Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.46.0-wmf.26 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Barestin 0 1717 269482 269307 2026-05-05T16:44:42Z N.Longo 12052 269482 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] Riàn do Pónte (Balestrìn) - vìsta inte Bandiazze (1).jpg|U [[Rian du Ponte]] inte Bandiazze </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu U Fussou (Balestrìn) - vìsta (12).jpg|E ruine du Fussou </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi de Via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === [[Immaggine:Tæna da Bösa (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|sinistra|miniatura|A tæna da Bösa, cun di resti de müraglie]] Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò contu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]|sinistra]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Pe l'[[ISTAT]], ai 31 de dixembre du [[2024]], a Barestin u gh'è 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Richeru), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu da Nunziæ Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun due nicchie ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sacrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu semiteriu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Nunziæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin, ch'i sun sutt'au titulu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'ha pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru a nicchia da Madonna de Lourdes<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu ch'u l'è cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in capé a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Biæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu da Madonna: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cun davanti in portiu, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve ina nicchia ch'a g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabbica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla Gumbu de Canteraina (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|U gumbu de Canteraina Ponte de la Utra (Balestrìn) - vìsta (3).jpg|U ponte de la Utra dau rian </gallery> * L'Uspeæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspeæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Nunziæ. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu u [[1474]] ma, cu'a custruziun de l'uratoriu dau Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspeæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspeæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæle: u tribünæle du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou primma du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe dixeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu du Marcheṡe: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæle, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]]<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref>. * A Frabbica: u gran cumplessu da Frabbica u se tröva dau Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in'aira intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], cun prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, intu scitu dicciu da Colla, dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due venti. De doppu u s'è custruiu i lai ch'u gh'è dapè, dicci i lai da Colla<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se mustra cu'in ætu portiu davanti aa faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'u se faxeva tütti i travagli pe maxinæ l'öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a menæva a [[Tuiran|Türan]] inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'u l'è l'opera pübbrica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei </gallery> * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga. U l'è stou facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu che i franzexi i l'axeva derucou. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a veggia ture centræle ch'a l'è fenia pe'u ciü drentu ae sò müraglie. Pe contru, u nu se vegghe ciü a segunda ture ch'a gh'era, l'aira e u ponte in sciu fussou, ch'i l'era mustrai ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. * Casté di Bæva: i cunti Bæva, tempu ch'i l'era scignuri de Barestin, i gh'axeva a sò rexidenza de d'ætu de Bergalla, inta regiun diccia dau Casté, cun de ruine ch'i se tröva lì che, segundu a tradiziun, i sereva propriu chelle du casté. Dae poche müraglie ch'u gh'è restou, u casté di Bæva u pæ ina custruziun ciütostu rüstega e gruscera, cun de camere streccie e di barcunetti picenin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', p. 40}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I Borghi abitati'', p. 115}}</ref>. De doppu de stu casté, u se dixe che l'ürtima rexidenza di Bæva a sereva stæ "A Cascina", ina cà cun de furtificaziui ch'a se tröva a Bergalla Sruæna<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''L'ambiente e il territorio della Valle'', p. 36}}</ref>. * Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu numà che dau Forte ascì, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma de [[l'Arexea]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a ciü læti, in parte suttutæra e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>. === Natüra === * [[Munte Raviné - Rocca Barbena|SIC Munte Raviné - Rocca Barbena]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interesse cumünitæriu]] du [[Munte Raviné|Raviné]] e da [[Rocca Barbena|Rocca]] u l'è in'area prutetta de 2.576&nbsp;ha inandiæ du [[1995]], ch'a cumprende de purziui du teritoriu de Barestin, [[Buinzan|Buizan]], [[Castrevegliu]], [[Löa]] e [[Tuiran|Türan]]. Inte stu scitu u se tröva in paiṡaggiu sarvairu che, pe'a preṡenza de [[Dolòmia|dulomie]] de San Peru, l'aiva a g'ha scavou paregge grotte e tæne. Stu SIC u dà pruteziun a tante ciante e bestie in periculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|genziæna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campanula de Savuna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gamberu de rian]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>. * [[Munte Aü - Arixea - Rian Turseru|SIC Munte Aü - Arexea - Rian du Tursé]]: ætru scitu de interesse cumünitæriu che, dau [[1995]], u cröve 2.420&nbsp;ha tra i cumüi d'[[Arbenga]], Barestìn, [[Cixan]], [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Tuiran|Türan]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U]] [[U Sejô|Zeriæ]]. Da l'estensciun tostu pareggia a l'[[Area prutetta pruvinciâle Arixea, Munte Aü e Valle Ibà|area prutetta pruvinciæle de l'Arexea, du Munte Aü e da Valle Ibà]], stu SIC u cumprende di ambienti ben diferenti, cun de ciante de muntagna e da maccia ch'i cresce insemme, cumme ben 34 qualitæ de [[Orchidêa|urchidee]] e tostu in terzu de tütte e ciante prutette ch'u se pò truvæ in Ligüria<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se campæva gran, orżu, legümmie e urive, ciü che cheglì de l'üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Muriné<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de saun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü væri d'alevamentu, ma a curtivaziun da tæra a g'ha ancù de l'impurtanza, pe'u ciü cun ciante da ortu, sciure e urive, cu'in gumbu a curente ch'u travaglia ancù. U gh'è pöi tante gente ch'i travaglia in Rivera; pe contru, fra e ativitæ a Barestin, u gh'è pe'u ciü di posti dunde mangiæ<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 121-131}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === [[Immaggine:Veggiu asilu (Burgu de Barestin) 01.jpg|miniatura|267x267px|A scæra de l'aṡilu intu Burgu]] ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. ;Scöre Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü de scöre a Barestin, cun l'aṡilu e e scöre elementæri ch'i l'han seræ inti [[Anni 1990|agni Nuvanta]], e e ciü vixine ch'i sun ducca chelle de Türan<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 133-135}}</ref>. Da ürtimu e scöre i se truvæva au Pöżżu ma, a l'imprinzippiu, i l'era intu Burgu, drentu au palazziu ch'u faxeva ascì da cumüna<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', p. 10}}</ref>. De de lì, a periculu de vegnì żü pe'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], i l'era stæ bugiæ int'in capanun ch'u l'era mesciu de daré de l'uratoriu, che però u l'era facciu aa bona e ben freggiu d'invernu. Stu facciu u l'ha spunciou i travagli pe'a növa cumüna de Barestin, cumenzai du [[1889]], cu'e scöre ch'i sun restæ lì drentu, inte due aule au cian teren, fina a l'ürtimu doppu guæra<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 196}}</ref>. === Parlæ de Barestin === A Barestin u se parla ina varietæ du [[Lengoa ligure|ligüre]] ch'a fa parte du scistema dicciu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]], dund'u l'è fra de chelle ch'i l'han megliu cunservou de carateristiche antighe, ciü che aveghe fina de sciurtie ben raire<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|pp=185-191|capìtolo=Glossario dialettale e fraseologia}}</ref>. * cunservaziun di soi {{IPA|[t͡s]|lij}} (z) e {{IPA|[d͡z]|lij}} (ż), che inte ciü tante varietæ du ligüre i sun passai pe leniziun a {{IPA|[s]|lij}} (s) e {{IPA|[z]|lij}} (ṡ). Da vixin a Barestin sti soi i se tröva numà che a [[Buinzan|Buizan]] ciü che a [[Bardenèi|Bardenei]], dunde però u se parla żà de [[Burmia (valä)|Burmia]]. * cunservaziun da -r- tra e vucæle che, cumme inta ciü parte da [[Valle du Varatella|valæ du Varatella]], a l'ha ciantou lì d'esse giasciæ - cu'a sciurta solita de [[Dialettu arbenganese|varietæ arbenganexi]] ch'a l'è in {{IPA|[ɹ]|lij}} e variaziui - pe vegnì düra. * u [[Léngoa latìnn-a|latin]] -CT- che, passou ina primma furma in ''-yt-'', u s'è füṡu inte {{IPA|[cˑ]}}, pe ina prubabile infruenza ch'a l'è caræ de de là da Żuvu. A l'in giru, a l'è ina sciurtia ch'a se tröva inti paixi ciü æti de ste valæ, cumme in [[Carpe]], a [[Castrevegliu]] e in [[Èrli|Erli]], ciü che inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=153-159|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>. * a -g- fra e vucæle, pe in'antiga infruenza piemunteṡe inte l'entrutæra de l'[[Ingaunia]], a fenisce pe cażże de spessu. Au meximu moddu u ''gu-'' a l'imprinzippiu de parolle e vene "v-"<ref name=":5" />. * u nessu [[Léngoa latìnn-a|latin]] -LJ- u l'è sciurtiu inte {{IPA|[ʎ]|lij}} (-gli-), cu'in'evuluziun ciütostu raira intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]] che a l'in giru a se tröva numà che a [[Castrevegliu]]<ref name=":5" />. * sciurtia ünica fra e varietæ da żona, a Barestin u se tröva u son {{IPA|[ɛˑ]|lij}} (æ) au postu de di ætri, pe'u ciü da "a" tonica lungæ, inte tütte e puṡiziui, ma ascì che cumme riduziun de ''-àe''. == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == * Festa de San Giüṡeppe: pe'a ricurenza de [[San Giuxeppe|San Giüṡeppe]], doppu ch'u s'è purtou in prucesciun a stattua du santu, u se zende in gran farò in sciu Prou du Giardin che, ina vota, u l'era in gæra cu'i faroi de ætre burgæ a chi u ne faxeva u ciü bellu<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=XJ_CVt-LqSY|tìtolo=Balestrino Festa di San Giuseppe con falò|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. Pe San Giüṡeppe, segundu in lascitu a l'uratoriu da scià Carlotta Bazzani, i fradelli i dæva in pan giancu a ogni baresté, cöcciu intu furnu ch'u gh'era dapè du Casté, inta cà du Pin da Netta<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 192}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storia-e-cultura/le-memorie-di-balestrino/|tìtolo=Le Memorie di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. * Festa da Madonna da Guardia: a ricurenza da [[Madonna da Guardia]] a l'è rivæ a Barestin inti [[Anni 1920|agni Vinti]] pe vuruntæ du præ Mexea, ch'u n'ha facciu fæ du [[1929]] ina stattua cun de dunaziui fina da l'[[America do Sud|America du Süd]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXI. La "Belle Époque" e il Novecento'', p. 170}}</ref>. Au dì d'ancöi, pe sta festa, a stattua da Madonna a l'è ancù purtæ in prucesciun pe'e vie du paiże, a partì d'in gexa<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/08/balestrino-celebra-la-madonna-della-guardia/|tìtolo=Balestrino celebra la Madonna della Guardia|dæta=30 austu 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Immaggine:Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Adolfo Panizzi Immaggine:Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu Immaggine:Rizöi inta Ramæ (Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U rizö ch'u munta dau Ponte de la Utra, du [[XVII secolo|Seizentu]] Immaggine:U Duxen (Balestrìn) - muatêa (2).jpg|U rizö ch'u cæra in Canteraina e, de lì, a [[Tuiran|Türan]] </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe|Vezerxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sereva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se deramma a via pe'a Madonna<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e ducca daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cu'e belle vote da via ch'a l'è diccia di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti pe'u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u passæva [[L'Arpe (Barestin)|l'Arpe]] a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù a via pe Gröa e Cian Marin e a scürza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. U paiże de Barestin u l'è ligou a [[Tuiran|Tüiran]], [[Buinzan|Buizan]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[Löa]] dae curiere da [[TPL Linea|TPL]] ch'i cure in scia linea nümeru 80. Ste lì i munta sciü pe'a valæ de Barestin fina aa burgæ de Bergalla, de dund'i ne vene turna indaré<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-21}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] 8323j9fsbeg40fwvl4gvfq3r2csva7k 269483 269482 2026-05-05T16:49:03Z N.Longo 12052 269483 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] Riàn do Pónte (Balestrìn) - vìsta inte Bandiazze (1).jpg|U [[Rian du Ponte]] inte Bandiazze </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu U Fussou (Balestrìn) - vìsta (12).jpg|E ruine du Fussou </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi de Via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === [[Immaggine:Tæna da Bösa (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|sinistra|miniatura|A tæna da Bösa, cun di resti de müraglie]] Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò contu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]|sinistra]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Pe l'[[ISTAT]], ai 31 de dixembre du [[2024]], a Barestin u gh'è 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Richeru), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu da Nunziæ Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun due nicchie ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sacrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu semiteriu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Nunziæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin, ch'i sun sutt'au titulu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'ha pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru a nicchia da Madonna de Lourdes<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu ch'u l'è cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in capé a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Biæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu da Madonna: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cun davanti in portiu, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve ina nicchia ch'a g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabbica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla Gumbu de Canteraina (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|U gumbu de Canteraina Ponte de la Utra (Balestrìn) - vìsta (3).jpg|U ponte de la Utra dau rian </gallery> * L'Uspeæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspeæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Nunziæ. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu u [[1474]] ma, cu'a custruziun de l'uratoriu dau Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspeæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspeæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæle: u tribünæle du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou primma du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe dixeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu du Marcheṡe: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæle, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]]<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref>. * A Frabbica: u gran cumplessu da Frabbica u se tröva dau Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in'aira intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], cun prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, intu scitu dicciu da Colla, dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due venti. De doppu u s'è custruiu i lai ch'u gh'è dapè, dicci i lai da Colla<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se mustra cu'in ætu portiu davanti aa faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'u se faxeva tütti i travagli pe maxinæ l'öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a menæva a [[Tuiran|Türan]] inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'u l'è l'opera pübbrica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei </gallery> * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga. U l'è stou facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu che i franzexi i l'axeva derucou. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a veggia ture centræle ch'a l'è fenia pe'u ciü drentu ae sò müraglie. Pe contru, u nu se vegghe ciü a segunda ture ch'a gh'era, l'aira e u ponte in sciu fussou, ch'i l'era mustrai ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. * Casté di Bæva: i cunti Bæva, tempu ch'i l'era scignuri de Barestin, i gh'axeva a sò rexidenza de d'ætu de Bergalla, inta regiun diccia dau Casté, cun de ruine ch'i se tröva lì che, segundu a tradiziun, i sereva propriu chelle du casté. Dae poche müraglie ch'u gh'è restou, u casté di Bæva u pæ ina custruziun ciütostu rüstega e gruscera, cun de camere streccie e di barcunetti picenin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', p. 40}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I Borghi abitati'', p. 115}}</ref>. De doppu de stu casté, u se dixe che l'ürtima rexidenza di Bæva a sereva stæ "A Cascina", ina cà cun de furtificaziui ch'a se tröva a Bergalla Sruæna<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''L'ambiente e il territorio della Valle'', p. 36}}</ref>. * Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu numà che dau Forte ascì, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma de [[l'Arexea]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a ciü læti, in parte suttutæra e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>. === Natüra === * [[Munte Raviné - Rocca Barbena|SIC Munte Raviné - Rocca Barbena]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interesse cumünitæriu]] du [[Munte Raviné|Raviné]] e da [[Rocca Barbena|Rocca]] u l'è in'area prutetta de 2.576&nbsp;ha inandiæ du [[1995]], ch'a cumprende de purziui du teritoriu de Barestin, [[Buinzan|Buizan]], [[Castrevegliu]], [[Löa]] e [[Tuiran|Türan]]. Inte stu scitu u se tröva in paiṡaggiu sarvairu che, pe'a preṡenza de [[Dolòmia|dulomie]] de San Peru, l'aiva a g'ha scavou paregge grotte e tæne. Stu SIC u dà pruteziun a tante ciante e bestie in periculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|genziæna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campanula de Savuna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gamberu de rian]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>. * [[Munte Aü - Arixea - Rian Turseru|SIC Munte Aü - Arexea - Rian du Tursé]]: ætru scitu de interesse cumünitæriu che, dau [[1995]], u cröve 2.420&nbsp;ha tra i cumüi d'[[Arbenga]], Barestìn, [[Cixan]], [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Tuiran|Türan]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U]] [[U Sejô|Zeriæ]]. Da l'estensciun tostu pareggia a l'[[Area prutetta pruvinciâle Arixea, Munte Aü e Valle Ibà|area prutetta pruvinciæle de l'Arexea, du Munte Aü e da Valle Ibà]], stu SIC u cumprende di ambienti ben diferenti, cun de ciante de muntagna e da maccia ch'i cresce insemme, cumme ben 34 qualitæ de [[Orchidêa|urchidee]] e tostu in terzu de tütte e ciante prutette ch'u se pò truvæ in Ligüria<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se campæva gran, orżu, legümmie e urive, ciü che cheglì de l'üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Muriné<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de saun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü væri d'alevamentu, ma a curtivaziun da tæra a g'ha ancù de l'impurtanza, pe'u ciü cun ciante da ortu, sciure e urive, cu'in gumbu a curente ch'u travaglia ancù. U gh'è pöi tante gente ch'i travaglia in Rivera; pe contru, fra e ativitæ a Barestin, u gh'è pe'u ciü di posti dunde mangiæ<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 121-131}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === [[Immaggine:Veggiu asilu (Burgu de Barestin) 01.jpg|miniatura|267x267px|A scæra de l'aṡilu intu Burgu]] ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. ;Scöre Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü de scöre a Barestin, cun l'aṡilu e e scöre elementæri ch'i l'han seræ inti [[Anni 1990|agni Nuvanta]], e e ciü vixine ch'i sun ducca chelle de Türan<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 133-135}}</ref>. Da ürtimu e scöre i se truvæva au Pöżżu ma, a l'imprinzippiu, i l'era intu Burgu, drentu au palazziu ch'u faxeva ascì da cumüna<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', p. 10}}</ref>. De de lì, a periculu de vegnì żü pe'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], i l'era stæ bugiæ int'in capanun ch'u l'era mesciu de daré de l'uratoriu, che però u l'era facciu aa bona e ben freggiu d'invernu. Stu facciu u l'ha spunciou i travagli pe'a növa cumüna de Barestin, cumenzai du [[1889]], cu'e scöre ch'i sun restæ lì drentu, inte due aule au cian teren, fina a l'ürtimu doppu guæra<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 196}}</ref>. === Parlæ de Barestin === A Barestin u se parla ina varietæ du [[Lengoa ligure|ligüre]] ch'a fa parte du scistema dicciu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]], dund'u l'è fra de chelle ch'i l'han megliu cunservou de carateristiche antighe, ciü che aveghe fina de sciurtie ben raire<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|pp=185-191|capìtolo=Glossario dialettale e fraseologia}}</ref>. * cunservaziun di soi {{IPA|[t͡s]|lij}} (z) e {{IPA|[d͡z]|lij}} (ż), che inte ciü tante varietæ du ligüre i sun passai pe leniziun a {{IPA|[s]|lij}} (s) e {{IPA|[z]|lij}} (ṡ). Da vixin a Barestin sti soi i se tröva numà che a [[Buinzan|Buizan]] ciü che a [[Bardenèi|Bardenei]], dunde però u se parla żà de [[Burmia (valä)|Burmia]]. * cunservaziun da -r- tra e vucæle che, cumme inta ciü parte da [[Valle du Varatella|valæ du Varatella]], a l'ha ciantou lì d'esse giasciæ - cu'a sciurta solita de [[Dialettu arbenganese|varietæ arbenganexi]] ch'a l'è in {{IPA|[ɹ]|lij}} e variaziui - pe vegnì düra. * u [[Léngoa latìnn-a|latin]] -CT- che, passou ina primma furma in ''-yt-'', u s'è füṡu inte {{IPA|[cˑ]}}, pe ina prubabile infruenza ch'a l'è caræ de de là da Żuvu. A l'in giru, a l'è ina sciurtia ch'a se tröva inti paixi ciü æti de ste valæ, cumme in [[Carpe]], a [[Castrevegliu]] e in [[Èrli|Erli]], ciü che inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=153-159|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>. * a -g- fra e vucæle, pe in'antiga infruenza piemunteṡe inte l'entrutæra de l'[[Ingaunia]], a fenisce pe cażże de spessu. Au meximu moddu u ''gu-'' a l'imprinzippiu de parolle e vene "v-"<ref name=":5" />. * u nessu [[Léngoa latìnn-a|latin]] -LJ- u l'è sciurtiu inte {{IPA|[ʎ]|lij}} (-gli-), cu'in'evuluziun ciütostu raira intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]] che a l'in giru a se tröva numà che a [[Castrevegliu]]<ref name=":5" />. * sciurtia ünica fra e varietæ da żona, a Barestin u se tröva u son {{IPA|[ɛˑ]|lij}} (æ) au postu de di ætri, pe'u ciü da "a" tonica lungæ, inte tütte e puṡiziui, ma ascì che cumme riduziun de ''-àe''. == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == * Festa de San Giüṡeppe: pe'a ricurenza de [[San Giuxeppe|San Giüṡeppe]], doppu ch'u s'è purtou in prucesciun a stattua du santu, u se zende in gran farò in sciu Prou du Giardin che, ina vota, u l'era in gæra cu'i faroi de ætre burgæ a chi u ne faxeva u ciü bellu<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=XJ_CVt-LqSY|tìtolo=Balestrino Festa di San Giuseppe con falò|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. Pe San Giüṡeppe, segundu in lascitu a l'uratoriu da scià Carlotta Bazzani, i fradelli i dæva in pan giancu a ogni baresté, cöcciu intu furnu ch'u gh'era dapè du Casté, inta cà du Pin da Netta<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 192}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storia-e-cultura/le-memorie-di-balestrino/|tìtolo=Le Memorie di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. * Festa da Madonna da Guardia: a ricurenza da [[Madonna da Guardia]] a l'è rivæ a Barestin inti [[Anni 1920|agni Vinti]] pe vuruntæ du præ Mexea, ch'u n'ha facciu fæ du [[1929]] ina stattua cun de dunaziui fina da l'[[America do Sud|America du Süd]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXI. La "Belle Époque" e il Novecento'', p. 170}}</ref>. Au dì d'ancöi, pe sta festa, a stattua da Madonna a l'è ancù purtæ in prucesciun pe'e vie du paiże, a partì d'in gexa<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/08/balestrino-celebra-la-madonna-della-guardia/|tìtolo=Balestrino celebra la Madonna della Guardia|dæta=30 austu 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Immaggine:Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Adolfo Panizzi Immaggine:Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu Immaggine:Rizöi inta Ramæ (Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U rizö ch'u munta dau Ponte de la Utra, du [[XVII secolo|Seizentu]] Immaggine:U Duxen (Balestrìn) - muatêa (2).jpg|U rizö ch'u cæra in Canteraina e, de lì, a [[Tuiran|Türan]] </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe|Vezerxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sereva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se deramma a via pe'a Madonna<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e ducca daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semiteriu du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun di giri da via ch'a l'è diccia di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæva avanti pe'u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva au [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u passæva [[L'Arpe (Barestin)|l'Arpe]] a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù a via pe Gröa e Cian Marin e a scürza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. U paiże de Barestin u l'è ligou a [[Tuiran|Tüiran]], [[Buinzan|Buizan]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[Löa]] dae curiere da [[TPL Linea|TPL]] ch'i cure pe'u servizziu nümeru 80. Ste lì i munta sciü pe'a valæ de Barestin fina aa burgæ de Bergalla, de dund'i ne vene turna indaré<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-21}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] a8118cgqp1lrla3nmlb96csrqxew4vb Borṡi e Veressi 0 1723 269481 269468 2026-05-05T16:39:38Z N.Longo 12052 /* Architetüe civìli */ + 269481 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bòrṡi e Veréssi |Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg |Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ |Tipo = [[comùn|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Renato Dacquino |Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi" |Data elezione = 16-5-2011 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 3 |Data istituzione = 1933 |Altitudine = 10 |Abitanti = 2053 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1351 |Nome abitanti = borṡìn, veresìn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna }} '''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]). == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu </gallery> U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200&nbsp;m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref> Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299&nbsp;m). De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" /> == Stòria == === Urigine du numme === U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö. === Preistòria === Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref> Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref> === Êpuca rumâna === A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref> === Etê de meṡṡu === Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]]. A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi, SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn. L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]]. A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> === Etê muderna === In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne. Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle. === Etê cuntenpuranea === U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" /> Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Bòrxi e Verésso}} === Minuranse furèste === Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>. === Cugnummi ciü difüṡi === I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>. == Pòsti d'interèsse == === Architetüe religiuṡe === ==== Borṡi ==== <gallery mode="packed" widths="180"> File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi </gallery> * '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> ==== Veréssi ==== <gallery mode="packed" widths="180"> File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|A gêxa de San Giüṡeppe </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla da Madònna di Canpi''', cunusciüa ascì cumme ''Madònna da Ricunciliasiùn''. A se tröva a pôca distansa da-a burgâ da Crösa, lungu a stràdda ch'a porta a Gura. A l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]] (cumme veghemmu in sce l'architrâve) surva a-i resti de 'n edifissiu ciü véggiu. Se sa che antigamente a l'êa parte da Turetta di Sassetti, interna a-u scistemma de furtificasiùn du castéllu de Veréssi, devöòn da-i marchéṡi de Finâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=A Madonna di Canpi, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A ṡôna a l'è stêta ascì teâtru de arcüne apparisiui fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna, di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref> * '''Gêxa de San Giüṡeppe''', edifissiu religiuṡu mudernu edificòn du [[1963]], vusciüu da Don Bruno Oddone, a-u sö de drentu u cunserva 'na grande cruxe fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madònna e de San Giüṡeppe e 'n'âtra in gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=Gêxa de San Giüṡeppe, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> === Architetüe civìli === <gallery mode="packed" widths="180"> 2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta </gallery> * '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref> * '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref> * '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de legnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" /> * '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref> === Architetüe militâri === * '''U Turiùn''': in sciü-a stràdda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma squadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref> * '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn zü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" /> === Natüa === <gallery mode="packed" widths="180"> File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu" </gallery> * '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600&nbsp;m e in dislivéllu de 36&nbsp;m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800&nbsp;m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref> == Ecunumia == A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe-a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe'u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>. A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. == Cultüa == === Istrusiùn === ;Bibliutêche <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn </gallery> A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>. ;Scöe A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Asuciasiùi === * ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>. * ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>. === Teâtri === [[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]] * Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Dialétti borṡìn e veresìn === Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]]. A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. == Fèste e fée == [[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]] * [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />. == Sport == [[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]] Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive: * Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. * Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scìndichi de Borṡi e Veressi === [[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":6">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":6" />}} {{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vìe de cumünicasiùn == [[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]] === Stradde === A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]]. A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antìghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />. Ciü in antìgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe'a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u témpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe'[[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. === Feruvìe === {{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}} U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} * {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]] 504w2f9f5x4lzanru38pc0fxmu59izj Savona Calcio 1907 0 6968 269480 269478 2026-05-05T14:22:51Z Luensu1959 1211 /* Cronistòia */ curesiuìn e cuerensa grafica 269480 wikitext text/x-wiki {{Savuneise}} {{Squadra di calcio |nómme squàddra=Savona FBC 1907 |nómmestémma= |pattern_la1 = _whitelower |leftarm1 = 000D5B |pattern_b1 = _thickwhitestripes |body1 = 000D5B |pattern_ra1 = _whitelower |rightarm1 = 000D5B |shorts1 = 000D5B |socks1 = 000D5B |pattern_la2 = _whiteborder |leftarm2 = FF0000 |pattern_b2 = _whitecollar |body2 = FF0000 |pattern_ra2 = _whiteborder |rightarm2 = FF0000 |shorts2 = FF0000 |socks2 = FF0000 |pattern_la3 = _whiteborder |leftarm3 = 000000 |pattern_b3 = _savona1516t |body3 = 000000 |pattern_ra3 = _whiteborder |rightarm3 = 000000 |shorts3 = 000000 |socks3 = 000000 |terza divisa = Terza divisa |naçión={{ITA}} |bandêa=Flag of Italy.svg |confederaçión=[[UEFA]] |federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]] |ànnofondaçión=1907 |ànnoscioglimento= |ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C. |url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref> |outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini] |çitæ = [[Sann-a]] |prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani |alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero |canpionòu=[[Promozione Liguria]] |stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]] |capiénsa=4000 |tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]] |tìtoli internaçionâli = |colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö |nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù'' |stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019 |scîto=www.savonafbc.it }} U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]]. == Stòia == A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti. U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti. U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun. == Cronistòia == {| class="toccolours" style="background:white" width="100%" |- ! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907 |- style="font-size:93%" |width="100%"| {{Div col|2}} * 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>. * 1907-1909 - scarsa Attivitæ * [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria. ---- * [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. * [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara de qualificaçiun a-a [[Prima Categoria]]. * [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppu avei persu u spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.''' * [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria. * 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da u libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>. * [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria. * 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ * [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria. ---- * [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. A secessiunn-a affilianduse a-a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]] * [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’u girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Primma Divixiun]] C.C.I. * [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Primma Divixiun]]. ''Retrucessu in Segunda Divixiun''. * [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’u Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Primma Divixiun Nord]]. : Segundu turnu da [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]]. * 1927 - A l'ncorpura a ''[[Speranza Savona]]'' cangiandu denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''. * [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Primma Divixiun Nord]]. * [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Primma Divixiun Nord]]. * [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]]. ---- * [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Primma Divixiun]]. 3º int’u Girùn finale B. * [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’u Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Primma Divixiun]]. 2º int’u Girùn finale D. * [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’u Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]]. : Primmo turnu da [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’u Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]]. : Segundu turnu da [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’u Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]]. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’u Girùn finale A. : Segundu turnu eliminatoiu da [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’u Girùn finale A. '''Prumossu in Serie B'''. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]]. ---- * [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]]. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]]. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]]. : Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]]. * 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ. * 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’u Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''. * [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord. * [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''. * [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrocesso in Promoçiun''. * [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’u Girùn A da Promoçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’u Girùn A da Promozione Liguria. '''Ammessu int’u Campionatu Interegiunale - Segunda Categurìa'''. * [[Campionato Interregionale - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’o Girùn A do Campionato Interegiunale - Segunda Categurìa. :Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’u Girùn A do [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionato Interregionale]]. '''Promosso in Serie C'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’u Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’u Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’u Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’u Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''. :Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’u Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’u Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’u Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’u Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’u Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrucessu in Serie D''. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’u Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’u Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’u Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]]. : Semifinale di [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’u Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’u Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’u Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrocesso nel Campionato Interegiunale''. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]]. * [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’u Girùn A do Campionato Interregionale. : Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]] * 1987 - Fallimentu da Società. Cangia denominaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''. * [[Campiunatu Interegiunòle 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle. ''Retrocessa d'ufìçiu da-a FIGC in Promuçiun pe mutivi ecunomichi''. : Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]]. * [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’u Girùn A da Prumuçiun Liguria. '''Prumossu intu Campionòtu Interegiunòle'''. : Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]]. * [[Campionato Interregionale 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’u Girùn A du Campionòtu Interregionale. : Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]]. ---- * [[Campionato Interregionale 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’u Girùn A du Campionòtu Interegiunòle. : '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo). : '''Guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo). * [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’u Girùn D du Campionòtu Interegiunale doppu avei persu u spareggiu. : Turno ad eliminazione diretta di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’u Girùn C du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Partecipa alla [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. ''Retrocesso in Ecelença''. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecelença Liguria. : Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria. * [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecellença Liguria. '''Promosso in Serie D'''. : '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo). : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]]. ---- * [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’u Girùn A da Serie D. : Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]]. * [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]]. : Turno preliminare di [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]]. * [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’u Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]]. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’u Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrucessu in Serie D'' doppu avei persu i spareggi. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]]. * [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’u Girùn A da Serie D. : Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’u Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrocesso in Ecelença doppo avei perso i spareggi e successivamente ripescou. : Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]]. * 2006 - U Savona Calcio S.r.l. u va in bancarutta. 'Na növa suçietæ ciammâ "Savona 1907 Football Club" a l'é fondâ, a-a quæ a FIGC a trasferisce a prupietæ (u titulu spurtivu) e l'appartenensa du club a-u club passòu.<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. Perde la semifinale dei spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’o Girùn A da Serie D. A perde la semifinale dei spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’o Girùn A da Serie D. : Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]]. * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Promosso in Lega Pro Segunda Divixiun'''. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]]. : Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]]. ---- * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]]. : Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]]. * 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''. : Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]]. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]]. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou per un tutole di 14 punti.</ref>. ''Retrocesso in Serie D''. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]]. * 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''. * [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’o Girùn E da Serie D. Perde a finale dei spareggi. : Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’o Girùn E da Serie D. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’o Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’o Girùn A da Serie D. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]]. ---- * 2020 - Nell'estate, a societæ rinuncia all'iscrizione in Serie D per problemi finanziari e a vegne fundâ a '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da o campionato di Primma Categurìa. * 2020-2021 - 2º int’o Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>. * 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Perde a finale dei spareggi. : Quarti di finale di Coppa Liguria. * 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. * 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere. * 2023-2024 - 3º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Guagna i spareggi ma perde ai spareggi regiunali. * 2024 - Riprende a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''. * 2024-2025 - 1º int’o Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Promosso in Promoçiun''' e '''Guagna o Titulo Regiunale da Liguria'''. * 2025-2026 - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. Guagna i spareggi. {{Div col end}} |} === Partecipaçiun a-i Campiunòti === {| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;" | width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span> | width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span> | width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span> | width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span> | width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span> | width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span> |- | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6''' |- | align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]] |- | align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35''' |- | align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]] |- | align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]] |- | align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]] |- |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]] |- | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23''' |- | align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]] |- | align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5''' |} === Statistiche individuòli === ==== Presençe ==== * 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]] * 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]] * 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]] * 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]] * 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]] * 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]] * 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]] * 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]] * 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]] * 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]] * 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]] * 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]] * 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]] * 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]] * 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]] * 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]] * 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]] * 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]] ==== Gol ==== * 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]] * 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]] * 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]] * 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]] * 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]] * 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]] * 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]] * 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]] * 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]] * 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]] * 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]] ==== Rêusa 2025/2026 ==== {{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}} {{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa/fine}} == Tituli == === Tituli naçiunòli === * '''[[Serie C|Campiunòti da Serie C]]: 2''' ** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D) ** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A) * '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3''' ** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A) ** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A) ** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A) * '''[[Prima Divisione|Campiunòti da Primma Divixiun]]: 2''' ** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D) ** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E) * '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1''' ** 1990-1991 === Tituli regiunòli === * '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1''' ** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]] * '''[[Promozione|Promuçiun]]: 1''' ** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A) * '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1''' ** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B) * '''[[Prima Categoria Liguria|Titulu Regiunòle Liguria]]: 1''' ** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] * '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1''' ** 1999-2000 === Tituli du Setture Giuvanile === * '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campiunòtu naçiunâ Allievi]]: 1''' ** 2002-2003 == Note == <references/> == Vöxe vixinn-e == * [[Sann-a]] * [[Rari Nantes Savona]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ingançi == * {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}} [[Categorîa:Sann-a]] [[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]] 9h2rik55r61fw63ek34h2t7nfooz1mz 269504 269480 2026-05-06T07:31:45Z Luensu1959 1211 /* Cronistòia */ cuerensa grafica 269504 wikitext text/x-wiki {{Savuneise}} {{Squadra di calcio |nómme squàddra=Savona FBC 1907 |nómmestémma= |pattern_la1 = _whitelower |leftarm1 = 000D5B |pattern_b1 = _thickwhitestripes |body1 = 000D5B |pattern_ra1 = _whitelower |rightarm1 = 000D5B |shorts1 = 000D5B |socks1 = 000D5B |pattern_la2 = _whiteborder |leftarm2 = FF0000 |pattern_b2 = _whitecollar |body2 = FF0000 |pattern_ra2 = _whiteborder |rightarm2 = FF0000 |shorts2 = FF0000 |socks2 = FF0000 |pattern_la3 = _whiteborder |leftarm3 = 000000 |pattern_b3 = _savona1516t |body3 = 000000 |pattern_ra3 = _whiteborder |rightarm3 = 000000 |shorts3 = 000000 |socks3 = 000000 |terza divisa = Terza divisa |naçión={{ITA}} |bandêa=Flag of Italy.svg |confederaçión=[[UEFA]] |federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]] |ànnofondaçión=1907 |ànnoscioglimento= |ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C. |url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref> |outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini] |çitæ = [[Sann-a]] |prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani |alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero |canpionòu=[[Promozione Liguria]] |stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]] |capiénsa=4000 |tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]] |tìtoli internaçionâli = |colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö |nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù'' |stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019 |scîto=www.savonafbc.it }} U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]]. == Stòia == A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti. U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti. U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun. == Cronistòia == {| class="toccolours" style="background:white" width="100%" |- ! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907 |- style="font-size:93%" |width="100%"| {{Div col|2}} * 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>. * 1907-1909 - scarsa Attivitæ * [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria. ---- * [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. * [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara de qualificaçiun a-a [[Prima Categoria]]. * [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppu avei persu u spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.''' * [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria. * 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da u libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>. * [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria. * 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ * [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria. ---- * [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. A secessiunn-a affilianduse a-a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]] * [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’u girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Primma Divixiun]] C.C.I. * [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Primma Divixiun]]. ''Retrucessu in Segunda Divixiun''. * [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’u Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Primma Divixiun Nord]]. : Segundu turnu da [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]]. * 1927 - A l'ncorpura a ''[[Speranza Savona]]'' cangiandu denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''. * [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Primma Divixiun Nord]]. * [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Primma Divixiun Nord]]. * [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]]. ---- * [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Primma Divixiun]]. 3º int’u Girùn finale B. * [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’u Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Primma Divixiun]]. 2º int’u Girùn finale D. * [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’u Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]]. : Primmo turnu da [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’u Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]]. : Segundu turnu da [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’u Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]]. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’u Girùn finale A. : Segundu turnu eliminatoiu da [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’u Girùn finale A. '''Prumossu in Serie B'''. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]]. ---- * [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]]. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]]. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]]. : Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]]. * 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ. * 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’u Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''. * [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord. * [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''. * [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrucessu in Promuçiun''. * [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. '''Ammessu int’u Campiunòtu Interegiunòle - Segunda Categurìa'''. * [[Campiunòtu Interegiunòle - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle - Segunda Categurìa. :Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’u Girùn A du [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionòtu Interegionòle]]. '''Prumossu in Serie C'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’u Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’u Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’u Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’u Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''. :Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’u Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’u Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’u Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’u Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’u Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrucessu in Serie D''. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’u Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’u Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’u Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]]. : Semifinale da [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’u Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’u Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da[[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’u Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrucessu intu Campionòtu Interegiunòle''. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]]. * [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’u Girùn A du Campionato Interregionale. : U parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]] * 1987 - Fallimentu da Societæ ch'a cangia a so denuminaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''. * [[Campiunòtu Interegiunòle 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle. ''Retrucessa d'ufìçiu da-a FIGC in Promuçiun pe mutivi ecunomichi''. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]]. * [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’u Girùn A da Prumuçiun Liguria. '''Prumossu intu Campionòtu Interegiunòle'''. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]]. * [[Campionato Interregionale 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’u Girùn A du Campionòtu Interregionale. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]]. ---- * [[Campionato Interregionale 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’u Girùn A du Campionòtu Interegiunòle. : '''A guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo). : '''A guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo). * [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’u Girùn D du Campionòtu Interegiunale doppu avei persu u spareggiu. : Turnu a eliminaçiùn diretta da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’u Girùn C du Campiunòtu Naçionòle Dilettanti. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Primmu turnu da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’u Girùn A du Campiunòtu Naçionòle Dilettanti. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. ''Retrucessu in Ecelença''. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecelença Liguria. : Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria. * [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecelença Liguria. '''Prumossu in Serie D'''. : '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo). : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]]. ---- * [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’u Girùn A da Serie D. : Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]]. * [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]]. : Turno preliminare di [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]]. * [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’u Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]]. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’u Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrucessu in Serie D'' doppu avei persu i spareggi. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]]. * [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’u Girùn A da Serie D. : Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’u Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrocesso in Ecelença doppo avei perso i spareggi e successivamente ripescou. : Secondo turno di [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]]. * 2006 - U Savona Calcio S.r.l. u va in bancarutta. 'Na növa suçietæ ciammâ "Savona 1907 Football Club" a l'é fondâ, a-a quæ a FIGC a trasferisce a prupietæ (u titulu spurtivu) e l'appartenensa du club a-u club passòu.<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’o Girùn A da Serie D. Perde la semifinale dei spareggi. : Segundu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’o Girùn A da Serie D. A perde la semifinale dei spareggi. : Segundu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’o Girùn A da Serie D. : Primmu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]]. * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’o Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Prumossu in Lega Pro Segunda Divixiun'''. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]]. : Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]]. ---- * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]]. : Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]]. * 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''. : Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]]. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]]. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou per un tutole di 14 punti.</ref>. ''Retrocesso in Serie D''. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]]. * 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''. * [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’o Girùn E da Serie D. Perde a finale dei spareggi. : Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’o Girùn E da Serie D. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’o Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’o Girùn A da Serie D. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]]. ---- * 2020 - Nell'estate, a societæ rinuncia all'iscrizione in Serie D per problemi finanziari e a vegne fundâ a '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da o campionato di Primma Categurìa. * 2020-2021 - 2º int’o Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>. * 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Perde a finale dei spareggi. : Quarti di finale di Coppa Liguria. * 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. * 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere. * 2023-2024 - 3º int’u Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Guagna i spareggi ma perde ai spareggi regiunali. * 2024 - Riprende a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''. * 2024-2025 - 1º int’u Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Promosso in Promoçiun''' e '''Guagna o Titulo Regiunale da Liguria'''. * 2025-2026 - 3º int’o Girùn A da Promoçiun Liguria. Guagna i spareggi. {{Div col end}} |} === Partecipaçiun a-i Campiunòti === {| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;" | width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span> | width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span> | width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span> | width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span> | width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span> | width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span> |- | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6''' |- | align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]] |- | align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35''' |- | align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]] |- | align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]] |- | align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]] |- |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]] |- | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23''' |- | align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]] |- | align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5''' |} === Statistiche individuòli === ==== Presençe ==== * 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]] * 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]] * 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]] * 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]] * 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]] * 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]] * 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]] * 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]] * 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]] * 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]] * 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]] * 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]] * 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]] * 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]] * 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]] * 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]] * 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]] * 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]] ==== Gol ==== * 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]] * 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]] * 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]] * 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]] * 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]] * 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]] * 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]] * 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]] * 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]] * 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]] * 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]] ==== Rêusa 2025/2026 ==== {{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}} {{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa/fine}} == Tituli == === Tituli naçiunòli === * '''[[Serie C|Campiunòti da Serie C]]: 2''' ** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D) ** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A) * '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3''' ** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A) ** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A) ** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A) * '''[[Prima Divisione|Campiunòti da Primma Divixiun]]: 2''' ** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D) ** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E) * '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1''' ** 1990-1991 === Tituli regiunòli === * '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1''' ** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]] * '''[[Promozione|Promuçiun]]: 1''' ** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A) * '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1''' ** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B) * '''[[Prima Categoria Liguria|Titulu Regiunòle Liguria]]: 1''' ** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] * '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1''' ** 1999-2000 === Tituli du Setture Giuvanile === * '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campiunòtu naçiunâ Allievi]]: 1''' ** 2002-2003 == Note == <references/> == Vöxe vixinn-e == * [[Sann-a]] * [[Rari Nantes Savona]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ingançi == * {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}} [[Categorîa:Sann-a]] [[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]] nxv84unjuk5ghocli3nxe7jpvanz8m3 269505 269504 2026-05-06T08:40:29Z Luensu1959 1211 /* Cronistòia */ pe cuerensa grafica 269505 wikitext text/x-wiki {{Savuneise}} {{Squadra di calcio |nómme squàddra=Savona FBC 1907 |nómmestémma= |pattern_la1 = _whitelower |leftarm1 = 000D5B |pattern_b1 = _thickwhitestripes |body1 = 000D5B |pattern_ra1 = _whitelower |rightarm1 = 000D5B |shorts1 = 000D5B |socks1 = 000D5B |pattern_la2 = _whiteborder |leftarm2 = FF0000 |pattern_b2 = _whitecollar |body2 = FF0000 |pattern_ra2 = _whiteborder |rightarm2 = FF0000 |shorts2 = FF0000 |socks2 = FF0000 |pattern_la3 = _whiteborder |leftarm3 = 000000 |pattern_b3 = _savona1516t |body3 = 000000 |pattern_ra3 = _whiteborder |rightarm3 = 000000 |shorts3 = 000000 |socks3 = 000000 |terza divisa = Terza divisa |naçión={{ITA}} |bandêa=Flag of Italy.svg |confederaçión=[[UEFA]] |federaçión=[[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]] |ànnofondaçión=1907 |ànnoscioglimento= |ìnno=Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C. |url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref> |outô=Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini] |çitæ = [[Sann-a]] |prescidénte={{Bandêa|ITA}} Alain Milani |alenatô={{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero |canpionòu=[[Promozione Liguria]] |stàdio=[[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]] |capiénsa=4000 |tìtoli naçionâli ={{scìnbolo|Coccarda Coppa Italia.svg}} 1 [[Coppa Italia Dilettanti]] |tìtoli internaçionâli = |colôri={{scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö |nomiâgi= ''Strisçoin'', ''Biancoblù'' |stagiòn atoâle=Savona Football Club 2018-2019 |scîto=www.savonafbc.it }} U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]]. == Stòia == A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[F.C. Vado 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti. U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti. U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, e tùrna in Promuçiun. == Cronistòia == {| class="toccolours" style="background:white" width="100%" |- ! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907 |- style="font-size:93%" |width="100%"| {{Div col|2}} * 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da o libbru di {{cita libro|nome=Nanni |cognome= De Marco<!--|anno= 1914-->|titolo= Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|anno=1993, pag.42|editö= Savona Sport Diffusione|città=Savona}}</ref>. * 1907-1909 - scarsa Attivitæ * [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria. ---- * [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. * [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara de qualificaçiun a-a [[Prima Categoria]]. * [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppu avei persu u spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.''' * [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria. * 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da u libbru di {{cita libro|nome=Guido |cognome= Baccani<!--|anno= 1914-->|titolo= Annuario Italiano del Football|anno=II volume 1914-1915, pag.75|editore= Guido Baccani Editore|città=Roma}}</ref>. * [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria. * 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ * [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria. ---- * [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. A secessiunn-a affilianduse a-a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]] * [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int’u girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Primma Divixiun]] C.C.I. * [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Primma Divixiun]]. ''Retrucessu in Segunda Divixiun''. * [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int’u Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int’u Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Primma Divixiun Nord]]. : Segundu turnu da [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]]. * 1927 - A l'ncorpura a ''[[Speranza Savona]]'' cangiandu denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''. * [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int’u Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Primma Divixiun Nord]]. * [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Primma Divixiun Nord]]. * [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int’u Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]]. ---- * [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Primma Divixiun]]. 3º int’u Girùn finale B. * [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int’u Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Primma Divixiun]]. 2º int’u Girùn finale D. * [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int’u Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int’u Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]]. : Primmo turnu da [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int’u Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]]. : Segundu turnu da [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int’u Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]]. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int’u Girùn finale A. : Segundu turnu eliminatoiu da [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int’u Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int’u Girùn finale A. '''Prumossu in Serie B'''. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]]. ---- * [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]]. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]]. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]]. : Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]]. * 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ. * 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int’u Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''. * [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord. * [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''. * [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int’o Girùn D da IV Serie. ''Retrucessu in Promuçiun''. * [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. '''Ammessu int’u Campiunòtu Interegiunòle - Segunda Categurìa'''. * [[Campiunòtu Interegiunòle - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int’u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle - Segunda Categurìa. :Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Cita web|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|titolo=IV Serie II Categoria 1957-58|editore=http://www.savonaclub.it/|data=|accesso=13 novembre 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|dataarchivio=13 novembre 2013|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int’u Girùn A du [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionòtu Interegionòle]]. '''Prumossu in Serie C'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int’u Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int’u Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int’u Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int’u Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int’u Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''. :Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int’u Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int’u Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int’u Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int’u Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int’u Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrucessu in Serie D''. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int’u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int’u Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int’u Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int’u Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int’u Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int’u Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]]. : Semifinale da [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int’u Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int’u Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int’u Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da[[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int’u Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrucessu intu Campionòtu Interegiunòle''. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]]. * [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int’u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle. : U parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]] * 1987 - Fallimentu da Societæ ch'a cangia a so denuminaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''. * [[Campiunòtu Interegiunòle 1987-1988|1987-1988]] - 5º int’u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle. ''Retrucessa d'ufìçiu da-a FIGC in Promuçiun pe mutivi ecunomichi''. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]]. * [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int’u Girùn A da Prumuçiun Liguria. '''Prumossu intu Campionòtu Interegiunòle'''. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]]. * [[Campiunòtu Interegiunòle 1989-1990|1989-1990]] - 5º int’u Girùn A du Campionòtu Interregionale. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]]. ---- * [[Campiunòtu Interegiunòle 1990-1991|1990-1991]] - 4º int’u Girùn A du Campionòtu Interegiunòle. : '''A guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo). : '''A guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo). * [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int’u Girùn D du Campionòtu Interegiunale doppu avei persu u spareggiu. : Turnu a eliminaçiùn diretta da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int’u Girùn C du Campiunòtu Naçionòle Dilettanti. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Primmu turnu da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int’u Girùn A du Campiunòtu Naçionòle Dilettanti. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int’u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. ''Retrucessu in Ecelença''. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecelença Liguria. : Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria. * [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecelença Liguria. '''Prumossu in Serie D'''. : '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo). : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]]. ---- * [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int’u Girùn A da Serie D. : Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]]. * [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]]. : Turnu preliminare de [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]]. * [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int’u Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]]. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int’u Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrucessu in Serie D'' doppu avei persu i spareggi. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]]. * [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int’u Girùn A da Serie D. : Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int’u Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrucessu in Ecelença doppo avei persu i spareggi e successivamente ripescou. : Segundu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]]. * 2006 - U Savona Calcio S.r.l. u va in bancarutta. 'Na növa suçietæ ciammâ "Savona 1907 Football Club" a l'é fondâ, a-a quæ a FIGC a trasferisce a prupietæ (u titulu spurtivu) e l'appartenensa du club a-u club passòu.<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|editore=http://www.figc.it/|data=10 luglio 2006|accesso=7 febbraio 2017|dataarchivio=8 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int’u Girùn A da Serie D. A perde a semifinale di spareggi. : Segundu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int’u Girùn A da Serie D. A perde a semifinale di spareggi. : Segundu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int’u Girùn A da Serie D. : Primmu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]]. * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int’u Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Prumossu in Lega Pro Segunda Divixiun'''. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]]. : Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]]. ---- * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int’u Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]]. : Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int’u Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]]. * 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Cita web|url=http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|titolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|editore=http://www.figc.it/|data=28 giugno 2012|accesso=7 febbraio 2017|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|dataarchivio=4 marzo 2016|urlmorto=sì}}</ref>. * [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int’o Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''. : Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int’o Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]]. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int’o Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>È condannato dalla giustizia sportiva ad una penalizzazione di 6 punti (per illeciti sportivi), da scontare nella stagione successiva.</ref>. Guagna i spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]]. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int’u Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou pe 'n tutòle de 14 punti.</ref>. ''Retrucessu in Serie D''. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]]. * 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''. * [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int’u Girùn E da Serie D. A perde a finale di spareggi. : Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int’u Girùn E da Serie D. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int’u Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int’u Girùn A da Serie D. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]]. ---- * 2020 - Inte stæ a societæ a rinuncia a l'iscriçiùn inta Serie D pe prublemi ecunomichi e a vegne fundâ l' '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da-u campiunòtu da Primma Categurìa. * 2020-2021 - 2º int’u Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campionato sospeso per la [[Pandemia di COVID-19]].</ref>. * 2021-2022 - 2º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. Á perde a finale di spareggi. : Quarti di finale di Coppa Liguria. * 2022-2023 - 7º int’o Girùn B da Primma Categurìa Liguria. * 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere. * 2023-2024 - 3º int’u Girùn B da Primma Categurìa Liguria. A guagna i spareggi ma a perde ai spareggi regiunòli. * 2024 - A se repiggia a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''. * 2024-2025 - 1º int’u Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Prumossu in Promuçiun''' e a '''Guagna u Titulo Regiunòle da Liguria'''. * 2025-2026 - 3º int’u Girùn A da Promuçiun Liguria. A guagna inti spareggi. {{Div col end}} |} === Partecipaçiun a-i Campiunòti === {| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;" | width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span> | width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span> | width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span> | width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span> | width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span> | width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span> |- | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6''' |- | align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]] |- | align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35''' |- | align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]] |- | align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]] |- | align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]] |- |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Interregiunàle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]] |- | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=2|'''23''' |- | align="center" | '''Interregiunàle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]] |- | align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5''' |} === Statistiche individuòli === ==== Presençe ==== * 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]] * 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]] * 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]] * 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]] * 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]] * 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]] * 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]] * 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]] * 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]] * 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]] * 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]] * 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]] * 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]] * 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]] * 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]] * 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]] * 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]] * 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]] ==== Gol ==== * 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]] * 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]] * 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]] * 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]] * 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]] * 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]] * 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]] * 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]] * 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]] * 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]] * 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]] ==== Rêusa 2025/2026 ==== {{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Edoardo Bianco|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Vladislav Kotsiubynskyi|ruolo=P|nazione=UKR}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Rosasco|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emiliano Bellotti|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Federico Ciminelli|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Cortesi|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Damonte|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Lorenzo Gaggero|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Rolandi|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Kejvin Toskaj|ruolo=D|nazione=ALB}} {{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Calcagno|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Cristian Fossati|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Francesco Iadanza|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Manuel Pirotto|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gabriele Raja|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Jacopo Saracco|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Nicolò Turone|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Diego Baldaccini|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Bartolomeo Gamba|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Enrico Nelli|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa/fine}} == Tituli == === Tituli naçiunòli === * '''[[Serie C|Campiunòti da Serie C]]: 2''' ** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D) ** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A) * '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3''' ** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A) ** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A) ** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A) * '''[[Prima Divisione|Campiunòti da Primma Divixiun]]: 2''' ** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D) ** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E) * '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1''' ** 1990-1991 === Tituli regiunòli === * '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1''' ** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]] * '''[[Promozione|Promuçiun]]: 1''' ** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A) * '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1''' ** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B) * '''[[Prima Categoria Liguria|Titulu Regiunòle Liguria]]: 1''' ** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] * '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1''' ** 1999-2000 === Tituli du Setture Giuvanile === * '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campiunòtu naçiunâ Allievi]]: 1''' ** 2002-2003 == Note == <references/> == Vöxe vixinn-e == * [[Sann-a]] * [[Rari Nantes Savona]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ingançi == * {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}} [[Categorîa:Sann-a]] [[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]] o5sc62bfnm0mhvl6e1zi5zv643ipixg Trichinoxi 0 7572 269497 252920 2026-05-05T19:50:00Z Michæ.152 13747 Ò conligòu "'Cheu" 269497 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} A '''Trichinoxi''' a l'è unna [[mouttia]] portä da un elminta, a ''Trichinella spiralis''. L'essere umano o se amoutisce mangiando carne de ghiccio (''Sus scrofa'') poco cötta. A sö votta l'animä o se infetta mangiando [[ratto|ratti]] o rümenta infetta. A votte pö esse infestou anche i [[cavallo|cavalli]]. Dae cisti che vegne ingerie con a carne se libera, in te l'[[intestin]], e larve che passan inta [[mucosa]]. Lì se sviluppan in vermi adülti. E femmine do parassita liberan e larve che migran attraverso o corpo, dando reasioin infiammatoie in te vari distreiti (muscoli, [[Cheu|cö]], [[çervello]], tesciüo sottocutaneo) andando da ürtimo a incistase in ti muscoli. Generalmente e infestasioin son leggere e ascintomatiche. === Terapia === A terapia da trichinoxi a prevedde l' üso de ''albendazolo'' pe 3 giorni; a cüra a se pö ripette, se gh'è n' è de bezeugno. Atra alternativa o ''tiabendazolo'' pe 7 giorni. Caxi gravi ([[miocardite]], interessamento do scistema nervoso çentrà) neçessiten anche de terapia con corticosteroidi. {{Clear}} == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mouttie]] rupaowxhybw66vo8tmeyfmayyg12aan Dialettu figùn 0 16892 269487 269393 2026-05-05T17:02:24Z N.Longo 12052 269487 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Léngoa |nómme = Figùn |nomenativo = ''Figoun'' |stâti = {{FRA}} |regioîn = {{Scìnbolo|Flag of Provence-Alpes-Côte d'Azur.svg}} [[Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra|Pruvensa-Arpi-Còsta Azurra]]<br /><small>([[Biot]], [[Escragnolles]], [[Vallauris]] e [[Munsu]])</small> |fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Lengue indoeurupêe]] |fam2 = [[Léngoe itàliche|Itàliche]] |fam3 = [[Lengoe romanse|Rumanse]] |fam4 = Rumanse de punènte |fam5 = [[Léngoe gàllo-itàliche|Gallu-Itàliche]] |fam6 = [[Lengoa ligure|Lìgü(r)e]] |fam7 = [[Lìgure coloniâle|Lìgü(r)e culuniâle]] |fam8 = '''Figùn''' |dia1 = ''Moussencou'' <small>([[Munsu]] e [[Escragnolles]])</small> |dia2 = ''Bioutenc'' <small>([[Biot]])</small> |dia3 = ''Vallaurian'' <small>([[Vallauris]])</small> |perîodo = [[XIV secolo|XIV seculu]]-[[XX secolo|XX seculu]] }} U '''Figùn''' (scritu ''figoun'' in figùn) u l'è stètu in parlâ o, pe' meju dì, in insemme de va(r)ietè da [[Lengoa ligure|lengua lìgü(r)e]] ch'e sun stète parlèi inte di paisi da [[Provensa|Pruvensa]] a partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] e che, inti quattru câxi de [[Munsu]], [[Escragnolles]], [[Biot]] e [[Vallauris]], e sun supravisciüe fìn a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === {{Véddi ascì|Figùn (blasùn)|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}U numme "figùn" u ne vegne da in [[Blazón popolâre|blasùn]] dètu ae gènte da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] che, andandu a stà in [[Provensa|Pruvensa]], e s'é(r)an purtèi apröu a sò lengua, faxèndu nasce stu parlâ. L'u(r)igine de stu nume(r)attu, ch'u g'ha de mensiùi fina du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta mustrâ inte de mane(r)e dife(r)ènti; de prubabile a sa(r)ea pe(r)ò da ligâ au nume(r)attu pa(r)eggiu duve(r)àu fina au dì d'ancöi dae cumünitè in gì(r)u aa Rive(r)a de Punènte pe' ciamâne e sò gènte. Stu nume(r)attu, duve(r)àu tantu a l'estremitè de levante da [[Provensa|Pruvensa]] che, a l'entrutèra, au de là du spartiègua, u l'è ancù ditu ai punentìn che, intu passàu, i ghe muntavan a vènde e [[Figa|fighe]]<ref name="Toso2014.40-55">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 4. Origine e significato del termine ''figun, pp. 40-55}}</ref>. Dae testimunianse scrite u se vegghe pe(r)ò che, a l'imprinsippiu, stu nume(r)attu u l'é(r)a bèn duve(r)àu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] intrega, nu tantu pe' ciamâne tütte e gènte ma, de precisu, numma che pe' quelle ciü pove(r)e, ch'e nu gh'axevan ina gran nomina e che de spessu e l'é(r)an custrette a migrà, tantu versu [[Zena]] che inte [[Colònie zenéixi|sò tère du Levante]] e in [[Provensa|Pruvensa]], purtanduse apröu stu nume(r)attu ch'u gh'è dunca restàu intu parlâ pe' pa(r)eggi seculi<ref name="Toso2014.40-55" />. === A culunisasiùn lìgü(r)e === {{Véddi ascì|Figùi|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[Immaggine:Mons aero.JPG|miniatura|Panu(r)amma de [[Munsu]], ün di primmi paisi dund'i sun rivèi i "[[Figùi]]" e l'ürtimu dund'u n'é(r)a ancù vìvu u parlâ]] A vegnüa de manènti lìgü(r)i inta [[Provensa|Pruvensa]] de levante, fra a segunda mitè du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a fìn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta in fenomenu ciütòstu estesu, ch'u l'ha purtàu au pupulamèntu de cumünitè intreghe. Sta migrasiùn, spunciâ dai scignu(r)i du pòstu, a l'é(r)a stèta ciamâ pe'u spupulamèntu da regiùn, caxunàu dae epidemìe de [[Pèsta néigra|pèste negra]], survetüttu quella du [[1348]], e da ina sé(r)ie de guère sivìli fra i [[Angioìn|Angiuìn]] e di âtri scignu(r)i. Stu prugèttu, spunciàu fra i âtri dau [[Contêa de Provénsa|cunte de Pruvensa]], u [[Renato d'Angiò|Renâtu d'Angiò]], u l'ha interesàu pe'u ciü e tère in gì(r)u a [[Grasse]], a [[Cannes]] e a [[Antibu]], faxèndu rivà de gènte che, de precisu, e ne vegnivan daa [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], che alantu(r)a a patìva ina forte crisi<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 30-31}}</ref>. Daa Rive(r)a i ne vegnivan ascì i manènti ch'i sun andèi a stà inti paisi dund'u s'è mantegnüu u figùn fina du [[XX secolo|Növesèntu]]. A [[Munsu]], de dòppu d'ina primma cumünitè de lìgü(r)i ch'a gh'é(r)a rivâ zà du [[1260]], pe' vuluntè de l'Antoine de Villeneuve e sun rivèi du [[1468]] âtre quaranta famìe daa [[Liguria|Ligü(r)ia]], fra i pôchi câxi a avêghe in'u(r)igine nu gua(r)i cè(r)a ma che, bèn de prubabile, a se truve(r)ea inta [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi arbenganese]]. [[Escragnolles]] a l'è stèta pupulâ da de gènte de Munsu du [[1468]] o du [[1562]], mèntre a [[Biot]] e ghe sun rivèi quarantöttu famìe d'[[Inéia|Ineja]] du [[1470]]-[[1471]] pe' vuluntè de l'abâte e [[Diocexi de Grasse|vescu de Grasse]], [[Isnard du Bar]]. A [[Vallauris]], ciamèi dau priû [[Renato Lascaris|Renâtu Lascaris]] di [[Cuntea de Ventemiglia|cunti de Vintimìa]], a partì dau [[1501]] u gh'è stètu in pupulamèntu da de gènte ch'e ne vegnivan survetüttu dae tère d[[U Portu|u Pòrtu]] e d'[[Arbenga]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 31-34}}</ref>. === Estinsiùn du parlâ === U figùn, rivàu in [[Provensa|Pruvensa]] du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Quattrusèntu]], passèi dui seculi u l'è ancù registràu cumme de largu üsu, tantu che intu scistema lenguisticu de l'area de culunisasiùn u duveva êsse in còdice de mezzu cuntu, au de sutta du [[Lengua françéise|fransese]] ma ciü âtu che u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]], vegnindu duve(r)àu pe'e relasiùi fra de cumünitè dife(r)ènti. De ciü, u se scrive de cumme u figùn u fusse in graddu de purtà a sò infruènsa intu pruvensâle mèximu, pe' risevene, aa revèrsa, de âtre dau [[Contàtto lengoìstico|cuntattu]] cun sta lengua. Inti paisi ch'i l'é(r)an ciü duvèrti a di scangi cu'u rèstu da regiùn, presèmpiu perché i se truvavan in sce vìe ciü impurtanti pe'i cumèrci, u figùn u l'è pe(r)ò spa(r)ìu du tüttu intu tèmpu de trèi seculi, au puntu che du [[XVIII secolo|Sette]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]] u l'è mensunàu numma che inti quattru paisi de dund'e se g'han de testimunianse. Lì u figùn u s'é(r)a u(r)amài strettu a lengua de cà, duve(r)â fina pe' nu fâse intènde dae gènte di âtri paisi. Vegnüu cuscì u còdice de ciü bassu cuntu, a sò difuxùn a l'è rivâ de manimàn a quella di ürtimi quattru paisi de parlâ figùn<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 56-58}}</ref>. Intu detaju, u parlâ de [[Munsu]] u g'ha da éssise cunservàu pe'a pusisiùn du paise, ciütòstu isulâ e luntâna da ògni vìa de traffegu, cun pôche relasiùn ascì cu'a sitè de [[Grasse]]. A sò pupulasiùn a l'é(r)a pe(r)ò ciütòstu cunsistènte, in sciu mijâ d'abitanti, tantu da tegnine vìva a lengua ancù pe' di seculi. A ògni moddu, fra a fìn de l'[[XVIII secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], l'avertü(r)a de scö(r)e e u muntà di traffeghi caxunàu dau vegnì meju de vìe de cumünicasiùn, u l'ha purtàu ascì pe'u ''moussencou'' a in prucessu de [[Estinçión lengoìstica|morte]] e sustitusiùn da lengua. Da vixìn, a va(r)ietè de [[Escragnolles]] a l'é(r)a pe' cuntru a forte pe(r)igu de mu(r)ì zà aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], quand'a l'é(r)a duve(r)â numma che inte cuntrè destachèi de Baï e de Rougères, scicumme che u cumün u l'é(r)a ciü duvèrtu au de fö(r)a, truvanduse in scia vìa pe' [[Grasse]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 59-61}}</ref>. [[Immaggine:Golfe-Juan séchage de la poterie culinaire.jpg|sinistra|miniatura|De [[Pügnatta|pügnatte]] misse a sciügà au sû a [[Vallauris]]. St'ativitè, cumme pe' [[Biot]], a l'è stèta impurtante pe'a cunservasiùn du parlâ, cun tütti i ligammi ch'a l'ha fètu nasce cu'a Ligü(r)ia de punènte]] U câxu de [[Biot]] e de [[Vallauris]] u g'ha pe(r)ò da êsse stètu in pò dife(r)ènte: sti dui paisi, intu primmu entrutèra d'[[Antibu]] e de [[Cannes]], i l'han defèti cunservàu u sò parlâ pe' ciütòstu tantu tèmpu, scibèn ch'i l'é(r)an de cumünitè tantu ciü duvèrte ai traffeghi e ae relasiùi cun quelle vixìne che u quella, destacâ, de [[Munsu]]. A raxùn de stu fètu a sa(r)ea da truvà inti ligammi stretti fra ste cumünitè, dund'e gh'é(r)an de frabiche impurtanti de [[teracötta]], e a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], de dund'i ne sun vegnüi di artigièi pe' di seculi e dund'a l'é(r)a vendüa ina gran quantitè de ste terecötte. De ciü, u ''bioutenc'' u l'axeva cunservàu ina sèrta nomina ancù inti ürtimi ànni avanti ch'u vegnisse a mu(r)ì, quand'u nu l'axeva tòstu ciü de funsiùi, au puntu che pe(r)ò i nummi de gènte inti papèi ufisiâli i l'é(r)an ancù scriti segundu a funetica de stu parlâ. A ògni moddu, tèmpu di primmi ànni du [[XX secolo|Növesèntu]] ascì a Biot i l'é(r)an vegnüi a mancà i ürtimi veggi ch'i cunservavan de memo(r)ia du ''bioutenc'', e pü(r)e i ürtimi a avé cunusciüu de persune ch'e u parlavan<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 61-65}}</ref>. De dòppu de l'estinsiùn du parlâ, inti stüddi fèti in scia va(r)ietè pruvensâle de Munsu inti [[Anni 1950|ànni '50]] e [[Anni 1970|'70]], u s'è descuvèrtu che u figùn u nu gh'axeva lasciàu guè(r)i de infruènse, cu'in prucessu che, mi(r)andu ascì au câxu du [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]] de [[Néùva Tabòrka|Növa Tabarca]], u fà pröa che inte situasiùi de [[Eteroglosîa|ete(r)uglusìa]], quande a [[Nòmina (sociolengoìstica)|va(r)ietè duminante]] a l'è in graddu de pià a reu e funsiùi de cumünicasiùn de l'antìgu parlâ [[Aloglosîa|vegnüu de de fö(r)a]], i trèti passèi au növu parlâ i sun mai pôchi, e i muntan numma che intu lèscicu, ciü o mênu specificu, ch'u gh'agge de funsiùi pratiche pe'u fètu d'êsse difissile da scangià. Intu detaju, intu ''moussencou'' d'alantu(r)a i sun stèti truvèi in pà d'esempi inta funetica ch'i duve(r)ea vegnine dau parlâ ciü antìgu, cumme a [[Palatizaçión|palatisasiùn]] de {{IPA|[s]}} davanti ae cunsunante, a cunservasiùn da ''r'' apicâle alveula(r)e (pe'u ciü inti grüppi de cunsunante), a presènsa fra i veggi d'ina "r dûse" ch'a gh'è intu pruvensâle ma(r)ittimu ma nu inti paisi d'inturnu e, fòscia, a prununsia de quarche [[Vocale|vucâle]] de ciü aa fìn de pa(r)olle. Pe'u [[Léscico|lèscicu]], u s'è truvàu numma che pôche pa(r)olle ch'e panen scumpartìe cu'a Ligü(r)ia de punènte, ma che câxu mai e se trövan ascì inte de va(r)ietè pruvensâli ciü luntâne. Presèmpiu, e se ponen regurdà ''batudo'' pe'a batüa cu'a sèssa, ''pè'' intu sènsu de süccu, ''lèzo'' pe'a lezza e ''busarin'' pe' de brigne sarvèghe<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 9. Il'' figun ''e il provenzale'', pp. 109-112}}</ref>. === Stüddi in sciu figùn === A primma mensiùn cunusciüa du figùn a l'è ai 10 d'arvì du [[1634]], cuntegnüa int'in stüddiu in scia [[Léngoa ge'ez|lengua etiòpica]] du [[Nicolas-Claude Fabri de Peiresc]], da vellu duve(r)â cumme esèmpiu, ch'u duveva cunusce bèn, in sciu [[Contàtto lengoìstico|cuntattu]] e u mescciâse fra de lengue dife(r)ènti parlèi l'üna da vixìn a l'âtra. Inte stu scritu u figùn, zà ciamàu cu'u sò survenumme, u l'è bèn marcàu cumme ina va(r)ietè lìgü(r)e dife(r)ènte da [[Lengoa zeneize|quella de Zena]] e, de ciü, u se dixe de cumm'u l'é(r)a spantegàu p'ina rea de paisi cuntadìn ciütòstu estesa. Passàu tòstu in seculu e mezu u se tröva pe' cuntru a primma testimuniansa scrita in figùn, ina puesìa recampâ da l'abâte [[Jean-Pierre Papon]] pe' fà mensiùn de stu parlâ intu sò ''Voyage littéraire de Provence''. Intu detaju, u Papon u scrive de cumme alantu(r)a u figùn u se truvasse int'ina situasiùn sociu-lenguistica tantu dife(r)ènte dai tèmpi du de Peiresc: defèti, u l'é(r)a u(r)amài strettu a pôche cumünitè, cu'e gènte vixìne, [[Lengoa provensâle|pruvensâli]], ch'e u cunscide(r)avan cumme in parlâ scü(r)u e impuscibile da capì, au puntu ch'a gh'é(r)a a vuxe d'ina strana u(r)igine saracena<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 1. La documentazione e gli studi: il dialetto di Mons ed Escragnolles'', pp. 17-19}}</ref>. E infurmasiùi du Papon e sun stète repièi dau glutòlugu tedescu [[Johann Christoph Adelung]] pe'u sò ''Mithridates''; a ògni moddu, da quelli tèmpi, a ne vegne ina testimuniansa bèn ciü impurtante, cu'a tradusiùn da ''Parabula du fiö larghé'' in ''moussencou'' fèta inte l'ambitu de inchièste d'alantu(r)a in sce [[Léngoe da Frànsa|lengue da Fransa]]. Sta testimuniansa, stüdiâ da autùi cumme u [[Bernardino Biondelli]] ma pübbricâ numma che du [[1918]] dau [[Carlo Salvioni]], a g'ha assèi d'impurtansa pe'a lunghessa du scritu e, survetüttu, perché a ne vegne da in mumèntu quande u parlâ de [[Munsu]] u nu s'é(r)a ancù mescciàu gua(r)i cu'u [[Lengua françéise|fransese]] e cu'u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]]. A gh'è pöi ina cürta mensiùn du figùn inte ''Lou Tresor dóu Félibrige'' du [[Frédéric Mistral]], pe' rivà au primmu articulu dedicàu a stu parlâ, pübbricàu du [[1879]] dau [[Paul Sénequier]] e ch'u cuntegne a tradusiùn de l'''[[Ave Màia|Ave Ma(r)ìa]]'' e du ''[[Poæ nostro|Pa(r)e nostru]]'' intu parlâ de [[Munsu]], de [[Biot]] e de [[Vallauris]], au che i l'han fètu di cürti rife(r)imènti di âtri stüddi de l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 1. La documentazione e gli studi: il dialetto di Mons ed Escragnolles'', pp. 19-22}}</ref>.[[Immaggine:ArticleSalatProvençal.png|miniatura|Mappa lenguistica de [[Dipartimentu de Arpi Marittime|Arpi Ma(r)ittime]] du [[1897]], fèta dau [[Louis Funel]]. I quadretti i marcan dund'u se parlava ancù u figùn.]]Fra i ürtimi cuntribüti aa questiùn i ghe sun stèti i scriti du [[Jean-Antoine Durbec]], ch'u l'ha stüdiàu a sto(r)ia de [[Biot]] recampandune ascì quarche pa(r)olla, mèntre pe' Vallauris u nu gh'è âtru de ciü che e due u(r)asiùi trascrite dau Sénequier, cun ste pôche testimunianse ch'e permetten a ògni moddu de truvâne e dife(r)ènse cu'u ''moussencou''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 2. I dialetti di Biot e Vallauris'', pp. 26-29}}</ref>. Pe' [[Munsu]] i ghe sun stèti ancù trèi scriti du [[Paul Roux]], pübbrichèi fra i [[Anni 1950|ànni '50]] e [[Anni 1970|'70]], ch'u l'è sciurtìu a recampà de pa(r)olle dae ürtime persune ch'e n'axevan cunservàu de memo(r)ia. De ciü, u Roux u l'è stètu u primmu a stüdià u puema li(r)icu e [[E doue bessoune|a puesia]] da fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] lascièi dau [[Pons Rebuffel|Rebuffel Pons]], in cuntadìn d'[[Escragnolles]], ai che u s'azunze numma che a cürta sto(r)ia ''Sarva-terra'', travaju du Théopile Jordan du [[1901]], pe' finì u quaddru de tütte e testimunianse in figùn. A l'ürtimu, dòppu d'in quarche sò intervèntu ciü cürtu, du [[2014]] u l'è sciurtìu u libbru ''Le parlate liguri della Provenza'' du [[Fiorenzo Toso]], ch'u l'ha missu asemme i stüddi de primma e tütte e cunuscènse ch'e se sun sarvèi in sciu figùn<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 1. La documentazione e gli studi: il dialetto di Mons ed Escragnolles'', pp. 22-24}}</ref>. == Va(r)ietè == A despêtu du pôcu nüme(r)u de testimunianse in figùn, tampì pe'e va(r)ietè de [[Biot]] e de [[Vallauris]], u se sciorte au mèximu a fâne di pa(r)agùi. De prubabile e dife(r)ènse fra in paise e l'âtru e ne vegnen fina da l'u(r)igine dife(r)ènte di manènti ch'i l'han pupulàu sti sciti, cu'u prublema che l'ünica va(r)ietè du figùn ch'e l'agge lasciàu in pò de testimunianse, u ''moussencou'', a l'è pe' l'ünicu paise ch'u nu se sà de precisu l'u(r)igine di manènti. Pe' Biot e Vallauris, culunisèi rispetivamènte du [[1470]] e du [[1501]], u se sà pe' cuntru ch'e e gènte e ne vegnivan d'inta [[Valâ du Mau|valâ d'Ineja]] e dae parte d[[U Portu|u Pòrtu]] e d'[[Arbenga]]. A ògni moddu, cumme au dì d'ancöi, tütta sta regiùn a g'ha ina sèrta mesü(r)a d'ünitè inta lengua e, grossu moddu, u se pò dì che tantu a [[Munsu]] e [[Escragnolles]] che a Biot e a Vallauris i turnan i trèti tipichi de l'[[Ingaunia]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 113-114}}</ref>. Ina testimuniansa impurtante a se tröva inti cumènti fèti du [[1879]] dau [[Paul Sénequier|Sénéquier]], ch'u dixe de cumme u ''moussencou'' u fusse sentìu "''plus rude, plus dure et plus accentué''" du ''bioutenc'' e du ''vallaurian'', cunservandu presèmpiu i articuli in ''rou'', ''ra'', ''re'' e ''ri'', e de cumme u parlâ de Vallauris u fusse quellu ciü mescciàu cu'u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]]. Stu fètu u l'è ciütòstu impurtante da tegnì a mènte, scicumme ch'u l'è da capì se e pôche memo(r)iu du figùn e fassen pröa de sò cundisiùi d'u(r)igine e quant'e seccen cangièi, ciü che dau [[Contàtto lengoìstico|cuntattu]] cu'u pruvensâle, pe' de evulusiùi pe' sò cuntu o pe' di cuntatti ciü mudèrni cu'a Ligü(r)ia de punènte; cundisiùn che, cumme ditu, a l'è ve(r)a survetüttu pe' Biot e Vallauris. Defèti, e dife(r)ènse truvèi i ne dan cunfèrma de ina relatìva antighitè du parlâ de Munsu, mèntre inti âtri dui paisi e se ghe trövan de inuvasiùi scumpartìe cu'e va(r)ietè d'ancöi da Rive(r)a de Punènte. A ògni moddu, u nu gh'è de pröe in sce l'u(r)igine de ste dife(r)ènse, cumme du fètu ch'e seccen endogene o esogene, mèntre e sumejanse ch'e se vegghen fra i trèi paisi e fan difissile datà aa culunisasiùn de Munsu. Sta lì a permete(r)ea, pe' cuntru, de capì se l'u(r)igine di manènti a secce a mèxima o mênu, e u da(r)ea ascì de infurmasiùi in sce l'evulusiùn ch'a gh'è stèta inte va(r)ietè du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 114-116, 118-120}}</ref>. Intu detaju, dae pôche testimunianse du ''bioutenc'' e du ''vallaurian'', survetüttu e due u(r)asiùi recampèi dau Sénéquier, u [[Fiorenzo Toso]] u l'ha identificàu e dife(r)ènse chi apröu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 116-118}}</ref>: * e dexinènse in -TATE e sun ''-ae'' e ''-ai'' a [[Munsu]], mèntre pe' Biot u gh'è ina mensiùn in ''-ai'', ''voulountai'', e in ''vourounta'' pe' Vallauris, che pe(r)ò u pu(r)ea êsse in'infruènsa du pruvensâle. * a ''-r'' aa fìn de pa(r)olle a cazze de lungu a Biot e a Vallauris, mèntre a s'é(r)a cunservâ a Munsu cumme {{IPA|[ɹ]|LIJ}}. * l'evulusiùn du ''-tr-'' de PATRE e MATRE a l'è cumme in lìgü(r)e "cumün" a Biot e Vallauris (rispetivamènte ''pa''/''maïre'' e ''païre''/''maïre''), cuntru u ''mar'' e ''pa/par'' de Munsu, cu'a furma tipica de l'Ingaunia. A ògni moddu, a l'è ascì ve(r)a chea sciurtìa du lìgü(r)e "cumün" a sa(r)ea pa(r)eggia franca au pruvensâle, e dunca a pu(r)ea vegnine da in'infruènsa ciü mudèrna. * a grafia pe' Biot a dà idea da cunservasiùn de {{IPA|[ts]|LIJ}} e {{IPA|[dz]|LIJ}}, cumme in ''tzé'', "sé", e ''catzé'', "cazze", estesa fina a de ipercuresiùi cumme ''aüffentzé'', "ufese", e ''auffenzaou'', "ufesu". * a ''r-'' inti articuli a se tröva numma che in ''moussencou'', dund'a g'ha da éssise cunservâ pe' ciü tèmpu. * l'articulu determinatìvu feminìn plü(r)âle u l'è ''i'' a Vallauris, cumme ''i nostre aoufensé'', mèntre a Biot u l'è registràu ''è nostré aüffentzé'', scibèn che intu lèscicu campàu a l'imprinsippiu du Növesèntu u se tröve numma che ''i'', presèmpiu ''i braghe'' e ''i souzené''. A Vallauris u gh'è fina in'estensciùn aa prepusisiùn articulâ, ''di vostre tripé''. * piàu pe' buna a trascrisiùn du Sénéquier, e pa(r)olle trunche e nu cangian au plü(r)âle a Vallauris (''tentatioun'', "tentasiùi", ''pécadou'', "pecatùi"), mèntre a Munsu u l'è registràu inte numma che in câxu, ''ri tron'', "i troi". A Biot u pà éssighe in plü(r)âle in ''-e'' intu primmu câxu (''tentatiouné'', ''tentatzioné''), cumme a Munsu, e in ''-i'' intu segundu (''pecadouis''). * a Vallauris u gh'è u prunumme ''aquéli'' cuntu du ''échi'' duve(r)àu pe' de lungu dae âtre parte, ma u pu(r)ea bèn êsse in pruvensalismu. * u prunumme persunâle tònicu ''mi'' u pà ubligato(r)iu numma che a Munsu, mèntre a Vallauris u manca (''ve saludou'') e a Biot u se tröva u prunumme atunu (''a vé saludou''), ch'u gh'è ascì intu scritu ciü antìgu de Munsu. * a primma persuna plü(r)âle du presènte indicatìvu da primma cuniugasiùn a l'è in ''-amu'' a Biot (''l'aperdounamou'', "i perdunemmu") cuntru du ''-emu'' a Munsu. * a segunda persuna plü(r)âle du presènte indicatìvu de "êsse" a l'è ''sei'' a Biot, ''sei/sé'' a Vallauris e ''sé'' a Munsu. * a tèrsa persuna du cungiuntìvu presènte de "êsse" a l'è ''séché'' a Vallauris e ''ségué'' a Biot, mèntre a Munsu e se trövan tütte due e furme. * l'avèrbiu "au(r)a" u se tröva cun l'[[Epéntexi|epentesi]] de {{IPA|[v]|LIJ}} a Munsu, pe' sciurtì in ''avou/avour'', ma nu a Biot e Vallauris, dund'u l'è ''aou'' e ''aüra''. == Funulugìa == Dau puntu de vista da [[Fonologîa|funulugìa]], scibèn che a mancansa de registrasiùi e ascì de scriti dund'u secce duve(r)àu ina resa grafica precisa, e sun stèti recampèi e recunusciüu dau Fiorenzo Toso i trentasinque caratteri chi apröu, che pe'u ciü i van pe'u ''moussencou'', l'ünica va(r)ietè figuna cu'in minimu de atestasiùi<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 69-70}}</ref>. In sce [[Vocale|vucâle]], u se tröva: * ina ridusiùn de -AU- tònicu a {{IPA|[ɔ]|LIJ}}, cumme ''tora'', "to(r)a", registrâ ancù inti [[Anni 1950|ànni '50]], e pöi ''roba'', "rôba", e ''soma'', "somâ"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 70}}</ref>. St'evulusiùn a l'è pa(r)eggia che intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]], mèntre u se tröva {{IPA|[ˈɔw]|LIJ}} inte [[Lìgure òcidentâle|quellu de punènte]] e {{IPA|[ˈaw]|LIJ}} in [[Lengoa provensâle|pruvensâle]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 120-121}}</ref>. * u scangiu de E tònica in {{IPA|[e]|LIJ}} sènsa de ditungasiùi, cumme in ''beve'', "beve" e ''mese'', "mese", truvàu ascì a [[Biot]] cun ''mere'', "mè(r)e"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 70-71}}</ref>. * u [[Föno|sòn]] {{IPA|[ø]|LIJ}} in pusisiùn tònica, legàu a l'asiùn de {{IPA|[i]|LIJ}}, cumme in ''seui'', "söi", ''peuy'', "pöi", e ''feura'', "fö(r)a", truvàu ancù inti ànni '50 cun ''chœve'', "ciöve". Inte quarche câxu u gh'è pe' cuntru di prèstiti cun l'evulusiùn aa pruvensâle, cumme ''ancuéi'', "ancöi", e ''fuégou'', "fögu"<ref name="Toso2014.71">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 71}}</ref>. * -ARIU e -ARIA i vegnen de regula ''-er'', in cangiu du pruvensâle ''-ier'' e du lìgü(r)e cumün ''-â'', presèmpiu ''mourter'', "murtâ", e ''campaner'', "campanâ<ref name="Toso2014.71" />". Intu lìgü(r)e d'ancöi u se tröva numma che inti paisi in sciu cunfìn cu'u pruvensâle e inte va(r)ietè da [[Burmia (valä)|Burmia]], dund'u l'è in cuntinuasiùn cu'u [[Léngoa piemontéize|piemuntese]] e in cuntattu cun l'entrutèra d'[[Arbenga]]<ref name="Toso2014.122">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 122}}</ref>. * -TATE u g'ha in'evulusiùn in ''-ai'', levàu in câxu in ''-ae''. Presempiu ''stai'', "stè/estè"<ref group="n.">''Stài''/''estài'' o ''stàe''/''estàe'' in arbenganese de valè</ref>, ''coumouritaï'', "cumuditè" e ''bountai'', "buntè", ciü che ''sanitae'', "sanitè", câxu ünicu. ''Voulountai'', "vuluntè", u l'è registràu ascì a Biot<ref name="Toso2014.71" />. * a cunservasiùn de -A aa fìn de pa(r)olle, cumme in ''campagna'' e ''lagna'', levàu che inte di prèstiti dau pruvensâle cumme ''débaucho'', "ribòtta"<ref name="Toso2014.71" />. * a cunservasiùn de {{IPA|[u]|LIJ}} aa fìn de pa(r)olle, scrita aa fransese cun ''-ou''; presèmpiu ''homou'', "òmmu", ''mangemou'', "mangemmu", e ascì inte quarche pa(r)olle ancù dita inti ànni '50, cumme ''cavalou'', "cavallu" e ''neboutou'', "nevu"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 71-72}}</ref>. * a ridusiùn du propa(r)oscitunu cumme in ''evescou'', "vescu", e ''asou'', "âze", ma ch'u s'è cunservàu in ''féméné'', "femina" (ma ''frémé'' a [[Vallauris]]), e ''didoumenega'', "dumenega"<ref name="Toso2014.72">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 72}}</ref>. A cunservasiùn de quelle au femenìn a l'è ciütòstu cumüne intu lìgü(r)e intregu, mèntre u ''juve'' (da lezze ''zuve''), "zùenu", u repìa de mudalitè da Rive(r)a e l'''asou'' quelle de l'entrutèra de l'[[Intemelia]] e, survetüttu, a Burmia, in cuntattu cu'u [[Piemonte|Piemunte]]<ref name="Toso2014.122" />. * IN- a l'imprinsippiu de pa(r)olle u vegne ''en-'', cumme ''enchir'', "impì", e ''enfernou'', "infèrnu", ma ascì cun ''en'', "in", e ''ente'', "inte". De ciü, a nu l'è gua(r)i cè(r)a a prunusia de dexinènse in ''-in'', cumme in ''camin'', "camìn, vìa", e ''pichin'', "picìn", ch'i se pu(r)ean lezze tantu {{IPA|[iŋ]|LIJ}} che, in sciu mudèllu du fransese, {{IPA|[eŋ]|LIJ}}<ref name="Toso2014.72" />. In sce [[Consonànte|cunsunante]], u se tröva: * l'éxitu de BL- in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, truvàu inti [[Anni 1950|ànni '50]] in ''java'' (da lezze ''giava''), "gran", ch'u ne vegne dau BLADA ch'u l'ha dètu u(r)igine aa pa(r)olla "biava" ascì<ref name="Toso2014.73">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 73}}</ref>. * u tratamèntu de CL- ch'u vegne {{IPA|[tʃ]|LIJ}} cumme in ''chama'', "ciamma" e ''choun'', "ciòddu", da CLAVU, registràu ancù in ''chava'', "ciave", inti ànni '50<ref name="Toso2014.73" />. * u -CL- intervucalicu ch'u vegne, pe' cuntru, {{IPA|[dʒ]|LIJ}} cumme in ''euji'', "öggi". A grafìa de {{IPA|[dʒ]|LIJ}} in ''j'' a ne vegne drita dau [[Lengoa provensâle|pruvensâle]], cumme pruàu dau pruvensalismu ''jun'', (da lezze ''giün'') pe' "zügnu"<ref name="Toso2014.73" />. St'evulusiùn lì, in cunvergènsa cun quella da -LI-, a l'è pa(r)eggia franca a quella d'ancöi intu lìgü(r)e de sèntru-punènte e inta Burmia, mèntre ciü a punènte a vegne {{IPA|[j]|LIJ}} o {{IPA|[ʎ]|LIJ}}<ref name="Toso2014.122" />. * l'evulusiùn de -TL- a l'è turna in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, presèmpiu in ''vegeou'', "veggiu"<ref name="Toso2014.73" />. Intu lìgü(r)e de sèntru-punènte, survetüttu in scia Rive(r)a, a situasiùn a l'è pa(r)eggia, cu'ina cunvergènsa de -TL- e -CL- a {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, mèntre inte quarche scitu de l'entrutèra, cu'in scangiu scumpartìu cu'u lìgü(r)e de punènte, dau -TL- u sciorte {{IPA|[j]|LIJ}} o {{IPA|[ʎ]|LIJ}}<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 122-123}}</ref>. * u -CT- u vegne {{IPA|[tʃ]|LIJ}}, cun di esèmpi in ''fachou'', "fètu" e ''neuche'', "nötte"; st'evulusiùn chi a nu se spande pe(r)ò fìn a ''fanti'', "matti, fiöi"<ref name="Toso2014.73" />. De stu fenomenu i se trövan di rèsti pe' l'Ingaunia de punènte e, survetüttu, u l'è ancù duve(r)àu inte di paisi spanteghèi pe'e valè d'Arbenga, mèntre u nu s'è truvàu mancu gua(r)i de tracce inti paisi a punènte de [[Tàgia (cumüna)|Taggia]]<ref name="Toso2014.123">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 123}}</ref>. * l'evulusiùn de -FL- inte {{IPA|[ʃ]|LIJ}}, cumme intu lìgü(r)e cumüne, a se tröva, presèmpiu, in ''chour'', "sciu(r)a", e ''souchavan'', "sciüsciavan"<ref name="Toso2014.74">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 74}}</ref>. * l'evulusiùn de -GD- in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, registrâ in ''fregeou'', "frèdu"<ref name="Toso2014.74" />. Stu fenomenu u manca du tüttu pe' l'Intemelia, mèntre u se tröva inte quarche paise de valè d'Arbenga, ciü che inta Burmia<ref name="Toso2014.123" />. * l'evulusiùn de GE, GI, DI, J a l'è in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, scritu ''j'' o ''g'', cumme in ''jouve'', "zöggia", e ''longi'', "luntàn"<ref group="n.">Pe(r)ò, inta trascrisiùn da ''Parabula'' revixunâ dau [[Bernardino Biondelli|Biondelli]], u gh'è stètu in intervèntu impurtante de passagiu da ''jouve'' a ''zuve'' e de ''longi'' in ''lunzi'', fètu ch'u da(r)ea da pensà se u studiusu u gh'avesse moddu o nu de savé cumm'a l'é(r)a p'in dabùn a prunusia du ''moussencou''.</ref>, ma e se trövan ascì de sciurtìe in {{IPA|[z]|LIJ}} o {{IPA|[dz]|LIJ}}, cumme ''zà'', "zà", e ''lavesou'', "lavezzu, bidùn", registràu ancù inti ànni '50<ref name="Toso2014.74" />. U lìgü(r)e d'ancöi u l'ha generalisàu u {{IPA|[dz]|LIJ}} > {{IPA|[z]|LIJ}}, levàu quarche va(r)ietè de campagne de l'Intemelia ch'a g'ha ancù u {{IPA|[dʒ]|LIJ}}; l'infurmasiùn truvâ intu ''moussencou'' a sa(r)ea bèn d'interèsse s'u se sciurtisse a pruà cumme stretta a prununsia in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, che pe(r)ò, cumme ditu, a l'è in cuncurènsa cun {{IPA|[z]|LIJ}}. A ògni moddu, u l'è bèn puscibile che in antìgu u {{IPA|[dʒ]|LIJ}} u se spantegasse ancù ciü a punènte<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 123-124}}</ref>. * l'evulusiùn de GL- inte {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, cumme intu lìgü(r)e cumüne, a se pò interpretà da ''geande'', "giande", e ''geisa'', "gêxa"<ref name="Toso2014.74" />. * a -L- davanti a vucâle dentâle o alveula(r)e a vegne {{IPA|[w]|LIJ}}, cumme in ''autrou'', "âtro", e ''faudir'', "scusâ"; ''autri'' u l'è registràu ancù inti ànni '50<ref name="Toso2014.74" />. Au dì d'ancöi st'evulusiùn a se tröva intu lìgü(r)e de punènte e inte parte de quellu de sèntru-punènte, mèntre a manca inta Burmia, ch'a g'ha {{IPA|[aː]|LIJ}}<ref name="Toso2014.124">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 124}}</ref>. * primma d'ina [[Consonànte labiâle|labiâle]] o d'ina [[Consonànte velâre|vela(r)e]], a -L- a vegne pe' cuntru {{IPA|[r]|LIJ}}, cumme in ''barme'', "arme", e ''sarva'', "sarva"<ref name="Toso2014.74" />; segundu ina regula cumüne intu lìgü(r)e intregu<ref name="Toso2014.124" />. * a -L- intervucalica a vegne {{IPA|[r]|LIJ}} o, ciü de precisu e de prubabile, {{IPA|[ɹ]|LIJ}}, cumme in ''goure'', "gu(r)a", e ''nioure'', "niu(r)e/nivu(r)e"<ref name="Toso2014.74-75">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 74-75}}</ref>; segundu in percursu d'evulusiùn scumpartìu cu'u lìgü(r)e intregu<ref name="Toso2014.124" />. * a -L aa fìn de pa(r)olle a vegne {{IPA|[ɹ]|LIJ}} cumme in ''mar'', "mâ", e ''sour'', "sû"<ref name="Toso2014.75">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 75}}</ref>. A ''-r'' da -L a s'è cunservâ numma che inte va(r)ietè ciü cunservatìve de l'Intemelia, cumme a [[Pigna]] e inte parte de [[Triöra|Triö(r)a]]<ref name="Toso2014.124" />. * e dexinènse in -ELLU e vegnen trunche in ''-er'', cun éxitu da -L cumme surva, presèmpiu in ''veder'', "vitellu", e ''ber'', "bellu", cun de ecesiùi pe(r)ò in ''castelou'', "castellu" e ''agnelou'', "agnellu"<ref name="Toso2014.75" />. Stu süfissu u l'è stètu cunservàu o repiàu inta ciü parte du punènte, mancandu numma che inta [[Valà du Nervia|valâ du Nèrvia]], inte quarche paise a l'entrutèra d'Arbenga e inta Burmia, dund'u l'è vegnüu ''-é''<ref name="Toso2014.124" />. * l'evulusiùn de -LI- a l'è {{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}}, scriti inte di moddi dife(r)ènti, cumme in ''pillaou'', "piàu", ''fillou'', ''figliu'' o ''figlio'' pe' "fiu" e ''piyava'' pe' "piava"<ref name="Toso2014.75" />. Stu trètu u l'è in cumün tantu cu'u lìgü(r)e de punènte che cun quellu de sèntru-punènte<ref name="Toso2014.122" />. * a -N- intervucalica postònica a se mantegne du tüttu, presèmpiu in ''bona'', "buna", e ''campana'', "campana"<ref name="Toso2014.75" />. Ciü che inte va(r)ietè du [[Lìgure çentrâle|lìgü(r)e du sèntru]], a -N- a g'ha de va(r)iasiùi d'âtra u(r)igine ascì inte l'entrutèra de l'Intemelia<ref name="Toso2014.124" />. * l'evulusiùn de -P- intervucalica postònica ch'u l'è tantu in {{IPA|[v]|LIJ}} che in {{IPA|[b]|LIJ}}, cumme in ''trouvar'', "truvà", e ''cavéji'', "cavelli", o se nù ''riba'', "riva", e ''arribaou'', "rivàu"<ref name="Toso2014.75" />. U scangiu scistematicu in {{IPA|[b]|LIJ}}, pe' infruènsa du pruvensâle, u se tröva numma che inte quarche paise da [[Valà du Röia|valâ du Röja]], mèntre l'evulusiùn de dòppu in {{IPA|[v]|LIJ}} a manca de votte pe' tütta a regiùn da l'Intemelia fina intu Piemunte de süd-ovest, sènsa ch'a secce da ligà a de infruènse du pruvensâle<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 124-125}}</ref>. * l'evulusiùn de PL- a l'è de lungu in {{IPA|[tʃ]|LIJ}}, cumme in ''chu'', "ciü", e ''chen'', "pìn", e registrâ ancù in ''chœve'', "ciöve", inti ànni 50. Inti papèi u se tröva numma che in câxu de ''piu'', "ciü", e a mancansa de st'evulusiùn inte quarche prèstitu dau pruvensâle, cumme ''desplajuou'', "dispiaxüu"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 75-76}}</ref>. * l'evulusiùn de QUA-, QUE- e GUA-, GUE- a nu l'è du tüttu cè(r)a pe'a scritü(r)a ch'a cangia de votta in votta; i se ponen truvà di câxi de ''carque'', "quarche" e de ''candou'', "quandu" e di âtri de ''quandou'' e ''quantou''. A ògni moddu, a tendènsa a scrive de furme ipercurètte a fà ciü prubabile ch'i nu se seccen cunservèi sti grüppi. Pe'u tratamèntu de GUA- e GUE- u se tröva de cunfèrme inte ''gardar'', "guardà", e ''aïga'', "ègua"<ref name="Toso2014.76">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 76}}</ref>. Sti dui fenomeni, au dì d'ancöi, i se trövan in moddu cumpattu intu lìgü(r)e de punènte ma, de spessu, i cumpa(r)iscen ascì inte quellu de sèntru-punènte e fina inte [[Lìgure òrientâle|quellu de levante]], sègnu che {{IPA|[kwa]|LIJ}}, {{IPA|[gwa]|LIJ}} e cumpagnìa i duve(r)ean êsse in repìu da fìn de l'[[Etæ de Mëzo|etè de Mezu]] ch'u s'è spantegàu d'in Zena, dund'u se tröva inti papèi ciü antìghi<ref name="Toso2014.125">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 125}}</ref>. * a -R- davanti e dòppu de cunsunante a se cunsèrva cumme [[Consonànte costritîva|custritìva]] vibrante, {{IPA|[r]|LIJ}}, duve(r)â ancù inta prununsia "âta" du parlâ inti ànni '50, cumme in ''brague'', "braghe", e ''porta'', "porta"<ref name="Toso2014.76" />. * a -R- intervucalica a l'é(r)a prununsiâ ancù inti ànni '50 cumme {{IPA|[ɹ]|LIJ}}, De stu trètu, scibèn ch'u nu se sciorte a vegghelu inti scriti, u se pò truvâne a dife(r)ènsa rispèttu a l'evulusiùn da -RR-, ch'a l'è vegnüa cumme de regula {{IPA|[r]|LIJ}} e ch'a l'è resa in sciu papé cu'a duggia; presèmpiu ''courrendou'', "curèndu", e ''barrar'', "sbarà"<ref name="Toso2014.76" />. * aa fin de pa(r)olle, e ciü votte a se cunsèrva a -R, nu sènsa de ecesiùi e ascì, pe' quarche câxu, de regula, cumme inti [[Infinîo (mòddo)|infinìi]] da segunda cuniugasiùn; a sò prununsia, mi(r)andu ae pôche va(r)ietè lìgü(r)i ch'e l'han tegnüa, a duveva êsse cumme pe'a ''-r-'' intervucalica, e dunca in {{IPA|[ɹ]|LIJ}}. Presèmpiu u gh'è ''encour'', "ancù", e ''sercar'' "sercà", ma ascì ''succoumbà'', "sucumbe", ''dezartà'', "abandunà", ''beve'' e ''esse'', "beve" e "êsse". E se ponen truvà fina de furme dugge, cumme ''alavour'' cuntru de ''alavou'', "alua", e ''par'' cuntru de ''pa'', "pa(r)e"<ref name="Toso2014.77">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 77}}</ref>. * a tendènsa aa palatisasiùn da S- davanti ae cunsunante, au mancu e [[Consonànte sórda|surde]], impuscibile da vegghe intu scritu ma registràu ancù inti ànni '50; presèmpiu a növa furma pruvensâle pe' ''estai'', ''estiéu'', a l'è marcâ cumme dita ''echtiéu''. Sta prununsia a l'è stèta truvâ ascì inte quarche va(r)ietè du pruvensâle, ma nu fra de quelle vixìne a [[Munsu]]<ref name="Toso2014.77" />, mèntre a l'è in fenomenu mai tantu cumün intu lìgü(r)e da pu(r)elu pià a "nurmâle", ancù de ciü inta Rive(r)a de Punènte<ref name="Toso2014.125" />. * S u vegne {{IPA|[ʃ]|LIJ}} pe' infruènsa de {{IPA|[i]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}}, presèmpiu cun ''enchì'' (da lezze ''enscì''), "ascì", ''chu'' (''sciü''), "sciü" e ''pachi'' (''pasci''), "pasci" o "passi"<ref name="Toso2014.77" />. St'evulusiùn lì a l'è scumpartìa fra u lìgü(r)e du sèntru e de sèntru-punènte, mèntre a manca inte va(r)ietè ciü a punènte de tütteː presèmpiu, a [[Ventemiglia|Vintimìa]] a nu gh'è tütte e votte quande a {{IPA|[i]|LIJ}} a g'ha de funsiùi de marca murfulogica<ref name="Toso2014.125" />. * inte di câxi a presènsa da {{IPA|[ʃ]|LIJ}} cuntru da {{IPA|[s]|LIJ}} pruvensâle, faxèndu atensiùn a de prubabili dife(r)ènse intu scrive, a pòrta ae evulusiùi du lìgü(r)e, cumme pe' ''lasciaou'', "lasciàu", e ''chourtiou'', "sciurtìu". Inte testimunianse campèi inti ànni '50, fòscia pe' in'ipercaratisasiùn aa fìn da vitta du ''moussencou'', i sun registrèi ascì ''choupa'' (da lezze ''sciüppa''), "süppa", e ''mi cho'' (''mi sciò''), "mi (e) sò"<ref name="Toso2014.78">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 78}}</ref>. * l'evulusiùn de -SJ- a l'è {{IPA|[ʒ]|LIJ}}, a despêtu di moddi dife(r)ènti ch'a l'è scrita: u se tröva presèmpiu ''ou dije'', "u dixe", e ''bénéjia'', "benedìa", e pöi ''pougéa'' (da lezze ''puxea''), "puxeva", e ''vegin'', "vexìn/vixìn". U l'è prubabile ascì, scritu in ''s'', inte ''geisa'', "gêxa"<ref name="Toso2014.78" />. * -STR- u l'è cunservàu inte ''nostrou'' e ''voustrou''<ref name="Toso2014.78" />, cuscì cumme inte pa(r)egge va(r)ietè du Punènte, vegnindune fòscia da in repìu ciü mudèrnu daa furma cu'u scangiu in {{IPA|[ʃ]|LIJ}}, ancù duve(r)â inte di paisi punentìn cumme a Ineja<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 125-126}}</ref>. * e dentâli intervucaliche e cazzen de regula, cumme in ''laou'', "làttu", e ''nomaou'', "ciamàu", e cumpagnìa, levàu che inte quarche cè(r)u pruvensalismu. D'interèsse u l'è, inta pa(r)olla "âta" ''coumouritaï'', "cumuditè", u passaggio de -D- in ''-r-''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 78-79}}</ref>, ch'u se tröva ascì inte quarche paise du punènte cumme [[Ressu|Rèssu]] e [[Baiardu]]<ref name="Toso2014.123" />. * l'evulusiùn de -TR- in MATRE e PATRE a l'è ''mar'' e ''pa/par'', "ma(r)e" e "pa(r)e", in FRATRE a l'è ''fraï''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 79}}</ref>. A dife(r)ènsa de furme ''paire'' e ''maire'', e de sò evulusiùi vegnüe de dòppu, ch'e se trövan intu lìgü(r)e cumün; ste lì e sun tipiche du lìgü(r)e de sèntru-punènte, survetüttu de parte d'Ineja e d'Arbenga, ciü che da Burmia<ref name="Toso2014.126>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 126}}</ref>. == Murfulugìa == Fra i trèti da [[Morfologîa|murfulugìa]] du parlâ de Munsu, pe' interèsse u [[Fiorenzo Toso]] u l'ha regurdàu quelli chi sutta<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 80}}</ref>: * l'[[Artìcolo determinatîvo|articulu determinatìvu]] u cunservava pe' primma lette(r)a ina ''r-'', scibèn che, intu parlâ, pudâse ch'a cazesse bèn de spessu, pe'a debulessa articulato(r)ia da {{IPA|[r]|LIJ}} u(r)amài passâ a {{IPA|[ɹ]|LIJ}}. Inte ürtime testimunianse scrite du ''moussencou'' u se tröva defèti, asemme aa furma cu'a ''r'', ascì quella sènsa, duve(r)â in mesü(r)a dife(r)ènte fra i varri scriti. Inti stüddi di [[Anni 1950|ànni '50]] u s'è descuvèrtu che i veggi du pòstu i parlavan ancù cun l'[[Articolo|articulu]] in ''ou'' e ''a'', mèntre i ciü zuveni i l'é(r)an zà passèi ae furme in ''lou'' e ''la'', du tüttu [[Lengoa provensâle|pruvensâli]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 80-81}}</ref>. * u plü(r)âle de [[Nómme|nummi]] e [[Agetîvo|agetìvi]] in ''-u'', ''-é'', ''-ér'' u l'è de lungu in ''-i'', presèmpiu ''Moussenqui'' (sing. ''Moussencou'', "gènte de Munsu"), ''fanti'' (sing. *''fante'', "fiö") e ''deney'' (sing. *''dener'', "dinèi"<ref name="Toso2014.81">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 81}}</ref>). * u plü(r)âle de nummi e agetìvi in ''-su'' u g'ha a [[Palatizaçión|palatisasiùn]] de {{IPA|[s]|LIJ}} in {{IPA|[ʃ]|LIJ}}, presèmpiu ''pachi'' (sing. *''passou'', "passu") e ''roucachi'' (sing. ''roucassou'', "rucassi")<ref name="Toso2014.81" />. * u plü(r)âle de nummi e agetìvi in ''-zu'' u g'ha a palatisasiùn de {{IPA|[z]|LIJ}} in {{IPA|[ʒ]|LIJ}}, presèmpiu ''curiougei'' (sing. ''curiousou'', "cu(r)iusi"). Pe' cuntru a manca inte ''amigui'' (sing. *''amigou'', "amighi"), mèntre *''anou'' u vegne ''agni''<ref name="Toso2014.81" />. * u plü(r)âle de nummi e agetìvi in ''-a'' u l'è de lungu in ''-e'', presèmpiu ''foulie'' (sing. *''foulia'', "fulìe") e ''nioure'' (sing. *''nioura'', "niu(r)e/nivu(r)e")<ref name="Toso2014.81" />. * l'agetìvu [[Numerâle|nüme(r)âle]] "dui/due" u g'ha bèn a duggia furma pe' genere, ''doui'' e ''doue''<ref name="Toso2014.81" />. * u [[Gràddo de paragón|süperlatìvu]] inti agetìvi u l'è fètu tantu cun PLUS che cun MAGIS, presèmpiu u gh'è ''rou chu jouve'', "u ciü zuvenu", e ''rou cer l'è mai blourou'', "u sé u l'è mai blö"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 81-82}}</ref>. * i [[Pronomme possescivo|prunummi]] e i [[Agetîvo posescîvo|agetìvi de pusèssu]] i scangian pe' nüme(r)u e genere; defèti u gh'è ''mé'', ''mea'', ''mei'' e pöi ''so'', ''soua''/''soa'', ''seui'', ''seue'' e ''nostrou'', ''vostrou'' e cumpagnìa<ref name="Toso2014.82">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 82}}</ref>. * fra i [[Pronómme dimostratîvo|prunummi]] e i [[Agetîvo dimostratîvo|agetìvi dimustratìvi]], pe' "stu chi/lì" e "quellu" u se repiava u IPSU, presèmpiu ''essou payse'', "stu paise", e ''tutti échi qui...'', "tütti quelli ch'i..."<ref name="Toso2014.82" />. U prunumme ''ésu'', cun va(r)û de "quellu", u se tröva au dì d'ancöi numma che in [[Dialetu pignascu|pignascu]], mèntre a furma, cun l'[[Aférexi|afe(r)esi]], ''su'' a l'è bèn ciü cumüne, registrâ survetüttu intu [[Lìgure òcidentâle|lìgü(r)e de punènte]], inta [[Burmia (valä)|Burmia]] e fina a [[Rensén|Rensèn]], mèntre a manca intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]]<ref name="Toso2014.126" />. * ''se'' pe' "quellu" (''ciò''), cumme in ''toutou ce que l'avèva'', "tüttu quellu (''ciò'') ch'u l'axeva", e ''ce chi me pò revegnir'', "quellu (''ciò'') ch'u me spêta". U gh'è ascì ina mensiùn, isulâ, cumme ''acò'', pruvensalismu strettu<ref name="Toso2014.82" />. * fra i [[Pronómme indefinîo|prunummi]] e i [[Agetîvo indefinîo|agetìvi indefinìi]], [[Pronómme quantitatîvo|quantitatìvi]] e [[Pronómme relatîvo|relatìvi]] u l'è duve(r)àu ''aotri'', "âtri", ''nechun''/''nichun'', "nisciün", ''tutou'' ascì intu sènsu de "ògni" (presèmpiu ''de tutou ma'', "de ògni mâ", se nù u l'è duve(r)àu ''quada''/''cada''), ''assai'' duve(r)àu pe' "abasta" (''mi végou encour assai'', "mi e veggu ancù abasta"). De ciü, u ''quanti'' a g'ha ascì in va(r)û d'[[Esclamaçión|esclamasiùn]], u prunumme relatìvu "[[Che (pronómme)|che]]" (''che'', ''il quale'') u l'è in ''chi''/''qui'' o, de votte, in ''que'', e u ''dounde'' u g'ha ascì u va(r)û de [[Pronómme interogatîvo|prunumme interugatìvu]], cumme pe'u [[Lengua françéise|fransese]] ''dont''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 82-83}}</ref>. * i [[Pronómme personâle|prunummi persunâli]] tònichi registrèi i sun ''mi'', "mi", ''er'', "vellu", da ILLU, ''naoutri'', "nüiâtri", ''voui''/''vouï'', "vüiâtri" e u "Vui" de [[Alocoçión|curtesia]], ascì inta furma curta ''ou''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 83}}</ref>. U prunumme ''er'' u tröva ancù ina precisa curispunènsa inte l'entrutèra intemeliu, ma, a ògni moddu, a versciùn ''élu'' cu'u repìu da finâle a l'è bèn spantengâ a punènte de [[Sann-a|Saùna]], levàu che inta Burmia<ref name="Toso2014.126" />. * inta se(r)ie atuna sugetìva u l'è registràu pe'a primma persuna in ''a'', da l'&#8203;''e'' de EGO e pa(r)eggiu che a [[Biot]], ma a [[Munsu]] u se tröva numma che inti scriti ciü antìghi, cu'a furma tònica ''mi'' ch'a l'è pöi vegnüa ubligato(r)ia. U ''ti'', "ti", u gh'axeva da êsse turna ubligato(r)iu cuscì cumme a furma atuna da tèrsa persuna ''ou'', estesa fina au femenìn, mèntre davanti ae vucâle u se tröva numma che u ''l'&#8203;''. Aa tèrsa persuna plü(r)âle a furma atuna a l'è ''i'', e davanti a ina vucâle a cangia cumme che l'&#8203;''ou''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 83-85}}</ref>. Da nutà che u prunumme atunu da primma persuna, de spessu estesu ascì aa quarta, u l'è duve(r)àu ancù au dì d'ancöi inta ciü parte da Rive(r)a de punènte, cu'u ''moussencou'' ch'u và bèn apröu a ste mudalitè<ref name="Toso2014.126" />. * e furme atune ublique registrèi e sun: ''me'', "me", ''rou''/''ou'', "u", ''ra''/''a'', "a", ''ne'', "ne (a vellu)", ''gué'', "ghe (a vellu)", ''gué'', "ghe (a velli)"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 85}}</ref>. * a [[Prepoxiçioin|prepusisiùn]] "de" a l'è ''de'' e a s'articula inte ''drou''/''dou'', ''dra'', ''dri''/''di'', ''dre''/''de'', cu'a furma in ''-r-'' ch'a se tröva inte testimunianse ciü antìghe. De votte a l'è duve(r)â ascì intu sènsu de "da"<ref name="Toso2014.86">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 86}}</ref>. * a prepusisiùn "a" a l'è ''a'' e a l'è registrâ inte articulasiùi ''à rou''/''aou''/''a l'&#8203;'', ''à ra'', ''à ri''/''ai''<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "da" a l'è ''da'', scrita pa(r)eggia ascì inte l'articulasiùn "daa"<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "inte, in", tantu intu sènsu de "drentu" che, de votte, inte quellu de "fra" a l'è ''ente''/''en'', cun de articulasiùi cunusciüe inte ''entou'', ''entra'', ''ente''. ''En'' u l'è duve(r)àu ascì primma du ge(r)undiu, presèmpiu ''en courrendou'', "curindu" e ''en nachendou'', "nascèndu"<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "cun" a l'è ''coun'', mênu che inta testimuniansa cun ciü infruènsa dau pruvensâle, dund'u cumpa(r)isce ascì a furma ''(e)me''<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "sciü" a l'è ''chu'', da lezze au mèximu moddu; de furme articulèi e sun ''chu rou''/''chu ou'', sciü u/in sciu, e ''chu ra''/''chu a'', sciü a/in scia<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "pe'" a l'è de lungu ''per'', levàu in'atestasiùn cumme ''prer'' che pe(r)ò, ciü che ina furma cun [[Metàtexi|metatesi]], a pà ciü de prubabile in sbaju de stampa<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 87}}</ref>. * a primma persuna plü(r)âle de l'[[Inperatîvo (mòddo)|imperatìvu]] e de l'[[Indicatîvo (mòddo)|indicatìvu]] presènte a l'è in ''-ému'' che, scibèn ch'a pagge ciü d'acôrdiu cu'e va(r)ietè du sèntru, a g'ha da êsse u sègnu da ciü antìga difuxùn de sta furma versu punènte, desligâ da l'infruènsa du [[Lengoa zeneize|zenese]] e in cuncumitansa cu'a dexinènsa stò(r)ica du [[Léngoa piemontéize|piemuntese]] in ''-èm''. A presènsa de ''-amu'' registrâ a [[Biot]] a ne vegne(r)ea da in'u(r)igine mênu antìga rispèttu au ''moussencou''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 127-128}}</ref>. * a sciurtìa in ''-an'' da tèrsa persuna plü(r)âle de l'[[Indicatîvo prezénte|indicatìvu presènte]] da primma cuniugasiùn e de l'[[Indicatîvo inperfètto|imperfèttu]] a l'è sègnu che, inte tère du punènte ch'i van in ''-a'', a g'ha da éssighe stèta in'evulusiùn de ciü, cun l'estensciùn da tèrsa persuna aa sèsta<ref name="Toso2014.128">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 128}}</ref>. * a segunda persuna plü(r)âle de l'indicatìvu presènte du vèrbu êsse a l'è ''sé'', cumme a [[Ventemiglia|Vintimìa]], cuntru da furma ''sei'', ciü cumün intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]] e truvâ ascì a [[Biot]] e a [[Vallauris]], ch'a pà ch'u ne vegne da in'infruènsa du [[Lìgure centrâle|lìgü(r)e du sèntru]]<ref name="Toso2014.128" />. * e furme de l'indicatìvu imperfèttu ''dasea'', "daxeva", e ''pougea'', "puxeva", i van d'acôrdiu cun quantu registràu pe' de va(r)ietè de sèntru-punènte, dund'u s'è estesu u tìpu analògicu in sce "dixeva", mèntre pe' l'Intemelia, cumme a Vintimìa, st'evulusiùn a manca<ref name="Toso2014.128" />. * a primma persuna du [[Congiontîvo prezénte|cungiuntìvu presènte]] a l'è ''seche'', a mèxima che intu lìgü(r)e de punènte e de sèntru-punènte levàu quarche scitu ch'u g'ha u ''segge'' pe' in'infruènsa ciü mudèrna dau sèntru<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 128-129}}</ref>. * u "lì" duve(r)àu ascì intu sènsu de ''qui'', cumm'u se tröva, presèmpiu, in [[Arbenga]] e a [[Puntedasce]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 129}}</ref>. == Scintassi == Fra e particula(r)itè e e regule ch'i se trövan inta scintassi e inta furmasiùn de pa(r)olle, i se ponen mensunà: * l'[[Articolo|articulu]] avanti du [[Nómme|numme]] u l'è duve(r)àu ascì inte custrusiùi esurtatìve, presèmpiu ''à rou croquer, i fanti'', "au campanìn, fiöi"<ref name="Toso2014.93">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 93}}</ref>. * l'articulu primma du pusesìvu u nu l'è ubligato(r)iu se u numme u l'è de pa(r)entèlla o in titulu, presèmpiu ''a ri seui pei'', "ai sò pé", e ''seue Signourie'', "sò Scignu(r)ìa". Inti tòcchi cun ciü infruènsa du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] u se tröva pe' cuntru quarche ecesiùn, cun l'articulu ch'u nu gh'è ciü<ref name="Toso2014.93" />. * de dòppu di [[Verbo|vèrbi]] de muvimèntu a l'è duve(r)â de regula a [[Prepoxiçioin|prepusisiùn]] "a", fina in ''mi vo a partir'', "mi e vaggu a partì", intu sènsu de "mi e g'ho da partì"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 93-94}}</ref>. * cu'i vèrbi a l'[[Infinîo (mòddo)|infinìu]], a l'[[Inperatîvo (mòddo)|impe(r)atìvu]] e au [[Gerùndio (mòddo)|ge(r)undiu]] i [[Pronomme|prunummi]] i sun pe'u ciü di proclitichi, presèmpiu ''per ou pour secourir'', "pe' purêlu giütà", e ''s'enchir a ventre'', "impîse a pansa"<ref name="Toso2014.94">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 94}}</ref>. Intu lìgü(r)e d'ancöi sta custrusiùn a gh'è numma che in [[Dialetto monegasco|munegascu]], de prubabile pe' ina cunvergènsa inte l'evulusiùn ligâ a de infruènse gallurumanse<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 127}}</ref>. * a l'è duve(r)â a negasiùn duggia, presèmpiu ''nou m'an lachaou pa un choun'', "i nu m'han lasciàu in ciòddu", ''nichun n'avea rè de courageou'', "nisciün u l'axeva de cu(r)aggiu"<ref name="Toso2014.94" />. * pe'a furmasiùn de pa(r)olla a l'è rilevante u diminutìvu in ''pichin'', "picìn", cuntru de l'&#8203;''-un'' du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] e, in parte, du [[Lìgure òcidentâle|lìgü(r)e de punènte]]<ref name="Toso2014.94" />. * pà ch'u ghe secce i rèsti d'ina furma de [[Pronómme posescîvo|prunumme pusesìvu]] in pusisiùn enclitica, registrâ inta pa(r)olla de pa(r)entèlla ''cougnàmou'', "cügnàu", in cangiu du ''cougnà'' au femenìn<ref name="Toso2014.94" />. == Lèscicu == {{Véddi ascì|Lista de pa(r)olle cunusciüe in figùn|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}[[Immaggine:FIGOUN lexique Mons.jpg|thumb|''Lèscicu de Munsu'', archivi de Villeneuve-Beauregard. A despêtu du quarche scia(r)attu pe'a sò descuvèrta inti [[Anni 2000|ànni 2000]], u l'è numma che ina recampâ de pa(r)olle in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], fòscia duve(r)èi cumme nòtta pe' lezze in tèstu inte sta lengua<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 65-66}}</ref>|sinistra]]U léscicu du figùn u nu l'è gua(r)i cunusciüu, scicumme ch'u nu gh'è ni gua(r)i de testimunianse ni ste lì i sun de gran va(r)û ducumenta(r)iu, scicumme ch'e parlan d'argumènti luntèi dai meju pe' rènde a tradisiùn du pòstu. A l'è ansi ve(r)a che, inti ürtimi tèmpi de quand'u l'é(r)a duve(r)àu, u figùn e, intu detaju, u ''moussencou'', u meju registràu, u gh'axeva u(r)amài ina cumpunènte gallurumansa ciütòstu marcâ, cruvìa giüstu da quarche adatamèntu de [[Fonética|funetica]] o de [[Morfologîa|murfulugìa]] e intrâ intu parlâ tantu dau [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] che dau [[Lengua françéise|fransese]], pe' mezu du primmu. Stu prucèssu u g'ha pe(r)ò da êsse andàu avanti pe' pa(r)eggi ànni e pe' evulusiùi sücesìve, ch'u nu se sciorte a lezze pe'u pôcu nüme(r)u de testimunianse<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 8. Lessico'', pp. 95-97}}</ref>. A prupôxitu de stu fètu u se pò nutà in sèrta quantitè de scinònimi e de dugiùi rispèttu a quant'u duveva êsse u lèscicu u(r)iginâle du ''moussencou'': fra i esempi ciü cè(r)i i se ponen regurdà a presènsa, intu mèximu scritu, de ''campana'' e ''campaner'' pe' "campana" e "campanâ" asemme a ''crouquer'' pe' "campanìn", o ancù de furme dugge fina d'elemènti gramaticâli cumme ''coun'' e ''emé'', ''ma'' e ''mè'', ''prestou'' e ''leou''. Dai gallicismi i se vegghen ascì di pesanti adatamènti inta murfulugìa cumme ''daoumageou'' ("pecàu", da ''dommage'') e ''lougissou'' ("albèrgu", da ''logis''), ch'i ne mustran bèn cumme a cunservasiùn de {{IPA|[u]|LIJ}} atuna aa fìn de pa(r)olle a gh'avesse in va(r)û distintìvu de stu parlâ rispèttu a quelli vixìn. De ciü, inte l'ambitu da "cunfüxùn de vucabula(r)iu" ch'a l'axeva interesàu u ''moussencou'' aa fìn da sò vitta, i se ponen truvà di gallicismi intrèi intu parlâ cumme ''ancuéï'' e ''fuégou'' pe' "ancöi" e "fögu", dund'u se và apröu aa funetica du pruvensâle, duve(r)àu de prubabile pe' in [[lapsus]] lenguisticu cumün inti ürtimi tèmpi du ''moussencou''. De ciü, u se tröva di adatamènti inta murfulugìa cumme ''dounde'' duve(r)àu ascì a prunumme, in sciu mudèllu du fransese ''dont'', e a prepusisiùn ''per'' ch'a pìa a funsiùn de "da", dau fransese ''par''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 8. Lessico'', pp. 97-99}}</ref>. Fra de sence pa(r)olle registrèi intu ''moussencou'', pe' interèsse e se ponen regurdà: * ''caïr'' pe' "cazze" e *''carer'' pe' "avêghe de besögnu", registrèi numma che avanti du [[XIV secolo|Trexèntu]], cumme inte l'[[Anònimo zeneize|Anònimu zenese]], scibèn che a segunda a pu(r)ea vegnìne ascì da in prèstitu dau pruvensâle<ref name="Toso2014.129">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 129}}</ref>. * ''caoussai'' pe' "scarpe" e ''uvernou'' pe' "invernu", duve(r)èi numma che inte l'entrutèra de l'[[Intemelia]] (''uvernou'' ascì in sci cunfìn cu'a [[Burmia (valä)|Burmia]]), registrèi inti scriti in [[Lengoa zeneize|zenese]], rispetivamènte, fìn au [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e au [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref name="Toso2014.129" />. * e ghe sun pöi de pa(r)olle che, in antìgu, i l'é(r)an duve(r)èi int'ina regiùn ciü larga, presèmpiu ''descou'', "to(r)a dunde impastà", truvàu ancù inte quarche scitu du punènte cu'in sènsu de pôcu dife(r)ènte, ''didoumenega'', "dumenega", ch'u turna a l'estremitè da Ligü(r)ia de punènte e inta Burmia, ''foudir'', "scussà", va(r)iante metaplastica de "''faudâ''" ch'a se tröva inte quarche paise de l'Intemelia, e ''sciamenà'', "spantegà", registrâ ancù inta [[Valâ do Stùra|valâ du Stü(r)a]] e inte l'entrutèra de [[Väze|Va(r)azze]]<ref name="Toso2014.129" />. * fra de quelle ciü in cumün cun l'area de sèntru-punènte, e ghe sun pe' cuntru u ''tousa'', "fìa", ''fante'', "fiö", e ascì "fìu" a [[Munsu]], ''giava'', "biava", cu'a versiùn palatalisâ segundu a regula ch'a l'ha lasciàu u pòstu a in'infruènsa setentriunâle ch'a manca inte pôchi sciti spanteghèi pe' tütta a Ligü(r)ia, ''devihou'', "spassu(r)a", ch'u se tröva ascì inta Burmia, e ''laus(u)'', "lampu", che, s'a fusse ina vuxe du ''moussencou'' strettu a truve(r)ea de ligammi cun l'estremitè de punènte da Ligü(r)ia, cu'a Burmia e ascì cun di papèi antìghi da Zena e [[Arbenga]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 129-131}}</ref>. * de âtre pa(r)olle, in pò mênu isulèi, i trövan tütti de pröa intu Punènte, ciü che in variu mòddu inti sciti da vixìn. Fra de sti lì, i se ponen regurdà ''barma'', "arma", ''garbou'', "garbu", ''tardiou'', "tardi", ''vesou'', "zuncu", ''bruscou'', "bresca", ''choun'', "ciòddu", *''chaigar'', "ineiguà", ''lavèsou'', "lavezzu" e ''cesèio'', "sezegu(r)a"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 131}}</ref>. == Grafìa == A grafìa duve(r)â intu figùn a l'è aa fransese, cun quarche dife(r)ènsa fra in scritu e l'âtru. {| class="wikitable" !Letére !Sòi IPA/AFI !Nòtte |- |A |{{IPA|[a]|LIJ}} | |- |B |{{IPA|[b]|LIJ}} | |- |C |{{IPA|[k]|LIJ}} | |- |CH |{{IPA|[ʧ]|LIJ}}/{{IPA|[ʃ]|LIJ}} |Presèmpiu ''chu'', "ciü", e ''chour'', "sciu(r)a". Pe'u segundu câxu u se tröva ascì a furma ''sch'', cumme in ''laschaou'', "lasciàu" |- |Ç |{{IPA|[s]|LIJ}} | |- |D |{{IPA|[d]|LIJ}} | |- |E |{{IPA|[e]|LIJ}}/{{IPA|[ɛ]|LIJ}} |Presèmpiu u "che" u se tröva scritu cumme ''che'', ''que'', ''què'' e ''qué'' |- |É |{{IPA|[e]|LIJ}} | |- |È |{{IPA|[ɛ]|LIJ}} | |- |F |{{IPA|[f]|LIJ}} | |- |G |{{IPA|[ʒ]|LIJ}}/{{IPA|[dʒ]|LIJ}}/{{IPA|[g]|LIJ}} |Presèmpiu ''vegin'', "vexìn/vixìn", ''vegeou'', "veggiu" scritu ascì ''vejou'', e ''gatou'', "gattu". |- |GL |{{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}} |Presèmpiu ''figlio'', "fìu"; da chi e dae grafìe duve(r)èi in alternatìva, cumme ''-y-'', ''-ll-'' o ''-i-'', u nu l'è gua(r)i cè(r)u che evulusiùn de due a ghe secce stèta intu figùn<ref name="Toso2014.75" /> |- |GN |{{IPA|[ɲ]|LIJ}} |Presèmpiu ''gagnar'', "guagnà" |- |H | |Mütta, duve(r)â intu digramma CH, {{IPA|[ʧ]|LIJ}} |- |I |{{IPA|[i]|LIJ}} |Inte dexinènse scrite cumme ''-in'', a sò prununsia a pu(r)ea êsse ascì in ''-en'', aa fransese<ref name="Toso2014.72" /> |- |I |{{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}} |Presèmpiu ''counseier'', "cunsejé"; da chi e dae grafìe duve(r)èi in alternatìva, cumme ''-y-'', ''-ll-'' o ''-gl-'', u nu l'è gua(r)i cè(r)u che evulusiùn de due a ghe secce stèta intu figùn<ref name="Toso2014.75" /> |- |Ï |{{IPA|[i]|LIJ}} | |- |J |{{IPA|[ʒ]|LIJ}}/{{IPA|[dʒ]|LIJ}} |Presèmpiu inte ''ou dije'', "u dixe". A grafìa de {{IPA|[dʒ]|LIJ}} in ''j'' a l'è in pruvensalismu, cumme, presèmpiu, inte ''Jesu'', "Gesû"<ref name="Toso2014.73" /> |- |L |{{IPA|[l]|LIJ}} | |- |LL |{{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}} |Presèmpiu ''pillaou'', "piàu"; da chi e dae grafìe duve(r)èi in alternatìva, cumme ''-y-'', ''-gl-'' o ''-i-'', u nu l'è gua(r)i cè(r)u che evulusiùn de due a ghe secce stèta intu figùn<ref name="Toso2014.75" /> |- |M |{{IPA|[m]|LIJ}} | |- |N |{{IPA|[ɱ]|LIJ}}/{{IPA|[n]|LIJ}}/{{IPA|[ŋ]|LIJ}} | |- |O |{{IPA|[o]|LIJ}}/{{IPA|[ɔ]|LIJ}} | |- |EU |{{IPA|[ø]|LIJ}} | |- |OEU/ŒU |{{IPA|[œ]|LIJ}} | |- |OU |{{IPA|[u]|LIJ}} | |- |P |{{IPA|[p]|LIJ}} | |- |Q(U) |{{IPA|[k]|LIJ}} |L'evulusiùn du grüppu QU + vucâle u g'ha ina grafìa nu gua(r)i fissa, cun di dübbi in sciu fètu ch'u secce sciurtìu in {{IPA|[k]|LIJ}} o {{IPA|[kw]|LIJ}}. A ògni moddu, a primma sciurtìa a pà bèn ciü prubabile<ref name="Toso2014.76" /> |- |R |{{IPA|[r]|LIJ}}/{{IPA|[ɹ]|LIJ}} |A prununsia da ''r'' a l'è difissile da capì, scicumme ch'a nu l'è marcâ intu scritu. A ògni moddu, mirandu ae va(r)ietè lìgü(r)i vixìne, a gh'axeva da êsse {{IPA|[ɹ]|LIJ}} quande intervucalica e aa fìn de pa(r)olle e {{IPA|[r]|LIJ}} quand'a l'è davanti, au mancu, a ina [[Consonànte labiâle|labiâle]] o a ina [[Consonànte velâre|vela(r)e]]<ref name="Toso2014.74-75" /> |- |RR |{{IPA|[r]|LIJ}} |Presèmpiu ''barravan'', "sbaravan" |- |S |{{IPA|[s]|LIJ}}/{{IPA|[z]|LIJ}}/{{IPA|[ʒ]|LIJ}} |A {{IPA|[ʒ]|LIJ}} a l'è de rè(r)u scrita ascì ''s'' cumme, de prubabile, in ''geisa'', "gêxa"<ref name="Toso2014.78" /> |- |T |{{IPA|[t]|LIJ}} | |- |TZ |{{IPA|[ts]|LIJ}}/{{IPA|[dz]|LIJ}} |De prubabile; numma pe' [[Biot]] |- |U |{{IPA|[y]|LIJ}}/{{IPA|[w]|LIJ}} | |- |V |{{IPA|[v]|LIJ}} | |- |Y |{{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}}, {{IPA|[i]|LIJ}} |Presèmpiu ''piyava'', "piava"; da chi e dae grafìe duve(r)èi in alternatìva, cumme ''-ll-'', ''-gl-'' o ''-i-'', u nu l'è gua(r)i cè(r)u che evulusiùn de due a ghe secce stèta intu figùn<ref name="Toso2014.75" />. Duve(r)â ascì pe' {{IPA|[i]|LIJ}} presèmpiu inte ''payse'', "paise" |- |Z |{{IPA|[z]|LIJ}} |Presèmpiu inte ''za'', "zà" |} == Testimunianse scrite == {{Figun|variànte= moussencou}} {{Çitaçión|Grigueur Guignon à lagna<br />Ou dije che l'avea drou ben à ra campagna.<br />I m'an pillaou ca mea,<br />I nou m'an laschaou pa un choun.<br />Mi soun entra misera;<br />S'a posso me recaterò<br />''La ca, lou ben & la terro, &c.''|Tòccu d'ina puesìa de Munsu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jean-Pierre Papon|tìtolo=Voyage littéraire de Provence|url=https://books.google.com/books?id=KJgBAAAAYAAJ&pg=PA231|ànno=1780|editô=Chez Barrois|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|pp=231-232}}</ref>}} * ''Toccu d'ina puesìa'' de [[Munsu]], trascrita inte {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Pierre Papon|tìtolo=Voyage littéraire de Provence|url=https://books.google.com/books?id=KJgBAAAAYAAJ&pg=PA231|ànno=1780|editô=Chez Barrois|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|pp=231-232}} * ''Tradusiùn da Parabula du fiö larghé'' intu parlâ de Munsu e d'[[Escragnolles]] fèta du [[1807]], pübbricâ inte {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Mémoires et dissertations sur les antiquités nationales et étrangères publiés par la société royale des antiquaries de France|url=https://books.google.com/books?id=BCNAAQAAMAAJ&pg=PA524|ànno=1824|editô=Chez J. Smith|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|p=524|volùmme=Vul. VI}} * ''Tradusiùn da Parabula du fiö larghé'' intu parlâ de Munsu e d'[[Escragnolles]], cumme pübbricâ inte {{Çitta publicaçión|outô=Carlo Salvioni|ànno=1918|tìtolo=Versioni alessandro-monferrine e liguri della parabola del figliuol prodigo tratte dalle carte di Bernardino Biondelli|revìsta=Classe di scienze morali, storiche e filologiche. Memorie|editô=Accademia Nazionale dei Lincei|volùmme=Se(r)ie V|nùmero=15|pp=772-773|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=lFu30AEACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Pons Rebuffel|Rebuffel Pons]]|tìtolo=La Siagne, poème lyrique par Rebuffel Pons, cultivateur|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54241003|ànno=1874|editô=Marie-Bernard|çitæ=Notre-Dame de Lérins|léngoa=FR, LIJ, OC}} Dui canti in sce dexe i sun in ''moussencou''. * ''[[Poæ nostro|Pa(r)e nostru]]'' e ''[[Ave Màia|Ave Ma(r)ìa]]'' intu parlâ de [[Munsu]] e [[Escragnolles]], de [[Biot]] e de [[Vallauris]], pübbrichèi inte {{Çitta publicaçión|outô=Paul Sénequier|ànno=1879|tìtolo=Les patois de Biot, Vallauris, Mons et Escragnolles|revìsta=Annales de la Société des Lettres, Sciences et Arts des Alpes-Maritimes|volùmme=Vul. 16|pp=357-366|léngoa=LIJ, FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5602755f/f359.item}} * [[Pons Rebuffel|Rebuffel Pons]], ''[[E doue bessoune]]'', pübbricâ inte {{Çitta publicaçión|outô=|ànno=1899|tìtolo=E doue bessoune|revìsta=Annales de la Société des Lettres, Sciences et Arts des Alpes-Maritimes|volùmme=Vul. 16|pp=301-306|léngoa=LIJ, FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5706378j/f327.image}} * Théopile Jordan, ''Sarva-terra'', pübbricâ inte {{Çitta lìbbro|tìtolo=Felibrejado de l'Ascensien a l'ounour dòu majourau Gantèume d'Ille|url=https://books.google.com/books?id=Gn0-AQAAMAAJ|ànno=1901|editô=Sestius|çitæ=Aixe-en-Provence|léngoa=FR, LIJ, OC|pp=44-47}} == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta publicaçión|outô=Paul Sénequier|ànno=1879|tìtolo=Les patois de Biot, Vallauris, Mons et Escragnolles|revìsta=Annales de la Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|volùmme=6|p=357|léngoa=FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5602755f/f359}} *{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Linguistica di aree laterali ed estreme: contatto, interferenza, colonie linguistiche e "isole" culturali nel Mediterraneo occidentale|url=https://books.google.com/books?id=nfp5PQAACAAJ&dq|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Reccu-Udine|léngoa=IT|cid=Toso, 2008|ISBN=8-880-12445-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|cid=Toso, 2014|ISBN=88-88-59172-9}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta lìbbro|outô=Frédéric Mistral|tìtolo=Lou Tresor dóu Felibrige ou Dictionnaire provençal-français: embrassant les divers dialectes de la langue d'oc moderne|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k74854/f1138|ànno=1878|editô=Imprimerie Veuve Remondet-Aubin|çitæ=Aix-en-Provence|léngoa=FR|p=1131|capìtolo=Figoun}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jules Ronjat|tìtolo=Grammaire istorique des parles provençaux modernes|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k58339580/f55|ànno=1930|editô=Société des Langues Romanes|çitæ=Montpellier|léngoa=FR|p=24|volùmme=Vul. 1}} * {{Çitta publicaçión|outô=Luigino Maccario|outô2=[[Rensu Villa|Renzo Villa]]|outô3=[[Fiorenzo Toso]]|dæta=Frevâ 1984, Marsu 1985, Arvì 1985, Arvì 1987, 1995, 1996|tìtolo=Etnia brigasca, Figui, Ancora sui figui, Nuove note sul termine figun, Appunti per una storia della parola figun|revìsta=La Voce Intemelia / Intemelion|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20110710133228/http://www.cumpagniadiventemigliusi.it/La_Voce_Intemelia/Figui_de_Figogna.htm#intemelion}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] aiqat448jdz91k39i67jwn8khqazumf E doue bessoune 0 17050 269485 269392 2026-05-05T16:59:04Z N.Longo 12052 e 269485 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[File:Siagne Pont.jpg|thumb|U punte de San Giuànni in scia [[Siagna]]]] '''''E doue bessoune''''' (''E due binele'') a l'è ina cumpusisiùn puetica scrita dau [[Pons Rebuffel|Rebuffel Pons]] in [[Dialettu figùn|figùn]], inta va(r)ietè de [[Munsu]] e [[Escragnolles]]. == Sto(r)ia == Stu cumpunimèntu lì u l'è stètu scritu dau [[Pons Rebuffel|Rebuffel Pons]], in cuntadìn cu'a pasciùn pe'a puesìa. Intu detaju, ''E doue bessoune'' a l'è stèta scrita sciü dumanda de di mèmbri da [[Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes]] ch'i l'axevan lezüu l'âtru travaju du Pons, u puema liricu ''[[La Siagne]]'', che in sce dexe canti u ghe n'ha dùi in figùn. Alantu(r)a i l'axevan ciamàu a l'autù quarche növa strôfa da pübbricà in sci anâli da sucietè, tantu pe' l'interèsse pe'a lenguistica lucâle che pe'a "sto(r)ia idrulògica d'ün di sciti ciü süpèrbi de [[Arpi Ma(r)ittime]]"<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 1899|p. 302}}</ref>. Stu scritu, ch'u manca inti stüddi du [[Paul Roux]] in sciu [[Dialettu figùn|figùn]] scicumme ch'u nu u cunusceva, u g'ha inta prefasiùn de infurmasiùi biugrafiche in sce l'autû, u(r)igina(r)iu du casâ derucàu de Figueriet, intu cumün d'[[Escragnolles]], dund'u staxeva ancù, int'ina ''bastide'' isulâ, pe' dedicâse a travajà a tèra<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 1. La documentazione e gli studi: il dialetto di Mons ed Escragnolles'', p. 23}}</ref>. == Tèstu == [[Immaggine:Siagne Garbo 1.jpg|miniatura|A vivagna du ''Garbou'', dunde l'ègua a sciorte d'intu teren pe' dà imprinsippiu a ina ramma da Siagna]] ''E doue bessoune'', cuscì cumme l'âtru scritu du [[Pons Rebuffel|Pons]], a l'è dedicâ au [[Siagna|sciümme Siagna]], ch'u nasce intu terito(r)iu du cumün d'[[Escragnolles]] e, segundu u cumpunimèntu, u tröva d'u(r)igine inte due vivagne ch'e vegnen persunifichèi dae binele ''Lerida'' e ''Bellariba'', ch'e dan u numme aa puesìa. Ste lì e sun dite e fìe di ''Sourçadour'' e da ''Roca dou Garbou'', dui sciti dund'e se trövan e vivagne du sciümme, e inte strôfe de dòppu a l'è cuntâ a bü(r)a ch'a ghe munta au passaggiu d'in tèmpu(r)âle e de l'ègua ch'a vegne turna ciôma aa sò fìn. A l'ürtimu, l'autû u cunta de l'impurtansa du sciümme pe'e gènte d'alantu(r)a, cu'i sò üsi, e de növe custrusiùi, punti e ciüse, ch'u se gh'é(r)a frabicàu de quelli tèmpi<ref name=":1" />. Sta puesìa a l'è stèta pübbricâ inti anâli cumme scrita da l'autû, in "''orthographe figone originale''", e a l'é(r)a stèta pensâ pe' müxica, da rènde in sce l'a(r)ia de ''C'était un capitaine'' o de ''[[Partant pour la Syrie]]'', in ìnnu di tèmpi du [[Segóndo Inpêro françéize|Segundu Impe(r)u]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1899|pp. 302-303}}</ref>. Pe'a lengua duve(r)â, cumme pe' ''[[La Siagne]]'' u gh'è in sèrtu interèsse ch'u ne vegne daa buna lunghessa du tèstu, ma, tantu dau puntu de vista lete(r)a(r)iu che pe'a quantitè de infruènse gallurumanse, de ciü che inta ''Parabula du fiö larghé'' tradüta in ''moussencou'' du [[1807]], a nu l'è ch'a gh'agge gua(r)i de va(r)û. De ciü, u muntà de infurènse u pu(r)ea vegnìne tantu da in'evulusiùn du parlâ inte stu sènsu, ch'u rivava versu a fìn da sò vitta, che inti prublemi truvèi da l'autû pe' passà daa scritü(r)a in [[Lengoa provensâle|pruvensâle]], ch'u duveva cunusce ciütòstu bèn, a quella inta va(r)ietè lìgü(r)e du pòstu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 1. La documentazione e gli studi: il dialetto di Mons ed Escragnolles'', pp. 23-24}}</ref>. U puesìa, in duzze strôfe de öttu versi, missi in rimma alternâ, a l'è dunca cuscì scrita<ref name=":1">{{Çitta|AA.VV., 1899|pp. 303-306}}</ref><ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Appendice A. Testi nel dialetto di Mons ed Escragnolles'', pp. 153-156}}</ref>: {{Figun|variànte= moussencou}} {{Colonne}}<big>E doue bessoune</big><br />Chu l'air: ''L'era un Capitani''<br />ou ''Partimou en Syria''<br /><br />Lerida, que sè bella<br />Me vostra roba brun!<br />Coumma ra chour nouvella,<br />Aggradai en cad'un.<br />Cregne pa ra vieillessa<br />En nachendou toujour;<br />Gardai vostra jouinessa<br />Chu vostra pesantour.<br /><br />II<br />Rigourai per vallera<br />Et n'avè jamai fin.<br />Vostra sœur a primera<br />Va traçaou rou camin.<br />Vignichi enai ou mondo<br />Per ou pouer secouir,<br />Et souta ou veseu roundou<br />Se vignian à prouvir.<br /><br />III.<br />L'avechi en essa epoqua<br />I Sourçadour per par,<br />E peuy a jouve Roca<br />Dou ber Garbou per mar.<br />L'ainea a nouman Bellariba<br />A voui ve dichen Lerida;<br />Coumma sovengi arriba<br />A jouve coummanda.<br /><br />IV<br />Vostra sœr toujour genta<br />Non se facha jamai,<br />Fa meme ra countenta<br />Candou ra tourmentai:<br />Candou ven un ourageou<br />Que ve mette en furour<br />Graffignai soun coursageou<br />E scangeai de courour.<br /><br />V<br />Quoique segui terribla<br />Per tutou demoulir,<br />Vostra sœur ensensibla<br />Semeilla pa souffrir.<br />E l'astai ou l'uvernou<br />Per tutou remassar<br />E m'un brudou d'enfernou<br />Vourrè tutou empourtar.<br /><br />VI<br />Vostra sœur ve resista,<br />Mè, sensa l'escoutar,<br />Gue levarei a vista<br />Sè se lachasse far:<br />Dechiarai soa parura,<br />Estraçai son faoudir,<br />Arranquai soa verdura<br />Presta à ra far mourir.<br /><br />VII<br />Mè l'ouragan se calma,<br />Ou Ciel 'è mai seren;<br />Vostra furour desarma<br />E ou senou ve reven.<br />Vostra sœur se rassura,<br />D'esse feura danger,<br />E pensa soa blessura<br />Per garir me leser.<br /><br />VIII<br />Quittai a roba jeaouna<br />Per pillar l'argenta,<br />Vostra sœur que sangouna<br />L'à ra soa empourta<br />E carque ra Natura<br />Vegne per à vestir<br />D'una espessa verdua<br />Per a pouer far garir.<br /><br />IX<br />Quandou sè mai tranquilla<br />Sè chena de bountai,<br />À ri campi, à ra villa<br />Servi l'humanitai;<br />Gue dai grati vostra aiga,<br />E vostre truche aichi.<br />Cada vegin ne chaiga<br />E ri restaourai couchi.<br /><br />X<br />Vostra sœur da re legne<br />E fourniche ou giber;<br />Cad'una sensa rè cregne<br />Se va servir parer;<br />N'ou gu'è ricou ni paourou<br />Que segue preferaou,<br />E, coumma n'è pa carou,<br />Cad'un pilla a soun graou.<br /><br />XI<br />Despeuy que ou moundou exista,<br />N'avè vistou passar!<br />Quoique fouchi requista<br />Ve vignian à trouvar,<br />E coumma una nourriça<br />Dagei totou rounter.<br />L'eri a benfaitriça<br />De tutou rou quarter.<br /><br />XII<br />Avour peuy mi ve treuvou<br />Que v'an mai decouraou<br />D'un pouriou couler neuvou<br />Que semeilla daouraou.<br />Sè tute doue tan belle<br />Qu'ente l'antiquitai,<br />V'an rendue immourtelle<br />Per vostra eternitai.{{Colonne spezza}}<big>E due binele</big><br />Sciü l'a(r)ia: ''U l'é(r)a in Capitanu''<br />o ''Partimmu in Si(r)ia''<br /><br />Lerida, ch'e sèi bèlla<br />Cu'a vostra rôba brüna!<br />Cumme a sciu(r)a nuella,<br />E piaxi a ciaschedün.<br />E nu gh'èi pu(r)a pe'a veggè(r)a<br />Nascèndu tütti i dì;<br />E cunsèrvi a vostra zuentü<br />In scia vostra pesantessa.<br /><br />II<br />E ruggi zü pe'a riva<br />E e n'èi mai de fìn.<br />Vostra sö a primma [fìa]<br />A v'ha traciàu u camìn.<br />E sèi vegnüa avanti au mundu<br />Pe' pu(r)elu sucûre,<br />E sutta au zuncu riùndu<br />E vegnivan a furnise.<br /><br />III<br />E l'èi avüu inte quella epuca<br />I ''Sourçadour'' pe' pa(r)e,<br />E pöi a zùena Rocca<br />Du bèl Garbu pe' ma(r)e.<br />A primma fìa i a ciamman Bellariba<br />A Vui i ve dixen Lerida;<br />Cumme de spessu a riva<br />A zùena a cumanda.<br /><br />IV<br />Vostra sö tütti i dì asenâ<br />A nu se raggia mai,<br />A fà pa(r)eggiu a cuntènta<br />Quande Vui e a turmentèi:<br />Quand'u vegne in tempu(r)âle<br />Ch'u ve mette in fu(r)û<br />E granfignèi u sò cursettu<br />E e scangèi de cu(r)û.<br /><br />V<br />Scibèn ch'e seggi teribile<br />Pe' [vu(r)é] tüttu demulì,<br />Vostra sö, insensibile<br />A nu pà sufrì.<br />E de stè [cumme] d'invèrnu<br />Pe' tüttu spasà [vìa]<br />Cu'in canéu d'infèrnu<br />E vu(r)èi tüttu purtà vìa.<br /><br />VI<br />Vostra sö a ve rexiste<br />Ma, sènsa dâghe amèntu,<br />E ghe leve(r)èi a vista<br />S'a se lascesse fà:<br />E scarpentèi i sò caveli,<br />E strasèi u sò scusâ,<br />E sccianchèi a sò verdü(r)a<br />Prunta a fâla mu(r)ì<br /><br />VII<br />Ma l'u(r)agàn u se carma,<br />U sê u l'è mai se(r)én;<br />U vostru fu(r)û u se carma<br />E u giüdissiu u ve revègne.<br />Vostra sö a se segü(r)a,<br />D'êsse fö(r)a de pe(r)ìgu,<br />E a pènsa ae sò fe(r)ìe<br />Pe' gua(r)ì cu'u tèmpu.<br /><br />VIII<br />E lascièi a rôba giana<br />Pe' pià l'argentâ,<br />Vostra sö ch'a sanguina<br />A l'ha a sarvàu a sò,<br />E besögna che a Natü(r)a<br />A vegne a vestîla<br />D'ina spessa verdü(r)a<br />Pe' pu(r)ela fà gua(r)ì.<br /><br />IX<br />Quand'e sèi ciü tranquilla<br />E sèi pina de buntè,<br />Ai campi, aa villa<br />E sèrvi l'ümanitè;<br />E ghe dèi de badda a vostra ègua<br />E e vostre trüte ascì<br />Ògni vexìn u n'inèigua<br />E e i ristu(r)èi cuscì.<br /><br />X<br />Vostra sö a dà e legne<br />E a furnisce e bestie sarvèghe<br />Ciaschedün sènsa da lagnâse<br />U se ne và a servì pa(r)eggiu;<br />Nu gh'è riccu ni pove(r)u<br />Ch'u segge prefe(r)ìu<br />E, scicumme ch'u nu l'è ca(r)u<br />Ciaschedün u pìa a sò güstu.<br /><br />XI<br />Da quande u mundu u l'existe,<br />E n'èi vistu passà!<br />Scibèn ch'e fussi debule<br />E ve sun vegnüi a truvà,<br />E cumme ina balia<br />E daxevi tüttu vu(r)entè.<br />E l'é(r)i a benefatrice<br />De tüttu u quartê.<br /><br />XII<br />Au(r)a pöi mi e ve trövu<br />Ch'e v'han ancù ciü decu(r)àu<br />D'ina bèlla culana növa<br />Ch'a semeja a l'indu(r)àu.<br />E sèi tütte due tantu bèlle<br />Cumme inte l'antighitè,<br />E v'han rese imurtâli<br />Pe'a vostra Eternitè.{{Colonne fine}} == Nòtte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta publicaçión|outô=|ànno=1899|tìtolo=E doue Bessoune|revìsta=Annales de la Société des Lettres, Sciences et Arts des Alpes-Maritimes|volùmme=Vul. 16|pp=301-306|léngoa=LIJ, FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5706378j/f327.image|cid=AA.VV., 1899}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|cid=Toso, 2014|ISBN=88-88-59172-9}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=iJnv4fqlecU|tìtolo=Partant pour la Syrie|léngoa=FR|vìxita=2025-08-15}} * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=yACbuIszxFo&list=RDyACbuIszxFo&start_radio=1|tìtolo=C'était un capitaine|léngoa=FR|vìxita=2025-08-15}} {{Letiatûa in lìgure‎}} [[Categorîa:Conponiménti in lìgure]] p9bt29pxf7f0a69cn3t1opfrnzj3ake Cuni 0 17706 269488 269416 2026-05-05T17:03:18Z N.Longo 12052 269488 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Cuni |Tipo = [[comun|cumün]] |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Pms}} ''Coni'', {{It}} ''Cuneo''</div> |Panorama = Cuneo PiazzaGalimberti panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciàssa Galimberti</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemunte |Divisione amm grado 2 = Cuni |Amministratore locale = Patrizia Manassero |Partito = PD |Data elezione = 4-7-2022 |Abitanti = 55819 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2025&i=D7B Dètu Istat] - Pupulasiùn residènte ai 31 d'agustu du 2025. |Aggiornamento abitanti = 31-8-2025 |Sottodivisioni = 22 cumitèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141220194434/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/la_citta/ComitatiCartina.pdf|tìtolo=Cartina comitati|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref> |Divisioni confinanti = [[Beinette]], [[Borgo San Dalmazzo]], [[Boves]], [[Busca]], [[Caraglio]], [[Castelletto Stura]], [[Centallo]], [[Cervasca]], [[Morozzo]], [[Peveragno]], [[Tarantasca]], [[Vignolo]] |Zona sismica = 3s |Gradi giorno = 3012 |Nome abitanti = De Cuni<br />{{Maioscolétto|([[Lengua brigašca|br]])}} ''cuneéṡ''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Alesciandria|léngoa=LIJ, IT|p=140|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref><br />{{Pms}} ''coniees'' |Patrono = [[San Michê]] |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |Motto = {{Maioscolétto|Ferendo}} |Mappa = Map of comune of Cuneo (province of Cuneo, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Cuni inta sò pruvinsa. }} '''Cuni'''{{#tag:ref|''Cuni'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]], [[Lengua brigašca|brigascu]], [[Dialettu garescìn|garescìn]] e [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cüneu'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA12773|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=A(r)àsce|léngoa=LIJ, IT|p=25}}</ref>|group=n.}} (''Coni'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]], prununsiàu {{IPA|[ˈkʊni]}}, ''Cuneo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Çitæ|sitè]] e [[Comun|cumün]] du [[Piemonte|Piemunte]] de 55.798 abitanti, sêde de [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa]] e de [[Diocexi de Cuni|diocexi]]<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>. Cuni a se tröva intu scitu dund'i se uniscen i sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i marcan cuscì u "cügnu" ch'u g'ha dètu de furma e de numme<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cuneo/?search=Cuneo%2F|tìtolo=Cuneo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref>. A parte veggia da sitè a g'ha ina cianta urtugunâle che, a partì daa punta du cügnu, a l'è spartìa daa linea mezâna de Vìa Rumma, ch'a finisce inta grande Ciàssa Galimberti. A cianta de Cuni a ne vegne defèti daa sitadèlla militâre fundâ dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] pe cuntrastâ i fransesi e, pe' stu fètu, a l'è üna de pôche sêde de pruvinsa inte l'Italia du Nòrd ch'a gh'agge in'u(r)igine mudèrna. == Geugrafìa == === Terito(r)iu === [[Immaggine:Cuneo e Bisalta.jpg|sinistra|miniatura|Cuni cu'a [[Munte Bisarta|Bisarta]] de derê]] U terito(r)iu de Cuni u se spande in sce l'âtuciàn ch'u cröve a parte de süd-òvest du [[Piemonte|Piemunte]], grossu moddu intu mezzu fra a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], au nòrd-èst, e a cadena de [[Arpi|Àrpi]], a süd-òvest. A sitè a se tröva quarche dexêna de chilòmetri a punènte de [[Langhe]] e, in linea d'a(r)ia, a 70&nbsp;km dau [[Mâ Ligure|Mâ Ligü(r)e]]. I sciti intu terito(r)iu du cumün i van da in'artessa de 431&nbsp;mêtri in sciu livéllu du mâ, in curispundènsa da frasiùn de [[Ronchi (Cuni)|Ronchi]], ai 615&nbsp;m da frasiùn de [[San Rocco Castagnaretta]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141023004527/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/cuneo-in-cifre.html|tìtolo=Cuneo in cifre|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. Nu gua(r)i da distante, a quarche dexena de chilòmetri, u se ghe tröva de còlle impurtanti: a nòrd-òvest u gh'è a [[Còlla de l'Agnélu]] (2.748&nbsp;m), a punènte a [[Còlla da Lumbarda]] (2.350&nbsp;m) e a [[Còlla da Madalêna]] (1.996&nbsp;m) e a meridiùn a [[Còlla de Tenda]] (1.871&nbsp;m) e a [[Cóla ed Cazótu|Còlla de Casòttu]] (1.379&nbsp;m). Cuni a l'è stèta dicia(r)â a sitè arpìna pe' l'ànnu 2024<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaalpina.org/cuneo-e-citta-alpina-dellanno-2024/|tìtolo=Cuneo è «Città Alpina dell’anno 2024»|léngoa=IT|vìxita=24 dixémbre 2023}}</ref>. A sitè a l'è traversâ dai sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i furman in impurtante parcu sitadìn, u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/parco.gesso.stura/mapl.jpeg|tìtolo=Parco Gesso Stura, mappa|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>, ch'u l'ha cuntribuìu au titulu de "capitâle vèrde du Piemunte"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150402181339/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/foto-gallery/la-capitale-verde-del-piemonte.html|tìtolo=La "Capitale verde del Piemonte"|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. De ciü, inta parte de nòrd-òvest du sò terito(r)iu, u ghe scûre ascì u turènte [[Grâna (turènte)|Grâna]]<ref name=":0" />. Pe'u riscciu sismicu a sitè a l'è cunscide(r)â int'ina regiùn de livéllu 3, a bassu pe(r)ìgu de teramòtti<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20121021071204/http://www.protezionecivile.gov.it/resources/cms/documents/class2012_02prov.pdf|tìtolo=Classificazione sismica al 2012|outô=Prutesiùn Sivìle|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. === Climma === U climma de Cuni u l'è du tipu [[Clìmma tenpiòu ùmio|tempe(r)àu sub-cuntinentâle]], cun di inverni frèdi e de estè câde e cun l'afa. Scicumme che a sitè, a ògni moddu, a se tröva a ciü de 500 mêtri in sciu livéllu du mâ, u tèmpu u rèsta ciü mite pe'u vèntu: u mese ciü câdu u l'è lüggiu cu'ina temperatü(r)a media de +21,6&nbsp;°C, u ciü frèdu u l'è zenâ cun +2,6&nbsp;°C e, in sce tüttu l'ànnu, a media a l'è de 12,3&nbsp;°C<ref>{{Çitta web|url=https://it.climate-data.org/location/1111/|tìtolo=Temperatura media annua|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. A Cuni u ciöve de media 950&nbsp;mm a l'ànnu, spanteghèi sciüü 81 giurni, cu'u tèmpu d'ègua ch'u l'è, cumme a [[Turin|Tü(r)ìn]], pe'u ciü de primma e ascì d'autünnu, mèntre d'estè e d'invernu u l'è ciü seccu. Intu detaju, u mese ciü seccu u l'è lüggiu (44&nbsp;mm) e, pe'a sò pusisiùn, a sitè a patisce de mênu i tempu(r)âli ch'i sun sòliti de l'estè. A Cuni u neva de spessu, tantu pe'u livéllu du terén che pe' l'efèttu du ''[[Stau]]'' di vènti da setentriùn e pe'a pusisiùn da sitè, au redòssu de [[Arpi|Àrpi]], ch'e a prutezzen dai vènti da meridiùn, fètu ch'u porta a de meju cundisiùi pe'a neve au puntu che Cuni a l'è a sitè ch'a fa pruvinsa, inte tütta l'Italia, dund'u neva de ciü. A neggia a gh'è pe' ciü o mênu vinti giurni a l'ànnu, de rè(r)u spessa, e u vèntu u ghe sciüscia de media ai 2,2&nbsp;m/s<ref>{{Çitta web|url=http://www.meoweather.com/history/Italy/na/44.3833333/7.5333333/Cuneo.html|tìtolo=Giorni di nebbia all'anno|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U tèmpu u nu l'è gua(r)i ümidu, scibèn che, d'estè, u se ghe rive a ciü de l'80% de ümiditè relativa<ref>{{Çitta web|url=https://weatherspark.com/averages/32271/Cuneo-Piemonte-Italy|tìtolo=Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.myweather2.com/City-Town/Italy/Cuneo/climate-profile.aspx?month=1|tìtolo=Medie mensili Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U giurnu u dü(r)a, de media, 12 u(r)e e 23 menüti<ref>{{Çitta web|url=http://www.comuni-italiani.it/soleluna/comune/004078/|tìtolo=Alba/tramonto Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. Mi(r)andu a [[clascificasiùn du climma de Köppen]], Cuni a se tröva inta fascia "Cfb" segundu i dèti campèi pe'i ànni [[1961]]-[[1990]]. {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Cuni - Sèntru ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |5,3 |7,0 |10,9 |14,7 |19,1 |23,6 |26,6 |25,4 |21,5 |15,4 |9,6 |6,3 |6,2 |14,9 |25,2 |15,5 |15,5 |- !T. min. media (°C) | -1,8 | -0,7 |2,6 |6,1 |9,9 |13,9 |16,6 |16,1 |13,0 |7,8 |2,9 | -0,4 | -1,0 |6,2 |15,5 |7,9 |7,2 |- !Nivu(r)e (okta au giurnu) |4 |4 |4 |5 |4 |4 |3 |4 |5 |4 |4 |3 |3,7 |4,3 |3,7 |4,3 |4 |- !Precipitasiùi (mm) |52 |51 |88 |116 |126 |88 |44 |53 |77 |109 |94 |64 |167 |330 |185 |280 |962 |- !Giurni d'ègua |5 |5 |8 |9 |10 |8 |5 |5 |6 |8 |7 |5 |15 |27 |18 |21 |81 |- !Giurni de neggia |3 |2 |1 |1 |1 |1 |0 |1 |1 |3 |3 |5 |10 |3 |2 |7 |22 |- !Vèntu (diresiùn-m/s) |SW 2,2 |SW 2,2 |SW 2,2 |NE 2,3 |NE 2,2 |NE 2,2 |NE 2,2 |NE 2,1 |NE 2,1 |SW 2,1 |SW 2,2 |SW 2,3 |2,2 |2,2 |2,2 |2,1 |2,2 |} == Sto(r)ia == === Etè antìga === A sto(r)ia antìga de Cuni a nu l'è pe' ninte cunusciüa, scibèn che stu scitu u gh'agge ina pusisiùn strategica, missa in sce 'n âtuciàn a l'uniùn de dui sciümmi, u Gessu e u Stü(r)a, ch'a dòmina a regiùn e cu'in'a(r)ia ciü sâna. Di rèsti de l'etè rumâna, truvèi inta Cuntrâ Munduì, drentu aa sitè veggia, i l'han fètu pensà aa presènsa d'ina grande vìlla di tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]]. De ciü, podâse che pròpiu in sciu "cügnu" se ghe truvesse a sitè de [[Auriate]], sêde de diocexi e de cumitàu au tèmpu di [[Franchi]], fòscia derucâ da in ataccu di saracén ch'u n'ha lasciàu ciü pôche infurmasiùi. === Etè de mezzu === ==== Fundasiùn de Cuni ==== Fina dai tèmpi di [[Longobàrdi|lungubardi]] u terito(r)iu de Cuni u l'è stètu guvernàu da l'[[abasìa de San Darmàssu de Pedona]], pe' passà de dòppu au [[Diocexi de Àsti|vescu de Àsti]]. Sta diocexi, armenu da in pà de seculi, a l'axeva defèti piàu u cuntrollu da sitè rumâna de ''[[Augusta Bagiennorum]]'', au dì d'ancöi [[Bene Vagienna]], cu'u sò terito(r)iu che de primma u l'é(r)a stètu quellu di [[Liguri Antighi|lìgü(r)i]] [[Bagienni]]. Intu detaju, e tère de Cuni e l'é(r)an guvernèi intu [[cumitàu de Auriate]], cu'u [[Stü(r)a]] ch'u marcava i tèrmi fra e [[Arçidiòcexi de Turìn|diocexi de Tü(r)ìn]] e [[Diòcexi d'Àsti|de Àsti]] e ch'u faxeva ascì da cunfìn fra a [[Regio IX Liguria|Ligü(r)ia]] e a [[Lonbardîa (región stòrica)|Lumbardìa]]. E sto(r)ie du pòstu i cuntan che e gènte di paìsi a l'in gì(r)u, cumme [[Quaranta]] e [[Brusaporcello]], pe' schivà e pretese di [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]] e [[Marchesàu de Salüssu|de Salüssu]] i fussen scapèi fina in sciu "Pissu de Cuni", au segü(r)u di dui sciümmi, dunde fòscia e ghe staxevan de gènte scurìe d'in [[Milan|Milàn]] cumme che l'impe(r)atû [[Federigo Barbarossa|Fede(r)igu Barbarussa]] u l'axeva derucàu quella sitè. Chi, a cumünitè a l'axeva truvàu de prutesiùn intu munastê de San Darmàssu e intu vescu de Àsti, dicia(r)anduse lìbe(r)u cumün cuscì cumme ''Monte Vico'', [[Munduì]], e [[Savijàn]]. A ògni moddu, i papèi stò(r)ichi in scia sitè i cumensan pròpiu aa fìn du [[XII secolo|Millesèntu]], quande, du [[1198]], Cuni a vegne in lìbe(r)u cumün e a cumensa a ti(r)à pa(r)egge gènte dai paìsi sutt'ai marchesi. De stu ànnu, ai 23 de zügnu, de mèntre ch'i se sendevan di fa(r)ò in sci bricchi da vixìn e dae pòrte de Cuni, i sò sitadìn i l'han numinàu i primmi trèi retûi, ün du populu e dui di nobili: u Pipinus de Vignolio, u lumbardu Peyre Rogna e u Berardus de Valgrana. ==== Guère cu'i marchesi ==== Du [[1204]], i [[Marchesàu de Salüssu|marchesi de Salüssu]] i l'han dicia(r)àu guèra a [[Asti|Àsti]] e, dunca, ascì a Cuni, ch'a l'é(r)a aleâ di astigièi e che, dau [[1202]], a s'é(r)a dèta au guvèrnu d'in pudestà. Daa parte de Salüssu i gh'é(r)an ascì i [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]], [[Marchesàu de Büsca|de Büsca]], [[Marchesàu de Sêva|de Sêva]], [[Du Carettu (famiggia)|du Carettu]] e [[Marchesàu de Clavesâna|de Clavesâna]], ciü che a sitè d'[[Àrba (Italia)|Àrba]]. Pe(r)ò, du [[1206]] u marchese [[Manfrêdu II de Salüssu]] u s'è resu a Àsti e, pe' schivà l'abandùn di paìsi inte sò tère, u l'ha pruibìu ae gènte de [[Villafalletto]], [[Costigliole Saluzzo|Costigliole]], [[Centallo]] e [[Romanisio]] de fà San Michê a Cuni sènsa de permissu. A ògni moddu, du [[1210]] u Manfrêdu II de Salüssu e u [[Guièrmu VI du Munferàu]] i l'han piàu cu'a forsa a sitè de Cuni, che alantu(r)a a l'axeva pèrsu u favû du vescu d'Àsti. Pe' di papèi ch'i se trövan a [[Tolosa|Tulusa]], ai tèmpi de l'Inquisisiùn cuntr'ai [[Catari|Càtari]] a sitè de Cuni a l'é(r)a acüsâ d'avê uspitàu di albigesi e, pe' stu fètu, a l'é(r)a dìta ''bourg tournant'', titulu dètu ae sitè ch'e faxevan passà i eretichi versu a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. St'acüsa, bèn pesante, a l'ave(r)ea dètu ascì ina raxùn au marchese de Salüssu a fâghe turna a guèra, scicumme che pe' vellu a sitè de Cuni a l'é(r)a in gran desenemigu. Du [[1230]], Cuni a l'ha firmàu in'aleansa cu'u [[Borgo San Dalmazzo|Burgu de San Darmàssu]] e [[Savigliano|Savijàn]], cun l'Oberto de Ozeno, òmmu d'arme de [[Milan|Milàn]], ch'u l'ha libe(r)â, faxèndune rangià e furtificasiùi, pe' finì pe(r)ò massàu in bataja. Pe' vendicà l'Oberto, i milanesi i sun intrèi in guèra cuntra au Munferàu, ch'u l'ha pèrsu cuscì a sitè de [[Chivasso|Chivassu]]. Cuni, passâ sutta a Milàn fina du [[1237]], du [[1238]] a l'è finìa au [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)ìgu II]], ch'u g'ha dètu a libertè, pe' intrà in aleansa cun Àrba e Àsti dau [[1251]], ànnu da quande a l'è guvernâ da 'n giüdise e da 'n ''miles'', paghèi 150 franchi, ciü che dau pudestà e dau cunseju du Cumün. E tère sutta a Cuni e se spandevan pe'e valè di dui sciümmi ch'i ghe finiscen, ciü che in sce parte de quelle [[Val Grana|du Grâna]] e [[Val Maira|du Maira]], spartìe cu'a grande [[abasìa de San Darmàssu]]. ==== Fra i angiuìn e i Savoia ==== Du [[1259]] u Cumün de Cuni u l'ha pèrsu a sò autunumia, pe' dâse au [[Carlo d'Angiò|Carlu d'Angiò]], cunte de [[Provensa|Pruvènsa]]. I angiuìn, du [[1306]], i l'han purtàu a Cuni a secca du [[Régno de Nàpoli|regnu de Napuli]], regulâ da 'n acôrdiu du 31 de marsu du [[1307]] firmàu fra u senescallu du [[Carlo II d'Angiò|Carlu II d'Angiò]], u Rinaldo di Leto, e, pe' Cuni, u Tommaso Riva, l'Ardizzone Merlo e u Riccardino di Sommariva. De stu moddu, asemme a [[Àrba (Itlia)|Àrba]], Cuni a l'è vegnüa u sèntru de tère di angiuìn intu Piemunte, che pròpiu inte st'ucaxùi lì u l'ha cumensàu a pià stu numme, pe'u fètu d'êsse u duminiu di angiuìn ai "pèi di munti". U distrêtu de Cuni, alantu(r)a, u se spandeva fina ae valè du Stü(r)a, du Gessu, du Grâna e du Vermenagna, cu'a sitè ch'a gh'axeva i sò statüi, di impurtanti vantaggi in questiùn de tàsce e, cumme dìtu, a batteva de munêa. Aa morte du Carlu II, du [[1309]], i scignu(r)i du regnu de Napuli i se sun truvèi a Cuni pe' l'àttu de fedeltè au [[Roberto d'Angiò|Rubèrtu d'Angiò]] e, int'in sigillu du Cumün du [[1379]], u se ghe tröva a scrìta "''Notum sit contis: Conium caput est Pedemontis''". U tèmpu di angiuìn u l'è stètu in seculu de gran richessa pe'a sitè, vegnüa in impurtante scitu de passu e de traffeghi fra a cianü(r)a, u mâ e a Pruvènsa, cun de bèlle lògge de mercanti ch'i ne vegnivan da tütte ste tère. A ògni moddu, de sti ànni a sitè a l'è finìa ascì sutt'au cuntrollu d'âtri scignu(r)i, cumme i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], pe'a primma votta, du [[1347]]-[[1348]], i [[Viscónti (famìggia)|Viscunti]] du [[1348]]-[[1356]], u [[marchesàu de Salüssu]] du [[1356]] e, turna, i Viscunti du [[1366]]-[[1372]]. Du [[1382]] Cuni a l'è passâ cu'u Piemunte pruvensâle a l'[[Amedeu IV de Savoia]], u "cunte vèrde", in cangiu du sò agiüttu aa regìna [[Giovanna d'Angiò|Giuànna d'Angiò]] a repià u regnu de Napuli. Cuni a l'è cuscì intrâ intu [[Ducâto de Savöia|stâtu di Savoia]], pe' cangià da sitè avèrta e de cumèrci a sitè-furtessa, ciü picìna che primma, in sce l'àsse fra a [[Savoia]] e a [[cuntea de Nissa]], cu'a funsiùn, daa fìn da [[Goæra di çent'anni|guèra di sent'ànni]] fin'ai tèmpi du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], de blucà e pretese di fransesi in scia [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> – Statuta civitatis Cunei, 1590 – BEIC 14493098.jpg|I statüi de Cuni du [[1590]] Belagerung von Coni-1691-Huchtenburg.jpg|[[Jan van Huchtenburgh]], l'asêdiu de Cuni du [[1691]] Cuneo (1726) - 2.jpg|Vista de Cuni du [[1726]] Le prince de Conti à la bataille de Coni, 30 septembre 1744.jpg|[[Henri Serrur]], ''Le prince de Conti à la bataille de Coni'', [[1837]] </gallery> Inti seculi da duminasiùn di [[Savöia (famìggia)|Savoia]], Cuni a l'è stèta asediâ tante votte. Du [[1515]] e gènte da sitè i l'han batüu in'armâ de svìsse(r)i, aleâ de l'impe(r)atû, intu mèntre ch'u rivava in sò agiüttu u ré de Fransa, u [[Françesco I|Fransescu I]]. Du [[1542]] u gh'è stètu l'asêdiu de 18.000 fransesi cumandèi dau [[Claude d'Annebault]], turna batüi, cuscì cumme quelli du maresciallu de Brissac du [[1557]]. Aa fìn de st'asêdiu, dund'a l'é(r)a cumandâ dau cunte [[Carlo Manfredi Luserna d'Angrogna|Carlu Manfrêdi Lusèrna d'Angrogna]], l'[[Emanuele Filiberto di Savoia|Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni u titulu de sitè, ciü che u dirittu de zunze u stemma di Savoia in simma au stemma sìvicu. Du [[1639]] e du [[1641]], Cuni a l'è stèta atacâ dai surdatti da [[Cristìna de Burbùn-Fransa|Cristìna de Burbùn]] e, du [[1691]], dai fransesi cumandèi dau [[Nicolas de Catinat]]. In âtru asêdiu impurtante inta sto(r)ia de Cuni u l'è stètu quellu inta [[Goæra de sucescion aostriaca|guèra de sucesciùn austriaca]], cumbatüu cuntr'ai francu-spagnòlli ch'i l'axevan sircundàu a sitè ai 15 de setèmbre du [[1744]]. E gènte e a guarnixùn de Cuni i l'han tegnüu a sitè fìn ai 29 de setèmbre, quand'u l'è rivàu u ré cu'u grossu de l'armâ piemuntese, ch'a s'è scuntrâ aa [[Bataja da Madònna de l'Urmu|Madònna de l'Urmu]] cu'i francu-spagnòlli, ch'i l'han guagnàu a bataja ma patìu de morti au puntu che, ai 21 d'utùbre, i l'han levàu l'asêdiu e i se sun reti(r)èi. De quelli tèmpi u guvernatû de Cuni u l'é(r)a u barùn [[Karl Sigmund Friedrich Wilhelm von Leutrum]], dìtu dae sò gènte u "Barùn Litrùn" e bèn vistu au puntu ch'i g'han dedicàu [[Baron Litron|in ballu]]. === Etè cuntempuranea === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Battaglia di Cuneo Bagetti.jpg|[[Giuseppe Pietro Bagetti]], Cuni piâ dai fransesi ai 28 d'arvì du [[1796]] Le Provincie d'Italia - Cuneo - Piemonte.jpg|A növa pruvinsa de Cuni aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] THE SPECIAL AIR SERVICE (SAS) IN ITALY DURING THE SECOND WORLD WAR NA25417.jpg|Surdatti inglesi aa messa pe'a fìn da guèra in Ciàssa Galimberti </gallery> Ai tèmpi de [[Goære rivoluçionâie françéixi|guère rivulusiuna(r)ie]], Cuni a l'è stèta piâ dau [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] sènsa de cumbatimènti, scicumme che l'armâ piemuntese a l'é(r)a au sbandu dòppu de bataje de [[Bataggia de Muntenötte|Muntenötte]], [[Bataggia de Dêgu|Dêgu]], [[Bataggia de Cuscèria|Cuscèria]] e [[Bataja de San Michê de Munduì|San Michê de Munduì]]. A sitè a l'è stèta pe(r)ò asediâ ancù ina votta du [[1799]], p'êsse cunquistâ dai austru-rüsci a dànnu di fransesi, ma, passàu nu gua(r)i de tèmpu, cu'a [[Batàggia de Maréngo|vito(r)ia de Marengu]] tütte ste tère e sun turnèi ai fransesi. Sutta au [[Primmu Impe(r)u fransese]] Cuni a l'è vegnüa a capitâle du [[dipartimèntu du Stü(r)a]], da l'estensciùn tòstu pa(r)eggia aa [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa d'ancöi]], levàu numma che u terito(r)iu da veggia [[pruvinsa de Sêva]], ch'u l'é(r)a finìu au [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimèntu de Muntenötte]]. Inti ànni da [[Restaoraçión|restaurasiùn]], a sitè a l'è stèta issâ a [[Diocexi de Cuni|diocexi]], vegnindu destacâ da [[Diocexi de Munduì|quella de Munduì]] du [[1817]], e, dau [[1859]], a l'è fèta ascì capitâle de pruvinsa. De lungu du [[1859]], a Cuni a gh'è stèta a fundasiùn di [[Cacioéi de Àrpi|Caciaûi de Àrpi]] du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]]. Inti ànni da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guèra mundiâle]], Cuni e a sò pruvinsa i l'han patìu de pesanti cunseguènse. Pròpiu de de chi a l'è partìa a [[4° divixón arpìnn-a "Cuneense"|divixùn "Cuneense"]] pe'a sò ruìna inta [[Canpàgna de Rùscia|campagna de Rüscia]] e, fra u [[1943]] e [[1945]], tantu Cuni che e sò valè e sun stète ün di sciti ciü impurtanti pe'a [[Rexisténsa italiànn-a|rexistènsa]], animâ da l'aucattu [[Duccio Galimberti]]. Fra i fèti ciü scü(r)i de quelli tèmpi i se ponen regurdà a strage da stasiùn du 26 de nuvèmbre du [[1944]] e quella de San Benignu ai 2 de frevâ du 1945; a l'ürtimu, a sitè a l'è stèta libe(r)â dai partigièi ai 28 d'avrì du [[1945]]. === Scimbuli === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Cuneo-Stemma 1559.svg|U stemma de Cuni au [[1559]] Cuneo-Stemma.svg|U stemma de Cuni au dì d'ancöi Flag of Cuneo.svg|A bande(r)a de Cuni </gallery> Cun l'asêdiu du [[1557]] e a gran pröva de rexistènsa dèta da-e sò gènte, u dücca [[Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni, "fedelìscima invitta", u titulu de sitè ai 31 de zenà du [[1559]], ciü che u dirittu d'azunze a crûxe di [[Savöia (famìggia)|Savoia]] in simma au stemma u(r)iginâle du cumün. A növa descrisiùn araldica a l'è dunca vegnüa: "fasciàu de russu e d'argèntu cu'u cappu di Savoia (de russu, aa crûxe d'argèntu). Mòttu: Ferendo. U scüu surmuntàu da sèi ramme de parma de vèrde, ch'e divèrgen a l'in fö(r)a"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Manno|tìtolo=Bibliografia storica degli Stati della monarchia di Savoia|url=https://books.google.com/books/about/Biblioteca_storica_italiana.html?id=7x4RAAAAYAAJ|ànno=1893|editô=F.lli Bocca|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=85|volùmme=Vul. 5}}</ref>. U stemma ricunusciüu in vìa ufisiâle u l'è quellu au decrêtu du cappu du guvèrnu du 28 de zenâ du [[1936]]<ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?189|tìtolo=Cuneo, decreto 1936-01-28 DCG, riconoscimento di stemma|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioacs.cultura.gov.it/patrimonio/3762ea24-f26f-4b6e-a1df-faa081bf0b83/690-cuneo|tìtolo=Bozzetto dello stemma del Comune di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref>, ch'u repìa u stemma araldicu cumme cuncessu dai Savoia: {{Çitaçión|Truncàu. U primmu inquartàu: 1° e 4° partìu de Vestfalia <small>(de purpu(r)a, au cavallu inarbu(r)àu e revertegàu d'argèntu)</small> e de Sasônia <small>(fasciàu de öttu tocchi d'ò(r)u e de negru, au crancelìn de vèrde, traversante in banda)</small>, inestàu in punta d'Angria <small>(d'argèntu ai trèi puntâli de russu, missi 1 e 2)</small>; 2° de Chiablese <small>(d'argèntu seminàu de plinti de negru, au leùn du mèximu, armàu e lampasàu de russu)</small>; 3° de Aòsta <small>(de negru, au leùn d'argèntu, armàu e lampasàu de russu)</small>; in sce tüttu in cö, de Savoia mudèrna <small>(de russu, aa crûxe d'argèntu)</small>. U segundu fasciàu d'argèntu e de russu. U scüu u l'è fianchezàu da due brunde de parma e surmuntàu daa cu(r)una de sitè aculâ da 'n nastru cu'u mòttu {{Maioscolétto|Ferendo}}.|3=Troncato. Il primo inquartato: 1° e 4° partito di Vestfalia <small>(di porpora, al cavallo inalberato e rivoltato d'argento)</small> e di Sassonia <small>(fasciato di otto pezzi d'oro e di nero, al crancelino di verde, attraversante in banda)</small>, innestato in punta di Angria <small>(d'argento ai tre puntali di rosso, disposti 1 e 2)</small>; 2° di Chiablese <small>(d'argento, seminato di plinti di nero, al leone dello stesso, armato e lampassato di rosso)</small>; 3° di Aosta <small>(di nero, al leone d'argento, armato e lampassato di rosso)</small>; sul tutto in cuore, di Savoia moderna <small>(di rosso, alla croce d'argento)</small>. Il secondo fasciato d'argento e di rosso. Lo scudo è accostato da due fronde di palma e sormontato dalla corona di città accollata da un nastro con il motto {{Maioscolétto|Ferendo}}.|lingua=IT}} U mòttu latìn da sitè, ''Ferendo'' ("Supurtandu"), u fà de riferimèntu a tütti i asêdi patìi da Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220601000000*/https://www.comune.cuneo.it/uploads/media/Il_palazzo_municipale_di_Cuneo.pdf|tìtolo=Il Palazzo municipale di Cuneo|outô=Giovanni Cerutti (a cü(r)a de)|léngoa=IT|p=7}}</ref>. U gunfa(r)ùn da sitè u l'è in drappu spartìu de giancu e de russu. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Cuni}} === Minu(r)anse fu(r)èste === Ai 31 de dixèmbre du [[2024]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti a Cuni i sun 6.397<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera e popolazione residente straniera per sesso al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>. === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi a Cuni i sun ''Dutto'', ''Giordano'', ''Giraudo'', ''Pellegrino'' e ''Bruno''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>. === Persune lighèi cun Cuni === * [[San Steva da Cuni]] (Cuni, [[1340]] ca. - [[Gerusalemme|Gerüsalèmme]], [[1391]]), religiusu, martire e santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Carta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/stefano-da-cuneo-santo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 94|capìtolo=STEFANO da Cuneo, santo}}</ref>. * [[Angelo Carletti]] ([[Chivasso|Chivassu]], [[1411]] - Cuni, [[1495]]), religiusu, lete(r)àu e ümanista<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sosio Pezzella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-carletti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1977|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 20|capìtolo=CARLETTI, Angelo}}</ref>. * [[Gian Luigi Pascale]] (Cuni, [[1525]]/[[1530]] - [[Romma|Rumma]], [[1560]]), editû, tradutû e religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Susanna Pyronel|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gian-luigi-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Gian Luigi}}</ref>. * [[Carlo Pascale]] (Cuni, [[1547]] - [[Abbeville]], [[1625]]), lete(r)àu e diplumaticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eleonora Belligni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Carlo}}</ref>. * [[Giovanni Aicardi]] (Cuni, [[1550]] - [[Zena]], [[1631]]), architettu e inzegnê<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Labò|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-aicardi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=AICARDI, Giovanni}}</ref>. * [[Giovanni Francesco Ferrari]] (Cuni, [[1609]]/[[1610]] - [[Anqing]], [[1671]]), misciuna(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuliano Bertuccioli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-francesco-ferrari_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRARI, Giovanni Francesco}}</ref>. * [[Bruno Bruni]] (Cuni, [[1714]] - [[Romma|Rumma]], [[1796]]), stò(r)icu e teolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Pignatelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/bruno-bruni_res-0bed41c1-87e9-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Bruno}}</ref>. * [[Pio Eula]] (Cuni, [[1722]]/[[1723]] - Cuni, [[1801]]), architettu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bruno Signorelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-eula_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1993|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 43|capìtolo=EULA, Pio}}</ref>. * [[Vittorio Filippo Melano]] (Cuni, [[1737]] - [[Novæa|Nuva(r)a]], [[1813]]), assivescu de Cagliari e vescu de Nuva(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paolo Palumbo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/vittorio-filippo-melano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2009|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 73|capìtolo=MELANO, Vittorio Filippo}}</ref>. * [[Maurizio Pipino]] (Cuni, [[1739]] - [[Symi]], [[1788]]), megu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Rafaella Pilo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/maurizio-pipino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PIPINO, Maurizio}}</ref>. * [[Antonio Bartolomeo Bruni]] (Cuni, [[1757]] - Cuni, [[1821]]), cumpusitû, viulinista e diretû d'urchèstra<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Scalabrino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-bartolomeo-bruni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Antonio Bartolomeo}}</ref>. * [[Bruno Lanteri]] (Cuni, [[1759]] - Pineròllu, [[1830]]), religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Griseri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-bruno-lanteri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LANTERI, Pio Bruno}}</ref>. * [[Giuseppe Barbaroux]] (Cuni, [[1772]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1843]]), aucattu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Narciso Nada|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-barbaroux_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1964|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 6|capìtolo=BARBAROUX, Giuseppe}}</ref>. * [[Franco Andrea Bonelli]] (Cuni, [[1784]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1830]]), ornitolugu e entumolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Baccio Baccetti|outô2=Pietro Omodeo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-andrea-bonelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1969|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 11|capìtolo=BONELLI, Franco Andrea}}</ref>. * [[Alessandro Riberi]] ([[Stroppo]], [[1794]] - Cuni, [[1861]]), megu, academicu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierangelo Gentile|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/alessandro-riberi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=RIBERI, Alessandro}}</ref>. * [[Lelio Della Torre]] (Cuni, [[1805]] - [[Padova|Pàduva]], [[1871]]), scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Riccardo Di Segni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/della-torre-lelio-hillel_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1989|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 37|capìtolo=DELLA TORRE, Lelio Hillel}}</ref>. * [[Carlo Baudi di Vesme]] (Cuni, [[1809]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1877]]), lete(r)àu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Maria Fubini Leuzzi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/baudi-di-vesme-carlo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BAUDI DI VESME, Carlo}}</ref>. * [[Gustavo Ponza di San Martino]] (Cuni, [[1810]] - [[Dronero]], [[1876]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-alessandro-gustavo-giorgio-filippo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Alessandro Gustavo Giorgio Filippo Maria}}</ref>. * [[Emilio Ferrero]] (Cuni, [[1819]] - [[Firense|Firènse]], [[1887]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Caciulli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emilio-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Emilio}}</ref>. * [[Giovanni Toselli]] (Cuni, [[1819]] - [[Zena]], [[1886]]), atû de teâtru<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Emanuela Agostini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-toselli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 96|capìtolo=TOSELLI, Giovanni}}</ref>. * [[Antonio Allegretti]] (Cuni, [[1840]] - [[Carrara]], [[1918]]), scurtû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nello Tarchiani|outô2=Franco Russoli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-allegretti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=ALLEGRETTI, Antonio}}</ref>. * [[Coriolano Ponza di San Martino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1842]] - Cuni, [[1926]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-coriolano-cesare-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Coriolano Cesare Luigi}}</ref>. * [[Carolina Invernizio]] ([[Voghera]], [[1851]] - Cuni, [[1916]]), scritrixe<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Zaccaria|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carolina-invernizio_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 62|capìtolo=INVERNIZIO, Carolina}}</ref>. * [[Giuseppe Brignone]] (Cuni, [[1854]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1937]]), atû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sisto Sallusti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-brignone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRIGNONE, Giuseppe}}</ref>. * [[Gherardo Ferreri]] (Cuni, [[1856]] - [[Romma|Rumma]], [[1929]]), megu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Domenico Celestino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gherardo-ferreri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRERI, Gherardo}}</ref>. * [[Tancredi Galimberti]] (Cuni, [[1856]] - Cuni, [[1939]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_res-99642c2c-87ed-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>. * [[Giovanni Muffone]] (Cuni, [[1859]] - [[Cortemilia]], [[1927]]), prefèttu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Wladimiro Settimelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-muffone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUFFONE, Giovanni}}</ref>. * [[Lorenzo Michelangelo Billia]] (Cuni, [[1860]] - [[Firense|Firènse]], [[1924]]), studiusu de filusufia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Traniello|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lorenzo-michelangelo-billia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1968|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 10|capìtolo=BILLIA, Lorenzo Michelangelo}}</ref>. * [[Giovanni Battista Ceirano]] (Cuni, [[1860]] - [[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[1912]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-ceirano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1979|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 23|capìtolo=CEIRANO, Giovanni}}</ref>. * [[Cesare Goria Gatti]] (Cuni, [[1860]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1939]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Brignone|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cesare-goria-gatti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2002|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 58|capìtolo=GORIA GATTI, Cesare}}</ref>. * [[Camillo Manfroni]] (Cuni, [[1863]] - [[Romma|Rumma]], [[1935]]), prufesû e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Monsagrati|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/camillo-manfroni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 68|capìtolo=MANFRONI, Camillo}}</ref>. * [[Luigi Caissotti di Chiusano]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1868]] - Cuni, [[1963]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandro Zussini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/caissotti-di-chiusano-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CAISSOTTI DI CHIUSANO, Luigi}}</ref>. * [[Attilio Mussino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1878]] - Cuni, [[1954]]), ilustratû, fümetista e pitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariadelaide Cuozzo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/attilio-mussino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUSSINO, Attilio}}</ref>. * [[Antonio Stefano Benni]] (Cuni, [[1880]] - [[Losanna]], [[1945]]), impresa(r)iu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Pertici|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/marcello-soleri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2018|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 93|capìtolo=SOLERI, Marcello}}</ref>. * [[Nino Berrini]] (Cuni, [[1880]] - [[Boves]], [[1962]]), giurnalista, scritû e dramatürgu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pino Fasano|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nino-berrini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1967|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 9|capìtolo=BERRINI, Nino}}</ref>. * [[Marcello Soleri]] (Cuni, [[1882]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1945]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>. * [[Aldo Ferrabino]] (Cuni, [[1892]] - [[Romma|Rumma]], [[1972]]), stò(r)icu, filòsufu e bibliuteca(r)u<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Treves|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/aldo-ferrabino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRABINO, Aldo}}</ref>. * [[Giorgio Federico Ghedini]] (Cuni, [[1892]] - [[Nervi|Nèrvi]], [[1965]]), cumpusitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Sardi De letto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-federico-ghedini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 53|capìtolo=GHEDINI, Giorgio Federico}}</ref>. * [[Augusto Rostagni]] (Cuni, [[1892]] - [[Muzzano (Italia)|Muzzano]], [[1961]]), filolugu clascicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Piras|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/augusto-rostagni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROSTAGNI, Augusto}}</ref>. * [[Sergio Ortolani]] ([[Napoli|Napuli]], [[1896]] - Cuni, [[1949]]), stò(r)icu de l'arte, pueta e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Federica De Rosa|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/sergio-ortolani_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2013|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 79|capìtolo=ORTOLANI, Sergio}}</ref>. * [[Gastone Lambertini]] (Cuni, [[1902]] - [[Firense|Firènse]], [[1994]]), biolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>. * [[Amedeo Giacomini]] (Cuni, [[1905]] - [[Romma|Rumma]], [[1979]]), fisicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulio Maltese|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amedeo-giacomini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 54|capìtolo=GIACOMINI, Amedeo}}</ref>. * [[Duccio Galimberti]] (Cuni, [[1906]] - [[Centallo]], [[1944]]), aucattu e partigiàn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>. * [[Leonardo Ferrero]] (Cuni, [[1915]] - [[Trieste|Trièste]], [[1965]]), filolugu e prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marcello Gigante|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Leonardo}}</ref>. * [[Nuto Revelli]] (Cuni, [[1919]] - Cuni, [[2004]]), stò(r)icu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lidia Piccioni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/benvenuto-revelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=REVELLI, Benvenuto}}</ref>. * [[Valerio Verra]] (Cuni, [[1928]] - [[Romma|Rumma]], [[2001]]), prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Melica|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-verra_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2020|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 98|capìtolo=VERRA, Valerio}}</ref>. == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === [[Immaggine:Cuneo - Duomo di Cuneo - 2023-09-24 16-13-08 001.JPG|miniatura|A catedrâle de Cuni]] ;Paròcchia da catedrâle * Catedrâle de Santa Ma(r)ia du Bòscu: a l'è a catedrâle da [[diocexi de Cuni-Fusàn]] e a l'è mensiunâ fina du [[XIII secolo|Duxèntu]], scibèn che a gêxa d'ancöi a secce du [[XVII secolo|Seisèntu]], cun di âtri intervènti fèti pe'i dànni de l'asêdiu du [[1774]]. A catedrâle de Cuni a g'ha ina furma a crûxe grêga cuèrta da vorte a butte, cu'ina faciâ neuclascica. De drentu a l'è decu(r)â da pitü(r)e e finimènti fèti tra u [[XVIII secolo|Settesèntu]] e u [[XX secolo|Növesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12213/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria del Bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-02}}</ref>. * Gexa du Semina(r)iu Vescuvìle ;Paròcchia de Sant'Ambröxu * Gêxa de Sant'Ambröxu ;Paròcchia de Santa Ma(r)ia da Cêve * Gêxa de Santa Ma(r)ia da Cêve ;Paròcchia de San Michê * Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn * Gêxa de Sant'Ànna * Santua(r)iu da Madònna da Riva ;Paròcchia du Cö Imaculàu de Ma(r)ia * Gêxa du Cö Imaculàu de Ma(r)ia * Santua(r)iu de Sant'Antoniu de Pàduva ;Paròcchia de San Giuànni Bòscu * Gêxa de San Giuànni Bòscu ;Paròcchia de San Paulu * Gêxa de San Paulu ;Paròcchia du Sacru Cö * Gêxa du Sacru Cö * Gêxa da Madònna de Lourdes * Gêxa di Feruvê ;Paròcchia de Bombonina * Gêxa de San Matê e da Beâ Vèrgine di Du(r)ùi ;Paròcchia de Borgo San Giuseppe * Gêxa de San Giüsèppe ;Paròcchia de Cerialdo * Gêxa de San Piu X * Gêxa da Madònna du Rusa(r)iu * Gêxa de San Giacumu ;Paròcchia de Confreria * Gêxa de San Defendente ;Paròcchia de Madonna delle Grazie * Gêxa da Madònna de Grassie ;Paròcchia de Madonna dell'Olmo * Gêxa da Madònna de l'Urmu * Gêxa de San Grâtu ;Paròcchia de Passatore * Gêxa de San Giuànni u Batìsta ;Paròcchia de Roà Canale * Gêxa de l'Imaculâ Cuncesiùn de Ma(r)ia Santìscima ;Paròcchia de Roata Rossi * Gêxa de San Ròccu ;Paròcchia de Ronchi * Gêxa de San Lu(r)ènsu * Gêxa de Sant'Ànna ;Paròcchia de San Benigno * Gêxa de San Benignu * Gêxa de Ma(r)ia Imaculâ ;Paròcchia de San Bernardo * Gêxa de San Benardu ;Paròcchia de San Pietro del Gallo * Gêxa de San Pe(r)u ;Paròcchia de San Rocco Castagnaretta * Gêxa de San Ròccu * Gêxa du Santìscimu Numme de Ma(r)ia ;Paròcchia de Spinetta * Gêxa da Nativitè de Ma(r)ia Santìscima ;Âtre architetü(r)e * Veggiu cunventu de San Fransescu * Veggia gêxa de San Tumaxu * Veggia gêxa de San Giuànni Deculàu * Scinagoga de Cuni === Architetü(r)e sivìli === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Cuneo - Palazzo della Prefettura - 2025-09-26 12-42-03 001.jpg|U palàssiu da Prefetü(r)a Immaggine:PiazzaGalimberti-Cuneo3.jpg|U palàssiu du Tribünà Immaggine:Cuneo palazzo vescovile.jpg|U palàssiu du Vescu </gallery> * Palàssiu Alberti * Palàssiu Andreis di Mondrone * Palàssiu-Cà Galimberti * Palàssiu Delfino * Palàssiu Delfino di Trivero * Palàssiu da Banca d'Italia * Palàssiu da Prefetü(r)a * Palàssiu da Pruvinsa * Palàssiu da Stasiùn * Palàssiu da Tûre, cu'a Tûre Sivica * Palàssiu du Municìpiu * Palàssiu du Tribünà * Palàssiu du Vescu * Palàssiu Pascale di Nuceto, dapöi Audiffredi * Palàssiu Rubatti di Toricella * Palàssiu Scotti di Sauze * Palàssiu Taricchi di Stroppo * Teâtro Toselli * Palàssiu Uffici Finanziari PUF * Vìlla Oldofredi Tadini * Vìlla Tornaforte * Munümèntu au Giuseppe Barbaroux * Munümèntu aa cunfruènsa du Stü(r)a e du Gessu * Munümèntu aa rexistènsa ==== Pòrteghi ==== {{Çitaçión||''[[:pms:s:Giovanni Cerutti/Canson/Sota ij pòrti 'd Coni|Ij pòrti 'd Coni]]''|Là sota ij pòrti 'd Coni, là sota ij pòrti neuv,<br />a-i é na bela, bela bionda, larà, ch’a vend ij parapieuv.|lingua=PMS}} [[Immaggine:Portici di Cuneo.jpg|miniatura|I pòrteghi de Cuni]] Cuni a g'ha ciü o mêno öttu chilòmetri de pòrteghi inte tüttu, de lungu impurtanti inta vìtta da sitè e pe'i sò cumèrci<ref>{{Çitta web|url=https://viaggi.corriere.it/itinerari-e-luoghi/cards/portici-ditalia-le-passeggiate-nel-cuore-di-10-citta/?img=2|tìtolo=Sotto i portici più eleganti d'Italia: passeggiate nel cuore di 10 città|outô=Luca Sartori|dæta=17 nuvèmbre 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>. Segundu a sò u(r)igine, sti pòrteghi i se ponen spartì inte trèi mumènti de custrusiùn: i pòrteghi de Vìa Rumma e da sitè veggia i ne vegnen da l'etè de mezzu fina au Sei-Settesèntu e l'etè ba(r)òcca, quelli de Ciàssa Galimberti i g'han de cuntru in impiantu de l'Öttusèntu mèntre, daa fìn de l'ürtima guèra mundiâle, i se sun stèti tracièi i pòrteghi de Cursu Nissa e de sò travèrse. Cuni a l'è a quarta sitè de l'Italia pe'a lunghessa di sò pòrteghi, dòppu numma che [[Bologna|Bulògna]], [[Turin|Tü(r)ìn]] e [[Padova|Pàduva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ecoditorino.org/quali-sono-le-citta-con-piu-portici-in-italia.htm|tìtolo=Quali sono le città con più portici in Italia?|outô=Emanuel Silci|dæta=19 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>. === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Cuneo – Caserma Vittorio Emanuele II (xilografia).jpg|A caserma Vittorio Emanuele II, [[1893]] Targa Via Cesare Battisti, Cuneo.jpg|Targa au Cesare Battisti in scia caserma ch'a gh'è dedicâ </gallery> * Caserma "Cesare Battisti": nasciüa in gì(r)u au [[1889]] cumme caserma "Vittorio Emanuele II", a l'è stèta fabricâ da fiancu da caserma "generâle Antonio Cantore", ciü antìga, pe' furmà in cumplessu ünicu. Fra i quattri fabrichèi ch'i furmavan sta caserma, quellu ciü a punènte, de ciü prexu pe' êsse duve(r)àu pe'i servissi e di ufissi, u l'è vegnüu a sêde de l'[[Archiviu de Stàttu de Cuni]]<ref>{{Çitta web|url=https://artbonus.gov.it/1431-archivio-di-stato-di-cuneo.html|tìtolo=Archivio di Stato di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Caserma "Gonzaga": missa inte Cursu Soleri, a l'è ancù duve(r)â cumme sêde du cumandu di carabinèi pe'a pruvinsa de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/eventi/cuneo-e-valli/caserma-gonzaga-aperta-al-pubblico_3514.html|tìtolo=Caserma "Gonzaga" aperta al pubblico|dæta=3 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. === Müsei === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Cuneo - Museo Casa Galimberti - Marcok 2024-10-11 001 015.jpeg|U Müseu Cà Galimberti Cuneo - Museo civico di Cuneo - Marcok 2024-10-11 022.jpeg|Müseu Sivicu de Cuni Cuneo, Museo Diocesano San Sebastiano Interno Sala di San Giacomo, veduta d'insieme con ex voto.jpg|Sâla de San Giacumu, Müseu Diucesàn </gallery> * Müseu Cà Galimberti: u se tröva drentu au palàssiu Osasco, intu scitu ch'u l'é(r)a da famìa Galimberti e intu scagnu de l'aucattu e partigiàn [[Duccio Galimberti]]. Lì, u gh'è in mustra a culesiùn d'ope(r)e d'arte da famìa, ciü che a sò bibliutêca e archiviu<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/vivere-il-comune/luoghi/museo-casa-galimberti/|tìtolo=Museo Casa Galimberti|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Müseu Sivicu: u müseu da sitè, da-i [[Anni 1980|ànni '80]] u tröva de pòstu intu cumplessu de San Fransescu e u campa insemme de testimunianse in scia sto(r)ia de Cuni dau sò imprinsippiu fin'au dì d'ancöi. Furmàu da pa(r)eggi fundi, u g'ha fina de bibliutêca e de archiviu sto(r)icu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneocultura.it/musei/museo-civico-di-cuneo/informazioni/|tìtolo=Museo civico di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Müseu Diucesàn "San Bastiàn": inta Cuntrâ Munduì, u l'è missu intu cumplessu de San Bastiàn, cu'e ciü tante ope(r)e mustrèi intu müseu ch'e ne vegnen da stu lì e daa cungrega ch'a gh'axeva de sêde<ref>{{Çitta web|url=https://www.museodiocesanocuneo.it/|tìtolo=Il percorso espositivo|outô=Müseu Diucesàn "San Bastiàn"|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Müseu feruviàriu: u se tröva inta [[Staçión de Cuneo|stasiùn de Cuni]] e u se ghe pò vegghe tante testimunianse in scia sto(r)ia de feruvìe a Cuni, cun tantu de vestì e beretti da feruvê, manifesti, papèi e futugrafìe. De ciü, au de fö(r)a u gh'è in vagùn du [[1943]] e ina veggia [[Lucumutìva FS E.551|lucumutìva E.551]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120929010308/http://www.dlfcuneo.net/museo.html|tìtolo=Il Museo Ferroviario di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Memu(r)iâle Divixùn Arpìna "Cuneense": inta veggia [[stasiùn de Cuni Gessu]], u mette in mustra memo(r)ie e testimunianse da "Cuneense" e di mòrti in guèra de tütta a pruvinsa, cun di repèrti de quelli tèmpi<ref>{{Çitta web|url=https://www.memocuneense.it/|tìtolo=Memoriale Divisione Alpina Cuneense|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. === Natü(r)a === * Parcu da Zuentù * Parcu da Rexistènsa * Parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a * Parcu Munvìsu * Giardìn "Piazza della Libertà" * Parcu da Castagna * Giardìn "Dino Fresia" * Giardìn "Don Cesare Stoppa" * Giardìn "Lalla Romano" * Giardìn "Villa Sarah" * Parcu Parri == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche [[Immaggine:Biblioteca civica di Cuneo - cortile 01.jpg|miniatura|U curtì da Bibliutêca Sivica]] A Cuni e ghe sun 17 bibliutêche<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305093342/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/cultura/biblioincitta/Pieghevole_Biblioincitta.pdf|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteche della Città di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>, tütte drentu aa réa da sitè, ch'a se ciamma ''Biblioincittà''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130127161018/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta.html|tìtolo=Biblioincittà|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. Intu detaju, ste chi e sun: * Bibliutêca de l'Alliance Française: a campa di tèsti pe'u stüddiu e pe' mustrà a [[Lengua françéise|lengua fransese]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210353/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellalliance-francaise.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Alliance Française di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca de l'asuciasiùn APICE: furmâ da 1.500 vulümmi, a campa du mate(r)iâle dedicàu a l'[[Union Europea|Uniùn Eurupea]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210355/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellassociazione-apice.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Associazione APICE di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca di matetti e di fiöi: a g'ha numma che di scrìti dedichèi pe'i fiöi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210319/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dei-bambini-e-dei-ragazzi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dei Bambini e dei Ragazzi|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du [[Club arpin italian|Clüb Arpìn Italiàn]] "A. Borsi": a l'è dedicâ a l'arpinismu e aa muntagna in gene(r)âle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210331/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-club-alpino-italiano-a-borsi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Club Alpino Italiano A. Borsi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca da Came(r)a de Cumèrciu: a cunsèrva libbri e reviste de genere ecunòmicu e stò(r)icu-ecunòmicu, ciü che u fundu bibliugraficu da sêde da Banca d'Italia a Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210349/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-della-camera-di-commercio.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca della Camera di Commercio di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du sèntru de ducumentàsiu spurtiva: a se tröva inta sêde du CONI pe'a pruvinsa<ref>{{Çitta web|url=https://archive.is/20121219024220/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-di-doc-sportiva.html|tìtolo=Biblioteca del Centro di Documentazione Sportiva|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du sèntru stüddi da fundasiùn Càscia de risparmiu de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210324/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-studi-fond-crc.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Centro Studi della Fondazione CRC di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca Sivica: a l'è a bibliutêca sivica ciü antìga du Piemunte, fundâ du [[1802]], e a l'ha ina culesiùn de ciü de 300.000 vulümmi. A l'è ascì ina sêde de depôxitu legâle e u sèntru da réa sitadìna<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210116/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-civica-di-cuneo.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Civica di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca pe'i fiöi de Cuni süd: intu sèntru cumerciâle de Cuni 2, a l'è turna ina bibliutêca pe'i letûi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210409/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-per-ragazzi-di-cuneo-sud.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca per Ragazzi di Cuneo Sud|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du Cunservato(r)iu "G. F. Gherdini"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210335/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-conservatorio-g-f-ghedini.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Conservatorio G. F. Ghedini di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca diucesâna: intu semina(r)iu vescuvìle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210359/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-diocesana.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Diocesana di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca de l'Istitüu Stò(r)icu da Rexistènsa: a se tröva intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle e a campa du mate(r)iâle bibliugraficu dedicàu aa sto(r)ia cuntempuranea<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210406/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-ist-storico-resistenza.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Istituto Storico della Resistenza di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca da Müseu Cà Galimberti: missa insemme daa famìa Galimberti a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210339/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-museo-casa-galimberti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Museo Casa Galimberti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du Cumplessu munümentâle de San Fransescu: a cunsèrva du mate(r)iâle dedicàu ai bêni cultü(r)âli<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210117/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-compl-monum-san-francesco.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Complesso Monumentale di San Francesco di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du prugètti fiö: intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle, a l'è dedicâ ai fiö fra 14 e 18 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210344/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-progetto-adolescenti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Progetto Adolescenti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca universcita(r)ia de Cuni: u g'ha du pübricasiùi in sce mate(r)ie mustrèi inta sêde de Cuni de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210414/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-universitaria-cuneese.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Universitaria Cuneese di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca "Davide Cavaglion": a l'è dedicâ aa sto(r)ia de cumünitè ebraiche du Piemunte. ;Scö(r)e Intu terito(r)iu du cumün de Cuni i se trövan 10 asili statâli e 13 privèi, 19 scö(r)e elementâ(r)i (üna privâ), 7 scö(r)e medie (üna privâ), 11 scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu e 5 istitüi de furmasiùn prufesciunâle, cumpresu ün ch'u l'è du cumün. I primmi trèi livélli de scö(r)e prima(r)ie i sun spartìi fra i sinque istitüi cumprensivi "Corso Soleri", "Via Sobrero", "Viale Angeli", "Oltrestura" e "Borgo San Giuseppe", mèntre e segunda(r)ie e sun u magistrâle "E. De Amicis", u tecnicu cumerciâle "F. Bonelli", u tecnicu indüstriâle "M. Delpozzo", l'istitüu d'istrusiùn superiûre "S. Grandis", u scientificu e clascicu "S. Pellico - G.Peano", l'I.I.S. "Bianchi - Virginio" e l'I.I.S. "Virgino - Donadio"<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/wp-content/uploads/2025/10/SEDI-ISTITUTI-SCOLASTICI.pdf|tìtolo=Sedi istituti scolastici|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. De ciü, a Cuni a gh'è ina sêde destacâ de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn, u cunservato(r)iu "Giorgio Federico Ghedini", l'Academia de Bèlle Arte e l'Istitüu Universcita(r)iu pe' mediatûi lenguistichi "A. Macagno". === Parlà de Cuni === U [[parlà de Cuni]] u l'è ina va(r)ietè da [[Léngoa piemontéize|lengua piemuntese]], cunscide(r)àu cumme parte du piemuntese de punènte e tòstu pa(r)eggiu au [[parlà de Tü(r)ìn]]. Au dì d'ancöi, inta sitè nu se ghe parla ancù gua(r)i de Cuni, mèntre a situasiùn a l'è in pôcu meju inte frasiùi. === Cuxìna === U dûse tipicu de Cuni i sun i "[[cuneesi au rum]]", di ciculatìn fèti cun due negge de meringa ch'e g'han intu mezzu ina crema de ciculata fundènte e rum, tütte cuèrte de ciculata fundènte. Sti ciculatìn i sun stèti inventèi da l'Andrea Arione du [[1923]], ch'u n'ha depuxitàu u brevettu, e au dì d'ancöi i se ne ponen truvà inte de versciùi dife(r)ènti, cun o sènsa de licure<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/topnews/edizioni-locali/cuneo/2021/05/25/news/un-secolo-di-cuneesi-il-dolce-che-fa-sognare-golosi-in-tutto-il-mondo-1.40314156/|tìtolo=Un secolo di "cuneesi", il dolce che fa sognare golosi in tutto il mondo|dæta=15 mazzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>. == Ecunumia == L'ecunumia de Cuni, scibèn ch'a se secce strêta inti ànni, u l'è ancù ligâ au cumèrciu di prudòtti de l'[[Agricoltûa|agricultü(r)a]] e de l'[[Alevaménto|alevamèntu]], cu'u sò mercàu de béstie ch'u l'è ün di ciü impurtanti de l'Italia. E indüstrie ch'e se ghe trövan e sun pe'u ciü inti setùi da gumma, du vestì e da mecanica. A sitè a l'è ina destinasiùn pe'u türismu, survetüttu de tranxitu<ref name=":1" />. == Manifestasiùi == * ''Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima'': mustra de béstie fèta fina dau [[1952]] intu tèmpu de [[Qua(r)exima]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106184035/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostre-agricole-mostra-regionale-zootecnica-di-quaresima.html|tìtolo=Mostre Agricole - Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>. * ''Degustibus'': manifestasiùn de cuxìna ch'a mi(r)a de dà vûxe ai prudòtti tipichi de Cuni, ch'a se tegne, dau [[2010]], intu segundu fìn de setemâna de mazzu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150527121951/http://cuneo.degustibus.cuneo.it/|tìtolo=Degustibus|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>. * ''La Fausto Coppi'': cumpetisiùn de briciclette pe' curidûi nu aspèrti, a l'è spartìa inti dui percursi da mediufundu e da granfundu. Fèta dau [[1987]], a cazze aa segunda dumenega de lüju<ref>{{Çitta web|url=http://www.faustocoppi.net/|tìtolo=La Fausto Coppi|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>. * ''Cuneo Illuminata'': fèta dau [[2014]], de lüju, pe' l'ucaxùn u l'è decu(r)àu de lüxe cu'a müxica tütta Vìa Rumma e Ciàssa Galimberti<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.cuneoilluminata.eu/|tìtolo=Cuneo Illuminata|léngoa=IT|vìxita=2026-01-17}}</ref>. * ''Grande Fiera d'Estate'': manifestasiùn du genere de fe(r)e, a l'é(r)a inandià a Cuni fra a fìn d'agustu e l'imprinsippiu de setèmbre, dau [[1976]] fina du [[2019]]. Sta fe(r)a, che dau [[2010]] a g'ha u titulu de "Nasiunâle", a l'è spartìa inte sette sesiùi pe' argumèntu, e a cumprènde ascì di âtri evènti lighèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20180321193220/http://grandefieradestate.com/|tìtolo=Grande Fiera d'Estate|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>. * ''Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival'': in gran festival de arte da cìrcu, u se tegne turna fra a fìn d'agustu e i primmi de setèmbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalmirabilia.it/|tìtolo=Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>. * ''Mostra Regionale Ortofrutticola Città di Cuneo'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ ai prudòtti de l'agricultü(r)a da pruvinsa de Cuni. Sta mustra a cazze tütti i ànni inta primma mitè du mese de setèmbre e a l'è fèta inta frasiùn de San Rocco Castagnaretta<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106165759/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostra-regionale-ortofrutticola-citta-di-cuneo.html|tìtolo=Comune di Cuneo - Portale Istituzionale - Mostra Regionale Ortofrutticola - Città di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>. * ''Fiera Nazionale del Marrone'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ aa [[castagna]] e ai prudòtti fèti cun sta lì, inandiâ intu tèrsu fìn da setemâna d'utùbre dau [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.marrone.net/|tìtolo=Fiera del Marrone|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>. * ''Sono un uomo di mondo'': a tèrsa dumenega d'utùbre, dau [[1999]], u se tegne st'evèntu dedicàu a tütte e gènte ch'e l'han fètu u servissiu militâre a Cuni o ch'e l'han stüdiàu intu sò semina(r)iu<ref>{{Çitta web|url=http://www.uominidimondo.it/|tìtolo=Uomini di mondo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>. * ''Stracôni'': a l'è ina caminâ de ciü o mênu 7&nbsp;km fèta intu terito(r)iu du cumün, pe'u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]], intu segundu fìn da setemâna de nuvèmbre; a se tegne tütti i ànni dau [[1978]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.straconicard.it/|tìtolo=Stracôni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>. * ''Scrittorincittà'': ciamâ a ''Festa Europea degli autori'' fina du [[2002]], a l'è ina manifestasiùn de lete(r)atü(r)a ch'a cunsciste inte di incuntri fra i scritùi e i letùi, cun tantu de cunfe(r)ènse, di spetaculi, de mustre e di âtri evènti. ''Scrittorincittà'' a l'è inandiâ, dau [[1999]], intu tèrsu fìn da setemâna de nuvèmbre<ref>{{Çitta web|url=http://www.scrittorincitta.it/|tìtolo=Scrittorincittà|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>. * ''IllumiNatale'': manifestasiùn pe' Natâle, cun di mercatìn, di spetaculi, preseppi e âtre ativitè<ref name=":2" />. == Sport == === Zögu du balùn === [[Immaggine:Stadio Fratelli Paschiero vista Tribuna Matteotti.jpg|miniatura|U stàddiu "Fratelli Paschiero", u campu de cà pe' l'AC Cuneo]] A squaddra de balùn ciü impurtante da sitè a l'è stèta l'[[Associazione Calcio Cuneo 1905]], fundâ du [[1905]] e ch'a l'ha zügàu pe'u ciü fra a Serie C e a Serie D, fina a quande, du [[2019]], a l'è finìa in falimèntu. De dòppu, u titulu spurtivu du "Cuneo" u l'è stètu rilevàu daa sucietè AC Cuneo 1905 Olmo, che au dì d'ancöi a zöga intu campiunàu de l'Ecelènsa. Fra e âtre sucietè, u se pò regurdà u gruppu spurtivu Saetta, nasciüu daa fuxùn fra a Beppino Nasetta e a Saetta, ch'u l'ha zügàu fina du [[2010]] intu [[Centro Sportivo Italiano|C.S.I.]] du pòstu, ciü che in segunda e in tèrsa categu(r)ìa cun de squaddre dai fiöi fina ai over 40<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/sport/cuneo-e-valli/calcio-rimpatriata-tra-ex-allinaugurazione-del-museo-dedicato-alla-saetta_53532.html|tìtolo=Calcio, rimpatriata tra ex all’inaugurazione del museo dedicato alla Saetta|dæta=12 setèmbre 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. Dapöi u gh'è ancù l'Auxilium Cuneo, u San Benigno, l'Olmense, u San Tarcisio, a Madonna delle Grazie, l'Olmo e u New Ronchi 2012, de squaddre ch'e zögan fra e categu(r)ìe du pòstu o regiunâli<ref>{{Çitta web|url=http://www.tuttocampo.it/Piemonte/CN/ElencoNews#!|tìtolo=Società calcistiche di Cuneo e provincia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. De ciü, du [[2019]] u l'è nasciüu a "Scuola calcio Cuneo Oltrestura", ch'a mette insemme e frasiùi de San Benigno, San Pietro del Gallo, Roata Rossi e Passatore<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoltrestura.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi Siamo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. A sitè de Cuni a pò vantà de quarche partecipasiùn a campiunèi de livéllu ciü âtu cu'a [[Cuneo Calcio Femminile]], fundâ du [[1985]], che defèti a l'ha zügàu due votte inta [[Serie A (dònne)|Serie A]], finèndu pe(r)ò pe' cedde u sò titulu spurtivu aa [[Juventus Football Club (dònne)|Juventus Women]] du [[2017]]. === Bricichette === Inta sitè de Cuni u gh'è finìu pa(r)egge votte üna de tappe du [[Gîo d'Italia|gì(r)u d'Italia]] e, de ciü, de chi a l'è partìa a famusa tappa nüme(r)u 17 du gì(r)u du [[1949]], dunde u [[Fausto Coppi]] u l'ha guagnàu a maja rösa pe' êsse rivàu a [[Pinerolo|Pine(r)òllu]] cun 11'52" in sce [[Gino Bartali]]. A memo(r)ia de st'impresa lì, fèta traversandu e [[Còlla da Madalena|còlle da Madalena]], [[Còlla du Vars|du Vars]], [[Còlla de l'Izoard|de l'Izoard]], [[Còlla du Munginevru|du Munginevru]] e [[Còlla du Sestriere|du Sestriere]], stu percursu u l'è turnàu inte pa(r)egge edisiùi du gì(r)u. Cuni a l'è stèta ascì a partènsa d'ina tappa du [[Tour de France]], a nüme(r)u 16 de l'edisiùn du [[2008]], ch'a l'è finìa a [[Jausiers]], in [[Provensa|Pruvènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://newsfood.com/cuneo-granda-tour-2008-presentato-il-comitato-organizzatore/|tìtolo=Cuneo: "Granda Tour 2008", presentato il Comitato organizzatore|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref>. === Volley === [[Immaggine:PalazzettodellosportCuneo.jpg|miniatura|U palasettu du sport de San Rocco Castagnaretta]] A sucietè de [[volley]] de rife(r)imèntu pe'a sitè, pe'i òmmi, a l'è stèta pe' tanti ànni u [[Piemonte Volley]], squaddra fundâ du [[1958]] cumme Cuneo Volley Ball Club e restâ in ativitè fina du [[2014]], rivandu a guagnà fina in scüdettu da mascima se(r)ie. Du [[2015]], quande ch'a s'è desfèta, u sò pòstu u l'è stètu piàu daa növa squaddra du [[Cuneo Volley]], ch'a l'ha cumensàu daa [[Serie B2 (volley òmmi)|Se(r)ie B]] e che au dì d'ancöi a zöga inta [[Superlega (volley)|Superlega]]. Pe'e dònne, a squaddra da sitè a l'è a [[Cuneo Granda Volley]], che aù a zöga inta [[Série A1 (volley dònne)|Se(r)ie A1]]. A Cuni, l'impiantu ciü impurtante pe' praticà stu sport, ch'u l'è ascì u sèntru spurtivu prinsipâle da sitè, u l'è u palasettu de San Rocco Castagnaretta, in campu cuèrtu ch'u pò tegnì fina a 4.700 spetatùi. === Balùn === In sport tipicu e da tradisiùn de Cuni u l'è u [[Balón (zêugo)|balùn]], cu'a squaddra da sitè ch'a l'è a Pallonistica Subalcuneo. Sta squaddra a zöga da fissu inta [[Série A (balón)|Se(r)ie A]], u mascimu livéllu du [[Canpionòu italiàn de balón|campiunàu de balùn]], guagnàu dau Cuni bèn 14 votte, ciü che e 7 vito(r)ia inta [[Cóppa Itàlia de balón|Cuppa Italia de categu(r)ìa]]. U campu de cà da Subalcuneo u l'è u sferiste(r)iu "Francesco Capello", ina strutü(r)a du cumün cuèrta ch'a pò tegnì 1.290 persune. === Âtru === Pe'u [[Ballabanastra|basket]] a squaddra da sitè a l'é a Granda College Cuneo, ch'a l'è de cà inta palestra cumünâle de Borgo San Giuseppe e ch'a l'ha zügàu de lungu inta [[Serie C (basket òmmi)|Se(r)ie C]] da regiùn. Pe'u [[rugby]], a Cuni u se tröva u Cuneo Pedona Rugby, ina squaddra ch'a zöga inta [[Serie C (rugby a 15)|Se(r)ie C]] in sciu campu, du cumün, aa Madonna dell'Olmo. A Cuni u gh'è pöi u campu spurtivu "Walter Merlo", daa capacitè de 400 pòsti, ch'u g'ha ina pista a 6 cursie ciü che i atressi e e dutasiùi pe'e âtre discipline de l'[[atletica]]. == Aministrasiùn == === Scindichi de Cuni === [[Immaggine:I-CN-Cuneo13.JPG|miniatura|U palàssiu du cumün de Cuni]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1860|1862|Carlo Brunet||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1862|1862|Francesco Lovera||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1863|1863|Agostino Moschetti||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1863|1865|Carlo Brunet||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1866|1866|Agostino Moschetti||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1867|1868|Luigi Fabre||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1869|1872|Giacinto Ballario||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1872|1874|Agostino Moschetti||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1874|1884|Virginio Allione||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1885|1888|Giuseppe Calcagno||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1888|1905|Angelo Bocca||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1905|1907|Attilio Pirinoli||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1907|1907|Luigi Moschetti||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1907|1908|Giulio Bertoldi||Regiu cum.|}} {{ComuniAmminPrec|1908|1912|Luigi Fresia||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1912|1913|Marcello Soleri||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1913|1914|Marco Cassin||Pro-scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1914|1920|Luigi Fresia||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1920|1925|Antonio Bassignano||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1925|1926|Vincenzo Gueli||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1926|1926|Ugo Franco||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1926|1927|Pietro Frigerio||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1927|1938|Giovanni Battista Imberti|PNF|Pudestè|}} {{ComuniAmminPrec|1938|1940|Michele Olivero|PNF|Pudestè|}} {{ComuniAmminPrec|1940|1941|Giovanni Marchetti|PNF|Pudestè f.f.|}} {{ComuniAmminPrec|1941|1941|Massimo Ferreri||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1941|1943|Carlo Viglino||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1943|1944|Antonio Bassignano||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1944|1944|Angelo Tua||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1944|1944|Pensiero Macciotta||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Caiani|PFR|Pudestè|}} {{ComuniAmminPrec|1945|1945|Armando Sartirana||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1948|Ettore Rosa|CLN|Scindicu|<ref group="n.">Scindicu indicàu dau Cumitàu de Libe(r)asiùn Nasiunâle</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1948|Antonio Toselli|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1948|1951|Luigi Teresio Cavallo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|8 zügnu 1965|Mario Delpozzo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 1965|1976|Tancredi Dotta Rosso|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1976|1985|Guido Bonino|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1985|1990|Elvio Viano|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1990|1995|Giuseppe Menardi|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 mazzu 1995|11 zügnu 2002|Elio Rostagno|Indipendènte|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|11 zügnu 2002|23 mazzu 2012|Alberto Valmaggia|DL - La Margherita|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 zügnu 2017|4 lüju 2022|Federico Borgna|Indipendènte|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 lüju 2022|''in càrega''|Patrizia Manassero|PD|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelaggi === A sitè de Cuni a l'é binélla cun quelle de<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/la-citta/storia/gemellaggi.html|tìtolo=Gemellaggi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>: * {{Binelàggio|FRA|Nissa|1964|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|DEU|Fürstenberg/Havel|1974|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|SEN|Richard Toll|1986|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|ARG|Santa Fe de la Vera Cruz|1991|var-da-o=da-u|Santa Fe (Argentinn-a)}} De ciü, a l'è binélla ascì cun<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpalio.org/aneddoti_selva03.htm|tìtolo=Gemellaggio Cuneo-Contrada Selva|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>: * {{Scìnbolo|600px Verde e Arancione listati di Bianco.PNG}} [[Cuntrâ da Selva]], [[Senn-a|Siena]], da-u [[1959]] == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === [[Immaggine:Cuneo map.png|miniatura|Mappa cu'e stradde da pruvincia de Cuni]] L'[[Autustradda A33 (Italia)|Autustradda A33 Cuni-Asti]] a liga a sitè cu'a regiùn de fe(r)e de Cuni e cun l'[[Autustradda A6 (Italia)|Autustradda A6 Türìn-Savuna]]. Intu terito(r)iu du cumün de Cuni u se ghe tröva due sciurtie, ch'e sun quelle de Cuni Sèntru, ''Cuneo Centro'', e de Cuni Levante'', Cuni Est''. Fra e âtre stradde impurtanti ch'e se trövan a Cuni u gh'è a cuscì dìta ''Variante Est-Ovest'', che pe' dabùn a cûre in diresiùn Nord-Ovest/Sud-Est, e a stradda dìta a "bovesâna", ch'a se svilüppa in sciu percursu da veggia [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmassu|feruvìa Cuni-Boves]]. === Feruvìe === [[Immaggine:Stazione di Cuneo (2).jpg|sinistra|miniatura|U fabricàu da [[Staçión de Cuneo|stasiùn de Cuni]]]] {{Véddi ascì|Staçión de Cuneo|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Staçión de Cuneo|stasiùn de Cuni]] a l'è a stasiùn ciü impurtante da sitè; a l'è servìa da di treni regiunâli de [[Trenitalia]] pe'a [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea Fusàn-Cuni-Limùn-Vintimìa]] e de [[Arenaways]] pe'a [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], ch'i travajan intu cuntèstu du cuntrattu servissiu cu'a [[Piemonte|Regiùn Piemunte]]. Fina du [[1960]] sta linea a l'ha avüu in percursu dife(r)ènte, ch'u l'é(r)a quellu u(r)iginâle, atìvu cumme [[feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]]. A [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa-Nissa]], cunusciüa cumme a "feruvìa de ma(r)aveje", a g'ha tòstu dui seculi e cu'u sò percursu a liga insemme u [[Piemonte|Piemunte]] cu'a [[Liguria|Ligü(r)ia]], pe' cûre cuscì dai munti au mâ e daa cianü(r)a aa còsta. Di âtri impianti ch'i se trövan inta sitè i sun a [[stasiùn de Cuni Gessu]], che fina du [[1937]] a l'è stèta a sula de Cuni, sènsa de traffegu da quande che, du [[2012]], a [[feruvìa Cuni-Munduvì]] a l'è stèta serâ. De ciü, u gh'è ancù a [[Stasiùn de Roata Rossi|fermâ de Roata Rossi]] in scia [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], supressa du [[2003]], e [[Stasiùn de San Benignu de Cuni|quella de San Benignu de Cuni]], in scia [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea pe' Fusàn]]. === Tranvài === [[Immaggine:Cuneo, piazza VE II - 1905.JPG|miniatura|Ciàssa Galimberti cu'i tranvài, du [[1905]]]] A partì dau [[1877]] a sitè de Cuni a l'è stèta servìa da 'n'impurtante réa inter-urbâna de tranvài a vapû, tütte serèi au [[1948]]: * [[Tranvài Cuni-Burgu San Darmàssu-Demunte|Cuni-Burgu San Darmàssu]] (1877-1948, slungâ du 1914 fina a [[Demonte|Demunte]]) * [[Tranvài Cuni-Drune(r)u|Cuni-Drune(r)u]] (1879-1948) * [[Tranvài Cuni-Salüssu|Cuni-Salüssu]] (1880-1948) * [[Tranvài Cuni-Boves|Cuni-Boves]] (1903-1935) === Ariupòrti === [[Immaggine:Cuneo Airport aerial view.jpg|miniatura|L'ariupòrtu de Cuni mi(r)àu da l'aruplàn|sinistra]] A sitè a l'è servìa da l'[[Ariupòrtu Internasiunâle de Cuni-Levaldigi]], che au dì d'ancöi u l'è ufisialmènte ciamàu "de Langhe e de Arpi du Mâ", dund'u se ghe pò rivà pe' mezzu da [[Stradda statâle 20 da Còlla de Tènda e da Valâ du Röia|SS20]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoairport.com/|tìtolo=Aeroporto di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-28}}</ref>. === Trasporti ürbani === U trasportu pübbricu inta sitè de Cuni e intu sò sircunda(r)iu u l'è stètu afidàu aa ''Conurbazione di Cuneo'', ch'a l'è gestìa dau ''Consorzio Trasporti GrandaBus''. De ciü, a Cuni u se ghe tröva in [[Ascensû de Cuni|ascensû panu(r)àmicu inclinàu]], ch'u lìga insemme a parte bassa da sitè, daa Pòrte de Munduvì, cu'u sèntru e, intu detaju, cun Cursu Giuseppe Garibaldi, cu'in percursu tüttu intu mezzu aa natü(r)a. Avèrtu a partì dau [[2009]], st'ascensû u pò purtà ciü o mênu vintisinque persune. Fra u [[1908]] e u [[1968]] Cuni a gh'axeva fina ina sò [[Réa de filobus de Cuni|réa de filobus]]. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo‎]] [[Categorîa:Capolêughi de provìnse italiànn-e]] [[Categorîa:Çittæ d'Italia]] jyqqxarqfpc3ixambbby2mgxy2qp883 Caravaggio 0 18081 269479 269428 2026-05-05T12:41:51Z Ziv 17675 ([[c:GR|GR]]) [[File:Michelangelo Caravaggio 021.jpg]] → [[File:The Beheading of Saint John-Caravaggio (1608).jpg]] → File replacement: Updating from a low-quality version to a higher-quality version ([[c:c:GR]]) 269479 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''. {{Biografia |inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg |px = 140px |descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small> |nàscita = Milan, 9 seténbre 1571 |mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610 |paize = [[Italia]] |profesción = [[pittô]] |move = }} == Vìtta == Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi. == Galerîa de òpere == <br><gallery> CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref> Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]]) Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese) The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]]) The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]]) Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]]) Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]]) The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]]) Boy Bitten by a Lizard-Caravaggio (Longhi).jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref> Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]]) Rest on the Flight into Egypt-Caravaggio (c.1597).jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]]) Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]]) The Lute Player-Caravaggio (Metropolitan Museum of Art).jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art) Baco, por Caravaggio.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref> La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]]) Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi) Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]]) Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]]) Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]]) David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]]) Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]]) Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]]) Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]]) Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]]) Caravaggio — The Calling of Saint Matthew.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]]) Caravaggio-Nativity(1600).jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref> The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Crucifixion of Saint Peter-Caravaggio (c.1600).jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]]) Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo) Caravaggio incredulity.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi) Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref> Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]]) Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]]) CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti) The Entombment of Christ-Caravaggio (c.1602-3).jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref> Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Death of the Virgin-Caravaggio (1606).jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre) John the Baptist-Caravaggio (Galleria Nazionale d'Arte Antica).jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) Ecce Homo-Caravaggio (c. 1605).jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]]) Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]]) Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese) The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]]) Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]]) Caravaggio (Michelangelo Merisi) (1571 - 1610) - Christ on the mount of olives - 359 - Gemäldegalerie.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]]) Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese) Michelangelo Caravaggio 055 - color enhanced.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref> CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone) Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]]) Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]]) Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]]) Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]]) Caravaggio - David with the Head of Goliath - Vienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Madonna of the Rosary - Google Art Project.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]]) Salome with the Head of John the Baptist-Caravaggio (1610).jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery) CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]]) Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre) The Beheading of Saint John-Caravaggio (1608).jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref> Burial of Saint Lucy-Caravaggio (1608).jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]]) Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]]) Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]]) Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]]) Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale) Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]]) The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese) Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese) Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref> </gallery> == Nòtte == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}} *{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}} === Mostre === * ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951. * ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985. * ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987. * ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991. * ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995. * ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998. * ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000. * ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005. * ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009. * ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010. * ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010. * ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017. == Âtri progètti == {{interprogetto}} {{Pittûa (àrte)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Pitoî italién]] [[Categorîa:Pitoî do baròcco]] it51uxwle1eialv4sf7zcfndtfrr57w Template:Divisione amministrativa/Stemmi/ITA 10 18521 269490 263156 2026-05-05T17:31:07Z N.Longo 12052 + var 269490 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{{2|}}} |1 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |abrùsso|abrusso|abruzzo = Regione-Abruzzo-Stemma.svg |calàbria|calabria|calabbria = Coat of arms of Calabria.svg |campania|campannia|canpània = Regione-Campania-Stemma.svg |emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Regione-Emilia-Romagna-Stemma.svg |friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friuli-Venezia-Giulia-Stemma.svg |lazio|lassio|làçio = Lazio Coat of Arms.svg |liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligüṛia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligür̂ia|ligüŕia = Coat of arms of Liguria.svg |marche = Coat of arms of Marche.svg |piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt'|pimunt = Regione-Piemonte-Stemma.svg |puglia|puggia = Coat of Arms of Apulia.svg |sardegna|sardégna = Sardegna-Stemma.svg |sicilia|siçillia|sicìlia = Coat of arms of Sicily.svg |toscann-a|toscànn-a|toscana = Coat of arms of Tuscany.svg |trentino-alto adige/südtirol|trentino-alto adige|trentin-erto adixe|trentin-ato addexe|trentin-èrto àdixe = Coat of arms of Trentino-South Tyrol.svg |valle d'aosta = Valle d'Aosta-Stemma.svg |veneto|venneto|véneto = Coat of Arms of Veneto.png |#default = Regione-{{{1}}}-Stemma.svg }} |2 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |agrigénto|agrigento = Provincia di Agrigento-Stemma.svg |ancónn-a|anconn-a|ancona = Provincia di Ancona-Stemma.svg |arésso|aresso|arezzo|arézzo|aæzo|aæso = Provincia di Arezzo-Stemma.svg |àscoli picén|àscoli picêno|ascoli piceno = Provincia di Ascoli Piceno-Stemma.svg |bâri|bari = Città metropolitana di Bari-Stemma.svg |bèrgamo|bergamo = Provincia di Bergamo-Stemma.svg |belùn|belluno = Provincia di Belluno-Stemma.svg |bréscia|brescia = Provincia di Brescia-Stemma.svg |bològna|bologna = Città metropolitana di Bologna - Stemma.svg |bolsàn|provinsa de bolsàn|bolzano|bozen = Suedtirol CoA.svg |càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Coat of Arms of the Metropolitan city of Cagliari.svg |caltanisetta|caltanizetta|caltanizétta = Provincia di Caltanissetta-Stemma.svg |canpobàsso|canpobasso|campobasso = Provincia di Campobasso-Stemma.svg |catània|catania = Provincia di Catania-Stemma.svg |catanzâo|catanzaro = Coat of Arms of the Province of Catanzaro.svg |cazèrta|casèrta|caserta = Provincia di Caserta-Stemma.svg |chieti|chiéti|chiêti = Provincia di Chieti-Stemma.svg |como|commo|còmmo = Provincia di Como-Stemma.svg |cozénsa|cosenza|cozensa = Provincia di Cosenza-Stemma.svg |cremónn-a|cremona|cremonn-a = Provincia di Cremona-Stemma.svg |crotón|croton|crotone = Provincia di Crotone-Stemma.svg |cùnio|cuneo|cuni|coni|cunio = Provincia di Cuneo-Stemma.svg |énna|enna = Provincia di Enna-Stemma.svg |firénse|firense|firenze = Provincia di Firenze-Stemma.svg |feræa|ferâra|ferrara = Provincia di Ferrara-Stemma.svg |fèrmo|fermo = Provincia di Fermo-Stemma.svg |forlì-cezénn-a|forlì-cesena = Provincia di Forlì-Cesena-Stemma.svg |froxinón|frozinón|froxinon|frozinon|frosinone = Provincia di Frosinone-Stemma.svg |gorìçia|gorizia = Provincia di Gorizia-Stemma.svg |grosêto|grosseto= Provincia di Grosseto-Stemma.svg |a spèza|speza|spézza|spezza|a spézza|a spezza|spezia|la spezia = Provincia della Spezia-Stemma.svg |imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|imper̂ia|inperia = Coat of Arms of the Province of Imperia.svg |izèrnia|isernia = Provincia di Isernia-Stemma.svg |latìnn-a|latina|latinn-a = Provincia di Latina-Stemma.svg |l'àgogia = Provincia dell'Aquila-Stemma.svg |lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Coat of Arms of the Province of Alessandria.svg |lecce = Coat of Arms of the Province of Lecce.svg |lécco|lecco = Provincia di Lecco-Stemma.svg |livórno|livorno = Coat of Arms of the Province of Livorno.svg |lùcca|lucca = Provincia di Lucca-Stemma.svg |macerâ|macerâa|macerata = Provincia di Macerata-Stemma.svg |màntova|màntoa|mantova = Coat of Arms of the Province of Mantova.svg |màssa e carâra|màssa-carâra|màssa e caræa|màssa-caræa|massa e carrara|massa-carrara = Provincia di Massa-Carrara-Stemma.svg |matêra|matera = Provincia di Matera-Stemma.svg |medio campidano = |mescìnn-a|messina|mescinn-a = Provincia di Messina-Stemma.svg |milàn|milan|milano = Provincia di Milano-Stemma.svg |modena|mòdena = Coat of Arms of the Province of Modena.svg |mónza|mónza e briànsa|monsa|monsa e briànsa = Provincia di Monza e della Brianza-Stemma.svg |nàpoli|nappoli|napoli = Coat of Arms of the Metropolitan City of Naples.svg |noeuo|nóoro|nuoro = Provincia di Nuoro-Stemma.svg |ogliastra = Provincia dell'Ogliastra-Stemma.svg |pàdova|pàdoa|padova = Provincia di Padova-Stemma.svg |palermo|palèrmo = Provincia di Palermo-Stemma.svg |pavîa|pavia = Provincia di Pavia-Stemma.svg |perùggia|peruggia|perugia = Provincia di Perugia-Stemma.svg |pézaro e urbìn|pesaro e urbin|pesaro e urbino = Coat of Arms of the Province of Pesaro and Urbino.svg |pescâa|pescâra|pescæa|pescara = Provincia di Pescara-Stemma.svg |piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provincia di Piacenza-Stemma.svg |pistoia = Provincia di Pistoia-Stemma.svg |poténsa|potensa|potenza = Coat of Arms of the Province of Potenza.svg |pròu|prâto|prato = Provincia di Prato-Stemma.svg |ragûsa|ragûza|ragóza|ragùza|ragùsa|ragusa = Provincia di Ragusa-Stemma.svg |réggio emìlia|réggio inte l'emìlia|reggio nell'emilia|reggio emilia = Coat of Arms of the province of Reggio Emilia.svg |réggio calàbria|reggio calabbria = Coat of Arms of the Province of Reggio-Calabria.svg |rieti = Coat of arms of the province of Rieti.svg |rómma|roma|romma = Provincia di Roma-Stemma.svg |rovîgo|rovigo = Provincia di Rovigo-Stemma.svg |sann-a|savona|sànn-a|savónn-a|savuna|savùna|savuina|sana|sàna|saña|san-na|savôna|sauna|saùna = Provincia di Savona-Stemma.svg |sàsciai|sasciai|sàsari|sasari|sassari = Provincia di Sassari-Stemma.svg |sciracûza|siracusa = Provincia di Siracusa-Stemma.svg |siêna|sénn-a|senn-a|siénn-a|siena = Provincia di Siena-Stemma.svg |sondrio|sòndrio|sóndrio = Provincia di Sondrio-Stemma.svg |sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardégna|sud sardegna = |tàranto|taranto = Provincia di Taranto-Stemma.svg |torin|turin|torìn|torino = Città metropolitana di Torino - Stemma.svg |tràpani|trapani = Provincia di Trapani-Stemma.svg |trénto = Trentino CoA.svg |trevîzo|trevîxo|trevizo|trevixo|treviso = Provincia di Treviso-Stemma.svg |trièste|trieste = Provincia di Trieste-Stemma.svg |vareise|vareize|varéize|varéise|varese = Provincia di Varese-Stemma.svg |venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Provincia di Venezia-Stemma.svg |verbàn cûsio òssola|verbània|verbania = CoA of Verbano-Cusio-Ossola.svg |verçelli|vercèlli|vercelli = Provincia di Vercelli-Stemma.svg |verónn-a|veronn-a|verona = Provincia di Verona-Stemma.svg |vibo valençia|vibo valentia|vìbo valénçia|vîbo valénçia = Provincia di Vibo Valentia-Stemma.svg |viçénsa|vicénsa|vicenza = Provincia di Vicenza-Stemma.svg |vitèrbo|viterbo = Provincia di Viterbo-Stemma.svg |zena|zêna|zéna|séna|genova = Provincia di Genova-Stemma.svg |#default = Provincia di {{{1}}}-Stemma.{{#ifexist:Media:Provincia di {{{1}}}-Stemma.svg|svg|png}} }} |3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |a prìa|a pria|a prîa|pietra ligure = Pietra Ligure-Stemma.svg |arasce|aràsce|aràsci|alassio = Alassio-Stemma.svg |briga auta|briga âuta|ra briga âuta|briga alta = Briga Alta-Stemma.svg |campurussu|canpurussu|canporósso|canporosso|camporosso = Camporosso-Stemma.svg |cuggiæn|cugen|cugén|cuggen|cüggiæn|cügén|cügèn = Quilliano-Stemma.svg |finô|finâ|finà|finale ligure = Coat of arms of Finale Ligure.svg |garesce|garésce|garéshe|garessio = Garessio-Stemma.svg |imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|imper̂ia|inperia = Imperia-Stemma.svg |muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Montalto Carpasio-Stemma.svg |ricò|riccò|riccò del golfo di spezia = Riccò del Golfo di Spezia-Stemma.svg |rosagni|rusagni|ruzâgni|rozâgni|rezoâgio|rezoâgi|rezzoagi = Rezzoaglio-Stemma.svg |sanremu|sanremmu|san remu|san remmu|sanrémmo|sanremmo|san remmo|san remo|sanremo = Sanremo-Stemma.svg |savona|sànn-a|sann-a|savuna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|sauna|saùna = Stemma di Savona.svg |toriggia|torìggia|turiggia|torriglia = Torriglia-Stemma.svg |triöra|triöira|triöa|triêua|triora = Triora-Stemma.svg |tuiran|tuiràn|toiràn|toiàn|toiàn|toirano = Toirano-Stemma.svg |castrevegliu|castreveju|castelvecchio di rocca barbena = Castelvecchio di Rocca Barbena-Stemma.svg |ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ormea-Stemma.svg |zena|zêna|zéna|séna|genova = Coat of arms of Genoa.svg |agra = Agra (Italia)-Stemma.png |alba = Alba (Italia)-Stemma.png |albanella = Albanella (Italia)-Stemma.png |albaredo per san marco = Albaredo per San Marco-Stemma.gif |albi = Albi (Italia)-Stemma.png |albosaggia = Albosaggia stemma.gif |alto = Alto (Italia)-Stemma.png |alvito = Alvito (Italia)-Stemma.png |arbenga|albenga = CoA Comune di Albenga.png |amato = Amato (Italia)-Stemma.png |amelia = Amelia (Italia)-Stemma.png |angrogna = CoA Comune di Angrogna.svg |aragona = Aragona (Italia)-Stemma.png |arce = Arce (Italia)-Stemma.png |arena = Arena (Italia)-Stemma.png |arona = Arona-Stemma it.png |arrone = Arrone-Stemma.jpg |asso = Asso (Italia)-Stemma.png |assolo = Assolo (Italia)-Stemma.png |atella = Atella (PZ)-Stemma.png |ausonia = Ausonia (comune)-Stemma.png |avezzano = Coat of arms of Avezzano.svg |barile = Barile (Italia)-Stemma.png |baronissi = Baronissi-Stemma it.png |baselga di pinè = Baselga di Piné-Stemma.png |bastiglia = Bastiglia (Italia)-Stemma.png |belmonte del sannio = Belmontedelsannio.gif |bema = Bema-Stemma.gif |bianchi = Bianchi (Italia)-Stemma.png |bibiana = Bibiana (Italia)-Stemma.png |bomba = Bomba (Italia)-Stemma.png |bonito = Bonito (Italia)-Stemma.png |bono = Bono (Italia)-Stemma.png |borgia = Borgia (Italia)-Stemma.png |bovino = Bovino (Italia)-Stemma.png |bra = Bra-Stemma uff.png |brenna = Brenna (Italia)-Stemma.png |brione = Brione (Lombardia)-Stemma.png |bronte = Bronte (Italia)-Stemma.png |burgos = Burgos (Italia)-Stemma.png |cagliari = CagliariStemma2015.png |caglio = Caglio (Italia)-Stemma.png |caino = Caino (Italia)-Stemma.png |calcio = Calcio (Italia)-Stemma.png |calenzano = Calenzano -Stemma.png |campana = Campana (Italia)-Stemma.png |campobasso = Stemma campobasso città rosso.png |candela = Candela (Italia)-Stemma.png |canna = Canna (Italia)-Stemma.png |capistrano = Capistrano (Italia)-Stemma.png |capriati a volturno = Coat of Arms of Capriati a Volturno.svg |capriolo = Capriolo (Italia)-Stemma.png |carapelle = Carapelle (Italia)-Stemma.png |caravaggio = CoA Città di Caravaggio.svg |carbone = Carbone (Italia)-Stemma.png |cardinale = Cardinale (Italia)-Stemma.png |cantagallo = Cantagallo (Italia)-Stemma.png |carmignano = Carmignano (Italia)-Stemma.png |carpino = Carpino (Italia)-Stemma.png |carro = Carro (Italia)-Stemma.png |casella = Casella (Italia)-Stemma.png |cassacco = Cassacco-Stemma.jpg |castelli = Castelli (Italia)-Stemma.png |castelnuovo = Castelnuovo (Italia)-Stemma.png |cavazzo carnico = Cavazzo Carnico-Stemma.jpg |cave = Cave (Italia)-Stemma.png |cento = Cento (Italia)-Stemma.png |cerano = Cerano (Italia)-Stemma.png |cerchio = Cerchio (Italia)-Stemma.png |ceres = Ceres (Italia)-Stemma.png |certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)-Stemma.png |cervo = Cervo (Italia)-Stemma.png |cesio = Cesio (Italia)-Stemma.png |chiusa = Klausen Suedtirol CoA.svg |cicala = Cicala (Italia)-Stemma.png |cittadella = Cittadella (Italia)-Stemma.png |cittanova = Cittanova (Italia)-Stemma.png |civita = Civita (Italia)-Stemma.png |claut = Claut-Stemma.jpg |contrada = Contrada (Italia)-Stemma.png |corbara = Corbara (Italia)-Stemma.png |crema = Crema (Italia)-Stemma.png |dazio = Dazio-Stemma.gif |delebio = Delebio-Stemma.gif |delia = Delia (Italia)-Stemma.png |diamante = Diamante (Italia)-Stemma.png |don = Don (Italia)-Stemma.png |enemonzo = Enemonzo-Stemma.jpg |eraclea = Eraclea-Stemma.gif |erba = Erba (Italia)-Stemma.png |este = Este (Italia)-Stemma.png |fallo = Fallo (Italia)-Stemma.png |felino = Felino (Italia)-Stemma.png |ferla = Ferla Stemma Colori.jpg |ferrara = CoA Città di Ferrara.svg |filadelfia = Filadelfia (Italia)-Stemma.png |firenze = FlorenceCoA.svg |fiumara = Fiumara (Italia)-Stemma.png |foligno = Foligno stemma.png |fondachelli-fantina = Fondachelli Fantina-Stemma.png |fondo = Fondo (Italia)-Stemma.png |fontanelice = Fontanelice-Stemma.jpg |fontanella = Fontanella (Italia)-Stemma.png |fonte = Fonte (Italia)-Stemma.png |forni di sotto = Stemmafornidisotto.jpg |fortezza = Fortezza (Italia)-Stemma.png |fossa = Fossa (Italia)-Stemma.png |frassino = Frassino (Italia)-Stemma.png |furore = Furore (Italia)-Stemma.png |fuscaldo = Fuscaldo-Stemma uff.png |gavignano = Gavignano (Italia)-Stemma.png |gerace = Gerace-Stemma uff.png |gerola alta = Gerola Alta-Stemma.jpg |ginestra = Ginestra (Italia)-Stemma.png |gonars = Gonars-Stemma.JPG |gorgonzola = Gorgonzola (Italia)-Stemma.png |grado = Grado (Italia)-Stemma.png |greci = Greci (Italia)-Stemma.png |greggio = Greggio (Italia)-Stemma.png |grigno = Grigno-Stemma it.png |grimaldi = Grimaldi (Italia)-Stemma.png |grottaferrata = Grottaferrata-Stemma it.png |hône = Hone-Stemma.png |incudine = Incudine (Italia)-Stemma.png |ingria = Ingria (Italia)-Stemma.png |irma = Irma (Italia)-Stemma.png |isso = Isso (Italia)-Stemma.png |jenne = Jenne-Stemma it.png |l'aquila = Coat of Arms of L'Aquila, Italy.svg |la salle = La Salle (Italia)-Stemma.png |la spezia = La Spezia-Stemma2.png |lago = Lago (Italia)-Stemma.png |laterza = Laterza (Italia)-Stemma.png |lauco = Lauco-Stemma.jpg |lauro = Lauro (Italia)-Stemma.png |laveno-mombello = CoA Laveno-Mombello.svg |leini = Leinì-Stemma.png |lesina = Lesina (Italia)-Stemma.png |lettere = Lettere (Italia)-Stemma.png |licenza = Licenza (Italia)-Stemma.png |ligonchio = Logo ligonchio.png |liveri = Liveri-Stemma.jpg |livo = Livo (Trentino-Alto Adige)-Stemma.png |locri = Locri-Stemma uff.png |longobardi = Longobardi (Italia)-Stemma.png |lucignano = Stemma di Lucignano.JPG |lugo = Lugo (Italia)-Stemma.png |lula = Lula (Italia)-Stemma.png |lupara = Stemma di Lupara.jpeg |macchiagodena = Macchiagodena-Stemma.gif |magenta = Magenta (Italia)-Stemma.png |malborghetto valbruna |malborghetto-valbruna = MalborghettoValbruna.gif |manta = Manta (Italia)-Stemma.png |mara = Mara (Italia)-Stemma.png |marcellina = Marcellina (Italia)-Stemma.png |marciana = Marciana (Italia)-Stemma.png |margarita = Margarita (Italia)-Stemma.png |marino = Marino (Italia)-Stemma.png |marone = Marone (Italia)-Stemma.png |martello = Martello (Italia)-Stemma.png |martirano = Martirano (Italia)-Stemma.png |maser = Maser (Italia)-Stemma.png |masi = Masi (Italia)-Stemma.png |massa = Massa (Italia)-Stemma.png |meda = Meda-Stemma.jpg |medicina = Medicina (Italia)-Stemma.png |mele = Mele (Italia)-Stemma.png |melissa = Melissa (Italia)-Stemma.png |mentana = Mentana (Italia)-Stemma.png |mercato saraceno = Mercato Saraceno-Stemma.jpg |merlino = Merlino (Italia)-Stemma.png |milano = CoA Città di Milano.svg |milena = Milena (Italia)-Stemma.png |milo = Milo (Italia)-Stemma.png |mirabello = Mirabello (Italia)-Stemma.png |misilmeri = Misilmeri-Stemma it.png |mistretta = Mistretta-Stemma it.png |moggio = Moggio (Italia)-Stemma.png |moimacco = Moimacco-Stemma.jpg |molare = Molare (Italia)-Stemma.png |molise = Molise (CB)-Stemma.png |momo = Momo (Italia)-Stemma.png |monopoli = Monopoli (Italia)-Stemma.png |montagna in valtellina = Montagna.png |montagna = Montagna (Italia)-Stemma.png |montaldo torinese = Montaldo Torinese-Stemma it.png |monte grimano terme = Monte Grimano-Stemma.png |monte san martino = Monte San Martino-Stemma.jpg |monte san pietrangeli = Monte San Pietrangeli-Stemma.jpg |montelparo = Montelparo-Stemma.gif |montemitro = Stemma comune di montemitro.gif |mori = Mori (Italia)-Stemma.png |morrone del sannio = Stemma morrone.png |mosciano sant'angelo = Mosciano Sant'Angelo-Stemma.jpg |mozzo = Mozzo (Italia)-Stemma.png |mura = Mura (Italia)-Stemma.png |musei = Musei (Italia)-Stemma.png |muzzano = Muzzano (Italia)-Stemma.png |napoli = CoA Città di Napoli.svg |naso = Naso (Italia)-Stemma.png |nave = Nave (Italia)-Stemma.png |ne = Ne (Italia)-Stemma.png |nespolo = Nespolo (Italia)-Stemma.png |nettuno = Nettuno (Italia)-Stemma.png |nicosia = Nicosia (Italia)-Stemma.png |nimis = Nimis-Stemma.jpg |noale = Noale-Stemma.jpg |nove = Nove (Italia)-Stemma.png |olevano di lomellina = Olevano di Lomellina-Stemma.jpg |onore = Onore (Italia)-Stemma.png |ora = Ora (Italia)-Stemma.png |ortignano raggiolo = OrtignanoRaggiolo stemma.gif |ortona dei marsi = Ortona dei Marsi-stemma.jpg |osoppo = Osoppo-Stemma.jpg |ostiano = Ostiano (Italia)-Stemma.png |ottone = Ottone (Italia)-Stemma.png |paderno franciacorta = Stemma Comune di Paderno Franciacorta.jpg |paese = Paese (Italia)-Stemma.png |palau = Palau (Italia)-Stemma.png |palermo = Palermo-Stemma uff.png |palù = Palù (Italia)-Stemma.png |paluzza = Paluzza-Stemma.jpg |paola = Paola (Italia)-Stemma.png |parma=Coat of arms of Parma.svg |paterno = Paterno (comune)-Stemma.png |pavia di udine = PaviadiUdine-Stemma.jpg |pedemonte = Pedemonte-Stemma.gif |peglio = Peglio (Marche)-Stemma.png |pella = Pella (Italia)-Stemma.png |perca = Perca (Italia)-Stemma.png |pero = Pero (Italia)-Stemma.png |perugia = Logocomuneperugia.png |pettineo = Pettineo (Italia)-Stemma.png |pianezze = Pianezze-Stemma.gif |piatto = Piatto (Italia)-Stemma.png |pico = Pico (Italia)-Stemma.png |pienza = Pienza-Stemma.png |pietra de' giorgi = Pietra de' Giorgi-Stemma.jpg |pietracamela = Pietracamela-stemma.jpg |pila = Pila (Italia)-Stemma.png |piscina = Piscina (Italia)-Stemma.png |pizzo = Pizzo (Italia)-Stemma.png |poggiodomo = Poggiodomo-Stemma.jpg |pojana maggiore = Poiana Maggiore-Stemma.gif |porpetto = Porpetto-Stemma.png |posina = Posina-Stemma.gif |posta = Posta (Italia)-Stemma.png |potenza = Potenza (Italia)-Stemma.png |povoletto = Povoletto-Stemma.png |pré-saint-didier = Pré-Saint-Didier-Stemma.png |pula = Pula (Italia)-Stemma.png |quarto = Quarto (Italia)-Stemma.png |quindici = Quindici (Italia)-Stemma.png |rasura = Rasura-Stemma.gif |re = Re (Italia)-Stemma.png |regalbuto = Stemmaregalbuto.jpg |reggio calabria = Reggio Calabria Stemma.png |reggio nell'emilia = Reggio Emilia-Stemma.png |resiutta = Resiutta-Stemma.jpg |riano = Riano (Italia)-Stemma.png |rive d'arcano = RivedArcano-Stemma.jpg |rocca pia = Rocca Pia-Stemma.jpg |roccamonfina = Roccamonfina (Italia)-Stemma.png |rodano = Rodano stemma.jpg |rodengo = Rodengo (Zuid-Tirol)-Stemma.png |rogolo = Rogolo-Stemma.gif |roma capitale = Roma-Stemma.png |romeno = Romeno (Italia)-Stemma.png |rossa = Rossa (Italia)-Stemma.png |rossana = Rossana (Italia)-Stemma.png |rotonda = Rotonda (Italia)-Stemma.png |ruda = Ruda-Stemma.jpg |sabbia = Sabbia (Italia)-Stemma.png |saint-denis = Saint-Denis (Italia)-Stemma.png |saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)-Stemma.png |salcedo = Salcedo (Italia)-Stemma.png |salento = Salento (comune)-Stemma.png |sambuca pistoiese = Stemma-pic.gif |sambuco = Sambuco (Italia)-Stemma.png |samo = Samo (Italia)-Stemma.png |san calogero = San Calogero (Italia)-Stemma.png |san cataldo = San Cataldo (Italia)-Stemma.png |san felice del benaco = Sanfelicedelbenacologo.jpg |san ferdinando = San Ferdinando (Italia)-Stemma.png |san fiorano = Sanfiorano.gif |san giacomo degli schiavoni = San Giacomo degli Schiavoni-Stemma.jpg |san giovanni al natisone = San Giovanni al Natisone-Stemma.png |san giuliano di puglia = SanGiulianodiPuglia.gif |san giustino = San Giustino (Italia)-Stemma.png |san leonardo = San Leonardo (Italia)-Stemma.png |san lorenzo = San Lorenzo (Italia)-Stemma.png |san luca = San Luca (Italia)-Stemma.png |san marcellino = San Marcellino (Italia)-Stemma.png |san martino di finita = San Martino di Finita-Stemma.JPG |san massimo = San Massimo (Italia)-Stemma.png |san michele al tagliamento = San Michele al Tagliamento-Stemma.jpg |san nazario = San Nazario (Italia)-Stemma.png |san pancrazio = San Pancrazio (Italia)-Stemma.png |san paolo = San Paolo (Italia)-Stemma.png |san pietro mussolino = San Pietro Mussolino-Stemma.gif |san roberto = San Roberto (Italia)-Stemma.png |san sostene = San Sostene-Gonfalone.png |san vincenzo = San Vincenzo (Italia)-Stemma.png |san vitaliano = San Vitaliano (Italia)-Stemma.png |san vito = San Vito (Italia)-Stemma.png |sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)-Stemma.png |sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)-Stemma.png |sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)-Stemma.png |sant'angelo del pesco = Sant'Angelo del Pesco-Stemma.jpg |sant'angelo in vado = Stemma santangelo in vado.gif |sant'antonino di susa = Sant'Antonino di Susa-Stemma it.png |sant'apollinare = Sant'Apollinare (Italia)-Stemma.png |sant'elena = Sant'Elena (Italia)-Stemma.png |sant'eusanio del sangro = Stemma Sant'Eusanio del Sangro.jpg |sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)-Stemma.png |santa brigida = Santa Brigida (Italia)-Stemma.png |santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)-Stemma.png |santa giuletta = Santagiuletta.gif |santa giustina = Santa Giustina (Italia)-Stemma.png |santa maria la longa = SantaMarialaLonga-Stemma.jpg |santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)-Stemma.png |santa sofia = Santa Sofia (Italia)-Stemma.png |sarcedo = Sarcedo-Stemma.gif |sarego = Sarego-Stemma.gif |sassetta = Sassetta (Italia)-Stemma.png |sava = Sava (Italia)-Stemma.png |scala = Scala (Italia)-Stemma.png |scampitella = Scampitella-stemma.gif |scarperia = Scarperia-Stemma it.png |scena = Scena (Italia)-Stemma.png |scopa = Scopa (Italia)-Stemma.png |scorzè = Coat of Arms of Scorzè.svg |serina = Serina (Italia)-Stemma.png |sezze = Sezze-Stemma.jpg |signa = Signa-Stemma.jpg |socchieve = Socchieve-Stemma.jpg |solagna = Solagna-Stemma.gif |sturno = Sturno.gif |supino = Supino (Italia)-Stemma.png |taino = Taino (Italia)-Stemma.png |tarvisio = TarvisioStemma.png |tavagnacco = Tavagnacco-Stemma.jpg |taverna = Taverna (Italia)-Stemma.png |tenna = Tenna (Italia)-Stemma.png |tirolo = Tirolo (BZ)-Stemma.png |tocco caudio = Tocco Caudio-Stemma.jpg |torretta = Torretta (Italia)-Stemma.png |tortora = Tortora (Italia)-Stemma.png |trenta = Trenta (Italia)-Stemma.png |tripi = Tripi-Stemma it.png |trissino = Trissino-Stemma.gif |troia = Troia (Italia)-Stemma.png |ultimo = Ultimo (Italia)-Stemma.png |uri = Uri (Italia)-Stemma.png |valdastico = Valdastico-Stemma.gif |valenza = Valenza (Italia)-Stemma.png |vandoies = Vintl-Stemma.svg |vas = Vas (Italia)-Stemma.png |verzegnis = Verzegnis-Stemma.jpg |viano = Viano stemma comune 2.gif |villa di chiavenna = Villa di Chiavenna-Stemma.gif |villaverla = Villaverla-Stemma.gif |viola = Viola (Italia)-Stemma.png |virgilio = Virgilio (Italia)-Stemma.png |visco = Visco-Stemma.jpg |vittoria = Vittoria (Italia)-Stemma.png |voghiera = Voghiera-Stemma.gif |volano = Volano (Italia)-Stemma.png |voltaggio = Voltaggio (Italia)-Stemma.png |#default = {{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.svg|{{{1}}}-Stemma.svg|{{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.png|{{{1}}}-Stemma.png}}}} }} }}</includeonly><noinclude> Stémmi de regioìn, provìnse e comùn [[Categorîa:Template Divisione amministrativa]] </noinclude> kve7he8vc7yu4a6amc5tf8a4bohfiy9 Template:Divisione amministrativa/Voci/ITA 10 18525 269489 264911 2026-05-05T17:30:49Z N.Longo 12052 + var 269489 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{{2|}}} |1={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |calàbria|calabria = Calabria |emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Emilia-Romagna |friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friùli-Venessia Giulia |làçio|laçio|làssio|lassio|lasio|lazio = Lassio |liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligüṛia|ligür̂ia|ligüŕia = Liguria |piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt'|pimunt = Piemonte |sardegna|sardégna = Sardegna |veneto|venneto|véneto = Venneto |#default = {{{1}}} }} |2={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |spezia|la spezia|a spèza|spézza|a spézza = Provinsa dea Spèza |imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|inperia|imper̂ia = Pruvincia de Imper̂ia |sànn-a|sann-a|savuna|savùna|savona|savôna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|saña|san-na|sauna|saùna = Pruvincia de Sann-a |genova|zena|zêna|zéna|sena = Çittæ metropolitann-a de Zena |càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Çittæ metropolitann-a de Càggiai |cuneo|cùnio|cuni|coni|cunio = Provinsa de Cuneo |lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Provinsa de Lisciandria |àgogia|l'àgogia|àquila|l'àquila|aquila|l'aquila = Provinsa de L'Àgogia‎ |forlì-cezénn-a|forlì-cezenn-a|forlì-cesénn-a|forlì-cesenn-a|forlì-cesena = Provinsa de Forlì-Cesenn-a |medio campidano = Provincia del Medio Campidano |piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provinsa de Piaçensa |sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardegna|sud sardégna = Provinsa do Sùd Sardegna‎ |l'ogliastra|ogliastra=Provincia dell'Ogliastra |novara|novæa ‎= Provinsa de Novæa |réggio calàbria|reggio calabria = Çittæ metropolitann-a de Reggio Calabria |reggio emilia = Provinsa de Reggio Emilia |verbania|verbàn|cûsio|òssola|verbàn-cûsio-òssola|verbàn cûsio òssola = Provinsa do Verbàn Cûsio Òssola |monsa|monsa e briànsa = Provinsa de Monsa e da Briànsa |bolzano|trento = Provincia autonoma di {{{1}}} |bari|bologna|catània|firense|mescìnn-a‎|milan|nappoli|palermo|turin|reggio calabbria‎ = Çittæ metropolitann-a de {{{1}}} |rómma|romma|rumma|roma = Çittæ metropolitann-a de Romma Capitâle |venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Çittæ metropolitann-a de Venessia |agrigento|caltanissetta|enna|ragusa|siracusa|tràpani = Libero consòrçio comunâle de {{{1}}} |#default = Provinsa de {{ucfirst:{{{1}}}}} }} |3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |cuggiæn|cügén|cügèn|cugén|cuggen = Cuggiæn |imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|inperia|imper̂ia = Imperia |muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Muntautu Carpaxe |triöra|triöira|triöa|triêua|triora = Triöra |ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ulmea |agra = Agra (Italia) |ala = Ala (Italia) |alba = Alba (Italia) |albanella = Albanella (Italia) |albi = Albi (Italia) |albino = Albino (Italia) |alì = Alì (Italia) |altare = Altare (Italia) |alto = Alto (Italia) |amaro = Amaro (Italia) |amato = Amato (Italia) |amelia = Amelia (Italia) |ampezzo = Ampezzo (Italia) |anoia = Anoia (Italia) |apice = Apice (Italia) |aprilia = Aprilia (Italia) |aragona = Aragona (Italia) |arborea = Arborea (comune) |arcade = Arcade (Italia) |archi = Archi (Italia) |arce = Arce (Italia) |arco = Arco (Italia) |arena = Arena (Italia) |armeno = Armeno (Italia) |armo = Armo (Italia) |asola = Asola (Italia) |asso = Asso (Italia) |assolo = Assolo (Italia) |atella = Atella (comune) |augusta = Augusta (Italia) |ausonia = Ausonia (comune) |badia = Badia (Italia) |balocco = Balocco (Italia) |barbara = Barbara (Italia) |barbaresco = Barbaresco (Italia) |bard = Bard (Italia) |barile = Barile (Italia) |barolo = Barolo (Italia) |baschi = Baschi (Italia) |basiliano = Basiliano (Italia) |bastiglia = Bastiglia (Italia) |bellino = Bellino (Italia) |bellona = Bellona (Italia) |bergamasco = Bergamasco (Italia) |berra = Berra (Italia) |bianchi = Bianchi (Italia) |bianco = Bianco (Italia) |bibiana = Bibiana (Italia) |bione = Bione (Italia) |bomba = Bomba (Italia) |bonito = Bonito (Italia) |bono = Bono (Italia) |borgia = Borgia (Italia) |bova = Bova (Italia) |bovino = Bovino (Italia) |bozzolo = Bozzolo (Italia) |brancaleone = Brancaleone (Italia) |brenna = Brenna (Italia) |breno = Breno (Italia) |brenta = Brenta (comune) |bronte = Bronte (Italia) |bruno = Bruno (Italia) |brusson = Brusson (Italia) |burgos = Burgos (Italia) |caglio = Caglio (Italia) |caino = Caino (Italia) |calcio = Calcio (Italia) |calco = Calco (Italia) |calvi = Calvi (Italia) |camino = Camino (Italia) |campagna = Campagna (Italia) |campana = Campana (Italia) |canale = Canale (Italia) |candela = Candela (Italia) |candida = Candida (Italia) |canna = Canna (Italia) |cantagallo = Cantagallo (Italia) |capistrano = Capistrano (Italia) |cappadocia = Cappadocia (Italia) |capriolo = Capriolo (Italia) |carapella = Carapella (Italia) |carbone = Carbone (Italia) |cardinale = Cardinale (Italia) |carmignano = Carmignano (Italia) |carpino = Carpino (Italia) |carro = Carro (Italia) |cascina = Cascina (Italia) |castel del monte = Castel del Monte (comune) |castel ivano = Castel Ivano (comune) |castel sant'angelo = Castel Sant'Angelo (comune) |castellar = Castellar (Italia) |castellaro = Castellaro (Italia) |castelli = Castelli (Italia) |castelnuovo = Castelnuovo (Italia) |cattolica = Cattolica (Italia) |cavallino = Cavallino (Italia) |cavour = Cavour (Italia) |cecina = Cecina (Italia) |cento = Cento (Italia) |cerano = Cerano (Italia) |cerchio = Cerchio (Italia) |ceres = Ceres (Italia) |certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune) |cervino = Cervino (Italia) |cervo = Cervo (Italia) |cesio = Cesio (Italia) |ceto = Ceto (Italia) |chatillon |châtillon = Châtillon (Italia) |chiaramonti = Chiaramonti (Italia) |chiusa = Chiusa (Italia) |cicala = Cicala (Italia) |cimone = Cimone (Italia) |cino = Cino (Italia) |cis = Cis (Italia) |cittadella = Cittadella (Italia) |cittanova = Cittanova (Italia) |civita = Civita (Italia) |collio = Collio (Italia) |cologne = Cologne (Italia) |colonna = Colonna (Italia) |comano = Comano (Italia) |contrada = Contrada (Italia) |corbara = Corbara (Italia) |correggio = Correggio (Italia) |crema = Crema (Italia) |dazio = Dazio (Italia) |delia = Delia (Italia) |diamante = Diamante (Italia) |dignano = Dignano (Italia) |dolo = Dolo (Italia) |don = Don (Italia) |donato = Donato (Italia) |dongo = Dongo (Italia) |elice = Elice (Italia) |erba = Erba (Italia) |este = Este (Italia) |falcone = Falcone (Italia) |fallo = Fallo (Italia) |farnese = Farnese (Italia) |fascia = Fascia (Italia) |favignana = Favignana (Italia) |felino = Felino (Italia) |filadelfia = Filadelfia (Italia) |filago = Filago (Italia) |filetto = Filetto (Italia) |firmo = Firmo (Italia) |fiumara = Fiumara (Italia) |floresta = Floresta (Italia) |fondo = Fondo (Italia) |fontanella = Fontanella (Italia) |fontanelle = Fontanelle (Italia) |fonte = Fonte (Italia) |fornace = Fornace (Italia) |fortezza = Fortezza (Italia) |fossa = Fossa (Italia) |frassino = Frassino (Italia) |frontone = Frontone (Italia) |funes = Funes (Italia) |furore = Furore (Italia) |gallese = Gallese (Italia) |gallicano = Gallicano (Italia) |gallio = Gallio (Italia) |gallipoli = Gallipoli (Italia) |gesualdo = Gesualdo (Italia) |gildone = Gildone (Italia) |ginestra = Ginestra (Italia) |giove = Giove (Italia) |girasole = Girasole (Italia) |giustino = Giustino (Italia) |gonzaga = Gonzaga (Italia) |gorgonzola = Gorgonzola (Italia) |grado = Grado (Italia) |grana = Grana (Italia) |greci = Greci (Italia) |greggio = Greggio (Italia) |grimaldi = Grimaldi (Italia) |incudine = Incudine (Italia) |irma = Irma (Italia) |ischia = Ischia (Italia) |isso = Isso (Italia) |itala = Itala (Italia) |jolanda di savoia = Jolanda di Savoia (Italia) |la magdeleine = La Magdeleine (Italia) |la salle = La Salle (Italia) |la thuile = La Thuile (Italia) |laghi = Laghi (Italia) |lago = Lago (Italia) |lana = Lana (Italia) |lari = Lari (Italia) |laterza = Laterza (Italia) |lauro = Lauro (Italia) |lavagna = Lavagna (Italia) |lavello = Lavello (Italia) |lei = Lei (Italia) |lerma = Lerma (Italia) |lesina = Lesina (Italia) |lettere = Lettere (Italia) |licenza = Licenza (Italia) |lipari = Lipari (Italia) |longobardi = Longobardi (Italia) |lu = Lu (Italia) |lugo = Lugo (Italia) |lula = Lula (Italia) |lupara = Lupara (Italia) |macra = Macra (Italia) |mafalda = Mafalda (Italia) |magenta = Magenta (Italia) |magione = Magione (Italia) |magnano = Magnano (Italia) |mandela = Mandela (Italia) |mango = Mango (Italia) |manta = Manta (Italia) |mantello = Mantello (Italia) |mara = Mara (Italia) |marcellina = Marcellina (Italia) |marciana = Marciana (Italia) |margarita = Margarita (Italia) |margherita di savoia = Margherita di Savoia (Italia) |marone = Marone (Italia) |marta = Marta (Italia) |martello = Martello (Italia) |martirano = Martirano (Italia) |marzano = Marzano (Italia) |marzio = Marzio (Italia) |maser = Maser (Italia) |masi = Masi (Italia) |massa = Massa (Italia) |massimino = Massimino (Italia) |matrice = Matrice (Italia) |meda = Meda (Italia) |medea = Medea (Italia) |medicina = Medicina (Italia) |mentana = Mentana (Italia) |merlino = Merlino (Italia) |mese = Mese (Italia) |meta = Meta (Italia) |mezzanino = Mezzanino (Italia) |milena = Milena (Italia) |mileto = Mileto (Italia) |milo = Milo (Italia) |mira = Mira (Italia) |mirabello = Mirabello (Italia) |miranda = Miranda (Italia) |mirto = Mirto (Italia) |moggio = Moggio (Italia) |molare = Molare (Italia) |molise = Molise (comune) |momo = Momo (Italia) |monopoli = Monopoli (Italia) |montagna = Montagna (Italia) |montagne = Montagne (Italia) |monte cavallo = Monte Cavallo (Italia) |monte san vito = Monte San Vito (Italia) |montecarlo = Montecarlo (Italia) |montone = Montone (Italia) |mori = Mori (Italia) |mozzo = Mozzo (Italia) |mura = Mura (Italia) |muzzano = Muzzano (Italia) |naso = Naso (Italia) |nave = Nave (Italia) |ne = Ne (Italia) |nespolo = Nespolo (Italia) |nesso = Nesso (Italia) |nettuno = Nettuno (Italia) |nicosia = Nicosia (Italia) |norma = Norma (Italia) |nove = Nove (Italia) |onore = Onore (Italia) |opera = Opera (Italia) |opi = Opi (Italia) |ora = Ora (Italia) |orani = Orani (Italia) |ostiano = Ostiano (Italia) |ostra = Ostra (Italia) |ottaviano = Ottaviano (Italia) |ottone = Ottone (Italia) |paese = Paese (Italia) |palau = Palau (Italia) |palombaro = Palombaro (Italia) |palù = Palù (Italia) |paola = Paola (Italia) |parete = Parete (Italia) |paterno = Paterno (comune) |pau = Pau (Italia) |pella = Pella (Italia) |penne = Penne (Italia) |perca = Perca (Italia) |perito = Perito (Italia) |pero = Pero (Italia) |pettineo = Pettineo (Italia) |piatto = Piatto (Italia) |pico = Pico (Italia) |pigna = Pigna (Italia) |pignone = Pignone (Italia) |pila = Pila (Italia) |pisano = Pisano (Italia) |pizzo = Pizzo (Italia) |pollone = Pollone (Italia) |pont-saint-martin = Pont-Saint-Martin (Italia) |ponte = Ponte (Italia) |ponti = Ponti (Italia) |popoli = Popoli (Italia) |posta = Posta (Italia) |potensa = Potensa (Baxaicâ) |prato = Prato (Italia) |pray = Pray (Italia) |prezzo = Prezzo (Italia) |pula = Pula (Italia) |quart = Quart (Italia) |quarto = Quarto (Italia) |quero = Quero (Italia) |quindici = Quindici (Italia) |re = Re (Italia) |rea = Rea (Italia) |reggio emilia = Reggio nell'Emilia |rialto = Rialto (Italia) |riano = Riano (Italia) |ripe = Ripe (Italia) |ro = Ro (Italia) |roccabruna = Roccabruna (Italia) |roccafranca = Roccafranca (Italia) |roccamonfina = Roccamonfina (Italia) |rodano = Rodano (Italia) |romeno = Romeno (Italia) |roncola = Roncola (Italia) |rorà = Rorà (Italia) |rossa = Rossa (Italia) |rossana = Rossana (Italia) |rossiglione = Rossiglione (Italia) |rotonda = Rotonda (Italia) |ruda = Ruda (Italia) |russi = Russi (Italia) |sabbia = Sabbia (Italia) |sacco = Sacco (Italia) |saint-christophe = Saint-Christophe (Italia) |saint-denis = Saint-Denis (Italia) |saint-marcel = Saint-Marcel (Italia) |saint-nicolas = Saint-Nicolas (Italia) |saint-oyen = Saint-Oyen (Italia) |saint-pierre = Saint-Pierre (Italia) |saint-vincent = Saint-Vincent (Italia) |salcedo = Salcedo (Italia) |sale = Sale (Italia) |salento = Salento (comune) |saliceto = Saliceto (Italia) |samo = Samo (Italia) |san basilio = San Basilio (Italia) |san bellino = San Bellino (Italia) |san bonifacio = San Bonifacio (Italia) |san calogero = San Calogero (Italia) |san cassiano = San Cassiano (Italia) |san cataldo = San Cataldo (Italia) |san cono = San Cono (Italia) |san cristoforo = San Cristoforo (Italia) |san ferdinando = San Ferdinando (Italia) |san giustino = San Giustino (Italia) |san gregorio magno = San Gregorio Magno (Italia) |san leo = San Leo (Italia) |san leonardo = San Leonardo (Italia) |san lorenzo = San Lorenzo (Italia) |san luca = San Luca (Italia) |san lupo = San Lupo (Italia) |san marcellino = San Marcellino (Italia) |san marcello = San Marcello (Italia) |san massimo = San Massimo (Italia) |san nazario = San Nazario (Italia) |san nazzaro = San Nazzaro (Italia) |san pancrazio = San Pancrazio (Italia) |san paolo = San Paolo (Italia) |san pietro apostolo = San Pietro Apostolo (Italia) |san possidonio = San Possidonio (Italia) |san prospero = San Prospero (Italia) |san roberto = San Roberto (Italia) |san siro = San Siro (Italia) |san vincenzo = San Vincenzo (Italia) |san vitaliano = San Vitaliano (Italia) |san vito = San Vito (Italia) |sant'alfio = Sant'Alfio (Italia) |sant'agapito = Sant'Agapito (Italia) |sant'agostino = Sant'Agostino (Italia) |sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia) |sant'antimo = Sant'Antimo (Italia) |sant'antioco = Sant'Antioco (Italia) |sant'antonio abate = Sant'Antonio Abate (Italia) |sant'apollinare = Sant'Apollinnare (Italia) |sant'arsenio = Sant'Arsenio (Italia) |sant'elena = Sant'Elena (Italia) |sant'ippolito = Sant'Ippolito (Italia) |sant'onofrio = Sant'Onofrio (Italia) |sant'oreste = Sant'Oreste (Italia) |sant'urbano = Sant'Urbano (Italia) |santa brigida = Santa Brigida (Italia) |santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia) |santa giulietta = Santa Giulietta (Italia) |santa giusta = Santa Giusta (Italia) |santa giustina = Santa Giustina (Italia) |santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia) |santa marina = Santa Marina (Italia) |santa sofia = Santa Sofia (Italia) |santi cosma e damiano = Santi Cosma e Damiano (Italia) |sassetta = Sassetta (Italia) |sava = Sava (Italia) |scala = Scala (Italia) |scena = Scena (Italia) |scilla = Scilla (Italia) |scopa = Scopa (Italia) |serina = Serina (Italia) |sesto = Sesto (Italia) |sigillo = Sigillo (Italia) |siliqua = Siliqua (Italia) |sini = Sini (Italia) |siris = Siris (Italia) |soglio = Soglio (Italia) |sostegno = Sostegno (Italia) |sperone = Sperone (Italia) |stella = Stella (Italia) |taino = Taino (Italia) |taverna = Taverna (Italia) |tenna = Tenna (Italia) |ternate = Ternate (Italia) |terrazzo = Terrazzo (Italia) |terzo = Terzo (Italia) |teti = Teti (Italia) |tirolo = Tirolo (Italia) |tito = Tito (Italia) |toro = Toro (Italia) |torretta = Torretta (Italia) |tortora = Tortora (Italia) |traves = Traves (Italia) |trenta = Trenta (Italia) |trinità = Trinità (Italia) |troia = Troia (Italia) |tufo = Tufo (Italia) |tula = Tula (Italia) |ultimo = Ultimo (Italia) |urbe = Urbe (Italia) |uri = Uri (Italia) |uta = Uta (Italia) |vaglia = Vaglia (Itaila) |val masino = Val Masino (comune) |valenza = Valenza (Italia) |valpelline = Valpelline (comune) |valperga = Valperga (Italia) |valtournenche = Valtournenche (comune) |valva = Valva (Italia) |vajont = Vajont (comune) |varna = Varna (Italia) |vas = Vas (Italia) |vescovato = Vescovato (Italia) |viale = Viale (Italia) |villeneuve = Villeneuve (Italia) |viola = Viola (Italia) |virgilio = Virgilio (Italia) |visone = Visone (Italia) |vita = Vita (Italia) |vittoria = Vittoria (Italia) |volano = Volano (Italia) |voltaggio = Voltaggio (Italia) <!-- |brione = Brione (Lombardia) |brione = Brione (Trentino-Alto Adige) |calliano = Calliano (Piemonte) |calliano = Calliano (Trentino-Alto Adige) |castro = Castro (Lombardia) |castro = Castro (Puglia) |livo = Livo (Lombardia) |livo = Livo (Trentino-Alto Adige) |peglio = Peglio (Lombardia) |peglio = Peglio (Marche) |samone = Samone (Piemonte) |samone = Samone (Trentino-Alto Adige) |san teodoro = San Teodoro (Sardegna) |san teodoro = San Teodoro (Sicilia) |valverde = Valverde (Lombardia) |valverde = Valverde (Sicilia) --> |#default = {{{1}}} }} }}</includeonly><noinclude> [[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]</noinclude> 9m3tut648fl93ibg0uicy1apnwbwqpr Mazzano 0 25811 269498 215739 2026-05-05T20:05:18Z ~2026-27423-11 19807 269498 wikitext text/x-wiki '''Mazzzano''' o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Bréscia]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Mazzano |Panorama = Mazzano_01.jpg |Stato = Gua |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Bréscia |Amministratore locale = Don Claudio Andreoletti |Partito = céntro sinistra( democristiano) |Data elezione = 26-5-1786 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Bedizzole]], [[Calcinato]], [[Castenedolo]], [[Nuvolera]], [[Rezzato]] |Nome abitanti = (it) ''Mazzanesi'' |Patrono = Sàn Ròcco |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Mazzano_(province_of_Brescia,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Mazzano inta provìnsa de Bréscia. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Bréscia}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Bréscia]] huq6r9x0f3ie728x977geu35eeg96pi 269499 269498 2026-05-05T20:06:34Z N.Longo 12052 vd 269499 wikitext text/x-wiki '''Mazzano''' o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Bréscia]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Mazzano |Panorama = Mazzano_01.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Bréscia |Amministratore locale = Fabio Zotti |Partito = céntro-drîta |Data elezione = 26-5-2019 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Bedizzole]], [[Calcinato]], [[Castenedolo]], [[Nuvolera]], [[Rezzato]] |Nome abitanti = (it) ''Mazzanesi'' |Patrono = Sàn Ròcco |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Mazzano_(province_of_Brescia,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Mazzano inta provìnsa de Bréscia. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Bréscia}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Bréscia]] ip8o8xqgxxbov3txyjhht6jdnid7y5l Veserxe 0 30287 269484 266526 2026-05-05T16:52:47Z N.Longo 12052 + baresté 269484 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietài lucâle|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Veserxe |Panorama =Vesérxe (Castrevegliu)-Panuràmma daa SP44 02.jpg |Didascalia =<div align="center"> A frasiùn da u stradùn</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Divisione amm grado 3 = Castrevegliu |Altitudine = 500 |Abitanti = 60 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_castelvecchiodiroccabarbena_vecersio.html#dati_istat|tìtolo=A frasiun de Veserxe|vìxita=2022-11-26| léngoa=IT}} |Aggiornamento abitanti = 2011 |Nome abitanti = Vescerxìn <small>(a Castrevegliu)</small><br />Veserxìn <small>(in Èrli)</small><br />Vesérxi <small>(in [[Carpe|Càrpe]])</small> |Patrono = |Festivo = }} '''Vesérxe'''<ref group="n.">Dìcciu {{IPA|[ve'serʒe]}}, mênu de suénte {{IPA|[vɛ'serʒe]}} o {{IPA|[ve'serʒε]}}, in quarche câxu se prununsia ascì cumme ina via de mézzu fra {{IPA|[ve'serʃe]}} e {{IPA|[ve'serʒe]}}, cumme in [[Carpe|Càrpe]]</ref> (''Vescerxe'' ascì, dìcciu ''Vèserji'' in [[Dialettu arbenganese|Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Vezerxe'' a [[Barestin]], ''Vecersio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina vìlla<ref group="n.">scinònimu da paròlla frasiùn</ref> da cumüna de [[Castrevegliu]], in ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], ch'a cunta 62 abitànti (dàti agiurnài du [[2011]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> == Geugrafìa == [[File:Vesérxe (Castellovêgio) - panoràmma (2).jpg|thumb|A vìlla da a Cruxe d'Arnascu|sinistra]] Custruìa lungu a stràdda ch'a pòrta versu Barestìn, a frasiun a se tröva in t'ina pursiun laterâle da [[Valâ du Neva|Vâ du Néva]], a 500 métri in su livéllu du mâ, ünicu riàn de rilevansa u l'è chê de Pisciapolla, ch'u ne ven recampàu l'àiva di lavaùi a l'entrâ du paìse. [[File:U Castê (Veserxe, Castrevegliu) 03.jpg|thumb|In caruggiu inta burgâ du Casté|sinistra]] A cunfurmasiun du paìse a l'è cumpatta, fàccia da i tradisiunàli caruggi, ch'i se deràmman a partì da a Via Mazû. Surva a sta lì ne truvemmu a pàrte âta, ciamâ ''U Casté'', fin a recunzünzise cu'a stràdda pruvinsâle. Pe' cuntru, au de sutta se tröva a burgâ cunusciüa cumme Sutt'a Ciàssa, méntre süperàu u ciassâ d'ancöi se va versu a zôna ciamâ ''U Terrisö'' e i so campi curtivài. == Storia == === Etài muderna === Testimuniàu pe' a primma vôta dürante a vìxita apustôlica du [[1585]], fàccia da u Nicolò Mascardi, a l'épuca véscu da diocexi còrsa de Accia e Mariàna, u se sa che u paìse u l'axêa 40 föi, ducca i ghe staxêan tòstu duxéntu persune. Inserìu dréntu ai dumini castreveglìn, u l'ha seguìu u destìn du [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücarê]], sciurténdu numma a vâgnà ina furma de indipendensa religiùsa in tu [[1647]], quânde a gêxa lucâle a vegne destacâ da [[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|chélla du sentru cumünâle]]. Sempre du [[XVII secolo|Seisentu]] u paìse u resta cuinvôltu fin in ti scuntri fra i zenexi (aleài cu'i spagnòlli) e i Savòia, cum'u restu da cumüna, pe' u preduminiu in su feudu. Da reurdà u sacheggiu da vìlla, a i 2 de dexémbre du [[1614]], quattru dì primma da capitulasiun de Castrevegliu, invàsu da i piemuntexi.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio conteso tra Genova e i duchi di Savoia|p=101|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Se e stimme in sa pupulasiun fàcce da fin du Sinquesentu e cuntâvan (a livéllu da cumüna) 170 föi tutali, bezögna spîtà u periudu seguente pe' avê di dàtti ciü precixi. === Tempu di fransexi === Ben reurdâ a batàglia de Löa, ch'a s'è tegnüa in tu nuvembre du [[1795]]. Za da tempu primma i [[Savoia]] se pusisiunavan in si brìcchi surva Castrevegliu e Veserxe, tendandu de mantegnì ina linea de difésa, rispettu a l'avansâ fransese. Cu'u falimentu de l'asiun piemuntese, a situasiun a se fa pézzu pe i abitanti, dàtu che, versu a fin de setembre, se schiêran 24 batagliun versu a Rocca Curaira (ciü versu [[Cixan|Cixàn]]). I fàcci ciü gràvi, però, l'éran legài a u devastu di campi curtivài, uramài nu ciü acescìbili. De riliévu u ferimentu d'in abitante da vìlla, a seguitu d'in'agresciùn, nu se sa se da parte fransese o sarda. Chescì u retû de Veserxe, Paolo Ferrari, u descrivêa a situasiun a a a fin de l'ànnu: {{Çitaçión|In te l'ànnu aù pasàu ch'u l'è u 1795 tostu nente u s'è campàu, spetàndu che a trüppa fransese e ancùa chélla austrusarda tütt'e due se sun avansàe versu u paìse de Veserxe, che nu sulu han spugliàu e vigne d'ognidün dau racòltu du vin; ma ancù de pâli urnaménti e dìccia vigna e fìn han tagliàu de vîti de mòddu che âtre de ste chi se sun rése infrütûse pe' tanti àgni|lingua=IT|Paolo Ferrari, retû da parocchia veserxìna, 1795|Nell'anno ora trascorso che è il 1795 quasi niente si è raccolto, atteso che la truppa francese e l'ancora austrosarda ambedue si sono avanzate vicino al paese di Vecersi, che non solo hanno spogliato le vigne di ciascheduno individuo dal raccolto del vino; ma ancora de pali ornamenti e detta vigna e per fino hanno tagliate delle viti di modo che altre di queste si sono rese infruttuose per molti anni|lingua2=LIJ}} Survatüttu i vescerxìn i patîan u tàgliu di èrbui (da i castàgni a i fîi, fin a e nuxi), du fürtu in te vìgne e ascì de bestie, fàcciu dai fransexi. U dànnu u l'éra valüàu a 22.000 lìre.<ref>{{Çitta lìbbro|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=123-127|capìtolo=La Bataglia di Loano vista da Castelvecchio|outô1=Silvio Riolfo Marengo}}</ref> === Da a Restaurasiun a ancöi === L'è numma dòppu l'arìvu di [[Napolion Bonaparte|franséxi]], ch'a se cunusce megliu a cumpusisiun de l'abitàu. Castrevegliu difatti u êntra drentu a u [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]] da u [[1815]] e, grassie a l'indagine fàccia du [[1858]] da l'alùra scindicu Runcu se descröve che, di 731 abitanti ben 226 i staxêan inta vìlla veserxìna.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Dalla restaurazione alla Seconda Guerra Mondiale|p=128|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Rilevante l'emigrasiun versu l'[[Americhe|America]], avegnüa in t'in primmu periudu fin a a metài du [[XIX secolo|seculu XIX]], cumme in tu câxu du Nicolò Delfino, rimpatriàu poi du [[1859]], du Giovanni Moreno (mortu a [[Montevideo|Muntevidêu]]) o du G. Scrigna (partìu in tu [[1868]] e poi turnàu in derê du [[1870]]) e in t'ina segunda undâ de dòppu a guèra, che però l'ha interesàu prinsipalmente u sentru de Castrevegliu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=131-141|capìtolo=Partire per l'America: Castelvecchiesi oltreoceano|outô1=Silvio Riolfo Marengo}}</ref> Dürante a prìmma guèra mundiâle, di ünze cazüi castreveglìn (reurdài da a làpide in sa müraglia da veglia cumüna), ün u l'éra Attilo Delfino, de Veserxe, mòrtu cumbaténdu in [[Trentin-Erto Adixe|Trentìn]]. U sò numme u se tröva in te 'n'âtra tàrga, sta vôta in tu paìse, assemme a chéi da segunda: da Rinaldo Moreno, dispersu doppu êsse stàu imprixunàu dai surdatti tedeschi, a Fernando Rosso (dispersu in [[Rùscia|Rüscia]]). Eventu tragicu, poi, u rastrelamentu du nuvembre [[1944]], quande, sciurtìi da a gêxa a a fìn da messa, vegnen masài U Durin (T. Moreno) e so figliu, "curpevuli" de n'avê ubedìu a l'urdine de fermâse, impartìu dai tedeschi. Sti surdatti l'axîan duèrtu u föu in te chélla c'ha l'éra a stàlla de famiglia, dund'i dui i l'éran lì ch'i tentàvan de reparâse.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena nella bufera delle due guerre mondiali|pp=161-162|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Da reurdà, intu dòppu guèra, a custrusiun du stradun ch'u se deràmma da Castrevegliu, avegnüa fra u [[1958]] e u [[1959]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Gli stradin|p=130|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Lungu tütti i [[anni 1950|àgni '50]], l'è ascì ducumentâ a presensa de l'asìlu infantìle, asémme a e tréi cunfratèrnite e ascì a l'òpera santiscima, cumme descricciu in ti fundi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/03/17/vecersio-ha-la-sua-storia-parrocchiale-dal-1648-con-tre-confraternite-e-lopera-santissima/|tìtolo=Vecersio ha la sua storia parrocchiale dal 1648: Con tre confraternite e l'opera santissima|vìxita=2022-11-27| léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/Veserxe}} == Pòsti de interesse == <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> File:Gêxa da Nòstra Scignôa da Néive (Vesérxe, Castellovêgio) - vìsta (2).jpg|A gêxa da Madonna da Néve File:Uratoriu de San Giuàn u Batista (Veserxe, Castrevegliu).jpg|L'uratoriu, da a Ciàssa File:Capelétta de Sant'Antòniu 02.jpg|L'uratoriu de Sant'Antognu </gallery> *'''[[Gêxa da Madònna da Nêve (Veserxe)|Gêxa da Madonna da Néve]]''' (''Santa Marìa ad Nives'' ascì), indicâ cumme uratòriu custruìu pe' cumuditài da i abitanti da vìlla ([[1585]])<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20793/Chiesa+di+Nostra+Signora+della+Neve#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=Castelvecchio+Di+Rocca+Barbena+&liberaluogo=&highlight=Castelvecchio&highlight=Rocca&highlight=Barbena|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora della Neve|vìxita=2022-11-27| léngoa=IT}}</ref>, a vén de seguitu vixitâ in tu [[1612]] da u véscu arbenganese Domenico de Marini, ch'u sta a descrîve cumme necesàriu in ingradimentu de l'edifissiu, nu ciü in gràddu de uspîtà tütti paisài. A l'è stâ elevâ a paròcchia du [[1647]], benexîa in tu setembre du [[1665]] cun a dedicasiun a a Madònna. Primmu retû numinàu u l'è Francesco Brusco.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=La chiesa di Santa Maria ad Nives|pp=216-217|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> *'''Uratoriu de Sacre Sénne de San Giamatìsta''', u se tröva d'atàccu aa gêxa<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20790/Oratorio+di+San+Giovanni+Battista|tìtolo=San Giovanni Battista|vìxita=2022-11-27| léngoa=IT}}</ref>, tiràu sciü du [[XVII secolo|Seisentu]], denansi a a ciàssa da canònica. U l'è stàu scistemàu in tu [[2005]], repigliandu a figüra in faciâ, serâ in t'in riliêvu de stüccu surva aa pòrte. Dréntu i se trövan i arêdi sâcri da lucâle cunfratèrnita.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Oratorio di San Giovanni decollato|pp=218|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> *'''Uratoriu de Sant'Antognu da Padua''', in sa stràdda ch'a porta versu [[Barestin|Barestìn]], lasciàu l'abitàu da vìlla, se incuntra sta capella campestre chi, custruìa a prutesiun di viadanti, vixìn a u semiteriu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20795/Santuario+di+Sant%27Antonio+da+Padova|tìtolo=Sant'Antonio da Padova|vìxita=2022-11-27| léngoa=IT}}</ref> Drentu a l'è cunservâ 'na têra figürante a Madònna da Misericòrdia de Savuna, chi trasferìa da [[Moriaodo|Meriâdu]] témpu di franséxi.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Oratorio campestre di Sant'Antonio da Padova|pp=219|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> === Funtane e lavaùi === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Immaggine:A Funtana da Ciàssa (Veserxe).jpg|A funtana da Ciassa Immaggine:A Funtàna de l'uatòiu (Veserxe).jpg|A Funtana de l'uratoriu Immaggine:Funtana du Rugin.jpg|A Funtana du Rugìn Immaggine:Funtanìn du Nuxin.jpg|A funtana du Nuxin Immaggine:I Lavaui (Veserxe) 01.jpg|I lavaùi </gallery> In ta vìlla u se tröva ina série de lavaùi, i ciü impurtanti in tu stradùn, alimentài da u riàn Pisciapolla, asemme a chéi ch'i sun in tu burgu: dìcci di Nuxin, lungu a Via Mazû. U gh'è ascì a Funtâna da Ciassa, da a gêxa e tréi ciü picìne: du Rugìn, de Nuxìn e de l'Uratoriu. == Ecunumìa == L'ecunumìa a l'è de lungu agricula, cun a tradisiunâle curtivasiun di [[Armugnìn|bericòcchi]]: due e qualitài prinsipâli tegnüe, da in làttu chéle fransexi, ciü düre, cunusciüe cu'u numme de ''mandurlùi'' e da l'atru [[Armugnìn Valleggia|chéi de Valeggia]], ciü picenin e da a pèlle fìna, caraterizâ da u curû aranciu cu'e maccie scüre.<ref name=":1" /> Difüzi poi ascì i pèrsari. == Cultüra == === Dialettu veserxìn === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detagliu}} A parlâ lucâle, ch'a rientra in ta clascificasiun du Lìgüre de sentru-punénte, a l'è de stampu arbenganese, du tüttu scimile a chélla ch'a se parla a Castrevegliu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Il dialetto di Castelvecchio|revìsta=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|editô=Bacchetta|çitæ=Arbenga|pp=153-159|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|léngoa=IT, LIJ}}</ref> Fra e carateristiche ciü impurtanti ch'u distinguen da l'arbenganese sitadìn se trövan: * A cazüa da ''g'' e da ''v'' intervucalica (ad esempiu in ''fögu'', ch'u divén ''föu''), a prununsia da "a" in pusisiun tonica tendénte a a [[A tònica velarizâ|velarisasiùn]], ch'a l'avixìna versu ina ''o'' avèrta, ascì s'a nu l'è chescì fursâ da êsse segnâ cumme tâle. * A ''r'' intervucalica, graficamente segnâ, a vén prununsiâ in manéra ciü evidénte rispèttu che in ti âtri dialetti da vâ. * I êxiti de -CL- e -GL- du latìn i se trasfurman in /ʎ/, au cuntràriu de quànt'u sücédde in Arbenga (evulusiun in /j/) * Ürtimu trattu carateristicu, a prununsia palatàre da ''s'' impüra: lezüa cumme ''sc'' (/ʃ/) se seguìa da c, f, p, q e t, o cumme ''x'' (/ʒ/), d'atàccu a: b, d, l, m e n. == Fèste e fére == * '''Festa di bericòcchi d'ôru''', cumensâ in tu [[1976]] in se l'inisiatîva e de l'alùra scindicu Leonardo Rosa, cu'a culaburasiun da Pro Loco. Definìa cumme ina ''ménsa rüstega'', a se tegnîa in ta Ciàssa da Vitòria, cun e trenétte a u pìstu, a carne in sa brâxa e a tradisiunale turta cun l'üétta e i pignöi, cöccia in ti furni a legna. Seguîa a gàra pe' u bericòccu ciü bè, vistu ch'a se tratâva da curtivasiun ciü difüsa in ta vìlla.<ref name=":1">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=1981: La festa dell'albicocca d'oro a Vecersio|p=380|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> [[File:Uratoriu de San Benardu (Castrevegliu) 01.jpg|thumb|L'uratòriu campestre de San Bernadu, lungu u stradun|sinistra]] * '''Festa de Sant'Antognu de Padua''', festezâ a a seira du 13 de zügnu, sendéndu u falò in tu sentru da vìlla e cu'a prucesciun in unû du santu, dedicatàriu da capélla lungu a stradda pe' [[Barestin|Barestìn]]. Difatti, da chi a stàttua du santu a vengne spustâ a a vegìglia in ta paròcchia, dunde a resta fin a u giùrnu da prucesciùn, pe' pòi vegnì spustâ spalla pe' spàlla in ta sò pusisiun uriginàia.<ref name="Giugno">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio le radici: Giugno|pp=252-253|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> * '''Festa de San Giuànni''', a i 24 de zügnu, tantu a Veserxe quantu a Castrevegliu, l'éa solitu métte sutta a a sénne du falò (ch'u vegnîa imbastìu a seira denanti) e seùlle apéna campài in te l'ortu o, atriménti, e patàtte. Atra tradisiun l'éa chéla de zûvene ch'e pigliavàn a rusà e se ghe lavàvan pe' rende lìscia a pèlle.<ref name="Giugno"/> A i 29 d'austu se festeza ascì a deculasiùn.<ref name=":0" /> == Vie de cumünicasiùn == U paìse u se tröva lungu u stradun pe' Barestin, a SP44, ch'a porta versu u Munte Cruxe. A vìlla a l'è servìa fin da 'na linea de curiêre da [[TPL Linea|TPL]] versu [[Arbenga]]. In antigu però, a l'axîa ina grande inpurtansa ascì a réa de viö ch'i purtavan versu [[Süccaellu|Sücarê]] e Castrevegliu, fra sti chi chê ch'u se deràmma da l'uratòriu campèstre de San Bernadu e u càra seguendu a lìnea de mèzza còsta, tacanduse a a stràdda cunusciüa cumme "Vîa du Rösu".<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio: Cenni sul patrimonio superstite. Oratorio di San Bernardo|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|p=226}}</ref> == Nòtte == === Nòtte a u testu === <references group="n." /> === Nòtte bibliugrafiche === <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]] [[Categorîa:Castrevegliu]] 4eh9w39wuhf4szoqzrweyrjs87bwybk Utente:Michæ.152 2 31538 269493 269323 2026-05-05T19:27:52Z Michæ.152 13747 269493 wikitext text/x-wiki {{Çitaçión|''O ténpo o pàssa e-a mòrte a vén,<br> biâti quélli ch'àn fæto do bén.''}} Me ciàmo Michele (Michelìn), són nasciûo a Zêna e ò pasòu i prìmmi doî ànni da mæ vìtta a Pêgi, ma òua staggo a Cornigén co-a mæ famìggia. Me són diplomòu a-o licêo scientìfico Enrico Fermi de Sàn Pê d'Ænn-a e a-o moménto són derê a studiâ Odontoiatrîa a l'Universcitæ de Zêna. Insémme a-o mæ percórso di stùddi scentìfichi, ò maturòu ànche ‘na fòrte pasción pe-e disciplìnn-e umanìstiche, ch'a m'à sponciòu a interesâme sôviatùtto de filosofîa e de letiatûa clàscica grêga e latìnn-a. Óltre a-a letûa, dónca, me piâxe ànche pasâ o mæ ténpo lìbero inta natûa, de spésso in biciclétta in scê artûe de Zêna ò a caminâ pe sentê in scî mónti. O mæ mesiâo o l'é de Pra, dónde l'é cresciûo mæ poæ ascì, ma l'é stæto de lóngo ræo sentî parlâ zenéize in famìggia, cómme òrmâi o càpita in tànti câxi. A ògni mòddo a mæ pasción pe-a letiatûa a m'à permìsso de megioâ o mæ zenéize co-a letûa di seu gréndi scritoî, sôviatùtto do Martin Piaggio e do Federico Gazzo. Cosci ò deçîzo de inparâ a adêuviâ a grafîa ofiçiâ pe fornî a mæ contribuçión, picìnn-a e inperfètta, inta trasmisción de ‘na tradiçión inportànte, ch'a pâ fâ de lóngo ciù fadîga a sorvevîve a-e generaçioìn. Ingenoaménte credûo coruçión de ‘na ciù viâxa léngoa italiànn-a, de spésso into pasòu o patrimònio di dialètti o l'é stæto dæto pe segûo e ànsi conscideròu inbaràsso pe superâ ‘n pasòu aretròu: sôlo inti ùrtimi ténpi émmo però acapîo che sti parlæ, dîti ciù precizaménte léngoe regionâli, són in veitæ ‘na manifestaçión ch'a l’aciànta e réixe inte ‘n’antighìscima tradiçión, paralélla a-a nòstra comùn identitæ italiànn-a. Sto tàggio da stöia, cómme di âtri, o l'é però restòu ciufîto cómme ‘na mutilaçión da nòstra ereditæ, che ne peu inpedî d'acapî e raxioìn profónde pe-e quæ sémmo quélli che sémmo. Pe quésto mi créddo che, inte ‘na soçietæ che pe divèrsci açidénti a l'é sénpre ciù invexendâ, omologâ, alienâ, a coscénsa do pòsto dónde vivémmo ne permétte de descrovî e avardâ a nòstra identitæ umâna: l'é cosci chi-â “cûa pe-a cultûa” a divégne alôa ‘na mêxìnn-a pe-a persónn-a, da quæ ànche quélli che vegniân aprêuvo a niâtri àn drîto de gödî. Do rèsto, cómme o dîva o George Steiner, fòscia davéi “quànde ‘na léngoa a mêue, un mòddo de inténde o móndo, un mòddo de amiâ o móndo o mêue insémme a lê”. == E pàgine ch'ò creòu == === [[File:Natural science.png|30px|border]] Scénsa === ;[[Energîa]] ;[[DNA]] ;[[Proteìnn-a]] ;[[Traduçión (biologîa)]] ;[["Dògma" çentrâle da biologîa molecolâ]] ;[[Mitocóndrio]] ;[[Çélola]] ;[[Cheu]] ;[[Sàngoe]] ;[[Càncou]] === [[File:Icon History.svg|30px|border]] Stöia === ;[[Etæ do Brónzo]] ;[[Viturii]] ;[[Prîa Scrîta]] ;[[Prîa de Issel]] ;[[Prîa do Dolmen]] ;[[Baigus]] ;[[Penn]] ;[[Fascîximo]] === [[File:Books Lypynsky icon.png|30px|border]] Letiatûa: outoî e òpie === ;[[Omero]] ;:''[[Odissea]]'' ;:''[[Iliade (Omero)|Iliade]]'' ;[[Eraclito]] ;[[Alcmàn]] ;[[Mimnermo|Mimermo]] ;[[Solón]] ;[[Lucréçio]] ;[[Publio Virgilio Maron|Virgìlio]] ;:''[[Enéide]]'' ;[[Freirîgo Gàzzo|Federîco Gàzzo]] ;[[Gioanìn Cazàssa]] ;:''[[A sanfornia zeneize]]'' ;[[Culoumbu Gajòun]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] === [[File:P philosophy.svg|30px|border]] Filozofîa e religión === ;[[Veitæ]] ;[[Sàn Pê]] ;[[Sàn Pòulo]] === [[File:Flag map of Liguria.svg|30px|border]] Ligùria === ;[[Cornigén]] ;:''[[Pónte de Cornigén]]'' ;:''[[Madonétta de Cornigén]]'' ;[[Pra]] ;[[Ôtri]] ;[[Mónte Béigoa]] ;[[Nìccio do Brìcco do Broxìn]] ;[[Sànpa do Diâo]] ;[[Bacan|Bacàn]] ;[[Colònna infâme de Ciasétta Caviglia]] ;[[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] ;[[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] ;[[Dialetu uaröxiu]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] ;[[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] {{Babel|it|en-4|lij-3|lat-3}} jcy1mxofskb4w4052g6kgkhxii1v1za San Martìn de Tours 0 32531 269486 269410 2026-05-05T17:01:35Z N.Longo 12052 269486 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Riding Saint Martin sharing his Cloak with a Beggar.jpg|miniatura|Anònimu, ''San Martìn u spartisce a sò mantelìna cu'u pòve(r)u'', [[1531]], [[Lisbonn-a|Lisbona]], [[Müseu Calouste-Gulbenkian]].]] '''San Martìn de Tours'''<ref group="n.">''Martinus'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]</ref> ([[Sabaria|Sabarìa]], [[316]] ca. - [[Candes-Saint-Martin|Candes]], [[8 novénbre|8 de nuvèmbre]] du [[397]]) u l'è stètu in [[Vésco|vescu]] e in [[militâre]] [[Popolo roman|rumàn]] d'u(r)igine [[Pannonia|panôna]], vene(r)àu fra i [[Santo|santi]] ciü impurtanti da [[Crestianêximo|religiùn cristiâna]]. U l'è u [[Diòcexi de Tours|vescu de Tours]] ciü cunusciüu, insemme au [[Grego(r)iu de Tours]]. A sò vitta a l'è cunusciüa survetüttu grassie aa ''Vita sancti Martini'', scrìta du [[396]]-[[397]] dau [[Sulpicius Severus]], ch'u l'è stètu ün di sò discepuli. A devusiùn a San Martìn a l'è manifestâ pe' primmu daa sò relicchia ciü impurtante, a mantelìna o capòttu ch'u l'ha spartìu cu'in pòve(r)u. A cumensà dau [[V secolo|seculu V]], u cültu du santu u l'ha fètu nasce in cìclu de agiugrafìe dund'e sun cuntèi e sò asiùi. U Martìn u l'ha purtàu a pratica di [[Monegheximo|muneghi]] inta [[Gallia]] de mezzu, in gì(r)u aa [[Loira|Lòira]], mèntre ciü a meridiùn i gh'é(r)an i [[Munastê furtificàu de l'abasìa de Lérins|muneghi de Lérins]] e quelli du [[Johannes Cassianus]]. U sò cültu u s'è spantu inte tütta l'Europa de punènte, partèndu da l'Italia e, survetüttu, daa Gallia, dund'u l'è vegnüu u patrùn de pa(r)entèlle meruvingia e carulingia. In gì(r)u pe'u mundu e ghe sun pa(r)egge gêxe dedichèi a San Martìn e, fra de ste lì, e se ponen regurdà ancù unze catedrâli, a [[Belluno|Belün]], [[Bratislava]], [[Bydgoszcz]], [[Eisenstadt]], [[Leicester]], [[Lucca|Lücca]], [[Mainz]], [[Ourense]], [[Rottenburg am Neckar]], [[Spišská Kapitula]] e [[Utrecht]]. A fèsta de San Martìn a cazze ai [[11 novénbre|11 de nuvèmbre]], inta ricurènsa du sò füne(r)âle du [[397]], mèntre de votte u l'è festezàu ascì ai [[4 lûggio|4 de lüju]], in memo(r)ia da sò cunsacrasiùn episcupâle du [[371]]<ref>{{Çitta web|url=https://nominis.cef.fr/contenus/saint/13/Saint-Martin-de-Tours.html|tìtolo=Saint Martin de Tours évêque (+ 397)|outô=Conférence des évêques de France|léngoa=FR|vìxita=2025-12-27}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Charles Lelong|ànno=2000|tìtolo=Note sur les fêtes de saint Martin au XIIe siècle|revìsta=Bulletin de la Société archéologique de Touraine|volùmme=T. MMI|pp=153-154|léngoa=FR}}</ref>. A [[Gêxa ortodòssa|gêxa urtudossa]] a u regòrda in cangiu ai [[12 òtôbre|12 d'utùbre]]<ref>{{Çitta web|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=https%3A%2F%2Forthodoxie.com%2F12-octobre-2%2F|tìtolo=12 octobre|outô=Jivko Panev|scîto=Orthodoxie|dæta=2023|léngoa=FR|vìxita=2025-12-27}}</ref>. == Vitta == === E funte === A sò biugrafìa a ne vegne pe'u ciü daa ''Vita sancti Martini'' (''Vitta de San Martìn'') scrìta du [[396]]-[[397]] dau [[Sulpicius Severus]], ina sto(r)ia ch'a l'è sübitu vegnüa in mudélu de mòdda inte l'agiugrafìa ucidentâle, duve(r)àu ancù pe' di seculi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jean-Claude Polet|tìtolo=Patrimoine littéraire européen|ànno=1993|editô=De Boeck Supérieur|léngoa=FR|p=21}}</ref>. U Suplicius u g'ha zuntu ascì de létte(r)e, duve(r)èi intu detaju pe' regurdà a mòrte du Martìn, e ancù in âtru libbru, u ''Gallus'' o ''Dialughi in sce virtü de Martìn'', ch'u l'è ina recampâ di mi(r)aculi fèti dau santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|outô2=Jacques Fontaine (a cü(r)a de)|tìtolo=Gallus, Dialogues sur les “vertus” de saint Martin|ànno=2006|editô=Sources Chrétiennes|léngoa=FR}}</ref>. Sta leteratü(r)a agiugrafica, ch'a l'è pe'u ciü legenda(r)ia e archetipica<ref group="n.">L'Ernest-Charles Babut, stò(r)icu du religiùn cristiâna antìga, u cunscide(r)a a ''Vita sancti Martini'' cumme ina legenda agiugrafica sènsa de fundasiùi stò(r)iche, cfr. {{Çitta lìbbro|outô=Ernest-Charles Babut|tìtolo=Saint Martin de Tours|ànno=1912|editô=Champion|léngoa=FR}}</ref>, a g'ha pe(r)ò di elemènti ch'i sun bèn ciü stò(r)ichi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luce Pietri|tìtolo=Martin, un saint pour l'Europe|url=https://books.google.com/books?id=2T7QZwEACAAJ|colànn-a=''Histoire du christianisme''|ànno=Dixèmbre 2003|léngoa=FR|pp=40-41|volùmme=Vul. 19|capìtolo=Sulpice-Sévère, disciple et biographe}}</ref>. Du [[V secolo|V]] e du [[VI secolo|VI seculu]], u [[Paulìn de Périgueux]] e u [[Venansiu Furtünàu]] i l'han fètu muntà a glo(r)ia de asiùi du Martìn, scrivèndu in'âtra ''Vita sancti Martini'' in versi. San Grego(r)iu de Tours u l'ha cuntàu ascì l'imprinsippiu du cültu de San Martìn intu sò libbru ''De virtutibus sancti Martini'' (''E virtü de San Martìn'')<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Christine Delaplace|outô2=Jérôme France|tìtolo=Histoire des Gaules: VI<sup>e</sup> s. av. J.-C. - VI<sup>e</sup> s. ap. J.-C.|url=https://books.google.com/books?id=dmSbDAAAQBAJ|ànno=2016|editô=Armand Colin|léngoa=FR|p=257|ISBN=2-200-61589-2}}</ref>. === Zuentù === Segundu quant'u scrive u Grego(r)iu de Tours intu sò ''[[Decem libros historiarum]]'' (''Dexe libbri de sto(r)ia'', meju cunusciüu cumme a ''Sto(r)ia di Franchi''), u Martìn u l'è nasciüu du [[316]]<ref group="n.">Intu detaju, u Grego(r)iu de Tours u scrìve:{{Çitaçión|U Custantìn u l'è vegnüu u trentaquatreximu impe(r)atû di Rumèi e u l'ha regnàu felisemènte pe' trent'ànni. Inte l'ànnu unze du sò regnu, [...] u beàu vescu San Martìn u l'è nasciüu a Sabarìa, sitè da Panônia.|Grego(r)iu de Tours, ''Decem libros historiarum'', libbru I, cap. 36|Romanorum tricesimus quartus imperium obtinuit Constantinus, annis triginta regnans feliciter. Huius imperii anno undecimo [...] beatissimus præsul Martinus apud Sabariam Pannoniæ civitatem.|lingua=LA}} E ciü: {{Çitaçión|Intu segundu ànnu du regnu de Arcadiu e Uno(r)iu, u San Martìn, vescu de Tours, pìn de virtü e santitè, dòppu d'avé cuèrtu de benefissi i ma(r)otti e i pòve(r)i, u l'ha lasciàu stu mundu pe' andâsene felisemènte incuntru au Segnû, intu burgu de Candes da sò diocexi, a l'etè de utantün ànni, inte l'ànnu vintisèi du sò vescuvàu.|Grego(r)iu de Tours, ''Decem libros historiarum'', libbru I, cap. 42|Arcadi vero et Honori secundo imperii anno sanctus Martinus Turonorum episcopus, plenus virtutibus et sanctitate, præbens infirmis multa beneficia, octuaginsimo et primo ætatis suæ anno, episcopatum autem vicissimo sexto, apud Condatinsem diocisis suæ vicum excedens a sæculo, filiciter migravit ad Christum.|lingua=LA}} </ref> in [[Pannonia|Panônia]], inta sitè de [[Sabaria|Sabarìa]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Martìn u l'é(r)a dunca u(r)igina(r)iu da sitè de Sabarìa, in Panônia...|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. II, l. 161B|Itaque Martinus Sabaria Pannoniarum oppido oriundus fuit...|lingua=LA}}</ref>, d'ancöi a sitè de [[Szombathely]], in [[Ungherîa|Unga(r)ìa]]. Pe' cuntra, u [[Sulpicius Severus]] u l'ha scrìtu cumme dàtta u [[336]], che pe(r)ò a l'è mênu piâ pe' buna dai stò(r)ichi<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jacques Fontaine|ànno=1961|tìtolo=Vérité et fiction dans la chronologie de la "Vita Martini"|revìsta=Studia Anselmiana|volùmme=t. 46|pp=189-236|léngoa=FR}}</ref>: defèti, l'agiografu u l'ha duve(r)àu in ànnu ciü tardu pe' sbascià u tèmpu passàu dau Martìn sutt'au servissiu militâre, scicumme che passà tanti ànni inte l'esèrcitu alantu(r)a u l'é(r)a in blòccu a utegnì e càreghe ciü âte inta [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], e stu fètu u l'andaxeva cuntru aa vuluntè du biografu de presentà u Martìn cumme in ''[[exemplum]]''<ref group="n.">U cuntu fètu dau Sulpicius Severus u pòrta a in servissiu militâre de sinqu'ànni, a partì dau sò imprinsippiu a l'etè de chinz'ànni, e dunca, u Martin u l'è fètu nasce du [[336]], vint'ànni primma de quande u l'ha piàu i vûti. Cfr. {{Çitta|Guillot, 2008|p. 78}}</ref>. U pa(r)e du Martìn u l'é(r)a in ''[[tribunus militum]]'' de l'[[Impêo Roman|impe(r)u rumàn]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Sò pa(r)e u l'è stètu in surdattu e, de dòppu, in ''tribunus militum''...|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. II, l. 161B|Pater ejus miles primum, post tribunus militum fuit...|lingua=LA}}</ref>, in âtu ufisiâle inte l'aministrasiùn de l'esèrcitu e, pe' stu fètu, de prubabile u nu l'è in câxu u numme de ''Martinus'', "dedicàu a [[Marte (divinitæ)|Marte]]", divinitè da guèra pe'i rumèi. U Martìn a l'è andètu apröu au pa(r)e, a [[Pavia|Pavìa]], quand'u l'è stètu trasfe(r)ìu inte quella sitè. Aa scö(r)a, de prubabile u fiö u l'è intràu in cuntattu cu'i [[Crestianêximo|cristièi]], ina cumünitè che alantu(r)a a l'é(r)a in gran svilüppu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Zoltán Ló́rincz|tìtolo=Saint Martin dans l'art en Europe|url=https://search.worldcat.org/it/title/51223758?oclcNum=51223758|ànno=2001|editô=CLD - BKL|çitæ=Tours - Szombathely|léngoa=FR|p=105|ISBN=978-2-85443-397-5}}</ref>. A l'etè de dex'ànni, u Martìn u l'ha mustràu u dexide(r)iu de cunvertìse a sta religiùn, ti(r)àu dau servissiu de [[Gêxù|Cristu]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Defèti, quande ch'u l'axeva dex'ànni, cuntra aa vuluntè di soi u s'è ciatàu in gêxa dumandandu de vegnì in catecümenu...|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. II, l. 161C|Nam cum esset annorum decem, invitis parentibus ad ecclesiam confugit, seque catechumenum fieri postulavit...|lingua=LA}}</ref>. === Servissiu militâre === [[Immaggine:La charité de saint Martin.jpg|miniatura|Miniatü(r)a du ''[[Livre d'heures d'Étienne Chevalier]]'' cun di mumènti da vitta de San Martìn]] In qualitè de fìu d'in [[Magistrâto|magistràu]] militâre, u Martìn u l'andaxeva apröu au pa(r)e quande ch'u l'é(r)a trasfe(r)ìu d'inte ina guarnixùn a l'âtra, pe' restà cuscì ligàu a l'ereditè da cariêra du pa(r)e, vutàu au [[Cùlto inperiâle|cültu impe(r)iâle]]. U pa(r)e, ragiàu cu'u fìu pe'u sò cunversciùn aa növa fêde, u g'ha dunca cumandàu d'intrà inte l'esèrcitu a chinz'ànni, scibèn che l'etè legâle pe' fâlu a fusse de disètte<ref group="n.">De ciü, u Suplicius Severus u cunta:{{Çitaçión|Pe' urdine du pa(r)e, [...] quande ch'u l'axeva chinz'ànni u l'è stètu ciapàu e missu in cadêne, finèndu inte di rìti militâ(r)i.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. II, l. 161C|Prodente patre, [...] cum esset annorum quindecim, captus et catenatus sacramentis militaribus implicatus est.|lingua=LA}}</ref>. L'è prubabile che u Martìn u l'agge acetàu sta decixùn pe' nu ruinà a pusisiùn suciâle da famìa, tantu ch'a l'é(r)a forte a sò vucasiùn cristiâna. A ògni moddu, u Martìn u nu l'è intràu in servissiu cumme in surdattu nurmâle ma, in qualitè de fìu d'in vete(r)àn, u l'axeva u graddu de ''[[circitor]]''<ref>{{Çitta|Oury, 1987|p. 31}}</ref> e u dirittu a êsse pagàu u duggiu. A funsiùn du ''circitor'' a l'é(r)a quella da fà a runda de nötte e de cuntrulà e pustasiùi de guardia da guarnixùn. Alantu(r)a, u zùenu u gh'axeva ascì in [[Scciavitù|scciavu]] ma, pe'i sò agiografi, u l'é(r)a tratàu da vellu cumme in frè. === Ca(r)itè de San Martìn === [[Immaggine:Anthony van Dyck - Saint Martin sharing his cloak with a beggar.jpg|sinistra|miniatura|[[Antoon van Dyck]], ''San Martìn u spartisce a sò mantelìna cu'in pòve(r)u'', [[1621]], gêxa de San Martìn de [[Zaventem]] ]] A scêna da ca(r)itè de San Martìn, a ciü cunusciüa da ''Vita Sancti Martini'' du Sulpicius Severus, a l'è fra e legende da vitta au santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jean-Pierre Delville|outô2=Marylène Laffineur-Crépin|outô3=Albert Lemeunier|tìtolo=Martin de Tours: du légionnaire au saint évêque|ànno=1994|editô=Édition ASBL Basilique Saint-Martin|léngoa=FR|p=65}}</ref>. Mèntre ch'u l'é(r)a asegnàu in [[Gallia]], a [[Amiens]], int'ina sè(r)a d'invernu du [[334]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Cuscì, ina votta [...] intu mezzu de l'invèrnu u l'intuppa int'in pòve(r)u patanüu in sce pòrte da sitè d'Ambia.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. III, f. 162A|Quodam itaque tempore [...] media hieme obvium habet in porta Ambianensium civitatis pauperem nudum|lingua=LA}}</ref> u Martìn, legiuna(r)iu de dixött'ànni<ref group="n.">{{Çitaçión|U che [...], quande ch'u l'axeva dixött'ànni [...]|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. III, f. 162C|Quo viso [...] cum esset annorum duodevigintis [...]|lingua=LA}}</ref>, u l'ha spartìu a sò mantelìna militâre (a ''[[clàmide]]'', fèta d'in retangulu de lâna) cu'in pòve(r)u ze(r)àu dau frèidu, scicumme ch'u nu gh'axeva ciü i dinèi da paga, avèndula distribuìa a reu<ref group="n.">{{Çitaçión|U nu l'axeva d'âtru che a mantelìna ch'u purtava, scicumme che u rèstu u l'axeva zà spesu pe' de òpe(r)e du genere|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. III, f. 162A|Nihil præter chlamydem, qua indutus erat, habebat: jam enim reliqua in opus simile consumpserat|lingua=LA}}</ref>. Quella nötte, in sögnu u gh'è cumpa(r)ìu [[Gêxù|u Segnû]], vestìu cu'u mèximu scciancùn da mantelìna<ref group="n.">{{Çitaçión|Qualle nötte, mèntre ch'u se indurmiva, u l'ha vistu u Segnû vestìu in parte daa mantelìna ch'u l'axeva cuèrtu u pòve(r)u.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. III, f. 162B|Nocte igitur insecuta, cum se sopori dedisset, vidit Christum chlamydis suæ, qua pauperem texerat, parte vestitum|lingua=LA}}</ref>. U rèstu da sò mantelìna, dìta a ''capa'', ciü tardi a l'è stèta missa int'ina stansia pe' l'adu(r)asiùn di fedeli, faxèndu nasce a sta mane(r)a a pa(r)olla "[[capélla]]"<ref group="n.">{{Çitta lìbbro|outô=Guillaume Durand|tìtolo=Rationale divinorum officiorum|ànno=1672 (1459)|léngoa=LA|volùmme=''X, §8'', Vul. II}} Cfr. ''Le Petit Robert'': "Inte tanti pòsti i prèvi i sun ciamèi capelèi (''capellani''), scicumme che fìn da l'antighitè i ré da Fransa, quande i l'andaxevan in guèra, i se purtavan apröu a mantelìna du beàu San Martìn, ch'a l'é(r)a cunservâ int'ina tènda che, da sta mantelìna, a l'ha piàu u numme de capélla (''a capa capella vocata'' chapele 1080; latìn pupulâre ''capella'' "pòstu dund'a l'é(r)a cunservâ a mantelìna de San Martìn", da ''cappa'')</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cnrtl.fr/etymologie/chapelle|tìtolo=CHAPELLE<sup>1</sup>, subst. fém.|outô=Centre National de Ressources Textuelles et Lexicales|léngoa=FR|vìxita=2025-12-28}}</ref>. === Campagna cuntr'ai Alemanni === Intu mese de marsu du [[354]] u Martìn u l'ha piàu parte aa campagna in sciu [[Ren]] cuntr'ai [[Alemanni]], parte de [[Invaxoìn barbàriche|guère fra l'impe(r)u e i barba(r)i]], pe' truvâse cuscì a ''[[Civitas Vangionum]]'', sitè da [[Renania]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Intu mèntre che i barba(r)i i chinavan inta Gallia, u Giuliàn Césa(r)e, missu insemme in esèrcitu in gì(r)u aa sitè di Vangiùi [...]|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. IV, f. 162D|Interea irruentibus intra Gallias barbaris, Julianus Cæsar, coacto in unum exercitu apud Vangionum civitatem [...]|lingua=LA}}</ref>. Pe'i cumandamènti da sò religiùn, u Martìn u s'è refüàu de cumbatte<ref group="n.">{{Çitaçión|Mi e sun in surdattu du Segnû; u nu m'è giüstu cumbatte.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. IV, f. 162D|Christi ego miles sum; pugnare mihi non licet.|lingua=LA}}</ref> e, pe' fà pröva de nu êsse in pu(r)iusu e de credde inta [[Providénsa (religión)|pruvidènsa]] e inta prutesiùn divìna, u s'è ufèrtu cumme [[scüu ümàn]]. Missu in cadêne e mustràu ai desenemighi, pe' de raxùi scunusciüe i barba(r)i i l'han dumandàu a pâxe ciütòstu che cumbatte<ref group="n.">Sto(r)ia intu rèstu de {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Vita Beati Martini|editô=cap. IV|léngoa=LA}}</ref>. Sta sto(r)ia, mi(r)aculusa, a l'è üna de quelle ch'e sun stète pièi e purtèi avanti sètte seculi ciü tardi dau [[Jacopo da Vâze|Jacopo da Varazze]] inta ''[[Legenda Aurea]]'', cu'in genere ch'u l'è restàu in voga pe' tütta l'etè de mezzu. Pe'u Sulpicius Severus, de de lì u Martìn u l'ha prestàu de servissiu inte l'esèrcitu ancù pe' dui ànni<ref group="n.">Pe' in'âtra tradisiùn, u Martìn u l'ave(r)ea servìu intu còrpu d'''élite'' di ''Alæ Scolares''.</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2006|tìtolo=Bulletin de la Société archéologique de Touraine|revìsta=|editô=Société archéologique de Tourraine|çitæ=Tours|volùmme=Vul. 52|léngoa=FR|url=https://books.google.com/books?id=BvVnAAAAMAAJ}}</ref>, de lungu inte l'ünitè de cuntu da guardia impe(r)iâle ch'u g'ha fètu parte pe' vint'ànni. Inte tüttu, u sò servissiu u l'è andètu cuscì avanti pe' vintisinque ànni, ch'u l'è u tèmpu passàu de sòlitu dai ausilia(r)i inte l'esèrcitu rumàn. Mèntre ch'u l'é(r)a ancù inta guarnixùn de [[Amiens]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Didier Bayard|outô2=Jean-Luc Massy|tìtolo=Amiens romain: Samarobriva Ambianorum|url=http://www.persee.fr/doc/pica_1272-6117_1983_hos_2_1_3111|editô=Revue archéologique de Picardie|léngoa=FR|pp=250-251|volùmme=Vul. 2, Numéro spécial 2|capìtolo=Chap. X Les fonctions d'Amiens au bas-empire}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alexandre Bruel|tìtolo=Saint Martin, par Albert Lecoy de La Marche|url=http://www.persee.fr/doc/bec_0373-6237_1881_num_42_1_447041|ànno=1881|editô=Bibliothèque de l'école des chartes|léngoa=FR|p=204|volùmme=t. 42}}</ref>, int'in mumèntu de passaggiu fra in regnu e quellu de dòppu, intu giurnu de [[Pasqua]] u Martìn u s'è fètu batezâ. === Martìn e(r)emittu === [[Immaggine:Simone Martini 028.jpg|miniatura|[[Simone Martini]], ''San Martìn u renunsia aa sò vitta militâre'', [[Anni 1320|ànni 1320]], [[Baxìlica de Asîzi|baxìlica de Assisi]]]] Du [[356]], dòppu ch'u l'ha lasciàu l'esèrcitu, Martìn u l'è andètu a [[Poitiers]] da l'[[Sant'Ilâio de Poitiers|Ila(r)iu]]<ref group="n.">A dàtta a l'è scrìta, nu gua(r)i precisa, dau Grego(r)iu de Tours:{{Çitaçión|Inte l'ànnu dixinöve du Custansu u Zùenu, Sant'Ila(r)iu, vescu de Poitiers, u l'è stètu scurìu in esiliu pe' vuluntè di e(r)etichi [...] De quelli tèmpi, a nòstra lüxe a l'ha cumensàu a lüxì [...] e dunca, inte quelli ànni, u Martìn u l'ha cumensàu a predicà inta Gallia.|Grego(r)iu de Tours, ''Decem libros historiarum'', libbru I}}</ref>, vescu da sitè dau [[350]]. L'Ila(r)iu u l'axeva a mèxima etè e u l'é(r)a in âtru cristiàn u(r)igina(r)iu de l'[[Aristocraçîa|aristucrasìa]], scibèn ch'u s'é(r)a cunvertìu da ciü veggiu e u nu l'é(r)a gua(r)i alecàu aa [[Mortificaçión|murtificasiùn]] e ciü inteletuâle. A ògni moddu l'Ila(r)iu u l'è piaxüu au Martìn, ch'u l'è dunca andètu a stâghe insemme. A cariêra de surdattu a l'impediva pe(r)ò au Martìn de vegnì [[Præve catòlico|prève]] e vellu u l'ha refüàu a càrega de [[Diàcono|diacunu]] che u [[Vésco|vescu]] u gh'axeva ufèrtu. U Martìn, cumme i prufêti Elia e Eliseu, u l'ha risevüu u pute(r)e de [[Taumaturgia|taumatürgu]], faxèndu rinvegnì in mòrtu ciü che tante guarixùi, e ascì quellu de [[Ezorcìsta|esurcista]]<ref group="n.">Fèti cuntèi inte {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Vita Beati Martini|editô=cap. V|léngoa=LA}}</ref>. Inte stu viaggiu pe' Poitiers, u se dixe ch'u l'agge incuntràu fina u Diavu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20111101214059/http://www.saintmartindetours.eu/personnage/histoire-interactive.html|tìtolo=Saint Martin: le personagge|léngoa=FR|vìxita=2025-12-28}}</ref>. Mèntre ch'u se truvava in sce [[Arpi]], ina votta u l'è atacàu dai breganti e, quande ün di laddri u g'ha dumandàu se u gh'axeva de pu(r)a, u Martìn u g'ha respòstu ch'u nu l'é(r)a mai stètu cuscì cu(r)agiusu e ch'u sentiva de cumpasciùn pe'i breganti. Alantu(r)a u l'ha cumensàu a mustrâghe u Vangelu e, missu turna in libertè, ün di laddri u g'ha dumandàu de pregà insemme<ref name=":0" />. De quelli tèmpi, a religiùn cristiâna a pativa ina gran divixùn e de guère fra a curènte du prève [[Arius]], ch'a refüava a natü(r)a divìna de Cristu, e u creddu ufisiâle da [[Trinitæ|Trinitè]]. I [[Arianêximo|a(r)ièi]] i l'axevan fètu cazze in ruìna e scurì l'Ila(r)iu de Poitiers, trinita(r)iu, mèntre u Martìn u l'è stètu avertìu in sögnu de ciapà a stradda pe' l'[[Illiria]] e cunvertì i soi<ref group="n.">{{Çitaçión|Passàu nu gua(r)i tèmpu, avertìu da l'anima insunnu(r)ìa du sò paìse e da sò famìa [...] u l'ha vixitèi cun religiusa premü(r)a|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. V|Nec multo post, admonitus persoporem ut patriam parentesque [...] religiosa sollicitudine visitaret|lingua=LA}}</ref>. Lì, u Martìn u l'ha cunvertìu a ma(r)e, mèntre u pa(r)e, pe' mantegnì u sò stàttu suciâle, u l'ha refüàu de cangià de [[Fé|fêde]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Dunca [...] u l'ha asulvìu a ma(r)e dau fallu du paganeximu, mèntre u pa(r)e u l'ha inscistìu intu sò mâ.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164A|Itaque [...] matrem gentilitatis absolvite errore, patre in malis perseverante|lingua=LA}}</ref>. Inte l'Illiria u creddu a(r)iàn u l'é(r)a quellu da ciü parte da pupulasiùn e u Martìn, ch'u l'é(r)a in trinita(r)iu, u l'ha avüu de prubabile de beghe cu'i a(r)ièi, scicumme ch'u l'è stètu früstàu in pübbricu e caciàu de de lì. Rivàu a [[Milan|Milàn]], u s'è truvàu int'in'âtra tèra a magiuransa a(r)iâna e u l'ha finìu p'êssene turna scurìu<ref group="n.">{{Çitaçión|U l'ha fundàu in munastê a Milàn. Lì ascì l'Auxentius, fundatû e cappu di a(r)ièi [...] u l'ha scurìu d'inta sitè.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164B|Mediolani sibi monasterium statuit. Ibi quoque eum Auxentius, auctor et princeps Arianorum [...] de civitate exturbavit.|lingua=LA}}</ref>. Insemme a in prève u l'ha fètu San Michê in sce L'Ìsu(r)a desèrta d'[[Arbenga]], a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], dund'u l'ha campàu mangiandu de raìxe e de èrbe servèghe<ref group="n.">{{Çitaçión|[...] u s'è reti(r)àu in sce in'ìsu(r)a dìta a Gainâ(r)a, cumpagnàu da 'n sèrtu prève. [...] Chi u l'ha visciüu pe' quarche tèmpu mangiandu de raìxe d'èrbe [...]|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164B|[...] ad insulam Gallinariam nomine secessit, comite quodam presbytero. [...] Hic aliquamdiu radicibus vixit herbarum [...]|lingua=LA}}</ref>. Pe' sbaju u n'è stètu fina invelenàu, mangiandu de l'[[Helleborus|ellebo(r)u]], ch'u l'ha missu a pe(r)ìgu de mu(r)ìghe<ref group="n.">{{Çitaçión|[...] inte quellu mumèntu u l'ha duve(r)àu de l'èrba d'ellebo(r)u cumme mangià, scibèn che velenusa; ma quande u l'ha sentìu a forsa du venìn che zà a u tucava, e che a mòrte a l'é(r)a vixìna, u l'ha luntanàu u pe(r)ìgu cu'a preghe(r)a, e sübitu ògni du(r)û u l'è spa(r)ìu.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164B|[...] quo tempore helleborum, venenatum ut fuerunt, gramen in cibum sumpsit; sed cum vim veneni in se grassantis vicina jam morte sensisset, imminens periculum oratione repulit, statimque omnis dolor fugatus est.|lingua=LA}} L'ellebo(r)u, pe'i antìghi, u l'é(r)a in remediu pe'i matti, cumm'u regòrda u pruvèrbiu ''helleborum sumpsit'' ("u gì(r)a pe'a campagna").</ref>. Du [[360]], cu'e decixùi pièi dau [[Conséggio de Nicêa|cunseju de Nicêa]], i trinita(r)i i l'han turna piàu a sò infruènsa pulitica e l'Ila(r)iu u l'è turnàu cumme vescu da sò diocexi, cu'u Martìn ch'u l'è vegnüu inderé a [[Poitiers]] ascì<ref group="n.">{{Çitaçión|Nu gua(r)i de dòppu, quande u Sant'Ila(r)iu u l'ha savüu che u pentimèntu du ré u gh'ave(r)ea permissu de turnà, u l'ha pruvàu a incuntrâlu a Rumma e u l'è partìu pe'a sitè.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164B-C|Nec multo post, cum sancto Hilario comperisset regis pænitentia potestatem indultam fuisse redeundi, Romæ ei tentavit occurrere, profectus ad urbem est.|lingua=LA}}</ref>. Du [[361]], a l'etè de 44 ànni, u l'ha fètu San Michê int'ina tegnüa gallu-rumâna che l'Ila(r)iu u gh'axeva mustràu da vixìn a Poitiers. Lì drentu, u Martìn u g'ha fundàu in [[Eremìtto|e(r)emu]] picìn<ref group="n.">{{Çitaçión|Dòppu che l'Ila(r)iu u l'é(r)a turnàu [...] u l'è stètu risevüu cun gran curtesìa, e u l'ha dunca fundàu in munastê nu luntàn daa sitè.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VII, f. 164C|Cum jam Hilarius præterisset [...] cumque ab eo gratissime fuisset susceptus, haud longe sibi ab oppido monasterium collocavit.|lingua=LA}}</ref>, missu segundu a tradisiùn a öttu chilòmetri daa sitè, inte l'[[abasìa de Ligugé]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Anne-Marie Taisne|ànno=2008|tìtolo=Parcours et vertus de Saint Martin dans la Vita et les Epistulæ de Sulpice-Sévère|revìsta=Rursus|volùmme=Vul. 3, par. 20-21|léngoa=FR|url=http://rursus.revues.org/220}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.abbaye-liguge.fr/|tìtolo=Abbaye Liguge Poitiers 86|léngoa=FR|vìxita=2025-12-28}}</ref>, dund'i ghe sun rivèi i sò discepuli pe' fundà a primma cumünitè de [[Monegheximo|muneghi]] da [[Gallia]]. D'inte stu primmu [[Monestê|munastê]] u Martìn u l'ha purtàu avanti a sò ativitè d'[[Evangelizaçión|evangelisasiùn]] pe' dex'ànni, cumpindughe i sò primmi mi(r)aculi, ch'i l'han fètu cunusce fra e gènte cumme in òmmu santu<ref>{{Çitta web|url=https://francearchives.gouv.fr/fr/pages_histoire/39052|tìtolo=Fondation du monastère de Ligugé par saint Martin|outô=Marc Du Pouget|dæta=9 lüju 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-12-28}}</ref>. === Vescu de Tours === [[Immaggine:Head reliquary Martin Louvre OA6459.jpg|sinistra|miniatura|U reliqua(r)iu, da fìn du [[XIV secolo|Trexèntu]], ch'u se credde cuntegnì a tésta de San Martìn. A l'imprinsippiu cunservàu inta gêxa de [[Soudeilles]], au dì d'ancöi u l'è au [[Louvre]]]] Du [[371]], a [[Tours]], aa mòrte du [[Lidoire (vésco)|vescu Lidoire]] e gènte da sitè e l'axevan dumandàu u Martìn cumme vescu, ma l'e(r)emittu u l'axeva ciapàu in'âtra stradda e u nu ghe interesava a càrega. E gènte e l'han dunca rapìu e fètu vescu ai 4 de lüju, sènsa u sò cunsènsu<ref group="n.">{{Çitaçión|Tòstu du mèximu tèmpu u l'é(r)a sercàu pe'a càrega de vescu da Gêxa de Tours, ma dètu che u nu puxeva êsse libe(r)àu fasilmènte dau sò munastê, [...] u l'è stètu purtàu sutta ina sèrta guardia in sitè [...] Tütti i gh'axevan ina sula vuluntè, i mèximi dexide(r)i e in'upiniùn pa(r)eggia, che u Martìn u fusse ciü che degnu da càrega de vescu.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. IX, f. 165B|Sub idem fere tempus ad episcopatum Turonicæ Ecclesiæ petebatur, sed cum erui a monasterio suo non facile posset, [...] sub quadam custodia ad civitatem usque deducitur [...] Una omnium voluntas, eadem vota, eademque sententia, Martinum episcopatum esse dignissimum.|lingua=LA}}</ref>: u Martìn u l'ha piàu pe' buna a decixùn credènduse ch'a fusse a vuluntè divìna, int'ina mane(r)a scimile a quante u l'è turna capitàu du [[435]] pe'u vescu [[Sant'Eucherius de Lión|Eucherius]] de [[Lion|Liùn]]. Pe' cuntra, u Martìn u nu piaxeva gua(r)i ai âtri veschi dètu ch'u l'é(r)a tüttu desandiàu pe'e sò murtificasiùi e pe' tütte e privasiùi ch'u se dava, purtandu di vestì urdena(r)i e rüsteghi<ref group="n.">{{Çitaçión|[...] di veschi [...] i g'han dètu cuntru, dixèndughe, intu detaju: ch'u l'é(r)a in desandiàu, ch'u nu se me(r)itava u vescuvàu, in òmmu daa faccia schenfiusa, dai vestì lurdi e dai cavélli struscièi.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. IX, f. 165B|[...] nonnulli ex episcopis [...] impie repugnabant, dicentes scilicet: contemptibilem esse personam, indignum esse episcopatu, hominem vultu despicabilem, veste sordidum, crine deformem.|lingua=LA}}</ref>. Alantu(r)a, scibèn ch'u l'é(r)a vegnüu vescu, u nu cangia u sò moddu de vìve<ref group="n.">{{Çitaçión|Scicumme che a persùna ch'u l'é(r)a stètu de primma a l'inscisteva cu'a mascima cunvinsiùn.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. X, f. 166A|Idem enim constantissime perseverabat qui prius fuerat.|lingua=LA}}</ref>. De ciü, u l'ha fètu nasce u növu e(r)emu de [[Abasìa de Marmoutier (Tours)|Marmoutier]]<ref group="n.">U numme Marmoutier u vö dì u "grande munastê", da ''mar'', "grande" in gallicu.</ref>, missu 3&nbsp;km a nòrd-èst de mü(r)aje da sitè e ch'u l'é(r)a in scitu de puvertè, murtificasiùn e [[Preghêa|preghe(r)a]]<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|outô2=Ghislaine de Senneville-Grave (a cü(r)a de)|tìtolo=Chroniques|url=https://books.google.com/books?id=S5HYAAAAMAAJ&pg=PA486|colànn-a=''Sources chrétiennes''|ànno=1999|editô=Éditions du Cerf|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|pp=485-489|volùmme=n° 441|capìtolo=L'hérésie priscillienne dénouements|ISBN=2-204-06218-9}}</ref>. I muneghi de Marmoutier i l'axevan da vestìse cun da stoffa urdena(r)ia cumme u [[San Gioâne Batista|San Giuàn Batìsta]], ch'u l'é(r)a vestìu de pèi de caméllu. Lì, i cupiavan di [[Manoscrîto|manuscrìti]] e i pescavan inta [[Lòira (sciùmme)|Lòira]], cu'ina vitta ch'a se sumejava a quelli di primmi [[Apòstolo|apòstuli]] cumm'u gh'è scrìtu inti [[Evangêio|Vangeli]], fina a stà inte de gròtte fra e culìne de Lòira, cà di muneghi [[Eremìtto|e(r)emitti]]. Stu munastê u l'é(r)a fabricàu de legnu, cu'u Martìn ch'u staxeva int'ina cabanna de dunde u caciava e apa(r)isiùi du Diavu e u discuriva cu'i ange(r)i e i santi. Intu mèntre ch'u viagiava a piotte pe'e campagne, cu'a soma e lungu a [[Lòira (sciùmme)|Lòira]], u Martìn u l'é(r)a cumpagnàu de lungu dai sò muneghi e discepuli, survetüttu pe' de raxùi de segü(r)essa scicumme ch'u l'andaxeva bèn da distante da [[Tours]]. Defèti, mèntre inte âtre diocexi l'auturitè du vescu a se limitava pe'u ciü ae mü(r)aje da sitè, quella du Martìn a ne sciurtiva de de fö(r)a pe' rivà inte l'entrutèra. U pà defèti ch'u secce passàu pe'a ciü parte da [[Gallia]] e, dunde u nu l'ha pusciüu andà, u g'ha mandàu i sò [[Monegheximo|muneghi]]. Scicumme che alantu(r)a e campagne e l'é(r)an pe'u ciü de [[Paganêximo|religiùn pagâna]], quande ch'u ghe passava u l'ha cumandàu de derucà tempietti e [[Ìdolo|iduli]]: presèmpiu u se cunta ch'u l'agge fètu tajà in [[pìn]] sacru<ref group="n.">De sto(r)ie scrìte intu {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Vita Beati Martini|editô=cap. XIII|léngoa=LA}}</ref>. U Martìn u l'ha predicàu in moddu cè(r)u ai cuntadìn, cumandandu cu'u sò esèmpiu u rispèttu e de refüà ògni viulènsa. U l'ha predicàu cu'e pa(r)olle e cu'a fòrsa, parlandu ai fiöi e a tütti i âtri grassie aa sò cunuscènsa da vitta pòve(r)a, duve(r)andu de [[Paràbola|parabule]] fassili da capì, pròpiu cumm'u faxeva u Segnû: presèmpiu u dixe de ina [[Ovis Aries|pegu(r)a]] tusâ che "a rispètta i cumandamènti du [[Evangêio|Vangelu]] ch'i sun fundèi in scia cundivixùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Gallus|editô=2, 10, 2|léngoa=LA}}</ref>. Faxèndu sustituì i [[Santoâio|santua(r)i]] du creddu pagàn cun de [[Gexa (architettua)|gêxe]] e di e(r)emi, scicumme ch'u cunusceva bèn i cuntadìn e quellu ch'i gh'axevan de besögnu, u s'è dutàu di moddi pe' cunvertìli, int'in tèmpu quande a religiùn cristiâna a l'é(r)a pe'u ciü ürbâna. Segundu u Grego(r)iu de Tours, vellu u l'ha fètu fundà e paròcchie de [[Langeais|Langey]], [[Castéllo de Sonnay|Sonnay]], [[Amboise]], [[Charnizay|Charnisay]], [[Tournon-Saint-Martin|Tournon]] e [[Candes-Saint-Martin|Candes]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Grego(r)iu de Tours|tìtolo=Decem libros historiarum|url=http://remacle.org/bloodwolf/historiens/gregoire/francs10.htm|léngoa=LA|volùmme=libbru X}}</ref>. U munastê de Marmoutier u l'è cuscì vegnüu in scitu de scö(r)a pe' l'evangelisasiùn de campagne, tantu ch'u l'è de fètu a primma base pe'a difuxiùn du [[Crestianêximo|cristianeximu]] inta [[Gallia]]. U Martìn de Tours u s'è truvàu a [[Trier]] quande che i veschi spagnòlli [[Idacius de Merida|Idacius]] e [[Ithacius]] i l'han dumandàu a l'impe(r)atû [[Magnus Maximus|Mascimu]] de cundanà u [[Priscillianus]]<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Karl Baus|curatô=Hubert Jedin e John Patrick Dolan|tìtolo=The imperial church from Constantine to the Early Middle Ages|url=https://books.google.com/books?id=hp3YAAAAMAAJ&pg=PA132|colànn-a=''History of the Church''|ànno=1980|editô=Burns & Oates|çitæ=Lundra|léngoa=EN|pp=132-134|volùmme=Vul. II|capìtolo=Chapter 10: The Priscillianist movement|ISBN=0-86012-085-6}}</ref>, cumm'u l'è stètu, cun l'acüsa d'êsse in stregùn<ref name=":2" />. U Martìn, quande ch'u s'è incuntràu cun l'[[Sant'Ambrœuxo|Ambröxu de Milàn]], delegàu de l'impe(r)atû [[Valentiniàn II]], u g'ha pe(r)ò dumandàu a grassia pe'u Priscillianus<ref name=":2" />. Scibèn che l'Ambröxu, menasàu de mòrte da l'impe(r)atû, u nu gh'agge dètu amèntu, u Martìn u l'ha utegnüu au mèximu che i discepuli de l'e(r)exìa i nu fussen atachèi<ref name=":1" />. Ciü tardi, u [[Pappa Siricius]] u s'è dìtu ascì cuntra(r)iu ai prucèssi du Mascimu<ref group="n.">Stu fètu u l'è registràu numma che inte {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Chronica|léngoa=LA|volùmme=libbru II, cap. 46-51}}</ref>. [[Immaggine:Simone Martini 024.jpg|miniatura|[[Simone Martini]], ''A mòrte de San Martìn'', [[Anni 1320|ànni 1320]], [[Baxìlica de Asîzi|baxìlica de Assisi]]]] De dòppu, u Martìn de Tours u l'ha cuntinuàu a refüâse de pià parte ae asemblêe di veschi e stu fètu, insemme ae sò asiùi pe' sarvà u Prisciallianus daa mòrte, u l'ha fètu suspetà d'e(r)exìa. L'impe(r)atû [[Teodôxio I|Teudôsiu I]], a ògni moddu, u l'ha dichia(r)àu che e decixùi du Mascimu in simma a sti fèti e nu gh'avessen de valû, cun l'Ithacius ch'u l'è stètu levàu daa càrega passàu quarch'ànnu mèntre l'Idacius u s'è dimessu pe' sò vuluntè<ref name=":1" /><ref name=":2" />. Intu mèntre, Marmoutier u cuntava de in'utantêna de muneghi ch'i vivevan in cumünitè e ch'i ne vegnivan pe'u ciü da l'[[Aristocraçîa|aristucrasìa]] e, pe' stu fètu, u Martìn u gh'axeva ina gran infruènsa tantu da êsse risevüu da l'impe(r)atû mèximu, che u(r)amài u l'axeva di ligammi strèiti cu'u putere di veschi. A ògni moddu, a to(r)a cun l'impe(r)atû, u Martìn u cuntinuava a servì pe'u primmu u prève ch'u u cumpagnava, pe' fà mustra de cumme a vitta religiusa a fusse ciü èrta fina da càrega impe(r)iâle. In giurnu, mi(r)andu a di uxélli ch'i pescava ratelâse pe' di pésci, u l'ha mustràu ai sò discepuli che i demuni i se ratèllan au mèximu e anime di cristièi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Létte(r)a 3, a Bassula|editô=7|léngoa=LA}}</ref> e, de de lì, sti uxélli i l'han piàu u numme du vescu: i sun i [[Martìn pescòu|martìn pescaùi]]. versu a fìn da sò vitta, a presènsa du Martìn a l'è dumandà pe' paxià i prèvi de Candes, paìse a punènte de Tours: l'impurtansa de l'ünitè da Gêxa a l'ha spunciàu u vescu, u(r)amài veggiu, a bugiâse fìn lì<ref group="n.">A [[Candes-Saint-Martin|Candes]] u San Martìn, "13° apòstulu", u l'ave(r)ea lasciàu in [[Legàu (dirittu)|legàu]] in furma d'ina "''[[Patêna|patena]] [[Custante de reticulu|metallochrystallino]]''" (o [[patêna de serpentìn]]) cunservâ, inti tèmpi gallu-rumèi, intu cö du ''vicus'' ch'u gh'é(r)a. L'ugèttu sacru u l'axeva, cumme virtü ciü impurtante, quella de gua(r)ì i "ma(r)otti ch'i u dumandavan cun [[Fé|fêde]]". De ciü, u santu patrùn, da sò fundatû u l'ave(r)ea lasciàu in ereditè aa [[Gêxa de San Martìn (Candes)|gêxa de San Martìn de Candes]] ina patêna de cu(r)û blö che, pe' cuntu du [[Grego(r)iu de Tours]], a l'é(r)a pròpiu du Martìn.</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Élisabeth Frutieaux|ànno=1999|méize=Lüju-Dixèmbre|tìtolo=Entre liturgie et sacralité: Enquête sur la nature et la fonction des calices durant le haut Moyen Âge|revìsta=Revue d'histoire de l'Église de France|editô=Société d'histoire religieuse de la France|çitæ=Pariggi|volùmme=Vul. 85|nùmero=215|léngoa=FR|url=http://www.persee.fr/doc/rhef_0300-9505_1999_num_85_215_1369}}</ref>. U sò intervèntu u l'è sciurtìu a rangià a questiùn ma, u giurnu de dòppu, ai 8 de nuvèmbre du [[397]], u Martìn u l'è mòrtu a Candes, in sc'in léttu de senne aa mane(r)a di santi. Segundu de sto(r)ie, au mumèntu da sò mòrte u còrpu du vescu u paxeva giancu cumme a nêve<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Antin Paul|ànno=1964|tìtolo=La mort de saint Martin|revìsta=Revue des Études Anciennes|volùmme=Vul. 66|nùmero=1-2|p=113|léngoa=FR}}</ref>. [[Immaggine:Tombeau de Saint-Martin de Tours.jpg|sinistra|miniatura|A tumba de San Martìn]] A sarma du vescu, cuntesa fra e gènte du [[Poitou]] e da [[Touraine]], a l'è stèta purtà vìa dai segundi che, pe'a tradisiùn du pòstu, i l'ave(r)ean sgranfignàu u còrpu faxèndulu passà pe' in barcùn. A sarma a l'è stèta dunca purtâ in barca lungu a Lòira fina a Tours, dund'u l'è stèta interâ ai [[11 novénbre|11 de nuvèmbre]] intu campusantu cristiàn ch'u gh'é(r)a au de fö(r)a da sitè, cu'ina pôsa intu viaggiu in curispundènsa de dund'a l'è stèta ciü tardi fabricâ a [[capélla du Petit-Saint-Martin]]. A sò tumba a l'è vegnüa in scitu de pelegrinaggiu bèn impurtante e, pe'u Grego(r)iu de Tours, du [[437]] u vescu [[Brissiu de Tours|Brissiu]] u g'ha fètu fabricâ a custrusiùn de legnu ch'a cunservava a tumba e a mantelìna (''capa''), a pià cumme dìtu u numme de capélla. Pe'a gran impurtansa de stu santua(r)iu, u [[San Perpetuus de Tours|San Perpetuus]], vescu de Tours, u l'ha fètu fabricà au sò pòstu a primma [[Baxìlica de San Martìn (Tours)|baxìlica de San Martìn]], cu'a tumba du santu, cunsacrâ ai 4 de lüju du [[470]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edgard-Raphaël Vaucelle|tìtolo=La collégiale Saint-Martin de Tours des origines à l'avènement des Valois (397-1328)|url=https://books.google.com/books?id=D92_mQEACAAJ|ànno=1907|çitæ=Tours|léngoa=FR|p=104}}</ref>. Ina legenda a cunta che e ciante i sa(r)evan sciu(r)ìe, intu mezzu de nuvèmbre, quande u còrpu du santu u l'ha viagiàu pe'a [[Lòira (sciùmme)|Lòira]] fra Candes e Tours, cun stu fètu ch'u l'ha dètu u(r)igine au dìtu da "[[stè de San Martìn]]"<ref group="n.">A primma mensiùn cunusciüa de stu dìtu a se tröva int'ina létte(r)a mandâ daa [[Madame de Sévigné]] a sò fìa, cu'a dàtta di 11 de nuvèmbre du [[1675]]ː "E l'emmu ina picìna stè de San Martìn, frèida e vìva, ch'e prefe(r)isciu a l'ègua; e sun sempre de fö(r)a vestìa cumme in lù mana(r)uː u mè umû u cangia tantu segundu u tèmpu; dunca, pe savé cumme ch'e staggu, u baste ch'i lezèi e stélleː ma a vòstra [[Provensa|Pruvènsa]] a ve di(r)à de lungu de ma(r)aveje; u ciü bèllu tèmpu u nu ve dixe ninte, i ghe sèi tròppu aviâ; nüiâtri pe' cuntra e veghemmu mai pôcu u sû ch'u ne dà ina gran felisitè.</ref>. U sucesû du Martìn a Tours u l'è stètu [[San Brissiu de Tours|San Brissiu]], ün di sò discepuli. == Cültu == [[Immaggine:Clotilde.jpg|miniatura|A [[Cotìlda (mogê do Clodovêo I)|Cutilda]], mujé du ré [[Clodovêo I|Cluduvéu I]], ch'a prega davanti aa tumba de San Martìn, miniatü(r)a intu ''Grandes Chroniques de France'', manuscrìtu du [[XIV secolo|Trexèntu]]]] === Fransa === ==== Tours ==== A l'imprinsippiu du [[V secolo|V seculu]], u Brissiu de Tours, sucesû du Martìn cumme vescu da [[Diòcexi de Tours|diocexi de Tours]], u l'ha fètu fabricà in u(r)ato(r)iu in curispundènsa da tumba du santu<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Ewig Eugen|ànno=1961|tìtolo=Le culte de saint Martin à l'époque franque|revìsta=Revue d'histoire de l'Église de France|volùmme=Vul. 47|nùmero=144|p=1|léngoa=FR|url=http://www.persee.fr/doc/rhef_0300-9505_1961_num_47_144_3264}}</ref>. Dapöi, st'u(r)ato(r)iu u l'ha lasciàu u pòstu a ina gêxa culegiâ de l'[[818]], ricustruìa e slargâ de dòppu de incursciùi vichinghe du [[1014]] e du gran fögu de Tours du [[1203]], pe' vuluntè de l'[[Hervé de Buzançay]]. A [[Baxìlica de San Martìn (Tours)|baxìlica de San Martìn]] a l'è vegnüa in scitu pe'i pelegrìn metèndu in mustra e òsse du santu, cunservèi int'ina càscia d'ò(r)u dau [[1424]], fèta fabricâ dau ré [[Carlo VII de Fransa|Carlu VII]]. Cu'u tèmpu, l'abandùn e l'antighitè du scitu, curpìu ascì daa viulènsa de guère de religiùn (survetüttu da parte di [[Ugonòtti|ugunòtti]] du [[1562]])<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Charles Lelong|tìtolo=La basilique Saint-Martin de Tours|ànno=1986|editô=C.L.D.|çitæ=Chambray-lès-Tours|léngoa=FR|p=122|ISBN=2-85443-122-7}}</ref>, du [[1797]] i l'han purtàu a vorta a vegnì zü, cu'a baxìlica ch'a l'è stèta derucâ du tüttu de l'Öttusèntu. A custrusiùn de de növe vìe a l'ha lasciàu in pé numma che e [[Tûre du Relö(r)iu (Tours)|tûre du Relö(r)iu]] e [[Tûre du Carlu Magnu|quella du Carlu Magnu]], ch'a l'è vegnüa zü ascì du [[1928]]. A l'ürtimu, fra u [[1886]] e u [[1924]], a l'è stèta custruìa a baxìlica ch'a se pò ancù vegghe, ciü picìna. ==== Gallia rumâna e franca ==== [[Immaggine:Candes-Saint-Martin borne Via S-Martini.jpg|sinistra|miniatura|Prìa a [[Candes-Saint-Martin|Candes]] ch'a marca a ''via sancti Martini'', camìn da pelegrìn legàu au santu. A sigla a vö dì "Decanàu de San Martìn".]] L'impurtansa stò(r)ica de San Martìn de Tours, ch'u l'axeva l'ami(r)asiùn de gènte di sò tèmpi, cumme u [[Sulpicius Severus]] e u [[Paulìn da Nola]] ch'i l'han piàu a mudélu, a l'è ligâ survetüttu au sò ròllu inta fundasiùn di primmi munastèi da Gallia. A pusisiùn de primmu cuntu de San Martìn inta litürgia e inta leteratü(r)a religiusa a ne vegne pe'u ciü da l'ativitè de [[San Perpetuus]], ch'u n'ha scrìtu in ''Indiculus'' di mi(r)aculi missi in rimma dau [[Paulìn de Périgueux]] e dau [[San Grego(r)iu de Tours|Grego(r)iu de Tours]], che aa mèxima mane(r)a u l'ha scrìtu ina lista de mi(r)aculi fèta vurtà in rimma au [[Venansiu Furtünàu]]<ref group="n.">U Grego(r)iu de Tours u l'ha sernüu pròpiu a mòrte de San Martìn pe' marcà a fìn du primmu libbru da sò ''Decem libros historiam'', ina sto(r)ia di Franchi.</ref>. Ai tèmpi du [[Clodovêo I|Cluduvéu I]] a remunta a decixùn de numinà San Martìn a [[Sànto patrón|patrùn]] du [[regnu di Franchi]] e da pa(r)entèlla di [[Merovingi|Meruvingi]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Eugen Ewig|ànno=1961|tìtolo=Le culte de saint Martin à l'époque franque|revìsta=Revue d'histoire de l'Église de France|editô=Société d'histoire ecclésiastique de la France|çitæ=Pariggi|volùmme=Vul. 47|nùmero=144|pp=7 ss|léngoa=FR|url=https://dx.doi.org/10.3406/rhef.1961.3264}}</ref>. A mantelìna de San Martìn, ch'a l'è stèta mandâ cumme relicchia aa [[Capélla palatìnn-a (Aquisgrana)|capélla palatìna]] de [[Aquisgrana]] pe'u [[Carlomagno|Carlu Magnu]], cumme dìtu a l'è a l'u(r)igine da pa(r)olla "capélla" cu'in primmu rife(r)imèntu au scitu dund'a l'é(r)a cunservâ a ''capa'' du santu, ch'a l'é(r)a purtâ in bataja e duve(r)â cumme gunfa(r)ùn. Inte l'icunugrafìa a mantelìna a l'è pitü(r)â de sòlito de russu o se nù de blö, cu'in sbaju scicumme che inte quella ucaxùn a Amiens u Martìn u purtava a ''[[clàmide]]'' gianca de tütti i cavalieri da guardia impe(r)iâle<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Olivier Guillot|tìtolo=Saint Martin de Tours. Apôtre des pauvres (336-397)|url=https://books.google.com/books?id=Hb7YAAAAMAAJ|ànno=2008|editô=Fayard|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|p=71|ISBN=2-213-63415-7}}</ref>. Sta mantelìna a sa(r)ea ascì a l'u(r)igine du nume(r)attu "[[Capeto (nómme)|Capétu]]", ch'u l'è pöi vegnüu u numme da pa(r)entèlla di ré da Fransa: i [[Capetingi]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Colette Beaune|tìtolo=Naissance de la nation France|colànn-a=''Folio histoire''|léngoa=FR|p=324|volùmme=Vul. III, ''Le roi, la France et les Français, Gallimard''|capìtolo=Cap. VIII, Les lys de France}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Patrick Boucheron|outô2=Stéphane Gioanni|tìtolo=Histoire mondiale de la France|ànno=2017|editô=Points|léngoa=FR|p=104}}</ref>. === Unga(r)ìa === Nasciüu inta regiùn alantu(r)a cunusciüa cumme a [[Pannonia|Panônia]], u cültu de San Martìn u l'è rivàu inta sò sitè d'u(r)igine grassie au Carlu Magnu. Vellu, de dòppu da campagna cuntr'ai [[Àvari|Àva(r)i]] du [[791]], u l'è andètu de persùna a [[Sabaria|Sabarìa]] pe' unu(r)à a patria du santu<ref name=":3">{{Çitta publicaçión|outô=Ferenc Toth|ànno=2016|méize=nuvèmbre-dixèmbre|tìtolo=Saint Martin, européen et fédérateur|revìsta=La Nouvelle Revue d'histoire|nùmero=87|p=33|léngoa=FR}}</ref>. Aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande che i unga(r)i i se sun cunvertìi aa religiùn cristiâna, u [[Stêva I d'Ungàia|Steva I]], pe' rinfursà a sò regnu, segundu e cronache u l'ha dumandàu d'agiüttu au San Martìn primma da bataja cuntr'au sò barba [[Koppány]], de [[Paganêximo|religiùn pagâna]], faxèndughe u vutu de rinfursâne u cültu<ref name=":3" />. De dòppu da [[Batàggia de Mohács (1526)|bataja de Mohács]] du [[1526]] e a decixùn da mescià a capitâle a [[Bratislava|Presburgu]], u [[Castéllo de Bratislava|castéllu]] e a [[Catedrâle de San Martìn (Bratislava)|catedrâle de San Martìn]] i sun vegnüi i növi scimbuli du pute(r)e du ré<ref name=":3" />. === Ligü(r)ia === [[Immaggine:Gêxa de Sàn Martìn (Toiràn) - séunno de Sàn Martìn do Gêumo Grafìgna.jpg|miniatura|[[Gêumo Grafìgna|Giömu Grafigna]], ''U sögnu de San Martìn'', [[1893]] ca., [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|gêxa de San Martìn]] de [[Tuiran|Tui(r)àn]]]] Fra a [[Liguria|Ligü(r)ia]] e u santu u gh'è in ligamme dirèttu inta sò vitta: scurìu d'in [[Milan|Milàn]] dai e(r)etichi du prève [[Arius|A(r)iu]], u Martìn u l'è andètu a stà da e(r)emittu, fra u [[356]] e u [[360]], in sce [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]] d'[[Arbenga]], alantu(r)a mensunâ cumme ''insulam Gallinariam''. Lì u l'ha avüu a vixita e, pe' in pôcu de tèmpu, ascì a cumpagnìa d'in âtru santu, l'[[Sant'Ilâio de Poitiers|Ila(r)iu de Poitiers]], e bèn de prubabile cu'u sò esèmpiu i l'han ti(r)àu de âtre gènte a fà sta vitta. De stu moddu a g'ha da êsse nasciüa l'[[abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn de L'Ìsu(r)a]], üna de ciü antìghe da Ligü(r)ia, che de prubabile, a l'imprinsippiu, a l'andaxeva apröu ae regule di [[Munastê furtificàu de l'abasìa de Lérins|muneghi de Lérins]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=La diocesi di Albenga-Imperia e i suoi vescovi: storia della Chiesa ingauna dalle origini all'inizio del Quattrocento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0019493|ànno=Dixèmbre 2003|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=60-62}}</ref>. Zà dai tèmpi antìghi, u cültu de San Martìn u l'è stètu bèn praticàu inta [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]], dund'u s'è spantegàu du bèllu, armenu a l'imprisippiu, pe' l'intervèntu di [[Órdine de Sàn Benéito|muneghi benedetìn]] de L'Ìsu(r)a e pöi dau sò [[Abasìa de San Martìn au Munte|munastê au Munte]], ch'i l'axevan di bèlli sciti dund'i se cü(r)avan ascì de misciùi pe' rinfursâne a religiùn. Fra e sò intitulasiùi ciü antìghe inta diòcexi i se ponen regurdà quelle d'[[Èrli]], de [[Möa (A Cêve)|Möa]], de [[Ressu|Rèssu]] e de [[Tuiran|Tui(r)àn]], cun l'asiùn di benedetìn che podâse ch'a l'agge tucàu fina [[Andagna]]. Ciü che ste cumünitè, de dòppu u ghe n'è stètu tante d'âtre a dâse a San Martìn, cumme [[Unsu]], [[Tûria]] e [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], insemme a tütte e capélle ciü picìne dedichèi au santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=La diocesi di Albenga-Imperia e i suoi vescovi: storia della Chiesa ingauna dalle origini all'inizio del Quattrocento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0019493|ànno=Dixèmbre 2003|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=338, 340}}</ref>. ==== Patrunèi ==== Inta [[Liguria|Ligü(r)ia]], San Martìn u l'è u santu patrùn de<ref>{{Çitta web|url=https://beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/|tìtolo=Beni architettonici|léngoa=IT|vìxita=2025-12-31}}</ref>: {{Colonne}} * [[Bargón|Bargùn]] ([[Casarsa|Cazarsa]]) * [[Bastremoli|Bastremuli]] ([[Folo|U Fulu]]) * [[Berzezzi]] * [[Biassa]] ([[A Spèza|A Spèzza]]) * [[Caminâ (Né)|Caminâ]] ([[Né|Nè]]) * [[Cavanella]] ([[Bevein|Beve(r)ìn]]) * [[Cembràn]] ([[Maissann-a|Maisâna]]) * [[Ciàn de Fòllu]] ([[Folo|Fòllu]]) * [[Còsta (Framua)|Còsta]] ([[Framûa|Framü(r)a]]) * [[Deserega|Dese(r)ega]] ([[Coëgia|Cu(r)eia]]) * [[Garbarìn|Garba(r)ìn]] ([[Trebeugna|Tribögna]]) * [[Manesén|Manesèn]] ([[Sant'Orçeise|Sant'Ursese]]) * [[Maxena]] ([[Ciävai|Ciava(r)i]]) * [[Möa (A Cêve)|Möa]] ([[A Cêve]])<ref group="n.">Patrùn insemme aa Sunta</ref> * [[Muntà]] ([[Vàise|Va(r)ese]]) * [[Muntemeuggio|Muntemöggiu]] ([[Borzonasca|Burzunasca]]) * [[Murta (Zena)|Mürta]] ([[Zena]]) * [[Ortnò|Ortunövu]] ([[Luni|Lûni]])<ref group="n.">Patrùn du paìse insemme a San Lu(r)ènsu</ref> * [[Pêgi|Peji]] ([[Zena]])<ref group="n.">Patrùn de üna de paròcchie de Peji, insemme a San Benedettu</ref> * [[Polànexi|Pulanesi]] ([[Recco|Reccu]]) * [[Portofin|Portufìn]] {{Colonne spezza}} * [[Ressu|Rèssu]] * [[Ronco|Runcu]] * [[San Martìn (A Steira)|San Martìn]] ([[A Steja|Stélla]]) * [[San Martìn d'Arbâ|San Martìn d'Arbà]] ([[Zena]]) * [[San Martìn de Noxeo|San Martìn de Nuxeu]] ([[Rapallo|Rapallu]]) * [[San Martìn de Paravànego|San Martìn de Pa(r)avànegu]] ([[Çiannexi|Ce(r)anesi]]) * [[San Martìn de Struppa|San Martìn de Strüppa]] ([[Zena]]) * [[San Martìn do Monte|San Martìn du Munte]] ([[San Comban|San Cu(r)umbàn]]) * [[San Pê d'Ænn-a|San Pé d'A(r)ena]] ([[Zena]])<ref group="n.">Patrùn de üna de paròcchie de San Pé d'A(r)ena, insemme a Santa Ma(r)ìa da Cèlla</ref> * [[Sarzanellu]] ([[Sarzànn-a|Sarzana]]) * [[U Seburca|Seburga]] * [[Semìn (Buzalla)|Semìn]] ([[Buzalla|Büsalla]]) * [[Serò|Se(r)ò]] ([[Zignægo|Zignagu]]) * [[Tuiran|Tui(r)àn]] * [[Tûria]] ([[Ciüsànegu]]) * [[Torpiana|Turpiâna]] ([[Zignægo|Zignagu]]) * [[Unsu]] * [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]] ([[Borṡi e Veressi|Borzi e Ve(r)ezzi]]) * [[Vèrva]] ([[O Castiggion|U Castiùn]]) * [[Zoaggi|Zuaggi]] {{Colonne fine}} == Icunugrafìa == Inte l'arte, a figü(r)a de San Martìn de Tours e pu(r)ea cumpa(r)ì tantu vestìa da vescu che da surdattu rumàn; intu segundu câxu u l'è cumpresa a scêna ch'a se tröva ciü de suvènte, quella da ca(r)itè o [[limòxina de San Martìn]], cun vellu ch'u spartìsce a sò mantelìna cu'u pòve(r)u. Inte sta scêna u l'è de sòlitu rafigü(r)àu in sciu sò cavallu giancu, insemme au laza(r)ùn, intu mumèntu quande ch'u taja cu'a spâ a mantelìna o se nù quande ch'u a mette in sce spalle du pòve(r)u, ch'u a risêve in zenugiùn. Quarche votta, a l'è duve(r)â in cangiu a scêna de quande ch'u gh'è cumpa(r)ìu in sögnu u [[Gêxù|Segnû]], de dòppu ch'u l'axeva fètu a limòxina<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://docs.univr.it/documenti/OccorrenzaIns/matdid/matdid418541.pdf|tìtolo=Martino di Tours (315 ca. - 397)|outô=Üniverscitè de Verùna|léngoa=IT|vìxita=2025-12-30}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.chieseromaniche.it/SchedeAgiografia/1-Martino-di-Tours.htm|tìtolo=San Martino di Tours: Agiografia e Iconografia delle chiese Romaniche, Gotiche e Rinascimentali di Piemonte e Valle d'Aosta|léngoa=IT|vìxita=2025-12-30}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Niccoli|outô2=Giuseppina Soave|outô3=Raffaele Corso|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1934|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=MARTINO di Tours, santo}}</ref>. A sta parte da sò vitta a l'è ligâ ascì l'icunugrafìa de l'investitü(r)a du Martìn a cavaliere, cun l'impe(r)atû [[Costantìn II|Custantìn II]] ch'u ghe dà a spâ e di servitùi ch'i ghe pa(r)an u scüu e i sperùi. A l'ürtimu, u gh'è ancù a scêna du San Martìn ch'u l'abandùna e arme, quande ch'u s'è missu sulu cuntr'ai barbari: inte rapresentasiùi de stu mumèntu u se tröva de sòlitu in pé, davanti di desenemighi e mi(r)àu dau sò cumandante, cun numma che ina crûxe in màn<ref name=":4" />. In'âtra se(r)ie de rapresentasiùi, pe' cuntra, a fà de rife(r)imèntu ai tèmpi du Martìn vescu, e lì u l'è dunca mustràu cu'e insegne de sta càrega, survetüttu u [[Pastorâle|pastu(r)âle]], e turna inte ste rapresentasiùi u pò êsse cumpagnàu da 'n pòve(r)u. Di tèmpi da vescu a sto(r)ia ciü ricurènte a l'è quella da messa de San Martìn, quande che, mèntre ch'u dixeva a messa, d'in sce l'atâ u gh'è chinàu in scia tésta ina balla de fögu ch'a lüxiva, segnu da sò ca(r)itè<ref name=":4" />. In gene(r)âle, San Martìn u pò êsse cumpagnàu ancù da 'n'[[Öca|òca]], ch'a l'è in reciammu aa sò ricurènsa, i [[11 novénbre|11 de nuvèmbre]], tèmpu da migrasiùn e da caccia a sti uxélli. A presènsa de st'uxéllu a l'è ligâ ascì a ina legenda ch'a cunta che, quande e gènte de Tours i sercavan u Martìn, e(r)emittu, pe' fâlu vescu, in'òca ch'a sgu(r)atava a l'avesse tradìu a sò pusisiùn, faxèndulu ciapà. Inte di câxi ciü rè(r)i, San Martìn u l'è rafigü(r)àu cu'ina cuppa, cu'in libbru o cu'u mudélu d'ina gêxa in scia drìta<ref name=":4" /><ref name=":5" />, cuscì cumme inte scêne du taju du pìn sacru, de quande u l'ha fètu rinvegnì in zùenu e de l'incuntru cu'u Diavu masche(r)àu da [[Gêxù|Cristu]].<gallery mode="packed" widths="140" heights="140" caption="Cìclu da [[Gêxa de San Martìn (Oberwölz)|gêxa de San Martìn]] de [[Oberwölz]], [[Austria]]"> Immaggine:Stadtkirche Fresco - St.Martin mit Bettler.jpg|''A limòxina de San Martìn'': u Martìn, surdattu, d'in sciu sò cavallu giancu u spartisce a mantelìna ([[Josef Adam Mölk]], [[1777]]) Immaggine:Stadtkirche Fresco - St.Martin mit Taufe der Mutter.jpg|''San Martìn u batezza sò ma(r)e mèntre u pa(r)e u và vìa''; cu'u Martìn in vestì da vescu e in'òca da vixìn Immaggine:Stadtkirche Fresco - Tod von St.Martin.jpg|''A mòrte de San Martìn'', turna cu'in'òca inte l'afrescu </gallery> == Nòtte == ; Nòtte au tèstu <references group="n." responsive="" /> ; Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == ;Manuscrìti * {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Vita Beati Martini|ànno=397 ca|léngoa=LA}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paulìn de Périgueux|tìtolo=De vita sancti Martini|ànno=470 ca|léngoa=LA}} * {{Çitta lìbbro|outô=Grego(r)iu de Tours|tìtolo=Decem libros historiarum|ànno=VI seculu|léngoa=LA|volùmme=libbru I}} * {{Çitta lìbbro|outô=Grego(r)iu de Tours|tìtolo=De virtutibus sancti Martini|ànno=VI seculu|léngoa=LA}} * {{Çitta lìbbro|outô=Venansiu Furtünàu|tìtolo=Vita sancti Martini metrica|ànno=573-576 ca|léngoa=LA}} ;Scrìti mudèrni * {{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Martin von Tours|ànno=1977|editô=Herder|çitæ=Friburgu|léngoa=DE}} * {{Çitta lìbbro|outô=Walter Nigg|tìtolo=Martin de Tours: Chevalier du Christ, évêque thaumaturge, confesseur de la foi|ànno=1978|editô=du Centurion|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|ISBN=2-227-05009-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dom Guy-Marie Oury|tìtolo=Saint Martin de Tours: L'homme au manteau partagé|ànno=1987|editô=CLD|çitæ=Chambray-lès-Tours|léngoa=FR|cid=Oury, 1987|ISBN=2-854-43139-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dominique-Marie Dauzet|tìtolo=Saint Martin de Tours|ànno=1996|editô=Fayard|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Régine Pernoud|tìtolo=Martin de Tours|ànno=1996|editô=Bayard Éditions|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Louis Picoche|tìtolo=Saint Martin, Soldat du Christ|colànn-a=''Saints légendaires''|ànno=2001 (1996)|editô=Elor|çitæ=Saint-Vincent-sur-Oust|léngoa=FR|ISBN=978-2-907524-93-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Loup Fontana|outô2=Michel Foussard|outô3=Michel Graniou|tìtolo=Saint Martin dans les Alpes-Maritimes|colànn-a=''Cahier des Alpes-Maritimes''|dæta=31 zenâ 1997|editô=Art et Culture des Alpes-Maritimes|çitæ=Nissa|léngoa=FR|volùmme=n° 3|ISBN=2-906-700-16-9}} * {{Çitta publicaçión|outô=Michel Carrias|ànno=1997|tìtolo=Martin de Tours, seize siècles après sa mort|revìsta=Revue d'histoire de l'Église de France|volùmme=Vul. 83|nùmero=211|pp=435-443|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/rhef_0300-9505_1997_num_83_211_1290}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bertrand Cuvelier|tìtolo=Saint Martin, apôtre des Gaules|colànn-a=''Histoire et traditions du Pays des Coudriers''|ànno=Nuvèmbre 2001|léngoa=FR}} * {{Çitta publicaçión|outô=Sylvie Barnay|ànno=2008|tìtolo=Du manteau de saint Martin aux chasubles de Jean-Charles de Castelabajac: une histoire de la robe sainte|revìsta=Transversalités|volùmme=Vul. 4|nùmero=108|pp=127-141|léngoa=FR|url=https://www.cairn.info/revue-transversalites-2008-4-page-127.htm}} * {{Çitta lìbbro|outô=Olivier Guillot|tìtolo=Saint Martin de Tours, apôtre des pauvres (336-397)|ànno=2008|editô=Fayard|léngoa=FR|cid=Guillot, 2008}} * {{Çitta lìbbro|outô=Alain Pastor|tìtolo=Une vie de saint Martin|ànno=2016|editô=Artège Editions|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|ISBN=978-2-36040-663-0|url=https://books.google.com/books?id=Gd9TDAAAQBAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Judic, Christine Bousquet-Labouérie, Élisabeth Lorans e Robert Beck|tìtolo=Un nouveau Martin - Essor et renouveaux de la figure de Saint Martin, IV<sup>e</sup>-XXI<sup>e</sup> siècle|url=https://pufr-editions.fr/produit/un-nouveau-martin/|ànno=2019|editô=Presses universitaires François Rabelais|çitæ=Tours|léngoa=FR}} * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2020|tìtolo=1 700 ans de la naissance de Saint-Martin|revìsta=Bulletin de la Société des antiquaires de Picardie|editô=Société des antiquaires de Picardie|çitæ=Amiens|pp=161-351|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Judic|tìtolo=L'Europe de Saint Martin|ànno=2021|editô=éditions Saint-Léger|léngoa=FR}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Santi|Martìn de Tours]] [[Categorîa:Véschi|Martìn de Tours]] dn8gbkxje36q2qsioz534w15ycs1spp Pra 0 32721 269492 269335 2026-05-05T18:30:01Z Michæ.152 13747 Coreçioìn 269492 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa |Nome = Pra |Panorama = Genova Pra' panorama notturno.jpeg |Didascalia = Pra de néutte |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = 1861 |Data soppressione = 1926 |Abitanti = 18941 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = praìn |Patrono = [[San Pê]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Moniçìpio VII Ponénte]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} '''Pra''' (''Pra'' in italiàn) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]] ch'o s'atrêuva tra [[Pêgi]] e [[Ôtri]], into Muniçìpio VII Ponénte. Inta delegaçión de Pra són conpréixi i sestê de [[Parmâ]] e [[Cà Nêuva]]. == Giögrafîa == A delegaçión de Pra a s'esténde da-a crénn-a tra-o Castelùccio e Tôre Cangiâxo, ch'a a sepàra da [[Pêgi]] a levànte, e-o riàn San Giuliàn ch'o a sepàra da [[Ôtri]] a ponénte. Into teritöio stòrico de Pra s'atrêuva [[Pónta Martìn]] (1001 m), un di mónti ciù èrti de l'[[Appennin ligure|Apenìn lìgure]] de ponénte, ch'a fa pàrte do grùppo montagnìn do [[mónte Penéllo]] ch'o s'èrze a nòrd de Pra. == Stöia == O nómme do pòsto o ne vêgne da-o latìn ''Prata Veituriorum'', ö sæ "præ di [[Veiturii|Viturii]]", a tribû di Lìguri che stâvan into teritöio da [[Rensén]] a-o [[Ponçéivia]] prìmma da dominaçión romànn-a. Da-o prinçìpio de l'Euttoçénto, Pra a l'êa vegnûa 'n çéntro balneâre avoxòu, co-a costruçión de stabiliménti cómme i bàgni do comùn San Pê, i Regìnn-a Elena, i Rêuza, i Dominante, i Auzonia, i Miramare e tànti âtri. Pra a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o [[1797]] a-o [[1926]], quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. Scìn a-a meitæ di ànni '70 a l'é stæta caraterizâ da-e ativitæ di bàgni inta stæ, da pésca, di cantê pìcin, de l'ativitæ agrìcola. Do [[1968]] o comùn de Zêna e l'outoritæ do pòrto àn deçîzo de constroî 'n pòrto container in sciâ mænn-a de Pra. I travàggi són comensæ do [[1974]] e són anæti avànti pe ciù de trént'ànni, con di inportànti disâxi pe-i çitæn. Sôlo a devastànte scciumæa do 1993 a l'à costréito e outoritæ e-i énti conpeténti do comùn a scasâ o progètto ch'o prevedéiva d'asoterâ do tùtto a mænn-a, pe lasciâ 'n bràsso de mâ mìsso tra-o çéntro e-o pòrto (Fàscia de Rispètto). == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == Pra a l'é conosciûa sorviatùtto pe-o seu baxaicò, ch'o l'é l'ingrediénte de bâze do [[Pesto|pésto]]. O microclîma de Pra, caraterizòu da 'na pendénsa ch'a favorìsce o drenàggio e da l'espoxiçión a l'æxîa do mâ, o l'é defæti a garançîa de 'na qualitæ supeiô. [[File:Basilico Genovese di Prà-5.jpg|thumb|Doî masétti de baxaicò de Pra|centro]] == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == === Ferovîe === {{Véddi ascì|Staçión de Zêna Pra}} {{Seçión vêua}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] piuej83z8pfci787gfa0633b095hbvc 269496 269492 2026-05-05T19:45:39Z Michæ.152 13747 ò conligòu "Viturii" 269496 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa |Nome = Pra |Panorama = Genova Pra' panorama notturno.jpeg |Didascalia = Pra de néutte |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = 1861 |Data soppressione = 1926 |Abitanti = 18941 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = praìn |Patrono = [[San Pê]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Moniçìpio VII Ponénte]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} '''Pra''' (''Pra'' in italiàn) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]] ch'o s'atrêuva tra [[Pêgi]] e [[Ôtri]], into Muniçìpio VII Ponénte. Inta delegaçión de Pra són conpréixi i sestê de [[Parmâ]] e [[Cà Nêuva]]. == Giögrafîa == A delegaçión de Pra a s'esténde da-a crénn-a tra-o Castelùccio e Tôre Cangiâxo, ch'a a sepàra da [[Pêgi]] a levànte, e-o riàn San Giuliàn ch'o a sepàra da [[Ôtri]] a ponénte. Into teritöio stòrico de Pra s'atrêuva [[Pónta Martìn]] (1001 m), un di mónti ciù èrti de l'[[Appennin ligure|Apenìn lìgure]] de ponénte, ch'a fa pàrte do grùppo montagnìn do [[mónte Penéllo]] ch'o s'èrze a nòrd de Pra. == Stöia == O nómme do pòsto o ne vêgne da-o latìn ''Prata Veituriorum'', ö sæ "præ di [[Viturii]]", a tribû di Lìguri che stâvan into teritöio da [[Rensén]] a-o [[Ponçéivia]] prìmma da dominaçión romànn-a. Da-o prinçìpio de l'Euttoçénto, Pra a l'êa vegnûa 'n çéntro balneâre avoxòu, co-a costruçión de stabiliménti cómme i bàgni do comùn San Pê, i Regìnn-a Elena, i Rêuza, i Dominante, i Auzonia, i Miramare e tànti âtri. Pra a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o [[1797]] a-o [[1926]], quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. Scìn a-a meitæ di ànni '70 a l'é stæta caraterizâ da-e ativitæ di bàgni inta stæ, da pésca, di cantê pìcin, de l'ativitæ agrìcola. Do [[1968]] o comùn de Zêna e l'outoritæ do pòrto àn deçîzo de constroî 'n pòrto container in sciâ mænn-a de Pra. I travàggi són comensæ do [[1974]] e són anæti avànti pe ciù de trént'ànni, con di inportànti disâxi pe-i çitæn. Sôlo a devastànte scciumæa do 1993 a l'à costréito e outoritæ e-i énti conpeténti do comùn a scasâ o progètto ch'o prevedéiva d'asoterâ do tùtto a mænn-a, pe lasciâ 'n bràsso de mâ mìsso tra-o çéntro e-o pòrto (Fàscia de Rispètto). == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == Pra a l'é conosciûa sorviatùtto pe-o seu baxaicò, ch'o l'é l'ingrediénte de bâze do [[Pesto|pésto]]. O microclîma de Pra, caraterizòu da 'na pendénsa ch'a favorìsce o drenàggio e da l'espoxiçión a l'æxîa do mâ, o l'é defæti a garançîa de 'na qualitæ supeiô. [[File:Basilico Genovese di Prà-5.jpg|thumb|Doî masétti de baxaicò de Pra|centro]] == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == === Ferovîe === {{Véddi ascì|Staçión de Zêna Pra}} {{Seçión vêua}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] o1o7x9qdg34h0zupx4xt464jaizgurf Ôtri 0 32722 269491 269346 2026-05-05T18:28:52Z Michæ.152 13747 Coreçioìn 269491 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa |Nome = Ôtri |Panorama = Panorama di Voltri.JPG |Didascalia = Vìsta de Ôtri da-o Moìn de Crêvei |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = quartê |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Zena |Data istituzione = 1861 |Data soppressione = 1926 |Abitanti = 11 632 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = ôtrìn, vôtrìn |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Moniçìpio VII Ponénte]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} '''Ôtri''' ò '''Vôtri''' (''Voltri'' in italiàn) o l'é o quartê ciù a Ponénte do comùn de [[Zena|Zêna]], ch'o s'atrêuva tra-o quartê de [[Pêgi]] e-o comùn de [[Rensén]], into Muniçìpio VII Ponénte. A delegaçión de Ôtri a conprénde e unitæ urbanìstiche de [[Crêvei]], [[Fràbiche]], [[Scioìn]], [[Vêxima]] e-a pàrte zenéize de l'[[Ægoasànta]]. == Giögrafîa == Ôtri a s'atrêuva into setô ciù intèrno do [[Górfo de Zena|Górfo de Zêna]] e-a seu còsta a reprezénta o pónto ciù a nòrd do [[Mâ Mediterraneo|Mâ Mediterànio]] de ponénte. A-e spàlle do tê se tîan sciù e artûe, che tóccan i 1200 m co-a çìmma do [[mónte Reixa]]. Ôtri a l'é atraversâ da-i rién Léia e Cerûza. == Stöia == Conosciûa cómme Hasta Veiturium, prìmma da dominaçión romànn-a Ôtri a l'é stæta a capitâle da tribû [[Liguri Antighi|lìgure]] di [[Veiturii|Viturii]], da dónde a pìggia o nómme. Do 1796 a l'é stæta tiâtro da [[Batàggia de Ôtri]], tra l'exérçito de [[Napolion Bonaparte|Napolión Bonapàrte]] e-i [[oustrìachi]] aleæ di [[Regno de Sardegna|sardo-piemontéixi]]. Ôtri a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o 1798 a-o 1926, quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == Ôtri a l'é 'na staçión da [[ferovîa Zêna-Sànn-a]]. O l'é 'n çéntro stradâle inportànte, dæto che chi se destàcca da l'[[Ourélia]] a stràdda che, pe-o [[Passo do Turchin|Pàsso do Turchìn]], a pòrta a [[Uà|Oâ]] in [[Piemonte|Piemónte]]; in càngio a [[ferovîa Zêna-Oâ]] a l'arîva a-a carosàbile a mónte de Ôtri. === Ferovîe === {{Véddi ascì|Staçión de Zêna Ôtri}} {{Seçión vêua}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] 6jotegdbha1w0wor8fn01ieg939c9kr 269495 269491 2026-05-05T19:45:06Z Michæ.152 13747 ò conligòu "Viturii" 269495 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa |Nome = Ôtri |Panorama = Panorama di Voltri.JPG |Didascalia = Vìsta de Ôtri da-o Moìn de Crêvei |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = quartê |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Zena |Data istituzione = 1861 |Data soppressione = 1926 |Abitanti = 11 632 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = ôtrìn, vôtrìn |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Moniçìpio VII Ponénte]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} '''Ôtri''' ò '''Vôtri''' (''Voltri'' in italiàn) o l'é o quartê ciù a Ponénte do comùn de [[Zena|Zêna]], ch'o s'atrêuva tra-o quartê de [[Pêgi]] e-o comùn de [[Rensén]], into Muniçìpio VII Ponénte. A delegaçión de Ôtri a conprénde e unitæ urbanìstiche de [[Crêvei]], [[Fràbiche]], [[Scioìn]], [[Vêxima]] e-a pàrte zenéize de l'[[Ægoasànta]]. == Giögrafîa == Ôtri a s'atrêuva into setô ciù intèrno do [[Górfo de Zena|Górfo de Zêna]] e-a seu còsta a reprezénta o pónto ciù a nòrd do [[Mâ Mediterraneo|Mâ Mediterànio]] de ponénte. A-e spàlle do tê se tîan sciù e artûe, che tóccan i 1200 m co-a çìmma do [[mónte Reixa]]. Ôtri a l'é atraversâ da-i rién Léia e Cerûza. == Stöia == Conosciûa cómme Hasta Veiturium, prìmma da dominaçión romànn-a Ôtri a l'é stæta a capitâle da tribû [[Liguri Antighi|lìgure]] di [[Viturii]], da dónde a pìggia o nómme. Do 1796 a l'é stæta tiâtro da [[Batàggia de Ôtri]], tra l'exérçito de [[Napolion Bonaparte|Napolión Bonapàrte]] e-i [[oustrìachi]] aleæ di [[Regno de Sardegna|sardo-piemontéixi]]. Ôtri a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o 1798 a-o 1926, quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == Ôtri a l'é 'na staçión da [[ferovîa Zêna-Sànn-a]]. O l'é 'n çéntro stradâle inportànte, dæto che chi se destàcca da l'[[Ourélia]] a stràdda che, pe-o [[Passo do Turchin|Pàsso do Turchìn]], a pòrta a [[Uà|Oâ]] in [[Piemonte|Piemónte]]; in càngio a [[ferovîa Zêna-Oâ]] a l'arîva a-a carosàbile a mónte de Ôtri. === Ferovîe === {{Véddi ascì|Staçión de Zêna Ôtri}} {{Seçión vêua}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] r3eztbauxm1h8gkkbw65dlxho2qfaxx Viturii 0 32725 269494 2026-05-05T19:43:36Z Michæ.152 13747 Pàgina creâ con "I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù di [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valâ da Ponçéivia]] inte l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na gens adtributa de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù..." 269494 wikitext text/x-wiki I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù di [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valâ da Ponçéivia]] inte l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na gens adtributa de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâle. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di Viturii a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i Esturi, d'in gîo a [[Borgo San Dalmasso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i Eguiturii, inta èrta valâ do [[Verdon]], e-i Nemeturii, inta èrta valâ do Verdon ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtte e mainêe, into contèsto çèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o proto-indoeoropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di Langates o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomöo]], 'n insediaménto documentòu scìn da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo a.C.]]. O nómme do grùppo di Langates ò Langenses o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ in âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di Docilii a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'âia conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta dibatûa da-i outoî che àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, d'in gîo a [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.]], dónde se mensónn-a a bêga in scî confìn tra-i Viturii e-i Genuates. Dòppo a conquìsta romànn-a e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] d'in gîo a-o [[200 a.C.|200 a.C]]., i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A bêga a l'é sciortîa in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e che êan stæte confiscæ dòppo a seu desfæta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', che liâtri tegnîvan in pìn posésso e poéivan pasâ a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de stréuppe co-a cortivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valæ pe çercâ ciù tære fèrtile. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, d'in gîo a Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu patrón<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî romén àn inspeçionòu a valâ e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa avéi da pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'''ager publicus'', e tære comùn e cortivæ. I Viturii dovéivan pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de scîti sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o drîto de sbratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perìodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî romén àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta acugéita cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, confermàndo i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn de aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo do Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo do Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cén de Prâgia </gallery> == Soçietæ == I Viturii, insémme a tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' romànn-a e conlîga a-o pòrto da çitæ co-o tràfego. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta romànn-a de l'âia e da-i mecanîximi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión e ''Genua'' cómme a-a Via Postumia<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, con tùtto che posedéivan un seu teritöio e drîti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ [[Tabula peutegirania]] ascì (o Poggi o ripòrta 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçietæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn sovénte in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), sàiva a dî çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo do Ponçéivia pâ che e comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichéssan pe-o ciù a cortivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta valâ do Ponçéivia a poxiçión stratégica d'in gîo a-a [[Via Postumia]] a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda romànn-a, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de cortivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión de atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda Pyla Veituriorum, ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a-o coménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénne di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de Pyla o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo πύλαι, pylae "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi percórsci che da-o mâ montâvan sciù pe-a valâ do Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} oxaw9od0k23pcnfm6ljouw7waf4jyod 269500 269494 2026-05-05T20:14:14Z Arbenganese 12552 /* Âtri progètti */ Categorîa 269500 wikitext text/x-wiki I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù di [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valâ da Ponçéivia]] inte l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na gens adtributa de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâle. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di Viturii a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i Esturi, d'in gîo a [[Borgo San Dalmasso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i Eguiturii, inta èrta valâ do [[Verdon]], e-i Nemeturii, inta èrta valâ do Verdon ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtte e mainêe, into contèsto çèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o proto-indoeoropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di Langates o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomöo]], 'n insediaménto documentòu scìn da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo a.C.]]. O nómme do grùppo di Langates ò Langenses o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ in âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di Docilii a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'âia conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta dibatûa da-i outoî che àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, d'in gîo a [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.]], dónde se mensónn-a a bêga in scî confìn tra-i Viturii e-i Genuates. Dòppo a conquìsta romànn-a e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] d'in gîo a-o [[200 a.C.|200 a.C]]., i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A bêga a l'é sciortîa in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e che êan stæte confiscæ dòppo a seu desfæta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', che liâtri tegnîvan in pìn posésso e poéivan pasâ a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de stréuppe co-a cortivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valæ pe çercâ ciù tære fèrtile. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, d'in gîo a Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu patrón<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî romén àn inspeçionòu a valâ e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa avéi da pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'''ager publicus'', e tære comùn e cortivæ. I Viturii dovéivan pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de scîti sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o drîto de sbratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perìodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî romén àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta acugéita cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, confermàndo i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn de aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo do Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo do Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cén de Prâgia </gallery> == Soçietæ == I Viturii, insémme a tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' romànn-a e conlîga a-o pòrto da çitæ co-o tràfego. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta romànn-a de l'âia e da-i mecanîximi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión e ''Genua'' cómme a-a Via Postumia<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, con tùtto che posedéivan un seu teritöio e drîti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ [[Tabula peutegirania]] ascì (o Poggi o ripòrta 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçietæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn sovénte in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), sàiva a dî çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo do Ponçéivia pâ che e comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichéssan pe-o ciù a cortivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta valâ do Ponçéivia a poxiçión stratégica d'in gîo a-a [[Via Postumia]] a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda romànn-a, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de cortivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión de atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda Pyla Veituriorum, ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a-o coménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénne di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de Pyla o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo πύλαι, pylae "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi percórsci che da-o mâ montâvan sciù pe-a valâ do Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] 6blgn07u0py8kp32zqav16un8bb3uxb 269501 269500 2026-05-05T20:14:43Z Arbenganese 12552 wl 269501 wikitext text/x-wiki I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù di [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Valâ da Ponçéivia]] inte l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na gens adtributa de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâle. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di Viturii a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i Esturi, d'in gîo a [[Borgo San Dalmasso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i Eguiturii, inta èrta valâ do [[Verdon]], e-i Nemeturii, inta èrta valâ do Verdon ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtte e mainêe, into contèsto çèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o proto-indoeoropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di Langates o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomöo]], 'n insediaménto documentòu scìn da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo a.C.]]. O nómme do grùppo di Langates ò Langenses o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ in âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di Docilii a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'âia conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta dibatûa da-i outoî che àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, d'in gîo a [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.]], dónde se mensónn-a a bêga in scî confìn tra-i Viturii e-i Genuates. Dòppo a conquìsta romànn-a e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] d'in gîo a-o [[200 a.C.|200 a.C]]., i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A bêga a l'é sciortîa in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e che êan stæte confiscæ dòppo a seu desfæta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', che liâtri tegnîvan in pìn posésso e poéivan pasâ a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de stréuppe co-a cortivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valæ pe çercâ ciù tære fèrtile. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, d'in gîo a Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu patrón<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî romén àn inspeçionòu a valâ e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa avéi da pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'''ager publicus'', e tære comùn e cortivæ. I Viturii dovéivan pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de scîti sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o drîto de sbratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perìodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî romén àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta acugéita cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, confermàndo i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn de aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo do Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo do Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cén de Prâgia </gallery> == Soçietæ == I Viturii, insémme a tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' romànn-a e conlîga a-o pòrto da çitæ co-o tràfego. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta romànn-a de l'âia e da-i mecanîximi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión e ''Genua'' cómme a-a Via Postumia<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, con tùtto che posedéivan un seu teritöio e drîti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ [[Tabula peutegirania]] ascì (o Poggi o ripòrta 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçietæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn sovénte in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), sàiva a dî çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo do Ponçéivia pâ che e comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichéssan pe-o ciù a cortivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta valâ do Ponçéivia a poxiçión stratégica d'in gîo a-a [[Via Postumia]] a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda romànn-a, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de cortivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión de atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda Pyla Veituriorum, ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a-o coménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénne di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de Pyla o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo πύλαι, pylae "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi percórsci che da-o mâ montâvan sciù pe-a valâ do Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] 2q8h52bb2cbilvcpt30o4fw3y3tnwox 269502 269501 2026-05-05T20:25:53Z Michæ.152 13747 269502 wikitext text/x-wiki I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù di [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Valâ da Ponçéivia]] inte l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na gens adtributa de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâle. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di Viturii a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i Esturi, d'in gîo a [[Borgo San Dalmasso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i Eguiturii, inta èrta valâ do [[Verdon]], e-i Nemeturii, inta èrta valâ do Verdon ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtte e mainêe, into contèsto çèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o proto-indoeoropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di Langates o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomöo]], 'n insediaménto documentòu scìn da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo a.C.]]. O nómme do grùppo di Langates ò Langenses o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ in âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di Docilii a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'âia conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta dibatûa da-i outoî che àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, d'in gîo a [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.]], dónde se mensónn-a a bêga in scî confìn tra-i Viturii e-i Genuates. Dòppo a conquìsta romànn-a e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] d'in gîo a-o [[200 a.C.|200 a.C]]., i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A bêga a l'é sciortîa in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e che êan stæte confiscæ dòppo a seu desfæta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', che liâtri tegnîvan in pìn posésso e poéivan pasâ a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de stréuppe co-a cortivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valæ pe çercâ ciù tære fèrtile. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, d'in gîo a Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu patrón<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî romén àn inspeçionòu a valâ e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa avéi da pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'<nowiki/>''ager publicus'', e tære comùn e cortivæ. I Viturii dovéivan pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'<nowiki/>''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de scîti sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o drîto de sbratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perìodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî romén àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta acugéita cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, confermàndo i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn de aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo do Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo do Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cén de Prâgia </gallery> == Soçietæ == I Viturii, insémme a tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' romànn-a e conlîga a-o pòrto da çitæ co-o tràfego. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta romànn-a de l'âia e da-i mecanîximi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión e ''Genua'' cómme a-a Via Postumia<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, con tùtto che posedéivan un seu teritöio e drîti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ [[Tabula peutegirania]] ascì (o Poggi o ripòrta 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçietæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn sovénte in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), sàiva a dî çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo do Ponçéivia pâ che e comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichéssan pe-o ciù a cortivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta valâ do Ponçéivia a poxiçión stratégica d'in gîo a-a [[Via Postumia]] a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda romànn-a, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de cortivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión de atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda Pyla Veituriorum, ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a-o coménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénne di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de Pyla o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo πύλαι, pylae "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi percórsci che da-o mâ montâvan sciù pe-a valâ do Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] 74p749tyh43rupvp23zbrgx11d0frmx 269503 269502 2026-05-06T07:17:57Z Luensu1959 1211 nommi in corscivo 269503 wikitext text/x-wiki I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù di [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Valâ da Ponçéivia]] inte l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâle. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di Viturii a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i Esturi, d'in gîo a [[Borgo San Dalmasso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i Eguiturii, inta èrta valâ do [[Verdon]], e-i Nemeturii, inta èrta valâ do Verdon ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtte e mainêe, into contèsto çèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o proto-indoeoropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomöo]], 'n insediaménto documentòu scìn da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo a.C.]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ in âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'âia conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta dibatûa da-i outoî che àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, d'in gîo a [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.]], dónde se mensónn-a a bêga in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta romànn-a e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] d'in gîo a-o [[200 a.C.|200 a.C]]., i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A bêga a l'é sciortîa in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e che êan stæte confiscæ dòppo a seu desfæta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', che liâtri tegnîvan in pìn posésso e poéivan pasâ a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de stréuppe co-a cortivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valæ pe çercâ ciù tære fèrtile. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, d'in gîo a Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu patrón<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî romén àn inspeçionòu a valâ e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa avéi da pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'<nowiki/>''ager publicus'', e tære comùn e cortivæ. I Viturii dovéivan pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'<nowiki/>''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de scîti sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o drîto de sbratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perìodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî romén àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta acugéita cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, confermàndo i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn de aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo do Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo do Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cén de Prâgia </gallery> == Soçietæ == I Viturii, insémme a tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' romànn-a e conlîga a-o pòrto da çitæ co-o tràfego. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta romànn-a de l'âia e da-i mecanîximi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión e ''Genua'' cómme a-a Via Postumia<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, con tùtto che posedéivan un seu teritöio e drîti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ [[Tabula peutegirania]] ascì (o Poggi o ripòrta 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçietæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn sovénte in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), sàiva a dî çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo do Ponçéivia pâ che e comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichéssan pe-o ciù a cortivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta valâ do Ponçéivia a poxiçión stratégica d'in gîo a-a [[Via Postumia]] a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda romànn-a, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de cortivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión de atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda Pyla Veituriorum, ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a-o coménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénne di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de Pyla o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo πύλαι, pylae "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi percórsci che da-o mâ montâvan sciù pe-a valâ do Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] opzt04owmsw90zlwgo6wh8k37s0yr5h