Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.46.0-wmf.26
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Borṡi e Veressi
0
1723
269464
269450
2026-05-04T15:43:23Z
N.Longo
12052
/* Architetüe civìli */ +
269464
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bòrṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|Data istituzione = 1933
|Altitudine = 10
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
}}
'''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòria ==
=== Urigine du numme ===
U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòria ===
Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>
Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
==== Borṡi ====
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Veréssi ====
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|A gêxa de San Giüṡeppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla da Madònna di Canpi''', cunusciüa ascì cumme ''Madònna da Ricunciliasiùn''. A se tröva a pôca distansa da-a burgâ da Crösa, lungu a stràdda ch'a porta a Gura. A l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]] (cumme veghemmu in sce l'architrâve) surva a-i resti de 'n edifissiu ciü véggiu. Se sa che antigamente a l'êa parte da Turetta di Sassetti, interna a-u scistemma de furtificasiùn du castéllu de Veréssi, devöòn da-i marchéṡi de Finâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=A Madonna di Canpi, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A ṡôna a l'è stêta ascì teâtru de arcüne apparisiui fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡeppe''', edifissiu religiuṡu mudernu edificòn du [[1963]], vusciüu da Don Bruno Oddone, a-u sö de drentu u cunserva 'na grande cruxe fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madònna e de San Giüṡeppe e 'n'âtra in gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=Gêxa de San Giüṡeppe, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''Tûre bastiunâ''' in sciü-a stràdda de San Stêva, a Borṡi, parte de l'òpera de difeṡa vusciüa da-i pudestê pe cuntu da Repübbrica de Ṡena in-tu [[1564]].<ref name="Ligurpress" /> Inisialmente in puṡisiùn avansâ versu a maîna, a-u dì d'ancö inglubâ in-te chè du burgu, in-ta sö parte de punente.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700112007|tìtolo=Tûre versu l'oatòju de San Stêva|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe-a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe'u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":4">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antìghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antìgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe'a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u témpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe'[[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
ss3yvgad2mvpkkbvjqfjwj7e3eja4b8
269465
269464
2026-05-04T15:44:47Z
N.Longo
12052
/* Pòsti d'interèsse */ sort
269465
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bòrṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|Data istituzione = 1933
|Altitudine = 10
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
}}
'''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòria ==
=== Urigine du numme ===
U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòria ===
Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>
Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
==== Borṡi ====
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Veréssi ====
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|A gêxa de San Giüṡeppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla da Madònna di Canpi''', cunusciüa ascì cumme ''Madònna da Ricunciliasiùn''. A se tröva a pôca distansa da-a burgâ da Crösa, lungu a stràdda ch'a porta a Gura. A l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]] (cumme veghemmu in sce l'architrâve) surva a-i resti de 'n edifissiu ciü véggiu. Se sa che antigamente a l'êa parte da Turetta di Sassetti, interna a-u scistemma de furtificasiùn du castéllu de Veréssi, devöòn da-i marchéṡi de Finâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=A Madonna di Canpi, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A ṡôna a l'è stêta ascì teâtru de arcüne apparisiui fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡeppe''', edifissiu religiuṡu mudernu edificòn du [[1963]], vusciüu da Don Bruno Oddone, a-u sö de drentu u cunserva 'na grande cruxe fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madònna e de San Giüṡeppe e 'n'âtra in gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=Gêxa de San Giüṡeppe, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''Tûre bastiunâ''' in sciü-a stràdda de San Stêva, a Borṡi, parte de l'òpera de difeṡa vusciüa da-i pudestê pe cuntu da Repübbrica de Ṡena in-tu [[1564]].<ref name="Ligurpress" /> Inisialmente in puṡisiùn avansâ versu a maîna, a-u dì d'ancö inglubâ in-te chè du burgu, in-ta sö parte de punente.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700112007|tìtolo=Tûre versu l'oatòju de San Stêva|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe-a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe'u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":4">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antìghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antìgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe'a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u témpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe'[[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
j64jkm5lsoqg1x51zoh1lvbq38xshgx
269466
269465
2026-05-04T15:48:20Z
N.Longo
12052
/* Pòsti d'interèsse */ cleanup
269466
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bòrṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|Data istituzione = 1933
|Altitudine = 10
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
}}
'''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòria ==
=== Urigine du numme ===
U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòria ===
Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>
Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
==== Borṡi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Veréssi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|A gêxa de San Giüṡeppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla da Madònna di Canpi''', cunusciüa ascì cumme ''Madònna da Ricunciliasiùn''. A se tröva a pôca distansa da-a burgâ da Crösa, lungu a stràdda ch'a porta a Gura. A l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]] (cumme veghemmu in sce l'architrâve) surva a-i resti de 'n edifissiu ciü véggiu. Se sa che antigamente a l'êa parte da Turetta di Sassetti, interna a-u scistemma de furtificasiùn du castéllu de Veréssi, devöòn da-i marchéṡi de Finâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=A Madonna di Canpi, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A ṡôna a l'è stêta ascì teâtru de arcüne apparisiui fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡeppe''', edifissiu religiuṡu mudernu edificòn du [[1963]], vusciüu da Don Bruno Oddone, a-u sö de drentu u cunserva 'na grande cruxe fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madònna e de San Giüṡeppe e 'n'âtra in gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=Gêxa de San Giüṡeppe, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''Tûre bastiunâ''' in sciü-a stràdda de San Stêva, a Borṡi, parte de l'òpera de difeṡa vusciüa da-i pudestê pe cuntu da Repübbrica de Ṡena in-tu [[1564]].<ref name="Ligurpress" /> Inisialmente in puṡisiùn avansâ versu a maîna, a-u dì d'ancö inglubâ in-te chè du burgu, in-ta sö parte de punente.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700112007|tìtolo=Tûre versu l'oatòju de San Stêva|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe-a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe'u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":4">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antìghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antìgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe'a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u témpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe'[[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
bnrzxnaxh3fcv6qcrke0al6ry06yjah
269467
269466
2026-05-04T16:28:43Z
N.Longo
12052
/* Architetüe militâri */ +
269467
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bòrṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|Data istituzione = 1933
|Altitudine = 10
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
}}
'''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòria ==
=== Urigine du numme ===
U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòria ===
Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>
Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
==== Borṡi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Veréssi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|A gêxa de San Giüṡeppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla da Madònna di Canpi''', cunusciüa ascì cumme ''Madònna da Ricunciliasiùn''. A se tröva a pôca distansa da-a burgâ da Crösa, lungu a stràdda ch'a porta a Gura. A l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]] (cumme veghemmu in sce l'architrâve) surva a-i resti de 'n edifissiu ciü véggiu. Se sa che antigamente a l'êa parte da Turetta di Sassetti, interna a-u scistemma de furtificasiùn du castéllu de Veréssi, devöòn da-i marchéṡi de Finâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=A Madonna di Canpi, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A ṡôna a l'è stêta ascì teâtru de arcüne apparisiui fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡeppe''', edifissiu religiuṡu mudernu edificòn du [[1963]], vusciüu da Don Bruno Oddone, a-u sö de drentu u cunserva 'na grande cruxe fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madònna e de San Giüṡeppe e 'n'âtra in gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=Gêxa de San Giüṡeppe, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stràdda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe du [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma squadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe-a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe'u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":4">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":4" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antìghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antìgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe'a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u témpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe'[[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
spgbo8cn5jy8aezmszn3op50w0tcfi3
269468
269467
2026-05-04T17:01:25Z
N.Longo
12052
/* Architetüe militâri */ +
269468
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bòrṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|Data istituzione = 1933
|Altitudine = 10
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
}}
'''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòria ==
=== Urigine du numme ===
U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòria ===
Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>
Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
==== Borṡi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Veréssi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|A gêxa de San Giüṡeppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla da Madònna di Canpi''', cunusciüa ascì cumme ''Madònna da Ricunciliasiùn''. A se tröva a pôca distansa da-a burgâ da Crösa, lungu a stràdda ch'a porta a Gura. A l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]] (cumme veghemmu in sce l'architrâve) surva a-i resti de 'n edifissiu ciü véggiu. Se sa che antigamente a l'êa parte da Turetta di Sassetti, interna a-u scistemma de furtificasiùn du castéllu de Veréssi, devöòn da-i marchéṡi de Finâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=A Madonna di Canpi, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A ṡôna a l'è stêta ascì teâtru de arcüne apparisiui fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡeppe''', edifissiu religiuṡu mudernu edificòn du [[1963]], vusciüu da Don Bruno Oddone, a-u sö de drentu u cunserva 'na grande cruxe fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madònna e de San Giüṡeppe e 'n'âtra in gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=Gêxa de San Giüṡeppe, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stràdda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma squadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn zü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe-a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe'u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":6">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antìghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antìgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe'a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u témpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe'[[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
k3kbbcr253p2xttcan6a97kxjuftx91
Rivêa de Ponénte
0
5349
269471
267423
2026-05-04T21:12:49Z
Arbenganese
12552
Dui link blö
269471
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Map-of-liguria-map-en-wiki.gif|thumb|250x250px|Màppa da Ligùria.]]
A '''Rivêa de Ponénte''' a l'é a pàrte da còsta da [[Liguria|Ligùria]] in sciô [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]], pe intrêgo conosciûa co-o nómme de [[Rivêa]], ch'a s'esténde tra [[Zena|Zêna]] e o confìn co-a [[Fransa|Frànsa]], a ponénte da çitæ de [[Ventemiglia|Vintimìggia]]<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/riviera-di-ponente_(Enciclopedia-Italiana)/|tìtolo=Riviera di Ponente - Enciclopedia Italiana|outô=Claudia Merlo|dæta=1936|léngoa=IT}}</ref>, dónde coménsa a coscì dîta [[Còsta Azûra]]<ref>{{Çitta web|url=https://italian-riviera.com/riviera-di-ponente/|tìtolo=Riviera di Ponente|léngoa=EN, IT, FR, DE|vìxita=2024-06-13}}</ref>.
== Giögrafîa ==
[[Immaggine:Mar Ligure, isola Gallinara e costa di Ponente verso Imperia visti da Strada Napoleonica della Caprazoppa - Borgio Verezzi.jpg|miniatura|250x250px|Panoràmma pigiòu da-o [[Còu da Crâvasóppa]] ([[Finô|Finâ]]) co-o górfo de Lêua.|sinistra]]
A pàrte de còsta lìgure conpréiza inta Rivêa de Ponénte a l'é quélla tra o pónto ciù setentrionâle do [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]], scitoòu into teritöio de [[Ôtri]] a-a fôxe do [[torénte Cerûza]], e a sò fìn in corispondénsa do confìn co-a [[Fransa|Frànsa]]<ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Zanini, 2012|p. 10}}</ref>. De ræo, cómme confìn vèrso ponénte l'é conscideròu quéllo, pe convençión, do Mâ Lìgure, sàiva a dî o promontöio de [[Còu Martìn]], into comùn françéize da [[Rocabrüna|Ròcca Brùnn-a]].
Pe de ciù, pe raxoìn de génere sorviatùtto turìstico, a Rivêa de Ponénte a peu êse spartîa inte dôe pàrte:
* [[Rivêa de Pàrme]]: a l'é a pàrte da Rivêa conpréiza inta [[Pruvincia de Sann-a|provìnsa de Sànn-a]], ch'a và dónca da [[Väze|Vâze]], a levànte, scìnn-a-a [[Andôa|Andöra]], a ponénte<ref>{{Çitta|Zanini, 2012|p. 30}}</ref>. A seçión da Rivêa de Pàrme a ponénte de Sànn-a a l'é conosciûa co-o nómme de Rivêa do Béigoa ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitriviera.info/guide/riviera-del-beigua/|tìtolo=La Riviera del Beigua|léngoa=IT|vìxita=2024-06-13}}</ref>.
* [[Rivêa de Scioî]]: a l'é a pàrte ciù a ponénte da Rivêa intrêga, conpréiza into teritöio da [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|Pruvincia de Imper̂ia]], ch'a và da-o [[U Sèrvu|Çèrvo]] scìnn-a [[Ventemiglia|Vintimìggia]]<ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeifiori.travel/|tìtolo=Riviera dei Fiori|léngoa=EN, IT, FR, DE|vìxita=2024-06-13}}</ref>.
=== Còsta ===
Cómme pò-u rèsto da Rivêa, into Ponénte a còsta a l'é màscime èrta e iregolâ, a ògni mòddo de mêno che inta [[Rivêa de Levànte]]. Defæti, a gh'à bén bén de górfi e d'insenatûe, con de mænn-e che, gràçie a l'intervénto de l'òmmo ascì, són ciutòsto estéize. Inta Rivêa de Ponénte gh'é bén bén de còi, che de spésso ségnan o confìn tra i pàixi riveàschi. Tra i còi ciù inportànti, partìndo da Zêna p'anâ vèrso ponénte, gh'é o [[Còu Sàn Martìn]] ([[Rensén]]), a [[Pónta de l'Órmo]] e a [[Pónta da Madonétta]] ([[Çelle|Çélle]]), o [[Còu de Voæ]] ([[Vuè|Voæ]], con fâro), a [[Punta Predâni|Pónta Predâni]] e a [[Punta d'u Maé|Pónta do Maé]] ([[Berzezzi|Berzézzi]]), o [[Càu de Noi|Còu Nöi]] ([[Nöi]]), a [[Pónta Crénn-a]], o [[Côu San Dunôtu|Còu Sàn Donòu]] e o [[Côu da Crôvas̠òppa|Còu da Crâvasóppa]] ([[Finô|Finâ]]), o [[Câvu du Sejà|Còu d'Ànsio]] ([[U Burghettu (Santu Spiritu)|O Borghétto]]), o [[Câu da Lêna|Còu Lêna]] ([[Arbenga|Arbénga]]), a [[Punta Murena|Pónta Moénn-a]] e o [[Covu de Santa Cruxe|Còu de Sànta Crôxe]] ([[Arasce|Aràsce]]), o [[Còvu de Mée|Còu de Méie]] ([[L'Aigheuja|Leighéuia]], con fâro), o [[Còvu Mimoẑa|Còu Mimôza]] ([[Andôa|Andöra]]), o [[Câu de Bèrta|Còu Bèrta]] ([[A Maina de Dian|Diàn]]), o [[Còu Vèrde]] (ò Pónta de l'Àrma, con fâro, a [[Tàgia (cumüna)|Àrma de Tàggia]]), o [[Còu Néigro]] ([[Sanremu|Sanrémmo]]), o [[Còu Sant'Anpêgi]] ([[A Burdighea|Bordighêa]]), o [[Còu Mórtora]] ([[Ventemiglia|Vintimìggia]]) e o [[Còu Martìn]] ([[Rocabrüna|Ròcca Brùnn-a]]).
=== Îzoe ===
[[Immaggine:Torre del Mare e isola di Bergeggi - panoramio.jpg|miniatura|250x250px|Vìsta de l'[[Îzua de Berzezzi|Îzoa de Berzézzi]] co-a [[Punta d'u Maé|Pónta do Maé]].]]
Inta Rivêa de Ponénte se trêuva sôlo dôe îzoe propiaménte dîte, sàiva a dî l'[[Ìsua Gainâa|Îzoa Galinæa]] e l'[[Îzua de Berzezzi|Îzoa de Berzézzi]], tùtte dôe a-o moménto sénsa abitànti ma co-a prezénsa de cazaménti e âtre construçioìn. De ciù, lóngo e còste gh'é bén bén de schéuggi ciù picìn.
* [[Ìsua Gainâa|Îzoa Galinæa]] (''A Gainâa'' ò ''L'Iṡuȓa'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéize]]): a se trêuva ciù ò mêno in chilòmetro e mêzo da-a mænn-a d'[[Arbenga|Arbénga]] e, co-i sò 0,21 km² de superfìcce, a l'é a segónda îzoa da Ligùria p'estensción, dòppo [[A Parmàia|a Parmæa]]. A l'é protètta da-a [[Risèrva natürale regiunâle de l'ìsua Gainâa|risèrva naturâle regionâle da-o mæximo nómme]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic39/index.htm|tìtolo=SIC Isola di Bergeggi - Punta Predani|léngoa=IT|vìxita=2024-06-13}}</ref>.
* [[Ìsua de Berzezzi|Îzoa de Berzézzi]] (''L'Îzua'' in berzezìn): a segónda îzoa da Rivêa de Ponénte, a l'é a quàrta îzoa lìgure pe superfìcce, co-în'àrea de ciù ò mêno 0,03 km². A se trêuva in fàccia a-a [[Punta d'u Maé|Pónta do Maé]], o còu ch'o spartìsce [[Nöi]] da [[Berzezzi|Berzézzi]], e a l'é conpréiza lê ascì inte 'na risèrva naturâle regionâle, a [[risèrva naturâle de Îzoa de Berzézzi - Pónta Prêni]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic46/index.htm|tìtolo=SIC Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>.
=== Sciùmmi ===
[[Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|miniatura|250x250px|A confloénsa di torénti [[Aróscia]] e [[Turénte Nêva|Nêva]], dónde nàsce a Çénta.|sinistra]]
Pe caxón de caraterìstiche morfològiche do teritöio lìgure l'é mâi pöchi i córsci d'ægoa ch'àggian in regìmme squæxi perénne, fæto ch'o se trêuva tra quélli da Rivêa de Ponénte ascì. I doî riæ ciù inportànti, i ùnichi che se pêuan consciderâ cómme sciùmmi ascì, són o [[Scciümàira Roia|Röia]] e a [[Scciümmàia Sènta|Çénta]]:
* [[Scciümàira Roia|Röia]]: lóngo ciù ò mêno 59 km, o nàsce in [[Fransa|Frànsa]] da-e [[Àrpi Marìtime]], da-o [[Còlle de Ténda]], p'intrâ in Ligùria inte l'ùrtima pàrte do sò camìn, pe caciâse into mâ in corispondénsa da çitæ de [[Ventemiglia|Vintimìggia]].
* [[A Sènta|Çénta]] (''A Sènta'' in arbenganéize): o l'é sciùmme cùrto, de sôlo 3 km d'estensción, ch'o se fórma da l'unión di [[Turènte Aroscia|torénti Aróscia]] e [[Turénte Nêva|Nêva]] pe traversâ coscì a cianûa ciù inportànte da Ligùria, a [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a d'Arbénga]].
I âtri riæ de 'na çèrta inportànsa àn inte tùtti i câxi di regìmmi da torénti, co-ina portâ ch'a càngia do bèllo da-i derlûi che se concéntran tra l'[[Aotùnno|ötùnno]] e a [[primavéia]] a-i méixi de sécca de [[Estæ|stæ]]. I rién ciù inportànti a caciâse into [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]], da Zêna vèrso ponénte, són: o [[Cerûza]] (a [[Ôtri]], a-o coménso da Rivêa de Ponénte), o [[Lerón]] (tra [[Rensén]] e [[Cogoeuo|Coghêuo]]), l'[[Arèstra]] (tra [[Cogoeuo|Coghêuo]] e [[Väze|Vâze]]), o [[Téiro]] (a [[Väze|Vâze]]), o [[Sensòggia]] (a-a [[A Moenn-a d'Arbisseua|Mænn-a d'Arbisêua]]), o [[Letimbru|Letìnbro]] (a [[Sann-a|Sànn-a]]), o [[Cugén (torénte)|Cugén]] (tra [[Sann-a|Sànn-a]] e [[Vuè|Voæ]]), o [[Ségno (torénte)|Ségno]] (a [[Vuè|Voæ]]), o [[Susà|Sciusà]] (a [[Finô|Finâ]]), o [[Pora|Pöra]] (a [[Finô|Finâ]]), o [[Marémoa]] (a-[[A Prìa|a Prîa]]), o [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]] (a-o [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Borghétto]]), [[A Sènta|a Çénta]] (a [[Arbenga|Arbénga]]), a [[Merula]] (a [[Andôa|Andöra]]), l'[[Inpêro (torénte)|Inpêro]] (a [[Imperia|Inpéria]]), o [[Prino]] (a [[Imperia|Inpéria]]), l'[[Argentìnn-a (torénte)|Argentìnn-a]] (tra [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]] e [[A Riva (cumüna)|A Rîva]]), l'[[Armea|Armêa]] (a [[Sanremu|Sanrémmo]]), o [[Nèrvia]] (tra [[Campurussu|Canporósso]] e [[Ventemiglia|Vintimìggia]]) e o [[Scciümàira Roia|Röia]] (a [[Ventemiglia|Vintimìggia]]).
== Stöia ==
=== Antighitæ ===
[[Immaggine:Regio IX Liguria.jpg|miniatura|250x250px|Màppa da ''[[Regio IX Liguria]]''.]]
A prezénsa de l'òmmo inta zöna a remónta a di ténpi bén bén antîghi, cómme testimoniòu da-e tànte descovèrte archiològiche fæte inte tùtta a Rivêa. Tra i ciù inportànti gh'é, prezénpio, i scîti di ''[[Bàussi Russi]]'', a [[Ventemiglia|Vintimìggia]], quéllo de [[Grotte de Tuiran|Gròtte de Toiàn]] e a [[Armassa|Cavèrna de Ænn-e Càndide]], ò ''Armassa'', a [[Finô|Finâ]], con di rèsti vêgi ciù de 25.000 ànni.
E prìmme popolaçioìn conosciûe inta zöna són però quélle di [[Liguri Antighi|Lìguri Antîghi]] che, inta Rivêa de Ponénte, se spartîvan o teritöio tra e quàttro tribù di ''[[Docilii]]'', che stâvan tra [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]] e [[Väze|Vâze]], di [[Sabaççi|''Sabates'']], a [[Sann-a|Sànn-a]] e inti pàixi da-arénte, di ''[[Ingauni]]'' tra [[A Maina de Dian|Diàn]] e o [[Côu da Crôvas̠òppa|Còu da Crâvasóppa]] e di ''[[Intemelii]]'', a l'estremitæ de ponénte da Ligùria d'ancheu. A sti ténpi chi remónta a fondaçión di prìmmi insediaménti che inti sécoli aprêuvo da dominaçión romànn-a àn continoòu a desvilupâse, cómme ''Albintimilium'' ([[Ventemiglia|Vintimìggia]]), ''Villa Matutiæ'' ([[Sanremu|Sanrémmo]]), ''[[Albingaunum]]'' ([[Arbenga|Arbénga]]), ''Savo'' ([[Sann-a|Sànn-a]]), ''Alba Docilia'' ([[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]]) e ''Ad Navalia'' ([[Väze|Vâze]]). In particolâ, a conquìsta romànn-a a l'é capitâ tra i sécoli [[III secolo a.C.|III]] e [[II secolo a.C.|II prìmma de Crìsto]], pe caxón da sconfìtta di [[Cartàgine|cartaginéixi]], aleæ co-e tribù lìguri do Ponénte inta [[segónda goæra punìca]], con quélla de Levànte che in càngio a l'êa za sótta a Rómma. Do [[181 a.C.|181 prìmma de Crìsto]] gh'é stæto chéita into moén de Rómma da çitæ de ''[[Albingaunum]]'', capitâle di ''Ingauni'', conquistâ da-o pro-cónso [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus]] insémme a ''Savo'', òcupâ de lóngo inte quélli ànni. L'ùrtima çitæ di Lìguri riveàschi a conservâ a sò indipendénsa a l'é stæta ''Albintimilium'', capitâle di [[Intermeli]], préiza a-a fìn do [[II secolo a.C.|sécolo II prìmma de Crìsto]].
Inte l'etæ romànn-a o Ponénte, insémme o rèsto da Lìguria, o l'é a-o coménso inclûzo inta provìnsa da [[Gallia Cisalpina|''Gallia Cisalpina'']] pe pöi pasâ, co-a rifórma do [[7|7 d.C.]] vosciûa da l'inperatô [[Aogusto|Cézare Ougùsto]], inta [[Regio IX Liguria|''Regio IX'' ''Liguria'']]. Testimoniànsa ciù inportànte de l'época a l'é quélla da ''[[Via Julia Augusta]]'', constrûta dòppo a conquìsta da [[Provensa|Provénsa]] do [[Giulio Cesare|Giùlio Cézare]] pe ligâ ''Piacentia'' ([[Piaçensa|Piaxénsa]]) con ''Arelate'' ([[Arles]]). Di tòcchi do sò percórso se pêuan ancón védde a-a giornâ d'ancheu, spécce into træto tra [[Arbenga|Arbénga]] e [[Arasce|Aràsce]].
=== Etæ de Mêzo ===
[[Immaggine:Castel Gavone (Finale Ligure) - panoramio.jpg|miniatura|250x250px|O Castéllo Gavón, prìmma rescidénsa di marchéixi de Finâ.|sinistra]]
Co-a chéita de l'[[Impêo Roman|inpêro romàn]] l'àrea a l'é pasâ sott'a-o contròllo do [[régno ostrogöto]] scìnn-a-o [[538]], quànde, co-a [[Goæra gòtica|goæra cóntra i göti]] vosciûa da l'inpeatô [[Giustiniàn I]], a pàssa a l'[[Inpêro bizantìn]]. A despêto da deschinâ di [[Longobàrdi]] inta do [[568]], a ''[[Provincia Maritima Italorum]]'', nómme d'alôa da Ligùria bizantìnn-a, a l'à rexistîo a l'invaxón di bàrbari pe tòsto 'n sécolo de ciù, vegnìndo conquistâ da sti chi sôlo co-o rè [[Rotari]], inti [[Anni 640|ànni quarànta do sécolo VII]], pe finî do [[774]] sótta a l'[[inpêro di Frànchi]] do [[Carlomagno|Càrlo Màgno]].
Pasòu i ànni ciù scûi de l'[[Èrta Etæ de Mêzo]], quànde i pàixi da Rivêa són stæti sachezæ ciù vòtte da-i pirâti saracìn, pe 'na mêgio òrganizaçión da sò diféiza a región a l'é spartîa da-o rè d'Itàlia [[Berengâio II d'Ivrêa]] tra a [[màrca Aleràmica]] e [[Marca ardüinica|quélla Ardoìnica]], co-a prìmma ch'a conprendéiva [[Sann-a|Sànn-a]] e o [[Monferòu]], méntre o rèsto da còsta o l'êa inta segónda.
Con l'indebolîse de l'outoritæ inperiâle, drénto a-e dôe màrche l'é nasciûo bén bén de stâti e lìberi comùn cómme, prezénpio, o lìbero comùn de [[Arbenga|Arbénga]], a [[Contêa de Vintimìggia]] e [[Contêa de Lêua|quélla de Lêua]], a [[Marca de Sann-a|Màrca de Sànn-a]] (creâ do [[1085]], vegnûa dòppo 'n lìbero comùn) e o [[Marchexâto de Finâ]] (creòu do [[1162]]). A ògni mòddo, a ciù pàrte de ste tære chi a l'é pasâ co-o ténpo sott'a-a nêuva poténsa regionâle, a [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]], che, terminòu a conquìsta da [[Rivêa de Levànte]], a l'à comensòu l'unificaçión de l'âtra meitæ da Ligùria. Pe sta raxón chi, gh'é stæto di fòrti scóntri tra Zêna e o comùn de Sànn-a, l'ùnico in gràddo de fâ concorénsa a-o [[pòrto de Zêna]], che in sciâ fìn o l'é stæto sotomìsso do [[1528]]. Âtre conquìste inportànti són stæte quélle de [[Arbenga|Arbénga]] do [[1251]], de [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]] do [[1228]] e de [[Ventemiglia|Vintimìggia]] do [[1221]]. Pe cóntra, o [[Marchexâto de Finâ]] e âtri féodi ciù picìn són ariêscîi a conservâ a sò indipendénsa scìnn-a-o [[XVIII secolo|sécolo XVIII]].
=== Etæ modèrna e contenporània ===
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|250x250px|[[Hippolyte Bellangé]], ''A batàggia de Lêua'']]
A Rivêa de Ponénte a l'é coscì restâ pi-â ciù pàrte sott'a-a [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]] pe vàrri sécoli, levòu di pòsti cómme [[Inéia|Onêgia]] (òcupâ da-i [[Savoia|Savöia]] do [[1576]]) e âtri pàixi, patìndo do [[1746]] 'n'invaxón oustrìaca e ciù vòtte quélle di piemontéixi. Co-a [[Rivoluçion françeize|rivoluçión françéize]] e o sccéuppo da goæra da [[prìmma coaliçión]], a Rivêa a l'é stæta o tiâtro de gréndi scóntri tra e armæ oustro-piemontéixi e quélla di françéixi (tra i ciù inportànti se peu mensonâ a [[batàggia de Lêua]], do [[1795]]), co-a scitoaçión ch'a s'é giustâ in mêgio con l'arîvo do zóveno generâle còrso [[Napolion Bonaparte|Napolión Bonapàrte]], vitoriôzo inta sò [[canpàgna d'Itàlia]].
Co-a chéita da Repùblica aristocràtica e a creaçión da [[Repùbrica Lìgure]], do [[1797]] gh'é stæta a rifórma de l'òrganizaçión do teritöio lìgure co-a sopresción di antîghi féodi e a creaçión de dipartiménti. O Ponénte o l'é stæto coscì spartîo tra i çìnque dipartiménti de Pàrme, do Còu Vèrde, do Marémoa, do Letìnbro e da Cerûza. Do [[1805]] a Repùbrica a l'é stæta però unîa diretaménte a l'[[inpêro françéize]], dond'a l'é restâ scìnn-a-a sò chéita do [[1814]], co-o Ponénte ch'o l'êa aministròu da-o [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartiménto de Montenéutte]].
Do [[1815]], pasòu a cùrta esperiénsa da [[Repùbrica Zenéize]], a Rivêa de Ponénte co-o rèsto da [[Liguria|Ligùria]] a l'é dæta a-i [[Savoia|Savöia]] pe decixón do [[Congresso de Vienna|Congrèsso de Viénna]], vegnìndo coscì inclûza inte dôe provìnse [[Provìnsa de Zêna|de Zêna]] e [[Pruvinsa du Portu|do Pòrto]]. Do [[1923]] a provìnsa do Pòrto a l'à cangiòu de nómme a [[Pruvincia de Imper̂ia|provìnsa de Inpêia]] e, do [[1926|1927]], l'é stæto creòu a nêuva [[Pruvincia de Sann-a|provìnsa de Sànn-a]], destacàndo i dôi circondâi [[Circundäju de Sann-a|de Sànn-a]] e [[Sircundâiu d'Arbenga|d'Arbénga]] da quélla de Zêna.
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
<gallery mode="packed" widths="200" heights="150">
Savona Cathedral 2010.jpg|A catedrâle de Sànn-a
Concattedrale di San Pietro con pioggia - Noli.jpg|Nöi, a concatedrâle de Sàn Pê
Cattedrale di San Michele Arcangelo, Albenga 02.jpg|A catedrâle de Sàn Michê Arcàngiou d'Arbénga
Duomo San Maurizio-2.jpg|A concatedrâle de Sàn Maorìçio a-o Pòrto, a ciù grànde da Ligùria intrêga.
Sanremo, concattedrale di san siro, esterno, 00.jpg|A concatedrâle de Sàn Scî, Sanrémmo
Ventimiglia cathedral seen from south-west.jpg|A catedrâle de Vintimìggia, dedicâ a-a Sónta
</gallery>
Da-o pónto de vìsta da Gêxa catòlica, i pàixi da Rivêa de Ponénte són conpréixi inta [[región eclesiàstica Ligùria]] e, in particolâ, inte quàttro diòcexi [[arçidiòcexi de Zêna|de Zêna]] (ch'a l'arîva scìnn-a [[Rensén]]), [[Diocexi de Sann-a-Noi|Sànn-a-Nöi]] (da [[Cogoeuo|Coghêuo]] a [[Finô|Finâ]]), d'[[Diocexi de Arbenga e Impeia|Arbénga-Inpéria]] (da [[Borṡi e Veressi|Bórxi e Verézzi]] a [[Imperia|Inpéria]]) e de [[Diòcexi de Vintimìggia-Sanrémmo|Vintimìggia-Sanrémmo]] (da [[San Luensu (cumüna)|Sàn Loénso a-o Mâ]] a [[Ventemiglia|Vintimìggia]]). E gêxe ciù inportànti, e catedrâle de quéste diòcexi, són:
* [[Catedrâle de Nòstra Scignôa Sónta (Sànn-a)|Catedrâle de Nòstra Scignôa Sónta]]: do [[XVI secolo|sécolo XVI]] e fæta segóndo o gùsto baròcco, a l'é a catedrâle de Sànn-a. Da-arénte a gh'à a capélla Scistìnn-a, vosciûa da-o mæximo pàppa, o [[Pàppa Scìsto IV|Scìsto IV]], ch'o l'à comiscionòu [[Cappélla Sistinn-a|quélla de Rómma]].
* [[Concatedrâle de Sàn Pê (Nöi)|Concatedrâle de Sàn Pê]]: a Nöi, inandiâ do [[XIII secolo|sécolo XIII]] e finîa do [[XVI secolo|sécolo XVI]] in stîle baròcco, a l'é a catedrâle da sò diòcexi insémme a quélla de Sànn-a.
* [[Catedrâle de Sàn Michê Arcàngiou (Arbénga)|Catedrâle de Sàn Michê Arcàngiou]]: fondâ do [[XII secolo|sécolo XII]] e tiâ sciù segóndo o stîle romànico, a l'é a catedrâle d'Arbénga.
* [[Concatedrâle de Sàn Maorìçio (O Pòrto)|Concatedrâle de Sàn Maorìçio]]: catedrâle da sò diòcexi insémme a quélla d'Arbénga, a se trêuva a-o Pòrto, inta çitæ d'Inpêia, dond'a l'é stæta tiâ sciù tra o [[1781]] e o [[1838]] segóndo o stîle neoclàscico.
* [[Concatedrâle de Sàn Scî (Sanrémmo)|Concatedrâle de Sàn Scî]]: a Sanrémmo, do [[XII secolo|sécolo XII]] e constrûta segóndo o stîle romànico, a l'é a catedrâle da sò diòcexi insémme a quélla de Vintimìggia.
* [[Catedrâle de Sànta Màia Sónta (Vintimìggia)|Catedrâle de Sànta Màia Sónta]]: a Vintimìggia, a remónta a-o [[XI secolo|sécolo XI]] e a l'é stæta realizâ in stîle romànico.
=== Architetûe civîli ===
<gallery mode="packed" widths="200" heights="150">
Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (2).jpg|Arbénga, tónbe romànn-e in sciâ ''Via Julia Augusta''
Anfiteatro alla fine dello scavo.jpg|Scâvi archiològici a l'anfitiâtro romàn d'Arbénga
Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|O Pontelóngo d'Arbénga
Taggia007.jpg|O pónte romànico de Tàggia.
Sanremo, casinò, 01.jpg|O Cazinò de Sanrémmo
</gallery>
* Rèsti da ''[[Via Julia Augusta]]'': spantegæ inte tùtta a Rivêa tra Sànn-a e o confìn co-a Frànsa, ma mêgio conservâ into sò tòcco tra Arbénga e Aràsce.
* [[Anfiteâtro rumàn d'Arbenga|Anfitiâtro romàn d'Arbénga]]: tiòu sciù sce 'n'artûa a ponénte da çitæ romànn-a de ''[[Albingaunum]]'', o remónta a-o [[II secolo|sécolo II d.C.]]
* [[Pontelongu|Pontelóngo]]: a Arbénga, o l'é stæto constrûto tra a fìn de l'etæ romànn-a e o coménso de l'Etæ de Mêzo. Dòppo a deviaçión do córso da [[Scciümmàia Sènta|Çénta]], fæta da-i zenéixi into [[XII secolo|sécolo XII]], o l'é restòu a-o sciûto.
* [[Punte rumanicu (Tagia)|Pónte romànico]]: pónte ch'o travèrso o [[Giaira Argentìna|torénte Argentìnn-a]] a Tàggia, o l'é 'na costruçión notévole comensâ into [[XIII secolo|sécolo XIII]] e anpliâ ciù vòtte p'anâ aprêuvo a-i mesciaménti do córso do torénte.
* [[Casinò de Sanremmu|Cazinò de Sanrémmo]]: o l'é l'ùnico cazinò de tùtta a Ligùria, mìsso inte 'n cazaménto do [[1905]] fæto segóndo o stîle liberty. O l'é stæto progetòu da l'architétto françéize [[Eugène Ferret]].
=== Architetûe militâri ===
<gallery mode="packed" widths="200" heights="150">
Priamar.jpg|O Priamâ a Sànn-a.
Castello di Monte Ursino,jpg.jpg|O castéllo de Mónte Ursìn a Nöi
Castel San Giovanni. In primo piano la Porta della Mezzaluna lungo la Strada Beretta.jpg|O Castéllo Sàn Zâne, un di fòrti de Finâ
Forte di Santa Tecla.jpg|O Fòrte de Sànta Técla de Sanrémmo
Fortezza dellAnnunziata.jpg|Vintimìggia, a Fortéssa da Nonçiâ
</gallery>
* [[Priamä|Fortéssa do Priamâ]]: a Sànn-a, fortéssa inponénte constrûta da-i zenéixi tra o [[1542]] e o [[1544]] dòppo a sò conquìsta definitîva da çitæ. A se trêuva a-o pòsto do nùcleo ciù antîgo de Sànn-a, caciòu zu do tùtto pi-â sò realizaçión.
* [[Castéllo de Mónte Ursìn]]: fortificaçión ch'a svétta in sciô o pàize de Nöi, da chi a pàrte 'na miâgia ascì, ch'a særa tùtto o céntro stòrico.
* [[Castéllo Gavón]], [[Castéllo Sàn Zâne]] e [[Castelfrànco]]: fortificaçioìn de Finâ, realizæ into córso di sécoli da-i marchéixi da famìggia di [[Do Carétto (famìggia)|Do Carétto]] pe protézze a capitâle do sò [[Marchexâto de Finâ|Marchexâto]].
* [[Fòrte de Sànta Técla]]: costroîo da-arénte a-o pòrto de Sanrémmo, comiscionòu da-i zenéixi into [[XVI secolo|Sèteçénto]].
* [[Fortéssa da Nonçiâ]]: pàrte do scistêma difensîvo da çitæ de Vintimìggia, o l'é stæto comensòu da-i zenéixi e finîo, inta sò fórma d'ancheu, into [[XIX secolo|sécolo XIX]].
=== Musêi ===
* Musêo da Ceràmica: a Sànn-a
* Musêo stòrico-archiològîco: a Sànn-a
* Pinacotêca de Sànn-a
* Musêo diocezàn: a Arbénga
* Musêo cìvico ingàono: a Arbénga
* [[Müseu Navâle Rumàn|Musêo navâle romàn]]: a Arbénga
* Pinacotêca cìvica: a Inpéria
* Pinacotêca Rambaldi: a Sanrémmo
* Musêo cìvico archiològico "Girolamo Rossi": a Vintimìggia
* Giardìn botànico Hanbury: a Vintimìggia
=== Âtro ===
<gallery mode="packed" widths="200" heights="150">
Caverna delle Arene Candide - Finale Ligure.jpg|A cavèrna de Ænn-e Càndide
Grotte di Borgio Verezzi P1294283 pano b.jpg|'Na sâla de gròtte de Vâdemìn
Grotte di Toirano 110.jpg|E gròtte de Toiàn
Alassio - Muretto di Alassio.jpg|A Miâgétta de Aràsce
Teatro di Ventimiglia 2.JPG|''Albintimilium'', o tiâtro romàn
Balzi Rossi.jpg|I ''Bàussi Russi''
</gallery>
* [[Armassa|Cavèrna de Ænn-e Càndide]]: mìssa in sciâ rîva de ponénte do [[Còu da Crâvasóppa]], a Finâ, a l'é un di scîti archiològichi ciù inportànti da Ligùria. Defæti, con ciù canpàgne de scâvi gh'é stæto trovòu bén 19 seportûe de l'etæ paleolitìca, inclûzo quélla avoxâ do coscì dîto "zoêno prìnçipe", d'ancheu conservâ a-o [[musêo de archiologîa lìgure]] a [[Pêgi]].
* [[Grotte de Vâdemìn|Gròtte de Vâdemìn]]: conplèsso de cavitæ càrsciche che se peu vixitâ, o se trêuva into comùn de [[Borṡi e Veressi|Bórxi Verézzi]].
* [[Grotte de Tuiran|Gròtte de Toiàn]]: in sciâ rîva de levànte da [[Valle du Varatella|valàdda do Varatèlla]], o l'é o conplèsso càrscico ciù avoxòu da Ligùria intrêga. Descovèrto do [[1950]], se peu vixitâ co-o percórso turìstico ch'o gh'é stæto inandiòu. Inte gròtte, l'é stæto trovòu bén bén de rèsti de béstie preistòriche cómme l'[[órso de cavèrne]], ciù che de testimoniànse da prezénsa de l'òmmo 12.000 ànni fa.
* [[Miaiétta d'Ar̂asce|Miâgétta de Aràsce]]: instalaçión artìstica avoxâ da çitæ de Aràsce, a l'é 'na miâgétta covèrta da ciapélle de ceràmica co-e fìrme de personàggi famôxi ch'àn vixitòu o pàize.
* Rèsti da çitæ de ''[[Albintimilium]]'': a Vintimìggia, scîto archiològico scitoòu lóngo o córso do sciùmme [[Röia]], a-i pê da çitæ "nêuva".
* I ''[[Bàussi Russi]]'': vixìn a-o confìn co-a Frànsa, o l'é 'n grùppo de recànti e gròtte dónde l'é stæto trovòu di rèsti umâni de l'etæ paleolitìca.
== Anbiénte ==
=== Flöra ===
[[Immaggine:Arenzano-IMG 0632.JPG|miniatura|250x250px|O longomâ de [[Rensén]] con di ezenplâri de [[pàrma de Canaîe|pàrma de Canàie]] (in sciâ mancìnn-a) e de [[pàrma nâna do Mediterànio]] ò de Sàn Pê (in sciâ drîta).]]
A flöra ch'a se peu trovâ lóngo a Rivêa, ségge inte quélla de Ponénte che a Levànte, a l'é pò-u ciù de tîpo mediterànio, scibén che gh'é stæte introdûte da l'òmmo tànte âtre spêce, ciù che-e [[Plantae|ciànte]] domèsteghe da sécoli prezénti inta zöna cómme o [[castàgno]], o [[pìn domèstego]] e l'[[oîvo]]. Tra e ciànte coltivæ, l'é difûzo sorviatùtto i [[Oîvo|oîvi]], i [[Frûta|èrboi da frûta]] e a [[vìgna]], e, ciù de ræo, i [[agrùmmi]], sorviatùtto [[Limon|limoìn]]. Tra i agrùmmi gh'é un di prodûti tìpichi da [[Rivêa de Pàrme]] ascì, sàiva a dî o [[Chinottu de Sann-a|chinòtto de Sànn-a]]. Inta [[Rivêa de Scioî]] l'é asæ inportànte a coltivaçión de ciànte da sciô, fæto ch'o l'à pròpio dæto o nómme a sta pàrte chi da Rivêa de Ponénte.
A flöra òriginâia da fàscia costêa, mêno difûza pe caxón da fòrte urbanizaçión da Rivêa, a l'é formâ da ciànte tìpiche da [[màccia mediterània]] cómme e [[Ciantagallettu|zenèstre]], o [[latèrno]], o [[lentìsco]], o [[mortìn]], l'[[Murta|armón]] e l'[[èrxo]], èrbo che into pasòu o formâva de grénde forèste ch'anâvan da-a còsta scìnn-a 600-700 m in sciô livéllo do mâ. L'é ciù ræo de asociaçioìn vegetâli, prezénti sorviatùtto inti pòsti ciù câdi e arsoîi, formæ da l'olivàstro (a variêtæ sarvæga de l'[[oîvo]]) ò da-o [[caróbbo]], che de vòtte se trêuvan asociæ a l'[[eofòrbia arbòrea]]. Tra i [[Arbùsto|arbùsti]] e-e [[Ciànta aromàtica|aromàtiche]] gh'é o [[tùmou]], l'[[Auföggio|öféuggio]] e o [[romanìn]], ciànte che, insémme a âtri arbùsti, són a sôla vegetaçión di pòsti ciù ventôxi, fæto ch'o pòrta a-o svilùppo da coscì dîta [[garîga]], 'n tîpo de màccia mediterània caraterizòu da-a fàrta de ciànte a âto fùsto. Inta fàscia costêa e quélla de prìmme colìnn-e i èrboi ciù comùn són sorviatùtto o [[pìn marìtimo]] e, ciù de ræo, o [[pìn d'Aléppo]] ascì.
A ògni mòddo, conscideròu o fòrte inpàtto de l'òmmo inti pòsti ciù vixìn a-o mâ, inta fàscia costêa se peu trovâ vàrie spêce de [[Ciànta òrnamentâle|ciànte òrnamentâli]] inportæ, a partî da-o [[XIX secolo|sécolo XIX]], da-o [[Nordàfrica]] e da-e regioìn sub-tropicâli de [[America do Nòrd|América setentrionâle]], [[Asia|Àzia]] e [[Oçeania|Òceània]]. Prezénpio, se peu aregordâ e spêce de pàrme, màscime [[pàrma da dàtai|quélla da dàtai]] e a [[pàrma de Canaîe|pàrma de Canàie]], che són vegnûe tànto comùn da dâ o nómme a-o tòcco de Rivêa inta [[Pruvincia de Sann-a|provìnsa de Sànn-a]], conosciûo pròpio co-o nómme de [[Rivêa de Pàrme]]. Âtre ciànte arivæ de fêua e comùn a-a giornâ d'ancheu inta Rivêa són a [[magnòlia]], òriginâia de l'Àzia, e o [[fîgo d'Ìndia]], ch'o vêgne da-o [[Méscico]].
=== Fàona ===
[[Immaggine:BK1D 5787.jpg|miniatura|250x250px|Ezenplâre de ''[[Malpolon monspessulanus]].''|sinistra]]
A fàona da fàscia costêa, scibén ch'a patìsce 'na fòrte presción da-e ativitæ de l'òmmo, a prezénta ancón 'na çèrta variàbilitæ, con de béstie ànche endémiche da zöna, da l'areâle che de sòlito o và d'inta Rivêa de Ponénte a-a [[Provensa|Provénsa]]. Tra quésti i câxi ciù conosciûi són quéllo da bìscia laxertìnn-a, ''[[Malpolon monspessulanus]]'', spantegâ inte tùtta a Ligùria de ponénte, inclûzo l'[[Ìsua Gainâa|Îzoa Galinæa]], e into [[Nisàrdo]], ch'a l'é o ciù grànde serpénte d'[[Euròpa|Eoröpa]]. Sta spêce chi a peu arivâ a-i 220 cm de longhéssa, co-i màscci bén bén ciù gràndi de fémine, e a l'é velenôza, scibén chò-u venìn o no ségge goæi pericolôzo pe l'òmmo. Tra i serpénti, inta Rivêa se peu trovâ de âtre spêce de bìsce, cómme ''[[Coronella girondica]]'' e ''[[Hierophis viridiflavus]]'', ciù che di ménbri do génere de [[Vipera|vìpere]]. Tra i [[Reptilia|rètili]], 'n'âtra spêce endémica a l'é a coscì dîta grîgoa ''ocellata'', ''[[Timon lepidus]]'', da-a caraterìstica livrêa vèrde con de strìsce e de màcce néigre, i coscì dîti ''ocelli''.
Bén bén ciù comùn són i öxélli, sorviatùtto o [[mèrlo]], o [[frengoéllo]], a [[sîa]] e o [[pecétto]], prezénti co-in gràn nùmero di ezenplâri, ciù che i [[Ochin de mâ|öchìn de mâ]] e i [[Cónbo|cónbi]]. Âtri öxélli són a [[pàsoa solitâia]], l'[[éuggiochéutto]], a [[sterpassolinn-a]], o [[picónso]], o [[pitaformîgoe]], o [[cùcco]] e o [[coarosön]]. Gh'é de spêce d'öxélli da rapìnn-a ascì, ségge da néutte (cómme l'[[alochétto]], a [[çivétta]], a [[barbanèlla]], l'[[alòcco]], a [[tésta de gàtto]] e o [[dûgo]]) che da giórno (cómme l'[[Agugia|àgogia]], l'[[Agugia neigra|àgogia néigra]], o [[farchétto]], o [[nìbio]] e o [[fàrco]]).
Tra i [[Amphibia|anfìbbi]] un di ciù caraterìstici a l'é o [[scilvèstro]], ''Salamandra salamandra'', néigro e a màcce giâne, béstia ch'a se peu trovâ sorviatùtto inte gròtte e inti pòsti ùmidi.
=== Àree naturâli ===
[[Immaggine:E5949-Camporosso-swan.jpg|miniatura|250x250px|A fôxe do [[Rivàira Nèrvia|torénte Nèrvia]], pàrte do SIC da-o mæximo nómme.]]
Inta Rivêa de Ponénte a [[Liguria|región Ligùria]] a l'à creòu dôe risèrve naturâli, che coincìddan co-e sò dôe îzoe. Co-a creaçión, da pàrte de l'[[Union Europea|Unión Eoropêa]], do progètto [[Natûa 2000]] l'é stæto inandiòu 'na ræ inportànte de [[Scîto d'Interèsse Comunitâio|Scîti d'Interèsse Comunitâio]], ch'a l'inclùdde e zöne ciù rìcche de biodiverscitæ.
* Risèrva naturâle regionâle Îzoa de Berzézzi (SIC ascì<ref name=":0" />)
* Risèrva naturâle regionâle Îzoa Galinæa (SIC ascì<ref name=":1" />)
* Pàrco regionâle Giardìn botànico Hanbury<ref>{{Çitta web|url=https://giardinihanbury.com/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio O Finâ - Còu Nöi<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm|tìtolo=SIC Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Torénti Aróscia e Çénta<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=SIC Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Còu de Méie<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic49/index.htm|tìtolo=SIC Capo Mele|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Còu Bèrta<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic22/index.htm|tìtolo=SIC Capo Berta|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Ponpiâna<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic21/index.htm|tìtolo=SIC Pompeiana|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Bàssa Valàdda Armêa<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic19/index.htm|tìtolo=SIC Bassa Valle Armea|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Torénte Nèrvia<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic18/index.htm|tìtolo=SIC Torrente Nervia|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Roverìn<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic15/index.htm|tìtolo=SIC Roverino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Sciùmme Röia<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic18/index.htm|tìtolo=SIC Fiume Roia|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Còu Mórtora<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic23/index.htm|tìtolo=SIC Capo Mortola|léngoa=IT|vìxita=2021-06-24}}</ref>
== Economîa ==
=== Primâio ===
[[Immaggine:Ceriale DSCF4261.JPG|sinistra|miniatura|250x250px|Vìsta da [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a d'Arbénga]], o ciù inportànte céntro agrìcolo lìgure.]]
Ciù chò-u turìsmo, l'ativitæ econòmica ciù inportànte da Rivêa de Ponénte, coscì cómme into rèsto da Ligùria, a l'é stæta de lóngo l'agricoltûa. A-a giornâ d'ancheu e dôe coltûe prinçipæ sòn quélla de scioî, màscime into ponénte estrêmo, e-e coltivaçioìn do pölo agrìcolo da [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a d'Arbénga]], o ciù inportànte da región e specializòu sorviatùtto inti òrtàggi inte ciànte in vâzo. Inta Rivêa gh'é vàrie coltûe tìpiche, spécce da zöna d'[[Arbenga|Arbénga]] ma ascì da âtri pàixi: tra quésti prodûti gh'é, prezénpio, i coscì dîti "quàttro d'Arbénga" ([[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcca viovétta spinôza d'Arbénga]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spægo viovétto d'Arbénga]], [[Sücca trumbetta|sùcca tronbétta]] e [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|tomâta cheu de beu d'Arbenga]]), l'[[Armugnìn Valleggia|armognìn Valézza]] e o [[Chinòtto de Sànn-a|chinòtto]] a [[Sann-a|Sànn-a]], a [[Méira Carlu|Méia Càrlo]] ò "Finarìn-a" de [[Finô|Finâ]] e tànte âtre.
Inta región a l'é inportànte a pésca ascì, con de bàrche de pescoéi ch'én prezénti inte ciù ò mêno in tùtti i pòrti da Rivêa.
=== Secondâio ===
L'ativitæ industriâle inta Rivêa a no l'é mâi stæta goæi desvilupâ, co-e pöche inpréize che se trêuvan sorviatùtto inte l'àrea conpréiza tra [[Sann-a|Sànn-a]] e [[Vuè|Voæ]], ligæ pò-u ciù a-a prezénsa di dôi pòrti de ste localitæ chi.
Pi-â produçión d'energîa elétrica, ciù che di inpiànti de pâe mesciæ da-a fòrsa do vénto instalæ in scî brìcchi, a centrâle ciù inportànte a l'é [[Centräle elettrica de Vuè|quélla de Voæ]], alimentâ a gàzzo naturâle e co-ina poténsa de ciù ò mêno 795 MW.
=== Tersiâio ===
A-a giornâ d'ancheu, l'ativitæ econòmica prinçipâ pi-â Rivêa de Ponénte a l'é sorviatùtto quélla ligâ a-o turìsmo, ségge intèrno che internaçionâle e d'antîga tradiçión, remontàndo a-a prìmma meitæ do [[XIX secolo|sécolo XIX]].
== Comunicaçioìn ==
=== Stràdde ===
[[Immaggine:Riviera del Beigua - Via Aurelia.JPG|miniatura|250x250px|A SS1 Aurelia tra [[A Moenn-a d'Arbisseua|Arbisêua]] e [[Çelle|Çélle]].]]
A Rivêa de Ponénte a l'é ligâ a-e regioìn in gîo e a-a [[Fransa|Frànsa]] da-e outostràdde elencæ chi de sótta:
* [[Outostràdda A10|A10]]: comuneménte conosciûa cómme "l'Outostràdda de Scioî", a l'é a vîa outostràddâle ciù inportànte da Rivêa de Ponénte. A và d'into confìn de stâto co-a repùbrica françéize scìnn-a [[Zena|Zêna]], pe 'na longhéssa de 158,1 km e 22 cazélli in tùtto.
* [[Outostràdda A6|A6]]: dîta a "Vèrdemâ", a s'é tàcca a l'A10 in corispondénsa da çitæ de [[Sann-a|Sànn-a]] e a l'é o ligàmme prinçipâ tra a Rivêa e o [[Piemonte|Piemónte]].
* [[Outostràdda A26|A26]]: conosciûa cómme "l'Outostràdda di Traföri", a s'esténde tra [[Zena|Zêna]] (da [[Ôtri]]) e Piemónte de levànte, de dónde a mónta scìnn-a [[Gravellona Toce]], inta [[Provinsa do Verbàn Cûsio Òssola|provìnsa do Verbàn Cûzio Òsola]].
* [[Outostràdda A7|A7]]: dîta a "Seravàlle", a l'é l'outostràdda ch'a permétte d'arivâ inte tùtte dôe e Rivêe deschinàndo da-a [[Screivia|valàdda do Scréivia]] e da-a [[Lombardïa|Lonbardîa]].
Tra e stràdde d'âtro génere, a ciù inportànte da región a l'é de lóngo a [[Stràdda Statâle 1 Aurelia|SS1 Aurelia]], ch'a travèrsa tùtta a Rivêa da levànte a ponénte. E âtre stràdde da Rivêa de Ponénte che, partindo da l'Aurelia, móntan vèrso a Cianûa Padànn-a, són:
* SP456: a stràdda do [[Passo do Turchin|pàsso do Turchìn]], a l'à 'n percórso scìmile a quéllo de l'outostràdda A26, a-o mêno scìnn-a [[Uà|Oâ]].
* SP29: a stràdda do [[Còlle de Cadebonn-a|Còlle de Cadebónn-a]], into pasòu consciderâ stràdda statâle, a và aprêuvo a-a A6 scìnn-a [[Còrcre|Càrcae]] pe pöi gjâ vèrso nòrd, inta [[Burmia (valä)|Bórmia]].
* SP490: a l'é a stràdda do [[Còlle do Melogno]]. A pàrte da Finâ e a monta scìnn-a-a Bórmia, dónde a l'ìntra in corispondénsa [[Carizan|Calisàn]], pe pöi pasâ inta [[valàdda do Tànao]] a [[Bagnasco|Bagnàsco]], traversàndo o [[Còlle di Zovétti]].
* SP582: a lîga a [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a d'Arbénga]] con [[Garesce|Garésce]], pasàndo pi-â [[Colla de San Benàrdu|Còlla de Sàn Benàrdo]].
* SS28: tra e stràdde ciù inportànti da [[Pruvincia de Imper̂ia|provìnsa de Inpéria]], a và da-o [[Imperia|capolêugo]] scìnn-a-a valàdda do Tànao montàndo da-o [[Còlle de Nava|Còlle de Nâva]].
* SS20: spartîa inte doî tòcchi separæ da 'na pàrte de teritöio françéize mìsso into mêzo, a lîga [[Ventemiglia|Vintimìggia]] co-o [[Piemonte|Piemónte]], pasàndo pò-u [[Còlle de Ténda]] e a [[valàdda do Röia]].
=== Ferovîe ===
[[Immaggine:FS E 444 084 Cervo - Andora.jpg|miniatura|250x250px|O tòcco da [[ferovîa Zêna-Vintimìggia]] tra [[Andôa|Andöra]] e [[U Sèrvu|Çèrvo]], seròu a-i [[11 dexénbre|11 de dexénbre]] do [[2016]] con l'avertûa do radópio.|sinistra]]
{{Véddi ascì|Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvîa Turìn-Sann-a|Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'}}
Lóngo a Rivêa de Ponénte, ciù chi-â SS1 e l'A10, ghe pàssa ascì o ligàmme feroviàio da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|lìnia Zêna-Vintimìggia]], che da-o céntro da región a l'arîva scìnn-a a-o confìn co-a Frànsa. Realizâ inta segónda meitæ do [[XIX secolo|sécolo XIX]], sta ferovîa chi a l'à de lóngo patîo a fàrta da dóggia colìssa che, inta træta tra [[Andôa|Andöra]] e [[Finô|Finâ]], a l'é dêuviâ ancón a-a giornâ d'ancheu.
Da-a Zêna-Vintimìggia se destàccan âtre dôe lìnie feroviàrie, da l'inportànsa ciù contegnûa, che lìgan o mâ a-o [[Piemonte|Piemónte]], sàiva a dî a [[Feruvîa Turìn-Sann-a|ferovîa Turìn-Sànn-a]] e a [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Cùnio-Vintimìggia]]. A prìmma a pàrte da Sànn-a pe arivâ inta çitæ piemontéize dòppo avéi traversòu i Apenìn da-arénte a-o [[Còlle de Cadebonn-a|Còlle de Cadebónn-a]]. A segónda a-a giornâ d'ancheu a gh'à 'na fonçión ch'a l'é sorviatùtto turìstica, co-o trêno ch'o l'é dêuviòu p'amiâ a beléssa di paizàggi da [[valàdda do Röia]].
=== Pòrti ===
[[Immaggine:Savona - panoramio.jpg|miniatura|250x250px|Vìsta do pòrto de Sànn-a con, ciù lontàn, quéllo de Voæ.]]
Inta Rivêa de Ponénte se trêuva i pòrti de [[Sann-a|Sànn-a]] e de [[Vuè|Voæ]], co-o prìmmo ch'o l'é specializòu sorviatùtto in scê croxêe méntre o segóndo o travàggia màscime con mèrçe unitizæ in [[Contàiner|TEU]]. Tùtti doî fàn pàrte de l'Aotoritæ de Scistêma Portoâle do Mâ Lìgure de Ponénte, a prìmma da penîzoa pe volùmmi de tràfego, ségge mèrçe che pasagê<ref>{{Çitta web|url=https://www.portsofgenoa.com/it/|tìtolo=Ports of Genoa - scîto ofiçiâ|léngoa=IT, EN, ES, FR, ZH|vìxita=2021-06-24}}</ref>.
[[Immaggine:Porto di Finale Ligure, telefoto - panoramio.jpg|miniatura|250x250px|A mænn-a de Còu Sàn Donòu, a Finâ.]]
Insémme a-i pòrti comerciâli, gh'é bén bén de pòrti turìstichi pe l'òrmézzo de inbarcaçioìn da dipòrto. Inte l'órdine pe nùmero de pòsti bàrca disponìbili, gh'é in particolâ quélli de<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligurianautica.com/categorie-porti/porti-riviera-di-ponente/|tìtolo=Porti Riviera di Ponente|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-24}}</ref>:
{| class="wikitable"
!Nòmme do pòrto
!Comùn
!Pòsti bàrca
!Max l.o.a
!Redòssi
!Traverscîe
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto Maorìçio
| style="text-align:center;" |[[Imperia|Inpéria]]
| style="text-align:right;" |1 278
| style="text-align:right;" |90 m
| style="text-align:center;" |Lebéccio, Ponénte e Meistrâ
| style="text-align:center;" |Mainàsso
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a de Lêua
| style="text-align:center;" |[[Löa|Lêua]]
| style="text-align:right;" |1 000
| style="text-align:right;" |77 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Mainàsso
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a di Aregài
| style="text-align:center;" |[[San Steva a Mâ|Sàn Stêva a-o Mâ]]
| style="text-align:right;" |980
| style="text-align:right;" |50 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Levànte
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Andöra
| style="text-align:center;" |[[Andôa|Andöra]]
| style="text-align:right;" |862
| style="text-align:right;" |20 m
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a
| style="text-align:center;" |Lebéccio
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a de Vâze
| style="text-align:center;" |[[Väze|Vâze]]
| style="text-align:right;" |800
| style="text-align:right;" |35 m
| style="text-align:center;" |Lebéccio
| style="text-align:center;" |Meistrâ
|-
| style="text-align:center;" |Pòrtosô
| style="text-align:center;" |[[Sanremu|Sanrémmo]]
| style="text-align:right;" |776
| style="text-align:right;" |90 m
| style="text-align:center;" |Da tùtti i quadrànti
| style="text-align:center;" |Levànte
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a de Còu Sàn Donòu
| style="text-align:center;" |[[Finô|Finâ]]
| style="text-align:right;" |590
| style="text-align:right;" |17 m
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a
| style="text-align:center;" |Mainàsso
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a de Aràsce - Pòrto "Luca Ferrari"
| style="text-align:center;" |[[Arasce|Aràsce]]
| style="text-align:right;" |550
| style="text-align:right;" |35 m
| style="text-align:center;" |Lebéccio, Ponénte e Meistrâ
| style="text-align:center;" |Ponénte
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto pùblico de Sanrémmo
| style="text-align:center;" |[[Sanremu|Sanrémmo]]
| style="text-align:right;" |450
| style="text-align:right;" |30 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Levànte
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a de Sàn Loénso
| style="text-align:center;" |[[San Luensu (cumüna)|Sàn Loénso a-o Mâ]]
| style="text-align:right;" |365
| style="text-align:right;" |20 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Lebéccio
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto Câa do Fòrte
| style="text-align:center;" |[[Ventemiglia|Vintimìggia]]
| style="text-align:right;" |323
| style="text-align:right;" |60 m
| style="text-align:center;" |Meistrâ, Tramontànn-a e Gregâ
| style="text-align:center;" |Lebéccio
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto pùblico de Diàn
| style="text-align:center;" |[[A Maina de Dian|Diàn]]
| style="text-align:right;" |250
| style="text-align:right;" |15 m
| style="text-align:center;" |Gregâ e Meistrâ
| style="text-align:center;" |Oustrâle
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Bordighêa
| style="text-align:center;" |[[A Burdighea|A Bordighêa]]
| style="text-align:right;" |210
| style="text-align:right;" |20 m
| style="text-align:center;" |Ponénte e Meistrâ
| style="text-align:center;" |Levànte e Mainàsso
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Rensén
| style="text-align:center;" |[[Rensén]]
| style="text-align:right;" |185
| style="text-align:right;" |20 m
| style="text-align:center;" |Lebéccio
| style="text-align:center;" |Gregâ
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Sàn Bertomê
| style="text-align:center;" |[[San Bertumê (cumüna)|Sàn Bertomê]]
| style="text-align:right;" |170
| style="text-align:right;" |15 m
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a
| style="text-align:center;" |Lebéccio
|-
| style="text-align:center;" |Vêgia Dàrsena
| style="text-align:center;" |[[Sann-a|Sànn-a]]
| style="text-align:right;" |140
| style="text-align:right;" |20 m
| style="text-align:center;" | Tramontànn-a
| style="text-align:center;" | Gregâ
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto d'Onêgia
| style="text-align:center;" |[[Imperia|Inpéria]]
| style="text-align:right;" |100
| style="text-align:right;" |15 m
| style="text-align:center;" |Meistrâ, Tramontànn-a e Gregâ
| style="text-align:center;" |Lebéccio
|}
=== Ariopòrti ===
{{Véddi ascì|Campu pé l'aviasiùn di aparecchi de Villanöva}}
Inta Rivêa de Ponénte, scibén ch'o no ségge goæi estéize, gh'é 'n [[Campu pé l'aviasiùn di aparecchi de Villanöva|ariopòrto]] ascì, mìsso into comùn de [[Villanöva|Vilanêuva d'Arbénga]]. Ciamòu ''Riviera Airport'', o no l'é ligòu da nisciùn servìçio de lìnia, ma o l'é dêuviòu sorviatùtto da l'aeroclub ch'o gh'à a sò sêde ciù che cómme pìsta pe-e prêuve di aparécchi da ''[[Piaggo Aerospace]]''.
== Comùn ==
[[Immaggine:Varazze.png|miniatura|250x250px|Vìsta da l'aéreo de [[Väze|Vâze]].]]
[[Immaggine:Aerial view of Borghetto Santo Spiritto & Loano.jpg|miniatura|250x250px|Vìsta da l'aéreo de [[Löa|Lêua]], [[Buinzan|Boisàn]] e o [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Borghétto]].]]
[[Immaggine:From Ospedaletti to Sanremo.jpg|miniatura|250x250px|Vìsta da l'aéreo de [[Sanremu|Sanrémmo]] e [[I Spiareti|Spiarêti]].]]
[[Immaggine:Aerial view of Ventimiglia and Bordighera.jpg|miniatura|250x250px|Vìsta da l'aéreo da [[A Bordighea|[[A Burdighea|Bordighêa]]]] e [[Ventemiglia|Vintimìggia]].]]
In sciô Mâ Lìgure, lóngo a Rivêa de Ponénte, s'avànsan 38 comùn, pàrte de træ provìnse diferénti. Inte l'órdine, da [[Zena|Zêna]] vèrso ponénte, gh'é:
{| class="wikitable sortable"
!N°
!Pàize
!Provìnsa
!Popolaçión<br>(31/03/2024)<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=D7B|tìtolo=Balànso demogràfico mensîle|outô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-06-13}}</ref>
!Superfìcce<br>(km<sup>2</sup>)
|-
| style="text-align:center;" |1
| style="text-align:center;" |[[Zena|Zêna]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |562.143
| style="text-align:right;" |240,29
|-
| style="text-align:center;" |2
| style="text-align:center;" |[[Rensén]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |11.145
| style="text-align:right;" |24,30
|-
| style="text-align:center;" |3
| style="text-align:center;" |[[Cogoeuo|Coghêuo]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |8.376
| style="text-align:right;" |20,72
|-
| style="text-align:center;" |4
| style="text-align:center;" |[[Väze|Vâze]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |12.538
| style="text-align:right;" |47,97
|-
| style="text-align:center;" |5
| style="text-align:center;" |[[Çelle|Çélle]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |4.835
| style="text-align:right;" |9,56
|-
| style="text-align:center;" |6
| style="text-align:center;" |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âto d'Arbisêua]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |9.608
| style="text-align:right;" |28,68
|-
| style="text-align:center;" |7
| style="text-align:center;" |[[A Moenn-a d'Arbisseua|A Mænn-a d'Arbisêua]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |5.139
| style="text-align:right;" |3,25
|-
| style="text-align:center;" |8
| style="text-align:center;" |[[Sann-a|Sànn-a]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |58.636
| style="text-align:right;" |65,32
|-
| style="text-align:center;" |9
| style="text-align:center;" |[[Vuè|Voæ]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |7.982
| style="text-align:right;" |23,79
|-
| style="text-align:center;" |10
| style="text-align:center;" |[[Berzezzi|Berzézzi]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |1.045
| style="text-align:right;" |3,69
|-
| style="text-align:center;" |11
| style="text-align:center;" |[[Spotorno|Spötórno]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |3.384
| style="text-align:right;" |8,02
|-
| style="text-align:center;" |12
| style="text-align:center;" |[[Nöi]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |2.453
| style="text-align:right;" |9,67
|-
| style="text-align:center;" |13
| style="text-align:center;" |[[Finô|Finâ]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |11.065
| style="text-align:right;" |35,53
|-
| style="text-align:center;" |14
| style="text-align:center;" |[[Borṡi e Veressi|Bórxi Verézzi]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |2.108
| style="text-align:right;" |2,73
|-
| style="text-align:center;" |15
| style="text-align:center;" |[[A Prìa|A Prîa]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |8.282
| style="text-align:right;" |9,88
|-
| style="text-align:center;" |16
| style="text-align:center;" |[[Löa|Lêua]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |10.658
| style="text-align:right;" |13,48
|-
| style="text-align:center;" |17
| style="text-align:center;" |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|Borghétto]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |4.606
| style="text-align:right;" |5,39
|-
| style="text-align:center;" |18
| style="text-align:center;" |[[U Sejô|O Çeiâ]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |5.321
| style="text-align:right;" |11,15
|-
| style="text-align:center;" |19
| style="text-align:center;" |[[Arbenga|Arbénga]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |23.551
| style="text-align:right;" |36,58
|-
| style="text-align:center;" |20
| style="text-align:center;" |[[Arasce|Aràsce]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |10.024
| style="text-align:right;" |17,25
|-
| style="text-align:center;" |21
| style="text-align:center;" |[[L'Aigheuja|Leighéuia]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |1.710
| style="text-align:right;" |2,72
|-
| style="text-align:center;" |22
| style="text-align:center;" |[[Andôa|Andöra]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SV}}
| style="text-align:right;" |7.249
| style="text-align:right;" |31,80
|-
| style="text-align:center;" |23
| style="text-align:center;" |[[U Sèrvu|Çèrvo]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |1.065
| style="text-align:right;" |3,59
|-
| style="text-align:center;" |24
| style="text-align:center;" |[[San Bertumê (cumüna)|Sàn Bertomê]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |2.968
| style="text-align:right;" |10,85
|-
| style="text-align:center;" |25
| style="text-align:center;" |[[A Maina de Dian|Diàn]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |5.583
| style="text-align:right;" |6,67
|-
| style="text-align:center;" |26
| style="text-align:center;" |[[Imperia|Inpéria]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |42.412
| style="text-align:right;" |45,38
|-
| style="text-align:center;" |27
| style="text-align:center;" |[[San Luensu (cumüna)|Sàn Loénso a-o Mâ]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |1.215
| style="text-align:right;" |1,29
|-
| style="text-align:center;" |28
| style="text-align:center;" |[[A Còsta|Costarainêa]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |785
| style="text-align:right;" |2,52
|-
| style="text-align:center;" |29
| style="text-align:center;" |[[A Sipressa|Çiprèssa]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |1.191
| style="text-align:right;" |9,39
|-
| style="text-align:center;" |30
| style="text-align:center;" |[[San Steva a Mâ|Sàn Stêva a-o Mâ]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |1.999
| style="text-align:right;" |2,69
|-
| style="text-align:center;" |31
| style="text-align:center;" |[[A Riva (cumüna)|A Rîva]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |2.791
| style="text-align:right;" |2,07
|-
| style="text-align:center;" |32
| style="text-align:center;" |[[Tàgia (cumüna)|Tàggia]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |13.782
| style="text-align:right;" |31,36
|-
| style="text-align:center;" |33
| style="text-align:center;" |[[Sanremu|Sanrémmo]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |52.999
| style="text-align:right;" |55,96
|-
| style="text-align:center;" |34
| style="text-align:center;" |[[I Spiareti|Spiarêti]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |3.178
| style="text-align:right;" |5,45
|-
| style="text-align:center;" |35
| style="text-align:center;" |[[A Burdighea|A Bordighêa]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |10.169
| style="text-align:right;" |10,65
|-
| style="text-align:center;" |36
| style="text-align:center;" |[[Valecrösa|Vàllecrêuza]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |6.755
| style="text-align:right;" |3,68
|-
| style="text-align:center;" |37
| style="text-align:center;" |[[Campurussu|Canporósso]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |5.616
| style="text-align:right;" |17,94
|-
| style="text-align:center;" |38
| style="text-align:center;" |[[Ventemiglia|Vintimìggia]]
| style="text-align:center;" |{{IT-IM}}
| style="text-align:right;" |22.919
| style="text-align:right;" |53,73
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Zanini|tìtolo=Un secolo di turismo in Liguria: dinamiche, percorsi, attori|url=https://books.google.com/books?id=4f9nmsP7GxAC|ànno=2012|editô=FrancoAngeli|çitæ=Milàn|léngoa=IT|cid=Zanini, 2012|ISBN=88-20-41351-5}}
[[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]]
b4pxxcrdc2hjitxw6wmtrqrgelvxg9m
Savona Calcio 1907
0
6968
269473
267879
2026-05-05T06:14:11Z
Prebuggiun
7101
Cronistòia (da perfeçionâ)
269473
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneise}}
{{Squadra di calcio
|nómme squàddra=Savona FBC 1907
|nómmestémma=
|pattern_la1 = _whitelower
|leftarm1 = 000D5B
|pattern_b1 = _thickwhitestripes
|body1 = 000D5B
|pattern_ra1 = _whitelower
|rightarm1 = 000D5B
|shorts1 = 000D5B
|socks1 = 000D5B
|pattern_la2 = _whiteborder
|leftarm2 = FF0000
|pattern_b2 = _whitecollar
|body2 = FF0000
|pattern_ra2 = _whiteborder
|rightarm2 = FF0000
|shorts2 = FF0000
|socks2 = FF0000
|pattern_la3 = _whiteborder
|leftarm3 = 000000
|pattern_b3 = _savona1516t
|body3 = 000000
|pattern_ra3 = _whiteborder
|rightarm3 = 000000
|shorts3 = 000000
|socks3 = 000000
|terza divisa = Terza divisa
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|confederaçión=[[UEFA]]
|federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|ànnofondaçión=1907
|ànnoscioglimento=
|ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.
|url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref>
|outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini]
|çitæ = [[Sann-a]]
|prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani
|alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero
|canpionòu=[[Promozione Liguria]]
|stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]]
|capiénsa=4000
|tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]]
|tìtoli internaçionâli =
|colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö
|nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù''
|stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019
|scîto=www.savonafbc.it
}}
O '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]].
== Stòia ==
A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], o [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna o Campiunòtu de D e a tùrna int'e i profeççiunisti.
O 13 de marso [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta 'o Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'o 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga 'a Serie B co' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti.
O Sann-a, doppu 5 stagiuin, guagna o Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun.
== Cronistòia ==
{| class="toccolours" style="background:white" width="100%"
|-
! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907
|- style="font-size:93%"
|width="100%"|
{{Div col|2}}
* 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>.
* 1907-1909 - scarsa Attivitæ
* [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria.
----
* [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria.
* [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara di qualificaçiun a [[Prima Categoria]].
* [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppo avei perso o spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.'''
* [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria.
* 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>.
* [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria.
* 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ
* [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria.
----
* [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. Secessiona affiliandosi a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]]
* [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’o girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Prima Divisione]] C.C.I.
* [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’o Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Prima Divisione]]. ''Retrocesso in Segunda Divixiun''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’o Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Seconda Divisione]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’o Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Seconda Divisione]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’o Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Seconda Divisione]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’o Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Prima Divisione Nord]].
: Segundu turno di [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]].
* 1927 - Incorpora a ''[[Speranza Savona]]'' cangiando denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''.
* [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’o Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Prima Divisione Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’o Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Prima Divisione Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’o Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Prima Divisione]]. 3º int’o Girùn finale B.
* [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’o Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Prima Divisione]]. 2º int’o Girùn finale D.
* [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’o Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]].
: Primmo turno di [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’o Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]].
: Segundu turno di [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’o Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’o Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’o Girùn finale A.
: Segundu turno eliminatorio di [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’o Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’o Girùn finale A. '''Promosso in Serie B'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]].
: Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]].
* 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ.
* 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’o Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’o Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrocesso in Serie C''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord.
* [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’o Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''.
* [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrocesso in Promoçiun''.
* [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’o Girùn A da Promozione Liguria. '''Ammesso int’o Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa'''.
* [[Campionato Interregionale - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’o Girùn A do Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa.
:Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’o Girùn A do [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionato Interregionale]]. '''Promosso in Serie C'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’o Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’o Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrocesso in Serie C''.
:Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’o Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’o Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’o Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’o Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrocesso in Serie D''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’o Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]].
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’o Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’o Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’o Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrocesso nel Campionato Interegiunale''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]].
* [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionali)]]
* 1987 - Fallimentu da Società. Cangia denominaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''.
* [[Campionato Interregionale 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale. ''Retrocessa d'ufficio dalla FIGC in Promoçiun per motivi economici''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. '''Promosso nel Campionato Interegiunale'''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]].
* [[Campionato Interregionale 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
----
* [[Campionato Interregionale 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo).
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo).
* [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’o Girùn D do Campionato Interegiunale doppo avei perso o spareggiu.
: Turno ad eliminazione diretta di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’o Girùn C do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti. ''Retrocesso in Ecelença''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecellença Liguria.
: Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria.
* [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecellença Liguria. '''Promosso in Serie D'''.
: '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo).
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]].
----
* [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]].
: Turno preliminare di [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
* [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’o Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’o Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrocesso in Serie D'' doppo avei perso i spareggi.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]].
* [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’o Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrocesso in Ecelença doppo avei perso i spareggi e successivamente ripescou.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]].
* 2006 - Il Savona Calcio S.r.l. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona 1907 Foot-Ball Club''' alla quale la FIGC trasferisce o titulo spurtivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. Perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’o Girùn A da Serie D. A perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Promosso in Lega Pro Segunda Divixiun'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]].
: Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
----
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou per un tutole di 14 punti.</ref>. ''Retrocesso in Serie D''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''.
* [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’o Girùn E da Serie D. Perde a finale dei spareggi.
: Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’o Girùn E da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’o Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’o Girùn A da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]].
----
* 2020 - Nell'estate, a societæ rinuncia all'iscrizione in Serie D per problemi finanziari e a vegne fundâ a '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da o campionato di Primma Categurìa.
* 2020-2021 - 2º int’o Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>.
* 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Perde a finale dei spareggi.
: Quarti di finale di Coppa Liguria.
* 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria.
* 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere.
* 2023-2024 - 3º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Guagna i spareggi ma perde ai spareggi regiunali.
* 2024 - Riprende a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''.
* 2024-2025 - 1º int’o Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Promosso in Promoçiun''' e '''Guagna o Titulo Regiunale da Liguria'''.
* 2025-2026 - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. Guagna i spareggi.
{{Div col end}}
|}
=== Partecipaçiun a-i Campiunòti ===
{| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;"
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span>
| width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span>
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span>
| width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span>
| width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span>
| width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span>
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]]
|-
| align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]]
|-
| align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]]
|-
| align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]]
|-
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]]
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23'''
|-
| align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]]
|-
| align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5'''
|}
=== Statistiche individuòli ===
==== Presençe ====
* 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]]
* 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]]
* 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]]
* 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]]
* 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]]
* 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]]
* 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]]
* 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]]
* 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]]
* 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]]
* 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
* 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]]
* 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]]
==== Gol ====
* 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]]
* 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]]
* 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]]
* 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]]
* 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]]
* 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]]
* 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
==== Rêusa 2025/2026 ====
{{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}}
{{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa/fine}}
== Tituli ==
=== Tituli naçiunâ ===
* '''[[Serie C|Campiunòti de Serie C]]: 2'''
** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D)
** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A)
* '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3'''
** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A)
** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A)
** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A)
* '''[[Prima Divisione|Campiunòti de Primma Divixion]]: 2'''
** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D)
** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E)
* '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1'''
** 1990-1991
=== Tituli regiunòli ===
* '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1'''
** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]]
* '''[[Promozione|Promoçiun]]: 1'''
** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Titulo Regiunòle Liguria]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]]
* '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1'''
** 1999-2000
=== Tituli du Setture Giuvanile ===
* '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campionâ naçionâ Allievi]]: 1'''
** 2002-2003
== Note ==
<references/>
== Vöxe vixinn-e ==
* [[Sann-a]]
* [[Rari Nantes Savona]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ingançi ==
* {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Sann-a]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
2poisckwf1fd00xow536fhlip3si5h2
269474
269473
2026-05-05T08:01:16Z
Luensu1959
1211
pe cuerensa grafica
269474
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneise}}
{{Squadra di calcio
|nómme squàddra=Savona FBC 1907
|nómmestémma=
|pattern_la1 = _whitelower
|leftarm1 = 000D5B
|pattern_b1 = _thickwhitestripes
|body1 = 000D5B
|pattern_ra1 = _whitelower
|rightarm1 = 000D5B
|shorts1 = 000D5B
|socks1 = 000D5B
|pattern_la2 = _whiteborder
|leftarm2 = FF0000
|pattern_b2 = _whitecollar
|body2 = FF0000
|pattern_ra2 = _whiteborder
|rightarm2 = FF0000
|shorts2 = FF0000
|socks2 = FF0000
|pattern_la3 = _whiteborder
|leftarm3 = 000000
|pattern_b3 = _savona1516t
|body3 = 000000
|pattern_ra3 = _whiteborder
|rightarm3 = 000000
|shorts3 = 000000
|socks3 = 000000
|terza divisa = Terza divisa
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|confederaçión=[[UEFA]]
|federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|ànnofondaçión=1907
|ànnoscioglimento=
|ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.
|url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref>
|outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini]
|çitæ = [[Sann-a]]
|prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani
|alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero
|canpionòu=[[Promozione Liguria]]
|stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]]
|capiénsa=4000
|tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]]
|tìtoli internaçionâli =
|colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö
|nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù''
|stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019
|scîto=www.savonafbc.it
}}
U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]].
== Stòia ==
A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti.
U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti.
U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun.
== Cronistòia ==
{| class="toccolours" style="background:white" width="100%"
|-
! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907
|- style="font-size:93%"
|width="100%"|
{{Div col|2}}
* 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>.
* 1907-1909 - scarsa Attivitæ
* [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria.
----
* [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria.
* [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara di qualificaçiun a [[Prima Categoria]].
* [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppo avei perso o spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.'''
* [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria.
* 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>.
* [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria.
* 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ
* [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria.
----
* [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. Secessiona affiliandosi a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]]
* [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’o girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Prima Divisione]] C.C.I.
* [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’o Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Prima Divisione]]. ''Retrocesso in Segunda Divixiun''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’o Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Seconda Divisione]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’o Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Seconda Divisione]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’o Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Seconda Divisione]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’o Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Prima Divisione Nord]].
: Segundu turno di [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]].
* 1927 - Incorpora a ''[[Speranza Savona]]'' cangiando denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''.
* [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’o Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Prima Divisione Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’o Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Prima Divisione Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’o Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Prima Divisione]]. 3º int’o Girùn finale B.
* [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’o Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Prima Divisione]]. 2º int’o Girùn finale D.
* [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’o Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]].
: Primmo turno di [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’o Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]].
: Segundu turno di [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’o Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’o Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’o Girùn finale A.
: Segundu turno eliminatorio di [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’o Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’o Girùn finale A. '''Promosso in Serie B'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]].
: Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]].
* 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ.
* 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’o Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’o Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrocesso in Serie C''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord.
* [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’o Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''.
* [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrocesso in Promoçiun''.
* [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’o Girùn A da Promozione Liguria. '''Ammesso int’o Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa'''.
* [[Campionato Interregionale - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’o Girùn A do Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa.
:Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’o Girùn A do [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionato Interregionale]]. '''Promosso in Serie C'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’o Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’o Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrocesso in Serie C''.
:Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’o Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’o Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’o Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’o Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrocesso in Serie D''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’o Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]].
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’o Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’o Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’o Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrocesso nel Campionato Interegiunale''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]].
* [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionali)]]
* 1987 - Fallimentu da Società. Cangia denominaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''.
* [[Campionato Interregionale 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale. ''Retrocessa d'ufficio dalla FIGC in Promoçiun per motivi economici''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. '''Promosso nel Campionato Interegiunale'''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]].
* [[Campionato Interregionale 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
----
* [[Campionato Interregionale 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo).
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo).
* [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’o Girùn D do Campionato Interegiunale doppo avei perso o spareggiu.
: Turno ad eliminazione diretta di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’o Girùn C do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti. ''Retrocesso in Ecelença''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecellença Liguria.
: Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria.
* [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecellença Liguria. '''Promosso in Serie D'''.
: '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo).
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]].
----
* [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]].
: Turno preliminare di [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
* [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’o Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’o Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrocesso in Serie D'' doppo avei perso i spareggi.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]].
* [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’o Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrocesso in Ecelença doppo avei perso i spareggi e successivamente ripescou.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]].
* 2006 - Il Savona Calcio S.r.l. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona 1907 Foot-Ball Club''' alla quale la FIGC trasferisce o titulo spurtivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. Perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’o Girùn A da Serie D. A perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Promosso in Lega Pro Segunda Divixiun'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]].
: Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
----
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou per un tutole di 14 punti.</ref>. ''Retrocesso in Serie D''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''.
* [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’o Girùn E da Serie D. Perde a finale dei spareggi.
: Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’o Girùn E da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’o Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’o Girùn A da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]].
----
* 2020 - Nell'estate, a societæ rinuncia all'iscrizione in Serie D per problemi finanziari e a vegne fundâ a '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da o campionato di Primma Categurìa.
* 2020-2021 - 2º int’o Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>.
* 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Perde a finale dei spareggi.
: Quarti di finale di Coppa Liguria.
* 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria.
* 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere.
* 2023-2024 - 3º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Guagna i spareggi ma perde ai spareggi regiunali.
* 2024 - Riprende a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''.
* 2024-2025 - 1º int’o Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Promosso in Promoçiun''' e '''Guagna o Titulo Regiunale da Liguria'''.
* 2025-2026 - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. Guagna i spareggi.
{{Div col end}}
|}
=== Partecipaçiun a-i Campiunòti ===
{| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;"
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span>
| width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span>
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span>
| width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span>
| width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span>
| width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span>
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]]
|-
| align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]]
|-
| align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]]
|-
| align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]]
|-
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]]
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23'''
|-
| align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]]
|-
| align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5'''
|}
=== Statistiche individuòli ===
==== Presençe ====
* 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]]
* 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]]
* 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]]
* 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]]
* 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]]
* 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]]
* 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]]
* 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]]
* 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]]
* 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]]
* 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
* 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]]
* 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]]
==== Gol ====
* 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]]
* 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]]
* 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]]
* 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]]
* 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]]
* 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]]
* 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
==== Rêusa 2025/2026 ====
{{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}}
{{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa/fine}}
== Tituli ==
=== Tituli naçiunâ ===
* '''[[Serie C|Campiunòti de Serie C]]: 2'''
** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D)
** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A)
* '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3'''
** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A)
** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A)
** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A)
* '''[[Prima Divisione|Campiunòti de Primma Divixion]]: 2'''
** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D)
** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E)
* '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1'''
** 1990-1991
=== Tituli regiunòli ===
* '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1'''
** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]]
* '''[[Promozione|Promoçiun]]: 1'''
** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Titulo Regiunòle Liguria]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]]
* '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1'''
** 1999-2000
=== Tituli du Setture Giuvanile ===
* '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campionâ naçionâ Allievi]]: 1'''
** 2002-2003
== Note ==
<references/>
== Vöxe vixinn-e ==
* [[Sann-a]]
* [[Rari Nantes Savona]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ingançi ==
* {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Sann-a]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
pnew0sq8isnw62q3v34af1rd56u2k92
269475
269474
2026-05-05T08:07:52Z
Luensu1959
1211
/* Cronistòia */ curesiuìn
269475
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneise}}
{{Squadra di calcio
|nómme squàddra=Savona FBC 1907
|nómmestémma=
|pattern_la1 = _whitelower
|leftarm1 = 000D5B
|pattern_b1 = _thickwhitestripes
|body1 = 000D5B
|pattern_ra1 = _whitelower
|rightarm1 = 000D5B
|shorts1 = 000D5B
|socks1 = 000D5B
|pattern_la2 = _whiteborder
|leftarm2 = FF0000
|pattern_b2 = _whitecollar
|body2 = FF0000
|pattern_ra2 = _whiteborder
|rightarm2 = FF0000
|shorts2 = FF0000
|socks2 = FF0000
|pattern_la3 = _whiteborder
|leftarm3 = 000000
|pattern_b3 = _savona1516t
|body3 = 000000
|pattern_ra3 = _whiteborder
|rightarm3 = 000000
|shorts3 = 000000
|socks3 = 000000
|terza divisa = Terza divisa
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|confederaçión=[[UEFA]]
|federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|ànnofondaçión=1907
|ànnoscioglimento=
|ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.
|url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref>
|outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini]
|çitæ = [[Sann-a]]
|prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani
|alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero
|canpionòu=[[Promozione Liguria]]
|stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]]
|capiénsa=4000
|tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]]
|tìtoli internaçionâli =
|colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö
|nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù''
|stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019
|scîto=www.savonafbc.it
}}
U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]].
== Stòia ==
A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti.
U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti.
U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun.
== Cronistòia ==
{| class="toccolours" style="background:white" width="100%"
|-
! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907
|- style="font-size:93%"
|width="100%"|
{{Div col|2}}
* 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>.
* 1907-1909 - scarsa Attivitæ
* [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria.
----
* [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria.
* [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara de qualificaçiun a-a [[Prima Categoria]].
* [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppu avei persu u spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.'''
* [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria.
* 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da u libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>.
* [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria.
* 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ
* [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria.
----
* [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. A secessiunn-a affilianduse a-a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]]
* [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’u girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Primma Divixiun]] C.C.I.
* [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Primma Divixiun]]. ''Retrucessu in Segunda Divixiun''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’u Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Primma Divixiun Nord]].
: Segundu turnu da [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]].
* 1927 - A l'ncorpura a ''[[Speranza Savona]]'' cangiandu denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''.
* [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Primma Divixiun Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Primma Divixiun Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’o Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Prima Divisione]]. 3º int’o Girùn finale B.
* [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’o Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Prima Divisione]]. 2º int’o Girùn finale D.
* [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’o Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Prima Divisione]].
* [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’o Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]].
: Primmo turno di [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’o Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]].
: Segundu turno di [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’o Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’o Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’o Girùn finale A.
: Segundu turno eliminatorio di [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’o Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’o Girùn finale A. '''Promosso in Serie B'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]].
: Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]].
* 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ.
* 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’o Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’o Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrocesso in Serie C''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord.
* [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’o Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''.
* [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrocesso in Promoçiun''.
* [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’o Girùn A da Promozione Liguria. '''Ammesso int’o Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa'''.
* [[Campionato Interregionale - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’o Girùn A do Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa.
:Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’o Girùn A do [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionato Interregionale]]. '''Promosso in Serie C'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’o Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’o Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrocesso in Serie C''.
:Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’o Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’o Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’o Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’o Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrocesso in Serie D''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’o Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]].
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’o Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’o Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’o Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrocesso nel Campionato Interegiunale''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]].
* [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionali)]]
* 1987 - Fallimentu da Società. Cangia denominaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''.
* [[Campionato Interregionale 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale. ''Retrocessa d'ufficio dalla FIGC in Promoçiun per motivi economici''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. '''Promosso nel Campionato Interegiunale'''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]].
* [[Campionato Interregionale 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
----
* [[Campionato Interregionale 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo).
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo).
* [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’o Girùn D do Campionato Interegiunale doppo avei perso o spareggiu.
: Turno ad eliminazione diretta di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’o Girùn C do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti. ''Retrocesso in Ecelença''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecellença Liguria.
: Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria.
* [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecellença Liguria. '''Promosso in Serie D'''.
: '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo).
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]].
----
* [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]].
: Turno preliminare di [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
* [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’o Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’o Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrocesso in Serie D'' doppo avei perso i spareggi.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]].
* [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’o Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrocesso in Ecelença doppo avei perso i spareggi e successivamente ripescou.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]].
* 2006 - Il Savona Calcio S.r.l. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona 1907 Foot-Ball Club''' alla quale la FIGC trasferisce o titulo spurtivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. Perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’o Girùn A da Serie D. A perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Promosso in Lega Pro Segunda Divixiun'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]].
: Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
----
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou per un tutole di 14 punti.</ref>. ''Retrocesso in Serie D''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''.
* [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’o Girùn E da Serie D. Perde a finale dei spareggi.
: Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’o Girùn E da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’o Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’o Girùn A da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]].
----
* 2020 - Nell'estate, a societæ rinuncia all'iscrizione in Serie D per problemi finanziari e a vegne fundâ a '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da o campionato di Primma Categurìa.
* 2020-2021 - 2º int’o Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>.
* 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Perde a finale dei spareggi.
: Quarti di finale di Coppa Liguria.
* 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria.
* 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere.
* 2023-2024 - 3º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Guagna i spareggi ma perde ai spareggi regiunali.
* 2024 - Riprende a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''.
* 2024-2025 - 1º int’o Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Promosso in Promoçiun''' e '''Guagna o Titulo Regiunale da Liguria'''.
* 2025-2026 - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. Guagna i spareggi.
{{Div col end}}
|}
=== Partecipaçiun a-i Campiunòti ===
{| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;"
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span>
| width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span>
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span>
| width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span>
| width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span>
| width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span>
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]]
|-
| align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]]
|-
| align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]]
|-
| align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]]
|-
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]]
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23'''
|-
| align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]]
|-
| align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5'''
|}
=== Statistiche individuòli ===
==== Presençe ====
* 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]]
* 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]]
* 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]]
* 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]]
* 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]]
* 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]]
* 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]]
* 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]]
* 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]]
* 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]]
* 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
* 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]]
* 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]]
==== Gol ====
* 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]]
* 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]]
* 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]]
* 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]]
* 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]]
* 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]]
* 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
==== Rêusa 2025/2026 ====
{{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}}
{{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa/fine}}
== Tituli ==
=== Tituli naçiunâ ===
* '''[[Serie C|Campiunòti de Serie C]]: 2'''
** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D)
** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A)
* '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3'''
** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A)
** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A)
** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A)
* '''[[Prima Divisione|Campiunòti de Primma Divixion]]: 2'''
** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D)
** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E)
* '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1'''
** 1990-1991
=== Tituli regiunòli ===
* '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1'''
** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]]
* '''[[Promozione|Promoçiun]]: 1'''
** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Titulo Regiunòle Liguria]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]]
* '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1'''
** 1999-2000
=== Tituli du Setture Giuvanile ===
* '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campionâ naçionâ Allievi]]: 1'''
** 2002-2003
== Note ==
<references/>
== Vöxe vixinn-e ==
* [[Sann-a]]
* [[Rari Nantes Savona]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ingançi ==
* {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Sann-a]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
alqt7e56nba0vsa1fezy677nkvyax8t
269476
269475
2026-05-05T08:13:59Z
Luensu1959
1211
/* Cronistòia */ pe cuerensa grafica
269476
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneise}}
{{Squadra di calcio
|nómme squàddra=Savona FBC 1907
|nómmestémma=
|pattern_la1 = _whitelower
|leftarm1 = 000D5B
|pattern_b1 = _thickwhitestripes
|body1 = 000D5B
|pattern_ra1 = _whitelower
|rightarm1 = 000D5B
|shorts1 = 000D5B
|socks1 = 000D5B
|pattern_la2 = _whiteborder
|leftarm2 = FF0000
|pattern_b2 = _whitecollar
|body2 = FF0000
|pattern_ra2 = _whiteborder
|rightarm2 = FF0000
|shorts2 = FF0000
|socks2 = FF0000
|pattern_la3 = _whiteborder
|leftarm3 = 000000
|pattern_b3 = _savona1516t
|body3 = 000000
|pattern_ra3 = _whiteborder
|rightarm3 = 000000
|shorts3 = 000000
|socks3 = 000000
|terza divisa = Terza divisa
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|confederaçión=[[UEFA]]
|federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|ànnofondaçión=1907
|ànnoscioglimento=
|ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.
|url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref>
|outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini]
|çitæ = [[Sann-a]]
|prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani
|alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero
|canpionòu=[[Promozione Liguria]]
|stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]]
|capiénsa=4000
|tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]]
|tìtoli internaçionâli =
|colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö
|nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù''
|stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019
|scîto=www.savonafbc.it
}}
U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]].
== Stòia ==
A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti.
U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti.
U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun.
== Cronistòia ==
{| class="toccolours" style="background:white" width="100%"
|-
! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907
|- style="font-size:93%"
|width="100%"|
{{Div col|2}}
* 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>.
* 1907-1909 - scarsa Attivitæ
* [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria.
----
* [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria.
* [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara de qualificaçiun a-a [[Prima Categoria]].
* [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppu avei persu u spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.'''
* [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria.
* 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da u libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>.
* [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria.
* 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ
* [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria.
----
* [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. A secessiunn-a affilianduse a-a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]]
* [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’u girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Primma Divixiun]] C.C.I.
* [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Primma Divixiun]]. ''Retrucessu in Segunda Divixiun''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’u Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Primma Divixiun Nord]].
: Segundu turnu da [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]].
* 1927 - A l'ncorpura a ''[[Speranza Savona]]'' cangiandu denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''.
* [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Primma Divixiun Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Primma Divixiun Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Primma Divixiun]]. 3º int’u Girùn finale B.
* [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’u Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Primma Divixiun]]. 2º int’u Girùn finale D.
* [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’u Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]].
: Primmo turnu da [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’u Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]].
: Segundu turnu da [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’u Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]].
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’u Girùn finale A.
: Segundu turnu eliminatoiu da [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’u Girùn finale A. '''Prumossu in Serie B'''.
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]].
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]].
: Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]].
* 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ.
* 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’u Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord.
* [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''.
* [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrocesso in Promoçiun''.
* [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’u Girùn A da Promozione Liguria. '''Ammessu int’u Campionatu Interegiunale - Segunda Categurìa'''.
* [[Campionato Interregionale - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’o Girùn A do Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa.
:Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’o Girùn A do [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionato Interregionale]]. '''Promosso in Serie C'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’o Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’o Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrocesso in Serie C''.
:Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’o Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’o Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’o Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’o Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrocesso in Serie D''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’o Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]].
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’o Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’o Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’o Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrocesso nel Campionato Interegiunale''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]].
* [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionali)]]
* 1987 - Fallimentu da Società. Cangia denominaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''.
* [[Campionato Interregionale 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale. ''Retrocessa d'ufficio dalla FIGC in Promoçiun per motivi economici''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. '''Promosso nel Campionato Interegiunale'''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]].
* [[Campionato Interregionale 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
----
* [[Campionato Interregionale 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo).
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo).
* [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’o Girùn D do Campionato Interegiunale doppo avei perso o spareggiu.
: Turno ad eliminazione diretta di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’o Girùn C do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti. ''Retrocesso in Ecelença''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecellença Liguria.
: Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria.
* [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecellença Liguria. '''Promosso in Serie D'''.
: '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo).
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]].
----
* [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]].
: Turno preliminare di [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
* [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’o Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’o Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrocesso in Serie D'' doppo avei perso i spareggi.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]].
* [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’o Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrocesso in Ecelença doppo avei perso i spareggi e successivamente ripescou.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]].
* 2006 - Il Savona Calcio S.r.l. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona 1907 Foot-Ball Club''' alla quale la FIGC trasferisce o titulo spurtivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. Perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’o Girùn A da Serie D. A perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Promosso in Lega Pro Segunda Divixiun'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]].
: Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
----
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou per un tutole di 14 punti.</ref>. ''Retrocesso in Serie D''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''.
* [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’o Girùn E da Serie D. Perde a finale dei spareggi.
: Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’o Girùn E da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’o Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’o Girùn A da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]].
----
* 2020 - Nell'estate, a societæ rinuncia all'iscrizione in Serie D per problemi finanziari e a vegne fundâ a '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da o campionato di Primma Categurìa.
* 2020-2021 - 2º int’o Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>.
* 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Perde a finale dei spareggi.
: Quarti di finale di Coppa Liguria.
* 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria.
* 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere.
* 2023-2024 - 3º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Guagna i spareggi ma perde ai spareggi regiunali.
* 2024 - Riprende a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''.
* 2024-2025 - 1º int’o Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Promosso in Promoçiun''' e '''Guagna o Titulo Regiunale da Liguria'''.
* 2025-2026 - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. Guagna i spareggi.
{{Div col end}}
|}
=== Partecipaçiun a-i Campiunòti ===
{| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;"
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span>
| width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span>
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span>
| width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span>
| width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span>
| width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span>
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]]
|-
| align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]]
|-
| align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]]
|-
| align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]]
|-
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]]
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23'''
|-
| align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]]
|-
| align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5'''
|}
=== Statistiche individuòli ===
==== Presençe ====
* 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]]
* 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]]
* 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]]
* 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]]
* 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]]
* 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]]
* 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]]
* 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]]
* 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]]
* 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]]
* 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
* 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]]
* 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]]
==== Gol ====
* 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]]
* 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]]
* 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]]
* 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]]
* 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]]
* 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]]
* 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
==== Rêusa 2025/2026 ====
{{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}}
{{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa/fine}}
== Tituli ==
=== Tituli naçiunâ ===
* '''[[Serie C|Campiunòti de Serie C]]: 2'''
** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D)
** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A)
* '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3'''
** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A)
** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A)
** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A)
* '''[[Prima Divisione|Campiunòti de Primma Divixion]]: 2'''
** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D)
** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E)
* '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1'''
** 1990-1991
=== Tituli regiunòli ===
* '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1'''
** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]]
* '''[[Promozione|Promoçiun]]: 1'''
** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Titulo Regiunòle Liguria]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]]
* '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1'''
** 1999-2000
=== Tituli du Setture Giuvanile ===
* '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campionâ naçionâ Allievi]]: 1'''
** 2002-2003
== Note ==
<references/>
== Vöxe vixinn-e ==
* [[Sann-a]]
* [[Rari Nantes Savona]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ingançi ==
* {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Sann-a]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
8ywd7iyv4yaw2cghq4m2io969uw0f6h
269477
269476
2026-05-05T08:17:32Z
Luensu1959
1211
/* Tituli */ curesiuìn
269477
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneise}}
{{Squadra di calcio
|nómme squàddra=Savona FBC 1907
|nómmestémma=
|pattern_la1 = _whitelower
|leftarm1 = 000D5B
|pattern_b1 = _thickwhitestripes
|body1 = 000D5B
|pattern_ra1 = _whitelower
|rightarm1 = 000D5B
|shorts1 = 000D5B
|socks1 = 000D5B
|pattern_la2 = _whiteborder
|leftarm2 = FF0000
|pattern_b2 = _whitecollar
|body2 = FF0000
|pattern_ra2 = _whiteborder
|rightarm2 = FF0000
|shorts2 = FF0000
|socks2 = FF0000
|pattern_la3 = _whiteborder
|leftarm3 = 000000
|pattern_b3 = _savona1516t
|body3 = 000000
|pattern_ra3 = _whiteborder
|rightarm3 = 000000
|shorts3 = 000000
|socks3 = 000000
|terza divisa = Terza divisa
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|confederaçión=[[UEFA]]
|federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|ànnofondaçión=1907
|ànnoscioglimento=
|ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.
|url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref>
|outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini]
|çitæ = [[Sann-a]]
|prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani
|alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero
|canpionòu=[[Promozione Liguria]]
|stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]]
|capiénsa=4000
|tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]]
|tìtoli internaçionâli =
|colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö
|nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù''
|stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019
|scîto=www.savonafbc.it
}}
U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]].
== Stòia ==
A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti.
U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti.
U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun.
== Cronistòia ==
{| class="toccolours" style="background:white" width="100%"
|-
! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907
|- style="font-size:93%"
|width="100%"|
{{Div col|2}}
* 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>.
* 1907-1909 - scarsa Attivitæ
* [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria.
----
* [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria.
* [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara de qualificaçiun a-a [[Prima Categoria]].
* [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppu avei persu u spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.'''
* [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria.
* 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da u libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>.
* [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria.
* 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ
* [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria.
----
* [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. A secessiunn-a affilianduse a-a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]]
* [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’u girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Primma Divixiun]] C.C.I.
* [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Primma Divixiun]]. ''Retrucessu in Segunda Divixiun''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’u Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Primma Divixiun Nord]].
: Segundu turnu da [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]].
* 1927 - A l'ncorpura a ''[[Speranza Savona]]'' cangiandu denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''.
* [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Primma Divixiun Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Primma Divixiun Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Primma Divixiun]]. 3º int’u Girùn finale B.
* [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’u Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Primma Divixiun]]. 2º int’u Girùn finale D.
* [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’u Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]].
: Primmo turnu da [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’u Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]].
: Segundu turnu da [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’u Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]].
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’u Girùn finale A.
: Segundu turnu eliminatoiu da [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’u Girùn finale A. '''Prumossu in Serie B'''.
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]].
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]].
: Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]].
* 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ.
* 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’u Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord.
* [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''.
* [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrocesso in Promoçiun''.
* [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’u Girùn A da Promozione Liguria. '''Ammessu int’u Campionatu Interegiunale - Segunda Categurìa'''.
* [[Campionato Interregionale - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’o Girùn A do Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa.
:Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’o Girùn A do [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionato Interregionale]]. '''Promosso in Serie C'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’o Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’o Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrocesso in Serie C''.
:Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’o Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’o Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’o Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’o Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’o Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrocesso in Serie D''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’o Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’o Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’o Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’o Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’o Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]].
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’o Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’o Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’o Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’o Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrocesso nel Campionato Interegiunale''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]].
* [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionali)]]
* 1987 - Fallimentu da Società. Cangia denominaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''.
* [[Campionato Interregionale 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale. ''Retrocessa d'ufficio dalla FIGC in Promoçiun per motivi economici''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. '''Promosso nel Campionato Interegiunale'''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]].
* [[Campionato Interregionale 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
----
* [[Campionato Interregionale 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’o Girùn A do Campionato Interregionale.
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo).
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo).
* [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’o Girùn D do Campionato Interegiunale doppo avei perso o spareggiu.
: Turno ad eliminazione diretta di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’o Girùn C do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti. ''Retrocesso in Ecelença''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecellença Liguria.
: Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria.
* [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecellença Liguria. '''Promosso in Serie D'''.
: '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo).
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]].
----
* [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]].
: Turno preliminare di [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
* [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’o Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’o Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrocesso in Serie D'' doppo avei perso i spareggi.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]].
* [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’o Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrocesso in Ecelença doppo avei perso i spareggi e successivamente ripescou.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]].
* 2006 - Il Savona Calcio S.r.l. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona 1907 Foot-Ball Club''' alla quale la FIGC trasferisce o titulo spurtivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. Perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’o Girùn A da Serie D. A perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Promosso in Lega Pro Segunda Divixiun'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]].
: Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
----
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou per un tutole di 14 punti.</ref>. ''Retrocesso in Serie D''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''.
* [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’o Girùn E da Serie D. Perde a finale dei spareggi.
: Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’o Girùn E da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’o Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’o Girùn A da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]].
----
* 2020 - Nell'estate, a societæ rinuncia all'iscrizione in Serie D per problemi finanziari e a vegne fundâ a '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da o campionato di Primma Categurìa.
* 2020-2021 - 2º int’o Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>.
* 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Perde a finale dei spareggi.
: Quarti di finale di Coppa Liguria.
* 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria.
* 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere.
* 2023-2024 - 3º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Guagna i spareggi ma perde ai spareggi regiunali.
* 2024 - Riprende a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''.
* 2024-2025 - 1º int’o Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Promosso in Promoçiun''' e '''Guagna o Titulo Regiunale da Liguria'''.
* 2025-2026 - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. Guagna i spareggi.
{{Div col end}}
|}
=== Partecipaçiun a-i Campiunòti ===
{| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;"
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span>
| width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span>
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span>
| width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span>
| width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span>
| width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span>
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]]
|-
| align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]]
|-
| align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]]
|-
| align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]]
|-
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]]
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23'''
|-
| align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]]
|-
| align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5'''
|}
=== Statistiche individuòli ===
==== Presençe ====
* 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]]
* 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]]
* 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]]
* 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]]
* 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]]
* 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]]
* 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]]
* 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]]
* 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]]
* 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]]
* 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
* 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]]
* 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]]
==== Gol ====
* 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]]
* 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]]
* 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]]
* 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]]
* 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]]
* 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]]
* 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
==== Rêusa 2025/2026 ====
{{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}}
{{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa/fine}}
== Tituli ==
=== Tituli naçiunòli ===
* '''[[Serie C|Campiunòti da Serie C]]: 2'''
** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D)
** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A)
* '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3'''
** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A)
** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A)
** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A)
* '''[[Prima Divisione|Campiunòti da Primma Divixiun]]: 2'''
** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D)
** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E)
* '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1'''
** 1990-1991
=== Tituli regiunòli ===
* '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1'''
** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]]
* '''[[Promozione|Promuçiun]]: 1'''
** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Titulu Regiunòle Liguria]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]]
* '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1'''
** 1999-2000
=== Tituli du Setture Giuvanile ===
* '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campiunòtu naçiunâ Allievi]]: 1'''
** 2002-2003
== Note ==
<references/>
== Vöxe vixinn-e ==
* [[Sann-a]]
* [[Rari Nantes Savona]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ingançi ==
* {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Sann-a]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
jemmx7fk7uz0rryolwghk8s9u6d9xwv
269478
269477
2026-05-05T08:25:36Z
~2026-27212-91
19804
/* Cronistòia */ cuerensa grafica
269478
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneise}}
{{Squadra di calcio
|nómme squàddra=Savona FBC 1907
|nómmestémma=
|pattern_la1 = _whitelower
|leftarm1 = 000D5B
|pattern_b1 = _thickwhitestripes
|body1 = 000D5B
|pattern_ra1 = _whitelower
|rightarm1 = 000D5B
|shorts1 = 000D5B
|socks1 = 000D5B
|pattern_la2 = _whiteborder
|leftarm2 = FF0000
|pattern_b2 = _whitecollar
|body2 = FF0000
|pattern_ra2 = _whiteborder
|rightarm2 = FF0000
|shorts2 = FF0000
|socks2 = FF0000
|pattern_la3 = _whiteborder
|leftarm3 = 000000
|pattern_b3 = _savona1516t
|body3 = 000000
|pattern_ra3 = _whiteborder
|rightarm3 = 000000
|shorts3 = 000000
|socks3 = 000000
|terza divisa = Terza divisa
|naçión={{ITA}}
|bandêa=Flag of Italy.svg
|confederaçión=[[UEFA]]
|federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|ànnofondaçión=1907
|ànnoscioglimento=
|ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.
|url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref>
|outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini]
|çitæ = [[Sann-a]]
|prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani
|alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero
|canpionòu=[[Promozione Liguria]]
|stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]]
|capiénsa=4000
|tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]]
|tìtoli internaçionâli =
|colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö
|nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù''
|stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019
|scîto=www.savonafbc.it
}}
U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]].
== Stòia ==
A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti.
U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti.
U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun.
== Cronistòia ==
{| class="toccolours" style="background:white" width="100%"
|-
! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907
|- style="font-size:93%"
|width="100%"|
{{Div col|2}}
* 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>.
* 1907-1909 - scarsa Attivitæ
* [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria.
----
* [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria.
* [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara de qualificaçiun a-a [[Prima Categoria]].
* [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppu avei persu u spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.'''
* [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria.
* 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da u libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>.
* [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria.
* 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ
* [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria.
----
* [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. A secessiunn-a affilianduse a-a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]]
* [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’u girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Primma Divixiun]] C.C.I.
* [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Primma Divixiun]]. ''Retrucessu in Segunda Divixiun''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’u Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Segunda Divixiun]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Primma Divixiun Nord]].
: Segundu turnu da [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]].
* 1927 - A l'ncorpura a ''[[Speranza Savona]]'' cangiandu denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''.
* [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Primma Divixiun Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Primma Divixiun Nord]].
* [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Primma Divixiun]]. 3º int’u Girùn finale B.
* [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’u Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Primma Divixiun]]. 2º int’u Girùn finale D.
* [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Primma Divixiun]].
* [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’u Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]].
: Primmo turnu da [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’u Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]].
: Segundu turnu da [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’u Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]].
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’u Girùn finale A.
: Segundu turnu eliminatoiu da [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’u Girùn finale A. '''Prumossu in Serie B'''.
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]].
----
* [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]].
: Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]].
* [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]].
: Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]].
* 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ.
* 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’u Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord.
* [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''.
* [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrocesso in Promoçiun''.
* [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria.
* [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’u Girùn A da Promozione Liguria. '''Ammessu int’u Campionatu Interegiunale - Segunda Categurìa'''.
* [[Campionato Interregionale - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’o Girùn A do Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa.
:Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’u Girùn A do [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionato Interregionale]]. '''Promosso in Serie C'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’u Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’u Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’u Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’u Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''.
:Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’u Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’u Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’u Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’u Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’u Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrucessu in Serie D''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’u Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’u Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’u Girùn A da Serie D.
* [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’u Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''.
* [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’u Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’u Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
----
* [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]].
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’u Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’u Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’u Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrocesso nel Campionato Interegiunale''.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]].
* [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’u Girùn A do Campionato Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionali)]]
* 1987 - Fallimentu da Società. Cangia denominaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''.
* [[Campionato Interregionale 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’u Girùn A do Campionato Interregionale. ''Retrocessa d'ufficio dalla FIGC in Promoçiun per motivi economici''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregiunale)]].
* [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’u Girùn A da Prumuçiun Liguria. '''Prumossu intu Campionòtu Interegiunòle'''.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]].
* [[Campionato Interregionale 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’u Girùn A du Campionòtu Interregionale.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]].
----
* [[Campionato Interregionale 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’u Girùn A du Campionòtu Interegiunòle.
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo).
: '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo).
* [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’u Girùn D du Campionòtu Interegiunale doppu avei persu u spareggiu.
: Turno ad eliminazione diretta di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’u Girùn C du Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’o Girùn A do Campionato Nazionale Dilettanti. ''Retrocesso in Ecelença''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]].
* [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecellença Liguria.
: Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria.
* [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecellença Liguria. '''Promosso in Serie D'''.
: '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo).
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]].
----
* [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’o Girùn A da Serie D.
: Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]].
: Turno preliminare di [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
* [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’o Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]].
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]].
* [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’o Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrocesso in Serie D'' doppo avei perso i spareggi.
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]].
* [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’o Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrocesso in Ecelença doppo avei perso i spareggi e successivamente ripescou.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]].
* 2006 - Il Savona Calcio S.r.l. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona 1907 Foot-Ball Club''' alla quale la FIGC trasferisce o titulo spurtivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. Perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’o Girùn A da Serie D. A perde la semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’o Girùn A da Serie D.
: Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Promosso in Lega Pro Segunda Divixiun'''.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]].
: Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]].
----
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]].
: Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>.
* [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''.
: Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi.
: Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]].
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]].
* [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou per un tutole di 14 punti.</ref>. ''Retrocesso in Serie D''.
: Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]].
* 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''.
* [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’o Girùn E da Serie D. Perde a finale dei spareggi.
: Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’o Girùn E da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’o Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi.
: Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]].
* [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’o Girùn A da Serie D.
: Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]].
----
* 2020 - Nell'estate, a societæ rinuncia all'iscrizione in Serie D per problemi finanziari e a vegne fundâ a '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da o campionato di Primma Categurìa.
* 2020-2021 - 2º int’o Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>.
* 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Perde a finale dei spareggi.
: Quarti di finale di Coppa Liguria.
* 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria.
* 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere.
* 2023-2024 - 3º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Guagna i spareggi ma perde ai spareggi regiunali.
* 2024 - Riprende a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''.
* 2024-2025 - 1º int’o Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Promosso in Promoçiun''' e '''Guagna o Titulo Regiunale da Liguria'''.
* 2025-2026 - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. Guagna i spareggi.
{{Div col end}}
|}
=== Partecipaçiun a-i Campiunòti ===
{| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;"
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span>
| width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span>
| width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span>
| width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span>
| width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span>
| width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span>
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]]
|-
| align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35'''
|-
| align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]]
|-
| align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]]
|-
| align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]]
|-
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]]
|-
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23'''
|-
| align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]]
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4'''
|- bgcolor="#E9E9E9"
| align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]]
|-
| align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5'''
|}
=== Statistiche individuòli ===
==== Presençe ====
* 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]]
* 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]]
* 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]]
* 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]]
* 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]]
* 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]]
* 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]]
* 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]]
* 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]]
* 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]]
* 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
* 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]]
* 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]]
==== Gol ====
* 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]]
* 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]]
* 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]]
* 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]]
* 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]]
* 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]]
* 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]]
* 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]]
* 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]]
* 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]]
* 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]]
* 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]]
==== Rêusa 2025/2026 ====
{{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}}
{{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}}
{{Calciatore in rosa/fine}}
== Tituli ==
=== Tituli naçiunòli ===
* '''[[Serie C|Campiunòti da Serie C]]: 2'''
** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D)
** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A)
* '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3'''
** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A)
** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A)
** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A)
* '''[[Prima Divisione|Campiunòti da Primma Divixiun]]: 2'''
** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D)
** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E)
* '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1'''
** 1990-1991
=== Tituli regiunòli ===
* '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1'''
** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]]
* '''[[Promozione|Promuçiun]]: 1'''
** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B)
* '''[[Prima Categoria Liguria|Titulu Regiunòle Liguria]]: 1'''
** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]]
* '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1'''
** 1999-2000
=== Tituli du Setture Giuvanile ===
* '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campiunòtu naçiunâ Allievi]]: 1'''
** 2002-2003
== Note ==
<references/>
== Vöxe vixinn-e ==
* [[Sann-a]]
* [[Rari Nantes Savona]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ingançi ==
* {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}}
* {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Sann-a]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
5apc3ys8dzz8i7tokerid6b9j4myai2
Jan van Eyck
0
28019
269472
257441
2026-05-05T02:01:55Z
Oursana
5980
/* Galerîa de òpere */ -+The Virgin with Chancellor Rolin by Jan van Eyck (Louvre).webp
269472
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Giovanni Van-Eyck.jpg|thumb|150px|''Jan van Eyck'', ràmmo de G. B. Cecchi, 1769<ref>''Serie degli uomini i più illustri nella pittura, scultura, e architettura''.</ref>]]
'''[[Jan van Eyck]]''' (1390 ca. - [[9 lûggio]] [[1441]]) o l'é stæto 'n [[pittô]] de schêua fiamìnga.
== Vìtta ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Galerîa de òpere ==
<gallery widths="220" heights="220" mode="packed" caption="".>
Portrait of a Man in a Turban (Jan van Eyck).jpg|''Ritræto de 'n òmmo co-o turbànte róscio'', 1433 ([[National Gallery]] - Londra)
The Virgin with Chancellor Rolin by Jan van Eyck (Louvre).webp|''Vèrgine co Bambìn'', 1435 ca. ([[Louvre]])
Eyck Margaret.jpg|''Ritræto de Margaret van Eyck'', 1439 (Groeningemuseum - [[Bruges]])
</gallery>
== Nòtte ==
<references />
{{S}}
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî fiamìnghi|Eyck]]
gx4t7983rdhathx2gwdoglebk4oqb09
Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"
0
32724
269469
269458
2026-05-04T20:55:59Z
Arbenganese
12552
/* Teritoju e natüa */ +1 foto
269469
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}}
[[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]]
L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và d'a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua.
U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu d'a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe.
== Stoja ==
L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref>
U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìtiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju.
== Teritoju e natüa ==
[[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]]
L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri d'a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma.
Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.
Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref>
Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua. <ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref>
Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni.
L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marini. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre.
Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.
Da-i primmi de mazzu a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, sistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä.
[[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu in sc'ou mä]]
Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn.
E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.
A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP.
A pesca sut'ègua u l'è vietä in tütta l'AMP.
A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena.
== Ätri prugètti ==
* {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}}
== Note ==
<references/>
[[Categorîa:Àree protètte]]
ibzuns2c1472p8lbnd3s63r38q50ui1
269470
269469
2026-05-04T20:56:18Z
Arbenganese
12552
/* Teritoju e natüa */ -spassiu
269470
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}}
[[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]]
L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và d'a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua.
U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu d'a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe.
== Stoja ==
L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref>
U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìtiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju.
== Teritoju e natüa ==
[[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]]
L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri d'a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma.
Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.
Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref>
Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref>
Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni.
L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marini. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre.
Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.
Da-i primmi de mazzu a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, sistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä.
[[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu in sc'ou mä]]
Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn.
E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.
A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP.
A pesca sut'ègua u l'è vietä in tütta l'AMP.
A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena.
== Ätri prugètti ==
* {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}}
== Note ==
<references/>
[[Categorîa:Àree protètte]]
l9ng19ktr73einrksxvpt4vdj29zzqj