Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.46.0-wmf.24
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Arbenga
0
1614
269285
269176
2026-04-28T18:46:35Z
N.Longo
12052
wl
269285
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Arbenga
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Panorama = Albenga.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div>
|Bandiera = Flag of Albenga.svg
|Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga
|Stemma = Albenga-Stemma.svg
|Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Riccardo Tomatis
|Partito = liste siviche de sèntru-scinistra
|Data elezione = 9-6-2019
|Mandato = 2
|Data rielezione = 10-6-2024
|Data istituzione = 1861
|Abitanti = 23470
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]
|Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1203
|Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni
|Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]
|Festivo = [[29 seténbre|29 de setembre]]
|Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna
}}
'''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref>
Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>
Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref>
{{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}}
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa
Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]''
Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]]
</gallery>
A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'travèrsu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51 kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref>
U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242 m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521 m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce.
Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668 m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282 m), ch'u l'è zà au de là.
Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/>
=== Frasiùi ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti
File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle
File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn
File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne
File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle
File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda
</gallery>
* '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref>
* '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref>
* '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e ville de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref>
* '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de n'insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11|
léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/>
* '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi.
* '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn elevâ rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316 m).
=== Climma ===
Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che d'invèrnu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se fèrman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sù che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref>
De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi vèrsu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ d'autunnu e d'invèrnu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu d'estè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>:
{| class="wikitable"
! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva
! colspan="12" |Mesi
! colspan="4" |Stagiùi
! rowspan="2" |Ànnu
|-
!Zen
!Fev
!Mar
!Arv
!Maz
!Züg
!Lüj
!Agu
!Set
!Utt
!Nuv
!Dix
!Inv
!Pri
!Est
!Aut
|-
!T. max. media (°C)
|11,7
|12,4
|14,6
|17,4
|21,2
|25,0
|28,7
|28,5
|25,3
|21,1
|15,7
|12,7
|12,3
|17,7
|27,4
|20,7
|19,5
|-
!T. min. media (°C)
|0,5
|1,3
|3,2
|6,2
|9,8
|13,3
|15,9
|15,7
|13,1
|9,1
|4,4
|1,4
|1,1
|6,4
|15,0
|8,9
|7,8
|-
!Precipitasiùi (mm)
|101,4
|89,7
|90,4
|81,6
|76,1
|38,3
|21,3
|43,3
|55,0
|105,5
|96,8
|78,9
|270,0
|248,1
|102,9
|257,3
|878,3
|-
!Giurni d'ègua
|6,2
|5,2
|6,1
|6,6
|6,5
|4,0
|2,8
|3,8
|4,4
|6,4
|6,3
|5,0
|16,4
|19,2
|10,6
|17,1
|63,3
|-
!Ümiditè relatìva media (%)
|73
|73
|72
|79
|79
|79
|77
|77
|78
|78
|75
|76
|74
|77
|78
|77
|76
|}
== Sto(r)ia ==
=== U(r)igine du numme ===
U numme da sitè de Arbenga u de(r)iva dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rùmma a a cunquista, a divegne ''Albingaunum'', furma che duve(r)an ascì grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà intu seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" />
=== U periudu prerumàn ===
A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" />
Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" />
I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref>
=== Dòppu e guère püniche ===
L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref>
E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" />
=== U svilüppu du municipium ===
[[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]]
Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna.
A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref>
Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime.
Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref>
Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e tèrme (svilupèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref>
=== Da l'impe(r)u au mediuevu ===
A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref>
In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" />
Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref>
=== U periudu medievâle ===
Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''Marittima Italorum'', mategnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref>
Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref>
==== A nascita du Cumitàu ====
A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" />
Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (ben ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2">
{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref>
Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref>
Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, andandu a purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu.
==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ====
[[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]]
Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref>
Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref>
I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref>
U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva.
Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref>
A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/>
==== Sutta aa Repübbrica de Zena ====
{{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}}
Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref>
==== A fundasiùn de vìlle növe ====
Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "ville növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref>
Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref>
Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref>
==== Quattrusèntu ====
A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/>
A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/>
A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref>
Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' ben chinz'ànni.
I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref>
Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref>
=== Etè mudèrna ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana
Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu
Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma'' du Maté Vinzoni, [[1773]]
</gallery>
A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu.
Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref>
A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref>
Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" />
=== Etè cuntempuranea ===
[[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]]
Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref>
Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref>
A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref>
Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref>
[[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]]
Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], ben dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>
Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna.
Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva.
=== Scìmbuli ===
==== Bande(r)a de Arbenga ====
[[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref>
U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Albenga}}
=== Minu(r)anse fureste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref>
=== Cugnummi ciü difüsi ===
I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref>
=== Persune lighèi cun Arbenga ===
[[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]]
* San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref>
* Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre [[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref>
* [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref>
* Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref>
* Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref>
* Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref>
* Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref>
* Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref>
* Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref>
* Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref>
* Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref>
* Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref>
* Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref>
* Ange(r)u Vincènsu Dania (Vûtri, [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref>
* Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref>
* Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref>
* Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref>
* Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
[[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]]
=== Architetü(r)e religiuse ===
U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu.
==== Paròcchia de San Michê ====
[[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]]
* A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref>
[[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]]
* '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi cìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]]
* '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>
==== Batisté(r)u paleucristiàn ====
{{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
[[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]]
L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]].
Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" />
L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref>
==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ====
[[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]]
Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref>
A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]].
Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref>
==== Santua(r)iu de Puntelungu ====
[[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]]
U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/>
Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref>
A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref>
==== Gêxa du Sacru Cö ====
[[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]]
A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]].
Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref>
==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ====
[[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]]
A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu.
Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn.
Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de Leca ====
[[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]]
* '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" />
* '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref>
==== Paròcchia de Campugexa ====
[[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]]
* '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17|
léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref>
* '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de San Zorzu ====
[[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]]
* '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia da Bastìa ====
[[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]]
* '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16|
léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref>
* '''Cappella de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de Sàlia ====
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]]
* '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)àe.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de Lüxignàn ====
[[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]]
* '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
==== Paròcchia de San Fé ====
[[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]]
* '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Aree archeulogiche ===
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da baxìlica de San Vitûre, in Puntelungu
Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga
Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn
Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta''
</gallery>
* '''Baxìlica de San Vitûre''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref>
* '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>
* '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref>
* '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a ben dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref>
* '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref>
=== Architetü(r)e sivìli ===
==== Palassi stò(r)ichi ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u
Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu
Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu
Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre
Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla
Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ
Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn
Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî
Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]
Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti
Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi
</gallery>
* '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref>
* '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>
* '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref>
* '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref>
* '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref>
* '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i.
* '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref>
* '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref>
* '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù ben due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>
* '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>
* '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref>
* '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref>
==== Vìlle stò(r)iche ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa
Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca
Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé)
Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte
Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta''
</gallery>
*'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn ville tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù ben a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref>
* '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref>
* '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura.
* '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'e(r)an mustrèi ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref>
* '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref>
* '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref>
==== Âtre architetü(r)e ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia
Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn
Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu
</gallery>
* '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squèxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" />
* '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref>
* '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'e(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref>
* '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref>
* '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100 m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref>
=== Architetü(r)e militâri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna
Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle
Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908)
Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu
</gallery>
* '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] sciben ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>
* '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref>
* '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref>
* '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref>
==== E pòrte ====
<gallery mode="packed" widths="160" heights="160">
Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn
Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ
Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia
Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu
Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a
</gallery>
Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref>
* A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù ben vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadràe. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13|
léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref>
* A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref>
* A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref>
* A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref>
Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref>
{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" />
=== Natü(r)a ===
Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi quattru sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ:
* Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interèsse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420 ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tèrsu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45 ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
* Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interèsse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541 ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
* Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interèsse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213 ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa risèrva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11 ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
* Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interèsse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189 ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunsèrva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalàe.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60 ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù:
* '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>
== Cultü(r)a ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
* Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref>
* Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref>
* Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref>
* Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref>
;Scö(r)e
In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun:
* Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
* Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
* Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
* Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" />
=== Teâtru ===
[[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]]
Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref>
=== Dialettu arbenganese ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
[[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]]
In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref>
Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu'').
== Ecunumia ==
=== Prima(r)iu ===
Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115
</ref>
Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è ben svilupàu l'ambitu de arumatiche. Ben difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref>
Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. Ben cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
=== Segunda(r)iu ===
[[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]]
Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se ben difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'e(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura
|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref>
=== Tersia(r)iu ===
U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e ben dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" />
Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun ben seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn.
== Fèste e fe(r)e ==
* Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'e(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du vìn pigàu e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
== Sport ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva"
Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre
</gallery>
In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve:
* Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16 m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
* ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi d'Arbenga ===
[[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixembre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}}
{{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixembre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}}
{{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (poi Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sentru-scinistra|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|Lega Nord, Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sentru-drìta|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sentru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"
|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sentru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sentru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Gemelàggi ===
* {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref>
== Vìe de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]].
Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a travèrsa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
=== Feruvìa ===
[[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]]
Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
== Nòtte ==
;Notte au tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}
{{Vedrìnn-a}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Arbenga| ]]
9rvdr34ayiftjovxn4s3d788b0colyq
Lista di Imperatoî Romen
0
3553
269286
241004
2026-04-28T18:47:44Z
N.Longo
12052
wl
269286
wikitext
text/x-wiki
A '''lista di imperatoî romen'''
== Prinçipâto ==
=== Augusto e i Giulio-Claudii ===
[[Image:Caligula bust.jpg|left|100px|thumb|Caligola]]
{| width=100%|
!Nomme!! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (mòrte)
|-
|[[Aogusto]]
|Gaio Giulio Cesare Ötavian<br/>(Gaio Eutavio Taurino)
|[[63 a.C.]]
|[[27 a.C.]]
|[[14|14 DC]]
|
|-
|[[Tibeio]]
|Tiberio Claudio Neron
|[[42 a.C.]]
|[[14]]
|[[37]]
|
|-
|[[Caligola]]
|Gaio Giulio Cesare Germanico
|[[12]]
|[[37]]
|[[41]]
|
|-
|[[Claudio (imperatô roman)|Claudio]]
|Tiberio Claudio Druso Neron
|[[10 a.C.]]
|[[41]]
|[[54]]
|
|-
|[[Neron]]
|Tiberio Claudio Neron Domiçian<br/>(Luçio Domiçio Enobarbo)
|[[37]]
|[[54]]
|[[68]]
|
|-
|colspan=6|...
|-
|[[Galba]]
|Servio Sulpiçio Galba
|[[3]]
|[[68]]
|[[69]]
|Luçio Clodio Macro usurpatô in ta Africa (68)
|-
|[[Oton]]
|Marco Salvio Oton
|[[32]]
|[[69]]
|
|
|-
|[[Vitellio]]
|Aulo Vitellio
|[[15]]
|[[69]]
|
|
|}
=== I Flavii ===
{| width=100%|
!Nomme !! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (o mòrte)|
|-
|[[Vespasian]]
|Tito Flavio Vespasian
|[[9]]
|[[69]]
|[[79]]
|
|-
|[[Tito (imperatô roman)|Tito]]
|Tito Flavio Vespasian
|[[39]]
|[[79]]
|[[81]]
|
|-
|[[Domiçian]]
|Tito Flavio Domiçian
|[[51]]
|[[81]]
|[[96]]
|Luçio Antonio Saturnin usurpatô in Germania (89)
|}
=== I imperatoï adottivi e i Antonin ===
{| width=100%|
!Nomme !! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (o mòrte)|
|-
|[[Nerva]]
|Marco Coççèio Nerva
|[[22]] o [[32]] o [[35]]
|[[96]]
|[[98]]
|
|-
|[[Traian]]
|Marco Ulpio Nerva Traian<br/>
(Marco Ulpio Traian)
|[[53]]
|[[98]]
|[[117]]
|
|-
|[[Publio Elio Traian Adrian|Adrian]]
|Publio Elio Traian Adrian<br/>
(Publio Elio Adrian)
|[[76]]
|[[117]]
|[[138]]
|
|-
|[[Antonin Pio]]
|Tito Elio Adrian Antonin Pio<br/>
(Tito Aurellio Fulvio Bononio Arrio Antonin Pio)
|[[86]]
|[[138]]
|[[161]]
|
|-
|[[Marco Aurellio]]
|Marco Aurellio Antonin<br/>
(Marco Annio Catilio Seveo - Marco Annio Varo)
|[[121]]
|[[161]]
|[[180]]
|Marco Aurellio e Luçio Veo han regnoö insemme<br/>
associoo a o trono Commodo da o 176<br/>
Gaio Avidio Cassio usurpatô in [[Sciria]] (175)
|-
|[[Luçio Vêo]]
|Luçio Çeionnio Commodo Veo
|[[130]]
|[[161]]
|[[169]]
|-
|[[Commodo]]
|Marco Aurellio Commodo Antonin
|[[161]]
|[[180]]
|[[192]]
|preçedentemente associoô a o trono (da o 176)
|-
|colspan=6|...
|-
|[[Pertinace]]
|Publio Elio Pertinaçe
|[[126]]
|[[192]]
|[[193]]
|
|-
|[[Didio Giulian]]
|Marco Didio Seveo Giulian
|[[133]]
|[[193]]
|
|}
=== I Sevei ===
[[Image:Bust of Elagabalus - Palazzo Nuovo - Musei Capitolini - Rome 2016 (2).jpg|left|100px|thumb|Eliogabalo]]
{| width=100%|
!Nomme !! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (o mòrte)|
|-
|[[Settimio Sevè]]
|Luçio Settimio Seveo
|[[146]]
|[[193]]
|[[211]]
|in lotta co Caio [[Pesçennio Nigro]] (193-194) e con Deximo [[Clodio Albin]] (193-197)<br/>
associæ a o trono i figgi Caracalla (da o 198) e Geta (da o 209)
|-
|[[Caracalla]]
|Marco Aurellio Seveo Antonin<br/>
(Luçio Seveo Bassian)
|[[186]]
|[[211]]
|[[217]]
|Caracalla e Geta iniçialmente han regnoö insemme<br/>
preçedentemente associæ a o trono, rispettivamente da o 198 e da o 209;
Geta o l'è stæto fæto oçî da o fræ Caracalla
|-
|[[Geta]]
|Luçio Seveo Geta
|[[189]]
|[[211]]
|[[212]]
|-
|colspan=6|...
|-
|[[Macrin]]
|Marco Opellio Macrin
|[[164]]
|[[217]]
|[[218]]
|Prefetto do Pretoio, o non l'è da famiggia di Sevei;
associoô a o trono Marco Opellio Antonin [[Diadumeniano]] (in to 218)
|-
|colspan=6|...
|-
|[[Eliogabalo]]
|Marco Aurellio Antonin<br/>
(Sestio Vario Avito Bassian)
|[[204]]
|[[218]]
|[[222]]
|assascinoô a Roma insemme a a moæ Giulia Soemia
|-
|[[Lisciandro Seveo]] (o Seveo Lisciandro)
|Marco Aurellio Seveo Lisciandro<br/>
(Marco Giulio Bassian)
|[[208]]
|[[222]]
|[[235]]
|assascinoô a [[Mainz]] insemme a a moæ Giulia Mamea
|}
=== I imperatoï da crixi do III secolo ===
{| width=100%|
!Nomme !! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (o mòrte)| |
|-
|[[Mascimin Trace|Mascimin o Trace]]
|Gaio Giulio Veo Mascimin
|[[173]]?
|[[235]]
|[[238]]
|
|-
|[[Gordian I]]
|Marco Antonio Gordian Sempronian Roman
|[[159]]?
|[[238]]
|
|Gordian I e Gordian II han regnoö insemme
|-
|[[Gordian II]]
|Marco Antonio Gordian Sempronian Roman
|[[192]]?
|-
|[[Pupien e Balbin|Pupieno]]
|Marco Clodio Pupien Mascimo
|[[178]]?
|[[238]]
|
|Pupien e Barbin han regnoö insemme
|-
|[[Pupien e Balbin|Balbin]]
|Deçio Çelio Carvin Barbin
|[[178]]?
|-
|[[Gordian III]]
|Marco Antonio Gordian Pio
|[[225]]
|[[238]]
|[[244]]
|
|-
|[[Feipo l'Àrabo]]
|Marco Giulio Feipo
|[[204]]?
|[[244]]
|[[249]]
|Associoô a o trono Marco Giulio Seveo Feipo, o figgio 238<br/>
Celebraçion di mille anni da a fondaçion de Romma in to 248<br/>
Marco Silbannacco usurpatô in Germania in to 248<br/>
Tiberio Claudio Marin Pacassian usurpatô in Mesia e Pannonia in to 248-249<br/>
Marco Fulvio Rufo Iotapian usurpatô in [[Sciria]] in to 249
|-
|[[Deçio]]
|Gaio Messio Chinto Traian Deçio
|[[201]]?
|[[249]]
|[[251]]
|associæ a o trono Chinto [[Erennio Etrusco]] Messio Deçio e Gaio [[Ostilian]] Messio Chinto da o 251<br/>
Tito Giulio Prisco usurpatô in [[Maçedònia do Nòrd|Maçedònia]] in to 250 <br>
Giulio Valente [[Liçinian]] usurpatô a Romma in to 250.
|-
|[[Trebonian Gallo]]
|Gaio Vibbio Trebognan Gallo
|[[205]]?
|[[251]]
|[[253]]
|associoô a o trono Gaio Vibbio Volusian<br/>
Luçio Giulio Sulpicio Uranio Antonin usurpatô in [[Sciria]] in to 253-254
|-
|[[Æmilian (imperatô Roman)|Æmilian]]
|Marco Æmilio Æmilian
|[[208]]?
|[[253]]
|
|
|-
|[[Valerian]]
|Publio Liçinio Valerian
|[[190]]?
|[[253]]
|[[260]]
|Iniçialmente Valerian e Gallièn han regnoö insemme<br/>
Valerian o no moeu in to 260, ma o vegne fæto prexonê da o re perscian Sapore<br/>
associæ a o poei comme cesari Publio Liçinio Cornelio Valerian (256-258) e Publio Liçinio Cornelio Salonin (258-260)<br/>
''correctior totius Orientis'' Settimio Odenato de Palmira (260-267)<br/>
Usurpatoï:
{|
|-
|in Pannonia
|Deximo Lelio Ingenuo
|(258-260)
|-
|Publio Gaio Regalian
|(263)
|-
|in Egitto
|Luçio Mussio Æmilian
|(258-259)
|-
||in [[Sciria]]
|Tito Furvio Macrian
||(260-261)
|-
|Tito Furvio Giunio Macrian II
|-
|Tito Furvio Giunio Cheto
|-
|in Reçia
|Marco Aureolo Acilio
|(268)
|-
||in te Gallie<br/>([[Impeo de Gallie]])
|Marco Cascian Latinio [[Postumo]]
|(259-268)
|-
|Gaio Ulpio Cornelio [[Lelian]] (o Lollian)
|(268)
|-
|[[Marco Aurellio Mario]]
|(268)
|-
|Marco Piavonio [[Vitöin]]
|(268-271)
|}
|-
|[[Gallièn]]
|Publio Liçinio Ignassio Gallièn
|[[218]]
|[[253]]
|[[268]]
|-
|[[Claudio II o Gòtico|Claudio o Gòtico]]
|Marco Aurellio Claudio
|[[214]]
|[[268]]
|[[270]]
|Usurpatoï:
{|
|-
|in te Gallie<br/>([[Impeo de Gallie]])
|Marco Piavonio Vitöin
|(268-271)
|}
|-
|[[Quintillo]]
|Marco Aurellio Claudio Quintillo
|?
|[[270]]
|
|-
|[[Aureliæn]]
|Luçio Domiçio Aurelian
|[[214]]
|[[270]]
|[[275]]
|
{|
|-
|rowspan=5|in te Gallie<br/>([[Impeo de Gallie]])
|Marco Piavonio Vitöin
|(268-271)
|-
| [[Domiçian II]]
|(271 ?)
|-
|Gaio Pio Esuvio [[Tetrico]] (Tetrico I)
| (271-273)
|-
|Gaio Pio Esuvio [[Tetrico]] (Tetrico II)
|'(271-274),
|-
|Faustin
|(273-274)
|-
|in Dalmaçia
|Settimio
|(271-272)
|-
|in [[Sciria]] e in to levante
|Giulio Aurellio Settimio Vaballato Atenodoro, figgio da Zenobia de [[Palmira]]
|(271-274)
|}
|-
|[[Marco Claudio Tacito|Tacito]]
|Marco Claudio Tacito
|[[205]]
|[[275]]
|[[276]]
|
|-
|[[Floriano]]
|Marco Annio Florian
|?
|[[276]]
|
|
|-
|[[Marco Aurellio Probo|Probo]]
|Marco Aurellio Probo
|[[232]]
|[[276]]
|[[282]]
|[[Proculus|Tito Ilio Proculo]] (280) e Gaio Chinto Bonoso (280) Usurpatoï in Gallia <br/>
Gaio Giulio Saturnin (280) usurpatô in Axia
|-
|[[Caro]]
|Marco Aurellio Caro
|[[223]]
|[[282]]
|[[283]]
|
|-
|[[Numeriano]]
|Marco Aurellio Numerio Numerian
|?
|[[283]]
|[[284]]
|Iniçialmente Numerian e Carin han regnoö insemme, o primmo in scio levante e o segondo in scio ponente
|-
|[[Carin]]
|Marco Aurellio Carin
|?
|[[283]]
|[[285]]
|}
== Dominâto ==
=== I imperatoï da Tetrarchia ===
{| width=100%|
!Nomme !! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (o mòrte)|
|-
|[[Diocleçian]]
|Gaio Aurellio Valêio Diocleçian<br/>
(Diocle)
|[[243]]
|[[284]]
|[[305]]
|
Tetrarchia de quattro imperatoï:<br/>
augusti: Diocleçian pe o levante e Mascimian Erculio (cesare da o 285) pe o ponente<br/>
cesari: Galeio pe o levante e Costanso Cloo pe o ponente (da o 293)<br/>
Diocleçian e Mascimian Erculio abdican in to 305 e moiàn rispettivamente in to 313 e in to 310<br/>
Marco Aurellio Mausaio Carausio (287-293), Luçio Domiçio Domiçian(292) e Alletto (293-293) Usurpatoï in te Gallie
|-
|[[Mascimian (imperatô)|Mascimian]]
|Marco Aurellio Valeio Mascimian
|[[250]]?
|[[286]]
|[[305]]
|-
|[[Costanso Cloo]]
|Gaio Flavio Valeio Costanso
|[[250]]?
|[[305]]
|[[306]]
|Tetrarchia de quattro imperatoï:<br/>
augusti: Galeio pe o levante e Costanso Cloro pe o ponente (cesari da o 293)<br/>
cesari: Mascimin Daia pe o levante e Seveo pe o ponente (da o 305)<br/>
in to 306 se proclamman augusti Costantin I e Massençio in to ponente
|-
|[[Galerio]]
|Gaio Valeio Galeio Mascimian
|[[250]]?
|[[305]]
|[[311]]
|-
|[[Seveo]]
|Flavio Valeio Seveo
|?
|[[306]]
|[[307]]
|cesare pe o ponente da o 305<br/>
se oppon-an Costantin I e Massençio
|-
|[[Mascimin Daia]]
|Galerio Valêio Mascimin Daia
|?
|[[308]]
|[[313]]
||Da o 308 han regnoö insemme:<br/>
Galeio (cesare da o 293 e augusto pe o levante da o 305)<br/>
Liçinio (augusto da o 308)<br/>
Mascimin Daia (cesare pe o levante da o 305)<br/>
Costantin I (autoproclamoö augusto in to 306)<br/><br/>
Marco Aurellio Valêio [[Massençio]] autoproclamoö augusto in to 306, ma mai reconosciùo, o regna fin a o 312 sciu [[Italia]] e Africa<br/>
Luçio Domiçio Lisciandro usurpatô in te l'Africa (308-310)
|-
|[[Liçinio]]
|Flavio Valêio Liçinian Liçinio
|[[250]]?
|[[308]]
|[[324]]
|-
|[[Costantìn I]]
|Flavio Valêio Costantin
|[[274]]
|[[306]]
|[[337]]
|}
=== I segondi Flavi ===
{| width=100%|
!Nomme !! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (o mòrte)|
|-
|[[Costantìn II]]
|Flavio Claudio Giulio Costantin
|[[316]]
|[[337]]
|[[340]]
||han regnoö insemme Costantin II (Gallie), Costanso II (in to levante) e Costante (Italia e Africa)<br/>
dexignoô cesare Flavio Claudio Giulio [[Costanzo Gallo]] (351-354) e dapoeu Giulian (da o 355)<br/>
Flavio Magno [[Magnençio]] (350-353) e Magno Decençio (351-353) e dapoeu Claudio Scirvan (355) Usurpatoï in te Gallie<br/>
Flavio Popilio [[Nepoçiæn]], imparentoö co a famiggia de Costantin, se proclamma augusto a Romma in to 350<br/>
Vetranion usurpatô in Illirico (350: o se retia e o moeu in to 356)
|-
|[[Costanso II]]
|Flavio Giulio Costanso
|[[317]]
|[[337]]
|[[361]]
|-
|[[Costante I|Costante]]
|Flavio Giulio Costante
|[[321]]
|[[337]]
|[[350]]
|
|-
|[[Giulian (imperatô Roman)|Giulian]]
|Flavio Claudio Giulian (Giulian l'Apostata)
|[[331]]
|[[360]]
|[[363]]
|cesare da o 355
|-
|colspan=6|...
|-
|[[Giovian]]
|Claudio Flavio Giovian
|[[331]]?
|[[363]]
|[[364]]
|
|}
=== I Valentignen e Teodosio ===
{| width=100%|
!Nomme !! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (o mòrte)|
|-
|[[Valentinian I]]
|Flavio Valentignan
|[[321]]
|[[364]]
|[[375]]
|rowspan=5|Han regnoö insemme:
{| cellspan=3
|-
|Valentignan I e Valente
|364-367
|-
|Valentignan I, Valente e Graçian (comme cesare)
|367-375
|-
|Valente, Graçian e Valentignan II
|375-378
|-
|Graçian e Valentignan II
|378-379
|-
|Graçian, Valentignan II e Teodosio I
|379-383
|-
|Valentignan II e Teodosio I
|383-392
|-
|Teodosio I da soö
|392-395
|}
Valentinian II o regna sotta a reggensa da moæ Giustin-a<br/>
Procopio usurpatô a Costantinpoli (365-366)<br/>
[[Magno Mascimo]] (383-388), Flavio Vitö (384-388) Usurpatoï in Gallia<br/>
[[Flavio Eugenio]] usurpatô in Italia (392-394)
|-
|[[Valente]]
|Flavio Valente
|[[328]]?
|[[364]]
|[[378]]
|-
|[[Graçian]]
|Flavio Graçian
|[[359]]
|[[375]]
|[[383]]
|-
|[[Valentinian II]]
|Flavio Valentinian
|[[371]]
|[[375]]
|[[392]]
|-
|[[Teodosio I]]
|Flavio Teodosio
|[[346]]?
|[[379]]
|[[395]]
|}
=== I imperatoï do Ponente ===
{| width=100%|
!Nomme !! Nomme completo!! Nasciuo !! In carega da o!! a o (o mòrte)|
|-
|[[Flavio Onoio|Onoio]]
|Flavio Onoio
|[[384]]
|[[395]]
|[[423]]
|Imperatoï do Levante contemporanei: Flavio [[Arcadio]] (395-408) e [[Teodosio II]] Calligrafo (408-450)<br/>
''parens'' e generale Stilicon (395-408)<br/>
associoô a o trono Flavio Costanso (421)<br/><br/>
[[Costantìn III (usurpatô)|Costantin III]] (407-411), Costante II (409-411) Mascimo (409-411 e foscia morto in to 422), [[Giovin]] (411-413), Usurpatoï in te Gallie<br/>
[[Prisco Attalo]] usurpatô in to 409-410 e in to 414-417 pe opia de [[Alarico I]]
|-
|[[Zane Primiçeio]]
|
|?
|[[423]]
|[[425]]
|eletto da o Senato e non reconosciùo da l'imperatô de Levante
|-
|[[Valentinian III]]
|Flavio Praçido Valentinian
|[[419]]
|[[425]]
|[[455]]
|Imperatoï de Levante contemporanei: [[Teodosio II de Bisansio|Teodosio II]] Calligrafo (408-450) e
[[Marcian de Bisansio|Flavio Marcian]] (450-457)<br/>
reggensa de [[Galla Pracidia]] fin a o 437<br/>
''parens'' e generale Eçio (425-454)<br/><br/>
Marçellin usurpatô in Darmaçia (da o 454)
|-
|[[Petronio Mascimo]]
|Petronio Mascimo
|[[397]]
|[[455]]
|
|Imperatô de Levante contemporaneo:[[Marcian de Bisansio|Flavio Marcian]] (450-457)<br/>
associoô a o poei o figgio Palladio
|-
|[[Avito]]
|Flavio Eparchio Avito
|[[]]
|[[455]]
|[[456]]
|Imperatô de Levante contemporaneo: [[Marcian de Bisansio|Flavio Marcian]] (450-457)<br/>
patriçio Ricimero (455-472)<br/>
in to 456 o vegne deposto e o diventa vescovo de Piaxensa
|-
|[[Maggioran]]
|Flavio Giulio Valêio Maggioran
|[[]]
|[[457]]
|[[461]]
|rowspan=5|Imperatô de Levante contemporaneo: [[Lion I de Bisansio|Lion I]] o Grande (457-474)<br/>
patriçio Riçimeo (455-472)
|-
|[[Libio Seveo]]
|Libio Seveo
|[[]]
|[[461]]
|[[465]]
|-
|colspan=5|(interregno sensa imperatoï in to ponente (466-467)
|-
|[[Antemio]]
|Procopio Antemio
|?
|[[467]]
|[[472]]
|-
|[[Olibrio]]
|Aniçio Olibrio
|?
|[[472]]
|
|-
|[[Gliçeio]]
|Flavio Gliçeio
|?
|[[473]]
|[[474]]
|Imperatô de Levante contemporaneo: [[Lion I de Bisançio|Lion I]] o Grande (457-474)<br/>
patriçio Gundobado<br/>
Gliçeio o vegne deposto e o diventa vescovo de Salon-a e dapeu de Milan
|-
|[[Giulio Nepote]]
|Flavio Giulio Nepote
|?
|[[474]]
|[[475]]
|Imperatoï de Levante contemporanei: [[Lion I de Bisançio|Lion I]] o Grande (457-474), [[Lion II de Bisançio|Lion II]] (474) e [[Zenon (imperatô Roman)|Zenon]] Isaurico (474-491)<br/>
patriçio Oreste<br/>
Giulio Nepote o se asconde in to levante e o moeu in to 480. Sciben deposto o l'è consciderou o legittimo imperatô scin a-a morte.
|-
|[[Romolo Augustolo]]
|Romolo Momilio
|[[459]]
|[[475]]
|[[476]]
|Imperatô de Levante contemporaneo: [[Zenon (imperatô Roman)|Zenon]] Isaurico (474-491) con usurpaçion de Basilisco (475-476)<br/>
patriçio Oreste<br/>
Romolo Augustolo o vegne deposto e confinao in Campannia da [[Odoacre]]
|}
== Ùrtimi inperatoî do Levànte ==
{{Seçión vêua}}
== Bibliografîa ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Philip Grierson|ànno=1962|tìtolo=The Tombs and Obits of the Byzantine Emperors (337-1042)|revìsta=Dumbarton Oaks Papers|volùmme=16|léngoa=EN|abstract=X|url=https://www.jstor.org/stable/1291157}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Arnold Hugh Martin Jones|outô2=John Robert Martindale|outô3=John Morris|tìtolo=Prosopography of the Later Roman Empire|ànno=1971-1992|editô=Cambridge University Press|çitæ=Cambridge|léngoa=EN|volùmme=3 vol.}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Michael Grant|tìtolo=The Roman Emperors: A Biographical Guide to the Rulers of Imperial Rome, 31 BC-AD 476|url=https://books.google.it/books?id=N5_tAAAAMAAJ|ànno=1985|editô=Scribner's|çitæ=Nêuva York|léngoa=EN|ISBN=0-684-18388-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Michael Peachin|tìtolo=Roman Imperial Titulature and Chronology, A.D. 235-284|url=https://books.google.com/books?id=rM4iAQAAIAAJ|ànno=1990|editô=Gieben|çitæ=Amsterdam|léngoa=EN|ISBN=90-5063-034-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Alexander Petrovich Kazhdan|tìtolo=The Oxford Dictionary of Byzantium|url=https://books.google.it/books?id=pAeuRAAACAAJ|ànno=1991|editô=Oxford University Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|ISBN=0-195-04652-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Warren Treadgold|tìtolo=A History of the Byzantine State and Society|url=https://books.google.it/books?id=nYbnr5XVbzUC|ànno=1997|editô=Stanford University Press|çitæ=Stanford|léngoa=EN|ISBN=0-804-72630-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fik Meijer|tìtolo=Emperors Don't Die in Bed|url=https://books.google.it/books?id=3uN_AgAAQBAJ|ànno=2004|editô=Routledge|çitæ=Lóndra|léngoa=EN|ISBN=1-134-38405-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dietmar Kienast|tìtolo=Römische Kaisertabelle: Grundzüge einer römischen Kaiserchronologie|url=https://books.google.it/books?id=rYRorgEACAAJ|ediçión=3|ànno=2017|editô=WBG|çitæ=Darmstadt|léngoa=DE|ISBN=3-534-26724-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Adrastos Omissi|tìtolo=Emperors and Usurpers in the Later Roman Empire: Civil War, Panegyric, and the Construction of Legitimacy|url=https://books.google.it/books?id=EWliDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=Oxford University Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|ISBN=0-192-55826-9}}
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Colegamenti esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.britannica.com/topic/list-of-Roman-emperors-2043294|tìtolo=List of Roman emperors - Encyclopædia Britannica|léngoa=EN|vìxita=2022-08-05}}
* {{Çitta web|url=https://www.livius.org/articles/misc/list-of-roman-emperors/|tìtolo=List of Roman emperors|léngoa=EN|vìxita=2022-08-05}}
* {{Çitta web|url=https://www.metmuseum.org/toah/hd/roru/hd_roru.htm|tìtolo=List of Rulers of the Roman Empire|léngoa=EN|vìxita=2022-08-05|editô=Metropolitan Museum of Art}}
[[Categorîa:Imperatoî Romen| ]]
[[Categorîa:Lìste|Imperatoî Romen]]
8ta5jfxoj29va6omqgk2ahiffk4ev0x
Discûscioîn ûtente:Luensu1959
3
6107
269293
268558
2026-04-28T20:06:40Z
MediaWiki message delivery
5364
/* You may be an eligible candidate for the U4C election */ nêuva seçión
269293
wikitext
text/x-wiki
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2009|Archìvio 2009]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2020|Archivio 2020]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2021|Archivio 2021]]
}}
==Benvegnûo inscia Wikipedia Ligure!==
Salûi! Segiæ benvegnûi inta Wikipedia Ligure,
a libera enciclopedia, de badda scrîta con l'agiùtto de tùtti. --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] 08:20, 30 Arv 2009 (UTC)
__TOC__
== How we will see unregistered users ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin=content/>
Hi!
You get this message because you are an admin on a Wikimedia wiki.
When someone edits a Wikimedia wiki without being logged in today, we show their IP address. As you may already know, we will not be able to do this in the future. This is a decision by the Wikimedia Foundation Legal department, because norms and regulations for privacy online have changed.
Instead of the IP we will show a masked identity. You as an admin will still be able to access the IP. There will also be a new user right for those who need to see the full IPs of unregistered users to fight vandalism, harassment and spam without being admins. Patrollers will also see part of the IP even without this user right. We are also working on better tools to help.
If you have not seen it before, you can read more on Meta. If you want to make sure you don’t miss technical changes on the Wikimedia wikis, you can subscribe to the weekly technical newsletter.
We have two suggested ways this identity could work. We would appreciate your feedback on which way you think would work best for you and your wiki, now and in the future. You can let us know on the talk page. You can write in your language. The suggestions were posted in October and we will decide after 17 January.
Thank you.
/[[m:User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]<section end=content/>
</div>
19:17, 4 zen 2022 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/Admins2022(5)&oldid=22532651 -->
== Ci sono, quasi... ==
Buona sera, Luensu. Vorrei informarti che nell'Incubator ci sono oltre 1.100 progetti wiki e che solamente 9 ne prossimi all'uscita: tra questi c'è il progetto in lingua sassarese. In confronto con gli altri 8, quello in sassarese oggi si posiziona al 3° posto, come numero di voci (1.120). Per il sassarese, purtroppo, sono scarsi gli utenti ''validi'', ciò quelli che nell'arco di un mese fanno almeno una dozzina di edit. Non vorrei chiudere il mese di gennaio con un ''nulla di fatto'' e conto sempre sul vostro prezioso aiuto. Ho scovato argomenti che potrebbero essere accolti su lij.wiki. Per esempio: i contatti politici e commerciali tra Repubblica di Genova e Repubblica di Sassari; influenze del ligure nella lingua sassarese. Allegria! Fausta.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 23:06, 12 zen 2022 (CET)
Bun giurnu Fausta, cumme ti sæ semmu apreuvu a dâte 'n pó d'agiüttu. Se ti ne mandi u materiale in sce relasiuìn tra a Repüblica de Zena e a Repüblica de Sassari e in sce influense lenguistiche, ghe demmu vuentéa 'n'eugiâ! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:08, 13 zen 2022 (CET)
::Vedi su it.wiki le voci Michele Zanche che era genero di Branca Doria. I due sono citati da Dante nell'Inferno. Repubblica di Sassari e Repubblica di Genova stipularono un trattato di reciproco aiuto. Anche i Malaspina ebbero interessi e legami di parentela nel Sassarese. Sono argomenti storici che richiedono l'intervento di un esperto in materia.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 20:57, 19 zen 2022 (CET)
== Re: Votaçion ==
Bun giurnu Luensu! Mi fa piacere risentirti! Ho bloccato solo per un giorno perché, come puoi vedere da [https://it.wikipedia.org/w/index.php?title=Speciale:Registri/block&page=Utente%3A79.22.187.3 qui], poco dopo è ricomparso su it.wiki con un altro IP, purtroppo ha la capacità (e la velocità) di evadere rapidamente i blocchi (su it.wiki nel 2021 lo abbiamo bloccato 164 volte!) quindi penso che sia inutile un blocco lungo, a ogni modo se reputi sia meglio bloccare per più tempo dimmelo e la prossima volta lo farò! Ho votato, molto volentieri :) Ciao, alla prossima! --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 06:41, 19 zen 2022 (CET)
:Bravu, graçie! Sci, pensu ch'u segge megiu blucä sta gente chi pe 'n meize intregu! Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:56, 19 zen 2022 (CET)
::Ops! Scusami Luensu ma non avevo visto la tua risposta, ho controllato ora per scrupolo ma ormai è tardi :) Gli IP che ha usato stanotte li ho bloccati solo per tre giorni, ho cancellato anche i log perché, come potrai vedere, c'erano insulti a me e a {{at|Superpes15}}, che è un altro amico che lo tiene d'occhio globalmente! Se ritieni allunga tu i blocchi, per le prossime volte darò un mese come hai detto tu! Buona giornata carissimo :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 07:01, 5 fre 2022 (CET)
:::{{Ping|Luensu1959}} {{Ping|Mtarch11}} Sempre presenti e vigili :) Un caro saluto a entrambi! [[Utente:Superpes15|Superpes15]] ([[Discûscioîn ûtente:Superpes15|discuscioìn]]) 07:07, 5 fre 2022 (CET)
::::{{Ping|Superpes15}} {{Ping|Mtarch11}} Quando ci sono insulti o "paròlle du gattu" (parolacce) o peggio, il blocco di un mese è il minimo secondo me! Salüi a tütti e graçie pe-u vostru travaggiu! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:37, 5 fre 2022 (CET)
:::::Gràçie Luensu! :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:51, 6 fre 2022 (CET)
== Zôve? ==
ciao roccia! sempre in gamba neh?
scuza 'na domanda, ma dovve l'è che ti l'hæ atrovao "Zôve" into senso de "Giove"?
[[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]])
:Mi penso d'avéilo lezüo chi inta nòstra Wiki. No l'ò mai dito in zeneize, a dì a veitæ, e veddo òua che a pòula a l'é anche into TIG do Prof. Bampi. Se ti veu mandaghe 'n'email, lê o l'é sempre contento de avei di sugerimenti. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:38, 24 zen 2022 (CET)
::Ò lezûo che o Rico Carlini o scrive: Zôvi (Pàsso di Zôvi). Magara i l'àn pigiòu da lì pe asonansa...
:::E graçie tante ancón pe corêze i nòstri zóveni (e intanto inprendo anche mi, valborberìn...) --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:47, 27 zen 2022 (CET)
:::O TIG! E bella che g'aiva amiao! Ti-o veddi che vegno orbo? Comonque me pâ d'intravedde 'na discrepança co-o nomme do quarto giorno da settemaña... Se gh'infiemo ascì o passo di Zôvi aloa poemo fâ 'na spece de sciaradda: "''Iŏve(m)'' o gh'ha 'na ''ŏ''; ''nŏvus'' o gh'ha 'na ''ŏ'', ''ŭltra'' o g'ha 'na ''ŭ'' e ''iŭgum'' o g'ha 'na ''ŭ'', e Nœuve a l'è 'nte l'Ôtrazôvo". E che sedonque paçiença, voriâ dî che tra-e localitæ de l'Otrazovo gh'alumiemo anche Saturno...!
:::'N atro pâ de cósètte: a voxe [[Valadda do Ponçeivia]] a doviæ ese "Valadda da Ponçeivia", percose a Ponçeivia a l'è feminiña.
:::Segondo: ho za visto scrito doe votte (inte [[Miâge de Zêna]] e [[Zena çitæ da Madonna]]) "Çiberîa". No saiâ miga "Çibéria" co' l'acento insci-a "e"?
:::Graççie a tie pe tutto e scignoria! [[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 10:28, 30 zen 2022 (CET)
::::Alôa, ò domandòu a-o teléfono a-o [[Utente:F.noceti|Feipìn]] (ti ghe peu scrive ti ascì inta sò pagina de discuscioìn), e lê o m'à dito ch'o voéiva scrive "Çibàia", e donca l'acénto o saieiva ciù ò meno comme ti dixi ti. In scia Valadda do/da Ponçéivia, anche se lê o vegne da Bösaneo, o pensa che van bén tütte dôe e verscioìn. Mi, segondo lògica (dæto che in zenéize "il Polcevera" o l'é feminìn, diæ comme ti "Valadda da Ponçeivia". Veuggio domandâ a-o Rico Carlini ascì ch'o gh'é cresciüo lì. In sce Zôvi: mi diggo ''Untrazuvu'' (Ontrazôvo) in novéize, mentre pe Zéuggia niâtri ghe dimmo ''Zöbbia'' (Zeubbia).
Sugerimenti: se ti ti veu scrive a-o Franco Bampi (o adritüa dagghe 'na màn comme o domanda lê in sciâ pagina do TIG), o seu indirisso email o l'é püblico. Se ti veu scrive a-o Rico Carlini, ti me mandi 'na email co-a fonçion (a-a mancinn-a inta schermata di computer) ''Manda un'email a questo utente'' e mi te rispondiö sübito. L'é za trei anni che niâtri aministratoî se vedemmo e mangemmo insemme a-o Carlini e a-o Bampi in agosto (a l'averto) arente a Savignon donde o vive òua o Rico. L'incontro o vegne senpre publicizòu inte nòstro Pòrtego e into Wikipediàn e o l'é averto a tütti i utenti da Wiki Ligure, e donca se ti veu vegnî a pròscima vòtta, t'æ o benvegnüo! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:07, 31 zen 2022 (CET)
:Ma ti ghe l'hæ coæ! Ti t'ê misso à fâ o centralinista, ma mi te l'aiva dito solo perchè drent'a-a voxe gh'è sempre scrito "A Ponçèivia" (aviæ dovuo specificâlo). Ho parlao con di vegi camalli mæ amixi e m'han dito che liatri l'han delongo ciamâ "porta sibèrria" (comme mi, do resto), l'è pe questo che pensava che "Çiberîa" o foise un refuzo, o l'è inta "Stoia de Zena" do Carlini (ma de seguo o Carlini ascì o diâ "sibérria"). E comonque, quande se tratta de "ri-azeneizâ" 'na parolla latiña, attenti a-e dexinençe! Se ti ghe n'hæ coæ ti pœu anâ à 'miâ a parte latiña de l'ottimo "VOCABOLARIO LIGURE STORICO - BIBLIOGRAFICO" de l'Aprosio (ò Aprœuxo?) scaregabbile de badda da-o scito www.storiapatriasavona.it. Gh'è ascì sto scito interessante http://ceraunavoltagenova.blogspot.com/2017/06/porta-del-molo-e-porta-siberia.html
:Te ringraççio pe l'invito, faiemo o poscibbile.
:Scignoria!
:[[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 10:58, 6 fre 2022 (CET)
== Re: Vandaliximo ==
Bun giurnu Luensu! Sì, è sempre lui, IP campano.. ormai gira sempre più spesso sui progetti regionali e più piccoli. Tra ieri e oggi l'ho bloccato almeno su 5 wiki diverse! Magari prima o poi si stuferà, ma ne dubito: sono anni che va avanti così. Ma noi cancelliamo e blocchiamo (come hai detto tu ho dato e darò un mese ad ogni IP) :) Un caro saluto dalla [[Provinsa de Sann-a|provincia]] :D --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:51, 9 fre 2022 (CET)
:De duve de precizu inta pruvinsa de Sann-a? (a grafìa in U pe ti de següu l'é a ciü megia, e mi scrivu cuscì in nuveize ascì) --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 08:59, 9 fre 2022 (CET)
::In [[Çelle|questa zona]]: sto a "levante" vicino a Celle! :D --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:02, 9 fre 2022 (CET)
:::Tu invece di che zona sei? Uff... mi dispiace non riuscire a scrivere in ligure! Lo comprendo bene e lo so parlare, ma non so scriverlo! :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:06, 9 fre 2022 (CET)
::::Prövighe (preuvighe)! Mi vegno da-a Val Borbéia, arente a Neuve (Novi Ligure), ma da anni travaggiu a Rumma (in exiliu!). In agustu se vedemmu cu-i atri aministratuî e femmu di gîi in muntagna ascì. --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:24, 9 fre 2022 (CET)
== Dipinti sulla Liguria ==
Buon giorno, Luensu. Vorrei segnalarti un pittore sassarese che ha soggiornato lungamente in Liguria. Interessanti le sue marine liguri. Si chiamava [[Andrea Figari]]. C'è la pagina su it.wiki e ne ho fatto oggi la pagina su wiki in sassarese [https://incubator.wikimedia.org/w/index.php?title=Wp/sdc/P%C3%A0gina_prinzipari&redirectfrom=infopage], che attende sempre di uscire da Incubator.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 10:57, 10 fre 2022 (CET)
:Bungiurnu caa Fausta, e graçie pe l'idea! Gh'òu diggu a-u Ricu s'u gh'à tenpu... e pensare che un mio zio, [[Arnaldo Sala]] (de Zena) era divenuto abbastanza famoso nel capoluogo ligure, ma mio cugino (suo figlio) non ha mai tempo di iniziare il percorso su Commons per validare la sua foto e le sue opere... --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:34, 10 fre 2022 (CET)
::E' sempre in tempo per farlo!--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 15:21, 10 fre 2022 (CET)
== re: ==
Un pò complicato, ma credo di aver capito. Mi farebbe piacere che tu ridisegnassi lo stemma del mio paese di origine, Borghetto Borbera. Posso chiedere al sindaco un suo parere, partendo dal presupposto che nessuno gli abbia mai chiesto il permesso di pubblicare lo stemma su Wiki It... Spesso i piccoli comuni non sono affatto consapevoli di quello che viene messo sulle pagine Wiki (in qualsiasi lingua) che li riguardano... Ciau! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:32, 26 fre 2022 (CET)
Ciao, quel che faccio io è ridisegnare gli stemmi in svg (in modo tale da avere dei design originali che possano essere rilasciati sotto licenza libera), caricarli su Commons e poi richiamarli nell'elemento Wikidata del comune attivando la proprietà P94. Una campagna massiccia di vettorializzazione degli stemmi sarebbe IMHO auspicabile, ma servirebbe un bello sforzo collettivo (le mie competenze di grafica vettoriale sono relative e non mi consentono di ridisegnare più di tanto); l'alternativa sarebbe chiedere ai vari comuni di rilasciare un ticket VRT per i loro design proprietari, ma vedo un po' difficile che gli stia bene di dare il nullaosta a qualsiasi riutilizzo anche commerciale. Più probabilmente potrebbero dare l'autorizzazione per singoli progetti Wikimedia e fermo restando il loro copyright... mei che nada. Saluti --[[Utente:Vale93b|Vale93b]] ([[Discûscioîn ûtente:Vale93b|discuscioìn]]) 11:04, 26 fre 2022 (CET)
== Vandalo ==
Bun giurnu Luensu! Tutto bene? Ho visto che [[Speçiale:Contribûti/1.42.0.0/16|questo vandalo]] è attivo anche qui: è un rompiscatole che da anni vandalizza decine di progetti. Anche se qui ha pochi contributi, se dai un'occhiata alla cronologia della voce vedrai altri IP (è sempre lui). Mi permetto di consigliare un blocco di tutto il range bello lungo, almeno lo escludiamo da questa Wiki. Intanto è un range australiano e non penso che qui ci possano essere molti utenti anonimi provenienti dall'Australia! Non provvedo io anche perché non si tratta di un'urgenza e preferisco che a decidere sia tu o comunque un amministratore locale. Cari saluti :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:06, 3 màr 2022 (CET)
Bungiurnu a ti e grassie pe-u teu travaggiu! Gh'ea sulu u miticu Dedee a travagiâ da l'Oustralia, ün di fundatuì da nostra Wiki. Oramai gente de lengua zeneize inte l'Oustralia, l'Argentinn-a e a California ghe n'é ciü pochi... e tütti i atri sun vandali da blucâ! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:06, 3 màr 2022 (CET)
== Incuntru a Zena ==
Caro Luensu, me despiaixe de nu aglie leitu u to messaggiu.. mi a l'eia ad Arbenga candu ti me avìi scrìtu e nu avìa u computer de derè. Au ch'a nu l'hon ciù a scoa u l'è ciù facile veesse, a controlleròn ciù spessu i messaggi. Scusame!! [[Utente:FrancysV|FrancysV]] ([[Discûscioîn ûtente:FrancysV|discuscioìn]]) 22:12, 8 set 2022 (CEST)
== 5 ànni són pasæ ==
Ciau Loénso, o l'é 'n pöco abrétio sto mesàggio. Són pasæ ezataménte 5 ànni da quànde g'ho mìsso pê inta Wiki lìgure, regordando o [[Discûscioîn ûtente:S4b1nuz E.656#Benvegnûo in sciâ Wikipedia Ligure!|prìmmo mesàggio de agiûtto]] che ti m'è lasciòu {{smiley|:-))}}, o momento [[Discûscioîn ûtente:Samuele2002#E' una persona o un Bot?|ciù diverténte che mi ò vìsto]] in sciâ Wiki Ligure {{smiley|ahah}} e anche de avei scrîto che [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2017#Un mese è passato|1 méize o l'é pasòu]].
Ho vìsto che a Wiki Lìgure ha fæto progrèssi inti urtimi 5 ànni... però mi me son ascì accorto ch'é o l'é o çìnqueximo aniversâio anche pe ti!
:sci, ma mi àiva començou a scrive inta Wiki za into 2009 (in çimma gh'è ancón o mesaggio de benvegnûo do Dragonot), pöi into 2014 ò començòu a scrive quæxi tütti i giorni... e into 2017 son deventòu aministratô! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:45, 15 òtô 2022 (CEST)
[[File:Administrator Barnstar Silver.svg|centro|150px|Medaggia de 5 ànni de adminship pe ti! :-D]]
Te daggo 'sta medàggia a ti perché t'é fæto 'n travàggio admin lodevole da quànde t'é stæto elètto admin pe-a teu prìmma vótta 5 ànni fa!
Salûo e bonn-a neutte! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#9B0000; font-family:futura">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#2F9A67">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discûscioîn ûtente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#00669A">''(5 ànni de Wikipedia! – ✉)''</span>]]</sup> 23:53, 14 òtô 2022 (CEST)
:Graçie tante pe-o riconoscimento! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:45, 15 òtô 2022 (CEST)
== vivagna ==
ciao Loenso! a vivagna de sti nommi a l'è proppio inta voxe [[Tratâto tra a Repùbrica de Zêna e o Khanâto da Stréuppa d'Öo]] saiv'à dî o tratao mæximo con tanto de bibliografia. Quant'à Pera no saviæ perchè gh'emmo l'anonnimo inta poexia 49 [[s:Ms. Molfino 421/XLIX]] o scrive "che par che De gi revelà/stagando in Peyra o in Cafà" però poi o Fugetta o scrive in [[s:Rime diverse in lengua zeneise/Za con garie a scorre ri levanti]] "Pera" ch'o rimma con "chiera" saiv'à dî "ciæa", quindi se se tratesse da mæxima localitæ in zeneize moderno a saiæ "Pæa", se invece o parlava de 'n'atra çitæ, aloa doviescimo ripartî da "Peyra" e ariviescimo à "Peja". 'Mia che "Enbrìachi" a l'è 'na specce d'italianismo.
Alegri! [[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 19:48, 22 nov 2022 (CET)
:Ancón Grassie! Semmo apreuvo a da do materiale in sce antighe colònie zeneixi a-a Compagna pe-a publicaçion into boletìn. Doì articoli son za sciortìi. O pròscimo o saià pròpio in sce Peyra (Galata). Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:18, 13 dex 2022 (CET)
== Pagine orfane ==
Buon giorno, Luensu, ho collegato a Wikidata la pagina [[Doia]]. Ci sono altre pagine che sono prive di questo collegamento. Ho anche visto che avete circa 190 pagine orfane. Pensi che potrei intervenire, creando link - ad esempio - alle biografie orfane, partendo dalle pagine dei giorni di nascita/morte? Grazie Fausta [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 12:46, 2 fre 2023 (CET)
:Mi me pa 'na bella idea. Graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:51, 2 fre 2023 (CET)
== Re: Hai preso il via? ==
Ciao Luensu! Preuvo voentêa a scrîve quarcösa, intànto ti ti contròlli che seggian scrite ben :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:34, 12 fre 2023 (CET)
:Va bén. T'è de Sann-a ti alua? --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:30, 12 fre 2023 (CET)
::Mi staggo inta provinsa :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 07:42, 13 fre 2023 (CET)
== re:Bedero Valcuvia ==
ciao, il file che hai ripristinato ([[:File:Bedero_Valcuvia-Stemma.png]]) è in png, dunque "pesa" di più (in termini di kb) e "rende" qualitativamente meno rispetto invece al svg ([[:File:Bedero_Valcuvia-Stemma.svg]]), che può essere "forzato" a qualsiasi risoluzione senza pagar pegno quanto a nitidezza, né arrecare aggravi di peso che rallentino il caricamento delle pagine (oggi quasi tutti abbiamo a disposizione una connessione veloce, ma c'è sempre chi ha più "scalogna" e aver riguardo per questo aspetto è sempre cosa buona). Laddove esiste una versione vettoriale "corretta", essa è sempre da preferire a eventuali file raster (cfr. [[:commons:Commons:Transition_to_SVG]]). Non a caso, se vai a vedere i richiami alle due immagini su commons, noterai che quelli al png son stati praticamente tutti "travasati" all'svg. [[Utente:Vale93b|Vale93b]] ([[Discûscioîn ûtente:Vale93b|discuscioìn]]) 09:43, 3 màz 2023 (CEST)
:Okay, semmo inte 'na situaçion de "erta tecnologia". Graçie pe-a spiegaçion, aloa mi òua cangio turna tütto. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:24, 3 màz 2023 (CEST)
== <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Ricordiamo di votare ora per selezionare i membri del primo U4C</span> ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote reminder|Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
dear Wikimedian,
You are receiving this message because you previously participated in the UCoC process.
This is a reminder that the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) ends on May 9, 2024. Read the information on the voting page on Meta-wiki to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please review the U4C Charter.
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
On behalf of the UCoC project team, <section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 01:11, 3 màz 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2024/Previous_voters_list_2&oldid=26721207 -->
== I verbi inta parlò dei Buighetu ==
Ciau Luensu, ho vistu a nuvitài di verbi inta parlà du Burghettu e sun de derê a dâghe recattu a livellu de tabelle e côse vàrie, pe' serti detaji me serve següu che ti ghe cacci in öggiu. Du restu, asemme aa pàgina de suli vèrbi serea ütile avêne üna ciü generâle ch'a ne mustre cum'u l'è u dialettu du Burghettu (cuscì cum'a gh'è pe'u [[Dialetto noveize|nuvese]], l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e cumpagnìa). Sarea fina da pensà a cumme gestì e pagine "de gramatica", perché veggu ch'a gh'è zà quella [[Gramatica noveize|nuvese]] ch'a l'è marcâ cumme "travaju in cursu"... Mi tempu in derê axeva pensàu de fà [[Utente:Arbenganese/Sandbox|'na côsa du genere]] pe'e parlàe de valàe d'Arbenga, ma pensà de fa pe' ògni paìse ina pàgina dedicâ a serea 'n travajun ch'u nu fenìsce ciü (e pe' de ciü sun pagine che se ligan pôcu, cu'e âtre pagine da Wiki, es. sta lì du Burghettu cun numma che in ligàmme in entrâ dae "Vuxe curelàe" da pagina du paise), bôna! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 17:12, 27 set 2024 (CEST)
:Ciau Marcu, icmè ch'a t'ö za ditu, a t' mandu 'n file cunpletu e a t' ringrasiu per lu to lavù. Sì, ste chi u fisa 'n lavù (travaggiu) ch'u n'finisa pü perchè ogni paìze u gh'à a so gramatica. Però u fisa anche 'n pecatu se a n'drubema (se nu adeuviemu) u materiòle che a gh'ema za... vegrema! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:00, 30 set 2024 (CEST)
::Sci u materiâle u l'è impurtantiscimu! Cumme dixêva, u gh'è da pensà a cumme urganizâlu, ciau [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 13:59, 30 set 2024 (CEST)
:::Gròsie tante per l'eschêma, ava a fòssu di curesciòn-i pcinéin-e. Ciau! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:45, 1 òtô 2024 (CEST)
== Ortografia del genovese ==
Gentile Luensu,
Potrei cortesemente chiederti un parere circa l’ortografia del genovese? Sto stilando un elenco di titoli di canzoni genovesi ed ho riscontrato diverse discordanze ortografiche tra le fonti.
Apprendo che vi sono due proposte prevalenti, una detta “grafia ufficiale” (anche se non ho capito come possa vantare questo statuto d'ufficialità), maggiormente aderente alla pronuncia e doviziosa di accenti, ed un’altra detta “grafia unitaria”, sobria nell’accentazione e piú fedele all’etimologia delle parole e all’uso letterario (che comunque è stato molto variabile – mi pare di capire).
Noto che il dizionario del “Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure” adotta la grafia unitaria, mentre il piú scarno “Traduttore Italiano-Genovese” la grafia ufficiale. Anche il Secolo XIX usa la grafia unitaria. Infine, vedo che tu (come in generale la Wikipedia in ligure) prediligete la grafia ufficiale.
Ho tentato di stilare un elenco dei titoli delle canzoni in entrambe le grafie, piú quella “originale” (cioè quella stampata sulla copertina dell’album), laddove possibile. Questo elenco potrebbe risultare utile anche per l’articolo “Discografîa da léngoa lìgure” in corso di costruzione.
Vorrei chiederti se potresti controllare se ci siano errori. Ed inoltre: Secondo te qual è la grafia migliore per riportare i titoli di queste canzoni? Dovrei adottare la grafia ufficiale, l’unitaria o l’originale? Se rispettassi la grafia originale, che pur sarebbe a livello storico inappuntabile, cadrei però nel paradosso che in edizioni diverse (dello stesso o di altri autori) la grafia non di rado diverge, senza contare che talora dovrei riportare dei veri e proprî strafalcioni. Perciò sono incerto.
Grazie mille per i tuoi eventuali consigli!
Cordialmente,
Riccardo Radici
{| class="wikitable"
|Grafia originale
|Grafîa ofiçiâ
|Grafia unitäia
|-
|
|
|
|-
|De André:
|
|
|-
|'A çimma
|A çìmma
|A çimma
|-
|Mégu Megún
|Mêgo megón
|Mego megon
|-
|A dumenega
|A doménega
|A domenega
|-
|A pittima
|A pìtima
|A pittima
|-
|Creuza de mä
|Crêuza de mâ
|Creusa de mâ
|-
|Da a me riva
|Da-a mæ rîva
|Da-a mæ riva
|-
|Jamin-a
|Jamìnn-a
|Jamiña
|-
|Sidun
|Sidón
|Sidon
|-
|Sinan Capudan Pascia'
|Sinàn Capudàn Pascià
|Sinan Capudan Pascià
|-
|Â cúmba
|A cónba
|A comba
|-
|
|
|
|-
|Paoli:
|
|
|-
|Piccon, dagghe cianin
|Picón, dàghe cianìn
|Piccon, dagghe cianin
|-
|A canson da Cheullia
|A cansón da Chéulia
|A canson da Cheullia
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|Boccadäze
|Bocadâze
|Boccadase
|-
|O cappello
|O capéllo
|O cappello
|-
|Chitarra zeneise
|Chitâra zenéize
|Chitarra zeneise
|-
|O sciöco
|O sciöco
|O sciöco
|-
|Arrio
|Arîo
|Arrio
|-
|O straççê
|O straççê
|O straççê
|-
|Mæ ben
|Mæ bén
|Mæ ben
|-
|Preghëa de 'n'emigrante
|Preghêa de 'n'emigrànte
|Preghea de 'n'emigrante
|-
|
|
|
|-
|Otto:
|
|
|-
|Arrío
|Arîo
|Arrio
|-
|Baexinn-a
|Bæxìnn-a
|Bæxiña
|-
|Bossa, figgieu
|Bòssa, figgêu
|Bòssa, figgeu
|-
|Ma a mi o me piaxe
|Ma a mi o me piàxe
|Ma a mi o me piaxe
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|Maddaenn-a
|Madænn-a
|Maddæña
|-
|Me son innamoou de ti
|Me són inamoòu de ti
|Me son innamoou de ti
|-
|O pescou
|O pescòu
|O pescou
|-
|Texo
|Têxo
|Texo
|-
|Zeneizinn-a
|Zeneizìnn-a
|Zeneisiña
|-
|
|
|
|-
|Lauzi:
|
|
|-
|A bertoela
|A bertoêla
|A bertoela
|-
|O scioco
|O sciöco
|O sciöco
|-
|Sto cicchetton de un Gioan
|Sto cichetón de 'n Gioàn
|Sto cicchetton de 'n Gioan
|-
|A 'rappa
|A ràppa
|A rappa
|-
|Mäe ben
|Mæ bén
|Mæ ben
|-
|O strassê
|O straççê
|O straççê
|-
|O frigideiro
|O frigidéiro
|O frigideiro
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|A canson da Cheullia
|A cansón da Chéulia
|A canson da Cheullia
|-
|Piccon, dagghe cianin
|Picón, dàghe cianìn
|Piccon, dagghe cianin
|-
|Tango zeneise
|Tàngo zenéize
|Tango zeneise
|-
|Acontentase
|Acontentâse
|Accontentâse
|-
|
|
|
|-
|Trallaleri:
|
|
|-
| -
|Quàrto a-o mâ
|Quarto a-o mâ
|-
| -
|O tralalêro, cansón de 'na vìtta
|O trallalero, canson de 'na vitta
|-
| -
|Tralalêro antîgo
|Trallalero antigo
|-
| -
|Fôxe de Zêna
|Foxe de Zena
|-
| -
|Mâ de Zêna
|Mâ de Zena
|-
| -
|Madonìnn-a di pescoéi
|Madonniña di pescoei
|-
| -
|Néutte a Bocadâze
|Neutte a Boccadase
|-
| -
|O ruméscio
|O rumescio
|-
| -
|Strazétti d'àrba
|Strazzetti d'arba
|-
| -
|E træ caravèlle
|E træ caravelle
|-
| -
|Zêna, pèrla do mâ
|Zena, perla do mâ
|-
| -
|Bacicìn
|Baccicin
|-
| -
|Marinìn
|Marinin
|-
| -
|Mi ve làscio a bonn-aséia
|Mi ve lascio a boñaseia
|-
| -
|Tralalêro de Sàn Gianbatìsta
|Trallalero de San Giambattista
|-
| -
|A moæ da-o barcón
|A moæ da-o barcon
|-
| -
|E campànn-e da Pilla
|E campañe da Pilla
|-
| -
|Stélle, cansoìn e bâxi
|Stelle, cansoin e baxi
|-
| -
|Cansón da Squàddra
|Canson da Squaddra
|-
| -
|A riçètta d'amô
|A riçetta d'amô
|-
| -
|I dràppi
|I drappi
|-
| -
|A mæ çitæ
|A mæ çittæ
|-
| -
|Santoâio da Savónn-a
|Santuäio da Savoña
|-
| -
|Stélla de l'Apenìn
|Stella de l'Appennin
|-
| -
|Torétta de Sànn-a
|Torretta de Saña
|-
| -
|Che l'ìnse?
|Che l'inse?
|-
| -
|Rivêa
|Rivea
|}
P.S.: Siccome sono un poliglotta appassionato di scritture, etimologie ed alfabeti, mi fa anche piacere dirti la mia sull’ortografia ligure, dopo aver confrontato le varie proposte. Forse perché non sono ligure e dunque sono piú sensibile all’aderenza alla pronuncia, impiegherei la grafia ufficiale, ma con alcuni piccoli accorgimenti:
1) Sottintenderei alcuni accenti piani, in particolare quello circonflesso su sillaba aperta (es. “riva” vs. “rîva”) e quello grave su sillaba chiusa (es. “çimma” vs. “çìmma”), a meno che altre circostanze non lo rendano incerto (es. “ciætôzo”, “pettegolo”, per presenza del potenzialmente ambiguo ‹æ›).
2) Sostituirei lo stravagante trigrafo ‹nn-› con ‹ñ› (es. “setemaña” vs. “setemànn-a”).
3) Sostituirei ‹ö› con ‹ꜷ› (oppure ‹au›; talora il digrafo è giustificato etimologicamente, es. “ꜷo” vs. “öo”, dal lat. “aurum”), cosí da eliminare la necessità di due diacritici diversi (^ e ¨) per indicare vocale lunga. S’istituisce cosí inoltre un parallelo tra ‹e› aperta (resa da æ ed è) ed ‹o› aperta (resa da ꜷ ed ò).
*A seguito di confronto con Luensu1959 ed Arbenganese, ho deciso di modificare la mia proposta, suggerendo l'impiego di ‹õ› anziché di ‹ꜷ› laddove la grafia ufficiale prevede ‹ö›.
4) Grazie alla modifica nº 3, è possibile distinguere vocali lunghe toniche ed atone, indicando le prime con accento circonflesso e le seconde con dieresi (es. “ïsâ”, “issare”).
5) Tolti i casi di ‹æ› ed ‹è› e quelli simmetrici di ‹ꜷ› ed ‹ò›, razionalizzerei completamente l’uso dei diacritici, usando sempre l’acuto per indicare vocale tonica breve (á, é, í, ó, ú, éu), il circonflesso per indicare vocale tonica lunga (â, ê, î, ô, û, êu) e la dieresi per indicare vocale atona lunga (ä, ë, ï, ö, ü, ëu).
6) Userei ‹j› per segnalare /j/ resistente dopo ‹c› e ‹g› ed /jˑ/ intenso in posizione intervocalica postonica (es. “scjꜷpo”, /'ʃjɔːpu/, “sciroppo” e “nesciaja”, /neˈʃajˑa/, “sciocchezza” anziché “sciöpo” e “nesciàia”). [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 19:02, 11 nov 2025 (CET)
:Câo Riccardo, mi resto a bócca averta pe tütto quello che t'æ scrito! Gh'é da pensâ bén bén primma de rispóndite! Pe questo motivo mi preferiscio savei anche quello ch'o pensan i âtri aministratoì {{ping|Arbenganese}} {{ping|N.Longo}} {{ping|Aereus646}} {{ping|Giodiassi5}}. Se in bello giorno A Compagna e o Conseggio decidessen de incontrâse pe stabilî 'na grafìa ünica, quello che t'æ scrito saieiva interesante comme bâze de partensa! A ògni mòddo o ponto 3 o no me piâxe, scibén che saieiva megio - pensando a-i zóveni - de cangiâ a ö (che tanti pensan a-o són "eu" tedesco) e de no utilizâ a ñ pe-o mæximo motivo (gh'an inta testa o són spagnòllo). Inta nòstra Wiki niâtri demmo spaçio a tütte e grafìe de tütte quante e varianti liguri, e de vòtte mi scrivo anche co-a grafìa in "u" (ch'a l'é ciù façile da acapî!). E finiscio pe aregordâ che o Conseggio o no scrive "zeneize" comme a l'é a tradiçion leterâia de tütti i aotoî zeneixi...
:Ghe pensemmo... Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:28, 12 nov 2025 (CET)
::Caro Luensu,
::Ti ringrazio per la bella risposta e per aver coinvolto anche gli altri amministratori. Io stesso avevo già contattato anche [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]].
::Entrambi concordate nel rigettare il mio punto 3. Giustamente, ꜷ (o anche au) viene percepito come estraneo. Io lo avevo proposto per creare un parallelismo tra e aperta (æ ed è) ed o aperta (ꜷ ed ò), anche considerato che au è stato usato in passato in genovese per indicare /ɔw/ ed è usato in francese per /ɔ/, spesso in concordanza con l'etimologia latina delle parole.
::[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] suggeriva d'usare invece un altro diacritico, ricordando che "altri sistemi grafici in uso nel ponente marcano le lunghe non toniche con il macron (ā, ē...)", eliminando il problema. Se si volesse seguire questa seconda via, però, il modo migliore di farlo senza allontanarsi di molto dalla grafia tradizionale sarebbe indicare la sola /ɔ:/ con un nuovo diacritico, sia esso il macron (ō) o magari la variante arricciata dell'accento circonflesso (õ), laddove la grafia ufficiale prevede ö.
::Una diversa soluzione del problema (sebbene s'allontani di piú dalla grafia ufficiale) potrebbe essere una grafia in U, che segni o per /ɔ/, u per /u/ ed y per /y/ (es. “scyo”, “scuro”). Anche in questo caso, però, s'introdurrebbe un simbolo "estraneo" (y).
::Per cui, correggo la mia proposta al punto 3, suggerendo l'introduzione di õ (anziché ꜷ) al posto di ö. Peraltro, questo già fu l'uso di Alfredo Gismondi. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 16:42, 13 nov 2025 (CET)
::Riguardo ad ñ, a mio parere è meno forviante di nn-. Le prime volte che ho visto parole terminanti in "nn-a" devo dire che sono rimasto molto perplesso: pensavo che le due n si pronunciassero come in italiano e che il trattino servisse per togliere la vocale finale dalla parola, quasi non fosse pronunciata in modo pieno. Dall'altro lato, ñ non è solo piú elegante, ma è anche un segno unico, di cui non è tanto difficile scoprire il valore in ligure. Infine, per me dissipa ogni dubbio la storia di ñ, adoperato già nel Seicento e nei principali scritti in genovese del passato, ma che "a partire dai primi del Novecento [...] è stato usato sempre meno. È probabile che il motivo sia il fatto che questo simbolo non era presente nelle tastiere delle macchine da scrivere italiane"... Ecco come nacque nn-. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 17:02, 13 nov 2025 (CET)
:::Caro Riccardo, ti mancano dei riferimenti storici da documenti stilati prima della macchina da scrivere. Prima di giungere a conclusioni errate ti invito a leggere documenti della letteratura genovese dal secolo XIV fino al secolo XX che puoi trovare agevolmente nella Wiki Vivagna (Wiki Source) in lingua ligure al link https://lij.wikisource.org/wiki/P%C3%A0gina_prin%C3%A7ip%C3%A2
:::Buona lettura, alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:15, 14 nov 2025 (CET)
::::Pe-o futüro: pe temi generäli donde anche i atri pòssan rispónde, ti doviesci scrive pe piäxei into pòrtego da comunitæ a-o link: https://lij.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:P%C3%B2rtego_da_comunit%C3%A6 --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:28, 14 nov 2025 (CET)
::::Caro Luensu,
::::Grazie del link, e perdonami il non aver pubblicato subito nel luogo piú adatto. Vuoi che sposti lí l'intera discussione, o preferisci che la mantenga qui?
::::Riguardo alla letteratura, ho consultato numerosi documenti, alcuni dei quali anche molto interessanti, che hanno precisato - senza però sconfessarle - le mie iniziali impressioni: i documenti piú antichi usano una grafia etimologica (es. "una"), con al piú una notazione generica d'intensità ("unna"), senza distinguere tra nasale velare e dentale, mentre a partire dal Seicento si diffonde la piú precisa grafia con segno apposito ("uña"). In nessun documento antico ho trovato la variante con trattino: le prime attestazioni paiono risalire soltanto all'800, a Repubblica dissolta, nelle varianti ‹n-n› ("un-na"), ‹nh› ("ünha") ed infine anche ‹nn-› ("ünn-a"), che ho trovato in un documento del 1846. È vero che tutte e tre le varianti sono attestate prima dell'introduzione della macchina da scrivere, che al piú ne avrà favorito la diffusione (dunque, ho sbagliato nel dire che ‹nn-› è nato per colpa della macchina da scrivere). Le ragioni principali che però mi portano a prediligere ‹ñ› su ‹nn-› sono la goffaggine e l'eccentricità del trigrafo, che tra l'altro impiega il trattino in una maniera del tutto inusuale (il trattino di solito indica una cesura semantica, non una diversa pronuncia della lettera antecedente). Questa mia preferenza è rafforzata dall'anteriorità di due secoli nell'uso. Poi, ovviamente, ognuno resta libero di usare la grafia che predilige!
::::P.S.: Esiste un qualche articolo che spieghi la grafia genovese del '300? [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 21:04, 14 nov 2025 (CET)
:::::Lascia püre chi a discusción. Se ti t'æ za lezüo tütta a liteatüa zeneize, ghe saieiva da amiâ i diçionâi stòrichi (Casaccia, Frisoni, ecc.), prezénpio o Frisoni o l'adeuvia a "h" in cangio da ñ ò do tratìn, 'na soluçion ch'a me piaxe de ciù ma purtròppo quæxi nisciùn o l'à adotâ. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:12, 15 nov 2025 (CET)
::::::No, ovviamente non ho potuto leggere tutta la letteratura; ho solo sfogliato varî documenti, perciò ho potuto dire che è una raccolta interessante. Concordo con te che ‹nh› sarebbe meglio di ‹nn-›. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 22:09, 15 nov 2025 (CET)
== Revert ==
Hey, I've seen you had reverted my removal in the article about [[Lierna]]. I was performing cleanup after [[:w:en:WP:LTA/ALS|Alec Smithson]], a known crosswiki vandal who is known for spamming and hoaxes. Could you please recheck and adjust the article if necessary? Many thanks. Stay safe, [[Utente:A09|A09]] ([[Discûscioîn ûtente:A09|discuscioìn]]) 10:18, 15 nov 2025 (CET)
:Pls check your discussion page on this Wiki. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:00, 15 nov 2025 (CET)
== re: Una proposta da Wiki Ligure ==
Ciao :-) sono il coordinatore regionale di WMI per le istituzioni culturali. Leggevo da [[:lmo:Ciciarada:Pagina_principala#Una_proposta_da_Wiki_Ligure|qua]] che ci sono proposte, ho le orecchie aperte :-) fammi sapere cosa si può fare. Ciao! --[[Utente:Superchilum|Superchilum]] ([[Discûscioîn ûtente:Superchilum|discuscioìn]]) 22:24, 9 dex 2025 (CET)
:Ciao, mi han detto che saresti il coordinatore di Wikimedia per la Liguria, e immagino che tu sia di origine genovese? Al momento non vi è niente al di là di quello che ho scritto e che tu hai già letto, è un'idea partita dalla Consulta Ligure che da due anni lavora con noi di Wiki Ligure ad un progetto congiunto. L'idea in embrione è di organizzare una conferenza con Wikis regionali che abbiano affinità linguistiche con noi liguri. Se vuoi scrivermi qualcosa sulla tua attività relativa alla Liguria, puoi anche farlo per email. Vedremo nei prossimi mesi se l'idea di cui sopra si concretizzerà . Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 12 dex 2025 (CET)
{{Ping|Superchilum}} Ciau, ho saputo in ritardo della premiazione di Wiki loves monuments Liguria 2025 alla Biblioteca Berio. Ti gh'ei ti? C'è mica una pagina in internet dedicata a quelle foto? Alegri!
== Home Page ==
Câo Luensu, tutto bene? Intanto è un po' che non ci sentiamo e ne approfitto per farti tanti auguri di buon Natale e buone feste! Credo che in [[Pagina prinçipâ]] il link "Elénco conpléto di diçionâi" debba essere corretto in "[[Wikipedia:Wikipediàn#Diçionâi on line]]", dato che nel tempo è stato modificato. --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:04, 25 dex 2025 (CET)
:{{Ping|Arbenganese}} {{Ping|N.Longo}} Pe mi andiæva bén in tütti doì mòddi. Sentimmo 'n pö cöse pensan i âtri. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 19:42, 25 dex 2025 (CET)
::Ciü che u numme da sesiùn u "prublema" u l'è che u link inta ''pagina prinçipâ'' cuscì cumme u l'è scritu u nu tröva u paragrafu ch'u ghe curespunde. Tuttavia, anche il link con il nome effettivo del paragrafo rimanda alla home page del Wikipediàn, generando un messaggio di errore in alto a destra (ovvero, ''L'argomento non è stato trovato. Potrebbe essere stato cancellato, spostato o rinominato''). Credo perché di per sé u manche in ganciu (anchor). La via più semplice mi sembra quella di provare ad aggiungerla manualmente (<nowiki><span id="Diçionâi_online"></span></nowiki>) o, se non funzionasse, rimandare più semplicemente a [[Wikipedia:Wikipediàn/Diçionâi]]. Fassu de pröve. [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 22:03, 25 dex 2025 (CET)
== Votassion d'Aministrator an sla Wikisorziss an piemontèis ==
Cerea Luensu,
an sla Wikisorziss an piemontèis a son anandiasse le votassion ëd j'Aministrator.
Com candidà a-i é Pcastellina.
-- [[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 21:55, 6 zen 2026 (CET)
:Cerea Bepe,
:inta ''pàgina prinsipal da Wikisorgiss an piemontèis'' a n'vegu ninte... Ti m'pö mandò 'n link pe rivò a-a votassion? [https://lij.wikisource.org/wiki/P%C3%A0gina_prin%C3%A7ip%C3%A2 Chi u gh'è a Wikisource an lìgur]. Stuma alégher! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 08:51, 7 zen 2026 (CET)
== Voci parlate in veneto ==
Ciao @[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]], ti ho visto più attivo qui che non in itwiki, chiedo scusa se parlo italiano. Sono appena subentrato come amministratore in vecwiki e credo sarebbe interessante promuovere le voci parlate anche nella wikipedia in lingua veneta! [[Utente:Sinucep|Sinucep]] ([[Discûscioîn ûtente:Sinucep|discuscioìn]]) 17:57, 24 fre 2026 (CET)
:Ciau Sinucep, ho provato tempo fa a contattare qualcuno su Wiki Veneta e ugualmente su altre Wikis regionali le cui lingue mostrano affinità con il zeneize (genovese). Mi fa quindi piacere entrare in contatto con te e ti pregherei di inviarmi un contatto telefonico via email in relazione ad un eventuale evento comune che potremmo organizzare a Genova quest'anno sotto l'egida della Consulta Ligure. Le voci parlate sono per noi - e credo per tutte le wikipedie le cui lingue siano a rischio di (parziale) estinzione - una risorsa importantissima per fissare nel tempo futuro le varie parlate regionali e locali. È un lavoro lunghissimo, faticoso e capillare, ma vale la pena farlo! Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:25, 25 fre 2026 (CET)
== Translation request ==
Hello, Luensu1959.
Can you translate and upload the articles [[:it:Campi Flegrei]], [[:it:Vesuvio]], [[:it:Etna]] and [[:it:Bazardüzü]] in Ligurian Wikipedia?
Yours sincerely, [[Utente:Kurcke|Kurcke]] ([[Discûscioîn ûtente:Kurcke|discuscioìn]]) 11:01, 15 màr 2026 (CET)
:Hello Kurcke, actually that is not the core of our Wiki, that is centered on Liguria and the Genoese language, history and traditions. But we also deal with other themes when we have more time, so maybe in the future we might do it. All the best, [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 18:57, 15 màr 2026 (CET)
::Hello, Luensu1959.
::I understand. Thank you for the reply.
::Yours sincerely, [[Utente:Kurcke|Kurcke]] ([[Discûscioîn ûtente:Kurcke|discuscioìn]]) 19:54, 15 màr 2026 (CET)
== Re: Deepl ==
ciao, come va, wikicollega?? e ti rifaccio la stessa domanda: com'è il ligure ed è affidabile?? [[Utente:SurdusVII|<span style="color:#79443B">'''Surdus'''</span>]][[Discûscioîn ûtente:SurdusVII|<span style="color:#DAA520">'''VII'''</span>]] 19:52, 22 màr 2026 (CET)
:non c'è il ligure su deepl.com. C'´è su google translator e non è affidabile. Quindi non conosci nessun siciliano che abbia interagito con deepl.com per aggiungere il siciliano? Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:34, 22 màr 2026 (CET)
== You may be an eligible candidate for the U4C election ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Greetings,
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] seeks candidates for the 2026 election. The U4C is the global committee responsible for overseeing enforcement of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal Code of Conduct|Universal Code of Conduct]]. Elections are held annually, if elected a committee member serves for two years.
This year the U4C requires candidates to hold administrator rights on at least one wiki, which is why you are being contacted as you appear to hold this right. There are other requirements, such as candidates must be at least 18 years old and may not be employed by the Wikimedia Foundation or other related chapters and affiliates. You can find more information in the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026#Call_for_Candidates|call for candidates on Meta-wiki]]. Additionally, the committee's working language is English; some ability to communicate in English is required.
The election opens on 18 May, if you are eligible and interested you have until 10 May to submit your candidacy. There will be a week in between for candidates to answer questions from the community. Voting takes place privately in [[m:Special:MyLanguage/SecurePoll|SecurePoll]], successful candidates must receive at least 60% support. More information is available on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|the 2026 Elections page]], including timelines and other candidacy information. If you read over the material and consider yourself qualified, please consider submitting your name to run for the committee. If you think someone else in your community might be interested and qualified, please encourage them to run.
In partnership with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 22:06, 28 arv 2026 (CEST) </div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/test&oldid=30472432 -->
nxuk3c6sh9h2w8q44q1lfimqryp1ku0
269300
269293
2026-04-29T11:08:50Z
Eurohunter
3258
/* Ligurian */ nêuva seçión
269300
wikitext
text/x-wiki
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2009|Archìvio 2009]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2020|Archivio 2020]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2021|Archivio 2021]]
}}
==Benvegnûo inscia Wikipedia Ligure!==
Salûi! Segiæ benvegnûi inta Wikipedia Ligure,
a libera enciclopedia, de badda scrîta con l'agiùtto de tùtti. --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] 08:20, 30 Arv 2009 (UTC)
__TOC__
== How we will see unregistered users ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin=content/>
Hi!
You get this message because you are an admin on a Wikimedia wiki.
When someone edits a Wikimedia wiki without being logged in today, we show their IP address. As you may already know, we will not be able to do this in the future. This is a decision by the Wikimedia Foundation Legal department, because norms and regulations for privacy online have changed.
Instead of the IP we will show a masked identity. You as an admin will still be able to access the IP. There will also be a new user right for those who need to see the full IPs of unregistered users to fight vandalism, harassment and spam without being admins. Patrollers will also see part of the IP even without this user right. We are also working on better tools to help.
If you have not seen it before, you can read more on Meta. If you want to make sure you don’t miss technical changes on the Wikimedia wikis, you can subscribe to the weekly technical newsletter.
We have two suggested ways this identity could work. We would appreciate your feedback on which way you think would work best for you and your wiki, now and in the future. You can let us know on the talk page. You can write in your language. The suggestions were posted in October and we will decide after 17 January.
Thank you.
/[[m:User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]<section end=content/>
</div>
19:17, 4 zen 2022 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/Admins2022(5)&oldid=22532651 -->
== Ci sono, quasi... ==
Buona sera, Luensu. Vorrei informarti che nell'Incubator ci sono oltre 1.100 progetti wiki e che solamente 9 ne prossimi all'uscita: tra questi c'è il progetto in lingua sassarese. In confronto con gli altri 8, quello in sassarese oggi si posiziona al 3° posto, come numero di voci (1.120). Per il sassarese, purtroppo, sono scarsi gli utenti ''validi'', ciò quelli che nell'arco di un mese fanno almeno una dozzina di edit. Non vorrei chiudere il mese di gennaio con un ''nulla di fatto'' e conto sempre sul vostro prezioso aiuto. Ho scovato argomenti che potrebbero essere accolti su lij.wiki. Per esempio: i contatti politici e commerciali tra Repubblica di Genova e Repubblica di Sassari; influenze del ligure nella lingua sassarese. Allegria! Fausta.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 23:06, 12 zen 2022 (CET)
Bun giurnu Fausta, cumme ti sæ semmu apreuvu a dâte 'n pó d'agiüttu. Se ti ne mandi u materiale in sce relasiuìn tra a Repüblica de Zena e a Repüblica de Sassari e in sce influense lenguistiche, ghe demmu vuentéa 'n'eugiâ! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:08, 13 zen 2022 (CET)
::Vedi su it.wiki le voci Michele Zanche che era genero di Branca Doria. I due sono citati da Dante nell'Inferno. Repubblica di Sassari e Repubblica di Genova stipularono un trattato di reciproco aiuto. Anche i Malaspina ebbero interessi e legami di parentela nel Sassarese. Sono argomenti storici che richiedono l'intervento di un esperto in materia.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 20:57, 19 zen 2022 (CET)
== Re: Votaçion ==
Bun giurnu Luensu! Mi fa piacere risentirti! Ho bloccato solo per un giorno perché, come puoi vedere da [https://it.wikipedia.org/w/index.php?title=Speciale:Registri/block&page=Utente%3A79.22.187.3 qui], poco dopo è ricomparso su it.wiki con un altro IP, purtroppo ha la capacità (e la velocità) di evadere rapidamente i blocchi (su it.wiki nel 2021 lo abbiamo bloccato 164 volte!) quindi penso che sia inutile un blocco lungo, a ogni modo se reputi sia meglio bloccare per più tempo dimmelo e la prossima volta lo farò! Ho votato, molto volentieri :) Ciao, alla prossima! --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 06:41, 19 zen 2022 (CET)
:Bravu, graçie! Sci, pensu ch'u segge megiu blucä sta gente chi pe 'n meize intregu! Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:56, 19 zen 2022 (CET)
::Ops! Scusami Luensu ma non avevo visto la tua risposta, ho controllato ora per scrupolo ma ormai è tardi :) Gli IP che ha usato stanotte li ho bloccati solo per tre giorni, ho cancellato anche i log perché, come potrai vedere, c'erano insulti a me e a {{at|Superpes15}}, che è un altro amico che lo tiene d'occhio globalmente! Se ritieni allunga tu i blocchi, per le prossime volte darò un mese come hai detto tu! Buona giornata carissimo :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 07:01, 5 fre 2022 (CET)
:::{{Ping|Luensu1959}} {{Ping|Mtarch11}} Sempre presenti e vigili :) Un caro saluto a entrambi! [[Utente:Superpes15|Superpes15]] ([[Discûscioîn ûtente:Superpes15|discuscioìn]]) 07:07, 5 fre 2022 (CET)
::::{{Ping|Superpes15}} {{Ping|Mtarch11}} Quando ci sono insulti o "paròlle du gattu" (parolacce) o peggio, il blocco di un mese è il minimo secondo me! Salüi a tütti e graçie pe-u vostru travaggiu! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:37, 5 fre 2022 (CET)
:::::Gràçie Luensu! :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:51, 6 fre 2022 (CET)
== Zôve? ==
ciao roccia! sempre in gamba neh?
scuza 'na domanda, ma dovve l'è che ti l'hæ atrovao "Zôve" into senso de "Giove"?
[[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]])
:Mi penso d'avéilo lezüo chi inta nòstra Wiki. No l'ò mai dito in zeneize, a dì a veitæ, e veddo òua che a pòula a l'é anche into TIG do Prof. Bampi. Se ti veu mandaghe 'n'email, lê o l'é sempre contento de avei di sugerimenti. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:38, 24 zen 2022 (CET)
::Ò lezûo che o Rico Carlini o scrive: Zôvi (Pàsso di Zôvi). Magara i l'àn pigiòu da lì pe asonansa...
:::E graçie tante ancón pe corêze i nòstri zóveni (e intanto inprendo anche mi, valborberìn...) --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:47, 27 zen 2022 (CET)
:::O TIG! E bella che g'aiva amiao! Ti-o veddi che vegno orbo? Comonque me pâ d'intravedde 'na discrepança co-o nomme do quarto giorno da settemaña... Se gh'infiemo ascì o passo di Zôvi aloa poemo fâ 'na spece de sciaradda: "''Iŏve(m)'' o gh'ha 'na ''ŏ''; ''nŏvus'' o gh'ha 'na ''ŏ'', ''ŭltra'' o g'ha 'na ''ŭ'' e ''iŭgum'' o g'ha 'na ''ŭ'', e Nœuve a l'è 'nte l'Ôtrazôvo". E che sedonque paçiença, voriâ dî che tra-e localitæ de l'Otrazovo gh'alumiemo anche Saturno...!
:::'N atro pâ de cósètte: a voxe [[Valadda do Ponçeivia]] a doviæ ese "Valadda da Ponçeivia", percose a Ponçeivia a l'è feminiña.
:::Segondo: ho za visto scrito doe votte (inte [[Miâge de Zêna]] e [[Zena çitæ da Madonna]]) "Çiberîa". No saiâ miga "Çibéria" co' l'acento insci-a "e"?
:::Graççie a tie pe tutto e scignoria! [[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 10:28, 30 zen 2022 (CET)
::::Alôa, ò domandòu a-o teléfono a-o [[Utente:F.noceti|Feipìn]] (ti ghe peu scrive ti ascì inta sò pagina de discuscioìn), e lê o m'à dito ch'o voéiva scrive "Çibàia", e donca l'acénto o saieiva ciù ò meno comme ti dixi ti. In scia Valadda do/da Ponçéivia, anche se lê o vegne da Bösaneo, o pensa che van bén tütte dôe e verscioìn. Mi, segondo lògica (dæto che in zenéize "il Polcevera" o l'é feminìn, diæ comme ti "Valadda da Ponçeivia". Veuggio domandâ a-o Rico Carlini ascì ch'o gh'é cresciüo lì. In sce Zôvi: mi diggo ''Untrazuvu'' (Ontrazôvo) in novéize, mentre pe Zéuggia niâtri ghe dimmo ''Zöbbia'' (Zeubbia).
Sugerimenti: se ti ti veu scrive a-o Franco Bampi (o adritüa dagghe 'na màn comme o domanda lê in sciâ pagina do TIG), o seu indirisso email o l'é püblico. Se ti veu scrive a-o Rico Carlini, ti me mandi 'na email co-a fonçion (a-a mancinn-a inta schermata di computer) ''Manda un'email a questo utente'' e mi te rispondiö sübito. L'é za trei anni che niâtri aministratoî se vedemmo e mangemmo insemme a-o Carlini e a-o Bampi in agosto (a l'averto) arente a Savignon donde o vive òua o Rico. L'incontro o vegne senpre publicizòu inte nòstro Pòrtego e into Wikipediàn e o l'é averto a tütti i utenti da Wiki Ligure, e donca se ti veu vegnî a pròscima vòtta, t'æ o benvegnüo! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:07, 31 zen 2022 (CET)
:Ma ti ghe l'hæ coæ! Ti t'ê misso à fâ o centralinista, ma mi te l'aiva dito solo perchè drent'a-a voxe gh'è sempre scrito "A Ponçèivia" (aviæ dovuo specificâlo). Ho parlao con di vegi camalli mæ amixi e m'han dito che liatri l'han delongo ciamâ "porta sibèrria" (comme mi, do resto), l'è pe questo che pensava che "Çiberîa" o foise un refuzo, o l'è inta "Stoia de Zena" do Carlini (ma de seguo o Carlini ascì o diâ "sibérria"). E comonque, quande se tratta de "ri-azeneizâ" 'na parolla latiña, attenti a-e dexinençe! Se ti ghe n'hæ coæ ti pœu anâ à 'miâ a parte latiña de l'ottimo "VOCABOLARIO LIGURE STORICO - BIBLIOGRAFICO" de l'Aprosio (ò Aprœuxo?) scaregabbile de badda da-o scito www.storiapatriasavona.it. Gh'è ascì sto scito interessante http://ceraunavoltagenova.blogspot.com/2017/06/porta-del-molo-e-porta-siberia.html
:Te ringraççio pe l'invito, faiemo o poscibbile.
:Scignoria!
:[[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 10:58, 6 fre 2022 (CET)
== Re: Vandaliximo ==
Bun giurnu Luensu! Sì, è sempre lui, IP campano.. ormai gira sempre più spesso sui progetti regionali e più piccoli. Tra ieri e oggi l'ho bloccato almeno su 5 wiki diverse! Magari prima o poi si stuferà, ma ne dubito: sono anni che va avanti così. Ma noi cancelliamo e blocchiamo (come hai detto tu ho dato e darò un mese ad ogni IP) :) Un caro saluto dalla [[Provinsa de Sann-a|provincia]] :D --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:51, 9 fre 2022 (CET)
:De duve de precizu inta pruvinsa de Sann-a? (a grafìa in U pe ti de següu l'é a ciü megia, e mi scrivu cuscì in nuveize ascì) --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 08:59, 9 fre 2022 (CET)
::In [[Çelle|questa zona]]: sto a "levante" vicino a Celle! :D --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:02, 9 fre 2022 (CET)
:::Tu invece di che zona sei? Uff... mi dispiace non riuscire a scrivere in ligure! Lo comprendo bene e lo so parlare, ma non so scriverlo! :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:06, 9 fre 2022 (CET)
::::Prövighe (preuvighe)! Mi vegno da-a Val Borbéia, arente a Neuve (Novi Ligure), ma da anni travaggiu a Rumma (in exiliu!). In agustu se vedemmu cu-i atri aministratuî e femmu di gîi in muntagna ascì. --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:24, 9 fre 2022 (CET)
== Dipinti sulla Liguria ==
Buon giorno, Luensu. Vorrei segnalarti un pittore sassarese che ha soggiornato lungamente in Liguria. Interessanti le sue marine liguri. Si chiamava [[Andrea Figari]]. C'è la pagina su it.wiki e ne ho fatto oggi la pagina su wiki in sassarese [https://incubator.wikimedia.org/w/index.php?title=Wp/sdc/P%C3%A0gina_prinzipari&redirectfrom=infopage], che attende sempre di uscire da Incubator.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 10:57, 10 fre 2022 (CET)
:Bungiurnu caa Fausta, e graçie pe l'idea! Gh'òu diggu a-u Ricu s'u gh'à tenpu... e pensare che un mio zio, [[Arnaldo Sala]] (de Zena) era divenuto abbastanza famoso nel capoluogo ligure, ma mio cugino (suo figlio) non ha mai tempo di iniziare il percorso su Commons per validare la sua foto e le sue opere... --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:34, 10 fre 2022 (CET)
::E' sempre in tempo per farlo!--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 15:21, 10 fre 2022 (CET)
== re: ==
Un pò complicato, ma credo di aver capito. Mi farebbe piacere che tu ridisegnassi lo stemma del mio paese di origine, Borghetto Borbera. Posso chiedere al sindaco un suo parere, partendo dal presupposto che nessuno gli abbia mai chiesto il permesso di pubblicare lo stemma su Wiki It... Spesso i piccoli comuni non sono affatto consapevoli di quello che viene messo sulle pagine Wiki (in qualsiasi lingua) che li riguardano... Ciau! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:32, 26 fre 2022 (CET)
Ciao, quel che faccio io è ridisegnare gli stemmi in svg (in modo tale da avere dei design originali che possano essere rilasciati sotto licenza libera), caricarli su Commons e poi richiamarli nell'elemento Wikidata del comune attivando la proprietà P94. Una campagna massiccia di vettorializzazione degli stemmi sarebbe IMHO auspicabile, ma servirebbe un bello sforzo collettivo (le mie competenze di grafica vettoriale sono relative e non mi consentono di ridisegnare più di tanto); l'alternativa sarebbe chiedere ai vari comuni di rilasciare un ticket VRT per i loro design proprietari, ma vedo un po' difficile che gli stia bene di dare il nullaosta a qualsiasi riutilizzo anche commerciale. Più probabilmente potrebbero dare l'autorizzazione per singoli progetti Wikimedia e fermo restando il loro copyright... mei che nada. Saluti --[[Utente:Vale93b|Vale93b]] ([[Discûscioîn ûtente:Vale93b|discuscioìn]]) 11:04, 26 fre 2022 (CET)
== Vandalo ==
Bun giurnu Luensu! Tutto bene? Ho visto che [[Speçiale:Contribûti/1.42.0.0/16|questo vandalo]] è attivo anche qui: è un rompiscatole che da anni vandalizza decine di progetti. Anche se qui ha pochi contributi, se dai un'occhiata alla cronologia della voce vedrai altri IP (è sempre lui). Mi permetto di consigliare un blocco di tutto il range bello lungo, almeno lo escludiamo da questa Wiki. Intanto è un range australiano e non penso che qui ci possano essere molti utenti anonimi provenienti dall'Australia! Non provvedo io anche perché non si tratta di un'urgenza e preferisco che a decidere sia tu o comunque un amministratore locale. Cari saluti :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:06, 3 màr 2022 (CET)
Bungiurnu a ti e grassie pe-u teu travaggiu! Gh'ea sulu u miticu Dedee a travagiâ da l'Oustralia, ün di fundatuì da nostra Wiki. Oramai gente de lengua zeneize inte l'Oustralia, l'Argentinn-a e a California ghe n'é ciü pochi... e tütti i atri sun vandali da blucâ! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:06, 3 màr 2022 (CET)
== Incuntru a Zena ==
Caro Luensu, me despiaixe de nu aglie leitu u to messaggiu.. mi a l'eia ad Arbenga candu ti me avìi scrìtu e nu avìa u computer de derè. Au ch'a nu l'hon ciù a scoa u l'è ciù facile veesse, a controlleròn ciù spessu i messaggi. Scusame!! [[Utente:FrancysV|FrancysV]] ([[Discûscioîn ûtente:FrancysV|discuscioìn]]) 22:12, 8 set 2022 (CEST)
== 5 ànni són pasæ ==
Ciau Loénso, o l'é 'n pöco abrétio sto mesàggio. Són pasæ ezataménte 5 ànni da quànde g'ho mìsso pê inta Wiki lìgure, regordando o [[Discûscioîn ûtente:S4b1nuz E.656#Benvegnûo in sciâ Wikipedia Ligure!|prìmmo mesàggio de agiûtto]] che ti m'è lasciòu {{smiley|:-))}}, o momento [[Discûscioîn ûtente:Samuele2002#E' una persona o un Bot?|ciù diverténte che mi ò vìsto]] in sciâ Wiki Ligure {{smiley|ahah}} e anche de avei scrîto che [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2017#Un mese è passato|1 méize o l'é pasòu]].
Ho vìsto che a Wiki Lìgure ha fæto progrèssi inti urtimi 5 ànni... però mi me son ascì accorto ch'é o l'é o çìnqueximo aniversâio anche pe ti!
:sci, ma mi àiva començou a scrive inta Wiki za into 2009 (in çimma gh'è ancón o mesaggio de benvegnûo do Dragonot), pöi into 2014 ò començòu a scrive quæxi tütti i giorni... e into 2017 son deventòu aministratô! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:45, 15 òtô 2022 (CEST)
[[File:Administrator Barnstar Silver.svg|centro|150px|Medaggia de 5 ànni de adminship pe ti! :-D]]
Te daggo 'sta medàggia a ti perché t'é fæto 'n travàggio admin lodevole da quànde t'é stæto elètto admin pe-a teu prìmma vótta 5 ànni fa!
Salûo e bonn-a neutte! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#9B0000; font-family:futura">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#2F9A67">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discûscioîn ûtente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#00669A">''(5 ànni de Wikipedia! – ✉)''</span>]]</sup> 23:53, 14 òtô 2022 (CEST)
:Graçie tante pe-o riconoscimento! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:45, 15 òtô 2022 (CEST)
== vivagna ==
ciao Loenso! a vivagna de sti nommi a l'è proppio inta voxe [[Tratâto tra a Repùbrica de Zêna e o Khanâto da Stréuppa d'Öo]] saiv'à dî o tratao mæximo con tanto de bibliografia. Quant'à Pera no saviæ perchè gh'emmo l'anonnimo inta poexia 49 [[s:Ms. Molfino 421/XLIX]] o scrive "che par che De gi revelà/stagando in Peyra o in Cafà" però poi o Fugetta o scrive in [[s:Rime diverse in lengua zeneise/Za con garie a scorre ri levanti]] "Pera" ch'o rimma con "chiera" saiv'à dî "ciæa", quindi se se tratesse da mæxima localitæ in zeneize moderno a saiæ "Pæa", se invece o parlava de 'n'atra çitæ, aloa doviescimo ripartî da "Peyra" e ariviescimo à "Peja". 'Mia che "Enbrìachi" a l'è 'na specce d'italianismo.
Alegri! [[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 19:48, 22 nov 2022 (CET)
:Ancón Grassie! Semmo apreuvo a da do materiale in sce antighe colònie zeneixi a-a Compagna pe-a publicaçion into boletìn. Doì articoli son za sciortìi. O pròscimo o saià pròpio in sce Peyra (Galata). Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:18, 13 dex 2022 (CET)
== Pagine orfane ==
Buon giorno, Luensu, ho collegato a Wikidata la pagina [[Doia]]. Ci sono altre pagine che sono prive di questo collegamento. Ho anche visto che avete circa 190 pagine orfane. Pensi che potrei intervenire, creando link - ad esempio - alle biografie orfane, partendo dalle pagine dei giorni di nascita/morte? Grazie Fausta [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 12:46, 2 fre 2023 (CET)
:Mi me pa 'na bella idea. Graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:51, 2 fre 2023 (CET)
== Re: Hai preso il via? ==
Ciao Luensu! Preuvo voentêa a scrîve quarcösa, intànto ti ti contròlli che seggian scrite ben :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:34, 12 fre 2023 (CET)
:Va bén. T'è de Sann-a ti alua? --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:30, 12 fre 2023 (CET)
::Mi staggo inta provinsa :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 07:42, 13 fre 2023 (CET)
== re:Bedero Valcuvia ==
ciao, il file che hai ripristinato ([[:File:Bedero_Valcuvia-Stemma.png]]) è in png, dunque "pesa" di più (in termini di kb) e "rende" qualitativamente meno rispetto invece al svg ([[:File:Bedero_Valcuvia-Stemma.svg]]), che può essere "forzato" a qualsiasi risoluzione senza pagar pegno quanto a nitidezza, né arrecare aggravi di peso che rallentino il caricamento delle pagine (oggi quasi tutti abbiamo a disposizione una connessione veloce, ma c'è sempre chi ha più "scalogna" e aver riguardo per questo aspetto è sempre cosa buona). Laddove esiste una versione vettoriale "corretta", essa è sempre da preferire a eventuali file raster (cfr. [[:commons:Commons:Transition_to_SVG]]). Non a caso, se vai a vedere i richiami alle due immagini su commons, noterai che quelli al png son stati praticamente tutti "travasati" all'svg. [[Utente:Vale93b|Vale93b]] ([[Discûscioîn ûtente:Vale93b|discuscioìn]]) 09:43, 3 màz 2023 (CEST)
:Okay, semmo inte 'na situaçion de "erta tecnologia". Graçie pe-a spiegaçion, aloa mi òua cangio turna tütto. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:24, 3 màz 2023 (CEST)
== <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Ricordiamo di votare ora per selezionare i membri del primo U4C</span> ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote reminder|Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
dear Wikimedian,
You are receiving this message because you previously participated in the UCoC process.
This is a reminder that the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) ends on May 9, 2024. Read the information on the voting page on Meta-wiki to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please review the U4C Charter.
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
On behalf of the UCoC project team, <section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 01:11, 3 màz 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2024/Previous_voters_list_2&oldid=26721207 -->
== I verbi inta parlò dei Buighetu ==
Ciau Luensu, ho vistu a nuvitài di verbi inta parlà du Burghettu e sun de derê a dâghe recattu a livellu de tabelle e côse vàrie, pe' serti detaji me serve següu che ti ghe cacci in öggiu. Du restu, asemme aa pàgina de suli vèrbi serea ütile avêne üna ciü generâle ch'a ne mustre cum'u l'è u dialettu du Burghettu (cuscì cum'a gh'è pe'u [[Dialetto noveize|nuvese]], l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e cumpagnìa). Sarea fina da pensà a cumme gestì e pagine "de gramatica", perché veggu ch'a gh'è zà quella [[Gramatica noveize|nuvese]] ch'a l'è marcâ cumme "travaju in cursu"... Mi tempu in derê axeva pensàu de fà [[Utente:Arbenganese/Sandbox|'na côsa du genere]] pe'e parlàe de valàe d'Arbenga, ma pensà de fa pe' ògni paìse ina pàgina dedicâ a serea 'n travajun ch'u nu fenìsce ciü (e pe' de ciü sun pagine che se ligan pôcu, cu'e âtre pagine da Wiki, es. sta lì du Burghettu cun numma che in ligàmme in entrâ dae "Vuxe curelàe" da pagina du paise), bôna! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 17:12, 27 set 2024 (CEST)
:Ciau Marcu, icmè ch'a t'ö za ditu, a t' mandu 'n file cunpletu e a t' ringrasiu per lu to lavù. Sì, ste chi u fisa 'n lavù (travaggiu) ch'u n'finisa pü perchè ogni paìze u gh'à a so gramatica. Però u fisa anche 'n pecatu se a n'drubema (se nu adeuviemu) u materiòle che a gh'ema za... vegrema! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:00, 30 set 2024 (CEST)
::Sci u materiâle u l'è impurtantiscimu! Cumme dixêva, u gh'è da pensà a cumme urganizâlu, ciau [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 13:59, 30 set 2024 (CEST)
:::Gròsie tante per l'eschêma, ava a fòssu di curesciòn-i pcinéin-e. Ciau! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:45, 1 òtô 2024 (CEST)
== Ortografia del genovese ==
Gentile Luensu,
Potrei cortesemente chiederti un parere circa l’ortografia del genovese? Sto stilando un elenco di titoli di canzoni genovesi ed ho riscontrato diverse discordanze ortografiche tra le fonti.
Apprendo che vi sono due proposte prevalenti, una detta “grafia ufficiale” (anche se non ho capito come possa vantare questo statuto d'ufficialità), maggiormente aderente alla pronuncia e doviziosa di accenti, ed un’altra detta “grafia unitaria”, sobria nell’accentazione e piú fedele all’etimologia delle parole e all’uso letterario (che comunque è stato molto variabile – mi pare di capire).
Noto che il dizionario del “Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure” adotta la grafia unitaria, mentre il piú scarno “Traduttore Italiano-Genovese” la grafia ufficiale. Anche il Secolo XIX usa la grafia unitaria. Infine, vedo che tu (come in generale la Wikipedia in ligure) prediligete la grafia ufficiale.
Ho tentato di stilare un elenco dei titoli delle canzoni in entrambe le grafie, piú quella “originale” (cioè quella stampata sulla copertina dell’album), laddove possibile. Questo elenco potrebbe risultare utile anche per l’articolo “Discografîa da léngoa lìgure” in corso di costruzione.
Vorrei chiederti se potresti controllare se ci siano errori. Ed inoltre: Secondo te qual è la grafia migliore per riportare i titoli di queste canzoni? Dovrei adottare la grafia ufficiale, l’unitaria o l’originale? Se rispettassi la grafia originale, che pur sarebbe a livello storico inappuntabile, cadrei però nel paradosso che in edizioni diverse (dello stesso o di altri autori) la grafia non di rado diverge, senza contare che talora dovrei riportare dei veri e proprî strafalcioni. Perciò sono incerto.
Grazie mille per i tuoi eventuali consigli!
Cordialmente,
Riccardo Radici
{| class="wikitable"
|Grafia originale
|Grafîa ofiçiâ
|Grafia unitäia
|-
|
|
|
|-
|De André:
|
|
|-
|'A çimma
|A çìmma
|A çimma
|-
|Mégu Megún
|Mêgo megón
|Mego megon
|-
|A dumenega
|A doménega
|A domenega
|-
|A pittima
|A pìtima
|A pittima
|-
|Creuza de mä
|Crêuza de mâ
|Creusa de mâ
|-
|Da a me riva
|Da-a mæ rîva
|Da-a mæ riva
|-
|Jamin-a
|Jamìnn-a
|Jamiña
|-
|Sidun
|Sidón
|Sidon
|-
|Sinan Capudan Pascia'
|Sinàn Capudàn Pascià
|Sinan Capudan Pascià
|-
|Â cúmba
|A cónba
|A comba
|-
|
|
|
|-
|Paoli:
|
|
|-
|Piccon, dagghe cianin
|Picón, dàghe cianìn
|Piccon, dagghe cianin
|-
|A canson da Cheullia
|A cansón da Chéulia
|A canson da Cheullia
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|Boccadäze
|Bocadâze
|Boccadase
|-
|O cappello
|O capéllo
|O cappello
|-
|Chitarra zeneise
|Chitâra zenéize
|Chitarra zeneise
|-
|O sciöco
|O sciöco
|O sciöco
|-
|Arrio
|Arîo
|Arrio
|-
|O straççê
|O straççê
|O straççê
|-
|Mæ ben
|Mæ bén
|Mæ ben
|-
|Preghëa de 'n'emigrante
|Preghêa de 'n'emigrànte
|Preghea de 'n'emigrante
|-
|
|
|
|-
|Otto:
|
|
|-
|Arrío
|Arîo
|Arrio
|-
|Baexinn-a
|Bæxìnn-a
|Bæxiña
|-
|Bossa, figgieu
|Bòssa, figgêu
|Bòssa, figgeu
|-
|Ma a mi o me piaxe
|Ma a mi o me piàxe
|Ma a mi o me piaxe
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|Maddaenn-a
|Madænn-a
|Maddæña
|-
|Me son innamoou de ti
|Me són inamoòu de ti
|Me son innamoou de ti
|-
|O pescou
|O pescòu
|O pescou
|-
|Texo
|Têxo
|Texo
|-
|Zeneizinn-a
|Zeneizìnn-a
|Zeneisiña
|-
|
|
|
|-
|Lauzi:
|
|
|-
|A bertoela
|A bertoêla
|A bertoela
|-
|O scioco
|O sciöco
|O sciöco
|-
|Sto cicchetton de un Gioan
|Sto cichetón de 'n Gioàn
|Sto cicchetton de 'n Gioan
|-
|A 'rappa
|A ràppa
|A rappa
|-
|Mäe ben
|Mæ bén
|Mæ ben
|-
|O strassê
|O straççê
|O straççê
|-
|O frigideiro
|O frigidéiro
|O frigideiro
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|A canson da Cheullia
|A cansón da Chéulia
|A canson da Cheullia
|-
|Piccon, dagghe cianin
|Picón, dàghe cianìn
|Piccon, dagghe cianin
|-
|Tango zeneise
|Tàngo zenéize
|Tango zeneise
|-
|Acontentase
|Acontentâse
|Accontentâse
|-
|
|
|
|-
|Trallaleri:
|
|
|-
| -
|Quàrto a-o mâ
|Quarto a-o mâ
|-
| -
|O tralalêro, cansón de 'na vìtta
|O trallalero, canson de 'na vitta
|-
| -
|Tralalêro antîgo
|Trallalero antigo
|-
| -
|Fôxe de Zêna
|Foxe de Zena
|-
| -
|Mâ de Zêna
|Mâ de Zena
|-
| -
|Madonìnn-a di pescoéi
|Madonniña di pescoei
|-
| -
|Néutte a Bocadâze
|Neutte a Boccadase
|-
| -
|O ruméscio
|O rumescio
|-
| -
|Strazétti d'àrba
|Strazzetti d'arba
|-
| -
|E træ caravèlle
|E træ caravelle
|-
| -
|Zêna, pèrla do mâ
|Zena, perla do mâ
|-
| -
|Bacicìn
|Baccicin
|-
| -
|Marinìn
|Marinin
|-
| -
|Mi ve làscio a bonn-aséia
|Mi ve lascio a boñaseia
|-
| -
|Tralalêro de Sàn Gianbatìsta
|Trallalero de San Giambattista
|-
| -
|A moæ da-o barcón
|A moæ da-o barcon
|-
| -
|E campànn-e da Pilla
|E campañe da Pilla
|-
| -
|Stélle, cansoìn e bâxi
|Stelle, cansoin e baxi
|-
| -
|Cansón da Squàddra
|Canson da Squaddra
|-
| -
|A riçètta d'amô
|A riçetta d'amô
|-
| -
|I dràppi
|I drappi
|-
| -
|A mæ çitæ
|A mæ çittæ
|-
| -
|Santoâio da Savónn-a
|Santuäio da Savoña
|-
| -
|Stélla de l'Apenìn
|Stella de l'Appennin
|-
| -
|Torétta de Sànn-a
|Torretta de Saña
|-
| -
|Che l'ìnse?
|Che l'inse?
|-
| -
|Rivêa
|Rivea
|}
P.S.: Siccome sono un poliglotta appassionato di scritture, etimologie ed alfabeti, mi fa anche piacere dirti la mia sull’ortografia ligure, dopo aver confrontato le varie proposte. Forse perché non sono ligure e dunque sono piú sensibile all’aderenza alla pronuncia, impiegherei la grafia ufficiale, ma con alcuni piccoli accorgimenti:
1) Sottintenderei alcuni accenti piani, in particolare quello circonflesso su sillaba aperta (es. “riva” vs. “rîva”) e quello grave su sillaba chiusa (es. “çimma” vs. “çìmma”), a meno che altre circostanze non lo rendano incerto (es. “ciætôzo”, “pettegolo”, per presenza del potenzialmente ambiguo ‹æ›).
2) Sostituirei lo stravagante trigrafo ‹nn-› con ‹ñ› (es. “setemaña” vs. “setemànn-a”).
3) Sostituirei ‹ö› con ‹ꜷ› (oppure ‹au›; talora il digrafo è giustificato etimologicamente, es. “ꜷo” vs. “öo”, dal lat. “aurum”), cosí da eliminare la necessità di due diacritici diversi (^ e ¨) per indicare vocale lunga. S’istituisce cosí inoltre un parallelo tra ‹e› aperta (resa da æ ed è) ed ‹o› aperta (resa da ꜷ ed ò).
*A seguito di confronto con Luensu1959 ed Arbenganese, ho deciso di modificare la mia proposta, suggerendo l'impiego di ‹õ› anziché di ‹ꜷ› laddove la grafia ufficiale prevede ‹ö›.
4) Grazie alla modifica nº 3, è possibile distinguere vocali lunghe toniche ed atone, indicando le prime con accento circonflesso e le seconde con dieresi (es. “ïsâ”, “issare”).
5) Tolti i casi di ‹æ› ed ‹è› e quelli simmetrici di ‹ꜷ› ed ‹ò›, razionalizzerei completamente l’uso dei diacritici, usando sempre l’acuto per indicare vocale tonica breve (á, é, í, ó, ú, éu), il circonflesso per indicare vocale tonica lunga (â, ê, î, ô, û, êu) e la dieresi per indicare vocale atona lunga (ä, ë, ï, ö, ü, ëu).
6) Userei ‹j› per segnalare /j/ resistente dopo ‹c› e ‹g› ed /jˑ/ intenso in posizione intervocalica postonica (es. “scjꜷpo”, /'ʃjɔːpu/, “sciroppo” e “nesciaja”, /neˈʃajˑa/, “sciocchezza” anziché “sciöpo” e “nesciàia”). [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 19:02, 11 nov 2025 (CET)
:Câo Riccardo, mi resto a bócca averta pe tütto quello che t'æ scrito! Gh'é da pensâ bén bén primma de rispóndite! Pe questo motivo mi preferiscio savei anche quello ch'o pensan i âtri aministratoì {{ping|Arbenganese}} {{ping|N.Longo}} {{ping|Aereus646}} {{ping|Giodiassi5}}. Se in bello giorno A Compagna e o Conseggio decidessen de incontrâse pe stabilî 'na grafìa ünica, quello che t'æ scrito saieiva interesante comme bâze de partensa! A ògni mòddo o ponto 3 o no me piâxe, scibén che saieiva megio - pensando a-i zóveni - de cangiâ a ö (che tanti pensan a-o són "eu" tedesco) e de no utilizâ a ñ pe-o mæximo motivo (gh'an inta testa o són spagnòllo). Inta nòstra Wiki niâtri demmo spaçio a tütte e grafìe de tütte quante e varianti liguri, e de vòtte mi scrivo anche co-a grafìa in "u" (ch'a l'é ciù façile da acapî!). E finiscio pe aregordâ che o Conseggio o no scrive "zeneize" comme a l'é a tradiçion leterâia de tütti i aotoî zeneixi...
:Ghe pensemmo... Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:28, 12 nov 2025 (CET)
::Caro Luensu,
::Ti ringrazio per la bella risposta e per aver coinvolto anche gli altri amministratori. Io stesso avevo già contattato anche [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]].
::Entrambi concordate nel rigettare il mio punto 3. Giustamente, ꜷ (o anche au) viene percepito come estraneo. Io lo avevo proposto per creare un parallelismo tra e aperta (æ ed è) ed o aperta (ꜷ ed ò), anche considerato che au è stato usato in passato in genovese per indicare /ɔw/ ed è usato in francese per /ɔ/, spesso in concordanza con l'etimologia latina delle parole.
::[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] suggeriva d'usare invece un altro diacritico, ricordando che "altri sistemi grafici in uso nel ponente marcano le lunghe non toniche con il macron (ā, ē...)", eliminando il problema. Se si volesse seguire questa seconda via, però, il modo migliore di farlo senza allontanarsi di molto dalla grafia tradizionale sarebbe indicare la sola /ɔ:/ con un nuovo diacritico, sia esso il macron (ō) o magari la variante arricciata dell'accento circonflesso (õ), laddove la grafia ufficiale prevede ö.
::Una diversa soluzione del problema (sebbene s'allontani di piú dalla grafia ufficiale) potrebbe essere una grafia in U, che segni o per /ɔ/, u per /u/ ed y per /y/ (es. “scyo”, “scuro”). Anche in questo caso, però, s'introdurrebbe un simbolo "estraneo" (y).
::Per cui, correggo la mia proposta al punto 3, suggerendo l'introduzione di õ (anziché ꜷ) al posto di ö. Peraltro, questo già fu l'uso di Alfredo Gismondi. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 16:42, 13 nov 2025 (CET)
::Riguardo ad ñ, a mio parere è meno forviante di nn-. Le prime volte che ho visto parole terminanti in "nn-a" devo dire che sono rimasto molto perplesso: pensavo che le due n si pronunciassero come in italiano e che il trattino servisse per togliere la vocale finale dalla parola, quasi non fosse pronunciata in modo pieno. Dall'altro lato, ñ non è solo piú elegante, ma è anche un segno unico, di cui non è tanto difficile scoprire il valore in ligure. Infine, per me dissipa ogni dubbio la storia di ñ, adoperato già nel Seicento e nei principali scritti in genovese del passato, ma che "a partire dai primi del Novecento [...] è stato usato sempre meno. È probabile che il motivo sia il fatto che questo simbolo non era presente nelle tastiere delle macchine da scrivere italiane"... Ecco come nacque nn-. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 17:02, 13 nov 2025 (CET)
:::Caro Riccardo, ti mancano dei riferimenti storici da documenti stilati prima della macchina da scrivere. Prima di giungere a conclusioni errate ti invito a leggere documenti della letteratura genovese dal secolo XIV fino al secolo XX che puoi trovare agevolmente nella Wiki Vivagna (Wiki Source) in lingua ligure al link https://lij.wikisource.org/wiki/P%C3%A0gina_prin%C3%A7ip%C3%A2
:::Buona lettura, alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:15, 14 nov 2025 (CET)
::::Pe-o futüro: pe temi generäli donde anche i atri pòssan rispónde, ti doviesci scrive pe piäxei into pòrtego da comunitæ a-o link: https://lij.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:P%C3%B2rtego_da_comunit%C3%A6 --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:28, 14 nov 2025 (CET)
::::Caro Luensu,
::::Grazie del link, e perdonami il non aver pubblicato subito nel luogo piú adatto. Vuoi che sposti lí l'intera discussione, o preferisci che la mantenga qui?
::::Riguardo alla letteratura, ho consultato numerosi documenti, alcuni dei quali anche molto interessanti, che hanno precisato - senza però sconfessarle - le mie iniziali impressioni: i documenti piú antichi usano una grafia etimologica (es. "una"), con al piú una notazione generica d'intensità ("unna"), senza distinguere tra nasale velare e dentale, mentre a partire dal Seicento si diffonde la piú precisa grafia con segno apposito ("uña"). In nessun documento antico ho trovato la variante con trattino: le prime attestazioni paiono risalire soltanto all'800, a Repubblica dissolta, nelle varianti ‹n-n› ("un-na"), ‹nh› ("ünha") ed infine anche ‹nn-› ("ünn-a"), che ho trovato in un documento del 1846. È vero che tutte e tre le varianti sono attestate prima dell'introduzione della macchina da scrivere, che al piú ne avrà favorito la diffusione (dunque, ho sbagliato nel dire che ‹nn-› è nato per colpa della macchina da scrivere). Le ragioni principali che però mi portano a prediligere ‹ñ› su ‹nn-› sono la goffaggine e l'eccentricità del trigrafo, che tra l'altro impiega il trattino in una maniera del tutto inusuale (il trattino di solito indica una cesura semantica, non una diversa pronuncia della lettera antecedente). Questa mia preferenza è rafforzata dall'anteriorità di due secoli nell'uso. Poi, ovviamente, ognuno resta libero di usare la grafia che predilige!
::::P.S.: Esiste un qualche articolo che spieghi la grafia genovese del '300? [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 21:04, 14 nov 2025 (CET)
:::::Lascia püre chi a discusción. Se ti t'æ za lezüo tütta a liteatüa zeneize, ghe saieiva da amiâ i diçionâi stòrichi (Casaccia, Frisoni, ecc.), prezénpio o Frisoni o l'adeuvia a "h" in cangio da ñ ò do tratìn, 'na soluçion ch'a me piaxe de ciù ma purtròppo quæxi nisciùn o l'à adotâ. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:12, 15 nov 2025 (CET)
::::::No, ovviamente non ho potuto leggere tutta la letteratura; ho solo sfogliato varî documenti, perciò ho potuto dire che è una raccolta interessante. Concordo con te che ‹nh› sarebbe meglio di ‹nn-›. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 22:09, 15 nov 2025 (CET)
== Revert ==
Hey, I've seen you had reverted my removal in the article about [[Lierna]]. I was performing cleanup after [[:w:en:WP:LTA/ALS|Alec Smithson]], a known crosswiki vandal who is known for spamming and hoaxes. Could you please recheck and adjust the article if necessary? Many thanks. Stay safe, [[Utente:A09|A09]] ([[Discûscioîn ûtente:A09|discuscioìn]]) 10:18, 15 nov 2025 (CET)
:Pls check your discussion page on this Wiki. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:00, 15 nov 2025 (CET)
== re: Una proposta da Wiki Ligure ==
Ciao :-) sono il coordinatore regionale di WMI per le istituzioni culturali. Leggevo da [[:lmo:Ciciarada:Pagina_principala#Una_proposta_da_Wiki_Ligure|qua]] che ci sono proposte, ho le orecchie aperte :-) fammi sapere cosa si può fare. Ciao! --[[Utente:Superchilum|Superchilum]] ([[Discûscioîn ûtente:Superchilum|discuscioìn]]) 22:24, 9 dex 2025 (CET)
:Ciao, mi han detto che saresti il coordinatore di Wikimedia per la Liguria, e immagino che tu sia di origine genovese? Al momento non vi è niente al di là di quello che ho scritto e che tu hai già letto, è un'idea partita dalla Consulta Ligure che da due anni lavora con noi di Wiki Ligure ad un progetto congiunto. L'idea in embrione è di organizzare una conferenza con Wikis regionali che abbiano affinità linguistiche con noi liguri. Se vuoi scrivermi qualcosa sulla tua attività relativa alla Liguria, puoi anche farlo per email. Vedremo nei prossimi mesi se l'idea di cui sopra si concretizzerà . Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 12 dex 2025 (CET)
{{Ping|Superchilum}} Ciau, ho saputo in ritardo della premiazione di Wiki loves monuments Liguria 2025 alla Biblioteca Berio. Ti gh'ei ti? C'è mica una pagina in internet dedicata a quelle foto? Alegri!
== Home Page ==
Câo Luensu, tutto bene? Intanto è un po' che non ci sentiamo e ne approfitto per farti tanti auguri di buon Natale e buone feste! Credo che in [[Pagina prinçipâ]] il link "Elénco conpléto di diçionâi" debba essere corretto in "[[Wikipedia:Wikipediàn#Diçionâi on line]]", dato che nel tempo è stato modificato. --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:04, 25 dex 2025 (CET)
:{{Ping|Arbenganese}} {{Ping|N.Longo}} Pe mi andiæva bén in tütti doì mòddi. Sentimmo 'n pö cöse pensan i âtri. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 19:42, 25 dex 2025 (CET)
::Ciü che u numme da sesiùn u "prublema" u l'è che u link inta ''pagina prinçipâ'' cuscì cumme u l'è scritu u nu tröva u paragrafu ch'u ghe curespunde. Tuttavia, anche il link con il nome effettivo del paragrafo rimanda alla home page del Wikipediàn, generando un messaggio di errore in alto a destra (ovvero, ''L'argomento non è stato trovato. Potrebbe essere stato cancellato, spostato o rinominato''). Credo perché di per sé u manche in ganciu (anchor). La via più semplice mi sembra quella di provare ad aggiungerla manualmente (<nowiki><span id="Diçionâi_online"></span></nowiki>) o, se non funzionasse, rimandare più semplicemente a [[Wikipedia:Wikipediàn/Diçionâi]]. Fassu de pröve. [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 22:03, 25 dex 2025 (CET)
== Votassion d'Aministrator an sla Wikisorziss an piemontèis ==
Cerea Luensu,
an sla Wikisorziss an piemontèis a son anandiasse le votassion ëd j'Aministrator.
Com candidà a-i é Pcastellina.
-- [[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 21:55, 6 zen 2026 (CET)
:Cerea Bepe,
:inta ''pàgina prinsipal da Wikisorgiss an piemontèis'' a n'vegu ninte... Ti m'pö mandò 'n link pe rivò a-a votassion? [https://lij.wikisource.org/wiki/P%C3%A0gina_prin%C3%A7ip%C3%A2 Chi u gh'è a Wikisource an lìgur]. Stuma alégher! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 08:51, 7 zen 2026 (CET)
== Voci parlate in veneto ==
Ciao @[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]], ti ho visto più attivo qui che non in itwiki, chiedo scusa se parlo italiano. Sono appena subentrato come amministratore in vecwiki e credo sarebbe interessante promuovere le voci parlate anche nella wikipedia in lingua veneta! [[Utente:Sinucep|Sinucep]] ([[Discûscioîn ûtente:Sinucep|discuscioìn]]) 17:57, 24 fre 2026 (CET)
:Ciau Sinucep, ho provato tempo fa a contattare qualcuno su Wiki Veneta e ugualmente su altre Wikis regionali le cui lingue mostrano affinità con il zeneize (genovese). Mi fa quindi piacere entrare in contatto con te e ti pregherei di inviarmi un contatto telefonico via email in relazione ad un eventuale evento comune che potremmo organizzare a Genova quest'anno sotto l'egida della Consulta Ligure. Le voci parlate sono per noi - e credo per tutte le wikipedie le cui lingue siano a rischio di (parziale) estinzione - una risorsa importantissima per fissare nel tempo futuro le varie parlate regionali e locali. È un lavoro lunghissimo, faticoso e capillare, ma vale la pena farlo! Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:25, 25 fre 2026 (CET)
== Translation request ==
Hello, Luensu1959.
Can you translate and upload the articles [[:it:Campi Flegrei]], [[:it:Vesuvio]], [[:it:Etna]] and [[:it:Bazardüzü]] in Ligurian Wikipedia?
Yours sincerely, [[Utente:Kurcke|Kurcke]] ([[Discûscioîn ûtente:Kurcke|discuscioìn]]) 11:01, 15 màr 2026 (CET)
:Hello Kurcke, actually that is not the core of our Wiki, that is centered on Liguria and the Genoese language, history and traditions. But we also deal with other themes when we have more time, so maybe in the future we might do it. All the best, [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 18:57, 15 màr 2026 (CET)
::Hello, Luensu1959.
::I understand. Thank you for the reply.
::Yours sincerely, [[Utente:Kurcke|Kurcke]] ([[Discûscioîn ûtente:Kurcke|discuscioìn]]) 19:54, 15 màr 2026 (CET)
== Re: Deepl ==
ciao, come va, wikicollega?? e ti rifaccio la stessa domanda: com'è il ligure ed è affidabile?? [[Utente:SurdusVII|<span style="color:#79443B">'''Surdus'''</span>]][[Discûscioîn ûtente:SurdusVII|<span style="color:#DAA520">'''VII'''</span>]] 19:52, 22 màr 2026 (CET)
:non c'è il ligure su deepl.com. C'´è su google translator e non è affidabile. Quindi non conosci nessun siciliano che abbia interagito con deepl.com per aggiungere il siciliano? Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:34, 22 màr 2026 (CET)
== You may be an eligible candidate for the U4C election ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Greetings,
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] seeks candidates for the 2026 election. The U4C is the global committee responsible for overseeing enforcement of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal Code of Conduct|Universal Code of Conduct]]. Elections are held annually, if elected a committee member serves for two years.
This year the U4C requires candidates to hold administrator rights on at least one wiki, which is why you are being contacted as you appear to hold this right. There are other requirements, such as candidates must be at least 18 years old and may not be employed by the Wikimedia Foundation or other related chapters and affiliates. You can find more information in the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026#Call_for_Candidates|call for candidates on Meta-wiki]]. Additionally, the committee's working language is English; some ability to communicate in English is required.
The election opens on 18 May, if you are eligible and interested you have until 10 May to submit your candidacy. There will be a week in between for candidates to answer questions from the community. Voting takes place privately in [[m:Special:MyLanguage/SecurePoll|SecurePoll]], successful candidates must receive at least 60% support. More information is available on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|the 2026 Elections page]], including timelines and other candidacy information. If you read over the material and consider yourself qualified, please consider submitting your name to run for the committee. If you think someone else in your community might be interested and qualified, please encourage them to run.
In partnership with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 22:06, 28 arv 2026 (CEST) </div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/test&oldid=30472432 -->
== Ligurian ==
Hello. I noticed your thanks for edit at Basshunter page. I'm looking for translation of descriptions "canzone di Käärijä e Basshunter" and "singolo di Käärijä e Basshunter" for Wikidata items in Ligurian. Would you help? [[Utente:Eurohunter|Eurohunter]] ([[Discûscioîn ûtente:Eurohunter|discuscioìn]]) 13:08, 29 arv 2026 (CEST)
390hjkh6e73wtbmhtd5tfauucou88uw
269301
269300
2026-04-29T11:37:37Z
Luensu1959
1211
/* Ligurian */ Rispòsta
269301
wikitext
text/x-wiki
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2009|Archìvio 2009]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2020|Archivio 2020]]
* [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2021|Archivio 2021]]
}}
==Benvegnûo inscia Wikipedia Ligure!==
Salûi! Segiæ benvegnûi inta Wikipedia Ligure,
a libera enciclopedia, de badda scrîta con l'agiùtto de tùtti. --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] 08:20, 30 Arv 2009 (UTC)
__TOC__
== How we will see unregistered users ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin=content/>
Hi!
You get this message because you are an admin on a Wikimedia wiki.
When someone edits a Wikimedia wiki without being logged in today, we show their IP address. As you may already know, we will not be able to do this in the future. This is a decision by the Wikimedia Foundation Legal department, because norms and regulations for privacy online have changed.
Instead of the IP we will show a masked identity. You as an admin will still be able to access the IP. There will also be a new user right for those who need to see the full IPs of unregistered users to fight vandalism, harassment and spam without being admins. Patrollers will also see part of the IP even without this user right. We are also working on better tools to help.
If you have not seen it before, you can read more on Meta. If you want to make sure you don’t miss technical changes on the Wikimedia wikis, you can subscribe to the weekly technical newsletter.
We have two suggested ways this identity could work. We would appreciate your feedback on which way you think would work best for you and your wiki, now and in the future. You can let us know on the talk page. You can write in your language. The suggestions were posted in October and we will decide after 17 January.
Thank you.
/[[m:User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]<section end=content/>
</div>
19:17, 4 zen 2022 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/Admins2022(5)&oldid=22532651 -->
== Ci sono, quasi... ==
Buona sera, Luensu. Vorrei informarti che nell'Incubator ci sono oltre 1.100 progetti wiki e che solamente 9 ne prossimi all'uscita: tra questi c'è il progetto in lingua sassarese. In confronto con gli altri 8, quello in sassarese oggi si posiziona al 3° posto, come numero di voci (1.120). Per il sassarese, purtroppo, sono scarsi gli utenti ''validi'', ciò quelli che nell'arco di un mese fanno almeno una dozzina di edit. Non vorrei chiudere il mese di gennaio con un ''nulla di fatto'' e conto sempre sul vostro prezioso aiuto. Ho scovato argomenti che potrebbero essere accolti su lij.wiki. Per esempio: i contatti politici e commerciali tra Repubblica di Genova e Repubblica di Sassari; influenze del ligure nella lingua sassarese. Allegria! Fausta.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 23:06, 12 zen 2022 (CET)
Bun giurnu Fausta, cumme ti sæ semmu apreuvu a dâte 'n pó d'agiüttu. Se ti ne mandi u materiale in sce relasiuìn tra a Repüblica de Zena e a Repüblica de Sassari e in sce influense lenguistiche, ghe demmu vuentéa 'n'eugiâ! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:08, 13 zen 2022 (CET)
::Vedi su it.wiki le voci Michele Zanche che era genero di Branca Doria. I due sono citati da Dante nell'Inferno. Repubblica di Sassari e Repubblica di Genova stipularono un trattato di reciproco aiuto. Anche i Malaspina ebbero interessi e legami di parentela nel Sassarese. Sono argomenti storici che richiedono l'intervento di un esperto in materia.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 20:57, 19 zen 2022 (CET)
== Re: Votaçion ==
Bun giurnu Luensu! Mi fa piacere risentirti! Ho bloccato solo per un giorno perché, come puoi vedere da [https://it.wikipedia.org/w/index.php?title=Speciale:Registri/block&page=Utente%3A79.22.187.3 qui], poco dopo è ricomparso su it.wiki con un altro IP, purtroppo ha la capacità (e la velocità) di evadere rapidamente i blocchi (su it.wiki nel 2021 lo abbiamo bloccato 164 volte!) quindi penso che sia inutile un blocco lungo, a ogni modo se reputi sia meglio bloccare per più tempo dimmelo e la prossima volta lo farò! Ho votato, molto volentieri :) Ciao, alla prossima! --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 06:41, 19 zen 2022 (CET)
:Bravu, graçie! Sci, pensu ch'u segge megiu blucä sta gente chi pe 'n meize intregu! Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:56, 19 zen 2022 (CET)
::Ops! Scusami Luensu ma non avevo visto la tua risposta, ho controllato ora per scrupolo ma ormai è tardi :) Gli IP che ha usato stanotte li ho bloccati solo per tre giorni, ho cancellato anche i log perché, come potrai vedere, c'erano insulti a me e a {{at|Superpes15}}, che è un altro amico che lo tiene d'occhio globalmente! Se ritieni allunga tu i blocchi, per le prossime volte darò un mese come hai detto tu! Buona giornata carissimo :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 07:01, 5 fre 2022 (CET)
:::{{Ping|Luensu1959}} {{Ping|Mtarch11}} Sempre presenti e vigili :) Un caro saluto a entrambi! [[Utente:Superpes15|Superpes15]] ([[Discûscioîn ûtente:Superpes15|discuscioìn]]) 07:07, 5 fre 2022 (CET)
::::{{Ping|Superpes15}} {{Ping|Mtarch11}} Quando ci sono insulti o "paròlle du gattu" (parolacce) o peggio, il blocco di un mese è il minimo secondo me! Salüi a tütti e graçie pe-u vostru travaggiu! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:37, 5 fre 2022 (CET)
:::::Gràçie Luensu! :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:51, 6 fre 2022 (CET)
== Zôve? ==
ciao roccia! sempre in gamba neh?
scuza 'na domanda, ma dovve l'è che ti l'hæ atrovao "Zôve" into senso de "Giove"?
[[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]])
:Mi penso d'avéilo lezüo chi inta nòstra Wiki. No l'ò mai dito in zeneize, a dì a veitæ, e veddo òua che a pòula a l'é anche into TIG do Prof. Bampi. Se ti veu mandaghe 'n'email, lê o l'é sempre contento de avei di sugerimenti. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:38, 24 zen 2022 (CET)
::Ò lezûo che o Rico Carlini o scrive: Zôvi (Pàsso di Zôvi). Magara i l'àn pigiòu da lì pe asonansa...
:::E graçie tante ancón pe corêze i nòstri zóveni (e intanto inprendo anche mi, valborberìn...) --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:47, 27 zen 2022 (CET)
:::O TIG! E bella che g'aiva amiao! Ti-o veddi che vegno orbo? Comonque me pâ d'intravedde 'na discrepança co-o nomme do quarto giorno da settemaña... Se gh'infiemo ascì o passo di Zôvi aloa poemo fâ 'na spece de sciaradda: "''Iŏve(m)'' o gh'ha 'na ''ŏ''; ''nŏvus'' o gh'ha 'na ''ŏ'', ''ŭltra'' o g'ha 'na ''ŭ'' e ''iŭgum'' o g'ha 'na ''ŭ'', e Nœuve a l'è 'nte l'Ôtrazôvo". E che sedonque paçiença, voriâ dî che tra-e localitæ de l'Otrazovo gh'alumiemo anche Saturno...!
:::'N atro pâ de cósètte: a voxe [[Valadda do Ponçeivia]] a doviæ ese "Valadda da Ponçeivia", percose a Ponçeivia a l'è feminiña.
:::Segondo: ho za visto scrito doe votte (inte [[Miâge de Zêna]] e [[Zena çitæ da Madonna]]) "Çiberîa". No saiâ miga "Çibéria" co' l'acento insci-a "e"?
:::Graççie a tie pe tutto e scignoria! [[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 10:28, 30 zen 2022 (CET)
::::Alôa, ò domandòu a-o teléfono a-o [[Utente:F.noceti|Feipìn]] (ti ghe peu scrive ti ascì inta sò pagina de discuscioìn), e lê o m'à dito ch'o voéiva scrive "Çibàia", e donca l'acénto o saieiva ciù ò meno comme ti dixi ti. In scia Valadda do/da Ponçéivia, anche se lê o vegne da Bösaneo, o pensa che van bén tütte dôe e verscioìn. Mi, segondo lògica (dæto che in zenéize "il Polcevera" o l'é feminìn, diæ comme ti "Valadda da Ponçeivia". Veuggio domandâ a-o Rico Carlini ascì ch'o gh'é cresciüo lì. In sce Zôvi: mi diggo ''Untrazuvu'' (Ontrazôvo) in novéize, mentre pe Zéuggia niâtri ghe dimmo ''Zöbbia'' (Zeubbia).
Sugerimenti: se ti ti veu scrive a-o Franco Bampi (o adritüa dagghe 'na màn comme o domanda lê in sciâ pagina do TIG), o seu indirisso email o l'é püblico. Se ti veu scrive a-o Rico Carlini, ti me mandi 'na email co-a fonçion (a-a mancinn-a inta schermata di computer) ''Manda un'email a questo utente'' e mi te rispondiö sübito. L'é za trei anni che niâtri aministratoî se vedemmo e mangemmo insemme a-o Carlini e a-o Bampi in agosto (a l'averto) arente a Savignon donde o vive òua o Rico. L'incontro o vegne senpre publicizòu inte nòstro Pòrtego e into Wikipediàn e o l'é averto a tütti i utenti da Wiki Ligure, e donca se ti veu vegnî a pròscima vòtta, t'æ o benvegnüo! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:07, 31 zen 2022 (CET)
:Ma ti ghe l'hæ coæ! Ti t'ê misso à fâ o centralinista, ma mi te l'aiva dito solo perchè drent'a-a voxe gh'è sempre scrito "A Ponçèivia" (aviæ dovuo specificâlo). Ho parlao con di vegi camalli mæ amixi e m'han dito che liatri l'han delongo ciamâ "porta sibèrria" (comme mi, do resto), l'è pe questo che pensava che "Çiberîa" o foise un refuzo, o l'è inta "Stoia de Zena" do Carlini (ma de seguo o Carlini ascì o diâ "sibérria"). E comonque, quande se tratta de "ri-azeneizâ" 'na parolla latiña, attenti a-e dexinençe! Se ti ghe n'hæ coæ ti pœu anâ à 'miâ a parte latiña de l'ottimo "VOCABOLARIO LIGURE STORICO - BIBLIOGRAFICO" de l'Aprosio (ò Aprœuxo?) scaregabbile de badda da-o scito www.storiapatriasavona.it. Gh'è ascì sto scito interessante http://ceraunavoltagenova.blogspot.com/2017/06/porta-del-molo-e-porta-siberia.html
:Te ringraççio pe l'invito, faiemo o poscibbile.
:Scignoria!
:[[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 10:58, 6 fre 2022 (CET)
== Re: Vandaliximo ==
Bun giurnu Luensu! Sì, è sempre lui, IP campano.. ormai gira sempre più spesso sui progetti regionali e più piccoli. Tra ieri e oggi l'ho bloccato almeno su 5 wiki diverse! Magari prima o poi si stuferà, ma ne dubito: sono anni che va avanti così. Ma noi cancelliamo e blocchiamo (come hai detto tu ho dato e darò un mese ad ogni IP) :) Un caro saluto dalla [[Provinsa de Sann-a|provincia]] :D --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:51, 9 fre 2022 (CET)
:De duve de precizu inta pruvinsa de Sann-a? (a grafìa in U pe ti de següu l'é a ciü megia, e mi scrivu cuscì in nuveize ascì) --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 08:59, 9 fre 2022 (CET)
::In [[Çelle|questa zona]]: sto a "levante" vicino a Celle! :D --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:02, 9 fre 2022 (CET)
:::Tu invece di che zona sei? Uff... mi dispiace non riuscire a scrivere in ligure! Lo comprendo bene e lo so parlare, ma non so scriverlo! :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:06, 9 fre 2022 (CET)
::::Prövighe (preuvighe)! Mi vegno da-a Val Borbéia, arente a Neuve (Novi Ligure), ma da anni travaggiu a Rumma (in exiliu!). In agustu se vedemmu cu-i atri aministratuî e femmu di gîi in muntagna ascì. --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:24, 9 fre 2022 (CET)
== Dipinti sulla Liguria ==
Buon giorno, Luensu. Vorrei segnalarti un pittore sassarese che ha soggiornato lungamente in Liguria. Interessanti le sue marine liguri. Si chiamava [[Andrea Figari]]. C'è la pagina su it.wiki e ne ho fatto oggi la pagina su wiki in sassarese [https://incubator.wikimedia.org/w/index.php?title=Wp/sdc/P%C3%A0gina_prinzipari&redirectfrom=infopage], che attende sempre di uscire da Incubator.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 10:57, 10 fre 2022 (CET)
:Bungiurnu caa Fausta, e graçie pe l'idea! Gh'òu diggu a-u Ricu s'u gh'à tenpu... e pensare che un mio zio, [[Arnaldo Sala]] (de Zena) era divenuto abbastanza famoso nel capoluogo ligure, ma mio cugino (suo figlio) non ha mai tempo di iniziare il percorso su Commons per validare la sua foto e le sue opere... --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:34, 10 fre 2022 (CET)
::E' sempre in tempo per farlo!--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 15:21, 10 fre 2022 (CET)
== re: ==
Un pò complicato, ma credo di aver capito. Mi farebbe piacere che tu ridisegnassi lo stemma del mio paese di origine, Borghetto Borbera. Posso chiedere al sindaco un suo parere, partendo dal presupposto che nessuno gli abbia mai chiesto il permesso di pubblicare lo stemma su Wiki It... Spesso i piccoli comuni non sono affatto consapevoli di quello che viene messo sulle pagine Wiki (in qualsiasi lingua) che li riguardano... Ciau! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:32, 26 fre 2022 (CET)
Ciao, quel che faccio io è ridisegnare gli stemmi in svg (in modo tale da avere dei design originali che possano essere rilasciati sotto licenza libera), caricarli su Commons e poi richiamarli nell'elemento Wikidata del comune attivando la proprietà P94. Una campagna massiccia di vettorializzazione degli stemmi sarebbe IMHO auspicabile, ma servirebbe un bello sforzo collettivo (le mie competenze di grafica vettoriale sono relative e non mi consentono di ridisegnare più di tanto); l'alternativa sarebbe chiedere ai vari comuni di rilasciare un ticket VRT per i loro design proprietari, ma vedo un po' difficile che gli stia bene di dare il nullaosta a qualsiasi riutilizzo anche commerciale. Più probabilmente potrebbero dare l'autorizzazione per singoli progetti Wikimedia e fermo restando il loro copyright... mei che nada. Saluti --[[Utente:Vale93b|Vale93b]] ([[Discûscioîn ûtente:Vale93b|discuscioìn]]) 11:04, 26 fre 2022 (CET)
== Vandalo ==
Bun giurnu Luensu! Tutto bene? Ho visto che [[Speçiale:Contribûti/1.42.0.0/16|questo vandalo]] è attivo anche qui: è un rompiscatole che da anni vandalizza decine di progetti. Anche se qui ha pochi contributi, se dai un'occhiata alla cronologia della voce vedrai altri IP (è sempre lui). Mi permetto di consigliare un blocco di tutto il range bello lungo, almeno lo escludiamo da questa Wiki. Intanto è un range australiano e non penso che qui ci possano essere molti utenti anonimi provenienti dall'Australia! Non provvedo io anche perché non si tratta di un'urgenza e preferisco che a decidere sia tu o comunque un amministratore locale. Cari saluti :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 09:06, 3 màr 2022 (CET)
Bungiurnu a ti e grassie pe-u teu travaggiu! Gh'ea sulu u miticu Dedee a travagiâ da l'Oustralia, ün di fundatuì da nostra Wiki. Oramai gente de lengua zeneize inte l'Oustralia, l'Argentinn-a e a California ghe n'é ciü pochi... e tütti i atri sun vandali da blucâ! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:06, 3 màr 2022 (CET)
== Incuntru a Zena ==
Caro Luensu, me despiaixe de nu aglie leitu u to messaggiu.. mi a l'eia ad Arbenga candu ti me avìi scrìtu e nu avìa u computer de derè. Au ch'a nu l'hon ciù a scoa u l'è ciù facile veesse, a controlleròn ciù spessu i messaggi. Scusame!! [[Utente:FrancysV|FrancysV]] ([[Discûscioîn ûtente:FrancysV|discuscioìn]]) 22:12, 8 set 2022 (CEST)
== 5 ànni són pasæ ==
Ciau Loénso, o l'é 'n pöco abrétio sto mesàggio. Són pasæ ezataménte 5 ànni da quànde g'ho mìsso pê inta Wiki lìgure, regordando o [[Discûscioîn ûtente:S4b1nuz E.656#Benvegnûo in sciâ Wikipedia Ligure!|prìmmo mesàggio de agiûtto]] che ti m'è lasciòu {{smiley|:-))}}, o momento [[Discûscioîn ûtente:Samuele2002#E' una persona o un Bot?|ciù diverténte che mi ò vìsto]] in sciâ Wiki Ligure {{smiley|ahah}} e anche de avei scrîto che [[Discûscioîn ûtente:Luensu1959/Archìvio 2017#Un mese è passato|1 méize o l'é pasòu]].
Ho vìsto che a Wiki Lìgure ha fæto progrèssi inti urtimi 5 ànni... però mi me son ascì accorto ch'é o l'é o çìnqueximo aniversâio anche pe ti!
:sci, ma mi àiva començou a scrive inta Wiki za into 2009 (in çimma gh'è ancón o mesaggio de benvegnûo do Dragonot), pöi into 2014 ò començòu a scrive quæxi tütti i giorni... e into 2017 son deventòu aministratô! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:45, 15 òtô 2022 (CEST)
[[File:Administrator Barnstar Silver.svg|centro|150px|Medaggia de 5 ànni de adminship pe ti! :-D]]
Te daggo 'sta medàggia a ti perché t'é fæto 'n travàggio admin lodevole da quànde t'é stæto elètto admin pe-a teu prìmma vótta 5 ànni fa!
Salûo e bonn-a neutte! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#9B0000; font-family:futura">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#2F9A67">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discûscioîn ûtente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#00669A">''(5 ànni de Wikipedia! – ✉)''</span>]]</sup> 23:53, 14 òtô 2022 (CEST)
:Graçie tante pe-o riconoscimento! Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:45, 15 òtô 2022 (CEST)
== vivagna ==
ciao Loenso! a vivagna de sti nommi a l'è proppio inta voxe [[Tratâto tra a Repùbrica de Zêna e o Khanâto da Stréuppa d'Öo]] saiv'à dî o tratao mæximo con tanto de bibliografia. Quant'à Pera no saviæ perchè gh'emmo l'anonnimo inta poexia 49 [[s:Ms. Molfino 421/XLIX]] o scrive "che par che De gi revelà/stagando in Peyra o in Cafà" però poi o Fugetta o scrive in [[s:Rime diverse in lengua zeneise/Za con garie a scorre ri levanti]] "Pera" ch'o rimma con "chiera" saiv'à dî "ciæa", quindi se se tratesse da mæxima localitæ in zeneize moderno a saiæ "Pæa", se invece o parlava de 'n'atra çitæ, aloa doviescimo ripartî da "Peyra" e ariviescimo à "Peja". 'Mia che "Enbrìachi" a l'è 'na specce d'italianismo.
Alegri! [[Utente:Carlo Poggi|Carlo Poggi]] ([[Discûscioîn ûtente:Carlo Poggi|discuscioìn]]) 19:48, 22 nov 2022 (CET)
:Ancón Grassie! Semmo apreuvo a da do materiale in sce antighe colònie zeneixi a-a Compagna pe-a publicaçion into boletìn. Doì articoli son za sciortìi. O pròscimo o saià pròpio in sce Peyra (Galata). Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:18, 13 dex 2022 (CET)
== Pagine orfane ==
Buon giorno, Luensu, ho collegato a Wikidata la pagina [[Doia]]. Ci sono altre pagine che sono prive di questo collegamento. Ho anche visto che avete circa 190 pagine orfane. Pensi che potrei intervenire, creando link - ad esempio - alle biografie orfane, partendo dalle pagine dei giorni di nascita/morte? Grazie Fausta [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 12:46, 2 fre 2023 (CET)
:Mi me pa 'na bella idea. Graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:51, 2 fre 2023 (CET)
== Re: Hai preso il via? ==
Ciao Luensu! Preuvo voentêa a scrîve quarcösa, intànto ti ti contròlli che seggian scrite ben :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:34, 12 fre 2023 (CET)
:Va bén. T'è de Sann-a ti alua? --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 21:30, 12 fre 2023 (CET)
::Mi staggo inta provinsa :) --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 07:42, 13 fre 2023 (CET)
== re:Bedero Valcuvia ==
ciao, il file che hai ripristinato ([[:File:Bedero_Valcuvia-Stemma.png]]) è in png, dunque "pesa" di più (in termini di kb) e "rende" qualitativamente meno rispetto invece al svg ([[:File:Bedero_Valcuvia-Stemma.svg]]), che può essere "forzato" a qualsiasi risoluzione senza pagar pegno quanto a nitidezza, né arrecare aggravi di peso che rallentino il caricamento delle pagine (oggi quasi tutti abbiamo a disposizione una connessione veloce, ma c'è sempre chi ha più "scalogna" e aver riguardo per questo aspetto è sempre cosa buona). Laddove esiste una versione vettoriale "corretta", essa è sempre da preferire a eventuali file raster (cfr. [[:commons:Commons:Transition_to_SVG]]). Non a caso, se vai a vedere i richiami alle due immagini su commons, noterai che quelli al png son stati praticamente tutti "travasati" all'svg. [[Utente:Vale93b|Vale93b]] ([[Discûscioîn ûtente:Vale93b|discuscioìn]]) 09:43, 3 màz 2023 (CEST)
:Okay, semmo inte 'na situaçion de "erta tecnologia". Graçie pe-a spiegaçion, aloa mi òua cangio turna tütto. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:24, 3 màz 2023 (CEST)
== <span lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Ricordiamo di votare ora per selezionare i membri del primo U4C</span> ==
<div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote reminder|Puoi trovare questo messaggio tradotto in altre lingue su Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote reminder}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
dear Wikimedian,
You are receiving this message because you previously participated in the UCoC process.
This is a reminder that the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) ends on May 9, 2024. Read the information on the voting page on Meta-wiki to learn more about voting and voter eligibility.
The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please review the U4C Charter.
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
On behalf of the UCoC project team, <section end="announcement-content" />
</div>
[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 01:11, 3 màz 2024 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:RamzyM (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2024/Previous_voters_list_2&oldid=26721207 -->
== I verbi inta parlò dei Buighetu ==
Ciau Luensu, ho vistu a nuvitài di verbi inta parlà du Burghettu e sun de derê a dâghe recattu a livellu de tabelle e côse vàrie, pe' serti detaji me serve següu che ti ghe cacci in öggiu. Du restu, asemme aa pàgina de suli vèrbi serea ütile avêne üna ciü generâle ch'a ne mustre cum'u l'è u dialettu du Burghettu (cuscì cum'a gh'è pe'u [[Dialetto noveize|nuvese]], l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e cumpagnìa). Sarea fina da pensà a cumme gestì e pagine "de gramatica", perché veggu ch'a gh'è zà quella [[Gramatica noveize|nuvese]] ch'a l'è marcâ cumme "travaju in cursu"... Mi tempu in derê axeva pensàu de fà [[Utente:Arbenganese/Sandbox|'na côsa du genere]] pe'e parlàe de valàe d'Arbenga, ma pensà de fa pe' ògni paìse ina pàgina dedicâ a serea 'n travajun ch'u nu fenìsce ciü (e pe' de ciü sun pagine che se ligan pôcu, cu'e âtre pagine da Wiki, es. sta lì du Burghettu cun numma che in ligàmme in entrâ dae "Vuxe curelàe" da pagina du paise), bôna! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 17:12, 27 set 2024 (CEST)
:Ciau Marcu, icmè ch'a t'ö za ditu, a t' mandu 'n file cunpletu e a t' ringrasiu per lu to lavù. Sì, ste chi u fisa 'n lavù (travaggiu) ch'u n'finisa pü perchè ogni paìze u gh'à a so gramatica. Però u fisa anche 'n pecatu se a n'drubema (se nu adeuviemu) u materiòle che a gh'ema za... vegrema! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:00, 30 set 2024 (CEST)
::Sci u materiâle u l'è impurtantiscimu! Cumme dixêva, u gh'è da pensà a cumme urganizâlu, ciau [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 13:59, 30 set 2024 (CEST)
:::Gròsie tante per l'eschêma, ava a fòssu di curesciòn-i pcinéin-e. Ciau! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:45, 1 òtô 2024 (CEST)
== Ortografia del genovese ==
Gentile Luensu,
Potrei cortesemente chiederti un parere circa l’ortografia del genovese? Sto stilando un elenco di titoli di canzoni genovesi ed ho riscontrato diverse discordanze ortografiche tra le fonti.
Apprendo che vi sono due proposte prevalenti, una detta “grafia ufficiale” (anche se non ho capito come possa vantare questo statuto d'ufficialità), maggiormente aderente alla pronuncia e doviziosa di accenti, ed un’altra detta “grafia unitaria”, sobria nell’accentazione e piú fedele all’etimologia delle parole e all’uso letterario (che comunque è stato molto variabile – mi pare di capire).
Noto che il dizionario del “Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure” adotta la grafia unitaria, mentre il piú scarno “Traduttore Italiano-Genovese” la grafia ufficiale. Anche il Secolo XIX usa la grafia unitaria. Infine, vedo che tu (come in generale la Wikipedia in ligure) prediligete la grafia ufficiale.
Ho tentato di stilare un elenco dei titoli delle canzoni in entrambe le grafie, piú quella “originale” (cioè quella stampata sulla copertina dell’album), laddove possibile. Questo elenco potrebbe risultare utile anche per l’articolo “Discografîa da léngoa lìgure” in corso di costruzione.
Vorrei chiederti se potresti controllare se ci siano errori. Ed inoltre: Secondo te qual è la grafia migliore per riportare i titoli di queste canzoni? Dovrei adottare la grafia ufficiale, l’unitaria o l’originale? Se rispettassi la grafia originale, che pur sarebbe a livello storico inappuntabile, cadrei però nel paradosso che in edizioni diverse (dello stesso o di altri autori) la grafia non di rado diverge, senza contare che talora dovrei riportare dei veri e proprî strafalcioni. Perciò sono incerto.
Grazie mille per i tuoi eventuali consigli!
Cordialmente,
Riccardo Radici
{| class="wikitable"
|Grafia originale
|Grafîa ofiçiâ
|Grafia unitäia
|-
|
|
|
|-
|De André:
|
|
|-
|'A çimma
|A çìmma
|A çimma
|-
|Mégu Megún
|Mêgo megón
|Mego megon
|-
|A dumenega
|A doménega
|A domenega
|-
|A pittima
|A pìtima
|A pittima
|-
|Creuza de mä
|Crêuza de mâ
|Creusa de mâ
|-
|Da a me riva
|Da-a mæ rîva
|Da-a mæ riva
|-
|Jamin-a
|Jamìnn-a
|Jamiña
|-
|Sidun
|Sidón
|Sidon
|-
|Sinan Capudan Pascia'
|Sinàn Capudàn Pascià
|Sinan Capudan Pascià
|-
|Â cúmba
|A cónba
|A comba
|-
|
|
|
|-
|Paoli:
|
|
|-
|Piccon, dagghe cianin
|Picón, dàghe cianìn
|Piccon, dagghe cianin
|-
|A canson da Cheullia
|A cansón da Chéulia
|A canson da Cheullia
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|Boccadäze
|Bocadâze
|Boccadase
|-
|O cappello
|O capéllo
|O cappello
|-
|Chitarra zeneise
|Chitâra zenéize
|Chitarra zeneise
|-
|O sciöco
|O sciöco
|O sciöco
|-
|Arrio
|Arîo
|Arrio
|-
|O straççê
|O straççê
|O straççê
|-
|Mæ ben
|Mæ bén
|Mæ ben
|-
|Preghëa de 'n'emigrante
|Preghêa de 'n'emigrànte
|Preghea de 'n'emigrante
|-
|
|
|
|-
|Otto:
|
|
|-
|Arrío
|Arîo
|Arrio
|-
|Baexinn-a
|Bæxìnn-a
|Bæxiña
|-
|Bossa, figgieu
|Bòssa, figgêu
|Bòssa, figgeu
|-
|Ma a mi o me piaxe
|Ma a mi o me piàxe
|Ma a mi o me piaxe
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|Maddaenn-a
|Madænn-a
|Maddæña
|-
|Me son innamoou de ti
|Me són inamoòu de ti
|Me son innamoou de ti
|-
|O pescou
|O pescòu
|O pescou
|-
|Texo
|Têxo
|Texo
|-
|Zeneizinn-a
|Zeneizìnn-a
|Zeneisiña
|-
|
|
|
|-
|Lauzi:
|
|
|-
|A bertoela
|A bertoêla
|A bertoela
|-
|O scioco
|O sciöco
|O sciöco
|-
|Sto cicchetton de un Gioan
|Sto cichetón de 'n Gioàn
|Sto cicchetton de 'n Gioan
|-
|A 'rappa
|A ràppa
|A rappa
|-
|Mäe ben
|Mæ bén
|Mæ ben
|-
|O strassê
|O straççê
|O straççê
|-
|O frigideiro
|O frigidéiro
|O frigideiro
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|A canson da Cheullia
|A cansón da Chéulia
|A canson da Cheullia
|-
|Piccon, dagghe cianin
|Picón, dàghe cianìn
|Piccon, dagghe cianin
|-
|Tango zeneise
|Tàngo zenéize
|Tango zeneise
|-
|Acontentase
|Acontentâse
|Accontentâse
|-
|
|
|
|-
|Trallaleri:
|
|
|-
| -
|Quàrto a-o mâ
|Quarto a-o mâ
|-
| -
|O tralalêro, cansón de 'na vìtta
|O trallalero, canson de 'na vitta
|-
| -
|Tralalêro antîgo
|Trallalero antigo
|-
| -
|Fôxe de Zêna
|Foxe de Zena
|-
| -
|Mâ de Zêna
|Mâ de Zena
|-
| -
|Madonìnn-a di pescoéi
|Madonniña di pescoei
|-
| -
|Néutte a Bocadâze
|Neutte a Boccadase
|-
| -
|O ruméscio
|O rumescio
|-
| -
|Strazétti d'àrba
|Strazzetti d'arba
|-
| -
|E træ caravèlle
|E træ caravelle
|-
| -
|Zêna, pèrla do mâ
|Zena, perla do mâ
|-
| -
|Bacicìn
|Baccicin
|-
| -
|Marinìn
|Marinin
|-
| -
|Mi ve làscio a bonn-aséia
|Mi ve lascio a boñaseia
|-
| -
|Tralalêro de Sàn Gianbatìsta
|Trallalero de San Giambattista
|-
| -
|A moæ da-o barcón
|A moæ da-o barcon
|-
| -
|E campànn-e da Pilla
|E campañe da Pilla
|-
| -
|Stélle, cansoìn e bâxi
|Stelle, cansoin e baxi
|-
| -
|Cansón da Squàddra
|Canson da Squaddra
|-
| -
|A riçètta d'amô
|A riçetta d'amô
|-
| -
|I dràppi
|I drappi
|-
| -
|A mæ çitæ
|A mæ çittæ
|-
| -
|Santoâio da Savónn-a
|Santuäio da Savoña
|-
| -
|Stélla de l'Apenìn
|Stella de l'Appennin
|-
| -
|Torétta de Sànn-a
|Torretta de Saña
|-
| -
|Che l'ìnse?
|Che l'inse?
|-
| -
|Rivêa
|Rivea
|}
P.S.: Siccome sono un poliglotta appassionato di scritture, etimologie ed alfabeti, mi fa anche piacere dirti la mia sull’ortografia ligure, dopo aver confrontato le varie proposte. Forse perché non sono ligure e dunque sono piú sensibile all’aderenza alla pronuncia, impiegherei la grafia ufficiale, ma con alcuni piccoli accorgimenti:
1) Sottintenderei alcuni accenti piani, in particolare quello circonflesso su sillaba aperta (es. “riva” vs. “rîva”) e quello grave su sillaba chiusa (es. “çimma” vs. “çìmma”), a meno che altre circostanze non lo rendano incerto (es. “ciætôzo”, “pettegolo”, per presenza del potenzialmente ambiguo ‹æ›).
2) Sostituirei lo stravagante trigrafo ‹nn-› con ‹ñ› (es. “setemaña” vs. “setemànn-a”).
3) Sostituirei ‹ö› con ‹ꜷ› (oppure ‹au›; talora il digrafo è giustificato etimologicamente, es. “ꜷo” vs. “öo”, dal lat. “aurum”), cosí da eliminare la necessità di due diacritici diversi (^ e ¨) per indicare vocale lunga. S’istituisce cosí inoltre un parallelo tra ‹e› aperta (resa da æ ed è) ed ‹o› aperta (resa da ꜷ ed ò).
*A seguito di confronto con Luensu1959 ed Arbenganese, ho deciso di modificare la mia proposta, suggerendo l'impiego di ‹õ› anziché di ‹ꜷ› laddove la grafia ufficiale prevede ‹ö›.
4) Grazie alla modifica nº 3, è possibile distinguere vocali lunghe toniche ed atone, indicando le prime con accento circonflesso e le seconde con dieresi (es. “ïsâ”, “issare”).
5) Tolti i casi di ‹æ› ed ‹è› e quelli simmetrici di ‹ꜷ› ed ‹ò›, razionalizzerei completamente l’uso dei diacritici, usando sempre l’acuto per indicare vocale tonica breve (á, é, í, ó, ú, éu), il circonflesso per indicare vocale tonica lunga (â, ê, î, ô, û, êu) e la dieresi per indicare vocale atona lunga (ä, ë, ï, ö, ü, ëu).
6) Userei ‹j› per segnalare /j/ resistente dopo ‹c› e ‹g› ed /jˑ/ intenso in posizione intervocalica postonica (es. “scjꜷpo”, /'ʃjɔːpu/, “sciroppo” e “nesciaja”, /neˈʃajˑa/, “sciocchezza” anziché “sciöpo” e “nesciàia”). [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 19:02, 11 nov 2025 (CET)
:Câo Riccardo, mi resto a bócca averta pe tütto quello che t'æ scrito! Gh'é da pensâ bén bén primma de rispóndite! Pe questo motivo mi preferiscio savei anche quello ch'o pensan i âtri aministratoì {{ping|Arbenganese}} {{ping|N.Longo}} {{ping|Aereus646}} {{ping|Giodiassi5}}. Se in bello giorno A Compagna e o Conseggio decidessen de incontrâse pe stabilî 'na grafìa ünica, quello che t'æ scrito saieiva interesante comme bâze de partensa! A ògni mòddo o ponto 3 o no me piâxe, scibén che saieiva megio - pensando a-i zóveni - de cangiâ a ö (che tanti pensan a-o són "eu" tedesco) e de no utilizâ a ñ pe-o mæximo motivo (gh'an inta testa o són spagnòllo). Inta nòstra Wiki niâtri demmo spaçio a tütte e grafìe de tütte quante e varianti liguri, e de vòtte mi scrivo anche co-a grafìa in "u" (ch'a l'é ciù façile da acapî!). E finiscio pe aregordâ che o Conseggio o no scrive "zeneize" comme a l'é a tradiçion leterâia de tütti i aotoî zeneixi...
:Ghe pensemmo... Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:28, 12 nov 2025 (CET)
::Caro Luensu,
::Ti ringrazio per la bella risposta e per aver coinvolto anche gli altri amministratori. Io stesso avevo già contattato anche [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]].
::Entrambi concordate nel rigettare il mio punto 3. Giustamente, ꜷ (o anche au) viene percepito come estraneo. Io lo avevo proposto per creare un parallelismo tra e aperta (æ ed è) ed o aperta (ꜷ ed ò), anche considerato che au è stato usato in passato in genovese per indicare /ɔw/ ed è usato in francese per /ɔ/, spesso in concordanza con l'etimologia latina delle parole.
::[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] suggeriva d'usare invece un altro diacritico, ricordando che "altri sistemi grafici in uso nel ponente marcano le lunghe non toniche con il macron (ā, ē...)", eliminando il problema. Se si volesse seguire questa seconda via, però, il modo migliore di farlo senza allontanarsi di molto dalla grafia tradizionale sarebbe indicare la sola /ɔ:/ con un nuovo diacritico, sia esso il macron (ō) o magari la variante arricciata dell'accento circonflesso (õ), laddove la grafia ufficiale prevede ö.
::Una diversa soluzione del problema (sebbene s'allontani di piú dalla grafia ufficiale) potrebbe essere una grafia in U, che segni o per /ɔ/, u per /u/ ed y per /y/ (es. “scyo”, “scuro”). Anche in questo caso, però, s'introdurrebbe un simbolo "estraneo" (y).
::Per cui, correggo la mia proposta al punto 3, suggerendo l'introduzione di õ (anziché ꜷ) al posto di ö. Peraltro, questo già fu l'uso di Alfredo Gismondi. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 16:42, 13 nov 2025 (CET)
::Riguardo ad ñ, a mio parere è meno forviante di nn-. Le prime volte che ho visto parole terminanti in "nn-a" devo dire che sono rimasto molto perplesso: pensavo che le due n si pronunciassero come in italiano e che il trattino servisse per togliere la vocale finale dalla parola, quasi non fosse pronunciata in modo pieno. Dall'altro lato, ñ non è solo piú elegante, ma è anche un segno unico, di cui non è tanto difficile scoprire il valore in ligure. Infine, per me dissipa ogni dubbio la storia di ñ, adoperato già nel Seicento e nei principali scritti in genovese del passato, ma che "a partire dai primi del Novecento [...] è stato usato sempre meno. È probabile che il motivo sia il fatto che questo simbolo non era presente nelle tastiere delle macchine da scrivere italiane"... Ecco come nacque nn-. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 17:02, 13 nov 2025 (CET)
:::Caro Riccardo, ti mancano dei riferimenti storici da documenti stilati prima della macchina da scrivere. Prima di giungere a conclusioni errate ti invito a leggere documenti della letteratura genovese dal secolo XIV fino al secolo XX che puoi trovare agevolmente nella Wiki Vivagna (Wiki Source) in lingua ligure al link https://lij.wikisource.org/wiki/P%C3%A0gina_prin%C3%A7ip%C3%A2
:::Buona lettura, alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:15, 14 nov 2025 (CET)
::::Pe-o futüro: pe temi generäli donde anche i atri pòssan rispónde, ti doviesci scrive pe piäxei into pòrtego da comunitæ a-o link: https://lij.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:P%C3%B2rtego_da_comunit%C3%A6 --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:28, 14 nov 2025 (CET)
::::Caro Luensu,
::::Grazie del link, e perdonami il non aver pubblicato subito nel luogo piú adatto. Vuoi che sposti lí l'intera discussione, o preferisci che la mantenga qui?
::::Riguardo alla letteratura, ho consultato numerosi documenti, alcuni dei quali anche molto interessanti, che hanno precisato - senza però sconfessarle - le mie iniziali impressioni: i documenti piú antichi usano una grafia etimologica (es. "una"), con al piú una notazione generica d'intensità ("unna"), senza distinguere tra nasale velare e dentale, mentre a partire dal Seicento si diffonde la piú precisa grafia con segno apposito ("uña"). In nessun documento antico ho trovato la variante con trattino: le prime attestazioni paiono risalire soltanto all'800, a Repubblica dissolta, nelle varianti ‹n-n› ("un-na"), ‹nh› ("ünha") ed infine anche ‹nn-› ("ünn-a"), che ho trovato in un documento del 1846. È vero che tutte e tre le varianti sono attestate prima dell'introduzione della macchina da scrivere, che al piú ne avrà favorito la diffusione (dunque, ho sbagliato nel dire che ‹nn-› è nato per colpa della macchina da scrivere). Le ragioni principali che però mi portano a prediligere ‹ñ› su ‹nn-› sono la goffaggine e l'eccentricità del trigrafo, che tra l'altro impiega il trattino in una maniera del tutto inusuale (il trattino di solito indica una cesura semantica, non una diversa pronuncia della lettera antecedente). Questa mia preferenza è rafforzata dall'anteriorità di due secoli nell'uso. Poi, ovviamente, ognuno resta libero di usare la grafia che predilige!
::::P.S.: Esiste un qualche articolo che spieghi la grafia genovese del '300? [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 21:04, 14 nov 2025 (CET)
:::::Lascia püre chi a discusción. Se ti t'æ za lezüo tütta a liteatüa zeneize, ghe saieiva da amiâ i diçionâi stòrichi (Casaccia, Frisoni, ecc.), prezénpio o Frisoni o l'adeuvia a "h" in cangio da ñ ò do tratìn, 'na soluçion ch'a me piaxe de ciù ma purtròppo quæxi nisciùn o l'à adotâ. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:12, 15 nov 2025 (CET)
::::::No, ovviamente non ho potuto leggere tutta la letteratura; ho solo sfogliato varî documenti, perciò ho potuto dire che è una raccolta interessante. Concordo con te che ‹nh› sarebbe meglio di ‹nn-›. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 22:09, 15 nov 2025 (CET)
== Revert ==
Hey, I've seen you had reverted my removal in the article about [[Lierna]]. I was performing cleanup after [[:w:en:WP:LTA/ALS|Alec Smithson]], a known crosswiki vandal who is known for spamming and hoaxes. Could you please recheck and adjust the article if necessary? Many thanks. Stay safe, [[Utente:A09|A09]] ([[Discûscioîn ûtente:A09|discuscioìn]]) 10:18, 15 nov 2025 (CET)
:Pls check your discussion page on this Wiki. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:00, 15 nov 2025 (CET)
== re: Una proposta da Wiki Ligure ==
Ciao :-) sono il coordinatore regionale di WMI per le istituzioni culturali. Leggevo da [[:lmo:Ciciarada:Pagina_principala#Una_proposta_da_Wiki_Ligure|qua]] che ci sono proposte, ho le orecchie aperte :-) fammi sapere cosa si può fare. Ciao! --[[Utente:Superchilum|Superchilum]] ([[Discûscioîn ûtente:Superchilum|discuscioìn]]) 22:24, 9 dex 2025 (CET)
:Ciao, mi han detto che saresti il coordinatore di Wikimedia per la Liguria, e immagino che tu sia di origine genovese? Al momento non vi è niente al di là di quello che ho scritto e che tu hai già letto, è un'idea partita dalla Consulta Ligure che da due anni lavora con noi di Wiki Ligure ad un progetto congiunto. L'idea in embrione è di organizzare una conferenza con Wikis regionali che abbiano affinità linguistiche con noi liguri. Se vuoi scrivermi qualcosa sulla tua attività relativa alla Liguria, puoi anche farlo per email. Vedremo nei prossimi mesi se l'idea di cui sopra si concretizzerà . Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:50, 12 dex 2025 (CET)
{{Ping|Superchilum}} Ciau, ho saputo in ritardo della premiazione di Wiki loves monuments Liguria 2025 alla Biblioteca Berio. Ti gh'ei ti? C'è mica una pagina in internet dedicata a quelle foto? Alegri!
== Home Page ==
Câo Luensu, tutto bene? Intanto è un po' che non ci sentiamo e ne approfitto per farti tanti auguri di buon Natale e buone feste! Credo che in [[Pagina prinçipâ]] il link "Elénco conpléto di diçionâi" debba essere corretto in "[[Wikipedia:Wikipediàn#Diçionâi on line]]", dato che nel tempo è stato modificato. --[[Utente:Mtarch11|Mtarch11]] ([[Discûscioîn ûtente:Mtarch11|discuscioìn]]) 08:04, 25 dex 2025 (CET)
:{{Ping|Arbenganese}} {{Ping|N.Longo}} Pe mi andiæva bén in tütti doì mòddi. Sentimmo 'n pö cöse pensan i âtri. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 19:42, 25 dex 2025 (CET)
::Ciü che u numme da sesiùn u "prublema" u l'è che u link inta ''pagina prinçipâ'' cuscì cumme u l'è scritu u nu tröva u paragrafu ch'u ghe curespunde. Tuttavia, anche il link con il nome effettivo del paragrafo rimanda alla home page del Wikipediàn, generando un messaggio di errore in alto a destra (ovvero, ''L'argomento non è stato trovato. Potrebbe essere stato cancellato, spostato o rinominato''). Credo perché di per sé u manche in ganciu (anchor). La via più semplice mi sembra quella di provare ad aggiungerla manualmente (<nowiki><span id="Diçionâi_online"></span></nowiki>) o, se non funzionasse, rimandare più semplicemente a [[Wikipedia:Wikipediàn/Diçionâi]]. Fassu de pröve. [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 22:03, 25 dex 2025 (CET)
== Votassion d'Aministrator an sla Wikisorziss an piemontèis ==
Cerea Luensu,
an sla Wikisorziss an piemontèis a son anandiasse le votassion ëd j'Aministrator.
Com candidà a-i é Pcastellina.
-- [[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 21:55, 6 zen 2026 (CET)
:Cerea Bepe,
:inta ''pàgina prinsipal da Wikisorgiss an piemontèis'' a n'vegu ninte... Ti m'pö mandò 'n link pe rivò a-a votassion? [https://lij.wikisource.org/wiki/P%C3%A0gina_prin%C3%A7ip%C3%A2 Chi u gh'è a Wikisource an lìgur]. Stuma alégher! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 08:51, 7 zen 2026 (CET)
== Voci parlate in veneto ==
Ciao @[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]], ti ho visto più attivo qui che non in itwiki, chiedo scusa se parlo italiano. Sono appena subentrato come amministratore in vecwiki e credo sarebbe interessante promuovere le voci parlate anche nella wikipedia in lingua veneta! [[Utente:Sinucep|Sinucep]] ([[Discûscioîn ûtente:Sinucep|discuscioìn]]) 17:57, 24 fre 2026 (CET)
:Ciau Sinucep, ho provato tempo fa a contattare qualcuno su Wiki Veneta e ugualmente su altre Wikis regionali le cui lingue mostrano affinità con il zeneize (genovese). Mi fa quindi piacere entrare in contatto con te e ti pregherei di inviarmi un contatto telefonico via email in relazione ad un eventuale evento comune che potremmo organizzare a Genova quest'anno sotto l'egida della Consulta Ligure. Le voci parlate sono per noi - e credo per tutte le wikipedie le cui lingue siano a rischio di (parziale) estinzione - una risorsa importantissima per fissare nel tempo futuro le varie parlate regionali e locali. È un lavoro lunghissimo, faticoso e capillare, ma vale la pena farlo! Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:25, 25 fre 2026 (CET)
== Translation request ==
Hello, Luensu1959.
Can you translate and upload the articles [[:it:Campi Flegrei]], [[:it:Vesuvio]], [[:it:Etna]] and [[:it:Bazardüzü]] in Ligurian Wikipedia?
Yours sincerely, [[Utente:Kurcke|Kurcke]] ([[Discûscioîn ûtente:Kurcke|discuscioìn]]) 11:01, 15 màr 2026 (CET)
:Hello Kurcke, actually that is not the core of our Wiki, that is centered on Liguria and the Genoese language, history and traditions. But we also deal with other themes when we have more time, so maybe in the future we might do it. All the best, [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 18:57, 15 màr 2026 (CET)
::Hello, Luensu1959.
::I understand. Thank you for the reply.
::Yours sincerely, [[Utente:Kurcke|Kurcke]] ([[Discûscioîn ûtente:Kurcke|discuscioìn]]) 19:54, 15 màr 2026 (CET)
== Re: Deepl ==
ciao, come va, wikicollega?? e ti rifaccio la stessa domanda: com'è il ligure ed è affidabile?? [[Utente:SurdusVII|<span style="color:#79443B">'''Surdus'''</span>]][[Discûscioîn ûtente:SurdusVII|<span style="color:#DAA520">'''VII'''</span>]] 19:52, 22 màr 2026 (CET)
:non c'è il ligure su deepl.com. C'´è su google translator e non è affidabile. Quindi non conosci nessun siciliano che abbia interagito con deepl.com per aggiungere il siciliano? Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:34, 22 màr 2026 (CET)
== You may be an eligible candidate for the U4C election ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Greetings,
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] seeks candidates for the 2026 election. The U4C is the global committee responsible for overseeing enforcement of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal Code of Conduct|Universal Code of Conduct]]. Elections are held annually, if elected a committee member serves for two years.
This year the U4C requires candidates to hold administrator rights on at least one wiki, which is why you are being contacted as you appear to hold this right. There are other requirements, such as candidates must be at least 18 years old and may not be employed by the Wikimedia Foundation or other related chapters and affiliates. You can find more information in the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026#Call_for_Candidates|call for candidates on Meta-wiki]]. Additionally, the committee's working language is English; some ability to communicate in English is required.
The election opens on 18 May, if you are eligible and interested you have until 10 May to submit your candidacy. There will be a week in between for candidates to answer questions from the community. Voting takes place privately in [[m:Special:MyLanguage/SecurePoll|SecurePoll]], successful candidates must receive at least 60% support. More information is available on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|the 2026 Elections page]], including timelines and other candidacy information. If you read over the material and consider yourself qualified, please consider submitting your name to run for the committee. If you think someone else in your community might be interested and qualified, please encourage them to run.
In partnership with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 22:06, 28 arv 2026 (CEST) </div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/test&oldid=30472432 -->
== Ligurian ==
Hello. I noticed your thanks for edit at Basshunter page. I'm looking for translation of descriptions "canzone di Käärijä e Basshunter" and "singolo di Käärijä e Basshunter" for Wikidata items in Ligurian. Would you help? [[Utente:Eurohunter|Eurohunter]] ([[Discûscioîn ûtente:Eurohunter|discuscioìn]]) 13:08, 29 arv 2026 (CEST)
:Hi, unfortunately, only few people work for our Wiki, so it is difficult to meet your request. However, I might translate something from his biography on the Wiki Svenka pages in the near future. All the best [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:37, 29 arv 2026 (CEST)
7t0wmgocponpgv4ma1i95s4dulwfm6u
Basshunter
0
17443
269299
256236
2026-04-29T10:20:55Z
Eurohunter
3258
/* Cansoìn */ +"Ja eller nej" with [[Käärijä]]
269299
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Basshunter, 20 april 2008 in Halmstad.jpg|thumb|right|240px|Basshunter (2008)]]
'''Basshunter''', '''Jonas Erik Altberg''' ([[Halmstad]], 22 dexénbre [[1984]]) o l'é 'n [[cantante]] e [[DJ]] [[Svéçia|svedeize]].
== Discografîa ==
=== Album ===
* ''[[The Bassmachine]]'' (2004)
* ''[[LOL (^^,)|LOL <(^^,)>]]'' (2006)
* ''[[Now You're Gone – The Album]]'' (2008)
* ''[[Bass Generation]]'' (2009)
* ''[[Calling Time]]'' (2013)
=== Cansoìn ===
* "The Big Show" (2004)
* "[[Welcome to Rainbow]]" (2006)
* "[[Boten Anna]]" (2006)
* "[[Vi sitter i Ventrilo och spelar DotA]]" (2006)
* "[[Jingle Bells]]" (2006)
* "[[Vifta med händerna]]" (2006)
* "[[Now You're Gone]]" (2007)
* "[[Please Don't Go]]" (2008)
* "[[All I Ever Wanted]]" (2008)
* "[[Angel in the Night]]" (2008)
* "Russia Privjet (Hardlanger Remix)" (2008)
* "[[I Miss You]]" (2008)
* "[[Walk on Water]]" (2009)
* "Al final" (2009)
* "[[Every Morning]]" (2009)
* "[[I Promised Myself]]" (2009)
* "[[Saturday]]" (2010)
* "[[Fest i hela huset]]" (2011)
* "[[Northern Light]]" (2012)
* "[[Dream on the Dancefloor]]" (2012)
* "[[Crash & Burn]]" (2013)
* "Calling Time" (2013)
* "Elinor" (2013)
* "Masterpiece" (2018)
* "Home" (2019)
* "Angels Ain't Listening" (2020)
* "Life Speaks to Me" (2021)
* "End the Lies" <small>(& Alien Cut)</small> (2022)
* "[[Boten Anna|Ingen kan slå (Boten Anna)]]" <small>([[Victor Leksell]])</small> (2023)
* "Ja eller nej" <small>(x [[Käärijä]])</small> (2026)
== Veddi ascì ==
* [https://basshunter.se Scîto ofiçiâ do Basshunter]
{{Clear}}
{{O||lûggio 2021}}
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Sveçia]]
[[Categorîa:muxicisti]]
bnahcix0v7nlsydmrueyiisfyeto4tg
Discûscioîn ûtente:N.Longo
3
20231
269291
268346
2026-04-28T20:06:40Z
MediaWiki message delivery
5364
/* You may be an eligible candidate for the U4C election */ nêuva seçión
269291
wikitext
text/x-wiki
{{Archìvio
|nome= Discûscioîn archiviæ
|testo= <div style="text-align: center">[[Discûscioîn ûtente:N.Longo/Archìvio|Archìvio]]</div>
|background= #eee8aa
|width = 300px
}}
== Vetrina di Arasce ==
Ciao, ho visto che la voce di Arasce a l'è in vedrìnn-a. Grazie per averla accettata, ti volevo dire che quell'account Huntington&Flutz non è un mio sockpuppet, ma è un mio amico che conosco IRL (ligure anche lui) che mi ha seguito nella creazione e redazione della voce. Volevo solo dirtelo per le future candidature. Ciao ciao e buona continuazione. [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 20:08, 24 agó 2024 (CEST)
:Ah inoltre, se ti peu, ti chiedo se potresti togliere dalla pagina principale le due voci in vetrina che in realtà non lo sono e mettere Arasce. E un altra cosa: Avevo intenzione di fare delle icone specifiche per le varianti do zeneise, dopo magari ti faccio vedere insieme agli altri. Buona continuazione. [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 20:23, 24 agó 2024 (CEST)
::Cuxu o nu cuxu, bene che manchino i requisiti minimi per il voto ma va da sè, per un minimo di buon senso, che le utenze che non prendono parte al progetto non li abbiano. L'home page se ne discuterà al momento opportuno e no, totalmente inutile e fuori luogo inventarsi disegnini che secondo non chiare associazioni mentali dovrebbero rappresentare una grafia (???, ma p'in dabun sciü). Più che sufficiente il ricorso terzo e consolidato all'araldica civica, quando disponibile e limitatamente per variante, com'è sempre stato. [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 20:54, 24 agó 2024 (CEST)
:::Madonna mia... Per la roba dell'amico te l'ho detta solo per dirti che non è un mio sockpuppet, se ci sarà l'occasione di farlo contribuire lo farò... Per l'home page va bene, quando ne avrò la voglia chiederò. Per i "disegnini" intendevo delle immagini con lo stemma di Zena (com'è adesso) con una semplice etichetta in basso a destra con le iniziali della grafia, per fare un minimo di distinzione... Ma fa niente, m'è già passata lo voglia. [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 21:48, 24 agó 2024 (CEST)
:::Saiò 'n po abelinòu ma mi no veddo a pagina de Arasce in scia vedrinn-a (in cangio de "Cirolla"). No saieiva megio métila in scio riquaddro "Da leze"? Fra e atre cöse mi ò propòsto a-o Zòrzo Oddón de mette a covertìnn-a do seu libbro "O pappagallo de moneghe" o anche de "L'Eneide" in scia vedrìnn-a (in cangio de I Evangei). Cöse ti ne pensi ti? Bezorieiva ascì ringraçiâlo pe tütto o travaggio che òua le o fa pe a nòstra Wiki. --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 02:53, 25 agó 2024 (CEST)
::::Sarea ben meju, avanti de scrivere serte sciurtie ... {{ping|Luensu1959}} p'a vedrina au mumentu a gh'emmu u mudellu dedicau inta pagina d'Arasce (se ti ghe miri gh'è a steletta in simma, e, se ti gh'entri inta mexima pagina inte ätre wiki, a cumparisce inta lista di interwiki a noscia cu'a steletta); a pagina prinsipà da vedrina a l'è [[Wikipedia:Vedrìnn-a|chi]], cumme ghe ne sarà abasta de pagina - a direa 3-4 - a veggu de repijà da ätre wiki u scistema pe musciäre a rutasiùn inta pagina prinsipà, da serie che ogni x ure a ne cunparisce üna diferente, bona! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 09:18, 25 agó 2024 (CEST)
:::::Inoltre, quel "serte sciurtie" è riferito alla mia proposta? [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 00:22, 26 agó 2024 (CEST)
::::@[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] La home page ha due sistemi di Vetrina, uno per la "vedrìnn-a" e uno per le voci "da leze", secondo me si dovrebbe togliere una delle due per non fare confusione, e per ora aggiungere quella di Arasce. Alternativamente, nella parte "da leze" si possono mettere le "voci di qualità". [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 11:04, 25 agó 2024 (CEST)
{{ping|Ashoppio}}
Mi ò curòu a pagina prinçipâ pe di anni... no poemmo fâ pròpio comme e Wikipedie ciù importanti. Emmo trovòu in bón equilibrio e donca mi penso che òua a megio cösa saieiva, comme o dixe o Nicolò, de trovâ 'n scistema pe fâ 'na rotaçion in scia parte "Da leze". In sciâ drita ghe metemmo de spesso e grendi novitæ editoriali, libbri neuvi scriti in zeneize ò anche vegi (A Compagna a l'é fra e atre cöse apreuvo a restaurâ o ciù antigo diçionâio zeneize-italiàn do secolo XVIII. Scignorìa! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 01:21, 26 agó 2024 (CEST) --[[Speçiale:Contribûti/2601:445:880:BA10:8D8B:A71A:585D:C77D|2601:445:880:BA10:8D8B:A71A:585D:C77D]] 00:55, 26 agó 2024 (CEST)
:E grassie, manco l'home page andasse avanti da anni senza un'idea sul modo di gestirla :) [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 01:08, 26 agó 2024 (CEST)
:@[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] Scusami, forse non ho capito bene, di base che problema c'è a togliere quelle voci che in vetrina non ci sono? [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 10:29, 26 agó 2024 (CEST)
::Me despiaxe, ma mi no acapiscio a teu domanda. A ògni mòddo, in questo caxo pe mi va bén comm'o decide o Nicolò. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 02:12, 27 agó 2024 (CEST)
:::@[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] Forse non ho capito cosa hai scritto te in Ligure. Potresti ripeterlo in italiano per favore? [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 03:10, 27 agó 2024 (CEST)
== licensa ==
Salûo! Cumme detto prima, hai carregou di file cun licensa GFDL. L'articoli in Wikipedia sun under licensa CC BY-SA 4.0 e quela licensa regèrta che i òpòri derivòti sei cû dispunibili cun a stessa licensa. Peuxi daû 'n'êa e cùrreggi a licensa? [[Utente:MGA73|MGA73]] ([[Discûscioîn ûtente:MGA73|discuscioìn]]) 21:23, 18 fre 2025 (CET)
== Aiuto ==
Ciao. Mi dispiace disturbarti con questo, ma vorrei chiederti se potresti per favore tradurre questo in ligure?
Il glosa è una lingua ausiliaria artificiale progettata per la comunicazione internazionale. Ha diverse caratteristiche:
* La sua pronuncia è regolare e la sua ortografia è fonetica.
* La sua struttura è molto semplice e basata sul significato.
* È una lingua analitica senza inflessioni o generi. Un piccolo numero di parole gestisce le relazioni grammaticali.
* Soprattutto, il glosa è neutrale e veramente internazionale grazie all'uso delle radici latine e greche, che sono usate nel vocabolario scientifico internazionale.
Grazie --[[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discûscioîn ûtente:Caro de Segeda|discuscioìn]]) 10:02, 15 agó 2025 (CEST)
== Translation request ==
Hello, N.Longo.
Can you translate and upload the articles [[:it:Campi Flegrei]], [[:it:Vesuvio]], [[:it:Etna]] and [[:it:Bazardüzü]] in Ligurian Wikipedia?
Yours sincerely, [[Utente:Kurcke|Kurcke]] ([[Discûscioîn ûtente:Kurcke|discuscioìn]]) 22:57, 16 màr 2026 (CET)
== You may be an eligible candidate for the U4C election ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Greetings,
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] seeks candidates for the 2026 election. The U4C is the global committee responsible for overseeing enforcement of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal Code of Conduct|Universal Code of Conduct]]. Elections are held annually, if elected a committee member serves for two years.
This year the U4C requires candidates to hold administrator rights on at least one wiki, which is why you are being contacted as you appear to hold this right. There are other requirements, such as candidates must be at least 18 years old and may not be employed by the Wikimedia Foundation or other related chapters and affiliates. You can find more information in the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026#Call_for_Candidates|call for candidates on Meta-wiki]]. Additionally, the committee's working language is English; some ability to communicate in English is required.
The election opens on 18 May, if you are eligible and interested you have until 10 May to submit your candidacy. There will be a week in between for candidates to answer questions from the community. Voting takes place privately in [[m:Special:MyLanguage/SecurePoll|SecurePoll]], successful candidates must receive at least 60% support. More information is available on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|the 2026 Elections page]], including timelines and other candidacy information. If you read over the material and consider yourself qualified, please consider submitting your name to run for the committee. If you think someone else in your community might be interested and qualified, please encourage them to run.
In partnership with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 22:06, 28 arv 2026 (CEST) </div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/test&oldid=30472432 -->
b8irvqyja3kgmlr32uifmdimh8g66m6
281
0
20947
269287
232695
2026-04-28T18:52:57Z
N.Longo
12052
+
269287
wikitext
text/x-wiki
{{Anno}}
{{Anno in altri calendari}}
== Fæti ==
=== Euröpa ===
=== Àzia ===
=== Àfrica ===
=== Arte ===
=== Costruçión ===
=== Inovaçión ===
{{clear}}
{{Lunâio ànno|281}}
=== Nasciûi ===
=== Mòrti ===
* [[Proculus]], generâle e uzurpatô (n. [[III secolo|III sécolo]])
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Anni do III secolo|281]]
4l1yvk4xgatxwkwormcoed0vmmthydd
Discûscioîn ûtente:Arbenganese
3
27387
269292
264955
2026-04-28T20:06:40Z
MediaWiki message delivery
5364
/* You may be an eligible candidate for the U4C election */ nêuva seçión
269292
wikitext
text/x-wiki
Salûo! Benvegnûo inta Wikipedia Lìgure, a lìbera enciclopedîa, de badda scrîta con l'agiùtto de tùtti. Vîva Zêna, vîva San Zòrzo! Alêgri! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 18:02, 2 arv 2021 (CEST)
Grassie!
[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]]
([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 19:15, 2 arv 2021 (CEST)
== Bela Briga ==
Bravu, bel'articulu! Mi sun aprövu a contatä u Lanteri, e ò za scritu a-u prufesù Werner Forner pe avei u cuntattu du Lanteri. Pe-u brigascu gh'emmu za in cuntattu de ün de lengua muæ che però u vive a Pariggi, ma u Lanteri u l'é de lungu ciü inpurtante. Pe-u savuneize ghe n'è de articuli da scrive in sci paixi arente a Sann-a! Alegri e bunn-a pasqua! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 10:18, 3 arv 2021 (CEST)
In salûo e bunn-a Pasqua a tütti i culaburatùi da Wikipedia Ligure.
Alegri! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 10:21, 3 arv 2021 (CEST)
::Buona sera. Le faccio notare che non si devono fare pagine ''orfane'', cioè che non hanno link in entrata da altre voci della stessa wiki. Ho creato stasera il [[Glosâio do brigašc]] (ho già fatto i due glossari : [[Glosâio do savoneize]] e [[Glosâio do zeneize]] e appena ci sarà materiale farò altri Glossari, per altre varianti del Ligure). I Glossari servono anche per ''togliere dall'orfanotrofio'' voci che è complicato collegare. Nel suo caso si può fare un link in partenza dalla pagina di [[Briga]]. Per ora nel nuovo Glossario ci sono pochissime voci, ma mi auguro che presto vorrà aumentare il loro numero. La struttura del glossario è in ligure, ma se crede può tradurla in brigašc. Ad ogni ripartizione in genere io aggiungo una immagine; ma questo si vedrà in un secondo momento. Il Glossario è in perenne aggiornamento. Grazie dell'attenzione.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 20:23, 3 arv 2021 (CEST)
Va bene, grazie. Si, un collegamento con la pagina di Briga è fattibile. Il glossario mi sembra un'ottima idea, anche per raccogliere le varie voci per le diverse parlate. Per la canzone Bèla Briga (soprattutto per la citazione del testo integrale) intanto attendiamo (come detto da Luensu1959) un'eventuale risposta di Carlo Lanteri, per evitare problemi con i diritti d'autore (per questo tra l'altro ho provveduto a ridimensionare la citazione ai soli versi del ritornello, sperando di avere un riscontro positivo dell'autore). Ultimo punto, per le pagine in brigasco mi piacerebbe incrementare i contenuti presenti, anche se purtroppo le mie conoscenze sono piuttosto limitate, per la creazione di questi articoli ho preso spunto infatti dalla rivista "A Vastera". Buonasera e alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:48, 3 arv 2021 (CEST)
:::Potrebbe anche essere interessante un articolo sulla rivista "A Vastera". Qui abbiamo anche articoli su elementi di folklore locale. Mi viene in mente, perché è Pasqua, che in quelle zone c'è una tradizione di processioni della Settimana Santa. Ci sono anche feste tradizionali non religiose e luoghi particolari da visitare. Anche occuparsi di aumentare articoli esistenti è importante. Se è in zona può anche fare foto. Il campo è vastissimo. Se crede, può avere una o più pagine prova, dove mettere lavori in corso d'opera e anche chiederne la lettura e un aiuto per trovare le immagini, prima di pubblicarli. Buon lavoro e buona Pasqua.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 21:18, 3 arv 2021 (CEST)
Grazie per i preziosi consigli. Buona Pasqua anche a lei! Salûi.-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 21:22, 3 arv 2021 (CEST)
== Identificazione dei dialetti ==
Buona sera. La prego considerare che per identificare i vari dialetti, nei prospetti presenti in una voce, noi utilizziamo i simboli e non i colori. Ad esempio, la voce [[Giorni da setemann-a]], dove manca la serie dei nomi dei giorni in brigašc e che bisogna aggiungere. Non so se abbiamo già un simbolo per questa variante del ligure e se non c'è è necessario crearlo. Ne parli con Lorenzo. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 19:23, 5 arv 2021 (CEST)
Salûi Fausta, la ringrazio per la sua indicazione, non ero a conoscenza di questo dettaglio, pertanto avevo intuitivamente inserito la classificazione a colori secondo i template. Penso che le due classificazioni possano essere complementari, è possibile dunque inserire i simboli anche nella tabella della pagina del "[[Festival de San Zorzo]]". Per il brigašc si potrebbe utilizzare la bandiera della [[Tera brigašca]], presente anche nella rivista trilingue ''A Vastera'', per indicare gli articoli in quella variante: [[File: Flag of Tera Brigasca.svg|100px]]
Buon lavoro anche a lei.--
[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:17, 5 arv 2021 (CEST)
:: Penso che vada bene. Ma è meglio sentire il parere di Lorenzo, che ha una visione globale della wiki. Un simbolo è certamente ''più forte'' di un colore che si può adattare a qualunque cosa. Non dimentichi di aggiungere i nomi dei giorni della settimana in brigašc. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 20:29, 5 arv 2021 (CEST)
Certamente, i nomi dei giorni purtroppo non li conosco, posso cercali però volentieri sulla Vastera; non appena avrò maggiori informazioni a riguardo la informerò. Salûi! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:37, 5 arv 2021 (CEST)
:::Sci, i scinbuli van bén, ansi megiu. Pe-u Brigaŝc gh'emmu in curispundente e puemmu dumandä a le via email pe-i giurni da setemann-a. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 13:36, 6 arv 2021 (CEST)
Va ben. Salûi! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:46, 6 arv 2021 (CEST)
== Atri prugetti ==
...vueiva dì da 'n pö che, a parte i templates (modelli) de çitæ, scrîti in zeneize, i nommi di paragrafi peuan êse scrîti segondo o template da pagina, e donca "prugetti" l'é megio ch'o resta scrîto coscì comme l'é in savoneize, mæxima cösa pe Giögrafia, Stöia, ecc. (mi inte pagine scrîte in noveize gh'o misso i nommi di paragrafi scrîti segondo a grafîa stòrica noveize). Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 23:00, 6 arv 2021 (CEST)
Ah, va bèn, grassie Luensu.
Alegri! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 12:22, 7 arv 2021 (CEST)
== In scî dialétti ==
Salûi e i mæ conpliménti pe-i teu ùrtimi contribûti! Mi vuriéiva domandâ, se pe ti va bén, se ti posso scrîve 'na email (a l'indirìsso colegòu a l'account wikipedia, naturalménte) pe domandâ dötræ cöse in scî dialétti de teu zöne, dæto che mi avéiva comensòu a arechéugge de informaçioîn ma son arivòu a 'n pónto mòrto into méntre che aspêto de traduçioîn. In ògni mòddo ancón gràçie pe-i contribûti, alegri! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 18:52, 10 arv 2021 (CEST)
:Salûi! Grassie pé i conplimenti, riguardu au Ligure çentro-ocidentale me faiéva piaxei agiutâte, sulu che au mumentu nu g'ho ancón 'na email culégà cun Wikipedia, pé u mumentu se ti vói chieddime ascì chi.
:Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:30, 10 arv 2021 (CEST)
::Quélla pàgina pe-o moménto mi creddo ch'o vadde abàsta bén, a no l'è do tùtto finîa ma in ògni mòddo parla de 'n unitæ lengoìstica ciù che de 'na sôla variêtæ; o mæ problêma defæti o l'è in sciô dialétto arbenganéize che, insémme a-o finaléize, o l'è o ciù inportànte de quésto grùppo. In sciâ Ræ gh'è davéi pöco materiâle disponìbile e pe comensâ mi vuriéiva domandâ se ti t'hæ quàrche publicaçión (a propòxito quélla in sciô garéscìn a adêuviô de segûo pe âtre pàgine, a l'è davéi ciæa) pe scrîve e prìmme cöse. [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 21:46, 10 arv 2021 (CEST)
:::Pé de pubricaçion in arbenganese persunalmènte nu g'ho ninte, pé Garesce g'ho di cunuscènti in quelle valae. In sce a ræ se treuva quarcosa ma bén poco; pé e carateristiche de l'arbenganeise (da parlante da lengua) te possu dì che sé diferénsia perché (cumme a maggiurànsa de parlae çentru ucidèntale) nu ghe sùn e "n nazali" (se dixe cuxina, Savuna, cascina...) manca u són zeneize "æ", a ciù scimile l'è a "e" avèrta. Quellu cu cangia l'è a cadènsa: i finâleixi gh'an 'na "r" ciù prununcià di arbenganeixi, gh'è ascì 'n ûzo ciù forte da e "sérà" (gh'è se dixe a-Arbenga, a Finâ l'è "gh'é"). Tütti e dui i dialetti duvéan a furma -eise (spessu ascì sulu -ese, in te u parlau), invece che -eize (se dixe dunca Arbenganeise/Arbenganese, Finâleise/Finâlese). Cangian ascì atre còse in te l'entrutèra (cumme e cadènse e de paolle: Aiu l'è da rivêa, Aggiu l'è da Val Neva). I dialetti da Prïa e de Löa pensu chi-i sécciàn intermedi. L'arbenganese l'è ascì parlau in ta Valle Areuscia, anche se e parlae de l'ata valle sùn ciù de Imperia.
:::Se ti g'hai atre dumande scrivime. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 22:23, 10 arv 2021 (CEST)
::::Gràçie pe-e ùtilìscime informaçioîn in sciâ fonologîa, mi no pensâva d'ariêscî a scrîve quarcösa in sce quésto aspêto ascì. Âtre cöse che saiéivan ùtili d'atrovâ son se storicaménte son stæti publicæ di lìbbri in arbenganéize e 'n'idêa ciù precîza in sciâ seu difuxón. A mi o l'è abàsta ciæo ónde lascia o pòsto a-i dialétti centrâli ò da Vàl Bòrmia, stando da-e pàrti de Lêua, ma no ho nisciùnn-a idêa in scê âtre àree de confìn. Confermo o fæto di "dialétti do górfo loànéize", me son ascordòu de scistemâ a màppa e o tèsto da pàgina in preparaçión :| , e créddo che o confìn segge ciù ò mêno tra Borghétto e Lêua. 'n âtra coîxitæ che mi ho de lóngo avûo a l'è in scê parlæ d'Aràsce e Sucælo, ö sæ se son conscideræ pàrte de l'arbenganéize ''sensu lato'' ò no; sorviatùtto l'arascìn, do quæ mi pensavo d'acatâ o vocabolâio (de l'arbenganéize a gh'è 'n ediçión fæta asæ bén da l'Angelo Gastaldi ma mi dêvo dî ch'a no l'è pròpio econòmica..). In ògni mòddo ancón gràçie, domàn m'inìçio a scrîve quarcösa. [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 00:36, 11 arv 2021 (CEST)
:::::Salûi! Cuménsàndu da i libbri l'ho truvau in sce internet 'na racolta de poexie in arbenganeise (http://www.liguria2000news.com/sito/poesia-seconda-ristampa-della-terza-edizione-di-pensce%C8%93i%E2%80%A6-pa%C8%93olle-pensieri%E2%80%A6-parole-di-vincenzo-bolia-e-in-distribuzione-dalla-casa-editrice-montedit.html) magara pò esse utile. Pé i cunfin du dialettu l'è diffiçile dìlu cùn precixiun, burgu pé burgu càngian e cadense e-e pàolle: indicativamènte sùn de stàmpu arbenganeise e parlae da Valle du Neva (Cixan,Sucaellu,Castrevegiu, Erli, Cirixeua de Garesce, E Volte de Garesce); péo gh'è dà dì che ghe sùn de paolle diverse in ta Val Pennavaire, anche se l'è cumpatibile cun Arbenga (Castregiancu, Naxin, Autu e Cravaüna), cumme : làcce, dìccio, fàccio; cioè "latte", "detto", "fatto".
:::::Ascì a valle Areuscia Utuvè, e Villaneuva spéciàlmènte cùn Ranso, Borghetto, Vesargu e A Ceve (zà de Impeia) l'è arbenganeise, anche se in ti çerti posti ghe sùn di són ciù sérai e 'na "r" ciù evidénsia cumme a Onso e a-Aquila d'Areuscia (chi sé duvéan di termini pìai da Imperia, cumme "ciòn"-chodo). In ta Valle du Lérun pénsu cu sécce simile ascì, ma magara cun de derivaçion "Arascine". L'Ata Valle Areuscia l'è invece a métai tra Imperiese e Arbenganeise (Mendaiga, Cuxe, Pornasce...), e sùn poi e parlae che influènsan de ciù l'Ulméascu, fà eccésiùn Muntegrossu Ciàn du Laite, cu-u l'è ciù d'Arbenga. A Arasce pensu cu gh'è 'na parlà zà a parte. U Çejâ, l'è particulare perché ghe sùn de pàolle diverse e u són da "a" spéssu l'é ciù scimile a-a "o" . A O Borghetto (San Spirto) l'è quaxi uguale a l'Arbenganeise e Tòian se seméja a Barestìn cun 'na "r" forte. Sucaellu l'è de stampu arbenganeise, cumme dixevu primma. Alegri! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:29, 11 arv 2021 (CEST)
::::::[[Immaggine:Dialétto arbenganéize.png|miniatura|300x300px|Se a gh'é da fâ de coreçioîn sciâ dìgghe]]Azonzo chi 'na miniguidda (http://www.liguria2000news.com/sito/albenga-mini-guida-alla-pronuncia-delle-parole-dialettali.html). Pé l'Onsese ghe sùn ascì di détti popolari cumme: "Sènpre a ciòn" (letteralmènte "Sempre a chiodo", ca significa "sempre a tavoletta", in tu sénsu de andà veluxe). Rèstu a dispusisiùn pé atre dumànde. Salûi!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 15:24, 11 arv 2021 (CEST)
:::::::Purtròppo no ho avûo tànto ténpo ma in ògni mòddo 'na màppa da difuxón de l'arbenganéize l'ho fæta, a métto chi coscì a pœ védde ànche ti. Gràçie pe-e âtre indicaçioîn, iniçiô a preparâ a pàgina in sti giórni, alegri! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 19:11, 11 arv 2021 (CEST)
::::::::[[File:Posizione Cerisola.gif|miniatura|200px|]]Unica còsa pé a cartina, mi azonzieva a parte de Cirixeua de Garesce (li sutta gh'è a carta). Pé u rèstu a và béniscimu! Cunplimènti ascì a ti pé questu travàggiu! Alégri! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 19:34, 11 arv 2021 (CEST)
:::::::::{{Fæto}}, m'êa ascordòu che quésta fraçión a l'è de chi da-a crénn-a di mónti ma òua o duviéiva andâ bén [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 20:27, 11 arv 2021 (CEST)
::::::::::Bénìscimu! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:29, 11 arv 2021 (CEST)
{{Indentaçion}}Squæxi m'ascordâva: se poscìbile, into template "Léngoa" (quéllo a l'inìçio da pàgina do garéscìn, in âto a drîta), de sòlito into paràmetro "Estræto" se inserisce o prìmmo artìcolo da "Diciaraçión universâle di dirìtti umâni" inte quélla léngoa. Se ti pœ fâ a traduçión saiéiva interesànte da lêze (ti pœ atrovâ o tèsto in zeneize [[Lengoa ligure|chi]]). [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 19:40, 13 arv 2021 (CEST)
:Salûi N.Longo! Purtròppo no-o pàrlo...sàieva bèllo métìlo, pé a traduçion me serviéva magara o diçionâio, ma me sà che nu se treuva chi in ta zona d'Arbenga. 'Na domanda pé u garéscìn: in te a tabélla di paragón cun i atri dialetti vuiéva métighe in stemma ascì pé questa variante; pénsava de inséì u stemma du cumün de Garesce, ma l'ho truvàu sulu in sce a Wikipedia in Italiàn: sé peu fà quarcòsa pé rèndilu dispunibile ascì chi, in sce a Wikipedia Ligure? Alegri! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:26, 13 arv 2021 (CEST)
::Nisciùn problêma, te domandiô alôa a mæxima cösa quànde saiâ prónta a pàgina de l'arbenganéize. Pe-a ciù pàrte di stémmi gh'è di problêmi de copyright pe-o scistêma adêuviòu in sce it.wiki e dónca o no l'è poscìbile che vegnián utilizæ da âtre pàrte. In ògni mòddo, dæto ch'o l'è abàsta sénplice o blazón comunâle de Garesce, se riêsco a descaregâ 'n progràmma ch'o trovòu o creo insémme a quéllo da Vàl Bórmia in âta definiçión [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 21:09, 13 arv 2021 (CEST)
:::Pè l'arbenganeise va béniniscimu, me faiéva piaxei, l'ho visto ascì e primme mudifiche in sce a tò "Sandbox". Grassie ascì pé i stémmi! Salûi! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 21:31, 13 arv 2021 (CEST)
::::Belàn figeu, me pâ che in questa discusción gh'é za do materiâle pe fâ a pagina do '''dialetto arbenganeize'''! E donca ve spóncio a fâla! Alêgri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 09:03, 14 arv 2021 (CEST)
:::::Salûi! Grassie {{ping|Luensu1959}}!
:::::Atra còsa: {{ping|N.Longo}}, in sce a mé paggina de preuve ([[Utente:Arbenganese/Sandbox|Sandbox]]) ti treuvi (au fundu) a tabella cùn a grafìa arbenganeise do Vincenzo Bolia, spéu ca pòssa esse utile pé a pagina. Atra dumànda: ghe saià 'n articulu ünicu pé u Ligure çentro-ocidéntale e pe l'Arbenganeise, o ti ne faiài faiài dui? Alegri!--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:00, 14 arv 2021 (CEST)
::::::Ho vìsto òua o teu travàggio in sciâ grafîa e mi diéiva che de segûo a inseriô inta pàgina, magâra in futûro ne métiêmo de âtre ascì ma in ògni mòddo quésta va benìscimo. E scì, a l'è 'n pö 'n câos a mæ sandbox ma l'idêa a l'è asolutaménte de fâ dôe pàgine separæ. Into méntre ho fæto o stémma (ò mêgio o blazón) de Garésce, pe òua a qualitæ a no l'è tànto bónn-a ma mi dêvo studiâ dötræ cöse in sciô progràmma prìmma, alegri!. [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 18:40, 14 arv 2021 (CEST)
:::::::Béniscimu! L'ho vistu ascì u blazón in sce a pagina de Garesce e in te a tabélla, grassie! Salûi!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:43, 14 arv 2021 (CEST)
{{Indentaçion}}Bónn-a séia e ancón gràçie pe l'agiùtto co l'arbenganéize; mi vuriéiva domandâ se ti puriêsci scrîve o coscì dîto "estræto" pe quésto dialétto, dæto che a pàgina a l'è squæxi prónta. Salûi! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 19:02, 23 arv 2021 (CEST)
:Salûi Longo, 'stu chi l'è "l'estrètu" in arbenganeise (grafia in u):'''Tütti i òmmi nàscian in libertài e i sùn pàeggi in dignitài e dìriti. Sun dutài de raxun e de cusciènsa e l'an da fà l'ün cun l'àtru in pìna fraternitài.''' Pé e grafìe: l'ho azonto in te a me paggina de pröve ascì 'n atra racolta de poexie in arbenganeise, scrita cun a grafia "in u", che a l'è quella ciü generale. Pé quella do Gastaldi (du disiunàiu), nu a sò, ma da cumme se vegghe a cupertina da chi ([https://www.libriliguria.it/art/d/314/9/dizionario-albenganese.html| Disiunàiu arbenganeise, Libri Liguria]), a paolla "disiunàiu" l'è scrita cuscì: '''disiunà"iu''', segundu mi poevia ésse dunca 'na grafìa diversa da quella do Bolia e ciü "in u", perché in te a primma a "r" evanescente a l'è "Ȓ", mentre in te u segundu genere pò esse scrita cumme r/(r)/o ascì omessa.
Alegri!--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:22, 23 arv 2021 (CEST)
::Cómme m'ariêsco véddo de fâ 'n sâto in bibliotêca pe atrovâ dôe informaçioîn de ciù, a ògni mòddo ancón gràçie! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 22:04, 23 arv 2021 (CEST)
Prego, salûi!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 22:12, 23 arv 2021 (CEST)
{{Indentaçion}} Salûi {{ping|N.Longo}},scrìvu chì perché l'ho vìstu u növu mudellu du [[Template:Finarìn|Finarìn]], se ti pòi te và de azunze i termini inta tabella du dialettu inta pagina da [[A Prïa]]. Atra còsa: l'ho vìstu c'u gh'è ascì u template pé scrìve e pàgine in ciü variànti, e me dumandava su fusse puscibile scrìve ascì a versciùn arbenganeise du [[Dialétto arbenganéize]]. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 21:12, 22 maz 2021 (CEST)
:Salûi e gràçie pe avéi notòu a cösa, mi l'avéiva comensòu a preparâ tùtto ma ò pöco ténpo inte sto perîodo chi, armêno són ariêscîo a ricuperâ 'n diçionâio do finaléize. In ògni mòddo o conpilo sùbito e, quànde ti t'æ 'n àtimo, o saiéiva da azónze i nómmi da [[verdûa]] in arbenganéize ascì. Pe-o tèsto in arbenganéize a l'êa ezataménte a mæ idêa de ûzo de quèllo tl e se te serve 'na màn pe-a publicaçión dimme quànde a l'è prónta a pàgina, in ògni mòddo ti ti pœ atrovâ tùtte e instruçioîn [[Template:Variànte pàgina|chi]].
:PS: anotaçión picìnn-a; mi no són tànto segûo se o dialétto de Bórxi o l'è de tranxiçión co-o finaléize, ma prìmma mi doviéiva atrovâ un di diçionâi de quésta parlâ de Gianni Nari; te faiô savéi cómme mi scrovo quarcösa, alegri! (o, cómme dîxan a ''Finô'', salameléccu!). [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 22:54, 22 màz 2021 (CEST)
::Perfettu, vaggu pòi ad azunze ascì a verdüa e prepàu a verscìun arbenganeise (l'ho azonto ascì u template apoxitu). Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 23:17, 22 màz 2021 (CEST)
Salûi e cómme a-o sòlito gràçie pe-i tò contribûti, mi voriéiva sôlo domandâ se pe-a pàgina do priéze ti t'æ za a dispoxiçión o diçionâio Accame-Siccardi (vìsto o detàggio mi diéiva de scì) dæto che a setemànn-a ch'a vegne mi pensâva de anâ 'n àtimo in bibliotêca pròpio pe sto diçionâio chi, dæto che ò 'n gàrbo tra doî ezàmmi. Però se no gh'è de bezéugno fòscia vaddo drîto drîto a Aràsce pe preparâ 'n'âtra pàgina, ''salameléccu''! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 16:13, 17 zùg 2021 (CEST)
Salüi Longo, u disiunàiu che staggu duveàndu u l'è quellu "in sce a réa" du cumüne da Prîa [https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/dizionario-di-pietra-ligure-italiano-pietrese-comune-di-/61 (Stu chì)], purtroppu e nu g'ho u disiunàiu du Accame, ma u saiéva bén bén ütile. L'ho scrìtu quarcosa in sce e suttadivixùi perché e l'ho cuntatàu di cunuscenti inta "vaâ du Maémua" faxendughe quarche dumanda in sci dialetti da zòna. U me rèsta peò u dubbiu in sce quellu de ''Borzi Veéssi'', prubabilmente l'è cumme quelli de Prîa e de Löa, ma devu capì quantu ul'è influensàu dau Finalese e cumme([http://www.centrostudiponentini.it/bibliografia/borgio_verezzi.html tra l'àtru i ghe sùn i dui disiunài su Nàri, inte dui varietài de Borzi e de Veéssi]). Riguardu ai paragùi, n'ho azunti di àtri e te vuxeva dumandà se ti puriesci inseì u curispundente ''finarìn'' inta tabella. L'ho fàu ascì àtre futugrafìe ai cartelli di caruggi intu dialettu lucàle (quarchedün l'ho zà caregàu, i àtri ghe i méttu man a màn). Bôna'!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 17:07, 17 zùg 2021 (CEST)
::A bén, te fasso savéi cómme mi ò de informaçioîn de ciù alôa. Pe-i diçionâi do Nari mi ò acatòu quéllo do dialétto de "Gôra e de Ölle" e me pâ d'acapî che o dialétto de ste dôe fraçioîn chi o l'êa de stànpo de quéllo de Bórxi e sôlo dòppo (relativamente dato che sono passate al marchesato nel XIII secolo, ma per l'autore la base si era ormai ben sviluppata) o l'à pigiòu di eleménti da quéllo de Finâ, mi vegniéiva dónca da dî che a divixón a l'è de lóngo stæta abàsta nétta (dato il confine che rispetto a Borgio <small>(forse Verezzi è più ambiguo ma ci vorrebbero entrambi i dizionari del Nari per confrontare)</small> era relativamente distante dalle terre del marchesato e da questo lato è cambiato relativamente poco) da fâ scì che no ghe ségge 'na vêa parlâ de tranxiçión, ma in ògni mòddo no mi sòn mîga 'n léngoista e sòn sôlo de supoxiçioîn :) [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 17:40, 17 zùg 2021 (CEST)
::PS: controllo la cosa del finarin e ti lascio in una nota le desinenze al plurale, nel caso si possano inserire in qualche punto, che oggettivamente sono un po' più interessanti dell'universale -ùn (tànto che a Sànn-a i finaléizi sòn ciamæ ''Finùn''). Aggiungo infine che confermo quanto ti è stato detto sul dialetto di Giustenice dato che, conoscendo qualcuno a-o de là do zôvo, anche a Bardineto riconoscono una qualche affinità (tra le altre cose il loro è un dialetto "endemico" di Bardineto, sul quale manco a dirlo non si trova materiale; prima o poi e, purtroppo, più poi che prima, qualche ricerca "sul campo" mi sono ripromesso di andarla a fare). [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 17:40, 17 zùg 2021 (CEST)
:::Beniscimu, alùa grassie pé tutte queste infurmasiùi. Salüi-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 17:54, 17 zùg 2021 (CEST)
{{Indentaçion}} Salüi {{ping|N.Longo}}, te vuxeva dumandà ancù ina còsa pé i sufissi: u prulàre de l'italiàn "-ato" in finarìn cumme u l'è? U divegne -oi (e dunca mercòi, bagnòi...)? Mia se l'ho fàu giustu inta tabella du [[Dialéttu priéze]], e cumme au solitu grassie pe i tòi cuntributi. Bôna'!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 21:29, 24 zùg 2021 (CEST)
:Bónn-a séia, sto controlando òua ma ò quàrche dùbio in scê fórme do plurâle di dialétti di mònti, de segûo pe Finâ céntro fan -òi a-o plurâle e penso pròpio da-e âtre pàrte ascì, ma prìmma o l'è mêgio sentî quélli do centro storico finalese (a ógni mòddo me pâ ch'a ségge giùsta a tabélla); aggiungo sperando che rispondano dato che altre associazioni per email non hanno mai risposto finora.
:PS a-a spedîa: oggi sono passato in biblioteca ma giustamente a Lêua è festa e dunque il dizionario pietrese per le informazioni in più <small>(sperando che ce ne siano)</small> te lo recupero domattina. Se sono aperti passo anche da quelli della vecchia Alassio per il dizionario alassino, coscì m'incomenso a preparâ a pàgina in sce l'urtìma varietæ ciù inportànte da zöna, ''salamaléccu''! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 23:29, 24 zùg 2021 (CEST)
Va beniscimu, grassie cumme sempre, veghemmo se e asuciasiùi e rispundan. ''Bôna'!''-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 11:08, 25 zùg 2021 (CEST)
== Benvegnûo ==
Salûi, benvegnûo da queste parti. Noto che sei attivo dal 2 aprile: io sono qui inattivo dal 25 marzo, quindi non ci siamo mai incrociati. Sono un utente attivo da gennaio soprattutto con creazioni massive (abbiamo raggiunto velocemente le 10000 vôxe anche per questo), quindi probabilmente in futuro ci incrocreremo abbastanza frequentemente. Intanto, grazie per quello che fai: anche qualora fosse poco, per la wiki è sempre un bene.
Buon wiki! Alegri! --<span style="font-family:Viner Hand ITC">'''[[Utente:Capricornis crispus|<span style="color:#666666">C. crispus</span>]]'''</span>, ''[[Discûscioîn ûtente:Capricornis crispus|<span style="color:#007BA7">o wikipediano de Nöi</span>]]'' 19:17, 14 arv 2021 (CEST)
Salûi! Grazie anche a te, e complimenti per le 10 000 voci. Spero di dare un buon contributo a Wikipedia in Ligure, specialmente con il savonese, essendo di Albenga, ma mi piacerebbe ampliare anche le pagine in altre varianti (come "o brigašc", o "o zeneize").
Buon wiki anche a te. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:38, 14 arv 2021 (CEST)
== link ==
Buona sera Arbenganese. Ho visto le nuove voci: bravo! Volevo farti notare un particolare. In genere per nomi comuni non si fa il link (ne ho fatti alcuni, per aiutare pagine orfane), ma se si fa ne basta uno. Anche gli altri link (a luoghi, persone ecc.), ne basta uno, in partenza da una singola pagina. Infatti, se controlli 'Cöse se conliga chì' di una voce, in provenienza da un'altra voce basta un link per avere il collegamento e gli altri (duplici, triplici ecc.) sono quindi inutili. Accade tuttavia che, soprattutto in pagine lunghe, per nomi e cognomi, o località di qualche interesse si ripeta una volta il link, in genere lo si fa nell'elenco di voci correlate. La parola ''gêxa'' ha il link sette o otto volte, e sono tutte inutili, visto che abbiamo un navbox ''gêxa''. Invece, potrebbe essere utile fare il link al '''nome completo di una chiesa che sta in un dato luogo''', in caso qualcuno poi voglia fare una voce su quella specifica chiesa. Ora vado nella pagina, faccio un paio di esempi e poi tu continui. Buona serata. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 17:13, 29 arv 2021 (CEST)
Salûi Fausta. Va bene, provvederò anche per i prossimi articoli, grazie per il consiglio. Bónn-a séia.-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 19:35, 29 arv 2021 (CEST)
== traduzione ==
Buona sera. Vedo che lavori molto sulle traduzioni. Nella discussione della pagine tradotte è necessario mettere un template, con il riferimento alla pagina tradotta da un'altra wiki e la data dell'ultimo edit sulla voce da cui deriva la traduzione. Non so se abbiamo già questo template e, se non lo abbiamo, chiedi a Longo di farlo. Buon proseguimento.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 19:52, 4 màz 2021 (CEST)
:Va bén, graçie pé l'informaçion. Salûi! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 21:09, 4 màz 2021 (CEST)
::Tànto pe evitâ de arvî 'n âtro paràgrafo mi scrivo tùtto chi de sótta:
:: * prìmma de tùtto mi voriéiva domandâ se ti poriêsci azónze inta pàgina da [[Frûta]] e traduçioîn in arbenganéize de vàrie paròlle; pe-a grafîa adêuvia quélla che ti preferisci, méttighe sôlo 'na nòtta pe indicâ a çèrnia, gràçie!
:: * in merito al template per le traduzioni ce lo abbiamo (è {{tl|Tradûto da}}) e il grosso di aggiornamento e traduzione l'avevo già fatto. Resta un problema coi linguaggi in quanto all'esito, ad esempio [[Discûscion:Vìlla Màddre Cabrini|qua]], da ancora qualche problema. Manca difatti la sistemazione del modulo apposito per visualizzare le lingue e i rispettivi aggettivi, dovrebbe essere infatti collegato ai titoli delle pagine in ligure mentre ha ancora la struttura italiana. Essendo un'operazione che presenta qualche complessità penso si possa per il momento usarlo lo stesso il tl, nel mentre preparo le categorie, salûi a tùtti [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 12:34, 5 màz 2021 (CEST)
Salûi, pé a früta in arbenganese a l'ho inséia in te a tabella; gràssie pé l'infurmasiùn in sce u template, dòppu u u méttu inte pagine. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:20, 5 màz 2021 (CEST)
== A Vaštéra ==
Buon giorno, ho trovato su internet la copertina di [[A Vaštéra]] e l'ho messa su Commons. Spero che non la cancellino, perché lì sono molto meticolosi. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 14:49, 9 màz 2021 (CEST)
Va bèn, gràssie Fausta, ghe a méttu inta pagina. Salûi!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 14:51, 9 màz 2021 (CEST)
L'ho vistu che ti ghe l'hai zà inséia, grassie, alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 14:56, 9 màz 2021 (CEST)
== Bonifacio ==
Buona sera. Ho trovato sulla tua sandbox materiale per una nuova voce. Ho fatto una piccola ricerca e qualcosa esce fuori da google.fr. Ho trovato questo:
'''Ghj.Fusina''' oppure '''Jacques Fusina''' [http://www.corsicatheque.com/layout/set/print/Langue-corse/Auteurs-corses-en-langue-corse/Fusina-Jacques]
[https://catalogue.bnf.fr/rechercher.do?motRecherche=Ghj.Fusina&critereRecherche=0&depart=0&facetteModifiee=ok]
Qualcosa si può trovare su www.catalogue.bnf.fr ; ma il materiale è molto scarso. Guarda anche su fr.wiki se c'è qualcosa e anche su wiki in lingua corsa.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 20:47, 9 màz 2021 (CEST)
Grassie Fausta, guarderò anche lì, intanto ho creato la pagina su "A me mari" (la prima in bunifazzin), inserendo una breve citazione (4 versi) del testo e una descrizione: ho trovato anche una rivista che contiene alcuni articoli in questa variante (A vusgi bunifazzina). Salûi!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:52, 9 màz 2021 (CEST)
Io comincerei dalla voce biografica di Jacques Fusina che si firma ''Ghj.Fusina'' quando scrive in corso. Non c'è la voce né su fr.wiki, né su wiki in corso. Fatta la voce, quando si va su wikidata a fare la scheda per i Gargarozzi si cita la voce di Fusina, come autore dei testi. Altrimenti si rischia che la scheda wikidata dei Gargarozzi venga cancellata, perché priva di riferimenti. Dai retta alla mia esperienza. Fai una bella voce biografica di Fusina (puoi scegliere il nome in francese oppure in corso, tanto ha pubblicato firmandosi nelle due maniere). Un bell'elenco di pubblicazioni (catalogo bnf.fr). Ci penso poi io a mettere i riferimenti alle biblioteche francesi e a siti letterari francesi (su wikidata). Dopo, vai con la canzone e hai anche un link in più. Le due voci si sostengono a vicenda.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 21:06, 9 màz 2021 (CEST)
Grassie ascì pe quéste indicasiui. Sarebbe un buon modo per iniziare a scrivere in bonifacino, visto che c'è solo una pagina in quella variante, il problema al momento è perlopiù legato al dialetto stesso, derivando dai dialeti della Riviera di Ponente è simile all'albenganese, seppur con qualche differenza (arcaismi, parole in prestito dal corso...), spero di riuscire a raccogliere ancora qualche testo, per poter avere una base lessicale più ampia possibile, per scrivere magari altre pagine come una su Fusina o sui Gargarozzi. Salûi! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 21:17, 9 màz 2021 (CEST)
:Zane (Giodiassi5) l'ea resìu a cuntatâ 'n zunu 'd Bunifasiu, ch'u gh'àiva ditu che u vraiva scrive quarcosa, ma fin' ava ninte! Sperema! E intanto grasie a vuiatri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 09:32, 10 màz 2021 (CEST)
Salüi Luensu, intàntu l'ho inséiu ascì a rivista "Vusgi bunifazzina" in sce a sandbox, speémmu che u rìve alùa ascì u bunifazzin! Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 21:08, 10 màz 2021 (CEST)
:: Ho controllato su wikidata la scheda di [[Jacques Fusina ]] che già esiste, e ho messo le varianti del nome in corso e il soprannome che usa come paroliere. Adesso vedo di preparare qui un link. La voce qui deve essere fatta come ''Jacques Fusina'', perché questo è in riferimento dato dalle vaiarie Biblioteche nazionali che hanno i suoi libri. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 14:47, 11 màz 2021 (CEST)
Va bene, buona serata.-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:14, 11 màz 2021 (CEST)
== A Vastera ==
Ciau, mi a gh'ö 'n nümeru 'd teléfunu ncu Whatsapp da Vastera. Se ti ti m' mandi 'n'email (pe mezu da funsiùn a sinistra - sidebar), mi a t'u dagu. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 10:25, 10 màz 2021 (CEST)
== A vastera ==
Niatri aministratoî vueivimo mandâ ûn de niatri a-a primma doménega de seténbre a l'incontro anuâle in Tera Brigasca (invito do Sciô Belgrano, zeneize), ma pe corpa do coronn-avirus no gh'é stæto ninte. Se i òrganizza torna quarcösa st'anno chie, ti gh'andiesci? A mi me mandan a newsletter A Vastera. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 11:58, 13 màz 2021 (CEST)
Salüi Luensu au mumentu nu-u sò se ghe puiò esse (sènpre se i fàian quarcosa), cumunque me piaxieva. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 14:25, 13 màz 2021 (CEST)
== Castrevëgio ==
Buona serata. Vedo il lavoro fatto su [[Castrevëgio]] che è molto significativo. Vorrei sapere se ti piacerebbe avere le immagini finali in sequenza orizzontale, anziché verticale, mantenendo il più possibile le dimensioni. Posso provare stasera stessa.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 19:30, 14 màz 2021 (CEST)
Salüi Fausta, intendi fare una "gallery"? Per me andrebbe bene, si potrebbe benissimo provare. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:20, 14 màz 2021 (CEST)
:Guarda se va bene. Il campanile della chiesa risulta sempre scuro e più piccolo. Vuoi cambiare l'immagine, oppure toglierla? La grandezza delle altre immagini si può graduare a piacimento, ma non singolarmente, bensì tutte insieme.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 11:33, 15 màz 2021 (CEST)
Salüi Fausta: inanzitutto grazie ho modificato la disposizione delle immagini spostando la gallery nei posti d'insteresse e rimettendo alcune immagini nella posizione originaria, in modo da visualizzarle insieme ai vari paragrafi, ne ho anche aggiunte altre. Spero che vadano bene. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 12:21, 15 màz 2021 (CEST)
== Cronologia ==
Buona sera. Vedo che ti occupi con passione di argomenti di storia della Liguria. Alcune date fondamentali - per esempio data di nascita e data di estinzione di un principato - possono essere inserite nelle rispettive pagine annuali della cronologia. Questo significa anche aver '''due link in entrata''' nella nuova voce che riguarda il principato. Si possono anche inserire immagini significative di un determinato anno. C'è molto spazio da riempire nella cronologia.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 21:28, 28 màz 2021 (CEST)
:Salüi Fausta, grassie pé avé nutàu quésta cosa: in questo caso si dovrebbe prendere la pagina del [[1397]] e quella del [[1624]] (le date di fondazione e caduta del Marchesato di Zuccarello), ed inserire tra gli eventi quello relativo con il link alla pagina, dìmme se l'ho capìu bèn, alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 10:44, 29 màz 2021 (CEST)
::Certamente. Le due pagine delle date. Bisogna mettere una breve frase sul marchesato e il link alla pagina che lo riguarda. Naturalmente si può fare cosa simile per altri eventi storici che tu citi nei tuoi articoli (ma anche in articoli fatti da altri e che tu ritieni di dover mettere in evidenza nella cronologia). Naturalmente, la cronologia può essere utilizzata anche per pagine da farsi, oppure per segnalare eventi o personaggi citati ampiamente in qualsiasi articolo, anche se ancora non hanno una loro pagina. Tu prova, poi io ti vengo dietro e uniformo quello che scrivi con il ''taglio'' che ho dato alla cronologia, così poi ti orienti con più sicurezza. La cronologia è una straordinaria opportunità che non bisogna trascurare. Buon lavoro. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 11:48, 29 màz 2021 (CEST)
Ancù grassie, lo farò sicuramente. Salüi!- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 11:55, 29 màz 2021 (CEST)
== Föto ==
Bónn-a séia e gràçie pe-i tò contribûti! Mi voriéiva segnalâ che ancheu ò fæto 'n sâto a Àlto pe 'na manifestaçión e dónca mi sòn ariêscîo a fâ dötræ föto (védde [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:ListFiles/N.Longo&ilshowall=1 chi]) e gràçie pe-i tò caregaménti ascì. No sòn tànto bèlle dæto che ò dêuviòu o telefonìn e pe de ciù no gh'êa 'n gran ténpo ma mi créddo che pœan êse ùtili, salûi! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 22:01, 6 zùg 2021 (CEST)
Beniscimu, ghe e zunzu a a pagina! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 22:18, 6 zùg 2021 (CEST)
{{Fæto}}, ancù grassie pé e futugrafìe, quande ti g'hai in mumentu ti puiesci fà i mudélli da demugrafìa pé Àutu e Cravaüna? Bôna' (cumme u se dìxe a Arbenga). [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 22:53, 6 zùg 2021 (CEST)
== Felice Cascione ==
Buona sera. Ho appena creato su Commons la categoria Felice Cascione, aggiungendovi due immagini prese da internet, che tuttavia devono essere vagliate e entro 6 giorni devono dire se le accettano oppure non le accettano. Intanto vi ho messo dentro le due foto che sono nella voce biografica lij.wiki [[Felixe Casciùn]]. Se si trovano altre immagini si possono aggiungere alla categoria Commons. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 23:42, 6 zùg 2021 (CEST)
Grassie Fausta pé u tò travaìu, aggiungo anche le foto da te caricate. Salüi!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 14:22, 7 zùg 2021 (CEST)
== carta giografica da Ligüria ==
Ciau Arbenganese, ti l'é vista a pagina prinçipâ? A gh'ö missu 'na vegia carta giografica e se ti veghi bain u gh'é scritu "Arbenga"! Salüu, --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 17:58, 7 zùg 2021 (CEST)
Salüi Luensu e l'ho vista, a l'è beliscima! Bôna'-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:17, 7 zùg 2021 (CEST)
== Precisazioni ==
Buon giorno, Arbenganese. Vorrei precisare che le due foto che ho messo su Commons potrebbero essere cancellate, perché non ero in grado di affermare che chi le aveva messe in rete aveva tutti i regolari permessi. Su Commons sono molti esigenti in fatto di diritti. Su una si vede una vetrina con la scritta ''Gardone Riviera'': siamo sicuri che è stata scattata a Bologna, oppure Bologna è riferibile unicamente al periodo della frequentazione universitaria? Ho notato che it.wiki ha una pagina su ''[[Fischia il vento]]''. Potremmo crearla anche qui. In questo caso dovresti fare copia-incolla di tutto il testo che riguarda la canzone e così come è, buttarlo dentro la nuova pagina ''Fischia il vento''. In questo caso si conserverebbe la cronologia della pagina di provenienza. Sulla pagina biografica dovresti poi cancellare la parte trasferita, mettendo in oggetto ''trasferimento alla pagina Fischia il vento''. A questo punto avresti '''due''' pagine staccate che avrebbero un successivo percorso in autonomia. Naturalmente dovresti ''poi'' intervenire con i necessari link tra le due pagine e mettere nella biografia l'avviso ''pagina in dettaglio....'' avviso che dovremmo sicuramente qui avere (chiedi a Longo).
:Allo stesso modo, se vedi che in una pagina di comune o città c'è molto materiale su un edificio - chiesa, castello. ponte, mura antiche - vai su it.wiki e vedi se hanno fatto la pagina per il singolo edificio di pregio e fai anche in questo caso un copia-incolla. Io feci qui la stessa operazione per la voce [[Bibbia]], trasferendo in altre due pagine, staccate, ''Nuovo Testamento'' e ''Vecchio Testamento'' e lasciando nella pagina ''madre'' la parte iniziale descrittiva e storica. C'era lì anche la necessità di ''alleggerire'' una pagina fin troppo carica di materiali (testo e note) e dunque di lettura complicata. Naturalmente, nessuna parte del testo è andata perduta e si è conservata intatta, nelle due nuove pagine, la cronologia della ''pagina madre''. Buon lavoro. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 09:44, 8 zùg 2021 (CEST)
Grazie Fausta per i tuoi preziosi consigli, riguardo alle foto, i diritti potrebbero essere simili a quelli indicati nell'altra foto de U Mégu?[https://commons.m.wikimedia.org/wiki/File:Felice_Cascione.jpg (1)]; per invece la foto "bolognese", questa riguarda molti probabilmente il periodo universitario, sarebbe tra l'altro bello creare la voce su "Scigu(r)a u véntu", in questo caso si metterebbe il template [[Template:Véddi ànche|"Veddi anche"]],come già accaduto (per esempio) in alcuni casi di comuni ([[Briga|Ra Briga]] con [[A Vaštéra]], [[Giustexine]] con [[Lüggiu Medievale]], [[Garesce]] con [[Dialétto garéscìn|Dialettu garescìn]]...), mi piacerebbe creare ad esempio una pagina più specifica o sul "Santuàiu da Madonna du Làgu" o sul "Castéllu di cunti Cepollini" a [[Àutu]]. Ancù grassie! Alegri-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 11:13, 8 zùg 2021 (CEST)
::Un po' di esperienza con fr.wiki che ha un numero enorme di voci. Un appassionato d'arte, che è della Normandia, sfa facendo voci singole per tutti i castelli, le chiese antiche, le rovine, gli scavi archeologici, le torri e quant'altro d'antico che si trova in Normandia. Fa 4-5 nuove voci al giorno. Naturalmente ha creato gli schemi per ogni situazione (castello, chiesa, abazia, fontana, palazzo, torre, sito archeologico, ecc.) e deve solo aggiungere i dati specifici in ogni nuova scheda. Un po' come sto facendo io con i pittori e scultori italiani dal '300 al '500, in cui una parte della voce è fissa e una parte è specifica. C'è sempre tempo per aggiungere materiale, in seconda e terza battuta. Buona giornata.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 11:37, 8 zùg 2021 (CEST)
Va bèn, grassie Fausta ascì pé questu presiùsu dettaiu! Bôna-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:01, 8 zùg 2021 (CEST)
== Stemmi ==
Buon giorno. Ho notato che gli stemmi e le bandiere, nei template dei comuni, sono troppo grandi e ''schiacciano'' il panorama sottostante che rappresenta la ''reale identità'' del paese. Non si possono fare un po' più piccoli? Grazie dell'attenzione.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 12:13, 11 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, hai ragione, li vado ad aggiornare mettendoli di dimensioni minori. Alegri-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:07, 11 zùg 2021 (CEST)
::Notavo anche che nell'anteprima della pagina si vedono due bandiere, quella europea e quella del paese. Bisognerebbe fare in modo che si vedesse invece il panorama del paese che è l'immagine più significativa, spostando le bandiere sotto l'immagine del paese (quella europea è comune a tutti i comuni italiani e quindi non è significativa del luogo). Chiedi a Longo come fare, perché forse bisogna intervenire sul template. Bisogna fare in modo che nell'anteprima si veda il paese oppure un suo edificio molto significativo che lo caratterizza. Aggiungo che ho trovato, non so messa da chi, l'immagine di una stelle realizzata dal popolo Ligure e ne ho approfittato per mettere in cronologia un'altra stele dello stesso tipo. Si potrebbe fare una voce sulle stele prodotte dai popoli liguri che sono in un museo, oppure, meglio ancora, fare una voce sul museo che le raccoglie.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 13:43, 11 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, riguardo a Erli è proprio lo stemma ad essere composto dalla bandiera europea sovrapposta alla bandiera di Albenga (una cosa simile accade con Borghetto Santo Spirito -[http://www.comune.erli.sv.it/ Qui lo stemma nel sito ufficiale di Erli], [https://www.comune.borghettosantospirito.sv.it/servizi/notizie/notizie_homepage.aspx Qui il comune di Borghetto]), sicuramente sarebbe meglio mettere in anteprima il panorama o edificio, come dici tu, vediamo se {{ping|N.Longo}} può fare qualcosa. Grazie per le steli liguri, queste sono soprattutto state trovate nella Lunigiana, tra le province di la Spezia e Massa Carrara. Dovrebbero essere conservate soprattutto al "Museo civico archeologico Ubaldo Formentini" a La Spezia, a Pontremoli nel "Museo delle statue stele lunigianesi" e nel "Museo territoriale dell'alta valle Aulella" di Casola in Lunigiana. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:59, 11 zùg 2021 (CEST)
:{{ping|Arbenganese}} Bónn-a<s> séia </s>néutte, chiedo venia per l'italiano e l'ora ma il tempo è sempre poco (ed arrivato a metà risposta l'ho dovuta riscrivere dato che la soluzione è ben più semplice); nelle anteprime da tl divisione amministrativa le immagini prese sono in primis la bandiera e in secundis il panorama, basta passare questi files dal parametro bandiera a quello stemma (non funziona obv se abbiamo sia bandiera che stemma, ma "grazie" alla EDP i casi sono ben circoscritti), salûi! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 01:30, 12 zùg 2021 (CEST)
Beniscimu! Grassie e Salüi-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 10:09, 12 zùg 2021 (CEST)
:: Sono intervenuta nei comuni di Imperia, tranne quello di Bordighera, e ho messo in alto l'immagine significativa del paese, in modo che si veda nell'anteprima. Ni sembra che l'effetto si gradevole e credo che bisogna intervenire in tutte le pagine dei comuni, in modo che dal navbox si possa avere una panoramica dei paesi di tutta la provincia. Naturalmente lo stemma del paese, quando c'è, è sotto il panorama e ho scelto 100px per la grandezza dello stemma. Mi sembra una grandezza adeguata. Si potrebbe fare la stessa cosa per tutti i comuni della Liguria e poi passare agli altri comuni dove, con un po' di pazienza, sto mettendo almeno una foto. Se ho messo già lo stemma, lo sistemo sotto il panorama. Non posso intervenire invece in presenza del template del comune. Qui chiedo lumi. Come devo fare?--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 21:02, 14 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, di preciso non saprei, perche il template non permette di regolare le dimensioni, mettendo lo stemma nel modello, nella voce "stemma" da una dimensione prefissata (di preciso non so a quanti pixel corrisponde), magara {{ping|N.Longo}} u ne pò savé de ciü. Bun travàiu-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 21:08, 14 zùg 2021 (CEST)
:La grandezza che ho scelto riguarda lo stemma quando non c'è il template. Col template immagino che la grandezza diventi omogenea. Ma il template attualmente impedisce la visione in anteprima dell'immagine panoramica del paese (almno pr i comuni in provincia di Imperia, che ho guardato). Si può fare qualcosa? Io metto le immagini, ma di template dei comuni e di città non so nulla. Per ora ne ho messi un paio, ma non ho pensato al problema dell'anteprima. Prova a vedere come si presentano ora le anteprime dei comuni in provincia di Imperia. Tranne due, con il template, si vede sempre l'immagine del paese, che è quella che più conta. Buona serata.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 21:37, 14 zùg 2021 (CEST)
::Nel caso di "Burdighea" proverei a sostituire il template "comune" con quello "divisione amministrativa", lo stesso che sto utilizzando per i vari comuni (Cêve, Naxin, Àutu...) [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 22:12, 14 zùg 2021 (CEST)
:::Mi vaddo aprêuvo a quànte o l'à za dîto Arbenganese, quélli tl i anián in futûro sostitoîi.. in ògni mòddo o problêma da pàgina in sce Bordighêa o l'è dovûo a l'órdine de cöse dæto che o manca l'incipit da vizoalizâ in-te l'anteprìmma, o scistemo sùbito. Pe a pàgina (tra paréntexi belìscima) in sce Céive o fæto o l'è che o gh'è a bandêa do comùn lìbera in sce Wikidata (probabilmente una delle 3/4 di tutta la liguria) e donca a l'è vizoalizâ in-te sto câxo chi (aggiungo che ho qualche dubbio sulla licenza ma vabbé, a caval donato..), alegri! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioin]]) 12:17, 15 zùg 2021 (CEST)
::::Il problema degli stemmi è un 'vecchio' problema. Tre stemmi (di tre città di provincia liguri, escluso Genova) sono stati creati, su mia richiesta, dal progetto 'araldica' di fr.wiki che li ha messi a disposizioni di tutti e io ho provveduto a distribuirli alle wiki che avevano la voci delle tre città liguri. Molti mesi or sono avevo lanciato la proposta di chiedere agli utenti che ci leggono di fotografare lo stemma che appare sul palazzo del loro comune, oppure in altri luoghi, aperti al pubblico. Ma la proposta non è stata accolta, allora. Si potrebbe attuare oggi. Si fa una pagina servizio e si mettono le immagini degli stemmi fotografati dagli utenti volenterosi. Poi si procede ad un punteggio e a un premio, in coppa virtuale d'oro, d'argento e di bronzo. Che ne dite? Proviamo a lanciare l'idea ora, che si può girare liberamente in Liguria? Lo stemma è importante, ma l'immagine significativa del paese, a mio avviso, lo è di più.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 12:43, 15 zùg 2021 (CEST)
:::: Aggiungo, it.wiki ha decine di migliaia di foto riservate al suo uso esclusivo. Tra queste, ''quasi'' tutti gli stemmi dei comuni italiani. Ho trovato, riservata ad it.wiki, perfino una vecchissima foto di Gilberto Govi. La massa più numerosa delle foto riservate si riferisce agli anni del Novecento: c'è di tutto e di più, in particolare eventi (sequestro Moro e strage Capaci - messa qui una foto scattata da uno straniero) e biografie. Più di una volta ho protestato, ma fanno 'orecchi da mercante'.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 12:43, 15 zùg 2021 (CEST)
Salüi, il progetto è interessante, anche per incrementare le foto dei vari monumenti, posti di interesse, simboli dei comuni. Nello specifico degli stemmi, nella wikipedia in lombardo la maggioranza dei comuni liguri ha il proprio stemma nel template, come è stato possibile? ([https://lmo.m.wikipedia.org/wiki/Perinaldo 1], [https://lmo.m.wikipedia.org/wiki/Erli 2], [https://lmo.m.wikipedia.org/wiki/Rapallo 3]) [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:26, 15 zùg 2021 (CEST)
L'associazione che ottiene e gestisce i finanziamenti che arrivano, per sostenere it.wiki, dalla Fondazione Wikipedia che sta in California, ha sede a Milano. Una parte dei finanziamenti sono distribuiti a wiki italiane locali. La Lombardia è, nella graduatoria delle wiki in dialetti e lingue italiane, quella che ha maggior numero di voci (e prende la maggior quantità dei finanziamenti che la 'casa madre milanese' devolve alle wiki italiane locali). Nulla è arrivato, fino ad oggi, a lij.wiki, e nulla finora lij.wiki ha chiesto. Non ti stupire, è tutta un questione di 'danè'. Lo facciamo il wikiconcorso ''Fotografa lo stemma del tuo comune'', aperto ai comuni dove si parla il ligure, in tutte le sue 'declinazioni' locali? (Liguria, Sardegna, Corsica, Piemonte, Lombardia, Emilia Romagna, Provenza...). Oppure chiediamo a fr.wiki se, per cortesia, ci fa altri stemmi dei nostri comuni? Vogliamo incrementare in fretta il numero delle voci? Si fanno le voci [[1 (numero)]], [[2 (numero)]], [[3 (numero)]] ecc. La 'grandi' wiki hanno fatto diecimila e più voci così. Si studia un percorso, come abbiamo fatto per i comuni, valido per tutte le voci dei numeri, e si buttano giù le voci, mettendo in ognuna poche varianti. Poi, si vedrà... come e quando ampliarle. Ma tu sei un idealista e vuoi la pagina bella per ogni comune dove si parla il dialetto ligure della tua infanzia. Allegria! --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 18:04, 15 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, ora capisco il perché di quegli stemmi, per me il concorso degli stemmi (magari riguardante anche le tipicità locali) è fattibile. Anche chiedere a fr.wiki alcuni stemmi può essere comunque una buona via. Certamente su wikipedia sono importanti i numeri, ma anche i contenuti. Alegri-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:22, 15 zùg 2021 (CEST)
E' una guerra... i numeri contano più dei contenuti, per ora. I contenuti arrivano e arriveranno e allora se ne vede e se ne vedrà sempre più l'importanza fondamentale, per la tutela della lingua. Ma la ''visibilità'' sui motori di ricerca, purtroppo, dipende dai numeri, non dalla qualità. Bisogna girare per la wiki e non fermarsi al gruppo di voci che ci interessano. Anche piccoli interventi poi fanno 'massa'. Io sto varcando le 6.700 voci di questa wiki da me 'visitate', naturalmente i miei interventi sono stati molto vari, tuttavia a volte molto consistenti. Parla con Lorenso del wikiconcorso, stendete un regolamento e mettete l'avviso sulla home. Preparate una o più pagine di raccolta degli stemmi e date un tempo largo, almeno tutta l'estate. A fr.wiki gli stemmi li fanno uno per volta e ci vogliono molti giorni per averne uno. Non possiamo abusare della loro disponibilità. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 18:51, 15 zùg 2021 (CEST)
E l'ho capìu, grassie Fausta cumme sempre pé u tò travàiu e i tòi cunsìi. Per il ''"wikicuncursu"'' vediamo cosa ne pensa {{ping|Luensu1959}}. Bôna'!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:55, 15 zùg 2021 (CEST)
:ö lezüo ava tütta a discusción... Sintetizzo: ö pruvó a futugrafâ u stemma dei mè comüne (Burghetu Burbaia) ma u stemma u n'gh'é mìa inta facciata! E paegiu anche in tanti òtri paìzi da Val Burbaia! Magara drentu sì, ma inti tenpi da pandemia se serran tütti drentu e alùa... bunn-a nötte! In cangio ö fòtu tante fotu, "ciàn cianìn" e metto inta Wiki. La Fausta ha chiaramente doti organizzative che apprezzo particolarmente, ma purtroppo la realtà della nostra Wiki è che siamo pochi utenti ed anche che la Liguria è fatta di grandi individualisti con grandi doti che seguono il proprio percorso (chi traduce la Divinn-a Comedia, chi scrive in zeneize sul Secolo XIX, chi scrive l'ennesimo dizionario, ecc.). Il motto "E pluribus unum" è sconosciuto ai liguri (e anche u Culumbu u l'savaiva quande l'é ndó in Portugallu e pöi in Spagna a çercò de dinè...). Il tempo e gli obblighi personali e sociali, infine, "tiranneggiano", e se gli altri amministratori sono impegnati allo spasimo in esami scolastici e universitari, non possiamo rimproverare loro niente. Li stimolerò personalmente quando ci incontreremo in estate perchè anche per leggere tutta questa discussione non avrebbero tempo. Ma sono con noi sempre, dietro le quinte, quando si incontrano fisicamente o virtualmente con altri liguri in un minimo di vita sociale e cercano di "far proseliti". Circa le palanche (o dinè) di cui parla la Fausta: è un argomento delicato da trattare riservatamente, e se i progetti come quello indicato dalla Fausta sono una via per arrivarci, mi a devo dî che "niòtri a n'gh'ema mìa e forse pe fâ ste còse". Resto ottimista che un giorno ci saranno le forze necessarie, ovviamente, ma al momento non ci siamo. Restano le idee e le capacità organizzative della Fausta, che personalmente continuo a lodare. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 09:19, 16 zùg 2021 (CEST)
::Le palanche non vengono dagli stemmi, (il wikiconcoro degli stemmi potrebbe dare coppe virtuali o foto di belle decorazioni). Le palanche di cui parlo sono le sottoscrizioni volontarie che arrivano attraverso le richieste che ogni wiki fa ai suoi lettori e che convergono alla Fondazione che è in California. Solo Google, Facebook e simili imprese internazionali versano un miliardo di dollari l'anno ciascuna. Servono a tenere in piedi il progetto wikipedia che è costosissimo. Per esempio hanno creato un duplicato di tutto, in modo che anche l'intervento di un virus informatico può essere neutralizzato. Finiti gli obblighi di mantenimento (edifici, personale, supporto tecnico ecc.), quello che resta viene distribuito alle wiki nazionali che si sono dotate di una associazione visibile, che ha un suo staff e pubblica il bilancio annuale su wikimedia. Ci sono ovviamente spese generali per la sede dell'associazione nazionale e per un minimo di personale. L'attività che si svolge in Italia riguarda principalmente lo stimolo al wikiconcorso fotografico dei monumenti nazionali che avviane ogni anno su scala nazionale. Ci sono spese di viaggio per sostenere gruppi locali di wikipediani che fanno corsi di avviamento alle tecniche wikipediane, in biblioteche pubbliche, in scuole e università (corsi pagati). Una piccola parte viene data a wiki locali, per acquisto di libri, per sostenere incontri, ecc. Il bilancio che ho visto l'ultima volta, mi sembra 2019, parlava di un attivo di 550.000 euro (cinquecentocinquantamila). Erano comprese le quote associative, pari a 25 euro l'anno, che versano i soci wikipediani italiani (associarsi è un atto volontario e un invito dato a tutti). Ma i particolari sul bilancio ufficiale, per saperli bisogna essere socio. La sede è Milano. Per le foto degli stemmi, basta anche una carta intestata del comune. Lo stemma può essere per esempio sulla fontana della piazza, cioè in un luogo aperto al pubblico. Se le immagini fossero facilmente ottenibili, non ci sarebbe, da parte di it.wiki, il bisogno di riservarle a sé. Ho scoperto ora molte serie di foto di manoscritti '300-'400, presi da manoscritti conservati in archivi e grandi biblioteche francesi. I francesi sono più generosi degli italiani. Il Metropolitan Museum di New York ha messo su Commons decine di migliaia di foto di opere d'arte che possiede, con link alle scheda illustrativa e con tanto di bibliografia. Se cerchi materiale degli Uffizi, hai invece problemi, per una vecchia legge sul pagamento di diritti su immagini di opere d'arte. E siccome su internet si ''leggono'' più le immagini che i testi, ci scontriamo con questo problema. C'è chi non se ne cura. Per esempio Emilia-Romagna ha una wiki con le voci tutte su un fondo grigioverde, foto rarissime e minuscole. Il risultato è penoso, per chi ha problemi di vista. Beati loro, forse non hanno problemi con gli occhiali. Certo, le foto grandi che io uso possono creare difficoltà sul telefonino, ma sul computer di casa sono belle, stimolanti, colorate. Comunque vai su wikimedia, cerca lo spazio della Associazione italiana wikipediana e leggi quello che c'è. Naturalmente c'è un presidente, un segretario, dei funzionari. Lì si scoprono i veri nomi di alcuni wikipediani celebri per il loro attivismo nello scrivere su wikipedia. Ci sono scuole di addestramento, private. Una corso di 2 settimane costa circa 250 euro. Naturalmente è un vanto, per queste scuole private, avere un insegnante molto noto e attivo su wikipedia. Ma non va tutto liscio. Professori universitari, in particolare, fanno scudo all'insegnamento universitario classico e non vedono di buon occhio questa intrusione wikipediana di esperti informatici. Allora scatta la battaglia per avere la voce biografica su wikipedia e certi professori si vedono cancellare la propria biografia. Stessa cosa avviene, ad esempio, per i giovani gruppi musicali, per i quali la voce wikipediana fa ''gioco''. Passare attraverso un sistema di cancellazione, come quello in uso su it.wiki e che può durare fino a un mese, con ripetute votazioni da parte di sconosciuti di cui non si conosce la preparazione nella materia, è un trauma di fronte al quale ho visto crollare personaggi rispettati nel loro ambiente. Ma su questa wiki queste cose non avvengono. Essere in pochi, forse è anche una fortuna. Comprendo le difficoltà di chi è impegnato con esami, ma un breve saluto - sto bene, ho tanti impegni nella vita reale, torno prima possibile - ci farebbe molto piacere. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 18:59, 17 zùg 2021 (CEST)--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 18:59, 17 zùg 2021 (CEST)--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 18:59, 17 zùg 2021 (CEST)
:::Graçie mille, Fausta, pe queste preçioze informaçioìn. Pe piaxei lezæ tûtta sta discuscion chie {{ping|Giodiassi5}} {{ping|Aereus646}} {{ping|N.Longo}}
{{Indentaçion}} Salüi a tütti, ringrassiu {{ping|Fausta Samaritani}} e {{ping|Luensu1959}} pé e varie cunsciderasiùi cumme zà scrìtu in simma mi e saiéva favurevule a questu cuncursu. Abbiamo però il problema citato da Luensu, ovvero che non tutti i comuni hanno lo stemma all'esterno, soprattutto quelli più piccoli. Nonostante questo ho fatto una "pröva": ho scattato la foto ad una targa (con lo stemma) che si trova ''inti caùggi da Prìa''. Da qui ho scontornato lo stemma del comune e l'ho caricato (u l'è 'stu chi:[[File:A Prìa blazon2.png|80px]]), se riuscirò a scattare altre foto di altri stemmi proverò a fare lo stesso. Bôna'!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 15:26, 18 zùg 2021 (CEST)
:::Ma prendiamolo come un gioco! Un modo per avvicinare i lettori e farli partecipare. Non ha nessuna altra pretesa. Ora che è possibile girare senza troppi problemi è anche un modo per ''riappropiarsi'' del proprio territorio. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 15:43, 18 zùg 2021 (CEST)
::::Bravu! E ti l'é caregòu ascì! Cunplimenti! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 16:13, 18 zùg 2021 (CEST)
== Righe in bianco ==
Buon giorno, Arbenganese. Ho notato nella voce che stai ultimando un paragrafo eccessivamente compatto e, quindi, di difficile lettura. Dopo sei-sette righe è consigliabile mettere un punto fermo e andare a capo lasciando una riga bianca. Questo consente all'occhio di riposare e alla mente di fare una pausa. Fai una prova col tuo telefonino. Grazie dell'ascolto.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 10:22, 13 zùg 2021 (CEST)
(rientro) .... ma quanta strada hai fatto, dal 2 aprile 2021, quando tu sei iscritto e hai iniziato a collaborare a questa wikipedia!--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 10:25, 13 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, nu g'axevu fàu càxu editandu u wikitestu, correggo. Grazie per i complimenti, alegri e bun travàiu!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 10:31, 13 zùg 2021 (CEST)
::Vorrei anche segnalarti questa pagina [[Ceramica d'Arbisseua]]. L'avevo fatta in passato su it.wiki e lì mi ero anche occupata anche del ceramista ligure [[Tullio d'Arbisseua]]. Su questa wiki ho fatto unicamente un elenco di botteghe storiche di ceramica. La voce si può ampliare e su Commons c'è una quantità di belle ceramiche che si possono importare qui. C'è anche, da fare, la voce [[Ceramica de Sann-na]]. Sono a disposizione bellissime immagini di ceramiche del '600 e '700, anche con stemmi di famiglie nobili liguri. Il materiale descrittivo è facilmente reperibile e, in caso, sono a disposizione per integrare le informazioni. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 11:40, 13 zùg 2021 (CEST)
Prugettu interesantiscimu, brava Fausta! Salüi-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 12:13, 13 zùg 2021 (CEST)
== Arenaria ==
Buona serata, Arbenganese. Complimenti per la nuova voce. Mi hanno particolarmente incuriosito le targhe in pietra delle strade. Sono in una pietra arenaria locale che io conosco, perché ho un vaso in questo materiale, proveniente da una villa genovese demolita perché lesionata dalla guerra. Della stessa serie ci sono vasi in case di miei parenti. La pietra qui la chiamiamo di Finale, oppure, se ben ricordo, di Novi. Queste pietre, utilizzate una volta nelle costruzioni, hanno dato il colore a certi paesi. Questa è grigio chiaro, con una sfumatura rosea. Al tatto è molto rugosa, se bagnata prende un color cotto. Se hai qualche notizia più precisa, si potrebbe fare una voce su questa pietra locale. Non so se la cava sia esaurita. Citi in una voce un bel ponte romano (ci sono foto, ma ne potresti fare altre) con accanto una caverna dove in anni recentissimi hanno trovato tracce di uomini primitivi, Anche questi due argomenti - ponte e caverna - potrebbero diventare due voci bellissime, accompagnate da nuove foto. Ne hai di nuovi argomenti, da trattare...--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 17:21, 21 zùg 2021 (CEST)
(riprendo) E' passato un bel po' di tempo, ma ricordo che quando proposi la voce sui nomi dei giorni della settimana, nelle diverse lingue/dialetti liguri, uscì un prospettino che, col passare del tempo, diventava sempre più ricco, perché arrivava la serie dei giorni della settimana in un'altra lingua/dialetto ligure. Allora, per distinguere e caratterizzare, incominciai a mettere le ''bandierine'', prendendole dalla home e rimpicciolendole. Ora, queste ''bandierine'' hanno proliferato, ne sono arrivate altre e me le ritrovo in tante nuove voci. Questa serie è molto graziosa, impreziosisce argomenti poco ricchi di immagini ed è diventata una ''cifra'' della nostra wiki.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 17:30, 21 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta te ringrassiu pé i cumplimenti. Sì a Finale ci sono ancora le cosiddette "cave", ''ai cunfìn cun Veéssi'', non so di preciso se funzionino ancora, ma sono rimaste nel paesaggio di questa parte di liguria.[https://www.ivg.it/2020/09/ex-cave-arene-candide-avviata-la-procedura-di-vendita-allasta/ (A quanto pare erano state messe all'asta)]. Li era stato trovata la sepoltura del Principe delle Arene Candide ([https://www.mudifinale.com/preistoria/il-giovane-principe/ qui qualche dettaglio]), è un argomento piuttosto vasto e molto interessante, considerando anche il museo situato au "Burgu" riguardo alla preistoria nel finalese. Ti ringrazio come sempre anche per il dettaglio riguardo alla storia delle bandierine nelle tabelle, idea molto originale e che abbellisce le pagine. Bôna'! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:00, 21 zùg 2021 (CEST)
== Figon ==
Buon giorno. Vorrei segnalarti che nella mia [Utente:Fausta Samaritani/Sandbox] ho messo una voce ''sperimentale'' di un vocabolarietto Genovese-Figon, utilizzando qualche frammento che è rimasto di questo dialetto estinto. In particolare, l'Ave Maria, il Padre nostro e due strofe di una poesia. Manca la traduzione di due parole che si riferiscono al verso in cui il poeta guarda dall'arco del ponte scorrere il fiume. Naturalmente ho considerato ''tutte'' le parole a disposizione e non ho unito, ad esempio, singolare e plurale della stessa parola, perché non si conosce esattamente la regola per passare da singolare a plurale. Stessa cosa per le varie persone di un verbo. Vorrei sapere che cosa ne pensi, se ho fatto errori e se è necessario integrare/correggere qualcosa. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 11:31, 22 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta questu prugettu u l'è interessantiscimu, ho visto che abbiamo anche le pagine su Pons Rebuffel e sui ''Figunni'', tra i vari documenti c'è [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5706378j/f328.item.zoom questo], magari si potrebbe aggiungere ancora qualche parola dalle altre strofe (ad esempio "semeilla" per dire "semeggia", tra l'altro il suono dovrebbe essere simile al "seméia" albenganese e di altri dialetti, ''enfernou'' per dire "inferno", ma anche altri). Bòn travàiu-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 12:05, 22 zùg 2021 (CEST)
:: Il lavoro è lunghissimo. Ho considerato unicamente le '''prime due strofe della poesia''' che citi e sono arrivata, con Ave Maria e Padre nostro, a 120 parole. Vorrei intanto pubblicare la pagina, se tu mi fai la cortesia di tradurre le prime due righe d'introduzione. Metto l'avviso in corso d'opera, in verde, così chi vuole può contribuire. E' uno sforzo di traduzione che potrebbe essere utilizzato anche per altri dialetti liguri estinti, se è possibile trovare qualche testo.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 13:48, 22 zùg 2021 (CEST)
{{Fæto}}, de següu a l'è in opéra impurtantiscima, l'ho inserìu a tradusiùn in grafîa ofiçiâ. Salüi-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 14:10, 22 zùg 2021 (CEST)
== Gîo d'Italia ==
Buon giorno, vedo che hai fatto la voce [[Gîo d'Italia]]; l'aspettavo da tempo. Nella cronologia ho messo il vincitore di tutti i giri d'Italia che si sono disputati. Ho visto che hai cambiato il link a tre anni, per avere link in entrata alla nova voce. Preferisco che tu rimetta i link così com'erano (per offrire la possibilità di fare la voce del giro d'Italia di quel dato anno). Al loro posto, metterei, in cronologia, negli anni 1915- 1916- 1917- 1918 ''Il giro d'Italia non ha avuto luogo per via della guerra'', nella sezione 'sport'. Stessa cosa potresti fare negli anni 1941-1942-1943-1944-1945. Ti troveresti così 9 link in entrata alla nuova voce (non solo 3). Che ne dici?--[[Speçiale:Contribûti/151.25.239.132|151.25.239.132]] 17:23, 23 zùg 2021 (CEST)
Salüi, scì alua fassu cuscì. Bôna-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 17:25, 23 zùg 2021 (CEST)
Scusa la firma, ma ero io.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 17:27, 23 zùg 2021 (CEST)
{{ping|Fausta Samaritani}} te vuxéxa segnalà ascì a pàgina [[Gir de Padania]], il titolo non mi sembra ligure, propongo di rinominarla ''Gîo da Padania'' o ''Gîo de Padania''. Còse ti ne pénsi? Salüi-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:25, 23 zùg 2021 (CEST)
Penso che [[Gîo de Padania]] sia la versione migliore, ma chiedi ai liguri.--[[Speçiale:Contribûti/151.25.239.132|151.25.239.132]] 21:58, 23 zùg 2021 (CEST) --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 21:59, 23 zùg 2021 (CEST)
::Ho dato un'occhiata alla voce, che mi era sfuggita. Mi sembra che c'entri poco con questa enciclopedia. Si è disputato una sola volta, ampiamente contestato per ragioni politiche ed è scomparso. Penso che sia una voce in bilico di cancellazione. Sentiamo che ne pensano gli altri.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 22:07, 23 zùg 2021 (CEST)
:::(rientro) Se il ciclismo ti interessa, hai a disposizione centinaia di voci, tutte da fare e te ne potresti occupare tu. Hai a disposizione, dalla cronologia, i link in rosso di tutti i giri d'Italia disputati e di tutti i vincitori del giro d'Italia. In questo momento è un argomento di cui nessuno qui si occupa, ma che è importante perché può 'agganciare' moltissimi lettori. Senti che ne pensa Lorenzo. Vorrei lanciare l'idea che, per aiutare la diffusione della conoscenza di dialetti liguri che si sono sviluppati in territori molto piccoli (e che quindi non possono ''contare'' su un alto numero di voci) le '''voci che non riguardano strettamente la Liguria, né i territori dove il ligure si è espanso, possono essere scritte in un qualsiasi dialetto ligure e non necessariamente nella grafia ufficiale'''. Mi sembra che il ciclismo, a parte la Milano-Sanremo e forse qualche ciclista, possa rientrare in questo ambito. Naturalmente la cosa deve essere accettata dai contribuenti oggi più attivi, che hanno quindi maggiore conoscenza del complesso di voci che costituisce questa wiki. Pensaci su, organizza al meglio la voce Gîo d'Italia e ci sentiamo domani.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 22:31, 23 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, scì u saieva bellu fa questu, veghemmu còse ne pénsa {{ping|Luensu1959}} ascì pé quella pagina. Pe a Milàn-Sanremmu: a travèrsa a magiuransa de sudivixùi da nostra lengua (zenese, savunese, finarìn, priése, arbenganese, imperiese, ventimiùsu, cun u 2020 ascì garescìn e urmeàscu) dunca bezögna vegghe cumme fàla. Come per qualsiasi altra lingua anche in ligure si può parlare di tutto, ad esempio nulla vieterebbe di fare una pagina in brigašc o garescìn su un argomento non collegato a quei territori. Bôna-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 22:51, 23 zùg 2021 (CEST)
::::Sci, bella pagina quella do Gîo d'Italia! Bravo Arbenganese! In scio Gîo da Padània: veuggio domandâ a quello piemnonteize de nomme Dragonòt ch'o n'à sempre agiutòu a niâtri in tûtti i mòddi, màscime quande no gh'éa nisciùn di liguri che scriveivan pe-a nostra Wiki. Bezorieiva fa a pagina in sci Fausto Coppi ascì partindo da-a pagina de [[Neuve]] ò de [[Castellania Coppi]] (Castlanìa). Pe a Milàn-Sanremmu: saieiva bello fâla in Sanremeize... Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 10:36, 24 zùg 2021 (CEST)
:::Ci sono ora i link a Fausto Coppi dalla cronologia, in corrispondenza dei Gîi d'Italia vinti e dalla pagina del Gîo d'Italia. Se poi si vuole 'ligurizzare' nome e cognome si fa presto, basta dirlo con chiarezza. Si fa un redirect col nome in italiano. Benvenuto all'appassionato di ciclismo.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 10:44, 24 zùg 2021 (CEST)
Salüi Luensu, sci de següu u sanremàscu u saieva a varietài ciü adeguà. Grassie Fausta pé i link.Ve segnallu ascì u Truféu L’Aigheuja, àtra manifestasiùn c'a se tegne fra Andöa, Testegu, L’Aigheuja e parte da valà du Lerùn (Garlenda), dunca a varietài ciü adatta a pö esse l'aàscin o u dialettu de Andöa (c'u g'ha inflesciùi imperiesi).Bôna-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 10:56, 24 zùg 2021 (CEST)
::Ma non deve essere una gara ciclistica tra dilettanti. Deve essere riconosciuta. In caso contrario è meglio aspettare e chiedere, perché manifestazioni locali non sono viste di buon occhio (non da me). Piuttosto, se hai contatti con qualcuno a Sanremo, puoi segnalare che abbiamo qui due voci ''madri'', nel senso che portano elenchi con molti link rossi. Abbiamo link rossi per tutte le annate del Festival di Sanremo, per i titoli di tutte le canzoni vincitrici e dei cantati o gruppi che le hanno cantante, inoltre di tutti i parolieri di queste canzoni e dei direttori d'orchestra che hanno diretto la musica (per la canzone vincitrice). Sono centinaia di link in rosso che aspettano l'autore che le renda blu. Per me, tutto questo lavoro potrebbe essere fatto in dialetto sanremese, a cominciare da ''Nel blu dipinto di blu'', con testo in sola traduzione in ligure-sanremese (se ci riusciamo). Assicuriamo al collaboratore sanremese almeno due anni d'impegno in questa wiki. Per le annate della Milano-Sanremo e per i rispettivi vincitori, ci possiamo attrezzare. Intanto col ciclismo, partiamo alla grande! Io farei prima i grandi di oggi, a partire da Nibali. Siccome è siciliano e qui in Liguria è passato solo per le tappe, possiamo anche proporlo in un dialetto ligure locale, a piacere. Se gli altri sono d'accordo con la scelta che ho proposto qui... Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 13:16, 25 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, il Trofeo Laigueglia fa parte dell' UCI Europe Tour, dunca a l'è ricunusciüa da l'uniùn ciclistica internasiùnale, i ghe partecipan prinsipalmente prufesciunisti, per Nibali, ho inserito un link rosso nella didascalia della prima foto della galleria. A Laigueglia c'è adirittura il "muretto dei ciclisti", versciùn lucàle de quellu Aàscìn, cun e firme di vàri curidùi chi i sùn passài da chi. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:27, 25 zùg 2021 (CEST)
:: Ben così. Si può avere la foro dei muretti con le firme? --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 17:34, 25 zùg 2021 (CEST)
Me pà de avéla...devo trovarle, ricordo di avere la foto della mattonella di Nibali, non so se ne ho del muretto ''intregu'', quando passerò di lì la farò ''de següu''. Salüi!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 17:39, 25 zùg 2021 (CEST)
== Cucina ligure ==
Buona serata. Come saprai, stiamo affrontando il tema della cucina ligure. Ho aperto una mia nuova sandbox, per metterci gli articoli in preparazione. Non ti voglio distrarre dal tuo, già faticoso impegno, su comuni della Riviera di Ponente. Se intendi di affrontare anche le voci di ciclismo, immagino che sarai occupato a tempo pieno. Tuttavia, ogni suggerimento da parte tua e ogni correzione sulle nuove voci saranno di grande utilità.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 17:47, 28 zùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, scì, au mumentu vöiu armenu rivà a Vilanöva cun i cumüi, pòi e ghe saiévan e frasiùi de Arbenga, au mumentu peò sun ucupàu cun A Prìa. Per le voci di ciclismo punto a finire la storia sul Gîo d'Italia, ma comunque mi fa piacere dare una mano riguardo alla cucina, dunca te segnallu "U Pan Frìtu" (che a San Giorgio diventa "Michetìn", con l'omonima sagra), U Cundigiùn, Zemin de Céxi, I Gubeletti (paste secche con la marmellata), Cuniggiu a a Ligüre, Raviöi (che da serte parti, cumme a Aàsce diventan ''raviöře''), poi ci sarebbero diversi prodotti tipici che cambiano da comune a comune, A tùrta Pasqualina, A pulenta giànca d'Èrli, i pansotti (che a Èrli sono ravioli fritti), e "lasagnette cun u tùccu" (sono i mandilli zenesi, conditi con il sugo di carne, cioè "u tuccu") e tanto altro, anche sul "vin" (che, a quanto ho capito, verrà trattato a parte), vedasi rossese, ormeasco (che di Urméa ha solo il nome, in quanto è prodotto a Pornassio), pigato (a Utuvé), vermentino, nostralino (a Ransi da Prìa). A Arnascu l'öiu u l'è de "arnasca", una varietà che si produce solo in quel comume, diversa dalla più famosa taggiasca.
L'argomento quindi è vàsto, e si possono creare moltissime voci, bun travàiu!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:58, 28 zùg 2021 (CEST)
:::Prendi tutto il tempo che credi, per il lavoro che hai programmato. Intanto, rispondo ai tuoi suggerimenti:
* ''U tucco''. Ho ricette in 3 varianti (ai funghu, al manzo e vitello, con stufato), e potrei fare una unica voce sul sugo. Il tipo di pasta da condire può variare e si può aggiungere nella descrizione. Invece ho la ricetta completa delle Lasagne al sugo di funghi, ma senza indicazione di località.
* ''Pan Frìtu" (che a San Giorgio diventa "Michetìn") non ho la ricetta.
* ''Gubeletti''' (paste secche con la marmellata) non ho la ricetta, ma potrebbero essere i canestrelli, di cui ho la ricetta.
* ''Raviöi'', ho le varianti Ravioli alla genovese, Ravioli di magro da servire asciutti e Ravioli di magro in brodo. Si potrebbero unire le tre varianti in una sola voce.
* ''Pulenta giànca d'Èrli'', non ho la ricetta, ma potrebbe essere scritta direttamente nel dialetto locale.
* ''Pansotti'' (che a Èrli sono i ravioli fritti), stesso discorso della Pulenta giànca d'Èrli.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 20:06, 28 zùg 2021 (CEST)
Per i gubeletti:[https://www.genovatoday.it/cucina/gobeletti-cobeletti.html (1)], sono diversi dai canestrelli, i primi sono totalmente ripieni di marmellata, a forma di tortina, gli altri (almeno, a Turìggia) sono a forma de "sciùa", non ripieni (poi a A Cêve i fàn ascì "encìi", ovvero a due strati e con la marmellata), per i raviöi, qui sono generalmente "cun u cìn de gée", le lasagne al sugo di funghi secondo me si trovano un po' per tutta la regione, come i mandilli (che spesso hanno altri nomi, come sopra), per le ricette erlesi cercherò le ricette e poi si può fare la stesura delle voci; [https://www.rivieraeventi.it/it/ricetta/120-u-pan-fritu Qui la ricetta del pan frìtu], nella versione di Mendaiga, dove il dialetto è un misto fra Arbenga e (in parte) Impéia, nella foto si vedono nella forma "sferica", mentre i michetìn de San Zorzu sono dalla forma allungata; si ritrovano però dappertutto, e la ricetta cambia da borgo a borgo, a seconda della disponibilità dei prodotti: da certe parti è con le patate, in alcune senza (cumme a Arbenga). Spero di averti dato altri spunti generali. Bôna'!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 20:48, 28 zùg 2021 (CEST)
{{Indentaçion}} Salüi {{ping|Fausta Samaritani}}, veggu che u travàiu in sce a cuxìna u prucedde bèn, ho visto che c'è anche u pan fritu, volevo segnalarti un piccolo accorgimento: le patate sono spesso ''nell'impasto''(né Mendaiga né Arbenga però hanno questo ingrediente), mentre l'accompagnamento spesso è con gli aromi locali (rosmarino soparattutto), ma in certe sagre, come a Armo o Garlenda si ritrovano porzioni con prosciutto, speck, o altre varianti. A A Prìa i se ciàmman "Frisciö", nome che in arbenganese indica invece le frittelle. ''Michetìn'' è invece il nome tipico con cui, a San Giorgio (Campugexa), ci si riferisce al piatto, mentre nel resto della zona ingauna è comunque ''Pan Fritu''. Bun travàiu e cumplimenti pé u prugettu!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 12:00, 30 zùg 2021 (CEST)
::Grazie per queste precisazioni. E' meglio che tu intervenga direttamente sulla ricetta, nella mia sandbox. Il rosmarino si impasta al pane, oppure si mette nell'olio per friggere? Che vuol dire con prosciutto? Che il pane viene affettato e riempito di prosciutto? Ho provato oggi il Cundigiùn, per avere le dosi. Davvero è un piatto delizioso. L'aggiunta delle patate lesse e dell'uovo sodo lo rovinerebbe, perché col sistema di condire separatamente gli ingredienti, metterli e strati e lasciarli riposare senza mescolare l'insalata, ogni ingrediente mantiene il suo sapore, mentre patate e tuorlo d'uovo, sfarinandosi, si vanno a soprapporre al sapore delle singole verdure. Andiamo avanti; è tutto da inventare. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 13:13, 30 zùg 2021 (CEST)
Salüi {{ping|Fausta Samaritani}}, ''u rusma(r)ìn'' si sette nell'olio pé frizze. U "speck" e u "prusciütu" sono di accompagnamento, si arrotolano le fette intorno al pan frìtu. Veggu magara de inse(r)ì quarcòsa inta pagina de pröve. Bôna'! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:32, 30 zùg 2021 (CEST)
{{Indentaçion}} Salüi {{ping|Fausta Samaritani}}, l'ho azùntu ina risetta da Prìa, a [[Turta de sücca dûse]], e l'ho inseia ascì intu ''navebox'', Bôna! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 14:13, 3 lùg 2021 (CEST)
== Torta di zucca salata ==
Buon giorno, vedo in preparazione una ricetta in un altro dialetto ligure. Bene. Le varianti linguistiche sono preziose. C'è anche la ricetta, molto elaborata, della ''torta d zucche salata'' che è inserita tra gli antipasti. Ho anche la ricetta dalla ''torta pasqualina'' che è lunghissima e dettagliata. Penso di fare queste ''due ricette'' nei prossimi giorni. Vorrei sapere se hai ricette tipiche con i carciofi d'Arbenga. Il mio libro mi dà l'Imbrogliata di carciofi, ma senza localizzazione e senza specificare la tipologia del carciofo. Ho anche l'agnello in fricassea con carciofi. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 14:13, 3 lùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta te stàva, scrivendu propiu aù, cumunque l'imbrogliata di carciofi nu l'ho mài sentìa, cun e "articiocche" chi e femmu l'antipastu de e "articiocche cìne" (carciofi ripieni), veggu se se pò truvà a risetta, cuscì magara e creu in arbenganese. Bôna'! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 14:16, 3 lùg 2021 (CEST)
:: Nelle voci scritte in dialetti liguri locali è bene '''fare molti link''', anche a parole di uso comune, come ''acqua'' o ''vino'' (link alla pagina dei vini della Liguria, se si tratta di voci della cucina ligure; ma se, per esempio, si parla dell'Eucarestia, bisogna fare il link alla pagina ''vino'' - che però ancora non esiste). In questo modo si ha una sorta di ''traduzione'' in grafia ufficiale (soprattutto) di molte singole parole. Per la cucina ligure io faccio link a parole di uso comune, come ''sale'', ''pomodoro'' (voce in arrivo, da Longo), [[aggio]], ''uovo'' e altri prodotti commestibili. Anche nelle voci di paesi e frazioni di paese, puoi aggiungere molti link. Sono voci lunghe, e l'aggiunta di link non intralcia la lettura. Fai una prova e vedi il risultato, azionando l'anteprima di ogni link. Alcune voci di paesi mi sembra che abbiano immagini troppo grandi. Controlla che cosa vedi sul tuo telefonino, e magari diminuisci la grandezza, oppure dividi le immagini in due o più gallery. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 14:51, 3 lùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, l'ho azuntu in pò de culegamènti inta pagina. Guardando le varie pagine con le gallery dal telefonino non noto problemi di visualizzazione, però penso che si possano ridurre le dimensioni a circa 150-160 px (intermedie rispetto ad un 140 o ad un 170-180), vedrò di fare delle prove in quelle che hanno le "galerìe" più grandi. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 17:20, 3 lùg 2021 (CEST)
== Pittori ==
Buon giorno e complimenti per il lavoro che porti avanti per lij.wiki. Ho notato che citi, in chiese, dipinti di autori che non conosco. Si potrebbe aggiungere tra parentesi il nome in italiano e predisporre il link in rosso al nome nella grafia ligure, in caso si faccia poi la voce. Controlla se la voce del pittore esiste in italiano, o almeno su wikidata, perché puoi anche aggiungere, tra parentesi, anno di nascita/morte. Le opere (libri, dipinti, sculture, mosaici, ecc.) vanno sempre in corsivo. Se trovi opere d'arte '''datate''' (dipinti, chiese, castelli, palazzi, ecc.) di cui esiste una '''bella immagine''' su Commons, ti prego di segnalarmele, per la cronologia.
Ti segnalo anche che molto tempo fa avevo chiesto la voce di '''famiglie liguri importanti''', non solamente nobili, ma anche borghesi, ad esempio la famiglia Parodi. Credo che ci siano decine di link rossi a Del Carretto, tanto per fare un esempio. Sulla mia sandbox dedicata alla Liguria c'è un appunto su una famiglia borghese ligure che ha dato tre architetti famosi. Non so se rientrano nell'area geografica di cui principalmente ti occupi. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 16:43, 6 lùg 2021 (CEST)
Salüi, per il momento non esiste ancora su wikidata l a pagina di Giorgio Guido da Ranzo, né del padre Pietro Guido e su internet non ho trovato molto,se non il percoso museale locale, per la famiglia Ricca di Lavina (Rezzo), il comune è dell'Alta Valle Arroscia, dove l'influsso Imperiese sul dialetto locale è maggiore rispetto a quelli della bassa valle. Sarebbe interessante la pagina sulle famiglie liguri. Un altro artista che ho citato è Segurano Cigna, attivo nel cuneese, e anche a Garesce, Ci(r)ixöa e Èrli, riguardo a questo c'è una pagina su Wikipedia in italiano. L'argomento sarebbe anche interesante, difatti avrei intenzione di fare una pagina sulla Cêve de San Martìn au Pözzu (Èrli), che è una delle chiese più antiche della val Neva, a cui è stato dedicato anche un [https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/374/c/2/s/2/tra-liguria-e-piemonte-gli-affreshi-della-chiesa-di-san-martino-....html libro], interamente affrescata da Cigna. Bun travàiu!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 19:30, 6 lùg 2021 (CEST)
::Per Giorgio Guido da Ranzo e per suo padre, se hai gli elementi puoi fare tu la scheda su wikidata. Una volta realizzata proverò a completarla. Per quanto riguarda Segurano Cigna forse è meglio dare la precedenza alla chiesa, in modo da avere altri link in entrata alla successiva voce biografica. Guarda se ci sono immagini su Commons e se non ci sono fai in modo da procurale e da metterle su Commons. Questi artisti che hanno operato localmente, hanno avuto certamente contatti con personalità del mondo ecclesiastico e con famiglie nobili. Questi marchesati liguri sono poco noti, anche perché si sono sviluppati su territori molto ristretti. Guarda se puoi trovare aiuto in archivi comunali e ecclesiastici. Sicuramente ci sono studi pubblicati che si possono citare. Una lavoro di grande interesse.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 00:09, 7 lùg 2021 (CEST)
Buon giorno. Ho guardato su it.wiki. Lo stesso utente ha fatto le voci Arzola di Murazzano, Cappella di San Ponzio e il torrente Cusina e anche le foto (belle) sono sue. Sicuramente è del posto. La cappella è di grande interesse. Se ti rechi sul posto, porta con te una '''bussola'''. La cappella, a una sola navata, con grande abside, dovrebbe avere l'abside con orientamento a levante. Nel muro di sinistra, orientato a nord, ci potrebbe essere una finestra bassa, rettangolare, che non si riscontra nel muro di destra. All'esterno del muro nord ci potrebbe essere traccia di un muretto che recinta un largo spazio quadrato o rettangolare. Questo recinto manca oltre il muro di destra della pieve. All'esterno dell'abside si potrebbe aprire un panorama ampio, su una vallata. La posizione dell'edificio dovrebbe essere su uno sperone di roccia, o comunque su un poggio alto. Se queste indicazioni coincidono, dovresti trovarti in presenza di una pieve costruita sui resti di un santuario di epoca pre-romana, meta di pellegrinaggi. Una tipologia di pieve che si riscontra anche in Lombardia e in Toscana, ma difficilmente oggi è identificabile, perché queste pievi sono state in genere inglobate in un tessuto urbano che ne ha cancellato alcune tracce. Questa invece è rimasta isolata. Se le indicazioni coincidono, ti darò altre spiegazioni, nell'ambito di qualche mia conoscenza in materia. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 09:51, 7 lùg 2021 (CEST)
Salüi Fausta, sono stato a Poggio d'Erli qualche settimana fa e ho scattato alcune foto alla chiesa, non avevo una bussola, ma dalle mappe satellitari ti confermo che l'abisde è orientato a levante. La pieve è posta su un poggio che sovrasta l'abitato della frazione di Erli, da qui passa una mulattiera che porta da Praetto (sempre frazione di Erli, da qui si raggiunge il colle Scravaion di "Castreveiju") verso Berrioli, e dunque poi, con la via del sale, a Cerisola di Garessio. È stata la chiesa cimiteriale di Erli fino agli inizi del Novecento, infatti è completamente recintata da un muro in pietra che delimita un cortile interno (il vecchio camposanto). L'unica cosa che non corrisponde è la finestra bassa nella parete sinistra: le uniche aperture presenti sono tutte nella parete destra, orientata a sud, ma puoi vedere meglio il complesso da questo video che ho trovato [https://m.youtube.com/watch?v=780JY3yaDoY&feature=youtu.be (1)]. Bun travàiu e grazie per queste informazioni!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 10:42, 7 lùg 2021 (CEST)
Ho visto il video. L'apertura è a destra, ma il recinto a destra ingloba uno stretto corridoio che serve per accedere allo spazio largo, quadrangolare, dove era il cimitero. Dopo le esequie, il morto non usciva dalla porta da dove era entrato (regno dei vivi), bensì da una porta o da una finestra laterale, per andare nel regno dei morti. Il cimitero era sempre al lato nord-freddo-morte. Nella tipologia toscana l'apertura al lato nord serviva unicamente per fare passare la bara. L'orientamento dell'abside a levante è verso il sorgere del sole, iniziazione-risveglio del fedele che entra. Ma questi significati, che si perdono nella notte dei tempi e che sono pre-cristiani, noi li abbiamo perduti.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 11:01, 7 lùg 2021 (CEST)--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 11:01, 7 lùg 2021 (CEST)
Infurmasiùi cumme sempre interesantiscime, per sapere qualcosa in più vedrò di trovare il libro. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 11:59, 7 lùg 2021 (CEST)
Biblioteche che possiedono il libro [https://opac.sbn.it/opacsbn/opaclib?saveparams=false&db=solr_iccu&select_db=solr_iccu&searchForm=opac%2Ficcu%2Ffree.jsp&resultForward=opac%2Ficcu%2Ffull.jsp&do_cmd=search_show_cmd&nentries=1&rpnlabel=+Tutti+i+campi+%3D+Cappella+di+San+Ponzio+%28parole+in+AND%29+&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D1016+%40attr+4%3D6+%22Cappella+di+San+Ponzio%22&fname=none&from=1]. L'intonaco esterno bianco, che copre i muri di pietra, grida vendetta. Ma come si fa a coprire le antiche pietre esterne? --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 13:03, 7 lùg 2021 (CEST)
Va ben, grassie pé l'elencu, veggu che è diponibile quello sulla pieve ad Erli, ma si dovrebbe trovare anche in libreria [https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&struct:1016=ricerca.parole_tutte%3A4%3D6&select_db=solr_cbl&biblioteche=&Invia=cerca&saveparams=false&item:1016:Any=Tra+Liguria+e+Piemonte.+Gli+affreschi+della+chiesa+di+San+Martino&filter_nocheck:3088:Biblioteche=&nentries=1&searchForm=opac%2Fcbl%2Ffree.jsp&do_cmd=search_show_cmd&curr_ric=free.jsp&struct:3088=ricerca.parole_almeno_una%3A%40or%40&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&fname=none&from=1]. Alegri-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:16, 7 lùg 2021 (CEST)
Ho rivisto il video: l'intonaco è solamente sul campanile, che è molto recente. Bisognerebbe fare scavi nell'ex cimitero. Forse era più grande dell'attuale spazio recintato. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 13:28, 7 lùg 2021 (CEST)--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 13:28, 7 lùg 2021 (CEST)
La pieve a quanto pare è stata anche la parrochiale del paese, fino al 1500, quando venne costruita la chiesa di Santa Caterina, non penso che il cimitero fosse più grande di quanto vediamo oggi, anche perché fu proprio per le dimensioni ridotte che al termine della Prima Guerra Mondiale fu costruito il nuovo, sopra il capolugo, per la strada che porta in frazione Costa. La chiesa è stata restaurata in seguito, dopo alcuni anni di abbandono, ma le pietre antiche non sono state coperte, fa eccezione il campanile, che era la parte penso più rovinata. Ad oggi sia il cortile che la pieve vengono aperti in occasione della festa di San Martino. Gli affreschi sono del XIV secolo, dunque successivi alla costruzione della ''géxa''. Salüi-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:56, 7 lùg 2021 (CEST)
{{Indentaçion}} Àtra còsa: ti segnalo anche la chiesa di Santa Maria Maddalena a Ciixöa, altro lavoro di S.Cigna, anche questa cimiteriale, solo che in questo caso restano solo trezze tòcchi de afreschi (tredici pezzi degli affreschi), conservati a Garesce, nel palazzo comunale [https://www.sanbernardodelleforche.it/it/cerisola_di_garessio.html]. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 14:27, 7 lùg 2021 (CEST)
La pieve era l'antenata della parrocchia. Serviva alle popolazioni che vivevano all'esterno dei centri abitati. A volte le pievi furono costruite appositamente, altre volte si insediarono in edifici preesistenti, in genere già a carattere religioso. La nascita delle parrocchie più grandi e all'interno dei centri abitati ha determinato la rovina delle pievi, che sono state abbandonate o destinate ad altri usi. Gli affreschi sono in genere molto antichi, spesso opera di maestranze locali, difficilmente attribuibili ad un pittore noto. Sono cimiteriali nella maggior parte dei casi. Ma non si pensa ad esplorare queste antiche necropoli. La presenza di più pievi, in uno stesso territorio ristretto, con la base anteriore alla costruzione romanica, può essere un elemento indicativo dell'antica presenza di popolazioni in quel preciso territorio. Non so se qualcuno abbia pensato a fare una mappa delle antiche pievi romaniche. La pieve era anche l'avamposto della cristianizzazione sul territorio, dove resistevano sacche di paganesimo. Comunque, lavoro per storici ed archeologi, non per noi.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 15:42, 7 lùg 2021 (CEST)
== Staçión de Mondovì ==
Buon giorno Arbenganese, ho apprezzato molto le tue nuove pagine sulle stazioni, che sono un importante complemento alla conoscenza della viabilità in una zona della Liguria e del Piemonte. Ti segnalo che l'immagine che hai scelto per la [[Staçión de Mondovì]] è siglata in basso. E' consuetudine non mettere su wiki immagini siglate (a meno che non siano immagini molto vecchie, ad esempio le vecchie cartoline che sono diventate 'storiche'). In caso di sigle si procede alla 'ripulitura' dell'immagine, cosa non sempre possibile quando la sigla attraversa l'immagine. Controlla anche le altre immagini messe in voci di stazioni e, in caso, opera la sostituzione con altre immagini non siglate. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 12:31, 26 lùg 2021 (CEST)
Salüi {{Ping|Fausta Samaritani}}, te rengrassiu cumme sempre pé i tò cunsìi, purtroppo le foto delle ''stasiùi'' disponibili non sono moltissime, e in alcuni casi le uniche esistenti sono proprio quelle "siglàe" (vedasi [[Staçión de Santoâio|Stasiùn de Savuna Santuàiu]]). Comunque vedrò dove possibile di inserire immagini senza watemark, soprattutto nella foto principale della pagina. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 13:24, 26 lùg 2021 (CEST)
:Se la sigla, come in questo caso, è molto in basso, è possibile scaricare la foto sul proprio computer, tagliare una stretta fascia in fondo, eliminando così la sigla e ripubblicare la foto con identico testo del file (oppure modificato, a piacere). Se il testo del file è lo stesso, aggiungere un ''(bis)''. In questo modo si crea una diversa immagine e un diverso file. Bisogna citare, nel mettere la nuova immagine su Commons, l'url di provenienza della immagine su Commons. Da notare che Commons opera una selezione delle immagini, ma quelle lì caricate sono in numero tale che non si riesce ad arrivare a tutto. In ogni caso, anche per pubblicità a cose o a persone, Commons non assume nessuna responsabilità nei confronti di chiunque utilizzi le foto lì caricate. So che trovare foto adatte è a volte ''una battaglia'', ma ce ne sono tante - anche bellissime - inutilizzate. Sto mettendo in una mia sandbox immagini antiche della Liguria e sono a disposizione degli utenti di questa wiki che desiderino utilizzarle. Chiedo la cortesia di creare sulla mia sandbox una nota, specificando la pagina e la data dell'inserimento di ogni immagine in una voce della wiki. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 16:28, 26 lùg 2021 (CEST)--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 16:28, 26 lùg 2021 (CEST)
{{Ping|Fausta Samaritani}}, l'ho fàu ina pröva cun quarche stasiùn che a g'axeva a futugrafìa siglà. Ho già inserito le nuove foto nelle rispettive pagine, queste si trovano anche nella categoria di Commos riguardante la stazione corrispondente. Ho visto la raccolta di immagini e devo dire che è molto ricca, complimenti per la ricerca di queste mappe; lo schema della nota, in zenese, potrebbe essere "Sta inmàgine chi a l'è stæta inserîa inta pàgina [[]]<nowiki/> in dæta..." Bôna!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:13, 26 lùg 2021 (CEST)
== Categorie ==
Buon giorno, Arbenganese. Ho notato che hai fatto molte modifiche in questi giorni: sono molto utili per la completezza delle voci. Ho notato anche che nelle tue sandbox ci sono, attivate, delle categorie. Questo è un errore, perché nell'elenco delle categorie non dovrebbero mai comparire le sandbox personali. Ho fatto in passato ad altri questo appello, ma è stato disatteso. Quindi, è bene che nella redazione delle tue voci tu metta le categorie, come tuo pro-memoria, ma dovresti omettere l'ultima parentesi quadra, perché così non sono attivate. Quando poi pubblichi la pagina, basta che tu aggiunga la parentesi quadra mancante. Buon lavoro.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 16:44, 29 lùg 2021 (CEST)
:A s'éa attivà cupiàndu u testu intregu da pàgina da [[Stasiun de Urmea]]. Comunque ora è stata corretta, per il momento ho anche sostituito i template Tabarchìn e Savuneize che generano in automatico altre due categorie. Bùn travaiu, te salüu.-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:46, 29 lùg 2021 (CEST)
== Apostrofo ==
Buona sera. Ho notato un errore nel titolo di [[Štaziun d’l Eca è d’Nasagò]]. Su wiki non si fanno mai titoli con l'apostrofo ''storto''. Ne ho trovati alcuni qui, in tempo passato e sono stati corretti. Non basta fare il redirect con l'apostrofo ''dritto''. Su wiki non è possibile scrivere parole con apostrofo ''storto'', quindi non ci devono essere mai titoli di questo tipo. Grazie.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 19:39, 5 agó 2021 (CEST)
{{Fæto}}, nu so che prublema u pò pruvucà, ma dunca e l'ho mesciàu e pàgine, l'apostrufu u l'è stàu cangiàu düante a redasiùn da vùxe in urmeascu dau Scignù Michelis. Aù u l'è apòstu, alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 12:15, 6 agó 2021 (CEST)
Il problema che provoca è questo: non è possibile scrivere direttamente su wiki l'apostrofo a forma di virgola. Ora prova a scrivere sul tuo computer una parola con l'apostrofo ''storto'' che corrisponde al titolo di una voce su lij.wiki che ha l'apostrofo ''dritto''. Fai copia incolla dal tuo computer alla tua pagina prove del titolo con l'accento ''storto'' e vedrai che il link appare in rosso. Cambia l'accento storto in accento ''a bastocino'' e il titolo appare in blu. Quando sono entrata in questa wiki erano molti i titoli (in genere comuni liguri) con l'accento ''storto'' e lo abbiamo corretto. Purtroppo accenti ''storti'' nei testi sono molti. Ne ho corretti a centinaia. Se capitano all'interno di un link, il link è rosso, anche se la pagina esiste.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 14:02, 6 agó 2021 (CEST)
(rientro) Ho messo una immagine nella voce [[Corsega]]. Ti prego controllare la didascalia. Grazie--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 17:46, 6 agó 2021 (CEST)
L'ho capìu, se in quarche àtra tradusiun da l'urmeascu u gh'è turna l'apostrufu stòrtu u curezzu primma de pübbricà a pàgina. Ho guardato la pagina in scia Corsega, ho corretto la didascalia in "Bunifazziu, chjese ghjinuvesi", peò nu sun següu au sentu pe sentu, perché e nu cunusciu l'Aiaccìn. Bôna!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:22, 6 agó 2021 (CEST)
Non sono le chiese genovesi, ma le imposte delle finestre o ''gelosie'' di tipo genovese. Servivano ad affacciarsi, senza essere visti dall'esterno.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 18:48, 6 agó 2021 (CEST)
Ah, nu l'axévu capìu alua, cangiu cun in àtra didascalia, ma pe següessa u l'è méiu dumandà a {{ping|Nunziu Poggi}}, che ha creato le pagine in aiaccino. Alegri!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 19:02, 6 agó 2021 (CEST)
== Pagine cancellate ==
Buon giorno. Ho visto cancellare da un amministratore 'globale' 4 voci create da un IP e da te opportunamente modificate. Ma sono state salvate le due precedenti pagine [[Çenêla]] e [[Giancanéie e i sette nâni]] che erano state cancellate e che io ho rifatto di sana pianta, a mio nome. Quindi, quando ci troviamo di fronte ad un simile problema è meglio affrontare la cancellazione e ripresentare un progetto nuovo, come voce completamente diversa. In pratica, non si può mettere 'una pezza', ma bisogna dimostrare che abbiamo iniziato un percorso completamente nuovo. Adesso, nella speranza che questo IP venga bloccato definitivamente, è meglio lasciar perdere il tema Disney. Non ci manca certo il lavoro da fare, su questa wiki.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 08:52, 8 agó 2021 (CEST)
Salüi Fausta, l'ho vistu ascì mi a cancelasiun de quelle pagine: ''pasiensa'', le avevo modificate per evitarne la cancellazione, ma comunque non è il mio principale scopo scrivere pagine sull'argomento ''Disney'', ghe sun tanti àtri prugetti da svilupà, cumme ti dìxi tì: bisogna terminare Garlenda, Arnascu e Vendùn, portare avanti gli articoli in garescin e urmeascu, oltre che (come puoi vedere dalla mia sandbox) completare la pagina sulla Cêve de San Martin au Pözzu e tanto altro ancora... Bun travàiu!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 12:11, 8 agó 2021 (CEST)
== [[Staçión de Turìn Porta Nuova]] ==
Buona sera. Ho fatto piccoli spostamenti di testo in questa voce, per impedire che il testo coprisse le coordinate, che si originano dal template. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioin]]) 18:34, 9 agó 2021 (CEST)
:Bunaséia {{ping|Fausta Samaritani}}, stu li u l'è in prublema che l'emmu zà vistu cun Longo, in questo si può anche inserire il ''mudellu'' {{tl|Zeneize}} per risolvere le scritte sovrapposte, come ho fatto ora. Salüi-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioin]]) 18:40, 9 agó 2021 (CEST)
== raddoppio ferrovia finale andora ==
Ho appena saputo della decisione di raddoppiare la ferrovia a monte, con una spesa notevole e - a mio parere - con forti danni al futuro traffico ferroviario, soprattutto per turismo e pendolari, perché le stazioni sono state tutte spostate a monte e metà di loro sono state semplicemente cancellate. A suo tempo (1917) come presidente del Rotary di Alassio avevo organizzato a Genova un convegno su questo tema. E il risultato era stato contro il raddoppio a monte, salvo il parere dell'assessore regionale all'ambiente che, non so perché, rimase favorevole.
Non so se si possa fare ancora qualcosa, ma sarei grato se qualcuno mi dicesse cosa ne pensa. Altrimenti smetto di pensarci. Grazie per l'attenzione.
== Erli ==
Ciau, mi a painsu che ti ti duvaisi mette 'n aviso anche inta pagina scrita in arbenganaize (https://lij.wikipedia.org/wiki/%C3%88rli), e cioè: ch'u gh'é a pagina scrita in savunaize asì. A devu fò mi asì 'na cosa paegiu pe duì paizi da Val Burbaia perchè i m'l'an dumandó quei chi ghe stan. Salüu! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:05, 6 zùg 2022 (CEST)
:{{ping|Luensu1959}}Ciau Luensu, l'avìsu pe a pagina in savunese gh'è zà, cu-u relatìvu ''template'': {{Variànte pàgina |còdice=SV |pàginavariànte=Dialetto savoneize |nómmevariànte=Savonéize}}, anche se a dìla tütta quel'âtra pagina a nu l'ha in grossu sensu (se seguimmu a prusedüa fâ pe i atri cumüi, segundu mi l'è meju mantegnî ina pagina cu-a variante che li se parla). Quellu scistemma de sdupiamentu de pagine po êsse ütile intu caxi dunde l'argumentu da vuxe interessa ciü varietài lìgüri (cumme intu to caxu, dunde te l'han propiu dumandàu quelli ch'i ghe stan). A ogni moddu in Èrli de següu nu se parla u stessu dialettu de Savuna, ducca gh'è in po da decidde côse fâsene de l'articulu. Bôna!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 14:33, 6 zùg 2022 (CEST)
== Ligure ==
Buona sera, mi sono fermata perché ho avuto un dubbio con la lingua ligure. In sassarese si dice ''Lìngua lìguri'' e ho appena fatto la pagina Wp/sdc/Lìnga lìguri. Possiamo creare un redirect, per comprendere i link già fatti, oppure correggere. Da domani, io intanto continuo a fare nove pagine di comuni liguri, per i quali ho già pronti i template. Grazie [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 18:24, 26 zùg 2022 (CEST)
Ciao {{ping|Fausta Samaritani}}, ho appena corretto i link presenti nelle pagine dei comuni savonesi create in precedenza. Non appena possibile farò lo stesso con i comuni della città metropolitana di Genova. ''Avanti cuscì'', buona serata.--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 20:41, 26 zùg 2022 (CEST)
Buon giorno. Ho fatto qualche nuova pagina di comuni liguri. Ora ci sono tutti i link dei comuni liguri nelle navbox (spero di non averne dimenticato nessuno). Penso che lei potrebbe creare ex novo le rimanenti pagine dei comuni liguri, mentre io potrei ripassare per inserire una o due immagini. Grazie del contributo. Quando avremo esaurito il lavoro, passerò a creare navbox dei comuni liguri per wiki in prova in campidanese - [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sro ] (Sardu campidanesu), ma ci vorrà un po' di tempo. Notavo che nelle mie statistiche io continuo a mettere lo stesso numero per le voci con musica e per le voci con parole. Non riesco a seguire lo sviluppo, nel numero, di queste particolari pagine. Sarebbe utile creare due nuove categorie. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 11:15, 12 lùg 2022 (CEST)
== Statistiche ==
Buon giorno. Desidero segnalare che da qualche mese ripeto questa frase: ''E Vôxe con muxica son '''31''', e Vôxe parlæ son '''9'''.'' Non ho modo di aggiornare questi dati. Forse è opportuno creare due nuove categorie: ''Vôxe con muxica'' e ''Vôxe parlæ''. Vado sempre avanti col progetto wiki in sassarese (1.859 voci) e ho iniziato il progetto wiki in lingua sarda campidanese (447 voci). Un saluto [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 15:31, 1 set 2022 (CEST)
:Bunaseia {{ping|Fausta Samaritani}}, ''au mumentu'' abbiamo la categoria delle vôxe parlæ (<nowiki>[[Categorîa:Vôxe parlæ]]</nowiki>), mancherebbe la prima citata. Nello specifico, tale dovrà contenere gli articoli ove è contenuto un file audio (escluse le voci parlate), dico bene? Nel caso si può si può provvedere in breve tempo alla sistemazione. Grassie cumme sempre pe e statistiche e i agiurnamenti.--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 20:07, 1 set 2022 (CEST)
::Dal prossimo mese si potrebbero aggiungere altri elementi, ad esempio 'Utenti che han effettuou un'açion inti urtimi 30 giorni' e il 'DEP', un elemento statistico che si legge alla pagina wikimedia [https://meta.wikimedia.org/wiki/List_of_Wikipedias/ca] (ma è necessaria una spiegazione sintetica, in ligure, sul significato di questo elemento statistico). Sul progetto in sassarese sono andata un po' avanti, per quanto riguarda la Provincia d'Imperia che conto di finire nei prossimi giorni. Nelle ultime voci di paesi della Liguria ho inserito l'elemento {{INTERWIKI| }}, con l'aggiunta del codice Wikidata di quella specifica pagina: mi fornisce il link a tutte le pagine esistenti su Wikipedia sullo stesso argomento. --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 18:13, 16 set 2022 (CEST)
== 'N conséggio ==
We Albenganese! Te veuggio dâ 'n conséggio pìcin, quando te pubrichi 'na nêuva vôxe mesciando da-a teu sandbox, ti peu '''deseleçionâ o "{{MediaWiki:Move-leave-redirect}}"''', coscì no te ghe bezéugno de scançelâ o redirect {{smiley|;-)}} (Mi fa piaxéi pe-a teu pubbliçazión riguardo a [[Ciâna d'Arbenga]]). Salûi e bónn-a serâ! {{smiley|se vedemmu}} --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#9B0000; font-family:futura">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#2F9A67">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discûscioîn ûtente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#00669A">''(5 ànni de Wikipedia! – ✉)''</span>]]</sup> 23:27, 21 nov 2022 (CET)
Salûo Sabìn, me sa che inta fretta me són scordòu de deseleçionâ o tàsto...
Gràçie do conseggio, o tegniö a mente pi-a pròscima otta! ''Bôna!''-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 14:24, 22 nov 2022 (CET)
== u castellu da pria ==
Ciau, ö vistu u tó növu prugettu: a m'racumandu de scrive ncu a "u" (castellu) perchè a gh'é zò 'na pagina ncu u stessu nume: [[Castello da Pria]]. In nuvaize invece niòtri a dima "casté". A t'salütu, [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:53, 24 zen 2023 (CET)
{{ping|Luensu1959}} Ciau Luensu, l'ho scrìtu cu-a "u" e g'ho messu fin u mudellu de disambiguasiun. Bôna!--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 18:59, 2 fre 2023 (CET)
== Informasion in sce 'n pericolozo utente ==
Semmo apreuvo a firmä pe "bannä" l'uténte Piermark, ch'o l'à za provòu a fä di dagni in scia nòstra Wiki. Ve-a chi l'informaçion: @[[User:Luensu1959|Luensu1959]] For your information, on lijwiki, Piermark edited at least using those sockpuppets: [https://lij.wikipedia.org/wiki/Spe%C3%A7iale:Contrib%C3%BBti/Martin_Lutero_Chiesa_Luterana_in_Italia], [https://lij.wikipedia.org/wiki/Spe%C3%A7iale:Contrib%C3%BBti/Radio_Evangelo_Piemonte_88,6_FM_Via_Lein%C3%AC_54_,10155_Torino], [https://lij.wikipedia.org/wiki/Spe%C3%A7iale:Contrib%C3%BBti da parte de l'uténte Golmote. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:02, 5 màz 2023 (CEST)
== GFDL-con-disclaimer ==
Hi! You have uploaded one or more files with {{tl|GFDL-con-disclaimer}}. Disclaimers are not good.
So please concider to change to {{tl|GFDL}} and perhaps also add {{tl|Cc-by-sa-4.0}}. --[[Utente:MGA73|MGA73]] ([[Discûscioîn ûtente:MGA73|discuscioìn]]) 19:40, 11 zùg 2024 (CEST)
Hello! I have looked at {{tl|GFDL-con-disclaimer}} and the files again and I think the template can be changed to {{tl|GFDL}}. The link in {{tl|GFDL-con-disclaimer}} do not work so I do not think it is valid. Also the files are spoken versions of a Wikipedia article so they need to have the same license as the article. The article does not have disclaimers.
Ciao! Ho riguardato {{tl|GFDL-con-disclaimer}} e i file nuovamente e penso che il modello possa essere cambiato in {{tl|GFDL}}. Il link in {{tl|GFDL-con-disclaimer}} non funziona, quindi non credo sia valido. Inoltre, i file sono versioni parlanti di un articolo di Wikipedia, quindi devono avere la stessa licenza dell’articolo. L’articolo non ha disclaimer. --[[Utente:MGA73|MGA73]] ([[Discûscioîn ûtente:MGA73|discuscioìn]]) 18:56, 10 agó 2024 (CEST)
== Richiesta per il template Prieze ==
Ciao Arbenganese, io non ho i permessi necessari, ti chiedo se potresti cambiare lo stemma di Pietra vecchio con quello nuovo (Pietra Ligure-Stemma.svg)? Grazie! [[Utente:Ashoppio|Ashoppio]] ([[Discûscioîn ûtente:Ashoppio|discuscioìn]]) 21:51, 3 lùg 2024 (CEST)
:Ciau {{ping|Ashoppio}}, ghe u mettu avurentea! A proposito di stemmi, sulla falsariga di quello di Pietra in png abbiamo anche quello di Ormea, sempre inserito nel template corrispondente ([[commons:File:Stemma de Urmea.png|u l'è stu lì]]). Volevo chiederti se riusciresti per caso (sensa sprescia ovviamente) a vettorializzarlo, sarebbe molto utile visto che è presente in un po' di pagine e come potrai notare non ha una qualità bellissima :)<br>Ps. Pe'u restu cumplimenti, ho iniziato a dare un po' ''recattu'' a Aràsce, che tu sappia esiste un nome in arascìn per il "budello" (che non sia "caruggiu")? C'è chi usa "bïéllu" (dizionario di San Bartolomeo al Mare) con particolare riferimento al centro storico alassino, ma tolta questa attestazione io non ho mai sentito nulla del genere... grassie in anticipo e bôna!--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 23:44, 3 lùg 2024 (CEST)
::@[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] A primo avviso direi Budellu...
::Comunque inizio a lavorare anche ad Ormea. [[Utente:Ashoppio|Ashoppio]] ([[Discûscioîn ûtente:Ashoppio|discuscioìn]]) 23:53, 3 lùg 2024 (CEST)
:::{{ping|Ashoppio}} Interessante, quindi in g.u. verrebbe ''bodello'', non mi stupirei di trovare anche la variante [bydellu], con la "ü" turbata (e dunca scritta ''budello''), da cui potrebbe a sua volta derivare quella "ï" segnata dal vocabolario. A ògni mòddu, grassie ancù de cö!--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 00:20, 4 lùg 2024 (CEST)
::::@[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] Fatto lo stemma di Ormea! Riesci anche a cambiare tutti le iconcine dei dialetti con gli stemmi? Specialmente quelle dello spezzino, savonese, novi, ventimiglia e magari l'albenganese (se non è già stato fatto) [[Utente:Ashoppio|Ashoppio]] ([[Discûscioîn ûtente:Ashoppio|discuscioìn]]) 15:53, 4 lùg 2024 (CEST)
:::::{{ping|Ashoppio}} Salüi, perfettu, sustituìsciu següu u stemma de Urmea! Certe pagine dei comuni dovrebbero avere stemmi provenienti da fr.wiki, dunque si possono passare benissimo ad altre versioni più recenti, con gli ornamenti da comune. Per i template di certe varianti invece si era preferito mettere la bandiera rispetto allo stemma, mi riferisco soprattutto ad albenganese e finalese (dove le bandiere sono comunque riprese nei rispettivi stemmi dei comuni) ma non c'è una regola fissa a riguardo--[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 18:39, 4 lùg 2024 (CEST)
== Mappa de-a Gainâa ==
Scciao, ti avei fæto a Mappa de-a Gainâa addeuviando OpenStreetMap? [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 00:14, 18 agó 2024 (CEST)
:Salüi {{ping|Ashoppio}}, sci sci, a base u l'è in screenshot piàu da OpenStreetMap, l'ho pòi scunturnàu e ritraciàu i cunturni pe' cuntu mê via Inkscape, metendughe e scrìte in lengua nòstra [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 09:51, 18 agó 2024 (CEST)
::@[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] A l'è sarebbe megio se ti o scaricou comme SVG... Arregorda ti de mette e informacion pe-a licensa, se no mi avei da levâ o file da Commons pe-o copyright. [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 12:57, 18 agó 2024 (CEST)
:::{{ping|Ashoppio}} Quali problemi di copyright ci sarebbero? Non vedo il motivo di cancellare il file; se manca qualche dettaglio nelle informazioni di licenza provvederò personalmente ad aggiungerle/modificarle su Commons. Ad ogni modo, mi spiego meglio, si tratta della funzione condividi ed esporta di OSM, e in questo senso l'esportazione è avvenuta in svg. Ho provveduto poi a ripassare il contorno dell'isola, dare un riempimento uniforme e ad aggiungere le scritte in ligure. Bôna! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 13:09, 18 agó 2024 (CEST)
::::<small>Ps. Curezüu, au duverea andà bèn</small> [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 13:20, 18 agó 2024 (CEST)
::::I dati di OpenStreetMap non sono nel pubblico dominio. Su Commons sono molto stringenti col copyright. Comunque dovrebbe andar bene così, buona continuazione [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 13:23, 18 agó 2024 (CEST)
:::::{{ping|Ashoppio}} Va bèn, lo terrò a mente per eventuali altre mappe future, bona cuntinuasiùn ascì a ti [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 13:41, 18 agó 2024 (CEST)
== Stemma de Naxin ==
Scciao Arbenganese, ti voeiva dixi che gh'ò cangiou o stèmma de Naxin, perché lo stemma precedente aveva qualche errore di riempimento, e aveva una parte copyrightata (cioè i tre ricci di castagno) che probabilmente hai preso dallo stemma originale, copyrightato. Ora non ho tempo, domani chiedo la cancellazione di quella versione lì così che il file non venga cancellato. Era solo per dirtelo. Se vuoi che creo un file separato dimmelo pure eh. Ciao ciao [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 01:06, 21 agó 2024 (CEST)
:{{ping|Ashoppio}} L'éa in stemma che l'axêa fàu tempu fa, i rissi de castagna me pà ch'i fussen piài da ün scìmile. A ogni modo, basta che rimanga la versione aggiornata (<small>ti voeiva dixi -> te voeiva dî, atensiùn che "dixi" corrisponde a ''dici'', mentre "ti" corrisponde a ''tu''; sul sito del ''Conseggio'' trovi le tavole con i verbi e il resto).</small> Ciau [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 11:49, 21 agó 2024 (CEST)
::Va ben, in giornata chiedo la cancellazione del primo. Ciao ciao e buona continuazione [[Utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:bla">ash</span>]][[Discussioni utente:Ashoppio|<span style="font-family:Cinzel; font-weight: bold; color:blue">oppio</span> ⭐️⭐️]] 11:58, 21 agó 2024 (CEST)
== Spostamento della pagina "Prinçipatu de Mu̍negu" ==
Buongiorno Arbenganese,
Come ha visto, ho spostato "[[Mu̍negu]]" verso "[[Mu̍negu-A̍utu]]", che è più coerente e in linea con le altre versioni linguistiche. Ora sarebbe necessario spostare "[[Prinçipatu de Mu̍negu]]" al nome più breve "[[Mu̍negu]]". Serve l'intervento di un amministratore, potrebbe per favore occuparsene? La ringrazio in anticipo.
Cordiali saluti — '''[[Utente:Baidax|Baidax]]''' <sup>[[Discûscioîn ûtente:Baidax|💬]]</sup> 16:35, 24 òtô 2024 (CEST)
:Caro Baidax, come Le ho scritto in inglese tempo fa sulla Sua pagina di discussioni, come amministratore non vedo la necessità di cambiare tutti gli accenti nei titoli perchè questo potrebbe creare dei problemi nella ricerca. Spero che Lei abbia lasciato ''sempre'' un redirect! Circa la Sua richiesta del momento, non sono d'accordo nel cambiare il nome. Diverso sarebbe il caso se ce lo chiedessero quelli di Munegu (che non riusciamo a coinvolgere, nonostante alcuni tentativi). Ciò nonostante La ringraziamo per ogni contributo utile che Lei vorrà fare a Wiki Ligure. Attendiamo anche la reazione degli altri amministratori. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 16:45, 24 òtô 2024 (CEST)
::{{ping|Baidax}} Salüi! In attesa di riscontri locali, cosa si trova nelle pubblicazioni? Dalla mia esperienza - che ovviamente non ha valore in merito a questa scelta - quando se ne parla "da fuori" si fa uso praticamente esclusivo della forma breve (Munegu) sia nelle varietà liguri di ponente che, come riscontrato di recente, tra gli stessi monegaschi; sarebbe però da verificare che, nelle situazioni più formali, non si usi anche la forma estesa. Infatti, non è detto che la situazione sia così semplice: mi verrebbe da dire (come si ritrova in altri casi qui) che il toponimo breve indicava, per lo meno inizialmente, la sola città vecchia, in quanto prima località urbanizzata e che ha dato il nome all'intero principato, e che solo per le vicende successive questo toponimo si sia esteso nel significato. "Da fuori" è sicuramente in uso la forma breve per indicare tutto il principato, ma è necessario verificare come venga usato in loco dai monegaschi, ossia se per loro "Munegu" è tutto il territorio del principato oppure solo la città vecchia. E grazie per le prime correzioni secondo la grafia ufficiale, purtroppo è rimasto del lavoro di revisione in arretrato che, insieme all'A.L.D., presto o tardi si dovrà fare, bona! [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 18:22, 24 òtô 2024 (CEST)
:::@[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]], @[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]], poiché il monegasco viene utilizzato principalmente per preservare la cultura, generalmente esiste una corrispondenza tra i termini con il francese. Puoi controllarlo [https://www.google.com/search?q=site%3Atraditions-monaco.com+%22Munegu%22 qui], nelle pubblicazioni del Comitato Nazionale delle Tradizioni Monegasche (CNTM). — '''[[Utente:Baidax|Baidax]]''' <sup>[[Discûscioîn ûtente:Baidax|💬]]</sup> 18:36, 24 òtô 2024 (CEST)
::::{{ping|Baidax|Luensu1959|N.Longo}}Salüi a tütti! Mi pare che la questione, come già detto, non sia così semplice; come espresso a più riprese dai monegaschi stessi (anche di recente, come nel caso dell'ultimo convegno tenutosi a Ventimiglia) l'accento "corretto" da utilizzare sarebbe quello "dritto", dunque, dato che si tratta di una grafia attestata e rappresentabile è ovvio che possa essere impiegata anche negli articoli.
::::Ai fini di facilitare la ricerca delle pagine ovviamente manterrei i redirect più opportuni. Quanto al toponimo Mu̍negu-A̍utu sarei curioso di sapere se in munegascu sccettu sia chiamato ''A Rocca'' o simili, nome che penso sia popolarmente più affermato, almeno, dalla mia visione esterna sulla questione. D'altro canto la forma breve (Mu̍negu) nelle parlate del ponente mi sembra prevalente, pur vero che i pannelli in ingresso al principato recitano per esteso ''Principatu de Mu̍negu'' e da qui sorge anche a me il dubbio riguado alla ''denominazione ufficiale''. [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 19:31, 24 òtô 2024 (CEST)
:::::Ci sono pratiche che si sono sviluppate man mano con il contributo su diverse versioni linguistiche e che seguono logiche comuni. Non si sceglie sempre il nome ufficiale, altrimenti si tratterebbe di intitolare gli articoli con Repubblica Italiana o Repubblica Francese. Inoltre, ''Mu̍negu-A̍utu'' è la forma utilizzata dal CNTM nei suoi documenti ([https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2023/01/Calendari.pdf esempio]) ed è un'autorità in materia di lingua monegasca. ''A Rocca'' si riferisce, certo, allo stesso quartiere, ma è sia una designazione di geografia fisica che un soprannome, e non è quello della divisione amministrativa; il caso è esattamente trasponibile in francese e in italiano. Infine, il monegasco usa l'accento acuto per evitare confusione con altre varietà, poiché si tratta di indicare l'accento tonico e non una modifica vocalica; questo accento non è facilmente disponibile sulle tastiere, motivo per cui a volte viene sostituito, ma è proprio il diacritico che è diventato la norma sia nelle produzioni in monegasco che nel suo apprendimento. — '''[[Utente:Baidax|Baidax]]''' <sup>[[Discûscioîn ûtente:Baidax|💬]]</sup> 19:58, 24 òtô 2024 (CEST)
::::::@[[Utente:Baidax|Baidax]] @[[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] @[[Utente:N.Longo|N.Longo]] No sò donde Scia s'atreuva in Fransa, però saieiva importante - pe dä veramente 'na màn a niätri - contatä o Claude Passet, diretô de l'Académie des langues dialectales, ch'o l'é vegnüo a-o [https://conseggio-ligure.org/ Convêgno] do 5 otôbre pasòu, e anche o Comité national des traditions monégasques. Gh'emmo de bezeugno de persónn-e de Mónego che saccian scrive in monegasco pe-a nòstra Wiki Ligure. E chi mi òua lascio o pòsto a Arbenganese e a Longo che àn parteçipòu a sto convêgno. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:53, 25 òtô 2024 (CEST)
:::::::{{ping|Baidax}} Bene per la conferma su Mu̍negu-A̍utu, si può pensare allora a ''A Rocca'' come eventuale redirect. Come già detto da esterni possiamo però arrivare solo fino ad un certo punto; nonostante fosse presente al convegno non abbiamo avuto modo di parlare con il professor Passet, ma si tratta sicuramente di una figura di spicco per quanto riguarda il monegasco. A ben guardare su frwiki ed enwiki la pagina sul Principato porta il semplice titolo di ''Monaco'', discorso diverso per quella italiana (Principato di Monaco). L'ideale sarebbe avere contatti diretti in modo da capire se/come viene percepita la differenza tra ''Mu̍negu'' e ''Principatu de Mu̍negu''. Salüi! [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 15:58, 25 òtô 2024 (CEST)
::::::::Pe dà de növe, u sciù Passet u sà ben du prugettu e u duvrea inandiäse p'u travaju: l'Uddun u n'à girau de chestiui - ch'a gh'emmu musciau - ch'i riväva dricce da lei; carcosa pe mezzu da Cunsürta a creddu ch'u rive, u n'aresta nummà che vegghera, au solitu [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 16:19, 25 òtô 2024 (CEST)
:::::::::Scì, prubabile che quarcôsa u ne rive grassie aa Cunsürta, ma stemmu a vegghe [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 17:03, 25 òtô 2024 (CEST)
== licensa ==
Salûo! Cumme detto prima, hai carregou di file cun licensa GFDL. L'articoli in Wikipedia sun under licensa CC BY-SA 4.0 e quela licensa regèrta che i òpòri derivòti sei cû dispunibili cun a stessa licensa. Peuxi daû 'n'êa e cùrreggi a licensa? [[Utente:MGA73|MGA73]] ([[Discûscioîn ûtente:MGA73|discuscioìn]]) 21:22, 18 fre 2025 (CET)
== Voce sul Bigo ==
Chiedo scusa se scrivo in italiano, ma anche se vivo a Genova no son bònn-a a scrîve in zeneize.Volevo solo fare i complimenti per la voce sul Bigo in dialetto : cercando alcuni dettagli sulla struttura sulla voce in italiano mi è caduto l'occhio sul fatto che esisteva anche la versione in dialetto, e quella è già stata una bella sorpresa. Ma il file audio con la lettura della voce? Wow, quello è proprio fantastico! Davvero complimenti a chi ha avuto l'idea e a Bianca Podestà per la lettura [[Utente:Postcrosser|Postcrosser]] ([[Discûscioîn ûtente:Postcrosser|discuscioìn]]) 01:33, 7 agó 2025 (CEST)
:@[[Utente:Postcrosser|Postcrosser]] Grassie mìlle! Mi fa piacere sapere che qualcuno apprezzi l'iniziativa. Spulciando nella [[:Categorîa:Vôxe parlæ]] e in [[:Categorîa:Pàgine de Wikipedia pe variànsa|Pàgine de Wikipedia pe variànsa]] si trovano diversi esempi di 'voci parlate' realizzate dagli utenti, in ''zenéize'' e in altre parlate liguri, anche in collaborazione (come in questo caso) con la Consulta Ligure. ''Coscì anche ch'i o no l'é bón, sentìndo l'àudio e lezéndo o scrîto o peu de lóngo inparâ!'' Un saluto [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 12:00, 7 agó 2025 (CEST)
== Aiuto ==
Ciao. Mi dispiace disturbarti con questo, ma vorrei chiederti se potresti per favore tradurre questo in ligure?
Il glosa è una lingua ausiliaria artificiale progettata per la comunicazione internazionale. Ha diverse caratteristiche:
* La sua pronuncia è regolare e la sua ortografia è fonetica.
* La sua struttura è molto semplice e basata sul significato.
* È una lingua analitica senza inflessioni o generi. Un piccolo numero di parole gestisce le relazioni grammaticali.
* Soprattutto, il glosa è neutrale e veramente internazionale grazie all'uso delle radici latine e greche, che sono usate nel vocabolario scientifico internazionale.
Grazie --[[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discûscioîn ûtente:Caro de Segeda|discuscioìn]]) 14:08, 15 agó 2025 (CEST)
== Ortografia del genovese ==
Gentile Arbenganese,
Potrei cortesemente chiederti un parere circa l’ortografia del genovese? Sto stilando un elenco di titoli di canzoni genovesi ed ho riscontrato diverse discordanze ortografiche tra le fonti.
Apprendo che vi sono due proposte prevalenti, una detta “grafia ufficiale” (anche se non ho capito come possa vantare questo statuto d'ufficialità), maggiormente aderente alla pronuncia e doviziosa di accenti, ed un’altra detta “grafia unitaria”, sobria nell’accentazione e piú fedele all’etimologia delle parole e all’uso letterario (che comunque è stato molto variabile – mi pare di capire).
Noto che il dizionario del “Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure” adotta la grafia unitaria, mentre il piú scarno “Traduttore Italiano-Genovese” la grafia ufficiale. Anche il Secolo XIX usa la grafia unitaria. Infine, vedo che la Wikipedia in ligure predilige la grafia ufficiale.
Ho tentato di stilare un elenco dei titoli delle canzoni in entrambe le grafie, piú quella “originale” (cioè quella stampata sulla copertina dell’album), laddove possibile. Questo elenco potrebbe risultare utile anche per l’articolo “Discografîa da léngoa lìgure” in corso di costruzione.
Vorrei chiederti se potresti controllare se ci siano errori. Ed inoltre: Secondo te qual è la grafia migliore per riportare i titoli di queste canzoni? Dovrei adottare la grafia ufficiale, l’unitaria o l’originale? Se rispettassi la grafia originale, che pur sarebbe a livello storico inappuntabile, cadrei però nel paradosso che in edizioni diverse (dello stesso o di altri autori) la grafia non di rado diverge, senza contare che talora dovrei riportare dei veri e proprî strafalcioni. Perciò sono incerto.
Grazie mille per i tuoi eventuali consigli!
Cordialmente,
Riccardo Radici
{| class="wikitable"
|Grafia originale
|Grafîa ofiçiâ
|Grafia unitäia
|-
|
|
|
|-
|De André:
|
|
|-
|'A çimma
|A çìmma
|A çimma
|-
|Mégu Megún
|Mêgo megón
|Mego megon
|-
|A dumenega
|A doménega
|A domenega
|-
|A pittima
|A pìtima
|A pittima
|-
|Creuza de mä
|Crêuza de mâ
|Creusa de mâ
|-
|Da a me riva
|Da-a mæ rîva
|Da-a mæ riva
|-
|Jamin-a
|Jamìnn-a
|Jamiña
|-
|Sidun
|Sidón
|Sidon
|-
|Sinan Capudan Pascia'
|Sinàn Capudàn Pascià
|Sinan Capudan Pascià
|-
|Â cúmba
|A cónba
|A comba
|-
|
|
|
|-
|Paoli:
|
|
|-
|Piccon, dagghe cianin
|Picón, dàghe cianìn
|Piccon, dagghe cianin
|-
|A canson da Cheullia
|A cansón da Chéulia
|A canson da Cheullia
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|Boccadäze
|Bocadâze
|Boccadase
|-
|O cappello
|O capéllo
|O cappello
|-
|Chitarra zeneise
|Chitâra zenéize
|Chitarra zeneise
|-
|O sciöco
|O sciöco
|O sciöco
|-
|Arrio
|Arîo
|Arrio
|-
|O straççê
|O straççê
|O straççê
|-
|Mæ ben
|Mæ bén
|Mæ ben
|-
|Preghëa de 'n'emigrante
|Preghêa de 'n'emigrànte
|Preghea de 'n'emigrante
|-
|
|
|
|-
|Otto:
|
|
|-
|Arrío
|Arîo
|Arrio
|-
|Baexinn-a
|Bæxìnn-a
|Bæxiña
|-
|Bossa, figgieu
|Bòssa, figgêu
|Bòssa, figgeu
|-
|Ma a mi o me piaxe
|Ma a mi o me piàxe
|Ma a mi o me piaxe
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|Maddaenn-a
|Madænn-a
|Maddæña
|-
|Me son innamoou de ti
|Me són inamoòu de ti
|Me son innamoou de ti
|-
|O pescou
|O pescòu
|O pescou
|-
|Texo
|Têxo
|Texo
|-
|Zeneizinn-a
|Zeneizìnn-a
|Zeneisiña
|-
|
|
|
|-
|Lauzi:
|
|
|-
|A bertoela
|A bertoêla
|A bertoela
|-
|O scioco
|O sciöco
|O sciöco
|-
|Sto cicchetton de un Gioan
|Sto cichetón de 'n Gioàn
|Sto cicchetton de 'n Gioan
|-
|A 'rappa
|A ràppa
|A rappa
|-
|Mäe ben
|Mæ bén
|Mæ ben
|-
|O strassê
|O straççê
|O straççê
|-
|O frigideiro
|O frigidéiro
|O frigideiro
|-
|Ma se ghe penso
|Ma se ghe pènso
|Ma se ghe penso
|-
|A canson da Cheullia
|A cansón da Chéulia
|A canson da Cheullia
|-
|Piccon, dagghe cianin
|Picón, dàghe cianìn
|Piccon, dagghe cianin
|-
|Tango zeneise
|Tàngo zenéize
|Tango zeneise
|-
|Acontentase
|Acontentâse
|Accontentâse
|-
|
|
|
|-
|Trallaleri:
|
|
|-
| -
|Quàrto a-o mâ
|Quarto a-o mâ
|-
| -
|O tralalêro, cansón de 'na vìtta
|O trallalero, canson de 'na vitta
|-
| -
|Tralalêro antîgo
|Trallalero antigo
|-
| -
|Fôxe de Zêna
|Foxe de Zena
|-
| -
|Mâ de Zêna
|Mâ de Zena
|-
| -
|Madonìnn-a di pescoéi
|Madonniña di pescoei
|-
| -
|Néutte a Bocadâze
|Neutte a Boccadase
|-
| -
|O ruméscio
|O rumescio
|-
| -
|Strazétti d'àrba
|Strazzetti d'arba
|-
| -
|E træ caravèlle
|E træ caravelle
|-
| -
|Zêna, pèrla do mâ
|Zena, perla do mâ
|-
| -
|Bacicìn
|Baccicin
|-
| -
|Marinìn
|Marinin
|-
| -
|Mi ve làscio a bonn-aséia
|Mi ve lascio a boñaseia
|-
| -
|Tralalêro de Sàn Gianbatìsta
|Trallalero de San Giambattista
|-
| -
|A moæ da-o barcón
|A moæ da-o barcon
|-
| -
|E campànn-e da Pilla
|E campañe da Pilla
|-
| -
|Stélle, cansoìn e bâxi
|Stelle, cansoin e baxi
|-
| -
|Cansón da Squàddra
|Canson da Squaddra
|-
| -
|A riçètta d'amô
|A riçetta d'amô
|-
| -
|I dràppi
|I drappi
|-
| -
|A mæ çitæ
|A mæ çittæ
|-
| -
|Santoâio da Savónn-a
|Santuäio da Savoña
|-
| -
|Stélla de l'Apenìn
|Stella de l'Appennin
|-
| -
|Torétta de Sànn-a
|Torretta de Saña
|-
| -
|Che l'ìnse?
|Che l'inse?
|-
| -
|Rivêa
|Rivea
|}
P.S.: Siccome sono un poliglotta appassionato di scritture, etimologie ed alfabeti, mi fa anche piacere dirti la mia sull’ortografia ligure, dopo aver confrontato le varie proposte. Forse perché non sono ligure e dunque sono piú sensibile all’aderenza alla pronuncia, impiegherei la grafia ufficiale, ma con alcuni piccoli accorgimenti:
1) Sottintenderei alcuni accenti piani, in particolare quello circonflesso su sillaba aperta (es. “riva” vs. “rîva”) e quello grave su sillaba chiusa (es. “çimma” vs. “çìmma”), a meno che altre circostanze non lo rendano incerto (es. “ciætôzo”, “pettegolo”, per presenza del potenzialmente ambiguo ‹æ›).
2) Sostituirei lo stravagante trigrafo ‹nn-› con ‹ñ› (es. “setemaña” vs. “setemànn-a”).
3) Sostituirei ‹ö› con ‹ꜷ› (oppure ‹au›; talora il digrafo è giustificato etimologicamente, es. “ꜷo” vs. “öo”, dal lat. “aurum”), cosí da eliminare la necessità di due diacritici diversi (^ e ¨) per indicare vocale lunga. S’istituisce cosí inoltre un parallelo tra ‹e› aperta (resa da æ ed è) ed ‹o› aperta (resa da ꜷ ed ò).
4) Grazie alla modifica nº 3, è possibile distinguere vocali lunghe toniche ed atone, indicando le prime con accento circonflesso e le seconde con dieresi (es. “ïsâ”, “issare”).
5) Tolti i casi di ‹æ› ed ‹è› e quelli simmetrici di ‹ꜷ› ed ‹ò›, razionalizzerei completamente l’uso dei diacritici, usando sempre l’acuto per indicare vocale tonica breve (á, é, í, ó, ú, éu), il circonflesso per indicare vocale tonica lunga (â, ê, î, ô, û, êu) e la dieresi per indicare vocale atona lunga (ä, ë, ï, ö, ü, ëu).
6) Userei ‹j› per segnalare /j/ resistente dopo ‹c› e ‹g› ed /jˑ/ intenso in posizione intervocalica postonica (es. “scjꜷpo”, /'ʃjɔːpu/, “sciroppo” e “nesciaja”, /neˈʃajˑa/, “sciocchezza” anziché “sciöpo” e “nesciàia”). [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 19:19, 11 nov 2025 (CET)
:@[[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] in salüu! L'argomento in questione è forse uno dei più divisivi quando si parla di genovese e ligure in generale, in quanto non esiste una grafia universalmente riconosciuta. Esistono come hai detto diverse scuole di pensiero, di cui quelle elencate nel messaggio sono le due principali (la prima "ofiçiâ" in quanto proposta come convenzione dalla "Académia Ligùstica do Brénno", la seconda "unitäia" in quanto si propone come sintesi ragionata degli usi ortografici della tradizione). Pur non avendo Wikipedia un ruolo propriamente normativo sotto questo punto di vista, ci siamo qui limitati a formire alcune linee guida nella redazione degli articoli, che si possono trovare qui [[Wikipedia:Polìtica in sciâ léngoa]], circa l'uso delle varianti locali e/o grafiche, in modo tale da minimizzare i conflitti nelle modifiche alle pagine. Circa la correttezza o meno dei titoli delle canzoni, nella stesura della pagina [[Discografîa da léngoa lìgure]] ci tengo a precisare che nella maggior parte dei casi si è fatto riferimento ai titoli originali, salvo rari casi. L'indicazione "grafîa ofiçiâ" in incipit è perlopiù riferita al testo della pagina (indicazioni sui dischi e paragrafi di introduzione), anche perché sono presenti raccolte non in genovese ma in altre varietà liguri, che adottano in genere sistemi differenti dai due sopracitati. In ultimo la pagina è ancora in lavorazione perché l'elenco è via di aggiornamento costante. Opererei la scelta del sistema di scrittura in base allo scopo dell'elenco stesso: nel caso della "Discografîa" è principalmente quello di raccogliere testimonianze musicali diverse, da autori diversi (e da qui la scelta verso il mantenimento dei titoli originali). Su confronti e/o proposte grafiche alternative sicuramente c'è chi potrebbe intervenire in modo più puntuale del sottoscritto, quello che posso appuntare è che le discrepanze tra i due sistemi sono circoscritte a quanto hai già segnalato nell'elenco che hai stilato (e quindi accenti, doppie, e qualche uso differente di certi grafemi: siccome i titoli sono composti da poche parole non vedo grossissimi "strafalcioni" in questo senso), mentre il punto comune che hanno è l'uso della <o> per [u], comune nel genovese ma che invece in altre parti della regione non è "sentito" allo stesso modo e non riscuote lo stesso "successo". Un'ultima nota sulla proposta da te avanzata, troverei abbastanza impattante (sicuramente più del trigramma nn- rispetto a ñ) l'uso della legatura "ꜷ", che a mio parere verrebbe percepita come estranea dai parlanti ed avrebbe un beneficio residuale: per esempio altri sistemi grafici in uso nel ponente marcano le vocali toniche lunghe con il circonflesso, mentre quelle lunghe non toniche con il macron (ā,ē...), il che ovvierebbe al problema. Tuttavia, ben venga il ragionamento personale a riguardo: proprio perché non c'è un metodo universalmente giusto o sbagliato, direi che ''è meglio scrivere in venti maniere diverse piuttosto che veder la lingua morire''. Bôna!---- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 22:19, 11 nov 2025 (CET)
::Grazie mille della tua risposta e delle tue interessanti e gradite osservazioni! Riguardo agli "strafalcioni", mi riferivo in particolare ad ''Â cúmba'' e ''A 'rappa'', dove rispettivamente accento circonflesso ed apostrofo non possono trovare alcuna giustificazione - a meno che qualcosa mi sfugga. In altri casi, lo stesso brano (es. ''O straççê'') ha grafia diversa in autori diversi. Questo ha incrinato il mio originale desiderio di riportare la grafia originale degli autori. D'altra parte, pure uniformare tutto ad una grafia normalizzata sarebbe in una certa misura una forzatura. Insomma, non posso avere la botte piena e la moglie ubriaca! Eheh! [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 23:22, 11 nov 2025 (CET)
:::@[[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] Non ho nemmeno io le idee chiarissime sulla grafia usata da De André, basicamente è un sistema in u, ma forse avrai già guardato [[Ortografia do De André|qui]], non ho nemmeno idea se quello riportato dalla [http://www.fabriziodeandre.it/faber/wp-content/uploads/2016/03/A_cumba.pdf Fondazione de André] sia esattamente fedele allo scritto dell'autore. Detto ciò in premessa una possibile ricostruzione logica potrebbe essere la seguente: oltre all'uso generico del circonflesso per segnalare la pronuncia lunga della vocale mi pare intervenga anche un fattore di distinzione di omofoni. Potrebbe essere che in linea di massima â si riferisca al pronome clitico femminile della 3a persona e per l'articolo determinativo, diverso da à (es. à mazzu) per la preposizione semplice. Il vero problema è che nella versione del testo di cui sopra l'uso è effettivamente a sproposito, per questo la mia rimane solo una supposizione, oltretutto difficile da confermare guardando agli altri testi (dove sono presenti molti meno accenti e in alcuni casi il circonflesso lascia spazio alla dieresi). Volendo semplificare, almeno su questo si potrebbe optare per togliere l'accento sulla a, che nessuna delle grafie "moderne" usa in quel modo. Stesso discorso per ''A 'rappa,'' dove però non vorrei che l'apostrofo in quel posto sia più una resa grafica di ''A' rappa'' (e che quindi si sia spostato), e a tal punto si riferirebbe all'articolo, come se la a fosse accentata, oppure apostrofata (?). Se si osserva bene, tornando a De André, viene riportata anche la forma 'Â Cúmba, come se "a" fosse apocope di "la", forse un uso simile sopravvive ancora in altre lingue regionali... insomma, il tutto è molto ingarbugliato!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 23:36, 12 nov 2025 (CET)
::::@[[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] Ps. Su ''O straççê'', non ho trovato grosse varianti, se non ''O strassé'', dove si adopera la doppia s (come in alcune grafie in u), ma almeno su questo titolo entrambe le scuole di pensiero del genovese cittadino dovrebbero essere d'accordo [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 23:40, 12 nov 2025 (CET)
:::::Sí, mi riferivo proprio alla grafia ''O strassê'' che si trova in Bruno Lauzi. Riguardo a De André, ti ringrazio per l'ipotesi. Comunque, la grafia con accento circonflesso è proprio quella originale, perché si trova stampata anche sulla copertina del disco. De André comunque ha variato usi nel tempo, perché appunto troviamo sulle copertine degli album
:::::*'A çimma
:::::*A dumenega
:::::*Â cúmba
:::::Tre album, tre grafie. Se poi nel libretto viene riportata anche la forma'' 'Â Cúmba'', che dire... ha fatto poker!
:::::Circa ''A 'rappa'', sulla copertina l'apostrofo è scritto proprio appiccicato alla erre: a mio parere, l'ipotesi piú probabile è che indichi l'assenza di (g)rappa, quindi di nuovo un italianismo, come nel caso di (l)a cúmba. [[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] ([[Discûscioîn ûtente:Anaxicrates|discuscioìn]]) 21:25, 13 nov 2025 (CET)
::::::@[[Utente:Anaxicrates|Anaxicrates]] Vero, mi era sfuggita l'ipotesi di rappa come apocope di grappa, in sintesi la fantasia non manca! Comunque direi che questi apostrofi ad oggi sono praticamente inutilizzati (tanto in "o" come in "u"), anche e soprattutto per un certo distaccarsi dall'italiano (e qui si aprirebbe un'altra parentesi non da poco, dall'uso di nb/np al fatto di scrivere con o senza h le forme presenti del verbo avere) [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 22:01, 13 nov 2025 (CET)
== You may be an eligible candidate for the U4C election ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Greetings,
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] seeks candidates for the 2026 election. The U4C is the global committee responsible for overseeing enforcement of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal Code of Conduct|Universal Code of Conduct]]. Elections are held annually, if elected a committee member serves for two years.
This year the U4C requires candidates to hold administrator rights on at least one wiki, which is why you are being contacted as you appear to hold this right. There are other requirements, such as candidates must be at least 18 years old and may not be employed by the Wikimedia Foundation or other related chapters and affiliates. You can find more information in the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026#Call_for_Candidates|call for candidates on Meta-wiki]]. Additionally, the committee's working language is English; some ability to communicate in English is required.
The election opens on 18 May, if you are eligible and interested you have until 10 May to submit your candidacy. There will be a week in between for candidates to answer questions from the community. Voting takes place privately in [[m:Special:MyLanguage/SecurePoll|SecurePoll]], successful candidates must receive at least 60% support. More information is available on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|the 2026 Elections page]], including timelines and other candidacy information. If you read over the material and consider yourself qualified, please consider submitting your name to run for the committee. If you think someone else in your community might be interested and qualified, please encourage them to run.
In partnership with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 22:06, 28 arv 2026 (CEST) </div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/test&oldid=30472432 -->
nmy7pm6h82xrg2mqanllyj8gsvbg05c
Categorîa:Pàgine in Arbenganese
14
28009
269288
269232
2026-04-28T18:53:49Z
N.Longo
12052
+ 1
269288
wikitext
text/x-wiki
Sta categorîa a l'arechéugge e pàgine ch'én scrîte in ''arbenganese'', a-a mainêa da çitæ ò inte unn-a de variànte da lìsta chi de sótta. Into detàggio, gh'é:
* 53 pàgine in ''arbenganese sitadìn''
** 9 pàgine inta ''grafia du Gastaldi''
** 1 pàgina inta ''grafia du Bolia''
* 11 pàgine in ''tuiranìn''
* 9 pàgine intu ''parlâ de Castrevegliu''
* 6 pàgine in ''parlà d'Èrli''
* 4 pàgine in ''burghetìn''
* 4 pàgine in ''burghetìn di Prigè''
* 3 pàgine in ''castergianchìn''
* 2 pàgine in ''baresté''
* 2 pàgine in ''lecaiö''
* 1 pàgina in ''carendìn''
* 1 pàgina in ''parlà de Villanöva''
* 1 pàgina in ''carporu''
[[Categorîa:Pàgine de Wikipedia pe variànsa|Arbenganese]]
53c8lh2ieqz0u284qsztwewzxw54n2w
Albingaunum
0
32020
269284
267449
2026-04-28T18:44:38Z
N.Longo
12052
wl
269284
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
'''''Albingaunum''''' a l'é(r)a ina sitè rumâna cun dignitè de ''[[municipium]]'', cumpresa, dai tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]], inta ''[[Regio IX Liguria]]'' e fundâ dai rumèi inti [[Anni 90 a.C.|ànni 90]]-[[Anni 80 a.C.|80 primma de Cristu]] a pià u pòstu de l'antìga capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingauni]], ''[[Albium Ingaunum]]'', vegnüa cu'i seculi a mudèrna sitè d'[[Arbenga]].
== Sto(r)ia ==
=== U(r)igine ===
Cu'a cunquista rumâna de tère di [[Ingauni]], cumpìa dau cunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus]] du [[181 a.C.]], i invaxùi i n'han piàu ascì a capitâle, l'''[[oppidum]]'' de ''[[Albium Ingaunum]]'', daa pusisiùn ch'a nu l'è ancù gua(r)i cè(r)a e che de prubabile u se truvava in sciu briccu d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] o, se nù, zà inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fòscia intu scitu da sitè d'ancöi. A ògni moddu, da quellu mumèntu u nu gh'è de nutissie stò(r)iche ch'e fassen de mensiùi aa sò rifundasiùn cumme ''Albingaunum'', sitè vusciüa dai rumèi in sce zine d[[a Sènta]], cu'e pôche infurmasiùi a dispusisiùn ch'e ne vegnen numma che da l'[[Archeologia|archeulugìa]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 7-8}}</ref>.
Dai livélli ciü antìghi di scâvi in [[Arbenga Veggia]] u pà defèti che ''Albingaunum'' a secce stèta fundâ aa fìn du [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]], inti ànni 90-80 a.C., mèntre e sò primme [[Mü(r)aje d'Arbenga|mü(r)aje sitadìne]] e sa(r)ean de pôcu ciü mudèrne, datèi a l'80-70 a.C. A ògni moddu, u l'è puscibile che intu scitu da sitè rumâna u se ghe truvesse zà in campu rumàn fètu sübitu dòppu da cunquista di Ingauni, dund'u se sa(r)ea svilüpâ ciü tardi ''Albingaunum'', da lucalisâ int'ina parte d'Arbenga Veggia ch'a nu sa(r)ea ancù stèta stüdiâ<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', p. 8}}</ref>.
=== Tèmpi di rumèi ===
[[Immaggine:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|miniatura|Detaju da ''[[Tabula Peutingeriana]]'' cun, in scia mancina, ''Albingauno'']]
Cu'a ''[[Lex Pompeia de Transpadanis|Lex Pompeia]]'' de l'[[89 a.C.]], aa fìn da cuscì dìta [[Goæra sociâle|guèra suciâle]], aa sitè u gh'è dev'êsse zà stètu cuncessu u ''[[Dirìtto latìn|ius Latii]]'' mèntre, de prubabile, ai tèmpi du [[Giulio Cesare|Césa(r)e]] u remunta u ricunuscimèntu da [[Çitadinànsa romànn-a|sitadinansa rumâna]] e d'in statüu münicipâle, pe' rivà cuscì a l'intrega partecipasiùn au stàttu rumàn. Cu'a custitusiùn a ''[[municipium]]'', a sitè a l'è stèta iscrìta aa ''[[gens Publilia]]'', cu'e iscrisiùi ch'e se ghe rife(r)iscen, truvèi tantu in Arbenga che intu rèstu de l'[[Ingaunia]], ch'e l'han permissu ina recustrusiùn du terito(r)iu arbenganese, ch'u curispundeva grossu moddu a quellu di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingauni]] e di [[Epanterii|Muntâni]], cun di cunfìn ch'i sun stèti repièi pe'a [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi ingauna]]. Cun l'urganisasiùn aministratìva vusciüa da l'[[Aogusto|Augüstu]], u ''municipium'' d'''Albingaunum'' u l'è stètu asegnàu aa ''[[Regio IX Liguria]]''<ref name=":2">{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 8-9}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 13-14}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia della collettività'', p. 54}}</ref>.
Fra e pôche testimunianse d'alantu(r)a ch'e parlen d'<nowiki/>''Albingaunum'' u se pò regurdà u [[Publius Cornelius Tacitus|Tacitu]], ch'u fà ina mensiùn d'Arbenga, a primma cunusciüa dund'a secce dìta ''municipium'', inte l'ambitu di scuntri fra [[Otho|Utùn]] e [[Vitellius|Vitèlliu]] pe' vegnì impe(r)atû aa morte du [[Nero|Ne(r)ùn]] e du [[Galba]]: de precisu, dòppu da [[Bataja de Forum Julii|bataja de ''Forum Julii'']], i òmmi du Vitèlliu i se sun reti(r)èi in ''[[Antipolis]]'', ancöi [[Antibu|Antibes]], mèntre quelli de l'Utùn i l'han truvàu de repa(r)u pròpiu in Arbenga. Du [[I secolo|I seculu]] e ghe sun ascì de iscrisiùi ch'e cuntegnen di rimandi a l'urganisasiùn du ''municipium'', mensunandune e càreghe sitadìne. Fra de ste lì, che pe'u ciü e curispunden a quelle inti âtri municìpi de l'epuca, i se ponen rigurdà i quattru âti magistrèi ch'i guvernavan a sitè, dui ''[[quattuorviri]]'' cun puteri inta giüstissia e dui ''[[Aedile|aediles]]'' ch'i gh'axevan de funsiùi in mate(r)ia d'urdine pübbricu, de cumèrci e de travài pübbrichi. Dapöi, e se trövan de mensiùi du [[Praefectus|prefèttu]], ch'u piava a càrega di ''quattuorviri'' in sò mancansa e du [[Quaestor|questû]], respunsabile de sustanse siviche, ciü che du cunseju sitadìn, l'''[[Curiales|ordo decurionum]]'', cu'a burghesia ingauna lì riünìa ch'a ghe numinava i magistrèi da sitè. De ciü, i ghe sun ancù di rife(r)imènti ae figü(r)e religiuse di ''[[Flamin|flamines]]'', de ''flaminicae'' e du [[Sodales Augustales|cunseju di ''augustales'']]; a ògni moddu a ciü parte da pupulasiùn a se cumpuneva da ''[[plebs]] urbana'', furmâ da òmmi pove(r)i, [[Libèrto|libèrti]] e [[Scciavitù inta Rómma antîga|scciavi]]<ref name=":0">{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', p. 9}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 14-16}}</ref>.
E testimunianse archeulogiche da primma etè de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]], ciü ricche de quelle scrìte, e fan pröa du grande svilüppu ch'u l'ha interesàu a sitè, tantu che inta segunda mitè du I seculu i sun stèti frabichèi pa(r)eggi munümènti fünebri in sce vìe a setentriùn e a meridiùn d'''Albingaunum'', cumprese dau [[13 a.C.]] intu percursu da ''[[Via Julia Augusta]]''. Dapöi, a quelli tèmpi i remuntan dui di pôchi edifissi pübbrichi truvèi inta sitè, ch'i sun a grande custrusiùn a ''ambulacrum'' a punènte de mü(r)aje e in ''campus'' pe'e pratiche spurtive, dunàu da in ''quattuorvirum'' aa sitè. Fra u [[II secolo|II seculu]] e l'imprinsippiu du [[III secolo|III]] i sun stèti ti(r)èi sciü l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]], l'[[Acquedòttu rumàn d'Arbenga|acquedòttu]] e e [[Tèrme rumâne d'Arbenga|tèrme]], duvèrte de prubabile ai tèmpi du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], ch'a gh'è stèta dedicâ ina targa daa ''plebs'' ingauna, du [[214]]. U svilüppu da sitè u l'ha interesàu ascì u rèstu da [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] che, dae testimunianse inti tupònimi e daa descuvèrta de ruìne d'ina [[Villa rumâna de Lüxignàn|villa a Lüxignàn]], a dev'êsse stèta interesâ da in gran sfrütamèntu pe' l'agricultü(r)a<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 9-10}}</ref>.
De pa(r)eggi de sti travài u se tröva mensiùn inte targhe ch'e regòrdan i intervènti de benefatùi, cumpresi di senatùi e di persunaggi de cuntu cumme u [[Vale(r)iu Braduaniu Màuricu|M. Vale(r)iu Braduaniu Màuricu]], ch'u l'è intervegnüu inta custrusiùn de tèrme, u Q. Vibiu Egnassiu Sulpiciu Priscu, ch'u e l'ha finìe, e in senatû, prucunsu(r)e de l'[[Acaia (provìnsa romànn-a)|Acaia]], ch'u l'ha cumandàu di travài pe'a scistemasiùn idraulica da sitè, scibèn ch'u nu se ne secce sarvàu u numme<ref name=":0" />. De ciü, fra i persunaggi ch'i l'han segnàu a sto(r)ia d'''Albingaunum'' u se pò ancù regurdà u [[Proculus]], in riccu prupieta(r)iu de tère ch'u l'é(r)a vegnüu gene(r)âle e che, du [[280]], u l'é(r)a stètu numinàu cumme impe(r)atû dae sò trüppe, vegnindu aa fìn batüu inti scuntri cun [[Probus]], l'impe(r)atû legìttimu<ref name=":1">{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', p. 10}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref>.
Inti ürtimi tèmpi de l'impe(r)u, u [[III secolo|III seculu]] u dev'êsse ancù stètu in mumèntu de pâxe: a frunte d'ina mancansa tòstu cumplêta de testimunianse stò(r)iche, dai scâvi u nu pà defèti che a sitè a l'agge patìu di grossi intervènti. Pe' cuntru, dau [[IV secolo|IV seculu]] i sun stèti truvèi in sci burdi d'[[Arbenga Veggia]] i segni de quarche derucamèntu d'edifissiu e de sò recustrusiùn, sènsa che pe(r)ò u se pòsse parlà cun segü(r)essa d'in mumèntu de crìsi, cumm'u gh'è stètu intu seculu de dòppu<ref name=":1" />.
=== Da ''Albingaunum'' a Arbenga ===
Cu'e [[Invaxoìn barbàriche|invaxùi di barba(r)i]] a sitè d'''Albingaunum'' a l'ha patìu a l'imprinsippiu du [[V secolo|V seculu]] in gran sachezzu da parte di [[Vixigöti|Vixigôti]], ch'u l'ha purtàu a ina riurganisasiùn da [[Rivêa|Rive(r)a]] e aa recustrusiùn d'Arbenga pe' intervèntu du gene(r)âle [[Flaviu Custansu]], pöi vegnüu fina impe(r)atû. Sti travài, cumensèi du [[417]] e ch'u se ne tröva de mensiùn tantu int'ina targa dedicâ au Flaviu Custansu, cunservâ intu [[Palàssiu Còsta-Du Carettu (Arbenga)|Palàssiu Còsta-Du Carettu]], che int'in tòccu du ''[[De reditu suo]]'' du [[Rutilius Claudius Namatianus|Rütiliu Claudiu Namasiàn]], i trövan in parte de cunfèrme ascì dai scâvi inta sitè. Intu detaju, a ''Albingaunum'' a l'é(r)a vegnüa in impurtante scitu strategicu intu punènte de l'impe(r)u, e pe' stu fètu e ne sun stète rangièi e mü(r)aje, mèntre e custrusiùi au de fö(r)a da sènta e sun finìe in abandùn. Ste lì e sun stète repièi cumme campusanti e sciti sâcri pe'a [[Crestianêximo|religiùn cristiâna]], ch'a s'é(r)a intu mèntre spantegâ fra i sò abitanti, tantu che du V seculu a gh'è ascì a primma mensiùn d'ün di veschi da sitè, u [[Quinsiu (vescu d'Arbenga)|Quinsiu]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 10-11}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 19-20}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref>.
Finìa a parèntexi di [[Ostrogöti|ostrugôti]], Arbenga a l'è passâ pe' tòstu in seculu inta ''[[Provincia Maritima Italorum]]'' bizantìna, vegnindune in impurtante sèntru d'aministrasiùn, sêde d'in sò magistràu sivìle e militâre, cu'e pôche testimunianse da l'archeulugìa ch'e fan pröa da cuntinuasiùn di tràffeghi cu'u [[Levante]] e u [[Àfrica do Nòrd|setentriùn de l'Africa]]. A l'ürtimu, a sitè a l'è dunca intrâ inte l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] in moddu dramaticu, cu'a cunquista e u sachezzu da parte di [[Longobàrdi|Lungubardi]] du [[Rotari|Rota(r)i]] ch'u n'ha fètu pèrde pe' pa(r)eggi ànni l'impurtansa e e funsiùi aministratìve che Arbenga a gh'axeva avüu pe' de lungu<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', p. 11}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 20}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia della collettività'', pp. 56-57}}</ref>.
=== Scâvi de ''Albingaunum'' ===
[[Immaggine:Anfiteatro alla fine dello scavo.jpg|miniatura|L'[[Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|anfiteâtru rumàn]] aa fìn di scâvi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], inti [[Anni 1930|ànni '30]]]]
L'interesse pe'u passàu rumàn d'Arbenga u l'ha cumensàu a svilüpâse inta segunda mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], ciü o mênu in seculu ciü tardi che inte âtre sitè da mèxima u(r)igine, cu'u primmu persunaggiu ch'u n'ha stüdiàu l'antighitè ch'u l'è stètu u fràtte dumenicàn [[Gio Giacomo Salomonio]]. Vellu, priû du [[Cunvèntu de San Dumenegu (Arbenga)|cunvèntu de San Dumenegu]], ciü che interesâse ae scritü(r)e antìghe ch'e parlan da sitè u s'è dètu da fâ ascì pe' sarvâne e stüdiâne e testimunianse archeulogiche, mettendune asemme ina culesiùn cun quantu truvàu inti scâvi du [[1553]] pe' frabicâ e növe mü(r)aje. Fra de ste lì, u l'ha sarvàu l'impurtante targa du [[214]] dedicâ au [[Caracalla|Ca(r)acalla]] daa ''plebs'' ingauna, ancöi scentâ ma dau tèstu cunusciüu grassie aa trascrisiùn fèta dau fràtte. Grassie ascì au travaju du Salomonio, dau [[XVII secolo|Seisèntu]] u gh'è stètu de l'interesse da nubiltè arbenganese pe'e antighitè rumâne, scibèn che pe'u ciü u l'andaxeva vèrsu l'acàttu e l'impurtasiùn de scultü(r)e antìghe o de güstu antìgu da âtre sitè<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La ricerca storica e archeologica'', pp. 18-19}}</ref>.
I stüddi du Salomonio i sun stèti purtèi avanti da l'[[Alessandro Costa|Alessandro Còsta]], priû e abâte du [[Abasìa de San Martìn (Arbenga)|munastê de l'Ìsu(r)a]], ch'u l'ha fètu trascrìve e memo(r)ie du fràtte dumenicàn, integrandule cu'e növe descuvèrte. Dapöi a gh'è stèta a descuvèrta de de tumbe rumâne cu'a custrusiùn du [[Santua(r)iu da Madonna de Puntelungu|santua(r)iu de Puntelungu]], stüdièi dau [[Nicolò Maria D'Aste]], mèntre, de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] i sun sciurtìi i primmi libbri in sce antighitè d'Arbenga, ch'i l'han recampàu pe'a primma votta e cunuscènse d'alantu(r)a in scia sitè. Intu detaju, i se ponen regurdà u libbru du [[Giuseppe Cottalasso]] du [[1820]], quelli du [[Domenico Navone]] e du [[Girolamo Rossi]] da fìn de l'Öttusèntu e ancù i stüddi du [[Giovanni Battista Spotorno]] e de l'[[Angelo Sanguineti]] in sce iscrisiùi rumâne d'Arbenga<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La ricerca storica e archeologica'', p. 19}}</ref>.
I stüddi ciü mudèrni in sce pôche ruìne d'<nowiki/>''Albingaunum'' i sun cumensèi cu'i intervènti de l'[[Alfredo d'Andrade]], diretû de l'ufissiu pe'a cunservasiùn di munümènti du Piemunte e da Ligü(r)ia, ch'u l'ha fètu recustruì [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]] e pià i primmi rilevamènti du cumplessu de [[Tèrme rumâne d'Arbenga|tèrme]], scampàu ai travài pe' largâ e zine d[[a Sènta]]. A ògni moddu, di scâvi mudèrni e scistematichi i sun rivèi survetüttu cu'e campagne du [[Nino Lamboglia]] che, pe'i quarant'ànni e ciü da sò ativitè, u l'ha stüdiàu tòstu tütte e ruìne d'''Albingaunum'' cunusciüe au dì d'ancöi. Fra i scâvi inandièi a partì dai [[Anni 1930|ànni '30]] i se ponen dunca regurdà, inte l'urdine, quelli aa necròpuli a meridiùn da sitè, a l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] e au [[Cumplessu de San Calòcciu (Arbenga)|cumplessu de San Calòcciu]], e pöi i scâvi d'avanguardia au rèlittu da [[Nâve rumâna d'Arbenga|nâve rumâna "A"]], i intervènti a custrusiùi ciü medievâli e, inti [[Anni 1950|ànni '50]], i primmi scâvi in [[Arbenga Veggia]], che, fra l'âtru, i l'han fètu descruvì in tòccu de [[Mü(r)aje d'Arbenga|mü(r)aje sitadìne]]. Fra e ürtime descuvèrte e ghe sun stète ancù quelle d'ina pursiùn da ''[[Via Julia Augusta]]'', fèta du [[1994]], da necròpuli a setentriùn da sitè e da [[villa rumâna de Lüxignàn]], cun tütta st'ativitè, che u(r)amài a và avanti da tòstu in seculu, ch'a l'ha purtàu aa fundasiùn de istitusiùi dedichèi aa prumusiùn de l'impurtante patrimôniu rumàn d'Arbenga, cumme u [[Müseu Navâle Rumàn]] e u [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La ricerca storica e archeologica'', pp. 19-26}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Strutü(r)a ===
[[Immaggine:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|miniatura|Ciànta tupunumàstica d'[[Arbenga Veggia]], cu'a réa de caruggi ch'a ne duve(r)ea vegnì drìta da l'impiantu da sitè rumâna]]
A strutü(r)a da sitè d'''Albingaunum'' a nu l'è gua(r)i cunusciüa intu detaju, scicumme che a pusisiùn da sitè medievâle e mudèrna in simma a quella rumâna, asemme aa presènsa d'in gran depòxitu d'ègua sututèra, e nu l'han permissu di scâvi estesi in [[Arbenga Veggia]], ma numma che di stüddi ciü picìn fèti inte l'ucaxùn d'âtri travài. Fra de sti lì, i scâvi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] inti canti de süd-èst e de süd-ovest da sitè, fèti du [[1955]]-[[1956|56]], i l'han pe(r)ò cunsentìu de pruà ina precisa curispundènsa de [[Mü(r)aje d'Arbenga|mü(r)aje sitadìne]] pe' tütta a sò sto(r)ia, da quelle di tèmpi da [[Repùbrica Romànn-a|Repübbrica Rumâna]] truvèi a quattru metri sutt'au livéllu du terén fìn a quelle du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. Lì u s'è descuvèrtu ascì che, inti tèmpi de pâxe du [[I secolo|I]]-[[III secolo|III seculu]], ste mü(r)aje e l'é(r)an stète cacièi zü pe' fâghe de növe custrusiùi, cu'a sitè ch'a s'é(r)a estesa inta ciâna vixìna mênu che vèrsu levante, dunde alantu(r)a a se faciâva drìta in sciu mâ<ref name=":5">{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 30-32}}</ref>.
Pe'i àssi ciü impurtanti da sitè, scibèn ch'u manche de cunfèrma archeulogica, a pà tòstu segü(r)a a curispundènsa da [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|vìa de Medaje d'Ò(r)u]] cu'u càrdu màscimu, scicumme ch'a l'è in cuntinuasiùn drìta du [[Viâle Puntelungu (Arbenga)|viâle de Puntelungu]], che pe' cuntru u n'è stètu pruàu a curispundènsa cun l'antìga ''[[Via Julia Augusta]]''. De cuntru u gh'è quarche prublema de ciü cun l'identificasiùn de l'àsse de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]-[[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Ricci]] cu'u decümàn màscimu, scicumme che, vèrsu punènte, u sa(r)ea stètu tapàu da ina grande custrusiùn a üsu pübbricu truvâ du [[1971|'71]] sübitu fö(r)a de mü(r)aje. Pròpiu in scia cruxe(r)a fra u càrdu e decümàn, pe' cuntu d'ina teurìa, u puxeva truvâse u [[Forum|fò(r)u]] da sitè, ma pe'u mumèntu u nu gh'è de pröe da sò pusisiùn<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 32-33}}</ref><ref name=":3">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', pp. 13-14}}</ref><ref name=":4">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 13-14}}</ref>.
Drentu de mü(r)aje, a réa de vìe e de viöi ch'a traversava a sitè a duveva curispunde, armenu in parte, a quella d'ancöi, dètu che i rèsti de custrusiùi antìghe i g'han in urientamèntu tòstu pa(r)eggiu a quelle vegnüe de dòppu. Mi(r)andu aa cianta urtugunâle d'Arbenga Veggia, u Lamboglia u l'ha fètu a primma prupòsta de recustruì a strutü(r)a d'<nowiki/>''Albingaunum'' cumme quella d'in ''[[castrum]]'', ch'i l'é(r)an traversèi da ina réa de stradde perpendiculâri. Intu detaju, u studiusu u l'ha fètu due prupòste in scia strutü(r)a da sitè: a primma a l'è quella da presènsa d'in grande isulàu au sèntru da sitè, determinàu dai àssi de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]] e de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], du tüttu paralêli au càrdu e au decümàn màscimu. Repiandu a furma de stu lì, u se pu(r)ea dunca truvà ina spartisiùn da sitè inte duzze blòcchi tòstu pa(r)eggi fra de liâtri, marchèi da de vìe che pe'u ciü e cuincidden cun quelle d'ancöi. A segunda prupòsta du Lamboglia, fèta dòppu di scâvi du '55-'56, a vu(r)ea che de cuntru sta réa a fusse ciü strêta, a blòcchi tòstu squadrèi de 35 metri pe' 40, dimensciùn scimile a l'''[[Actus (ünitè de mesü(r)a)|actus]]'' rumàn, de ciü o mênu 35,5 m. A ògni moddu, tütt'asemme, sti isulèi i rivavan a cruvì in'estensciùn de ciü o mênu 7,5 ha, cu'ina sitè che, drentu ae mü(r)aje, a nu l'é(r)a gua(r)i grossa e ciü picìna de ''[[Albintimilium]]'', cumme du rèstu cunfermàu dau [[Strabo|Strabùn]] che, du [[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]], u dà a ''Albingaunum'' numma che u titulu de ''pòlisma'', in cangiu du ciü impurtante ''eumegétes'' duve(r)àu pe'a sitè de l'[[Intemelia]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 32-34}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La pianta della città'', p. 41}}</ref><ref name=":3" /><ref name=":4" />.
Inti ànni du sò màscimu splendû, ai tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]], ''Albingaunum'' a s'è pe(r)ò estesa au de fö(r)a de mü(r)aje, dund'i sun stèti truvèi i rèsti de pa(r)egge custrusiùi. A meridiùn da sitè, in diresiùn de dund'u se duveva truvà u [[Pòrtu d'Arbenga|pòrtu]], e ruìne truvèi inta gè(r)a d[[a Sènta]] e g'han in urientamèntu pa(r)eggiu francu ae custrusiùi du sèntru, fètu ch'u l'è segnu de in'espansciùn da sitè ch'a l'è stèta urdinâ e prugetâ cun atensiùn. I növi quartèi, intu detaju, i l'é(r)an rivèi fìn a cunfinà cu'a cuscì dìta [[Necròpuli meridiunâle d'Albingaunum|necròpuli meridiunâle]], de custrusiùn ciü antìga, che defèti a l'è gi(r)â int'ina mane(r)a dife(r)ènte, de prubabile segundu u percursu da ''Via Julia Augusta''. Sta strutü(r)a inte l'espansciùn sitadìna a se tröva ascì vèrsu punènte, tantu che i rèsti da custrusiùn pübbrica du [[I secolo|I seculu]] truvâ fö(r)a de mü(r)aje i sun vurtèi au mèximu moddu de quelli in Arbenga Veggia. A l'ürtimu, sübitu fö(r)a daa sitè, e sun stète truvèi ancù de necròpuli, tütte facièi in scia ''Via Julia Augusta'', cun l'üna ch'a l'é(r)a [[Necròpuli setentriunâle d'Albingaunum|a setentriùn]], d'ancöi in sciu viâle de Puntelungu, mèntre l'âtra a l'é(r)a a meridiùn da sitè, estendenduse daa gè(r)a da Sènta fina in sciu briccu d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 34-38}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La pianta della città'', p. 42}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', pp. 14-16}}</ref><ref name=":4" />.
A dife(r)ènsa da situasiùn ai tèmpi de l'impe(r)u, a nu l'è gua(r)i cunusciüa l'evulusiùn de ''Albingaunum'' inte l'[[Tàrda antighitæ|etè tardu-antìga]]. L'intervèntu ciü impurtante, testimuniàu tantu dai scrìti che inti scâvi, u l'è stètu quellu da recustrusiùn de mü(r)aje da sitè a l'imprinsippiu du [[V secolo|V seculu]], cumandâ dau generâle [[Flaviu Custansu]] e frabichèi pròpiu dund'e gh'é(r)an e primme mü(r)aje di tèmpi da Repübbrica, cun Arbenga ch'a s'è cuscì turna strêta inte quelli cunfìn. De quellu seculu i se sun svilüpèi ascì i cumplessi religiusi ''extra moenia'' de [[Baxilica de San Vitû (Arbenga)|San Vitû]] e de [[Cumplessu de San Calòcciu (Arbenga)|San Calòcciu]], fèti rispetivamènte da vixìn ae necròpuli a setentriùn e a meridiùn da sitè, cun quelli sciti ch'i l'han cuscì cunservàu de funsiùi de campusanti, mèntre e custrusiùi pübbriche au de fö(r)a de mü(r)aje e l'é(r)an zà stète abandunèi e, in parte, duve(r)èi turna cumme campusanti. A ògni moddu, dai scâvi u pà che fina in Arbenga Veggia a sitè a se fusse strêta, cun di söi de zettu e de mate(r)ia urganica ch'i fan pröa de sciti duve(r)èi pe' l'agricultü(r)a<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', p. 41}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', pp. 16-17}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 16-17}}</ref>.
=== Custrusiùi ===
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|U palàssiu du ''castrum'' avanti du [[1938]]
Studio della pianta dell'anfiteatro romano di Albenga.png|Ciànta de l'anfiteâtru
Pianta delle terme romane di Albenga.jpg|Ina cianta de tèrme da sitè
Piloni dell'acquedotto romano emergenti nel Centa.jpg|Di pilùi de l'acquedòttu
Mappa dei monumenti funerari della via Iulia Augusta.jpg|Cianta da necròpuli du Munte
</gallery>
* ''Castrum'': u ''castrum'', o castéllu da [[Pòrte da Ma(r)ìna (Arbenga)|Pòrte da Ma(r)ìna]], u l'é(r)a ina furtificasiùn ch'a se truvava intu mezzu de mü(r)aje de levante, a prutesiùn da pòrte ch'a g'ha dètu u numme. Intu ''castrum'', caciàu zü du [[1938]], i se puxevan ancù vegghe di grossi blòcchi de [[prìa de Cixàn]], de prubabile u(r)igine rumâna, missi a furmà due tûre ch'u ghe sciurtiva intu mezzu u decümàn màscimu da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VI, ''Le mura'', p. 138}}</ref>.
* ''Domus'' de süd-ovest: a l'è l'ünica custrusiùn privâ in [[Arbenga Veggia]] a êsse stèta stüdiâ cu'in scâvu, missa intu cantu de süd-ovest de mü(r)aje. Sta ''domus'', che fòscia a s'estendeva fìn au [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|càrdu màscimu]], a l'è stèta datâ au [[I secolo|I seculu]] e, intu detaju, a parte scavâ a l'è u sò fundu, cu'in ''[[peristylium]]'' a quattru làtti dund'u se ghe druviva, fòscia, in ninfeu. Inti rèsti de sta strutü(r)a, caciâ zü du [[V secolo|V seculu]] pe' fâghe passà e növe mü(r)aje da sitè, u gh'è stètu truvàu ascì di rèsti de pitü(r)e<ref name=":6">{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', p. 38}}</ref>.
* Mü(r)aje da sitè: e mü(r)aje ch'e seran Arbenga Veggia, scibèn ch'e sun stète rangièi pa(r)egge votte, e g'han de fundasiùi de l'etè rumâna, quand'e sun stète recustruie armenu due votte. U primmu gì(r)u de mü(r)aje u remunta defèti a l'etè da [[Repùbrica Romànn-a|Repübbrica Rumâna]] e, cu'u màscimu splendû da sitè ai tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]], u l'é(r)a stètu caciàu zü pe' cunsentì aa sitè de spandise. De dòppu, cu'a recustrusiùn d'''Albingaunum'' cumandâ dau [[Flaviu Custansu]] du [[V secolo|V seculu]], a sitè a s'è turna strêta inte sò mü(r)aje, cu'e növe furtificasiùi ch'e curivan pròpiu in curispundènsa de quelle antìghe<ref name=":5" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VI, ''Le mura'', pp. 133-135}}</ref>.
* Custrusiùn a ''ambulacrum'': a l'è ina grande custrusiùn pübbrica descuvèrta a punènte da sitè, sübitu fö(r)a du gì(r)u de mü(r)aje, intu cursu d'in scâvu du [[1970]]-[[1971|71]]. Daa pursiùn stüdiâ u s'è descuvèrtu che sta strutü(r)a a gh'axeva ina cianta a quattru làtti, de 32 mêtri pe' 29,50 de dimensciùn, cun tüttu in ''[[ambulacrum]]'', in pòrtegu, de 4 m de larghessa ch'u ne faxeva u gì(r)u, cu'in abside ch'u se ghe druviva aa mitè de ün di làtti e in basamèntu squadràu ch'u l'è stètu descuvèrtu intu mezzu du curtì. Sta custrusiùn, datâ inti söi du [[50]]-[[60]] dòppu Cristu, a nu l'è stèta ancù bèn identificâ e, fòscia, a gh'axeva de funsiùi de mercàu o de scitu religiusu, cu'in munümèntu che de prubabile u se truvava in sciu basamèntu au sò sèntru<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', p. 37}}</ref>.
* ''Campus'': u ''campus'', in ciàn ch'u puxeva êsse duve(r)àu pe' de ativitè spurtìve o militâri, u l'é(r)a in scitu pübbricu d'''Albingaunum'' cunusciüu numma che pe'a sò mensiùn int'ina targa, dund'u se regòrda cumm'u secce stètu dunàu aa sitè da in ''[[Aedile|aediles]]'' de l'imprinsippiu du [[I secolo|I seculu]], ch'u nu n'è restàu u numme. Daa strutü(r)a de âtre sitè rumâne podâse che u ''campus'' u se truvesse da rènte ae tèrme, mèntre in'identificasiùn cu'a custrusiùn a ''ambulacrum'' a nu curispunde(r)ea pe'a presènsa di sò pòrteghi, scicumme che inta targa u se fà de mensiùn du ''campus'' cumme seràu da ''maceriae'', de mü(r)aje<ref name=":6" />.
* Tèrme: u gran cumplessu de tèrme, in parte stüdiàu inti primmi [[Anni 2000|ànni du 2000]], u se tröva in scia zina drìta da Sènta dunde, de dòppu, u gh'è stètu frabicàu ascì u [[Cumplessu de San Clemènte (Arbenga)|cumplessu de San Clemènte]], missu da rènte, fòscia, au pòrtu rumàn. Ste tèrme e sun stète in funsiùn fra u [[I secolo|I]] e [[III secolo|III seculu]], pe' êsse duve(r)èi a l'ürtimu cumme câva de mate(r)iâle da custrusiùn, tantu ch'u nu s'è sarvàu tòstu pe' ninte u cumplessu de decu(r)asiùi ch'u gh'é(r)a. Inte tüttu, u cumplessu u cruviva in'estensciùn de armenu 2.000 m<sup>2</sup>, pe' ina lunghessa de 60 mêtri in diresiùn punènte-levante e ina vintena de stansie e strutü(r)e pe'u mumèntu scavèi. Fra de ste lì, e sun stète identifichèi ina piscìna a l'avèrtu (''[[natatio]]''), in ''[[frigidarium]]'', ina stansia pe' cangiâse (''[[apodyterium]]''), ina parte picìna du ''[[calidarium]]'', u ''[[tepidarium]]'', ina palèstra (''[[palaestra]]'') e pa(r)egge stansie ch'e duvevan êsse di fundi o di âtri lucâli de servissiu<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', pp. 98-107}}</ref>.
* Acquedòttu: de l'acquedòttu rumàn d'Arbenga e se cunuscen e fundasiùi de növe pille, misse inta gè(r)a da Sènta. De de lì, a strutü(r)a a duveva andà avanti vèrsu e culìne ch'e seran a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] a meridiùn, de dunde a sitè a piava l'ègua ch'a ghe serviva<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', p. 98}}</ref>.
* Anfiteâtru: l'anfiteâtru u se truvava au de fö(r)a de sitè, in scia culìna d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] e culegàu aa ''[[Via Julia Augusta]]'', dund'u l'è stètu identificàu pe' primmu dau [[Alfredo D'Andrade|D'Andrade]] e scavàu dau [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] a partì dai [[Anni 1930|ànni '30]]. L'anfiteâtru u l'è stètu frabicàu ciü o mênu du [[II secolo|II seculu]], fòscia intu scitu de l'antìga sitè de ''[[Albium Ingaunum]]'', e u nu l'é(r)a gua(r)i grossu, cu'ina furma a elisse de 72,80 m pe' 52,20 m e ina ''cavea'' larga 7 mêtri. Pe'a sò custrusiùn u gh'è stètu de besögnu de pa(r)egià u terén dund'u se tröva, che defèti u l'è rembàu in sc'in terapìn pe'u sò làttu a setentriùn mèntre a meridiùn u s'è duvüu sccianâ e prìe ch'e sciurtivan dau fundu. I scâvi i l'han purtàu aa lüxe numma che l'intrâ de levante, de dund'u se finiva drìti inte l'a(r)ena<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', pp. 146-150}}</ref>.
* U Pilùn: l'ünica de ruìne de ''Albingaunum'' a êsse stèta pe' de lungu aa vista, u l'è u munümèntu fünera(r)iu ciü cunusciüu d'Arbenga, parte da necròpuli du Munte e du tipu dìtu a "tûre", ch'u duve(r)ea remuntà au [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]]. U Pilùn u l'è stètu rangiàu dau D'Andrade du [[1893]], ch'u u l'axeva inta pratica recustruìu a l'intregu, pe' êsse danezàu inte l'ürtima guèra. A sò furma a l'è a pilla in sce trèi livélli, d'ancöi âta 7,5 mêtri, ch'i se strenzen de manimàn ch'u se munta, fèta de drentu de ciümèntu e cuvèrta a reu de bluchetti de prìa au de fö(r)a<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', pp. 142-145}}</ref>.
* Necròpuli de setentriùn: a l'é(r)a in Puntelungu, faciâ da punènte in scia ''Via Julia Augusta'', che chi a passava in curispundènsa du [[Viâle Punteluntu (Arbenga)|Viâle]] d'ancöi. I scâvi i n'han fètu truvà due pursiùi, üna a duxèntu mêtri daa [[Pòrte de Mu(r)ìn]], dau Rugettu, e l'âtra ciü luntàn daa sitè, a l'in gì(r)u di rèsti de [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|San Vitû]]. Inta primma parte i sun stèti truvèi sinque munümènti fünera(r)i du [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]], missi tütti in fi(r)a e facièi in scia vìa, ch'u se gh'è truvàu di risöi. Inte l'âtra pursiùn e sun stète truvèi de testimunianse survetüttu da primma [[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]], scibèn ch'e nu mancan de mü(r)aje rumâne daa funsiùn nu gua(r)i cè(r)a, cu'e tumbe ch'e rivavan fina dau [[Santua(r)iu da Madonna de Puntelungu|santua(r)iu de Puntelungu]], dund'i sun sciurtìi di rèsti fìn dai tèmpi da custrusiùn du santua(r)iu, du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a nord del centro storico'', pp. 162-166}}</ref>.
* Necròpuli de meridiùn: a meridiùn d'''Albingaunum'' i se truvavan dui cumplessi fünera(r)i, tütti dui facièi in scia ''Via Julia Augusta'' e cunusciüi cumme a necròpuli da Sènta e a necròpuli du Munte. A necròpuli da Sènta a se cumpune de pôchi rèsti de mü(r)aje inta gè(r)a da scciümè(r)a, lighèi a ciü munümènti fünera(r)i de difissile stüddiu e datasiùn, che pe'u tipu de tumbe i duve(r)ean remuntà au [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]]. Andandu apröu aa vìa, a necròpuli a se spandeva dunca in sciu Munte, cun di munümènti cumme quelli dunde pöi u s'è frabicàu u [[Cumplessu de San Calòcciu (Arbenga)|cumplessu de San Calòcciu]] e cumme u Pilùn. A cuncentrasiùn ciü impurtante de strutü(r)e a se tröva pe(r)ò cumme che a vìa a vegne cianélla, cun tütta ina fi(r)a de munümènti ch'a se ghe faciava d'in sciu fiancu de munte, pe' növe custrusiùi descuvèrte inte tüttu<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', pp. 120-123}}</ref>.
* Pòrtu: u pòrtu d'''Albingaunum'' u se duveva truvà a meridiùn da sitè, int'ina pusisiùn ch'a nu l'è du tüttu cè(r)a scicumme che, cu'u cangiu du percursu da scciümè(r)a, u l'è finìu du tüttu interàu. I ünichi rèsti che, fòscia, i se pu(r)ean ligà au pòrtu i sun quelli truvèi inta gè(r)a da Sènta de pôcu ciü a munte du [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], cumpòsti da ina spessa strutü(r)a de batümme missa de travèrsu rispèttu aa sitè, ch'a l'ave(r)ea pusciüu funsiunà cumme mö o banchìna pe' l'acòstu de nâve<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 35-36}}</ref>.
=== Vìe ===
[[Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|miniatura|U tòccu, fòscia, u(r)iginâle da ''[[Via Julia Augusta]]'' fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]]]]
Daa primma etè de l'impe(r)u, a sitè d'<nowiki/>''Albingaunum'' a l'é(r)a traversâ da l'impurtante ''[[Via Julia Augusta]]'' che, tantu grassie a vella che pe' mezzu da réa de vìe ciü picìne ch'e se ghe deramavan, a l'è stèta de primma impurtansa pe' l'integrasiùn de l'[[Ingaunia]] inta rumanitè. Stu fètu u l'è ve(r)u fina pe'e lucalitè ciü picìne de l'entrutèra, dund'e ghe rivavan di viöi segunda(r)i, cumm'a fà pröa a descuvèrta de se(r)amiche du [[Lassio|Lassiu]], da [[Gallia]] e da [[Spagna]] inte di sciti archeulogichi de [[Castrevegliu|Casterveggiu]] e de [[Cravaüna]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Viabilità e territorio'', p. 47}}</ref>. Intu detaju, a grande vìa a traversava a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] da setentriùn a meridiùn, passandu ciütòstu da vixìn aa còsta e cegandu u sò percursu quand'a traversava a sitè, dund'a ghe intrava in curispundènsa da [[pòrte de Mu(r)ìn]] pe' vegnì u [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|càrdu màscimu d'''Albingaunum'']] e sciurtine dunca pe'a [[Pòrte de l'A(r)òscia (Arbenga)|pòrte de l'A(r)òscia]]. Pe'a pursiùn arbenganese da ''Via Julia Augusta'' e sun stète truvèi de testimunianse survetüttu intu tòccu ecstra-ürbàn au de là d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] e [[Viâle Puntelungu (Arbenga)|in Puntelungu]], dunde in scâvu inti [[Anni 1990|ànni '90]] u l'ha fètu descruvì ina masiciâ larga 4,20 m e âta ciü o mênu 65 citti, duve(r)â pe' di seculi au puntu che, pe' fà frunte ai depòxiti purtèi dae bü(r)e d[[a Sènta]], a l'è stèta arsâ ciü votte<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Viabilità e territorio'', pp. 51-53}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 169-176}}</ref>.
Ciü difissile a l'è pe' cuntru a recustrusiùn da réa de stradde ciü picìne ch'e menavan a l'entrutèra, scicumme ch'u nu se n'è sarvàu di tòcchi e u se pò numma che pruâle a tracià segundu e vìe mensunèi inte l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]], a cumensà dai statüi du [[1288]]. Üna de ste vìe a partiva d'inta ''Julia Augusta'' intu cumün d[[U Sejô|u Se(r)iâ]], pe' rivà fina in sce culìne d[[a Peagna]], dund'i ghe duvevan êsse de tegnüe e de custrusiùi de campagna. Dapöi u gh'é(r)a a vìa, bèn impurtante, che menandu a setentriùn a passava dunde ancöi u se tröva [[Leca (Arbenga)|Leca]], pe' intrà dunca inta [[valâ du Neva]]. De de lì, traversàu u [[Còlla de San Benardu|San Benardu]], a rivava fina inta [[valâ du Tàna(r)u]] mèntre ina sò deramasiùn a passava in [[Burmia (valä)|Burmia]] pe' mezzu du [[Còlla du Scravagliùn|Scravajùn]]. Au sò imprinsippiu, intu detaju, sta vìa a custezava a scciümè(r)a d'in scia sò zina de mancìna, partindune d'inta ''Julia Augusta'' a levante du [[Puntelungu (Arbenga)|Puntelungu]], dunde alantu(r)a a gh'é(r)a a gè(r)a da Sènta. Int'in moddu pa(r)eggiu, in'âtra vìa a muntava sciü pe'a [[valâ du Pennavai(r)e]], cu'in depòxitu archeulogicu descuvèrtu intu cumün de [[Cravaüna]], e üna sciü pe' [[Valâ de l'A(r)òscia|quella de l'A(r)òscia]], cu'ina deramasiùn pe'a valâ de l'[[Rian Iveia|Arveju]], dunde fòscia u gh'é(r)a in paisettu de campagna. A l'ürtimu, a meridiùn d'''Albingaunum'' e gh'é(r)an ascì de âtre vìe ciü che a ''Julia Augusta'': üna a menava vèrsu [[Vaìn]], dund'u duveva truvâse u [[Pòrtu d'Arbenga|pòrtu da sitè]], asemme a in'âtra ch'a muntava in sciu Munte, dìta ''strata romana'' fina du [[XIV secolo|Trexèntu]]. Inte sta diresiùn, d'inta ''Julia Augusta'' a se destaccava da vixìn a [[Cunvèntu de San Calòcciu (Arbenga)|San Calòcciu]] ancù ina vìa ch'a ligava e tère d'ancöi de [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] e [[Villanöva]], pe' muntà de de lì sciü pe'a [[valâ du Le(r)ùn]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Viabilità e territorio'', pp. 54-57}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 176-183}}</ref>.
== Terito(r)iu ==
A sitè de ''Albingaunum'', in qualitè de ''[[municipium]]'', a l'é(r)a u sèntru aministratìvu d'in terito(r)iu ciütòstu estesu, spantegàu inta pursiùn da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] cumpresa pe'a ciü parte inta regiùn stò(r)ica de l'[[Ingaunia]]. Intu detaju, u l'è stètu puscibile truvâne l'estensciùn pe' mezzu de mensiùi aa ''[[gens Publilia]]'', quella ch'a gh'é(r)a iscrìta a sitè, cuntegnüa inte epigrafe d'etè rumâna truvèi inta regiùn. U s'è cuscì descuvèrtu che u terito(r)iu du ''municipum'' u repiava i sciti primma ucupèi dae trebü ligü(r)i di [[Ingauni]] e di [[Epanterii]], e ciü tardi curispundènte ascì a quellu da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi arbenganese]], estesu lungu a [[Rivêa|Rive(r)a]] da[[U Finô|u Finâ]], a levante, fin'a [[Sanremu|Sanremmu]], a punènte. Lì u cunfinava, rispetivamènte, cu'i municìpi de ''[[Vada Sabatia]]'' e de ''[[Albintimilium]]'', mèntre vèrsu i bricchi e tère ingaune e se spandevan inte l'âta [[valâ du Tàna(r)u]], fòscia fin'a [[Seva]]. U cunfìn de levante u muntava dau Finâ vèrsu l'entrutèra passandu pe'u [[Pora (sciüméra)|sciümme Po(r)a]] e, traversàu u [[Colla du Merögnu|Me(r)ögnu]], u rivava au [[Tànnôu|Tàna(r)u]] pe'a [[Burmia (sciümme)|Burmia]] e a [[Sevetta (sciümme)|Sevetta]]; quellu de punènte da Sanremmu u duveva pe' cuntru muntà sciü pe'a [[valâ de l'Armea]] fin'au [[Munte Pertegâ]], de dund'u l'andaxeva apröu au [[Negrùn (turènte)|turènte Negrùn]] fina intu Tàna(r)u<ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 14}}</ref>.
Intu terito(r)iu du ''municipium'', ai tèmpi de l'impe(r)u, fö(r)a da sitè i se truvavan di âtri paìsi ciü picìn, frabichèi survetüttu lungu a còsta e de spessu intu scitu de vilaggi ciü antìghi, de l'[[Etæ do færo|etè du fèru]], mèntre l'entrutèra u l'é(r)a ucupàu da [[Villa rustica|ville rüsteghe]] e tegnüe pe'e ativitè lighèi aa tèra, ai boschi e ae béstie. Fra i sciti cunusciüi au dì d'ancöi, a levante d'''Albingaunum'' a se truvava in'urganisasiùn da ciâna in scia còsta segundu in mudélu a ville, traversèi daa ''[[Via Julia Augusta]]''. Intu detaju, inte l'Ingaunia de levante e sun cunusciüe due ville rüsteghe, l'üna in sciu cunfìn fra [[Tuiran|Tui(r)àn]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e l'âtra inte l'entrutèra d[[a Prìa]], ciü che due ''villae maritimae'' intu terito(r)iu de [[Löa]]. Inta [[ciâna d'Arbenga]] e se cunuscen ascì de âtre tegnüe, spanteghèi fra [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Cixan|Cixàn]] e di âtri sciti, mèntre a punènte da sitè u se tröva a ''[[mansio]]'' de ''[[Lucus Bormani]]'', fra [[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]] e [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], cu'in scitu archeulogicu che, inte sti cumüi, u cumprende ascì de ville rüsteghe, de cà di tèmpi de l'impe(r)u e de custrusiùi pübbriche. Ancù ciü a punènte i sun stèti truvèi i rèsti d'in paìse de campagna a[[I Ciài (Imperia)|i Ciài]] d'[[Imperia|Impe(r)ia]], d'ina furnaxe a [[San Steva a Mâ|San Steva au Mâ]] e d'in scitu pe'u travaiu du fèru in sciu [[Munte Follia]]. A l'ürtimu, vèrsu i cunfìn du ''municipium'', u se tröva ancù a ''mansio'' de ''[[Costa Balenae]]'', intu cumün d[[A Riva (cumüna)|a Riva]], e d'ina ''villa maritima'' cun pertinènse vixìn a [[Büssana]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 12-13}}</ref>.
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|cid=Lamboglia, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albingaunum|url=https://books.google.com/books?id=wGZOAAAAYAAJ|ànno=2004|editô=Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Massabò, 2004}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=Albingaunum - Albenga (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2025-07-23}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Çitæ antîghe]]
[[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]]
3paxauth0316iiaxdssbvpr0k5h80f1
Proculus
0
32688
269274
269256
2026-04-28T18:26:17Z
N.Longo
12052
269274
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref>{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'​''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.|sinistra]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
=== U curtu regnu ===
[[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]]
Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>.
Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'​''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'​''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'​''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>.
== E(r)editè ==
[[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]]
Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'​''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />.
Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
0ozbzgb18r3n179xif179k664h92g8z
269275
269274
2026-04-28T18:28:41Z
N.Longo
12052
+
269275
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref>{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'​''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.|sinistra]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
=== U curtu regnu ===
[[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]]
Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>.
Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'​''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'​''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'​''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>.
== E(r)editè ==
[[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]]
Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'​''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />.
Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>.
A despêtu di stüddi e pröve di stò(r)ichi in scia fasitè de l'​''Historia Augusta'', ancù du [[1990]] u l'è stètu pübbricàu in libbru in scia sto(r)ia rumâna de Liùn ch'u l'ha repiàu du tüttu e sto(r)ie du [[Flavius Vospicus]] in sce in "Titus Aelius Proculus", usurpatû, cun de invensiùi de ciü cumme u fètu ch'u sa(r)ea stètu in "scunusciüu ufisiâle de guarnixùn a Liùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Albert Champdor|tìtolo=Lyon, cité romaine|url=https://www.google.com/books/edition/Lyon/efkhEAAAQBAJ|ànno=1990|editô=BIAS|çitæ=Belgarde|léngoa=FR|pp=85-86|ISBN=2-7015-0441-4}}</ref>. Di scrìti du [[2007]] de stò(r)ichi e archeolughi de Liùn i l'han purtàu pe' cuntru de infurmasiùi ciü agiurnèi: "du [[281]] in sèrtu Proculus u l'axeva usurpàu a purpu(r)a impe(r)iâle cu'a simpatìa de gènte de Liùn e pruvàu, insemme a in âtru usurpatû, a issà l'armâ du [[Ren]]. U sò falimèntu u l'ha purtàu a ina növa represciùn a Liùn"<ref>{{Çitta|Pelletier, 2007|p. 103}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
otp7jwiprpstcg7i58zkv7nuz6q96al
269276
269275
2026-04-28T18:30:04Z
N.Longo
12052
+
269276
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref name=":5">{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'​''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.|sinistra]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
=== U curtu regnu ===
[[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]]
Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>.
Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'​''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'​''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'​''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>.
== E(r)editè ==
[[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]]
Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'​''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />.
Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>.
A despêtu di stüddi e pröve di stò(r)ichi in scia fasitè de l'​''Historia Augusta'', ancù du [[1990]] u l'è stètu pübbricàu in libbru in scia sto(r)ia rumâna de Liùn ch'u l'ha repiàu du tüttu e sto(r)ie du [[Flavius Vospicus]] in sce in "Titus Aelius Proculus", usurpatû, cun de invensiùi de ciü cumme u fètu ch'u sa(r)ea stètu in "scunusciüu ufisiâle de guarnixùn a Liùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Albert Champdor|tìtolo=Lyon, cité romaine|url=https://www.google.com/books/edition/Lyon/efkhEAAAQBAJ|ànno=1990|editô=BIAS|çitæ=Belgarde|léngoa=FR|pp=85-86|ISBN=2-7015-0441-4}}</ref>. Di scrìti du [[2007]] de stò(r)ichi e archeolughi de Liùn i l'han purtàu pe' cuntru de infurmasiùi ciü agiurnèi: "du [[281]] in sèrtu Proculus u l'axeva usurpàu a purpu(r)a impe(r)iâle cu'a simpatìa de gènte de Liùn e pruvàu, insemme a in âtru usurpatû, a issà l'armâ du [[Ren]]. U sò falimèntu u l'ha purtàu a ina növa represciùn a Liùn"<ref>{{Çitta|Pelletier, 2007|p. 103}}</ref>.
De ciü, e ürtime pübbricasiùi du [[2019]] e se sun destachèi du tüttu da stu scrìtu: "A despêtu da testimuniansa de l'​''Historia Augusta'' u l'è fòscia a Culònia e nu a Liùn ch'u l'è cumensàu l'usurpasiùn du Proculus, aleàu du [[Bonosus]] du [[280]]-[[281]]. Sta lì a l'è stèta prestu blucâ da l'impe(r)atû Probus"<ref name=":5" />.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
i4dl1hyf36996fbkkukhs0gwfa9erkc
269277
269276
2026-04-28T18:34:13Z
N.Longo
12052
+
269277
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref name=":5">{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'​''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.|sinistra]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
=== U curtu regnu ===
[[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]]
Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>.
Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'​''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'​''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'​''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>.
== E(r)editè ==
[[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]]
Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'​''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />.
Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>.
A despêtu di stüddi e pröve di stò(r)ichi in scia fasitè de l'​''Historia Augusta'', ancù du [[1990]] u l'è stètu pübbricàu in libbru in scia sto(r)ia rumâna de Liùn ch'u l'ha repiàu du tüttu e sto(r)ie du [[Flavius Vospicus]] in sce in "Titus Aelius Proculus", usurpatû, cun de invensiùi de ciü cumme u fètu ch'u sa(r)ea stètu in "scunusciüu ufisiâle de guarnixùn a Liùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Albert Champdor|tìtolo=Lyon, cité romaine|url=https://www.google.com/books/edition/Lyon/efkhEAAAQBAJ|ànno=1990|editô=BIAS|çitæ=Belgarde|léngoa=FR|pp=85-86|ISBN=2-7015-0441-4}}</ref>. Di scrìti du [[2007]] de stò(r)ichi e archeolughi de Liùn i l'han purtàu pe' cuntru de infurmasiùi ciü agiurnèi: "du [[281]] in sèrtu Proculus u l'axeva usurpàu a purpu(r)a impe(r)iâle cu'a simpatìa de gènte de Liùn e pruvàu, insemme a in âtru usurpatû, a issà l'armâ du [[Ren]]. U sò falimèntu u l'ha purtàu a ina növa represciùn a Liùn"<ref>{{Çitta|Pelletier, 2007|p. 103}}</ref>.
De ciü, e ürtime pübbricasiùi du [[2019]] e se sun destachèi du tüttu da stu scrìtu: "A despêtu da testimuniansa de l'​''Historia Augusta'' u l'è fòscia a Culònia e nu a Liùn ch'u l'è cumensàu l'usurpasiùn du Proculus, aleàu du [[Bonosus]] du [[280]]-[[281]]. Sta lì a l'è stèta prestu blucâ da l'impe(r)atû Probus"<ref name=":5" />.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopographia Imperii Romani|url=https://pir.bbaw.de/|ediçión=2|ànno=1933|çitæ=Berlìn|léngoa=EN|p=995}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopography of the Later Roman Empire|url=http://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1972_num_41_1_1667_t1_0407_0000_2|ànno=1971-1993|editô=Cambridge University Press|çitæ=Cambridge|léngoa=EN|p=745}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bellesia|ànno=1992|tìtolo=Procolo, un nuovo imperatore nella serie numismatica romana|revìsta=Panorama numismatico|nùmero=49|pp=37-39|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Autû scunusciüu|outô2=François Paschoud (tradusiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Collection des universités de France. Série latine XLI + 444|ànno=2001|editô=Les belles lettres|çitæ=Liùn|léngoa=LA, FR|volùmme=Vul. 5, Pt. 2|capìtolo=Vies de Probus, Firmus, Saturnin, Proculus et Bonose, Carus Numérien et Carin|ISBN=978-2-251-01426-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rémy Poignault|tìtolo=Les Personnages du roman grec. Actes du colloque de Tours, 18-20 novembre 1999|url=https://www.persee.fr/doc/mom_0151-7015_2001_act_29_1_1397|colànn-a=Collection de la Maison de l'Orient méditerranéen ancien. Série littéraire et philosophique|ànno=2001|editô=Maison de l'Orient et de la Méditerranée Jean Pouilloux|çitæ=Liùn|léngoa=FR|pp=251-268|volùmme=Vul. 29|capìtolo=Les usurpateurs du Quadrige des Tyrans dans l'Histoire Auguste: des personnages de roman?}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=André Pelletier, Jacques Rossiaud, Françoise Bayard e Pierre Cayez|tìtolo=Histoire de Lyon: des origines à nos jours|url=https://www.google.com/books/edition/_/IvaPPwAACAAJ|ànno=2007|editô=Éditions lyonnaises d'art et d'histoire|çitæ=Liùn|léngoa=FR|ISBN=978-2-84147-190-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|url=https://www.google.com/books/edition/Nouvelle_histoire_de_Lyon_et_de_la_m%C3%A9tr/MZ04yQEACAAJ|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
j2j1alzuuy0u327d2xtyj9g0caunmu7
269278
269277
2026-04-28T18:38:11Z
N.Longo
12052
+
269278
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref name=":5">{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'​''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.|sinistra]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
=== U curtu regnu ===
[[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]]
Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>.
Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'​''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'​''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'​''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>.
== E(r)editè ==
[[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]]
Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'​''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />.
Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>.
A despêtu di stüddi e pröve di stò(r)ichi in scia fasitè de l'​''Historia Augusta'', ancù du [[1990]] u l'è stètu pübbricàu in libbru in scia sto(r)ia rumâna de Liùn ch'u l'ha repiàu du tüttu e sto(r)ie du [[Flavius Vospicus]] in sce in "Titus Aelius Proculus", usurpatû, cun de invensiùi de ciü cumme u fètu ch'u sa(r)ea stètu in "scunusciüu ufisiâle de guarnixùn a Liùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Albert Champdor|tìtolo=Lyon, cité romaine|url=https://www.google.com/books/edition/Lyon/efkhEAAAQBAJ|ànno=1990|editô=BIAS|çitæ=Belgarde|léngoa=FR|pp=85-86|ISBN=2-7015-0441-4}}</ref>. Di scrìti du [[2007]] de stò(r)ichi e archeolughi de Liùn i l'han purtàu pe' cuntru de infurmasiùi ciü agiurnèi: "du [[281]] in sèrtu Proculus u l'axeva usurpàu a purpu(r)a impe(r)iâle cu'a simpatìa de gènte de Liùn e pruvàu, insemme a in âtru usurpatû, a issà l'armâ du [[Ren]]. U sò falimèntu u l'ha purtàu a ina növa represciùn a Liùn"<ref>{{Çitta|Pelletier, 2007|p. 103}}</ref>.
De ciü, e ürtime pübbricasiùi du [[2019]] e se sun destachèi du tüttu da stu scrìtu: "A despêtu da testimuniansa de l'​''Historia Augusta'' u l'è fòscia a Culònia e nu a Liùn ch'u l'è cumensàu l'usurpasiùn du Proculus, aleàu du [[Bonosus]] du [[280]]-[[281]]. Sta lì a l'è stèta prestu blucâ da l'impe(r)atû Probus"<ref name=":5" />.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopographia Imperii Romani|url=https://pir.bbaw.de/|ediçión=2|ànno=1933|çitæ=Berlìn|léngoa=EN|p=995}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopography of the Later Roman Empire|url=http://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1972_num_41_1_1667_t1_0407_0000_2|ànno=1971-1993|editô=Cambridge University Press|çitæ=Cambridge|léngoa=EN|p=745}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bellesia|ànno=1992|tìtolo=Procolo, un nuovo imperatore nella serie numismatica romana|revìsta=Panorama numismatico|nùmero=49|pp=37-39|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Autû scunusciüu|outô2=François Paschoud (tradusiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Collection des universités de France. Série latine XLI + 444|ànno=2001|editô=Les belles lettres|çitæ=Liùn|léngoa=LA, FR|volùmme=Vul. 5, Pt. 2|capìtolo=Vies de Probus, Firmus, Saturnin, Proculus et Bonose, Carus Numérien et Carin|ISBN=978-2-251-01426-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rémy Poignault|tìtolo=Les Personnages du roman grec. Actes du colloque de Tours, 18-20 novembre 1999|url=https://www.persee.fr/doc/mom_0151-7015_2001_act_29_1_1397|colànn-a=Collection de la Maison de l'Orient méditerranéen ancien. Série littéraire et philosophique|ànno=2001|editô=Maison de l'Orient et de la Méditerranée Jean Pouilloux|çitæ=Liùn|léngoa=FR|pp=251-268|volùmme=Vul. 29|capìtolo=Les usurpateurs du Quadrige des Tyrans dans l'Histoire Auguste: des personnages de roman?}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=André Pelletier, Jacques Rossiaud, Françoise Bayard e Pierre Cayez|tìtolo=Histoire de Lyon: des origines à nos jours|url=https://www.google.com/books/edition/_/IvaPPwAACAAJ|ànno=2007|editô=Éditions lyonnaises d'art et d'histoire|çitæ=Liùn|léngoa=FR|ISBN=978-2-84147-190-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|url=https://www.google.com/books/edition/Nouvelle_histoire_de_Lyon_et_de_la_m%C3%A9tr/MZ04yQEACAAJ|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/?search=Pr%C3%B2culo|tìtolo=Pròculo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}}
* {{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Pr%C3%B2culo+(imperatore+romano).html|tìtolo=Pròculo (imperatore romano)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}}
0us5jlhieh4xvkkddmj8vxw3twwkabg
269279
269278
2026-04-28T18:40:21Z
N.Longo
12052
269279
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref name=":5">{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'​''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.|sinistra]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
=== U curtu regnu ===
[[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]]
Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>.
Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'​''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'​''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'​''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>.
== E(r)editè ==
[[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]]
Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'​''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />.
Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>.
A despêtu di stüddi e pröve di stò(r)ichi in scia fasitè de l'​''Historia Augusta'', ancù du [[1990]] u l'è stètu pübbricàu in libbru in scia sto(r)ia rumâna de Liùn ch'u l'ha repiàu du tüttu e sto(r)ie du [[Flavius Vospicus]] in sce in "Titus Aelius Proculus", usurpatû, cun de invensiùi de ciü cumme u fètu ch'u sa(r)ea stètu in "scunusciüu ufisiâle de guarnixùn a Liùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Albert Champdor|tìtolo=Lyon, cité romaine|url=https://www.google.com/books/edition/Lyon/efkhEAAAQBAJ|ànno=1990|editô=BIAS|çitæ=Belgarde|léngoa=FR|pp=85-86|ISBN=2-7015-0441-4}}</ref>. Di scrìti du [[2007]] de stò(r)ichi e archeolughi de Liùn i l'han purtàu pe' cuntru de infurmasiùi ciü agiurnèi: "du [[281]] in sèrtu Proculus u l'axeva usurpàu a purpu(r)a impe(r)iâle cu'a simpatìa de gènte de Liùn e pruvàu, insemme a in âtru usurpatû, a issà l'armâ du [[Ren]]. U sò falimèntu u l'ha purtàu a ina növa represciùn a Liùn"<ref>{{Çitta|Pelletier, 2007|p. 103}}</ref>.
De ciü, e ürtime pübbricasiùi du [[2019]] e se sun destachèi du tüttu da stu scrìtu: "A despêtu da testimuniansa de l'​''Historia Augusta'' u l'è fòscia a Culònia e nu a Liùn ch'u l'è cumensàu l'usurpasiùn du Proculus, aleàu du [[Bonosus]] du [[280]]-[[281]]. Sta lì a l'è stèta prestu blucâ da l'impe(r)atû Probus"<ref name=":5" />.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopographia Imperii Romani|url=https://pir.bbaw.de/|ediçión=2|ànno=1933|çitæ=Berlìn|léngoa=EN|p=995}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopography of the Later Roman Empire|url=http://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1972_num_41_1_1667_t1_0407_0000_2|ànno=1971-1993|editô=Cambridge University Press|çitæ=Cambridge|léngoa=EN|p=745}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bellesia|ànno=1992|tìtolo=Procolo, un nuovo imperatore nella serie numismatica romana|revìsta=Panorama numismatico|nùmero=49|pp=37-39|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Autû scunusciüu|outô2=François Paschoud (tradusiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Collection des universités de France. Série latine XLI + 444|ànno=2001|editô=Les belles lettres|çitæ=Liùn|léngoa=LA, FR|volùmme=Vul. 5, Pt. 2|capìtolo=Vies de Probus, Firmus, Saturnin, Proculus et Bonose, Carus Numérien et Carin|ISBN=978-2-251-01426-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rémy Poignault|tìtolo=Les Personnages du roman grec. Actes du colloque de Tours, 18-20 novembre 1999|url=https://www.persee.fr/doc/mom_0151-7015_2001_act_29_1_1397|colànn-a=Collection de la Maison de l'Orient méditerranéen ancien. Série littéraire et philosophique|ànno=2001|editô=Maison de l'Orient et de la Méditerranée Jean Pouilloux|çitæ=Liùn|léngoa=FR|pp=251-268|volùmme=Vul. 29|capìtolo=Les usurpateurs du Quadrige des Tyrans dans l'Histoire Auguste: des personnages de roman?}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=André Pelletier, Jacques Rossiaud, Françoise Bayard e Pierre Cayez|tìtolo=Histoire de Lyon: des origines à nos jours|url=https://www.google.com/books/edition/_/IvaPPwAACAAJ|ànno=2007|editô=Éditions lyonnaises d'art et d'histoire|çitæ=Liùn|léngoa=FR|ISBN=978-2-84147-190-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|url=https://www.google.com/books/edition/Nouvelle_histoire_de_Lyon_et_de_la_m%C3%A9tr/MZ04yQEACAAJ|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/?search=Pr%C3%B2culo|tìtolo=Pròculo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}}
* {{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Pr%C3%B2culo+(imperatore+romano).html|tìtolo=Pròculo (imperatore romano)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Gente de Liguria]]
[[Categorîa:Imperatoî Romen]]
lgn4bu0sh7efhx7cn0kyl979dwqcwyu
269280
269279
2026-04-28T18:41:11Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Utente:N.Longo/Sandbox/Proculus]] a [[Proculus]] sénsa lasciâ de rindirìsso: Creà
269279
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref name=":5">{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'​''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.|sinistra]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
=== U curtu regnu ===
[[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]]
Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>.
Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'​''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'​''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'​''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>.
== E(r)editè ==
[[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]]
Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'​''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />.
Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>.
A despêtu di stüddi e pröve di stò(r)ichi in scia fasitè de l'​''Historia Augusta'', ancù du [[1990]] u l'è stètu pübbricàu in libbru in scia sto(r)ia rumâna de Liùn ch'u l'ha repiàu du tüttu e sto(r)ie du [[Flavius Vospicus]] in sce in "Titus Aelius Proculus", usurpatû, cun de invensiùi de ciü cumme u fètu ch'u sa(r)ea stètu in "scunusciüu ufisiâle de guarnixùn a Liùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Albert Champdor|tìtolo=Lyon, cité romaine|url=https://www.google.com/books/edition/Lyon/efkhEAAAQBAJ|ànno=1990|editô=BIAS|çitæ=Belgarde|léngoa=FR|pp=85-86|ISBN=2-7015-0441-4}}</ref>. Di scrìti du [[2007]] de stò(r)ichi e archeolughi de Liùn i l'han purtàu pe' cuntru de infurmasiùi ciü agiurnèi: "du [[281]] in sèrtu Proculus u l'axeva usurpàu a purpu(r)a impe(r)iâle cu'a simpatìa de gènte de Liùn e pruvàu, insemme a in âtru usurpatû, a issà l'armâ du [[Ren]]. U sò falimèntu u l'ha purtàu a ina növa represciùn a Liùn"<ref>{{Çitta|Pelletier, 2007|p. 103}}</ref>.
De ciü, e ürtime pübbricasiùi du [[2019]] e se sun destachèi du tüttu da stu scrìtu: "A despêtu da testimuniansa de l'​''Historia Augusta'' u l'è fòscia a Culònia e nu a Liùn ch'u l'è cumensàu l'usurpasiùn du Proculus, aleàu du [[Bonosus]] du [[280]]-[[281]]. Sta lì a l'è stèta prestu blucâ da l'impe(r)atû Probus"<ref name=":5" />.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopographia Imperii Romani|url=https://pir.bbaw.de/|ediçión=2|ànno=1933|çitæ=Berlìn|léngoa=EN|p=995}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopography of the Later Roman Empire|url=http://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1972_num_41_1_1667_t1_0407_0000_2|ànno=1971-1993|editô=Cambridge University Press|çitæ=Cambridge|léngoa=EN|p=745}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bellesia|ànno=1992|tìtolo=Procolo, un nuovo imperatore nella serie numismatica romana|revìsta=Panorama numismatico|nùmero=49|pp=37-39|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Autû scunusciüu|outô2=François Paschoud (tradusiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Collection des universités de France. Série latine XLI + 444|ànno=2001|editô=Les belles lettres|çitæ=Liùn|léngoa=LA, FR|volùmme=Vul. 5, Pt. 2|capìtolo=Vies de Probus, Firmus, Saturnin, Proculus et Bonose, Carus Numérien et Carin|ISBN=978-2-251-01426-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rémy Poignault|tìtolo=Les Personnages du roman grec. Actes du colloque de Tours, 18-20 novembre 1999|url=https://www.persee.fr/doc/mom_0151-7015_2001_act_29_1_1397|colànn-a=Collection de la Maison de l'Orient méditerranéen ancien. Série littéraire et philosophique|ànno=2001|editô=Maison de l'Orient et de la Méditerranée Jean Pouilloux|çitæ=Liùn|léngoa=FR|pp=251-268|volùmme=Vul. 29|capìtolo=Les usurpateurs du Quadrige des Tyrans dans l'Histoire Auguste: des personnages de roman?}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=André Pelletier, Jacques Rossiaud, Françoise Bayard e Pierre Cayez|tìtolo=Histoire de Lyon: des origines à nos jours|url=https://www.google.com/books/edition/_/IvaPPwAACAAJ|ànno=2007|editô=Éditions lyonnaises d'art et d'histoire|çitæ=Liùn|léngoa=FR|ISBN=978-2-84147-190-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|url=https://www.google.com/books/edition/Nouvelle_histoire_de_Lyon_et_de_la_m%C3%A9tr/MZ04yQEACAAJ|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/?search=Pr%C3%B2culo|tìtolo=Pròculo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}}
* {{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Pr%C3%B2culo+(imperatore+romano).html|tìtolo=Pròculo (imperatore romano)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Gente de Liguria]]
[[Categorîa:Imperatoî Romen]]
lgn4bu0sh7efhx7cn0kyl979dwqcwyu
269290
269280
2026-04-28T18:56:35Z
N.Longo
12052
+ tl
269290
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref name=":5">{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'​''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.|sinistra]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
=== U curtu regnu ===
[[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]]
Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>.
Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'​''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'​''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'​''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>.
== E(r)editè ==
[[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]]
Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'​''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />.
Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>.
A despêtu di stüddi e pröve di stò(r)ichi in scia fasitè de l'​''Historia Augusta'', ancù du [[1990]] u l'è stètu pübbricàu in libbru in scia sto(r)ia rumâna de Liùn ch'u l'ha repiàu du tüttu e sto(r)ie du [[Flavius Vospicus]] in sce in "Titus Aelius Proculus", usurpatû, cun de invensiùi de ciü cumme u fètu ch'u sa(r)ea stètu in "scunusciüu ufisiâle de guarnixùn a Liùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Albert Champdor|tìtolo=Lyon, cité romaine|url=https://www.google.com/books/edition/Lyon/efkhEAAAQBAJ|ànno=1990|editô=BIAS|çitæ=Belgarde|léngoa=FR|pp=85-86|ISBN=2-7015-0441-4}}</ref>. Di scrìti du [[2007]] de stò(r)ichi e archeolughi de Liùn i l'han purtàu pe' cuntru de infurmasiùi ciü agiurnèi: "du [[281]] in sèrtu Proculus u l'axeva usurpàu a purpu(r)a impe(r)iâle cu'a simpatìa de gènte de Liùn e pruvàu, insemme a in âtru usurpatû, a issà l'armâ du [[Ren]]. U sò falimèntu u l'ha purtàu a ina növa represciùn a Liùn"<ref>{{Çitta|Pelletier, 2007|p. 103}}</ref>.
De ciü, e ürtime pübbricasiùi du [[2019]] e se sun destachèi du tüttu da stu scrìtu: "A despêtu da testimuniansa de l'​''Historia Augusta'' u l'è fòscia a Culònia e nu a Liùn ch'u l'è cumensàu l'usurpasiùn du Proculus, aleàu du [[Bonosus]] du [[280]]-[[281]]. Sta lì a l'è stèta prestu blucâ da l'impe(r)atû Probus"<ref name=":5" />.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopographia Imperii Romani|url=https://pir.bbaw.de/|ediçión=2|ànno=1933|çitæ=Berlìn|léngoa=EN|p=995}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopography of the Later Roman Empire|url=http://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1972_num_41_1_1667_t1_0407_0000_2|ànno=1971-1993|editô=Cambridge University Press|çitæ=Cambridge|léngoa=EN|p=745}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bellesia|ànno=1992|tìtolo=Procolo, un nuovo imperatore nella serie numismatica romana|revìsta=Panorama numismatico|nùmero=49|pp=37-39|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Autû scunusciüu|outô2=François Paschoud (tradusiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Collection des universités de France. Série latine XLI + 444|ànno=2001|editô=Les belles lettres|çitæ=Liùn|léngoa=LA, FR|volùmme=Vul. 5, Pt. 2|capìtolo=Vies de Probus, Firmus, Saturnin, Proculus et Bonose, Carus Numérien et Carin|ISBN=978-2-251-01426-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rémy Poignault|tìtolo=Les Personnages du roman grec. Actes du colloque de Tours, 18-20 novembre 1999|url=https://www.persee.fr/doc/mom_0151-7015_2001_act_29_1_1397|colànn-a=Collection de la Maison de l'Orient méditerranéen ancien. Série littéraire et philosophique|ànno=2001|editô=Maison de l'Orient et de la Méditerranée Jean Pouilloux|çitæ=Liùn|léngoa=FR|pp=251-268|volùmme=Vul. 29|capìtolo=Les usurpateurs du Quadrige des Tyrans dans l'Histoire Auguste: des personnages de roman?}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=André Pelletier, Jacques Rossiaud, Françoise Bayard e Pierre Cayez|tìtolo=Histoire de Lyon: des origines à nos jours|url=https://www.google.com/books/edition/_/IvaPPwAACAAJ|ànno=2007|editô=Éditions lyonnaises d'art et d'histoire|çitæ=Liùn|léngoa=FR|ISBN=978-2-84147-190-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|url=https://www.google.com/books/edition/Nouvelle_histoire_de_Lyon_et_de_la_m%C3%A9tr/MZ04yQEACAAJ|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/?search=Pr%C3%B2culo|tìtolo=Pròculo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}}
* {{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Pr%C3%B2culo+(imperatore+romano).html|tìtolo=Pròculo (imperatore romano)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Gente de Liguria]]
[[Categorîa:Imperatoî Romen]]
4s2gmw9sw4cgypdgjzw7zbbjvuzzuq1
Energîa
0
32710
269272
269257
2026-04-28T12:43:40Z
Michæ.152
13747
Ò inpîo a seçión "Aspêti tecnològichi"
269272
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
L'''energîa''' (da-o [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]] ''ἐνέργεια, enérgheia'' "ativitæ") a l'é a propietæ quantitatîva ch'a l'é trasferîa a 'n còrpo ò a 'n scistêma fìxico, ch'a se peu riconósce inta capaçitæ de conpî 'n [[travàggio]] ò inte fórme de [[calô]] e [[Luxe|lûxe]]. A l'é 'na quantitæ conservâ segóndo a lézze de conservaçión de l'energîa, ch'a l'afèrma che l'energîa a peu êse convertîa inta fórma ma no creâ ò destrûta. L'energîa a l'à e dimenscioìn fìxiche do travàggio e a se mezûa inte unitæ de quést'ùrtimo, sàiva a dî in [[Joule]] segóndo o [[Scistêma Internaçionâle]].
[[Immaggine:The_sun_through_the_leaves.JPG|thumb|O [[sô]] o l'é a prinçipâ vivàgna d'energîa pe-a [[Vitta|vìtta]] in sciâ [[Tæra]]|centro]]
== Svilùppo do conçètto ==
A paròlla energîa (''ἐνέργεια, enérgheia'', da ''ἐν, en'' "drénto" e ''ἔργον, érgon'' "vigô fìxico, êuvia, travàggio") a l'é dêuviâ za da l'[[Aristòtele]] into sénso de "realtæ, existénsa", in òpoxiçión a "poscibilitæ, poténsa" (''δύναμις, dýnamis''). A ògni mòddo, o [[Thomas Young]] o l'é stæto o prìmmo, into [[1807]], a dêuviâ a paròlla into seu modèrno scignificâto scentìfico.
== Definiçión ==
== Aspêti biofìxichi ==
A trasformaçión de l'energîa a l'é unn-a de fonçioìn ciù esençiâle di òrganîximi vivénti. L'energîa lìbera a l'é dêuviâ pe amermâ l'[[entropîa]] di òrganîximi vivénti, dæto che quésti són caraterizæ da 'na rigorôza òrganizaçión. L'órdine domandòu pe-a [[vitta|vìtta]] o dêve êse conpensòu da 'n sconquàscio a càrego de âtri scistêmi: dæto che tùtti i scistêmi into ténpo se desgràddan, i òrganîximi pe restâ òrganizæ domàndan 'na constànte contribuçión d'energîa lìbera acobiâ a-o relàscio de sconquàscio, reprezentòu da l'entropîa de molécole picìnn-e cómme o [[diòscido de carbònio]] (CO<sub>2</sub>) ò l'[[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) mandæ vîa ò svaporæ inte l'anbiénte d'in gîo.
I òrganîximi fotòtrofi cómme e [[ciànte]] e dötréi [[Bacteria|batérri]] dêuvian cómme vivàgna d'energîa a [[Luxe|lûxe]] do [[sô]], in càngio quélli chemiòtrofi dêuvian l'òscidaçión chìmica di conbustìbili; sti conbustìbili pêuan êse reprezentæ da conpòsti de natûa inorgànica (chemiolitòtrofi) ò òrgànica (chemiorganòtrofi). Squæxi tùtta l'energîa biològica a l'é a-o prinçìpio òtegnûa da-a lûxe do sô da-i fotòtrofi co-o proçèsso da [[fotoscìntexi]]. O materiâle òrgànico prodûto inta fotoscìntexi da 'n fotòtrofo o peu êse pöi òscidòu da-o mæximo òrganîximo ò da 'n âtro òrganîximo chemiòtrofo, ch'o se ne pàsce pe prodûe energîa pe-o moviménto, pe-o traspòrto de iöni cóntra 'n gradiénte de presción òsmòtica, pe-a scìntexi de âtri conpòsti e âtri ûxi ascì<ref>Treccani, Enciclopedia del Novecento: [https://www.treccani.it/enciclopedia/bioenergetica_(Enciclopedia-del-Novecento)/ Bioenergetica]</ref>.
Inte [[Çélola|çélole]] e reaçioìn catabòliche d'òscidaçión lìberan in mòddo spontànio energîa, ch'a l'é in pàrte trasformâ in [[calô]] e in pàrte amugiâ inte dötréi conpòsti con di ligàmmi rìcchi d'energîa. L'energîa depoxitâ in fórma d'energîa chìmica a peu êse pöi dêuviâ pe exénpio inti proçèsci de bioscìntexi; o ciù inpórtante de sti conpòsti rìcchi d'energîa o l'é l'[[adenosintrifosfâto]] (ATP). Inta ciù pàrte di òrganîximi [[Eukaryota|eocariòtichi]] l'energîa chìmica in fórma de ATP a l'é prodûta pe-o 90% inte di òrganélli specializæ dîti [[Mitocóndrio|mitocóndri]].
[[File:OSC Microbio 08 01 ATP.jpg|thumb|L'energîa solâre ò chìmica a vêgne trasformâ inti òrganîximi vivénti in conpòsti con ligàmmi rìcchi d'energîa, sorviatùtto ATP, che pêuan êse dêuviæ pe-o travàggio çelolâre cómme l'anabolìsmo.|centro]]
== Aspêti tecnològichi ==
L'evoluçión umànn-a e-o córso da stöia pêuan êse vìsti cómme a riçèrca de controlâ provixoìn e flùsci magioî de fórme d'energîa ciù conçentræ e versàtile, pe convertîle, in mòddi conveniénti a cósti ciù bàsci e con réize ciù èrte, in [[calô]], [[Luxe|lûxe]] e [[moviménto]]. A disponibilitæ de vivàgne d'energîa a detèrmina a sómma d'ativitæ de travàggio ch'a peu êsighe e-o contròllo de sti flùsci d'energîa o detèrmina o poéi de l'[[Ëse uman|òmmo]] inti afâri e-a seu relatîva infloénza in sciâ [[Natua|natûa]]<ref>Odum 1971,
43</ref>.
Pe vivàgna d'energîa s'inténde quæsesæ fenòmeno bón a liberâ energîa ch'a se peu dêuviâ pe di efètti ùtili pe mêzo de apægi adàtti. E vivàgne primâie d'energîa són quélle che s'atrêuvan in natûa (prezénpio, o [[petròlio]]), in càngio e vivàgne secondâie s'òtêgnan da òperaçioìn tecnològiche in sce vivàgne primâie (prezénpio, a [[benzìnn-a]] ch'a ne vêgne da-a destilaçión do petròlio). E vivàgne d'energîa són clasificæ cómme rinovàbile ò no rinovàbile. Defæti dötræ vivàgne pêuan exourîse, dæto che i proçèsci che pòrtan a-a seu formaçión àn bezéugno de periòdi de ténpo inte l'órdine de migiæa de ànni.
Scìn a-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] l'òmmo o l'à træto l'energîa neçesâia pe-e seu êuvie da-a seu fòrsa moscolâre e da quélla de béstie domèsteghe, che són stæte pöi acostæ da quélla ricavâ da l'[[ægoa]] co-a rêua idròulica e da-o vénto. L'ûzo do [[Carbon|carbón]] fòscile a partî da-o [[XVIII secolo|XVIII sécolo]] in [[Inghiltæra]] o l'à segnòu o coménso da [[Rivoluçión Industriâle]], ch'a s'é afermâ e spantegâ co-a [[màchina a vapô]] inventâ da T. Savery e T. Newcomen e pöi megioâ da J. Watt into 1769. L'[[XIX secolo|Eutoçénto]] o l'é stæto dónca dominòu da l'ûzo do carbón e-o seu pòsto o l'é stæto pöi pigiòu sénpre ciù da-i idrocarbûri ([[petròlio]] e [[gàzzo naturâle]]) into córso do [[XX secolo|Nêuveçénto]], sorviatùtto into cànpo di traspòrti. A vivàgna d'energîa prinçipâ into móndo d'ancheu a l'é ancón reprezentâ da-i conbustìbili fòscili in generâle, sorviatùtto petròlio e carbón.
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Combustibles fossiles.png|A-o giórno d'ancheu i conbustìbili fòscili reprezéntan ancón e prinçipâle vivàgne d'energîa pe-o consùmmo umàn]]
Immagine:Energiaberriztagarriak.jpg|Exénpi de vivàgne d'energîa rinovàbile
</gallery>
== Anotaçioìn ==
<references />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=L. D. Landau, E. M. Lifshitz|tìtolo=Course of theoretical Physics, Volume 1 p. 14, § 6|editô=Zanichelli|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vaclav Smil|tìtolo=Energy and Civilization: A History|editô=The MIT Press|léngoa=EN}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categoria:Fixica]]
65iabwl4yblq5asbi1ok453f5ygmb69
269273
269272
2026-04-28T12:45:45Z
Michæ.152
13747
269273
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
L'''energîa''' (da-o [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]] ''ἐνέργεια, enérgheia'' "ativitæ") a l'é a propietæ quantitatîva ch'a l'é trasferîa a 'n còrpo ò a 'n scistêma fìxico, ch'a se peu riconósce inta capaçitæ de conpî 'n [[travàggio]] ò inte fórme de [[calô]] e [[Luxe|lûxe]]. A l'é 'na quantitæ conservâ segóndo a lézze de conservaçión de l'energîa, ch'a l'afèrma che l'energîa a peu êse convertîa inta fórma ma no creâ ò destrûta. L'energîa a l'à e dimenscioìn fìxiche do travàggio e a se mezûa inte unitæ de quést'ùrtimo, sàiva a dî in [[Joule]] segóndo o [[Scistêma Internaçionâle]].
[[Immaggine:The_sun_through_the_leaves.JPG|thumb|O [[sô]] o l'é a prinçipâ vivàgna d'energîa pe-a [[Vitta|vìtta]] in sciâ [[Tæra]]|centro]]
== Svilùppo do conçètto ==
A paròlla energîa (''ἐνέργεια, enérgheia'', da ''ἐν, en'' "drénto" e ''ἔργον, érgon'' "vigô fìxico, êuvia, travàggio") a l'é dêuviâ za da l'[[Aristòtele]] into sénso de "realtæ, existénsa", in òpoxiçión a "poscibilitæ, poténsa" (''δύναμις, dýnamis''). A ògni mòddo, o [[Thomas Young]] o l'é stæto o prìmmo, into [[1807]], a dêuviâ a paròlla into seu modèrno scignificâto scentìfico.
== Definiçión ==
== Aspêti biofìxichi ==
A trasformaçión de l'energîa a l'é unn-a de fonçioìn ciù esençiâle di òrganîximi vivénti. L'energîa lìbera a l'é dêuviâ pe amermâ l'[[entropîa]] di òrganîximi vivénti, dæto che quésti són caraterizæ da 'na rigorôza òrganizaçión. L'órdine domandòu pe-a [[vitta|vìtta]] o dêve êse conpensòu da 'n sconquàscio a càrego de âtri scistêmi: dæto che tùtti i scistêmi into ténpo se desgràddan, i òrganîximi pe restâ òrganizæ domàndan 'na constànte contribuçión d'energîa lìbera acobiâ a-o relàscio de sconquàscio, reprezentòu da l'entropîa de molécole picìnn-e cómme o [[diòscido de carbònio]] (CO<sub>2</sub>) ò l'[[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) mandæ vîa ò svaporæ inte l'anbiénte d'in gîo.
I òrganîximi fotòtrofi cómme e [[ciànte]] e dötréi [[Bacteria|batérri]] dêuvian cómme vivàgna d'energîa a [[Luxe|lûxe]] do [[sô]], in càngio quélli chemiòtrofi dêuvian l'òscidaçión chìmica di conbustìbili; sti conbustìbili pêuan êse reprezentæ da conpòsti de natûa inorgànica (chemiolitòtrofi) ò òrgànica (chemiorganòtrofi). Squæxi tùtta l'energîa biològica a l'é a-o prinçìpio òtegnûa da-a lûxe do sô da-i fotòtrofi co-o proçèsso da [[fotoscìntexi]]. O materiâle òrgànico prodûto inta fotoscìntexi da 'n fotòtrofo o peu êse pöi òscidòu da-o mæximo òrganîximo ò da 'n âtro òrganîximo chemiòtrofo, ch'o se ne pàsce pe prodûe energîa pe-o moviménto, pe-o traspòrto de iöni cóntra 'n gradiénte de presción òsmòtica, pe-a scìntexi de âtri conpòsti e âtri ûxi ascì<ref>Treccani, Enciclopedia del Novecento: [https://www.treccani.it/enciclopedia/bioenergetica_(Enciclopedia-del-Novecento)/ Bioenergetica]</ref>.
Inte [[Çélola|çélole]] e reaçioìn catabòliche d'òscidaçión lìberan in mòddo spontànio energîa, ch'a l'é in pàrte trasformâ in [[calô]] e in pàrte amugiâ inte dötréi conpòsti con di ligàmmi rìcchi d'energîa. L'energîa depoxitâ in fórma d'energîa chìmica a peu êse pöi dêuviâ pe exénpio inti proçèsci de bioscìntexi; o ciù inpórtante de sti conpòsti rìcchi d'energîa o l'é l'[[adenosintrifosfâto]] (ATP). Inta ciù pàrte di òrganîximi [[Eukaryota|eocariòtichi]] l'energîa chìmica in fórma de ATP a l'é prodûta pe-o 90% inte di òrganélli specializæ dîti [[Mitocóndrio|mitocóndri]].
[[File:OSC Microbio 08 01 ATP.jpg|thumb|L'energîa solâre ò chìmica a vêgne trasformâ inti òrganîximi vivénti in conpòsti con ligàmmi rìcchi d'energîa, sorviatùtto ATP, che pêuan êse dêuviæ pe-o travàggio çelolâre cómme l'anabolìsmo.|centro]]
== Aspêti tecnològichi ==
L'evoluçión umànn-a e-o córso da stöia pêuan êse vìsti cómme a riçèrca de controlâ provixoìn e flùsci magioî de fórme d'energîa ciù conçentræ e versàtile, pe convertîle, in mòddi conveniénti a cósti ciù bàsci e con réize ciù èrte, in [[calô]], [[Luxe|lûxe]] e [[moviménto]]. A disponibilitæ de vivàgne d'energîa a detèrmina a sómma d'ativitæ de travàggio ch'a peu êsighe e-o contròllo de sti flùsci d'energîa o detèrmina o poéi de l'[[Ëse uman|òmmo]] inti afâri e-a seu relatîva infloénsa in sciâ [[Natua|natûa]]<ref>Odum 1971,
43</ref>.
Pe vivàgna d'energîa s'inténde quæsesæ fenòmeno bón a liberâ energîa ch'a se peu dêuviâ pe di efètti ùtili pe mêzo de apægi adàtti. E vivàgne primâie d'energîa són quélle che s'atrêuvan in natûa (prezénpio, o [[petròlio]]), in càngio e vivàgne secondâie s'òtêgnan da òperaçioìn tecnològiche in sce vivàgne primâie (prezénpio, a [[benzìnn-a]] ch'a ne vêgne da-a destilaçión do petròlio). E vivàgne d'energîa són clasificæ cómme rinovàbile ò no rinovàbile. Defæti dötræ vivàgne pêuan exourîse, dæto che i proçèsci che pòrtan a-a seu formaçión àn bezéugno de periòdi de ténpo inte l'órdine de migiæa de ànni.
Scìn a-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] l'òmmo o l'à træto l'energîa neçesâia pe-e seu êuvie da-a seu fòrsa moscolâre e da quélla de béstie domèsteghe, che són stæte pöi acostæ da quélla ricavâ da l'[[ægoa]] co-a rêua idròulica e da-o vénto. L'ûzo do [[Carbon|carbón]] fòscile a partî da-o [[XVIII secolo|XVIII sécolo]] in [[Inghiltæra]] o l'à segnòu o coménso da [[Rivoluçión Industriâle]], ch'a s'é afermâ e spantegâ co-a [[màchina a vapô]] inventâ da T. Savery e T. Newcomen e pöi megioâ da J. Watt into 1769. L'[[XIX secolo|Eutoçénto]] o l'é stæto dónca dominòu da l'ûzo do carbón e-o seu pòsto o l'é stæto pöi pigiòu sénpre ciù da-i idrocarbûri ([[petròlio]] e [[gàzzo naturâle]]) into córso do [[XX secolo|Nêuveçénto]], sorviatùtto into cànpo di traspòrti. A vivàgna d'energîa prinçipâ into móndo d'ancheu a l'é ancón reprezentâ da-i conbustìbili fòscili in generâle, sorviatùtto petròlio e carbón.
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Combustibles fossiles.png|A-o giórno d'ancheu i conbustìbili fòscili reprezéntan ancón e prinçipâle vivàgne d'energîa pe-o consùmmo umàn]]
Immagine:Energiaberriztagarriak.jpg|Exénpi de vivàgne d'energîa rinovàbile
</gallery>
== Anotaçioìn ==
<references />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=L. D. Landau, E. M. Lifshitz|tìtolo=Course of theoretical Physics, Volume 1 p. 14, § 6|editô=Zanichelli|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vaclav Smil|tìtolo=Energy and Civilization: A History|editô=The MIT Press|léngoa=EN}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categoria:Fixica]]
hjkwoh8j2rvqvzaxsp8ocq81sxc8tno
269289
269273
2026-04-28T18:54:35Z
Michæ.152
13747
Ò inpîo a seçión "Definiçión"
269289
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
L'''energîa''' (da-o [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]] ''ἐνέργεια, enérgheia'' "ativitæ") a l'é a propietæ quantitatîva ch'a l'é trasferîa a 'n còrpo ò a 'n scistêma fìxico, ch'a se peu riconósce inta capaçitæ de conpî 'n [[travàggio]] ò inte fórme de [[calô]] e [[Luxe|lûxe]]. A l'é 'na quantitæ conservâ segóndo a lézze de conservaçión de l'energîa, ch'a l'afèrma che l'energîa a peu êse convertîa inta fórma ma no creâ ò destrûta. L'energîa a l'à e dimenscioìn fìxiche do travàggio e a se mezûa inte unitæ de quést'ùrtimo, sàiva a dî in [[Joule]] segóndo o [[Scistêma Internaçionâle]].
[[Immaggine:The_sun_through_the_leaves.JPG|thumb|O [[sô]] o l'é a prinçipâ vivàgna d'energîa pe-a [[Vitta|vìtta]] in sciâ [[Tæra]]|centro]]
== Svilùppo do conçètto ==
A paròlla energîa (''ἐνέργεια, enérgheia'', da ''ἐν, en'' "drénto" e ''ἔργον, érgon'' "vigô fìxico, êuvia, travàggio") a l'é dêuviâ za da l'[[Aristòtele]] into sénso de "realtæ, existénsa", in òpoxiçión a "poscibilitæ, poténsa" (''δύναμις, dýnamis''). A ògni mòddo, o [[Thomas Young]] o l'é stæto o prìmmo, into [[1807]], a dêuviâ a paròlla into seu modèrno scignificâto scentìfico.
== Definiçión ==
L'é difìçile dâ 'na definiçión preçîza d'energîa, dæto che quésta a no l'à nisciùnn-a realtæ materiâle ma a l'é ciufîto 'n conçètto [[Matematica|matemàtico]] astræto.
{{Çitaçión|L'é inportànte dâse cónto che inta fìxica, ancheu, niâtri no émmo nisciùnn-a conoscénsa de cös'a l'é l'energîa|Richard Feynman, A fìxica do Feynman|It is important to realize that in physics today, we have no knowledge of what energy is.|lingua=EN}}
De sòlito l'energîa a l'é definîa cómme a capaçitæ de conpî 'n [[travàggio]], ségge cómme energîa in àtto, ö sæ ch'a l'intervêgne into proçèsso dónde se prodûe 'n travàggio e a l'é a quésto proporçionòu, ségge cómme energîa potençiâle, ch'a peu tradûise in àtto pe mêzo de trasformaçioìn oportùnn-e e despæge<ref>Treccani, Enciclopedia on line: [https://www.treccani.it/enciclopedia/energia/ Energia]</ref>.
[[File:Joule's Apparatus (Harper's Scan).png|thumb|O moînéllo de Joule o dimóstra l'equivalénte mecànico do calô. L'energîa potençiâle a l'é trasformâ in calô, segóndo o prinçìpio de conservaçión de l'energîa]]
L'energîa a peu exìste in fórma d'energîa potençiâle, cinética, tèrmica, [[Elettriçitæ|elétrica]], chìmica, nucleâre e in âtre fórme. E fórme despæge pêuan scangiâse, into rispètto do prinçìpio generâle da conservaçión de l'energîa, ch'o l'afèrma che l'energîa totâle de 'n insémme izoòu de scistêmi o rèsta costànte into ténpo. Do rèsto, in sciâ bâze da prìmma lézze da [[termodinàmica]], l'energîa a no peu êse creâ ò destrûta ma sôlo convertîa da 'na fórma a 'n'âtra. Defæti l'energîa totâle de l'[[Universo|Univèrso]] a no càngia e a l'é a sómma de tànte fórme, ö sæ de mòddi despægi de carcolâla. Dónca l'energîa a peu êse consciderâ ascì cómme 'na quantitæ ch'a no càngia inti vàrri cangiaménti chi-â [[Natua|natûa]] a conpòrta<ref>Feynman, Leighton, Sands: [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_04.html The Feynman Lectures on Physics]</ref>.
O conçètto o peu êse conscideròu a partî da-o [[teorêma da Noether]] ascì, ch'o l'afèrma chi-â prezénsa de 'na quantitæ conservâ inte 'n scistêma fìxico a l'é de lóngo asoçiâ a 'na particolâ scimetrîa chò-u scistêma o posêde. Coscì, se 'n scistêma fìxico o no càngia rispètto a traslaçioìn do ténpo (prezénpio, se inte 'n scistêma mecànico izoòu no gh'é de fòrse dipendénte sccetaménte da-o ténpo) alôa o teorêma o conpòrta che l'energîa do scistêma a l'é 'na quantitæ conservâ<ref>Treccani: [https://www.treccani.it/enciclopedia/simmetrie-e-leggi-di-conservazione_(Storia-della-civilt%C3%A0-europea-a-cura-di-Umberto-Eco)/ Simmetrie e leggi di conservazione]</ref>. Dónca l'energîa a peu êse definîa cómme a quantitæ conservâ asoçiâ co-îna scimetrîa de traslaçión do ténpo inta Lagrangiànn-a de 'n scistêma<ref>'na quantitæ ch'a caraterìzza 'n scistêma fìxico; a Lagrangiànn-a a l'é a fonçión ch'a descrîve a dinàmica de 'n scistêma fìxico e inta mecànica a l'é pægia a-a diferénsa tra l'energîa cinética e l'energîa potençiâle (L = T - U).</ref>. In âtre paròlle, l'energîa a l'é a quantitæ ch'a se consèrva quànde e caraterìstiche dinàmiche de 'n scistêma fìxico són indipendénte da-i càngi do [[Tempo|ténpo]]<ref>Britannica: [https://www.britannica.com/biography/Emmy-Noether#ref1216009 Emmy Noether]</ref>.
== Aspêti biofìxichi ==
A trasformaçión de l'energîa a l'é unn-a de fonçioìn ciù esençiâle di òrganîximi vivénti. L'energîa lìbera a l'é dêuviâ pe amermâ l'[[entropîa]] di òrganîximi vivénti, dæto che quésti són caraterizæ da 'na rigorôza òrganizaçión. L'órdine domandòu pe-a [[vitta|vìtta]] o dêve êse conpensòu da 'n sconquàscio a càrego de âtri scistêmi: dæto che tùtti i scistêmi into ténpo se desgràddan, i òrganîximi pe restâ òrganizæ domàndan 'na constànte contribuçión d'energîa lìbera acobiâ a-o relàscio de sconquàscio, reprezentòu da l'entropîa de molécole picìnn-e cómme o [[diòscido de carbònio]] (CO<sub>2</sub>) ò l'[[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) mandæ vîa ò svaporæ inte l'anbiénte d'in gîo.
I òrganîximi fotòtrofi cómme e [[ciànte]] e dötréi [[Bacteria|batérri]] dêuvian cómme vivàgna d'energîa a [[Luxe|lûxe]] do [[sô]], in càngio quélli chemiòtrofi dêuvian l'òscidaçión chìmica di conbustìbili; sti conbustìbili pêuan êse reprezentæ da conpòsti de natûa inorgànica (chemiolitòtrofi) ò òrgànica (chemiorganòtrofi). Squæxi tùtta l'energîa biològica a l'é a-o prinçìpio òtegnûa da-a lûxe do sô da-i fotòtrofi co-o proçèsso da [[fotoscìntexi]]. O materiâle òrgànico prodûto inta fotoscìntexi da 'n fotòtrofo o peu êse pöi òscidòu da-o mæximo òrganîximo ò da 'n âtro òrganîximo chemiòtrofo, ch'o se ne pàsce pe prodûe energîa pe-o moviménto, pe-o traspòrto de iöni cóntra 'n gradiénte de presción òsmòtica, pe-a scìntexi de âtri conpòsti e âtri ûxi ascì<ref>Treccani, Enciclopedia del Novecento: [https://www.treccani.it/enciclopedia/bioenergetica_(Enciclopedia-del-Novecento)/ Bioenergetica]</ref>.
Inte [[Çélola|çélole]] e reaçioìn catabòliche d'òscidaçión lìberan in mòddo spontànio energîa, ch'a l'é in pàrte trasformâ in [[calô]] e in pàrte amugiâ inte dötréi conpòsti con di ligàmmi rìcchi d'energîa. L'energîa depoxitâ in fórma d'energîa chìmica a peu êse pöi dêuviâ pe exénpio inti proçèsci de bioscìntexi; o ciù inpórtante de sti conpòsti rìcchi d'energîa o l'é l'[[adenosintrifosfâto]] (ATP). Inta ciù pàrte di òrganîximi [[Eukaryota|eocariòtichi]] l'energîa chìmica in fórma de ATP a l'é prodûta pe-o 90% inte di òrganélli specializæ dîti [[Mitocóndrio|mitocóndri]].
[[File:OSC Microbio 08 01 ATP.jpg|thumb|L'energîa solâre ò chìmica a vêgne trasformâ inti òrganîximi vivénti in conpòsti con ligàmmi rìcchi d'energîa, sorviatùtto ATP, che pêuan êse dêuviæ pe-o travàggio çelolâre cómme l'anabolìsmo.|centro]]
== Aspêti tecnològichi ==
L'evoluçión umànn-a e-o córso da stöia pêuan êse vìsti cómme a riçèrca de controlâ provixoìn e flùsci magioî de fórme d'energîa ciù conçentræ e versàtile, pe convertîle, in mòddi conveniénti a cósti ciù bàsci e con réize ciù èrte, in [[calô]], [[Luxe|lûxe]] e [[moviménto]]. A disponibilitæ de vivàgne d'energîa a detèrmina a sómma d'ativitæ de travàggio ch'a peu êsighe e-o contròllo de sti flùsci d'energîa o detèrmina o poéi de l'[[Ëse uman|òmmo]] inti afâri e-a seu relatîva infloénsa in sciâ [[Natua|natûa]]<ref>Odum 1971,
43</ref>.
Pe vivàgna d'energîa s'inténde quæsesæ fenòmeno bón a liberâ energîa ch'a se peu dêuviâ pe di efètti ùtili pe mêzo de apægi adàtti. E vivàgne primâie d'energîa són quélle che s'atrêuvan in natûa (prezénpio, o [[petròlio]]), in càngio e vivàgne secondâie s'òtêgnan da òperaçioìn tecnològiche in sce vivàgne primâie (prezénpio, a [[benzìnn-a]] ch'a ne vêgne da-a destilaçión do petròlio). E vivàgne d'energîa són clasificæ cómme rinovàbile ò no rinovàbile. Defæti dötræ vivàgne pêuan exourîse, dæto che i proçèsci che pòrtan a-a seu formaçión àn bezéugno de periòdi de ténpo inte l'órdine de migiæa de ànni.
Scìn a-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] l'òmmo o l'à træto l'energîa neçesâia pe-e seu êuvie da-a seu fòrsa moscolâre e da quélla de béstie domèsteghe, che són stæte pöi acostæ da quélla ricavâ da l'[[ægoa]] co-a rêua idròulica e da-o vénto. L'ûzo do [[Carbon|carbón]] fòscile a partî da-o [[XVIII secolo|XVIII sécolo]] in [[Inghiltæra]] o l'à segnòu o coménso da [[Rivoluçión Industriâle]], ch'a s'é afermâ e spantegâ co-a [[màchina a vapô]] inventâ da T. Savery e T. Newcomen e pöi megioâ da J. Watt into 1769. L'[[XIX secolo|Eutoçénto]] o l'é stæto dónca dominòu da l'ûzo do carbón e-o seu pòsto o l'é stæto pöi pigiòu sénpre ciù da-i idrocarbûri ([[petròlio]] e [[gàzzo naturâle]]) into córso do [[XX secolo|Nêuveçénto]], sorviatùtto into cànpo di traspòrti. A vivàgna d'energîa prinçipâ into móndo d'ancheu a l'é ancón reprezentâ da-i conbustìbili fòscili in generâle, sorviatùtto petròlio e carbón.
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Combustibles fossiles.png|A-o giórno d'ancheu i conbustìbili fòscili reprezéntan ancón e vivàgne d'energîa prinçipæ pe-o consùmmo umàn
Immagine:Energiaberriztagarriak.jpg|Exénpi de vivàgne d'energîa rinovàbile: o vénto (energîa eòlica), o calô da tæra (energîa geotèrmica), o sô (energîa solâre), o moviménto de l'ægoa (energîa idroelétrica)
</gallery>
== Anotaçioìn ==
<references />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=L. D. Landau, E. M. Lifshitz|tìtolo=Course of theoretical Physics, Volume 1 p. 14, § 6|editô=Zanichelli|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Vaclav Smil|tìtolo=Energy and Civilization: A History|editô=The MIT Press|léngoa=EN}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categoria:Fixica]]
ip90j30cbaq39vucqpji5z75wb9x6ww
Sport Club Ligorna 1922
0
32715
269294
269271
2026-04-28T22:30:24Z
Arbenganese
12552
giustau tl
269294
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Squàddra de balón
|nóme squàddra=Sport Club Ligorna 1922
|pattern_b1=_whitehorizontal|body1=83D3F4|pattern_la1=|leftarm1=83D3F4|pattern_ra1=|rightarm1=83D3F4|shorts1=FFFFFF|socks1=83D3F4
<!-- Divisa da trasferta -->|pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=|leftarm2=|body2=|rightarm2=|shorts2=0000FF|socks2=0000FF
<!-- Terza divisa -->|pattern_la3=|pattern_b3=_|pattern_ra3=|pattern_sh3=|pattern_so3=|leftarm3=|body3=|rightarm3=|shorts3=|socks3=
|çitæ=[[Zena]] ([[Struppa]])
|confederaçión=[[UEFA]]
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|federaçión= [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|canpionòu= [[Serie D]]
|fondaçión=1922
|annoscioglimento=
|prescidénte= {{Bandiera|ITA}} Alberto Saracco
|alenatô= {{Bandiera|ITA}} Matteo Pastorino
|stàdio= Ligorna
|colôri={{scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} giànco e çelèste}}
'''O Sport Club Ligorna 1922''', conosciûo ciù ben comme '''Ligorna''', o l'é 'n club de balón [[Italia|italian]] con bâze a [[Zena]] . Into campionâto 2024-2025 o l'à piggiòu parte a-o seu dêximo tornêo inta Serie D.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Zena]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
qvk931rrvkp34dsy7ltkyximjp0znrr
269295
269294
2026-04-28T22:30:46Z
Arbenganese
12552
nómme squàddra
269295
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra=Sport Club Ligorna 1922
|pattern_b1=_whitehorizontal|body1=83D3F4|pattern_la1=|leftarm1=83D3F4|pattern_ra1=|rightarm1=83D3F4|shorts1=FFFFFF|socks1=83D3F4
<!-- Divisa da trasferta -->|pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=|leftarm2=|body2=|rightarm2=|shorts2=0000FF|socks2=0000FF
<!-- Terza divisa -->|pattern_la3=|pattern_b3=_|pattern_ra3=|pattern_sh3=|pattern_so3=|leftarm3=|body3=|rightarm3=|shorts3=|socks3=
|çitæ=[[Zena]] ([[Struppa]])
|confederaçión=[[UEFA]]
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|federaçión= [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|canpionòu= [[Serie D]]
|fondaçión=1922
|annoscioglimento=
|prescidénte= {{Bandiera|ITA}} Alberto Saracco
|alenatô= {{Bandiera|ITA}} Matteo Pastorino
|stàdio= Ligorna
|colôri={{scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} giànco e çelèste}}
'''O Sport Club Ligorna 1922''', conosciûo ciù ben comme '''Ligorna''', o l'é 'n club de balón [[Italia|italian]] con bâze a [[Zena]] . Into campionâto 2024-2025 o l'à piggiòu parte a-o seu dêximo tornêo inta Serie D.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Zena]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
m4zs2xda4spxm32465r7erxewsulaxe
269296
269295
2026-04-28T22:31:10Z
Arbenganese
12552
ànnofondaçión
269296
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra=Sport Club Ligorna 1922
|pattern_b1=_whitehorizontal|body1=83D3F4|pattern_la1=|leftarm1=83D3F4|pattern_ra1=|rightarm1=83D3F4|shorts1=FFFFFF|socks1=83D3F4
<!-- Divisa da trasferta -->|pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=|leftarm2=|body2=|rightarm2=|shorts2=0000FF|socks2=0000FF
<!-- Terza divisa -->|pattern_la3=|pattern_b3=_|pattern_ra3=|pattern_sh3=|pattern_so3=|leftarm3=|body3=|rightarm3=|shorts3=|socks3=
|çitæ=[[Zena]] ([[Struppa]])
|confederaçión=[[UEFA]]
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|federaçión= [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|canpionòu= [[Serie D]]
|ànnofondaçión=1922
|annoscioglimento=
|prescidénte= {{Bandiera|ITA}} Alberto Saracco
|alenatô= {{Bandiera|ITA}} Matteo Pastorino
|stàdio= Ligorna
|colôri={{scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} giànco e çelèste}}
'''O Sport Club Ligorna 1922''', conosciûo ciù ben comme '''Ligorna''', o l'é 'n club de balón [[Italia|italian]] con bâze a [[Zena]] . Into campionâto 2024-2025 o l'à piggiòu parte a-o seu dêximo tornêo inta Serie D.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Zena]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
eldmmw9xgo30p7b9dgy6d4v54l5q8ca
269297
269296
2026-04-28T22:31:52Z
Arbenganese
12552
cap
269297
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra=Sport Club Ligorna 1922
|pattern_b1=_whitehorizontal|body1=83D3F4|pattern_la1=|leftarm1=83D3F4|pattern_ra1=|rightarm1=83D3F4|shorts1=FFFFFF|socks1=83D3F4
<!-- Divisa da trasferta -->|pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=|leftarm2=|body2=|rightarm2=|shorts2=0000FF|socks2=0000FF
<!-- Terza divisa -->|pattern_la3=|pattern_b3=_|pattern_ra3=|pattern_sh3=|pattern_so3=|leftarm3=|body3=|rightarm3=|shorts3=|socks3=
|çitæ=[[Zena]] ([[Struppa]])
|confederaçión=[[UEFA]]
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|federaçión= [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|canpionòu= [[Serie D]]
|ànnofondaçión=1922
|annoscioglimento=
|prescidénte= {{Bandiera|ITA}} Alberto Saracco
|alenatô= {{Bandiera|ITA}} Matteo Pastorino
|stàdio= Ligorna
|capiénsa= {{formatnum:200}}
|colôri={{scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} giànco e çelèste}}
'''O Sport Club Ligorna 1922''', conosciûo ciù ben comme '''Ligorna''', o l'é 'n club de balón [[Italia|italian]] con bâze a [[Zena]] . Into campionâto 2024-2025 o l'à piggiòu parte a-o seu dêximo tornêo inta Serie D.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Zena]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
mgijznr9amab58pfo6yll4tl1m3ovdh
269298
269297
2026-04-29T06:35:53Z
Luensu1959
1211
detaggi
269298
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra=Sport Club Ligorna 1922
|pattern_b1=_whitehorizontal|body1=83D3F4|pattern_la1=|leftarm1=83D3F4|pattern_ra1=|rightarm1=83D3F4|shorts1=FFFFFF|socks1=83D3F4
<!-- Divisa da trasferta -->|pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=|leftarm2=|body2=|rightarm2=|shorts2=0000FF|socks2=0000FF
<!-- Terza divisa -->|pattern_la3=|pattern_b3=_|pattern_ra3=|pattern_sh3=|pattern_so3=|leftarm3=|body3=|rightarm3=|shorts3=|socks3=
|çitæ=[[Zena]] ([[Struppa]])
|confederaçión=[[UEFA]]
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|federaçión= [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|canpionòu= [[Serie D]]
|ànnofondaçión=1922
|annoscioglimento=
|prescidénte= {{Bandiera|ITA}} Alberto Saracco
|alenatô= {{Bandiera|ITA}} Matteo Pastorino
|stàdio= Ligorna
|capiénsa= {{formatnum:200}}
|colôri={{scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} giànco e çelèste}}
O '''Sport Club Ligorna 1922''', conosciûo ciù bén comme '''Ligorna''', o l'é 'n club de balón [[Italia|italian]] con bâze a [[Zena]] . Into campionâto 2024-2025 o l'à piggiòu parte a-o seu dêximo tornêo inta Serie D.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Zena]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
5fukrr7s1erobfv5f8o6nye26yu3ful
Discûscion:Proculus
1
32717
269281
2026-04-28T18:43:14Z
N.Longo
12052
+ tl
269281
wikitext
text/x-wiki
{{Tradûto da|FR|Proculus (usurpateur)|2026-03-07|234509791}}
jatoxzuilfz3ghmt2g4kmcnxvzzmkyc
Pròculu
0
32718
269282
2026-04-28T18:43:44Z
N.Longo
12052
+ rdr
269282
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Proculus]]
lqboxv9cv2ep6nm0bx9f5k0g5thcjrn
Titus Aelius Proculus
0
32719
269283
2026-04-28T18:44:00Z
N.Longo
12052
+ rdr
269283
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Proculus]]
lqboxv9cv2ep6nm0bx9f5k0g5thcjrn