Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.1
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
D'Ätu d'Arbissöa
0
4333
269572
267292
2026-05-09T05:29:53Z
Prebuggiun
7101
/* Persunn-e lighè cun D'Ätu */ aggiungo importante Ceramista autoctono
269572
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = D'Ätu d'Arbissöa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Albisola Superiore''</div>
|Panorama = Cara vecchie Albisola.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de D'Ätu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Maurizio Garbarini
|Partito = lista civica de centru-drita "La nostra città"
|Mandato = 2
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Data istituzione = [[1861]]
|Abitanti = 9570
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dètu Istat] - Pupulaçiùn rexidente a-i 31 d'otubre d'u 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = D'Ätu <small>(sede d'u cumüne)</small>, Èllia, Luxéi, U Cävu (Vigo)
|Divisioni confinanti = [[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]], [[A Steja]], [[Còiri|Cairi]], [[Çelle]], [[Sann-a]], [[O Ponte|U Punte]]
|Zona sismica = 4
|Gradi giorno = 1490
|Nome abitanti = de D'Ätu<br />(it) ''Albisolesi''
|Patrono = [[San Nichioso|San Niculó da Bäri]]
|Festivo = [[6 dexénbre|6 de dixenbre]]
|Mappa = Map of comune of Albisola Superiore (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumüne de D'Ätu d'Arbissöa int'a pruvincia de Sann-a.
}}
'''D'Ätu d'Arbissöa'''{{#tag:ref|Scritu ''D'Âto d'Arbisêua'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]]|group=n.}} (ditu sulu '''D'Ätu''' ascì, ''Albisola Superiore'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è 'n [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] de 9.570 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> int'a [[pruvincia de Sann-a]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Torrente Sansobbia Albisola 01.jpg|sinistra|miniatura|U [[Sensöggia]] fra D'Ätu, insc'â drita, e [[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]], insc'â mancinn-a]]
U teritoju d'u cumüne de D'Ätu u se spande fra a media e bassa valä d'u [[Sensöggia]], spartiu fra u valùn dund'a scure a sciumèa e quellu d'u sö afluente ciü inpurtante, u [[Rebascu (turente)|Rebascu]], che se zvilüppan tütti duì in direçiùn nord-süd. Sti rien han furmóu a ciann-a custea dund'u gh'è u centru d'u cumüne, spartia cu'u cumüne d'A Muènn-a p'â purçiùn insc'â drita d'u Sensöggia<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/18sansobbia/sansobbia.html|tìtolo=Sansobbia - Piani di bacino stralcio per l'assetto idrogeologico|léngoa=IT|vìxita=2025-06-14}}</ref>.
I cunfìn d'u cumüne, cumensandu da-a fuxe d'u Sensöggia, vèrsu [[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]] sun marchè da-a sciumèa finn'â sö cunfluensa cu'u rian Grann-a e dunca, andandu aprövu a stu lì, muntan sciü a-u spartiègua fra u Sensöggia e u [[Letimbru|Lavagnöa]] in curispundensa d'u [[Munte Cüccu (Sann-a)|Munte Cüccu]] (440 m). De de lì i tèrmi cun [[Sann-a]] van avanti a setentriùn pe tütta a liĝn̂a d'u spartiègua e, da-u [[Munte San Zorzu (Apenìn Ligüre)|Munte San Zorzu]] (834 m), u tacca u cunfìn cun [[Còiri|Cäiru]] e, pe 'n cürtu toccu, cu'[[O Ponte|u Punte]]. U cunfìn u chinn-a dunca a traversä a valä d'u Sensöggia, che p'â purçiùn ciü äta a l'è int'u cumüne d'[[A Steja|A Steĵa]] e, muntóu insce l'ätra riva, u travèrsa ascì a valä d'u Rebascu, pe cumensä u cunfìn cun [[Çelle]] da dund'u s'incruxia cu'u Remenùn, afluente de mancinn-a d'u Rebascu. Insc'â fin, u cunfìn cun Çelle u chinn-a finn'a-u mä andandu aprövu a-u percursu d'u rian Carea.
=== Fraçiuìn ===
<gallery widths="180" mode="packed">
La Chiesa di San Nicolò e il Borgo d'Alto.jpg|U burgu D'Ätu
Panorama ELLERA - panoramio.jpg|Vista d'Èllia
San Matteo Apostolo.jpg|Luxéi cu'a gexa de San Maté
Coast view in Savona, Liguria, Italy, 2024 January.jpg|U Cävu da [[Sann-a]]
</gallery>
Int'u statütu d'u cumüne sun ricunusciüe e due fraçiuìn storiche de D'Ätu e d'[[Èllia]]; de ciü, int'u sö teritoju, se trövan ancùn i duì paixi de [[Luxéi]] e d'[[U Cävu]], asemme a benbèn de burghè e de cascìnn-e spanteghè p'â valä d'u Sensöggia<ref name="statuto">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-albisola-superiore.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Comune di Albisola Superiore|léngoa=IT|p=2|vìxita=2025-06-14}}</ref>.
* [[D'Ätu d'Arbissöa (paize)|D'Ätu]]: centru, int'u pasóu, d'u teritoju d'e Arbissöe, u l'è a sede d'u cumüne, che da-u paize u l'ha pigióu u numme. U burgu vêgiu u se spande a-i pé d'u briccu d'u Castelä, de pocu ciü a munte d'a cunfluensa d'u Sensöggia cu'u Rebascu. A gexa de D'Ätu, dedicä a [[San Nichioso|San Niculó]], a l'è stèta pe di seculi l'ünnica parocchia d'e Arbissöe e, cu'a sö fundaçiùn d'u [[XI secolo|seculu XI]], a l'è ünn-a de ciü antighe d'a [[Diocexi de Sann-a-Noi|diocexi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/ceramica-e/percorsi-di-visita-e-beni-culturali/95-il-centro-storico-di-superiore|tìtolo=Percorsi di visita e beni culturali - Il centro storico di Superiore|léngoa=IT|vìxita=2025-06-14}}</ref>.
* [[Èllia]]: paize int'a valä d'u [[Sensöggia]], ciü a munte de D'Ätu, u s'è furmóu a partì da-u [[X secolo|seculu X]] e, finn-a d'u [[1929]], u l'ha fètu cumüne pe cuntu sö<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/il-borgo-di-ellera/storia-ed-architettura/93-il-borgo-medioevale-di-ellera|tìtolo=Il Borgo medioevale di Ellera|léngoa=IT|vìxita=2025-06-14}}</ref>. Èllia u fa ascì parocchia, da-u [[XVII secolo|Seiçentu]] int'a gexa de San Bertumé e ancùn primma inte quella de Santa Maia Manena, ch'a gh'ha de fundaçiuìn d'u [[X secolo|seculu X]]<ref name=":1" />.
* [[Luxéi]]: burgä de canpaĝn̂a, a se tröva insc'â via ch'a liga D'Ätu cun Èllia, int'a valä d'u [[Sensöggia]]. A fa parocchia cu'a gexa mudèrna de San Maté, mentre a sö capella vêgia, d'u [[XVII secolo|Seiçentu]], a l'è dedicä a-a Madonna d'u Carmu.
* [[U Cävu d'Arbissöa|U Cävu]]: paize insc'ou mä, u sö centru u se zvilüppa pe 'n lungu caruggiu, ancö ditu Via Cunbu, dund'a se faccia a filla de chè ch'u furman. D'ancö U Cävu u fa parocchia, cu'a gexa intitulä a-a Stella Maris, fèta d'u [[XIX secolo|Növeçentu]] pe pigiä u postu d'a primma capella d'a fraçiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/ceramica-e/percorsi-di-visita-e-beni-culturali/96-il-centro-storico-di-albisola-capo|tìtolo=Il Centro storico di Albisola Capo|léngoa=IT|vìxita=2025-06-14}}</ref>.
=== Cunfìn ===
D'Ätu u cunfinn-a cun [[Sann-a]] e [[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]] a punente, cu'[[A Steja|A Steĵa]], [[O Ponte|U Punte]] e [[Còiri|Cäiru]] a setentriùn e cun [[Çelle]] a levante; de ciü, a meridiùn u l'è facióu insc'ou [[Mâ Ligure|Mä Ligüre]]<ref name="statuto" />.
== Stoja ==
=== Etè antiga ===
[[Immaggine:Alba Docilia - Tabula Peutingeriana.jpg|sinistra|miniatura|''[[Alba Docilia]]'' insc'â ''[[Tabula Peutingeriana]]'']]
E primme gente cunusciüe a frequentä e tère d'Arbissöa sun stète i [[Liguri Antighi|Ligüri]] d'a tribü d'i ''[[Docilii]]'', che ghe stävan da benbèn primma d'a cunquista rumann-a.
Cu'i [[Popolo roman|rumen]] u gh'è stètu 'n sèrtu zvilüppu d'a ciann-a d'u [[Sensöggia]], e de stu fètu u gh'è l'inpurtante testimuniansa de ruvinn-e truvè da vixìn a-a [[Staçiùn d'Arbissöa|staçiùn]], identifichè cun quelle d'u scitu marcóu insc'â ''[[Tabula Peutingeriana]]'' cumme a ''[[mansio]]'' de ''[[Alba Docilia]]''. Sta lì a l'ea insc'â via tra ''[[Genua]]'' ([[Zena]]) e ''[[Vada Sabatia]]'' ([[Vuè]]), che int'u teritoju de D'Ätu a pasäva de poco a l'entrutèra, pe vegnì turna insc'ou mä a-[[A Moenn-a d'Arbisseua|a Muènn-a]]<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', pp. 17-18}}</ref>. De ciü, de ruvinn-e d'etè rumann-a se trövan ascì a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], int'u giardìn de [[Villa Balbi (U Cävu d'Arbissöa)|Villa Balbi]], in parte interesè da scävi d'u [[1975]] che l'han purtóu a 'n'identificaçiùn cumme cunplessu rüstegu o a serviçiu de 'n scälu maritimu, in funçiùn inte l'etè inperiäle<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070532.pdf|tìtolo=Resti di età romana in Villa Balbi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-29}}</ref>.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|inperu rumàn]] e u pasaggiu d'a Ligüria a-i [[Inpêio bizantìn|bizantìn]] e, dunca, a-i [[Régno longobàrdo|Lungubärdi]], e gente han pe cuntra abandunóu a ciann-a, mescianduse int'i sciti che garantivan 'na megiu difeiza.
=== Etè de Mezu ===
[[Immaggine:Assedio d'Albissola 1227 Annales Ianuenses.jpg|miniatura|L'asediu d'u [[1227]] a-u Castelä d'Arbissöa, da-i ''[[Annales Ianuenses]]''|sinistra]]
Pe ste raxuìn chì, insc'ou [[briccu d'u Castelä]] a l'è nasciüa [[Castelä d'Arbissöa|'na furtificaçiùn]], ch'a l'è stèta fitu afiancä da-a [[Gexa de San Niculó (D'Ätu d'Arbissöa)|gexa de San Niculó]] che, int'u sö canpanìn, a gh'ha 'na scrita ch'a marca l'annu [[1067]]<ref name="Casalis163">{{Çitta|Casalis, 1833|''Albisola Superiore'', p. 163}}</ref>.
Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], Arbissöa a l'è stèta primma int'u [[Marchexóu de Sann-a]] e de doppu, d'u [[1122]], a l'è vegnüa 'n feudu d'u Guèrfu d'a famiggia d'i [[Marca aleramica|marcheixi aleramichi]], che d'u dixenbre de quellu annu u l'ha fètu attu de sutumisiùn a-u [[Guĝl̂ielmu (vescu de Sann-a)|vescu Guĝl̂ielmu de Sann-a]] e a-u marcheize de quella çitè, u [[Bunifaçiu d'u Vastu]]<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', pp. 20-21}}</ref>. D'u [[1137]] a vidua d'u marcheize, Tederata, cu'a sö figgia Ferraria a l'ha dunóu u [[castellu d'Arbissöa]] a-i savuneixi, che se ligan in moddu streitu a-u ''Comitatus Arbizole'' d'u rèstu sutt'a l'auturitè d'i [[Marchexóu d'u Boscu|marcheixi d'u Boscu]]. De mentre che i marcheixi vegnan in acordi cun [[Sann-a]], vegnindu çitadìn savuneixi d'u [[1186]], u marcheize [[Utùn Du Carettu|Utùn D'u Carettu]] u vende i sö diritti insc'ê Arbissöe a-i savuneixi d'u [[1192]], asemme a quelli insce [[Cuggiæn|Cügén]] e insc'[[E Vene|ê Vene]]<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', pp. 21-23}}</ref>. Quande u l'è mortu a Ferraria, ürtima erede dirètta, u burgu u l'è stètu cedüu a-u [[Cumün de Sann-a]], levóu quärche purçiùn de tère ch'a l'è finìa a famigge d'u postu cumme i [[D'u Boscu (famiggia)|D'u Boscu]] e i [[Paretu (famiggia)|Paretu]] o a de ätre d'a [[Nobiltæ de Zêna|nubiltè de Zena]], cumme i [[Maroxéllo (famìggia)|Maruxelli]] e i [[Döia (famiggia)|Doja]]. Ste famigge, che a ogni moddu nu gh'ävan guèi de cuntrollu insc'ê Arbissöe<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', p. 27}}</ref>, han vendüu e sö purçiuìn a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] d'u [[1290]] e d'u [[1320]], pe-i Maruxelli, e d'u [[1317]], pe-i Doja<ref name="Casalis163" />.
D'u [[1203]], a-u pasaggiu de l'armä d'u [[Guifredotto Grassello]], [[Poistæ da Compagna Communis|pudestè de Zena]], mandä cuntra Sann-a, benbèn de cà d'Arbissöa finiscian deruchè mentre, d'u [[1209]], i eredi d'i [[Marchexòu de Punçùn|marcheixi de Punçùn]] vendan a sö tèrsa parte de castellu, villa e cüria d'Arbissöa a-i cunsui de Sann-a pe milleduxentu franchi<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', p. 23}}</ref>. A-i 13 de marsu d'u [[1219]] Arbissöa a züa fedeltè ascì a-u [[Cumün de Sann-a]]<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', p. 24}}</ref> ma, d'u [[1251]], asemme a-e çitè ciü inpurtanti d'u Punente, ascì Arbissöa a s'è reiza a-u cuntrollu d'a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]. A ogni moddu u sö castelä u l'ea finìu int'e muen d'i zeneixi zà d'u [[1227]], quand'u l'è stètu cunquistóu doppu çinque dì d'asediu a-u Scimùn, castelàn d'[[A Steja]], da l'armä d'a Repübbrica mandä int'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]] cuntra a gran [[Sulevasiùn da Rive(r)a de Punente du 1227|sulevaçiùn de quelli anni]]<ref name="Casalis163" />. D'u [[1290]] i zeneixi han catóu ascì e ürtime quote de tère in Arbissöa e, d'u [[1343]], han missu asemme e cumünitè de [[Väze]], [[Çelle]] e Arbissöa inte 'n'[[Pudestarìa de Väze|ünnica pudestarìa]], cun sede a Väze. D'u [[1389]] sun stèti cuncèssi i növi statüti autonumi d'Arbissöa, restè in vigù finn-a d'u [[1798]].
=== Etè mudèrna ===
Int'i trei seculi de duminiu insc'ê Arbissöe, i zeneixi n'han tegnüu u cuntrollu rinfursandune u [[Castelä d'Arbissöa|Castelä]] e cumisciunandu u [[Furtìn d'Arbissöa|furtìn a mä]], a-a Muènn-a, asemme a 'na [[Türe d'u Cävu|türe custea]] furtificä, missa int'a regiùn d'u Cävu d'a Türe.
Int'a segunda meitè d'u [[XVII secolo|Seiçentu]], de famigge de cuntu de Zena, cumme i [[Brìgnoe (famìggia)|Brignue]] e i [[D'a Ruvia (famiggia)|D'a Ruvia]], pe due votte pappi cu'u [[Pappa Giüliu II|Giüliu II]] e u [[Pappa Scistu IV|Scistu IV]], han catóu benbèn de tère in Arbissöa. D'u [[1615]] a cumünitè d'A Muènn-a, alantùa dìta u burgu da Bassu, a s'è destacä da-u burgu de D'Ätu, andandu ben aprövu a-i mêximi fèti storichi finn-a-i tenpi d'i françeixi.
=== Etè cuntenpuranea ===
A-a cheita d'a Repübbrica de Zena e a fundaçiùn d'a növa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], caxunä da-i remesci purtè da-a [[Rivoluçion françeize|rivuluçiùn françeize]] e a [[Canpàgna d'Itàlia (1796-1797)|primma canpaĝn̂a d'Italia]] d'u [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], u teritoju d'Arbissöa u l'è finìu a-i 2 de dixenbre d'u [[1797]] int'u növu Dipartimentu d'u Letinbru, cun capulögo a [[Sann-a]]. Cu'a rifuma d'u [[1798]] u l'è pasóu sutt'a-a Giürisdiçiùn de Cunbu, int'u VI cantùn, pe vegnì d'u [[1803]] u çentru ciü inpurtante d'u I cantùn de Sann-a, int'a Giürisdiçiùn de Cunbu. A-i 13 de züĝn̂u d'u [[1805]], asemme a-a Ligüria intrega, Arbissöa a l'è stèta anessa a-u [[Prìmmo Inpêio françéize|Primmu Inperu françeize]], cunpreiza int'u [[Dipartimentu de Muntenötte]], dund'a gh'è restä finn-a d'u [[1814]]. De sti anni u paize d'[[Èllia]] u l'è vegnüu cumüne pe sö cuntu, destacanduse da Arbissöa.
D'u [[1815]], p'ê decixuìn d'u [[Congresso de Vienna|Cungrèssu de Vienna]], u paize u l'è finìu int'u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], dund'u l'ha fètu parte d'a pruvincia de Sann-a, pe pasä dunca int'u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] d'u [[1861]]. Da-u [[1859]] a-u [[1927]] u l'ea dunca cunpreizu int'u I mandamentu, quellu de Sann-a, d'u [[Çircundäju de Sann-a]], alantùa parte d'a [[Provìnsa de Zêna|pruvincia de Zena]] e cuscì, da-u [[1927]], u l'è intróu int'u teritoju d'a növa [[pruvincia de Sann-a]]. Cumme ürtimu cangiamentu aministrativu, d'u [[1929]], u l'è tacóu a-u cumüne d'Arbissöa quellu d'[[Èllia]], suprèssu de quellu annu<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1929-02-18;289!vig=|tìtolo=Regiu Decretu 18 frevä 1929, n. 289|léngoa=IT|vìxita=2025-05-17}}</ref>.
Doppu a fìn d'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guêra Mundiäle]], a partì da-i [[Anni 1960|anni '60]] u cumüne u l'è stètu interesóu da 'n inpurtante zvilüppu ürbanisticu ch'u l'ha purtóu i duì paixi de D'Ätu e d'A Muènn-a a vegnì 'n ünnicu insemme de custruçiuìn, cu'a pupulaçiùn rexidente che int'u mentre a l'è muntä d'u duggiu.
D'u [[2006]], tra e ätre ucaxuìn, u gh'è stètu 'n tentativu de tacä asemme D'Ätu e A Muènn-a inte 'n ünnicu cumüne, ma a recügìa de firme pe dumandä u referendum a nu l'ea guèi scignificativa e dunca, a-i 26 d'otubre de quellu annu, u [[Conséggio regionâle da Ligùria|Cunseggiu regiunäle d'a Ligüria]] u nu l'ha vutóu a favù d'a pruposta<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20151025141709/http://www.ilgiornale.it/news/regione-boccia-referendum-sulle-due-albisole.html|tìtolo=La Regione boccia il referendum sulle due Albisole|dæta=27 dixenbre 2006|léngoa=IT|vìxita=2025-05-17}}</ref>.
Da-u 1973 a-i 31 de dixenbre d'u [[2008]], D'Ätu u l'ha fètu parte d'a [[Cumünitè muntann-a d'u Zuvu]].
== Abitanti ==
=== Evuluçiùn demugrafica ===
{{Demografia/D'âto d'Arbisêua}}
=== Minuranse furèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], a-i 31 de dixenbre d'u 2024 i rexidenti furèsti a D'Ätu sun 576<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a D'Ätu sun: ''Giacchino'', ''Siri'', ''Pastorino'', ''Zunino'' e ''Rossi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe cumün, D'Ätu d'Arbissöa|léngoa=IT|vìxita=2025-05-20}}</ref>.
=== Persunn-e lighè cun D'Ätu ===
[[Immaggine:Pope Julius II.jpg|miniatura|299x299px|[[Raffaello Sansio|Rafaèllu]], ''Ritrètu d'u Giulio II'', [[1511]], öju sciü toua, 108,7×81 cm, [[National Gallery]], [[Londra|Lundra]]]]
* [[Pappa Giüliu II|Giüliu II d'a Ruvia]] (Arbissöa, 1443 - [[Romma|Rumma]], 1513), pappa
* [[Giuan Batista Spotorno]] (D'Ätu, 1788 - [[Zena]], 1844), storicu
* [[Angelo Bevilacqua]] (D'Ätu, 1895 - Munte Camulera, 1944), partigiàn
* [[Tullio d'Albissola]] (D'Ätu, 1899 - [[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a d'Arbissöa]], 1971), artista
* [[Umberto Ghersi]] (D'Ätu, 1913 - [[Sann-a]], 1993), ceramista, pitù e scultù
* [[Antonio Sabatelli]] (D'Ätu, 1922 - D'Ätu, 2001), pitù, ceramista e scultù
* [[Mario Rossello]] ([[Sann-a]], 1927 - [[Milan]], 2000), ceramista, pitù e scultù
* [[Mario Pastorino]] (D'Ätu, 1929 - [[A Prìa]], 2010), ceramista, pitù e scultù
* [[Giovanni Acciai]] (D'Ätu, 1946), müxicolugu e diretù de coru
* [[Alberto Cavanna]] (D'Ätu, 1961), scritù
* [[Ivano Calcagno]] (D'Ätu, 1963), cantautù
== Löghi de interèsse ==
=== Architetüe religiuze ===
'''Parocchia de D'Ätu'''
<gallery widths="180" mode="packed">
San nicolò albisola superiore.JPG|A gexa de San Niculó da Bäri
Albisola Superiore - Santa Maria Maggiore 0879.JPG|L'âtóiu de D'Ätu
Chiesa San Pietro Albissola.tif|A gexa de San Pé
F175549464.jpg|Capella de San Bastiàn
Santuario e Convento.jpg|Santuäju e cunventu d'a Päxe
</gallery>
* Gexa de San Niculó da Bäri: a l'è a gexa d'a parocchia de D'Ätu e a se tröva int'u paize, faciä insc'â Ciassa de San Niculó. A prezensa de 'n scitu säcru a-i pê d'u [[Castelä d'Arbissöa|Castelä]] a l'è testimuniä da-u [[1209]], ma 'na targa a fa mençiùn finn-a d'u [[1067]], cu'a gexa ch'a l'ha pigióu a sö strutüa d'ancö int'a recustruçiùn fèta tra u [[1590]] e u [[1623]], mentre u canpanìn u l'è d'u [[XVIII secolo|Setteçentu]]. Sti travaggi gh'han dètu 'na cianta a baxilica, cun trè naväte spartie da pilastri e de capelette insce-i fianchi de l'artä e int'e mu̇àgge da-e parte. Int'a gexa se trövan de stattue d'u [[Antönio Màia Maragiàn|Maragiàn]] e d'u [[Françésco Màia Scciafìn|Sc-ciafìn]], cu'e pitüe a frescu che in cangiu sun d'u [[Paulu Giömu Brüscu|Brüscu]] e d'u [[Françésco Gandórfo|Gandurfi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/48011/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò Vescovo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-11}}</ref>.
* Âtóiu de Santa Maia Magiù: u se tröva int'u burgu D'Ätu, insc'â mancinn-a d'a gexa de San Niculó. A sö cunfraternita a gh'ha 'n'urigine ch'a ne vegniea da primma d'u [[XVI secolo|Çinqueçentu]], mentre a custruçiùn de l'âtóiu a l'è stèta inandiä d'u [[1612]] e zlargä d'u [[1670]]. A sö strutüa a l'è a naväta sencia, cu'a faciäta ch'a l'ha pigióu u güstu de l'[[XIX secolo|Öttuçentu]] da 'n interventu de quelli tenpi. Inte l'âtóiu se trövan de pitüe a frescu d'u [[Dumenegu Büscàggia|Büscàggia]] e d'i frè [[Tommaso Ivaldi|Tommaso]] e [[Pietro Ivaldi]], ciü che esighe cunservè de stattue d'u [[Antognu Brilla|Brilla]] e 'na cascia d'u [[Antönio Màia Maragiàn|Maragiàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825211_0700210432_dec.pdf|tìtolo=Oratorio di N.S. della Neve e di S. Nicolò - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-11}}</ref>.
* Gexa de San Pé: custruçiùn de güstu neu-rumanicu, a se tröva vixìn a-a [[Staçiùn d'Arbissöa|staçiùn]], int'u scitu d'a ''mansio'' de ''[[Alba Docilia]]'', dund'a l'è stèta fabricä a-u postu de ünn-a ciü antiga, ruvinä da-u [[Teramòttu de Diàn|tèremóttu d'u 1887]], insce prugèttu de l'[[Alfredo D'Andrade]]. A strutüa, da-a cianta a trè naväte, a l'è fèta d'arenaria e muìn e, davanti a l'inträ, a gh'ha 'n pórtegu rezüu da culonne pugiè insc'ê stattue de duì lėuìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.joyphotographers.com/celebrazioni/chiesa-san-pietro-albisola-superiore/|tìtolo=Chiesa di San Pietro, Albisola Superiore|léngoa=IT|vìxita=2025-05-14}}</ref>.
* Capella de San Bastiàn: a l'è 'na capella ch'a se tröva a levante d'u paize, insc'â cruxea fra l'antigu camìn d'a via rumann-a e a cröza ch'a l'andäva d'in D'Ätu a-u Cävu. A capella, ch'a l'è stèta fabricä ciü o menu d'u [[1590]] in reaçiùn a 'n'epidemia de pèsta, a l'è 'na tipica custruçiùn de canpaĝn̂a da-a cianta a retangulu e canpanìn a veĵa, cruvìa da 'na votta a butte in çimma a l'aula e a cruxea insce l'artä, cu'e mu̇àgge d'u fundu che gh'han di rèsti de pitüe<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13646898_S20_PT_0700110905.pdf|tìtolo=Oratorio SS.Rocco e Sebastiano - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
* Santuäju d'a Madonna d'a Päxe: int'a valä d'u [[Rebascu (turente)|Rebascu]], segundu a tradiçiùn u l'è stètu fundóu int'u scitu dunde 'n'apariçiùn d'a Madonna, a-i 18 d'otubre d'u [[1482]], a l'aviea missu päxe tra e cumünitè d'[[A Steja]] e d'Arbissöa, nemighe pe de questiuìn de cunfìn. U santuäju, fabricóu d'u [[1578]] a-u postu de 'na capella ciü antiga che ancö a ne fa da cripta e zlargóu ciü votte, u gh'ha 'na gexa cun cianta a trè naväte che, tra e ätre upere, a cunsèrva 'na toua d'u [[Zâne Batìsta Pàggi|Paggi]] e 'na stattua d'a ''Madonna cu'u Banbìn'' d'u [[Filippo Parodi|Parodi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/1170/santuario-della-madonna-della-pace/|tìtolo=Santuario della Madonna della Pace|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
'''Parocchia de Luxéi'''
<gallery widths="180" mode="packed">
San Matteo vista dall'esterno.JPG|A gexa de Luxéi, San Maté
Albisola Superiore (SV) - frazione Luceto - chiesa della Madonna del Carmine - facciata.jpg|Gexa d'a Madonna d'u Carmu
</gallery>
* Gexa de San Maté: a l'è a gexa d'a parocchia de [[Luxéi]] e a se tröva insc'ou stradùn che d'in D'Ätu u va pe [[Èllia]]. Sta gexa a l'è 'na custruçiùn mudèrna, fabricä int'i [[Anni 1990|anni '90]], int'u stile brütalista. Int'i fundi d'a gexa se ghe tröva 'n grande prezeppiu ch'u l'è a recustruçiùn d'Arbissöa a l'inprinçippiu d'u [[XX secolo|Növeçentu]], ch'u s'estende pe çentutrenta metri quaddri e ch'u gh'ha ciü de çinqueçentu figüe<ref>{{Çitta web|url=https://comune.albisola-superiore.sv.it/novita/il-presepe-meccanico-di-luceto-una-tradizione-albisolese/|tìtolo=Il Presepe meccanico di Luceto, una tradizione albisolese|outô=Cumün d'Arbisssöa|dæta=11 dixenbre 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>.
* Gexa d'a Madonna d'u Carmu: a se tröva sübbitu a levante d'u paize vêgiu de Luxéi, faciä insc'â ciassa ch'a n'ha pigióu u numme. A gexa d'a Madonna d'u Carmu a l'è stèta fabricä d'u [[XVII secolo|Seiçentu]] cu'a tipica cianta a retangulu, cruvìa da 'na votta a butte e cu'u teitu fètu de ciappe<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110904|tìtolo=Chiesa parrocchiale di S. Matteo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>.
'''Parocchia d'u Cävu'''
<gallery widths="180" mode="packed">
Albisola Superiore-chiesa stella maris-esterno.jpg|Gexa d'a Stella Maris, a-u Cävu
</gallery>
* Gexa de Nostra Scignùa Stella Maris: a l'è a gexa d'a parocchia d'[[U Cävu d'Arbissöa|U Cävu]], scituä sübbitu a munte d'u paize. Fèta pe pigiä u postu de l'antiga paruchiäle, i travaggi p'â sö custruçiùn sun cumensè d'u [[1906]], pe andä avanti ancùn doppu d'a sö cunsacraçiùn, d'u [[1915]], cu'a gexa ch'a l'ha patìu di danni int'i bunbardamenti de l'[[Segonda Guæra Mondiâ|ürtima guêra]]. A gexa, prugèttu de güstu neoclascicu d'u [[Giuseppe Massola]], a gh'ha 'na cianta centräle a cruxe grega cun due capelle pe parte, cruvìa da 'na cupula de duzze metri de diametru ch'a gh'ha in çimma 'na stattua induä d'a Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/42380/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038866/ICCD13633564_00209119.pdf|tìtolo=Chiesa di N.S. Stella Maris - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>.
* Capella de San Françescu: a l'è 'na capella de famiggia, parte d'u cunplèssu d'a villa d'i Balbi, missa a l'estremitè d'a sö äa de punente<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/1259/villa-balbi/|tìtolo=Villa Balbi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>. A votta d'a capella a l'è decurä da pitüe d'u [[Lazzaro De Maestri|De Maestri]], tenzüe d'u [[1899]] insc'ou mudèllu de quelle d'u [[Giò Agustìn Rattu|Rattu]] che se trövan int'a primma capella d'a via p'ou [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|Santuäju de Sann-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109797.pdf|tìtolo=Cappella della Crocetta e Cappelle votive del Santuario di N.S. di Misericordia - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>.
'''Parocchia d'Èllia'''
<gallery widths="180" mode="packed">
Albisola Superiore (SV) - frazione Ellera - chiesa di San Bartolomeo - facciata.jpg|A gexa d'Èllia, dedicä a San Bertumé
Ellera-chiesa di santa maria maddalena-facciata.jpg|A gexa de Santa Maia Manena
</gallery>
* Gexa de San Bertumé: a l'è a gexa d'a parocchia d'[[Èllia]], missa insc'ou stradùn sübbitu a l'inträ d'u paize. A sö custruçiùn, inandiä cun l'elevaçiùn d'u paize a parocchia d'u [[1628]], a l'è cumensä d'u [[1637]], pe finì d'u [[1642]]. A strutüa a gh'ha 'na cianta a aula, cun trè capelle pe parte recavè insce-i fianchi d'a gexa, e de drentu a l'è decurä da pitüe a frescu d'u [[Raffaello Resio|Resio]], d'u [[Antonio Novaro|Novaro]] e d'u [[Eso Peluzzi|Peluzzi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/42381/|tìtolo=Chiesa di San Bartolomeo Apostolo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-21}}</ref>.
* Vêgiu âtóiu de San Luensu: u l'è u vêgiu âtóiu d'u paize, d'ancö scunsacróu, custruìu a fiancu d'a gexa. U sö cunplessu, ch'u cunprende ancùn a canonica, u l'è stètu inaugüróu d'u [[1682]] e, int'u pasóu, u l'è vegnüu ascì a scöa matèrna d'u paize<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/il-borgo-di-ellera/storia-ed-architettura/413-le-chiese|tìtolo=Il borgo di Ellera. Le chiese|léngoa=IT|vìxita=2025-05-21}}</ref>.
* Gexa de Santa Maia Manena: a se tröva ciü a valle d'u paize e, int'u detaggiu, u sö cunplessu u se cunpunn-e de due custruçiuìn diferenti. Defèti, u se ghe pö ancùn vedde e ruvinn-e d'a gexa ciü antiga, fundä a-a fìn d'u [[X secolo|seculu X]] e primmu scitu säcru d'Èllia asemme a-a gexa de San Sarvatù, scentä d'u tüttu. A custruçiùn ancùn in pé a l'è pe cuntra d'a fìn d'u [[XVI secolo|Çinqueçentu]] e a l'è stèta fabricä tacandula a-a mu̇àggia drita d'a gexa vêgia; a gh'ha 'na cianta a retangulu e u teitu a capriè de leĝn̂u, cu'e mu̇àgge che de drentu sun spartìe da finte culonne cu'in çimma 'na curnixe ch'a ne fa tütt'u gìu<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13646864_S20_PT_0700110898.pdf|tìtolo=Chiesa di S. M. Maddalena e ruderi chiesa precedente ad essa addossati|léngoa=IT|vìxita=2025-05-21}}</ref>.
=== Architetüe civili ===
<gallery widths="180" mode="packed">
Villa Gavotti.jpg|Villa Gavotti e u sö giardìn
Albisola Capo - Villa Balbi 0910.jpg|A villa d'i Balbi
Albisola Superiore-villa Gavotti-cantine cà piccola.jpg|E Cantinn-e
Albisola Capo - Stazione 0779.JPG|A vêgia staçiùn a-u Cävu
Ponte medievale 2018.jpg|L'antigu punte de D'Ätu
Alba docilia 1.jpg|Scitu archeulogicu de ''[[Alba Docilia]]''
</gallery>
* Villa Gavotti: a villa d'i [[Gavotti (famiggia)|Gavotti]] a l'è 'na gran villa de canpaĝn̂a cumisciunä da-u [[Françesco Maia Da Rovie|Françescu Maia D'a Ruvia]] d'u [[1744]], fèta a-u postu de 'na custruçiùn d'u [[XV secolo|Quattruçentu]], dita a Cà Grande, ch'a l'ea 'na villa a duì cen cun türe. Villa Gavotti, tantu de drentu cumme de föa, a gh'ha 'n güstu ''[[rococò]]'' e, ciü che d'u bloccu centräle a tréi livelli, a gh'ha due äe simetriche a 'n cian che ne sèran u giardìn, asemme a 'n'estensciùn a munte dund'a se tröva a sö capella privä<ref>{{Çitta web|url=https://www.progettostoriadellarte.it/2020/12/04/villa-gavotti-ad-albisola-superiore/|tìtolo=Villa Gavotti ad Albisola Superiore|outô=Gabriele Cordi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Villa Balbi: a villa d'i [[Bàrbo (famìggia)|Balbi]] a se tröva a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]] e a l'ha pigióu e sö furme d'ancö d'u [[XVIII secolo|Setteçentu]], insc'ê bäze de 'na custruçiùn ciü antiga, che foŝĉia a l'ea 'na villa cun türe o 'na cà furtificä. A sö strutüa a se cunpunn-e de 'n bloccu centräle ch'u gh'ha da-e parte due äe fabrichè ciü de reçente, cun quella vèrsu punente ch'a finiŝĉe int'a capella d'a villa, dedicä a [[San Françesco|San Françescu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/1259/villa-balbi/|tìtolo=Villa Balbi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Villa La Lodola: dita Villa Bagnolo ascì, a se tröva int'a regiùn d'a Costa, de d'ätu a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], dund'a l'è stèta tiä sciü tra u [[1890]] e u [[1895]]. A custruçiùn, vinculä da-a [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|suvrintendensa]], a l'è 'n prugèttu d'u [[Marco Aurelio Crotta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700208489|tìtolo=Villa La Lodola, ora Bagnolo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Villa Poggi: a se tröva int'a valä d'u [[Rebascu (turente)|Rebascu]], insc'â riva de frunte a-u santuäju d'a Päxe. Villa de canpaĝn̂a de güstu baroccu, a l'è 'na custruçiùn d'u [[XVIII secolo|Setteçentu]] sciü tréi cen, da-a cianta a retangulu<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110901|tìtolo=Villa Poggi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Villa Sabatelli: zà cunusciüa cumme Villa Irene, a l'ea ünn-a de ville de canpaĝn̂a che gh'ean insc'â Via d'i Sciri, a vêgia stradda pe [[Çelle]]. Sta villa a ne duviea vegnì da-u [[XVII secolo|Seiçentu]], cun benbén d'interventi int'i seculi de doppu, pe pasä d'u [[XX secolo|Növeçentu]] in prupietè a-u çeramista e pitù [[Antonio Sabatelli]], ch'u gh'ha dètu u numme. U bloccu centräle, da tipica villa ligüre, u l'è 'n cübbu a tréi cen ch'u ne vegniea dritu da-a fundaçiùn d'a villa, mentre a streita e lunga mànega a punente, furmä da custruçiuìn de manimàn ciü basse, a l'è 'n'estensciùn ciü mudèrna<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210508.pdf|tìtolo=Villa Sabatelli già Irene con terreni e pertinenze - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Cà de Via Piave 1: a custruçiùn a l'è 'na cà missa a l'inprinçippiu d'u caruggiu ancö cunusciüu cumme Via Piave, streita fra stu lì e u [[Rebascu (turente)|Rebascu]], ch'u gh'è scure a levante. Cumme p'ou rèstu d'a burgä, a fundaçiùn de sta cà a ne duviea vegnì da-u [[XV secolo|Quattruçentu]]. E sö faciäte gh'han de decuraçiùn a stüccu in rilievu e, insce-i tréi cen, se ghe trövan pe simetria di barcuìn tenzüi<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209120.pdf|tìtolo=Edificio Via Piave 1 - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* E Cantinn-e: cunplèssu de cà cun türe sübbitu a levante de D'Ätu, insc'â via vêgia pe [[Çelle]], u l'ea in antigu u cö de 'n fundu d'i [[Bassu (famiggia)|Bassu]], ch'u l'è ciü avanti pasóu a-i [[D'a Ruvia (famiggia)|D'a Ruvia]], che l'han dövióu int'u scistema de tère a serviçiu d'a sö villa<ref>{{Çitta web|url=https://albisola.jimdofree.com/le-cantine/|tìtolo=Le cantine|outô=Dede Restagno|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00110893.pdf|tìtolo=Casa con Torre detta "Le Cantine" - Decreto di vincolo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Teätru "Don Leone": a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], facióu insc'ou caruggiu de Via Cunbu, u l'è stètu tióu sciü tra u [[1834]] e u [[1837]] cumme primma gexa d'u paize, scicumme che a-u muntä d'a pupulaçiùn nu l'ea ciü abasta a capella de Villa Balbi. Int'a gexa, dedicä a-a Nostra Scignua d'u Mä, se gh'è ditu messa finn'â custruçiùn d'a paruchiäle d'ancö, fètu ch'u n'ha purtóu a-a scunsacraçiùn. A gexa, doppu ch'a l'è stèta döviä cumme magazìn e cine, a l'ea stèta turna abandunä, pe vegnì dunca 'n teätru, dedicóu a-u primmu pàrecu d'u Cävu, da-u [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00110903.pdf|tìtolo=Teatro Don Leone - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Furnäxe Barì: a l'è 'na vêgia furnäxe d'[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], fundä d'u [[XVII secolo|Seiçentu]], cu'u cunplèssu che, int'e sö furme d'ancö, u se cunpunn-e de 'na rexidensa e d'i lucäli döviè p'â furnäxe e i magazìn<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110902|tìtolo=Fornace Barile|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Staçiùn d'u Cävu: u fabricätu viagiatuì d'a staçiùn vêgia d'Arbissöa, serä d'u [[1977]] cu'u stramüu a munte d'a liĝn̂a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Zena-Vintimiggia]], u l'è 'na custruçiùn fèta in gìu a-u [[1861]], tipica d'e staçiuìn de media grandessa. U gh'ha duì cen, cun quellu de sutta ch'u l'ea dövióu pe-i serviççi a-i viagiatuì e p'â gestiùn d'u tràfegu mentre inte quellu de d'ätu u gh'ea d'e stansie pe-i dipendenti d'e fêruvie<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00110906.pdf|tìtolo=Ex Stazione Ferroviaria - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Punte insc'ou Rebascu: u l'è 'n punte de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] ch'u travèrsa u [[Rebascu (turente)|Rebascu]] int'u burgu de D'Ätu, fabricóu d'u [[XIII secolo|Duxentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110897|tìtolo=Ponte medioevale sul Rio Basco|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>. A sö custruçiùn a l'è stèta cumandä da-u pudestè Guglielmo Trucco d'u [[1215]] pe permette a-e gente de rivä paigiu in gexa quand'u gh'ea l'ègua äta, cu'i travaggi che sun stèti inandiè da-u Guglielmo Fodrato, prupietäju de sti sciti<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/ceramica-e/percorsi-di-visita-e-beni-culturali/95-il-centro-storico-di-superiore|tìtolo=Il centro storico di Superiore|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* ''Alba Docilia'': scitu archeulogicu de l'antiga ''mansio'' rumann-a insc'â ''[[Via Aurelia]]'', u se tröva vixìn a-a [[Staçiùn d'Arbissöa|staçiùn d'ancö]], dund'u l'è stètu scruvìu a-a fin de l'[[XIX secolo|Öttuçentu]]. U cunplèssu, che a-i tenpi de l'inperu u l'ea 'na gran villa de ciü de 9.000 m<sup>2</sup>, u gh'ha a strutüa d'a tipica villa rüstega, spartìa int'e tre purçiuìn d'a ''pars urbana'', rexidensa d'u bacàn, d'a ''pars rustica'' o ''fructuaria'', dedicä a-e ativitè de l'agricultüa, e e terme<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/villa-romana|tìtolo=Area archeologica di Alba Docilia|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
* Ruvinn-e rumann-e d'u Cävu: int'u pärcu de Villa Balbi a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], doppu d'e primme segnalaçiuìn de l'[[XIX secolo|Öttuçentu]], inte 'n scävu d'u [[1975]] u s'è scruvìu i rèsti de mu̇àgge rumann-e da l'üzu nu guèi cèu. Ste lì, ch'u se n'è truvóu pe armenu quattru stansie diferenti, siean da ligä a 'n insediamentu rüstegu facióu insc'ou mä, abandunóu za a-a fin de l'etè rumànn-a<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070532.pdf|tìtolo=Resti di età romana in Villa Balbi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
=== Architetüe militäri ===
<gallery widths="180" mode="packed">
Albisola Superiore-castellaro-lato nordovest.jpg|U Castelä de D'Ätu
Torre Calcinara.jpg|A Türe Calcinara
</gallery>
* Castelä de D'Ätu: missu insc'ou briccu d'u Castelä, in çimma a-u burgu D'Ätu, u l'è 'n castellu de l'äta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], mençiunóu finn-a d'u [[1121]] cumme ''Castrum Albizole'' e de prubàbbile fètu int'u scitu de furtificaçiuìn ciü antighe, foŝĉia döviè da-i tenpi d'i [[Liguri Antighi|Ligüri Antighi]] e dapö ascì da-i rumen. Pigióu da-i zeneixi doppu 'n asediu d'u [[1227]], u l'è stètu zlargóu da sti lì d'u [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Setteçentu]], p'ese insc'â fin abandunóu d'u [[1805]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvenbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-06-17}}</ref>.
* Türe Calcinara: missa a l'estremitè de punente d'u burgu D'Ätu, a l'è 'na ture d'u [[XV secolo|Quattru]]-[[XVI secolo|Çinqueçentu]] ch'a se zvilüppa sciü trei cen. Renbóu a-a türe u gh'è ascì 'na villa, fèta d'u [[XVII secolo|Seiçentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700208886|tìtolo=Torre Calcinara|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
=== Müséi ===
<gallery widths="180" mode="packed">
Museo della Ceramica "Manlio Trucco".jpg|U müséu d'a çeramica "Manlio Trucco"
Giardino Museo Pacetti 3.jpg|U müséu giardìn Pacetti
</gallery>
* Müséu d'a çeramica "Manlio Trucco": u müséu u gh'ha a sö sede int'a cà-bu̇téga a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]] ch'a l'ea d'u çeramista [[Manlio Trucco]], da le dunä a-u cumüne asemme a-a culeçiùn ancö in mustra. Sta lì a cunprende tantu de çeramiche mudèrne, cumme di travaggi d'u Trucco mêximu, ma ascì 'na gran çèrnia de [[çeramica d'Arbissöa|çeramiche d'Arbissöa]] da-u [[XV secolo|Quattruçentu]] finn-a l'[[XIX secolo|Öttuçentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/ceramica-e/il-museo-della-ceramica-manlio-trucco|tìtolo=Il Museo della Ceramica Manlio Trucco|léngoa=IT|vìxita=2025-06-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-ceramica-manlio-trucco|tìtolo=Museo della ceramica Manlio Trucco|léngoa=IT|vìxita=2025-06-20}}</ref>.
* Müséu giardìn Pacetti: müséu a l'äja avèrta, u l'è furmóu da 'na culeçiùn de çeramiche artistiche in mustra int'u giardìn da fiancu d'a fàbbrica d'i frè Pacetti, pasä d'u [[1974]] a-a ditta Studio Ernan. Int'e culeçiuìn d'u müséu, fundóu d'u [[1956]], se trövan di travaggi d'artisti mudèrni benbén cunusciüi, cumme u [[Lucio Fontana]], u [[Giuseppe Capogrossi]] e l'[[Emanuele Luzzati]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.langololigure.it/musei_e_collezioni_d_arte_liguri_dettagli.asp?id_musei=160&Articolo=Museo%20Albisola%20Superiore%20Museo%20Giardino%20Ernan|tìtolo=Albisola Superiore - Museo Giardino Ernan|léngoa=IT|vìxita=2025-06-20}}</ref>.
=== Natüa ===
* Area prutètta pruvinciäle d'a Rocca d'u Farcùn: a se tröva a l'estremitè vèrsu setentriùn d'u teritoju d'u cumüne, esteiza pe 163,00 ha insc'ê rive sübbitu sutta a-u spartiègua, faciè a meridiùn. St'area prutètta, cunpreiza d'u tüttu int'u teritoju de D'Ätu, a l'è caraterizä da 'n teren ch'u cangia d'u bèlu, cun èrte strutüe de [[Dolòmia|dulomie]] da vixìn a rive ciü cianelle, cun benbén de vivaĝn̂e, de zmögge e de rien<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rocca-falcone|tìtolo=Area protetta Provinciale Rocca del Falcone|outô=Pruvincia de Sann-a|léngoa=IT|vìxita=2025-06-25}}</ref>.
* Area prutètta pruvinciäle d'u Sensöggia: area prutètta ch'a va aprövu a-u percursu d'u [[Sensöggia]], a gh'ha 'n'estensciùn pe 10,00 ha de gèa d'a sciumèa, spantegä fra u cumüne de D'Ätu e quellu d'[[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]]. St'area prutètta, ch'a cunprende a purçiùn mediu-bassa d'a sciumèa finn'â sö fuxe, a l'è 'n scitu d'interèsse scicumme che u sö ürtimu toccu u l'è dövióu da-i ouxelli d'ègua de passu pe pôsäse int'e sö migraçiuìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/torrente-sansobbia|tìtolo=Area protetta Provinciale Torrente Sansobbia|outô=Pruvincia de Sann-a|léngoa=IT|vìxita=2025-06-25}}</ref>.
* Area prutètta pruvinciäle Area Balbi: int'a burgä d'[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], a l'è 'n'area prutètta ch'a s'estende insce-i teren deré d'a villa d'i Balbi, scituä pe intregu int'u cumüne de D'Ätu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/area-balbi|tìtolo=Area protetta Provinciale Area Balbi|outô=Pruvincia de Sann-a|léngoa=IT|vìxita=2025-06-25}}</ref>.
* SIC fundu d'u mä Väze - Arbissöa: [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interèsse cumünitäju]] (SIC) da-u [[1995]] e, da l'otubre d'u [[2016]], diciaróu ascì [[zona speciäle de cunservaçiùn]] (ZSC), st'area prutètta a cröve 91 ha de fundu d'u mä a-u lärgu d'i cumüni de D'Ätu, [[Çelle]] e [[Väze]], dunde se trövan i rèsti de 'n próu de ''[[Posidonia oceanica]]'' ciütóstu ruvinóu, cu'a prezensa ascì de pruéi de ''[[Cymodocea nodosa]]''. Fra e bestie d'ègua, chì u gh'è stètu truvóu a ''[[Pinna nobilis]]'' e tante specie de peŝĉi, cumme di [[Symphodus|turdi]] de diferenti qualitè<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic07/index.htm#|tìtolo=Fondali di Varazze – Albisola|léngoa=IT|vìxita=2025-06-25}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1322470|tìtolo=Fondali Varazze - Albisola|léngoa=IT|vìxita=2025-06-25}}</ref>.
== Ecunumia ==
{{Véddi ascì|Çeramica d'Arbissöa|càngio variànte=U mêximu argumentu in detaggiu}}
[[Immaggine:Albisola, manifattura grosso, piatto, 1650-1700.JPG|miniatura|Tundu d'a [[Grossu (manifatüa)|manifatüa Grossu]] d'Arbissöa, segunda meitè d'u [[XVII secolo|Seiçentu]]]]
A-a giurnä d'ancö, l'ativitè ecunomica ciü inpurtante p'ou cumüne de D'Ätu a l'è vegnüa u türizmu, tióu int'a çitadinn-a da-u mä e da l'arte.
Int'a stoja, pe cuntra, a gh'äva benbén d'inpurtansa l'[[Agricoltûa|agricultüa]] e, survatüttu, a pruduçiùn d'a [[çeramica]], cu'e Arbissöe che sun stète pe de lungu [[Çeramica d'Arbissöa|u ciü inpurtante distreitu]] de stu genere int'a [[Liguria|Ligüria]] intrega. Int'u detaggiu, p'â primma meitè de l'[[XIX secolo|Öttuçentu]] u l'è scritu de cumm'u se faxesse d'u [[vin]] de qualitè e 'na çèrta quantitè d'[[Êuio d'oîva|öiu]], e de cumme, a despetu de 'na quärche crixi de quelli tenpi, a gh'ea ancùn dixinöve fàbbriche da pu̇gnàtte. Sti stabilimenti gh'ävan 'na gran inpurtansa p'ou cunpresoju, tantu che alantùa u ghe travagiäva 'na migiä de persunn-e insce 'na pupulaçiùn ch'a fäva 2.560 abitanti<ref>{{Çitta|Casalis, 1833|''Albisola Superiore'', pp. 166-167}}</ref>.
== Cultüa ==
{{Çitaçión|«Arbissêua, taera nêua,<br />«figge belle no s'attrêua...».<br />Che boxarda de canson<br />inventà da ûn mascarson,<br />che de çerto l'é restôu<br />da quarcûnn-a cöggionôu [...]|[[Giuseppe Cava]], ''[[:s:Cava in to remoin 1930/E FIGGE D'ARBISSÊUA|E figge d'Arbisseua]]'' inte ''[[:s:Cava in to remoin 1930|In to remoin]]'', 1930}}
=== Dialettu ===
A D'Ätu u se parla 'na varietè d'a [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] ch'a l'è cunsciderä int'u cuscì ditu grüppu d'u [[Lìgure centrâle|ligüre d'u centru]]. De ciü, u l'è ciütóstu diferente da-u parlä de D'Ätu quellu d'[[Èllia]], paize ciü luntàn da-a [[Rivêa de Ponénte|Rivea]] e da-e sö influense lenguistiche.
== Manifestaçiuìn ==
* Festivàl internaçionäle d'a [[maiòlica]]: festivàl dedicóu a-a [[çeramica d'Arbissöa]] e a [[Çeramica de Sann-a|quella de Sann-a]], u se tegne insce-i quattru cumüni d'u çircundäju da l'antiga tradiçiùn inte l'arte figulinn-a. U festivàl u se cunpunn-e de mustre d'arte, cunvegni e ezibiçiuìn arte da-u vivu<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivaldellamaiolica.it/|tìtolo=Festival della Maiolica|léngoa=IT|vìxita=2025-06-16}}</ref>.
== Fèste e fêe ==
* Fèsta de Nostra Scignùa Stella Maris: a ricurensa p'â patrunn-a d'[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], a l'è festezä tütti i anni a-a tèrsa duménega de mazzu. Pe sta ricurensa a se tegne 'na fêa int'u paize e, a-a seĵa, u se porta in pruçesciùn a cascia d'a Madonna, d'u [[XVII secolo|Seiçentu]], finn-a insc'â pasegiäta, dund'a dà a benediçiùn d'u mä<ref>{{Çitta web|url=https://comune.albisola-superiore.sv.it/eventi/la-fiera-di-n-s-stella-maris/|tìtolo=La fiera di N.S. Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2025-06-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://chiesasavona.it/albisola-capo-onora-la-patrona-stella-maris/|tìtolo=Albisola Capo onora la patrona Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2025-06-20}}</ref>.
* U dì d'u Segnù: int'a ricurensa d'u dì d'u Segnù, ciü che e funçiuìn religiuze e a pruçesciùn, p'e vie d'u burgu D'Ätu sun dizegnè tütti i anni i tapêti de sciùe tipichi de sta fèsta<ref>{{Çitta web|url=https://chiesasavona.it/corpus-domini-infiorata-ad-albisola-superiore/|tìtolo=Corpus Domini, infiorata ad Albisola Superiore|léngoa=IT|vìxita=2025-06-20}}</ref>.
* Fèsta de San Niculó: a l'è a ricurensa d'u santu patrùn de D'Ätu, ch'a se tegne tütti i anni a-i 6 de dixenbre. Ciü che a funçiùn religiuza, e celebraçiuìn pe [[San Nichioso|San Niculó]] cunprendan ascì 'na fêa, cun di banchetti spanteghè pe-i caruggi d'u burgu D'Ätu<ref>{{Çitta web|url=https://comune.albisola-superiore.sv.it/eventi/fiera-patronale-di-san-nicolo/|tìtolo=Fiera patronale di San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2025-06-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/04/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/san-nicolo-accende-il-natale-di-albisola-superiore.html|tìtolo=San Nicolò accende il Natale di Albisola Superiore|dæta=4 dixenbre 2019|léngoa=IT|vìxita=2025-06-20}}</ref>.
== Sport ==
[[Immaggine:Golf Club Albisola 1.jpg|miniatura|Vista d'u Golf Club Albisola]]
A D'Ätu se trövan ciü strutüe pe praticä diferenti ativitè spurtive:
* Canpu spurtivu de Luxéi: canpu da balùn a [[Luxéi]], dövióu da-i zueni de l'[[Albissole 1909]], a sucêtè de balùn d'e Arbissöe, che pe cuntra a zöga cu'a primma squaddra int'u staddiu Faraggiana, a-[[A Moenn-a d'Arbisseua|a Muènn-a]]. D'ancö, l'inpiantu de Luxéi u l'è vegnüu ascì u canpu de cà d'i [[Pirates Savona]], a squaddra de [[football americàn]] e [[flag football]] de [[Sann-a]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.asdalbissole1909.it/strutture/|tìtolo=Strutture|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
* Canpu "Pomina": a Luxéi, de pocu ciü a levante d'u canpu spurtivu, u l'è 'n canpu a 7 d'èrba scintetica, dövióu da-e squaddre de figiö de l'Albissole 1909<ref name=":0" />.
* Canpu "Nifossé": int'a regiùn de Nifusè, a levante d'u burgu D'Ätu, u l'è 'n canpu in scinteticu a 6, dövióu da l'Albissole 1909 pe fäghe zügä a sö scöa de balùn<ref name=":0" />.
* PalaBesio: palasettu d'u sport ch'u se tröva int'a regiùn d'a Massa, u l'è u canpu de cà de l'[[Albisola Pallavolo]], a squaddra de [[volley]] d'Arbissöa che, cu'a primma squaddra d'e donne, a zögä int'a [[Serie B2 (volley)|Serie B2]], mentre quella d'i ommi a l'è int'a [[Serie C (volley)|Serie C]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.albisolapallavolo.it/|tìtolo=Albisola Pallavolo|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
* Canpu spurtivu "Gianfranco Fazzina": douvèrtu d'u [[1982]], u l'è 'n canpu d'atletica ch'u gh'ha 'na pista a sêi cursie da 250 metri, due pustaçiuìn p'ou [[Sâto in lóngo|sätu pe lungu]] e [[Sâto tréggio|triplu]], ünn-a p'ou [[Sâto in âto|sätu in ätu]] e ünn-a p'ou [[Sâtu con l'àsta|sätu cun l'asta]], ciü che due p'ou [[Slànso do péizo|tìu d'u peizu]], due pe [[Slànso do giavelòtto|quellu d'u giavelottu]] e 'na gaggia p'ou [[Slànso do martéllo|tìu d'u martellu]] e [[Slànso do dìsco|d'u discu]]. L'inpiantu u l'è gestìu da l'[[Atletica Alba Docilia]], sucêtè spurtiva fundä d'u [[1946]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/outdoor/sport-e/213-campo-sportivo-g-fazzina|tìtolo=Campo Sportivo "G. Fazzina"|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
* Golf Club Albisola: canpu d'a [[golf]] int'a regiùn d'u Carpineu, missu de là d'u [[Sensöggia]], a-i pé d'a culinn-a d'i Èrchi. U l'è 'n canpu a növe bandeinn-e, cun di ''green'' da ciü o menu çinqueçentu metri quaddri l'ün, cu'a strutüa ch'a cunprende ancùn 'n canpu de pratica e 'na ''club house'' cun risturante<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/outdoor/sport-e/211-golf-club-albisola|tìtolo=Golf Club Albisola|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
* Piscinn-a cumünäle: a l'è 'na piscinn-a a l'avèrtu ch'a se tröva a Luxéi, vixìn a-i canpi da balùn d'a burgä, dèta in gestiùn a-a [[Rari Nantes Savona]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/outdoor/sport-e/212-piscina|tìtolo=Piscina|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
* Tennis Club: u club de [[tennis]] d'Arbissöa, u gh'ha trei canpi da zögu de tèra, ciü che 'n canpettu da balùn a 5 in scinteticu e ün pe praticä u [[beach tennis]], u [[beach volley]] e u [[foot volley]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/outdoor/sport-e/214-campi-di-tennis|tìtolo=Campi da tennis|léngoa=IT|vìxita=2025-06-19}}</ref>.
== Aministraçiùn ==
=== Scìndichi de D'Ätu ===
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu çitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|14 otubre 1986|13 züĝn̂u 1990|Adelio Venturino|[[Partîo Socialìsta Italiàn|Partìu Sucialista Italiàn]]|[[Scindico|Scìndicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|13 züĝn̂u 1990|12 frevä 1993|Adelio Venturino|Partìu Sucialista Italiàn|Scìndicu|<ref group="n.">U l'ha dètu e dimisciuìn da-a càrega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|12 frevä 1993|24 arvì 1995|Giambattista Durante|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucraçia Cristiànn-a]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 züĝn̂u 1999|Giambattista Durante|lista civica de centru-mancinn-a|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 1999|14 züĝn̂u 2004|Giambattista Durante|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|Partìu Pupuläre Italiàn]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 2004|8 züĝn̂u 2009|Lionello Parodi|lista civica de centru-mancinn-a|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 züĝn̂u 2009|27 mazzu 2014|Franco Orsi|[[O Pòpolo da Libertæ|U Populu d'a Libertè]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Franco Orsi|La mia città<br />(lista civica de centru-drita)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 züĝn̂u 2024|Maurizio Garbarini|La nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 züĝn̂u 2024|''in càrega''|Maurizio Garbarini|La nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumunicaçiuìn ==
[[Immaggine:Albisola Superiore (SV) - stazione ferroviaria - fabbricato viaggiatori lato strada.jpg|miniatura|A staçiùn d'Arbissöa, a D'Ätu|250x250px]]
=== Stradde ===
D'Ätu u l'è ligóu cu'[[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]], a punente, e cun [[Çelle]], a levante, pe mezu d'a [[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Stradda Statäle n° 1 Aurelia]], ch'a passa int'u sö teritoju vixìn a-u mä, traversandu a fraçiùn d'[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]]. Dapö, a D'Ätu se trövan due stradde pe l'entrutèra: sciü p'â valä d'u [[Sensöggia]] u ghe munta a [[Stradda pruvinsäle 2 D'Ätu-Èllia-San Giuàn d'a Steĵa|SP 2 D'Ätu-Èllia-San Giuàn d'a Steĵa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp2|tìtolo=SP 2 Albisola Superiore-Ellera-Stella S.Giovanni|léngoa=IT|vìxita=2025-06-13}}</ref> mentre a valä d'u [[Rebascu (turente)|Rebascu]] a l'è traversä da-a [[stradda statäle 334 d'u Saŝĉellu]], ch'a riva finn-a in [[Acqui Terme|Acqui]].
De ciü, a ciann-a d'Arbissöa a l'è traversä da l'[[Outostràdda A10|autustradda A10]], che chì a gh'ha 'n sö cazellu.
=== Feruvìa ===
{{Véddi ascì|Staçiùn d'Arbissöa|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaggiu}}
Int'u teritoju de D'Ätu, vixìn a-u cunfìn cu'[[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]], a gh'è 'na [[Staçiùn d'Arbissöa|staçiùn]] insc'ä [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimiggia]] ch'a l'è stèta douvèrta d'u [[1977]], a-u mumentu d'u stramüu a munte d'a liĝn̂a. Primma, defèti, a feruvìa a pasäva tostu insc'ou mä, cu'a [[Staçiùn d'u Cävu|staçiùn]] d'e Arbissöe ch'a l'ea a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]].
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico storico-statistico-commerciale degli stati di S.M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=839UAAAAYAAJ|ànno=1833|editô=Forni Editore|çitæ=Bulogna|léngoa=IT|cid=Casalis, 1833}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garbarini|tìtolo=Cenni storici intorno al borgo di Albisola Marina|url=https://books.google.com/books?id=Y8dGIIgUU8sC|ànno=1886|editô=Luigi Sambolino|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Garbarini, 1886}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Parola|tìtolo=Albisola: natura, storia, arte, lavoro|url=https://books.google.com/books?id=StTgnQAACAAJ|ànno=1989|editô=|çitæ=|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianfranco Barcella|tìtolo=Le vie degli albisolesi illustri|url=https://books.google.com/books?id=ybUmKQEACAAJ|ànno=2011|editô=De Ferrari|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-64-05225-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|outô2=Francesco Murialdo|outô3=Giovanni Venturi|tìtolo=Toponimi delle albis(s)ole. (Comuni di Albisola Superiore e di Albissola Marina)|url=https://books.google.com/books?id=lx25tgEACAAJ|ànno=2012|editô=Società Savonese Storia Patria|çitæ=|léngoa=IT|volùmme=3|òpera=Progetto toponomastica storica|ISBN=88-85-86602-6}}
== Ätri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.albisola-superiore.sv.it/|tìtolo=Scitu d'u Cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-05-29}}
* {{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufiçiäle|léngoa=IT|vìxita=2025-05-29}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:D'Ätu d'Arbissöa| ]]
7et9b2bkhyjf2g8ez0oy2iujbck8pcz
Statue stele
0
6179
269567
250711
2026-05-08T17:02:59Z
Michæ.152
13747
Conligaménto "Preistöia"
269567
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:Fig. 9 mapa.jpg|thumb|400px|right|Màppa de stele inta Euröpa]]
E '''statue stele''' (o ''statue menhir'') son monumenti de pria, generalmente de [[ròccia arenaria]], solitamente de tipo antropomòrfo. Unn-a gran parte di ritrövamenti de questi megaliti a l'è avvegnüa in te zone de l'[[Europa|Euröpa]] centrale tra o [[Mâ Mediterraneo]] e e [[Arpi]], in te odierne [[Fransa]] e [[Italia]].
== Descriçion e stöia ==
=== Ritrövamenti in Lunigiann-a ===
A prima statua stele a l'è stæta rinvegnüa in to 1867 in localitæ Novà, a [[Zignægo]], in ta provinça da [[A Spèza]]. In to 1886 due picìnn-e stele rettangolari ën stæte ritrovæ dozze metri sotto o livello do mä in to [[Gorfo da Spezza]], ma poi sfortünatamente son andæte perse. I ürtimi ritrövamenti de statue stele se son avüi in to 2005 into comüne de [[Mulazzo]].
A datasion de queste statue a l'è fra a tarda [[preistöia]] e l'arrivo di [[Romani]], in te 'n periodo stòrico ch'o va presumibilmente da-o III millennio a.C. a-o [[VI secolo a.C.]].
I sciti de scoverte interessen prinçipalmente o punto d'incontro do [[sciümme Magra]] con e gæe Aulella e Taveron, a zöna da [[selva de Filetto]], a zöna de Soran a Filattiera e a [[Lunigiann-a]] orientale.
O nümero de statue stele ritrövæ o l'è minimo rispetto a quelle ancon sotterræ in ti bòschi o müæ in te vegie case.
=== Scimbologia ===
E statue stele rappresenten ommi, sempre con un pugnale, o donne con e sö fixonomie estremamente stilizzæ. Existe ascì di ritrovamenti acefali.
O sö scignificou o pä destinou a restä misterioso. Foscia rappresentavan dei e dee comme a [[Dea Moæ]], ò raffigüravan di eroi do tempo oppüre vegnivan utilizzæ comme elementi de decòro funeraio.
=== Tipologia e grüppi evolutivi ===
[[Immagine:Museo archeologico di massa marittima, stele antropomorfa del III millennio ac.JPG|thumb|200px|Stele antropomorfa do [[III millennio a.C.]], [[Massa Marittima]]]]
E statue stele pöan esse suddivise in trei grüppi prinçipæ, a segunda dell'evoluzion tecnica e stilistica de scultüe:
- '''Grüppo A''': o l'è o ciü antigo, e o raggrüppa tütte e statue stele con di tratti antropomorfici molto stilizzæ, e ciü primitive e essenziali, segge in to stile che in ta rappresentasion. A testa a l' è un prolungamento do corpo, dä tipica forma a U, a linea clavicolare a l'è retta, e braççe son bassorilievi molto stilizzæ e e die son presenti solo in poche statue.
Quelle maschili g'han un pugnale disegnou solo de profï, con a lamma triangolare, unna impugnatüa cürta e pommo semicircolare. Quelle femminili son rappresentæ con sen separæ, stilizzæ comme di dischi piccin.<br>
- '''Grüppo B''': o corrisponde a un periodo intermedio, con ciü accuratezza in te l'esecusion di segni antropomorfi rispetto ao grüppo A. A caratteristica prinçipä a l'è a forma da testa, separä da o corpo da un collo cilindrico e con forma caratteristica a "cappello de carabinë". O collo o pö esse ancun a U, ma son presenti ascì di atri particolari come i öggi. E armi de statue maschili son i tradizionali pugnali triangolari, a votte ciü dettaggiæ e con unna picossa a forma de L con un lungo manego. E statue femminili g'han di sen semisferici e de votte di gioielli stilizzæ.<br>
- '''Gruppo C''': o l'è o gruppo ciü recente, ciü evolüo artisticamente; se tratta solamente de statue stele maschili. A figüa a l'è raffigürä con un stile ciü realistico e con unna ricchessa de particolari sconosciüa ae statue precedenti. A testa a l'è ariondä, staccä da o corpo, con naso, öggi, bocca e uegie ben delineæ. O mæximo pe e man e e brasse, con di particolari de armi e di vestï scorpï a tütto tondo.<br>
=== Ritrövamenti in Valcamonica ===
[[Immagine:Massi di Anvòia - Parco archeologico di Asinino-Anvòia - Ossimo (Foto Luca Giarelli).jpg|thumb|right|200px|Parco archeologico de Asinino-Anvòia, Santuaio de Ossimo]]
E statue stele ritrovæ in Valcamonica son finoua circa una çinquantenna. I scavi archeologici han confermou a sö presenza attorno a di sciti de venerasion preistorici, in particolare in varie localitæ do comune de [[Ossimo]] (Asinino-Anvòia, Passagròp e Pat) e a [[Cemmo]] (Cian de Greppe).
I pugnali incisi in scë süperfiçie, do tipo da coscìdïta ''Cultüa de Remedello'', e a forma da lamma de picosse e de alabarde permettan de approscimä a datasion de statue stele camune a-o III millennio a.C.
=== Ritrövamenti in Fransa ===
E statue stele françeixi son molto scimili a quelle da Lunigiann-a e dæta anche a vexinansa di loeughi, questo o fa pensä a unna comün matrice culturale foscia pre-ligure. I maggioî grüppi françeixi son quelli de [[Rouergue]] e da [[Corsega]].
=== Espoxisioin in Ligüria ===
- Museo de statue stele lunigianeixi, a o Castello do Piagnaro a [[Pontremoli]]<br>
- Museo çivico archeologico Ubaldo Formentin, [[Castello de San Zorzo]], a Spèza<br>
- Museo do territoio dell'äta valle Aulella a Casola in ta Lunigiann-a.
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Scultûa]]
[[Categorîa:Lìguri Antîghi]]
s3n8usdum4jtqdcyp55f6w5lgfwat37
Liguri Antighi
0
10373
269566
257908
2026-05-08T17:01:42Z
Michæ.152
13747
Conligaménto "Preistöia"
269566
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Gallia Cisalpina-fr.svg|thumb|250x250px|E popolaçioìn da [[Gàllia Cizarpìnn-a]] prìmma da conquìsta romànn-a]]
I '''Lìguri Antîghi''' êan 'n [[pòpolo]], tra i prìmmi a êse mensonæ inte l'[[Çiviltæ òcidentâle|Òcidénte]] intrêgo, ch'o stâva inta región conpréiza tra o [[Ròdano]], a [[Lunigiànn-a]] e i doî sciànchi de [[Àrpe de Ponénte]]. L'òrìgine de sta popolaçión a no l'é conosciûa, co-ina prìmma çitaçión ch'a l'é fæta, fòscia, da l'[[Ezìodo]] into [[VII secolo a.C.|sécolo VII prìmma de Crìsto]], scibén che-e ciù segûe coménsan sôlo da-i sécoli aprêuvo. Inte l'ùrtima pàrte da seu stöia, mêgio atestâ, i Lìguri Antîghi s'én scontræ ciù vòtte co-a [[Repùbrica romànn-a|Repùbrica de Rómma]] p'avardâ a pròpia indipendénsa, vegnìndo in sciâ fìn batûi into [[II secolo a.C.|sécolo II prìmma de Crìsto]], dòppo de lónghe cànpagne de goæra<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/liguri/|tìtolo=Liguri - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-09-02}}</ref><ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Adriano Maggiani|tìtolo=Il Mondo dell'Archeologia|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/popoli-e-culture-dell-italia-preromana-i-liguri_(Il-Mondo-dell'Archeologia)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rómma|léngoa=IT|capìtolo=Popoli e culture dell'Italia preromana. I Liguri}}</ref>.
Inti scrîti da seu época i Lìguri Antîghi són regordæ cómme génte goerezê e mainæ espèrti, spartîi fra de tribù diferénti. Cómme pò-u pòpolo, mànco a seu léngoa, o [[Lèngoa ligure antiga|lìgure antîgo]], a gh'à 'n'òrìgine e 'na clasificaçión segûa, co-e pöchìscime testimoniànse che no permétan de determinâne a natûa [[Léngoe pre-indoeoropêe|pre-indoeoropêa]] ò [[Léngoe cèltiche|cèltica]]. Ste génte chi àn lasciòu o seu nómme a-e tære dónde stâvan che, defæti, pò-u seu çéntro són conosciûe co-o topònimo de [[Liguria|Ligùria]] ancón a-a giornâ d'ancheu<ref name=":0" /><ref name=":1" />.
== Stöia ==
=== Preistöia ===
E testimoniànse da prezénsa de l'òmmo in Ligùria són da çercâ scìnn-a da-a [[preistöia]]. Vixìn a-o pòrto de [[Nissa|Nìssa]], inta Tæra Amâ, l'é stæto trovòu de tràcce de ciù antîghe cabànn-e costroîe da cacioéi nòmadi, quæxi 300.000 ànni fa. A prìmma stratigrafîa a l'à mostròu despægi perîodi insediatîvi, con rèsti de cabànn-e òvali co-o fȇugo into mȇzo, riseu scavisæ, rascìn e béstie caturæ quæ pòrchi sarvæghi, tartarûghe, rinocerónti de Merk, liofànti meridionâli, beu sarvæghi e öxélli. Vixìn a [[Löa|Lȇua]] l'é stæto trovòu tràcce de l'òmmo de Neanderthal. Inte gròtte de Toiàn són vixìbili ségni che quélli pòsti ȇan frequentæ a-a fìn do [[Paleolìtico]] Supeiô. Inta gròtta di Brìcchi Rósci de [[Ventemiglia|Vintimìggia]] l'é stæto trovòu di rèsti ch'aregòrdan l'Òmmo do Cro-Magnon. A [[Finô|Finâ]] (Ænn-e Àrbe) se trȇuvan testimoniànse do [[Neolìtico]] con di diségni che se pȇuan datâ fra i 20.000 e i 18.700 ànni fa e inte gròtte lóngo o torénte Penavàira, inta valàdda co-o mæximo nómme into teritöio igàono, l'é stæto trovòu rèsti de òmmi de 7.000 anni primma de Crìsto.
A partî da-o segóndo milénio prìmma de Crìsto (Neolìtico) se gh'àn notìçie da prezénsa di lìguri in sce 'n teritöio asæ grànde ch'o corispónde ciù o mȇno a tùtta l'Itàlia setentrionâle. A ògni mòddo se pénsa che i antîghi lìguri se són scistemæ in sciâ costȇa mediterània da-o Ròdano a l'Àrno (coscì o scrîve o [[Polìbio]]), arivàndo co-a sò prezénsa scìn'a-a costȇa mediterània spagnòlla a ponénte e a-o [[Téivie|Tévere]] vèrso sùd-èst e colonizàndo e îzoe da [[Corsega|Còrscica]], da [[Sardegna|Sardégna]] e da [[Siçillia|Sicìlia]]. A poéiva ȇse 'na popolaçión de quæxi 200.000 persónn-e, spartîe inte vàrie tribù. De lô ne rèstan numerôxi repèrti de tæra chéutta. De manimàn e migraçioìn di [[Cèlti]]<ref>O [[Giacomo Devoto]], inta sò òpia ''Gli antichi italici'', Firénse, Vallecchi, 1931, o l'atriboîva ancón l'indoeoropeizaçión di Lìguri a-i ''[[Lepontii]]''.</ref> (che parlâvan o leponzio ò lepontico) e e colonizaçioìn di [[Fenìcci]], di [[Grêcia antîga|Grȇghi]] e di [[Civiltæ cartaginéize|Cartaginéixi]], àn pigiòu o pòsto di Lìguri a partî da-o [[IV secolo|IV sécolo]] prìmma de Crìsto.
=== Goære cóntra Rómma ===
[[File:Regio IX Liguria.jpg|thumb|250x250px|A Ligùria a-i ténpi di romèn antîghi, dîta ''[[Regio IX Liguria]]'']]
Co-a prìmma goæra pùnica ([[II secolo a.C.|II sécolo prìmma de Crìsto]]) i Lìguri se són spartîi tra aleæ de Cartàgine e aleæ de Rómma. L'é stæto quànde i Români àn conquistòu sto teritöio chi, con l'agiùtto di sò aleæ Genuates, che l'àn ciamòu Lìgùria, ch'o corispondéiva a-a [[Regio IX Liguria|''IX Regio'']] de l'[[Impêo Roman|Inpȇro româno]], ch'a l'andâva da-e [[Àrpi Marìtime]] e [[Àrpi Còsie|Còsie]], a-o Pò, a-o [[Trébia (sciùmme)|Trébia]] e a-o [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]]. A descriçión da ''IX Regio Italiæ'' a l'é do [[Plìnio o Vêgio|Plìnio]]:
{{Çitaçión|A región Ligùria a va fra i sciùmmi Vâro e Mâgra pe 31 mìggia române. Sta región chi a l'é a nȇuvén segóndo a definiçión de l'Aogósto.|[[Plìnio o Vêgio]], ''[[Naturalis Historia]]'', III, 5,49|[...] patet ora Liguriæ inter amnes Varum et Macram XXXi Milia passuum. Haec regio ex descriptione Augusti nona est.|lingua=LA}}
Sta región chi a l'ȇa ciù picìnn-a de quélla òriginâle òcupâ da-i Lìguri inta preistöia. Con tùtta probabilitæ inte sta provìnsa chi se ghe conservâva ancón l'etnîa lìgure ciù pûra, in càngio inta Lunigiànn-a e inte regioìn a-o de la de Àrpi e popolaçioìn s'ȇan òrmâi mescciæ con âtre tribù.
De fæti l'[[Ecatȇo de Milȇto]] into [[VI secolo a.C.|VI sécolo prìmma de Crìsto]] o ne dîxe che [[Prinçipatu de Mu̍negu|Mónego]] e [[Marseggia|Marséggia]] ȇan çitæ lìguri e i Elisici, pòpolo ch'o stâva fra o Ròdano e i Pirenȇi, ȇan 'na mescciûa de Lìguri e Ibȇri. Into [[XIII secolo|Trexénto]] o [[Dante Ardighê|Dànte]], into pigiâ in consciderasción sorvetùtto a questión lengoìstica-dialetâle, o parliâ da Ligùria cómme de 'na región conpréiza fra o Triónfo de l'Aogósto, [[Lerze|Lèrxi]] e o spartiægoe alpìn-apenìnico. Scibén chi-â coscénsa d'ȇse 'n'ùnica etnîa ciù grànde a dûa ancón pe bén bén. L'idȇa de 'na región ch'a va da-o Vâro a l'Àrno a l'é ancón pigiâ da-o [[Iàcopo Braxélli]], cançelȇ da [[Repùbrica de Zena|Repùblica de Zȇna]] de l'anno [[1419]], inta sò ''Descrizione della Riviera''. Inte l'anno [[180 a.C.|180 prìmma de Crìsto]] i Români, pe poéi dispónn-e da Ligùria inta sò conquìsta da [[Gàlia]], àn dovûo deportâ 47.000 Lìguri Apoâni, òstinæ ribèlli, e l'àn confinæ inte l'àrea Sanìtica ch'a l'é fra [[Avelìn]] e [[Benevénto]]<ref>[[Plìnio o Vêgio]], ''[[Naturalis Historia]]'', III, 47</ref>.
=== Testimoniànse contenporànie ===
I Lìguri êan génte di mónti e mangiâvan sorviatùtto servagìnn-a, formàggio e læte. De quélli êan merçenâi e anâvan a fâ a goæra pe âtri pàixi, cómme Cartàgine e [[Impêo Roman|Rómma]]. Quélli che vivéivan vixìn a-o mâ, o [[Mâ Ligure]], êan pescoéi e mainæ, e navegâvan, ànche a-o làrgo, sénpre con bàrche picìnn-e. O [[Diodòro Sìculo]] (stòrico grêgo, 80-20 prìmma de Crìsto) o scrivéiva in [[Lengua grega antiga|grêgo]]:
{{Çitaçión|I Lìguri stàn inte 'na tæra sarvæga e a sò vìtta a l'é dûa e descòmoda tra fadîghe e o contìnoo travagiâ p'agiutâse l'un con l'âtro. L'ezerciçio fìxico e a sobriêtæ do mangiâ fàn sci che i sò còrpi ségian stìggi ma into mæximo ténpo robùsti. Gh'àn in mòddo de fâ rùstego e no àman ni o sgoàsso ni e comoditæ. E dònne són fòrti e forzelûe cómme i òmmi; i òmmi són cómme e béstie sarvæghe e, inte 'n conbatiménto, ghe veu tréi Gàlli pe fâ ‘n Lìgure. Inte tùtte e ativitæ rischiôze són capâçi e ardimentôxi. Vàn pò-u mâ scìnn-a-e costêe de l'Àfrica e sfìdan con coràggio tùtti i perìcoli.|[[Diodòro Sìculo]], ''[[Bibliotheca historica]]'', V}}
I Lìguri són nominæ pe-a prìmma vòtta inte 'n tòcco do [[Ezìodo]] riportòu da-o [[Strabón]]<ref>[[Strabón]], ''[[Geografia (Strabone)|Geografia]]'', VII.3.7, traduçioìn inte {{Çitta lìbbro|outô=H.L. Jones (traduçión de)|tìtolo=The Geography of Strabo|url=https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Strabo/home.html|ànno=1917-1932|editô=Loeb Classical Library, Harvard University Press|léngoa=EN|volùmme=VII.3.7}} e {{Çitta lìbbro|outô=Amédée Tardieu (traduçión de)|tìtolo=The Geography of Strabo|url=http://www.mediterranees.net/geographie/strabon/VII-3.html|ànno=1867|editô=Hachette|çitæ=Parìggi|léngoa=FR|volùmme=VII.3.7}}</ref> inte a "''Geografia'', VII 3.7", cómme i ciù antîghi abitànti de l'Òcidénte: "Etìopi, Lìguri e Sciîti alevatoî de cavàlli". Âtri aotoî (Dîodöo Sìcolo, [[Virgìlio]], [[Tito Lìvio|Lìvio]], [[Màrco Tullio Cicerón|Cicerón]]) scrîvan cómme i Lìguri ancón into [[II secolo a.C.|II sécolo primma de Crìsto]] vivéivan inte de condiçioìn primitîve e ne dàn l'inmàgine de 'n pòpolo sarvægo, fȇo, i quæ goeriȇri fàn poîa sólo co-o fâse védde.
Ma into mæximo ténpo vȇgne sotoliniòu a qualitæ de solidarietæ e d'ònestæ de 'na popolaçión contadìnn-a e de pastoî no ancón spartîa in "clàsse" e inta quæ e dònne afróntan e mæxime fadîghe di òmmi inte 'na tæra definîa pìnn-a de prîe, stérile, crûa e covèrta de èrboi da tiâ zu. No tùtti i aotoî antîghi dàn di giudìççi poxitîvi, prezénpio o [[Màrco Pòrcio Catón]] o defìsce i Lìguri ignorànti e böxàrdi, in pòpolo ch'o l'à pèrso a memöia de sò òrìgini. Tùtti sti eleménti chi ne fàn capî cómme i Lìguri, pòpolo asæ antîgo spantegæ in ténpi lontàn inte 'na grànde pàrte do [[Mâ Mediterraneo|Mediterànio]] de Ponénte, són stæti sotomìssi, no sénsa dificoltæ, da-i Români, cóntra i quæ a mancànsa de 'na coltûa, de tradiçioìn, de 'n'identitæ, de 'n'unitæ polìtica e de 'na clàsse de nòbili co-o potȇre de decìdde, són stæte a raxón de 'na deboléssa chò-u caraterìstico e fòrte tenperaménto o no l'é bastòu a sarvâli.
== Socjêtæ ==
[[File:Mappa de trebü Lìgü(r)i antighe.svg|thumb|Màppa de tribù Lìguri antîghe]]
=== Pòpoli Lìguri ===
[[Immaggine:Tipo B, stele di taponecco (licciana) 01.JPG|thumb|200px|Antîga stêle lìgure]]
E naçioìn ciù inportànti, inta Ligùria d'ancheu, êan:
* Apuani - inta [[Provinsa dea Spèza|provìnsa de Spézza]] e inta [[Lunigiànn-a]]
* Tigulli - inta [[Rivêa de Levànte]]
* Genuati - a [[Zena|Zêna]], dónde òua gh'é o Çéntro Stòrico
* Vituri - a [[Ôtri]]
* Sabazi - a [[Sann-a]]
* Docili - dónde gh'é [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]]
* Epanteri - a [[Còrcre|Càrcae]]
* [[Ingauni]] - dónde gh'é [[Arbenga]]
* Intemeli - a [[Ventemiglia|Vintimiggia]]
Fêua da Ligùria d'ancheu
* Friniati
* Ilvati
* Magelli
* Statielli
* Dertunini
* Caburriati
* Taurini
* Libui
* Veleiati
* Levi
* Marici
* Segobrigi
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Lìguri Antîghi| ]]
9we7e23ncb0x6szmsmq7u697zdckmwj
Caravaggio
0
18081
269564
269517
2026-05-08T16:50:54Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg]] → [[File:John the Baptist (Galleria Borghese)-Caravaggio (1610).jpg]] → File replacement: Updating from an old version to a newer version with better quality ([[c:c:GR]])
269564
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''.
{{Biografia
|inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg
|px = 140px
|descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small>
|nàscita = Milan, 9 seténbre 1571
|mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610
|paize = [[Italia]]
|profesción = [[pittô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi.
== Galerîa de òpere ==
<br><gallery>
CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref>
Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]])
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese)
The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]])
The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]])
Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]])
Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]])
The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]])
Boy Bitten by a Lizard-Caravaggio (Longhi).jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref>
Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]])
Rest on the Flight into Egypt-Caravaggio (c.1597).jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]])
Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]])
The Lute Player-Caravaggio (Metropolitan Museum of Art).jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Baco, por Caravaggio.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref>
La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]])
Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi)
Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]])
Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]])
Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]])
David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]])
Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]])
Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]])
Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]])
Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]])
Caravaggio — The Calling of Saint Matthew.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]])
Caravaggio-Nativity(1600).jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref>
The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Crucifixion of Saint Peter-Caravaggio (c.1600).jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]])
Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo)
Caravaggio incredulity.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi)
Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref>
Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]])
Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]])
CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti)
The Entombment of Christ-Caravaggio (c.1602-3).jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref>
Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Death of the Virgin-Caravaggio (1606).jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre)
John the Baptist-Caravaggio (Galleria Nazionale d'Arte Antica).jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
Ecce Homo-Caravaggio (c. 1605).jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]])
Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]])
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese)
The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]])
Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]])
Caravaggio (Michelangelo Merisi) (1571 - 1610) - Christ on the mount of olives - 359 - Gemäldegalerie.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]])
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese)
Michelangelo Caravaggio 055 - color enhanced.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref>
CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone)
Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]])
Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]])
Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]])
Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]])
Caravaggio - David with the Head of Goliath - Vienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Madonna of the Rosary - Google Art Project.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]])
Salome with the Head of John the Baptist-Caravaggio (1610).jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery)
CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]])
Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre)
The Beheading of Saint John-Caravaggio (1608).jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref>
Burial of Saint Lucy-Caravaggio (1608).jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]])
Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]])
Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]])
Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]])
Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale)
Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]])
The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese)
John the Baptist (Galleria Borghese)-Caravaggio (1610).jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese)
The Martyrdom of Saint Ursula-Caravaggio (1610).jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref>
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}}
=== Mostre ===
* ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951.
* ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985.
* ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987.
* ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991.
* ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995.
* ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998.
* ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000.
* ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005.
* ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009.
* ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010.
* ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010.
* ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017.
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî italién]]
[[Categorîa:Pitoî do baròcco]]
5i7iqsx68h62tfscar4xyh11eqqg5gy
Galleria Borghese
0
18562
269565
268999
2026-05-08T16:50:55Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg]] → [[File:John the Baptist (Galleria Borghese)-Caravaggio (1610).jpg]] → File replacement: Updating from an old version to a newer version with better quality ([[c:c:GR]])
269565
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Galleria Borghese2.jpg|thumb|250px|O palasso da Galerîa Borghéize]]
A '''Galleria Borghese''' (Galerîa Borghéize) a l'é 'na [[pinacoeca|pinacotêca]] ch'a s'atrêuva a [[Romma]], inta ciàssa do Museo Borghese 5 ([[Villa Borghese Pinciann-a]]), inte 'n'elegànte palasìnn-a seiçentésca. Gh'é espòste de òpere de artisti italién comme Agnolo Bronzino, Antonio Canova, [[Raffaello Sanzio|Raffaello]], Perugino, Lorenzo Lotto, Antonello da Messina e Annibale Carracci, ma ascì de artisti foresti comme o [[Rubens|Peter Paul Rubens]] e o Cranach. Ben ben avoxæ l'é e scoltûe do Bernini e-e téie do [[Caravaggio]].
== Descriçion e stöia ==
[[Immaggine:Raffaello Sanzio - Lady with unicorn.jpg|250px|thumb|[[Raffaello Sanzio]], ''Dàmma co-o liocòrno'']]
In sciâ fin do sécolo XVI, a famiggia Borghese, 'na famiggia ricca de Siena, a l'à acquistòu di terren a nòrd de Romma feua Pòrta Pinciana, pe creâ da maniman 'n immenso parco. Into mæximo periodo a famiggia Borghese a l'à esteizo a seu influensa tra l'aristocraçia româna, sorvetûtto quande o Camillo Borghese o l'é stæto elezûo Pappa do 1605 co-o nomme de Paolo V. A famiggia dapeu a l'à comensou à tiâ sciù 'na villa into seu parco do Pincio.
O progetto o l'é comensòu do 1607 e o l'é stæto affiòu a l'architetto Flaminio Ponzio, ch'o l'aiva za travagiòu pe-a famiggia Borghese in sciô seu palaçio urban in sciâ riva mancinn-a do [[Teivie]]. L'architetto Giovanni Vasançio o l'é stæto pöi comiscionòu de completâ o travaggio dòppo a mòrte do Ponzio do 1613, mentre i giardin, progettæ da-o Carlo Rainaldi, son stæti completæ into 1620.
{{clear}}
=== Coleçioìn ===
[[Gian Loenço Bernini]], ''Stàtoa d'[[Urbano VIII]]''
{{clear}}
== Galerîa de inmàgine ==
<gallery>
Antonello da Messina 054.jpg|[[Antonello da Mescinn-a]], ''Ritræto de 'n ommo'' 1475-1476
Pintoricchio 020.jpg|[[Pinturicchio]], ''Crocifisción co San Giêumo e San Cristòffa'', 1500
Giovanni Bellini - Madonna col Bambino.jpg|thumb|[[Zane Bellini]], ''Madònna co-o Bambìn'', 1505-1510
DossoDossi.jpg|[[Dosso Dossi]] ''A Mâga Cìrce'', 1507
Lorenzo Lotto 032.jpg|[[Loenso Lotto]], ''Madònna co-o Bambìn e i santi Flaviàno e Onòfrio'', 1508
Tiziano - Amor Sacro y Amor Profano (Galería Borghese, Roma, 1514).jpg|[[Tiçiàn Vecellio]], ''Amô Sâcro e Amô Profâno'', 1514-1515
Correggio 008.jpg|thumb|[[Correggio (pitô)|[[Correggio]], ''Dànae'', 1531-1532
Tizian 101.jpg|Tiçiàn Vecellio, ''Venere ch'a inbinda Amô'', 1565
Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg|Caravaggio, ''O dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 <ref>Aotoritræto do Caravaggio zoêno.</ref>
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|Caravaggio, ''Figetto co-a cavagna de frûta''1593 ca. <ref>Aotoritræto do Caravaggio zoêno.</ref>
Aeneas' Flight from Troy by Federico Barocci.jpg|thumb|[[Federigo Barocci]], ''Enea ch'o scapa da Tròia'', 1598
Painting of Susanna and the Elders by Rubens.jpg|[[Rubens]], ''Susanna e i vêgi'', 1607-1608
Peter Paul Rubens - The Deposition (Galleria Borghese.jpg|Rubens, ''Depoxiçión do Crìsto'', 1603
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|Caravaggio, ''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 ca.
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|Caravaggio, ''Madònna di Palafrenieri'', 1605
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|Caravaggio, ''Davide co-a testa de Golîa'', 1609-1610 <ref>A testa de Golìa a l'é l'aotoritræto do Caravaggio.</ref>
John the Baptist (Galleria Borghese)-Caravaggio (1610).jpg|Caravaggio, ''San Gioâne Batista'', 1610 ca.
Domenichino - La caccia di Diana (Galleria Borghese).jpg|[[Domenichino]], ''A càccia da Diàna'', 1616-1617
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografia ==
== Colegaménti esterni ==
{{interprogetto}}
{{Müsei (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Musei in Italia]]
0hrmy9ycldv7xleftf5evskqy4007xx
Carpe
0
29563
269571
258390
2026-05-08T18:53:58Z
N.Longo
12052
+
269571
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, intu parlà de Cärpe|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cärpe
|Panorama = Carpe (Toirano) da SP 60.png
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Cärpe mirau d'in San Benärdu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiun
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiun]], veju [[Comun|cumün]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Sauna
|Divisione amm grado 3 = Tuiran
|var-âtre_informaçioìn = Ätre infurmasiui
|Codice postale = 17055
|var-aministraçión = Aministrasiun
|Data istituzione = [[1728]]
|Data soppressione = [[1869]]
|var-teritöio = Teritöriu
|Altitudine = 408
|Superficie = 3.84
|Note superficie = {{Çitta lìbbro|outô=Amato Amati|tìtolo=Dizionario corografico dell'Italia|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_corografico_dell_Italia/i1lNAAAAcAAJ?gbpv=1&pg=PA445|ànno=1870s|editô=Francesco Vallardi|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=445|volùmme=Vul. II}}
|Abitanti = 98
|Note abitanti = {{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_toirano_carpe.html|tìtolo=La Frazione di Carpe|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Sottodivisioni = A Gexa, A Ruggia, Cà de Rocche, Cà di Barletti, Cà di Cuxi, Cà di Garui, Cà Scüre, E Cantine
|Nome abitanti = Carpori<br />Carpairöi <small>(tuiranin)</small><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|''L'aggregazione di Carpe a Toirano'', p. 46}}</ref><br />De Cärpe
|Patrono = [[San Benardu de Ciaravalle|San Benärdu]]
|Festivo = [[20 agosto|20 d'austu]]
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''Cärpe'''{{#tag:ref|Da dì {{IPA|['kɐrpe]}}, cu'a [[A tònica velarizâ|velarisasiun da "a"]] che perö a ne gh'è tütt'e öte e a pö esse inte di graddi diferenti, fia a {{IPA|['korpe]}}; ''Carpe'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Casaccia|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_genovese_italiano/lKReD4Ao2oYC?gbpv=1&pg=PA860|ediçión=2|ànno=1876|editô=Gaetano Schenone|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=860|capìtolo=Nomi propri di città, borghi e villaggi della Liguria}}</ref>, prununsiau {{IPA|['karpe]}} cumme in [[Léngoa italiànn-a|italian]]|group=n.}} (''Carpe'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Pàize|paise]] [[Liguria|ligüre]], [[Fraçion geògrafica|frasiun]] du [[Comun|cumün]] de [[Tuiran]], ch'u g'ha ina pupulasiun de 98 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. U se tröa inta parte ciü äta da [[Valle du Varatella|và du Varatella]], intu valun du [[Rian de Carpe|rian de Cärpe]], mesciu in sa riva au siriu ch'a cära d'in si [[Arsabecchi]], ch'i ghe svetta in simma cu'u bäsu d[[U Casté (Carpe)|u Casté]].
U paise u s'è furmau du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Quattrusentu]] e u l'ha facciu parte pe di seculi de tere di [[Du Carettu (famia)|Du Carettu]], [[Marcheṡou de Barestin|marchexi de Barestin]], pe destacäse da chella cumünitae du [[1728]]. D'alantù, Cärpe u l'ha facciu cumün pe sò cuntu fia du [[1869]]<ref name="RD1869">{{Çitta publicaçión|tìtolo=Regiu Decretu 7 lüju 1869|nùmero=5190|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1869-07-07;5190!vig=}}</ref>, quänd'u s'è turna tacau cun [[Barestin]], mentre du [[1905]] u gh'è stau u pasaggiu au cumün de [[Tuiran]]<ref name="RD1905">{{Çitta publicaçión|tìtolo=Regiu Decretu 23 marsu 1905|nùmero=159|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1869-07-07;5190!vig=}}</ref>, ch'u n'è a sula frasiun<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Cumün de Tuiran|dæta=20 abrì 2009|tìtolo=Statütu|p=2|léngoa=IT|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-toirano.pdf}}</ref>.
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Valón de Càrpe (1).jpg|sinistra|miniatura|U valun de Cärpe d'in San Peru, cu'e Rucaje e, in testa aa và, [[Rocca Cian de Prai|Cian de Prai]]]]
Cärpe u se tröa in simma aa [[Valle du Varatella|và du Varatella]], inta sò ramma traversà dau [[Rian de Carpe|rian de Cärpe]], üna de due ch'i se zunze a furmära. U paise u l'è mesciu in sa riva senestra de stu valun, chella au siriu, mentre a riva de driccia a l'è p'a ciü parte sutt'ai cumüi de [[Castrevegliu|Castreveju]], ciü a setentriun, e de [[Barestin]], ciü in zü. U teritöriu de Cärpe u l'è dunca strecciu fra e tere de sti cumüi e chelle de [[Tuiran]], che, in antigu, u l'ha cuntrulau de fissu l'ätra ramma ch'a furma a Varatella, diccia dumà che a Valle e mescia a levante du valun de Cärpe, ch'u ghe cunfina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Toponimi del Comune di Toirano|url=https://www.google.com/books/edition/Toponimi_del_Comune_di_Toirano/QN2OzgEACAAJ|ànno=Nuvembre 2015|editô=Società Savonese Storia Patria|çitæ=Sauna|léngoa=IT|pp=3-4|volùmme=Vul. 31|òpera=Progetto toponomastica storica|ISBN=88-85-86631-X}}</ref>.
[[Immaggine:Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta da Pónta Alsabècchi.jpg|sinistra|miniatura|I Arsabecchi mirai d'in [[Munte de San Pêru|San Peru]], cu'e Curmure e, de daré, u bäsu d[[U Casté (Carpe)|u Casté]]]]
E tere de Cärpe, marcae dai termi antighi, i tacäa a setentriun d'in sa costa d[[u Bäncu]], p'andà apröu versu punente aa cresta cun [[Burmia (valä)|Burmia]], dund'u se dröve a bassa du [[Zù du Bäncu]] (939 m). U cunfin u cuntignäa ätu fia'n pò primma da punta d[[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'i termi, pareggi franchi a chelli d'ancöi fra Tuiran e Castreveju, che de de lì i caräa dricci fia intu rian di Lavagin. I termi i l'andaxea apröu a stu fusau, ch'u fenisce pe zunzise cu'u rian de Pilette inte Pisun, dund'u vegne u rian de Cärpe. Levau cärche scitu de là du rian, i cunfin i l'era marcai p'u ciü da l'äiva tostu fia ai Giarei, cu'i riai de Cärpe e [[Rian da Valle|da Valle]] ch'i se ghe mesccia asemme pe vegnì a [[Scciumêa Varatella|Varatella]]. D'inti Cunfursci i termi i muntäa sciü p'i bäsi di Marixai e p'a Scaffa de l'Äze, e i riväa cuscì in sa cresta de Curmure, marcà dai bäsi vurtai in sa Valle. De de lì, u cunfin u l'andaxea apröu aa zina di rivasui ch'i cära inta Valle, cu'i prai d'in Bertädu e di Arsabecchi e u gran bäsu d[[U Casté (Carpe)|u Casté]] (784 m) ch'i fenia a l'intreu fra e tere de Cärpe. A l'ürtimu, i termi i caräa d'in pocu inta Valle, daré di Arsabecchi, pe rampignäse dunca in se Ravere e turnà in sa custera du Bäncu<ref name="Vinzoni">{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Stätu de Zena|léngoa=IT|url=https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Tipo_geometrico_di_parte_della_Riviera_di_Ponente}}</ref>.
Au prupoxitu di fusai, l'äiva ch'a riäna pe ste tere a l'è campà a reu dau Varatella, tostu du tüttu dau rian de Cärpe, ch'u ne ghe fenisce dumà che l'äiva di pochi sciti inta Valle, campà intu sò rian. Fra i fusai e i rianetti ch'i se caccia intu rian de Cärpe u se riorda u rian di Lavagin e chellu de Pilette, i dui ch'i u furma zunzenduse inte Pisun. Ciü in zü, d'in sa senestra, intu rian de Cärpe u se caccia chellu du Nasciu, u ciü impurtante a fenighe drentu, e u rian da Gexa, mentre d'in sa driccia i ne vegne di rianetti ciü picenin cumme u rian da Funtäna Grossa e chellu de Caränche<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/05varatella/tavole/retidr_245060_4.pdf|tìtolo=Piano di bacino Varatella: reticolo idrografico, foglio 245060|outô=Pruincia de Sauna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
E tere de Cärpe, cumm'u restu da và, i sun cine de gärbi e de täne ch'i se ghe dröve, täntu de cunusciüe da seculi che de descuerte inti tempi muderni. A ogni moddu, i fa tütte parte du scistema carsicu dicciu di "Arsabecchi-Cärpe", cu'u teren laurau da l'äiva ch'u cuntegne u carateristicu elementu de Cärpe, da leà a l'ünitae geulogica de Castreveju-Cirixöa. A sò öta, stu scistema u sarea da spartì inte due pursiui: a levante u gh'è de täne ch'i se riferisce au rian da Valle, ch'i se sun furmae quänd'u gh'era ancù l'ätucian fra i Arsabecchi, u [[Bâsu du Giudeu|Bäsu du Giudeu]] e u [[Munte Raviné|Raviné]], mentre ciü a punente i gärbi i riäna tütti intu fusau de Cärpe<ref>{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/areas/view/31/|tìtolo=Area carsica: Monte Carmo di Loano|outô=Catasto Speleologico Ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>. Fra e täne storiche intu teritöriu de Cärpe u se pö riurdà a [[täna da Lubea]], chella da Canaretta e a täna du Tesoru.
=== Climma ===
{{Çitaçión|S'u tröna daa Cüraira, ventu e äiva|Dicciu da tradisiun}}
In Cärpe, ae Cà di Garui, u se ghe tröa ina stasiun du tempu picenina che, p'i agni dau [[2022]] au [[2025]], a l'ha cheiu i varui chi sutta pe temperatüra e äiva ch'a gh'è vegnüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.meteonetwork.eu/it/weather-station/lig105-stazione-meteorologica-di-carpe-case-garoni/archive|tìtolo=Stazione meteorologica di Carpe - Case Garoni - Toirano (SV): Archivio dati meteorologici|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref><ref group="n.">A stasiun a l'ha tacau a funsiunà de l'austu du [[2021]]; a l'ha ciantau lì de marcà l'äiva dau mese de lüju du [[2024]].</ref>:
{| class="wikitable"
! rowspan="2" |Cärpe - Cà di Garui
! colspan="12" |Mexi
! rowspan="2" |Agnu
|-
!Zen
!Fre
!Mär
!Abr
!Maz
!Züg
!Lüj
!Aus
!Set
!Utu
!Nuv
!Dix
|-
!T. max. media (°C)
| style="text-align:right;" |16,5
| style="text-align:right;" |17,5
| style="text-align:right;" |20,7
| style="text-align:right;" |24,0
| style="text-align:right;" |27,3
| style="text-align:right;" |30,2
| style="text-align:right;" |32,4
| style="text-align:right;" |33,8
| style="text-align:right;" |28,9
| style="text-align:right;" |25,3
| style="text-align:right;" |20,9
| style="text-align:right;" |16,6
| style="text-align:right;" |24,5
|-
!T. med. media (°C)
| style="text-align:right;" |8,2
| style="text-align:right;" |8,6
| style="text-align:right;" |10,3
| style="text-align:right;" |12,9
| style="text-align:right;" |16,6
| style="text-align:right;" |21,3
| style="text-align:right;" |23,7
| style="text-align:right;" |24,3
| style="text-align:right;" |19,6
| style="text-align:right;" |16,6
| style="text-align:right;" |11,2
| style="text-align:right;" |8,7
| style="text-align:right;" |15,2
|-
!T. min. media (°C)
| style="text-align:right;" |2,2
| style="text-align:right;" |1,6
| style="text-align:right;" |3,3
| style="text-align:right;" |4,7
| style="text-align:right;" |9,3
| style="text-align:right;" |14,1
| style="text-align:right;" |16,7
| style="text-align:right;" |16,9
| style="text-align:right;" |12,4
| style="text-align:right;" |10,9
| style="text-align:right;" |3,6
| style="text-align:right;" |2,0
| style="text-align:right;" |8,1
|-
!Äiva (mm)
| style="text-align:right;" |31,1
| style="text-align:right;" |41,7
| style="text-align:right;" |68,9
| style="text-align:right;" |42,8
| style="text-align:right;" |59,0
| style="text-align:right;" |24,5
| style="text-align:right;" |10,5
| style="text-align:right;" |31,1
| style="text-align:right;" |18,0
| style="text-align:right;" |24,2
| style="text-align:right;" |54,9
| style="text-align:right;" |67,7
| style="text-align:right;" |474,3
|}
=== Burgae ===
{{Çitaçión|Aa Ruggia i cianta l'auggia,<br />aa Cà de Garun i valla u granun,<br />daa Gexa i fa a pexe,<br />ae Cantine i g'ha e tine,<br />aa Cà di Cuxi i ghe sun i spuxi,<br />aa Cà di Barletti i tira i petti,<br />aa Cà de Rocche i cianta e brocche.|Dicciu da tradisiun<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A Cumpagnia di S-ciancalassi|tìtolo=U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01638251|ànno=Lüju 1995|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=Löa|léngoa=LIJ, IT|p=82}}</ref>}}
Cärpe u l'è in paise de mezza costa, mesciu in s'ina riva au siriu e spartiu inte di baciücci de cà, leai l'ün l'ätru da viöi e traversai dae vie antighe e dau stradun mudernu. E burgae de Cärpe, spantiae fra i riai du Nasciu e da Vigna, p'u ciü i g'ha ina furma ch'a và ancù daré ae vie ch'i ghe pasäa intu mezzu e, de precisu, i sun cuscì spartie<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/40|tìtolo=Frazione Carpe|outô=Grotte, Museo Etnografico e Borgo di Toirano|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>:
* A Ruggia: a l'è a primma burgà che, a muntà, a se faccia in su stradun. A l'è mescia in sa driccia du rian du Nasciu, ch'u gh'avrea dau de numme p'u rugì da l'äiva, e pe esse d'ataccu au rian u se gh'è truau pe de lungu u lavaù du paise. Ciü in zü u se tröa ancù l'[[Oratöriu de San Benardu (Carpe)|oratöriu]], facciu dapè a dund'u gh'era a [[Gexa veja de San Benardu (Carpe)|gexa veja de San Benärdu]] cu'u semité du paise, derucai inti [[Anni 1910|agni Dexe]] p'i travaji du stradun. Du [[1946|'46]] u se gh'è frabicau u munümentu aa Madonna da Vardia.
* Cà Scüre: i se tröa de de sutta dau stradun, ch'u g'ha pijau u postu du Caruggiu da Ruggia, e i l'ha patiu fia de slusse. I sun ciamae a stu moddu dau baciücciu de sò cà, tacae strecce l'ün l'ätra e sensa väri de barcui.
* Cà di Cuxi: i sun a burgà ciü grossa de Cärpe, ciamà a stu moddu dau cugnumme ch'u l'era purtau dae ciü tänte famije du paise, fra e ciü antighe a essighe mensunae. D'inte Cà di Cuxi, che au dì d'ancöi i se faccia in su stradun, u partia u risö pe [[Tuiran]], che, a munte, u menäa pe cuntru in diresiun da Gexa, pasandu intu Caruggiu.
* E Cantine: sta fira de cà a l'è mescia de de sutta dau Caruggiu, dund'a l'è nasciüa cumme cascina du [[Marcheṡou de Barestin|marchese de Barestin]], e a pija de numme dai fundi ch'u gh'era.
* Cà di Barletti: e Cà di Barletti i se lünga propriu au fì da costa du paise, ciü äte täntu du Caruggiu che du stradun, traversae dau sò viö. I direa pijà u numme da di [[Barlettu|barì picenin]] ch'i l'era facci ascì in Cärpe e chi, ancù du [[XX secolo|Növesentu]], u se ghe truväa l'ustaria du paise.
* A Gexa: cumm'u dixe u numme, a l'è a burgà dund'u se tröa a [[Gexa de San Benardu (Carpe)|gexa de San Benärdu]]. A burgà a l'è mescia intu mezzu du paise, frabicà au reundu da gexa e da Ciassa, ch'a l'era traversà in antiga daa [[Via de Carpe|Via de Cärpe]], che d'in [[Barestin]] a purtäa in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Aa Gexa u gh'è ascì u munümentu ai Cadüti, e canoniche e a Cà du Munte, che in'öta a faxea da scöra.
* Cà di Garui: a l'è ina burgà picenina, mescia in su viö ch'u passa p'i Orti pe zunze a Ruggia cu'a Gexa, schivandu u Caruggiu. U sò numme u ne vegne dricciu dae famije ch'i ghe staxea.
* Cà de Rocche: i sun e cà ciü äte du paise, e ürtime ch'i gh'era in sa via pe Burmia. Inte sta burgà, dund'u gh'è stau a l'ürtimu a scöra du paise, i direa pijà u numme daa mena de sciti dund'i se tröa.
== Storia ==
{{Çitaçión|''Carpe carporum'' <small>''(in saecula saeculorum)''</small><br />i m'ha dau da beve int'ina cuppa de legnu,<br />mäi ciü e ghe turnu, mäi ciü e ghe vegnu!|Dicciu pe tradisiun da in vescu d'Arbenga}}
=== Urigine du numme ===
U numme du paise, ben de prubabile, u ne vegne daa cianta du [[Carpe neiru|cärpe]] che, inta mena du cuscì dicciu [[cärpe neiru]], a l'è üna de ciü spantiae inte bandie au reundu du paise. In'ätra teuria a l'urea de cuntru ch'u tuponimu u ne vegnisse daa pupulasiun di [[Carpi (popolaçión)|Cärpi]], de gente aleae di [[Göti|Goti]] ch'i staxea a levante di [[Mónti Carpàssi|Munti Carpasci]], ma st'urigine a manca de pröe e a ne l'è cunsciderà väri legittima<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Toponimi del Comune di Toirano|url=https://www.google.com/books/edition/Toponimi_del_Comune_di_Toirano/QN2OzgEACAAJ|ànno=Nuvembre 2015|editô=Società Savonese Storia Patria|çitæ=Sauna|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. 31|òpera=Progetto toponomastica storica|ISBN=88-85-86631-X}}</ref>. A l'ürtimu, u gh'è stau ancù in'âtra pruposta, ch'a vegherea l'urigine du tuponimu inta parolla "[[Arpe (teren)|Arpe]]"<ref>{{Çitta|Balbis, 2024|''Bardineto in età romana'', p. 91}}</ref>.
A primma mensiun cunusciüa du paise, o armenu du scitu dund'u se tröa, a l'è cuntegnüa int'in papé du [[1302]] dund'u se pärla da regiun di ''Carpeni'' p'ina chestiun de termi fra [[Barestin]] e [[Castrevegliu|Castreveju]]<ref group="n.">P'in dabun, inte di ätri scricci ({{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}) u s'è pensau che stu papé u parlesse du scitu de Carpené, mesciu in si cunfin de [[Barestin]] cun [[Castrevegliu|Castreveju]] e [[Süccaellu|Züccarellu]]. Perö, dai nummi di sciti ch'i marcäa i termi, u se pö cunusce ch'u se pärla du valun de Cärpe ({{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}).</ref><ref name="AmicidelBorgo">{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le Origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. De ciü, u l'è ben puscibile ch'u numme du paise u secce nasciüu e stau pe du tempu au plüräle, pe täntu che a furma ''Carpi'' a turna fia inte cärche papé da fin du [[XVIII secolo|Settesentu]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Militairischen Carte von der Riviera di Ponente in dem Gebiethe der Republic Genova|ànno=1795|léngoa=DE}}</ref>. Dau catastru de Barestin du [[1494]], u ciü antigu a essise sarvau fia au dì d'ancöi, u se tröa fra i pochi sciti in Cärpe ''lo prao'' e ''lo orto de lo Carpe'', ch'i purea esse in segnu che, a l'imprensippiu, u tuponimu u l'uxesse d'articulu<ref name="Ciciliot">{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Toponimi del Comune di Toirano|url=https://www.google.com/books/edition/Toponimi_del_Comune_di_Toirano/QN2OzgEACAAJ|ànno=Nuvembre 2015|editô=Società Savonese Storia Patria|çitæ=Sauna|léngoa=IT|p=10|volùmme=Vul. 31|òpera=Progetto toponomastica storica|ISBN=88-85-86631-X}}</ref>.
=== Etae de Mezzu ===
A diferensa de [[Barestin]], dunde l'archeulugia e, ciü avänti, i papei i fa pröa da presensa de l'ömmu e di sò traffeghi daa [[Preistöia|preistoria]] aa primma [[Etæ de Mëzo|Etae de Mezzu]], p'u valun de Cärpe u ne gh'è väri de testimunianse, e u l'è dumà che ina teuria chella che in antigu u ghe pasesse üna de vie ch'i zunzea a Marina cun l'entrutera<ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Introduzione'', p. 9}}</ref>. Cu'a fundasiun da putente [[Abasia de San Pêru in Varatella|abasia]] in su [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] e a dunasiun a sta lì da ciü parte da [[Valle du Varatella|Varatella]], u valun de Cärpe u gh'axea ben da esse fra sciti di [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i a guernäa. A scituasiun a l'è perö cangià du [[XII secolo|Millesentu]], quändu a famija di [[Bäva (famija)|Bäva]], mensiunà p'a primma öta int'in papé du [[1295]], a l'ha cumensau a catà pareggi sciti ai fräti, pe vegnì i vasalli di [[Marchesàu de Clavesana|marchexi de Clavesäna]] p'u paise de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo V. Torri e campanili'', pp. 40-41}}</ref>.
Dau papé du [[1302]] u pà che e tere di ''Carpeni'', i se l'agge spartie Barestin (täntu a cumünitae che i scignuri) e [[Castrevegliu|Castreveju]] doppu che, forscia, i l'axea catae dau fräte Emanuele de San Peru, ch'u l'era cunscignuru de Barestin. Fra e gente che alantù i staxea inte sti sciti, u se pensa ch'e ciü tänte i ne secce vegnüe d'in Barestin, cu'e razze di Cuxi, di Gajärdi e di Richei ch'i se ghe sarea bugiae a partì dau [[XIII secolo|Duxentu]]<ref name="AmicidelBorgo" />. Pasau du tempu, cun l'andà darè ai facci ch'i l'ha tucau Barestin, du [[XV secolo|Quattrusentu]] u guernu de sti sciti u l'è rivau de maniman ai [[Du Carettu (famia)|Du Carettu]], che a ogni moddu i l'axea zà numinau ün di abäti de San Peru, du [[1255]]-[[1259]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo VI. Il crociato e l'abate'', p. 47}}</ref>. Intu detaju, i Du Carettu i sun mensiunai p'a primma öta cumme cunscignuri de Barestin, pe täntu ch'i l'era i [[Marchesàu de Süccaellu|marchexi de Sücarellu]], du setembre du [[1410]]. Inte st'ucaxun u [[Carlu Du Carettu|Carlu I Du Carettu]], u paire de l'[[Ilà(r)ia Du Caréttu|Ilaria]], u l'axea cuncessu ai manenti de tere catae ai Bäva de [[Roida|roide]] scürsae da quattru a trei dì, segnu de de manövre ch'i miräa au favù de gente int'in tempu de cangiu de scignuria<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo VII. La castellana di Zuccarello'', p. 54}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le Origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
Propriu inte sti agni de remesci, i vegne marcai de precisu i termi intu valun de Cärpe fra e tere barestee e chelle de Castreveju che, alantù cumme au dì d'ancöi, i l'era spartie dai ''fossati Lavagnino e Carpio fino alla sommità della Rocca Barbena''<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo VII. La castellana di Zuccarello'', p. 56}}</ref>. Inta segunda metae du [[XV secolo|Quattrusentu]] u s'è rivau a de mensiui du paise: fra e ciü antighe u gh'era ina nota in s'in mesà, cupià du [[1628]] in su ''[[Sacro, e vago Giardinello]]'', che au dì 4 de setembre du [[1458]]<ref group="n.">7 de nuvembre du [[1448]] pe di ätri testi</ref> a marcäa a ''Consecratio S.<sup>ti</sup> Bernardi''. Stu scricciu u marcherea dunca a cunsacrasiun da primma capella du paise, mescia in San Benärdu in sa via de Barestin, segnu d'ina cumünitae ch'a sentia u besögnu d'in sò postu p'e funsiui de gexa. De sta capella, a ina naväta e coru a setentriun, u ''Giardinello'' u riorda ancù di travaji pe resturära, facci ai 5 de frevà du [[1493]]<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 710 (618)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>: de cuntru, u l'è dicciu perö ch'u sarea stau in sustitüu du vescu, u munscignù Butinone, a cunsacrära ai 17 de mazzu du [[1550]]<ref name="Arecco">{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Storia della diocesi di Albenga-Imperia e dei suoi vescovi: dal XV secolo all'attuazione del concilio tridentino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0439071|ànno=Dixembre 2007|editô=Tipolitografia Fratelli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=203}}</ref>. Du [[1494]], intu catastru ciü antigu ch'u s'è sarvau pe Barestin, u se tröa fia cärche scitu intu valun de Cärpe cumme ''lo Carpenacio'' (u Carpenassu) e ''Aazabechi/Azabecho'' (i Arsabecchi), ch'i sun de nummi duerai fia au dì d'ancöi<ref name="Ciciliot" />.
=== Etae muderna ===
Du [[1545]], cu'a spartisiun du [[Marchesàu de Süccaellu|marchesau]] fra i dui fiji de l'[[Antognu Du Carettu]], e tere de [[Barestin]] e de Cärpe i sun pasae au [[Pirru II Du Carettu]], ch'u l'ha pijau u titulu de primmu [[Marcheṡou de Barestin|marchese de Barestin]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref>. P'e sò pretese u l'è perö feniu masau inta nöcce fra i 16 e i 17 de märsu du [[1561]] e, au züramentu di cappi de famije au növu marchese [[Giò Antognu Du Carettu|Giò Antognu]], u gh'è mensiunau ascì sett'ömmi p'a villa de Cärpe<ref group="n.">De precisu i l'era i frei Giuanni e Lurensu Riché du Bertumé de Rocche, l'Antognu Düru, u Bertumé Gajärdu de Giò Gujermu, u Benedettu Cuxe dicciu u Muriné, l'Antognu Cuxe du Peru e u Giacumu Cuxe du Benardin dicciu u Giaché.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo X. Sottomissione e perdono'', p. 70}}</ref>.
De mentre ch'u paise u crescea, e sò gente i l'ha cumensau a ciamà de vegnì parocchia pe sò cuntu, p'esse cuntentai cun attu du 7 d'austu du [[1573]]. Perö, a gexa maire de [[Gexa de San Zorzu (Barestin)|San Zorzu de Barestin]] a l'ha facciu recursu cuntru de st'attu lì e, a despetu d'ina sentensa du [[1574]] ch'a u l'ha refüau, st'asiun di barestei a l'è blucau tütt'a pratica<ref name="Arecco" />. Du [[1586]] u gh'è stau a vixita, cumme intu restu da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]], du vescu [[Niculò Mascardi|Niculò Mascärdi]], ch'u s'è dicciu a favù da frabbica d'ina gexa növa e du sò destaccu da San Zorzu. Perö, avänti de cuncederu, u l'axea cumandau de campà p'a gexa de sustanse o di sciti p'in varù de 30 scüi, da impegnà intu [[Banco de San Zòrzo|bäncu de San Zorzu]], e ch'u se faxesse di travaji pe resturà a gexa veja<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Tacchella|tìtolo=Le visite apostoliche alla diocesi di Albenga (1585-1586)|ànno=1981|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=A Burdighera|léngoa=IT|p=120|url=https://www.google.com/books/edition/Le_visite_apostoliche_alla_diocesi_di_Al/BZXyxgEACAAJ}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|''La frazione di Carpe'', p. 39}}</ref>. Feniu sti travaji e doppu d'in espostu cuntr'au preve de Barestin, ch'u mancäa de purtà u viaticu e i öri sänti ai maröti, ai 30 de mazzu du [[1609]] a villa de Cärpe a l'è stà dunca arsà a parocchia dau [[Lücca Fiescu]], vescu d'Arbenga. Pasau nu väri tempu, u Santiscimu u l'è stau stramürau d'in San Benärdu, a periu de derucà, inta gexa növa de San Bastian, titulu d'alantù da gexa intu mezzu du paise<ref name="Arecco" />. Tempu de carch'agnu, u l'è turna scciüpau ina chestiun cu'i barestei, scicumme ch'i ömmi de Cärpe i ne se sentia ciü ubrigai a pagà p'e spese da gexa maire. I barestei i l'ha dunca purtau sta ratella aa Curte, [[U Tribünæle (Barestin)|u tribünà de Barestin]] ch'u guernäa a giüstissia intu marchesau, che du [[1614]] u l'ha dicciu sentensa in favù di ömmi de Cärpe<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|''La frazione di Carpe'', pp. 39-40}}</ref>. Nu väri doppu du [[1624]], au mumentu da vixita du [[Pe(r)u Fransescu Còsta|Peru Fransescu Costa]], vescu d'Arbenga, intu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]'' u l'è registrau che in Cärpe u ghe staxea 298 persune, spartie pe 67 famije. De cuntru, a gexa veja a l'era purtà avänti dai fradelli, ch'i a dueräa pe sò oratöriu, e au sò reundu u gh'era stau facciu u semité du paise<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 710-711 (618)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref>.
De chelli tempi, cumme ch'u l'è stau fia de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], intu valun de Cärpe a ghe duxea esse ina prudusiun impurtante de legne, täntu che inta Palarea, scitu che au di d'ancöi u l'è dicciu inte Pisun, u se ghe seräa de legne ch'i l'era viagiae fia a l'[[Arsenâ de Zêna|arsenà da Repübbrica]], a [[Zena]], pe fäghe e galee. A Palarea, in sa riva au lüveu du valun, a ne faxea parte du marchesau ma a l'era inte chellu da Repübbrica e, pe stu facciu, ai 12 de mazzu du [[1659]] u [[Senâto da Repùbrica de Zêna|Senau de Zena]] a l'ha cumandau ai campai de [[Tuiran]] ch'i vardesse strecciu sta bandia cuntr'ai taji de fröxu<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|''Vicende di Toirano nel Medio Evo'', pp. 95-96}}</ref>. Du [[1661]], pe mezzu d'ina cria a stampa du [[Magistrâto de l'Arsenâ|magistrau de l'Arsenà]], u s'è turna pübricau ste cumande<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|''Vicende di Toirano nel Medio Evo'', p. 96}}</ref>, cu'e chestiui de cunfin in sa Palerea che perö i se sun facce sentì turna du [[XVIII secolo|Settesentu]], quänd'u l'è stau ciamau u cartografu [[Gerolamo Gustavo]] a marcäne de precisu i termi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gustavo Gerolamo|tìtolo=Territorio di Zuccarello, Tenimento della Pallarea o sia Pizzone. Terra castagnile e piaggiva con casa di Antonio Maria Secca|ànno=1785|editô=Archiviu de Stätu de Zena|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|''Il monastero di San Pietro in Varatella'', p. 67}}</ref>.[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Carpe).jpg|miniatura|Detaju de Cärpe in su ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travaju du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref name="Vinzoni" />|250x250px]]U paise, du [[XVII secolo|Seisentu]], u gh'axea ina sò Upera di Poveri, dutà de sustanse pe sinquanta franchi p'a limoxina du pan ai poveri, distribuiu au dì de [[Pasqua]] e da [[Pentecoste]]. Pe fära vegnì meju, in moddu ch'a respundesse a tütti i besögni da parocchia, au 1° d'abrì du [[1692]] a cumünitae a l'ha mandau di rapresentanti dau marchese [[Utavian II Du Carettu]], ch'u g'ha cuncessu de fundà in munte de beni. Pe rescröve e sustanse ch'i ghe servia, a cumünitae a l'ha ciamau au vescu [[Zorzu Spinu(r)a|Zorzu Spinura]] u permesciu a travajà inti sciti du Munte fia de dumeniga, ch'u ghe l'ha curdau dumà che doppu da messa grande, pe dui agni au ciü<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo XV. Opere Pie e lavoro festivo'', pp. 110-112}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il magnifico'', p. 45}}</ref>.
Tütt'i agni, a despetu da sentensa du [[1614]], u cuntignäa perö e ratelle in se limoxine pe mantegnì a gexa de Barestin e dunca, du [[1726]], i ömmi de Cärpe i l'ha turna purtau a chestiun aa Curte. Alantù i barestei i l'ha rebatüu ch'a sentensa a l'era mäi täntu antiga da n'aveghe mia de varù, e ch'u se gh'avesse da repijà a chestiun da l'imprensippiu. U pudestae u l'ha perö deliberau cuntr'ae gente de Cärpe, ch'i g'ha facciu de pruteste sensa d'exitu e dunca, cumme da statüi, i sun andae in apellu denansi aa Curte. U prucessu u l'ha tirau avänti pe tüttu u [[1727]] sensa ch'e parte i se curdesse, pe cumensà a fäse sentì in se due cumünitae, cun tütt'e spese da giüstissia, e cuscì u s'è rivau a in pattu in sa spartisiun di finaggi, di gumbi, di murin e d'ogni ätru bene in cumün. Cun attu du marchese [[Dumenegu Dunau Du Carettu|Dumenegu Dunau]] du 6 de setembre du [[1728]] u s'è dunca recunusciüu u destaccu de cumünitae, täntu p'e materie de gexa che pe tütt'e ätre, e Cärpe u l'ha vagnau in'autunumia ch'a gh'è restà fia du [[1869]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|''La frazione di Carpe'', pp. 40-41}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. P'e chestiui civili, a cunvensiun du 1728 a l'ha mesciu in ciairu che chelli ch'i gh'axea in testa in scitu inte l'ätra cumünitae i duxea cuntribuì in prupursiun a chella gexa e, sruatüttu, u se curdäa ai carpori u dirittu de serne tütt'i agni u sò Scindicu e u sò Cunsure, che dapöi i l'era recunusciüi dau marchese, e ch'i sernea tütt'i agni dui di quattru Cunsejei. De ciü, u s'è recunusciüu ch'e gente du paise i vantesse tütt'i diritti in simma au gumbu e au murin de Cärpe, mentre u rian du Murin, che au dì d'ancöi u l'è dicciu u rian de Cärpe, u l'era vegnüu u cunfin fra e due cumünitae. De cuntru, e cumünitae i ne vantäa de diritti particuläri in se tere cumüne, ma i puxea dueräre au stessu moddu e i gh'axea da färu sensa briväse<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 23-24}}</ref>.
De l'utubre du [[1735]], cu'i primmi acordi ch'i l'ha purtau au [[Tratau de Vienna (1738)|tratau de Vienna du 1738]], u feudu de Barestin u l'è vegnüu du [[Regno de Sardegna|rè de Sardegna]] insemme a de chelli de l'[[Sacro Impêo Roman|imperu]] inte [[Langhe]]; decixun cunfermà intu [[Tratau de Worms (1743)|tratau de Worms du 1743]] e cumandà dau Regiu Edittu du 3 d'utubre du [[1752]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo XVI. Il consegnamento'', p. 114}}</ref>. Du [[1745]]-[[1746]], ai tempi de l'ucupasiun spagnolla de [[Löa]] p'a [[Goæra de sucescion aostriaca|guera de sucesiun austriaca]], Cärpe u l'è stau ün di duzze cumüi dunde l'invasù u l'axea cumandau de rescröve ina tascia de 30.000 franchi inte tüttu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://www.google.com/books/edition/Cenni_storici_e_memorie_della_citt%C3%A0_di/Ox46syLvAksC?gbpv=1&pg=PA186|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=186}}</ref>.
Du [[XVIII secolo|Settesentu]], fra e istitusiui ch'i se ghe truäa, in Cärpe u l'è mensiunau a cungregasiun de Agnime o du Sufragiu, ch'a se cüräa di morti e che perö, aa vixita du 27 de mazzu du [[1769]], u s'è descuertu ch'a patia de maguernu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Storia della diocesi di Albenga-Imperia e dei suoi vescovi: da metà Seicento ad oggi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PBE0119944|ànno=Zenà 2018|editô=Tipolitografia Fratelli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=132}}</ref>. Dapöi, du [[1786]], u gh'è fia ina "Redensiun di Scciävi", in'istitusiun che, cumm'e ätre de stu genere, a gh'axea u fin de riscatà e gente sequestrae dai [[Piratàia barbarésca|Türchi]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Storia della diocesi di Albenga-Imperia e dei suoi vescovi: da metà Seicento ad oggi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PBE0119944|ànno=Zenà 2018|editô=Tipolitografia Fratelli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=134}}</ref>. Sti tempi i sun marcai ascì da in lungu prucessu da cumünitae de Barestin cuntr'ai marchexi pe de tasce da pagà, ch'u l'è andau avänti pe tostu mezzu seculu. A l'ürtimu, cu'a sentensa de l'11 de dixembre du [[1789]], u s'è decisu ch'u ghe fusse duvüa a tascia de l'[[albergaria]] p'ina trentena d'agni<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo XVI. L'onda lunga degli eventi politici e militari'', pp. 113-122}}</ref> e, fra e 177 persune ch'i gh'axea di puffi pe sta tascia, trentedue i staxea in Cärpe<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Allegato N. 4. Ristretto della nota dei debitori del Marchesato di Balestrino [...]'', pp. 113-122}}</ref>.
=== Etae cuntempuranea ===
==== Tempu di fransexi ====
E cunseguense da [[Rivoluçion françeize|revulusiun fransese]] i l'ha purtau a di gran remesci inte cumünitae de Cärpe e de [[Barestin]], cu'i surdatti giacubin ch'i l'ha cumensau a entrà a Barestin ai 21 d'abrì du [[1794]], pe revertià u guernu du marchese, scunsciu dai pruclammi e dae urasiui du [[Filippo Buonarroti]]. A ogni moddu, cu'u növu guernu muderau sciurtiu dau [[curpu de Stätu du 9 de termidoru]], u marchese [[Giò Enricu IV Du Carettu|Giò Enricu IV]] u l'ha facciu varé e sò raxui e u l'ha ciamau ch'e e sò gente e i fransexi i ghe paghesse i dagni<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Asemme ae chestiui cu'u marchese, a scituasiun a l'è vegnüa ancù pezzu p'u bugiäse de armae, cu'i fransexi ch'i sun stai caciai indré de l'estae du [[1795]] U frunte, cu'a cuscì diccia "ligna du Burghettu", u s'era dunca bugiau propriu intu mezzu fra Cärpe e Barestin, cun de bataje ch'i l'ha feniu pe tucà tant'ün che l'ätru<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
Di tempi de l'ucupasiun, Cärpe u l'ha patiu de incursiui de tütte due e armae, cumpresu in gran "saccu e föu" di austriachi<ref name="template divisione amministrativa-superficie" />, ch'i gh'axea in campu in su prau de Marchin, ai Arsabecchi, ciü che de pustasiui in se coste d[[u Bäncu]] e d[[Rocca Barbena|a Rocca]]. De sti tempi, int'ina manövra che forscia a l'è stà cumpia da di surdatti ungherexi, a campäna de [[Gexa de San Zorzu (Barestin)|San Zorzu de Barestin]] a l'è stà stramürà in Cärpe, p'esse mescia intu campanin de [[Gexa de San Benardu (Carpe)|San Benärdu]], dund'a l'era duerà cumme campäna da mortu e pe dà u salüu aa prucesiun de Cruxe quänd'a cumparia in sa [[L'Arpe de Barestin|muntagna de Barestin]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo XII. I banchieri spagnoli'', pp. 86-87}}</ref><ref name="Ronco2009a">{{Çitta|Ronco, 2009|''XX. Campane vecchie campane nuove'', pp. 160-161}}</ref>. Sciben ch'u se ghe staxesse in pò meju che inti paixi cuntrulai dai fransexi, ch'i mancäa tostu d'ogni pruenda, de chelli tempi l'armà imperiäle a l'ha facciu ascì de requixisiui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo XVIII. La battaglia di Loano'', p. 134}}</ref>, cumme p'i 2.300 rübbi de paja cumandai ai paixi du rè de Sardegna, ch'i l'era Barestin, Cärpe, [[Arnascu]], [[Sènèxi|Senexi]], [[Naxin]] e [[Garlenda]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://www.google.com/books/edition/Cenni_storici_e_memorie_della_citt%C3%A0_di/Ox46syLvAksC?gbpv=1&pg=PA214|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=214}}</ref>. Rivau l'autünnu du [[1795]], segundu l'üsu d'alantù de fermà i cumbatimenti cu'u freggiu, i austriachi i l'ha mulau e pustasiui ciü avansae, cumme Barestin, cu'in sciaccu in sa ligna che d'in [[Munte de San Pêru|San Peru]] a pasäa p'i [[U Casté (Carpe)|Arsabecchi]], [[Rocca Barbena|a Rocca]], u [[Munte Lin|Munte Lingu]] e a [[Cola ed San Benordu|Colla de San Benärdu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XX. Campane vecchie campane nuove'', p. 168}}</ref>.
Cuntr'a ste previxui, ai 23 de nuvembre du [[1795]] i fransexi i l'ha lanciau u gran ataccu ch'u g'ha facciu vagnà a cuscì diccia [[bataja de Löa]] e, intu detaju, intu valun de Cärpe u se gh'è tegnüu e asiui da bregà du Charlet, parte da divixun du [[Andrîa Masêna|Massena]], che dau sò campu a [[Rocca Cian de Prai|Cian de Prai]], a l'ha scuriu i desenemighi au [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e in su [[Munte Vardiöra|Vardiöra]]. De de lì, i fransexi i l'ha brivau i austriachi in si Arsabecchi e in s[[u Bäncu]] e, propriu pe sti sciti, u ghe sarea mortu inti scuntri u generäle [[Etienne Charlet]], cu'u Massena ch'u l'è dunca intervegnüu de persuna a cumandà l'ataccu fin'a [[Zuvu de Tuiran|Zuvu]]<ref name="Ronco2009b">{{Çitta|Ronco, 2009|''VII. Sei ore di morte'', pp. 69-70}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=La Battaglia di Loano|ànno=Lüju 1995|editô=B.N. Marconi|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=45|capìtolo=La battaglia}}</ref>. Cu'a vitoria fransese a fin de l'ucupasiun militäre, ancù pe cärch'agnu e tere du marchese i sun restae sutt'au regnu de Sardegna, vegnüu a [[Repübbrica Piemuntese]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo XIX. Il trapasso dal vecchio al nuovo mondo'', p. 101}}</ref>, täntu che dapöi u l'è feniu inta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] dumà che du [[1801]]. U paise, che au [[1802]] u faxea 142 persune, cu'u növu urdinamentu du teritöriu usciüu daa [[Costituçión da Repùbrica Lìgure (1802)|custitusiun ligüre de chellu agnu]] u l'è feniu intu cantun de Löa, u nümeru sette fra de chelli da giürisdisiun de Curumbu<ref name="Costituzione">{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica Ligure con le successive leggi organiche|url=https://www.google.com/books/edition/Costituzione_della_repubblica_ligure_con/SjT1DhiAnx8C?&gbpv=1&pg=PA156|ànno=1803|editô=Stamperia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=156|capìtolo=Quadro della divisione del territorio ligure}}</ref>.
Du [[1805]], cumm'u restu da Ligüria, u cumün de Cärpe u l'è pasau sutt'au [[Prìmmo Inpêio françéize|Primmu Imperu fransese]], intu cantun da Prea du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], ma u l'è stau supressu e tacau a chellu de Barestin. Dae statistiche du stüddiu usciüu dau prefettu [[Gaspard de Chabrol|Chabrol]] u se vegghe che, a despetu de tere rascce, inte stu cumün e ciü tänte gente i travajäa a tera, cu'ina serta prudusiun d'[[Öriu d'uriva|öriu]] e de [[vin]]. U travaju ciü impurtante u l'era perö u taju de legne, täntu da föu che da custrusiun, ch'i l'era viagiae e vendüe inte [[Löa]] o a[[A Prìa|a Prea]]. De ciü, u se scrive che alantù a parocchia de San Benärdu a gh'axea in redditu de 250 franchi<ref name="Chabrol">{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Sauna|çitæ=Sauna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
A ogni moddu, cumme ch'u l'è caücciu l'imperu fransese, cu'e decixui du [[Congresso de Vienna|Cungressu de Vienna]], Cärpe u l'è turnau du [[1815]] fra e tere du [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], pe repijà a sò autunumia de cumün. Intu detaju, u paise u l'era stau mesciu intu mandamentu nümeru sette da [[Pruvinsa d'Arbenga|pruincia d'Arbenga]], chellu de Löa, parte da [[Divixón de Zena|divixun de Zena]].
==== Tempu di Savoia ====
De l'[[XIX secolo|Öttusentu]], in Cärpe u gh'è stau du svilüppu e u vegnì meju de cundisiui de vitta, pe pasà turna e duxentu persune che, asemme au taju de legne, i se daxea a in cärche pò d'alevamentu, fandu üsu di pochi sciti bui p'andäghe a scö. Dau nümeru de söme, ch'u l'era u duggiu di abitanti e tostu sei öte che in [[Barestin]]<ref name="DeBartolomeis">{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://www.google.com/books/edition/Notizie_topografiche_e_statistiche_sugli/xAUrKIDNlR0C?gbpv=1&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>, u se vegghe perö ch'u travaju ciü impurtante u restäa u taju e u viegiu de legne, asemme au bundà de bestie sarvaire, ch'i l'era caciae<ref name="Casalisa">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/0n1UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA629|ànno=1836|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=629|volùmme=Vul. III}}</ref>. U se dixe ch'i traffeghi cu'i paixi au reundu i l'era cumpricai dae vie dumà che rüsteghe e, a despetu de de indicasiui cunträrie<ref name="Casalisb">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/0n1UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA629|ànno=1836|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=629-630|volùmme=Vul. III}}</ref>, u pà che e scöre di fanci e de fijöre i vagnesse abasta dae rendite da pagà i meistri e chellu ch'u servia a scrive e stüdià, täntu che, levau cärche veju, u se deciära che tütte e gente du paise i fusse bune a lezze e a scrive<ref name="Amati">{{Çitta lìbbro|outô=Amato Amati|tìtolo=Dizionario corografico dell'Italia [...]|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_corografico_dell_Italia/i1lNAAAAcAAJ?gbpv=1&pg=PA445|ànno=1860s|editô=Francesco Vallardi|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=445|volùmme=Vul. II}}</ref>. De ciü, d'alantù u tempu in Cärpe u l'è dicciu ben freggiu, ancù pezzu che a Barestin<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Attilio Zuccagni-Orlandini|tìtolo=Corografia fisica, storica e statistica dell'Italia e delle sue isole [...]|url=https://www.google.com/books/edition/Corografia_fisica_storica_e_statistica_d/Uayugm9qChwC?gbpv=1&pg=PA889|ànno=1836|editô=Presso gli editori|çitæ=Firense|léngoa=IT|p=889|volùmme=Vul. III}}</ref>, cu'a neve in su [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Cärmu]] ch'a ghe cunfinäa pe sei mexi<ref name="Chabrol" />. Du [[1859]], cu'a lezze cunusciüa cumme [[Decrêto Rattazzi|Decretu Rattazzi]], a [[Pruvinsa d'Arbenga|pruincia d'Arbenga]] a l'è stà supressa e u n'ha pijau u postu u [[Sircunda(r)iu d'Arbenga|sircundäriu d'Arbenga]], sensa perö di grossi cangiamenti pe Cärpe, ch'u l'è restau intu meximu mandamentu. A l'ürtimu, cu'in Regiu Decretu du 7 de lüju du [[1869]], u s'è decisu pe suprimme u cumün de Cärpe, u ciü picenin du mandamentu, che dunca u s'è füsu cun chellu de Barestin<ref name="RD1869" />.
De de lì, pe di agni, u l'ha dau in gran sciarattu a chestiun du stradun, spuncià da in sulecitu du cumün de [[Bardenèi|Bardenei]] e da ina lezze ch'a cumandäa a custrusiun de stradde cumünäli fra in paise e chelli vixin, cuscì da tracià ina via che p'a vota buna a pijesse u postu de l'antigu e strecciu risö. Zà dau primmu stüddiu de [[Stradda pruvinciale 60 U Burghettu-Bardenei|stradda ch'a liesse Tuiran cun Bardenei]] u s'era truau e due puscibilitae de muntà p'u valun de Cärpe o pe chellu de Barestin: u primmu u garantia ina distansa ciü chiürta de trei chilometri mentre a via pe Barestin a sarea muntà int'ina manera ciü duse. A chestiun, ch'a l'è andà avänti p'ina trentena d'agni fra mumenti a favù de l'ün o de l'ätru prugettu, a l'ha avüu da patì p'u paré cunträriu de auturitae militäri, che du [[1881]] i l'ha dicciu ch'u stradun u sarea stau de gran dagnu p'a següressa nasiunäle<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 94-95}}</ref>.
De mentre, a Barestin u s'era pruntau u stradun ch'u caräa fia a [[Tuiran]], u ne gh'è ciü stau väri d'interesse da cumüna p'u stradun de Cärpe. Dunca, fra l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[XX secolo|Növesentu]], i l'ha purtau de istansa d'agregasiun aa cumüna de Tuiran, deliberà ai 26 de setembre du [[1900]] e stüdià int'ina relasiun presentà ai 6 de zenà du [[1901]]. Pasau cärche retardu pe di parei de tuiranin cunträri au prugettu<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|''L'aggregazione di Carpe a Toirano'', pp. 42-44}}</ref>, pe Regiu Decretu du 23 de märsu du [[1905]] u s'è cumandau u destaccu de Cärpe da Barestin e u sò pasaggiu sutt'aa cumüna de Tuiran<ref name="RD1905" />. Dai vantaggi de l'agregasiun presentai inta cumüna tuiranina, u se pö vegghe cumm'u l'era in mumentu de svilüppu p'u paise, cu'ina pupulasiun ch'a muntäa, ciü de duimilla franchi de avagni da tascie pe mille franchi de spese, e gente che p'u ciü i l'axea in testa de cà e ch'i l'axea catau de media ciü imobili inti ürtimi trent'agni de l'Öttusentu che i tuiranin<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|''L'aggregazione di Carpe a Toirano'', pp. 44-45}}</ref>.
[[Immaggine:SP60 (Toiràn) - tàrga comemoratîva (1).jpg|miniatura|A targa a memoria du cunsorxiu de cumüi ch'u l'ha usciüu u stradun, ciantà inti scöji au Sätu du Lüu]]
De sti agni, u s'è turna sesu de descusiui in su stradun, cu'i dui partii a favù da via pe Barestin o pe Cärpe, e dumà che du [[1903]] u l'è rivau a decixun p'a segunda. Pasau ancù cärche tempu pe di recursi ch'i l'era scciüpai<ref>{{Çitta|Balbis, 2024|''Cronache di fine Ottocento e primo Novecento'', pp. 364-365}}</ref>, u bandu p'u stradun u l'è andau a l'incantu ai 23 de dixembre du [[1909]], p'ina spesa de ciü de 500.000 franchi inte tüttu<ref name="BNC1909">{{Çitta publicaçión|outô=Ministero di agricoltura, industria e commercio, Ispettorato generale dell'industria e del commercio, Ufficio di informazioni commerciali|dæta=25 de nuvembre du 1909|tìtolo=Appalti nel regno|revìsta=Bollettino di Notizie Commerciali|editô=Tipografia nazionale di G. Bertero e C.|çitæ=Rumma|volùmme=Agnu XXXIV|nùmero=47|p=188|léngoa=IT|url=https://www.google.com/books/edition/Bollettino_di_notizie_commerciali/8arRnvEIXi8C?gbpv=1&pg=PA188}}</ref>. Du [[1912]] u stradun u l'è rivau fia in Cärpe, dund'i sò travaji i l'ha facciu derucà u semité e a [[Gexa veja in San Benardu (Carpe)|gexa in San Benärdu]], mentre u gh'è usciüu ancù di agni perché u rivesse fia a Bardenei. Dunde ch'u stradun u l'entra inta và de Cärpe, au Sätu du Lüu, pe traversà u [[Scciumêa Varatella|Varatella]] u s'è getau u gran Punte Maineru, ätu quaränta metri in sa scciümaira<ref name="Bertarelli">{{Çitta lìbbro|outô=L. V. Bertarelli|tìtolo=Guida d'Italia del Touring Club Italiano: Liguria, Toscana settentrionale, Emilia|url=https://www.google.com/books/edition/Guida_d_Italia_del_Touring_club_italiano/G5UZAQAAMAAJ?gbpv=1&pg=PA174|ediçión=1|ànno=1916|editô=Stamperia Capriolo e Massimino|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=174|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1915]] a Cumisciun Reäle pe l'aneivà a l'ha presentau u prugettu d'ina diga da isà ai pei de stu punte, ch'a duxea tegnì in si dui miliui de metri cübbi, da duerà p'aneivà i sciti ciü in zü e p'a prudusiun de curente. A ogni moddu, täntu pe stu prugettu che p'in ätru ch'u ghe semejäa presentau du [[1933]], e gente de Tuiran i se sun diccie cunträrie e i l'ha facciu fermà i travaji<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|''Lo spirito di solidarietà dei toiranesi'', pp. 60-62}}</ref>.
In Cärpe, cuscì cumme pe tänt'ätre cumünitae, a [[Primma Goæra Mondiâ|Primma Guera Mundiäle]] a l'ha ciamau de dassiu, täntu ch'u gh'è stau unze cadüti fra i paisai. Inti agni du primmu doppu guera u s'è inandiau u primmu servissiu de curiere ch'u pasesse pe tüttu l'agnu p'u paise, facciu in sa ligna Löa-Bardenei-Carisan e in cuncesiun aa [[Ditta Calisto Agolio|Ditta Agolio Calisto]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|''I grandi eventi nazionali e la realtà locale'', p. 107}}</ref>. Du [[1940]] u cunsorxiu de Cärpe u l'ha facciu dumanda, cuntentà du [[1942|'42]], de girà parte de l'äiva du rian du Nasciu e du rian di Lavagin, in moddu da mejurà a rei de bianere ch'i l'aneiväa i sciti intu paise<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Ministero dei lavori pubblici|dæta=11-21 de lüju du 1942|tìtolo=Acque pubbliche. Istruttorie|revìsta=Bollettino ufficiale|volùmme=Agnu XLIII|nùmero=20-21|p=1271|léngoa=IT|url=https://www.google.com/books/edition/Bollettino_ufficiale/-GB9G_3EQkUC?gbpv=1&pg=PA1271}}</ref>.
Tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiäle]], pasau u [[1943|'43]], inte bandie du valun u gh'è stau cärche manövra di partigiai, che d'in [[Burmia (valä)|Burmia]] i vegnia a sustäse inte cà föra du paise, cumme aa Cascina di Lavagin<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXIX. Una notte del '44'', p. 238}}</ref>. Sti facci i l'ha feniu pe caxunà i trei cadüti de Cärpe inta guera; de ciü, aa Ruerea, du frevà du [[1945|'45]] u gh'è mortu a Ninna Daldin, mujé du pudestae de [[Castrevegliu|Castreveju]] ch'a l'è stà masà dai ömmi da Divixun Torcello<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Badano|outô2=Silvio Riolfo Marengo|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=162|capìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena nella bufera delle guerre mondiali}}</ref>, ciü che u Duärdu e u Giarissu, de Barestin. D'ätra parte, Cärpe u l'ha patiu ascì quattru rastrelamenti, cu'u pezzu mumentu ch'u l'è stau ai 6 de frevà du [[1945]]. Inte chella ucaxun u paise u l'è stau ucupau da due cumpagnie de tedeschi, ch'i g'ha pijau di ustaggi e i n'ha sachesau e cà, cun l'urdine de masäri tütti e dà föu au paise. A ogni moddu, grassie a l'interventu da meistra Agnese Garessini a pacé e, pe tradisiun, a l'intercesiun da Madonna da Vardia, i tedeschi i l'ha cangiau e sò intensiui e i l'ha lasciau u paise<ref name="Rava">{{Çitta lìbbro|outô=[[Cristina Rava]]|tìtolo=I giovedì di Agnese: donne in guerra|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UBO2993619|ànno=2006|editô=Fratelli Frilli Editori|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-7563-179-4}}</ref>. Inte ürtime setemäne da guera u l'è stau minau u punte du Sätu du Lüu, cu'i tedeschi ch'i u l'ha facciu satà mentre ch'i scuria dau sò cumandu in Tuiran: pe cärch'agnu u pasaggiu u l'è stau puscibile dumà che p'ina teleferica tirà in su straciungu<ref name="Bogliorio2022">{{Çitta|Bogliorio, 2022|''L'ultimo anno di guerra'', p. 158}}</ref>.
==== Tempu da Repübbrica ====
Cu'i primmi interventi du doppuguera u s'è rangiau u stradun e u s'è getau in punte növu pe traversà u Sätu du Lüu mentre che, inti [[Anni 1950|agni '50]], u s'è dau de asfaltu ma dumà che p'u töccu ch'u cära in [[Tuiran]], mentre versu Bardenei u gh'è usciüu ancù di agni. De sti tempi u l'è rivau l'äiva da beve inte cà e, du [[1961|'61]], a curente. Du [[1970]], cu'a dunasiun d'ina campäna aa [[Gexa de San Benardu (Carpe)|gexa de San Benärdu]] da parte da cumüna de Tuiran, pasau tostu dui seculi u s'è dau indré a campäna da mortu ch'a ne vegnia d'inta [[Gexa de San Zorzu (Barestin)|gexa de San Zorzu de Barestin]], ch'a l'ha truau de postu intu campanin da [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]]<ref name="Ronco2009a" />.
Inti agni a cavallu cun l'ürtimu seculu, Cärpe u l'era vegnüu ciütostu mensiunau scicumme che, du [[1994]], au postu du veju risturante in si Banchei u se gh'è duertu ina gran discuteca, a Domina. Pe de lì u gh'è pasau i artisti ciü impurtanti a livellu italian da müxica ''[[Progressive house|progressive]]'' e, dapöi, da ''[[techno]]'', cumme [[Mario Più]], [[Franchino (disc jockey)|Franchino]], [[Maurizio Benedetta]], [[Dj Zenith|Zenith]], [[Bruno Power]] e [[DJ Tatanka|Tatanka]]. I prublemi d'urdine pübbricu caxunai dae casäne da discuteca, asemme au giru de dröghe ch'u se gh'era inandiau, i l'ha perö facciu perde ciü öte a licensa ai pruprietäri, ch'i l'ha serau du tüttu du [[2007]]<ref name="Reinero">{{Çitta web|url=https://www.ilcartello.eu/dipendenze/discoteca-domina-uno-dei-locali-piu-controversi-del-nord-italia/|tìtolo=Discoteca Domina - Uno dei locali più controversi del Nord Italia|outô=Luca Reinero|dæta=7 d'utubre du 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
Du [[2015]] intu paise u gh'è rivau a bända lärga<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/11/toirano-nella-frazione-di-carpe-arriva-la-banda-larga/|tìtolo=Toirano, nella frazione di Carpe arriva la banda larga|dæta=7 de nuvembre du 2015|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>, mentre u gh'è stau di dagni p'e [[Aluviui de Ligüria e Piemunte du nuvembre 2016|aluviui ch'i l'axea curpiu a Ligüria e u Piemunte intu nuvembre du 2016]], cu'in töccu du stradun ch'u l'è slüsau<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2016/11/toirano-chiusa-la-strada-carpe-automobilisti-scortati/|tìtolo=Toirano, chiusa la strada a Carpe: automobilisti scortati|dæta=25 de nuvembre du 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>. A l'ürtimu, du [[2017]], a veja scöra ina Cianà a l'è stà rangià pe di üxi pübbrichi e de cà suciäle, mentre u l'è stau mesciu a növu a Ciassa, che au dì d'ancöi a l'è intitulà au Bartolomeo Ferrari, paricu de Cärpe de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/05/lavori-toirano-edilizia-sociale-sala-polivalente-restyling-piazza-don-bartolomeo-ferrari/|tìtolo=Lavori a Toirano: edilizia sociale, sala polivalente e restyling di piazza Don Bartolomeo Ferrari|dæta=20 de mazzu du 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evulusiun demugrafica ===
Varui de primma du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]:
{| class="wikitable"
!Agnu
| style="text-align:center;" |1624
| style="text-align:center;" |1802
| style="text-align:center;" |1824
| style="text-align:center;" |1836
| style="text-align:center;" |1838
| style="text-align:center;" |1848
| style="text-align:center;" |1858
|-
!Pupulasiun
| style="text-align:center;" |298
| style="text-align:center;" |142
| style="text-align:center;" |144
| style="text-align:center;" |170
| style="text-align:center;" |200
| style="text-align:center;" |223
| style="text-align:center;" |209
|-
!Note
|<ref name="Paneri">{{Çitta|Paneri|vul. I, p. 712 (620b)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref><ref group="n.">Spartie pe 67 föi, 188 e agnime de cumeniun</ref>
|<ref name="Costituzione" />
|<ref group="n." name="nota1">L'agnu marcau u l'è chellu da stampa du vulümme, a ogni moddu u ne se dixe u mumentu da rilevasiun</ref>
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/0n1UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA630|ànno=1836|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=630|volùmme=Vul. III}}</ref><ref name="nota1" group="n." />
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Informazioni statistiche raccolte dalla Regia Commissione Superiore per gli Stati di S.M. in terraferma: censimento della popolazione|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20preunitari%20e%20altri/Censimento_popolazione_1839+OCRottimizzato.pdf|ànno=1839|editô=Stamperia Reale|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=44}}</ref><ref group="n.">Spartie pe 40 cà e atretänte famije</ref>
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Regno di Sardegna|tìtolo=Censimento della popolazione per l'anno 1848|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20preunitari%20e%20altri/IST1350.pdf|ànno=1852|editô=Stamperia Reale|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=83|volùmme=Fasc. I, tora I}}</ref><ref group="n.">Spartie pe 47 cà e atretänte famije</ref>
|<ref name="Amati" /><ref group="n.">89 ömmi e 120 donne</ref>
|}
{{Demografia/Carpe}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuse ===
* [[Gexa de San Benardu (Carpe)|Gexa de San Benärdu]]: a paruchiäle du paise, a l'è mescia au sò centru, inta burgà diccia propriu da Gexa. A gexa a l'è stà faccia a l'imprensippiu du [[XVII secolo|Seisentu]], sübitu primma che Cärpe u vegnisse parocchia du [[1609]], cun San Bastian cumme primmu tituläre. A gexa, ch'a se faccia in sa Ciassa, a g'ha ina cianta a naväta ünica, cu'u campanin ch'u gh'è rembau in sa senestra, daa cianta squadrà e ch'u g'ha in simma ina cupula a seulla. De drentu a l'è cuerta da in'öta a butte e, in si fianchi, u se ghe dröve quattru nije pe parte. Au fundu, in sa driccia, u se ghe slarga inta capella dund'u gh'è stau mesciu l'organu; l'artà, de güstu baroccu, u l'è de prudusiun zenese da fin du Seisentu, cun di intarsci a sciure e cu'i stemmi di [[Du Carettu (famia)|Du Carettu]]. In simma u g'ha in quaddru dedicau au säntu tituläre e, in gexa, u gh'è cunservau ascì a cascia da prucesiun de [[San Benardu de Ciaravalle|San Benärdu]], de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21210/|tìtolo=Chiesa di San Bernardo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
* Oratöriu de San Benärdu: l'oratöriu du paise u l'è in frabicau mudernu tirau sciü in San Benärdu, u scitu dund'u gh'era a primma gexa du paise, cacià zü perché u ghe pasesse u stradun<ref>{{Çitta web|url=https://chieseitaliane.chiesacattolica.it/chieseitaliane/scheda.jsp?sercd=90847#|tìtolo=Oratorio di San Bernardo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
* Munümentu aa Madonna: pilun dedicau aa Madonna da Vardia, u se tröa aa Ruggia, da fiancu di lavaui, dund'u l'è stau usciüu dae gente du paise du [[1946]], pe vutu a Maria p'esse scampai au rastrelamentu facciu dai tedeschi ai 6 de frevà de l'agnu de primma<ref name="Rava" />.
=== Architetüre civili ===
* Punte da Ciosa: punte in sa via veja pe [[Tuiran]], u permette de traversà u [[rian de Cärpe]] fra i Cunfursci e a Ciosa, ch'a ghe dà u numme. U punte u l'è facciu de pree strecce, rembae sciü di bäsi, cu'a sò strutüra ch'a l'è a ercu ünicu.
* Punte Maineru: u l'è u punte du stradun ch'u traversa l'ätu straciungiu du Sätu du Lüu, facciu ina primma öta inti [[Anni 1910|agni Dexe]] e minau tempu de l'ürtima guera, cu'a sò strutüra d'ancöi ch'a ne vegne daa recustrusiun du primmu doppuguera<ref name="Bogliorio2022" />. Stu punte, riurdau zà du [[1916]] cumme "''bellissimo per il paesaggio e la mole''"<ref name="Bertarelli" />, inte di tempi ciü muderni u l'è mensiunau p'e paregge gente ch'i se ghe sun masae cacianduse intu straciungu, ma ascì pe di facci ciü scüri, cun di curpi descuerti au fundu du Sätu du Lüu, tirai zü dau punte<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/11/omicidi-savonesi-roberto-nicolick-ricorda-il-ritrovamento-de-lignoto-decapitato-al-salto-del-lupo/|tìtolo=Omicidi savonesi, Roberto Nicolick ricorda il ritrovamento de "L'ignoto decapitato al Salto del lupo"|dæta=4 de nuvembre du 2015|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
* Domina Disco Club: inta regiun di Banchei, facià in su stradun e in su mà, sta discuteca a l'è stà faccia du [[1994]] dund'u gh'era primma ina pensciun, pe vegnì üna de ciü mensiunae a livellu nasiunäle p'a müxica ''[[Progressive house|progressive]]'' e ''[[techno]]''. A Domina, ch'a l'ha facciu pe de lungu du gran sciarattu p'i prublemi d'urdine pübbricu e p'e ativitae nu väri legittime ch'i se ghe tegnia, a l'ha patiu ciü revoche da licensa fia a esse serà du tüttu du [[2007]]<ref name="Reinero" />.
=== Architetüre militäri ===
* Campu austriacu: in su Prau de Marchin, ai Arsabecchi, u se tröa i segni d'in campu militäre austriacu ch'u faxea parte da ligna du Burghettu, atacau dai fransexi du generäle [[Étienne Charlet|Charlet]] au tempu da [[bataja de Löa]]<ref name="Ronco2009b" />.
=== Natüra ===
* [[Mónte Càrmo - Mónte Settepani|SIC Munte Cärmu - Munte Settepai]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interesse cumünitäriu]] du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Cärmu]] e du [[Munte Settepai|Settepai]] u l'è in'area prutetta de 7.575 ha creà du zügnu du [[1995]], spantià pe parte du teritöriu di cumüi d[[A Prìa|a Prea]], [[Bardenèi|Bardenei]], [[Buinzan|Buisan]], [[Bormia|Burmia]], [[Carizan|Carisan]], [[Castrevegliu|Castreveju]], [[Giüstexine|Giüstenexi]], [[Löa]], [[Magiö|Majö]], [[Riôtu|Riätu]], [[Oseria|Useria]] e [[Tuiran]], ch'u gh'è cumpresu ascì tütt'e tere de Cärpe. Stu SIC u dà prutesiun a de ciante e de bestie ben raire, cumm'a [[Genziànn-a ligùre|gensiäna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campanula de Sauna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gamberu de rian]], asemme a de ätre cumme u [[Safràn ligùre|safran ligüre]], u [[Faxàn de montàgna|faxan de muntagna]] e u [[Felis silvestris|gattu sarvairu]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic36/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » M. Carmo - M. Settepani|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323112|tìtolo=Monte Carmo - Monte Settepani|léngoa=EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
== Cultüra ==
=== Parlà de Cärpe ===
In Cärpe u se ghe pärla ina varietae du [[Lengoa ligure|ligüre]] de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]], a sò öta cunsciderà intu grüppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]], dund'a l'è fra de chelle ch'i l'ha meju cunservau de carateristiche antighe e remesciae de menu cu'a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]]. Fra i caratteri du parlà de Cärpe, u se pö riurdà:
* a -r- fra e vucäle ch'a s'è ben cunservà e che, au dì d'ancöi, a ne g'ha ciü de rutacisasiun, pe esse diccia ben düra, forscia da in ipercuretismu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=Günter Holtus, Michael Metzeltin e Christian Schmitt|tìtolo=Die einzelnen romanischen Sprachen und Sprachgebiete vom Mittelalter bis zur Renaissance|url=https://www.google.com/books/edition/Die_einzelnen_romanischen_Sprachen_und_S/n3rh8ltHjWQC?gbpv=1&pg=PA111|ànno=2010|editô=Walter de Gruyter|çitæ=Tübingen|léngoa=IT|pp=117|volùmme=Vul. 2|òpera=Lexikon der Romanistischen Linguistik|capìtolo=128. Ligurien (Liguria)|ISBN=3-110-93835-9}}</ref>.
* a sciurtia du [[Léngoa latìnn-a|latin]] ''-CT-'' che, de doppu du primmu cangiu in ''-yt-'', u s'è füsu inte {{IPA|[cˑ]}}, ch'u ne vegne de prubabile da in'antiga infruensa du [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=[[Giulia Petracco Sicardi]], [[Fiorenzo Toso]] e Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. IV, p. 112|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> (presempiu ''"''facciu", "cöcciu" e "strecciu"). Fra i paixi au reundu, sta sciurtia a se tröa pareggia franca a [[Castrevegliu|Castreveju]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=153|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>, de là de [[Zuvu de Tuiran|Zuvu]] e a [[Barestin]].
* a lettera -v- ch'a cazze fassile, täntu quänd'a l'è intu mezzu de vucäle che a l'imprensippiu de parolle.
* a -g- fra e vucäle che de regula a cazze ascì quänd'a ne vegne da in ''-K-'' intu latin. Sta debulessa a gh'è fia inte parolle ch'i g'ha in ''gu'' + vucäle, dunde u ''gu-'' u vegne "v-" (presempiu da ''guagnà'' a "vagnà"). Sta sciurtia a direa vegnine da de infruense [[Léngoa piemontéize|piemuntexi]] carae de sà de Zuvu inte di tempi ciütostu antighi, forscia chelli de [[marca ardüinica]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=Günter Holtus, Michael Metzeltin e Christian Schmitt|tìtolo=Die einzelnen romanischen Sprachen und Sprachgebiete vom Mittelalter bis zur Renaissance|url=https://www.google.com/books/edition/Die_einzelnen_romanischen_Sprachen_und_S/n3rh8ltHjWQC?gbpv=1&pg=PA111|ànno=2010|editô=Walter de Gruyter|çitæ=Tübingen|léngoa=IT|p=119|volùmme=Vul. 2|òpera=Lexikon der Romanistischen Linguistik|capìtolo=128. Ligurien (Liguria)|ISBN=3-110-93835-9}}</ref>. Au dì d'ancöi sta sciurtia a l'è spantià sruatüttu inte l'entrutera d'[[Arbenga]] e du [[Finô|Finà]], ciü che de là de Zuvu, in [[Bormia|Burmia]], mentre aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|Etae de Mezzu]] a duxea carà fia aa Marina<ref name="Toso">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=154|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>.
* a [[A tònica velarizâ|velarisasiun da "a" quänd'a l'è tonica]], che perö a se sera de rairu fia in {{IPA|[ɔ]}}, pareggiu francu che a Castreveju<ref name="Toso" />.
* a tersa persuna plüräle di verbi che, segundu cuniugasiun, a fenisce in -a/-e; carattere punentin ch'u riva in Cärpe tostu au sò mascimu versu levante<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|curatô=Günter Holtus, Michael Metzeltin e Christian Schmitt|tìtolo=Die einzelnen romanischen Sprachen und Sprachgebiete vom Mittelalter bis zur Renaissance|url=https://www.google.com/books/edition/Die_einzelnen_romanischen_Sprachen_und_S/n3rh8ltHjWQC?gbpv=1&pg=PA111|ànno=2010|editô=Walter de Gruyter|çitæ=Tübingen|léngoa=IT|p=121|volùmme=Vul. 2|òpera=Lexikon der Romanistischen Linguistik|capìtolo=128. Ligurien (Liguria)|ISBN=3-110-93835-9}}</ref>.
== Feste e fere ==
* I 6 de frevà: u l'è a ricurensa ch'a se tegne tütt'i agni in memöria du rastrelamentu du [[1945|'45]]. Dicciu a messa, u l'è purtau in prucesiun a stattua da Madonna da Vardia d'in gexa fia aa Ruggia, dund'u se tröa u munümentu facciu dae gente du paise cumme vutu p'esse scampai a stu gran periu<ref name="Rava" />.
* San Benärdu: a festa p'u [[San Benardu de Ciaravalle|säntu patrun]] du paise a cazze tütt'i agni ai 20 d'austu. Feniu a messa grande, che in antigu a l'era diccia de dirittu dau preve de [[Barestin]]<ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Usanze: altri segni che per quattro secoli legarono le due parrocchie'', p. 78}}</ref>, u l'è purtau in prucesiun p'u paise a cascia du tituläre e, vegnüi indré in gexa, segundu i agni u gh'è imbastiu de sägra<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2008/08/toirano-festeggiamenti-per-san-bernardo-in-frazione-carpe/|tìtolo=Toirano, festeggiamenti per San Bernardo in frazione Carpe|dæta=19 d'austu du 2009|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
== Ecunumia ==
{{Çitaçión|[...] E gente de stu paisettu i starea meju e i travajerea de ciü, s'u ne ghe manchesse a puscibilitae de stüdià e de praticà cärche manera de traffegu cu'i paixi au reundu.|Goffredo Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1836<ref name="Casalisb" /> |[...] Gli abitatori di questo paesetto sarebbero più miti e solerti, se loro non mancassero i mezzi d'istruirsi e d'esercitare qualche maniera di traffico coi circostanti villaggi.|lingua=IT}}
L'ecunumia du paise a l'è stà pe de lungu ciütostu povera, carà a l'intreu inte ativitae leae aa tera. E primme infurmasiui de detaju in sa vitta de gente carpore i ne vegne dau stüddiu cumandau dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprensippiu de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. De chelli tempi, quändu Cärpe u l'era tacau asemme au cumün de [[Barestin]], u se dixe zà ch'e gente du postu i travajäa p'u ciü ina tera povera, de dunde, a ogni moddu, i sciurtia a campà de gumbae d'[[Êuio d'oîva|öriu]] e du [[vin]]; du restu, l'ätru travaju impurtante u l'era chellu di tajalegne e di müratei ch'i caräa sta prudusiun fia aa Marina<ref name="Chabrol" />. Du [[1836]] ste ativitae i gh'axea da esse ancù e ciü impurtanti; de ciü u l'è riurdau u gran nümeru de bestie inte bandie du paise, segnu ch'u gh'era paregge squaddre de cacioi. De cuntru, chellu ch'u se campäa daa tera e dae bestie, che alantù i l'era purtae a scö p'u ciü in sa Rocca, in su Bäncu e in Bertädu, i duxea fenì dumà che inte cà<ref name="Casalisa" />.
A ogni moddu, u taju e u viegiu de legne i gh'axea da esse u travaju de primmu cuntu p'u paise, täntu che, du [[1846]], u gh'è registrau ben 332 söme, tostu u duggiu de gente. Pe cunfruntu, ste söme i l'era sinque öte u varù de Barestin e u sinquanta pe sentu de ciü de chellu de [[Tuiran]], dui paixi ch'i riväa, rispetivamente, a quattru e a sei öte e gente de Cärpe<ref name="DeBartolomeis" />. Ste sumae de legne i l'era dunca rabelae zü p'u valun, p'esse duerae inte [[Löa]] o a[[A Prìa|a Prea]], dund'i servia segundu a mena cumme legna da föu o da custrusiun<ref name="Chabrol" />. A l'ürtimu, ciü che st'ativitae primärie, in Cärpe u gh'era ancù in [[gumbu]] cun murin, ch'u se truäa intu scitu dicciu propriu U Murin<ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 28}}</ref>, dund'u l'è mensiunau fia du [[XVII secolo|Seisentu]]<ref name="Paneri" />.
== Aministrasiun ==
=== Scindichi de Cärpe ===
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1824|1825|Giacomo Coxe||[[Scindico|Scindicu]]|<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://www.google.com/books/edition/Calendario_generale_pe_regii_stati/hb08AAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA508|ànno=1824|editô=Stamperia della vedova Pombà e figli|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=508-509|volùmme=Agnu I|capìtolo=Parte duodecima. Notizie concernenti alla Statistica. Capo I. Elenco dei Comuni de' Regii Stati di Terraferma}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1825cava/page/388/|ànno=1825|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=388|volùmme=Agnu II|capìtolo=Capo XX. Sindaci de' comuni in Terraferma}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1826|1827|Sebastiano Selvatico||Scindicu|<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1826cava/page/440/|ànno=1826|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=440|volùmme=Agnu III|capìtolo=Capo XX. Sindaci de' comuni in terraferma}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1827cava/page/464/|ànno=1827|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=464|volùmme=Agnu IV|capìtolo=Capo XX. Sindaci de' comuni in terraferma}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1828|1831|Luigi Coxe||Scindicu|<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1828cava/page/464/|ànno=1828|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=464|volùmme=Agnu V|capìtolo=Capo XX. Sindaci de' Comuni in Terraferma}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1831cava/page/477/|ànno=1831|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=477|volùmme=Agnu VIII|capìtolo=Capo XX. Sindaci e segretarii de' comuni in terraferma}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1832|1836|Antonio Coxe||Scindicu|<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1832cava/page/492/|ànno=1832|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=492|volùmme=Agnu IX|capìtolo=Capo XX. Sindaci e segretarii de' comuni in terraferma}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1836cava/page/488/|ànno=1836|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba e C.|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=488|volùmme=Agnu XIII|capìtolo=Capo XX. Sindaci e segretarii de' comuni in terraferma}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1837|1837|Giovanni Coxe||Scindicu|<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://babel.hathitrust.org/cgi/pt?id=hvd.hw2ae8&seq=551|ànno=1837|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba e C.|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=477|volùmme=Agnu XIV|capìtolo=Capo XX. Sindaci e segretarii dei comuni in terraferma}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1838|1841|Luigi Barbitta||Scindicu|<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1838cava/page/474/|ànno=1838|editô=Stamperia di Giuseppe Pomba e C.|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=474|volùmme=Agnu XV|capìtolo=Capo XX. Sindaci e segretarii dei comuni in terraferma}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1841cava/page/466/|ànno=1841|editô=Stamperia sociale degli artisti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=466|volùmme=Agnu XVIII|capìtolo=Capo XVIII. Sindaci e segretarii dei Comuni in terraferma}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1842|1859|Giò Batt. Coxe||Scindicu|<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale pe' regii stati|url=https://archive.org/details/calendariogenera1842cava/page/480/|ànno=1842|editô=Stamperia sociale degli artisti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=480|volùmme=Agnu XIX|capìtolo=Capo XVII. Sindaci e Segretari dei Comuni in Terraferma}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale del regno pel 1859|url=https://archive.org/details/calendariogenera1859cava/page/713/|ànno=1859|editô=Stamperia dell'Unione Tipografico-Editrice|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=713|volùmme=Agnu XXXVI|capìtolo=Capo III. Sindaci e Segretari dei Comuni}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1860|1869|Giambattista Coxe||Scindicu|<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendario generale del regno pel 1860|url=https://archive.org/details/calendariogenera1860cava/page/n763/|ànno=1860|editô=Stamperia dell'Unione Tipografico-Editrice|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=722|volùmme=Agnu XXXVI|capìtolo=Capo III. Sindaci e Segretari dei Comuni}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiun ==
=== Stradde ===
[[Immaggine:Varatella ponte sp60dir.png|miniatura|283x283px|U Punte Maineru, ch'u traversa u Sätu du Lüu]]
In antigu, Cärpe u l'era traversau da quattru vie, ch'i u leäa cu'i paixi au reundu. Versu a tramuntäna u gh'era a via de Teje, ch'a muntäa sciü p'u rian du Nasciu e, rivà in si Arsabecchi, da ina parte a se zunzea cu'a [[Via da Valle (Tuiran)|via da Valle]], mentre da l'ätra a cuntignäa cu'a via di Bricchi fia a pasà in [[Burmia (valä)|Burmia]] p'u [[Zù du Bäncu]], in s[[A Sera (Tuiran)|a Sera]]. Dapöi, versu punente u menäa a via di Lavagin, ch'a pasäa inta [[Valâ du Neva|và de Castreveju]] p'u Giru de Löa, mentre a meridiun u gh'era du vie. Ciü a punente, daa Ruggia, u partia chella che dau Murin a muntäa sciü p'a [[Pözzu de Barestin|muntagna de Barestin]] pe caräghe au Burgu, dund'a l'è ancù diccia a Via de Cärpe. A l'ürtimu, ciü a levante, dai Cuxi u caräa p'a Ciosa a via de [[Tuiran]], ch'a traversäa u rian de Cärpe pe mezzu du punte da Ciosa<ref name="Vinzoni" /><ref name="Casalisa" /><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Carta topografica degli stati in terraferma di S.M. il Re di Sardegna|ànno=1852-1867|editô=Corpo reale dello Stato Maggiore|léngoa=IT}}</ref>.
A sta rei de risöi, a l'imprensippiu du [[XIX secolo|Növesentu]] u se gh'è azuntu u stradun, ch'u l'è stau in travaju impurtante p'in dabun p'i traffeghi du paise. U s'è cumensau a traciäru pasau pareggi agni de descusiui in su meju percursu d'andäghe apröu, cu'u bändu pe sti travaji ch'u l'è andau a l'incantu ai 23 de dixembre du [[1909]]<ref name="BNC1909" />. U primmu töccu da via, d'in Cärpe a Tuiran, u l'è stau duertu du [[1912]], mentre u gh'è usciüu ancù cärch'agnu perché a rivesse fia a Bardenei. Dapöi, intu teritöriu du paise u gh'è ancù ina stradda cumünäle de tera, ch'a và apröu aa veja via di Lavagin e che, tacandu dae Cà de Rocche, a fenisce intu cumün de [[Castrevegliu|Castreveju]] au Giru de Löa.
Da quändu ch'u l'è stau duertu tüttu u stradun, pasau a [[Primma Goæra Mondiâ|guera du '15]], u l'ha cumensau a pasà d'in Cärpe u primmu servissiu de curiere fra [[Löa]] e [[Bardenèi|Bardenei]], in cuncesciun aa sucietae di frei Bollorino. A l'imprensippiu, e curiere i faxea de servissiu dumà che inta meju stagiun ma, du mazzu du [[1934]], a cuncesciun a l'è pasà aa [[Ditta Calisto Agolio]], ch'a l'ha mesciu in pé in servissiu pe tüttu l'agnu. A primma curiera de Agolio a l'è stà in [[Fiat 618]] de 14 posti, prestu fiancà da in [[Ceirano 47 CM|Ceirano 47C]] dund'u ghe staxea 22 persune, frabicau daa Briano & Astegno de [[L'Atè|Artà]]. Du setembre du [[1937]] a ligna a l'è stà lungà fia a [[Bagnašcu|Bagnascu]], dund'a ghe caräa p'[[i Zuetti]], e u se gh'è azuntu in ätru Fiat 618. Pe täntu che, cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guera]], u l'era satau u punte au Sätu du Lüu, u servissiu u l'è stau spartiu inte dui töcchi, cu'i pasegei ch'i cangiäa de curiera<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Paolo Mussapp|outô3=Marcello Tarditi|tìtolo=Le Autolinee della Riviera. Storia illustrata del trasporto pubblico su strada nel ponente savonese|url=https://www.google.com/books/edition/Autolinee_della_riviera_Storia_illustrat/6g3rNwAACAAJ|ànno=Nuvembre 2008|editô=Fratelli Frilli Editori|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Mussapp & Tarditi, 2008|ISBN=88-75-63419-X}}</ref><ref name=":1">{{Çitta publicaçión|url=https://trucioli.it/2014/10/02/loano-ha-perso-il-suo-meccanico-giorgio-agolio-tra-storia-e-lavoro-voleva-scrivere-un-libro-le-corriere-da-ceva-a-finale-ligure/|tìtolo=Loano ha perso il suo meccanico. Giorgio Agolio, tra storia e lavoro, voleva scrivere un libro. Le corriere da Ceva a Finale Ligure|outô=L. Corrado|dæta=2 d'utubre du 2014|léngoa=IT|revìsta=Trucioli|nùmero=5}}</ref>.
A l'ürtimu, a ditta Agolio a l'ha mulau a cuncesciun du servissiu de Zuvu inti [[Anni 1970|agni Setanta]], che dapöi u l'è pasau ae curiere pübbriche da [[Società Autolinee Riviera|S.A.R.]]<ref name=":0" /><ref name=":1" /> Au dì d'ancöi, in Cärpe u ghe passa e curiere nümeru 80 da [[TPL Linea]], due pe diresiun au dì, ch'i viegia fra [[Carizan|Carisan]] e u [[Finô|Finà]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>.
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=Vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Pesce|outô2=Carlo Tagliafico|tìtolo=Toirano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0477080|ànno=Dixembre 1976|editô=Stringa editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Pesce & Tagliafico, 1976}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lüju 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=Tuiran e tuiranin dinanti|ànno=Utubre 2022|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2022|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0478169}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giannino Balbis|tìtolo=Bardineto|url=https://www.google.com/books/edition/Bardineto_Le_sue_vicende_storiche_e_la_s/Bvhi0AEACAAJ|ànno=Zenà 2024|editô=Tipografia Grafiche Gambera|çitæ=Mileximu|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|cid=Balbis, 2024|ISBN=8897187544}}
== Ätri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Tuiran]]
[[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]]
fbmya9rj7l7ftvm4deha13rb0vfyiw3
Etæ do Brónzo
0
31508
269561
251939
2026-05-08T14:46:23Z
Michæ.152
13747
Coreçioìn
269561
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
L''''Etæ do Brónzo''' a l'ìndica, respètto a 'na çèrta soçietæ da [[preistöia]] ò da [[protostöia]], o perîodo caraterizòu da l'ûzo scistemàtico e estéizo da metalurgîa do [[brónzo]] che in [[Euròpa|Òuröpa]] o s'esténde ciù ò mêno da-o 2300 a.C. a-o 1100 a.C.<ref>{{Çitta web|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Bronze_Age|tìtolo=Bronze Age_Wikipedia ENG}}</ref>. Pâ che di stùddi reçènti àggian descovèrto di ògètti de [[brónzo]] a-o [[Stagno (metallo)|stàgno]] datæ tra-o 4650 e-o 4000 a.C. inti [[Balcani|Balcâni]]<ref name=":0">{{Çitta publicaçión|outô=Miljana Radivojević|outô2=Thilo Rehren|outô3=Julka Kuzmanovic-Cvetkovic|co-outoî=Marija Jovanović ́e J. Peter Northover|ànno=2013|méize=Novénbre|tìtolo=Tainted ores and the rise of tin bronzes in Eurasia, c.6500 years ago|revìsta=Antiquity|volùmme=87|pp=1030-1045|léngoa=EN|url=https://www.researchgate.net/publication/259469953_Tainted_ores_and_the_rise_of_tin_bronzes_in_Eurasia_c_6500_years_ago}}</ref>, ma pâ chi-â tecnologîa a se ségge fermâ pròpio in sciâ fìn do V Milénio, pe êse dòppo descovèrta tórna vèrso o 2300 a.C., che tradiçionalménte o l'é conscideròu l'inìçio de l'Etæ do Brónzo inte l'Òuröpa do mêzo.
[[File:Età del bronzo arcaica, pugnali, 2200-1600 ac ca..JPG|thumb|Stilétti da prìmma Etæ do Brónzo (2200-1600 a.C.), conservæ a-o Muzêo cantonâle d'archiològia e stöia de Lausanne in [[Svissea|Svìsera]]]]
Sto utilìzzo o poriéiva êse bazòu in sciâ fóndita locâle de [[Rammo (elemento)|ràmmo]] e [[Stagno (metallo)|stàgno]] estræti da-i minerâli ò, cómme into câxo da [[Scandinàvia]], da-o tràfego de brónzo da-e regioìn d'estraçión e/ò de produçión vèrso âtre zöne. O nómme o l'é stæto introdûto da-o religiôzo [[Fransa|françéize]] Nicolas Mahudel<ref>
A teorîa a l'é stæta espòsta pe-a prìmma vòtta o 12 seténbre [[1734]] davànti a l'[[Académie des inscriptions et belles-lettres]] e pöi publicâ into [[1740]] co-o tìtolo "''Les Monumens les plus anciens de l'industrie des hommes, des Arts et reconnus dans les pierres de Foudres''" cfr. {{Çitta publicaçión|outô=Théodore Jules Ernest Hamy|ànno=1906|méize=màrso-arvî|tìtolo=Matériaux pour servir à l'histoire de l'archéologie préhistorique|revìsta=Revue archéologique|volùmme=4ª série|nùmero=7|pp=239-259|léngoa=FR}}</ref> e dòppo acugéito da l'archiòlogo Christian Jurgensen Thomsen into seu "scistêma de træ etæ" do [[1816]], adêuviòu pe-o seu travàggio de clasificaçión de antighitæ naçionâli. O conçètto o l'é pöi vegnûo comùn inte tùtta a letiatûa archiològica.
O Mahudel o l'à propòsto o conçètto de l'Etæ do Brónzo dòppo avéi òservòu che e seportûe dónde gh'êa de ùrne ciù danezæ generalménte contegnîvan di ògètti de brónzo, méntre i artefæti de [[færo]] êan prezénti inte tónbe ciù reçènti.
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Etæ stòriche]]
906k2fqshf4z6yovpx672ler5ommjcs
Pra
0
32721
269560
269519
2026-05-08T14:07:40Z
Michæ.152
13747
269560
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa
|Nome = Pra
|Panorama = Genova Pra' panorama notturno.jpeg
|Didascalia = Pra de néutte
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = quartê
|Divisione amm grado 1 = Ligùria
|Divisione amm grado 2 = Zêna
|Divisione amm grado 3 = Zêna
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1926
|Abitanti = 18941
|Aggiornamento abitanti = 2022
|Nome abitanti = praìn
|Patrono = [[San Pê]]
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Moniçìpio VII Ponénte]]
|Mappa = municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]]
}}
'''Pra''' (''Pra'' in italiàn) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]] ch'o s'atrêuva tra [[Pêgi]] e [[Ôtri]], into Muniçìpio VII Ponénte. Inta delegaçión de Pra són conpréixi i sestê de [[Parmâ]] e [[Cà Nêuva]].
== Giögrafîa ==
A delegaçión de Pra a s'esténde da-a crénn-a tra-o Castelùccio e Tôre Cangiâxo, ch'a a sepàra da [[Pêgi]] a levànte, e-o riàn San Giuliàn ch'o a sepàra da [[Ôtri]] a ponénte. Into teritöio stòrico de Pra s'atrêuva [[Pónta Martìn]] (1001 m), un di mónti ciù èrti de l'[[Appennin ligure|Apenìn lìgure]] de ponénte, ch'a fa pàrte do grùppo montagnìn do [[mónte Penéllo]] ch'o s'èrze a nòrd de Pra.
== Stöia ==
O nómme do pòsto o ne vêgne da-o latìn ''Prata Veituriorum'', ö sæ "præ di [[Viturii]]", a tribû di Lìguri che stâvan into teritöio da [[Rensén]] a-o [[Ponçéivia]] prìmma da dominaçión romànn-a.
Da-o prinçìpio de l'Euttoçénto, Pra a l'êa vegnûa 'n çéntro balneâre avoxòu, co-a costruçión de stabiliménti cómme i bàgni do comùn San Pê, i Regìnn-a Elena, i Rêuza, i Dominante, i Auzonia, i Miramare e tànti âtri.
Pra a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o [[1797]] a-o [[1926]], quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. Scìn a-a meitæ di ànni '70 a l'é stæta caraterizâ da-e ativitæ di bàgni inta stæ, da pésca, di cantê pìcin, de l'ativitæ agrìcola. Do [[1968]] o comùn de Zêna e l'outoritæ do pòrto àn deçîzo de constroî 'n pòrto container in sciâ mænn-a de Pra. I travàggi són comensæ do [[1974]] e són anæti avànti pe ciù de trént'ànni, con di inportànti disâxi pe-i çitæn. Sôlo a devastànte scciumæa do 1993 a l'à costréito e outoritæ e-i énti conpeténti do comùn a scasâ o progètto ch'o prevedéiva d'asoterâ do tùtto a mænn-a, pe lasciâ 'n bràsso de mâ mìsso tra-o çéntro e-o pòrto (Fàscia de Rispètto).
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
* Gêxa de Sànta Màia Sónta (prìmma do [[XI secolo|XI sécolo]]), refæta into [[XVII secolo|XVII sécolo]] inta seu fórma d'ancheu dòppo e incurscioìn di sæxìn, a contêgne de êuvie de prêxo do pitô Andrîa Ansàldo
* Gêxa de San Pê, a constroçión stòrica ciù antîga de Pra, co-ìn canpanî romànico do [[1134]] fæto constroî da-o cónso zenéize Ansàldo Malón e co-a bàdia pe-e móneghe
* Ötöio da Sónta (prìmma do [[XV secolo|XV sécolo]]), o contêgne 'na stàtoa de légno intagiâ da l'[[Antòn Marîa Maragiàn]]
* Gêxa de Nòstra Scignôra do Socórso e de San Ròcco ([[1969]])
=== Architetûe militâre ===
* Castelûccio ([[XVI secolo|XVI sécolo]]), tiòu sciù con tùtta probabilitæ d'in sce 'na tôre d'avistaménto do [[X secolo|X sécolo]], sórvia 'n schéuggio a cióngio in sciô mâ, pe difénde o Bórgo de Pra da-e contìnoe incurscioìn di sæxìn
* Tôre Cangiâxo ([[XIX secolo|XIX sécolo]]), antîga tôre di Spìnoa a mónte do Castelûccio, ristrutuâ pe voentæ do Pê Cangiâxo inte l'Euttoçénto inte 'n castéllo neogòtico
=== Architetûe çivîle ===
* Vìlle stòriche che remóntan a-o [[XVII secolo|XVII sécolo]], cómme Vìlla Sàoli Podestæ, Vìlla Lomelìn Döia Podestæ, Vìlla Adòrno Picardo, Vìlla Pinelli Negrón de Mari, Vìlla Negrón da Lögia, Vìlla Negrón e âtre
== Coltûa ==
Pra a l'é conosciûa sorviatùtto pe-o seu baxaicò, ch'o l'é l'ingrediénte de bâze do [[Pesto|pésto]]. Defæti sto quartê de Zêna o l'é unn-a de sôle quàttro zöne dónde se prodûe o Baxaicò Zenéize co-o màrco de [[Denominaçión d'Òrìgine Protètta]] (D.O.P.), insémme a-a [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a d'Arbénga]], [[A Maina de Dian|Diàn]] e [[Sarzànn-a]]. O microclîma do pòsto, caraterizòu da 'na pendénsa ch'a favorìsce o drenàggio e da l'espoxiçión a l'æxîa do mâ, o l'é defæti a garançîa de 'na qualitæ supeiô.
[[File:Basilico Genovese di Prà-5.jpg|thumb|Doî masétti de baxaicò de Pra|centro]]
== Comunicaçioìn ==
=== Ferovîe ===
{{Véddi ascì|Staçión de Zêna Pra}}
{{Seçión vêua}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
nos9jklsczb7cbsdfq90hb7l5atjb14
Ôtri
0
32722
269559
269518
2026-05-08T14:07:11Z
Michæ.152
13747
269559
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa
|Nome = Ôtri
|Panorama = Panorama di Voltri.JPG
|Didascalia = Vìsta de Ôtri da-o Moìn de Crêvei
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = quartê
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Zena
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1926
|Abitanti = 11 632
|Aggiornamento abitanti = 2022
|Nome abitanti = ôtrìn, vôtrìn
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Moniçìpio VII Ponénte]]
|Mappa = municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]]
}}
'''Ôtri''' ò '''Vôtri''' (''Voltri'' in italiàn) o l'é o quartê ciù a Ponénte do comùn de [[Zena|Zêna]], ch'o s'atrêuva tra-o quartê de [[Pêgi]] e-o comùn de [[Rensén]], into Muniçìpio VII Ponénte. A delegaçión de Ôtri a conprénde e unitæ urbanìstiche de [[Crêvei]], [[Fràbiche]], [[Scioìn]], [[Vêxima]] e-a pàrte zenéize de l'[[Ægoasànta]].
== Giögrafîa ==
Ôtri a s'atrêuva into setô ciù intèrno do [[Górfo de Zena|Górfo de Zêna]] e-a seu còsta a reprezénta o pónto ciù a nòrd do [[Mâ Mediterraneo|Mâ Mediterànio]] de ponénte. A-e spàlle do tê se tîan sciù e artûe, che tóccan i 1200 m co-a çìmma do [[mónte Reixa]]. Ôtri a l'é atraversâ da-i rién Léia e Cerûza.
== Stöia ==
Conosciûa cómme Hasta Veiturium, prìmma da dominaçión romànn-a Ôtri a l'é stæta a capitâle da tribû [[Liguri Antighi|lìgure]] di [[Viturii]], da dónde a pìggia o nómme.
Do 1796 a l'é stæta tiâtro da [[Batàggia de Ôtri]], tra l'exérçito de [[Napolion Bonaparte|Napolión Bonapàrte]] e-i [[oustrìachi]] aleæ di [[Regno de Sardegna|sardo-piemontéixi]]. Ôtri a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o 1798 a-o 1926, quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
* Santoâio da Madònna de Gràçie ([[IV secolo|IV sécolo]]), conosciûo cómme San Nicolò ascì
* Santoâio de Nòstra Scignôra Sónta de l'Ægoasànta inta localitæ de l'Ægoasànta ([[XVII secolo|XVII sécolo]] )
* Gêxa e convénto de Nòstra Scignôra di Àngei
* Gêxa de Sant'Anbrêuxo
* Gêxa di Sànti Nicolò e Eràsmo ([[XVII secolo|XVII sécolo]]), conosciûa ciufîto cómme gêxa de Sant'Eràmo, nasciûa in sciô pòsto de 'n ötöio do [[XIII secolo|XIII sécolo]] di Ospitalieri de Pre intitolòu a San Zâne
* Gêxa de Sant'Ànna (za intitolâ a-a Madònna do Càrmo e Sànta Terêza) con l'anéso convénto carmelitàn òua sêde da schêua média statâle
* Gêxa de Sànta Linbania ([[XIII secolo|XIII sécolo]]), inte l'òmònima ciasétta de Bórgo Cerûza, a l'é a sêde da Confratèrnita N.S. do Rozâio, dîta "di Turchìn" pe-o cô de càppe; sótta l'artâ gh'é o pertûzo dónde pe tradiçión se métte a tèsta pe baxâ e relìchie da sànta e òtegnî proteçión
* Gêxa de Sant'Eogénio a Crêvei inte l'òmònima localitæ
* Ötöio se Sant'Eogénio inte l'òmònima localitæ
* Gêxa de Sant'Antönio Abòu a Crêvei inte l'òmònima localitæ
* Ötöio de Sant'Eràmo
* Ötöio "Mòrte e Òraçión" ([[XVII secolo|XVII sécolo]]), riavèrto do [[2010]] dòppo di travàggi de restòuro
* Gêxa de San Pê a-a Vêxima ([[XII secolo|XII sécolo]]), za convénto de móneghe cistercénsi
* Convénto e Gêxa de San Françésco, òua seròu
<gallery widths="150" heights="250" mode="packed">
Immaggine:Voltri chiesa di S Limbania.JPG|A gêxa de Santa Linbania
Immaggine:Voltri-chiesa santi Nicolò ed Erasmo1.jpg|A gêxa parochiâle di Sànti Nicolò e Eràsmo
</gallery>
=== Architetûe çivîli ===
[[File:Vecchio ospedale di Voltri.jpg|thumb|O vêgio uspiâ "San Càrlo" de Ôtri, pöi Rescidénsa sanitâia ascistençiâle e ancheu Distréito sanitâio|218x218px]]
* Vìlla Brìgnoe Sale Duchéssa de Galêa ([[XVII secolo|XVII sécolo]]), constroîa in scê colìnn-e de Castelâ, Gîvi, Belvedêre e San Nicolò, a l'à 'n pàrco de 32 ètari avèrto a-o pùbrico
* Vìlla Lomelìn Mameli ([[XVIII secolo|XVIII sécolo]]), che ne rèsta sôlo o palàçio, purtròppo co-e faciæ de fêua òrmâi sénsa decoraçioìn. A-o moménto a l'é dêuviâ da de câze privæ e a se peu vixitâ in pàrte inte di giórni predefinî; se consèrva e decoraçioìn de pitûa intêrne do Giöxèppe Cànepa
* Monuménto a-i chéiti: o monoménto òriginâio, inougoròu do [[1925]] e distrûto a-o coménso da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra Mondiâ]] pe ricavâ do materiâle da destinâ a-e àrmi (brónzo a-a pàtria) o l'é stæto fæto da-o scultô Prof. Vitöio Lavezzari (1864-1938). A configuraçión d'ancheu do monuménto a l'é conpòsta da-o bazaménto òriginâio e da l'êuvia astræta de l'artìsta contenporànio Chimeri; a fìrma in sciâ bâze do Prof. Vitöio Lavezzari dónca a no dêve indûe in àro in sciâ paternitæ de l'êuvia into seu conplèsso.
<gallery widths="150" heights="250" mode="packed">
Immaggine:Voltri-1.jpg|Monuménto òriginâio do scultô Prof. Vitöio Lavezzari
Immaggine:Monumento voltri attuale.jpg|Monuménto d'ancheu
</gallery>
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioìn ==
Ôtri a l'é 'na staçión da [[ferovîa Zêna-Sànn-a]]. O l'é 'n çéntro stradâle inportànte, dæto che chi se destàcca da l'[[Ourélia]] a stràdda che, pe-o [[Passo do Turchin|Pàsso do Turchìn]], a pòrta a [[Uà|Oâ]] in [[Piemonte|Piemónte]]; in càngio a [[ferovîa Zêna-Oâ]] a l'arîva a-a carosàbile a mónte de Ôtri.
=== Ferovîe ===
{{Véddi ascì|Staçión de Zêna Ôtri}}
{{Seçión vêua}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
rk656iom4xwnuvmhhbxkmb18lbggswi
Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"
0
32724
269573
269470
2026-05-09T09:24:07Z
Arbenganese
12552
/* Teritoju e natüa */ curesiun
269573
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}}
[[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]]
L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và d'a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua.
U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu d'a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe.
== Stoja ==
L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref>
U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìtiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju.
== Teritoju e natüa ==
[[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]]
L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri d'a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma.
Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.
Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref>
Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref>
Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni.
L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marini. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre.
Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.
Da-i primmi de mazzu a-a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, sistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä.
[[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu 'nsc'ou mä]]
Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn.
E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.
A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP.
A pesca sut'ègua u l'è vietä in tütta l'AMP.
A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena.
== Ätri prugètti ==
* {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}}
== Note ==
<references/>
[[Categorîa:Àree protètte]]
2bo2e5alxidkdk28csdy5hpgcoau1px
Viturii
0
32725
269574
269503
2026-05-09T10:37:36Z
Michæ.152
13747
269574
wikitext
text/x-wiki
I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù di [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Valàdda da Ponçéivia]] inte l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâle.
[[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]]
== Nómme ==
Scibén che l'òrìgine do nómme di Viturii a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i Esturi, d'in gîo a [[Borgo San Dalmasso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i Eguiturii, inta èrta valàdda do [[Verdon]], e-i Nemeturii, inta èrta valàdda do Verdon ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtte e mainêe, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o proto-indoeoropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo".
O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomöo]], 'n insediaménto documentòu scìn da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo a.C.]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ in âtri topònimi.
== Giögrafîa ==
O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'âia conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta dibatûa da-i outoî che àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, d'in gîo a [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]].
[[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]]
== Stöia ==
O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.]], dónde se mensónn-a a bêga in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta romànn-a e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] d'in gîo a-o [[200 a.C.|200 a.C]]., i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A bêga a l'é sciortîa in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e che êan stæte confiscæ dòppo a seu desfæta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', che liâtri tegnîvan in pìn posésso e poéivan pasâ a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>.
L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de stréuppe co-a cortivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ ciù tære fèrtile. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, d'in gîo a Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu patrón<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>.
Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî romén àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'<nowiki/>''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa avéi da pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'''ager publicus'', e tære comùn e cortivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'<nowiki/>''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de scîti sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o drîto de sbratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî romén àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta acugéita cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, confermàndo i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn de aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>.
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo do Ponçéivia
Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo do Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cén de Prâgia
</gallery>
== Soçietæ ==
I Viturii, insémme a tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' romànn-a e conlîga a-o pòrto da çitæ co-o tràfego. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta romànn-a de l'âia e da-i mecanîximi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión e ''Genua'' cómme a-a Via Postumia<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, con tùtto che posedéivan un seu teritöio e drîti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>.
Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ [[Tabula peutegirania]] ascì (o Poggi o ripòrta 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçietæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn sovénte in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), sàiva a dî çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo.
Da-a töa de brónzo do Ponçéivia pâ che e comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichéssan pe-o ciù a cortivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Valàdda do Ponçéivia a poxiçión stratégica d'in gîo a-a [[Via Postumia]] a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda romànn-a, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de cortivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión de atréssi de [[færo]].
Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda Pyla Veituriorum, ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a-o coménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénne di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de Pyla o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo πύλαι, pylae "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi percórsci che da-o mâ montâvan sciù pe-a Valàdda do Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]].
== Anotaçioìn ==
<references />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Lìguri Antîghi]]
354e4sc31m6bn3qnp717w366m8xhje4
San Fertuzu (Camuggi)
0
32726
269548
269547
2026-05-08T12:53:04Z
Arbenganese
12552
link russu
269548
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
[[File:L’Abbazia di San Fruttuoso, Bene FAI a Camogli (GE).jpg|thumb|L'Abasia e a Ture di Doia|left]]
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia. L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|sinistra|miniatura|San Fertuzu in te üna incixun du 1892]]
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
[[Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|miniatura|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu]]
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]]. In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2025]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu. A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]]. In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
34og6qx5o68keqit1eytmodu9alkoy4
269549
269548
2026-05-08T13:18:54Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ +1 funte
269549
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
[[File:L’Abbazia di San Fruttuoso, Bene FAI a Camogli (GE).jpg|thumb|L'Abasia e a Ture di Doia|left]]
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|sinistra|miniatura|San Fertuzu in te üna incixun du 1892]]
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
[[Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|miniatura|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu]]
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]]. In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2025]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu. A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]]. In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
gzdi444fh39d5kwhine8hh28uqjpkl9
269550
269549
2026-05-08T13:25:48Z
Arbenganese
12552
+ref
269550
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
[[File:L’Abbazia di San Fruttuoso, Bene FAI a Camogli (GE).jpg|thumb|L'Abasia e a Ture di Doia|left]]
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|sinistra|miniatura|San Fertuzu in te üna incixun du 1892]]
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
[[Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|miniatura|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu]]
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu. A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]]. In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
cxj1trfmdaxxjfl6savvlf73j655x0e
269551
269550
2026-05-08T13:35:33Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ +1 ref
269551
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
[[File:L’Abbazia di San Fruttuoso, Bene FAI a Camogli (GE).jpg|thumb|L'Abasia e a Ture di Doia|left]]
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|sinistra|miniatura|San Fertuzu in te üna incixun du 1892]]
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
[[Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|miniatura|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu]]
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
352zui37fbj7awvsxt0r1pmnl4283a5
269552
269551
2026-05-08T13:49:45Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ cangiu foto
269552
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|sinistra|miniatura|San Fertuzu in te üna incixun du 1892]]
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
[[Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|miniatura|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu]]
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
b4xs8s9ltnh505ye4a308fg7ydl6l4h
269553
269552
2026-05-08T13:55:17Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ foto storiche
269553
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
[[Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|thumb|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu]]
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
meh6ev7rd5g2je12hd2bv2dk0hkz95d
269554
269553
2026-05-08T13:56:13Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ gallery
269554
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
jzcyhx6qoeyr047l9bu92qin1htncj4
269555
269554
2026-05-08T13:57:09Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ -a cappu
269555
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
7z3p37lkx5ibtyswmch6ibct268kvu6
269556
269555
2026-05-08T13:57:21Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ dim
269556
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
j5c9v1iqflnmtf5gxzimrl48uwb9hfz
269557
269556
2026-05-08T14:00:16Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ +1 foto
269557
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.
Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948]]
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
p5kh3e4k7xltjftlw6n9gb9y369g7ay
269558
269557
2026-05-08T14:00:47Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ pos
269558
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|Detaggiu de l'Abasia
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, in te l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
scp56x45y3z3ztx9c2alnzzp6yidimm
269563
269558
2026-05-08T16:01:23Z
Arbenganese
12552
didascalie
269563
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
dy2d5ge6tud2ku5gxgynnwvp17mtx9o
269568
269563
2026-05-08T17:28:05Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ -spassi duggi
269568
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
869szizqvt0hkhzhcglhzcu1il08mqj
269569
269568
2026-05-08T17:29:16Z
Arbenganese
12552
curesiun
269569
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
2yzsxk9eajdzgn6s2gw2goy6rivgsaj
269570
269569
2026-05-08T17:37:04Z
Arbenganese
12552
+ "blazun" dau sciù Amato
269570
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
{{çitaçión|San Fertuzu<br>
postu ascuzu<br>
figge belle nu ghe n'é<br>
quelle poche che ghe sun<br>
sun ciü brütte che u carbun|Ditu pupulare}}
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
48yaqif0zzd3nozx4zm24fb4cdzselg
Preistöia
0
32727
269562
2026-05-08T14:53:25Z
Michæ.152
13747
Pàgina creâ con "A '''preistöia''' a l'é o perîodo da [[stöia de l'òmmo]] conpréizo tra e prìmme tràcce conosciûe de l'ûzo de instruménti de prîa di [[hominini]] d'in gîo a 3,3 mioìn d'ànni fa e-o coménso da stöia documentâ con l'invençión di scistêmi de [[scritûa]]. L'ûzo de scìnboli, ségni e imàgine sciòrtan bén bén fîto tra-i òmmi ma i primìscimi scistêmi de scritûa vêgnan fêua ciù o mêno 5 200 ànni fa. L'adoçión da scritûa into móndo o l'é..."
269562
wikitext
text/x-wiki
A '''preistöia''' a l'é o perîodo da [[stöia de l'òmmo]] conpréizo tra e prìmme tràcce conosciûe de l'ûzo de instruménti de prîa di [[hominini]] d'in gîo a 3,3 mioìn d'ànni fa e-o coménso da stöia documentâ con l'invençión di scistêmi de [[scritûa]]. L'ûzo de scìnboli, ségni e imàgine sciòrtan bén bén fîto tra-i òmmi ma i primìscimi scistêmi de scritûa vêgnan fêua ciù o mêno 5 200 ànni fa. L'adoçión da scritûa into móndo o l'é stæto 'n proçèsso lénto, sciché a fìn da preistöia a l'é arivâ in ténpi despægi in pòsti despægi e-o tèrmine o l'é dêuviòu ciù de ræo into tratâ de soçietæ dónde a preistöia a l'é finîa relativaménte de reçénte. O perîodo quànde 'na coltûa a l'é documentâ da-a scritûa d'âtri ma a no l'à desvilupòu 'n seu scistêma de scritûa o l'é de spésso conosciûo cómme "protostöia" de quélla coltûa.
[[File:Resti del principe delle arene candide.jpg|thumb|Rèsti do coscidîto "Prìnçipe de Ænn-e Càndie", che remóntan a-o Paleolìtico supeiô, conservæ a-o Muzêo Archiològico de [[Pêgi]]|centro]]
A preistöia umànn-a a l'é despægia da-a stöia no sôlo pe-a seu cronologîa ma pe-a mainêa de tratâ e ativitæ de coltûe archiològiche ciufîto che de naçioìn nominæ ò persónn-e speçìfiche. Limitâ a proçèsci materiâli, rèsti e artefæti ciufîto che a documénti scrîti, a preistöia a l'é anònima e, pe sta raxón, tèrmini de riferiménto dêuviæ into cànpo da preistöia, cómme "Neanderthal" ò "[[Etæ do færo|Etæ do Færo]]", són de etichétte modérne con definiçioìn de vòtte mìsse in discusción. A ògni mòddo, inta ciù pàrte di câxi e in particolâ con l'anâ sénpre ciù inderê into ténpo, ste etichétte reprezéntan a sôla mainêa de distìngoe i grùppi de popolaçioìn preistòriche e trasmétte informaçioìn in sce quéste into prezénte.
Pe definiçión, no gh'é de testimoniànse scrîte da preistöia umànn-a, ch'a peu êse conosciûa sôlo che pe-o materiâle archiològico e pe l'evidénsa antropológica, ö sæ i materiâli preistòrichi e i rèsti umén. A-o prinçìpio ste conoscénse són stæte acapîe pe mêzo de l'arecugéita de eleménti do folclôre e pe analogîa co-e soçietæ preleteræ òservæ inte l'[[Epoca Moderna|época modèrna]].
== Stöia da paròlla ==
O conçètto de preistöia o l'é vegnûo fêua con l'[[Inluminîximo]] into travàggio di antiquâi che dêuviâvan a paròlla "primitîvo" pe descrîve e soçietæ che gh'êan prìmma de testimoniànse scrîte. Do [[1833]] o Paul Tournal (1805-1873), fondatô da Comisción Archiològica do Muzêo de Narbonne, o l'avéiva dêuviòu in [[Lengua françéise|françéize]] a paròlla ''anté-historique''; in càngio, a prìmma òcorénsa da paròlla ''prehistory'' in [[Ingleize|ingléize]] a l'é do [[1836]], into ''Foreign Quarterly Review''. O tèrmine o s'é pöi difûzo inte âtre léngoe ascì.
A scâ de ténpo giölògico pe-i perîodi pre-umén e-o scistêma de træ etæ pe-a preistöia umànn-a són stæti scistematizæ into [[XIX secolo|XIX sécolo]] into travàggio di antropòloghi, archiòloghi e antiquâi britànnichi, françéixi, tedéschi e scandinâvi. Un prìmmo conçètto de preistöia ch'o l'é nasciûo o sugerîva che no ghe saiéiva posciûo êse nisciùnn-a [[stöia]] sensa de testimoniànse scrîte e nisciùnn-a mainêa de tratâ in mòddo scignificatîvo de popolaçioìn che no àn lasciòu nìnte de scrîto. O conçètto ciù comùn ancheu o l'é chi-â stöia a l'é bazâ d'in scê 'n àncio cànpo de evidénse e con tùtto che dötréi stòrichi no àn trovòu adàtto l'ûzo do tèrmine "preistöia", sto conçètto o l'é stæto mìsso in discusción ma no abandonòu. I archiòloghi in particolâ conscìderan o tèrmine cómme 'na distinçión scignificatîva e neçesâia tra-o tîpo de travàggio che fan e-e interpretaçioìn che pêuan esprìmme in sciô pasòu.
== Mézzi de riçèrca ==
== Definiçión ==
== Etæ da Prîa ==
{{Véddi ascì|Etæ da Prîa}}
=== Paleolìtico ===
=== Mezolìtico ===
=== Neolìtico ===
== Etæ do Ràmmo ==
{{Véddi ascì|Etæ do Ràmmo}}
== Etæ do Brónzo ==
{{Véddi ascì|Etæ do Brónzo}}
== Etæ do Færo ==
{{Véddi ascì|Etæ do færo}}
== Lìnia do ténpo ==
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Etæ stòriche]]
iblzckfj8rx1aiurglihz6zmp6xmdll