bratwurst, sauerbraten,<ref>https://web.archive.org/web/20100707024527/http://www.germanfoods.org/schools/delicious/traditionaldishes.cfm</ref> döner kebab,<ref>https://www.nytimes.com/1996/06/26/garden/for-germans-a-kebab-filled-with-social-significance.html</ref> currywurst,<ref>https://www.nytimes.com/2011/01/27/world/europe/27berlin.html</ref> eisbein with sauerkraut<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-118</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-119</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-120</ref>
* Ghana: fufu, jollof rice
* Greece: horiatiki,moussaka, <ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-Michelin_121-0</ref>fasolada<ref name=":8">[https://greece.greekreporter.com/2018/06/29/what-is-the-national-dish-of-greece/#:~:text=In%20Greece%2C%20the%20national%20dishes,region%20or%20island%20in%20Greece. https://greece.greekreporter.com/2018/06/29/what-is-the-national-dish-of-greece/#:~:text=In%20Greece%2C%20the%20national%20dishes,region%20or%20island%20in%20Greece.]</ref> souvlaki, <ref name=":8" />gyros, <ref name=":8" />magiritsa, <ref name=":8" />kokoretsi<ref name=":8" />
* Grenada: oil down
* Guatemala: pepián<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/National_dish#cite_ref-123</ref>
* Guinea: poulet yassa
* Guinea-Bissau: caldo de mancarra
* Guyana: pepperpot and chicken curry<ref>http://www.gov.gd/articles/grenada_oil_down.html</ref>
=== H ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Goulash_in_Prague.jpg|right|thumb|Hungarian goulash]]
* Haiti: griot, soup joumou
* Honduras: baleada
* Hong Kong: pineapple bun, dim sum
* Hungary: goulash<ref>https://web.archive.org/web/20251005093903/https://theculturetrip.com/central-america/guatemala/articles/the-10-most-traditional-dishes-from-guatemala</ref><ref name=":9">https://web.archive.org/web/20131004213347/http://www.caribbeanamericanfoods.com/?page=island_dishes</ref>
=== I ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sate-2.JPG|thumb|Satay, one of the national dishes of Indonesia]]
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Espaguetis_carbonara.jpg|thumb|A dish of pasta ({{lang|it|[[carbonara]]}}). Pasta is considered one of the national dishes of Italy]]
* Iceland: lamb, <ref>https://icelandicfood.is/the-national-dish-of-iceland/</ref><ref>https://icelandmonitor.mbl.is/news/news/2015/04/01/what_is_iceland_s_national_dish/</ref><ref>https://www.vogue.com/article/what-to-eat-in-iceland-local-food</ref>hákarl<ref>https://web.archive.org/web/20200918082328/https://theculturetrip.com/europe/iceland/articles/how-fermented-shark-became-the-national-dish-of-iceland/</ref><ref name=":9" /><ref name=":1" />
* India: Khichdi, Chaat, butter chicken, biryani, Dal, dosa, idli<ref>https://www.outlookindia.com/traveller/cuisine/biryani-indias-national-dish</ref><ref>https://www.ndtv.com/food/fictitious-says-union-minister-harsimrat-kaur-badal-khichdi-wont-be-the-national-dish-1769941</ref><ref>https://www.clubmahindra.com/blog/food/7-dishes-that-can-be-the-national-food-of-india</ref><ref>https://www.scmp.com/magazines/post-magazine/travel/article/2128642/how-khichdi-mix-lentils-and-rice-became-indias</ref>
* Indonesia: nasi goreng,<ref name=":10">https://travel.kompas.com/read/2018/04/10/171000627/kemenpar-tetapkan-5-makanan-nasional-indonesia-ini-daftarnya</ref><ref name=":11">https://web.archive.org/web/20181226023403/http://travel.cnn.com/explorations/eat/40-foods-indonesians-cant-live-without-327106</ref> mie goreng<ref>https://keasberry.com/recipes/mie-goreng-indonesian-fried-noodles/</ref>, tumpeng, <ref>https://www.thejakartapost.com/news/2014/02/10/celebratory-rice-cone-dish-represent-archipelago.html</ref>satay,<ref name=":10" /><ref name=":11" />soto,<ref name=":10" /><ref>http://eatingasia.typepad.com/eatingasia/2009/03/soto-crawl.html</ref> rendang,<ref name=":10" /> gado gado<ref name=":10" />
* Iran: abgoosht,<ref name=":1" />chelo kabab,<ref>https://web.archive.org/web/20181226023540/https://www.thespruceeats.com/chelo-kebab-recipe-2355640</ref> ghormeh sabzi <ref>https://web.archive.org/web/20210904093513/https://iranian.com/2020/03/20/delicious-najmieh-batmanglij-transforms-irans-national-dish-into-a-pizza/</ref>Fesenjan
* Iraq: masgouf,<ref>https://www.thetimes.com/travel/destinations/uk-travel/england/london-travel/imams-put-fatwa-on-carp-caught-in-tigris-bbs2qxdcrgf</ref> dolma, Iraqi kebab, quzi
* Ireland: soda bread,<ref>https://www.independent.ie/irish-news/top-breakfast-baguette-rolls-into-irish-history-26445568.html</ref> butter,<ref>https://web.archive.org/web/20160131081749/http://britishfood.about.com/od/introtobritishfood/f/questions.htm</ref><ref>https://www.scmp.com/news/world/europe/article/3064848/coronavirus-french-corona-pizza-video-outrages-italians-prompting</ref> Irish stew
* Israel: falafel (served in pita),<ref>https://web.archive.org/web/20180307151129/https://www.haaretz.com/israel-s-national-food-no-matter-where-it-started-1.5216693</ref><ref>https://web.archive.org/web/20081024212900/http://www.myjewishlearning.com/culture/food/IsraeliFood/FalafelRecipe.htm</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref> Israeli salad, meorav Yerushalmi, sabich, Ptitim
* Italy: pasta,<ref name="Herald" /> pizza, risotto, mozzarella, Parmigiano Reggiano, Italian wine
* Ivory Coast: atcheke
=== J ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Sushi_(1441234074).jpg|right|thumb|Sushi, Japan]]
* Jamaica: Ackee and saltfish<ref name="ReferenceA" />
* Japan: sushi, Japanese curry,<ref name="curry rice research" /> ramen, tempura, wagashi, sashimi, miso soup
* Jordan: mansaf
=== K ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Korean.cuisine-Kimchi-Jeotgal-01.jpg|right|thumb|Korean kimchi]]
* Kazakhstan: beshbarmak
* Kenya: ugali with sukuma wiki,<ref name="Nation" /> githeri,<ref name="Nation" /> chapati,<ref name="Nation" /> nyama choma
* Kiribati: Palusami
* Korea, North: raengmyŏn, kimchi<ref name="Kimchi" />
* Korea, South: kimchi, bulgogi, bibimbap, jajangmyeon, bingsu, tteokbokki
* Kosovo: flia
* Kuwait: Machboos Laham
* Kyrgyzstan: beshbarmak
=== L ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Flickr_-_cyclonebill_-_Tabbouleh.jpg|right|thumb|Tabbouleh, Lebanon]]
* Laos: larb/laap, sticky rice, tam mak hoong
* Latvia: layered rye bread, sklandrausis, Jāņi cheese, Grey peas
* Lebanon: kibbeh,<ref name="ReferenceA" /> tabbouleh
* Lesotho: Pap-pap
* Liberia: dumboy
* Libya: Couscous
* Liechtenstein: käsknöpfle
* Lithuania: bigos, cepelinai,<ref name="Albala 2011 p. 3-PA226" /><ref name="McLachlan 2008 p. 61" /> šaltibarščiai
* Luxembourg: Judd mat Gaardebounen
=== M ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nasi_Lemak,_Mamak,_Sydney.jpg|thumb|Nasi lemak, a national dish of Malaysia.]]
* Madagascar: romazava
* Malaysia: nasi lemak, satay
* Maldives: mas huni
* Mali: tiguadege na
* Malta: stuffat tal-fenek
* Marshall Islands: Barramundi cod, macadamia nut pie
* Mauritius: dholl puri (flatbread stuffed with lentils)
* Mexico: taco,<ref name="Joe" /> mole poblano, chiles en nogada
* Moldova: mămăligă, ghivetch
* Monaco: barbagiuan
* Mongolia: buuz
* Montenegro: njeguški pršut
* Morocco: couscous,<ref name="Joe" /> tagine
* Myanmar: mohinga, lahpet thoke<ref name="Haber" />
=== N ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dhido.jpg|thumb|Dhido, Nepal]]
* Nauru: coconut fish
* Nepal: Gundruk and Dhido
* Netherlands: stamppot, soused herring with onion and pickles
* New Zealand: meat pie, bacon and egg pie, lamb, pavlova<ref name="Pavlova" />
* Nicaragua: gallo pinto, nacatamal, vigorón
* Niger: dambou
* Nigeria: tuwon shinkafa,<ref name="Joe" /> Jollof rice,<ref name="Africa" /> pounded yam and egusi soup<ref name="Africa" /><ref name="National" />, Indomie instant noodles
* North Macedonia: tavče gravče
* Norway: fårikål
=== O ===
* Oman: shuwa
*
=== P ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Pork_adobo_with_shallots.jpg|thumb|Philippine adobo, a national dish of the Philippines]]
* Pakistan: biryani, nihari, chicken karahi, gulab jamun
* Palestine: maqluba, musakhan, falafel
* Panama: sancocho<ref name="Joe2" />
* Paraguay: Sopa paraguaya
* Peru: ceviche, pollo a la brasa
* Philippines: adobo,<ref name="CNNP2017" /><ref name="PhilStar2018" /><ref name="Gapultos2013" /> sinigang,<ref name="CNNP2017" /><ref name="Gapultos2013" /> sisig,<ref name="CNNP2017" /> pancit,<ref name="CNNP2017" /> halo-halo,<ref name="PhilStar2018" /> lechon
* Poland: bigos,<ref name="Joe2" /> pierogi, kotlet schabowy,
* Portugal: bacalhau, caldo verde, cozido à portuguesa,<ref name="Joe2" /><ref name="Holland" /><ref name="Poelzl" /> Pastel de Belem, Sardinha Assada (Grilled Sardines)
=== Q ===
* Qatar: machboos
=== R ===
* Romania: mămăligă, sarmale, mici
* Russia: beef stroganoff, chicken Kiev, pierogi, borscht, shchi,<ref name="Motion" /> Kasha,<ref name="Motion" /> pelmeni,<ref name="Joe2" /> pirozhki,<ref name="Pokhlyobkin_Pirogi" /> Olivier salad, blini
* Rwanda: ibihaza
=== S ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Kräftskiva-2.jpg|thumb|Swedish crayfish called Kräftskiva]]
* San Marino: torta tre monti
* Saudi Arabia: saleeg, kabsa, jareesh, maqshus
* Senegal: thieboudienne<ref name="Joe2" />
* Serbia: ćevapčići, pljeskavica, gibanica (pastry), Karađorđeva steak, sarma, pasulj
* Singapore: chilli crab, Hainanese chicken rice, Hokkien mee
* Slovakia: pirohy, bryndzové halušky
* Slovenia: cremeschnitte, buckwheat dumplings (particularly štruklji), Idrijski žlikrofi, Carniolan sausage
* Somalia: bariis Iskukaris
* South Africa: bobotie<ref name="Crais McClendon 2013 p. 64" />
* Spain: tortilla de patatas
** Asturias: cachopo
** Catalonia: pa amb tomaquet
** Galicia: polbo á feira
** Madrid: churro
** Valencia: paella
* Sri Lanka: rice and curry, kottu<ref name="Herald2" />
* Suriname: pom
* Sweden: köttbullar,<ref name="swedentravelnet.com" /><ref name="Joe2" /> kräftskiva,<ref name="swedentravelnet.com" /> surströmming (fermented Baltic herring), pickled herring with potatoes, ostkaka, smörgåstårta (savory sandwich cake) and kebab pizza.
* Switzerland: fondue, muesli, raclette, rösti (core national dishes). Other dishes: cervelat (national sausage),<ref name="NYT2008" /><ref name="Joe2" /> Zürcher geschnetzeltes,<ref name="BBCGood" /> cordon bleu
* Syria: kibbeh<ref name="Geographic2" />
=== T ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tom_yam_kung_maenam.jpg|thumb|Tom yum kung, national dish of Thailand]]
* Tajikistan: osh palov,<ref name="Tajik" /> qurutob<ref name="Tajik" />
* Taiwan: beef noodle soup, minced pork rice
* Tanzania: chipsi mayai
* Thailand: pad thai, pad gaprao, tom yum kung, som tam
* Togo: fufu
* Tonga: 'ota 'ika
* Trinidad and Tobago: doubles, pelau, bake and shark, Roti
** Tobago: curry crab and dumplings
* Tunisia: couscous,<ref name="Joe2" /> brik/bric
* Turkey: doner kebab, dürüm, kuru fasulye with pilaf, kebap, baklava, simit, kapuska
* Tuvalu: pulaka
=== U ===
[[https://en.wikipedia.org/wiki/File:Traditional.Sunday.Roast-01.jpg|thumb|A Sunday roast – in this example, roast beef with mashed potatoes, vegetables is a national dish of the United Kingdom – here with Yorkshire pudding marking this variation as English.]]
* Uganda: matooke<ref name="National2" />
* Ukraine: borscht,<ref name="Besussenko_Borscht" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Borscht" /> varenyky<ref name="Besussenko_Varenyky" /><ref name="Pokhlyobkin_Dict_Varenyky" />
* United Arab Emirates: harees, shuwa<ref name="AE" />
* United Kingdom: a "full" fry-up breakfast, Fried chicken, fish and chips Sunday roast (especially roast beef), chicken tikka masala,, potato crisps
** England: Melton Mowbray pork pies, crumpets, custard, apple pie, rhubarb crumble, pudding: (black pudding, steak and kidney pudding, Yorkshire pudding, plum pudding, spotted dick), trifle
*** Cornwall: Cornish pasties
*** Devon: Devonshire cream tea, pasty
** Northern Ireland: Barmbrack, boxty, champ, Ulster fry
** Scotland: Burns supper of haggis with neeps and tatties, and scotch whisky, Arbroath smokies, kippers, kedgeree, Cullen skink, cock-a-leekie soup, porridge, rumbledethumps, Clootie dumpling, Cranachan, Dundee cake
*** Shetland Isles: Reestit mutton
** Wales: bara brith, cawl, Glamorgan sausages, laverbread, Tatws Pum Munud, Welsh rarebit, Welsh cakes
* United States: apple pie,<ref name="Walsh2017" /> cheeseburger, hamburger,<ref name="Stewart2016" /> hot dog,<ref name="Walsh2017" /><ref name="Stewart2016" /> fried chicken, Salisbury steak, turkey,<ref name="Stewart2016" /> mashed potatoes and gravy (historical)
** American Samoa: palusami
** Guam: Kelaguen, Spam
** Hawaii: Saimin
** Northern Mariana Islands: Kelaguen
** Puerto Rico: lechon, mofongo, arroz con gandules
** United States Virgin Islands: funji
* Uruguay: chivito<ref name="Joe2" />
* Uzbekistan: Uzbek Plov (also spelled palov and sometimes called osh)
=== V ===
* Vanuatu: laplap
* Vatican City: Fettuccine alla Papalina (unofficial)
* Venezuela: pabellón criollo, arepa
* Vietnam: Pho, Bun cha, Bún bò Huế,
=== Y ===
* Yemen: saltah
=== Z ===
* Zambia: nshima
* Zimbabwe: sadza
== Sommo yizie ==
4pndw4jgyn3svvmfmmi0xjlsfwyopd7
Flapper pie
0
7326
62833
2026-07-21T21:23:50Z
Edith Tangkur
310
Creat article
62833
wikitext
text/x-wiki
'''Flapper pie''', bee a '''forgotten Prairie pie''', e la vanilla custard pie ba naŋ maŋ eŋ meringue a saa zu (bee tasoga kaŋa ba maŋ eŋ cream a Southern Saskatchewan poɔ)<ref>https://books.google.com/books?id=5YjoKScHoa8C&dq=%22Flapper+pie%22+-wikipedia&pg=PA153</ref> naŋ be a graham cracker poɔ.<ref name=":0">https://books.google.com/books?id=ZXZ_CwAAQBAJ&dq=%22Flapper+pie%22+-wikipedia&pg=PT43</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-0-19-931339-6</ref><ref name=":1">https://www.tastingtable.com/1429950/flapper-pie-underrated-staple-canadian-prairies/</ref><ref name=":2">https://thestarphoenix.com/life/bridges/kohlman-flapper-pie-a-forgotten-prairie-delicacy</ref><ref name=":3">https://canadianfoodfocus.org/canadian-food-stories/canadas-forgotten-dessert-the-history-of-flapper-pie/</ref>
A pie maŋ maalevla yi a Canadian prairie saakonnoo poɔ.<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref name=":2" /> A Salisbury House chain poɔ a bondimaale kɔɔre zie a Winnipeg poɔ, ba maŋ kɔɔre a la ka a e "wafer pie".
== Zeɛre boma mine naŋ poɔ ==
Whiskey, peach vaare, akamiiroŋ pɛgɛ, bee vanilla na baŋ eŋ la ka a paale a pie.<ref name=":1" />
== Dakoroŋ ==
A zie na a lapper pie ŋa naŋ yi ba tuo baŋ. Kyɛ, flapper pie wa e la bondirii naŋ yaare a Canadian Prairies a 1920s<ref name=":2" /> wagere na, be la ka o nyɛ a yuori yi a flappers.<ref name=":1" /><ref name=":3" />Flapper pie maŋ naŋ maale la a Depression wagere na a yi a na maŋ di boma na ba naŋ maŋ di maale.<ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref name=":3" /> A yi 1940s yuoni, a pie ŋa ka ba leɛ maale a a ko a yuori ka "forgotten."<ref name=":3" />
== Meŋ la nyɛ ==
* List of custard desserts
== Sommo yizie ==
80ru31swqn8xrv8q48wowytyaob137v
University of Professional Studies, Accra
0
7327
62836
2026-07-21T21:51:40Z
Ningeng paula
1176
Added Article
62836
wikitext
text/x-wiki
Version:1.0 StartHTML:0000000156 EndHTML:0000015529 StartFragment:0000000469 EndFragment:0000015521
A Yunivaniti ko a Profeesare banneba naŋ be a Accra ( UPSA) ka noba gyaamaa baŋ na ne o profeesare zannoo zie( IPS) e la gyamaa saku- kpoŋ naŋ be Ghana. A saku- kpoŋe be la Accra. UPSA e la a Yunivanitiri dɛndɛŋ naŋ daŋe be a Ghana poɔ a tonnɔ zannoo ane da di a porefeesare sakuuri ŋa poɔ. A Yunivaniti ko a porefeesare zannoo bɛgere Act, 2012( Act 850) leɛre la a sakuuri yuori[ kyɛ ka a ba tõɔ] ko a porefeesare zannoo a Yunivaniti a Accra poɔ. Ba saŋe de la a UPSA ka o e la donɛɛ zaa bone ( Ghana ) ka a Accreditation Council ko Business Schools and Programs (ACBSP)
O wulo la bantaabo kora o karebiiri the kyogi ne a 2019/2020 yuoni. A yelpaalaa, a karembiiri na baare la a chartered program aseŋ a ACCA, ICAG, CIM, CIMA,ICSA ane amine, ka ba na tõɔ nyɛ toma a ba degree baaroo puoriŋ.
iiskpbl9u6z90xk7qi0kdvr87igfkzf
Kumasi Technical University
0
7328
62840
2026-07-22T11:05:37Z
Ningeng paula
1176
Add
62840
wikitext
text/x-wiki
Kumasi Technical University
Type University
Established 1954; 72 years ago
Location Kumasi, Ashanti Region, Ghana
6°41′28″N 1°36′36″W
Website kstu.edu.gh
Map
Wikimedia | © OpenStreetMap
A Kumasi Nuuri tontonneba Yunivaniti, ka noba yaga baŋ na ne ba ka Kumasi politeɛne ,e la gyamaa sakuuri naŋ be a Ghana Kumasi paaloŋ poɔ.
Kumasi Nuuri tontoneba Yunivaniti e la politeɛne kaŋa ba naŋ leɛre gaa ne Yunivaniti .O be la zie kaŋa ba naŋ boɔlo Kumasi sikyiri a Kumasi paaloŋ poɔ. A Yunivaniti ŋa wedeɛre la Professor Nana Osei-Wusu Achiaw. O na wa la a nenkpoŋe a yi ba leɛre o gaa ne a Yunivaniti zaa .
Dakoroŋ
A Yunivaniti ka noba baŋ na ne o ka Kumasi Nuuri tontoneba zie,wa piili la 1954, kyɛ ka ba zannoo meŋ piili 1955, o wa leɛ la politeɛne ayi 30 October 1963 ka ba leɛre o Yunivaniti 2017. Ayi a lɛ kyɛ gɛrɛ Nuuri toma ane gaŋ zanne yoŋ la ka ba erɛ . A ŋa a politeɛne bɛgɛ law 1992 ,PNDC law 321 , A Kumasi politeɛne bebe la Yuomo naŋ pare sɛre kyɛ wa leɛ a Yunivaniti .
# Faculty of Engineering
# Faculty of Built and Natural Environment
# Faculty of Medicine and Health Sciences
# Faculty of Applied Sciences
# Faculty of Creative Arts and Technology
# School of Business
# Institute of Entrepreneurship and Enterprise Development
# Institute of Distance and Continuing Education
# School of Graduate Studies, Research and Innovation
== Departments ==
Source:
=== School of Business ===
* Accountancy and Accounting Information Systems Department
* Liberal Studies Department
* Management Studies Department
* Marketing Department
* Procurement and Supply Chain Management Department
=== Faculty of Built and Natural Environment ===
* Building Technology Department
* Estate Management Department
* Interior Architecture and Furniture Production Department
=== Faculty of Engineering ===
* Chemical Engineering Department
* Civil Engineering Department
* Electrical/Electronic Engineering Department
* Mechanical Engineering Department
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Computer Science Department
* Hotel, Catering and Institutional Management Department
* Mathematics and Statistics Department
=== Faculty of Creative Arts and Technology ===
* Fashion Design and Textiles Department
* Graphic Design Department
=== Faculty of Medicine and Health Sciences ===
* Laboratory Technology Department
* Pharmaceutical Sciences Department
=== Institute of Entrepreneurship and Enterprise Development ===
* Agropreneurship
* Centre for Entrepreneurship Research in Africa
* Consultancy and Business Incubation Centre
* Entrepreneurship and Finance
== Programmes offered ==
=== Faculty of Business and Management Studies ===
* Bachelor of Technology in Accounting with Computing
* Bachelor of Technology in Procurement Management
* BSC. FINANCIAL ACCOUNTING (SPECIAL PROGRAMME)
* BSC. MARKETING (SPECIAL PROGRAMME)
* BSC. PROCUREMENT (SPECIAL PROGRAMME)
* Certificate in Accounting
* Diploma in Banking Technology and Accounting (DBTA)
* Diploma in Business Administration (DBA)
* Diploma in Business Studies (Accountancy, Entrepreneurship, Secretarial, Statistics, Management, Marketing and Purchasing and Supply options)
* Diploma in Computerised Accounting (DCA)
* Diploma in Electronic Marketing
* Diploma in Procurement & Materials Management
* Diploma in Public Relations
* HND Accountancy (Regular/Evening/Weekend Options)
* HND Accounting with Computing (Regular/Evening/Weekend Options)
* HND Marketing (Regular/Evening/Weekend Options)
* HND Purchasing and Supply (Regular/Evening/Weekend Options)
* HND Secretaryship and Management Studies (Regular/ Evening/Weekend Options)
* Post Graduate Certificate in Computerized Accounting (PGCCA)
* Professional Diploma in Banking Technology and Accounting (PDBTA)
* Professional Diploma in Computerised Accounting (PDCA)
=== Faculty of Built and Natural Environment ===
* Interior Architecture & Furniture Production (Access Course)
* Advanced Furniture Craft
* Bachelor of Technology in Building Technology
* Bachelor of Technology in Estate Management
* BSC. ESTATE MANAGEMENT (SPECIAL PROGRAMME)
* Building Technology (Access Course)
* Construction Technicians Course I
* Construction Technicians Course II
* Construction Technicians Course Part III.
* HND Building Technology (Regular Only)
* HND Estate Management (Regular Only)
* HND Interior Architecture and Furniture Production (Regular Only)
* Interior Architecture and Furniture Production (Access Course)
=== Faculty of Engineering ===
* Bachelor of Technology in Chemical Engineering
* Bachelor of Technology in Chemical Engineering - Top Up
* Bachelor of Technology in Civil Engineering
* Bachelor of Technology in Civil Engineering - Top Up
* Bachelor of Technology in Mechanical Engineering
* Bachelor of Technology in Mechanical Engineering - Top Up
* BSC. OIL AND GAS ENGINEERING (SPECIAL PROGRAMME)
* BSC. PETRO-CHEMICAL ENGINEERING (SPECIAL PROGRAMME)
* Chemical Engineering (Access Course)
* Civil Engineering (Access Course)
* Electrical Engineering Technician Part I
* Electrical Engineering Technician Part II
* Electrical Engineering Technicians Part III
* Electrical/Electronic Engineering(Access Course)
* HND Chemical Engineering (Regular Only)
* HND Civil Engineering (Regular Only)
* HND Electrical/Electronic Engineering (Regular Only)
* HND Mechanical Engineering with choice of options at Level 200 Options: (I) Plant (II) Production (III) Automotive and (IV) Metallurgy (Regular Only)
* Mechanical Engineering (Access Course)
* Mechanical Engineering Technicians Part I
* Mechanical Engineering Technicians Part II
* Mechanical Engineering Technicians Part III
* Motor Vehicle Technicians Part I
* Motor Vehicle Technicians Part II
* Motor Vehicle Technicians Part III
=== Faculty of Applied Sciences ===
* BSC. COMPUTER SCIENCE (SPECIAL PROGRAMME)
* Catering 812/1
* Catering 812/2
* Diploma in Hardware and Networking
* Diploma in Information Technology
* Diploma in Web Applications and Database
* HND Computer Science (Regular Only)
* HND Hotel, Catering and Institutional Management (Regular Only)
* HND Statistics (Regular Only)
* Hotel, Catering and Institutional Management (Access Course)
=== Faculty of Creative Arts and Technology ===
* Access Course
* Advanced Fashion Design
* HND Fashion Design and Textiles Studies (Regular Only)
* Intermediate Fashion
=== Faculty of Medicine and Health Sciences ===
* BSC. PHARMACEUTICAL SCIENCE (SPECIAL PROGRAMME)
* HND Dispensing Technology (Regular Only)
* HND Medical Laboratory
* HND Science Laboratory
* ONE YEAR TOP-UP HND DISPENSING TECHNOLOGY PROGRAMME
8gpfl60t4tcp3c50924re423xx8p5ap
62842
62840
2026-07-22T11:33:09Z
Ningeng paula
1176
Added Article
62842
wikitext
text/x-wiki
Kumasi Technical University
Type University
Established 1954; 72 years ago
Location Kumasi, Ashanti Region, Ghana
6°41′28″N 1°36′36″W
Website kstu.edu.gh
Map
Wikimedia | © OpenStreetMap
A Kumasi Nuuri tontonneba Yunivaniti, ka noba yaga baŋ na ne ba ka Kumasi politeɛne ,e la gyamaa sakuuri naŋ be a Ghana Kumasi paaloŋ poɔ.
Kumasi Nuuri tontoneba Yunivaniti e la politeɛne kaŋa ba naŋ leɛre gaa ne Yunivaniti .O be la zie kaŋa ba naŋ boɔlo Kumasi sikyiri a Kumasi paaloŋ poɔ. A Yunivaniti ŋa wedeɛre la Professor Nana Osei-Wusu Achiaw. O na wa la a nenkpoŋe a yi ba leɛre o gaa ne a Yunivaniti zaa .
Dakoroŋ
A Yunivaniti ka noba baŋ na ne o ka Kumasi Nuuri tontoneba zie,wa piili la 1954, kyɛ ka ba zannoo meŋ piili 1955, o wa leɛ la politeɛne ayi 30 October 1963 ka ba leɛre o Yunivaniti 2017. Ayi a lɛ kyɛ gɛrɛ Nuuri toma ane gaŋ zanne yoŋ la ka ba erɛ . A ŋa a politeɛne bɛgɛ law 1992 ,PNDC law 321 , A Kumasi politeɛne bebe la Yuomo naŋ pare sɛre kyɛ wa leɛ a Yunivaniti .
== Zanne ziri ==
A zannoo ziri wa e la ata kyɛ ka ba leɛre a ka a e ayoɔbo ayi 2009 /2010, sakuuri yeni kyɛ taa zanne ziri ayi, a yi 2010/2011 zannoo Yuoni baara poɔ. Pampana a politeɛne gbole la ŋaa zanne bɔgere,sakueane a ziri:
# Faculty of Engineering
# Faculty of Built and Natural Environment
# Faculty of Medicine and Health Sciences
# Faculty of Applied Sciences
# Faculty of Creative Arts and Technology
# School of Business
# Institute of Entrepreneurship and Enterprise Development
# Institute of Distance and Continuing Education
# School of Graduate Studies, Research and Innovation
== Departments ==
Source:
=== School of Business ===
* Accountancy and Accounting Information Systems Department
* Liberal Studies Department
* Management Studies Department
* Marketing Department
* Procurement and Supply Chain Management Department
=== Faculty of Built and Natural Environment ===
* Building Technology Department
* Estate Management Department
* Interior Architecture and Furniture Production Department
=== Faculty of Engineering ===
* Chemical Engineering Department
* Civil Engineering Department
* Electrical/Electronic Engineering Department
* Mechanical Engineering Department
=== Faculty of Applied Sciences ===
* Computer Science Department
* Hotel, Catering and Institutional Management Department
* Mathematics and Statistics Department
=== Faculty of Creative Arts and Technology ===
* Fashion Design and Textiles Department
* Graphic Design Department
=== Faculty of Medicine and Health Sciences ===
* Laboratory Technology Department
* Pharmaceutical Sciences Department
=== Institute of Entrepreneurship and Enterprise Development ===
* Agropreneurship
* Centre for Entrepreneurship Research in Africa
* Consultancy and Business Incubation Centre
* Entrepreneurship and Finance
== Programmes offered ==
=== Faculty of Business and Management Studies ===
* Bachelor of Technology in Accounting with Computing
* Bachelor of Technology in Procurement Management
* BSC. FINANCIAL ACCOUNTING (SPECIAL PROGRAMME)
* BSC. MARKETING (SPECIAL PROGRAMME)
* BSC. PROCUREMENT (SPECIAL PROGRAMME)
* Certificate in Accounting
* Diploma in Banking Technology and Accounting (DBTA)
* Diploma in Business Administration (DBA)
* Diploma in Business Studies (Accountancy, Entrepreneurship, Secretarial, Statistics, Management, Marketing and Purchasing and Supply options)
* Diploma in Computerised Accounting (DCA)
* Diploma in Electronic Marketing
* Diploma in Procurement & Materials Management
* Diploma in Public Relations
* HND Accountancy (Regular/Evening/Weekend Options)
* HND Accounting with Computing (Regular/Evening/Weekend Options)
* HND Marketing (Regular/Evening/Weekend Options)
* HND Purchasing and Supply (Regular/Evening/Weekend Options)
* HND Secretaryship and Management Studies (Regular/ Evening/Weekend Options)
* Post Graduate Certificate in Computerized Accounting (PGCCA)
* Professional Diploma in Banking Technology and Accounting (PDBTA)
* Professional Diploma in Computerised Accounting (PDCA)
=== Faculty of Built and Natural Environment ===
* Interior Architecture & Furniture Production (Access Course)
* Advanced Furniture Craft
* Bachelor of Technology in Building Technology
* Bachelor of Technology in Estate Management
* BSC. ESTATE MANAGEMENT (SPECIAL PROGRAMME)
* Building Technology (Access Course)
* Construction Technicians Course I
* Construction Technicians Course II
* Construction Technicians Course Part III.
* HND Building Technology (Regular Only)
* HND Estate Management (Regular Only)
* HND Interior Architecture and Furniture Production (Regular Only)
* Interior Architecture and Furniture Production (Access Course)
=== Faculty of Engineering ===
* Bachelor of Technology in Chemical Engineering
* Bachelor of Technology in Chemical Engineering - Top Up
* Bachelor of Technology in Civil Engineering
* Bachelor of Technology in Civil Engineering - Top Up
* Bachelor of Technology in Mechanical Engineering
* Bachelor of Technology in Mechanical Engineering - Top Up
* BSC. OIL AND GAS ENGINEERING (SPECIAL PROGRAMME)
* BSC. PETRO-CHEMICAL ENGINEERING (SPECIAL PROGRAMME)
* Chemical Engineering (Access Course)
* Civil Engineering (Access Course)
* Electrical Engineering Technician Part I
* Electrical Engineering Technician Part II
* Electrical Engineering Technicians Part III
* Electrical/Electronic Engineering(Access Course)
* HND Chemical Engineering (Regular Only)
* HND Civil Engineering (Regular Only)
* HND Electrical/Electronic Engineering (Regular Only)
* HND Mechanical Engineering with choice of options at Level 200 Options: (I) Plant (II) Production (III) Automotive and (IV) Metallurgy (Regular Only)
* Mechanical Engineering (Access Course)
* Mechanical Engineering Technicians Part I
* Mechanical Engineering Technicians Part II
* Mechanical Engineering Technicians Part III
* Motor Vehicle Technicians Part I
* Motor Vehicle Technicians Part II
* Motor Vehicle Technicians Part III
=== Faculty of Applied Sciences ===
* BSC. COMPUTER SCIENCE (SPECIAL PROGRAMME)
* Catering 812/1
* Catering 812/2
* Diploma in Hardware and Networking
* Diploma in Information Technology
* Diploma in Web Applications and Database
* HND Computer Science (Regular Only)
* HND Hotel, Catering and Institutional Management (Regular Only)
* HND Statistics (Regular Only)
* Hotel, Catering and Institutional Management (Access Course)
=== Faculty of Creative Arts and Technology ===
* Access Course
* Advanced Fashion Design
* HND Fashion Design and Textiles Studies (Regular Only)
* Intermediate Fashion
=== Faculty of Medicine and Health Sciences ===
* BSC. PHARMACEUTICAL SCIENCE (SPECIAL PROGRAMME)
* HND Dispensing Technology (Regular Only)
* HND Medical Laboratory
* HND Science Laboratory
* ONE YEAR TOP-UP HND DISPENSING TECHNOLOGY PROGRAMME
rczsbirq1b3idklp5egty4m3bz0xqif
Main page
0
7329
62864
2026-07-23T05:35:25Z
PK2
386
Redirected page to [[A Gampɛlɛ zu]]
62864
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[A Gampɛlɛ zu]]
1dustps485nezpzmwfb58izlwy039s5
Central University (Ghana)
0
7330
62872
2026-07-23T10:37:53Z
Mary Loor
55
Created page with "A '''Central University''' e la sommeŋɛ Univɛniti naŋ be a Ghana poɔ, a piili neŋ a International Central Gospel Church (ICGC). O naŋ wa piili o e la pastoral training institute ane Mensah Otabil a 1988 poɔ. June 1991 poɔ, ba wa baŋ o la ka o e a Central Bible College. Puoriŋ la ka o la leɛ a Central Christian College a 1993 poɔ kyɛ pãã wa leɛ a Central University College 1998 poɔ. A 2016 poɔ, Central University College wa arɛɛ o gbɛɛ zuŋ a e a Un..."
62872
wikitext
text/x-wiki
A '''Central University''' e la sommeŋɛ Univɛniti naŋ be a Ghana poɔ, a piili neŋ a International Central Gospel Church (ICGC). O naŋ wa piili o e la pastoral training institute ane Mensah Otabil a 1988 poɔ. June 1991 poɔ, ba wa baŋ o la ka o e a Central Bible College. Puoriŋ la ka o la leɛ a Central Christian College a 1993 poɔ kyɛ pãã wa leɛ a Central University College 1998 poɔ. A 2016 poɔ, Central University College wa arɛɛ o gbɛɛ zuŋ a e a University ona la pampana a Central University. A university ŋa yelnyɔraa la ka o wuli a African noba lesiri ane seeloŋ poɔ meŋɛ nyooroo ne sagediibu. Pampana o e a sommeŋɛ Univɛniti kpoŋ a Ghana poɔ.
jzwtofvvteqcmhpff5s4pguojh7pga0
Yeli:University of Professional Studies, Accra
1
7331
62873
2026-07-23T10:56:52Z
Yere Titus
1839
/* Piiluu */ new section
62873
wikitext
text/x-wiki
== Piiluu ==
A yuniveniti ŋa piili la 1965 a e sommeŋɛ yuniveniti naŋ taa nimizeɛ ne zannoo ane wuluu bammo naŋ e tegeroŋ Ghana paaloŋ poɔ. O nyɛ la yuomo pare lezaa-yi ne pie ane anuu(55) wuluu bammo poɔ. UPSA nyɛ la gyeremɛ a e Sakuuri na naŋ e nensaalba yel-erre baabo. [[Toma daana:Yere Titus|Yere Titus]] ([[Toma daana yeli:Yere Titus|yeli]]) 10:56, 23 Gyoonoɔre 2026 (GMT)
3ftr0q9ym195hluqwi8znfsbmxmpktv