Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.1
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Camuggi
0
1604
269609
269520
2026-05-09T18:50:58Z
N.Longo
12052
+ wl
269609
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], Bana, San Giacumu, San Nichiozu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiozu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da [[Baterie de Punta Ciappa|Bateria de Punta Ciappa]], cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Sport ==
Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]].
Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun.
De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
* {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
9s4cfqcnmt27q2jrylhz7q7qos7k34n
Liguri Antighi
0
10373
269615
269566
2026-05-09T19:38:32Z
Luensu1959
1211
/* Testimoniànse contenporànie */ detaggi
269615
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Gallia Cisalpina-fr.svg|thumb|250x250px|E popolaçioìn da [[Gàllia Cizarpìnn-a]] prìmma da conquìsta romànn-a]]
I '''Lìguri Antîghi''' êan 'n [[pòpolo]], tra i prìmmi a êse mensonæ inte l'[[Çiviltæ òcidentâle|Òcidénte]] intrêgo, ch'o stâva inta región conpréiza tra o [[Ròdano]], a [[Lunigiànn-a]] e i doî sciànchi de [[Àrpe de Ponénte]]. L'òrìgine de sta popolaçión a no l'é conosciûa, co-ina prìmma çitaçión ch'a l'é fæta, fòscia, da l'[[Ezìodo]] into [[VII secolo a.C.|sécolo VII prìmma de Crìsto]], scibén che-e ciù segûe coménsan sôlo da-i sécoli aprêuvo. Inte l'ùrtima pàrte da seu stöia, mêgio atestâ, i Lìguri Antîghi s'én scontræ ciù vòtte co-a [[Repùbrica romànn-a|Repùbrica de Rómma]] p'avardâ a pròpia indipendénsa, vegnìndo in sciâ fìn batûi into [[II secolo a.C.|sécolo II prìmma de Crìsto]], dòppo de lónghe cànpagne de goæra<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/liguri/|tìtolo=Liguri - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-09-02}}</ref><ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Adriano Maggiani|tìtolo=Il Mondo dell'Archeologia|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/popoli-e-culture-dell-italia-preromana-i-liguri_(Il-Mondo-dell'Archeologia)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rómma|léngoa=IT|capìtolo=Popoli e culture dell'Italia preromana. I Liguri}}</ref>.
Inti scrîti da seu época i Lìguri Antîghi són regordæ cómme génte goerezê e mainæ espèrti, spartîi fra de tribù diferénti. Cómme pò-u pòpolo, mànco a seu léngoa, o [[Lèngoa ligure antiga|lìgure antîgo]], a gh'à 'n'òrìgine e 'na clasificaçión segûa, co-e pöchìscime testimoniànse che no permétan de determinâne a natûa [[Léngoe pre-indoeoropêe|pre-indoeoropêa]] ò [[Léngoe cèltiche|cèltica]]. Ste génte chi àn lasciòu o seu nómme a-e tære dónde stâvan che, defæti, pò-u seu çéntro són conosciûe co-o topònimo de [[Liguria|Ligùria]] ancón a-a giornâ d'ancheu<ref name=":0" /><ref name=":1" />.
== Stöia ==
=== Preistöia ===
E testimoniànse da prezénsa de l'òmmo in Ligùria són da çercâ scìnn-a da-a [[preistöia]]. Vixìn a-o pòrto de [[Nissa|Nìssa]], inta Tæra Amâ, l'é stæto trovòu de tràcce de ciù antîghe cabànn-e costroîe da cacioéi nòmadi, quæxi 300.000 ànni fa. A prìmma stratigrafîa a l'à mostròu despægi perîodi insediatîvi, con rèsti de cabànn-e òvali co-o fȇugo into mȇzo, riseu scavisæ, rascìn e béstie caturæ quæ pòrchi sarvæghi, tartarûghe, rinocerónti de Merk, liofànti meridionâli, beu sarvæghi e öxélli. Vixìn a [[Löa|Lȇua]] l'é stæto trovòu tràcce de l'òmmo de Neanderthal. Inte gròtte de Toiàn són vixìbili ségni che quélli pòsti ȇan frequentæ a-a fìn do [[Paleolìtico]] Supeiô. Inta gròtta di Brìcchi Rósci de [[Ventemiglia|Vintimìggia]] l'é stæto trovòu di rèsti ch'aregòrdan l'Òmmo do Cro-Magnon. A [[Finô|Finâ]] (Ænn-e Àrbe) se trȇuvan testimoniànse do [[Neolìtico]] con di diségni che se pȇuan datâ fra i 20.000 e i 18.700 ànni fa e inte gròtte lóngo o torénte Penavàira, inta valàdda co-o mæximo nómme into teritöio igàono, l'é stæto trovòu rèsti de òmmi de 7.000 anni primma de Crìsto.
A partî da-o segóndo milénio prìmma de Crìsto (Neolìtico) se gh'àn notìçie da prezénsa di lìguri in sce 'n teritöio asæ grànde ch'o corispónde ciù o mȇno a tùtta l'Itàlia setentrionâle. A ògni mòddo se pénsa che i antîghi lìguri se són scistemæ in sciâ costȇa mediterània da-o Ròdano a l'Àrno (coscì o scrîve o [[Polìbio]]), arivàndo co-a sò prezénsa scìn'a-a costȇa mediterània spagnòlla a ponénte e a-o [[Téivie|Tévere]] vèrso sùd-èst e colonizàndo e îzoe da [[Corsega|Còrscica]], da [[Sardegna|Sardégna]] e da [[Siçillia|Sicìlia]]. A poéiva ȇse 'na popolaçión de quæxi 200.000 persónn-e, spartîe inte vàrie tribù. De lô ne rèstan numerôxi repèrti de tæra chéutta. De manimàn e migraçioìn di [[Cèlti]]<ref>O [[Giacomo Devoto]], inta sò òpia ''Gli antichi italici'', Firénse, Vallecchi, 1931, o l'atriboîva ancón l'indoeoropeizaçión di Lìguri a-i ''[[Lepontii]]''.</ref> (che parlâvan o leponzio ò lepontico) e e colonizaçioìn di [[Fenìcci]], di [[Grêcia antîga|Grȇghi]] e di [[Civiltæ cartaginéize|Cartaginéixi]], àn pigiòu o pòsto di Lìguri a partî da-o [[IV secolo|IV sécolo]] prìmma de Crìsto.
=== Goære cóntra Rómma ===
[[File:Regio IX Liguria.jpg|thumb|250x250px|A Ligùria a-i ténpi di romèn antîghi, dîta ''[[Regio IX Liguria]]'']]
Co-a prìmma goæra pùnica ([[II secolo a.C.|II sécolo prìmma de Crìsto]]) i Lìguri se són spartîi tra aleæ de Cartàgine e aleæ de Rómma. L'é stæto quànde i Români àn conquistòu sto teritöio chi, con l'agiùtto di sò aleæ Genuates, che l'àn ciamòu Lìgùria, ch'o corispondéiva a-a [[Regio IX Liguria|''IX Regio'']] de l'[[Impêo Roman|Inpȇro româno]], ch'a l'andâva da-e [[Àrpi Marìtime]] e [[Àrpi Còsie|Còsie]], a-o Pò, a-o [[Trébia (sciùmme)|Trébia]] e a-o [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]]. A descriçión da ''IX Regio Italiæ'' a l'é do [[Plìnio o Vêgio|Plìnio]]:
{{Çitaçión|A región Ligùria a va fra i sciùmmi Vâro e Mâgra pe 31 mìggia române. Sta región chi a l'é a nȇuvén segóndo a definiçión de l'Aogósto.|[[Plìnio o Vêgio]], ''[[Naturalis Historia]]'', III, 5,49|[...] patet ora Liguriæ inter amnes Varum et Macram XXXi Milia passuum. Haec regio ex descriptione Augusti nona est.|lingua=LA}}
Sta región chi a l'ȇa ciù picìnn-a de quélla òriginâle òcupâ da-i Lìguri inta preistöia. Con tùtta probabilitæ inte sta provìnsa chi se ghe conservâva ancón l'etnîa lìgure ciù pûra, in càngio inta Lunigiànn-a e inte regioìn a-o de la de Àrpi e popolaçioìn s'ȇan òrmâi mescciæ con âtre tribù.
De fæti l'[[Ecatȇo de Milȇto]] into [[VI secolo a.C.|VI sécolo prìmma de Crìsto]] o ne dîxe che [[Prinçipatu de Mu̍negu|Mónego]] e [[Marseggia|Marséggia]] ȇan çitæ lìguri e i Elisici, pòpolo ch'o stâva fra o Ròdano e i Pirenȇi, ȇan 'na mescciûa de Lìguri e Ibȇri. Into [[XIII secolo|Trexénto]] o [[Dante Ardighê|Dànte]], into pigiâ in consciderasción sorvetùtto a questión lengoìstica-dialetâle, o parliâ da Ligùria cómme de 'na región conpréiza fra o Triónfo de l'Aogósto, [[Lerze|Lèrxi]] e o spartiægoe alpìn-apenìnico. Scibén chi-â coscénsa d'ȇse 'n'ùnica etnîa ciù grànde a dûa ancón pe bén bén. L'idȇa de 'na región ch'a va da-o Vâro a l'Àrno a l'é ancón pigiâ da-o [[Iàcopo Braxélli]], cançelȇ da [[Repùbrica de Zena|Repùblica de Zȇna]] de l'anno [[1419]], inta sò ''Descrizione della Riviera''. Inte l'anno [[180 a.C.|180 prìmma de Crìsto]] i Români, pe poéi dispónn-e da Ligùria inta sò conquìsta da [[Gàlia]], àn dovûo deportâ 47.000 Lìguri Apoâni, òstinæ ribèlli, e l'àn confinæ inte l'àrea Sanìtica ch'a l'é fra [[Avelìn]] e [[Benevénto]]<ref>[[Plìnio o Vêgio]], ''[[Naturalis Historia]]'', III, 47</ref>.
=== Testimoniànse contenporànie ===
I Lìguri êan génte di mónti e mangiâvan sorviatùtto servagìnn-a, formàggio e læte. De quélli êan merçenâi e anâvan a fâ a goæra pe âtri pàixi, cómme Cartàgine e [[Impêo Roman|Rómma]]. Quélli che vivéivan vixìn a-o mâ, o [[Mâ Ligure]], êan pescoéi e mainæ, e navegâvan, ànche a-o làrgo, sénpre con bàrche picìnn-e. O [[Diodòro Sìculo]] (stòrico grêgo, 80-20 prìmma de Crìsto) o scrivéiva in [[Lengua grega antiga|grêgo]]:
{{Çitaçión|I Lìguri stàn inte 'na tæra sarvæga e a sò vìtta a l'é dûa e descòmoda tra fadîghe e o contìnoo travagiâ p'agiutâse l'un con l'âtro. L'ezerciçio fìxico e a sobriêtæ do mangiâ fàn sci che i sò còrpi ségian stìggi ma into mæximo ténpo robùsti. Gh'àn in mòddo de fâ rùstego e no àman ni o sgoàsso ni e comoditæ. E dònne són fòrti e forzelûe cómme i òmmi; i òmmi són cómme e béstie sarvæghe e, inte 'n conbatiménto, ghe veu tréi Gàlli pe fâ ‘n Lìgure. Inte tùtte e ativitæ rischiôze són capâçi e ardimentôxi. Vàn pò-u mâ scìnn-a-e costêe de l'Àfrica e sfìdan con coràggio tùtti i perìcoli.|[[Diodòro Sìculo]], ''[[Bibliotheca historica]]'', V}}
I Lìguri són nominæ pe-a prìmma vòtta inte 'n tòcco scrito da l'[[Ezìodo]] riportòu da-o [[Strabón]]<ref>[[Strabón]], ''[[Geografia (Strabone)|Geografia]]'', VII.3.7, traduçioìn inte {{Çitta lìbbro|outô=H.L. Jones (traduçión de)|tìtolo=The Geography of Strabo|url=https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Strabo/home.html|ànno=1917-1932|editô=Loeb Classical Library, Harvard University Press|léngoa=EN|volùmme=VII.3.7}} e {{Çitta lìbbro|outô=Amédée Tardieu (traduçión de)|tìtolo=The Geography of Strabo|url=http://www.mediterranees.net/geographie/strabon/VII-3.html|ànno=1867|editô=Hachette|çitæ=Parìggi|léngoa=FR|volùmme=VII.3.7}}</ref> inte a "''Geografia'', VII 3.7", cómme i ciù antîghi abitànti de l'Òcidénte: "Etìopi, Lìguri e Sciîti alevatoî de cavàlli". Âtri aotoî (Dîodöo Sìcolo, [[Virgìlio]], [[Tito Lìvio|Lìvio]], [[Màrco Tullio Cicerón|Cicerón]]) scrîvan cómme i Lìguri ancón into [[II secolo a.C.|II sécolo primma de Crìsto]] vivéivan inte de condiçioìn primitîve e ne dàn l'inmàgine de 'n pòpolo sarvægo, fȇo, i quæ goeriȇri fàn poîa sólo co-o fâse védde.
Ma into mæximo ténpo vȇgne sotoliniòu a qualitæ de solidarietæ e d'ònestæ de 'na popolaçión contadìnn-a e de pastoî no ancón spartîa in "clàsse" e inta quæ e dònne afróntan e mæxime fadîghe di òmmi inte 'na tæra definîa pìnn-a de prîe, stérile, crûa e covèrta de èrboi da tiâ zu. No tùtti i aotoî antîghi dàn di giudìççi poxitîvi, prezénpio o [[Màrco Pòrcio Catón]] o definìsce i Lìguri ignorànti e böxàrdi, in pòpolo ch'o l'à pèrso a memöia de sò òrìgini. Tùtti sti eleménti chi ne fàn capî cómme i Lìguri, pòpolo asæ antîgo, spantegæ in ténpi lontàn inte 'na grànde pàrte do [[Mâ Mediterraneo|Mediterànio]] de Ponénte, són stæti sotomìssi, no sénsa dificoltæ, da-i Români, cóntra i quæ a mancànsa de 'na coltûa, de tradiçioìn, de 'n'identitæ, de 'n'unitæ polìtica e de 'na clàsse de nòbili co-o potȇre de decìdde, són stæte a raxón de 'na deboléssa donde o caraterìstico e fòrte tenperaménto o no l'é bastòu a sarvâli.
== Socjêtæ ==
[[File:Mappa de trebü Lìgü(r)i antighe.svg|thumb|Màppa de tribù Lìguri antîghe]]
=== Pòpoli Lìguri ===
[[Immaggine:Tipo B, stele di taponecco (licciana) 01.JPG|thumb|200px|Antîga stêle lìgure]]
E naçioìn ciù inportànti, inta Ligùria d'ancheu, êan:
* Apuani - inta [[Provinsa dea Spèza|provìnsa de Spézza]] e inta [[Lunigiànn-a]]
* Tigulli - inta [[Rivêa de Levànte]]
* Genuati - a [[Zena|Zêna]], dónde òua gh'é o Çéntro Stòrico
* Vituri - a [[Ôtri]]
* Sabazi - a [[Sann-a]]
* Docili - dónde gh'é [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]]
* Epanteri - a [[Còrcre|Càrcae]]
* [[Ingauni]] - dónde gh'é [[Arbenga]]
* Intemeli - a [[Ventemiglia|Vintimiggia]]
Fêua da Ligùria d'ancheu
* Friniati
* Ilvati
* Magelli
* Statielli
* Dertunini
* Caburriati
* Taurini
* Libui
* Veleiati
* Levi
* Marici
* Segobrigi
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Lìguri Antîghi| ]]
pfqy6rtrwgium4j0q9se0tsryczmpz8
269616
269615
2026-05-09T19:39:49Z
Luensu1959
1211
/* Socjêtæ */ precizasión
269616
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Gallia Cisalpina-fr.svg|thumb|250x250px|E popolaçioìn da [[Gàllia Cizarpìnn-a]] prìmma da conquìsta romànn-a]]
I '''Lìguri Antîghi''' êan 'n [[pòpolo]], tra i prìmmi a êse mensonæ inte l'[[Çiviltæ òcidentâle|Òcidénte]] intrêgo, ch'o stâva inta región conpréiza tra o [[Ròdano]], a [[Lunigiànn-a]] e i doî sciànchi de [[Àrpe de Ponénte]]. L'òrìgine de sta popolaçión a no l'é conosciûa, co-ina prìmma çitaçión ch'a l'é fæta, fòscia, da l'[[Ezìodo]] into [[VII secolo a.C.|sécolo VII prìmma de Crìsto]], scibén che-e ciù segûe coménsan sôlo da-i sécoli aprêuvo. Inte l'ùrtima pàrte da seu stöia, mêgio atestâ, i Lìguri Antîghi s'én scontræ ciù vòtte co-a [[Repùbrica romànn-a|Repùbrica de Rómma]] p'avardâ a pròpia indipendénsa, vegnìndo in sciâ fìn batûi into [[II secolo a.C.|sécolo II prìmma de Crìsto]], dòppo de lónghe cànpagne de goæra<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/liguri/|tìtolo=Liguri - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-09-02}}</ref><ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Adriano Maggiani|tìtolo=Il Mondo dell'Archeologia|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/popoli-e-culture-dell-italia-preromana-i-liguri_(Il-Mondo-dell'Archeologia)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rómma|léngoa=IT|capìtolo=Popoli e culture dell'Italia preromana. I Liguri}}</ref>.
Inti scrîti da seu época i Lìguri Antîghi són regordæ cómme génte goerezê e mainæ espèrti, spartîi fra de tribù diferénti. Cómme pò-u pòpolo, mànco a seu léngoa, o [[Lèngoa ligure antiga|lìgure antîgo]], a gh'à 'n'òrìgine e 'na clasificaçión segûa, co-e pöchìscime testimoniànse che no permétan de determinâne a natûa [[Léngoe pre-indoeoropêe|pre-indoeoropêa]] ò [[Léngoe cèltiche|cèltica]]. Ste génte chi àn lasciòu o seu nómme a-e tære dónde stâvan che, defæti, pò-u seu çéntro són conosciûe co-o topònimo de [[Liguria|Ligùria]] ancón a-a giornâ d'ancheu<ref name=":0" /><ref name=":1" />.
== Stöia ==
=== Preistöia ===
E testimoniànse da prezénsa de l'òmmo in Ligùria són da çercâ scìnn-a da-a [[preistöia]]. Vixìn a-o pòrto de [[Nissa|Nìssa]], inta Tæra Amâ, l'é stæto trovòu de tràcce de ciù antîghe cabànn-e costroîe da cacioéi nòmadi, quæxi 300.000 ànni fa. A prìmma stratigrafîa a l'à mostròu despægi perîodi insediatîvi, con rèsti de cabànn-e òvali co-o fȇugo into mȇzo, riseu scavisæ, rascìn e béstie caturæ quæ pòrchi sarvæghi, tartarûghe, rinocerónti de Merk, liofànti meridionâli, beu sarvæghi e öxélli. Vixìn a [[Löa|Lȇua]] l'é stæto trovòu tràcce de l'òmmo de Neanderthal. Inte gròtte de Toiàn són vixìbili ségni che quélli pòsti ȇan frequentæ a-a fìn do [[Paleolìtico]] Supeiô. Inta gròtta di Brìcchi Rósci de [[Ventemiglia|Vintimìggia]] l'é stæto trovòu di rèsti ch'aregòrdan l'Òmmo do Cro-Magnon. A [[Finô|Finâ]] (Ænn-e Àrbe) se trȇuvan testimoniànse do [[Neolìtico]] con di diségni che se pȇuan datâ fra i 20.000 e i 18.700 ànni fa e inte gròtte lóngo o torénte Penavàira, inta valàdda co-o mæximo nómme into teritöio igàono, l'é stæto trovòu rèsti de òmmi de 7.000 anni primma de Crìsto.
A partî da-o segóndo milénio prìmma de Crìsto (Neolìtico) se gh'àn notìçie da prezénsa di lìguri in sce 'n teritöio asæ grànde ch'o corispónde ciù o mȇno a tùtta l'Itàlia setentrionâle. A ògni mòddo se pénsa che i antîghi lìguri se són scistemæ in sciâ costȇa mediterània da-o Ròdano a l'Àrno (coscì o scrîve o [[Polìbio]]), arivàndo co-a sò prezénsa scìn'a-a costȇa mediterània spagnòlla a ponénte e a-o [[Téivie|Tévere]] vèrso sùd-èst e colonizàndo e îzoe da [[Corsega|Còrscica]], da [[Sardegna|Sardégna]] e da [[Siçillia|Sicìlia]]. A poéiva ȇse 'na popolaçión de quæxi 200.000 persónn-e, spartîe inte vàrie tribù. De lô ne rèstan numerôxi repèrti de tæra chéutta. De manimàn e migraçioìn di [[Cèlti]]<ref>O [[Giacomo Devoto]], inta sò òpia ''Gli antichi italici'', Firénse, Vallecchi, 1931, o l'atriboîva ancón l'indoeoropeizaçión di Lìguri a-i ''[[Lepontii]]''.</ref> (che parlâvan o leponzio ò lepontico) e e colonizaçioìn di [[Fenìcci]], di [[Grêcia antîga|Grȇghi]] e di [[Civiltæ cartaginéize|Cartaginéixi]], àn pigiòu o pòsto di Lìguri a partî da-o [[IV secolo|IV sécolo]] prìmma de Crìsto.
=== Goære cóntra Rómma ===
[[File:Regio IX Liguria.jpg|thumb|250x250px|A Ligùria a-i ténpi di romèn antîghi, dîta ''[[Regio IX Liguria]]'']]
Co-a prìmma goæra pùnica ([[II secolo a.C.|II sécolo prìmma de Crìsto]]) i Lìguri se són spartîi tra aleæ de Cartàgine e aleæ de Rómma. L'é stæto quànde i Români àn conquistòu sto teritöio chi, con l'agiùtto di sò aleæ Genuates, che l'àn ciamòu Lìgùria, ch'o corispondéiva a-a [[Regio IX Liguria|''IX Regio'']] de l'[[Impêo Roman|Inpȇro româno]], ch'a l'andâva da-e [[Àrpi Marìtime]] e [[Àrpi Còsie|Còsie]], a-o Pò, a-o [[Trébia (sciùmme)|Trébia]] e a-o [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]]. A descriçión da ''IX Regio Italiæ'' a l'é do [[Plìnio o Vêgio|Plìnio]]:
{{Çitaçión|A región Ligùria a va fra i sciùmmi Vâro e Mâgra pe 31 mìggia române. Sta región chi a l'é a nȇuvén segóndo a definiçión de l'Aogósto.|[[Plìnio o Vêgio]], ''[[Naturalis Historia]]'', III, 5,49|[...] patet ora Liguriæ inter amnes Varum et Macram XXXi Milia passuum. Haec regio ex descriptione Augusti nona est.|lingua=LA}}
Sta región chi a l'ȇa ciù picìnn-a de quélla òriginâle òcupâ da-i Lìguri inta preistöia. Con tùtta probabilitæ inte sta provìnsa chi se ghe conservâva ancón l'etnîa lìgure ciù pûra, in càngio inta Lunigiànn-a e inte regioìn a-o de la de Àrpi e popolaçioìn s'ȇan òrmâi mescciæ con âtre tribù.
De fæti l'[[Ecatȇo de Milȇto]] into [[VI secolo a.C.|VI sécolo prìmma de Crìsto]] o ne dîxe che [[Prinçipatu de Mu̍negu|Mónego]] e [[Marseggia|Marséggia]] ȇan çitæ lìguri e i Elisici, pòpolo ch'o stâva fra o Ròdano e i Pirenȇi, ȇan 'na mescciûa de Lìguri e Ibȇri. Into [[XIII secolo|Trexénto]] o [[Dante Ardighê|Dànte]], into pigiâ in consciderasción sorvetùtto a questión lengoìstica-dialetâle, o parliâ da Ligùria cómme de 'na región conpréiza fra o Triónfo de l'Aogósto, [[Lerze|Lèrxi]] e o spartiægoe alpìn-apenìnico. Scibén chi-â coscénsa d'ȇse 'n'ùnica etnîa ciù grànde a dûa ancón pe bén bén. L'idȇa de 'na región ch'a va da-o Vâro a l'Àrno a l'é ancón pigiâ da-o [[Iàcopo Braxélli]], cançelȇ da [[Repùbrica de Zena|Repùblica de Zȇna]] de l'anno [[1419]], inta sò ''Descrizione della Riviera''. Inte l'anno [[180 a.C.|180 prìmma de Crìsto]] i Români, pe poéi dispónn-e da Ligùria inta sò conquìsta da [[Gàlia]], àn dovûo deportâ 47.000 Lìguri Apoâni, òstinæ ribèlli, e l'àn confinæ inte l'àrea Sanìtica ch'a l'é fra [[Avelìn]] e [[Benevénto]]<ref>[[Plìnio o Vêgio]], ''[[Naturalis Historia]]'', III, 47</ref>.
=== Testimoniànse contenporànie ===
I Lìguri êan génte di mónti e mangiâvan sorviatùtto servagìnn-a, formàggio e læte. De quélli êan merçenâi e anâvan a fâ a goæra pe âtri pàixi, cómme Cartàgine e [[Impêo Roman|Rómma]]. Quélli che vivéivan vixìn a-o mâ, o [[Mâ Ligure]], êan pescoéi e mainæ, e navegâvan, ànche a-o làrgo, sénpre con bàrche picìnn-e. O [[Diodòro Sìculo]] (stòrico grêgo, 80-20 prìmma de Crìsto) o scrivéiva in [[Lengua grega antiga|grêgo]]:
{{Çitaçión|I Lìguri stàn inte 'na tæra sarvæga e a sò vìtta a l'é dûa e descòmoda tra fadîghe e o contìnoo travagiâ p'agiutâse l'un con l'âtro. L'ezerciçio fìxico e a sobriêtæ do mangiâ fàn sci che i sò còrpi ségian stìggi ma into mæximo ténpo robùsti. Gh'àn in mòddo de fâ rùstego e no àman ni o sgoàsso ni e comoditæ. E dònne són fòrti e forzelûe cómme i òmmi; i òmmi són cómme e béstie sarvæghe e, inte 'n conbatiménto, ghe veu tréi Gàlli pe fâ ‘n Lìgure. Inte tùtte e ativitæ rischiôze són capâçi e ardimentôxi. Vàn pò-u mâ scìnn-a-e costêe de l'Àfrica e sfìdan con coràggio tùtti i perìcoli.|[[Diodòro Sìculo]], ''[[Bibliotheca historica]]'', V}}
I Lìguri són nominæ pe-a prìmma vòtta inte 'n tòcco scrito da l'[[Ezìodo]] riportòu da-o [[Strabón]]<ref>[[Strabón]], ''[[Geografia (Strabone)|Geografia]]'', VII.3.7, traduçioìn inte {{Çitta lìbbro|outô=H.L. Jones (traduçión de)|tìtolo=The Geography of Strabo|url=https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Strabo/home.html|ànno=1917-1932|editô=Loeb Classical Library, Harvard University Press|léngoa=EN|volùmme=VII.3.7}} e {{Çitta lìbbro|outô=Amédée Tardieu (traduçión de)|tìtolo=The Geography of Strabo|url=http://www.mediterranees.net/geographie/strabon/VII-3.html|ànno=1867|editô=Hachette|çitæ=Parìggi|léngoa=FR|volùmme=VII.3.7}}</ref> inte a "''Geografia'', VII 3.7", cómme i ciù antîghi abitànti de l'Òcidénte: "Etìopi, Lìguri e Sciîti alevatoî de cavàlli". Âtri aotoî (Dîodöo Sìcolo, [[Virgìlio]], [[Tito Lìvio|Lìvio]], [[Màrco Tullio Cicerón|Cicerón]]) scrîvan cómme i Lìguri ancón into [[II secolo a.C.|II sécolo primma de Crìsto]] vivéivan inte de condiçioìn primitîve e ne dàn l'inmàgine de 'n pòpolo sarvægo, fȇo, i quæ goeriȇri fàn poîa sólo co-o fâse védde.
Ma into mæximo ténpo vȇgne sotoliniòu a qualitæ de solidarietæ e d'ònestæ de 'na popolaçión contadìnn-a e de pastoî no ancón spartîa in "clàsse" e inta quæ e dònne afróntan e mæxime fadîghe di òmmi inte 'na tæra definîa pìnn-a de prîe, stérile, crûa e covèrta de èrboi da tiâ zu. No tùtti i aotoî antîghi dàn di giudìççi poxitîvi, prezénpio o [[Màrco Pòrcio Catón]] o definìsce i Lìguri ignorànti e böxàrdi, in pòpolo ch'o l'à pèrso a memöia de sò òrìgini. Tùtti sti eleménti chi ne fàn capî cómme i Lìguri, pòpolo asæ antîgo, spantegæ in ténpi lontàn inte 'na grànde pàrte do [[Mâ Mediterraneo|Mediterànio]] de Ponénte, són stæti sotomìssi, no sénsa dificoltæ, da-i Români, cóntra i quæ a mancànsa de 'na coltûa, de tradiçioìn, de 'n'identitæ, de 'n'unitæ polìtica e de 'na clàsse de nòbili co-o potȇre de decìdde, són stæte a raxón de 'na deboléssa donde o caraterìstico e fòrte tenperaménto o no l'é bastòu a sarvâli.
== Socjêtæ ==
[[File:Mappa de trebü Lìgü(r)i antighe.svg|thumb|Màppa de tribù Lìguri antîghe]]
=== Pòpoli Lìguri ===
[[Immaggine:Tipo B, stele di taponecco (licciana) 01.JPG|thumb|200px|Antîga stêle lìgure a Luni]]
E naçioìn ciù inportànti, inta Ligùria d'ancheu, êan:
* Apuani - inta [[Provinsa dea Spèza|provìnsa de Spézza]] e inta [[Lunigiànn-a]]
* Tigulli - inta [[Rivêa de Levànte]]
* Genuati - a [[Zena|Zêna]], dónde òua gh'é o Çéntro Stòrico
* Vituri - a [[Ôtri]]
* Sabazi - a [[Sann-a]]
* Docili - dónde gh'é [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]]
* Epanteri - a [[Còrcre|Càrcae]]
* [[Ingauni]] - dónde gh'é [[Arbenga]]
* Intemeli - a [[Ventemiglia|Vintimiggia]]
Fêua da Ligùria d'ancheu
* Friniati
* Ilvati
* Magelli
* Statielli
* Dertunini
* Caburriati
* Taurini
* Libui
* Veleiati
* Levi
* Marici
* Segobrigi
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Lìguri Antîghi| ]]
b9vjv8kgy8ta6p2y3k8putrc0jqnthe
Template:Divisione amministrativa/Stemmi/ITA
10
18521
269612
269490
2026-05-09T18:58:20Z
N.Longo
12052
+
269612
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{#switch: {{{2|}}}
|1 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|abrùsso|abrusso|abruzzo = Regione-Abruzzo-Stemma.svg
|calàbria|calabria|calabbria = Coat of arms of Calabria.svg
|campania|campannia|canpània = Regione-Campania-Stemma.svg
|emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Regione-Emilia-Romagna-Stemma.svg
|friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friuli-Venezia-Giulia-Stemma.svg
|lazio|lassio|làçio = Lazio Coat of Arms.svg
|liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligüṛia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligür̂ia|ligüŕia = Coat of arms of Liguria.svg
|marche = Coat of arms of Marche.svg
|piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt'|pimunt = Regione-Piemonte-Stemma.svg
|puglia|puggia = Coat of Arms of Apulia.svg
|sardegna|sardégna = Sardegna-Stemma.svg
|sicilia|siçillia|sicìlia = Coat of arms of Sicily.svg
|toscann-a|toscànn-a|toscana = Coat of arms of Tuscany.svg
|trentino-alto adige/südtirol|trentino-alto adige|trentin-erto adixe|trentin-ato addexe|trentin-èrto àdixe = Coat of arms of Trentino-South Tyrol.svg
|valle d'aosta = Valle d'Aosta-Stemma.svg
|veneto|venneto|véneto = Coat of Arms of Veneto.png
|#default = Regione-{{{1}}}-Stemma.svg
}}
|2 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|agrigénto|agrigento = Provincia di Agrigento-Stemma.svg
|ancónn-a|anconn-a|ancona = Provincia di Ancona-Stemma.svg
|arésso|aresso|arezzo|arézzo|aæzo|aæso = Provincia di Arezzo-Stemma.svg
|àscoli picén|àscoli picêno|ascoli piceno = Provincia di Ascoli Piceno-Stemma.svg
|bâri|bari = Città metropolitana di Bari-Stemma.svg
|bèrgamo|bergamo = Provincia di Bergamo-Stemma.svg
|belùn|belluno = Provincia di Belluno-Stemma.svg
|bréscia|brescia = Provincia di Brescia-Stemma.svg
|bològna|bologna = Città metropolitana di Bologna - Stemma.svg
|bolsàn|provinsa de bolsàn|bolzano|bozen = Suedtirol CoA.svg
|càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Coat of Arms of the Metropolitan city of Cagliari.svg
|caltanisetta|caltanizetta|caltanizétta = Provincia di Caltanissetta-Stemma.svg
|canpobàsso|canpobasso|campobasso = Provincia di Campobasso-Stemma.svg
|catània|catania = Provincia di Catania-Stemma.svg
|catanzâo|catanzaro = Coat of Arms of the Province of Catanzaro.svg
|cazèrta|casèrta|caserta = Provincia di Caserta-Stemma.svg
|chieti|chiéti|chiêti = Provincia di Chieti-Stemma.svg
|como|commo|còmmo = Provincia di Como-Stemma.svg
|cozénsa|cosenza|cozensa = Provincia di Cosenza-Stemma.svg
|cremónn-a|cremona|cremonn-a = Provincia di Cremona-Stemma.svg
|crotón|croton|crotone = Provincia di Crotone-Stemma.svg
|cùnio|cuneo|cuni|coni|cunio = Provincia di Cuneo-Stemma.svg
|énna|enna = Provincia di Enna-Stemma.svg
|firénse|firense|firenze = Provincia di Firenze-Stemma.svg
|feræa|ferâra|ferrara = Provincia di Ferrara-Stemma.svg
|fèrmo|fermo = Provincia di Fermo-Stemma.svg
|forlì-cezénn-a|forlì-cesena = Provincia di Forlì-Cesena-Stemma.svg
|froxinón|frozinón|froxinon|frozinon|frosinone = Provincia di Frosinone-Stemma.svg
|gorìçia|gorizia = Provincia di Gorizia-Stemma.svg
|grosêto|grosseto= Provincia di Grosseto-Stemma.svg
|a spèza|speza|spézza|spezza|a spézza|a spezza|spezia|la spezia = Provincia della Spezia-Stemma.svg
|imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|imper̂ia|inperia = Coat of Arms of the Province of Imperia.svg
|izèrnia|isernia = Provincia di Isernia-Stemma.svg
|latìnn-a|latina|latinn-a = Provincia di Latina-Stemma.svg
|l'àgogia = Provincia dell'Aquila-Stemma.svg
|lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Coat of Arms of the Province of Alessandria.svg
|lecce = Coat of Arms of the Province of Lecce.svg
|lécco|lecco = Provincia di Lecco-Stemma.svg
|livórno|livorno = Coat of Arms of the Province of Livorno.svg
|lùcca|lucca = Provincia di Lucca-Stemma.svg
|macerâ|macerâa|macerata = Provincia di Macerata-Stemma.svg
|màntova|màntoa|mantova = Coat of Arms of the Province of Mantova.svg
|màssa e carâra|màssa-carâra|màssa e caræa|màssa-caræa|massa e carrara|massa-carrara = Provincia di Massa-Carrara-Stemma.svg
|matêra|matera = Provincia di Matera-Stemma.svg
|medio campidano =
|mescìnn-a|messina|mescinn-a = Provincia di Messina-Stemma.svg
|milàn|milan|milano = Provincia di Milano-Stemma.svg
|modena|mòdena = Coat of Arms of the Province of Modena.svg
|mónza|mónza e briànsa|monsa|monsa e briànsa = Provincia di Monza e della Brianza-Stemma.svg
|nàpoli|nappoli|napoli = Coat of Arms of the Metropolitan City of Naples.svg
|noeuo|nóoro|nuoro = Provincia di Nuoro-Stemma.svg
|ogliastra = Provincia dell'Ogliastra-Stemma.svg
|pàdova|pàdoa|padova = Provincia di Padova-Stemma.svg
|palermo|palèrmo = Provincia di Palermo-Stemma.svg
|pavîa|pavia = Provincia di Pavia-Stemma.svg
|perùggia|peruggia|perugia = Provincia di Perugia-Stemma.svg
|pézaro e urbìn|pesaro e urbin|pesaro e urbino = Coat of Arms of the Province of Pesaro and Urbino.svg
|pescâa|pescâra|pescæa|pescara = Provincia di Pescara-Stemma.svg
|piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provincia di Piacenza-Stemma.svg
|pistoia = Provincia di Pistoia-Stemma.svg
|poténsa|potensa|potenza = Coat of Arms of the Province of Potenza.svg
|pròu|prâto|prato = Provincia di Prato-Stemma.svg
|ragûsa|ragûza|ragóza|ragùza|ragùsa|ragusa = Provincia di Ragusa-Stemma.svg
|réggio emìlia|réggio inte l'emìlia|reggio nell'emilia|reggio emilia = Coat of Arms of the province of Reggio Emilia.svg
|réggio calàbria|reggio calabbria = Coat of Arms of the Province of Reggio-Calabria.svg
|rieti = Coat of arms of the province of Rieti.svg
|rómma|roma|romma = Provincia di Roma-Stemma.svg
|rovîgo|rovigo = Provincia di Rovigo-Stemma.svg
|sann-a|savona|sànn-a|savónn-a|savuna|savùna|savuina|sana|sàna|saña|san-na|savôna|sauna|saùna = Provincia di Savona-Stemma.svg
|sàsciai|sasciai|sàsari|sasari|sassari = Provincia di Sassari-Stemma.svg
|sciracûza|siracusa = Provincia di Siracusa-Stemma.svg
|siêna|sénn-a|senn-a|siénn-a|siena = Provincia di Siena-Stemma.svg
|sondrio|sòndrio|sóndrio = Provincia di Sondrio-Stemma.svg
|sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardégna|sud sardegna =
|tàranto|taranto = Provincia di Taranto-Stemma.svg
|torin|turin|torìn|torino = Città metropolitana di Torino - Stemma.svg
|tràpani|trapani = Provincia di Trapani-Stemma.svg
|trénto = Trentino CoA.svg
|trevîzo|trevîxo|trevizo|trevixo|treviso = Provincia di Treviso-Stemma.svg
|trièste|trieste = Provincia di Trieste-Stemma.svg
|vareise|vareize|varéize|varéise|varese = Provincia di Varese-Stemma.svg
|venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Provincia di Venezia-Stemma.svg
|verbàn cûsio òssola|verbània|verbania = CoA of Verbano-Cusio-Ossola.svg
|verçelli|vercèlli|vercelli = Provincia di Vercelli-Stemma.svg
|verónn-a|veronn-a|verona = Provincia di Verona-Stemma.svg
|vibo valençia|vibo valentia|vìbo valénçia|vîbo valénçia = Provincia di Vibo Valentia-Stemma.svg
|viçénsa|vicénsa|vicenza = Provincia di Vicenza-Stemma.svg
|vitèrbo|viterbo = Provincia di Viterbo-Stemma.svg
|zena|zêna|zéna|séna|genova = Provincia di Genova-Stemma.svg
|#default = Provincia di {{{1}}}-Stemma.{{#ifexist:Media:Provincia di {{{1}}}-Stemma.svg|svg|png}}
}}
|3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|a prìa|a pria|a prîa|pietra ligure = Pietra Ligure-Stemma.svg
|arasce|aràsce|aràsci|alassio = Alassio-Stemma.svg
|briga auta|briga âuta|ra briga âuta|briga alta = Briga Alta-Stemma.svg
|campurussu|canpurussu|canporósso|canporosso|camporosso = Camporosso-Stemma.svg
|camuggi|camoggi|camóggi|camogli = Camogli-Stemma.svg
|cuggiæn|cugen|cugén|cuggen|cüggiæn|cügén|cügèn = Quilliano-Stemma.svg
|finô|finâ|finà|finale ligure = Coat of arms of Finale Ligure.svg
|garesce|garésce|garéshe|garessio = Garessio-Stemma.svg
|imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|imper̂ia|inperia = Imperia-Stemma.svg
|muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Montalto Carpasio-Stemma.svg
|ricò|riccò|riccò del golfo di spezia = Riccò del Golfo di Spezia-Stemma.svg
|rosagni|rusagni|ruzâgni|rozâgni|rezoâgio|rezoâgi|rezzoagi = Rezzoaglio-Stemma.svg
|sanremu|sanremmu|san remu|san remmu|sanrémmo|sanremmo|san remmo|san remo|sanremo = Sanremo-Stemma.svg
|savona|sànn-a|sann-a|savuna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|sauna|saùna = Stemma di Savona.svg
|toriggia|torìggia|turiggia|torriglia = Torriglia-Stemma.svg
|triöra|triöira|triöa|triêua|triora = Triora-Stemma.svg
|tuiran|tuiràn|toiràn|toiàn|toiàn|toirano = Toirano-Stemma.svg
|castrevegliu|castreveju|castelvecchio di rocca barbena = Castelvecchio di Rocca Barbena-Stemma.svg
|ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ormea-Stemma.svg
|zena|zêna|zéna|séna|genova = Coat of arms of Genoa.svg
|agra = Agra (Italia)-Stemma.png
|alba = Alba (Italia)-Stemma.png
|albanella = Albanella (Italia)-Stemma.png
|albaredo per san marco = Albaredo per San Marco-Stemma.gif
|albi = Albi (Italia)-Stemma.png
|albosaggia = Albosaggia stemma.gif
|alto = Alto (Italia)-Stemma.png
|alvito = Alvito (Italia)-Stemma.png
|arbenga|albenga = CoA Comune di Albenga.png
|amato = Amato (Italia)-Stemma.png
|amelia = Amelia (Italia)-Stemma.png
|angrogna = CoA Comune di Angrogna.svg
|aragona = Aragona (Italia)-Stemma.png
|arce = Arce (Italia)-Stemma.png
|arena = Arena (Italia)-Stemma.png
|arona = Arona-Stemma it.png
|arrone = Arrone-Stemma.jpg
|asso = Asso (Italia)-Stemma.png
|assolo = Assolo (Italia)-Stemma.png
|atella = Atella (PZ)-Stemma.png
|ausonia = Ausonia (comune)-Stemma.png
|avezzano = Coat of arms of Avezzano.svg
|barile = Barile (Italia)-Stemma.png
|baronissi = Baronissi-Stemma it.png
|baselga di pinè = Baselga di Piné-Stemma.png
|bastiglia = Bastiglia (Italia)-Stemma.png
|belmonte del sannio = Belmontedelsannio.gif
|bema = Bema-Stemma.gif
|bianchi = Bianchi (Italia)-Stemma.png
|bibiana = Bibiana (Italia)-Stemma.png
|bomba = Bomba (Italia)-Stemma.png
|bonito = Bonito (Italia)-Stemma.png
|bono = Bono (Italia)-Stemma.png
|borgia = Borgia (Italia)-Stemma.png
|bovino = Bovino (Italia)-Stemma.png
|bra = Bra-Stemma uff.png
|brenna = Brenna (Italia)-Stemma.png
|brione = Brione (Lombardia)-Stemma.png
|bronte = Bronte (Italia)-Stemma.png
|burgos = Burgos (Italia)-Stemma.png
|cagliari = CagliariStemma2015.png
|caglio = Caglio (Italia)-Stemma.png
|caino = Caino (Italia)-Stemma.png
|calcio = Calcio (Italia)-Stemma.png
|calenzano = Calenzano -Stemma.png
|campana = Campana (Italia)-Stemma.png
|campobasso = Stemma campobasso città rosso.png
|candela = Candela (Italia)-Stemma.png
|canna = Canna (Italia)-Stemma.png
|capistrano = Capistrano (Italia)-Stemma.png
|capriati a volturno = Coat of Arms of Capriati a Volturno.svg
|capriolo = Capriolo (Italia)-Stemma.png
|carapelle = Carapelle (Italia)-Stemma.png
|caravaggio = CoA Città di Caravaggio.svg
|carbone = Carbone (Italia)-Stemma.png
|cardinale = Cardinale (Italia)-Stemma.png
|cantagallo = Cantagallo (Italia)-Stemma.png
|carmignano = Carmignano (Italia)-Stemma.png
|carpino = Carpino (Italia)-Stemma.png
|carro = Carro (Italia)-Stemma.png
|casella = Casella (Italia)-Stemma.png
|cassacco = Cassacco-Stemma.jpg
|castelli = Castelli (Italia)-Stemma.png
|castelnuovo = Castelnuovo (Italia)-Stemma.png
|cavazzo carnico = Cavazzo Carnico-Stemma.jpg
|cave = Cave (Italia)-Stemma.png
|cento = Cento (Italia)-Stemma.png
|cerano = Cerano (Italia)-Stemma.png
|cerchio = Cerchio (Italia)-Stemma.png
|ceres = Ceres (Italia)-Stemma.png
|certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)-Stemma.png
|cervo = Cervo (Italia)-Stemma.png
|cesio = Cesio (Italia)-Stemma.png
|chiusa = Klausen Suedtirol CoA.svg
|cicala = Cicala (Italia)-Stemma.png
|cittadella = Cittadella (Italia)-Stemma.png
|cittanova = Cittanova (Italia)-Stemma.png
|civita = Civita (Italia)-Stemma.png
|claut = Claut-Stemma.jpg
|contrada = Contrada (Italia)-Stemma.png
|corbara = Corbara (Italia)-Stemma.png
|crema = Crema (Italia)-Stemma.png
|dazio = Dazio-Stemma.gif
|delebio = Delebio-Stemma.gif
|delia = Delia (Italia)-Stemma.png
|diamante = Diamante (Italia)-Stemma.png
|don = Don (Italia)-Stemma.png
|enemonzo = Enemonzo-Stemma.jpg
|eraclea = Eraclea-Stemma.gif
|erba = Erba (Italia)-Stemma.png
|este = Este (Italia)-Stemma.png
|fallo = Fallo (Italia)-Stemma.png
|felino = Felino (Italia)-Stemma.png
|ferla = Ferla Stemma Colori.jpg
|ferrara = CoA Città di Ferrara.svg
|filadelfia = Filadelfia (Italia)-Stemma.png
|firenze = FlorenceCoA.svg
|fiumara = Fiumara (Italia)-Stemma.png
|foligno = Foligno stemma.png
|fondachelli-fantina = Fondachelli Fantina-Stemma.png
|fondo = Fondo (Italia)-Stemma.png
|fontanelice = Fontanelice-Stemma.jpg
|fontanella = Fontanella (Italia)-Stemma.png
|fonte = Fonte (Italia)-Stemma.png
|forni di sotto = Stemmafornidisotto.jpg
|fortezza = Fortezza (Italia)-Stemma.png
|fossa = Fossa (Italia)-Stemma.png
|frassino = Frassino (Italia)-Stemma.png
|furore = Furore (Italia)-Stemma.png
|fuscaldo = Fuscaldo-Stemma uff.png
|gavignano = Gavignano (Italia)-Stemma.png
|gerace = Gerace-Stemma uff.png
|gerola alta = Gerola Alta-Stemma.jpg
|ginestra = Ginestra (Italia)-Stemma.png
|gonars = Gonars-Stemma.JPG
|gorgonzola = Gorgonzola (Italia)-Stemma.png
|grado = Grado (Italia)-Stemma.png
|greci = Greci (Italia)-Stemma.png
|greggio = Greggio (Italia)-Stemma.png
|grigno = Grigno-Stemma it.png
|grimaldi = Grimaldi (Italia)-Stemma.png
|grottaferrata = Grottaferrata-Stemma it.png
|hône = Hone-Stemma.png
|incudine = Incudine (Italia)-Stemma.png
|ingria = Ingria (Italia)-Stemma.png
|irma = Irma (Italia)-Stemma.png
|isso = Isso (Italia)-Stemma.png
|jenne = Jenne-Stemma it.png
|l'aquila = Coat of Arms of L'Aquila, Italy.svg
|la salle = La Salle (Italia)-Stemma.png
|la spezia = La Spezia-Stemma2.png
|lago = Lago (Italia)-Stemma.png
|laterza = Laterza (Italia)-Stemma.png
|lauco = Lauco-Stemma.jpg
|lauro = Lauro (Italia)-Stemma.png
|laveno-mombello = CoA Laveno-Mombello.svg
|leini = Leinì-Stemma.png
|lesina = Lesina (Italia)-Stemma.png
|lettere = Lettere (Italia)-Stemma.png
|licenza = Licenza (Italia)-Stemma.png
|ligonchio = Logo ligonchio.png
|liveri = Liveri-Stemma.jpg
|livo = Livo (Trentino-Alto Adige)-Stemma.png
|locri = Locri-Stemma uff.png
|longobardi = Longobardi (Italia)-Stemma.png
|lucignano = Stemma di Lucignano.JPG
|lugo = Lugo (Italia)-Stemma.png
|lula = Lula (Italia)-Stemma.png
|lupara = Stemma di Lupara.jpeg
|macchiagodena = Macchiagodena-Stemma.gif
|magenta = Magenta (Italia)-Stemma.png
|malborghetto valbruna
|malborghetto-valbruna = MalborghettoValbruna.gif
|manta = Manta (Italia)-Stemma.png
|mara = Mara (Italia)-Stemma.png
|marcellina = Marcellina (Italia)-Stemma.png
|marciana = Marciana (Italia)-Stemma.png
|margarita = Margarita (Italia)-Stemma.png
|marino = Marino (Italia)-Stemma.png
|marone = Marone (Italia)-Stemma.png
|martello = Martello (Italia)-Stemma.png
|martirano = Martirano (Italia)-Stemma.png
|maser = Maser (Italia)-Stemma.png
|masi = Masi (Italia)-Stemma.png
|massa = Massa (Italia)-Stemma.png
|meda = Meda-Stemma.jpg
|medicina = Medicina (Italia)-Stemma.png
|mele = Mele (Italia)-Stemma.png
|melissa = Melissa (Italia)-Stemma.png
|mentana = Mentana (Italia)-Stemma.png
|mercato saraceno = Mercato Saraceno-Stemma.jpg
|merlino = Merlino (Italia)-Stemma.png
|milano = CoA Città di Milano.svg
|milena = Milena (Italia)-Stemma.png
|milo = Milo (Italia)-Stemma.png
|mirabello = Mirabello (Italia)-Stemma.png
|misilmeri = Misilmeri-Stemma it.png
|mistretta = Mistretta-Stemma it.png
|moggio = Moggio (Italia)-Stemma.png
|moimacco = Moimacco-Stemma.jpg
|molare = Molare (Italia)-Stemma.png
|molise = Molise (CB)-Stemma.png
|momo = Momo (Italia)-Stemma.png
|monopoli = Monopoli (Italia)-Stemma.png
|montagna in valtellina = Montagna.png
|montagna = Montagna (Italia)-Stemma.png
|montaldo torinese = Montaldo Torinese-Stemma it.png
|monte grimano terme = Monte Grimano-Stemma.png
|monte san martino = Monte San Martino-Stemma.jpg
|monte san pietrangeli = Monte San Pietrangeli-Stemma.jpg
|montelparo = Montelparo-Stemma.gif
|montemitro = Stemma comune di montemitro.gif
|mori = Mori (Italia)-Stemma.png
|morrone del sannio = Stemma morrone.png
|mosciano sant'angelo = Mosciano Sant'Angelo-Stemma.jpg
|mozzo = Mozzo (Italia)-Stemma.png
|mura = Mura (Italia)-Stemma.png
|musei = Musei (Italia)-Stemma.png
|muzzano = Muzzano (Italia)-Stemma.png
|napoli = CoA Città di Napoli.svg
|naso = Naso (Italia)-Stemma.png
|nave = Nave (Italia)-Stemma.png
|ne = Ne (Italia)-Stemma.png
|nespolo = Nespolo (Italia)-Stemma.png
|nettuno = Nettuno (Italia)-Stemma.png
|nicosia = Nicosia (Italia)-Stemma.png
|nimis = Nimis-Stemma.jpg
|noale = Noale-Stemma.jpg
|nove = Nove (Italia)-Stemma.png
|olevano di lomellina = Olevano di Lomellina-Stemma.jpg
|onore = Onore (Italia)-Stemma.png
|ora = Ora (Italia)-Stemma.png
|ortignano raggiolo = OrtignanoRaggiolo stemma.gif
|ortona dei marsi = Ortona dei Marsi-stemma.jpg
|osoppo = Osoppo-Stemma.jpg
|ostiano = Ostiano (Italia)-Stemma.png
|ottone = Ottone (Italia)-Stemma.png
|paderno franciacorta = Stemma Comune di Paderno Franciacorta.jpg
|paese = Paese (Italia)-Stemma.png
|palau = Palau (Italia)-Stemma.png
|palermo = Palermo-Stemma uff.png
|palù = Palù (Italia)-Stemma.png
|paluzza = Paluzza-Stemma.jpg
|paola = Paola (Italia)-Stemma.png
|parma=Coat of arms of Parma.svg
|paterno = Paterno (comune)-Stemma.png
|pavia di udine = PaviadiUdine-Stemma.jpg
|pedemonte = Pedemonte-Stemma.gif
|peglio = Peglio (Marche)-Stemma.png
|pella = Pella (Italia)-Stemma.png
|perca = Perca (Italia)-Stemma.png
|pero = Pero (Italia)-Stemma.png
|perugia = Logocomuneperugia.png
|pettineo = Pettineo (Italia)-Stemma.png
|pianezze = Pianezze-Stemma.gif
|piatto = Piatto (Italia)-Stemma.png
|pico = Pico (Italia)-Stemma.png
|pienza = Pienza-Stemma.png
|pietra de' giorgi = Pietra de' Giorgi-Stemma.jpg
|pietracamela = Pietracamela-stemma.jpg
|pila = Pila (Italia)-Stemma.png
|piscina = Piscina (Italia)-Stemma.png
|pizzo = Pizzo (Italia)-Stemma.png
|poggiodomo = Poggiodomo-Stemma.jpg
|pojana maggiore = Poiana Maggiore-Stemma.gif
|porpetto = Porpetto-Stemma.png
|posina = Posina-Stemma.gif
|posta = Posta (Italia)-Stemma.png
|potenza = Potenza (Italia)-Stemma.png
|povoletto = Povoletto-Stemma.png
|pré-saint-didier = Pré-Saint-Didier-Stemma.png
|pula = Pula (Italia)-Stemma.png
|quarto = Quarto (Italia)-Stemma.png
|quindici = Quindici (Italia)-Stemma.png
|rasura = Rasura-Stemma.gif
|re = Re (Italia)-Stemma.png
|regalbuto = Stemmaregalbuto.jpg
|reggio calabria = Reggio Calabria Stemma.png
|reggio nell'emilia = Reggio Emilia-Stemma.png
|resiutta = Resiutta-Stemma.jpg
|riano = Riano (Italia)-Stemma.png
|rive d'arcano = RivedArcano-Stemma.jpg
|rocca pia = Rocca Pia-Stemma.jpg
|roccamonfina = Roccamonfina (Italia)-Stemma.png
|rodano = Rodano stemma.jpg
|rodengo = Rodengo (Zuid-Tirol)-Stemma.png
|rogolo = Rogolo-Stemma.gif
|roma capitale = Roma-Stemma.png
|romeno = Romeno (Italia)-Stemma.png
|rossa = Rossa (Italia)-Stemma.png
|rossana = Rossana (Italia)-Stemma.png
|rotonda = Rotonda (Italia)-Stemma.png
|ruda = Ruda-Stemma.jpg
|sabbia = Sabbia (Italia)-Stemma.png
|saint-denis = Saint-Denis (Italia)-Stemma.png
|saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)-Stemma.png
|salcedo = Salcedo (Italia)-Stemma.png
|salento = Salento (comune)-Stemma.png
|sambuca pistoiese = Stemma-pic.gif
|sambuco = Sambuco (Italia)-Stemma.png
|samo = Samo (Italia)-Stemma.png
|san calogero = San Calogero (Italia)-Stemma.png
|san cataldo = San Cataldo (Italia)-Stemma.png
|san felice del benaco = Sanfelicedelbenacologo.jpg
|san ferdinando = San Ferdinando (Italia)-Stemma.png
|san fiorano = Sanfiorano.gif
|san giacomo degli schiavoni = San Giacomo degli Schiavoni-Stemma.jpg
|san giovanni al natisone = San Giovanni al Natisone-Stemma.png
|san giuliano di puglia = SanGiulianodiPuglia.gif
|san giustino = San Giustino (Italia)-Stemma.png
|san leonardo = San Leonardo (Italia)-Stemma.png
|san lorenzo = San Lorenzo (Italia)-Stemma.png
|san luca = San Luca (Italia)-Stemma.png
|san marcellino = San Marcellino (Italia)-Stemma.png
|san martino di finita = San Martino di Finita-Stemma.JPG
|san massimo = San Massimo (Italia)-Stemma.png
|san michele al tagliamento = San Michele al Tagliamento-Stemma.jpg
|san nazario = San Nazario (Italia)-Stemma.png
|san pancrazio = San Pancrazio (Italia)-Stemma.png
|san paolo = San Paolo (Italia)-Stemma.png
|san pietro mussolino = San Pietro Mussolino-Stemma.gif
|san roberto = San Roberto (Italia)-Stemma.png
|san sostene = San Sostene-Gonfalone.png
|san vincenzo = San Vincenzo (Italia)-Stemma.png
|san vitaliano = San Vitaliano (Italia)-Stemma.png
|san vito = San Vito (Italia)-Stemma.png
|sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)-Stemma.png
|sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)-Stemma.png
|sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)-Stemma.png
|sant'angelo del pesco = Sant'Angelo del Pesco-Stemma.jpg
|sant'angelo in vado = Stemma santangelo in vado.gif
|sant'antonino di susa = Sant'Antonino di Susa-Stemma it.png
|sant'apollinare = Sant'Apollinare (Italia)-Stemma.png
|sant'elena = Sant'Elena (Italia)-Stemma.png
|sant'eusanio del sangro = Stemma Sant'Eusanio del Sangro.jpg
|sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)-Stemma.png
|santa brigida = Santa Brigida (Italia)-Stemma.png
|santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)-Stemma.png
|santa giuletta = Santagiuletta.gif
|santa giustina = Santa Giustina (Italia)-Stemma.png
|santa maria la longa = SantaMarialaLonga-Stemma.jpg
|santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)-Stemma.png
|santa sofia = Santa Sofia (Italia)-Stemma.png
|sarcedo = Sarcedo-Stemma.gif
|sarego = Sarego-Stemma.gif
|sassetta = Sassetta (Italia)-Stemma.png
|sava = Sava (Italia)-Stemma.png
|scala = Scala (Italia)-Stemma.png
|scampitella = Scampitella-stemma.gif
|scarperia = Scarperia-Stemma it.png
|scena = Scena (Italia)-Stemma.png
|scopa = Scopa (Italia)-Stemma.png
|scorzè = Coat of Arms of Scorzè.svg
|serina = Serina (Italia)-Stemma.png
|sezze = Sezze-Stemma.jpg
|signa = Signa-Stemma.jpg
|socchieve = Socchieve-Stemma.jpg
|solagna = Solagna-Stemma.gif
|sturno = Sturno.gif
|supino = Supino (Italia)-Stemma.png
|taino = Taino (Italia)-Stemma.png
|tarvisio = TarvisioStemma.png
|tavagnacco = Tavagnacco-Stemma.jpg
|taverna = Taverna (Italia)-Stemma.png
|tenna = Tenna (Italia)-Stemma.png
|tirolo = Tirolo (BZ)-Stemma.png
|tocco caudio = Tocco Caudio-Stemma.jpg
|torretta = Torretta (Italia)-Stemma.png
|tortora = Tortora (Italia)-Stemma.png
|trenta = Trenta (Italia)-Stemma.png
|tripi = Tripi-Stemma it.png
|trissino = Trissino-Stemma.gif
|troia = Troia (Italia)-Stemma.png
|ultimo = Ultimo (Italia)-Stemma.png
|uri = Uri (Italia)-Stemma.png
|valdastico = Valdastico-Stemma.gif
|valenza = Valenza (Italia)-Stemma.png
|vandoies = Vintl-Stemma.svg
|vas = Vas (Italia)-Stemma.png
|verzegnis = Verzegnis-Stemma.jpg
|viano = Viano stemma comune 2.gif
|villa di chiavenna = Villa di Chiavenna-Stemma.gif
|villaverla = Villaverla-Stemma.gif
|viola = Viola (Italia)-Stemma.png
|virgilio = Virgilio (Italia)-Stemma.png
|visco = Visco-Stemma.jpg
|vittoria = Vittoria (Italia)-Stemma.png
|voghiera = Voghiera-Stemma.gif
|volano = Volano (Italia)-Stemma.png
|voltaggio = Voltaggio (Italia)-Stemma.png
|#default = {{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.svg|{{{1}}}-Stemma.svg|{{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.png|{{{1}}}-Stemma.png}}}}
}}
}}</includeonly><noinclude>
Stémmi de regioìn, provìnse e comùn
[[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]
</noinclude>
sosk8dy1zfn06qryht92yvzupccr6gr
Gressoney-La-Trinité
0
26596
269575
205681
2026-05-09T13:39:06Z
Arbenganese
12552
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu
269575
wikitext
text/x-wiki
'''Gressoney-La-Trinité''' o l'è 'n comûne inta [[Valle d'Aosta]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du Munte Röza, in ta valadda du turente Lys, cun d’enturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü atu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m). In sciu teritoiu u se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cianö de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a Valsesia, ch’a l’é zà in Piemunte e a mustra de cuntru di grosci munta e chinn-a, grandiuze furme a piccu e müage de rocca e giassa. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u 1919 e u 1922 pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulàre de lengua walser.
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme Greschòney o Creschnau, mentre u parlà de gente u l’é ditu Greschòneytitsch o ciü semplice Titsch, mentre intu töitschu, ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme Greschunej. A furma propia du tedescu Kressenau, a nu rezülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a burgà a l’é dita Oberteil, ch’u vö dì: “a parte ciü ata”. Gressoney u l’é invece u numme döviou in lengua franseize. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (Chreschen-eye), “grande giassà” (Grossen-eys) o “övu depuxitou frai cresciui” (Chreschen-ey). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvuüu aa parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinité.
A storia de sta cumünitè a se lega ai scuntri (ma finn-a aa tuleranza) tra e auturitè du Cantun Valeize, a Nord, e i Savoia, che zà in tu Duxentu l’aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize. L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’Etè de Mezu a culunizà a zona, tacandughe a stà. Da ste parte u gh’è ciü tante valadde e pasci che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra Fransa, Svissea e a Cianüa Padann-a, tantu che zà in tu Duxentu e famigge valdustann-e de Bard, Challant e Vallaise l’aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti denturni. In tu fratempu i Savoia in tu 1210 l’aveivan utegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu 1420 u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti. Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun tachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà suttu i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu 1660, a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u tedescu cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu 1660, a parocchia de San Giuvanni a Gressoney-Saint-Jean, e, in tu 1671, quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi de doppu de lé, fin au 1883.
Ai 10 de dixembre du 1771 Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u 1772, tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privà e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean steti cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da ün a cuminsciun mandà dau ré. Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.
Ciaschedün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i termi de tütti i sciti. Da quantu recampou u l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin u l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu 1776 u l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité. I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au 1878. Doppu stu annu u s’è passou a l’italian. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, ma in tu Cunseggiu u l’ea cumunque döviou segge sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du 1928, i duì cumüni de Gressoney sun steti tachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu 1939, pe’impuzisiun du regime fascista, u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “Gressonei La Trinità” o “Gressonei Capoluogo”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du 1946, u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au 2001, squexi u 48% da pupulasiun a cunusceiva u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusceiva cumme sö lengu amuè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle D’Aosta e, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storichi cu’a Valsesia, u piemunteize.
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é stetu tiou sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A ste chi u bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia. Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité u gh’è a prudusiunn de l’energia da l’egua, döviandu i rien Moss e Olene. Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme prescidiu Slow Food.
== Posti de interesse ==
* Gexa da Santiscima Trinitè: fundà in tu 1702 cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du Renascimentu. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta mitè de l’Öttusentu. A ture du campanin, fabricà tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu 1819, cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du Növesentu u l’é stetu azuntu de növe campane, che ancö sun duzze in te tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa u se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu 1975 a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chi daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, u se tröva u semiteiu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.
* Capella de San Giacumu, in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu u senté ch’u menava versu l’arpe Gabiet. Tenzüa de giancu, a l’é steta custruia in tu 1652, pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu 1714. U santu u l’é festou ai 25 de lüggiu.
* Capella de Tschaval, fabricà in tu 1624 da Peter Monterin, au cumensu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.
* Capella de Oagre, dita "Gnaden Brunnen" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neve e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a regordu da muè Caterina Knobal, ch’u se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu 1701 propiu in ta funtana lì vixin. U se ghe riva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a se tegne a festa ai 5 d’agustu.
* Capella de Biel, in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neve, ancö u titulu u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu 1736. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì u se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.
* Capella de Sant’Anna, erezüa in tu 1726 dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colla de Bettaforca. Vixità in tu 2001 da Pappa Wojtyla, tantu ch’u gh’è üna targa ch’a ne regorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) a se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu ata 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de Gesù, scurpia da u scurtù de Tüin Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu d’in vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parte. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu 1955, a l’é steta füza a Tüin e purtà chi dai arpin, vegnindu prestu ün puntu de riderimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
== Cugnummi ciü difüxi ==
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser. A paolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duv’u l’é ditu ''senteucco.''
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncedüi cu’u Decretu du Prexidente da Zunta da Regiun n. 105 di 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.
<<Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün anqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, largà, cun in sci fianchi dui stelle messe pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, au liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.>>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u u scimbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe ch’u se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi i sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Mescia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’in annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordiu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
3kixj4pc88nvo37n3cjvffvl8ueyvd9
269576
269575
2026-05-09T13:39:53Z
Arbenganese
12552
rev
269576
wikitext
text/x-wiki
'''Gressoney-La-Trinité''' o l'è 'n comûne inta [[Valle d'Aosta]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du Munte Röza, in ta valadda du turente Lys, cun d’inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m). In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a Valsesia, ch’a l’é zà in Piemunte e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u 1919 e u 1922 pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulàre de lengua walser.
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme Greschòney o Creschnau, mentre u parlà de gente u l’é ditu Greschòneytitsch o megiu Titsch, mentre intu töitschu, ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme Greschunej. A furma propia du tedescu Kressenau, a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a burgà a l’é dita Oberteil, che vö dì: “a parte ciü erta”. Gressoney u l’é invece u numme döviou in lengua franseize. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (Chreschen-eye), “grande giassu” (Grossen-eys) o “övu depuxitou frai cresciui” (Chreschen-ey). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinité.
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleranza) tra e auturitè du Cantun Valeize, a Nord, e i Savoia, che zà in tu Duxentu aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize. L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’Etè de Mezu a culunizà a zona, ciantanduse chi. Da ste parti gh’è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra Fransa, Svissera e a Cianüa Padann-a, tantu che zà in tu Duxentu e famigge valdustann-e de Bard, Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu 1210 aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu 1420 u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti. Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu 1660, a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u tedescu cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu 1660, a parocchia de San Giuvanni a Gressoney-Saint-Jean, e, in tu 1671, quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au 1883.
Ai 10 de dixembre du 1771 Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u 1772, tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privà e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré. Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.
Ciascün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu 1776 l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité. I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au 1878. Doppu stu annu s’è passou a l’italian. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du 1928, i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu 1939, pe’impuzisiun du regime fascista, u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “Gressonei La Trinità” o “Gressonei Capoluogo”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du 1946, u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au 2001, squexi u 48% da pupulasiun a cunnusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle D’Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu’a Valsesia, u piemunteize.
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é steta tià sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia. Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh’è a prudusiunn de l’energia da l’egua, döviandu i fussuei Moss e Olene. Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.
== Posti de interesse ==
* Gexa da Santiscima Trinitè: fundà in tu 1702 cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du Renascimentu. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta meitè de l’Öttusentu. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu 1819, cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du Növesentu sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu 1975 a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.
* Capella de San Giacumu, in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu senté ch’u purtava versu l’arpe Gabiet. Tinta de giancu, a l’é steta custruia in tu 1652, pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu 1714. U santu u l’é festeggiou ai 25 de lüggiu.
* Capella de Tschaval, fabricà in tu 1624 da Peter Monterin, all’iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.
* Capella de Oagre, dita "Gnaden Brunnen" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neive e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu 1701 propiu in ta funtana lì vixin. Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d’agustu.
* Capella de Biel, in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu 1736. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.
* Capella de Sant’Anna, costruia in tu 1726 dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu 2001 da Pappa Wojtyla, tantu che gh’è üna targa ch’a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de Gesù, scurpia da u scultù de Tüirin Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu de un vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu 1955, a l’é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
== Cugnummi ciü difüxi ==
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser. A parolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu’u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.
<<Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.>>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
hloyvksn3clvspj7kcomsed11055ls4
269577
269576
2026-05-09T13:40:18Z
Arbenganese
12552
rev
269577
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (ch'u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Greschòney Drifaltigkeit'' in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de {{Popolazione|ITA}} abitanti.
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du Munte Röza, in ta valadda du turente Lys, cun d’inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m). In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a Valsesia, ch’a l’é zà in Piemunte e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u 1919 e u 1922 pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulàre de lengua walser.
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme Greschòney o Creschnau, mentre u parlà de gente u l’é ditu Greschòneytitsch o megiu Titsch, mentre intu töitschu, ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme Greschunej. A furma propia du tedescu Kressenau, a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a burgà a l’é dita Oberteil, che vö dì: “a parte ciü erta”. Gressoney u l’é invece u numme döviou in lengua franseize. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (Chreschen-eye), “grande giassu” (Grossen-eys) o “övu depuxitou frai cresciui” (Chreschen-ey). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinité.
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleranza) tra e auturitè du Cantun Valeize, a Nord, e i Savoia, che zà in tu Duxentu aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize. L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’Etè de Mezu a culunizà a zona, ciantanduse chi. Da ste parti gh’è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra Fransa, Svissera e a Cianüa Padann-a, tantu che zà in tu Duxentu e famigge valdustann-e de Bard, Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu 1210 aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu 1420 u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti. Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu 1660, a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u tedescu cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu 1660, a parocchia de San Giuvanni a Gressoney-Saint-Jean, e, in tu 1671, quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au 1883.
Ai 10 de dixembre du 1771 Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u 1772, tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privà e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré. Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.
Ciascün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu 1776 l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité. I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au 1878. Doppu stu annu s’è passou a l’italian. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du 1928, i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu 1939, pe’impuzisiun du regime fascista, u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “Gressonei La Trinità” o “Gressonei Capoluogo”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du 1946, u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au 2001, squexi u 48% da pupulasiun a cunnusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle D’Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu’a Valsesia, u piemunteize.
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é steta tià sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia. Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh’è a prudusiunn de l’energia da l’egua, döviandu i fussuei Moss e Olene. Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.
== Posti de interesse ==
* Gexa da Santiscima Trinitè: fundà in tu 1702 cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du Renascimentu. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta meitè de l’Öttusentu. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu 1819, cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du Növesentu sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu 1975 a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.
* Capella de San Giacumu, in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu senté ch’u purtava versu l’arpe Gabiet. Tinta de giancu, a l’é steta custruia in tu 1652, pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu 1714. U santu u l’é festeggiou ai 25 de lüggiu.
* Capella de Tschaval, fabricà in tu 1624 da Peter Monterin, all’iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.
* Capella de Oagre, dita "Gnaden Brunnen" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neive e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu 1701 propiu in ta funtana lì vixin. Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d’agustu.
* Capella de Biel, in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu 1736. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.
* Capella de Sant’Anna, costruia in tu 1726 dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu 2001 da Pappa Wojtyla, tantu che gh’è üna targa ch’a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de Gesù, scurpia da u scultù de Tüirin Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu de un vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu 1955, a l’é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
== Cugnummi ciü difüxi ==
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser. A parolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu’u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.
<<Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.>>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
dro22v148w8xrxqo62kys6sb1vom9go
269578
269577
2026-05-09T13:40:33Z
Arbenganese
12552
rev
269578
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (ch'u se dixe in franseize {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|p=3|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 321 abitanti.
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d’inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a [[Valsesia]], ch’a l’é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l’é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{Cita web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, giugno 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l’é dita ''Oberteil'', che vö dì: “a parte ciü erta”.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l’é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (''Chreschen-eye''), “grande giassu” (''Grossen-eys'') o “övu depuxitou frai cresciui” (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref>{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh’è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu 1660, a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u tedescu cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu 1660, a parocchia de San Giuvanni a Gressoney-Saint-Jean, e, in tu 1671, quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au 1883.
Ai 10 de dixembre du 1771 Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u 1772, tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privà e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré. Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.
Ciascün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu 1776 l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité. I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au 1878. Doppu stu annu s’è passou a l’italian. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du 1928, i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu 1939, pe’impuzisiun du regime fascista, u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “Gressonei La Trinità” o “Gressonei Capoluogo”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du 1946, u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au 2001, squexi u 48% da pupulasiun a cunnusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle D’Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu’a Valsesia, u piemunteize.
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é steta tià sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia. Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh’è a prudusiunn de l’energia da l’egua, döviandu i fussuei Moss e Olene. Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.
== Posti de interesse ==
* Gexa da Santiscima Trinitè: fundà in tu 1702 cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du Renascimentu. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta meitè de l’Öttusentu. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu 1819, cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du Növesentu sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu 1975 a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.
* Capella de San Giacumu, in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu senté ch’u purtava versu l’arpe Gabiet. Tinta de giancu, a l’é steta custruia in tu 1652, pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu 1714. U santu u l’é festeggiou ai 25 de lüggiu.
* Capella de Tschaval, fabricà in tu 1624 da Peter Monterin, all’iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.
* Capella de Oagre, dita "Gnaden Brunnen" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neive e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu 1701 propiu in ta funtana lì vixin. Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d’agustu.
* Capella de Biel, in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu 1736. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.
* Capella de Sant’Anna, costruia in tu 1726 dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu 2001 da Pappa Wojtyla, tantu che gh’è üna targa ch’a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de Gesù, scurpia da u scultù de Tüirin Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu de un vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu 1955, a l’é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
== Cugnummi ciü difüxi ==
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser. A parolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu’u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.
<<Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.>>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
04ppdnj25svqgu2zh89uk09df3wxsbm
269579
269578
2026-05-09T13:40:48Z
Arbenganese
12552
rev
269579
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (ch'u se dixe in franseize {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|p=3|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 321 abitanti.
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d’inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a [[Valsesia]], ch’a l’é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l’é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, giugno 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l’é dita ''Oberteil'', che vö dì: “a parte ciü erta”.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l’é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (''Chreschen-eye''), “grande giassu” (''Grossen-eys'') o “övu depuxitou frai cresciui” (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh’è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré. Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s’è passou a l’[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe’impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “''Gressonei La Trinità''” o “''Gressonei Capoluogo''”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du 1946, u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d’Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu’a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia. Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh’è a prudusiun de l’energia da l’egua, döviandu i fussuei Moss e Olene. Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é steta tià sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).
=== Architetüe religiuze ===
* Gexa da Santiscima Trinitè: fundà in tu 1702 cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du Renascimentu. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta meitè de l’Öttusentu. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu 1819, cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du Növesentu sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu 1975 a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.
* Capella de San Giacumu, in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu senté ch’u purtava versu l’arpe Gabiet. Tinta de giancu, a l’é steta custruia in tu 1652, pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu 1714. U santu u l’é festeggiou ai 25 de lüggiu.
* Capella de Tschaval, fabricà in tu 1624 da Peter Monterin, all’iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.
* Capella de Oagre, dita "Gnaden Brunnen" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neive e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu 1701 propiu in ta funtana lì vixin. Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d’agustu.
* Capella de Biel, in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu 1736. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.
* Capella de Sant’Anna, costruia in tu 1726 dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu 2001 da Pappa Wojtyla, tantu che gh’è üna targa ch’a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de Gesù, scurpia da u scultù de Tüirin Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu de un vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu 1955, a l’é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
== Cugnummi ciü difüxi ==
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser. A parolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu’u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.
<<Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.>>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
9ie6xa54ge7ywgrxjb46qc3wbz7245o
269580
269579
2026-05-09T13:41:01Z
Arbenganese
12552
{{Divisione amministrativa |Nome = Gressoney-La-Trinité |Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta |Divisione amm grado 2 = no |Amministratore locale = Alessandro Girod |Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land'' |Data elezione = 24-05-2010 |Abitanti = {{Wikidata|P1082}} |Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS) |Nome abitanti = (fr) ''Gressonards'' |Pat
269580
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (ch'u se dixe in franseize {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 321 abitanti.
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d’inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a [[Valsesia]], ch’a l’é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l’é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, giugno 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l’é dita ''Oberteil'', che vö dì: “a parte ciü erta”.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l’é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (''Chreschen-eye''), “grande giassu” (''Grossen-eys'') o “övu depuxitou frai cresciui” (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh’è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s’è passou a l’[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe’impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “''Gressonei La Trinità''” o “''Gressonei Capoluogo''”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du [[1946]], u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d’Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu’a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh’è a prudusiun de l’energia da l’egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é steta tià sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).
=== Architetüe religiuze ===
* Gexa da Santiscima Trinitè: fundà in tu 1702 cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du Renascimentu. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta meitè de l’Öttusentu. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu 1819, cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du Növesentu sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu 1975 a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.
* Capella de San Giacumu, in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu senté ch’u purtava versu l’arpe Gabiet. Tinta de giancu, a l’é steta custruia in tu 1652, pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu 1714. U santu u l’é festeggiou ai 25 de lüggiu.
* Capella de Tschaval, fabricà in tu 1624 da Peter Monterin, all’iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.
* Capella de Oagre, dita "Gnaden Brunnen" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neive e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu 1701 propiu in ta funtana lì vixin. Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d’agustu.
* Capella de Biel, in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu 1736. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.
* Capella de Sant’Anna, costruia in tu 1726 dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu 2001 da Pappa Wojtyla, tantu che gh’è üna targa ch’a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de Gesù, scurpia da u scultù de Tüirin Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu de un vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu 1955, a l’é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
== Cugnummi ciü difüxi ==
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser. A parolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu’u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.
<<Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.>>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
3gsh86p7m2s1mjc8lobibvrcvninf20
269581
269580
2026-05-09T13:41:15Z
Arbenganese
12552
{{Divisione amministrativa |Nome = Gressoney-La-Trinité |Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta |Divisione amm grado 2 = no |Amministratore locale = Alessandro Girod |Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land'' |Data elezione = 24-05-2010 |Abitanti = {{Wikidata|P1082}} |Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS) |Nome abitanti = (fr) ''Gressonards'' |Pat
269581
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (ch'u se dixe in franseize {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 321 abitanti.
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d’inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a [[Valsesia]], ch’a l’é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l’é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, giugno 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l’é dita ''Oberteil'', che vö dì: “a parte ciü erta”.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l’é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (''Chreschen-eye''), “grande giassu” (''Grossen-eys'') o “övu depuxitou frai cresciui” (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh’è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s’è passou a l’[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe’impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “''Gressonei La Trinità''” o “''Gressonei Capoluogo''”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du [[1946]], u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d’Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu’a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh’è a prudusiun de l’energia da l’egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é steta tià sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu 1702 cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du Renascimentu. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta meitè de l’Öttusentu. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu 1819, cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du Növesentu sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu 1975 a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu senté ch’u purtava versu l’arpe Gabiet. Tinta de giancu, a l’é steta custruia in tu 1652, pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu 1714. U santu u l’é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu 1624 da Peter Monterin, all’iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neive e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu 1701 propiu in ta funtana lì vixin. Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d’agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref>
* '''Capella de Sant’Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu 2001 da Pappa Wojtyla, tantu che gh’è üna targa ch’a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu de un vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l’é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
== Cugnummi ciü difüxi ==
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser. A parolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu’u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.
<<Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.>>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
s0kexm5qo4i93aqa40ve5s4ozr24m4n
269582
269581
2026-05-09T13:41:27Z
Arbenganese
12552
rev
269582
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (ch'u se dixe in franseize {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 321 abitanti.
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d’inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a [[Valsesia]], ch’a l’é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l’é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, giugno 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l’é dita ''Oberteil'', che vö dì: “a parte ciü erta”.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l’é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (''Chreschen-eye''), “grande giassu” (''Grossen-eys'') o “övu depuxitou frai cresciui” (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh’è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s’è passou a l’[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe’impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “''Gressonei La Trinità''” o “''Gressonei Capoluogo''”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du [[1946]], u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d’Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu’a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh’è a prudusiun de l’energia da l’egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é steta tià sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta meitè de l’[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu [[1819]], cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu senté ch’u purtava versu l’arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l’é steta custruia in tu [[1652]], pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l’é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all’iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neive e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d’agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant’Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh’è üna targa ch’a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu de un vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l’é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
== Cugnummi ciü difüxi ==
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser. A parolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu’u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.
<<Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.>>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
r0rwvast3b7dcv1muedermpwpq91j9r
269583
269582
2026-05-09T13:41:41Z
Arbenganese
12552
rev
269583
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (ch'u se dixe in franseize {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 321 abitanti.
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d’Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d’inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu’a [[Valsesia]], ch’a l’é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch’u s’è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe’ sfrütà l’energia de l’egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch’a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l’é nasciüa a partì da l’insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l’é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l’é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün’atra varietè de walser, a l’é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, giugno 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l’é dita ''Oberteil'', che vö dì: “a parte ciü erta”.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l’é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (''Chreschen-eye''), “grande giassu” (''Grossen-eys'') o “övu depuxitou frai cresciui” (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de “La Trinité” a l’é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L’ean steti difeti i tedeschi Walser in te l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh’è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe’u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch’u l’ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l’ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l’é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l’aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d’Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l’ea a Issime, de lengua franseize. A l’ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l’é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l’aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l’ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch’a gh’aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l’é restà in sciu postu pe’ di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l’ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l’é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l’ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l’é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s’è passou a l’[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l’é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu’u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l’é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe’impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l’é stetu cangiou inte l’italian “''Gressonei La Trinità''” o “''Gressonei Capoluogo''”, mentre u cumüne ünicu u l’ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu’u decretu regiu di 30 d’arvì du [[1946]], u l’é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l’antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe’u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe’ cultüa e pe’ teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe’u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l’italian cumme u walser. Ciü au fetu d’aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l’istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d’Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu’a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l’é ün’impurtante stasiun sciistica, ch’a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh’è a prudusiun de l’energia da l’egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l’é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l’é steta tià sciü in tu stile de l’architetüa Walser, cumme u l’é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l’Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch’u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch’u vö dì, cà du cuntadin), a Ca’ Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu’u titulu d’ancö. Drentu u l’é cunservou l’artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d’ou u l’é scampou au fögu in ta meitè de l’[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe’ 30 metri, mentre a punta a l’é steta finia sulu in tu [[1819]], cu’a furma d’üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch’u l’ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d’Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l’ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l’artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu’e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l’antigu senté ch’u purtava versu l’arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l’é steta custruia in tu [[1652]], pe’ vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l’é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all’iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l’é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch’u vö dì “funte miraculuza”, a l’é dedicà aa Madonna da Neive e a l’é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l’aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d’agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu’u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l’é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l’é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l’é ai 16 d’agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant’Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh’aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d’artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh’è üna targa ch’a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l’é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch’a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l’é steta missa chi doppu de un vutu ch’u l’ha fetu l’artista meximu mentre ch’u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l’é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l’é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe’i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l’é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l’é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch’u gh’a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu’u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu’u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}</ref>
In tu primmu quartu u l’é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch’a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch’u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l’é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch’u se fasse pe’ türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l’é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d’annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l’acordu d’amicissia in preparasiun u s’è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
gvy0vegix5ownfvn1gqyovum2g82c12
269584
269583
2026-05-09T13:41:51Z
Arbenganese
12552
rev
269584
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (ch'u se dixe in franseize {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 321 abitanti.
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, giugno 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: “a parte ciü erta”.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse “Cian di cresciui” (''Chreschen-eye''), “grande giassu” (''Grossen-eys'') o “övu depuxitou frai cresciui” (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de “La Trinité” a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u “Titsch”.
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian “''Gressonei La Trinità''” o “''Gressonei Capoluogo''”, mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de “Gressonei”. Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l'italian cumme u walser. Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì “funte miraculuza”, a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}</ref>
In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
sdzfo6g9vu4330l701j2laoi4777r91
269585
269584
2026-05-09T13:42:02Z
Arbenganese
12552
rev
269585
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, giugno 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente. U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengu muè tantu l'italian cumme u walser. Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
<nowiki>{{TABELLA DEI SINDACI}}</nowiki>
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
== Gemelaggiu cun Camuggi ==
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu (sennò Messia), u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
msc9uro74py8m447h0czjlxum97ulha
269586
269585
2026-05-09T13:42:16Z
Arbenganese
12552
rev
269586
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{Cita web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Stemma ==
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Cristu, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
en3i3camz7gcnee9rm8ebspp8042ptr
269587
269586
2026-05-09T13:43:05Z
Arbenganese
12552
rev, notte, azunte, varie
269587
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{Cita web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
r752i1abivl52391qmnrzuk3klo222n
269588
269587
2026-05-09T13:43:33Z
Arbenganese
12552
/* Aministrasiun */ tl giustau
269588
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
11xpjm4rw1lzglbr6in1ogx0w46dmq3
269589
269588
2026-05-09T13:43:55Z
Arbenganese
12552
/* Âtri progètti */ Camugin
269589
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
cdwx2dxds7zir9qjcos4ieno0c8iy6y
269590
269589
2026-05-09T13:44:13Z
Arbenganese
12552
/* Atri prugetti */ ref
269590
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterösa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
dp23zkyz4ntxpiwt7qzptr0wczarzmp
269591
269590
2026-05-09T13:44:42Z
Arbenganese
12552
/* Ecunumia */ Monterosa
269591
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
= Gressoney-La-Trinité =
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
695jxb9ytf07wthhjcskxqnfofbclcg
269592
269591
2026-05-09T13:44:59Z
Arbenganese
12552
-title
269592
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
2pzjm4hkebkyi2dbog4coxmsh9iwzu3
269593
269592
2026-05-09T13:45:22Z
Arbenganese
12552
+tl camugin
269593
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
c5apz7ckhyg1kiieirr6s7khwyy8521
269594
269593
2026-05-09T13:46:01Z
Arbenganese
12552
cumüne
269594
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = Sàn Françésco
|Festivo = 3 Xavêio
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
deyoin065m9xyxiyp9vuhfsh3udtzxj
269595
269594
2026-05-09T13:48:01Z
Arbenganese
12552
patrun
269595
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gressoney-La-Trinité inta región Vàl d’Aòsta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
fav40a4p0cn0448gq5qdu84oulrg5f7
269596
269595
2026-05-09T13:48:58Z
Arbenganese
12552
cam.
269596
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
<nowiki>{{GRAFICO EVOLUZIONE ABITANTI}}</nowiki>
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
hk1s587aupvkuacy7ovjkcwpman09bu
269599
269596
2026-05-09T13:54:51Z
Arbenganese
12552
/* Abitanti */ +{{Demografia}}
269599
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiuin germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
oxgms2lbelwprp4akdd3xlp8cw5g7n2
269601
269599
2026-05-09T13:58:39Z
Arbenganese
12552
Sing.
269601
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
pnpoenc2pw6o4s9cryxc2l51qo45tg9
269602
269601
2026-05-09T13:59:05Z
Arbenganese
12552
Wl
269602
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvua a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
4azdq4786evtv9zvyj1is4g344kxq8f
269603
269602
2026-05-09T13:59:35Z
Arbenganese
12552
-üa
269603
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià. De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni. In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe'impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei". Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
bzahdhoyrzj9deee1axn0mj8mx4y1fs
269618
269603
2026-05-09T20:14:33Z
Arbenganese
12552
A cappi
269618
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu,, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
hc2dgb96bgak3kj53xc1j925owofgnj
269619
269618
2026-05-09T20:14:55Z
Arbenganese
12552
,,
269619
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
gyn1fkaqljl2p6hjfe7cchwm8tjun6y
269624
269619
2026-05-09T22:07:52Z
Arbenganese
12552
didascalie
269624
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = Vista du paize
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
k4d4c4jqj61ticsua2msem2zlx5gcg8
269625
269624
2026-05-09T22:08:32Z
Arbenganese
12552
div align
269625
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
0o8fkuaskqe7o6tksh66921xfqypqlm
269626
269625
2026-05-09T22:14:54Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ gallery foto d'epuca
269626
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
File:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899
File:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
otuxvnl7pc5tes37ii751yavq4ew7o9
269627
269626
2026-05-09T22:15:14Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ dim
269627
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="145" heights="145">
File:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
File:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899
File:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
p4sfeguq6diddmcwql9bcumj7bq92ox
269628
269627
2026-05-09T22:15:49Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ Sorting
269628
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="145" heights="145">
Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
m4quni2f0l2znh6fi1mzl5s26qqsvm6
269629
269628
2026-05-09T22:16:02Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ dim
269629
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Abitanti ==
A pupulasiu a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lenguA muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
q4fcwe1m0y6e9jgamppd5ju74tltr7l
269630
269629
2026-05-09T22:17:28Z
Arbenganese
12552
Abitanti-->Cultüa
269630
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
7rkunmb1b1121uftc2texkvah27fmvv
269631
269630
2026-05-09T22:19:46Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ spustou gall
269631
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
[[Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|thumb|U paize in t'üna incixun primma du 1877|left]]
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899
File:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|A capella de Notre_Dame des Neiges e, in sciu sfundu u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
qca47q2rgnh3u8nurdz9blzmn8o8w7t
269632
269631
2026-05-09T22:21:00Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ didascalia, inversciun
269632
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>
Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png||U paize in t'üna incixun primma du 1877
File:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre_Dame des Neiges e u u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
3jlo4t12etj3ybol2qc6fqk0qega7wd
269633
269632
2026-05-09T22:21:42Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ dim. pos.
269633
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="140" heights="145">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre_Dame des Neiges e u u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
agf6wkmdq1ptfu6zmoqbcgq0y1pzpil
269634
269633
2026-05-09T22:22:09Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ _--->-
269634
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="145" heights="145">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
pb7inb07mbin22cn7exbh0czn7l1ilz
269635
269634
2026-05-09T22:22:28Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ 150px
269635
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
a93uovwqqjqd7wb7zkdrwfzc2j4e2kh
269636
269635
2026-05-10T10:15:33Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ typo
269636
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Monte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
gzpc1dpbrb4sb89xgvbcqw0n8wf2mvs
Gexe de Camuggi
0
32661
269611
269255
2026-05-09T18:55:30Z
N.Longo
12052
/* Munasteru de San Prospu, Camuggi */ +
269611
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Baxilica de l'Assunta, Camuggi ==
[[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]]
A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]]
L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe ese poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />.
De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />.
== Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]]
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi ==
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Munasteru de San Prospu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]]
{{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]]
A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa ==
[[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]]
Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia intu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />.
== Gexa du Sacru Cö, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']]
A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà.
== Gexa de San Roccu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]]
Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Gexa de San Nichiozu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]]
A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />.
== Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu ==
[[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]]
{{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Icunn-e, capelle e muzaici ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna
Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu
Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin
Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a Punta Ciappa
</gallery>
In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè.
Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de Sant'Anna, dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, inti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe.
A [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de San Prospu e San Fertuzu"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Cristi e prezeppi ==
[[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]]
A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />.
Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi.
Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]]
ldjf2bqri8p8g4a5hvf8qdgi9my2ful
269617
269611
2026-05-09T19:50:55Z
Arbenganese
12552
A cappi
269617
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Baxilica de l'Assunta, Camuggi ==
[[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]]
A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]]
L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe ese poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />.
De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />.
== Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]]
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi ==
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Munasteru de San Prospu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]]
{{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]]
A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa ==
[[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]]
Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia intu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />.
== Gexa du Sacru Cö, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']]
A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà.
== Gexa de San Roccu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]]
Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Gexa de San Nichiozu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]]
A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />.
== Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu ==
[[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]]
{{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
L'abasia de San Fertuzu a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè.
A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiò metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
== Icunn-e, capelle e muzaici ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna
Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu
Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin
Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a Punta Ciappa
</gallery>
In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè.
Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de Sant'Anna, dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, inti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe.
A [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de San Prospu e San Fertuzu"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Cristi e prezeppi ==
[[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]]
A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />.
Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi.
Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]]
4cnyzt3yl3ommbe41v4x1k1qf0cswk7
269621
269617
2026-05-09T21:57:27Z
Arbenganese
12552
/* Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu */ cangiou
269621
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Baxilica de l'Assunta, Camuggi ==
[[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]]
A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]]
L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe ese poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />.
De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />.
== Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]]
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi ==
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Munasteru de San Prospu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]]
{{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]]
A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa ==
[[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]]
Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia intu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />.
== Gexa du Sacru Cö, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']]
A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà.
== Gexa de San Roccu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]]
Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Gexa de San Nichiozu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]]
A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />.
== Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu ==
[[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]]
{{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
L'abasia de San Fertuzu a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè.
A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
== Icunn-e, capelle e muzaici ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna
Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu
Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin
Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a Punta Ciappa
</gallery>
In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè.
Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de Sant'Anna, dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, inti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe.
A [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de San Prospu e San Fertuzu"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Cristi e prezeppi ==
[[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]]
A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />.
Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi.
Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]]
hft21loxw9rfmd1yu4h5x0ypo50cnu4
A Rüa (Camuggi)
0
32686
269614
269209
2026-05-09T19:24:36Z
N.Longo
12052
+ ref, wl
269614
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Rüa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti = 634
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|Nome abitanti =
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]]
|Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
3dn1d8hr4p8qx2o8y5opez8jorc6ad0
Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"
0
32724
269604
269573
2026-05-09T15:52:12Z
Arbenganese
12552
Cliticu
269604
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}}
[[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]]
L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và d'a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua.
U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu d'a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe.
== Stoja ==
L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref>
U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìtiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju.
== Teritoju e natüa ==
[[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]]
L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri d'a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma.
Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.
Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref>
Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref>
Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni.
L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marini. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre.
Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.
Da-i primmi de mazzu a-a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, sistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä.
[[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu 'nsc'ou mä]]
Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn.
E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.
A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP.
A pesca sut'ègua a l'è vietä in tütta l'AMP.
A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena.
== Ätri prugètti ==
* {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}}
== Note ==
<references/>
[[Categorîa:Àree protètte]]
1bk14h4dimh7bn3i0ttsn17ow164giz
Viturii
0
32725
269605
269574
2026-05-09T15:58:48Z
Michæ.152
13747
269605
wikitext
text/x-wiki
I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù di [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Valàdda da Ponçéivia]] inte l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâle.
[[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]]
== Nómme ==
Scibén che l'òrìgine do nómme di Viturii a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i Esturi, d'in gîo a [[Borgo San Dalmasso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i Eguiturii, inta èrta valàdda do [[Verdon]], e-i Nemeturii, inta èrta valàdda do Verdon ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtte e mainêe, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o proto-indoeoropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo".
O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomöo]], 'n insediaménto documentòu scìn da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo a.C.]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ in âtri topònimi.
== Giögrafîa ==
O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'âia conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta dibatûa da-i outoî che àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, d'in gîo a [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]].
[[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]]
== Stöia ==
O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.]], dónde se mensónn-a a bêga in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta romànn-a e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] d'in gîo a-o [[200 a.C.|200 a.C]]., i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A bêga a l'é sciortîa in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e che êan stæte confiscæ dòppo a seu desfæta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', che liâtri tegnîvan in pìn posésso e poéivan pasâ a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>.
L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de stréuppe co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ ciù tære fèrtile. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, d'in gîo a Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu patrón<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>.
Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî romén àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa avéi da pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'<nowiki/>''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de scîti sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o drîto de sbratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî romén àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta acugéita cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, confermàndo i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn de aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>.
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo do Ponçéivia
Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo do Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cén de Prâgia
</gallery>
== Soçietæ ==
I Viturii, insémme a tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' romànn-a e conligòu a-o pòrto da çitæ co-o tràfego. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta romànn-a de l'âia e da-i mecanîximi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómme a-a Via Postumia<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, con tùtto che posedéivan un seu teritöio e drîti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>.
Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ [[Tabula peutegirania]] ascì (o Poggi o ripòrta 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçietæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn sovénte in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), sàiva a dî çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo.
Da-a töa de brónzo do Ponçéivia pâ che e comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichéssan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Valàdda do Ponçéivia a poxiçión stratégica d'in gîo a-a [[Via Postumia]] a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda romànn-a, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión de atréssi de [[færo]].
Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a-o coménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénne di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de Pyla o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi percórsci che da-o mâ montâvan sciù pe-a Valàdda do Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]].
== Anotaçioìn ==
<references />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Lìguri Antîghi]]
nhkpliwhda5swg7wihlrgg2optbq79m
San Fertuzu (Camuggi)
0
32726
269620
269570
2026-05-09T21:57:00Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ rev
269620
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
{{çitaçión|San Fertuzu<br>
postu ascuzu<br>
figge belle nu ghe n'é<br>
quelle poche che ghe sun<br>
sun ciü brütte che u carbun|Ditu pupulare}}
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
hybffojcnq7o1a2mjflw7a3cyxugp1u
269622
269620
2026-05-09T22:01:10Z
Arbenganese
12552
/* Atri prugetti */ cat
269622
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
{{çitaçión|San Fertuzu<br>
postu ascuzu<br>
figge belle nu ghe n'é<br>
quelle poche che ghe sun<br>
sun ciü brütte che u carbun|Ditu pupulare}}
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
ezee9fl3dvfeb4klkf90n15nwrip0jy
269623
269622
2026-05-09T22:06:22Z
Arbenganese
12552
+n. abitanti, ref
269623
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=San Fertuzu
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti= 36
|Note abitanti= {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/genova_camogli_sanfruttuoso.html|tìtolo=La Frazione di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-10}}
|Aggiornamento abitanti= 2011
|Codice catastale=
|Nome abitanti= sanfertuzin
|Patrono=San Fertuzu
|Festivo=
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
{{çitaçión|San Fertuzu<br>
postu ascuzu<br>
figge belle nu ghe n'é<br>
quelle poche che ghe sun<br>
sun ciü brütte che u carbun|Ditu pupulare}}
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
9flfm84kmt7at4ss7h1qx4e5dc22sle
Template:Demografia/Gressoney-La-Trinité
10
32728
269597
2026-05-09T13:53:33Z
Arbenganese
12552
creou
269597
wikitext
text/x-wiki
{{Demografia
|titolo = Abitanti censiti
|fonte=<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statìstiche I.Stat]'' - [[ISTAT]]; <small> URL consultou o 30-12-2023</small>.</ref>
|dimx = 488
|dimy = 373
|popmax = 400
|passo1 = 50
|passo2 = 10
|a1 = 1861|p1 = 224
|a2 = 1871|p2 = 222
|a3 = 1881|p3 = 214
|a4 = 1901|p4 = 167
|a5 = 1911|p5 = 168
|a6 = 1921|p6 = 158
|a7 = 1931|p7 = 164
|a8 = 1936|p8 = 192
|a9 = 1951|p9 = 188
|a10 = 1961|p10 = 198
|a11 = 1971|p11 = 239
|a12 = 1981|p12 = 275
|a13 = 1991|p13 = 285
|a14 = 2001|p14 = 297
|a15 = 2011|p15 = 311
|a16 = 2021|p16 = 332
}}<noinclude><references/>
[[Categorîa:Template demogràfichi di comùn de l'Itàlia|Gressoney-La-Trinité]]
</noinclude>
f6f35nawqklby55wkqui2wkctabtpbi
269598
269597
2026-05-09T13:54:02Z
Arbenganese
12552
-fonte
269598
wikitext
text/x-wiki
{{Demografia
|titolo = Abitanti censiti<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statìstiche I.Stat]'' - [[ISTAT]]; <small> URL consultou o 30-12-2023</small>.</ref>
|dimx = 488
|dimy = 373
|popmax = 400
|passo1 = 50
|passo2 = 10
|a1 = 1861|p1 = 224
|a2 = 1871|p2 = 222
|a3 = 1881|p3 = 214
|a4 = 1901|p4 = 167
|a5 = 1911|p5 = 168
|a6 = 1921|p6 = 158
|a7 = 1931|p7 = 164
|a8 = 1936|p8 = 192
|a9 = 1951|p9 = 188
|a10 = 1961|p10 = 198
|a11 = 1971|p11 = 239
|a12 = 1981|p12 = 275
|a13 = 1991|p13 = 285
|a14 = 2001|p14 = 297
|a15 = 2011|p15 = 311
|a16 = 2021|p16 = 332
}}<noinclude><references/>
[[Categorîa:Template demogràfichi di comùn de l'Itàlia|Gressoney-La-Trinité]]
</noinclude>
1bm9si5pfxgcw8bftz83ouusntlbpqp
269600
269598
2026-05-09T13:55:26Z
Arbenganese
12552
rev
269600
wikitext
text/x-wiki
{{Demografia
|titolo = Abitanti censii<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statìstiche I.Stat]'' - [[ISTAT]]; <small> URL consultou o 30-12-2023</small>.</ref>
|dimx = 488
|dimy = 373
|popmax = 400
|passo1 = 50
|passo2 = 10
|a1 = 1861|p1 = 224
|a2 = 1871|p2 = 222
|a3 = 1881|p3 = 214
|a4 = 1901|p4 = 167
|a5 = 1911|p5 = 168
|a6 = 1921|p6 = 158
|a7 = 1931|p7 = 164
|a8 = 1936|p8 = 192
|a9 = 1951|p9 = 188
|a10 = 1961|p10 = 198
|a11 = 1971|p11 = 239
|a12 = 1981|p12 = 275
|a13 = 1991|p13 = 285
|a14 = 2001|p14 = 297
|a15 = 2011|p15 = 311
|a16 = 2021|p16 = 332
}}<noinclude><references/>
[[Categorîa:Template demogràfichi di comùn de l'Itàlia|Gressoney-La-Trinité]]
</noinclude>
lzqrxlr9f22uag7iv4wncmr2qjd37st
San Prospu (Camuggi)
0
32729
269606
2026-05-09T18:46:53Z
N.Longo
12052
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
269606
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = San Prospu
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''San Prospero''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Camogli-IMG 1428.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">U centru de Camuggi cun, in simma, San Prospu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
}}
'''San Prospu''' (''San Prospero'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], dita ascì ''Via Romana'') a l'é üna lucalitè de [[Camuggi]], ricunusciüa in tu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT}}</ref>.
== Geugrafia ==
San Prospu u se tröva de d'atu du centru de Camuggi, in sce rive du [[Munte d'Ezui]]. U se spande in zü au munasteru de San Prospu, ch'u g'ha detu u numme, e u l'é cunusciüu ascì cumme a regiun da Via Rumann-a, dau numme da vegia stradda ch'a ghe passa.
In ta lucalitè de San Prospu u gh'é cumpreizu ciü sciti e a l'é traversà dau Rian Zorzu, ch'u scure sübitu a levante du munasteru.
A lucalitè de San Prospu a cunfinn-a versu munte cun quella de [[Caze Russe (Camuggi)|Caze Russe]], ch'a se tröva au livellu de l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]], mentre a levante a se spande versu e estremitè d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e d[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A meridiun u se tröva tüttu u centru de Camuggi mentre versu punente, au de là da ''Salita di San Prospero'', u gh'é a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]].
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero-targa fondatore monastero.jpg|sinistra|miniatura|A targa in tu ciasà du munasteru, dedicou au sö fundatù]]
A regiun a munte du centru storicu de [[Camuggi]], pe'a sö parte ciü versu [[Recco|Reccu]], a l'ea ben frequentà du [[XVII secolo|Seisentu]] e, da ancun de primma, a l'ea traversà daa cuscì dita Via Rumann-a. A via antiga, ch'a traversava u [[U Migià (Camuggi)|Migià]], [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]] e dunca e tere in ta regiun de San Prospu, a purtava poi a levante versu [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ma a l'ha finiu pe perde de impurtansa quande, sutt'au [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], u l'é stetu traciou a növa via fra Reccu e A Rüa, l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] d'ancö<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 14}}</ref>.
In tu detaggiu, du [[XVII secolo|Seisentu]], in te tere de d'atu de Camuggi se truvava de ville de scignuri, de ostaie pe'i pelegrin e trè capelle de campagna, dedichè a Sant'Anna, a San Giacumu e a San Prospu. Mentre a primma a se truvava cumme ancö in sce l'antiga Via Rumann-a in tu scitu ditu da Loggia, ancö burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], e a segunda a l'ea au servissiu da [[San Giacumu (Camuggi)|burgà cu'u meximu numme]], a capella de San Prospu a l'ea ciü a levante, facià in scia Via Rumann-a, da vixin ascì a l'Aurelia muderna. In tu [[1880]] sta capella a l'é steta rilevà da l'abate Giovanni Schiaffino, fratte de Munte Oliveto, ch'u g'ha fetu custruì da arente u grande munasteru ch'u domina in sce Camuggi.
Pe du restu, cunsciderou a fundasiun antiga di centri de Camuggi, da Rüa e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], a custrusiun de cà növe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növesentu]] a l'ha interesou pe'u ciü i sciti in tu mezu fra sti paixi, cumpreizu propiu a regiun de San Prospu. Chi, cu'e palanche guagnè doppu da [[guera de Crimea]], i armatui de Camuggi han fetu fabricà e sö ville e palassi, feti segundu a tradisiun cun teiti a quattru egue e müage dae tinte vivaci, decurè cun pitüe a frescu du Menozzi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 16}}</ref>.
In tu cursu de di scavi, feti du [[2016]] pe mette ün tübbu du gazzu de 1,2 km lungu a Via Rumann-a, a l'artessa du munasteru de San Prospu sun steti truvè i resti de armenu quattru livelli ciü antighi da via. Da ün toccu de ceramica truvou in te ün de sti strati u s'é vistu che a via a l'existeiva zà armenu da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], ben che u numme, cumme quellu da regiun du Migià (foscia da ''miliarium'', a pria chilometrica rumann-a) u cunta de ün'urigine ch'a purieiva esse ben ciü antiga<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373896|tìtolo=Via Antica Romana (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Munasteru de San Prospu ===
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|miniatura|U munasteru miou d'in te l'Izua]]
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT}}</ref>.
Ciütostu impurtante a l'é a bibliuteca du munasteru, a tersa de Camuggi doppu da [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Civica "Niccolò Cuneo"]] e da "Millenaria" d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ch'a l'ea steta fundà perché a cunservesse di testi de scöa pe'i stüdenti de materie nautiche. A l'imprinsippiu a bibliuteca a se truvava au segundu cian du munasteru ma, pe'u gran nümeru de nuvissi che gh'ea alantù, in tu [[1940]] a l'ea finia in te de sgansie de legnu au primmu cian, vegnindu poi stramüà au tersu cian pe faghe di travaggi. Pasou du tempu avanti de truvaghe üna scistemasiun definitiva, a bibliuteca, dai [[Anni 2000|anni Duimilla]], a l'é steta purtà au segundu cian du cumplessu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/istituticulturali/istituto/741/Biblioteca+del+Monastero+di+S.+Prospero|tìtolo=Biblioteca del Monastero di S. Prospero|léngoa=IT}}</ref>.
=== Villa Mungiardin ===
A punente de San Prospu, a meza stradda cu'a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], u se tröva üna villa ch'a l'ea de prupietè di Mungiardin, üna famiggia de cuntu de Camuggi, che finn-a du [[XVIII secolo|Settesentu]] a gh'aiva u patrunatu in sce ün'artà da paruchiale e, tra u [[1746]] e u [[1863]], quellu in scia capella de Sant'Anna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]], quand'a l'ea in prupietè aa famiggia de l'avucatu Davide Olivari, sta rexidensa a l'aiva ancun ün purtà fetu a guardiöa ch'u s'afaciava in scia Via Rumann-a<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|pp. 15, 157}}</ref>. In ta villa u se tröva ascì üna capella privà, duv'u gh'ea cunservou ün bellu medagiun du [[XVIII secolo|Settesentu]] du [[Francesco Schiaffino]], scultù de Camuggi, che poi u l'é finiu a [[Zena]] in scia facià du palassiu au civicu 26 de Via Balbi, ch'u l'ea pe üna parte di Mungiardin<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 191}}</ref>.
== Cumünicasiuin ==
A lucalitè de San Prospu a l'é furmà da üna serie de vilette, lighè cu'u centru de [[Camuggi]] pe mezu de de cröze storiche e traversè, in diresiun punente-levante, daa Via Rumann-a. In tu detaggiu, a punente du munasteru u se pö ricurdà Via Fasceto, ch'a munta d'in San Prospu versu l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] e ascì versu Via San Giacomo, e ciü a Salita San Prospero, che d'in Lazza a munta finn-a aa Via Rumann-a. A levante du munasteru u se tröva, nu guei distante, Salita de Prià, che daa Via Rumann-a a chinn-a in tu centru de Camuggi. Da lì a se deramma ascì a cuscì dita Via de Mezu, ch'a va avanti versu levante finn-a in t[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A San Prospu, a Via de Mezu a l'é ligà a Cursu Mazzini daa cuscì dita Roca Caballera.
A ogni moddu u gh'é di prublemi lighè aa mancansa de parchezzi in tu centru e au fetu che sta regiun a manca d'ün servissiu direttu de trasportu pübblicu ch'u porte finn-a lì. U munasteru u patisce ascì di meximi prublemi, scicumme che pe'a Via Rumann-a, ben streita, ghe passa sulu che üna navetta<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/02/camogli-alle-case-rosse-si-ribellano-vogliono-la-navetta-che-li-colleghi-al-centro/|tìtolo=Camogli: alle "Case rosse" si ribellano, vogliono la navetta che li colleghi al centro|dæta=2 dixembre 2025|léngoa=IT}}</ref>.
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
kc5ox9dfsk5c5y9aspyd9w1dxxrcpig
269610
269606
2026-05-09T18:53:26Z
N.Longo
12052
269610
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = San Prospu
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''San Prospero''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Camogli-IMG 1428.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">U centru de Camuggi cun, in simma, San Prospu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
}}
'''San Prospu''' (''San Prospero'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], dita ascì ''Via Romana'') a l'é üna lucalitè de [[Camuggi]], ricunusciüa in tu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Geugrafia ==
San Prospu u se tröva de d'atu du centru de Camuggi, in sce rive du [[Munte d'Ezui]]. U se spande in zü au munasteru de San Prospu, ch'u g'ha detu u numme, e u l'é cunusciüu ascì cumme a regiun da Via Rumann-a, dau numme da vegia stradda ch'a ghe passa.
In ta lucalitè de San Prospu u gh'é cumpreizu ciü sciti e a l'é traversà dau Rian Zorzu, ch'u scure sübitu a levante du munasteru.
A lucalitè de San Prospu a cunfinn-a versu munte cun quella de [[Caze Russe (Camuggi)|Caze Russe]], ch'a se tröva au livellu de l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]], mentre a levante a se spande versu e estremitè d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e d[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A meridiun u se tröva tüttu u centru de Camuggi mentre versu punente, au de là da ''Salita di San Prospero'', u gh'é a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]].
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero-targa fondatore monastero.jpg|sinistra|miniatura|A targa in tu ciasà du munasteru, dedicou au sö fundatù]]
A regiun a munte du centru storicu de [[Camuggi]], pe'a sö parte ciü versu [[Recco|Reccu]], a l'ea ben frequentà du [[XVII secolo|Seisentu]] e, da ancun de primma, a l'ea traversà daa cuscì dita Via Rumann-a. A via antiga, ch'a traversava u [[U Migià (Camuggi)|Migià]], [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]] e dunca e tere in ta regiun de San Prospu, a purtava poi a levante versu [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ma a l'ha finiu pe perde de impurtansa quande, sutt'au [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], u l'é stetu traciou a növa via fra Reccu e A Rüa, l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] d'ancö<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 14}}</ref>.
In tu detaggiu, du [[XVII secolo|Seisentu]], in te tere de d'atu de Camuggi se truvava de ville de scignuri, de ostaie pe'i pelegrin e trè capelle de campagna, dedichè a Sant'Anna, a San Giacumu e a San Prospu. Mentre a primma a se truvava cumme ancö in sce l'antiga Via Rumann-a in tu scitu ditu da Loggia, ancö burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], e a segunda a l'ea au servissiu da [[San Giacumu (Camuggi)|burgà cu'u meximu numme]], a capella de San Prospu a l'ea ciü a levante, facià in scia Via Rumann-a, da vixin ascì a l'Aurelia muderna. In tu [[1880]] sta capella a l'é steta rilevà da l'abate Giovanni Schiaffino, fratte de Munte Oliveto, ch'u g'ha fetu custruì da arente u grande munasteru ch'u domina in sce Camuggi.
Pe du restu, cunsciderou a fundasiun antiga di centri de Camuggi, da Rüa e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], a custrusiun de cà növe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növesentu]] a l'ha interesou pe'u ciü i sciti in tu mezu fra sti paixi, cumpreizu propiu a regiun de San Prospu. Chi, cu'e palanche guagnè doppu da [[guera de Crimea]], i armatui de Camuggi han fetu fabricà e sö ville e palassi, feti segundu a tradisiun cun teiti a quattru egue e müage dae tinte vivaci, decurè cun pitüe a frescu du Menozzi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 16}}</ref>.
In tu cursu de di scavi, feti du [[2016]] pe mette ün tübbu du gazzu de 1,2 km lungu a Via Rumann-a, a l'artessa du munasteru de San Prospu sun steti truvè i resti de armenu quattru livelli ciü antighi da via. Da ün toccu de ceramica truvou in te ün de sti strati u s'é vistu che a via a l'existeiva zà armenu da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], ben che u numme, cumme quellu da regiun du Migià (foscia da ''miliarium'', a pria chilometrica rumann-a) u cunta de ün'urigine ch'a purieiva esse ben ciü antiga<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373896|tìtolo=Via Antica Romana (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Munasteru de San Prospu ===
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|miniatura|U munasteru miou d'in te l'Izua]]
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
Ciütostu impurtante a l'é a bibliuteca du munasteru, a tersa de Camuggi doppu da [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Civica "Niccolò Cuneo"]] e da "Millenaria" d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ch'a l'ea steta fundà perché a cunservesse di testi de scöa pe'i stüdenti de materie nautiche. A l'imprinsippiu a bibliuteca a se truvava au segundu cian du munasteru ma, pe'u gran nümeru de nuvissi che gh'ea alantù, in tu [[1940]] a l'ea finia in te de sgansie de legnu au primmu cian, vegnindu poi stramüà au tersu cian pe faghe di travaggi. Pasou du tempu avanti de truvaghe üna scistemasiun definitiva, a bibliuteca, dai [[Anni 2000|anni Duimilla]], a l'é steta purtà au segundu cian du cumplessu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/istituticulturali/istituto/741/Biblioteca+del+Monastero+di+S.+Prospero|tìtolo=Biblioteca del Monastero di S. Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
=== Villa Mungiardin ===
A punente de San Prospu, a meza stradda cu'a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], u se tröva üna villa ch'a l'ea de prupietè di Mungiardin, üna famiggia de cuntu de Camuggi, che finn-a du [[XVIII secolo|Settesentu]] a gh'aiva u patrunatu in sce ün'artà da paruchiale e, tra u [[1746]] e u [[1863]], quellu in scia capella de Sant'Anna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]], quand'a l'ea in prupietè aa famiggia de l'avucatu Davide Olivari, sta rexidensa a l'aiva ancun ün purtà fetu a guardiöa ch'u s'afaciava in scia Via Rumann-a<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|pp. 15, 157}}</ref>. In ta villa u se tröva ascì üna capella privà, duv'u gh'ea cunservou ün bellu medagiun du [[XVIII secolo|Settesentu]] du [[Francesco Schiaffino]], scultù de Camuggi, che poi u l'é finiu a [[Zena]] in scia facià du palassiu au civicu 26 de Via Balbi, ch'u l'ea pe üna parte di Mungiardin<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 191}}</ref>.
== Cumünicasiuin ==
A lucalitè de San Prospu a l'é furmà da üna serie de vilette, lighè cu'u centru de [[Camuggi]] pe mezu de de cröze storiche e traversè, in diresiun punente-levante, daa Via Rumann-a. In tu detaggiu, a punente du munasteru u se pö ricurdà Via Fasceto, ch'a munta d'in San Prospu versu l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] e ascì versu Via San Giacomo, e ciü a Salita San Prospero, che d'in Lazza a munta finn-a aa Via Rumann-a. A levante du munasteru u se tröva, nu guei distante, Salita de Prià, che daa Via Rumann-a a chinn-a in tu centru de Camuggi. Da lì a se deramma ascì a cuscì dita Via de Mezu, ch'a va avanti versu levante finn-a in t[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A San Prospu, a Via de Mezu a l'é ligà a Cursu Mazzini daa cuscì dita Roca Caballera.
A ogni moddu u gh'é di prublemi lighè aa mancansa de parchezzi in tu centru e au fetu che sta regiun a manca d'ün servissiu direttu de trasportu pübblicu ch'u porte finn-a lì. U munasteru u patisce ascì di meximi prublemi, scicumme che pe'a Via Rumann-a, ben streita, ghe passa sulu che üna navetta<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/02/camogli-alle-case-rosse-si-ribellano-vogliono-la-navetta-che-li-colleghi-al-centro/|tìtolo=Camogli: alle "Case rosse" si ribellano, vogliono la navetta che li colleghi al centro|dæta=2 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
0r9tz90tmicpbst9dbffkdaevbhh0ge
269613
269610
2026-05-09T19:17:52Z
N.Longo
12052
a l'ürtimu
269613
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = San Prospu
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''San Prospero''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Camogli-IMG 1428.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">U centru de Camuggi cun, in simma, San Prospu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti = 78
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
}}
'''San Prospu''' (''San Prospero'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], dita ascì ''Via Romana'') a l'é üna lucalitè de [[Camuggi]], ricunusciüa in tu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Geugrafia ==
San Prospu u se tröva de d'atu du centru de Camuggi, in sce rive du [[Munte d'Ezui]]. U se spande in zü au munasteru de San Prospu, ch'u g'ha detu u numme, e u l'é cunusciüu ascì cumme a regiun da Via Rumann-a, dau numme da vegia stradda ch'a ghe passa.
In ta lucalitè de San Prospu u gh'é cumpreizu ciü sciti e a l'é traversà dau Rian Zorzu, ch'u scure sübitu a levante du munasteru.
A lucalitè de San Prospu a cunfinn-a versu munte cun quella de [[Caze Russe (Camuggi)|Caze Russe]], ch'a se tröva au livellu de l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]], mentre a levante a se spande versu e estremitè d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e d[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A meridiun u se tröva tüttu u centru de Camuggi mentre versu punente, au de là da ''Salita di San Prospero'', u gh'é a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]].
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero-targa fondatore monastero.jpg|sinistra|miniatura|A targa in tu ciasà du munasteru, dedicou au sö fundatù]]
A regiun a munte du centru storicu de [[Camuggi]], pe'a sö parte ciü versu [[Recco|Reccu]], a l'ea ben frequentà du [[XVII secolo|Seisentu]] e, da ancun de primma, a l'ea traversà daa cuscì dita Via Rumann-a. A via antiga, ch'a traversava u [[U Migià (Camuggi)|Migià]], [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]] e dunca e tere in ta regiun de San Prospu, a purtava poi a levante versu [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ma a l'ha finiu pe perde de impurtansa quande, sutt'au [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], u l'é stetu traciou a növa via fra Reccu e A Rüa, l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] d'ancö<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 14}}</ref>.
In tu detaggiu, du [[XVII secolo|Seisentu]], in te tere de d'atu de Camuggi se truvava de ville de scignuri, de ostaie pe'i pelegrin e trè capelle de campagna, dedichè a Sant'Anna, a San Giacumu e a San Prospu. Mentre a primma a se truvava cumme ancö in sce l'antiga Via Rumann-a in tu scitu ditu da Loggia, ancö burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], e a segunda a l'ea au servissiu da [[San Giacumu (Camuggi)|burgà cu'u meximu numme]], a capella de San Prospu a l'ea ciü a levante, facià in scia Via Rumann-a, da vixin ascì a l'Aurelia muderna. In tu [[1880]] sta capella a l'é steta rilevà da l'abate Giovanni Schiaffino, fratte de Munte Oliveto, ch'u g'ha fetu custruì da arente u grande munasteru ch'u domina in sce Camuggi.
Pe du restu, cunsciderou a fundasiun antiga di centri de Camuggi, da Rüa e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], a custrusiun de cà növe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növesentu]] a l'ha interesou pe'u ciü i sciti in tu mezu fra sti paixi, cumpreizu propiu a regiun de San Prospu. Chi, cu'e palanche guagnè doppu da [[guera de Crimea]], i armatui de Camuggi han fetu fabricà e sö ville e palassi, feti segundu a tradisiun cun teiti a quattru egue e müage dae tinte vivaci, decurè cun pitüe a frescu du Menozzi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 16}}</ref>.
In tu cursu de di scavi, feti du [[2016]] pe mette ün tübbu du gazzu de 1,2 km lungu a Via Rumann-a, a l'artessa du munasteru de San Prospu sun steti truvè i resti de armenu quattru livelli ciü antighi da via. Da ün toccu de ceramica truvou in te ün de sti strati u s'é vistu che a via a l'existeiva zà armenu da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], ben che u numme, cumme quellu da regiun du Migià (foscia da ''miliarium'', a pria chilometrica rumann-a) u cunta de ün'urigine ch'a purieiva esse ben ciü antiga<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373896|tìtolo=Via Antica Romana (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Munasteru de San Prospu ===
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|miniatura|U munasteru miou d'in te l'Izua]]
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
Ciütostu impurtante a l'é a bibliuteca du munasteru, a tersa de Camuggi doppu da [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Civica "Niccolò Cuneo"]] e da "Millenaria" d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ch'a l'ea steta fundà perché a cunservesse di testi de scöa pe'i stüdenti de materie nautiche. A l'imprinsippiu a bibliuteca a se truvava au segundu cian du munasteru ma, pe'u gran nümeru de nuvissi che gh'ea alantù, in tu [[1940]] a l'ea finia in te de sgansie de legnu au primmu cian, vegnindu poi stramüà au tersu cian pe faghe di travaggi. Pasou du tempu avanti de truvaghe üna scistemasiun definitiva, a bibliuteca, dai [[Anni 2000|anni Duimilla]], a l'é steta purtà au segundu cian du cumplessu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/istituticulturali/istituto/741/Biblioteca+del+Monastero+di+S.+Prospero|tìtolo=Biblioteca del Monastero di S. Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
=== Villa Mungiardin ===
A punente de San Prospu, a meza stradda cu'a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], u se tröva üna villa ch'a l'ea de prupietè di Mungiardin, üna famiggia de cuntu de Camuggi, che finn-a du [[XVIII secolo|Settesentu]] a gh'aiva u patrunatu in sce ün'artà da paruchiale e, tra u [[1746]] e u [[1863]], quellu in scia capella de Sant'Anna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]], quand'a l'ea in prupietè aa famiggia de l'avucatu Davide Olivari, sta rexidensa a l'aiva ancun ün purtà fetu a guardiöa ch'u s'afaciava in scia Via Rumann-a<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|pp. 15, 157}}</ref>. In ta villa u se tröva ascì üna capella privà, duv'u gh'ea cunservou ün bellu medagiun du [[XVIII secolo|Settesentu]] du [[Francesco Schiaffino]], scultù de Camuggi, che poi u l'é finiu a [[Zena]] in scia facià du palassiu au civicu 26 de Via Balbi, ch'u l'ea pe üna parte di Mungiardin<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 191}}</ref>.
== Cumünicasiuin ==
A lucalitè de San Prospu a l'é furmà da üna serie de vilette, lighè cu'u centru de [[Camuggi]] pe mezu de de cröze storiche e traversè, in diresiun punente-levante, daa Via Rumann-a. In tu detaggiu, a punente du munasteru u se pö ricurdà Via Fasceto, ch'a munta d'in San Prospu versu l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] e ascì versu Via San Giacomo, e ciü a Salita San Prospero, che d'in Lazza a munta finn-a aa Via Rumann-a. A levante du munasteru u se tröva, nu guei distante, Salita de Prià, che daa Via Rumann-a a chinn-a in tu centru de Camuggi. Da lì a se deramma ascì a cuscì dita Via de Mezu, ch'a va avanti versu levante finn-a in t[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A San Prospu, a Via de Mezu a l'é ligà a Cursu Mazzini daa cuscì dita Roca Caballera.
A ogni moddu u gh'é di prublemi lighè aa mancansa de parchezzi in tu centru e au fetu che sta regiun a manca d'ün servissiu direttu de trasportu pübblicu ch'u porte finn-a lì. U munasteru u patisce ascì di meximi prublemi, scicumme che pe'a Via Rumann-a, ben streita, ghe passa sulu che üna navetta<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/02/camogli-alle-case-rosse-si-ribellano-vogliono-la-navetta-che-li-colleghi-al-centro/|tìtolo=Camogli: alle "Case rosse" si ribellano, vogliono la navetta che li colleghi al centro|dæta=2 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
rk4haiawr4f1lb9vrvg2v1i6eo7dmf9
San Prospero (Camuggi)
0
32730
269607
2026-05-09T18:48:06Z
N.Longo
12052
+ rdr
269607
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[San Prospu (Camuggi)]]
faabwjxwl5ugo4eh6za2mtrloi4kcjh
Via Romana (Camuggi)
0
32731
269608
2026-05-09T18:48:10Z
N.Longo
12052
+ rdr
269608
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[San Prospu (Camuggi)]]
faabwjxwl5ugo4eh6za2mtrloi4kcjh