Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.8
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Èrli
0
1598
271381
270602
2026-06-27T21:48:20Z
Arbenganese
12552
+cv inte dui par
271381
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietài lucâle|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Erli
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Èrli-Panuramma de burgàe dai Marenghi 06.jpg
|Didascalia = <div align="center">E burgàe de Èrli viste dai Ma(r)enghi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Stemma = Stemma di Erli.svg
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Sergio Bruno
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Partito = lista sivica "Per Erli"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Te(r)ito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Âtéssa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficce
|Abitanti = 226
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente au 31 mazzu 2020.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2020
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Bàsci<ref name="Bassi">{{Çitta web|url=http://insiemefacile.provincia.savona.it/scheda_comuni.php?aperto=&sez=&sottosez=2&id=28|tìtolo=Provincia di Savona, tra il verde e il blu. Insieme facile|vìxita=11 agosto 2015}}</ref>, Berriöi, Gàzzu (prinsipàli)
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Castergiancu|Castregiancu]], [[Castrevegliu|Castreveiju]], [[Garesce]] (CN), [[Naxin]], [[Süccaellu|Sücca(r)è]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Füzu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. cadastru
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1983
|Diffusività =
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = d'Èrli<br>erlexi (<small>neul.</small>)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Santa Cata(r)ina de Lisciandria
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 25 nuémbre
|PIL =
|PIL procapite =
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Erli (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn d'Èrli inta màppa da pruvinsa de Savùna
|var-scîto_ofiçiâ = Scìtu ufisiâle
}}
'''Èrli''' a l'è ina cumüna de 242 abitanti inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta regiùn [[Liguria|Ligü(r)ia]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File: ErliPanorama.jpg|thumb|U paìse de Èrli
File:U Pözzu (Erli).jpg|Vìsta da lucalitài de Pözzu
File:A Còsta d'Èrli.jpg|U burgu da lucalitài Còsta
File:Gazzu Sant'Anna.jpg|thumb|Gazzu, vista de Burgu Sant'Anna
</gallery>
Erli u se tröva intu punénte savunese, inte l'ata [[Valâ du Neva|vâ du Neva]] e ducca u fa parte du basìn idricu du [[A Sènta|scciümme Sénta]]. U l'è furmàu da 'n insémme de frasiùi e burgàe:
*'''A Carpenêa''': a l'è a burgâ ch'a se tröva au de sutta da Stradda Nasiunâle, passàu A Panissài(r)a, I Càffa(r)i e I Negri, nasciüa de prubabile cumme pòstu de rexidénsa di Marchexi de Clavesana, ch'i ghe vegnîan aa stài, cuscì cumme âtri nobili d'Arbenga. A l'è stâ duve(r)â ascì intu méntre da Guèra de Sücca(r)ê sutta i Du Carettu, scicumme ch'u gh'e(r)a de Rexidénse Castelàe.
*'''A Còsta''', burgâ ch'a se tröva in pusisiùn ciü âta rispettu au sentru du paìse, pe'a stradda fra U Pözzu e U Praettu.
*'''A Tûre''', burgâ de mézzu fra I Bàsci e A Ciàssa, custruìa a partì dau doppu guèra, quande che e ca' di Bàsci e sun restài a bandùn.<ref name="Èrli: I Bàsci">{{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Ghione| tìtolo=Erli. Testimonianze tra storia e leggenda.|ànno=1986|editô=La Gazzetta Ligure| çitæ=Uvàda (Lisciandria)|url=https://books.google.it/books/about/Erli.html?id=vIvsxgEACAAJ&redir_esc=y|léngoa=IT|pp=17-19}}</ref>
*'''Berriöi''', a l'è a penürtima frasiùn ch'a se incuntra rivandu d'in Arbenga, a pìa u numme daa parentèlla di Berriö.
*'''Busü(r)àscu''', a se tröva lungu a Vìa da Sâ, dunde a se tröva l'antìga gêxa de San Zanne.
*'''I Bàsci''' antigu burgu medievâle, rangiàu di ürtimi témpi, u l'è traversàu daa Vìa da Sâ, chi u l'è famusu u punte in sciu Neva, u pija u numme daa pa(r)entèlla di Basci, a l'è a frasiùn ciü in bàssu du paìse.<ref name="Èrli: I Bàsci/>
*'''Gàzzu''', spartìu fra Gazzu de Sutta, vixin au stradùn, e Gàzzu Sant'Ànna o de Surva, cu'u burgu custruìu a l'in gì(r)u da capeletta de Sant'Anna e Santa Ritta.
*'''I Sêri''', üna de frasiùi ciü âte d'Èrli, u se ghe rìva da Gazzu Survàn, da chi i parten poi di senté versu u Praettu e Urtié (zà frasiun de [[Garesce]]), pé chélla ch'a l'è l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Âta Via di Munti Ligü(r)i]], u numme u pö vegnine o da l'èrbuu dìcciu sêru (plü(r)âle sêri), ch'i sun ben presenti da ste parte. Âtra idea pö ésse ''pòstu seràu'', vistu che antigamente i senté lì i nu g'axéan ina vìa de sbuccu.
*'''I Caffa(r)i''', cu'u numme ch'u ne ven daa famìa Caffa u dêve l'u(r)igine prubabilmente aa sitài de [[Caffa|Cafà]], antìga culonia da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], poi cunquistâ da l'Impe(r)u Utumàn.
*'''I Négri''', a l'è a burgâ che se tröva pòcu primma da Carpenéa e dòppu a Panissài(r)a, ciamâ cuscì perché fundâ, segundu serte teurìe, dai Saracen, riurdandu a vixinansa cun Garesce, dunde sun ducumentàe ciü incursciùn intu paìse.
*'''U Pözzu''', (scrìcciu inta grafìa pruposta da Ernesto Ghione ''U Pozu'') a l'è a lucalitài ciü antìga du paìse, edificâ in sce in pözzu natü(r)ale pòcu sutta aa véija paruchiâle de San Martin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Ghione| tìtolo=Erli. Testimonianze tra storia e leggenda.|ànno=1986|editô=La Gazzetta Ligure| çitæ=Uvàda (Lisciandria)|url=https://books.google.it/books/about/Erli.html?id=vIvsxgEACAAJ&redir_esc=y|léngoa=IT|pp=26-30}}</ref>
*'''U Praéttu''' a l'è a frasiùn ciü àta in sciu livéllu du mâ, ai cunfìn cu'u cumün de Garesce, inta frasiùn de Urtiéu e de Castreveiju cu'a [[A Cascina d'Aju|Cascìna d'Aiju]].
* '''A Ciàssa''', a curispunde aa lucalitài du sentru de Èrli, vixin a sta chi a gh'è ascì a Panissai(r)a, antigu burgu in pàrte cacciàu zü aa fìn du [[XX secolo|XX seculu]] pé a presensa de ca' periculanti, restan ancù i edifissi prinsipàli lungu u stradùn prinsipâle ch'i pòrtan ai Négri.
== Stò(r)ia ==
[[File:Erli-IMG 0383.JPG|thumb|300px|A meridiana vixin aa gêxa]]
E prime testimunianse d'in insediaméntu da ste parte sun da fà remuntà ai rumai, cumme u ne testimònia a "Necropoli d'Erli" ch'a se tröva inta lucalitài da [[A Cascina d'Aju|Cascina d'Aju]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/comune/erli|tìtolo= U cumun d'Erli, scheda pruvinsa de Savuna|vìxita=2021-06-11|léngoa=IT}}</ref> (ancöi intu cumün de [[Castrevegliu|Castreveju]]).
Inti ürtimi témpi i sun stài truvài di rèsti de insediaménti ancua ciü veji, ch'i remuntan au Paleuliticu, inta cuscì diccia gròtta de l'[[Arma Veirana]].<ref>{{Çitta web|url=http://armaveirana.it/|tìtolo=Arma Veirana, in scitu archeulogicu de impurtansa internassiunale a Erli|léngoa=IT|vìxita=2021-06-11}}</ref> Doppu a fin de [[Impêo Roman|l'Impé(r)u Rumàn]] a zona a l'è stâ invasa da 'na pupulasiun barbara, i Eruli, chi l'han dàu u numme au paìse.<ref name=":0" />
Dai dife(r)énti stüddi in sce prìmme denuminasiùi lucàli; presempiu e pa(r)enbtèlle ciü difüse intu paise (Négri, Càffa, Fàlcu, Berriö, e àtri), e resültàn tòstu du tüttu uriginà(r)ie de l'âta [[Etæ de Mëzo|Etài de mézzu]], quande u l'è stàu sùtta au cuntròllu du [[cumitàu d'Arbenga]].
Insé(r)iu daa metài du [[X secolo|X seculu]] inta [[Marca ardüinica]], u l'è passàu ai marchexi de Clavesana fra i [[XII secolo|seculi XII]] e [[XIV secolo|XIV]].<ref name="Siusa">{{Çitta web|url=http://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=29865&RicFrmRicSemplice=erli&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice&RicIniziaCon=Comune%20di|tìtolo=Fùnte da u scistémma informatìvu unificàu pé e survaintendénse artistiche |léngoa=IT|vìxita=2021-04-30}}</ref>
Pé vìa matrimuniale u pàssa a partì dau [[1326]] primma, e pòi ufisiàlmènte intu [[1335]] ai marchexi du Carretto, cun l'aquisisiùn du feudu cumprendénte a vâ du Neva fra Èrli e Castrevéiju. Dau [[1397]] u pàssa a fà parte du [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezàu de Sücca(r)ê]], sèmpre sutta aa stéssa prupietài. Cu'a fìn du marchesàu, fra u [[1623]] e u [[1624]] u feudu du paìse u ven cattàu dai Savoia che u pòrtan sutta au sò dücàu, fin au [[1672]] <ref name="Borghi nel verde" /> quande, doppu in asédiu du(r)aü(r)u e truppe da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] e rivàn inta vâ du Neva, inglubandu cuscì quést'ürtima inti territori pusedüi.
Impurtànte ascì riurdà (tra i vàri evénti) che intu [[1746]] gh'è stàu in assediu di ''austru-piemuntexi'', ligàuaa[[Goæra de sucescion aostriaca|guèra de sucesciùn austriaca]], chi i sercavan de fà gi(r)à a pupulasiun du burgu cuntru a duminasiùn zenese. Tòstu sinquant'anni doppu, intu nuvémbre de l'ànnu [[1795]]<ref name="Borghi nel verde">{{çitta lìbbro |outô=Enzo Bernardini | tìtolo= Borghi nel verde. Viaggio nell'entroterra della Riviera Ligure delle Palme| ànno=2003|editô=Tipografia Stige| çitæ=San Mauro (TO)}}</ref>, pé u teritò(r)iu de Èrli u ven interessàu da i fàtti de guèra fra a [[Fransa]] e u Regnu de Sardegna (a l'epuca aléau cun l'[[Austria]]), dü(r)ante a Bataija de [[Löa]].
Cun a duminasiùn fransese u teritò(r)iu de Èrli u éntra a fà pàrte dau 2 de dixémbre du [[1797]] intu "Dipartimentu du [[Letimbru]]", cun capitâle [[Sann-a|Savùna]] au de drentu da [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligü(r)e]], méntre, da l'ànnu de dòppu, u và a fà parte du III Cantun (cun séde a Sücca(r)ê). Zà inglubàu dricciu intu Primmu Impé(r)u Fransese dau [[1815]] u pàssa sutta a [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], e dau [[1861]] và a fà parte de l'[[Italia]] ünìa.
== Abitanti ==
=== Cunfin ===
U cunfina cun [[Castregiancu|Castregiancu]] e [[Naxin]] a ovest, [[Castrevegliu|Castreveiju]] a est, [[Garesce]] ([[Provinsa de Cuneo|Pruvinsa de Cuni]]) a nord e cun [[Süccaellu|Sücca(r)ê]] a sud-est.
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Èrli}}
=== Minu(r)ànse fu(r)èste ===
Dàndu améntu a l'[[ISTAT]], ai 31 de dixembre du 2014, in Erli i ghe sun 31 rexidenti fu(r)èsti.
== Posti de interesse ==
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
Immaggine:Erli-IMG 0384.JPG|A géxa de Santa Cata(r)ìna
File:U punte rumàn ai Bàsci 01.jpg|U Punte in sciù Néva ai Bàsci
Immaggine:Erli (SV) - chiesa di Santa Caterina d'Alessandria.jpg|A ciàssa da géxa de Santa Cate(r)ìna
File:Capélla véja da Madònna da Vàrdia (Èrli, U Praéttu) 01.jpg|A Capélla veja da Madònna da Vàrdia (o da Guàrdia) au Praéttu
Immaggine:Géxa de San Martìn (Pözzu d'Èrli) 3.jpg|A géxa de San Martìn au Pözzu da Nord
File:Géxa de Sant'Anna e Santa Rita (Gazzu d'Èrli) 01.jpg|A capeletta de Sant'Anna e Santa Rita intu burgu de Sant'Anna (Gazzu d'Èrli)
File:Capeletta di Santi Còsma e Damian (Bàsci d'Èrli).jpg|A capeletta di Bàsci, dedicâ a Cosma e Damiàn
</gallery>
=== Architetü(r)e religiùse ===
'''• Gêxa paruchiâle de Santa Cata(r)ìna''' inta Ciàssa da Panissài(r)a. Rizalénte au [[XVI secolo|seculu XVI]], a l'è de stîle ba(r)òccu. A l'internu a g'ha numma ina navâ, ricca de decurasiun du seculu sucescìvu, survatüttu afreschi de diferenti cu(r)ùi. Carateristicu u purtun de ingressu, caraterizàu da in "proti(r)u" surezüu da de pa(r)aste. U campanìn, de u(r)igine medievâle, l'è indissiu de 'na custrusiun presedénte aa gêxa d'ancöi. Se tröva frasiunàu in trei livélli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20902/Chiesa+di+Santa+Caterina|tìtolo=Schêda da gêxa de Sànta Cata(r)ìna|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref>
'''• U(r)atò(r)iu de San Zanne u Vangelìsta''', de frunte aa paruchiâle, u cunserva au sò internu in maestusu âtâ, cu'a relatìva pà(r)a dedicâ au santu. Zà mensciunàu intu [[Sacro, e vago Giardinello|Sacru e Vâgu Giardinéllu]], ven custruìu a partì dau [[1648]] sutta ae di(r)etîve du méstru d'àrte ''Oneglio'', seguéndu i canuni du stîle ba(r)occu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20901/Oratorio+di+San+Giovanni+Evangelista|tìtolo=Schêda de l'uatò(r)iu de San Zanne|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref>
'''• [[Cêve de San Martin (Èrli)|Céve de San Martin de Tours]]''' au Pözzu. A se tröva inta zôna de l'antìgu semité(r)iu, afrescà da Segurano Cigna, pitû du pòstu, ch'u travajava fra a Ligü(r)ia e u Piemùnte. Rangiâ inti ürtimi témpi, a l'è u(r)iginài(r)ia du [[XI secolo|seculu XI]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90550/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Schêda da cêve de San Martìn|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref> A l'è frequentâ pé vìa di senté chi i portan versu U Praéttu e A Còsta.
'''• Antìga gêxa de San Zanne''' pé a vìa da sâ, in lucalitài Busü(r)àscu, inti seculi medievâli a l'é(r)a in uatò(r)iu culegàu cun in uspissiu, scituàu pòcu sutta, in scia spunda de lérca du [[Turénte Nêva|Néva]]. Vén poi scunsacrâ e vendüa, duve(r)â cumme secaû pe e castàgne. Aa metài du seculu pasàu l'è stâ curpìa da 'n incendiu, ch'a l'ha fàu crulâ u téitu de legnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.wikiloc.com/hiking-trails/via-del-sale-erli-cerisola-64598614/photo-42817386|tìtolo=Èrli, percursu da Via da Sâ, cartellu da Pro Loco in sce San Zanne|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref>
'''• Capella da Madonna da Guardia''' (lucalménte dìccia da ''Vàrdia'') au Praéttu, edificâ perché ina donna intu [[1948]] (segundu quantu ripurtàu dai abitànti da frasiùn) a l'axéa truvau lì vixin ina medaijétta da Madonna, e de cunseguènsa a génte du postu a s'è impegnà pe custruila. Pa pe(r)ò che ina strutüa presedénte zà a ghe fùsse, de prubabile zà a partì dau [[1600]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90549/Cappella+di+Nostra+Signora+della+Guardia|tìtolo=Schêda da Madònna da Vardia (capélla véija)|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref> Inti àgni '70, pòi, vén ascì fundâ a capélla növa, cun l'agiüttu da cumünitài paruchiâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20897/Cappella+della+Madonna+della+Guardia|tìtolo=Schêda da Madònna da Vàrdia (capélla növa)|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref>
'''• Capélla de San Benardu''' (lucalmente ascì ''de San Bernâdu'') ai Berriöi. Esempiu de architetüa religiusa de campagna, a l'ha ina faciâ cun prée a vista, caraterizâ da 'n arcu tampunàu, tüttu intunacàu. Internamente cuèrta cun 'na vôta a butte, tantu inte l'aula, quantu intu presbite(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20899/Cappella+di+San+Bernardo|tìtolo=Schêda de San Bernâdu|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref>
'''• Capélla de Sant'Anna e Santa Rìtta''' a Gazzu, inta burgâ de Sant'Anna. Prubabilmente edificâ intu periudu seisentéscu, internaménte intunacàu e cuèrtu da 'na vôta a bùtte cu'e lünette, cunserva in âtâ in stüccu, surmuntàu da a stàttua da santa. Drentu se tröva ascì in gròtta da Madònna de Lourdes. Lateralmente au presbité(r)iu se dröve ina picìna sacrestìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20900/Cappella+di+Sant%27Anna|tìtolo=Schêda de Sant'Ànna|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref>
'''•Capélla de Santa Còsma e de San Damiàn''', ai Bàsci, de prubabile custrusiùn sinquententesca, l'è culucâ au fundu de l'abitàu, lungu a Via da Sâ. A l'internu cuèrta a bùtte, l'è ascì decu(r)â da lezéne de stîle dò(r)icu. De làttu a se tröva ina capeletta vutîva afrescâ, cun l'imàgine (aù tòstu scancelâ) da Madònna in sciu trònu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20896/Cappella+dei+Santi+Cosma+e+Damiano|tìtolo=Schêda de Santa Cosma e San Damiàn|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref>
'''• Capélla da Madònna da Néve''', intu sentru da burgâ di Négri, se pénsa ch'a sécce stâ custruìa fra Seiséntu e Seteséntu. Particulâre a faciâ, decu(r)â cun fìnti pìnnaculi e vâxi de früta surva ai dui barcùi laterâli, cunturnài cumme u ruzùn sentrâle. Au làttu de l'edifissiu gh'è in edicula vutîva rafigü(r)ante a Madònna cu'u Bambin.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20898/Cappella+della+Madonna+della+Neve|tìtolo=Schêda da Madònna da Néve|vìxita=2022-07-20|léngoa=IT}}</ref>
=== Scìti archeulogichi ===
[[File: Ponte romano collarea.jpg|thumb|U pònte rumàn in sce u riàn Culla(r)éa, vixin aa gròtta]]
Impurtante u scìtu archeulogicu de l'[[Arma Veirana]] (intu dialettu lucale a pa(r)òlla ''Arma'' a và a indicà in spe(r)ùn de ròcca, cu'i relativi anfràtti de de sutta) ch'u se tröva vixin aa lucalitài de Busü(r)ascu, inta vìa da sà, ai cunfin cun [[Cirixöa|Ci(r)ìxöa]] de Garesce, chi i sun stài truvài rèsti de òmmi de Neanderthal.<ref>{{Çitta web|url=https://www.academia.edu/36674615/Una_grotta_racconta_ricerche_archeologiche_all_Arma_Veirana_in_Val_Neva_Pigmenti_Cultura_9_maggio_2018|tìtolo=Arma Veirana, Pigmenti di Cultura|vìxita=2021-05-10}}</ref>
Dü(r)ante u [[2021]], cu'a cuntinuasiùn di scâvi a vén ascì truvâ ina növa tumba risalénte a 10 mìlla àgni fa, sta vôta de 'na fiöa de 40-50 giurni, batezâ cu'u numme de Neve, cunscide(r)â a ciü antìga sepultüa de 'na matetta mai truvâ in Euròpa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/12/14/news/la_piu_antica_tomba_di_neonato_in_europa_scoperta_in_liguria-1537999/amp/|tìtolo=Descuèrta in Èrli a ciü antìga sepultüa de 'na matetta in Europa|vìxita=2021-12-15|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse se bàsa in sce a cultivasiun agricula (prinsipalmente de u(r)ìve) e furestale. inti ürtimi anni u l'è cresciüu ascì u turismu.
== Cultü(r)a ==
=== Dialettu d'Èrli===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaju}}
In Erli u se pàrla in dialettu ligure de stànpu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]], ch'u u fà parte du grùppu [[Lìgure céntro-òcidentâle|Lìgü(r)e du sentru-punénte]]. Fra i primmi tentatìvi de cudificasiùn se pò regurdà chellu de Ernesto Ghione, adutàu pé a trascrisiun da fòa dialetâle "U Luvu e a Urpe"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Ghione|tìtolo=Erli. Testimonianze tra storia e leggenda.|url=https://books.google.it/books/about/Erli.html?id=vIvsxgEACAAJ&redir_esc=y|ànno=1986|editô=La Gazzetta Ligure|çitæ=Uvàda (Lisciandria)|léngoa=LIJ, IT|p=74}}</ref>, atrimenti se pònan adatà ascì e àtre [[Dialettu arbenganese#Grafìa|grafie arbenganexi]].
{| class="wikitable"
!Létere
!Sòi
IPA/AFI
!Nòtte
|-
|A
|a
|
|-
|B
|b
|
|-
|C
|k/ʧ
|
|-
|D
|d
|
|-
|E
|e/ɛ
|e serâ/ e duèrta<ref>Ascì ê, cun
in són ciü lungu</ref>
|-
|F
|f
|
|-
|G
|g/dʒ
|
|-
|H
|
|mütta, cumme in italiàn
|-
|I
|i
|
|-
|J
|ʒ
|són du fransese '''j'''ardin
|-
|L
|l
|
|-
|M
|m
|
|-
|N
|ɱ/n/ŋ
|
|-
|O
|o/ɔ/ø
|A ''o'' inti particìppi pasài a pìa u son dau
|-
|P
|p
|
|-
|Q
|k
|
|-
|R
|r/ɹ
|A grafìa Ghione a nu fà distinsiun fra i dui moddi de prununsià a r
|-
|S
|s
|Ascì ''z'' intu mezzu da pa(r)olla
|-
|-
|T
|t
|
|-
|U
|u
|Ascì cu'u son ''y'', cumme in fransese, prinsipalmente inti participi pasài, seguìa daa ''o''
|-
|V
|v
|
|-
|Z
|z
|són da "s" de l'italiàn "ro'''s'''a"
|}
=== Zöghi ===
Tipicu de stu paìse lì u l'è u zögu du ''cürlettu'', passatémpu facciu da in spagu grüppàu in gì(r)u ai gàrbi d'in puméllu, faxèndulu gi(r)à; tì(r)andu e strinzèndu cun e bràssa u fì, stu lì u vén ciü 'lasticu. Scòppu du zögu u l'è fà vibrà e scigü(r)à u fì, sénsa s-ciancâlu.
=== Cuxina ===
E prinsipàli specialitài enugastrunomiche e sùn ligàe aa cuxina giànca, cumme a pulénta cu'u sciügu de pòrri, assemme aa trìppa e au cunijuaaligü(r)e<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/09/la-polenta-bianca-erli-non-polenta/|tìtolo=Erli, a pulénta giànca ch'a nu a l'è pulénta|léngoa=IT|vìxita=2021-04-30}}</ref>, pé i dusci se pòn truvà ascì i baxin d'Èrli, scimili a quelli arbenganexi.
== Feste e fé(r)e ==
• Festa de Santa Cata(r)ìna, in utùbre, a l'è a festa patrunâle du paìse.
• Fé(r)a da Santiscima trinitài, a l'è generalménte l'ürtima duménega de mazzu ò a primma de zügnu.
• Sagra du cuniju e da pulènta gianca, urganisâ da a pro loco lucàle, a se tegne intu campu spurtìvu.
• Sagra da trippa, urganisâ intu campu spurtìvu lucàle.
• Rinfrescu sutta e castagne, u se tegne ai 29 d'aùstu, inta frasiun du Praettu, pé a Madonna da Guardia.
• Festa de San Martin, a se tegne in nuvembre au Pözzu, cu'a méssa inta céve de San Martìn, duèrta pé l'ucaxùn.
==Aministrasiùn==
[[Immaggine:Cumüna_d'Èrli.jpg|miniatura|A cumüna d'Èrli daa stràdda]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|16 setèmbre 1986|9 zügnu 1990|Andrea Repetto|Demucrassìa Cristiana|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|9 zügnu 1990|15 setèmbre 1992|Candido Carretto|lista sivica|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|29 utubre 1992|24 abrì 1995|Angelo Salvatico|lista sivica|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zugnu 1999|Luciano Berriolo|lista sivica|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zugnu 1999|14 zugnu 2004|Angelo Salvatico|Indipendènte|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zugnu 2004|8 zugnu 2009|Candido Carretto|lista sivica|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zugnu 2009|26 mazzu 2014|Candido Carretto|lista sivica|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Candido Carretto|Per Erli<br/>(lista sivica)|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Sergio Bruno|Per Erli<br/>(lista sivica)|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Sergio Bruno|Per Erli<br/>(lista sivica)|scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicasiun ==
U paìse u l'è culegàu cun Garesce e Arbenga pé a Stràdda Nasiunale 582 da Còlla de San Benardu. E varie frasiùi e sun culegàe pé de stradde ciü picine.
== Notte ==
<references/>
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Èrli| ]]
nqqtzj9ypluxxqf45lhwctx5hyeq5fs
Borṡi e Veressi
0
1723
271370
271340
2026-06-27T18:44:09Z
N.Longo
12052
+
271370
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bòrṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1933]]
|var-teritöio = Teritoriu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artéssa
|Altitudine = 10
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ
}}
'''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòria ==
=== Urigine du numme ===
U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòria ===
Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>
Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
==== Borṡi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Veréssi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa parte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Züelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" />
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn zü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
* '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de zügnu du [[1995]], ch'u cröve 28 km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe-a varietê di anbiénti e pe-a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>.
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe-a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe'u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":6">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe'a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u témpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe'[[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
844hropdb3ll6htoft8bbn9jlzx9575
271376
271370
2026-06-27T19:07:53Z
N.Longo
12052
/* Architetüe militâri */ + 1
271376
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bòrṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1933]]
|var-teritöio = Teritoriu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artéssa
|Altitudine = 10
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ
}}
'''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòria ==
=== Urigine du numme ===
U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòria ===
Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>
Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
==== Borṡi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Veréssi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa parte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Züelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" />
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn zü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
* '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
* '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de zügnu du [[1995]], ch'u cröve 28 km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>.
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":6">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u témpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
1e5twuu627gm4hze05i68vixd15rxje
271377
271376
2026-06-27T19:29:05Z
N.Longo
12052
/* Architetüe militâri */ +
271377
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bòrṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1933]]
|var-teritöio = Teritoriu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artéssa
|Altitudine = 10
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ
}}
'''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòria ==
=== Urigine du numme ===
U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòria ===
Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>
Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
== Pòsti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
==== Borṡi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâta neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], annu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùa in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâta e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
==== Veréssi ====
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde i se trovâvan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì trovâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuâju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse portâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa parte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Züelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" />
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Züelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn zü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
* '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finîa in-tu meṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>.
* '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
* '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de zügnu du [[1995]], ch'u cröve 28 km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>.
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxevan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva parte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":6">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dûi chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a ésse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
fxnssdulmi69bf8hs8wg3du7tgz3nv4
Wikipedia:Pòrtego da comunitæ
4
5573
271375
269973
2026-06-27T19:00:12Z
Sciking
6399
/* itWikiCon 2026: apertura della fase di raccolta di temi per il programma */ nêuva seçión
271375
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
<div style="text-align:center; font-size:larger">'''Benvegnûo into Pòrtego da comunitæ'''</div>
{{Archìvio
|titolo = [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio|Archìvio do Pòrtego]]
|testo =
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2006-2016]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2017-2018]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/Bis]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2019-2020]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2021]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2022]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2023]]
}}
== Statistiche 2024 da lij.wiki ==
;A-o 1º zenâ 2024
Statistiche dexénbre 2023. lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.212''' paggine de contegnûi e con '''1.997.383''' pòule in tùtte e paggine de contegnûo. A meddia de modiffiche pe paggina a l'é '''9,02'''. E Biografie son '''771'''. E Vôxe biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''561'''. E Vôxe no biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''4.265'''. I File caregæ son '''9'''. E modifiche, a partî da l'installaçion de lij.wiki, son '''244.238'''. E Vôxe co muxica son '''29''' e Vôxe parlæ son '''12'''. Uténti registræ son '''16.007''' e uténti atîvi son '''25'''. Aministratoî son '''7'''. In bótto in avànti! Gh'é de bezeugno de perseverâ e de continoâ, sénpre de ciù!! --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 15:26, 1 zen 2024 (CET)
;A-o 1º frevâ 2024
Statistiche zenâ 2024. lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.221''' paggine de contegnûi e con '''2.012.408''' pòule in tùtte e paggine de contegnûo. A meddia de modiffiche pe paggina a l'é '''9,02'''. E Biografie son '''777'''. E Vôxe biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''562'''. E Vôxe no biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''4.268'''. I File caregæ son '''9'''. E modifiche, a partî da l'installaçion de lij.wiki, son '''244.892'''. E Vôxe co muxica son '''29''' e Vôxe parlæ son '''12'''. Uténti registræ son '''16.345''' e uténti atîvi son '''27'''. Aministratoî son '''7'''. In bótto in avànti! Gh'é de bezeugno de perseverâ e de continoâ, sénpre de ciù!! --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 10:29, 1 fre 2024 (CET)
== O Zinâ - notiçie in Zeneize ==
Neuva iniçiativa: tùtti i venardì o sciòrte ''[https://ozina.org/ O Zinâ]'', a prìmma revìsta de notiçie in zenéize in sciâ Ræ con tànto de versción audio. Quésto travàggio o l'é stæto inandiòu da l'asociaçión do ''[https://www.conseggio-ligure.org/ Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure]''. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:45, 5 lùg 2023 (CEST)
== Incóntro anoâle ==
''Semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Çerchemmo alôa de incontrâse sùbito dòppo Feragósto, a Casella. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive in mesaggio a mi (Luensu1959). Alegri! '' [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:45, 1 agó 2023 (CEST)
:Niâtri aministratoî se semmo incontræ co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone a Casella a-i 21 de agósto e emmo parlòu de varie fórme de colaboraçion fra liâtri e a nòstra Wikipedia. Anemmo avanti coscì! Viva Zêna, viva San Zòrzo! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:40, 28 agó 2023 (CEST)
== cansoìn in zeneize ==
I [[Demueluìn]] e o [[Mike fC]] cantiàn insemme a-i 15 d'agósto a Vaccaressa (Vaccarezza) arente a Savignón e a-i 19 d'agósto a [[San Steva d'Aveto]] [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:17, 9 agó 2023 (CEST)
== Ritrovemmose ==
Grande inisiativa do cantante zeneize Mike FC pe avardâ a lengoa ligure: [https://www.youtube.com/watch?v=haufpNxn1KU chi] gh'è o filmato da conferensa che le o l'à òrganizòu a Zena inta biblioteca Berio insemme a-o prescidente da Consulta Ligure Giorgio Oddone, a-o lengoista Stefano Lusito e a-o giornalista Fabio Canessa [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:26, 4 òtô 2023 (CEST)
== Mes cisalpin ==
Bon dì, ve scrivi in milanes che tant se capissom benon.
Volevi invitàv al "Mes cisalpin": l'ann passad hem fad un'editathon dedicada ai lengue gall-italeghe (con la Wikipedia piemontesa, lombarda, ligurina e emiliana-romagnoeula) e quell marz chi volevom fàlla pussee granda, a meter dent tute i lengue de la banda cisalpina!
In quella editathon chi se scrivaria di sgent, sit e storia lombarda, piemontesa, romancia, ladina, ligurina, emiliana, romagnoeula, veneta e furlana. Volii sgiontàv? [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 16:29, 26 zen 2024 (CET)
== Convegno "Leggere e scrivere in genovese" ==
A-i 19 de dexénbre do 2023 l'è stæto tegnûo a Zena o Convegno "Leggere e scrivere in genovese", organizòu da-o Conseggio pe-o Patrimònio Linguistico Ligure. [https://www.youtube.com/watch?v=gpqpnIeBNWk Chi] gh'é o video conplêto de tûtto quello convegno. Alêgri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:10, 31 zen 2024 (CET)
[[Categorîa:Comünitæ]]
== "Donde ti væ?" a Tiatro! ==
Sabbo 23 de marso 2024, a 9 ôe a-a séia, a-o Tiatro Rina e Gilberto Govi a Zêna Bolsanæo ghe saià 'n spetàcolo muxical-tiatrâle intitolòu "Donde ti væ?" realizòu da-o [[Mike fC]] co-a parteçipaçion de Antonello Ferroni e Franca Parodi e con di tòcchi scriti da lê e ezegoîi da-i muxicisti Andrea Alinovi, Enrico Bovone e Vittorio Sasso. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:20, 21 fre 2024 (CET)
== Scignorîa! ==
Scignorîa! a l'é 'na trasmisión televisiza tütta in lengoa zeneize ch'a se vedde in sce Telenord. [https://telenord.it/scignoria-puntata-del-20-06-2024-74186 Chi] gh'é a puntata do 20 de zügno 2024. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:36, 21 zùg 2024 (CEST)
== Proposte per itWikiCon ==
Bon dì, ve scrivi (in lombard, che tant se capissom) per dìv che inn verte i proposte per el programa de l'itWikiCon (la conferenza di utent che parlen italian o lengov minoritarie che se parlen in di bande italofone): [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Programma/Proposte chì podii lensger i proposte o fànn vuna noeuva]. I proposte inn averte fina al 26 de luj. [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:53, 26 zùg 2024 (CEST)
:Graçie pe-a to cumünicaçiùn in lumbardu: sci, se acapimmu beniscimu! Purtroppu mi creddu che nu ghe la femmu a parteçipä, ma peró me fa piäxei che ti ti ne tegni infurmæ. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 14:32, 8 agó 2024 (CEST)
== itWikicon2024 ==
Buongiorno, vi annuncio che si stanno chiudendo le opportunità per itWikiCon 2024, che quest'anno sarà a Padova!
Fino al 24 è possibile [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Borse chiedere una borsa di partecipazione] per coprire le spese, mentre fino al 26 è possibile fare [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Programma/Proposte proposte per il programma]
Un saluto! -- [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:03, 22 lùg 2024 (CEST)
== Incóntro anoâle ==
''Semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Ghe saià fòscia anche o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone. Çerchemmo de incontrâse a-i 10 d'agosto a Casella, però a dæta a deve êse ancon confermâ. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive in mesaggio a mi (Luensu1959). Alegri! '' [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:45, 1 agó 2023 (CEST)
L'é confermòu l'incóntro co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone a Cazélla, a-i 10 d'agosto, a-o ristorante zeneize "Da Mario" (localitæ: Staggio/Stabbio), into mezzodì (12.00h). L'incóntro o l'é averto a tütti. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 14:27, 8 agó 2024 (CEST)
== Iscrizzion verte per itWikiCon 2024 ==
(in lombard, che tant se capissom) Ciao a tucc, ve nonzi che inn verte i iscrizzion a itWikiCon 2024 a Padoa: se volii vegnì gh'havii de impienì [https://ticket.itwikicon.org/itwikicon/2024/ quell modul chi] per el 8 de setember. [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 18:38, 19 agó 2024 (CEST)
:Ghe pensemmo, graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 01:01, 26 agó 2024 (CEST)
== Incontro a Cazella ==
Se semmo incontræ a-i 10 d'agosto co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone. L'é vegnûo ascì o cantante folk zeneize Max Turigìn da Crôxe, o tradutô leterâio Fabio Farina da Rapallo, l'utente e amigo Mauro Boero da L'Aja, o scritô zeneize Vitöio Romajón da Buzalla e o vegio aministratô Feipìn Noceti. Emmo parlòu fra e atre cöse do progetto fra a Consulta Ligure e a nòstra Wiki e in sciâ traduçion automàtica. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 01:10, 26 agó 2024 (CEST)
== Conferensa a Megia, Lerxi e Arcoa ==
Ghe saià 'na [https://lericicoast.it/evento/fra-liguria-e-lunigiana/ Conferensa] a Mêgia, Lerxi e Àrcoa in sci dialetti do spezìn a-i 5, 6 e 7 de seténbre co-a parteçipaçion do nòstro utente e consulente lengoistico Dott. Cavallini. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:30, 3 set 2024 (CEST)
== o monumento a-o cavallo matto ==
Ogni tanto quarche sysop globale o ne scancella de inmagine. Stavòtta ò vosciüo scrivighe e m'atasto pe savei se ghe son. Chi de sotta gh'é a trascriçion da conversaçion:
Hi, I am one of the administrators on Wiki Ligure (Genoese language from Genoa, Italy). It's such a pity that we could not keep the picture of the monument currently being built. For us in Europe it's a real hit and it's so right for Indians to be placed at the same level as white people on Mt. Rushmore. Believe me, if I could come all the way to that monument, I would take a pic and let it circulate free on every Wikipedia. It would be so just for the Indian people whom I respect so much. Any chance that you take one more pic and upload it free on Commons? All the best Luensu1959 (talk) 07:06, 25 September 2024 (UTC)
Hello Luensu1959. As you can see Jonathunder hasn't edited for a longtime, and some of us hope he is well and will come back. May I ask, why can't you keep the image on your Wikipedia? I missed the discussion about the photo, can you link it? Thanks. Anothr good place to ask may be the Crazy Horse Memorial talk page. Randy Kryn (talk) 12:44, 25 September 2024 (UTC)
Hello Randy, global sysops keep deleting images from our and from other Wikis, that's why. The file I'd like to put once again on Wiki Ligure is CrazyHorse.jpg on https://en.wikipedia.org/wiki/Crazy_Horse_Memorial
Considering that the author might not be in a position to edit on Wikis anymore, why can't something be started to preserve pics that all wikis might benefit from? Be well, Luensu1959 (talk) 07:24, 26 September 2024 (UTC) [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:28, 26 set 2024 (CEST)
:Travaju cuertu dau dirittu d'autù e dunca l'è ciairu ch'u ne gh'agge da stà in sce Commons; futugrafie du genere a n'e careghemmu in lucäle scicumme - e ancuasai - ch'a ne gh'emmu l'EDP pe färu. Se purea mette au sò postu ina vista du [[commons:File:CrazyH.jpg|genere]] dund'a l'è recunusciüa a regula du ''de minimis'' e dunca buna pe de license libere. E nu, i ne gh'entra propriu nente i cd "global sysop", a l'è nurmäle gestiun de Commons. [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 09:40, 26 set 2024 (CEST)
::E brao Nicolò che t'é trovòu 'n atra inmagine in scio monumento! Mille graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:16, 26 set 2024 (CEST)
== Conferensa a Vintimiggia a-i 5 d'otobre ==
Ghe saià 'n [https://conseggio-ligure.org/ Convêgno] a Vintimiggia in sci dialetti liguri de l'intemelio a-i 5 de otôbre co-a parteçipaçion do nòstro utente, consulente lengoistico e prescidente da [[Consulta Ligure]] Zòrzo Oddone, do riçercatô Steva Lusito de l'universcitæ de Innsbruck in Austria, do profesô [[Werner Forner]] de l'universcitæ de Siegen in Germania e di esperti françéixi. Pe saveine de ciù andæ [https://www.sanremonews.it/2024/10/03/mobile/leggi-notizia/argomenti/altre-notizie/articolo/ventimiglia-ospita-un-convegno-internazionale-di-studio-e-riflessione-sul-patrimonio-linguistico-del.html chi] Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 16:20, 26 set 2024 (CEST)
== Rapporto tra le comunità dei progetti e Wikimedia Italia ==
Ciao, vorrei segnalarvi che sul bar di Wikipedia in italiano è in corso una discussione sul [https://it.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Bar/Discussioni/Rapporti_tra_comunit%C3%A0_e_capitoli_Wikimedia rapporto tra la comunità e l'associazione Wikimedia Italia e come farlo evolvere]. Ci piacerebbe che tutte le comunità wiki* italofone e delle lingue sorelle partecipassero, anche se per questa volta siamo ospiti del bar di Wikipedia in italiano. Vi invito caldamente ad esprimere il vostro punto di vista. Grazie, --[[User:Ferdi2005|<span style="font-weight: 700;font-family: Liberation Serif;serif; color:#991815">Ferdi2005</span>]][[User talk:Ferdi2005|<span style="font-family: Liberation Serif;serif color:#8f0000;margin-left:1px"><sub>(talk)</sub></span>]] 01:21, 18 dex 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Ferdi2005@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Ferdi2005/Sandbox&oldid=27994514 -->
== "Pàgine co-e variànte lìguri" ==
In salüu a tütti e bun annu! Chi de sutta mettu ina tabèlla ch'a ne mustra e pàgine ch'e sun recampàe au dì d'ancöi inta nòstra Wiki, au de sutta da categu(r)ìa de "Pàgine co-e variànte lìguri" (numma quelle dunca ch'e duve(r)an in template definitivu):
{| class="wikitable"
! colspan="2" |Variante
!Numero de pagine
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Ajaccio.svg}}
|Aghjaccinu
|14
|-
|{{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}}
|Arbenganese
|123
|-
|{{Scìnbolo|Flag of Tera Brigasca.svg}}
|Brigašc
|25
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Bonifacio (Corse du Sud).svg}}
|Bunifazzin
|8
|-
|{{Scìnbolo|Finale Ligure-Stemma.svg}}
|Finarin
|11
|-
|{{Scìnbolo|Garessio-Stemma.svg}}
|Garescén
|7
|-
|{{Scìnbolo|Imperia-Stemma.svg}}
|Inpeiéśe
|10
|-
| colspan="2" |Ligûre dra Burnia
|11
|-
|{{Scìnbolo|Coat of arms of Monaco.svg}}
|Munegascu
|91
|-
|{{Scìnbolo|Novi Ligure-Stemma.svg}}
|Nuvaize
|76
|-
|{{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}}
|Priéze
|19
|-
|{{Scìnbolo|Sanremo-Stemma.svg}}
|Sanremascu
|6
|-
|{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}}
|Savuneize
|78
|-
|{{Scìnbolo|La Spezia-Stemma.svg}}
|Spezin
|31
|-
| colspan="2" |Tabarchin
|7
|-
|{{Scìnbolo|Ormea-Stemma.svg}}
|Ulmioš-cu
|23
|-
|{{Scìnbolo|Ventimiglia-Stemma 3.svg}}
|Ventemigliusu
|28
|-
|{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}}
|Zeneize
|2219
|}
E chi a tabella ciü in detaju, ch'a mustra cumme sun spartìe e pàgine in zenese:
{| class="wikitable"
!{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} Grafia
!Numero de pagine
|-
|Zeneize (generico)
|1009
|-
|Grafia unitäia
|93
|-
|Zeneize antigo
|14
|-
|Grafîa ofiçiâ
|806
|-
|Zeneize do Prian
|235
|-
|Ortografia tradiçionâ
|30
|-
|Grafia in U
|32
|}
Avanti cuscì, bôna!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 14:57, 1 zen 2025 (CET)
:Bravu, gròsie! U gh'manca sulu i pagine scrite da-i Carlo Poggi ncu a grafìa simile a issa dei Priàn dei 1745 cmè inte sta [https://lij.wikipedia.org/wiki/Bataggia_de_Leppanto pagina]. Ciau! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:23, 3 zen 2025 (CET)
::Giüstàu, u restava due vôte "zenese antigu". [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 16:01, 3 zen 2025 (CET)
== Lingua Ligure e DeepSeek ==
Scusate se non scrivo in ligure. Ho provato a comunicare in lingua piemontese con DeepSeek e sono rimasto stupito dal suo livello di piemontese (ChatGPT non ci riusciva proprio). Avreste voglia di provare a comunicare con DeepSeek in ligure? Da Web funziona bene, non l'hanno bloccato (www.deepseek.com). Grazie, --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 09:44, 1 fre 2025 (CET)
:Cerea Bepe, l'è tantu taimpu ch'a n'se sentima! Mi ö pruvó a ciatelò in zenaize ncu Chatgpt e le u l'è in parte resiu a rispundime. Mi a painsu che peró, vistu che a gh'ema tante grafie, purtroppu, ei prugrama u gh'aiva di dificultè. Vo bain (va bin) a gh'prövu anche ncu DeepSeek se i n'l'àn mia blucó... Luenséin [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:37, 1 fre 2025 (CET)
::A gh'ö pruvó ava: u fò tanti paciüghi e u metta di parole italian-e o abrèciu... peró se ti ti gh'mustri, le piàn pianéin u l'impara... [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:53, 1 fre 2025 (CET)
:::<PMS>Am dëspias, i sperava ch'a funsionèissa 'dcò bin an lìgur com a funsion-a bin an piemontèis. Përchè an piemontèis a funsion-a bin, a l'é tant mej che chatGPT o Gemini. Mersì an tùit ij cas, </PMS> --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 18:37, 1 fre 2025 (CET)
== itWikiCon 2025 dal 7 al 9 novembre 2025 a Catania: prossimi passi ==
Ciao a tutti,
come forse già sapete, la ‘’’[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]’’’, il convegno annuale della comunità italofona dei progetti Wikimedia, si terrà ‘’’a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre’’’.
Per una panoramica generale, vi rimandiamo alla ‘’’[[m:ItWikiCon/2025/Programma|sezione Programma]]’’’, che aggiorneremo regolarmente nei prossimi mesi e nella quale trovate già la ‘’’scheda delle attività’’’, nonché alla [[m:ItWikiCon/2025/Informazioni|sezione Informazioni]].
In attesa dell’apertura ufficiale della fase di proposte prevista per il prossimo 3 giugno, la commissione Programma vorrebbe sondare i desideri delle comunità italofone in merito ai temi da trattare alla conferenza: quali sono gli argomenti più importanti da coprire, secondo voi? Che discussioni dobbiamo avere durante l’itWikiCon? ‘’’Potete aggiungere dei temi o commentare quelli proposti dagli altri [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte/Temi|sulla pagina Temi]] da ora fino a inizio giugno’’’.
Infine, per chi ha la necessità di richiedere una borsa di partecipazione per coprire le spese di viaggio e alloggio, ‘’’la fase di richieste di borse sarà aperta dal 17 giugno fino al 27 luglio’’’. Si svolge un po’ prima rispetto alle ultime edizioni, per permettervi di organizzare il vostro viaggio a Catania nelle condizioni migliori, quindi segnatevi queste date per non perdervi la fase di richieste!
Aggiungeremo regolarmente nuove informazioni sulla pagina Meta dell’evento, che vi invitiamo a seguire. Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info (at) itwikicon.org.
A presto,
Il team organizzatore itWikiCon 2025 e la commissione Programma, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 12:44, 5 màz 2025 (CEST)
== itWikiCon 2025: fase di proposte per il programma aperta fino al 15 luglio ==
Ciao a tutti,
dichiariamo ufficialmente aperta la raccolta di proposte di sessioni per '''[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]''', il convegno annuale della comunità italofona dei progetti Wikimedia che si terrà '''a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre'''.
Il programma dell’evento è costruito dal basso grazie a presentazioni, discussioni e laboratori proposti dalla comunità e selezionati dalla commissione Programma. La fase di proposte è ora aperta '''fino al 15 luglio incluso'''. Seguendo le istruzioni '''[[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte|sulla pagina Proposte]]''' potete presentare una o più proposte di sessioni, talk o workshop che vi piacerebbe tenere durante l’evento.
L'itWikiCon è lo spazio di incontro dal vivo delle comunità dei vari progetti Wikimedia in italiano e nelle lingue regionali. Vi invitiamo a proporre sessioni che aiutano a rafforzare il senso di comunità e la voglia di contribuire ai progetti, ma anche a identificare dei problemi e individuare delle soluzioni. Daremo la priorità alle sessioni in cui tutti i partecipanti sono parte attiva, come ad esempio discussioni e laboratori.
Se cercate ispirazione, alcune '''richieste di temi''' sono state fatte sulla [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte/Temi|relativa pagina]], a cui potete liberamente attingere per elaborare una proposta. Inoltre, per chi non se la sente di tenere una sessione, ma vorrebbe che durante la conferenza si parlasse di un argomento che gli sta a cuore, è possibile continuare ad aggiungere delle richieste di temi fino al 15 luglio.
La selezione delle proposte avverrà durante l’estate e i relatori saranno confermati a fine agosto. Nel frattempo, la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Borse|richieste di borse di partecipazione]] sarà aperta dal 17 giugno al 27 luglio''', quindi se considerate di proporre una sessione per il programma, ma avete bisogno di supporto economico per raggiungere Catania, vi invitiamo a farne richiesta entro le scadenze previste.
Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info{{at}}itwikicon.org.
A presto,
Il team organizzatore itWikiCon 2025 e la commissione Programma, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 18:35, 5 zùg 2025 (CEST)
== Partecipa al sondaggio sulla strategia 2026-2030 di Wikimedia Italia ==
Ciao,
Wikimedia Italia sta avviando un percorso per definire la nuova strategia 2026–2030. Vogliamo costruire un piano condiviso, attento alle esperienze e ai bisogni delle nostre comunità: è per questo che '''abbiamo bisogno anche del vostro contributo'''.
Vi invitiamo a compilare un '''breve questionario''' (circa 10 minuti), che tocca temi centrali per il futuro dell’associazione: priorità strategiche, progetti, comunicazione, raccolta fondi e molto altro.
Link al sondaggio: https://survey.wikimedia.it/index.php/246216?lang=it
'''Per favore, inviateci le vostre risposte entro il 20 luglio 2025''': dopo questa data il sondaggio verrà chiuso.
Nei prossimi mesi, lavoreremo per trasformare le opinioni raccolte tramite il sondaggio in '''obiettivi concreti e sostenibili'''.
Vi ringraziamo per il tempo che vorrete dedicare a questo questionario e per il vostro importante contributo nella definizione della nuova strategia.
Per qualsiasi domanda, potete scrivere a '''info@wikimedia.it'''.
Un cordiale saluto, [[Utente:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]] ([[Discûscioîn ûtente:Dario Crespi (WMIT)|discuscioìn]]) 12:25, 2 lùg 2025 (CEST)
== itWikiCon 2025: proposte programma entro il 15 luglio, richieste borse entro il 27 luglio ==
Ciao a tutti,
qui un promemoria per le prossime scadenze della '''[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]''' che si terrà '''a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre''':
* la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte|proposte di sessioni per il programma]] è aperta fino a martedì 15 luglio'''. Fino ad allora, potete ancora supportare o dare feedback [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte#Supporta_le_tue_proposte_preferite|alle proposte già presentate]];
* la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Borse|richiesta di una borsa]]''' (rimborso del viaggio e alloggio, gratuità della quota di partecipazione) è aperta fino a ‘’’domenica 27 luglio'''.
A latere, trovate dei suggerimenti per prenotare il vostro viaggio e alloggio sulla pagina [[m:ItWikiCon/2025/Informazioni|Informazioni]]).
Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info at itwikicon.org.
A presto,
Il team organizzatore itWikiCon 2025 e le commissioni Programma e Borse, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 23:23, 13 lùg 2025 (CEST)
== Incóntro anoâle ==
Niâtri aministratoî semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Ghe saià o cantante Mike fC ascì. Emmo stabilìo de incontrâse dòppo Feragósto, e precisamente '''a-i 22 d'agósto, venardì''', ma stavòtta no semmo ancón donde saiemmo a mangiâ into mezodì. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive 'n mesaggio a mi (Luensu1959). Wikipedia a l'é do tütto neotrâle, donca anche pe-e grafìe, e coscì restemmo averti a tütte e diverscitæ lengoistiche. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:53, 25 lùg 2025 (CEST)
L'é confermòu l'incóntro anoâle a-i '''22 d'agósto 2025, venardì, a pranso (12.00h), a-o ristorante Cà de Töe, via Croce Bianca 25, Ponterosso''' (arente a Mignanego). L'incóntro o l'é averto a tütti i colaboratoì óltre che a niâtri aministratoì. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:09, 14 agó 2025 (CEST)
Comme anonçiòu gh'é stæto l'incontro anoâle a-o ristorante Cà de Töe a Ponterosso (GE). Gh'éa ascì i cantanti [[Max Torigìn]] e [[Mike fC]] e, pe-a primma vótta, 'na scignôa de Mazón, a Laura Ottonello. O Zòrzo Oddone o l'à parlòu di progressi fæti co-o progetto inandiòu da-a Consulta Ligure insemme a Wiki Ligure e de prospetîve futûre. Anche o Feipìn Noceti o l'à parlòu di progetti in córso.
== Festeggiamo il 25° compleanno di Wikipedia a Genova ==
Ciao a tutti, siete tutti invitati a partecipare alla cerimonia pubblica del 25° compleanno di Wikipedia con premiazione dei vincitori di [[:it:Wiki Loves Monuments|Wiki Loves Monuments]] Liguria 2025 :-) l'appuntamento è per '''sabato 24 gennaio 2026''' alle '''16:30''' alla [[:it:Biblioteca civica Berio|Biblioteca Berio]] di Genova. Tanti ospiti, un'esposizione a tema, gadget wiki e un dolce finale.
Aggiungo che per chi volesse, c'è la possibilità di una visita guidata pre-evento (15:30) agli spazi storici della biblioteca, prenotandosi [https://survey.wikimedia.it/index.php/626179 qui] (soltanto i primi 15 potranno partecipare, quindi affrettatevi). Ovviamente sarà un'occasione per scattare foto per Commons ;-)
Per informazioni, la pagina dell'evento è -> [[:it:Evento:Wikipedia 25 e premiazione WLM Liguria 2025]]: iscrivetevi, partecipate, non capita tutti i giorni di compiere 25 anni :-) l'ingresso è libero e gratuito, passate parola.
--[[Utente:Superchilum|Superchilum]] ([[Discûscioîn ûtente:Superchilum|discuscioìn]]) 22:17, 20 dex 2025 (CET)
== Bun annu cu'e variante ligüri ==
{| class="wikitable"
! colspan="2" |Variante
!Numero de pagine
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Ajaccio.svg}}
|Aghjaccinu
|10
|-
|{{Scìnbolo|Andora-Stemma.svg}}
|Andoreẑe
|6
|-
|{{Scìnbolo|Alassio-Stemma.svg}}
|Ar̂ascìn
|3
|-
|{{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}}
|Arbenganese
|151
|-
|{{Scìnbolo|Borgio Verezzi-Stemma.svg}}
|Borṡin
|2
|-
|{{Scìnbolo|Flag of Tera Brigasca.svg}}
|Brigašc
|22
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Bonifacio (Corse du Sud).svg}}
|Bunifazzin
|5
|-
|{{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}}
|Camugin
|3
|-
|{{Scìnbolo|Diano Marina-Stemma.svg}}
|Dianeṡe
|11
|-
|{{Scìnbolo|Finale Ligure-Stemma.svg}}
|Finarin
|11
|-
|{{Scìnbolo|Garessio-Stemma.svg}}
|Garescén
|8
|-
|{{Scìnbolo|Oneglia-Stemma 2.svg}}
|Ineién
|10
|-
| colspan="2" |Ligûre dra Burnia
|12
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Menton (Alpes-Maritimes).svg}}
|Mentunasch
|7
|-
|{{Scìnbolo|Coat of arms of Monaco.svg}}
|Munegascu
|86
|-
|{{Scìnbolo|Novi Ligure-Stemma.svg}}
|Nuvaize
|90
|-
|{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma 2.svg}}
|Portur̂en
|12
|-
|{{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}}
|Priéze
|19
|-
|{{Scìnbolo|Sanremo-Stemma.svg}}
|Sanremascu
|9
|-
|{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}}
|Savuneize
|81
|-
|{{Scìnbolo|La Spezia-Stemma.svg}}
|Spezin
|27
|-
| colspan="2" |Tabarchin
|5
|-
|{{Scìnbolo|Taggia-Stemma.svg}}
|Tagiascu
|11
|-
|{{Scìnbolo|Ormea-Stemma.svg}}
|Ulmioš-cu
|24
|-
|{{Scìnbolo|Ventimiglia-Stemma 3.svg}}
|Ventemigliusu
|35
|-
|{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}}
|Zeneize
|2300
|}
E chi a tabella ciü in detaju, ch'a mustra cumme sun spartìe e pàgine in zenese
{| class="wikitable"
!{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} Grafia
!Numero de pagine
|-
|Zeneize (generico)
|1022
|-
|Grafia unitäia
|126
|-
|Zeneize antigo
|14
|-
|Grafîa ofiçiâ
|827
|-
|Zeneize do Prian
|236
|-
|Ortografia tradiçionâ
|30
|-
|Grafia in U
|45
|}
Bun annu! E bôna [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 11:39, 1 zen 2026 (CET)
== Wikipedia 25: cercasi volontari per registrare un benvenuto sonoro ==
<div lang="en" dir="ltr">
<div lang="it" dir="ltr">
[[File:Work-in-progress sketch of the Confetti mascot easter egg.jpg|frameless|250px|right]]
{{int:please-translate}}
{{int:Hello}},
scusate se scrivo in italiano!
Per il [[:m:Wikipedia 25|25° compleanno di Wikipedia]] e per creare delle [[:m:Wikipedia 25/Easter egg experiments|sorpresine per i lettori]] come proposto dalla Wikimedia Foundation, sto invitando i volontari delle varie Wikipedie dell'area italiana a registrare la frase "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nella loro lingua regionale.
Il messaggio audio comparirà "a sorpresa" sulla Wikipedia in italiano e sulle altre wikipedie aderenti al progetto degli [[:m:Wikipedia 25/Easter egg experiments|Ester eggs experiments]]. Farà parte di una raccolta di suoni che include tutte le registrazioni di "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nelle varie lingue registrate, più alcuni altri suoni provenienti da Commons. Quando un utente cliccerà sulla mascotte del Globetto (Baby Globe) che suona con un sintetizzatore, verrà riprodotto un suono casuale da questa raccolta. Quindi, la frase nella tua lingua non verrà riprodotta ogni volta, ma solo alcune volte e in modo casuale.
'''Briefing su come registrare il benvenuto sonoro su Wikipedia''' ([[:m:Talk:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#c-CDekock-WMF-20251209155700-Song_Ng%C6%B0-20251201160400|da qui]]):
#la registrazione audio deve essere più corta di 10 secondi, e consistere solo nella frase "Benvenuti su Wikipedia" o "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nella tua lingua regionale;
#il file va caricato su [[:commons:Special:UploadWizard|Wikimedia Commons]] e bisogna chiederne la protezione da parte di un admin di modo da impedire che sia vandalizzato o spostato;
#condividi il link del file su Commons [[:m:Talk:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#Are_there_ideas_or_elements_that_you_would_love_to_see_implemented_on_your_language_Wikipedia?|qui]] notificando l'utente CDekock-WMF;
#'''deadline''' per fornire i link agli audio su Commons dei "Benvenuti su Wikipedia": '''mercoledi 21 gennaio 2026'''.
Registriamo più audio possibile. {{Int:Feedback-thanks-title}} --[[User:Una tantum|Una tantum]] ([[User talk:Una tantum|talk]])
</div>
</div>
16:44, 14 zen 2026 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Una tantum@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Una_tantum/sandbox/MM/It_fallback_v2&oldid=29928398 -->
== Apertura delle pre-iscrizioni ==
È iniziato il periodo ufficiale delle pre-iscrizioni.
Come saprete già, dal '''6 all'8 novembre 2026''' a [[Vezia]] ([[Lugano]]) si apriranno le porte della [[Villa Negroni]] per '''[[m:ItWikiCon/2026|itWikiCon 2026]]'''. Questo convegno unisce ispirazione, innovazione e scambio di idee in un evento di tre giorni. Le '''[[m:ItWikiCon/2026/Partecipanti|pre-iscrizioni]]''' sono disponibili da subito ed è il primo passo per manifestare il vostro interesse a partecipare. Inoltre, in questo modo darete un contributo fondamentale al team organizzativo nella pianificazione logistica dell’evento.
Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla [[:meta:Talk:ItWikiCon/2026|pagina di discussione dell’evento]] o di contattarci a info (at) itwikicon.org.
Non vediamo l'ora di accogliervi a Vezia!
A presto,
il team organizzativo di itWikiCon 2026: [[Utente:Vallema|Vallema]], [[Utente:cassinam|Cassinam]], [[Utente:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]], [[Utente:Dorine Barth (WMCH)|Dorine Barth (WMCH)]] -- [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:26, 25 màz 2026 (CEST)
== itWikiCon 2026: apertura della fase di raccolta di temi per il programma ==
Ciao a tutti,
è ufficialmente aperta la fase della raccolta di temi per il '''[[m:ItWikiCon/2026/Programma|programma]]''' per '''itWikiCon 2026''', il convegno annuale della comunità Wikimedia italofona! Queste prime idee serviranno come contenitori per le proposte specifiche in estate. Il convegno si terrà dal '''6 all'8 novembre 2025 a Vezia (Lugano)'''.
Il programma lo costruiamo insieme: chiunque può inviare proposte di argomenti per presentazioni, discussioni o workshop. Tutte le informazioni e le istruzioni sono disponibili '''[[m:ItWikiCon/2026/Programma|sulla pagina dedicata al Programma]]'''.
Anche quest’anno vogliamo dare particolare spazio ai formati interattivi come workshop o discussioni.
Vorremmo cogliere l’occasione del convegno per rafforzare lo spirito di comunità e anche per sviluppare soluzioni alle sfide comuni.
La selezione delle proposte avverrà in estate, seguita dalla conferma dei relatori. Aggiornamenti sulle borse di partecipazione seguiranno la prossima settimana.
Infine, ti ricordiamo che il periodo delle '''[[m:ItWikiCon/2026/Partecipanti|pre-iscrizioni]]''' è ancora in corso. Grazie mille a tutti coloro che si sono già iscritti!
Per domande o suggerimenti scrivici sulla [[metawiki:Talk:ItWikiCon/2026|pagina di discussione dell’evento]] o via e-mail a info (at) itwikicon.org.
Non vediamo l'ora di conoscere le vostre idee!
Il team organizzativo di itWikiCon 2026: [[User:Vallema|Vallema]], [[User:cassinam|Cassinam]], [[User:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]], [[User:Dorine Barth (WMCH)|Dorine Barth (WMCH)]] [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 21:00, 27 zùg 2026 (CEST)
3qbsps2kucz6kzfwmbbvv6fqfpln58b
Revulüçiun munegasca
0
14645
271374
271216
2026-06-27T18:47:38Z
N.Longo
12052
cat
271374
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monegasque Revolution.jpg|thumb|I manifestanti esigiu üna cunstitüçiun e ün parlamentu]]
A '''revulüçiun munegasca''' e̍ üna perioda d'a sto̍ria de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] marca̍ da üna seria de cunfronti üntra u po̍pulu munegascu e u pri̍ncipu [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu]] da u [[1910]] a u [[1911]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1° de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Events that made the history of 1910-What they were, where they happened and the chief actors in them ; Crash of Absolutism and the Growth of Republican Ideas|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref> ch'an menau â dispariçiun d'a munarchia assulüta e a prumülgaçiun d'a prima [[Cunstitüçiun de Mu̍negu]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=8 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Monaco gets constitution; Prince Albert Proclaims It as Gift to His 1,200 Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN|url=https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1911/01/08/104853730.pdf}}</ref>.
== Ragiue ==
Ün [[1910]] prun de munegaschi eru sença de travayu e marcuntenti d'u pri̍ncipu [[Albertu primu|Albertu Primu]], che vivëva e investiva a [[Pariggi|Parigi]] e pa ga̍ire ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. Ëlu ava aiçi̍ interdiu a i munegaschi de travaya̍ a u [[Casin de Munte Carlu|Casin]], cun d'i gran prublemi per ë poche terre che gh'eru a Mu̍negu e pe̍giu perche̍ alura nun gh'eru mancu d'ë üsine. I munegaschi eru sulu 1.482, a u cuntrari tüti i abitanti arrivavu a 19.121 persune. Ün cumitau munegascu a̍ fau signa̍ d'ë petiçiue e rachœye e demande d'a gente<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Milena Radoman|dæta=27 de zena̍ d'u 2011|tìtolo=La constitution a 100 ans|revìsta=Monaco Hebdo|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.monacohebdo.mc%2F4221-la-constitution-a-100-ans}}</ref>.
Pœi i cuntestatari an esigiu üna [[Costituçión|cunstitüçiun]] e ün [[Parlaménto|parlamentu]], menaçandu de renversa̍ a [[Monarchîa|munarchia]]. D'ë a̍utre demanda eru u süfragiu üniversale per u [[Cumüna de Mu̍negu#Cunsiyu cumünale|Cunsiyu cumünale]] e a süpressiun d'u munupolu de [[Camille Blanc]], mera de [[Beausoleil]] e de [[Roland Bonaparte]] ün sci'a [[Suçieta̍ d'i bagni de Mu̍negu]]. Tüti demandu ch'ë finançe d'u statu fussu separae da ë finançe persunale d'u [[Pri̍ncipu de Mu̍negu|pri̍ncipu]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=16 d'utubre d'u 1910|tìtolo=More reform in Monaco ; Prince Albert Surrenders Control of the Government Finances|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|dæta=23 d'utubre d'u 1910|tìtolo=Riviera season opening ; Changes Wrought by the New Political Status of Monaco|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
== Evenimenti ==
[[Immaggine:Prince Louis II of Monaco 05670r.jpg|miniatura|249x249px|U Pri̍ncipu [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Lui̍ Segundu]]]]
A revulüçiun munegasca a̍ cumençau cun a creaçiun d'u "cumitau munegascu". Ün marsu d'u [[1910]] üna delegaçiun a livrau ün ultimatum a [[U Palaçi (Mu̍negu)|u Palaçi]] per u pri̍ncipu<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=13 de marsu d'u 1910|tìtolo=Throne of the prince of Monaco in danger; Constitution or Revolution the Ultimatum from Half the Subjects of the Little Kingdom|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
Restau sença resposta, u seze de marsu, dopu üna reüniun pü̍blica a u teatru d'ë varieta̍ unde a̍ parlau [[Suffren Reymond]], œtu çentu persune an remuntau u carru̍giu d'i Gazumetri e se sun rassemblae ün sci'a piaça d'arme e ün sci'u cursu d'a Porta Nœva.
Ün capu de gabinetu d'u pri̍ncipu a̍ reçevüu üna delegaçiun e gh'a̍ prumessu de fa̍ qarcosa de decisivu, sença precisa̍. Qarche giurnu dopu [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu]] a̍ fau ün'urdenança ün sci'a [[Libertæ de stànpa|liberta̍ de stampa]] aiçi̍ ünt'i giurnali d'upusiçiun cun a liberta̍ de reüniun e l'eleçiun a u cunsiyu cumünale a süfragiu üniversale<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=29 de marsu d'u 1910|tìtolo=Monaco to have parliament ; Prince, Heretofore Absolute, Decides to Meet Wishes of Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>. I manifestanti reclamu tamben ciü independença a respëtu d'a [[Fransa|França]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=27 de nuvembre d'u 1910|tìtolo=Monaco is showing emmity to France ; French Government Following Events in Little Principality with Close Attention|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
Achëstu ü̍rtimu puntu a̍ scaudau a fula ch'a̍ dunca piyau d'assaltu [[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]] e, dopu üna giurna̍ de lüta cun i [[Cumpagnia d'i Carabiniei d'u Pri̍ncipu|carabinie̍]], u pri̍ncipu s'e̍ refügiau ün França<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=11 de deçembre d'u 1910|tìtolo=Is Monaco doomed ? Other nations want it; Germany, Italy and France Cast Envious Eyes on the Little Principality and Its Own People Demand a Republic|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>. E̍ cusci̍ nasciüu ün guvernu pruvisori e u pri̍ncipu, cunsiyau da so' fiyu, per sarva̍ a sitüaçiun a̍ cunferiu üna [[Custitüçiun munegasca d'u 1911|custitüçiun]], anunça̍ da u [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|pri̍ncipu Lui̍]] â fin de zena̍.
D'u çinqe de fevra̍ d'u [[1911]] s'e̍ pruclamau a custitüçiun<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=7 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Ordonnance constitutionnelle du 05/01/1911 du 5 janvier 1911|revìsta=Journal de Monaco|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.legimonaco.mc%2F305%2Flegismclois.nsf%2Fdb3b0488a44ebcf9c12574c7002a8e84%2Fb208fd0133a62f08c125773f003770f4!OpenDocument}}</ref>, ch'a̍ creau u [[Cunsiyu naçiunale]], ma u pri̍ncipu a̍ gardau a ciü̍ gran parte d'i so' puteri. Ün [[1922]] e̍ mortu u pri̍ncipu Albertu e u so' fiyu Lui̍ e̍ devegnüu u pri̍ncipu [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Lui̍ Segundu]].
== Note ==
<references responsive="" />
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta publicaçión|dæta=8 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Monaco gets constitution; Prince Albert Proclaims It as Gift to His 1,200 Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN|url=https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1911/01/08/104853730.pdf}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Sto̍ria de Mu̍negu]]
fri7habz1vmkh0ssd44734cyh6ez0h3
Categorîa:Sto̍ria de Mu̍negu
14
14710
271371
149388
2026-06-27T18:45:32Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Categorîa:Stòria de Mùnegu]] a [[Categorîa:Sto̍ria de Mu̍negu]] sénsa lasciâ de rindirìsso: mc
149388
wikitext
text/x-wiki
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
dymdcn2gjx9lubu0nt5arky179kb2y0
271372
271371
2026-06-27T18:46:34Z
N.Longo
12052
+
271372
wikitext
text/x-wiki
Achësta categuria rachœye e pa̍gine che parlu d'a [[sto̍ria de Mu̍negu]].
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
[[Categorîa:Stöia| Mu̍negu]]
75qyu1fu5ypeh4zqzu13uw3gm7j0s2m
Sto̍ria de Mu̍negu
0
18409
271373
271240
2026-06-27T18:46:55Z
N.Longo
12052
cat
271373
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco 1898.jpg|thumb|Mapa d'u Principatu ün [[1898]]]]
A '''sto̍ria de Mu̍negu''' cumença ben prima de l'indipendença d'u [[Principatu de Mu̍negu|Principatu]], arriva̍ cun i [[Grimaldi]] ün [[1297]].
== Preisto̍ria ==
Au [[Paleolìtico|Paleuli̍ticu]] anticu l'omu abitava gia̍ Mu̍negu.
== E̍puca antica ==
[[Marseggia|Marseya]] ava fundau a culunia de ''Monoïkos'' unde se trova Mu̍negu.
== E̍puca de mesu ==
D'u [[1297]] [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu|Rainie̍]] e [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi]], mascarau ün frate, se sun ümpadrunii d'a [[U Palaçi (Mu̍negu)|furtessa de Mu̍negu]] ciü per astüçia che per viulença.
== E̍puca muderna ==
Mu̍negu deve a u [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|principu Antoni Primu]] bona parte d'ë soe furtificaçiue.
== E̍puca cuntempura̍nea ==
[[Mentun]] e [[Rocabrüna]] an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu fint'a u [[1848]].
[[Carlu Terçu de Mu̍negu|Carlu Terçu]] d'u [[1866]] a̍ dau u nume de [[Munte Carlu]] â roca d'ë Spelüghe.
Cun u pri̍ncipu [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Rainie̍ Terçu]], [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|suvran de Mu̍negu]] despœi u [[1949]], u Principatu a̍ vistu u so' territoriu passa̍ da 157 a 192 e̍tari.
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.traditions-monaco.com/histoire-de-monaco|tìtolo=L'histoire de Monaco|outô=Cumitau d'ë tradiçiue munegasche|léngoa=FR|vìxita=2026-06-24}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Sto̍ria de Mu̍negu| ]]
gzmpmev6dh0a54p3c4pbpwyu7ljjoms
Invèrno
0
24325
271369
197956
2026-06-27T17:22:08Z
JackyM59
19507
Azzonta unna fòto
271369
wikitext
text/x-wiki
L<noinclude>'</noinclude>'''Invèrno ''' o l'é a quàrta [[Stagióni|stagión]] de l'[[ànno]].
[[Immaggine:Four season italian infotext.svg|thumb|400px|right|E 4 stagioìn]]
== Descriçion ==
A stagión de l'invèrno inte l'emisfêro boreâle a comensa a-o [[22 dexénbre]], a-o solstiçio d'invèrno, e a finisce a-o [[21 marso]]. Inte l'emisfêro oustrâle, l'invèrno o corispónde a-o mæximo perîodo, ma o l'é pe cóntra 'na stagión câda.
[[Primavéia]] - [[Estæ]] - [[Aotùnno]]
{{clear}}
[[Immaggine:Fosse n° 1 - 3 des mines d'Azincourt (78051).jpg|miniatura|Paisaggio d'unna giornâ d'inverno in sciô vegio scito de minee da fossa de Saint-Robert à Monchecourt, in Fransa]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Stagioìn de l'anno]]
n7sr4tb30083wpzjs4lmrildmmtzeoj
Turate
0
25321
271367
214892
2026-06-27T13:33:01Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271367
wikitext
text/x-wiki
'''Turate''' (''Turaa'' en lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Turate
|Panorama =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Alberto Oleari
|Partito = lìsta cìvica ''TUcomeTurate''
|Data elezione = 1-6-2015
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Cirimido]], [[Cislago]] (VA), [[Fenegrò]], [[Gerenzano]] (VA), [[Limido Comasco]], [[Lomazzo]], [[Rovello Porro]]
|Nome abitanti = (it) ''Turatesi''
|Patrono = Sànti Pê e Pòulo
|Festivo = 29 zùgno
|Mappa = Map_of_comune_of_Turate_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Turate inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
24chdz77zkp7g80y3qhvc534o8y18y6
Uggiate-Trevano
0
25322
271368
214893
2026-06-27T13:34:56Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271368
wikitext
text/x-wiki
'''Uggiate-Trevano''' (''Uggiaa'' in lengoa lobarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Uggiate-Trevano
|Panorama = Panorama_Uggiate_Trevano.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Rita Lambrughi
|Partito = lìsta cìvica ''Continuità e rinnovamento''
|Data elezione = 27-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Albiolo]], [[Bizzarone]], [[Colverde]], [[Faloppio]], [[Novazzano]] (CH-TI), [[Ronago]], [[Valmorea]]
|Nome abitanti = (it) ''Uggiatesi''
|Patrono = Sànti Pê e Pòulo
|Festivo = 19 màrso
|Mappa = Map_of_comune_of_Uggiate-Trevano_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Uggiate-Trevano inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
[[Immaggine:Tramonto Uggiate Trevano.jpg|thumb|350px|Uggiate Trevano|centro]]
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
7gplj5u1brziywi918ab0iqasxy3p0k
Template:Màppa de localizaçión/CIV
10
27573
271383
204441
2026-06-27T23:00:14Z
Milenioscuro
5454
updated map
271383
wikitext
text/x-wiki
{{#switch:{{{1}}}
|name=Costa d'Avoio
|top=11
|bottom=4
|left=-9
|right=-2
|image=Côte d'Ivoire adm location map.svg
|image1=Côte d'Ivoire relief location map.jpg
}}<noinclude>{{Màppa de localizaçión/info|{{SUBPAGENAME}}}}
</noinclude>
rndr8rkg5xeyt4m2qkftkivlcf6doqm
Cirixöa
0
28135
271378
263305
2026-06-27T21:44:18Z
Arbenganese
12552
+cv
271378
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''||variànte=, inta varietài d'Èrli}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ci(r)ixöa
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Nome ufficiale =
|Panorama = A Géxa (Cirixöa de Garesce).jpg
|Didascalia = <div align="center">Ci(r)ixöa, panu(r)amma da burgâ da Géxa</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|var-divixón_aministratîva3= Cumün
|Divisione amm grado 3 = Garesce
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-teritöio = Te(r)ito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Âtéssa
|Altitudine = 522
|var-superfìcce = Süperficce
|var-denscitæ = Denscitài
|Abitanti = 50
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2007
|Nome abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Füzu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. cadastru
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pé(r)u]]
|Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Posizione Cerisola.gif
|Didascalia mappa = A pusisiùn de Ci(r)ixöa inta mappa fra u Bàssu Piemunte e a Ligü(r)ia
}}
'''Ci(r)ixöa'''{{#tag:ref|Dìccia {{IPA|[ʧiɹi'ʒøɹa]}} e de suénte prununsiâ ascì cumme ''Ciixöa'' o ''Cîxöa'',<ref>In Èrli e aa Cascìna d'Àiju</ref> scriccia fina cumme ''Ciȓixeua''<ref>segundu a grafìa du [[Vincenzo Bolia]]</ref> o ''Ci-ijeua''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Cerjöra'' in [[Dialettu garescìn|garescìn]], ''Zirisciōēra'' o ''Ciriscēūra'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Cerisola'' in [[Lengua italiann-a|italiàn]]) a l'è 'na frasiùn de 50 abitanti (dàtti agiurnài au 2007) da cumüna de [[Garesce]], in [[Piemonte|Piemunte]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:PmColleSanBernardo01.jpg|A vìsta da Colla de San Benàrdu
File:Cirixöa (burgà da Géxa) Panuàmma.jpg|Panuràmma da Gêxa
File:Frazione Cerisola Cartello.jpg|U cartéllu de ingrèssu a a frasiùn, in scia Stradda Nasiunâle
</gallery>
A frasiùn a g'ha au riundu i munti de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi ligü(r)i]], truvanduse ai péi da [[Colla de San Benàrdu]] (957m), au "de sà" da divixun fra l'ambiénte padàn e chê ligü(r)e; vixìn ascì u Briccu du S-ciàvu, e au scistemma du [[Mônte Galé|munte Galê]] (1708m) che u segna propiu u cunfìn cu'u cumün de [[Naxin|Naxìn]].
U paìse u l'è traversàu dau s-ciümme [[Turénte Nêva|Néva]], ch'u ghe nasce pôcu surva, in scia pùnta du mùnte "Ciàn de Sciù(r)e" (948m) e dau sò bacìn, che u recampa diferenti fùnti, cumme u riàn de Vôte (u(r)iginàu da a fùnte Battaija e da a Cerasa), chéllu da Rundu(r)ai(r)a e da Vèrsa, i primmi a caciâse inte Néva assèmme a a giai(r)a da Cula(r)ea, che a se ghe zunta asemme au riàn de Gazzu inta lucalitài d'Èrli ch'a porta u stéssu nùmme.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://web.tiscali.it/oriundi/|tìtolo=Asuciasiùn "Oriundi de Ci(r)ixöa"|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>
A cunfìna cun l'âtra lucalitài garescina au de sà di munti, E Vôte, a nord (ch'a se tröva de rimpettu, razunzibile da l'àtru làttu da stradda nasiunâle), a levante a cunfìna cu'a frasiùn de [[Gazzu d'Èrli]], mentre versu meridiùn i se trövan i Berriöi e Busu(r)àscu, ch'i fan de lungu parte d'[[Èrli]].
== Sto(r)ia ==
[[File:Processione di San Pietro e Paolo a Cerisola 1906.jpg|thumb|A prucesciùn de San Pê a Ci(r)ixöa intu 1906|sinistra]]
=== U(r)igine du nùmme ===
Ci(r)ixöa a pie(r)éa u nùmme daa presénsa de [[Çëxa|ci(r)éxe]], che ina vòta e raprezentàvan a ciü parte de curtivasiùi du postu.<ref>{{Çitta web|url=https://books.google.co.uk/books?id=exyXDwAAQBAJ&pg=PA65&lpg=PA65&dq=cerisola+origine+nome&source=bl&ots=tKaWYQ9XNl&sig=ACfU3U2eUi06pG7QP3uKouz540qSFFGvdg&hl=it&sa=X&ved=2ahUKEwjN77-qmbjxAhUM_aQKHcVNA9cQ6AEwBnoECAoQAg#v=onepage&q=cerisola%20origine%20nome&f=false|tìtolo=Viaggio nel Monferrato: Sulle Orme della Cavalcata Aleramica (de Liliana Angeleri)|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Fra u paleuliticu e i Rumài ===
E primme testimunianse lasciàe da l'òmmu inta [[Valâ du Neva|vaâ du Neva]] e remunte(r)ean a l'épuca paleulitica, cumme a ne testimonia l'[[Arma Veirana]] (ciamâ ascì Arma da Còsta de Ci(r)ixöa), ai cunfin cun [[Èrli]], dunde i sun stài ritruvài resti de òmmi de 44 milla àgni fa. Pé vegghe pe(r)ò in primmu insediamentu dae parte dund'u se tröva u paise u besögna spîta di seculi, fin a rivà a l'etài di Rumài.
Sutta de sti lì infatti a vixìna sitài de [[Arbenga]] e u nucleu prinsipale de [[Garesce]] i cumensan ad avé maniman ciü impurtansa: fàcciu ch'u porta aa custrusiùn de ina stradda lùngu a vaâ du Neva, ancöi cunusciüa cumme "A via da sà", ch'an se fa ben cunusce, cun ina impurtante sé(r)ie de pònti rumài a schéna d'àse.
=== Da l'Etài de mézzu au Növesentu ===
Ci(r)ixöa a vegne pe(r)ò numma mensciunâ de doppu, inte l'etài de mézzu, cumme ün di sentri periferichi du terito(r)iu de Garesce, a l'épuca au de sutta di dumini de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Pé(r)u]] da [[Valle du Varatella|Vaâ du Va(r)atella]], ancöi intu cumün de [[Tuiran|Tui(r)àn]]. Zà da prìmma u ligàmme cu'a gêxa u l'é(r)a forte, scicumme che u pàppa Lisciandru III, du [[1165]], u l'axêa cuncedüu i terito(r)i da vaâ du Me(r)ula ([[Andôa|Andö(r)a]]) e chélli du cuscì dicciu castéllu de Ci(r)ixöa ai muneghi de l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a Gainài(r)a]] pé l'agiüttu risevüu.
Inte epuche ch'e vegnen de doppu u se pò vegghe cumme u duminiu lucâle u l'é(r)a passàu de màn daa sfe(r)a ligü(r)e a chélla piemuntese cu'a custitusiùn du [[marchesàu de Séva]]: difatti Garesce e i abitànti de sò frasiùi i vegnìvan aministrài da di pudestài, infeudài e incaregài dai marchexi.
Du [[1216]] u l'è l'acòrdiu fra u libé(r)u cumün de Arbenga e i aministratùi de [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)è]] e [[Garesce]] pe'u cumerciu fra a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] e a vaâ du Tàna(r)u, ch'a veghêa ascì l'impegnu de manutensiùn da vìa de cumunicasiùn, pòi rinuvàu intu [[1288]] e intu [[1350]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/vivere-il-territorio/cosa-vedere/ponte-della-cianca-25410-1-69685bec95d8769bf1b7122454e7b137|tìtolo=Còse vegghe a Ci(r)ixöa, U pùnte da Ciànca|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
Carche annu dòppu, intu [[1390]] i vegnen numinài i aministratùi de stu burgu lì, vinti in tutâle, inte in mòddu du tüttu scìmile a quantu u l'avegnîa pé àtri nüclei abitài de l'épuca (fra sti chi ascì Mürséccu e a Pu(r)enca) e burgàe garescìne ciü veije.<ref>{{Çitta web|url=http://www.storiapatriasavona.it/progetto-toponomastica-storica/fascicoli-pubblicati-2/toponimi-del-comune-di-garessio/|tìtolo=A tupunumastica stòica du cumün de Garesce|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> U l'è numma cu'u marchése de Séva Zorzu II (dicciu u Nànu) che u paìse u va a pijà ciü urganisasiùn, rafursandu e sò difése.
U se segnalla ascì u passàggiu pe'u burgu du cùnte Catalan de [[Castrevegliu|Castreveiju]], àtra lucalitài strêtaménte culegâ cun Ci(r)ixöa, ch'u scappa dau castê intu [[1672]] a causa di zenexi ch'i se ghe regi(r)an cuntru, scicumme che u feudu u l'é(r)a stàu catàu dai [[Savoia]].
Fin au [[1804]] a frasiùn a l'é(r)a parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga]], poi a pàssa cu'a diocexi de Munduì, au stessu mòddu de quantu avegnüu cun [[Cravaüna]], [[Àutu]] e [[Naxin|Naxìn]]. Cu'a campàgna in Italia de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] l'intrega vaâ du Néva a ven interesâ da l'ucupasiùn fransese, cun l'atàccu du gene(r)âle François Roguet au Sàn Benàrdu, culegàu ai fàtti da battaija de [[Löa]] du [[1795]].
A frasiùn a vegne cuscì anéssa cu'u terito(r)iu cumünâle de Garesce a l'Impéu Fransese, ma cu'a Restaurasiùn di àgni [[1814]]-[[1815]] a tùrna sutta au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] e, dau [[1946]], [[Italia|Repübbrica Italiâna]].
Dü(r)ante a fìn du [[XIX secolo|XIX seculu]] e i primmi àgni du [[XX secolo|XX seculu]] a vegghe i primmi segni de l'emigrasiùn versu e Americhe, cun in relatìvu spupulamentu de burgàe, au stessu moddu de quantu avegnüu inti paixi da vixìn.
== Abitanti ==
A frasiùn a cunta ina sinquanténa de rexidenti, spartìi fra e tré burgàe: ''A Ruà'' (a l'è a primma parte du burgu ch'a se incuntra partendu da Arbenga), ''A Crùxe'' (chélla de mézzu) e ''A Gêxa'' (u nücleu du burgu, custruìu d'in gì(r)u a a gêxa dedicà a San Pé(r)u). A ste burgàe lì u ghe va zuntu chellu in scia stradda nasiunâle: ''E Baracche'' (ascì diccia ''A Baracca''), ancöi disabitàu, ai cunfìn cu'a frasiùn de ''Vôte''. Àtri gruppi de cà ciü picenìn i sùn ''San Bastian'' (aturnu a capeletta dedicâ au santu, a Roà), ''U Cantun'' (burgâ da Gêxa) e àtre cascìne, cumme chélla du ''Tajé'', ''A Petia'' e ''Tubertu''.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170911010717/http://www.cerisoladigaressio.it/story_cara.html|tìtolo=Ci(r)ixöa de Garesce, e burgàe|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Evulusiùn demugrafica ===
Dandu amentu ae funti stò(r)iche u primmu censiméntu cumpiüu inta frasiùn u remunte(r)ea au [[1555]], quand'u gh'é(r)a 54 abitànti, cun bén 122 fabbricài. Da lì âtre stìmme da cumüna de Garesce e rintràccian intu [[1951]] 319 abitànti, vegnüi 250 intu [[1961]], pe' fenì déxe àgni dòppu cun 212 persùne. Cu'u [[1981]] i abitànti i cà(r)an ancù, 'rivàndu a 115. E stìmme ciü resenti ([[2007]]) e cùntan 50 abitànti, nüme(r)u ch'u munta cumunque in estài, cu'e segunde ca'.
{{Demografia/Cirixöa}}
=== Persùne ligàe cun Ci(r)ixöa ===
;Enrico Nasi
Ina de persune culegàe cun sta frasiùn lì u l'è ''Enrico Nasi'' ([[1921]]-[[2001]]), nasciüu a Sèra Pampa(r)àu (dicciu ascì Pamparà), prève da parocchia de San Pé(r)u fra u [[1948]] e u [[1963]], ben riurdàu dai paisài pe'u sö bùn cö e pé e sòe inissiatìve pe'u burgu, poi trafe(r)ìu au Santuà(r)iu de Vicufòrte a Munduì.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170912105948/http://www.cerisoladigaressio.it/people.html|tìtolo=Ci(r)ixöa a nu se scòrda de Don Nasi|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
;Domenico Carrara
[[File:U Funtanin du Gattin.jpg|thumb|Cartellu turisticu in italiàn dedicàu au Funtanìn du Gattìn]]
Domenico Carrara (dicciu ascì U Gattin), nasciüu intu [[1881]], mòrtu intu [[1951]], u l'é(r)a ün di persunaggi sto(r)ichi de Ci(r)ixöa, ch'u traspurtàva legnàmme, fén e carbùn versu i mercài de [[Arbenga]], [[Arasce|A(r)àsce]] e [[Inéia|Ineija]]. A véllu a dêve u numme a Cascìna du Gattin, ch'a se tröva inta stradda de Urtié, inta zòna du Cunniu, méntre ca(r)andu intu paìse se ghe tröva ascì in funtanìn dau numme pa(r)eggiu.
== Posti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Cirixöa (A Ruà e A Crùxe).jpg|E burgàe da Ruà e da Crùxe viste da a stradda
File:Cirixöa (Burgà da Ruà).jpg|A burga da Ruà
File:Géxa de San Péu (Cirixöa).jpg|A gêxa paruchiale de San Péu inta burgà da Gêxa
File:A tùre de Cirixöa.jpg|A tùre fàccia custruì da Zorzu II u Nànu, ancöi u campanìn da paruchiale
File:Caruggiu de Cirixöa.jpg|A Gêxa (Cirixöa) in caruggiu
</gallery>
=== Architetü(r)e religiuse ===
Cumme gêxe a Ci(r)ixöa u gh'è ina parocchia indipendénte, au de sùtta de l'aministrasiùn da diocexi de Munduvì dau [[1804]]. Cu'a növa riurganisasiùn da diocexi, vusciüa intu [[2019]] dau véscu Egidio Miragoli, a fenisce inte l'Uniun pasturâle da vaâ du Tàna(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemonregalese.it/2019/06/05/vescovo-mondovi-diocesi-unita-pastorali/|tìtolo=Diocexi de Munduvì, e nàscien e Uniùi pastru(r)àli|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa da parocchia de San Pé(r)u e San Paulu''', a l'è stâ custruìa intu [[1675]], cu'a primma préa pusâ u 7 de màzzu de chéll'ànnu, a l'é(r)a poi stâ cunsacrâ ai apostuli dui àgni doppu.
* '''Gêxa de Santa Ma(r)ia Maddalena''', a l'é(r)a üna de gêxe ciü veije da vaâ, aù i se ponan vegghe sulu pochi resti. Prubabilménte a strutüa a l'é(r)a de stìle tardu goticu e pé i afreschi u l'é(r)a stàu ciamàu u méstru lucâle Segurano Cigna, zà atìvu a Garesce e Èrli (u l'axéa afrescàu a [[Cêve de San Martin (Èrli)|céve de San Martin de Pözzu]]). E decurasiùi da gêxa, fra cui trézze tòcchi de afreschi i sun stài restau(r)ài intu [[1974]], grassie a l'opé(r)a du prufesù Aramengo. Ancöi sti lì i sun vixitàbili in te ina apòxita sesciùn espuxitìva intu palàssu cumünâle de Garesce.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanbernardodelleforche.it/it/cerisola_di_garessio.html|tìtolo=A géxa de Santa Ma(r)ija Maddalena a Ci(r)ixöa|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Benedettu''', a l'é(r)a in tempi antighi a gêxa ciü impurtante du paìse, tantu ch'a l'axéa cuèrtu a pusisiùn de paruchiâle fra u [[1594]] e u [[1645]]. Difatti primma de chélli periudi Ci(r)ixöa a dipendêa da a [[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|Castreveiju]], numma cu'u véscu d'Arbenga Luca Fieschi sta lì a ne vegne desepa(r)â, vista a forte crescita e l'impurtansa de l'abitàu inte 'sti periudi.
* '''Capeletta da Nativitài da Vergine Ma(r)ia''', a se tröva intu burgu du paìse.
* '''Capeletta da Nativitài de San Zanne Batìsta''', a se tröva intu paìse.
* '''Capeletta de l'Invensciùn de Sànta Crùxe''', a da u nùmme a a burgâ da Crùxe.
* '''Capeletta de San 'Bastiàn''', ch'a se tröva intu burgu du paìse.
=== Architetüe sivìli ===
* '''U pùnte da Ciànca''', restau(r)au intu [[2004]] u l'è in pònte rumàn che u travèrsa ün di afluènti du Néva, lùngu a a "Vìa da Sâ", che a culéga a burgâ da Gêxa cun Èrli, cun ina vé(r)a e propia réa de sentê, cu'a quale poi u se pö razunze u colle de Sàn Benàrdu, passàndu pe'u Ciàn de Sciù(r)e e pe'e cascìne ancöi abandunàe di Lisotti e di Nanìn.<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/alpinigaressio/attivita.htm|tìtolo=I arpìn de Garesce i restauran u pònte da Ciànca|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse se bàsa in scia curtivasiun agricula (prinsipalmente de castagne e ciànte da frütu) e furestale. Poche e sun e ativitài cumerciâli, ma u l'è difüzu u turismu stagiunâle d'estài.
== Cultüa ==
=== U dialéttu de Ci(r)ixöa ===
I abitanti du paìse i parlan in [[Dialettu arbenganese|dialettu de stampu ingàunu]], dunca diferente rispettu a [[Dialettu garescìn|chéllu garescìn]], scimile a a parlâ d'Èrli, anche se cun de carateristiche diferenti.
=== Cuxìna ===
==== A pulénta giànca ====
Tipica da vaâ a l'è a pulenta giànca, scimile a chélla de Èrli, anche se cu'a pulénta saracena, cumme a Garesce. Inta variànte lucâle a vegne accumpagnê cu'u "sciügu giàncu", cumpostu da pòrri, fùnzi, nùxi e da a pànna.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/basso-piemonte/2010/09/10/news/a-cerisola-si-festeggiano-dieci-anni-di-vita-del-circolo-acli-1.33070692|tìtolo=A Ci(r)ixöa i se festezzan i déxe ànni du sirculu ACLI|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
=== Asuciasiùi ===
Dau [[1975]] a l'è atìva a Pro loco de Ci(r)ixöa, che da l'ànnu [[2000]] a s'è affiliâ a l'ACLI, divenedune sòccia. St'asuciasiùn chi a gestìsce i eventi e e feste lucâli, grassie ascì a a séde a l'avèrtu inta burga da Gêxa, in culaburasiùn cùn a parocchia de San Péu e a diocexi.<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.farebene.info/acli-cerisola-venti-anni-festa/|tìtolo=Vinte ànni de l'Acli a Ci(r)ixöa|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> A parocchia a gestisce ascì u prugettu di "Oriundi de Ci(r)ixöa", ch'u u vö metì l'atensiùn di abitànti in sce a stòija du burgu, vuxèndu ascì rinfursâ i legàmmi cun chi dau paìse u l'è emigràu inti àgni.<ref name=":1" />
== Feste e fé(r)e ==
E feste intu paìse e sun prinsipalmènte ligàe a e asuciasiùi lucâli e aa parocchia. A festa patrunâle a l'è au 29 de zügnu, cu'a méssa de San Péu e u relatìvu rinfrescu inta zòna lì vixìn, stessa còsa che a sucedde pe'a festa da Madonna da Neve, ben sentìa da a pupulasiùn lucale. L'11 de lüiju a se celebra ascì a festa Priöa, ma nu mancan pòi i festezzaménti pé Mèzz-aùstu (cu'i zöghi pé i fiöi) e, in estai, i incontri de e moto e ascì e scampagnàe pé i senté, spessu in culaburasiùn cui Arpìn de Garesce e cu'a pro loco de Èrli.<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170912105937/http://www.cerisoladigaressio.it/events.html|tìtolo=Ci(r)ixöa de Garesce, i evénti 2010|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
Ci(r)ixöa a l'è culegâ cun [[Garesce]] (a nord, passandu pé E Vòte) e [[Èrli]] (cu'e sòe frasiùi de Gàzzu e Berriöi a sud-est) grassie aa Stradda nasiunâle 582 da Còlla de San Benàrdu.
== Nòtte ==
=== Nòtte au testu ===
<references group="n." />
=== Nòtte bibliugrafiche ===
<references responsive="" />
== Àtri prugétti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiui ed Garesce]]
91q9rg1kqrwfgvx8admq908lz2cbw38
271379
271378
2026-06-27T21:44:54Z
Arbenganese
12552
me l'era mangiau
271379
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''||variànte=, inta varietài d'Èrli}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ci(r)ixöa
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Nome ufficiale =
|Panorama = A Géxa (Cirixöa de Garesce).jpg
|Didascalia = <div align="center">Ci(r)ixöa, panu(r)amma da burgâ da Géxa</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato= ITA
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|var-divixón_aministratîva3= Cumün
|Divisione amm grado 3 = Garesce
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-teritöio = Te(r)ito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Âtéssa
|Altitudine = 522
|var-superfìcce = Süperficce
|var-denscitæ = Denscitài
|Abitanti = 50
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2007
|Nome abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Füzu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. cadastru
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pé(r)u]]
|Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Posizione Cerisola.gif
|Didascalia mappa = A pusisiùn de Ci(r)ixöa inta mappa fra u Bàssu Piemunte e a Ligü(r)ia
}}
'''Ci(r)ixöa'''{{#tag:ref|Dìccia {{IPA|[ʧiɹi'ʒøɹa]}} e de suénte prununsiâ ascì cumme ''Ciixöa'' o ''Cîxöa'',<ref>In Èrli e aa Cascìna d'Àiju</ref> scriccia fina cumme ''Ciȓixeua''<ref>segundu a grafìa du [[Vincenzo Bolia]]</ref> o ''Ci-ijeua''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Cerjöra'' in [[Dialettu garescìn|garescìn]], ''Zirisciōēra'' o ''Ciriscēūra'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Cerisola'' in [[Lengua italiann-a|italiàn]]) a l'è 'na frasiùn de 50 abitanti (dàtti agiurnài au 2007) da cumüna de [[Garesce]], in [[Piemonte|Piemunte]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:PmColleSanBernardo01.jpg|A vìsta da Colla de San Benàrdu
File:Cirixöa (burgà da Géxa) Panuàmma.jpg|Panuràmma da Gêxa
File:Frazione Cerisola Cartello.jpg|U cartéllu de ingrèssu a a frasiùn, in scia Stradda Nasiunâle
</gallery>
A frasiùn a g'ha au riundu i munti de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi ligü(r)i]], truvanduse ai péi da [[Colla de San Benàrdu]] (957m), au "de sà" da divixun fra l'ambiénte padàn e chê ligü(r)e; vixìn ascì u Briccu du S-ciàvu, e au scistemma du [[Mônte Galé|munte Galê]] (1708m) che u segna propiu u cunfìn cu'u cumün de [[Naxin|Naxìn]].
U paìse u l'è traversàu dau s-ciümme [[Turénte Nêva|Néva]], ch'u ghe nasce pôcu surva, in scia pùnta du mùnte "Ciàn de Sciù(r)e" (948m) e dau sò bacìn, che u recampa diferenti fùnti, cumme u riàn de Vôte (u(r)iginàu da a fùnte Battaija e da a Cerasa), chéllu da Rundu(r)ai(r)a e da Vèrsa, i primmi a caciâse inte Néva assèmme a a giai(r)a da Cula(r)ea, che a se ghe zunta asemme au riàn de Gazzu inta lucalitài d'Èrli ch'a porta u stéssu nùmme.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://web.tiscali.it/oriundi/|tìtolo=Asuciasiùn "Oriundi de Ci(r)ixöa"|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>
A cunfìna cun l'âtra lucalitài garescina au de sà di munti, E Vôte, a nord (ch'a se tröva de rimpettu, razunzibile da l'àtru làttu da stradda nasiunâle), a levante a cunfìna cu'a frasiùn de [[Gazzu d'Èrli]], mentre versu meridiùn i se trövan i Berriöi e Busu(r)àscu, ch'i fan de lungu parte d'[[Èrli]].
== Sto(r)ia ==
[[File:Processione di San Pietro e Paolo a Cerisola 1906.jpg|thumb|A prucesciùn de San Pê a Ci(r)ixöa intu 1906|sinistra]]
=== U(r)igine du nùmme ===
Ci(r)ixöa a pie(r)éa u nùmme daa presénsa de [[Çëxa|ci(r)éxe]], che ina vòta e raprezentàvan a ciü parte de curtivasiùi du postu.<ref>{{Çitta web|url=https://books.google.co.uk/books?id=exyXDwAAQBAJ&pg=PA65&lpg=PA65&dq=cerisola+origine+nome&source=bl&ots=tKaWYQ9XNl&sig=ACfU3U2eUi06pG7QP3uKouz540qSFFGvdg&hl=it&sa=X&ved=2ahUKEwjN77-qmbjxAhUM_aQKHcVNA9cQ6AEwBnoECAoQAg#v=onepage&q=cerisola%20origine%20nome&f=false|tìtolo=Viaggio nel Monferrato: Sulle Orme della Cavalcata Aleramica (de Liliana Angeleri)|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Fra u paleuliticu e i Rumài ===
E primme testimunianse lasciàe da l'òmmu inta [[Valâ du Neva|vaâ du Neva]] e remunte(r)ean a l'épuca paleulitica, cumme a ne testimonia l'[[Arma Veirana]] (ciamâ ascì Arma da Còsta de Ci(r)ixöa), ai cunfin cun [[Èrli]], dunde i sun stài ritruvài resti de òmmi de 44 milla àgni fa. Pé vegghe pe(r)ò in primmu insediamentu dae parte dund'u se tröva u paise u besögna spîta di seculi, fin a rivà a l'etài di Rumài.
Sutta de sti lì infatti a vixìna sitài de [[Arbenga]] e u nucleu prinsipale de [[Garesce]] i cumensan ad avé maniman ciü impurtansa: fàcciu ch'u porta aa custrusiùn de ina stradda lùngu a vaâ du Neva, ancöi cunusciüa cumme "A via da sà", ch'an se fa ben cunusce, cun ina impurtante sé(r)ie de pònti rumài a schéna d'àse.
=== Da l'Etài de mézzu au Növesentu ===
Ci(r)ixöa a vegne pe(r)ò numma mensciunâ de doppu, inte l'etài de mézzu, cumme ün di sentri periferichi du terito(r)iu de Garesce, a l'épuca au de sutta di dumini de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Pé(r)u]] da [[Valle du Varatella|Vaâ du Va(r)atella]], ancöi intu cumün de [[Tuiran|Tui(r)àn]]. Zà da prìmma u ligàmme cu'a gêxa u l'é(r)a forte, scicumme che u pàppa Lisciandru III, du [[1165]], u l'axêa cuncedüu i terito(r)i da vaâ du Me(r)ula ([[Andôa|Andö(r)a]]) e chélli du cuscì dicciu castéllu de Ci(r)ixöa ai muneghi de l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a Gainài(r)a]] pé l'agiüttu risevüu.
Inte epuche ch'e vegnen de doppu u se pò vegghe cumme u duminiu lucâle u l'é(r)a passàu de màn daa sfe(r)a ligü(r)e a chélla piemuntese cu'a custitusiùn du [[marchesàu de Séva]]: difatti Garesce e i abitànti de sò frasiùi i vegnìvan aministrài da di pudestài, infeudài e incaregài dai marchexi.
Du [[1216]] u l'è l'acòrdiu fra u libé(r)u cumün de Arbenga e i aministratùi de [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)è]] e [[Garesce]] pe'u cumerciu fra a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] e a vaâ du Tàna(r)u, ch'a veghêa ascì l'impegnu de manutensiùn da vìa de cumunicasiùn, pòi rinuvàu intu [[1288]] e intu [[1350]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/vivere-il-territorio/cosa-vedere/ponte-della-cianca-25410-1-69685bec95d8769bf1b7122454e7b137|tìtolo=Còse vegghe a Ci(r)ixöa, U pùnte da Ciànca|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
Carche annu dòppu, intu [[1390]] i vegnen numinài i aministratùi de stu burgu lì, vinti in tutâle, inte in mòddu du tüttu scìmile a quantu u l'avegnîa pé àtri nüclei abitài de l'épuca (fra sti chi ascì Mürséccu e a Pu(r)enca) e burgàe garescìne ciü veije.<ref>{{Çitta web|url=http://www.storiapatriasavona.it/progetto-toponomastica-storica/fascicoli-pubblicati-2/toponimi-del-comune-di-garessio/|tìtolo=A tupunumastica stòica du cumün de Garesce|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> U l'è numma cu'u marchése de Séva Zorzu II (dicciu u Nànu) che u paìse u va a pijà ciü urganisasiùn, rafursandu e sò difése.
U se segnalla ascì u passàggiu pe'u burgu du cùnte Catalan de [[Castrevegliu|Castreveiju]], àtra lucalitài strêtaménte culegâ cun Ci(r)ixöa, ch'u scappa dau castê intu [[1672]] a causa di zenexi ch'i se ghe regi(r)an cuntru, scicumme che u feudu u l'é(r)a stàu catàu dai [[Savoia]].
Fin au [[1804]] a frasiùn a l'é(r)a parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga]], poi a pàssa cu'a diocexi de Munduì, au stessu mòddu de quantu avegnüu cun [[Cravaüna]], [[Àutu]] e [[Naxin|Naxìn]]. Cu'a campàgna in Italia de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] l'intrega vaâ du Néva a ven interesâ da l'ucupasiùn fransese, cun l'atàccu du gene(r)âle François Roguet au Sàn Benàrdu, culegàu ai fàtti da battaija de [[Löa]] du [[1795]].
A frasiùn a vegne cuscì anéssa cu'u terito(r)iu cumünâle de Garesce a l'Impéu Fransese, ma cu'a Restaurasiùn di àgni [[1814]]-[[1815]] a tùrna sutta au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] e, dau [[1946]], [[Italia|Repübbrica Italiâna]].
Dü(r)ante a fìn du [[XIX secolo|XIX seculu]] e i primmi àgni du [[XX secolo|XX seculu]] a vegghe i primmi segni de l'emigrasiùn versu e Americhe, cun in relatìvu spupulamentu de burgàe, au stessu moddu de quantu avegnüu inti paixi da vixìn.
== Abitanti ==
A frasiùn a cunta ina sinquanténa de rexidenti, spartìi fra e tré burgàe: ''A Ruà'' (a l'è a primma parte du burgu ch'a se incuntra partendu da Arbenga), ''A Crùxe'' (chélla de mézzu) e ''A Gêxa'' (u nücleu du burgu, custruìu d'in gì(r)u a a gêxa dedicà a San Pé(r)u). A ste burgàe lì u ghe va zuntu chellu in scia stradda nasiunâle: ''E Baracche'' (ascì diccia ''A Baracca''), ancöi disabitàu, ai cunfìn cu'a frasiùn de ''Vôte''. Àtri gruppi de cà ciü picenìn i sùn ''San Bastian'' (aturnu a capeletta dedicâ au santu, a Roà), ''U Cantun'' (burgâ da Gêxa) e àtre cascìne, cumme chélla du ''Tajé'', ''A Petia'' e ''Tubertu''.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170911010717/http://www.cerisoladigaressio.it/story_cara.html|tìtolo=Ci(r)ixöa de Garesce, e burgàe|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Evulusiùn demugrafica ===
Dandu amentu ae funti stò(r)iche u primmu censiméntu cumpiüu inta frasiùn u remunte(r)ea au [[1555]], quand'u gh'é(r)a 54 abitànti, cun bén 122 fabbricài. Da lì âtre stìmme da cumüna de Garesce e rintràccian intu [[1951]] 319 abitànti, vegnüi 250 intu [[1961]], pe' fenì déxe àgni dòppu cun 212 persùne. Cu'u [[1981]] i abitànti i cà(r)an ancù, 'rivàndu a 115. E stìmme ciü resenti ([[2007]]) e cùntan 50 abitànti, nüme(r)u ch'u munta cumunque in estài, cu'e segunde ca'.
{{Demografia/Cirixöa}}
=== Persùne ligàe cun Ci(r)ixöa ===
;Enrico Nasi
Ina de persune culegàe cun sta frasiùn lì u l'è ''Enrico Nasi'' ([[1921]]-[[2001]]), nasciüu a Sèra Pampa(r)àu (dicciu ascì Pamparà), prève da parocchia de San Pé(r)u fra u [[1948]] e u [[1963]], ben riurdàu dai paisài pe'u sö bùn cö e pé e sòe inissiatìve pe'u burgu, poi trafe(r)ìu au Santuà(r)iu de Vicufòrte a Munduì.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170912105948/http://www.cerisoladigaressio.it/people.html|tìtolo=Ci(r)ixöa a nu se scòrda de Don Nasi|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
;Domenico Carrara
[[File:U Funtanin du Gattin.jpg|thumb|Cartellu turisticu in italiàn dedicàu au Funtanìn du Gattìn]]
Domenico Carrara (dicciu ascì U Gattin), nasciüu intu [[1881]], mòrtu intu [[1951]], u l'é(r)a ün di persunaggi sto(r)ichi de Ci(r)ixöa, ch'u traspurtàva legnàmme, fén e carbùn versu i mercài de [[Arbenga]], [[Arasce|A(r)àsce]] e [[Inéia|Ineija]]. A véllu a dêve u numme a Cascìna du Gattin, ch'a se tröva inta stradda de Urtié, inta zòna du Cunniu, méntre ca(r)andu intu paìse se ghe tröva ascì in funtanìn dau numme pa(r)eggiu.
== Posti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Cirixöa (A Ruà e A Crùxe).jpg|E burgàe da Ruà e da Crùxe viste da a stradda
File:Cirixöa (Burgà da Ruà).jpg|A burga da Ruà
File:Géxa de San Péu (Cirixöa).jpg|A gêxa paruchiale de San Péu inta burgà da Gêxa
File:A tùre de Cirixöa.jpg|A tùre fàccia custruì da Zorzu II u Nànu, ancöi u campanìn da paruchiale
File:Caruggiu de Cirixöa.jpg|A Gêxa (Cirixöa) in caruggiu
</gallery>
=== Architetü(r)e religiuse ===
Cumme gêxe a Ci(r)ixöa u gh'è ina parocchia indipendénte, au de sùtta de l'aministrasiùn da diocexi de Munduvì dau [[1804]]. Cu'a növa riurganisasiùn da diocexi, vusciüa intu [[2019]] dau véscu Egidio Miragoli, a fenisce inte l'Uniun pasturâle da vaâ du Tàna(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemonregalese.it/2019/06/05/vescovo-mondovi-diocesi-unita-pastorali/|tìtolo=Diocexi de Munduvì, e nàscien e Uniùi pastru(r)àli|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa da parocchia de San Pé(r)u e San Paulu''', a l'è stâ custruìa intu [[1675]], cu'a primma préa pusâ u 7 de màzzu de chéll'ànnu, a l'é(r)a poi stâ cunsacrâ ai apostuli dui àgni doppu.
* '''Gêxa de Santa Ma(r)ia Maddalena''', a l'é(r)a üna de gêxe ciü veije da vaâ, aù i se ponan vegghe sulu pochi resti. Prubabilménte a strutüa a l'é(r)a de stìle tardu goticu e pé i afreschi u l'é(r)a stàu ciamàu u méstru lucâle Segurano Cigna, zà atìvu a Garesce e Èrli (u l'axéa afrescàu a [[Cêve de San Martin (Èrli)|céve de San Martin de Pözzu]]). E decurasiùi da gêxa, fra cui trézze tòcchi de afreschi i sun stài restau(r)ài intu [[1974]], grassie a l'opé(r)a du prufesù Aramengo. Ancöi sti lì i sun vixitàbili in te ina apòxita sesciùn espuxitìva intu palàssu cumünâle de Garesce.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanbernardodelleforche.it/it/cerisola_di_garessio.html|tìtolo=A géxa de Santa Ma(r)ija Maddalena a Ci(r)ixöa|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Benedettu''', a l'é(r)a in tempi antighi a gêxa ciü impurtante du paìse, tantu ch'a l'axéa cuèrtu a pusisiùn de paruchiâle fra u [[1594]] e u [[1645]]. Difatti primma de chélli periudi Ci(r)ixöa a dipendêa da a [[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|Castreveiju]], numma cu'u véscu d'Arbenga Luca Fieschi sta lì a ne vegne desepa(r)â, vista a forte crescita e l'impurtansa de l'abitàu inte 'sti periudi.
* '''Capeletta da Nativitài da Vergine Ma(r)ia''', a se tröva intu burgu du paìse.
* '''Capeletta da Nativitài de San Zanne Batìsta''', a se tröva intu paìse.
* '''Capeletta de l'Invensciùn de Sànta Crùxe''', a da u nùmme a a burgâ da Crùxe.
* '''Capeletta de San 'Bastiàn''', ch'a se tröva intu burgu du paìse.
=== Architetüe sivìli ===
* '''U pùnte da Ciànca''', restau(r)au intu [[2004]] u l'è in pònte rumàn che u travèrsa ün di afluènti du Néva, lùngu a a "Vìa da Sâ", che a culéga a burgâ da Gêxa cun Èrli, cun ina vé(r)a e propia réa de sentê, cu'a quale poi u se pö razunze u colle de Sàn Benàrdu, passàndu pe'u Ciàn de Sciù(r)e e pe'e cascìne ancöi abandunàe di Lisotti e di Nanìn.<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/alpinigaressio/attivita.htm|tìtolo=I arpìn de Garesce i restauran u pònte da Ciànca|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse se bàsa in scia curtivasiun agricula (prinsipalmente de castagne e ciànte da frütu) e furestale. Poche e sun e ativitài cumerciâli, ma u l'è difüzu u turismu stagiunâle d'estài.
== Cultüa ==
=== U dialéttu de Ci(r)ixöa ===
I abitanti du paìse i parlan in [[Dialettu arbenganese|dialettu de stampu ingàunu]], dunca diferente rispettu a [[Dialettu garescìn|chéllu garescìn]], scimile a a parlâ d'Èrli, anche se cun de carateristiche diferenti.
=== Cuxìna ===
==== A pulénta giànca ====
Tipica da vaâ a l'è a pulenta giànca, scimile a chélla de Èrli, anche se cu'a pulénta saracena, cumme a Garesce. Inta variànte lucâle a vegne accumpagnê cu'u "sciügu giàncu", cumpostu da pòrri, fùnzi, nùxi e da a pànna.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/basso-piemonte/2010/09/10/news/a-cerisola-si-festeggiano-dieci-anni-di-vita-del-circolo-acli-1.33070692|tìtolo=A Ci(r)ixöa i se festezzan i déxe ànni du sirculu ACLI|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
=== Asuciasiùi ===
Dau [[1975]] a l'è atìva a Pro loco de Ci(r)ixöa, che da l'ànnu [[2000]] a s'è affiliâ a l'ACLI, divenedune sòccia. St'asuciasiùn chi a gestìsce i eventi e e feste lucâli, grassie ascì a a séde a l'avèrtu inta burga da Gêxa, in culaburasiùn cùn a parocchia de San Péu e a diocexi.<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.farebene.info/acli-cerisola-venti-anni-festa/|tìtolo=Vinte ànni de l'Acli a Ci(r)ixöa|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> A parocchia a gestisce ascì u prugettu di "Oriundi de Ci(r)ixöa", ch'u u vö metì l'atensiùn di abitànti in sce a stòija du burgu, vuxèndu ascì rinfursâ i legàmmi cun chi dau paìse u l'è emigràu inti àgni.<ref name=":1" />
== Feste e fé(r)e ==
E feste intu paìse e sun prinsipalmènte ligàe a e asuciasiùi lucâli e aa parocchia. A festa patrunâle a l'è au 29 de zügnu, cu'a méssa de San Péu e u relatìvu rinfrescu inta zòna lì vixìn, stessa còsa che a sucedde pe'a festa da Madonna da Neve, ben sentìa da a pupulasiùn lucale. L'11 de lüiju a se celebra ascì a festa Priöa, ma nu mancan pòi i festezzaménti pé Mèzz-aùstu (cu'i zöghi pé i fiöi) e, in estai, i incontri de e moto e ascì e scampagnàe pé i senté, spessu in culaburasiùn cui Arpìn de Garesce e cu'a pro loco de Èrli.<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170912105937/http://www.cerisoladigaressio.it/events.html|tìtolo=Ci(r)ixöa de Garesce, i evénti 2010|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
Ci(r)ixöa a l'è culegâ cun [[Garesce]] (a nord, passandu pé E Vòte) e [[Èrli]] (cu'e sòe frasiùi de Gàzzu e Berriöi a sud-est) grassie aa Stradda nasiunâle 582 da Còlla de San Benàrdu.
== Nòtte ==
=== Nòtte au testu ===
<references group="n." />
=== Nòtte bibliugrafiche ===
<references responsive="" />
== Àtri prugétti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiui ed Garesce]]
hozn5smnroy9pipu3m6padqazao7qxh
271380
271379
2026-06-27T21:45:29Z
Arbenganese
12552
+wl intu par
271380
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''||variànte=, inta varietài d'Èrli}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ci(r)ixöa
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Nome ufficiale =
|Panorama = A Géxa (Cirixöa de Garesce).jpg
|Didascalia = <div align="center">Ci(r)ixöa, panu(r)amma da burgâ da Géxa</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato= ITA
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|var-divixón_aministratîva3= [[Comùn|Cumün]]
|Divisione amm grado 3 = Garesce
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-teritöio = Te(r)ito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Âtéssa
|Altitudine = 522
|var-superfìcce = Süperficce
|var-denscitæ = Denscitài
|Abitanti = 50
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2007
|Nome abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Füzu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. cadastru
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pé(r)u]]
|Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Posizione Cerisola.gif
|Didascalia mappa = A pusisiùn de Ci(r)ixöa inta mappa fra u Bàssu Piemunte e a Ligü(r)ia
}}
'''Ci(r)ixöa'''{{#tag:ref|Dìccia {{IPA|[ʧiɹi'ʒøɹa]}} e de suénte prununsiâ ascì cumme ''Ciixöa'' o ''Cîxöa'',<ref>In Èrli e aa Cascìna d'Àiju</ref> scriccia fina cumme ''Ciȓixeua''<ref>segundu a grafìa du [[Vincenzo Bolia]]</ref> o ''Ci-ijeua''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Cerjöra'' in [[Dialettu garescìn|garescìn]], ''Zirisciōēra'' o ''Ciriscēūra'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Cerisola'' in [[Lengua italiann-a|italiàn]]) a l'è 'na frasiùn de 50 abitanti (dàtti agiurnài au 2007) da cumüna de [[Garesce]], in [[Piemonte|Piemunte]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:PmColleSanBernardo01.jpg|A vìsta da Colla de San Benàrdu
File:Cirixöa (burgà da Géxa) Panuàmma.jpg|Panuràmma da Gêxa
File:Frazione Cerisola Cartello.jpg|U cartéllu de ingrèssu a a frasiùn, in scia Stradda Nasiunâle
</gallery>
A frasiùn a g'ha au riundu i munti de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi ligü(r)i]], truvanduse ai péi da [[Colla de San Benàrdu]] (957m), au "de sà" da divixun fra l'ambiénte padàn e chê ligü(r)e; vixìn ascì u Briccu du S-ciàvu, e au scistemma du [[Mônte Galé|munte Galê]] (1708m) che u segna propiu u cunfìn cu'u cumün de [[Naxin|Naxìn]].
U paìse u l'è traversàu dau s-ciümme [[Turénte Nêva|Néva]], ch'u ghe nasce pôcu surva, in scia pùnta du mùnte "Ciàn de Sciù(r)e" (948m) e dau sò bacìn, che u recampa diferenti fùnti, cumme u riàn de Vôte (u(r)iginàu da a fùnte Battaija e da a Cerasa), chéllu da Rundu(r)ai(r)a e da Vèrsa, i primmi a caciâse inte Néva assèmme a a giai(r)a da Cula(r)ea, che a se ghe zunta asemme au riàn de Gazzu inta lucalitài d'Èrli ch'a porta u stéssu nùmme.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://web.tiscali.it/oriundi/|tìtolo=Asuciasiùn "Oriundi de Ci(r)ixöa"|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>
A cunfìna cun l'âtra lucalitài garescina au de sà di munti, E Vôte, a nord (ch'a se tröva de rimpettu, razunzibile da l'àtru làttu da stradda nasiunâle), a levante a cunfìna cu'a frasiùn de [[Gazzu d'Èrli]], mentre versu meridiùn i se trövan i Berriöi e Busu(r)àscu, ch'i fan de lungu parte d'[[Èrli]].
== Sto(r)ia ==
[[File:Processione di San Pietro e Paolo a Cerisola 1906.jpg|thumb|A prucesciùn de San Pê a Ci(r)ixöa intu 1906|sinistra]]
=== U(r)igine du nùmme ===
Ci(r)ixöa a pie(r)éa u nùmme daa presénsa de [[Çëxa|ci(r)éxe]], che ina vòta e raprezentàvan a ciü parte de curtivasiùi du postu.<ref>{{Çitta web|url=https://books.google.co.uk/books?id=exyXDwAAQBAJ&pg=PA65&lpg=PA65&dq=cerisola+origine+nome&source=bl&ots=tKaWYQ9XNl&sig=ACfU3U2eUi06pG7QP3uKouz540qSFFGvdg&hl=it&sa=X&ved=2ahUKEwjN77-qmbjxAhUM_aQKHcVNA9cQ6AEwBnoECAoQAg#v=onepage&q=cerisola%20origine%20nome&f=false|tìtolo=Viaggio nel Monferrato: Sulle Orme della Cavalcata Aleramica (de Liliana Angeleri)|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Fra u paleuliticu e i Rumài ===
E primme testimunianse lasciàe da l'òmmu inta [[Valâ du Neva|vaâ du Neva]] e remunte(r)ean a l'épuca paleulitica, cumme a ne testimonia l'[[Arma Veirana]] (ciamâ ascì Arma da Còsta de Ci(r)ixöa), ai cunfin cun [[Èrli]], dunde i sun stài ritruvài resti de òmmi de 44 milla àgni fa. Pé vegghe pe(r)ò in primmu insediamentu dae parte dund'u se tröva u paise u besögna spîta di seculi, fin a rivà a l'etài di Rumài.
Sutta de sti lì infatti a vixìna sitài de [[Arbenga]] e u nucleu prinsipale de [[Garesce]] i cumensan ad avé maniman ciü impurtansa: fàcciu ch'u porta aa custrusiùn de ina stradda lùngu a vaâ du Neva, ancöi cunusciüa cumme "A via da sà", ch'an se fa ben cunusce, cun ina impurtante sé(r)ie de pònti rumài a schéna d'àse.
=== Da l'Etài de mézzu au Növesentu ===
Ci(r)ixöa a vegne pe(r)ò numma mensciunâ de doppu, inte l'etài de mézzu, cumme ün di sentri periferichi du terito(r)iu de Garesce, a l'épuca au de sutta di dumini de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Pé(r)u]] da [[Valle du Varatella|Vaâ du Va(r)atella]], ancöi intu cumün de [[Tuiran|Tui(r)àn]]. Zà da prìmma u ligàmme cu'a gêxa u l'é(r)a forte, scicumme che u pàppa Lisciandru III, du [[1165]], u l'axêa cuncedüu i terito(r)i da vaâ du Me(r)ula ([[Andôa|Andö(r)a]]) e chélli du cuscì dicciu castéllu de Ci(r)ixöa ai muneghi de l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a Gainài(r)a]] pé l'agiüttu risevüu.
Inte epuche ch'e vegnen de doppu u se pò vegghe cumme u duminiu lucâle u l'é(r)a passàu de màn daa sfe(r)a ligü(r)e a chélla piemuntese cu'a custitusiùn du [[marchesàu de Séva]]: difatti Garesce e i abitànti de sò frasiùi i vegnìvan aministrài da di pudestài, infeudài e incaregài dai marchexi.
Du [[1216]] u l'è l'acòrdiu fra u libé(r)u cumün de Arbenga e i aministratùi de [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)è]] e [[Garesce]] pe'u cumerciu fra a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] e a vaâ du Tàna(r)u, ch'a veghêa ascì l'impegnu de manutensiùn da vìa de cumunicasiùn, pòi rinuvàu intu [[1288]] e intu [[1350]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/vivere-il-territorio/cosa-vedere/ponte-della-cianca-25410-1-69685bec95d8769bf1b7122454e7b137|tìtolo=Còse vegghe a Ci(r)ixöa, U pùnte da Ciànca|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
Carche annu dòppu, intu [[1390]] i vegnen numinài i aministratùi de stu burgu lì, vinti in tutâle, inte in mòddu du tüttu scìmile a quantu u l'avegnîa pé àtri nüclei abitài de l'épuca (fra sti chi ascì Mürséccu e a Pu(r)enca) e burgàe garescìne ciü veije.<ref>{{Çitta web|url=http://www.storiapatriasavona.it/progetto-toponomastica-storica/fascicoli-pubblicati-2/toponimi-del-comune-di-garessio/|tìtolo=A tupunumastica stòica du cumün de Garesce|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> U l'è numma cu'u marchése de Séva Zorzu II (dicciu u Nànu) che u paìse u va a pijà ciü urganisasiùn, rafursandu e sò difése.
U se segnalla ascì u passàggiu pe'u burgu du cùnte Catalan de [[Castrevegliu|Castreveiju]], àtra lucalitài strêtaménte culegâ cun Ci(r)ixöa, ch'u scappa dau castê intu [[1672]] a causa di zenexi ch'i se ghe regi(r)an cuntru, scicumme che u feudu u l'é(r)a stàu catàu dai [[Savoia]].
Fin au [[1804]] a frasiùn a l'é(r)a parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga]], poi a pàssa cu'a diocexi de Munduì, au stessu mòddu de quantu avegnüu cun [[Cravaüna]], [[Àutu]] e [[Naxin|Naxìn]]. Cu'a campàgna in Italia de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] l'intrega vaâ du Néva a ven interesâ da l'ucupasiùn fransese, cun l'atàccu du gene(r)âle François Roguet au Sàn Benàrdu, culegàu ai fàtti da battaija de [[Löa]] du [[1795]].
A frasiùn a vegne cuscì anéssa cu'u terito(r)iu cumünâle de Garesce a l'Impéu Fransese, ma cu'a Restaurasiùn di àgni [[1814]]-[[1815]] a tùrna sutta au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] e, dau [[1946]], [[Italia|Repübbrica Italiâna]].
Dü(r)ante a fìn du [[XIX secolo|XIX seculu]] e i primmi àgni du [[XX secolo|XX seculu]] a vegghe i primmi segni de l'emigrasiùn versu e Americhe, cun in relatìvu spupulamentu de burgàe, au stessu moddu de quantu avegnüu inti paixi da vixìn.
== Abitanti ==
A frasiùn a cunta ina sinquanténa de rexidenti, spartìi fra e tré burgàe: ''A Ruà'' (a l'è a primma parte du burgu ch'a se incuntra partendu da Arbenga), ''A Crùxe'' (chélla de mézzu) e ''A Gêxa'' (u nücleu du burgu, custruìu d'in gì(r)u a a gêxa dedicà a San Pé(r)u). A ste burgàe lì u ghe va zuntu chellu in scia stradda nasiunâle: ''E Baracche'' (ascì diccia ''A Baracca''), ancöi disabitàu, ai cunfìn cu'a frasiùn de ''Vôte''. Àtri gruppi de cà ciü picenìn i sùn ''San Bastian'' (aturnu a capeletta dedicâ au santu, a Roà), ''U Cantun'' (burgâ da Gêxa) e àtre cascìne, cumme chélla du ''Tajé'', ''A Petia'' e ''Tubertu''.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170911010717/http://www.cerisoladigaressio.it/story_cara.html|tìtolo=Ci(r)ixöa de Garesce, e burgàe|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Evulusiùn demugrafica ===
Dandu amentu ae funti stò(r)iche u primmu censiméntu cumpiüu inta frasiùn u remunte(r)ea au [[1555]], quand'u gh'é(r)a 54 abitànti, cun bén 122 fabbricài. Da lì âtre stìmme da cumüna de Garesce e rintràccian intu [[1951]] 319 abitànti, vegnüi 250 intu [[1961]], pe' fenì déxe àgni dòppu cun 212 persùne. Cu'u [[1981]] i abitànti i cà(r)an ancù, 'rivàndu a 115. E stìmme ciü resenti ([[2007]]) e cùntan 50 abitànti, nüme(r)u ch'u munta cumunque in estài, cu'e segunde ca'.
{{Demografia/Cirixöa}}
=== Persùne ligàe cun Ci(r)ixöa ===
;Enrico Nasi
Ina de persune culegàe cun sta frasiùn lì u l'è ''Enrico Nasi'' ([[1921]]-[[2001]]), nasciüu a Sèra Pampa(r)àu (dicciu ascì Pamparà), prève da parocchia de San Pé(r)u fra u [[1948]] e u [[1963]], ben riurdàu dai paisài pe'u sö bùn cö e pé e sòe inissiatìve pe'u burgu, poi trafe(r)ìu au Santuà(r)iu de Vicufòrte a Munduì.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170912105948/http://www.cerisoladigaressio.it/people.html|tìtolo=Ci(r)ixöa a nu se scòrda de Don Nasi|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
;Domenico Carrara
[[File:U Funtanin du Gattin.jpg|thumb|Cartellu turisticu in italiàn dedicàu au Funtanìn du Gattìn]]
Domenico Carrara (dicciu ascì U Gattin), nasciüu intu [[1881]], mòrtu intu [[1951]], u l'é(r)a ün di persunaggi sto(r)ichi de Ci(r)ixöa, ch'u traspurtàva legnàmme, fén e carbùn versu i mercài de [[Arbenga]], [[Arasce|A(r)àsce]] e [[Inéia|Ineija]]. A véllu a dêve u numme a Cascìna du Gattin, ch'a se tröva inta stradda de Urtié, inta zòna du Cunniu, méntre ca(r)andu intu paìse se ghe tröva ascì in funtanìn dau numme pa(r)eggiu.
== Posti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Cirixöa (A Ruà e A Crùxe).jpg|E burgàe da Ruà e da Crùxe viste da a stradda
File:Cirixöa (Burgà da Ruà).jpg|A burga da Ruà
File:Géxa de San Péu (Cirixöa).jpg|A gêxa paruchiale de San Péu inta burgà da Gêxa
File:A tùre de Cirixöa.jpg|A tùre fàccia custruì da Zorzu II u Nànu, ancöi u campanìn da paruchiale
File:Caruggiu de Cirixöa.jpg|A Gêxa (Cirixöa) in caruggiu
</gallery>
=== Architetü(r)e religiuse ===
Cumme gêxe a Ci(r)ixöa u gh'è ina parocchia indipendénte, au de sùtta de l'aministrasiùn da diocexi de Munduvì dau [[1804]]. Cu'a növa riurganisasiùn da diocexi, vusciüa intu [[2019]] dau véscu Egidio Miragoli, a fenisce inte l'Uniun pasturâle da vaâ du Tàna(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemonregalese.it/2019/06/05/vescovo-mondovi-diocesi-unita-pastorali/|tìtolo=Diocexi de Munduvì, e nàscien e Uniùi pastru(r)àli|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa da parocchia de San Pé(r)u e San Paulu''', a l'è stâ custruìa intu [[1675]], cu'a primma préa pusâ u 7 de màzzu de chéll'ànnu, a l'é(r)a poi stâ cunsacrâ ai apostuli dui àgni doppu.
* '''Gêxa de Santa Ma(r)ia Maddalena''', a l'é(r)a üna de gêxe ciü veije da vaâ, aù i se ponan vegghe sulu pochi resti. Prubabilménte a strutüa a l'é(r)a de stìle tardu goticu e pé i afreschi u l'é(r)a stàu ciamàu u méstru lucâle Segurano Cigna, zà atìvu a Garesce e Èrli (u l'axéa afrescàu a [[Cêve de San Martin (Èrli)|céve de San Martin de Pözzu]]). E decurasiùi da gêxa, fra cui trézze tòcchi de afreschi i sun stài restau(r)ài intu [[1974]], grassie a l'opé(r)a du prufesù Aramengo. Ancöi sti lì i sun vixitàbili in te ina apòxita sesciùn espuxitìva intu palàssu cumünâle de Garesce.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanbernardodelleforche.it/it/cerisola_di_garessio.html|tìtolo=A géxa de Santa Ma(r)ija Maddalena a Ci(r)ixöa|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Benedettu''', a l'é(r)a in tempi antighi a gêxa ciü impurtante du paìse, tantu ch'a l'axéa cuèrtu a pusisiùn de paruchiâle fra u [[1594]] e u [[1645]]. Difatti primma de chélli periudi Ci(r)ixöa a dipendêa da a [[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|Castreveiju]], numma cu'u véscu d'Arbenga Luca Fieschi sta lì a ne vegne desepa(r)â, vista a forte crescita e l'impurtansa de l'abitàu inte 'sti periudi.
* '''Capeletta da Nativitài da Vergine Ma(r)ia''', a se tröva intu burgu du paìse.
* '''Capeletta da Nativitài de San Zanne Batìsta''', a se tröva intu paìse.
* '''Capeletta de l'Invensciùn de Sànta Crùxe''', a da u nùmme a a burgâ da Crùxe.
* '''Capeletta de San 'Bastiàn''', ch'a se tröva intu burgu du paìse.
=== Architetüe sivìli ===
* '''U pùnte da Ciànca''', restau(r)au intu [[2004]] u l'è in pònte rumàn che u travèrsa ün di afluènti du Néva, lùngu a a "Vìa da Sâ", che a culéga a burgâ da Gêxa cun Èrli, cun ina vé(r)a e propia réa de sentê, cu'a quale poi u se pö razunze u colle de Sàn Benàrdu, passàndu pe'u Ciàn de Sciù(r)e e pe'e cascìne ancöi abandunàe di Lisotti e di Nanìn.<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/alpinigaressio/attivita.htm|tìtolo=I arpìn de Garesce i restauran u pònte da Ciànca|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse se bàsa in scia curtivasiun agricula (prinsipalmente de castagne e ciànte da frütu) e furestale. Poche e sun e ativitài cumerciâli, ma u l'è difüzu u turismu stagiunâle d'estài.
== Cultüa ==
=== U dialéttu de Ci(r)ixöa ===
I abitanti du paìse i parlan in [[Dialettu arbenganese|dialettu de stampu ingàunu]], dunca diferente rispettu a [[Dialettu garescìn|chéllu garescìn]], scimile a a parlâ d'Èrli, anche se cun de carateristiche diferenti.
=== Cuxìna ===
==== A pulénta giànca ====
Tipica da vaâ a l'è a pulenta giànca, scimile a chélla de Èrli, anche se cu'a pulénta saracena, cumme a Garesce. Inta variànte lucâle a vegne accumpagnê cu'u "sciügu giàncu", cumpostu da pòrri, fùnzi, nùxi e da a pànna.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/basso-piemonte/2010/09/10/news/a-cerisola-si-festeggiano-dieci-anni-di-vita-del-circolo-acli-1.33070692|tìtolo=A Ci(r)ixöa i se festezzan i déxe ànni du sirculu ACLI|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
=== Asuciasiùi ===
Dau [[1975]] a l'è atìva a Pro loco de Ci(r)ixöa, che da l'ànnu [[2000]] a s'è affiliâ a l'ACLI, divenedune sòccia. St'asuciasiùn chi a gestìsce i eventi e e feste lucâli, grassie ascì a a séde a l'avèrtu inta burga da Gêxa, in culaburasiùn cùn a parocchia de San Péu e a diocexi.<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.farebene.info/acli-cerisola-venti-anni-festa/|tìtolo=Vinte ànni de l'Acli a Ci(r)ixöa|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> A parocchia a gestisce ascì u prugettu di "Oriundi de Ci(r)ixöa", ch'u u vö metì l'atensiùn di abitànti in sce a stòija du burgu, vuxèndu ascì rinfursâ i legàmmi cun chi dau paìse u l'è emigràu inti àgni.<ref name=":1" />
== Feste e fé(r)e ==
E feste intu paìse e sun prinsipalmènte ligàe a e asuciasiùi lucâli e aa parocchia. A festa patrunâle a l'è au 29 de zügnu, cu'a méssa de San Péu e u relatìvu rinfrescu inta zòna lì vixìn, stessa còsa che a sucedde pe'a festa da Madonna da Neve, ben sentìa da a pupulasiùn lucale. L'11 de lüiju a se celebra ascì a festa Priöa, ma nu mancan pòi i festezzaménti pé Mèzz-aùstu (cu'i zöghi pé i fiöi) e, in estai, i incontri de e moto e ascì e scampagnàe pé i senté, spessu in culaburasiùn cui Arpìn de Garesce e cu'a pro loco de Èrli.<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170912105937/http://www.cerisoladigaressio.it/events.html|tìtolo=Ci(r)ixöa de Garesce, i evénti 2010|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
Ci(r)ixöa a l'è culegâ cun [[Garesce]] (a nord, passandu pé E Vòte) e [[Èrli]] (cu'e sòe frasiùi de Gàzzu e Berriöi a sud-est) grassie aa Stradda nasiunâle 582 da Còlla de San Benàrdu.
== Nòtte ==
=== Nòtte au testu ===
<references group="n." />
=== Nòtte bibliugrafiche ===
<references responsive="" />
== Àtri prugétti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiui ed Garesce]]
ozw5zijc9yqy1c2srnpfnvm4wcy7m43
271382
271380
2026-06-27T21:50:27Z
Arbenganese
12552
+cv inte dui par
271382
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''||variànte=, inta varietài d'Èrli}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ci(r)ixöa
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Nome ufficiale =
|Panorama = A Géxa (Cirixöa de Garesce).jpg
|Didascalia = <div align="center">Ci(r)ixöa, panu(r)amma da burgâ da Géxa</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato= ITA
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|var-divixón_aministratîva3= [[Comùn|Cumün]]
|Divisione amm grado 3 = Garesce
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-teritöio = Te(r)ito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Âtéssa
|Altitudine = 522
|var-superfìcce = Süperficce
|var-denscitæ = Denscitài
|Abitanti = 50
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2007
|Nome abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Füzu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. cadastru
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pé(r)u]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Posizione Cerisola.gif
|Didascalia mappa = A pusisiùn de Ci(r)ixöa inta mappa fra u Bàssu Piemunte e a Ligü(r)ia
}}
'''Ci(r)ixöa'''{{#tag:ref|Dìccia {{IPA|[ʧiɹi'ʒøɹa]}} e de suénte prununsiâ ascì cumme ''Ciixöa'' o ''Cîxöa'',<ref>In Èrli e aa Cascìna d'Àiju</ref> scriccia fina cumme ''Ciȓixeua''<ref>segundu a grafìa du [[Vincenzo Bolia]]</ref> o ''Ci-ijeua''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Cerjöra'' in [[Dialettu garescìn|garescìn]], ''Zirisciōēra'' o ''Ciriscēūra'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Cerisola'' in [[Lengua italiann-a|italiàn]]) a l'è 'na frasiùn de 50 abitanti (dàtti agiurnài au 2007) da cumüna de [[Garesce]], in [[Piemonte|Piemunte]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:PmColleSanBernardo01.jpg|A vìsta da Colla de San Benàrdu
File:Cirixöa (burgà da Géxa) Panuàmma.jpg|Panuràmma da Gêxa
File:Frazione Cerisola Cartello.jpg|U cartéllu de ingrèssu a a frasiùn, in scia Stradda Nasiunâle
</gallery>
A frasiùn a g'ha au riundu i munti de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi ligü(r)i]], truvanduse ai péi da [[Colla de San Benàrdu]] (957m), au "de sà" da divixun fra l'ambiénte padàn e chê ligü(r)e; vixìn ascì u Briccu du S-ciàvu, e au scistemma du [[Mônte Galé|munte Galê]] (1708m) che u segna propiu u cunfìn cu'u cumün de [[Naxin|Naxìn]].
U paìse u l'è traversàu dau s-ciümme [[Turénte Nêva|Néva]], ch'u ghe nasce pôcu surva, in scia pùnta du mùnte "Ciàn de Sciù(r)e" (948m) e dau sò bacìn, che u recampa diferenti fùnti, cumme u riàn de Vôte (u(r)iginàu da a fùnte Battaija e da a Cerasa), chéllu da Rundu(r)ai(r)a e da Vèrsa, i primmi a caciâse inte Néva assèmme a a giai(r)a da Cula(r)ea, che a se ghe zunta asemme au riàn de Gazzu inta lucalitài d'Èrli ch'a porta u stéssu nùmme.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://web.tiscali.it/oriundi/|tìtolo=Asuciasiùn "Oriundi de Ci(r)ixöa"|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>
A cunfìna cun l'âtra lucalitài garescina au de sà di munti, E Vôte, a nord (ch'a se tröva de rimpettu, razunzibile da l'àtru làttu da stradda nasiunâle), a levante a cunfìna cu'a frasiùn de [[Gazzu d'Èrli]], mentre versu meridiùn i se trövan i Berriöi e Busu(r)àscu, ch'i fan de lungu parte d'[[Èrli]].
== Sto(r)ia ==
[[File:Processione di San Pietro e Paolo a Cerisola 1906.jpg|thumb|A prucesciùn de San Pê a Ci(r)ixöa intu 1906|sinistra]]
=== U(r)igine du nùmme ===
Ci(r)ixöa a pie(r)éa u nùmme daa presénsa de [[Çëxa|ci(r)éxe]], che ina vòta e raprezentàvan a ciü parte de curtivasiùi du postu.<ref>{{Çitta web|url=https://books.google.co.uk/books?id=exyXDwAAQBAJ&pg=PA65&lpg=PA65&dq=cerisola+origine+nome&source=bl&ots=tKaWYQ9XNl&sig=ACfU3U2eUi06pG7QP3uKouz540qSFFGvdg&hl=it&sa=X&ved=2ahUKEwjN77-qmbjxAhUM_aQKHcVNA9cQ6AEwBnoECAoQAg#v=onepage&q=cerisola%20origine%20nome&f=false|tìtolo=Viaggio nel Monferrato: Sulle Orme della Cavalcata Aleramica (de Liliana Angeleri)|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Fra u paleuliticu e i Rumài ===
E primme testimunianse lasciàe da l'òmmu inta [[Valâ du Neva|vaâ du Neva]] e remunte(r)ean a l'épuca paleulitica, cumme a ne testimonia l'[[Arma Veirana]] (ciamâ ascì Arma da Còsta de Ci(r)ixöa), ai cunfin cun [[Èrli]], dunde i sun stài ritruvài resti de òmmi de 44 milla àgni fa. Pé vegghe pe(r)ò in primmu insediamentu dae parte dund'u se tröva u paise u besögna spîta di seculi, fin a rivà a l'etài di Rumài.
Sutta de sti lì infatti a vixìna sitài de [[Arbenga]] e u nucleu prinsipale de [[Garesce]] i cumensan ad avé maniman ciü impurtansa: fàcciu ch'u porta aa custrusiùn de ina stradda lùngu a vaâ du Neva, ancöi cunusciüa cumme "A via da sà", ch'an se fa ben cunusce, cun ina impurtante sé(r)ie de pònti rumài a schéna d'àse.
=== Da l'Etài de mézzu au Növesentu ===
Ci(r)ixöa a vegne pe(r)ò numma mensciunâ de doppu, inte l'etài de mézzu, cumme ün di sentri periferichi du terito(r)iu de Garesce, a l'épuca au de sutta di dumini de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Pé(r)u]] da [[Valle du Varatella|Vaâ du Va(r)atella]], ancöi intu cumün de [[Tuiran|Tui(r)àn]]. Zà da prìmma u ligàmme cu'a gêxa u l'é(r)a forte, scicumme che u pàppa Lisciandru III, du [[1165]], u l'axêa cuncedüu i terito(r)i da vaâ du Me(r)ula ([[Andôa|Andö(r)a]]) e chélli du cuscì dicciu castéllu de Ci(r)ixöa ai muneghi de l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a Gainài(r)a]] pé l'agiüttu risevüu.
Inte epuche ch'e vegnen de doppu u se pò vegghe cumme u duminiu lucâle u l'é(r)a passàu de màn daa sfe(r)a ligü(r)e a chélla piemuntese cu'a custitusiùn du [[marchesàu de Séva]]: difatti Garesce e i abitànti de sò frasiùi i vegnìvan aministrài da di pudestài, infeudài e incaregài dai marchexi.
Du [[1216]] u l'è l'acòrdiu fra u libé(r)u cumün de Arbenga e i aministratùi de [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)è]] e [[Garesce]] pe'u cumerciu fra a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] e a vaâ du Tàna(r)u, ch'a veghêa ascì l'impegnu de manutensiùn da vìa de cumunicasiùn, pòi rinuvàu intu [[1288]] e intu [[1350]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/vivere-il-territorio/cosa-vedere/ponte-della-cianca-25410-1-69685bec95d8769bf1b7122454e7b137|tìtolo=Còse vegghe a Ci(r)ixöa, U pùnte da Ciànca|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
Carche annu dòppu, intu [[1390]] i vegnen numinài i aministratùi de stu burgu lì, vinti in tutâle, inte in mòddu du tüttu scìmile a quantu u l'avegnîa pé àtri nüclei abitài de l'épuca (fra sti chi ascì Mürséccu e a Pu(r)enca) e burgàe garescìne ciü veije.<ref>{{Çitta web|url=http://www.storiapatriasavona.it/progetto-toponomastica-storica/fascicoli-pubblicati-2/toponimi-del-comune-di-garessio/|tìtolo=A tupunumastica stòica du cumün de Garesce|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> U l'è numma cu'u marchése de Séva Zorzu II (dicciu u Nànu) che u paìse u va a pijà ciü urganisasiùn, rafursandu e sò difése.
U se segnalla ascì u passàggiu pe'u burgu du cùnte Catalan de [[Castrevegliu|Castreveiju]], àtra lucalitài strêtaménte culegâ cun Ci(r)ixöa, ch'u scappa dau castê intu [[1672]] a causa di zenexi ch'i se ghe regi(r)an cuntru, scicumme che u feudu u l'é(r)a stàu catàu dai [[Savoia]].
Fin au [[1804]] a frasiùn a l'é(r)a parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga]], poi a pàssa cu'a diocexi de Munduì, au stessu mòddu de quantu avegnüu cun [[Cravaüna]], [[Àutu]] e [[Naxin|Naxìn]]. Cu'a campàgna in Italia de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] l'intrega vaâ du Néva a ven interesâ da l'ucupasiùn fransese, cun l'atàccu du gene(r)âle François Roguet au Sàn Benàrdu, culegàu ai fàtti da battaija de [[Löa]] du [[1795]].
A frasiùn a vegne cuscì anéssa cu'u terito(r)iu cumünâle de Garesce a l'Impéu Fransese, ma cu'a Restaurasiùn di àgni [[1814]]-[[1815]] a tùrna sutta au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] e, dau [[1946]], [[Italia|Repübbrica Italiâna]].
Dü(r)ante a fìn du [[XIX secolo|XIX seculu]] e i primmi àgni du [[XX secolo|XX seculu]] a vegghe i primmi segni de l'emigrasiùn versu e Americhe, cun in relatìvu spupulamentu de burgàe, au stessu moddu de quantu avegnüu inti paixi da vixìn.
== Abitanti ==
A frasiùn a cunta ina sinquanténa de rexidenti, spartìi fra e tré burgàe: ''A Ruà'' (a l'è a primma parte du burgu ch'a se incuntra partendu da Arbenga), ''A Crùxe'' (chélla de mézzu) e ''A Gêxa'' (u nücleu du burgu, custruìu d'in gì(r)u a a gêxa dedicà a San Pé(r)u). A ste burgàe lì u ghe va zuntu chellu in scia stradda nasiunâle: ''E Baracche'' (ascì diccia ''A Baracca''), ancöi disabitàu, ai cunfìn cu'a frasiùn de ''Vôte''. Àtri gruppi de cà ciü picenìn i sùn ''San Bastian'' (aturnu a capeletta dedicâ au santu, a Roà), ''U Cantun'' (burgâ da Gêxa) e àtre cascìne, cumme chélla du ''Tajé'', ''A Petia'' e ''Tubertu''.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170911010717/http://www.cerisoladigaressio.it/story_cara.html|tìtolo=Ci(r)ixöa de Garesce, e burgàe|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Evulusiùn demugrafica ===
Dandu amentu ae funti stò(r)iche u primmu censiméntu cumpiüu inta frasiùn u remunte(r)ea au [[1555]], quand'u gh'é(r)a 54 abitànti, cun bén 122 fabbricài. Da lì âtre stìmme da cumüna de Garesce e rintràccian intu [[1951]] 319 abitànti, vegnüi 250 intu [[1961]], pe' fenì déxe àgni dòppu cun 212 persùne. Cu'u [[1981]] i abitànti i cà(r)an ancù, 'rivàndu a 115. E stìmme ciü resenti ([[2007]]) e cùntan 50 abitànti, nüme(r)u ch'u munta cumunque in estài, cu'e segunde ca'.
{{Demografia/Cirixöa}}
=== Persùne ligàe cun Ci(r)ixöa ===
;Enrico Nasi
Ina de persune culegàe cun sta frasiùn lì u l'è ''Enrico Nasi'' ([[1921]]-[[2001]]), nasciüu a Sèra Pampa(r)àu (dicciu ascì Pamparà), prève da parocchia de San Pé(r)u fra u [[1948]] e u [[1963]], ben riurdàu dai paisài pe'u sö bùn cö e pé e sòe inissiatìve pe'u burgu, poi trafe(r)ìu au Santuà(r)iu de Vicufòrte a Munduì.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170912105948/http://www.cerisoladigaressio.it/people.html|tìtolo=Ci(r)ixöa a nu se scòrda de Don Nasi|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
;Domenico Carrara
[[File:U Funtanin du Gattin.jpg|thumb|Cartellu turisticu in italiàn dedicàu au Funtanìn du Gattìn]]
Domenico Carrara (dicciu ascì U Gattin), nasciüu intu [[1881]], mòrtu intu [[1951]], u l'é(r)a ün di persunaggi sto(r)ichi de Ci(r)ixöa, ch'u traspurtàva legnàmme, fén e carbùn versu i mercài de [[Arbenga]], [[Arasce|A(r)àsce]] e [[Inéia|Ineija]]. A véllu a dêve u numme a Cascìna du Gattin, ch'a se tröva inta stradda de Urtié, inta zòna du Cunniu, méntre ca(r)andu intu paìse se ghe tröva ascì in funtanìn dau numme pa(r)eggiu.
== Posti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Cirixöa (A Ruà e A Crùxe).jpg|E burgàe da Ruà e da Crùxe viste da a stradda
File:Cirixöa (Burgà da Ruà).jpg|A burga da Ruà
File:Géxa de San Péu (Cirixöa).jpg|A gêxa paruchiale de San Péu inta burgà da Gêxa
File:A tùre de Cirixöa.jpg|A tùre fàccia custruì da Zorzu II u Nànu, ancöi u campanìn da paruchiale
File:Caruggiu de Cirixöa.jpg|A Gêxa (Cirixöa) in caruggiu
</gallery>
=== Architetü(r)e religiuse ===
Cumme gêxe a Ci(r)ixöa u gh'è ina parocchia indipendénte, au de sùtta de l'aministrasiùn da diocexi de Munduvì dau [[1804]]. Cu'a növa riurganisasiùn da diocexi, vusciüa intu [[2019]] dau véscu Egidio Miragoli, a fenisce inte l'Uniun pasturâle da vaâ du Tàna(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemonregalese.it/2019/06/05/vescovo-mondovi-diocesi-unita-pastorali/|tìtolo=Diocexi de Munduvì, e nàscien e Uniùi pastru(r)àli|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa da parocchia de San Pé(r)u e San Paulu''', a l'è stâ custruìa intu [[1675]], cu'a primma préa pusâ u 7 de màzzu de chéll'ànnu, a l'é(r)a poi stâ cunsacrâ ai apostuli dui àgni doppu.
* '''Gêxa de Santa Ma(r)ia Maddalena''', a l'é(r)a üna de gêxe ciü veije da vaâ, aù i se ponan vegghe sulu pochi resti. Prubabilménte a strutüa a l'é(r)a de stìle tardu goticu e pé i afreschi u l'é(r)a stàu ciamàu u méstru lucâle Segurano Cigna, zà atìvu a Garesce e Èrli (u l'axéa afrescàu a [[Cêve de San Martin (Èrli)|céve de San Martin de Pözzu]]). E decurasiùi da gêxa, fra cui trézze tòcchi de afreschi i sun stài restau(r)ài intu [[1974]], grassie a l'opé(r)a du prufesù Aramengo. Ancöi sti lì i sun vixitàbili in te ina apòxita sesciùn espuxitìva intu palàssu cumünâle de Garesce.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanbernardodelleforche.it/it/cerisola_di_garessio.html|tìtolo=A géxa de Santa Ma(r)ija Maddalena a Ci(r)ixöa|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Benedettu''', a l'é(r)a in tempi antighi a gêxa ciü impurtante du paìse, tantu ch'a l'axéa cuèrtu a pusisiùn de paruchiâle fra u [[1594]] e u [[1645]]. Difatti primma de chélli periudi Ci(r)ixöa a dipendêa da a [[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|Castreveiju]], numma cu'u véscu d'Arbenga Luca Fieschi sta lì a ne vegne desepa(r)â, vista a forte crescita e l'impurtansa de l'abitàu inte 'sti periudi.
* '''Capeletta da Nativitài da Vergine Ma(r)ia''', a se tröva intu burgu du paìse.
* '''Capeletta da Nativitài de San Zanne Batìsta''', a se tröva intu paìse.
* '''Capeletta de l'Invensciùn de Sànta Crùxe''', a da u nùmme a a burgâ da Crùxe.
* '''Capeletta de San 'Bastiàn''', ch'a se tröva intu burgu du paìse.
=== Architetüe sivìli ===
* '''U pùnte da Ciànca''', restau(r)au intu [[2004]] u l'è in pònte rumàn che u travèrsa ün di afluènti du Néva, lùngu a a "Vìa da Sâ", che a culéga a burgâ da Gêxa cun Èrli, cun ina vé(r)a e propia réa de sentê, cu'a quale poi u se pö razunze u colle de Sàn Benàrdu, passàndu pe'u Ciàn de Sciù(r)e e pe'e cascìne ancöi abandunàe di Lisotti e di Nanìn.<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/alpinigaressio/attivita.htm|tìtolo=I arpìn de Garesce i restauran u pònte da Ciànca|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse se bàsa in scia curtivasiun agricula (prinsipalmente de castagne e ciànte da frütu) e furestale. Poche e sun e ativitài cumerciâli, ma u l'è difüzu u turismu stagiunâle d'estài.
== Cultüa ==
=== U dialéttu de Ci(r)ixöa ===
I abitanti du paìse i parlan in [[Dialettu arbenganese|dialettu de stampu ingàunu]], dunca diferente rispettu a [[Dialettu garescìn|chéllu garescìn]], scimile a a parlâ d'Èrli, anche se cun de carateristiche diferenti.
=== Cuxìna ===
==== A pulénta giànca ====
Tipica da vaâ a l'è a pulenta giànca, scimile a chélla de Èrli, anche se cu'a pulénta saracena, cumme a Garesce. Inta variànte lucâle a vegne accumpagnê cu'u "sciügu giàncu", cumpostu da pòrri, fùnzi, nùxi e da a pànna.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/basso-piemonte/2010/09/10/news/a-cerisola-si-festeggiano-dieci-anni-di-vita-del-circolo-acli-1.33070692|tìtolo=A Ci(r)ixöa i se festezzan i déxe ànni du sirculu ACLI|vìxita=2021-06-26|léngoa=IT}}</ref>
=== Asuciasiùi ===
Dau [[1975]] a l'è atìva a Pro loco de Ci(r)ixöa, che da l'ànnu [[2000]] a s'è affiliâ a l'ACLI, divenedune sòccia. St'asuciasiùn chi a gestìsce i eventi e e feste lucâli, grassie ascì a a séde a l'avèrtu inta burga da Gêxa, in culaburasiùn cùn a parocchia de San Péu e a diocexi.<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.farebene.info/acli-cerisola-venti-anni-festa/|tìtolo=Vinte ànni de l'Acli a Ci(r)ixöa|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> A parocchia a gestisce ascì u prugettu di "Oriundi de Ci(r)ixöa", ch'u u vö metì l'atensiùn di abitànti in sce a stòija du burgu, vuxèndu ascì rinfursâ i legàmmi cun chi dau paìse u l'è emigràu inti àgni.<ref name=":1" />
== Feste e fé(r)e ==
E feste intu paìse e sun prinsipalmènte ligàe a e asuciasiùi lucâli e aa parocchia. A festa patrunâle a l'è au 29 de zügnu, cu'a méssa de San Péu e u relatìvu rinfrescu inta zòna lì vixìn, stessa còsa che a sucedde pe'a festa da Madonna da Neve, ben sentìa da a pupulasiùn lucale. L'11 de lüiju a se celebra ascì a festa Priöa, ma nu mancan pòi i festezzaménti pé Mèzz-aùstu (cu'i zöghi pé i fiöi) e, in estai, i incontri de e moto e ascì e scampagnàe pé i senté, spessu in culaburasiùn cui Arpìn de Garesce e cu'a pro loco de Èrli.<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170912105937/http://www.cerisoladigaressio.it/events.html|tìtolo=Ci(r)ixöa de Garesce, i evénti 2010|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
Ci(r)ixöa a l'è culegâ cun [[Garesce]] (a nord, passandu pé E Vòte) e [[Èrli]] (cu'e sòe frasiùi de Gàzzu e Berriöi a sud-est) grassie aa Stradda nasiunâle 582 da Còlla de San Benàrdu.
== Nòtte ==
=== Nòtte au testu ===
<references group="n." />
=== Nòtte bibliugrafiche ===
<references responsive="" />
== Àtri prugétti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiui ed Garesce]]
rnfw14qlalu5x0rbn90q5q8mgl76ps7