Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.8
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Camuggi
0
1604
271415
271391
2026-06-30T12:22:29Z
Arbenganese
12552
in ta
271415
wikitext
text/x-wiki
{{Wikipedia parlâ|Camuggi.wav|270196|01-06-2026|Adriano Amato, Camuggi}}
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|var-instituçión = Istitusiun
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine = 32
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]]
|Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1531
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = Camugin
|var-patrón = Patrun
|Patrono = Madonna du Buschettu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi in ta sitè metrupulitann-a de Zena
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]]
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e Cà Russe. U statüu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pisciuela e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], San Giacumu, San Nichiozu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fusse zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatuì.
In tu mentre se cumensava a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiozu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da [[Baterie de Punta Ciappa|Bateria de Punta Ciappa]], cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Sport ==
Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]].
Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno|Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun.
De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Piza]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
* {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
dx2mpn8qfhto1e91hfrap0ntf69qsu7
Borṡi e Veressi
0
1723
271426
271399
2026-06-30T18:33:46Z
N.Longo
12052
+
271426
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Borṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de Veréssi, cun Borṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1933]]
|var-teritöio = Teritoriu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artéssa
|Altitudine = 10
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Borṡi (sêde du cumün), Veréssi
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ
}}
'''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòja ==
=== Urigine du numme ===
U numme de Borṡi u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe-i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref>
Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòja ===
In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu truvòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̯éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu truvòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref>
Üna de primme testimunianse de pre ensa de l'ommuün-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̯éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistema de difeṡa a-e spalle da maîna.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro |outô=R. Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da ṡôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è duncue a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun duncue parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marcheṡòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>.
== Posti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
;Parocchia de Borṡi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de Borṡi, tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, mentre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe-a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe'a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
;Parocchia de Veréssi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de Veréssi, tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe-i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" />
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
* '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finîa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>.
* '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
* '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28 km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>.
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":6">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
crxna09iyfycvujmbii8nede0m85jrx
271427
271426
2026-06-30T18:37:24Z
N.Longo
12052
numme
271427
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Borṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de Veréssi, cun Borṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1933]]
|var-teritöio = Teritoriu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artéssa
|Altitudine = 10
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Borṡi (sêde du cumün), Veréssi
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ
}}
'''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòja ==
=== Urigine du numme ===
U numme de Borṡi u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe-i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref>
Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòja ===
In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu truvòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̯éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu truvòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref>
Üna de primme testimunianse de pre ensa de l'ommuün-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̯éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistema de difeṡa a-e spalle da maîna.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da ṡôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è duncue a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun duncue parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marcheṡòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>.
== Posti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
;Parocchia de Borṡi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de Borṡi, tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, mentre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe-a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe'a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
;Parocchia de Veréssi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de Veréssi, tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe-i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" />
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
* '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finîa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>.
* '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
* '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28 km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>.
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":6">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":6" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
djzwt4ijuw2t8mtide3s3ccwkpl0hlt
271429
271427
2026-06-30T18:40:56Z
N.Longo
12052
fix
271429
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Borṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de Veréssi, cun Borṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1933]]
|var-teritöio = Teritoriu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artéssa
|Altitudine = 10
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Borṡi (sêde du cumün), Veréssi
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ
}}
'''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòja ==
=== Urigine du numme ===
U numme de Borṡi u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe-i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref>
Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòja ===
In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu truvòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̯éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu truvòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref>
Üna de primme testimunianse de pre ensa de l'ommuün-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̯éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistema de difeṡa a-e spalle da maîna.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da ṡôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è duncue a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun duncue parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marcheṡòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>.
== Posti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
;Parocchia de Borṡi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de Borṡi, tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, mentre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe-a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe'a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
;Parocchia de Veréssi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de Veréssi, tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe-i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" />
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
* '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finîa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>.
* '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
* '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28 km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>.
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
7w9jkfgtf6ai5wf7en872b7271ytteb
A Prìa
0
1761
271430
271080
2026-06-30T18:46:43Z
N.Longo
12052
numme
271430
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Prìa
|Tipo = [[Comun|cumǜn]]
|Panorama = Pietra Ligure-panorama1.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da maîna da Prìa</div>
|Stemma = Pietra Ligure-Stemma.svg
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Luigi De Vincenzi
|Partito = lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritoju
|var-cordinæ = Curdinê
|var-altitùdine = Ātéssa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 8715
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitê
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = [[Ransci]]
|var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi e Veéssu]], [[Giüstexine|Giüstenixe]], [[Löa]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1285
|Diffusività =
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = da Prìa<br>priézi <small>(neul.)</small><br>pietresi <small>(ital.)</small>
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Nicola de Bari
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 6 dixenbre
|PIL =
|PIL procapite =
|var-cartografîa = Cartugrafîa
|Mappa = Map of comune of Pietra Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle
}}
'''A Prìa'''{{#tag:ref|Ascì sulu ''Prìa'', scrîta ascì ''A Prîa'', in bardenollu ''A Préja'', in [[Zeneize|zeneze]] ''A Prïa''|group="n."}} (''Pietra Ligure'' in [[Lèngoa italiann-a|italiàn]]) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]).
== Geugrafîa ==
[[File:Panuramma da-u Trabuchéttu, A Prìa e Löa.jpg|thumb|U punente da Prìa vistu da-u Trabichettu|sinistra]]
A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punénte, svilüpâ a l'in gìu da bucca da scciümêa dîta Maémua, cu'u teritòiu du cumün ch'u se suspinze vèrsu i munti, fin a rivâ sciü-a punta du Munte Carmu (1389 m). A parte ciü veggia du paîze a se tröva faciâ sciü-u mâ, a-i péi du [[Còlla du Trabichettu|Munte Trabichettu]], mentre u grossu di sciti ch'i se trövan in-ta parte ciü a punénte i l'êan in antìgu lighê aa frasiùn de [[Ransci]], ch'a l'è stêta cumün pe' sò cuntu fin a-u [[1921|1929]]. Defêti a spartì e due cumünitê ina otta u l'êa u riàn de Ransci, ch'u se càccia in-tu mâ inta lucalitê cunusciüa cu-u numme de Maìna de Ransci.
A partì ancù ciü da punénte u gh'è [[Löa]], che u cunfìn u l'è marcòn pe' in bèllu toccu da-u riàn de Ciàppe (ascì dîtu, pe' sta mutivasiùn, riàn da Fìn) da-e Pinee fin a dund'u u se càccia inta maìna. De cuntru ciü in sciü a spartisiùn a tucca a lucalitê du Castelâ, fin a rivà in simma a-u Briccu di Sinque Erbi (206 m), da dund'u cunfìn u se cêga ancù fin a rivâ da-u Barbexin (403 m) e da-u Munte de Ciazze Secche (418 m); da chi u cuntinua versu a zôna da Castagnabanca, fin a che u nu se riva sciüu Carmu.
Chi u teritòiu du cumün u furma in cüniu intu mezzu fra Löa, [[Bardenèi|Bardenéi]], e Giüstenixe. Cun stu paîze chi, u ghe cunfina turna pe' 'n bèllu tòccu, dau Carmu chinandu da-u Pözzu de San Martìn (455 m), ch'u gh'è a capella dedicâ a-[[San Martìn de Tours|u santu]]. Da chi u piggia in àndiu versu levante, tantu che u tucca u Munte Cianuza (406 m), ch'u se tröva pocu surva a-a frasiùn de Ransci. Da chi u cunfìn u se spuncia nu tantu ciü a munte de dund'u turénte Scaìnciu u se càccia inta scciümêa. Da l'âtra parte da vaâ u gh'è U Tû, cu'a demarcasiùn ch'a passa u Maémua e a taggia a Rocca Lamina (305 m), spuncianduse fin da-u Munte Grossu (299 m). A-u de là de stu chi u, de lungu versu levante, u se tröva u teritòiu de [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Veéssu]], ch'u l'è spartìu, ancù ciü in zü, da-e zine du Butassàn, fin a che u nu sbucca in-ta maîna.
== Stòja ==
{{Çitaçión|O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=[[Giulia Petracco Sicardi]]|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=[[1981]]|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savùna}}</ref>}}
E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn da-e parte da Prìa e sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Fene (ch'u u vö dî, intu parlà da Prìa, ''fate''). Pödâse che e primme custrusiùi e i primmi insediamenti stabili i ne vegnivan da i [[Impêo Roman|Rumén]], ch'i l'axevan cunquistòn a zona intu méntreda segunda guêra punica, cunbatendu cuntru i [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], aleê di Cartaginezi; da-e parte da Prìa sti chi i l'axevan fêtu passâ a ''[[Via Julia Augusta]]'', che a purtava versu a [[Fransa]]. Ancö de sta-chi u nu resta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munêe ch'e pureivan êsse de st'epuca. Se pö dunca capî l'inpurtansa d'in insediaméntu du genere, a mézza stradda fra ''Vada Sabatia'' (aù [[Vuè|Vuê]]) e ''[[Albingaunum]]'' ([[Arbenga]]).
In-tu periudu de l'[[Etæ de Mëzo|etê de mezzu]] a cumensa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sutta a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] da-u [[X secolo|X seculu]], pöi a-i Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Du Carettu. Du mêximu periudu u vegne custruiu u castéllu, ch'u gh'è ancù a-a giurnà d'ancö e u se ìssa sciü 'na ròcca nu guêi distante da-u paìze, ch'a g'ha dêtu fina u numme.
In-te l'ànnu [[1216]], sutta Enricu II Du Carettu, u castéllu u vegne dunòn a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu [[XII secolo|XII seculu]] a rexidénsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu.
Cun l'attu du 17 de dixenbre du [[1385]], u pàppa Urbano VI u dûna i pusediménti da diocexi a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediòn a Nocera, da-u re de [[Napoli|Napuli]] Carlo II d'[[Ungherîa|Ungaîa]].
A cumunitê da Prìa a vegne cuscì rezüa da 'n statütu appruvòn a [[Zena]] l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì [[Tuiran|Tujàn]], [[Buinzan|Buisan]], Giüstenixe (anéssu da-u [[1448]]), Vèrzi de Löa e Borzi.
U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn da Prìa i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u [[Marchxâto de Finâ|Marchezon de Finâ]] (in-tu [[1447]]) o cuntru u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezon de Sucaêlu]] (in-tu [[1625]]), restandu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn a-u [[1797]].
Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difèti in-ta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e da-u [[1804]] a-u [[1814]] a vegne anessa a-i dumini [[Fransa|Fransezi]]. In-tu [[1815]] a vegne inglubâ in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumme vusciüu da-u [[Congresso de Vienna|cungressu de Vienna]] du [[1814]], e cuscì a pàssa in-tu [[1861]] a-u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]; da-u [[1863]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Légge di 8 d'arvî du 1863, n. 1234|vìxita=2021-06-28|léngoa=IT}}</ref> a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de ''Pietra Ligure''. Fra u [[1859]] e u [[1927]] a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa [[Pruvincia de Sann-a|Pruvinsa de Savùna]], in-tu [[1946]] a divegne pàrte da [[Italia|Repübbrica italiâna]]. I ürtimi agiustaménti pé u teritôiu i sun stêti du [[1928]] quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsci, ch'u divégne frasiùn cumünâ.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/A Prìa}}
=== Minurànse furèste ===
Dandu amentu a-i dêti Istat a-i 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun {{formatnum:901}}.<ref>{{Çitta web|url=http://demo.istat.it/str2017/index.html |tìtolo=Dêtu Istat a-u 31/12/2017|vìxita=2021-07-01}}</ref>
=== Persùne lighê cu-a Prìa ===
* [[Emanuele Accame]] (A Prìa, [[1806]] - [[Zena|Zéna]], [[1890]]), patrùn de barchi e ommu d'afari.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Leonida Balestreri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emanuele-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Emanuele}}</ref>
* Nicolò Accame (A Prìa, [[1817]] - [[San Pê d'Ænn-a|San Pê d'Aéna]], [[1867]]), giurnalista.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Oreste|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nicolo-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Nicolò}}</ref>
* Pietro Toesca (A Prìa, [[1877]] - Rumma, 1962), storicu de l'arte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Manuela Gianandrea|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-toesca_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 95|capìtolo=TOESCA, Pietro}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
=== I quattru cànti ===
<gallery widths="160" heights="160" mode="packed">
File:A Nunsià.jpg|Stemma da Nunsiâ
File:A Ciassa Veggia.jpg|Stemma da Ciassa Veggia
File:U Fossu.jpg|Stemma du Fossu
File:Ajetta.jpg|Stemma de L'Ajetta
</gallery>
Storicaménte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, sta spartisiùn a remunta fin a-u mediuévu.
==== A Nunsiâ ====
U l'è u quartê ch'u cunpénde e abitasiùi d'in gìu a-a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa. Stu chi u cunprénde A Ciàssa da géxa e a cuscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (seguitu de quellu di Crôvi).
==== U Fossu ====
U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nücleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde u se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). A-u fundu da ciàssa u se tröva ascì ina scâa ch'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ da-i priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana".
==== A Ciassa Véggia ====
A l'è a burgâ nasciüa d'in gìu a l'Atôiu da cungrêga di Giànchi, forscia a parte ciü véggia de tütta A Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, a-i péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (bén cunusciüu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du Mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è a cruxêa cun i stemmi di quattru quartê), quellu seròn e quellu guersu.
I ürtimi dùi i sun i ciü carateristichi, scicumme che u primmu u l'è l'ünicu ch'u g'ha cumünicasiùn cun sulu in âtru caruggiu (quellu di quattru canti), méntre l'âtru u nu u l'hà prusecusiùn, defêti u parte da-u Fossu e rìva a-u Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu.
==== L'Ajetta ====
L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu versu u [[XVII secolo|seculu XVII]] e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da-a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, a-i cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu.
=== Architetüe religiuze ===
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Pietra Ligure - Basilica di San Nicolò - 2023-09-30 11-24-38 001.jpg|A baxìlica de San Nicolò in-ta Ciàssa Növa
File:Gêxa de Nostra Scignùa du Sucursu (A Prìa) 01.jpg|Gêxa du Sucûrsu
File:Pietra Ligure-oratorio dei bianchi2.JPG|L'Atôiu di Gianchi, in-ta Ciàssa Veggia
File:Pietra Ligure-chiesa dell'annunziata.jpg|Atôiu da Nunsiâ
</gallery>
A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Inpéria]], divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransci).
==== Gêxe da Prìa ====
'''• [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|Baxilica de San Nicolò]]''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u [[1750]] e u [[1791]], poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn terminê cun a benedisiùn du [[1891]]. Da l'ànnu [[1992]] a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxùn di 200 ànni de vìtta.
'''• Atôiu di Giànchi''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu a-u [[465]], ciü vixìna a a-u castéllu. Quella udièrna a l'è du [[885]], rumànica, da-u [[1791]] abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Dapöi a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u [[1976]] e u [[2006]] scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede da Cungrega (o [[Cazàsse|cazàssa]], a-a zenéze) de l'Orasiùn e da Mòrte, dîta ascì ''di Négri''.
'''• Atôiu da Santiscima Nunsiâ''', in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cungrega di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ a-u cunventu lucâle in'tu [[1519]], a nasciéva in sce 'na strutüa du [[XIII secolo|Duxéntu]]-[[XIV secolo|Trexentu]]. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu [[1799]] in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u [[1979]] a l'è séde da cungrega.
==== Gêxa du Sucûrsu ====
U l'è u Santuâiu dedicòn a-a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erezüu da-i muneghi minuri franceschén, u se sà che a l'êa zà prezénte in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], de prubabile sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu [[1548]]: sta côsa chi a a fà vegnî üna de gêxe ciü inpurtànti da sitê, scicché da-u [[1969]] a l'è parocchia pe' so cuntu, pé u quartê da Prìa a-u de là da scciümêa.
==== Gêxe de Ransci ====
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle
Immaggine:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn
Immaggine:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera
Immaggine:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu
Immaggine:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|Gexetta de San Bastiàn
</gallery>
* '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da vìlla, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciü d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], benedìa e averta a-u cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capélla de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>.
* '''Capella de Santa Lìbera''': in-ta lucalitê de Caselle, a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu teritòiu da Giüstéxine medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta a segge stêta influensâ nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ. A vegne mensciunâ du [[1701]], ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A capélla de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado. L'edificasiun da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumünitê ranscìna, méntremestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumün ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref>
* '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ da-i muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capélla de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref>
=== Munumenti selebratîvi ===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Pietra Ligure - panoramio (12).jpg|U munumentu vixìn a-i ciantê navâli
File:San Giuseppe. Pietra Ligure - panoramio.jpg|Statua a San Giuzeppe
File:Pietra Ligure - panoramio (1).jpg|A Prìa, l'elica (Ajetta)
File:Pietra Ligure - panoramio (5).jpg|A funtàna in sce l'Aurelia
File:Pietra Ligure - panoramio (2).jpg|U pignun da nàve naufragà
File:Pietra Ligure - panoramio (3).jpg|Munumentu a-i chêiti
</gallery>
'''• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ''', fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925.
'''• Inno al lavoro''', de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbaténte, cun in man u gladiu.
'''• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina''', ch'u dirizéva i ciantê navàli da Prìa. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancö in parte deruchê.
'''• Munumentu a-i alpìn''', u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa.
'''• Munumentu a-i chêiti''' in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ da-i cantiéri navâli in-tu 1981.
'''• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia''', custruîu da Camillo Ciribì, architettu da Prìa, aturnu a-u 1970.
'''• Munumentu a-a mamà''', vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezénti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi.
'''• Munumentu a San Giuzeppe''', a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà.
'''• Munumentu a Giuzeppe Verdi'''. U l'è in bustu de brunzu ch'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià.
'''• A növa funtàna da maîna''', inaugurâ u 4 de zügnu du [[2000]], in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn ch'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi.
'''• Büstu de papa Giuvanni XXIII''' in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin a-a gêxa de Sant'Anna.
'''• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana''' a se tröva lì a-a memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 méntre a passàva vixìn a-a costa.
=== Architetüe sivili ===
'''• Palàssiu Golli''', scituòn in ta ciassa du Fossu, au dì d'ancö u palassiu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in [[prìa de Finâ]] du [[XV secolo|XV seculu]], surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö mugé, ch'i remuntan a-u [[II secolo|II seculu]].
'''• Palàssiu Leale-Franchelli''', in-tu quarté de l'Ajetta, a-i cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn a-u castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.<ref name="Palassu Leale Franchelli">{{Çitta web|url=http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli|tìtolo=Türismu in pruvinsa de Savùna|vìxita=2021-07-01|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304130340/http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli}}</ref>.
'''• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti"'''. U primmu teâtru edificòn a-a Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù a se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1953, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è stêtu dapö dedicòn a Guido Moretti, storicu diretù da [[Sucietê Filarmonica "Guido Moretti" 1518|banda da Prìa]], fundà in-tu [[1518]]. Seròn fra i [[Anni 1980|ànni '80]] e u [[2007]] u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru.
'''• Usservatôiu de Castagnabanca''', fundòn in-tu [[1985]] fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, a-i cunfin cun Löa.
'''• U Gunbu''', a l'è in gunbu trasferîu da [[Barestin|Barestìn]], se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalénte a-u [[XVIII secolo|XVIII seculu]].
'''• Punte da Madunetta''', antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du [[1695]], ruvinòn da a pîna du Maémua du [[1933]] u cunsèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, ch'u ghe dà u numme.
=== U Castéllu ===
{{Véddi ascì|Castellu da Prìa}}
A-a Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise da-i Saracén e da-i Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da-a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ch'u vegniva bén pé tegnì sutt'öggiu i traffeghi ecunomichi in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a ''[[Via Julia Augusta]]'' e l'Aurelia. Döveòn da-i Bizantìn e poi da-i Lungubardi, poi passòn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]] da-i viscuvi de Arbenga a-i Zenezi.
== Ecunumîa ==
Se ina 'otta u ciü grossu de l'ecunumîa u l'êa ligòn a-i cianê navâli, serê in-tu [[2000]] doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu sciü-u türismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quella agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e oìve.
== Cultüa ==
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Cartello-toponomastica-pietrese.png|In cartellu bilengue in italian e ligure
File:Carugettu di Muin.jpg|U Cartellu du carugettu di muin
File:CartelloSalitaSantaCaterina.jpg|Salita de Santanìn, cartellu
</gallery>
=== Dialettu da Prìa ===
{{Véddi ascì|Dialéttu priéze}}
U dialettu parlàu a-a Prìa ([[Dialéttu priéze|priéze]]) u fà parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure de sentru punénte]], e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giüstenixe, U Tû, [[Magiö]]. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in òpera de targhe italiàn e dialettu da Prìa.
{| class="wikitable"
![[File:Pietra Ligure-Stemma.svg|30px]]<br>Priéze<ref>A grafîa a l'è quella döveâ pé a tupunumastica lucàle.</ref>
![[File:Flag of Albenga.svg|25px]]<br>Arbenganeze
![[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|25px]]<br>Finaléze
![[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br>Zeneze<br>(grafìa ufisià)
|-
|Bricòcculu
|Ba(r)icòccu
|Bricoculu<br>Armugnìn
|Bricòcalo<br>Armognìn
|-
|Cuxîna
|Cuxìna
|Cuxìna
|Cuxìnn-a
|-
|Mercôn
|Mercàu
|Mercô
|Mercòu
|-
|Pólu
|Pà(r)u
|Pôlu
|Pâlo
|-
|Pûxu
|Pòxu
|Arböia<ref>Lémmu o Piséllu ascì</ref>
|Poîscio
|-
|Scciümmêa
|S-ciümme
|Sciümme
|Sciùmme
|}
=== Istrusiùn ===
==== Scöe ====
E scöe prezénti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu a-e meddie) e sun ragrupê sutta a-u istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustenixe, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e a-u mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospeâ de Santa Curuna, pe e discipline lighê a-a mēxîna.
==== Bibliuteche ====
A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle.
=== Cuxina ===
{{Véddi ascì|Turta de sücca dûse}}
A cuxina tipica lucâle a l'è pe'a ciü parte de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi a-u tuccu, u brandacujun, fin a-i [[Pan frîto|fugassìn]]. Però ün di dûsi ciü antîghi a l'è de següu a [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]], prepaâ zà antigaménte düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo=A gastronomica, stòje de furnélli|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeibambini.it/ricette-liguri-riviera-dei-bambini-torta-zucca-dolce/#ricetta|tìtolo=Turta de Sücca, a risetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref>
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi da Prìa ===
[[Immaggine:PietraLigureMunicipio.JPG|miniatura|U palàssiu du cumǜn da Prìa]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|25 lüggiu 1988|8 setenbre 1990|Mario Robutti|[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 setenbre 1990|7 zügnu 1993|Nicolò Tortarolo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiana]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1993|28 arvî 1997|Daniele Negro|[[Léga Nord|Lega Nord]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Giacomo Accame|Lega Nord|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|3 zügnu 2003|Giacomo Accame|lista sivica de sentru-destra|Scindicu| }}
{{ComuniAmminPrec|3 zügnu 2003|14 zügnu 2004|Ugo Taucer||cumissàiu strurdinâiu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Luigi De Vincenzi|lista civica di sentru-sinistra|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Luigi De Vincenzi|Pietrese<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Avio Valeriani|Per Pietra<br />(lista sivica de sentru)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelàggi ===
U cumǜn da Prìa u l'è binéllu de:
* {{Binelàggio|DEU|Offenburg}}, da-i 29 de seténbre du [[2007]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/03/dieci-anni-gemellaggio-pietra-ligure-offenburg-si-preparano-festeggiare/|tìtolo=Dieci anni di gemellaggio, Pietra Ligure e Offenburg si preparano a festeggiare|léngoa=IT|vìxita=2025-09-23}}</ref>.
== Feste e fêe ==
* '''Cunfögu''': Manifestasiùn ch'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (in italiàn ''Piazza La Pietra''), a l'è stêta inpurtâ da-i zenézi e a prìmma selebrasiùn a l'è datâ aturnu a-u [[1385]] quande a sitê l'è intrâ sutta a-a Repübbrica. A-u prinsipiu u vegheva a prezensa di cunsuli e u du pudestê sitadìn, ancö u gh'è u scindicu, ch'u sende u fögu insémme a de gente da Prìa ch'i se sùn distinti in-te l'ànnu passòn.
* '''Festa du miràculu de San Nicolò:''' a l'è a ciü grossa ricurénsa religiuza du paîze, ch'a végne festezâ da-u [[1525]], quande a pupulasiùn da Prìa a l'êa stêta decimâ da-a pèste. I abitànti supravisciüi i l'axevan seròn e öttu porte de miàgge, metindu ascì inte man de l'antiga raprezentasiùn du sàntu de Mira (dipinta in-tu [[1494]] da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâve da sitadìna; i sun scapê dunca da-a Véggia Prìa pe' metîse in-te 'na zòna ciü a munte, vixin a-u Trabichettu, ciamà ancùa ancö I Baracchin, perché chi e l'êan stê custruîe e növe chê, sutta furma de baracche.
:A-a matìn di 8 de lüggiu u sönnu de canpàne de l'antîga gêxa du burgu i turnun a svejâ e génte: scicumme che u sentru u l'êa quêxi du tüttu abandunòn i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva capitàndu: quélli ch'i ghe sun andêti i l'avievan avüu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu sciü-a tûre du canpanìn.
:Ina òtta muntê sciü-a tûre sti chi i trövan l'inprunta de 'na man surva a-a canpâna, che segundu a tradisiùn a l'è quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta a duveva vegnì de lungu festezâ, cumme u dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa növa. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è stêta pe' du bèllu sulenne, e ancù ancö e sönan e due uriginâli canpâne de l'ànnu 1505. In genere u se fà festa in-te tüttu u burgu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunâ cu-a prucesciùn sulenne ch'a vegghe i cristezànti ch'i vegnan da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du [[XVII secolo|XVII seculu]]) portà in spàlla. In-te 'sta stàtua chì San Nicolò u l'è cunturnòn da-i angiui, in-te st'ocaxùn u pudestê, u ghe métte in-te man e ciâve de fêru da sitê, che e sun quélle de l'êpuca.
* '''Sàgra du vìn Nustralìn''', urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransci, a l'è l'anuàle festa canpèstre ch'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u [[2010]] a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa a-i péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Ransci, a sàgra du Nustralìn|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>
* D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e '''l'insciuâ de Ransci''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, ch'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri de sciùe" a téma, purtê chi da tüttu u mundu.
* '''Dolcissima Pietra''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dûsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa.
* '''L'[[Ürtima ciunba]]''': manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e da-i lucali bagni giardìn, a partì da-u [[1993]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=270 curagiûzi pé l'ürtima ciunba|vìxita=2022-01-01|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de Cumünicasiun==
[[File:Pietra Ligure - stazione ferroviaria.jpg|thumb|A stasiùn da Prìa]]
A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punénte.
Inta frasiùn de Ransci u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, méntre che da-e pàrte da maîna, arénte a-i véggi cianê, u se tröva a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviària]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Zena-Vintimiggia]]. A l'è poi culegâ cun Giüstenixe grassie a-a SP 24 A Prìa-Giüstenixe, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 A Prìa-U Tû-Magiö.{{clear}}
== Nòtte ==
;Nòtte a-u testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:A Prìa| ]]
fjl9fx8bsxoj3epcmee7p1ci53f5kgn
Casanöva
0
2186
271431
271404
2026-06-30T18:53:18Z
N.Longo
12052
/* Architetüe religiuse */ +
271431
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Casanöva
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Casanova Lerrone-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Casanöva, a frasiùn du Burgu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marino Beneccio
|Partito = lista sivica "Casanova uniti per crescere"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 732
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Boscu, Degna, Marmö, Vellegu, U Burgu<ref name="Statüu" />
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Cexi]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Garlenda]], [[Ransu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Staanéllu|Stelanellu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Unsu]], [[U Téstegu]], [[Utuê]], [[Vesargu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Villanöva]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1929
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = casanuvési (pôcu duveàu)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Sant'Antunìn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 2 de setémbre
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Casanova Lerrone (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Casanöva inta pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Casanöva'''{{#tag:ref|''Caṡaneuva'' secundu a grafìa arbenganése de Vincenzo Bolia, ''Casanêuva'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Casanēūva'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Casanova Lerrone'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüe]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] cun 'na pupulasiùn de 732 abitanti (dàtti agiurnài au [[2019]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-panorama Degna1.jpg|U panuràmma da frasiùn de Degna
File:Casanova Lerrone-panorama Vellego.jpg|A frasiùn de Vellegu
File:Casanova Lerrone-panorama Degna2.jpg|Âtra vista de Degna
</gallery>
U teritòiu cumünâle de Casanöva u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta mediu-âta valâ du scciümme Lerùn. L'ambiente natüâle u l'è caraterisàu da a presensa de boschi de castagne e ascì da u(r)ìve. A quòtta ciü bassa tucà dau cumün a l'è de 75 mêtri in sciu livéllu du mâ, versu u funduvalle, inte burgài au cunfìn cun u teritòiu de [[Garlenda]], mentre quella ciü âta a se tröva a 600 m, inta zôna ch'a curispunde au [[Passu du Ginestru]], versu u cunfìn cun a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impeia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51147&IDCat=7894|tìtolo=Il territorio|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Frasiùi ===
U cumün u ricunusce sinque frasiùi prinsipâli: Bassanegu, Bòscu, Degna, Marmö e Vellegu, ciü a frasiùn du Burgu, dunde u se tröva u palassu cumünâle.
A ste chi i van zunti i âtri nuclei ch'i furman u paìse, ch'i sun Cardùna, Cascîna, Cà Raimundi, Castelâ, Cumpa(r)ài, Ruvei(r)a, Ma(r)emu de Sutta, Ma(r)emu de Surva, Pözzu, Rancu, Còsta, Trévu, Cà Survâne, Segua, Cardùi, Cesii e Fussàu.<ref name="Statüu">{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Portals/1984/SiscomArchivio/Statuto/STATUTO%20comune%20di%20Casanova%20Lerrone.pdf|tìtolo=Statuto|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Cunfìn ===
U cumün u cunfìna a nord cun [[Utuê]], [[Unsu]] e [[Ransu]], a nord ovest u cunfìna cun [[Vesargu]] (IM) e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), a punente se incuntra poi u cumün de [[Cexi|Céxi]] (IM), a sud quellu du [[U Téstegu|Testegu]] e quellu de [[Staanéllu|Stelanellu]] (ciü versu punente) e a levante ascì cun [[Villanöva]] e [[Garlenda]].
== Stoia ==
Casanöva a vegne mensciunâ cumme sentru rurâle pe'a primma votta sutta au cuscì dìtu [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu de Arbenga]], cunfluìu poi sutta a a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] du [[X secolo|X seculu]]. Inte l'ànnu [[1091]] a passa sutta ai dumini de Bunifassiu du Vastu. Cun a spartisiùn di sti dumini u vegne ereditàu primma dai marchesi Du Carettu, che i custruìscian ina seie de furtificasiùi inte l'udièrna zôna de Ma(r)emu. I sun pöi velli ch'i vendan u paìse ai inissi du [[XIII secolo|Duxentu]], e cuscì u feudu u passa sutta i dumini di Clavesâna.
Cun a mòrte de sti chi, avegnüa inte l'ànnu [[1250]] u teritòiu de l'âta valâ du Lerùn u và a finì inti dumìni da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], sutta au cuntròllu de l'impurtante famìa di [[Döia (famiggia)|Dôia]]. De quarche tempu dòppu u l'è l'infeudamentu di cunti arbenganesi Lengueia e ascì di Negroni, rispetivamènte a partì dau [[1443]] e dau [[1663]]. Cun u sucescìvu cuntròllu zenese a cumensa ina lunga séie de rivòlte, ch'a düa fra u [[1763]] e u [[1764]] purtàe avanti daa pupulasiùn pe'e tàsce tròppu elevàe.
A resta dunca in man repübbricâna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligüe]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucâle arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51148&IDCat=7892|tìtolo=La storia di Casanova Lerrone|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inseìu intu sircundàiu de Arbenga, pöi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiâna]]. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntâna Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn.
I ürtimi cangiamènti terituiâli i sun da rintracià intu [[1929]], quande u vegne suprèssu u cumün de Vellegu, istituìu sutta a duminasiùn fransese. A véia entitài aministratìva a vegne trasfurmâ in frasiùn de Casanöva, mentre a lucalitài du Ginèstru a vegne atacâ au teritòiu cumünâle de [[U Téstegu|Testegu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=571|tìtolo=A Gazetta Ufisiàle, pruvedimentu da supresciùn du cumün de Vellegu|vìxita=2021-07-28|léngoa=IT}}</ref> Du [[1863]] a l'è invece a növa denuminasiùn italiâna "Casanova Lerrone", pe' distingue u paìse cun i âtri cun u numme paéggiu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Casanöva}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2017]], i sitadìn furèsti a Casanöva i sun 94, de sti chi 30 i végnan daa [[Germania]].
=== Persune ligàe cun Casanöva ===
* Giuànni Agustìn da Lengueja (Casanöva, [[1608]] - [[Arbenga]], [[1669]]), religiusu, scritû e stòicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino-oratorio1.jpg|Burgu de Casanöva, l'uatòiu
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino1.jpg|A paruchiâle de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino2.jpg|U campanìn da géxa de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone - chiesa di san Luca1.jpg|U santuàiu da Madonna da Vixitasiùn a Degna
File:Véllegu (Ciassa da géxa).jpg|A ciàssa da gêxa paruchiâle de Véllegu
</gallery>
=== Architetüe religiuse ===
U cumün de Casanöva u fa eclesiasticamènte parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca e ghe sun sinque diferenti paròcchie: de Sant'Antunìn (inta lucalitài du Burgu) quella de San Giuvanni Batìsta (inta frasiùn de Bassanegu), San Luca (pe' Degna), San Péu e San Paulu (pe'a frasiùn de Marmö), Sant'Antôniu e Giuliàn (Vellegu).
;Paròcchia du Burgu
* '''Gêxa de Sant'Antunìn''', a presenta ina strütüa de stìle baoccu, e a cunserva ascì ina pàa d'atâ atribuìa aa scöa de pitùi di Brea, databile aturnu au [[1552]], a se tröva inta ciàssa du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51149&IDCat=7893|tìtolo=Urbanistica ed Architetture|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Uatòiu da géxa de Sant'Antunìn''', u se tröva inta ciàssa da frasiùn du Burgu, in fàccia aa gêxa paruchiâle, resentemente restauràu.
* '''Capélla de Sant'Apulônia'''
* '''Capélla de San Benardu'''
* '''Capélla di Santi Fabiàn e Bastiàn'''
* '''Capélla de San Mauìssiu'''
;Gêxe de âtre frasiùi
* '''Gêxa de San Matteu''', a se tröva a Bòscu, burgu du [[1400]], famusa pe'u campanìn svetante e apuntìu. U purtâ da gêxa u presenta ascì ina scultüa a bassurilievu rafigüante u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://latopinadellavalleargentina.com/2012/01/19/una-passeggiata-a-bosco/|tìtolo=Una passeggiata a Bosco|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|dæta=19 zenâ 2012}}</ref>
* '''Uatòiu da gêxa de San Matteu''', u l'è l'uatòiu du paìse, se tröva ascì stu lì intu burgu da frasiùn de Bòscu.
* '''Gêxa da parocchia di Santi Antôniu e Giuliàn''', a se tröva a Vellegu, intu burgu du paìse, custruìa intu [[1500]] pe' andà a sustituì a presedente capeletta de San Giuliàn, föa du burgu. L'udierna strutüa a gh'axeva inisialmente ina funsiùn prinsipalmente de uatòiu, poi restrutüâ e ingrandìa pe' urdine de Luca Fieschi, [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu de Arbenga]], che intu [[1607]] a fa diventà a növa paruchiâle, cunsacrâ intu [[1864]] e dedicâ ascì a Sant'Antôniu. Au sò internu u l'è cunservàu in impurtante organu, datàu [[1882]], opéa de l'urganista Angelo Dessiglioli, uiginàiu de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]].<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''La chiesa parrocchiale''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuàiu da Madonna da Vixitasiùn''', u se tröva a Degna, u l'è stàu edificàu intu [[XVII secolo|XVII seculu]] dunde a Madònna a l'è aparsa a ina zuena surdu-mütta ch'a stava purtandu e bestie au pasculu, turnandu a pué parlà doppu l'aparisiùn in mòddu mi(r)aculusu. A gêxa d'ancöi a l'è stà custruìa fra u [[1616]] e u [[1618]], in sce a base de ina capeletta presedente, custruìa doppu u mi(r)aculu. Pregiâ a stattua in légnu culucâ in sce l'atâ, atribuìa a Antôniu Brìlla, datâ [[1853]], ciü in âtru gruppu atribuìu a Antôniu Ma(r)ìa Maragliano.<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggispirituali.it/2012/09/santuario-nostra-signora-di-degna-casanova-lerrone-savona/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Degna - Casanova Lerrone (Savona)|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}</ref>
* '''Gêxa de San Luca''', a l'è a gêxa da parocchia pe'a frasiùn de Degna.
* '''Capeletta de San Ròccu''': a se tröva intu sentru da frasiùn de Bassanegu.
* '''Gêxa di Santi Péu e Paulu''', a l'è a gêxa da frasiùn de Marmö, cun ascì li vixìn l'uatòiu, de stìle baòccu.
=== Architetüe militàri ===
* '''A Tùria''': u l'è u numme intu dialettu de Vellegu dàu aa ''Tûre de Übaga'', fà custruì dai marchesi Du Carettu düante u duminiu du teritòiu de Casanöva, a funsiunava cumme tûre de vedetta, segundu a tradisiùn lucâle sta chi a saieva stà derucâ propiu dai velleghesi, ch'i nu tuleravan ciü u duminiu di feudatari lucâli. Fin ai [[Anni 1940|ànni 40]] e [[Anni 1950|50]] u l'éa cumün fra i fiöi tià de prìe drentu i resti da furtessa, cumme zögu e demua. Aù da custusiun u nu resta tòstu ninte, a parte i basamenti ch'i restan ancù vixìbili.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il paese''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Castéllu de Pugiòlu''': in frasiùn Bassanegu, u l'è u meiu cunservàu de quelli de Casanöva, u l'è stàu edificàu dai cunti da Lengueja düante u sò duminiu, pe' cuntrulà l'ünica stradda percurìbile ch'a purtava versu [[U Téstegu|U Testegu]] inti tempi antìghi. Ancöi prupietài privâ u cuntegne impurtanti mòbili datài [[XVII secolo|XVII seculu]].
* '''Castéllu di Dôia''', u l'è stàu erèttu daa [[Döia (famiggia)|famìa zenese]] düante a sò duminasiùn. Ancöi sustansialmènte derucàu u se tröva inta frasiùn de Burgu.
* '''Furtessa di Lengueglia''', custruìa daa famìa Lengueja cun fìn de diféza, a se tröva surva l'abitàu de Ma(r)emu.
=== Architetüe sivìli ===
* '''Munumentu a U Mêgu''': inta frasiùn de Marmö a se tröva a scultüa in prìa de [[Finô|Finâ]] de l'artìsta tedescu Rainer Kriester ciamâ ''Sentinella della Pace'', inauguràu intu [[2003]] u và a cumemu(r)à e asiùi de Rexisténsa purtàe avanti dai partigiài liguri e, prinsipalmente, da [[Felixe Casciùn]], numinàu ascì cumme "U Mêgu".
* '''I Lavaùi''': sparsci pe'e frasiùi e e burgàe i l'han raprezentàu ina votta a sucialitài intu paìse, de tradisiùn cuntadìna. Ün di ciü cunusciüi u l'è quellu de Véllegu, ancùa aù vixìbile a l'ingrèssu du paìse rivandu da Degna.<ref name=":0">{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il lavatoio e la lescìa''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumia a l'è prinsipalmente basâ in sce l'ativitài agricula, cun a cultivasiùn de vigne e de uìve. Inte zône du funduvàlle ciü presenti e cultivasiùi de früta e verdüa vària. U turismu u l'è in fòrte crescita, ascì dai âtri stàtti de l'[[Euròpa]], cun a presensa de diferenti agriturismi.
== Cultüa ==
=== Dialettu de Casanöva ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Casanöva u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüe de sentru-punente]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia e du Lerùn, ligâ stuicamènte a [[Arbenga]], ma ascì aa sitài de [[Arasce|A(r)àsce]].
=== A Lescìa ===
Tipica de sta realtài cuntadìna a l'è a lescìa, in metudu cuntadìn duveàu pe' lavà i lensöi, ch'u g'ha cumme elementu fundamentâle a senne da stìva, ütile pe' sgiancà i panni. Difatti tütte e dònne antigamènte e cunservavan in cà u cuscì dìtu tinéllu, o u bidun da lescìa, cun in particulàre rubinettu in sciu fùndu. Inte stu chi se ghe metìva a giancheìa da pulì, ben cegâ, e a intervalli regulàri se ghe versava l'àiva câda cu'a sénne. Sulu dòppu, quande st'ürtima a l'axeva cumpletàu a sò asiùn se 'naivavan i lensöi intu lavaù.<ref name=":0" />
== Feste e fée ==
* '''Festa du bùn mangià''': a l'è a sagra prinsipâle intu Burgu, urganisâ dau cumün de Casanöva asemme aa pro-loco lucâle. Düante sta chi i se pònan tastà ascì diferenti pietanse da tradisiùn lucâle, cumme a simma aa casanuvese, a sasìssa, a trippa e u cinghiâle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=63492&IDCat=7894|tìtolo=Sagra del Buon Mangiare (22/23/24 Agosto 2025)|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Festa patrunâle de Sant'Antunìn''': a se tegne u 2 de setembre cu'a selebrasiùn religiùsa intu Burgu e ascì u relatìvu rinfrescu.
* '''Festa de San Giuliàn''': a se tegne aa fìn d'austu e a l'è a festa patrunâle de Vellegu. Dai [[Anni 1990|ànni '90]] u l'è tradisiùn fà u "rinfrescu" au termine da prucesciùn pe'i caruggi du paìse, pavimentài cu'i tìpici rissöi. Inti ürtimi ànni ghe sun stài ascì di spetàculi teatrâli dialetâli, ma nu sulu, dunca l'ingrandimentu da manifestasiùn u l'ha purtàu u spustamentu da festa inta cuscì dìta "Ciàssa Giardìn", ciü adatta a livéllu lugisticu.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Itinerario di Storia, Ricordi, Emozioni''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|27 zügnu 1985|28 mazzu 1990|Graziano Aschero|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrassia Cristiâna]]|[[Scindici de Camuggi|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 1990|24 arvì 1995|Graziano Aschero|Demucrassia Cristiâna|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Giovanni Pietro Maurizio|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Michele Volpati|Casanova cambia<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Michele Volpati|Casanova per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|'10 zügnu 2024|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu cumünâle de Casanöva u l'è culegàu cun [[Garlenda]] a levante, grassie aa Stradda Pruvinsâle 6, che a pòrta versu [[U Téstegu|U Testegu]] cun u [[Pàssu du Ginestru]], o Pàssu de Céxi ascì.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|outô=Cumün de Casanöva|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Casanöva| ]]
myzcv905mirs5flvewzy6zt0hrz3gxn
271432
271431
2026-06-30T18:56:13Z
N.Longo
12052
/* Architetüe religiuse */ +
271432
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Casanöva
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Casanova Lerrone-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Casanöva, a frasiùn du Burgu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marino Beneccio
|Partito = lista sivica "Casanova uniti per crescere"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 732
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Boscu, Degna, Marmö, Vellegu, U Burgu<ref name="Statüu" />
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Cexi]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Garlenda]], [[Ransu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Staanéllu|Stelanellu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Unsu]], [[U Téstegu]], [[Utuê]], [[Vesargu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Villanöva]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1929
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = casanuvési (pôcu duveàu)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Sant'Antunìn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 2 de setémbre
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Casanova Lerrone (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Casanöva inta pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Casanöva'''{{#tag:ref|''Caṡaneuva'' secundu a grafìa arbenganése de Vincenzo Bolia, ''Casanêuva'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Casanēūva'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Casanova Lerrone'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüe]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] cun 'na pupulasiùn de 732 abitanti (dàtti agiurnài au [[2019]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-panorama Degna1.jpg|U panuràmma da frasiùn de Degna
File:Casanova Lerrone-panorama Vellego.jpg|A frasiùn de Vellegu
File:Casanova Lerrone-panorama Degna2.jpg|Âtra vista de Degna
</gallery>
U teritòiu cumünâle de Casanöva u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta mediu-âta valâ du scciümme Lerùn. L'ambiente natüâle u l'è caraterisàu da a presensa de boschi de castagne e ascì da u(r)ìve. A quòtta ciü bassa tucà dau cumün a l'è de 75 mêtri in sciu livéllu du mâ, versu u funduvalle, inte burgài au cunfìn cun u teritòiu de [[Garlenda]], mentre quella ciü âta a se tröva a 600 m, inta zôna ch'a curispunde au [[Passu du Ginestru]], versu u cunfìn cun a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impeia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51147&IDCat=7894|tìtolo=Il territorio|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Frasiùi ===
U cumün u ricunusce sinque frasiùi prinsipâli: Bassanegu, Bòscu, Degna, Marmö e Vellegu, ciü a frasiùn du Burgu, dunde u se tröva u palassu cumünâle.
A ste chi i van zunti i âtri nuclei ch'i furman u paìse, ch'i sun Cardùna, Cascîna, Cà Raimundi, Castelâ, Cumpa(r)ài, Ruvei(r)a, Ma(r)emu de Sutta, Ma(r)emu de Surva, Pözzu, Rancu, Còsta, Trévu, Cà Survâne, Segua, Cardùi, Cesii e Fussàu.<ref name="Statüu">{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Portals/1984/SiscomArchivio/Statuto/STATUTO%20comune%20di%20Casanova%20Lerrone.pdf|tìtolo=Statuto|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Cunfìn ===
U cumün u cunfìna a nord cun [[Utuê]], [[Unsu]] e [[Ransu]], a nord ovest u cunfìna cun [[Vesargu]] (IM) e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), a punente se incuntra poi u cumün de [[Cexi|Céxi]] (IM), a sud quellu du [[U Téstegu|Testegu]] e quellu de [[Staanéllu|Stelanellu]] (ciü versu punente) e a levante ascì cun [[Villanöva]] e [[Garlenda]].
== Stoia ==
Casanöva a vegne mensciunâ cumme sentru rurâle pe'a primma votta sutta au cuscì dìtu [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu de Arbenga]], cunfluìu poi sutta a a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] du [[X secolo|X seculu]]. Inte l'ànnu [[1091]] a passa sutta ai dumini de Bunifassiu du Vastu. Cun a spartisiùn di sti dumini u vegne ereditàu primma dai marchesi Du Carettu, che i custruìscian ina seie de furtificasiùi inte l'udièrna zôna de Ma(r)emu. I sun pöi velli ch'i vendan u paìse ai inissi du [[XIII secolo|Duxentu]], e cuscì u feudu u passa sutta i dumini di Clavesâna.
Cun a mòrte de sti chi, avegnüa inte l'ànnu [[1250]] u teritòiu de l'âta valâ du Lerùn u và a finì inti dumìni da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], sutta au cuntròllu de l'impurtante famìa di [[Döia (famiggia)|Dôia]]. De quarche tempu dòppu u l'è l'infeudamentu di cunti arbenganesi Lengueia e ascì di Negroni, rispetivamènte a partì dau [[1443]] e dau [[1663]]. Cun u sucescìvu cuntròllu zenese a cumensa ina lunga séie de rivòlte, ch'a düa fra u [[1763]] e u [[1764]] purtàe avanti daa pupulasiùn pe'e tàsce tròppu elevàe.
A resta dunca in man repübbricâna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligüe]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucâle arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51148&IDCat=7892|tìtolo=La storia di Casanova Lerrone|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inseìu intu sircundàiu de Arbenga, pöi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiâna]]. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntâna Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn.
I ürtimi cangiamènti terituiâli i sun da rintracià intu [[1929]], quande u vegne suprèssu u cumün de Vellegu, istituìu sutta a duminasiùn fransese. A véia entitài aministratìva a vegne trasfurmâ in frasiùn de Casanöva, mentre a lucalitài du Ginèstru a vegne atacâ au teritòiu cumünâle de [[U Téstegu|Testegu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=571|tìtolo=A Gazetta Ufisiàle, pruvedimentu da supresciùn du cumün de Vellegu|vìxita=2021-07-28|léngoa=IT}}</ref> Du [[1863]] a l'è invece a növa denuminasiùn italiâna "Casanova Lerrone", pe' distingue u paìse cun i âtri cun u numme paéggiu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Casanöva}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2017]], i sitadìn furèsti a Casanöva i sun 94, de sti chi 30 i végnan daa [[Germania]].
=== Persune ligàe cun Casanöva ===
* Giuànni Agustìn da Lengueja (Casanöva, [[1608]] - [[Arbenga]], [[1669]]), religiusu, scritû e stòicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino-oratorio1.jpg|Burgu de Casanöva, l'uatòiu
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino1.jpg|A paruchiâle de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino2.jpg|U campanìn da géxa de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone - chiesa di san Luca1.jpg|U santuàiu da Madonna da Vixitasiùn a Degna
File:Véllegu (Ciassa da géxa).jpg|A ciàssa da gêxa paruchiâle de Véllegu
</gallery>
=== Architetüe religiuse ===
U cumün de Casanöva u fa eclesiasticamènte parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca e ghe sun sinque diferenti paròcchie: de Sant'Antunìn (inta lucalitài du Burgu) quella de San Giuvanni Batìsta (inta frasiùn de Bassanegu), San Luca (pe' Degna), San Péu e San Paulu (pe'a frasiùn de Marmö), Sant'Antôniu e Giuliàn (Vellegu).
;Paròcchia du Burgu
* '''Gêxa de Sant'Antunìn''', a presenta ina strütüa de stìle baoccu, e a cunserva ascì ina pàa d'atâ atribuìa aa scöa de pitùi di Brea, databile aturnu au [[1552]], a se tröva inta ciàssa du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51149&IDCat=7893|tìtolo=Urbanistica ed Architetture|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Uatòiu da géxa de Sant'Antunìn''', u se tröva inta ciàssa da frasiùn du Burgu, in fàccia aa gêxa paruchiâle, resentemente restauràu.
* '''Capélla de Sant'Apulônia'''
* '''Capélla de San Benardu'''
* '''Capélla di Santi Fabiàn e Bastiàn'''
* '''Capélla de San Mauìssiu'''
;Paròcchia de Marmö
* '''Gêxa di Santi Péu e Paulu''', a l'è a gêxa da frasiùn de Marmö, cun ascì li vixìn l'uatòiu, de stìle baòccu.
* '''Uatòiu de San Gregòiu'''
* '''Capélla de Santa Lüsìa'''
* '''Capélla da Madònna du Carmu'''
* '''Capélla da Madònna da Nêve'''
* '''Capélla de San Pantaleu'''
;Gêxe de âtre frasiùi
* '''Gêxa de San Matteu''', a se tröva a Bòscu, burgu du [[1400]], famusa pe'u campanìn svetante e apuntìu. U purtâ da gêxa u presenta ascì ina scultüa a bassurilievu rafigüante u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://latopinadellavalleargentina.com/2012/01/19/una-passeggiata-a-bosco/|tìtolo=Una passeggiata a Bosco|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|dæta=19 zenâ 2012}}</ref>
* '''Uatòiu da gêxa de San Matteu''', u l'è l'uatòiu du paìse, se tröva ascì stu lì intu burgu da frasiùn de Bòscu.
* '''Gêxa da parocchia di Santi Antôniu e Giuliàn''', a se tröva a Vellegu, intu burgu du paìse, custruìa intu [[1500]] pe' andà a sustituì a presedente capeletta de San Giuliàn, föa du burgu. L'udierna strutüa a gh'axeva inisialmente ina funsiùn prinsipalmente de uatòiu, poi restrutüâ e ingrandìa pe' urdine de Luca Fieschi, [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu de Arbenga]], che intu [[1607]] a fa diventà a növa paruchiâle, cunsacrâ intu [[1864]] e dedicâ ascì a Sant'Antôniu. Au sò internu u l'è cunservàu in impurtante organu, datàu [[1882]], opéa de l'urganista Angelo Dessiglioli, uiginàiu de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]].<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''La chiesa parrocchiale''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuàiu da Madonna da Vixitasiùn''', u se tröva a Degna, u l'è stàu edificàu intu [[XVII secolo|XVII seculu]] dunde a Madònna a l'è aparsa a ina zuena surdu-mütta ch'a stava purtandu e bestie au pasculu, turnandu a pué parlà doppu l'aparisiùn in mòddu mi(r)aculusu. A gêxa d'ancöi a l'è stà custruìa fra u [[1616]] e u [[1618]], in sce a base de ina capeletta presedente, custruìa doppu u mi(r)aculu. Pregiâ a stattua in légnu culucâ in sce l'atâ, atribuìa a Antôniu Brìlla, datâ [[1853]], ciü in âtru gruppu atribuìu a Antôniu Ma(r)ìa Maragliano.<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggispirituali.it/2012/09/santuario-nostra-signora-di-degna-casanova-lerrone-savona/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Degna - Casanova Lerrone (Savona)|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}</ref>
* '''Gêxa de San Luca''', a l'è a gêxa da parocchia pe'a frasiùn de Degna.
* '''Capeletta de San Ròccu''': a se tröva intu sentru da frasiùn de Bassanegu.
=== Architetüe militàri ===
* '''A Tùria''': u l'è u numme intu dialettu de Vellegu dàu aa ''Tûre de Übaga'', fà custruì dai marchesi Du Carettu düante u duminiu du teritòiu de Casanöva, a funsiunava cumme tûre de vedetta, segundu a tradisiùn lucâle sta chi a saieva stà derucâ propiu dai velleghesi, ch'i nu tuleravan ciü u duminiu di feudatari lucâli. Fin ai [[Anni 1940|ànni 40]] e [[Anni 1950|50]] u l'éa cumün fra i fiöi tià de prìe drentu i resti da furtessa, cumme zögu e demua. Aù da custusiun u nu resta tòstu ninte, a parte i basamenti ch'i restan ancù vixìbili.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il paese''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Castéllu de Pugiòlu''': in frasiùn Bassanegu, u l'è u meiu cunservàu de quelli de Casanöva, u l'è stàu edificàu dai cunti da Lengueja düante u sò duminiu, pe' cuntrulà l'ünica stradda percurìbile ch'a purtava versu [[U Téstegu|U Testegu]] inti tempi antìghi. Ancöi prupietài privâ u cuntegne impurtanti mòbili datài [[XVII secolo|XVII seculu]].
* '''Castéllu di Dôia''', u l'è stàu erèttu daa [[Döia (famiggia)|famìa zenese]] düante a sò duminasiùn. Ancöi sustansialmènte derucàu u se tröva inta frasiùn de Burgu.
* '''Furtessa di Lengueglia''', custruìa daa famìa Lengueja cun fìn de diféza, a se tröva surva l'abitàu de Ma(r)emu.
=== Architetüe sivìli ===
* '''Munumentu a U Mêgu''': inta frasiùn de Marmö a se tröva a scultüa in prìa de [[Finô|Finâ]] de l'artìsta tedescu Rainer Kriester ciamâ ''Sentinella della Pace'', inauguràu intu [[2003]] u và a cumemu(r)à e asiùi de Rexisténsa purtàe avanti dai partigiài liguri e, prinsipalmente, da [[Felixe Casciùn]], numinàu ascì cumme "U Mêgu".
* '''I Lavaùi''': sparsci pe'e frasiùi e e burgàe i l'han raprezentàu ina votta a sucialitài intu paìse, de tradisiùn cuntadìna. Ün di ciü cunusciüi u l'è quellu de Véllegu, ancùa aù vixìbile a l'ingrèssu du paìse rivandu da Degna.<ref name=":0">{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il lavatoio e la lescìa''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumia a l'è prinsipalmente basâ in sce l'ativitài agricula, cun a cultivasiùn de vigne e de uìve. Inte zône du funduvàlle ciü presenti e cultivasiùi de früta e verdüa vària. U turismu u l'è in fòrte crescita, ascì dai âtri stàtti de l'[[Euròpa]], cun a presensa de diferenti agriturismi.
== Cultüa ==
=== Dialettu de Casanöva ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Casanöva u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüe de sentru-punente]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia e du Lerùn, ligâ stuicamènte a [[Arbenga]], ma ascì aa sitài de [[Arasce|A(r)àsce]].
=== A Lescìa ===
Tipica de sta realtài cuntadìna a l'è a lescìa, in metudu cuntadìn duveàu pe' lavà i lensöi, ch'u g'ha cumme elementu fundamentâle a senne da stìva, ütile pe' sgiancà i panni. Difatti tütte e dònne antigamènte e cunservavan in cà u cuscì dìtu tinéllu, o u bidun da lescìa, cun in particulàre rubinettu in sciu fùndu. Inte stu chi se ghe metìva a giancheìa da pulì, ben cegâ, e a intervalli regulàri se ghe versava l'àiva câda cu'a sénne. Sulu dòppu, quande st'ürtima a l'axeva cumpletàu a sò asiùn se 'naivavan i lensöi intu lavaù.<ref name=":0" />
== Feste e fée ==
* '''Festa du bùn mangià''': a l'è a sagra prinsipâle intu Burgu, urganisâ dau cumün de Casanöva asemme aa pro-loco lucâle. Düante sta chi i se pònan tastà ascì diferenti pietanse da tradisiùn lucâle, cumme a simma aa casanuvese, a sasìssa, a trippa e u cinghiâle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=63492&IDCat=7894|tìtolo=Sagra del Buon Mangiare (22/23/24 Agosto 2025)|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Festa patrunâle de Sant'Antunìn''': a se tegne u 2 de setembre cu'a selebrasiùn religiùsa intu Burgu e ascì u relatìvu rinfrescu.
* '''Festa de San Giuliàn''': a se tegne aa fìn d'austu e a l'è a festa patrunâle de Vellegu. Dai [[Anni 1990|ànni '90]] u l'è tradisiùn fà u "rinfrescu" au termine da prucesciùn pe'i caruggi du paìse, pavimentài cu'i tìpici rissöi. Inti ürtimi ànni ghe sun stài ascì di spetàculi teatrâli dialetâli, ma nu sulu, dunca l'ingrandimentu da manifestasiùn u l'ha purtàu u spustamentu da festa inta cuscì dìta "Ciàssa Giardìn", ciü adatta a livéllu lugisticu.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Itinerario di Storia, Ricordi, Emozioni''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|27 zügnu 1985|28 mazzu 1990|Graziano Aschero|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrassia Cristiâna]]|[[Scindici de Camuggi|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 1990|24 arvì 1995|Graziano Aschero|Demucrassia Cristiâna|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Giovanni Pietro Maurizio|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Michele Volpati|Casanova cambia<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Michele Volpati|Casanova per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|'10 zügnu 2024|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu cumünâle de Casanöva u l'è culegàu cun [[Garlenda]] a levante, grassie aa Stradda Pruvinsâle 6, che a pòrta versu [[U Téstegu|U Testegu]] cun u [[Pàssu du Ginestru]], o Pàssu de Céxi ascì.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|outô=Cumün de Casanöva|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Casanöva| ]]
19rmn2clk6ebyd7i3c4rkco4qiirbu2
271433
271432
2026-06-30T18:57:53Z
N.Longo
12052
/* Architetüe religiuse */ +
271433
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Casanöva
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Casanova Lerrone-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Casanöva, a frasiùn du Burgu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marino Beneccio
|Partito = lista sivica "Casanova uniti per crescere"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 732
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Boscu, Degna, Marmö, Vellegu, U Burgu<ref name="Statüu" />
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Cexi]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Garlenda]], [[Ransu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Staanéllu|Stelanellu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Unsu]], [[U Téstegu]], [[Utuê]], [[Vesargu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Villanöva]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1929
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = casanuvési (pôcu duveàu)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Sant'Antunìn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 2 de setémbre
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Casanova Lerrone (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Casanöva inta pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Casanöva'''{{#tag:ref|''Caṡaneuva'' secundu a grafìa arbenganése de Vincenzo Bolia, ''Casanêuva'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Casanēūva'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Casanova Lerrone'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüe]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] cun 'na pupulasiùn de 732 abitanti (dàtti agiurnài au [[2019]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-panorama Degna1.jpg|U panuràmma da frasiùn de Degna
File:Casanova Lerrone-panorama Vellego.jpg|A frasiùn de Vellegu
File:Casanova Lerrone-panorama Degna2.jpg|Âtra vista de Degna
</gallery>
U teritòiu cumünâle de Casanöva u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta mediu-âta valâ du scciümme Lerùn. L'ambiente natüâle u l'è caraterisàu da a presensa de boschi de castagne e ascì da u(r)ìve. A quòtta ciü bassa tucà dau cumün a l'è de 75 mêtri in sciu livéllu du mâ, versu u funduvalle, inte burgài au cunfìn cun u teritòiu de [[Garlenda]], mentre quella ciü âta a se tröva a 600 m, inta zôna ch'a curispunde au [[Passu du Ginestru]], versu u cunfìn cun a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impeia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51147&IDCat=7894|tìtolo=Il territorio|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Frasiùi ===
U cumün u ricunusce sinque frasiùi prinsipâli: Bassanegu, Bòscu, Degna, Marmö e Vellegu, ciü a frasiùn du Burgu, dunde u se tröva u palassu cumünâle.
A ste chi i van zunti i âtri nuclei ch'i furman u paìse, ch'i sun Cardùna, Cascîna, Cà Raimundi, Castelâ, Cumpa(r)ài, Ruvei(r)a, Ma(r)emu de Sutta, Ma(r)emu de Surva, Pözzu, Rancu, Còsta, Trévu, Cà Survâne, Segua, Cardùi, Cesii e Fussàu.<ref name="Statüu">{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Portals/1984/SiscomArchivio/Statuto/STATUTO%20comune%20di%20Casanova%20Lerrone.pdf|tìtolo=Statuto|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Cunfìn ===
U cumün u cunfìna a nord cun [[Utuê]], [[Unsu]] e [[Ransu]], a nord ovest u cunfìna cun [[Vesargu]] (IM) e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), a punente se incuntra poi u cumün de [[Cexi|Céxi]] (IM), a sud quellu du [[U Téstegu|Testegu]] e quellu de [[Staanéllu|Stelanellu]] (ciü versu punente) e a levante ascì cun [[Villanöva]] e [[Garlenda]].
== Stoia ==
Casanöva a vegne mensciunâ cumme sentru rurâle pe'a primma votta sutta au cuscì dìtu [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu de Arbenga]], cunfluìu poi sutta a a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] du [[X secolo|X seculu]]. Inte l'ànnu [[1091]] a passa sutta ai dumini de Bunifassiu du Vastu. Cun a spartisiùn di sti dumini u vegne ereditàu primma dai marchesi Du Carettu, che i custruìscian ina seie de furtificasiùi inte l'udièrna zôna de Ma(r)emu. I sun pöi velli ch'i vendan u paìse ai inissi du [[XIII secolo|Duxentu]], e cuscì u feudu u passa sutta i dumini di Clavesâna.
Cun a mòrte de sti chi, avegnüa inte l'ànnu [[1250]] u teritòiu de l'âta valâ du Lerùn u và a finì inti dumìni da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], sutta au cuntròllu de l'impurtante famìa di [[Döia (famiggia)|Dôia]]. De quarche tempu dòppu u l'è l'infeudamentu di cunti arbenganesi Lengueia e ascì di Negroni, rispetivamènte a partì dau [[1443]] e dau [[1663]]. Cun u sucescìvu cuntròllu zenese a cumensa ina lunga séie de rivòlte, ch'a düa fra u [[1763]] e u [[1764]] purtàe avanti daa pupulasiùn pe'e tàsce tròppu elevàe.
A resta dunca in man repübbricâna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligüe]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucâle arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51148&IDCat=7892|tìtolo=La storia di Casanova Lerrone|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inseìu intu sircundàiu de Arbenga, pöi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiâna]]. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntâna Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn.
I ürtimi cangiamènti terituiâli i sun da rintracià intu [[1929]], quande u vegne suprèssu u cumün de Vellegu, istituìu sutta a duminasiùn fransese. A véia entitài aministratìva a vegne trasfurmâ in frasiùn de Casanöva, mentre a lucalitài du Ginèstru a vegne atacâ au teritòiu cumünâle de [[U Téstegu|Testegu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=571|tìtolo=A Gazetta Ufisiàle, pruvedimentu da supresciùn du cumün de Vellegu|vìxita=2021-07-28|léngoa=IT}}</ref> Du [[1863]] a l'è invece a növa denuminasiùn italiâna "Casanova Lerrone", pe' distingue u paìse cun i âtri cun u numme paéggiu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Casanöva}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2017]], i sitadìn furèsti a Casanöva i sun 94, de sti chi 30 i végnan daa [[Germania]].
=== Persune ligàe cun Casanöva ===
* Giuànni Agustìn da Lengueja (Casanöva, [[1608]] - [[Arbenga]], [[1669]]), religiusu, scritû e stòicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino-oratorio1.jpg|Burgu de Casanöva, l'uatòiu
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino1.jpg|A paruchiâle de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino2.jpg|U campanìn da géxa de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone - chiesa di san Luca1.jpg|U santuàiu da Madonna da Vixitasiùn a Degna
File:Véllegu (Ciassa da géxa).jpg|A ciàssa da gêxa paruchiâle de Véllegu
</gallery>
=== Architetüe religiuse ===
U cumün de Casanöva u fa eclesiasticamènte parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca e ghe sun sinque diferenti paròcchie: de Sant'Antunìn (inta lucalitài du Burgu) quella de San Giuvanni Batìsta (inta frasiùn de Bassanegu), San Luca (pe' Degna), San Péu e San Paulu (pe'a frasiùn de Marmö), Sant'Antôniu e Giuliàn (Vellegu).
;Paròcchia du Burgu
* '''Gêxa de Sant'Antunìn''', a presenta ina strütüa de stìle baoccu, e a cunserva ascì ina pàa d'atâ atribuìa aa scöa de pitùi di Brea, databile aturnu au [[1552]], a se tröva inta ciàssa du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51149&IDCat=7893|tìtolo=Urbanistica ed Architetture|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Uatòiu da géxa de Sant'Antunìn''', u se tröva inta ciàssa da frasiùn du Burgu, in fàccia aa gêxa paruchiâle, resentemente restauràu.
* '''Capélla de Sant'Apulônia'''
* '''Capélla de San Benardu'''
* '''Capélla di Santi Fabiàn e Bastiàn'''
* '''Capélla de San Mauìssiu'''
;Paròcchia de Marmö
* '''Gêxa di Santi Péu e Paulu''', a l'è a gêxa da frasiùn de Marmö, cun ascì li vixìn l'uatòiu, de stìle baòccu.
* '''Uatòiu de San Gregòiu'''
* '''Capélla de Santa Lüsìa'''
* '''Capélla da Madònna du Carmu'''
* '''Capélla da Madònna da Nêve'''
* '''Capélla de San Pantaleu'''
;Paròcchia de Vellegu
* '''Gêxa da parocchia di Santi Antôniu e Giuliàn''', a se tröva a Vellegu, intu burgu du paìse, custruìa intu [[1500]] pe' andà a sustituì a presedente capeletta de San Giuliàn, föa du burgu. L'udierna strutüa a gh'axeva inisialmente ina funsiùn prinsipalmente de uatòiu, poi restrutüâ e ingrandìa pe' urdine de Luca Fieschi, [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu de Arbenga]], che intu [[1607]] a fa diventà a növa paruchiâle, cunsacrâ intu [[1864]] e dedicâ ascì a Sant'Antôniu. Au sò internu u l'è cunservàu in impurtante organu, datàu [[1882]], opéa de l'urganista Angelo Dessiglioli, uiginàiu de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]].<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''La chiesa parrocchiale''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de l'Ascensiùn'''
* '''Capélla de San Bastiàn'''
* '''Capélla de San Giuliàn'''
;Gêxe de âtre frasiùi
* '''Gêxa de San Matteu''', a se tröva a Bòscu, burgu du [[1400]], famusa pe'u campanìn svetante e apuntìu. U purtâ da gêxa u presenta ascì ina scultüa a bassurilievu rafigüante u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://latopinadellavalleargentina.com/2012/01/19/una-passeggiata-a-bosco/|tìtolo=Una passeggiata a Bosco|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|dæta=19 zenâ 2012}}</ref>
* '''Uatòiu da gêxa de San Matteu''', u l'è l'uatòiu du paìse, se tröva ascì stu lì intu burgu da frasiùn de Bòscu.
* '''Santuàiu da Madonna da Vixitasiùn''', u se tröva a Degna, u l'è stàu edificàu intu [[XVII secolo|XVII seculu]] dunde a Madònna a l'è aparsa a ina zuena surdu-mütta ch'a stava purtandu e bestie au pasculu, turnandu a pué parlà doppu l'aparisiùn in mòddu mi(r)aculusu. A gêxa d'ancöi a l'è stà custruìa fra u [[1616]] e u [[1618]], in sce a base de ina capeletta presedente, custruìa doppu u mi(r)aculu. Pregiâ a stattua in légnu culucâ in sce l'atâ, atribuìa a Antôniu Brìlla, datâ [[1853]], ciü in âtru gruppu atribuìu a Antôniu Ma(r)ìa Maragliano.<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggispirituali.it/2012/09/santuario-nostra-signora-di-degna-casanova-lerrone-savona/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Degna - Casanova Lerrone (Savona)|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}</ref>
* '''Gêxa de San Luca''', a l'è a gêxa da parocchia pe'a frasiùn de Degna.
* '''Capeletta de San Ròccu''': a se tröva intu sentru da frasiùn de Bassanegu.
=== Architetüe militàri ===
* '''A Tùria''': u l'è u numme intu dialettu de Vellegu dàu aa ''Tûre de Übaga'', fà custruì dai marchesi Du Carettu düante u duminiu du teritòiu de Casanöva, a funsiunava cumme tûre de vedetta, segundu a tradisiùn lucâle sta chi a saieva stà derucâ propiu dai velleghesi, ch'i nu tuleravan ciü u duminiu di feudatari lucâli. Fin ai [[Anni 1940|ànni 40]] e [[Anni 1950|50]] u l'éa cumün fra i fiöi tià de prìe drentu i resti da furtessa, cumme zögu e demua. Aù da custusiun u nu resta tòstu ninte, a parte i basamenti ch'i restan ancù vixìbili.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il paese''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Castéllu de Pugiòlu''': in frasiùn Bassanegu, u l'è u meiu cunservàu de quelli de Casanöva, u l'è stàu edificàu dai cunti da Lengueja düante u sò duminiu, pe' cuntrulà l'ünica stradda percurìbile ch'a purtava versu [[U Téstegu|U Testegu]] inti tempi antìghi. Ancöi prupietài privâ u cuntegne impurtanti mòbili datài [[XVII secolo|XVII seculu]].
* '''Castéllu di Dôia''', u l'è stàu erèttu daa [[Döia (famiggia)|famìa zenese]] düante a sò duminasiùn. Ancöi sustansialmènte derucàu u se tröva inta frasiùn de Burgu.
* '''Furtessa di Lengueglia''', custruìa daa famìa Lengueja cun fìn de diféza, a se tröva surva l'abitàu de Ma(r)emu.
=== Architetüe sivìli ===
* '''Munumentu a U Mêgu''': inta frasiùn de Marmö a se tröva a scultüa in prìa de [[Finô|Finâ]] de l'artìsta tedescu Rainer Kriester ciamâ ''Sentinella della Pace'', inauguràu intu [[2003]] u và a cumemu(r)à e asiùi de Rexisténsa purtàe avanti dai partigiài liguri e, prinsipalmente, da [[Felixe Casciùn]], numinàu ascì cumme "U Mêgu".
* '''I Lavaùi''': sparsci pe'e frasiùi e e burgàe i l'han raprezentàu ina votta a sucialitài intu paìse, de tradisiùn cuntadìna. Ün di ciü cunusciüi u l'è quellu de Véllegu, ancùa aù vixìbile a l'ingrèssu du paìse rivandu da Degna.<ref name=":0">{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il lavatoio e la lescìa''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumia a l'è prinsipalmente basâ in sce l'ativitài agricula, cun a cultivasiùn de vigne e de uìve. Inte zône du funduvàlle ciü presenti e cultivasiùi de früta e verdüa vària. U turismu u l'è in fòrte crescita, ascì dai âtri stàtti de l'[[Euròpa]], cun a presensa de diferenti agriturismi.
== Cultüa ==
=== Dialettu de Casanöva ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Casanöva u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüe de sentru-punente]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia e du Lerùn, ligâ stuicamènte a [[Arbenga]], ma ascì aa sitài de [[Arasce|A(r)àsce]].
=== A Lescìa ===
Tipica de sta realtài cuntadìna a l'è a lescìa, in metudu cuntadìn duveàu pe' lavà i lensöi, ch'u g'ha cumme elementu fundamentâle a senne da stìva, ütile pe' sgiancà i panni. Difatti tütte e dònne antigamènte e cunservavan in cà u cuscì dìtu tinéllu, o u bidun da lescìa, cun in particulàre rubinettu in sciu fùndu. Inte stu chi se ghe metìva a giancheìa da pulì, ben cegâ, e a intervalli regulàri se ghe versava l'àiva câda cu'a sénne. Sulu dòppu, quande st'ürtima a l'axeva cumpletàu a sò asiùn se 'naivavan i lensöi intu lavaù.<ref name=":0" />
== Feste e fée ==
* '''Festa du bùn mangià''': a l'è a sagra prinsipâle intu Burgu, urganisâ dau cumün de Casanöva asemme aa pro-loco lucâle. Düante sta chi i se pònan tastà ascì diferenti pietanse da tradisiùn lucâle, cumme a simma aa casanuvese, a sasìssa, a trippa e u cinghiâle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=63492&IDCat=7894|tìtolo=Sagra del Buon Mangiare (22/23/24 Agosto 2025)|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Festa patrunâle de Sant'Antunìn''': a se tegne u 2 de setembre cu'a selebrasiùn religiùsa intu Burgu e ascì u relatìvu rinfrescu.
* '''Festa de San Giuliàn''': a se tegne aa fìn d'austu e a l'è a festa patrunâle de Vellegu. Dai [[Anni 1990|ànni '90]] u l'è tradisiùn fà u "rinfrescu" au termine da prucesciùn pe'i caruggi du paìse, pavimentài cu'i tìpici rissöi. Inti ürtimi ànni ghe sun stài ascì di spetàculi teatrâli dialetâli, ma nu sulu, dunca l'ingrandimentu da manifestasiùn u l'ha purtàu u spustamentu da festa inta cuscì dìta "Ciàssa Giardìn", ciü adatta a livéllu lugisticu.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Itinerario di Storia, Ricordi, Emozioni''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|27 zügnu 1985|28 mazzu 1990|Graziano Aschero|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrassia Cristiâna]]|[[Scindici de Camuggi|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 1990|24 arvì 1995|Graziano Aschero|Demucrassia Cristiâna|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Giovanni Pietro Maurizio|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Michele Volpati|Casanova cambia<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Michele Volpati|Casanova per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|'10 zügnu 2024|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu cumünâle de Casanöva u l'è culegàu cun [[Garlenda]] a levante, grassie aa Stradda Pruvinsâle 6, che a pòrta versu [[U Téstegu|U Testegu]] cun u [[Pàssu du Ginestru]], o Pàssu de Céxi ascì.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|outô=Cumün de Casanöva|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Casanöva| ]]
jsj1fsrj4e3bqu1dq780zj3gzad6azd
271434
271433
2026-06-30T19:05:19Z
N.Longo
12052
/* Architetüe religiuse */ +
271434
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Casanöva
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Casanova Lerrone-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Casanöva, a frasiùn du Burgu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marino Beneccio
|Partito = lista sivica "Casanova uniti per crescere"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 732
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Boscu, Degna, Marmö, Vellegu, U Burgu<ref name="Statüu" />
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Cexi]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Garlenda]], [[Ransu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Staanéllu|Stelanellu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Unsu]], [[U Téstegu]], [[Utuê]], [[Vesargu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Villanöva]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1929
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = casanuvési (pôcu duveàu)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Sant'Antunìn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 2 de setémbre
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Casanova Lerrone (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Casanöva inta pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Casanöva'''{{#tag:ref|''Caṡaneuva'' secundu a grafìa arbenganése de Vincenzo Bolia, ''Casanêuva'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Casanēūva'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Casanova Lerrone'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüe]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] cun 'na pupulasiùn de 732 abitanti (dàtti agiurnài au [[2019]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-panorama Degna1.jpg|U panuràmma da frasiùn de Degna
File:Casanova Lerrone-panorama Vellego.jpg|A frasiùn de Vellegu
File:Casanova Lerrone-panorama Degna2.jpg|Âtra vista de Degna
</gallery>
U teritòiu cumünâle de Casanöva u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta mediu-âta valâ du scciümme Lerùn. L'ambiente natüâle u l'è caraterisàu da a presensa de boschi de castagne e ascì da u(r)ìve. A quòtta ciü bassa tucà dau cumün a l'è de 75 mêtri in sciu livéllu du mâ, versu u funduvalle, inte burgài au cunfìn cun u teritòiu de [[Garlenda]], mentre quella ciü âta a se tröva a 600 m, inta zôna ch'a curispunde au [[Passu du Ginestru]], versu u cunfìn cun a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impeia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51147&IDCat=7894|tìtolo=Il territorio|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Frasiùi ===
U cumün u ricunusce sinque frasiùi prinsipâli: Bassanegu, Bòscu, Degna, Marmö e Vellegu, ciü a frasiùn du Burgu, dunde u se tröva u palassu cumünâle.
A ste chi i van zunti i âtri nuclei ch'i furman u paìse, ch'i sun Cardùna, Cascîna, Cà Raimundi, Castelâ, Cumpa(r)ài, Ruvei(r)a, Ma(r)emu de Sutta, Ma(r)emu de Surva, Pözzu, Rancu, Còsta, Trévu, Cà Survâne, Segua, Cardùi, Cesii e Fussàu.<ref name="Statüu">{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Portals/1984/SiscomArchivio/Statuto/STATUTO%20comune%20di%20Casanova%20Lerrone.pdf|tìtolo=Statuto|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Cunfìn ===
U cumün u cunfìna a nord cun [[Utuê]], [[Unsu]] e [[Ransu]], a nord ovest u cunfìna cun [[Vesargu]] (IM) e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), a punente se incuntra poi u cumün de [[Cexi|Céxi]] (IM), a sud quellu du [[U Téstegu|Testegu]] e quellu de [[Staanéllu|Stelanellu]] (ciü versu punente) e a levante ascì cun [[Villanöva]] e [[Garlenda]].
== Stoia ==
Casanöva a vegne mensciunâ cumme sentru rurâle pe'a primma votta sutta au cuscì dìtu [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu de Arbenga]], cunfluìu poi sutta a a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] du [[X secolo|X seculu]]. Inte l'ànnu [[1091]] a passa sutta ai dumini de Bunifassiu du Vastu. Cun a spartisiùn di sti dumini u vegne ereditàu primma dai marchesi Du Carettu, che i custruìscian ina seie de furtificasiùi inte l'udièrna zôna de Ma(r)emu. I sun pöi velli ch'i vendan u paìse ai inissi du [[XIII secolo|Duxentu]], e cuscì u feudu u passa sutta i dumini di Clavesâna.
Cun a mòrte de sti chi, avegnüa inte l'ànnu [[1250]] u teritòiu de l'âta valâ du Lerùn u và a finì inti dumìni da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], sutta au cuntròllu de l'impurtante famìa di [[Döia (famiggia)|Dôia]]. De quarche tempu dòppu u l'è l'infeudamentu di cunti arbenganesi Lengueia e ascì di Negroni, rispetivamènte a partì dau [[1443]] e dau [[1663]]. Cun u sucescìvu cuntròllu zenese a cumensa ina lunga séie de rivòlte, ch'a düa fra u [[1763]] e u [[1764]] purtàe avanti daa pupulasiùn pe'e tàsce tròppu elevàe.
A resta dunca in man repübbricâna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligüe]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucâle arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51148&IDCat=7892|tìtolo=La storia di Casanova Lerrone|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inseìu intu sircundàiu de Arbenga, pöi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiâna]]. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntâna Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn.
I ürtimi cangiamènti terituiâli i sun da rintracià intu [[1929]], quande u vegne suprèssu u cumün de Vellegu, istituìu sutta a duminasiùn fransese. A véia entitài aministratìva a vegne trasfurmâ in frasiùn de Casanöva, mentre a lucalitài du Ginèstru a vegne atacâ au teritòiu cumünâle de [[U Téstegu|Testegu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=571|tìtolo=A Gazetta Ufisiàle, pruvedimentu da supresciùn du cumün de Vellegu|vìxita=2021-07-28|léngoa=IT}}</ref> Du [[1863]] a l'è invece a növa denuminasiùn italiâna "Casanova Lerrone", pe' distingue u paìse cun i âtri cun u numme paéggiu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Casanöva}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2017]], i sitadìn furèsti a Casanöva i sun 94, de sti chi 30 i végnan daa [[Germania]].
=== Persune ligàe cun Casanöva ===
* Giuànni Agustìn da Lengueja (Casanöva, [[1608]] - [[Arbenga]], [[1669]]), religiusu, scritû e stòicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino-oratorio1.jpg|Burgu de Casanöva, l'uatòiu
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino1.jpg|A paruchiâle de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino2.jpg|U campanìn da géxa de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone - chiesa di san Luca1.jpg|U santuàiu da Madonna da Vixitasiùn a Degna
File:Véllegu (Ciassa da géxa).jpg|A ciàssa da gêxa paruchiâle de Véllegu
</gallery>
=== Architetüe religiuse ===
U cumün de Casanöva u fa eclesiasticamènte parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca e ghe sun sinque diferenti paròcchie: de Sant'Antunìn (inta lucalitài du Burgu) quella de San Giuanni u Batìsta (inta frasiùn de Bassanegu), San Luca (pe' Degna), San Péu e San Paulu (pe'a frasiùn de Marmö), Sant'Antôniu e Giuliàn (Vellegu).
;Paròcchia du Burgu
* '''Gêxa de Sant'Antunìn''', a presenta ina strütüa de stìle baoccu, e a cunserva ascì ina pàa d'atâ atribuìa aa scöa de pitùi di Brea, databile aturnu au [[1552]], a se tröva inta ciàssa du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51149&IDCat=7893|tìtolo=Urbanistica ed Architetture|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Uatòiu da géxa de Sant'Antunìn''', u se tröva inta ciàssa da frasiùn du Burgu, in fàccia aa gêxa paruchiâle, resentemente restauràu.
* '''Capélla de Sant'Apulônia'''
* '''Capélla de San Benardu'''
* '''Capélla di Santi Fabiàn e Bastiàn'''
* '''Capélla de San Mauìssiu'''
;Paròcchia de Bassanegu
* '''Gêxa de San Giuanni u Batìsta'''
* '''Uatòiu de Santa Maìa Madalêna'''
* '''Capélla de San Ròccu''': a se tröva intu sentru da frasiùn de Bassanegu.
;Paròcchia de Marmö
* '''Gêxa di Santi Péu e Paulu''', a l'è a gêxa da frasiùn de Marmö, cun ascì li vixìn l'uatòiu, de stìle baòccu.
* '''Uatòiu de San Gregòiu'''
* '''Capélla de Santa Lüsìa'''
* '''Capélla da Madònna du Carmu'''
* '''Capélla da Madònna da Nêve'''
* '''Capélla de San Pantaleu'''
;Paròcchia de Degna
* '''Gêxa de San Luca''', a l'è a gêxa da parocchia pe'a frasiùn de Degna.
* '''Uatòiu de San Bertumê'''
* '''Santuàiu da Madonna da Vixitasiùn''', u se tröva a Degna, u l'è stàu edificàu intu [[XVII secolo|XVII seculu]] dunde a Madònna a l'è aparsa a ina zuena surdu-mütta ch'a stava purtandu e bestie au pasculu, turnandu a pué parlà doppu l'aparisiùn in mòddu mi(r)aculusu. A gêxa d'ancöi a l'è stà custruìa fra u [[1616]] e u [[1618]], in sce a base de ina capeletta presedente, custruìa doppu u mi(r)aculu. Pregiâ a stattua in légnu culucâ in sce l'atâ, atribuìa a Antôniu Brìlla, datâ [[1853]], ciü in âtru gruppu atribuìu a Antôniu Ma(r)ìa Maragliano.<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggispirituali.it/2012/09/santuario-nostra-signora-di-degna-casanova-lerrone-savona/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Degna - Casanova Lerrone (Savona)|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}</ref>
;Paròcchia de Vellegu
* '''Gêxa da parocchia di Santi Antôniu e Giuliàn''', a se tröva a Vellegu, intu burgu du paìse, custruìa intu [[1500]] pe' andà a sustituì a presedente capeletta de San Giuliàn, föa du burgu. L'udierna strutüa a gh'axeva inisialmente ina funsiùn prinsipalmente de uatòiu, poi restrutüâ e ingrandìa pe' urdine de Luca Fieschi, [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu de Arbenga]], che intu [[1607]] a fa diventà a növa paruchiâle, cunsacrâ intu [[1864]] e dedicâ ascì a Sant'Antôniu. Au sò internu u l'è cunservàu in impurtante organu, datàu [[1882]], opéa de l'urganista Angelo Dessiglioli, uiginàiu de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]].<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''La chiesa parrocchiale''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de l'Ascensiùn'''
* '''Capélla de San Bastiàn'''
* '''Capélla de San Giuliàn'''
;Paròcchia de Bòscu (cun Pûi)
* '''Gêxa de San Matê''', a se tröva a Bòscu, burgu du [[1400]], famusa pe'u campanìn svetante e apuntìu. U purtâ da gêxa u presenta ascì ina scultüa a bassurilievu rafigüante u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://latopinadellavalleargentina.com/2012/01/19/una-passeggiata-a-bosco/|tìtolo=Una passeggiata a Bosco|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|dæta=19 zenâ 2012}}</ref>
* '''Uatòiu San Giüseppe''', u l'è l'uatòiu du paìse, se tröva ascì stu lì intu burgu da frasiùn de Bòscu.
=== Architetüe militàri ===
* '''A Tùria''': u l'è u numme intu dialettu de Vellegu dàu aa ''Tûre de Übaga'', fà custruì dai marchesi Du Carettu düante u duminiu du teritòiu de Casanöva, a funsiunava cumme tûre de vedetta, segundu a tradisiùn lucâle sta chi a saieva stà derucâ propiu dai velleghesi, ch'i nu tuleravan ciü u duminiu di feudatari lucâli. Fin ai [[Anni 1940|ànni 40]] e [[Anni 1950|50]] u l'éa cumün fra i fiöi tià de prìe drentu i resti da furtessa, cumme zögu e demua. Aù da custusiun u nu resta tòstu ninte, a parte i basamenti ch'i restan ancù vixìbili.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il paese''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Castéllu de Pugiòlu''': in frasiùn Bassanegu, u l'è u meiu cunservàu de quelli de Casanöva, u l'è stàu edificàu dai cunti da Lengueja düante u sò duminiu, pe' cuntrulà l'ünica stradda percurìbile ch'a purtava versu [[U Téstegu|U Testegu]] inti tempi antìghi. Ancöi prupietài privâ u cuntegne impurtanti mòbili datài [[XVII secolo|XVII seculu]].
* '''Castéllu di Dôia''', u l'è stàu erèttu daa [[Döia (famiggia)|famìa zenese]] düante a sò duminasiùn. Ancöi sustansialmènte derucàu u se tröva inta frasiùn de Burgu.
* '''Furtessa di Lengueglia''', custruìa daa famìa Lengueja cun fìn de diféza, a se tröva surva l'abitàu de Ma(r)emu.
=== Architetüe sivìli ===
* '''Munumentu a U Mêgu''': inta frasiùn de Marmö a se tröva a scultüa in prìa de [[Finô|Finâ]] de l'artìsta tedescu Rainer Kriester ciamâ ''Sentinella della Pace'', inauguràu intu [[2003]] u và a cumemu(r)à e asiùi de Rexisténsa purtàe avanti dai partigiài liguri e, prinsipalmente, da [[Felixe Casciùn]], numinàu ascì cumme "U Mêgu".
* '''I Lavaùi''': sparsci pe'e frasiùi e e burgàe i l'han raprezentàu ina votta a sucialitài intu paìse, de tradisiùn cuntadìna. Ün di ciü cunusciüi u l'è quellu de Véllegu, ancùa aù vixìbile a l'ingrèssu du paìse rivandu da Degna.<ref name=":0">{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il lavatoio e la lescìa''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumia a l'è prinsipalmente basâ in sce l'ativitài agricula, cun a cultivasiùn de vigne e de uìve. Inte zône du funduvàlle ciü presenti e cultivasiùi de früta e verdüa vària. U turismu u l'è in fòrte crescita, ascì dai âtri stàtti de l'[[Euròpa]], cun a presensa de diferenti agriturismi.
== Cultüa ==
=== Dialettu de Casanöva ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Casanöva u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüe de sentru-punente]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia e du Lerùn, ligâ stuicamènte a [[Arbenga]], ma ascì aa sitài de [[Arasce|A(r)àsce]].
=== A Lescìa ===
Tipica de sta realtài cuntadìna a l'è a lescìa, in metudu cuntadìn duveàu pe' lavà i lensöi, ch'u g'ha cumme elementu fundamentâle a senne da stìva, ütile pe' sgiancà i panni. Difatti tütte e dònne antigamènte e cunservavan in cà u cuscì dìtu tinéllu, o u bidun da lescìa, cun in particulàre rubinettu in sciu fùndu. Inte stu chi se ghe metìva a giancheìa da pulì, ben cegâ, e a intervalli regulàri se ghe versava l'àiva câda cu'a sénne. Sulu dòppu, quande st'ürtima a l'axeva cumpletàu a sò asiùn se 'naivavan i lensöi intu lavaù.<ref name=":0" />
== Feste e fée ==
* '''Festa du bùn mangià''': a l'è a sagra prinsipâle intu Burgu, urganisâ dau cumün de Casanöva asemme aa pro-loco lucâle. Düante sta chi i se pònan tastà ascì diferenti pietanse da tradisiùn lucâle, cumme a simma aa casanuvese, a sasìssa, a trippa e u cinghiâle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=63492&IDCat=7894|tìtolo=Sagra del Buon Mangiare (22/23/24 Agosto 2025)|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Festa patrunâle de Sant'Antunìn''': a se tegne u 2 de setembre cu'a selebrasiùn religiùsa intu Burgu e ascì u relatìvu rinfrescu.
* '''Festa de San Giuliàn''': a se tegne aa fìn d'austu e a l'è a festa patrunâle de Vellegu. Dai [[Anni 1990|ànni '90]] u l'è tradisiùn fà u "rinfrescu" au termine da prucesciùn pe'i caruggi du paìse, pavimentài cu'i tìpici rissöi. Inti ürtimi ànni ghe sun stài ascì di spetàculi teatrâli dialetâli, ma nu sulu, dunca l'ingrandimentu da manifestasiùn u l'ha purtàu u spustamentu da festa inta cuscì dìta "Ciàssa Giardìn", ciü adatta a livéllu lugisticu.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Itinerario di Storia, Ricordi, Emozioni''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|27 zügnu 1985|28 mazzu 1990|Graziano Aschero|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrassia Cristiâna]]|[[Scindici de Camuggi|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 1990|24 arvì 1995|Graziano Aschero|Demucrassia Cristiâna|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Giovanni Pietro Maurizio|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Michele Volpati|Casanova cambia<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Michele Volpati|Casanova per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|'10 zügnu 2024|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu cumünâle de Casanöva u l'è culegàu cun [[Garlenda]] a levante, grassie aa Stradda Pruvinsâle 6, che a pòrta versu [[U Téstegu|U Testegu]] cun u [[Pàssu du Ginestru]], o Pàssu de Céxi ascì.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|outô=Cumün de Casanöva|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Casanöva| ]]
pl3nf9nkdrtr4cx3c97wg588i5n9g6s
271435
271434
2026-06-30T19:14:07Z
N.Longo
12052
/* Pòsti de interesse */ + img
271435
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Casanöva
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Casanova Lerrone-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Casanöva, a frasiùn du Burgu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marino Beneccio
|Partito = lista sivica "Casanova uniti per crescere"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 732
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Boscu, Degna, Marmö, Vellegu, U Burgu<ref name="Statüu" />
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Cexi]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Garlenda]], [[Ransu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Staanéllu|Stelanellu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Unsu]], [[U Téstegu]], [[Utuê]], [[Vesargu]] ([[Pruvincia de Imper̂ia|IM]]), [[Villanöva]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1929
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = casanuvési (pôcu duveàu)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Sant'Antunìn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 2 de setémbre
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Casanova Lerrone (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Casanöva inta pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Casanöva'''{{#tag:ref|''Caṡaneuva'' secundu a grafìa arbenganése de Vincenzo Bolia, ''Casanêuva'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Casanēūva'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Casanova Lerrone'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüe]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] cun 'na pupulasiùn de 732 abitanti (dàtti agiurnài au [[2019]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-panorama Degna1.jpg|U panuràmma da frasiùn de Degna
File:Casanova Lerrone-panorama Vellego.jpg|A frasiùn de Vellegu
File:Casanova Lerrone-panorama Degna2.jpg|Âtra vista de Degna
</gallery>
U teritòiu cumünâle de Casanöva u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta mediu-âta valâ du scciümme Lerùn. L'ambiente natüâle u l'è caraterisàu da a presensa de boschi de castagne e ascì da u(r)ìve. A quòtta ciü bassa tucà dau cumün a l'è de 75 mêtri in sciu livéllu du mâ, versu u funduvalle, inte burgài au cunfìn cun u teritòiu de [[Garlenda]], mentre quella ciü âta a se tröva a 600 m, inta zôna ch'a curispunde au [[Passu du Ginestru]], versu u cunfìn cun a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impeia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51147&IDCat=7894|tìtolo=Il territorio|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Frasiùi ===
U cumün u ricunusce sinque frasiùi prinsipâli: Bassanegu, Bòscu, Degna, Marmö e Vellegu, ciü a frasiùn du Burgu, dunde u se tröva u palassu cumünâle.
A ste chi i van zunti i âtri nuclei ch'i furman u paìse, ch'i sun Cardùna, Cascîna, Cà Raimundi, Castelâ, Cumpa(r)ài, Ruvei(r)a, Ma(r)emu de Sutta, Ma(r)emu de Surva, Pözzu, Rancu, Còsta, Trévu, Cà Survâne, Segua, Cardùi, Cesii e Fussàu.<ref name="Statüu">{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Portals/1984/SiscomArchivio/Statuto/STATUTO%20comune%20di%20Casanova%20Lerrone.pdf|tìtolo=Statuto|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
=== Cunfìn ===
U cumün u cunfìna a nord cun [[Utuê]], [[Unsu]] e [[Ransu]], a nord ovest u cunfìna cun [[Vesargu]] (IM) e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), a punente se incuntra poi u cumün de [[Cexi|Céxi]] (IM), a sud quellu du [[U Téstegu|Testegu]] e quellu de [[Staanéllu|Stelanellu]] (ciü versu punente) e a levante ascì cun [[Villanöva]] e [[Garlenda]].
== Stoia ==
Casanöva a vegne mensciunâ cumme sentru rurâle pe'a primma votta sutta au cuscì dìtu [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu de Arbenga]], cunfluìu poi sutta a a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] du [[X secolo|X seculu]]. Inte l'ànnu [[1091]] a passa sutta ai dumini de Bunifassiu du Vastu. Cun a spartisiùn di sti dumini u vegne ereditàu primma dai marchesi Du Carettu, che i custruìscian ina seie de furtificasiùi inte l'udièrna zôna de Ma(r)emu. I sun pöi velli ch'i vendan u paìse ai inissi du [[XIII secolo|Duxentu]], e cuscì u feudu u passa sutta i dumini di Clavesâna.
Cun a mòrte de sti chi, avegnüa inte l'ànnu [[1250]] u teritòiu de l'âta valâ du Lerùn u và a finì inti dumìni da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], sutta au cuntròllu de l'impurtante famìa di [[Döia (famiggia)|Dôia]]. De quarche tempu dòppu u l'è l'infeudamentu di cunti arbenganesi Lengueia e ascì di Negroni, rispetivamènte a partì dau [[1443]] e dau [[1663]]. Cun u sucescìvu cuntròllu zenese a cumensa ina lunga séie de rivòlte, ch'a düa fra u [[1763]] e u [[1764]] purtàe avanti daa pupulasiùn pe'e tàsce tròppu elevàe.
A resta dunca in man repübbricâna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligüe]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucâle arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51148&IDCat=7892|tìtolo=La storia di Casanova Lerrone|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inseìu intu sircundàiu de Arbenga, pöi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiâna]]. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntâna Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn.
I ürtimi cangiamènti terituiâli i sun da rintracià intu [[1929]], quande u vegne suprèssu u cumün de Vellegu, istituìu sutta a duminasiùn fransese. A véia entitài aministratìva a vegne trasfurmâ in frasiùn de Casanöva, mentre a lucalitài du Ginèstru a vegne atacâ au teritòiu cumünâle de [[U Téstegu|Testegu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=571|tìtolo=A Gazetta Ufisiàle, pruvedimentu da supresciùn du cumün de Vellegu|vìxita=2021-07-28|léngoa=IT}}</ref> Du [[1863]] a l'è invece a növa denuminasiùn italiâna "Casanova Lerrone", pe' distingue u paìse cun i âtri cun u numme paéggiu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Casanöva}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2017]], i sitadìn furèsti a Casanöva i sun 94, de sti chi 30 i végnan daa [[Germania]].
=== Persune ligàe cun Casanöva ===
* Giuànni Agustìn da Lengueja (Casanöva, [[1608]] - [[Arbenga]], [[1669]]), religiusu, scritû e stòicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
U cumün de Casanöva u fa eclesiasticamènte parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca e ghe sun sinque diferenti paròcchie: de Sant'Antunìn (inta lucalitài du Burgu) quella de San Giuanni u Batìsta (inta frasiùn de Bassanegu), San Luca (pe' Degna), San Péu e San Paulu (pe'a frasiùn de Marmö), Sant'Antôniu e Giuliàn (Vellegu).
;Paròcchia du Burgu
<gallery mode="packed" widths="180">
Gêxa paruchiàle de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva)-u derê.jpg|A paruchiâle de Sant'Antunìn
Uatòiu de Sant'Antunin (U Burgu, Casanöva).jpg|L'uatòiu du Burgu
Gêxa di Santi Bastiàn e Fabiàn (Maremu de Sutta, Casanöva) 02.jpg|Santi Fabiàn e Bastiàn
</gallery>
* '''Gêxa de Sant'Antunìn''', a presenta ina strütüa de stìle baoccu, e a cunserva ascì ina pàa d'atâ atribuìa aa scöa de pitùi di Brea, databile aturnu au [[1552]], a se tröva inta ciàssa du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=51149&IDCat=7893|tìtolo=Urbanistica ed Architetture|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Uatòiu da géxa de Sant'Antunìn''', u se tröva inta ciàssa da frasiùn du Burgu, in fàccia aa gêxa paruchiâle, resentemente restauràu.
* '''Capélla de Sant'Apulônia'''
* '''Capélla de San Benardu'''
* '''Capélla di Santi Fabiàn e Bastiàn'''
* '''Capélla de San Mauìssiu'''
;Paròcchia de Bassanegu
<gallery mode="packed" widths="180">
Gêxa de San Giuanni Batìsta (Bassànegu, Casanöva) 01.jpg|Gêxa e uatòiu de Bassanegu
</gallery>
* '''Gêxa de San Giuanni u Batìsta'''
* '''Uatòiu de Santa Maìa Madalêna'''
* '''Capélla de San Ròccu''': a se tröva intu sentru da frasiùn de Bassanegu.
;Paròcchia de Marmö
<gallery mode="packed" widths="180">
Gêxa paruchiàle de San Pê e San Paulu (Marmö, Casanöva) 01.jpg|A paruchiàle de Marmö
Uatòiu de San Gregôiu (Marmö, Casanöva).jpg|L'uatòiu de Marmö
Gêxa da Madonna du Carmine (Cuntrada Castelâ, Marmö, Casanöva) 01.jpg|A Madònna du Carmu
Capeletta de San Pantaleu (Marmö, Casanöva).jpg|A capélla de San Pantaleu
</gallery>
* '''Gêxa di Santi Péu e Paulu''', a l'è a gêxa da frasiùn de Marmö, cun ascì li vixìn l'uatòiu, de stìle baòccu.
* '''Uatòiu de San Gregòiu'''
* '''Capélla de Santa Lüsìa'''
* '''Capélla da Madònna du Carmu'''
* '''Capélla da Madònna da Nêve'''
* '''Capélla de San Pantaleu'''
;Paròcchia de Degna
<gallery mode="packed" widths="180">
Casanova Lerrone - chiesa di san Luca1.jpg|A gêxa de San Luca de Degna
</gallery>
* '''Gêxa de San Luca''', a l'è a gêxa da parocchia pe'a frasiùn de Degna.
* '''Uatòiu de San Bertumê'''
* '''Santuàiu da Madonna da Vixitasiùn''', u se tröva a Degna, u l'è stàu edificàu intu [[XVII secolo|XVII seculu]] dunde a Madònna a l'è aparsa a ina zuena surdu-mütta ch'a stava purtandu e bestie au pasculu, turnandu a pué parlà doppu l'aparisiùn in mòddu mi(r)aculusu. A gêxa d'ancöi a l'è stà custruìa fra u [[1616]] e u [[1618]], in sce a base de ina capeletta presedente, custruìa doppu u mi(r)aculu. Pregiâ a stattua in légnu culucâ in sce l'atâ, atribuìa a Antôniu Brìlla, datâ [[1853]], ciü in âtru gruppu atribuìu a Antôniu Ma(r)ìa Maragliano.<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggispirituali.it/2012/09/santuario-nostra-signora-di-degna-casanova-lerrone-savona/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Degna - Casanova Lerrone (Savona)|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}</ref>
;Paròcchia de Vellegu
<gallery mode="packed" widths="180">
Véllegu (Ciassa da géxa).jpg|A Ciàssa da gêxa, cu'u campanìn
</gallery>
* '''Gêxa da parocchia di Santi Antôniu e Giuliàn''', a se tröva a Vellegu, intu burgu du paìse, custruìa intu [[1500]] pe' andà a sustituì a presedente capeletta de San Giuliàn, föa du burgu. L'udierna strutüa a gh'axeva inisialmente ina funsiùn prinsipalmente de uatòiu, poi restrutüâ e ingrandìa pe' urdine de Luca Fieschi, [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu de Arbenga]], che intu [[1607]] a fa diventà a növa paruchiâle, cunsacrâ intu [[1864]] e dedicâ ascì a Sant'Antôniu. Au sò internu u l'è cunservàu in impurtante organu, datàu [[1882]], opéa de l'urganista Angelo Dessiglioli, uiginàiu de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]].<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''La chiesa parrocchiale''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capélla de l'Ascensiùn'''
* '''Capélla de San Bastiàn'''
* '''Capélla de San Giuliàn'''
;Paròcchia de Bòscu (cun Pûi)
* '''Gêxa de San Matê''', a se tröva a Bòscu, burgu du [[1400]], famusa pe'u campanìn svetante e apuntìu. U purtâ da gêxa u presenta ascì ina scultüa a bassurilievu rafigüante u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://latopinadellavalleargentina.com/2012/01/19/una-passeggiata-a-bosco/|tìtolo=Una passeggiata a Bosco|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|dæta=19 zenâ 2012}}</ref>
* '''Uatòiu San Giüseppe''', u l'è l'uatòiu du paìse, se tröva ascì stu lì intu burgu da frasiùn de Bòscu.
=== Architetüe militàri ===
* '''A Tùria''': u l'è u numme intu dialettu de Vellegu dàu aa ''Tûre de Übaga'', fà custruì dai marchesi Du Carettu düante u duminiu du teritòiu de Casanöva, a funsiunava cumme tûre de vedetta, segundu a tradisiùn lucâle sta chi a saieva stà derucâ propiu dai velleghesi, ch'i nu tuleravan ciü u duminiu di feudatari lucâli. Fin ai [[Anni 1940|ànni 40]] e [[Anni 1950|50]] u l'éa cumün fra i fiöi tià de prìe drentu i resti da furtessa, cumme zögu e demua. Aù da custusiun u nu resta tòstu ninte, a parte i basamenti ch'i restan ancù vixìbili.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il paese''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Castéllu de Pugiòlu''': in frasiùn Bassanegu, u l'è u meiu cunservàu de quelli de Casanöva, u l'è stàu edificàu dai cunti da Lengueja düante u sò duminiu, pe' cuntrulà l'ünica stradda percurìbile ch'a purtava versu [[U Téstegu|U Testegu]] inti tempi antìghi. Ancöi prupietài privâ u cuntegne impurtanti mòbili datài [[XVII secolo|XVII seculu]].
* '''Castéllu di Dôia''', u l'è stàu erèttu daa [[Döia (famiggia)|famìa zenese]] düante a sò duminasiùn. Ancöi sustansialmènte derucàu u se tröva inta frasiùn de Burgu.
* '''Furtessa di Lengueglia''', custruìa daa famìa Lengueja cun fìn de diféza, a se tröva surva l'abitàu de Ma(r)emu.
=== Architetüe sivìli ===
* '''Munumentu a U Mêgu''': inta frasiùn de Marmö a se tröva a scultüa in prìa de [[Finô|Finâ]] de l'artìsta tedescu Rainer Kriester ciamâ ''Sentinella della Pace'', inauguràu intu [[2003]] u và a cumemu(r)à e asiùi de Rexisténsa purtàe avanti dai partigiài liguri e, prinsipalmente, da [[Felixe Casciùn]], numinàu ascì cumme "U Mêgu".
* '''I Lavaùi''': sparsci pe'e frasiùi e e burgàe i l'han raprezentàu ina votta a sucialitài intu paìse, de tradisiùn cuntadìna. Ün di ciü cunusciüi u l'è quellu de Véllegu, ancùa aù vixìbile a l'ingrèssu du paìse rivandu da Degna.<ref name=":0">{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il lavatoio e la lescìa''|ànno=2016|méize=dixembre|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumia a l'è prinsipalmente basâ in sce l'ativitài agricula, cun a cultivasiùn de vigne e de uìve. Inte zône du funduvàlle ciü presenti e cultivasiùi de früta e verdüa vària. U turismu u l'è in fòrte crescita, ascì dai âtri stàtti de l'[[Euròpa]], cun a presensa de diferenti agriturismi.
== Cultüa ==
=== Dialettu de Casanöva ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Casanöva u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüe de sentru-punente]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia e du Lerùn, ligâ stuicamènte a [[Arbenga]], ma ascì aa sitài de [[Arasce|A(r)àsce]].
=== A Lescìa ===
Tipica de sta realtài cuntadìna a l'è a lescìa, in metudu cuntadìn duveàu pe' lavà i lensöi, ch'u g'ha cumme elementu fundamentâle a senne da stìva, ütile pe' sgiancà i panni. Difatti tütte e dònne antigamènte e cunservavan in cà u cuscì dìtu tinéllu, o u bidun da lescìa, cun in particulàre rubinettu in sciu fùndu. Inte stu chi se ghe metìva a giancheìa da pulì, ben cegâ, e a intervalli regulàri se ghe versava l'àiva câda cu'a sénne. Sulu dòppu, quande st'ürtima a l'axeva cumpletàu a sò asiùn se 'naivavan i lensöi intu lavaù.<ref name=":0" />
== Feste e fée ==
* '''Festa du bùn mangià''': a l'è a sagra prinsipâle intu Burgu, urganisâ dau cumün de Casanöva asemme aa pro-loco lucâle. Düante sta chi i se pònan tastà ascì diferenti pietanse da tradisiùn lucâle, cumme a simma aa casanuvese, a sasìssa, a trippa e u cinghiâle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=63492&IDCat=7894|tìtolo=Sagra del Buon Mangiare (22/23/24 Agosto 2025)|vìxita=2026-06-29|léngoa=IT|outô=Cumün de Casanöva}}</ref>
* '''Festa patrunâle de Sant'Antunìn''': a se tegne u 2 de setembre cu'a selebrasiùn religiùsa intu Burgu e ascì u relatìvu rinfrescu.
* '''Festa de San Giuliàn''': a se tegne aa fìn d'austu e a l'è a festa patrunâle de Vellegu. Dai [[Anni 1990|ànni '90]] u l'è tradisiùn fà u "rinfrescu" au termine da prucesciùn pe'i caruggi du paìse, pavimentài cu'i tìpici rissöi. Inti ürtimi ànni ghe sun stài ascì di spetàculi teatrâli dialetâli, ma nu sulu, dunca l'ingrandimentu da manifestasiùn u l'ha purtàu u spustamentu da festa inta cuscì dìta "Ciàssa Giardìn", ciü adatta a livéllu lugisticu.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Itinerario di Storia, Ricordi, Emozioni''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|27 zügnu 1985|28 mazzu 1990|Graziano Aschero|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrassia Cristiâna]]|[[Scindici de Camuggi|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 1990|24 arvì 1995|Graziano Aschero|Demucrassia Cristiâna|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Giovanni Pietro Maurizio|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Michele Volpati|Casanova cambia<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Michele Volpati|Casanova per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|'10 zügnu 2024|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu cumünâle de Casanöva u l'è culegàu cun [[Garlenda]] a levante, grassie aa Stradda Pruvinsâle 6, che a pòrta versu [[U Téstegu|U Testegu]] cun u [[Pàssu du Ginestru]], o Pàssu de Céxi ascì.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.casanovalerrone.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|outô=Cumün de Casanöva|léngoa=IT|vìxita=2026-06-29}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Casanöva| ]]
raajk3py5p6do8e6jupauvxplngq8vs
Riforma ortografica do paddre Gioxeppe Maja Prian
0
9914
271441
262257
2026-07-01T06:32:27Z
N.Longo
12052
fix tag, tl
271441
wikitext
text/x-wiki
{{ZeneiseP}}
O paddre '''Gioxeppe Maja Prian''', da congregaçion da Moæ de Dê (o Maddre de Dio)<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Dizionario Biografico Universale|url=https://books.google.com/books?id=x0s_AAAAcAAJ&dq=Giuseppe%20Maria%20Priani&hl=it&pg=PA685#v=onepage&q=Giuseppe%20Maria%20Priani&f=false|ànno=1846-47|editô=Passigli|çitæ=Firençe|léngoa=IT|p=685|volùmme=Vol. IV|capìtolo=PRIANI (Giuseppe-Maria)}}:{{Çitaçión|PRIANI (Giuseppe-Maria), genovese della congregazione della Madre di Dio; passò la maggior parte della sua vita in Lucca sempre indefessamente occupato ne' suoi studi, e fu di grandissimo aiuto ai dotti lavori del Mansi suo confratello, poi arcivescovo di Lucca, specialmente nelle illustrazioni del Calmet. Riuscì pure lodato nella poesia latina e volgare, e ad instigazione del celebre P. Lagomarsini, suo amicissimo, fece ivi una edizione, colla data di Ginevra l' a. 1737, delle Satire di Lucio Sellano del P. Cordara. Il Priani morì in Lucca circa il 1750, lasciando varie opere sì in prosa e sì in verso.}}</ref>, erudîo e poeta sotta o psœüdonimo de ''Drusino Cisseo'', pastô arcade<ref> {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Lancetti|tìtolo=Pseudonimia|url=https://books.google.it/books?id=UxVJAAAAcAAJ&lpg=PA85&ots=-iugNg3TgY&dq=Drusino%20Cisseo&hl=it&pg=PA85#v=onepage&q=Drusino%20Cisseo&f=false|ànno=1836|editô=Luigi di Giacomo Pirola|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=85|capìtolo=DRUSINO CISSEO}}</ref>, o curò l'ediçion do [[1745]] (foscia a quarta, doppo quelle do [[1630]], [[1636]] e [[1665]], o donca a quinta, segondo o paddre mæximo) da ''[[Çittara Zeneize]]'' do [[Gian Giacomo Cavalli|Cavallo]], premettendoghe, pe-a primma votta inta stoia da [[Lengoa zeneize|lengua zeneize]], de regole de ortografia, ò pe megio dî, de prononçia.
Scrive o Prian inta prefaçion: {{Çitaçión|Quattro varie [ediçioin] ne ho viste dro Cavallo, e tutte ben meschiñe e scorrette; intre quæ, oltre ri erroî proprj dro libbrâ, regna uña inçertissima, e conseguentemente oscurissima ortografia. Mi me piggio ra libertæ de fissâra, premettendo doe o træ regole per leze con segureçça. Se mi avesse à rende conto dre raxoin, re quæ m'han determinao à fissâ re tæ o tal'atre prononçie, faræ cosa à ri ciu piña d'inutilitæ, à tanti de noja: contentandose ro mondo, in materia de lengua, sareiv'à dî spinosissima, de savei re pronunçie, sença rintracciâne ro perché|[http://books.google.it/books?id=m9AFAAAAQAAJ&dq=Chitarra%20Zeneize&hl=it&pg=PP7#v=onepage&q=Chitarra%20Zeneize&f=false Gian-Giacomo Cavalli, Ra Çittara Zeneize, 1745, Franchelli]|Quattro varie ne ho vedute del Cavalli, e tutte aſſai meſchine e ſcorrette; nelle quali, oltre gli errori proprj del Libbrajo, regna una incertiſſima, e conſeguentemente oſcuriſſima ortografia. Io mi prendo la libertà di fiſſarla, premettendo alcune regole per leggere con ſicurezza. Se io aveſſi a render conto delle ragioni, le quali mi hanno determinato a fiſſare le tali o tali altre pronunzie, farei coſa a i più piena d'inutilità, a molti di noja: contentandoſi il mondo, in materia di lingua, vale a dire ſpinoſiſſima, di ſaper le pronunzie, ſenza rintracciarne il perché.|lingua=IT}}
De fæto o Prian o realizzò una riforma da grafia zeneize votta à regolarizzâ de forme za prezente inti scriti ciu antighi eliminando i alternative ortografiche (prezempio ''ñ'' o ''nn'', ò e dexinençe ''-ou'', ''-ao'' o ''-aou'' pe-o partiçipio passao) e o l'adeguò à l'evoluçion da lengua, modellandola foscia insce-a prononçia da nobiltæ da çittæ de [[Zena]].
== Elementi caratterizzanti d'a riforma d'o Prian ==
* dexinença ''-ao'' pe-i partiçipi passæ da primma coniugaçion, eliminando a forma ''-ou'' (coscì che-a lettia ''u'' a segge dœuviâ solo che pe-a prononçia ''a-a françeize'').
* a tirde (~) insce-a ''n'' (ez. uña)
* a ''œu'' "a-a françeize" (ez. cœu, œuggio)
* a ''c'' co-a çediggia
* a ''ci-'' "a-a toscaña" (ez. ciu, ciaçça) ciu tosto che a ''ch-'' "a-a spagnolla" (ez. chiu, chiaçça)
* l'acento circonflesso insce-e vocale longhe, mentre into '600 se meteiva l'acento aguçço insce-a vocale longa e o grave insce-a vocale curta. O scistema seçentesco o l'è mantegnuo solo pe-a ''o averta'' (''ó'' = longa; ''ò'' = curta).
== E "Regole d'Ortografia" ==
{{Aprofondiménto
|aliniaménto = centro
|larghéssa = 75%
|tìtolo = Regole d'Ortografia
|contegnûo = '''â''''' si pronunzia come '''aa''', cioè un' '''a''' strascinata.''<br />
'''æ''' ''ed ''ǣ'' vale un '''e''' larghissima e strascinata.''<br />
'''æ<big style="margin-left:-6pt">`</big>''', ''un ''e'' larghissima, ma tronca e corta.''<br />
'''ao''' ''dittongo vale ''ou'' toscana pronunziata distintamente.''<br />
'''e''' ''si pronunzia regolarmente stretta, fuorchè innanzi alla ''r'', seguendo un'altra consonante, ove si pronunzia larga e strascinata, come in ''reversa, terra, inferno'', &c.''<br />
'''ê''' ''vale un ''e'' stretta, ma strascinata, come ''ee''.''<br />
'''ei''' ''dittongo si pronunzia distesa, ma in guisa che si posi l'accento più sopra la ''e'', e questa sentasi più che la ''i''.''<br />
'''î''' ''vale un ''i'' strascinata, come ''ii''.''<br />
'''o''' ''si pronunzia ora stretta, ora larga, come fra' Toscani; ma la ''o'' stretta fra' Genovesi suona come ''u'' ne' Toscani.''<br />
'''o''' ''pronome, stretta; come, ''o disse, il dit, e' disse''.''<br />
'''ó''' ''si pronunzia larga e strascinata.''<br />
'''ò''' ''si pronunzia larga, ma tronca e corta.''<br />
'''ô''' ''stretta come ''u'' toscana, ma strascinata.''<br />
'''oi''' ''dittongo, in cui si sente più la ''i'' che la ''o'', la quale però si pronunzia stretta.''<br />
'''œu''' ''trittongo francese, come ''cœur''.''<br />
'''œü''' ''si pronunzierá come ''œuü''.''<br />
'''u''' ''sempre stretta alla francese.''
''Delle consonanti in genere deve osservarsi, che, quando sono raddoppiate, si pronunziano come se fossero una sola e semplice, in maniera che, la vocale antecedente pronunziandosi corta e come abbattuta sulla consonante seguente raddoppiata, si viene a sentire questo raddoppiamento.''
'''ñ''' ''si pronunzia in guisa, che alla vocale antecedente lascia attaccato il suono di una ''n'' finale francese, e poi essa suona come ''n'' toscana innanzi alla vocale seguente. Così nella voce ''peña'', si pronunzia come se fosse ''pen'', colla ''n'' finale francese, e poi ''na'' toscana, ''pen-na''.''<br />
'''r''' ''semplice in corpo alla dizione, quando, non accompagnata da altra consonante, precede ad una vocale, e nell'articolo ''ro, ra, ri, re'', non si pronunzia, o, per meglio dire, si pronunzia così dolce, che appena se ne oda un leggier mormorio: ma nel principio della dizione si pronunzia sempre, come in ''ræne, regatta'', &c.''<br />
'''rr''' ''si pronunzia come ''r'' semplice, strascinando però la vocale antecedente, come se avesse l'accento circonflesso, ''terra'', têra, ''morro'', môro, &c.''<br />
'''s''' ''si pronunzia sempre aspro alla toscana: ma inanzi alle consonanti, e alla vocale ''i'', si pronunzia sempre col fischio di ''sc'', come ''signora'', scignora; ''stella'', sctella. Si eccettuano le voci plurali de' nomi che hanno la terminazion singolare in ''sso'', come: ''passi'' da passo, ''bassi'' da basso, &c. parimente le voci di seconda persona de' verbi terminanti in ''sso'', come ''passi'' da passo verbo, ''abbassi'' da abbasso verbo; le quai voci si pronunziano colle due ''ss'' mute alla toscana.''<br />
'''ss''' ''nelle voci ''esse, foisse, foissi, foissimo, foissan'' del verbo sostantivo si pronunziano come una sola ''s'' strascinando la vocale antecedente.''<br />
'''scc''' ''si pronunzia col fischio di ''sc'', soggiuntovi poi il suono chiaro d'un'altra '''c''', ''come ''scciavo'', sc-ciavo.''<br />
'''x''', ''sempre come la ''j'' francese: ''dexe'', come ''déja''.''<br />
'''z''' ''si pronunzia dolce, ovvero come la ''s'' dolce de' Francesi.''<br />
'''ç''', ''come in francese ''façon'' ugualmente in ambedue le lingue Francese e Genovese.''
}}
== Influença insce-i contemporanei e insce-i posteri ==
A riforma do Prian a condiçionò l'evoluçion da grafia zeneize scin a-o [[XIX secolo]].
A fu acugeita, in parte, da-i aotoî da [[A Gerusalemme liberâ|Gerusalemme Deliverâ]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Ra Gerusalemme deliverâ|url=https://www.google.com/books/edition/Ra_Gerusalemme_deliver%C3%A2_tr_da_diversi_i/YxpcAAAAQAAJ|ànno=1760|editô=Bernardo Tarigo|çitæ=Zena|léngoa=LIJ}}</ref>, dove, prezempio, pe-i partiçippi passæ da primma coniugaçion, se prefeì mantegnî a dexinença ''-aou'' che dœuviava o [[Viçénso Dartónn-a|Dartoña]] into [[XVI secolo|'500]] (foscia un compromisso tra-i sostegnitoî do ''-ou'' e quelli do ''-ao'') e a fu açettâ sença riserve da-o [[Steva De Franchi]], ch'o poriæ foscia avei piggiao parte a-a so creaçion, e ch'o-a dœuviò into so [[Ro chittarrin|''Chitarrin'']] do [[1772]] e inte so [[Comedie trasportæ da ro Françeize in lengua zeneize|''Commedie'']] do [[1772]] e do [[1781]].
E ''Regole d'Ortografia'' do paddre Prian, oltre à ese stæte e primme, son foscia quelle megio scrite che ghe segge. Fætostà che non solo son ripetue pægie pægie into ''Chitarrin'', ma, tralasciando e variante dovue a-a riforma ortografica do [[Martin Piaggio]], son ripetue ascì inte l'<i>[[Ezöpo zenéize|Esopo zeneize]]</i> do [[1822]] e inta riediçion do [[Gian Giacomo Cavalli|Cavallo]] d'o [[1823]], stavotta tristemente intitolâ ''Chittara Zeneize''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Gian Giacomo Cavalli|Gian Giacomo Cavallo]]|tìtolo=Chittara zeneize di|url=https://www.google.it/books/edition/Chittara_zeneize_di_Gian_Giacomo_Cavalli/am0Wqok3ABYC|ànno=1823|editô=Pagan|çitæ=Zena|léngoa=LIJ}}</ref>.
== Notte ==
<references/>
{{Léngoa lìgure}}
[[Categorîa:Gramàtica lìgure]]
j54u3hw2k580jddyty6ahbkvmkl4icn
271442
271441
2026-07-01T06:42:26Z
N.Longo
12052
/* E "Regole d'Ortografia" */ tag
271442
wikitext
text/x-wiki
{{ZeneiseP}}
O paddre '''Gioxeppe Maja Prian''', da congregaçion da Moæ de Dê (o Maddre de Dio)<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Dizionario Biografico Universale|url=https://books.google.com/books?id=x0s_AAAAcAAJ&dq=Giuseppe%20Maria%20Priani&hl=it&pg=PA685#v=onepage&q=Giuseppe%20Maria%20Priani&f=false|ànno=1846-47|editô=Passigli|çitæ=Firençe|léngoa=IT|p=685|volùmme=Vol. IV|capìtolo=PRIANI (Giuseppe-Maria)}}:{{Çitaçión|PRIANI (Giuseppe-Maria), genovese della congregazione della Madre di Dio; passò la maggior parte della sua vita in Lucca sempre indefessamente occupato ne' suoi studi, e fu di grandissimo aiuto ai dotti lavori del Mansi suo confratello, poi arcivescovo di Lucca, specialmente nelle illustrazioni del Calmet. Riuscì pure lodato nella poesia latina e volgare, e ad instigazione del celebre P. Lagomarsini, suo amicissimo, fece ivi una edizione, colla data di Ginevra l' a. 1737, delle Satire di Lucio Sellano del P. Cordara. Il Priani morì in Lucca circa il 1750, lasciando varie opere sì in prosa e sì in verso.}}</ref>, erudîo e poeta sotta o psœüdonimo de ''Drusino Cisseo'', pastô arcade<ref> {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Lancetti|tìtolo=Pseudonimia|url=https://books.google.it/books?id=UxVJAAAAcAAJ&lpg=PA85&ots=-iugNg3TgY&dq=Drusino%20Cisseo&hl=it&pg=PA85#v=onepage&q=Drusino%20Cisseo&f=false|ànno=1836|editô=Luigi di Giacomo Pirola|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=85|capìtolo=DRUSINO CISSEO}}</ref>, o curò l'ediçion do [[1745]] (foscia a quarta, doppo quelle do [[1630]], [[1636]] e [[1665]], o donca a quinta, segondo o paddre mæximo) da ''[[Çittara Zeneize]]'' do [[Gian Giacomo Cavalli|Cavallo]], premettendoghe, pe-a primma votta inta stoia da [[Lengoa zeneize|lengua zeneize]], de regole de ortografia, ò pe megio dî, de prononçia.
Scrive o Prian inta prefaçion: {{Çitaçión|Quattro varie [ediçioin] ne ho viste dro Cavallo, e tutte ben meschiñe e scorrette; intre quæ, oltre ri erroî proprj dro libbrâ, regna uña inçertissima, e conseguentemente oscurissima ortografia. Mi me piggio ra libertæ de fissâra, premettendo doe o træ regole per leze con segureçça. Se mi avesse à rende conto dre raxoin, re quæ m'han determinao à fissâ re tæ o tal'atre prononçie, faræ cosa à ri ciu piña d'inutilitæ, à tanti de noja: contentandose ro mondo, in materia de lengua, sareiv'à dî spinosissima, de savei re pronunçie, sença rintracciâne ro perché|[http://books.google.it/books?id=m9AFAAAAQAAJ&dq=Chitarra%20Zeneize&hl=it&pg=PP7#v=onepage&q=Chitarra%20Zeneize&f=false Gian-Giacomo Cavalli, Ra Çittara Zeneize, 1745, Franchelli]|Quattro varie ne ho vedute del Cavalli, e tutte aſſai meſchine e ſcorrette; nelle quali, oltre gli errori proprj del Libbrajo, regna una incertiſſima, e conſeguentemente oſcuriſſima ortografia. Io mi prendo la libertà di fiſſarla, premettendo alcune regole per leggere con ſicurezza. Se io aveſſi a render conto delle ragioni, le quali mi hanno determinato a fiſſare le tali o tali altre pronunzie, farei coſa a i più piena d'inutilità, a molti di noja: contentandoſi il mondo, in materia di lingua, vale a dire ſpinoſiſſima, di ſaper le pronunzie, ſenza rintracciarne il perché.|lingua=IT}}
De fæto o Prian o realizzò una riforma da grafia zeneize votta à regolarizzâ de forme za prezente inti scriti ciu antighi eliminando i alternative ortografiche (prezempio ''ñ'' o ''nn'', ò e dexinençe ''-ou'', ''-ao'' o ''-aou'' pe-o partiçipio passao) e o l'adeguò à l'evoluçion da lengua, modellandola foscia insce-a prononçia da nobiltæ da çittæ de [[Zena]].
== Elementi caratterizzanti d'a riforma d'o Prian ==
* dexinença ''-ao'' pe-i partiçipi passæ da primma coniugaçion, eliminando a forma ''-ou'' (coscì che-a lettia ''u'' a segge dœuviâ solo che pe-a prononçia ''a-a françeize'').
* a tirde (~) insce-a ''n'' (ez. uña)
* a ''œu'' "a-a françeize" (ez. cœu, œuggio)
* a ''c'' co-a çediggia
* a ''ci-'' "a-a toscaña" (ez. ciu, ciaçça) ciu tosto che a ''ch-'' "a-a spagnolla" (ez. chiu, chiaçça)
* l'acento circonflesso insce-e vocale longhe, mentre into '600 se meteiva l'acento aguçço insce-a vocale longa e o grave insce-a vocale curta. O scistema seçentesco o l'è mantegnuo solo pe-a ''o averta'' (''ó'' = longa; ''ò'' = curta).
== E "Regole d'Ortografia" ==
{{Aprofondiménto
|aliniaménto = centro
|larghéssa = 75%
|tìtolo = Regole d'Ortografia
|contegnûo = '''â''' <i>si pronunzia come '''aa''', cioè un' '''a''' strascinata.</i><br />
'''æ''' <i>ed </i>ǣ<i> vale un '''e''' larghissima e strascinata.</i><br />
'''æ<big style="margin-left:-6pt">`</big>''', <i>un </i>e<i> larghissima, ma tronca e corta.</i><br />
'''ao''' <i>dittongo vale </i>ou<i> toscana pronunziata distintamente.</i><br />
'''e''' <i>si pronunzia regolarmente stretta, fuorchè innanzi alla </i>r<i>, seguendo un'altra consonante, ove si pronunzia larga e strascinata, come in </i>reversa, terra, inferno<i>, &c.</i><br />
'''ê''' <i>vale un </i>e<i> stretta, ma strascinata, come </i>ee.<br />
'''ei''' <i>dittongo si pronunzia distesa, ma in guisa che si posi l'accento più sopra la </i>e<i>, e questa sentasi più che la </i>i.<br />
'''î''' <i>vale un </i>i<i> strascinata, come </i>ii.<br />
'''o''' <i>si pronunzia ora stretta, ora larga, come fra' Toscani; ma la </i>o<i> stretta fra' Genovesi suona come </i>u<i> ne' Toscani.</i><br />
'''o''' <i>pronome, stretta; come, </i>o disse, il dit, e' disse.<br />
'''ó''' <i>si pronunzia larga e strascinata.</i><br />
'''ò''' <i>si pronunzia larga, ma tronca e corta.</i><br />
'''ô''' <i>stretta come </i>u<i> toscana, ma strascinata.</i><br />
'''oi''' <i>dittongo, in cui si sente più la </i>i<i> che la </i>o<i>, la quale però si pronunzia stretta.</i><br />
'''œu''' <i>trittongo francese, come </i>cœur.<br />
'''œü''' <i>si pronunzierá come </i>œuü.<br />
'''u''' <i>sempre stretta alla francese.</i>
<i>Delle consonanti in genere deve osservarsi, che, quando sono raddoppiate, si pronunziano come se fossero una sola e semplice, in maniera che, la vocale antecedente pronunziandosi corta e come abbattuta sulla consonante seguente raddoppiata, si viene a sentire questo raddoppiamento.</i>
'''ñ''' <i>si pronunzia in guisa, che alla vocale antecedente lascia attaccato il suono di una </i>n<i> finale francese, e poi essa suona come </i>n<i> toscana innanzi alla vocale seguente. Così nella voce </i>peña<i>, si pronunzia come se fosse </i>pen<i>, colla </i>n<i> finale francese, e poi </i>na<i> toscana, </i>pen-na.<br />
'''r''' <i>semplice in corpo alla dizione, quando, non accompagnata da altra consonante, precede ad una vocale, e nell'articolo </i>ro, ra, ri, re<i>, non si pronunzia, o, per meglio dire, si pronunzia così dolce, che appena se ne oda un leggier mormorio: ma nel principio della dizione si pronunzia sempre, come in </i>ræne, regatta, &c.<br />
'''rr''' <i>si pronunzia come </i>r<i> semplice, strascinando però la vocale antecedente, come se avesse l'accento circonflesso, </i>terra<i>, têra, </i>morro<i>, môro, &c.</i><br />
'''s''' <i>si pronunzia sempre aspro alla toscana: ma inanzi alle consonanti, e alla vocale </i>i<i>, si pronunzia sempre col fischio di </i>sc<i>, come </i>signora<i>, scignora; </i>stella<i>, sctella. Si eccettuano le voci plurali de' nomi che hanno la terminazion singolare in </i>sso<i>, come: </i>passi<i> da passo, </i>bassi<i> da basso, &c. parimente le voci di seconda persona de' verbi terminanti in </i>sso<i>, come </i>passi<i> da passo verbo, </i>abbassi<i> da abbasso verbo; le quai voci si pronunziano colle due </i>ss<i> mute alla toscana.</i><br />
'''ss''' <i>nelle voci </i>esse, foisse, foissi, foissimo, foissan<i> del verbo sostantivo si pronunziano come una sola </i>s<i> strascinando la vocale antecedente.</i><br />
'''scc''' <i>si pronunzia col fischio di </i>sc<i>, soggiuntovi poi il suono chiaro d'un'altra '''c''', come </i>scciavo<i>, sc-ciavo.</i><br />
'''x''', <i>sempre come la </i>j<i> francese: </i>dexe<i>, come </i>déja.<br />
'''z''' <i>si pronunzia dolce, ovvero come la </i>s<i> dolce de' Francesi.</i><br />
'''ç''', <i>come in francese </i>façon<i> ugualmente in ambedue le lingue Francese e Genovese.</i>
}}
== Influença insce-i contemporanei e insce-i posteri ==
A riforma do Prian a condiçionò l'evoluçion da grafia zeneize scin a-o [[XIX secolo]].
A fu acugeita, in parte, da-i aotoî da [[A Gerusalemme liberâ|Gerusalemme Deliverâ]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Ra Gerusalemme deliverâ|url=https://www.google.com/books/edition/Ra_Gerusalemme_deliver%C3%A2_tr_da_diversi_i/YxpcAAAAQAAJ|ànno=1760|editô=Bernardo Tarigo|çitæ=Zena|léngoa=LIJ}}</ref>, dove, prezempio, pe-i partiçippi passæ da primma coniugaçion, se prefeì mantegnî a dexinença ''-aou'' che dœuviava o [[Viçénso Dartónn-a|Dartoña]] into [[XVI secolo|'500]] (foscia un compromisso tra-i sostegnitoî do ''-ou'' e quelli do ''-ao'') e a fu açettâ sença riserve da-o [[Steva De Franchi]], ch'o poriæ foscia avei piggiao parte a-a so creaçion, e ch'o-a dœuviò into so [[Ro chittarrin|''Chitarrin'']] do [[1772]] e inte so [[Comedie trasportæ da ro Françeize in lengua zeneize|''Commedie'']] do [[1772]] e do [[1781]].
E ''Regole d'Ortografia'' do paddre Prian, oltre à ese stæte e primme, son foscia quelle megio scrite che ghe segge. Fætostà che non solo son ripetue pægie pægie into ''Chitarrin'', ma, tralasciando e variante dovue a-a riforma ortografica do [[Martin Piaggio]], son ripetue ascì inte l'<i>[[Ezöpo zenéize|Esopo zeneize]]</i> do [[1822]] e inta riediçion do [[Gian Giacomo Cavalli|Cavallo]] d'o [[1823]], stavotta tristemente intitolâ ''Chittara Zeneize''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Gian Giacomo Cavalli|Gian Giacomo Cavallo]]|tìtolo=Chittara zeneize di|url=https://www.google.it/books/edition/Chittara_zeneize_di_Gian_Giacomo_Cavalli/am0Wqok3ABYC|ànno=1823|editô=Pagan|çitæ=Zena|léngoa=LIJ}}</ref>.
== Notte ==
<references/>
{{Léngoa lìgure}}
[[Categorîa:Gramàtica lìgure]]
nnfza90kzzl81etmc9wxba85b1djk6w
Wikipedia:Wikipediàn/Statìstiche
4
17183
271438
270176
2026-07-01T06:06:48Z
N.Longo
12052
stat
271438
wikitext
text/x-wiki
* Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''173°''' pòsto, con '''11.547''' pàgine de contegnûi e con '''2.642.543''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,52'''. E biografîe són '''818''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''620'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.545'''. I file caregæ són '''38'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''271.005'''. E vôxe parlæ són '''57'''. I uténti registræ són '''19.920''', i uténti atîvi són '''31''' e i aministratoî són '''5'''.
* Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''173°''' pòsto, con '''11.537''' pàgine de contegnûi e con '''2.627.467''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,51'''. E biografîe són '''819''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''620'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.539'''. I file caregæ són '''33'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''269.744'''. E vôxe parlæ són '''51'''. I uténti registræ són '''19.807''', i uténti atîvi són '''31''' e i aministratoî són '''5'''.
----
<div style="text-align:center;">Pi-â cronologîa conplêta, [[Wikipedia:Cronologîa statìstiche da Wikipedia in Lìgure|vànni chi]]</div>
<noinclude>[[Categorîa:O Wikipediàn|Ùrtime notìçie]]</noinclude>
h1ljaumah3jp123sjkt68s2s4nvypnw
Wikipedia:Wikipediàn/Archìvio
4
17357
271439
270177
2026-07-01T06:07:43Z
N.Longo
12052
stat
271439
wikitext
text/x-wiki
<noinclude>{{Wikipedia:Wikipediàn/Testâ}}</noinclude>
<br style="clear:both;" />
== 2026 ==
=== Màzzo 2026 ===
;1° màzzo 2026
* Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''173°''' pòsto, con '''11.512''' pàgine de contegnûi e con '''2.584.804''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,50'''. E biografîe són '''818''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''620'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.536'''. I file caregæ són '''32'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''268.895'''. E vôxe parlæ són '''50'''. I uténti registræ són '''19.660''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Arvî 2026 ===
;1° arvî 2026
* Statìstiche a-o prìmmo de arvî do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''173°''' pòsto, con '''11.498''' pàgine de contegnûi e con '''2.558.963''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,50'''. E biografîe són '''817''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''619'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.535'''. I file caregæ són '''32'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''268.327'''. E vôxe parlæ són '''50'''. I uténti registræ són '''19.523''', i uténti atîvi són '''42''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màrso 2026 ===
;1° màrso 2026
* Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''171°''' pòsto, con '''11.488''' pàgine de contegnûi e con '''2.535.421''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,48'''. E biografîe són '''815''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''619'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.534'''. I file caregæ són '''31'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''267.597'''. E vôxe parlæ són '''49'''. I uténti registræ són '''19.358''', i uténti atîvi són '''41''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Frevâ 2026 ===
;1° frevâ 2026
* Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''171°''' pòsto, con '''11.480''' pàgine de contegnûi e con '''2.523.317''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,46'''. E biografîe són '''815''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''619'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.531'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''267.104'''. E vôxe parlæ són '''48'''. I uténti registræ són '''19.209''', i uténti atîvi són '''34''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zenâ 2026 ===
;1° zenâ 2026
* Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''171°''' pòsto, con '''11.466''' pàgine de contegnûi e con '''2.492.762''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,44'''. E biografîe són '''814''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''618'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.524'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''265.980'''. E vôxe parlæ són '''48'''. I uténti registræ són '''19.041''', i uténti atîvi són '''41''' e i aministratoî són '''5'''.
== 2025 ==
=== Dixénbre 2025 ===
;1° dixénbre 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de dixénbre do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''170°''' pòsto, con '''11.455''' pàgine de contegnûi e con '''2.475.846''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,43'''. E biografîe són '''812''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''611'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.517'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''265.240'''. E vôxe parlæ són '''48'''. I uténti registræ són '''18.909''', i uténti atîvi són '''46''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Novénbre 2025 ===
;1° novénbre 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''170°''' pòsto, con '''11.453''' pàgine de contegnûi e con '''2.467.139''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,44'''. E biografîe són '''811''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''609'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.513'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''264.047'''. E vôxe parlæ són '''45'''. I uténti registræ són '''18.743''', i uténti atîvi són '''29''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Òtôbre 2025 ===
;1° òtôbre 2025
* Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''170°''' pòsto, con '''11.448''' pàgine de contegnûi e con '''2.450.567''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,43'''. E biografîe són '''810''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.514'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''263.424'''. E vôxe parlæ són '''44'''. I uténti registræ són '''18.597''', i uténti atîvi són '''40''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Seténbre 2025 ===
;1° seténbre 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''169°''' pòsto, con '''11.431''' pàgine de contegnûi e con '''2.411.568''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,41'''. E biografîe són '''807''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.513'''. I file caregæ són '''28'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''262.587'''. E vôxe parlæ són '''44'''. I uténti registræ són '''18.399''', i uténti atîvi són '''29''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Agósto 2025 ===
;1° agósto 2025
* Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''169°''' pòsto, con '''11.417''' pàgine de contegnûi e con '''2.373.836''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,29'''. E biografîe són '''807''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.512'''. I file caregæ són '''24'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''259.703'''. E vôxe parlæ són '''40'''. I uténti registræ són '''18.287''', i uténti atîvi són '''25''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Lùggio 2025 ===
;1° lùggio 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''169°''' pòsto, con '''11.407''' pàgine de contegnûi e con '''2.354.267''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,25'''. E biografîe són '''806''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.511'''. I file caregæ són '''20'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''258.403'''. E vôxe parlæ són '''36'''. I uténti registræ són '''18.202''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zùgno 2025 ===
;1° zùgno 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''169°''' pòsto, con '''11.400''' pàgine de contegnûi e con '''2.329.224''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,24'''. E biografîe són '''805''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.509'''. I file caregæ són '''20'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''257.849'''. E vôxe parlæ són '''36'''. I uténti registræ són '''18.088''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màzzo 2025 ===
;1° màzzo 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''168°''' pòsto, con '''11.396''' pàgine de contegnûi e con '''2.317.125''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,22'''. E biografîe són '''803''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''606'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.510'''. I file caregæ són '''19'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''257.510'''. E vôxe parlæ són '''35'''. I uténti registræ són '''17.967''', i uténti atîvi són '''26''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màrso 2025 ===
;1° màrso 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''168°''' pòsto, con '''11.367''' pàgine de contegnûi e con '''2.270.474''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,20'''. E biografîe són '''798''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''603'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.501'''. I file caregæ són '''18'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''255.501'''. E vôxe parlæ són '''32'''. I uténti registræ són '''17.748''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Frevâ 2025 ===
;1° frevâ 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''166°''' pòsto, con '''11.355''' pàgine de contegnûi e con '''2.245.374''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,19'''. E biografîe són '''798''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''603'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.504'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''254.791'''. E vôxe parlæ són '''28'''. I uténti registræ són '''17.637''', i uténti atîvi són '''27''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zenâ 2025 ===
;17 zenâ 2025
* O Comùn de Zêna o l'à inandiòu, insémme a-a Consulta Ligure, in [https://smart.comune.genova.it/comunicati-stampa-articoli/il-comune-cerca-cittadini-che-sappiano-parlare-scrivere-e-leggere-la censiménto de génte ch'én bónn-e a parlâ, scrîve e/ò lêze in zenéize], pe de iniçiatîve che saiàn svilupæ a-a seu fìn. Pe scrîvise bezéugna inpî [https://forms.office.com/Pages/ResponsePage.aspx?id=-qqHhIpVokKdwG1JGQY1A_2YRcOpaiBJgCm9o9FlhLlUQTlKVktaOVhIS0RURjM3RjM5V1pMTEk3Ty4u sto mòdolo chi] e, pe savéine de ciù, [https://www.facebook.com/ConsultaLigure/videos/1591814088365928 chi] se peu védde 'n filmìn de prezentaçión.
;1° zenâ 2025
* Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''165°''' pòsto, con '''11.342''' pàgine de contegnûi e con '''2.225.199''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,17'''. E biografîe són '''796''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''599'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.506'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''253.772'''. E vôxe parlæ són '''28'''. I uténti registræ són '''17.527''', i uténti atîvi són '''24''' e i aministratoî són '''5'''.
== 2024 ==
=== Dexénbre 2024 ===
;1° dexénbre 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''165°''' pòsto, con '''11.332''' pàgine de contegnûi e con '''2.209.217''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,17'''. E biografîe són '''796''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''599'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.505'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''253.231'''. E vôxe parlæ són '''27'''. I uténti registræ són '''17.441''', i uténti atîvi són '''26''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Novénbre 2024 ===
;1° novénbre 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''165°''' pòsto, con '''11.313''' pàgine de contegnûi e con '''2.186.523''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,16'''. E biografîe són '''795''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''599'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.496'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''252.553'''. E vôxe parlæ són '''26'''. I uténti registræ són '''17.331''', i uténti atîvi són '''27''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Òtôbre 2024 ===
;1° òtôbre 2024
* A pàgina in sce '''Arbenga''' a l'é stæta reconosciûa cómme vôxe in vedrìnn-a.
* Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''165°''' pòsto, con '''11.296''' pàgine de contegnûi e con '''2.162.269''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,14'''. E biografîe són '''791''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''575'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.290'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''251.394'''. E vôxe parlæ són '''26'''. I uténti registræ són '''17.248''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Seténbre 2024 ===
;5 seténbre 2024
* A-i 5, 6 e 7 de seténbre gh'é stæto 'na [https://conseggio-ligure.org/img/noticie/fra-liguria-e-lunigiana.pdf conferénsa] a Lèrxi, Améggia, e Àrcoa da-o tìtolo ''Fra Liguria e Lunigiana. Rapporti tra l’estremo Levante Ligure e le aree limitrofe. Considerazioni storiche e linguistiche'', dedicâ a-o patrimònio lengoìstico de quélla tæra.
;1° seténbre 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''164°''' pòsto, con '''11.276''' pàgine de contegnûi e con '''2.143.416''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,11'''. E biografîe són '''789''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''573'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.286'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''250.200'''. E vôxe parlæ són '''25'''. I uténti registræ són '''17.157''', i uténti atîvi són '''38''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Agósto 2024 ===
;22 agósto 2024
* A pàgina in sce '''Arasce''' a l'é stæta reconosciûa cómme vôxe in vedrìnn-a.
;1° agósto 2024
* Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''164°''' pòsto, con '''11.269''' pàgine de contegnûi e con '''2.104.056''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,07'''. E biografîe són '''787''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''570'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.278'''. I file caregæ són '''11'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''248.578'''. E vôxe parlæ són '''19'''. I uténti registræ són '''17.029''', i uténti atîvi són '''41''' e i aministratoî són '''5'''.
* L'é stæto pubricòu a prìmma pàgina scrîta in mentonàsco: Basilica de San Miché Arcangelo (Mentàn)
=== Lùggio 2024 ===
;1° lùggio 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''164°''' pòsto, con '''11.257''' pàgine de contegnûi e con '''2.078.450''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,05'''. E biografîe són '''785''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''569'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.277'''. I file caregæ són '''11'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''247.810'''. E vôxe parlæ són '''19'''. I uténti registræ són '''16.915''', i uténti atîvi són '''19''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zùgno 2024 ===
;29 zùgno 2024
* L'é sciortîo Google Tradutô (''Google translate'') pò-u Lìgure, inta variêtæ zenéize, scrîta segóndo e régole da [[Grafia unitäia|grafîa unitâia]]. O no l'é perfètto ma o l'é 'n gràn bótto in avànti pi-â léngoa.
;20 zûgno 2024
* Scignorîa! a l'é 'na trasmisción televixîva tùtta in zenéize ch'a se védde in sce Telenord. [https://telenord.it/scignoria-puntata-del-20-06-2024-74186 Chi] gh'é a pontâ do 20 de zùgno do 2024.
;1° zùgno 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''163°''' pòsto, con '''11.252''' pàgine de contegnûi e con '''2.060.159''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,03'''. E biografîe són '''784''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''568'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.276'''. I file caregæ són '''11'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''246.370'''. E vôxe parlæ són '''19'''. I uténti registræ són '''16.816''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màzzo 2024 ===
;1° màzzo 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''163°''' pòsto, con '''11.243''' pàgine de contegnûi e con '''2.047.501''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,03'''. E biografîe són '''779''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''564'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.275'''. I file caregæ són '''11'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''245.994'''. E vôxe parlæ són '''19'''. I uténti registræ són '''16.683''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Arvî 2024 ===
;1° arvî 2024
* Statìstiche a-o prìmmo d'arvî do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''163°''' pòsto, con '''11.236''' pàgine de contegnûi e con '''2.036.896''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,02'''. E biografîe són '''777''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''562'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.271'''. I file caregæ són '''10'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''245.595'''. E vôxe parlæ són '''17'''. I uténti registræ són '''16.574''', i uténti atîvi són '''30''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màrso 2024 ===
;1° màrso 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''163°''' pòsto, con '''11.226''' pàgine de contegnûi e con '''2.023.602''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,02'''. E biografîe són '''777''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''562'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.268'''. I file caregæ són '''10'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''245.209'''. E vôxe parlæ són '''17'''. I uténti registræ són '''16.451''', i uténti atîvi són '''24''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Frevâ 2024 ===
;21 frevâ 2024
* Sàbbo 23 de màrso do 2024, a 9 ôe a-a séia, a-o Tiâtro Rina e Gilberto Govi a Zêna Bösanæo ghe saiâ 'n spetàcolo muxical-tiatrâle intitolòu "Donde ti væ?" realizòu da-o Mike fC co-a parteçipaçión de Antonello Ferroni e Franca Parodi e con di tòcchi scrîti da lê e ezegoîi da-i muxicìsti Andrea Alinovi, Enrico Bovone e Vittorio Sasso.
;1° frevâ 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.221''' pàgine de contegnûi e con '''2.012.408''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,02'''. E biografîe són '''777''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''562'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.268'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''244.892'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''16.345''', i uténti atîvi són '''27''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zenâ 2024 ===
;31 zenâ 2024
* O 19 de dexénbre, inta Sâla Chierici da Bibliotêca cìvica Berio de Zêna, gh'é stæto o convêgno "Leggere e scrivere in genovese", cuòu da-o "Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure"; a [https://conseggio-ligure.org/eventi/19-12-2023 quésto ligàmmo] se peu lêze o progràmma intrêgo. [https://www.youtube.com/watch?v=gpqpnIeBNWk Chi] gh'é o vìdeo conplêto de tùtto quéllo convêgno.
;7 zenâ 2024
* A [[Wikipedia in lìgure|Wikipedia lìgure]] a l'é arivâ, fra tùtte e sò pàgine de contegnûo, a ciù de 2.000.000 de pòule inta nòstra léngoa!
;1° zenâ 2024
* Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.212''' pàgine de contegnûi e con '''1.997.383''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,02'''. E biografîe són '''771''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''561'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.265'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''244.238'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''16.007''', i uténti atîvi són '''25''' e i aministratoî són '''5'''.
== 2023 ==
=== Dexénbre 2023 ===
;5 dexénbre 2023
* Ancheu, a çinqu'ôe depoîdisnâ, inte l'Àola Sàn Sarvòu in Sarzàn ghe saiâ a prezentaçión a-o pùblico da descovèrta do ciù antîgo diçionâio zenéize, êuvia do præ Cristoforo Filippi do 1834, a cûa de l'asociaçión "A Compagna" e con relatoî o Vittorio Lauda e o Franco Bampi.
;1° dexénbre 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.204''' pàgine de contegnûi e con '''1. 979.782''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,00'''. E biografîe són '''771''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''561'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.264'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''243.714'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''16.003''', i uténti atîvi són '''26''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Novénbre 2023 ===
;1° novénbre 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''160°''' pòsto, con '''11.203''' pàgine de contegnûi e con '''1.974.562''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,00'''. E biografîe són '''771''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''561'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.264'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''243.484'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''16.004''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Òtôbre 2023 ===
;5 òtôbre 2023
* Aregordæve che tùtti i zéuggia, a-e 20ː30, gh'é a dirétta in sce Telenord do nêuvo progràmma zenéize ''Scignorîaǃ'', co-o Gilberto Volpara cómme condutô. Gh'é de répliche into córso da setemànn-a e-e registraçioìn a dispoxiçión in sciô scîto ofiçiâ <small>(chi a prìmma pontâ)</small>, bónn-a vixón!
;1° òtôbre 2023
* Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''160°''' pòsto, con '''11.191''' pàgine de contegnûi e con '''1.960.583''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,96'''. E biografîe són '''771''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''559'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.261'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''242.519'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.886''', i uténti atîvi són '''35''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Seténbre 2023 ===
;29 seténbre 2023
* Grande inisiativa do cantante zeneize Mike FC pe avardâ a lengoa ligure: chi gh'è o filmato da conferensa che le o l'à òrganizòu a Zena a-i 29 de setenbre inta biblioteca Berio insemme a-o prescidente da Consulta Ligure Giorgio Oddone, a-o lengoista Stefano Lusito e a-o giornalista Fabio Canessa.
;1° seténbre 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''160°''' pòsto, con '''11.184''' pàgine de contegnûi e con '''1.947.945''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,95'''. E biografîe són '''770''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''559'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.260'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''242.182'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.762''', i uténti atîvi són '''31''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Agósto 2023 ===
;1° agósto 2023
* Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''159°''' pòsto, con '''11.177''' pàgine de contegnûi e con '''1.932.191''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,94'''. E biografîe són '''770''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''558'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.258'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''241.628'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.662''', i uténti atîvi són '''20''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Lùggio 2023 ===
;4 lùggio 2023
* Aregordæve che tùtti i venardì o sciòrte ''O Zinâ'', a prìmma revìsta in zenéize in sciâ Ræ con tànto de versción òudio de nêuve. Quésto travàggio o l'é stæto inandiòu da l'asociaçión do ''Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure''.
;1° lùggio 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''159°''' pòsto, con '''11.169''' pàgine de contegnûi e con '''1.913.654''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,94'''. E biografîe són '''770''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''559'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.255'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''241.136'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.558''', i uténti atîvi són '''26''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zùgno 2023 ===
;13 zùgno 2023
* L'é sciortîo 'n nêuvo vìdeo de l'Anònimo Zenéize de Youtube: d'ancheu o ne móstra de êuvie méistre da letiatûa zenéize e di stùddi a lê dedicæ, con coménto e prezentaçión do tùtto inta léngoa nostrâ, bónn-a vixón!
;1° zùgno 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''159°''' pòsto, con '''11.132''' pàgine de contegnûi e con '''1.897.118''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,95'''. E biografîe són '''766''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''555'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.249'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''240.327'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.453''', i uténti atîvi són '''25''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màzzo 2023 ===
;1° màzzo 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''158°''' pòsto, con '''11.128''' pàgine de contegnûi e con '''1.885.375''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,94'''. E biografîe són '''766''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''555'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.247'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''239.880'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.331''', i uténti atîvi són '''27''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Arvî 2023 ===
;1° arvî 2023
* Statìstiche a-o prìmmo d'arvî do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''158°''' pòsto, con '''11.117''' pàgine de contegnûi e con '''1.875.694''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,94'''. E biografîe són '''764''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''555'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són ''' 4.243'''. I file caregæ són '''8'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''239.454'''. E vôxe parlæ són '''11'''. I uténti registræ són '''15.233''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màrso 2023 ===
;1° màrso 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''158°''' pòsto, con '''11.105''' pàgine de contegnûi e con '''1.838.446''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,92'''. E biografîe són '''764''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''555'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.240'''. I file caregæ són '''8'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''238.603'''. E vôxe parlæ són '''11'''. I uténti registræ són '''15.134''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Frevâ 2023 ===
;1° frevâ 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''157°''' pòsto, con '''11.097''' pàgine de contegnûi e con '''1.818.476''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,90'''. E biografîe són '''761''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''554'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.240'''. I file caregæ són '''8'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''237.903'''. E vôxe parlæ són '''11'''. I uténti registræ són '''15.026''', i uténti atîvi són '''33''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zenâ 2023 ===
;22 zenâ 2023
* A Compagna (de Zena) a festezza çento anni da-a seu fondaçion co-in grande spetàcolo a-o Tiatro Carlo Feliçe a-i 22 de zenâ a-e 8.30 de séia. Amiæ [https://www.youtube.com/watch?v=75-ZZ2d2184 chi] a prezentaçion! Alegri!
;1° zenâ 2023
* Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''157°''' pòsto, con '''11.080''' pàgine de contegnûi e con '''1.802.868''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,89'''. E biografîe són '''761''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''553'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.235'''. I file caregæ són '''8'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''237.337'''. E vôxe parlæ són '''11'''. I uténti registræ són '''14.936''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
== 2022 ==
=== Dexénbre 2022 ===
;23 dexénbre 2022
* [[Utente:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] o s'é [[:m:Special:Permalink/24280971|dimìsso]] da aministratô.
;1° dexénbre 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''157°''' pòsto, con '''11.068''' pàgine de contegnûi e con '''1.786.321''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,82'''. E biografîe són '''756''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''548'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.237'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''236.300'''. E vôxe parlæ són '''11'''.
=== Novénbre 2022 ===
;1° novénbre 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''156°''' pòsto, con '''11.052''' pàgine de contegnûi e con '''1.777.412''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,82'''. E biografîe són '''753''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''548'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.231'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''235.484'''. E vôxe parlæ són '''11'''.
=== Òtôbre 2022 ===
;28 òtôbre 2022
* O sciortià primma da fìn de st'anno chi o libbro "Il genovese facile - Manuale del genovese moderno" scrîto da-o Prof. Franco Bampi, o tradutô Rîco Carlini e o cónsole da Compagna Zòrzo Òdon, dove gh'é tütti i riferimenti pe scrîve e leze corettamente o zeneize, ma anche pe parlalo co-e giüste inflescioìn. Alegri!
;25 òtôbre 2022
* O skin "[[:mw:Skin:Vector/2022|Vector 2022]]" o l'é diventòu o nêuvo default pe-a versción desktop.
;1 òtôbre 2022
* Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''156°''' pòsto, con '''11.043''' pàgine de contegnûi e con '''1.761.057''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,81'''. E biografîe són '''753''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''545'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.225'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''234.935'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Seténbre 2022 ===
;1° seténbre 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''156°''' pòsto, con '''11.027''' pàgine de contegnûi e con '''1.737.189''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,73'''. E biografîe són '''747''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''541'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.218'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''232.422'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Agósto 2022 ===
;24 seténbre 2022
* O team da Wikipedia in lìgure o da o seu tribûto a-o Fiorenzo Toso (1962-2022), grande lengoista do zeneize. A seu sconparsa a l'é 'na greive pèrdia pe tûtti i amanti do zeneize
;1° agósto 2022
* Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''155°''' pòsto, con '''11.015''' pàgine de contegnûi e con '''1.752.461''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,68'''. E biografîe són '''747''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''540'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.218'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''231.132'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Lùggio 2022 ===
;8 lùggio 2022
* A Wikipedia in Lìgure a l'é arivâ a 11.000 vôxe
;1 lùggio 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''155°''' pòsto, con '''10.997''' pàgine de contegnûi e con '''1.727.387''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,67'''. E biografîe són '''744''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''537'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.215'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''230.577'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Zùgno 2022 ===
;1° zùgno 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''155°''' pòsto, con '''10.972''' pàgine de contegnûi e con '''1.694.356''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,66'''. E biografîe són '''744''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''537'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.212'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''229.815'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Màzzo 2022 ===
;1° màzzo 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''154°''' pòsto, con '''10. 960''' pàgine de contegnûi e con '''1.658.045''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,65'''. E biografîe són '''744''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''538'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.208'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''229.115'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Arvî 2022 ===
;1° arvî 2022
* Statìstiche a-o prìmmo d'arvî do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''154°''' pòsto, con '''10.945''' pàgine de contegnûi e con '''1.593.482''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,65'''. E biografîe són ''' 743''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''536'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són ''' 4.205'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''227.799'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Màrso 2022 ===
;1° màrso 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''154°''' pòsto, con '''10.910''' pàgine de contegnûi e con '''1 .578.237''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,65'''. E biografîe són '''742''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''535'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.199'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''227.005'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Frevâ 2022 ===
;1° frevâ 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''154°''' pòsto, con '''10.878''' pàgine de contegnûi e con '''1.529.545''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,64'''. E biografîe són '''736''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''519'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.187'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''226.092'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Zenâ 2022 ===
;31 zenâ 2022
* [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Eleçioìn/Arbenganese|l'é stæto elètto aministratô]].
;1° zenâ 2022
* Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''153°''' pòsto, con '''10.847''' pàgine de contegnûi e con '''1.494.859''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,63'''. E biografîe són '''726''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''507'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.028'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''225.267'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
== 2021 ==
=== Dexénbre 2021 ===
;1° dexénbre 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.822''' pàgine de contegnûi e con '''1.457.655''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,63'''. E biografîe són '''720'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''502'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.174'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''224.617'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Novénbre 2021 ===
;1° novénbre 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.796''' pàgine de contegnûi e con '''1.433.555''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,62'''. E biografîe són '''719'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''500'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.156'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''223.835'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Òtôbre 2021 ===
;1° òtôbre 2021
* Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.771''' pàgine de contegnûi e con '''1.405.032''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,64'''. E biografîe són '''715'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''497'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.144'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''222.805'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Seténbre 2021 ===
;1° seténbre 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.748''' pàgine de contegnûi e con '''1.362.347''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,65'''. E biografîe són '''713'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''492'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.135'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''221.636'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Agósto 2021 ===
;25 agósto 2021
* L'é stæto pubricòu a prìmma pàgina scrîta de Sàn Bertomê: U Sèrvu
;12 agósto 2021
* L'é stæto pubricòu a prìmma pàgina scrîta in garescìn: Garesce
;5 agósto 2021
* [[Utente:N.Longo|N.Longo]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Eleçioìn/N.Longo|l'é stæto elètto aministratô]].
;1° agósto 2021
*Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.656''' pàgine de contegnûi e con '''1.314.175''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,64'''. E biografîe són '''710'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''491'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.025'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''217.346'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Lùggio 2021 ===
;6 lùggio 2021
* L'é stæto pubricòu a prìmma pàgina scrîta in ormeàsco: Ulmea
;1° lùggio 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''151°''' pòsto, con '''10.502''' pàgine de contegnûi e con '''1.246.272''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,48'''. E biografîe són '''699'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''480'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''3.952'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''211.268'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Zùgno 2021 ===
;1 zùgno 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''150°''' pòsto, con '''10.441''' pàgine de contegnûi e con '''1.171.802''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''663'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''442'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''3.919'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''208.309'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Màzzo 2021 ===
;23 màzzo 2021
* A prìmma pàgina scrita in arbenganese
;22 màzzo 2021
* A prìmma pàgina scrita in finarìn
;9 màzzo 2021
* A prìmma pàgina scrita in bunifazzin
;1° màzzo 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''151°''' pòsto, con '''10.261''' pàgine de contegnûi e con '''1.134.671''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''645'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''422'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''3.743'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''205.161'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Arvî 2021 ===
;1° arvî 2021
* Statìstiche a-o prìmmo d'arvî do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.228''' pàgine de contegnûi e con '''1.088.970''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''642'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''420'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''3.720'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''202.595'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Màrso 2021 ===
;22 màrso 2021
* Scialla, Scialla! Semmo arivæ a '''{{formatnum:10000}} (Dêxemilla) vôxe''' in questa Wiki! Graçie {{formatnum:10000}} vòtte a tûtti! Alêgri!
;1 màrso 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''164°''' pòsto, con '''7.563''' pàgine de contegnûi e con '''990.935''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''639'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''417'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''2.066'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''196.183'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Frevâ 2021 ===
;1° frevâ 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''185°''' pòsto, con '''5.683''' pàgine de contegnûi e con '''918.949''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''637'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''416'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''2.053'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''188.438'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Zenâ 2021 ===
;1° zenâ 2021
* Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2021. A lij.wiki a l'é scugiâ a-o '''197°''' pòsto, con '''4.460''' pàgine de contegnûi e con '''883.330''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''635'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''416'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''2.023'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''185.408'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
== 2020 ==
=== Dexénbre 2020 ===
;1° dexénbre 2020
* Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2020: A lij.wiki a l'é scugiâ a-o '''197°''' pòsto, con '''4.421''' pàgine de contegnûi e con '''869.975''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''628'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''408'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.975'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''184.483'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Novénbre 2020 ===
;1° novénbre 2020
* Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2020: A lij.wiki a l'é scugiâ a-o '''197°''' pòsto, con '''4.329''' pàgine de contegnûi e con '''851.866''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''613'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''395'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.872'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''183.167'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Òtôbre 2020 ===
;1° òtôbre 2020
* Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2020. A lij.wiki a l'é a-o '''195°''' pòsto, con '''4.283''' pàgine de contegnûi e con '''840.567''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''611'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''392'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.852'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''182.357'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Seténbre 2020 ===
;22 seténbre 2020
* O l'é stæto cangiòu l'orâio da Wikipedia Lìgure segóndo l'ôa de Zêna (CET/CEST).
;1° seténbre 2020
* Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2020. A lij.wiki a l'é a-o '''195°''' pòsto, con '''4.269''' pàgine de contegnûi e con '''835.948''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''609'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''392'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.805'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''181.794'''.
=== Agósto 2020 ===
;1° agósto 2020
* A-a fìn de lùggio a '''Wikivivagna''' a l'é divegnûa indipendente, sàiva a dî ch'a no dipende ciù da-a Wikisource globâle. O zoêno spezìn '''Samuele2002''' o l'é divegnûo aministratô da [https://lij.wikisource.org/wiki/P%C3%A0gina_prin%C3%A7ip%C3%A2 Wikivivagna]. O contribûto ciù inportante pe realizâ questa indipendensa o l'é stæto dæto da-o '''Giromìn Cangiaxo''' ch'o l'à tradûto (e o continua a tradûe) tùtta l'interfaccia pe-a Wikivivagna e a nòstra Wikipedia. Conplimenti e augûri a tùtti doî!
* Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2020. A lij.wiki a l'é a-o '''197°''' pòsto, con '''4.077''' pàgine de contegnûi e con '''810.431''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''596'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''381'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.632'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''179.478'''.
=== Lùggio 2020 ===
;20 lùggio 2020
* A l'é stæta creâ a '''Wikivivàgna Lìgure''' in sce [[:s:|lij.wikisource.org]]
; 14 lùggio 2020
* L'é sciortîo 'n interesante artìcolo in sciô Tabarchìn scrîto da Fiorenzo Toso: sciachæ [http://lingueemergenti.info/tabarchin/article/a-scritua-du-tabarchin-in-esperiensa-noa?fbclid=IwAR3Sceyn5CawlKLVI9FhH1POZbEX3zo1Z9qhwJ4C1kxdS5Keo0Cb9_pTY0s chi]. E chi [https://invexendo.github.io/serv-assae.html?fbclid=IwAR3W9gJsr7qv4zMktsvFMTiu7c-LPcp0SDGITPhyyM1rHozqZ2rJy7b2X2g gh'é 'n belìscimo testo scrîto e lezûo in zeneize da-o Fiorenzo Toso].
;1 lùggio 2020
* Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2020. A lij.wiki a l'é a-o '''198°''' pòsto, con '''3.942''' pàgine de contegnûi e con '''785.857''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''551'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''351'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.139'''.
=== Zùgno 2020 ===
;29 zùgno 2020
* Són stæti introdûti i nêuvi grùppi uténte in sciâ Wikipedia in Lìgure: Rollbacker e Mover
;26 zùgno 2020
* A l'é stæta fæta a prìmma vôxe parlâ: Penarchi - [[:File:Lijwiki-Penarchi.ogg]]
;20 zùgno 2020
* O sondàggio in scî Nêuvi grùppi uténte o l'é terminòu e a propòsta a l'é stæta aprovâ.
;1 zùgno 2020
* [[Utente:Giodiassi5|Giodiassi5]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Eleçioìn/Giodiassi5|l'é stæto elètto aministratô]].
* [[Utente:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Eleçioìn/S4b1nuz E.656|l'é stæto elètto aministratô]].
=== Màzzo 2020 ===
=== Arvî 2020 ===
=== Màrso 2020 ===
;23 màrso 2020
* O l'é prezénte in scê YouTube in filmìn in sciâ lengoa zeneize pubricòu da 'n canâ specializòu inte lengoe do mondo e de difuxon internaçionâle. O filmìn o l'é stæto realizòu graçie a Giodiassi5, a-i aministratoî e a-e consulense de âtri wikipedién, co-o fìn de fâ conosce o ciù poscibile o zeneize e a lengoa ligure. [https://www.youtube.com/watch?v=O0qupghwU5o Chi gh'é o ligàmme].
=== Frevâ 2020 ===
;3 frevâ 2020
* Scialla, scialla: a-i 4 d'Àrvî che vén, inta "Libreria Paolina" in Ciàssa Mateòtti ghe saiâ a prezentaçión di Evangêi, libbro tradûto da-o Rîco Carlini e publicòu da-a câza editrice ERGA.
=== Zenâ 2020 ===
;22 zenâ 2020
* [[Utente:Aereus646|Aereus646]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Eleçioìn/Aereus646|l'é stæto elètto aministratô]].
== 2019 ==
=== Dexénbre 2019 ===
;15 Dexénbre 2019
* Salûo a tùtti, sabbo 21 de dexénbre, a quatt'ôe dòppo disnâ, ghe saià o tradiçionâle confêugo a Zêna in Ciassa de Ferari. Saieiva 'n'ocaxón pe incontrâse pe niâtri da Wikipedia Lìgure. Pe contatti poéi scrîve inta mæ pàgina de discusción. Scignorìa!
=== Novénbre 2019 ===
;12 Novénbre 2019
* L'Universcitæ de Innsbruck a l'é aprêuvo a terminâ 'n progetto de vocabolâio zeneize-italiàn a-a pàgina https://romanistik-gephras.uibk.ac.at/content?page=home . GEPHRAS o l’é o primmo diçionäio de combinaçioin zeneise-italian. Informaçioin dettaggiæ in sciô progetto s’attreuvan [https://romanistik-gephras.uibk.ac.at/content?page=project chi]. O diçionäio o l’é in sciâ ræ da-o comenso do progetto, ma e intræ no saian definitive fin a-o frevâ do 2020. O progetto o l’é finançiou da-o fondo do stato austriaco pe-a reçerca (FWF).
=== Òtôbre 2019 ===
;2 Òtôbre 2019
* Sòcci de A Compagna confèrman che into nêuvo ''Android'' gh'é òua anche a tastêa zenéize-lìgure lij.
=== Seténbre 2019 ===
;1 Seténbre 2019
* L'uténte JeanM o l'à misso in sciâ ræ a [http://ligu.re/ verscion d'anteprimma do Cazassa e de l'Oliviêri digitâle]. Coménti, crìtiche e sugeriménti son tùtti bén acetæ e incoragiæ, e coscì anche i contribûti.
* A-o primmo de seténbre se son incontræ a Üpega, inta provinsa de Cuneo, i brigaschi da Tæra Brigasca.
=== Agósto 2019 ===
;10 de agosto 2019
* L'aministratô Luensu1959 o l'à òrganizòu pe-i colaboratoî de Wikipedia Lìgure 'n incontro a Cazélla a l'òstàia "Antica Trattoria Del Bado". Gh'êa o tradutô Rîco Carlini e o prescidénte da Compagna de Zena Franco Bampi. Émmo parlòu de tùtto, da-o futûro do Zenéize a-a situaçion da nòstra Wiki, scinn'a-a publicaçion di Evangêi do Carlini, òua che a revixon da sò traduçion a l'é finîa. Scignorîa!
=== Lùggio 2019 ===
;21 lùggio 2019
* [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Riconfèrma anoâle/Luensu1959/2|l'é stæto riconfermòu aministratô]].
=== Zùgno 2019 ===
=== Màzzo 2019 ===
=== Arvî 2019 ===
=== Màrso 2019 ===
=== Frevâ 2019 ===
=== Zenâ 2019 ===
;1 zenâ 2019
* Scialla, scialla, [[Utente:Badano5|Badano5]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Riconfèrma anoâle/Badano5|l'é stæto riconfermòu aministratô]]! Conpliménti! Tanti aogûri de bon travaggio! Badano5 o restiâ in càrega comme aministratô da nòstra Wiki scin a-i 3 de zenâ do 2020.
== 2018 ==
=== Dexénbre 2018 ===
;30 dexénbre 2018
* A-i 30 de dexénbre se son incontræ a Seravàlle Scrivia i doî aministratoî Luensu1959 e Badano5: se son incontræ in Âta Ligùria ''a mezza stradda'' perché un o vîve a Romma e l'âtro o vîve a Grenoble! L'é nasciûa a-o prinçipio de dexénbre a tersa figìnn-a do Feipìn, za aministratô da nòstra Wiki e vice-prescidénte da Compagna into pasòu. Augùri de tùtto cheu! O Feipìn o n'à scrîto a niâtri coscì:
<blockquote>"No poei imaginâ cös'o l'ê
Sentî a feliçitæ de-e dôe figìnn-e
Quande àn saciûo, belle stelìnn-e
Che n'âtro astro nêuo o gh'é
Inta vitta de seu câi a luxî
A l'é a Cecilia, a se ciamma coscì
E no se fâ pe dî, ma intanto dilla
A l'é nasciûa into giorno do Balilla!</blockquote>
;22 dexénbre 2018
* O pròscimo confêugo o se tegniâ a Zêna a-i 22 de dexénbre do 2018 de dòppo disnâ.
=== Novénbre 2018 ===
=== Òtôbre 2018 ===
;1 òtôbre 2018
* Aregordémose ògni tanto de dâ 'n'eugiâ [http://www.primocanale.it/network/liguriancheu/ chi] a-a rùbrica "Ligùria ancheu" in sciô Primo Canale
;15 òtôbre 2018
* Quande i polìtichi parlan in zenéize de Zena e de consegoénse pe-a çitæ a càoza do ponte ch'o l'é deruòu. Amîa [http://www.primocanale.it/notizie/odone-negri-l-addio-alla-presidenza-della-camera-di-commercio-in-dialetto-202002.html chi] inta trasmisción "Ligùria ancheu".}}
=== Seténbre 2018 ===
;9 seténbre 2018
* [[Utente:Feipìn|Feipìn]] o l'é deschèito automaticamente da-a càrega de aministratô pe inativitæ.
=== Agósto 2018 ===
;14 agósto 2018
* Doî di tréi aministratoî atoâli, Luensu1959 e o Feipìn, se son incontræ a Buzàlla a-i 10 d'agosto do 2018 a l'östàja "Banco Rosso". Gh'êa anche o tradutô Rîco Carlini, o prescidénte d'A Compagna de Zêna, Franco Bampi, e Præ Carbón do santuâio da Vitöria. O têma o l'é stæto quello de comme fâ pe trovâ in finançiamento pe-a publicaçión di Evangêi tradûti da-o Rîco Carlini. O Præ Carbón o l'é aprêuvo a fâ 'na revixón da traduçión. O Carlini, into méntre, o s'é misso a tradûe i Atti di Apòstoli ascì.
* A-i 14 d'agósto 2018 o l'é derûo o pónte Morandi a Zêna. Chi gh'é 'na poexîa dedicâ a-o pónte, a Zêna e a tùtti i zeneixi:
<blockquote>Derûa in pónte, Derûa 'na stradda, Derûan i nervi de chi, Segûo, O pénsa: Poéivo êse la.
Derûa 'na çitæ, Òua ciù izolà, Derûa a sò economía, Frágile e insegûa.
Derûa a fêde, Ne-o çè, Ne-o destìn, Ne-a vitta.
Derûan e brássa De chi o spála, Derûa, pezánte, O magón, In sce nòstre spalle.
Tûtto o derûa Fêua che noiâtri. Génte dûa, Inospitále, Morciónn-a e Co-a tèsta comme 'n masabécco, Pe chi o no ne conosce.
Génte che travaggia, Camálli, Portoâli, Carbounée. Artexánn-i, Banchiêri, Capitann-i e Mainè. Villan in scê prîe.
Superbi, Òrgogliôzi. Fêi!
Inscìste, Inutilmente, O çê, In scia nòstra çitæ.
Che da ægua, Brátta, Róvinn-e e Bombe, A l'é sempre sciortìa.
E alôa "che l'inse!", Zêna, Domán ti saiæ ancón ciú bella</blockquote>
=== Lùggio 2018 ===
;16 lùggio 2018
* [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Riconfèrma anoâle/Luensu1959|l'é stæto riconfermòu aministratô]] pe sei meixi. [[m:Steward_requests/Permissions/Approved_temporary#Luensu1919@lij.wikipedia|Chi]] gh'é a conferma di Stewards
=== Zùgno 2018 ===
;23 zùgno 2018
* [[Utente:Badano5|Badano5]] o [[Wikipedia:Aministratoî/Eleçioìn/Badano5|l'é stæto elètto aministratô]] pe sei meixi. [[m:Steward_requests/Permissions/Approved_temporary#Badano5@lij.wikipedia|Chi]] gh'é a conferma di Stewards.
=== Màzzo 2018 ===
;1 màzzo 2018
* O Bar de Wikipedia o l'é stæto seròu e sostitoîo da-o Wikipediàn.
=== Arvî 2018 ===
;24 arvî 2018
* [[Utente:Giromin Cangiaxo|Giromin Cangiaxo]] o l'é deschèito automaticamente da-a càrega de aministratô pe inativitæ.
=== Màrso 2018 ===
;17 màrso 2018
* Wiki Lìgure a l'é vîva e a vâ avanti co-i contribûti de tùtti! Semmo aprêuvo a fâ di cangiaménti: o l'é necesâio fâ di cangiamenti pe avéi de discuscioìn ciù vixìbili e ciæ pe tùtti. Emmo prinçipiòu a dâ recàtto in sciô Pòrtego da comunitæ e voémmo archiviâ e discuscioìn vêge de ànni inte 'na seçión ciamâ "Archìvio". Cómme poéi védde, gh'é za a seçión "O Wikipediàn", e chi o saiâ poscibile, prezénpio, védde e novitæ ciù recénti da letiatûa in zenéize. Si terrà conto anche di video e altro materiale multimediale da inserire sulla nostra Wiki per rendere la consultazione più reale, vivida e piacevole. Sarà questo "Wikipediàn" un "Bar" più completo, sostituendosi a lui. Chi veu dâ di sugerimenti, peu scrîve òua in sciô "Pòrtego da comunitæ" opûre in sciô "Bar". Scignorîa a tùtti!
=== Frevâ 2018 ===
=== Zenâ 2018 ===
<noinclude>[[Categorîa:O Wikipediàn|Archìvio]]</noinclude>
mrsxct9stu3z9bja0ob84sjkwjjzpmb
Gorfo Paradîzo
0
17738
271443
267655
2026-07-01T07:03:58Z
Luensu1959
1211
/* Gastronomîa */ ciù coretto
271443
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[Immaggine:Golfo Paradiso-IMG 0108.JPG|miniatura|365x265px|O gorfo visto da [[Avëgno|Avêgno]]]]
O '''Górfo Paradîzo''' (in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]: ''Golfo Paradiso'') o l'é 'n górfo do [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] scitoòu inta [[rivêa de levante]], pàrte do ciù grànde [[Górfo de Zena|górfo de Zêna]].
O conprensöio do Górfo Paradîzo, pàrte da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitànn-a de Zèna]], o l'è costitoîo da l'àrea conpréiza tra o [[Zena|comûne de Zèna]] a òvest, a [[Vàl Fontann-a Bónn-a]] a nòrd e o promontöio de [[Portofin|Pòrtofìn]] a èst. I pàizi chi inclûzi son i segoénti: [[Boggiasco|Bogiàsco]], [[A Ceive de Söi|Céive]], [[Söi]], [[Recco|Récco]], [[Camuggi|Camóggi]] e, inte l'entrotæra, [[Avëgno|Avêgno]] e [[Aosci|Aósci]].
== Clìmma ==
Dòppo pàrte da rivêa da [[Pruvincia de Imper̂ia|provinsa de Inpéria]], a zöna do Górfo Paradîzo a l'è quélla co-o clìmma [[Invèrno|invernâle]] ciù mîte de tùtta a región [[Liguria|Lìguria]], co tenperatûe médie do méize ciù fréido de ciù ò mêno +9 °C. Pe cóntra de [[Estæ|stæ]] a tenperatûa a l'è generalménte ciù frésca (+23/+24 °C) e l'âia a l'è ciù sécca de zöne vixìnn-e. E preçipitaçioîn son abondànti, pâri ciù ò mêno a 1200-1300 mm, ripartîe mediaménte tra 80 giornæ a l'ànno.
== Demografîa ==
O céntro ciù inportànte do Górfo Paradîzo o l'è [[Recco|Récco]] che, co-i seu ciù de 10.000 abitànti o l'è o ciù popolôzo do conprensöio. Pe estensción o ciù inportànte o l'è [[Söi]], ànpio 13,14 [[Chilometro quaddro|chilòmetri quaddri]].
== Coltûa ==
=== Gastronomîa ===
* [[Fugàssa de Récco]]: a famôzìscima fugàssa co-o formàggio da-o 2012 a l'ha òtegnûo o màrco IGP ascì.
* Tròfie (ò, ciù mêgio, [[trofiétte]]): âtra specialitæ lìgure da-a grànde fàmma, segóndo 'na consolidâ tradiçión locâle òriginâie de [[Söi]].
* Pésci sæ de [[Camuggi|Camóggi]], bén bén apresæ.
* Camogìn a-o rhóm (bâxi de cicolâta co-o licôre rhóm) òriginâi de l'òmònimo pàize.
== Vôxe corelæ ==
* [[Górfo de Zena|Górfo de Zêna]]
* [[Górfo do Tigùlio]]
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
[[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]]
n9a7iksq0fkzsdj51kmdq12a8doswyz
Veniano
0
25328
271444
214899
2026-07-01T07:08:36Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271444
wikitext
text/x-wiki
'''Veniano''' (''Venian'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Veniano
|Panorama = Veniano_Inferiore_dal_bosco.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Graziano Terzaghi
|Partito = lìsta cìvica ''Vivi Veniano''
|Data elezione = 26-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Appiano Gentile]], [[Fenegrò]], [[Guanzate]], [[Lurago Marinone]]
|Nome abitanti = (it) ''Venianesi''
|Patrono = Sàn Tögno Abòu
|Festivo = 17 zenâ
|Mappa = Map_of_comune_of_Veniano_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Veniano inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
d0jkwsyi9354fcb87mz980dx4y8jrvy
Vercana
0
25329
271445
214900
2026-07-01T07:09:32Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271445
wikitext
text/x-wiki
'''Vercana''' (''Vercòna'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Vercana
|Panorama = Vercana_wikipedia.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Luca Aggio
|Partito = lìsta cìvica ''Uniti per Vercana''
|Data elezione = 26-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Colico]] (LC), [[Domaso]], [[Gera Lario]], [[Livo (Lombardïa)|Livo]], [[Montemezzo]], [[Samolaco]] (SO), [[Trezzone]]
|Nome abitanti = (it) ''Vercanini''
|Patrono = Sàn Ròcco
|Festivo = 16 agósto
|Mappa = Map_of_comune_of_Vercana_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Vercana inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
fg74m1d027zkt6rab7kzowe9ba0mvbu
Gressoney-La-Trinité
0
26596
271411
271170
2026-06-30T12:20:09Z
Arbenganese
12552
in tu
271411
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = no
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|var-instituçión = Istitusiun
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Fer Z'Land - Per Trinité''
|Data elezione = 24-05-2010
|Mandato=4
|Data rielezione=28-09-2025
|var-instituçión = Istitusiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|var-denscitæ = Denscitè
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]]
|Sottodivisioni = Sannmatto, Tache, Ònderemwoald, Òndre, Eselbod, Òbre Eselbode, Rèfetsch, Stòtz, Nétschò, Collete Sann, Ejò, Gòver, Stéde, Òrsio, Fòhré, Engé, Tschòbésch-hus, Bédémie, Tschòcke, Montery, Gabiet, Héché, Selbsteg, Ònder Bät, Òber Bät, Biel, Tòlo, Wòaldielé, Anderbät, Stafal, Tschaval, Òbrò Dejelò, Òndro Dejolò<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ao-gressoney-trinite.pdf|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Statuto|léngoa=IT|vìxita=2026-06-23}}</ref>
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|var-patrón = Patrun
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 3 dixembre
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre in tu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
pnefqz10k9aofslqsx2gsw7c2k4t8xy
271418
271411
2026-06-30T12:24:06Z
Arbenganese
12552
in te
271418
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = no
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|var-instituçión = Istitusiun
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Fer Z'Land - Per Trinité''
|Data elezione = 24-05-2010
|Mandato=4
|Data rielezione=28-09-2025
|var-instituçión = Istitusiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|var-denscitæ = Denscitè
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]]
|Sottodivisioni = Sannmatto, Tache, Ònderemwoald, Òndre, Eselbod, Òbre Eselbode, Rèfetsch, Stòtz, Nétschò, Collete Sann, Ejò, Gòver, Stéde, Òrsio, Fòhré, Engé, Tschòbésch-hus, Bédémie, Tschòcke, Montery, Gabiet, Héché, Selbsteg, Ònder Bät, Òber Bät, Biel, Tòlo, Wòaldielé, Anderbät, Stafal, Tschaval, Òbrò Dejelò, Òndro Dejolò<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ao-gressoney-trinite.pdf|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Statuto|léngoa=IT|vìxita=2026-06-23}}</ref>
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|var-patrón = Patrun
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 3 dixembre
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre in tu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou in te l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
pj0kfsa0mz0xsubrfrfz251luqoqtf4
271424
271418
2026-06-30T12:30:37Z
Arbenganese
12552
pe'-->pe
271424
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = no
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|var-instituçión = Istitusiun
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Fer Z'Land - Per Trinité''
|Data elezione = 24-05-2010
|Mandato=4
|Data rielezione=28-09-2025
|var-instituçión = Istitusiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|var-denscitæ = Denscitè
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]]
|Sottodivisioni = Sannmatto, Tache, Ònderemwoald, Òndre, Eselbod, Òbre Eselbode, Rèfetsch, Stòtz, Nétschò, Collete Sann, Ejò, Gòver, Stéde, Òrsio, Fòhré, Engé, Tschòbésch-hus, Bédémie, Tschòcke, Montery, Gabiet, Héché, Selbsteg, Ònder Bät, Òber Bät, Biel, Tòlo, Wòaldielé, Anderbät, Stafal, Tschaval, Òbrò Dejelò, Òndro Dejolò<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ao-gressoney-trinite.pdf|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Statuto|léngoa=IT|vìxita=2026-06-23}}</ref>
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|var-patrón = Patrun
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 3 dixembre
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre in tu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou in te l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe cultüa e pe teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
sg6r3z8km8gfdu2mh8snm7y8ra00zf7
Wikipedia:Cronologîa statìstiche da Wikipedia in Lìgure
4
28364
271437
270175
2026-07-01T06:06:22Z
N.Longo
12052
stat
271437
wikitext
text/x-wiki
= 2026 =
=== Lùggio 2026 ===
Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''173°''' pòsto, con '''11.547''' pàgine de contegnûi e con '''2.642.543''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,52'''. E biografîe són '''818''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''620'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.545'''. I file caregæ són '''38'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''271.005'''. E vôxe parlæ són '''57'''. I uténti registræ són '''19.920''', i uténti atîvi són '''31''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zùgno 2026 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''173°''' pòsto, con '''11.537''' pàgine de contegnûi e con '''2.627.467''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,51'''. E biografîe són '''819''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''620'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.539'''. I file caregæ són '''33'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''269.744'''. E vôxe parlæ són '''51'''. I uténti registræ són '''19.807''', i uténti atîvi són '''31''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màzzo 2026 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''173°''' pòsto, con '''11.512''' pàgine de contegnûi e con '''2.584.804''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,50'''. E biografîe són '''818''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''620'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.536'''. I file caregæ són '''32'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''268.895'''. E vôxe parlæ són '''50'''. I uténti registræ són '''19.660''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Arvî 2026 ===
Statìstiche a-o prìmmo de arvî do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''173°''' pòsto, con '''11.498''' pàgine de contegnûi e con '''2.558.963''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,50'''. E biografîe són '''817''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''619'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.535'''. I file caregæ són '''32'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''268.327'''. E vôxe parlæ són '''50'''. I uténti registræ són '''19.523''', i uténti atîvi són '''42''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màrso 2026 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''171°''' pòsto, con '''11.488''' pàgine de contegnûi e con '''2.535.421''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,48'''. E biografîe són '''815''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''619'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.534'''. I file caregæ són '''31'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''267.597'''. E vôxe parlæ són '''49'''. I uténti registræ són '''19.358''', i uténti atîvi són '''41''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Frevâ 2026 ===
Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''171°''' pòsto, con '''11.480''' pàgine de contegnûi e con '''2.523.317''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,46'''. E biografîe són '''815''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''619'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.531'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''267.104'''. E vôxe parlæ són '''48'''. I uténti registræ són '''19.209''', i uténti atîvi són '''34''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zenâ 2026 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2026. A lij.wiki a l'é a-o '''171°''' pòsto, con '''11.466''' pàgine de contegnûi e con '''2.492.762''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,44'''. E biografîe són '''814''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''618'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.524'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''265.980'''. E vôxe parlæ són '''48'''. I uténti registræ són '''19.041''', i uténti atîvi són '''41''' e i aministratoî són '''5'''.
= 2025 =
=== Dixénbre 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de dixénbre do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''170°''' pòsto, con '''11.455''' pàgine de contegnûi e con '''2.475.846''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,43'''. E biografîe són '''812''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''611'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.517'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''265.240'''. E vôxe parlæ són '''48'''. I uténti registræ són '''18.909''', i uténti atîvi són '''46''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Novénbre 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''170°''' pòsto, con '''11.453''' pàgine de contegnûi e con '''2.467.139''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,44'''. E biografîe són '''811''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''609'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.513'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''264.047'''. E vôxe parlæ són '''45'''. I uténti registræ són '''18.743''', i uténti atîvi són '''29''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Òtôbre 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''170°''' pòsto, con '''11.448''' pàgine de contegnûi e con '''2.450.567''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,43'''. E biografîe són '''810''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.514'''. I file caregæ són '''30'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''263.424'''. E vôxe parlæ són '''44'''. I uténti registræ són '''18.597''', i uténti atîvi són '''40''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Seténbre 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''169°''' pòsto, con '''11.431''' pàgine de contegnûi e con '''2.411.568''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,41'''. E biografîe són '''807''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.513'''. I file caregæ són '''28'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''262.587'''. E vôxe parlæ són '''44'''. I uténti registræ són '''18.399''', i uténti atîvi són '''29''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Agósto 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''169°''' pòsto, con '''11.417''' pàgine de contegnûi e con '''2.373.836''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,29'''. E biografîe són '''807''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.512'''. I file caregæ són '''24'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''259.703'''. E vôxe parlæ són '''40'''. I uténti registræ són '''18.287''', i uténti atîvi són '''25''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Lùggio 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''169°''' pòsto, con '''11.407''' pàgine de contegnûi e con '''2.354.267''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,25'''. E biografîe són '''806''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.511'''. I file caregæ són '''20'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''258.403'''. E vôxe parlæ són '''36'''. I uténti registræ són '''18.202''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zùgno 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''169°''' pòsto, con '''11.400''' pàgine de contegnûi e con '''2.329.224''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,24'''. E biografîe són '''805''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''608'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.509'''. I file caregæ són '''20'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''257.849'''. E vôxe parlæ són '''36'''. I uténti registræ són '''18.088''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màzzo 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''168°''' pòsto, con '''11.396''' pàgine de contegnûi e con '''2.317.125''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,22'''. E biografîe són '''803''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''606'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.510'''. I file caregæ són '''19'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''257.510'''. E vôxe parlæ són '''35'''. I uténti registræ són '''17.967''', i uténti atîvi són '''26''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màrso 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''168°''' pòsto, con '''11.367''' pàgine de contegnûi e con '''2.270.474''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,20'''. E biografîe són '''798''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''603'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.501'''. I file caregæ són '''18'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''255.501'''. E vôxe parlæ són '''32'''. I uténti registræ són '''17.748''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Frevâ 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''166°''' pòsto, con '''11.355''' pàgine de contegnûi e con '''2.245.374''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,19'''. E biografîe són '''798''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''603'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.504'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''254.791'''. E vôxe parlæ són '''28'''. I uténti registræ són '''17.637''', i uténti atîvi són '''27''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zenâ 2025 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2025. A lij.wiki a l'é a-o '''165°''' pòsto, con '''11.342''' pàgine de contegnûi e con '''2.225.199''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,17'''. E biografîe són '''796''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''599'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.506'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''253.772'''. E vôxe parlæ són '''28'''. I uténti registræ són '''17.527''', i uténti atîvi són '''24''' e i aministratoî són '''5'''.
= 2024 =
=== Dexénbre 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''165°''' pòsto, con '''11.332''' pàgine de contegnûi e con '''2.209.217''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,17'''. E biografîe són '''796''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''599'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.505'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''253.231'''. E vôxe parlæ són '''27'''. I uténti registræ són '''17.441''', i uténti atîvi són '''26''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Novénbre 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''165°''' pòsto, con '''11.313''' pàgine de contegnûi e con '''2.186.523''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,16'''. E biografîe són '''795''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''599'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.496'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''252.553'''. E vôxe parlæ són '''26'''. I uténti registræ són '''17.331''', i uténti atîvi són '''27''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Òtôbre 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''165°''' pòsto, con '''11.296''' pàgine de contegnûi e con '''2.162.269''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,14'''. E biografîe són '''791''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''575'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.290'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''251.394'''. E vôxe parlæ són '''26'''. I uténti registræ són '''17.248''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Seténbre 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''164°''' pòsto, con '''11.276''' pàgine de contegnûi e con '''2.143.416''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,11'''. E biografîe són '''789''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''573'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.286'''. I file caregæ són '''17'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''250.200'''. E vôxe parlæ són '''25'''. I uténti registræ són '''17.157''', i uténti atîvi són '''38''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Agósto 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''164°''' pòsto, con '''11.269''' pàgine de contegnûi e con '''2.104.056''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,07'''. E biografîe són '''787''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''570'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.278'''. I file caregæ són '''11'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''248.578'''. E vôxe parlæ són '''19'''. I uténti registræ són '''17.029''', i uténti atîvi són '''41''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Lùggio 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''164°''' pòsto, con '''11.257''' pàgine de contegnûi e con '''2.078.450''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,05'''. E biografîe són '''785''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''569'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.277'''. I file caregæ són '''11'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''247.810'''. E vôxe parlæ són '''19'''. I uténti registræ són '''16.915''', i uténti atîvi són '''19''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zùgno 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''163°''' pòsto, con '''11.252''' pàgine de contegnûi e con '''2.060.159''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,03'''. E biografîe són '''784''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''568'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.276'''. I file caregæ són '''11'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''246.370'''. E vôxe parlæ són '''19'''. I uténti registræ són '''16.816''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màzzo 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''163°''' pòsto, con '''11.243''' pàgine de contegnûi e con '''2.047.501''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,03'''. E biografîe són '''779''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''564'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.275'''. I file caregæ són '''11'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''245.994'''. E vôxe parlæ són '''19'''. I uténti registræ són '''16.683''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Arvî 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'arvî do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''163°''' pòsto, con '''11.236''' pàgine de contegnûi e con '''2.036.896''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,02'''. E biografîe són '''777''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''562'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.271'''. I file caregæ són '''10'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''245.595'''. E vôxe parlæ són '''17'''. I uténti registræ són '''16.574''', i uténti atîvi són '''30''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màrso 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''163°''' pòsto, con '''11.226''' pàgine de contegnûi e con '''2.023.602''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,02'''. E biografîe són '''777''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''562'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.268'''. I file caregæ són '''10'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''245.209'''. E vôxe parlæ són '''17'''. I uténti registræ són '''16.451''', i uténti atîvi són '''24''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Frevâ 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.221''' pàgine de contegnûi e con '''2.012.408''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,02'''. E biografîe són '''777''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''562'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.268'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''244.892'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''16.345''', i uténti atîvi són '''27''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zenâ 2024 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2024. A lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.212''' pàgine de contegnûi e con '''1.997.383''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,02'''. E biografîe són '''771''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''561'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.265'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''244.238'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''16.007''', i uténti atîvi són '''25''' e i aministratoî són '''5'''.
= 2023 =
=== Dexénbre 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.204''' pàgine de contegnûi e con '''1. 979.782''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,00'''. E biografîe són '''771''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''561'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.264'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''243.714'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''16.003''', i uténti atîvi són '''26''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Novénbre 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''160°''' pòsto, con '''11.203''' pàgine de contegnûi e con '''1.974.562''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''9,00'''. E biografîe són '''771''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''561'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.264'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''243.484'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''16.004''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Òtôbre 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''160°''' pòsto, con '''11.191''' pàgine de contegnûi e con '''1.960.583''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,96'''. E biografîe són '''771''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''559'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.261'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''242.519'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.886''', i uténti atîvi són '''35''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Seténbre 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''160°''' pòsto, con '''11.184''' pàgine de contegnûi e con '''1.947.945''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,95'''. E biografîe són '''770''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''559'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.260'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''242.182'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.762''', i uténti atîvi són '''31''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Agósto 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''159°''' pòsto, con '''11.177''' pàgine de contegnûi e con '''1.932.191''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,94'''. E biografîe són '''770''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''558'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.258'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''241.628'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.662''', i uténti atîvi són '''20''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Lùggio 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''159°''' pòsto, con '''11.169''' pàgine de contegnûi e con '''1.913.654''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,94'''. E biografîe són '''770''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''559'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.255'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''241.136'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.558''', i uténti atîvi són '''26''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zùgno 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''159°''' pòsto, con '''11.132''' pàgine de contegnûi e con '''1.897.118''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,95'''. E biografîe són '''766''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''555'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.249'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''240.327'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.453''', i uténti atîvi són '''25''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màzzo 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''158°''' pòsto, con '''11.128''' pàgine de contegnûi e con '''1.885.375''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,94'''. E biografîe són '''766''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''555'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.247'''. I file caregæ són '''9'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''239.880'''. E vôxe parlæ són '''12'''. I uténti registræ són '''15.331''', i uténti atîvi són '''27''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Arvî 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'arvî do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''158°''' pòsto, con '''11.117''' pàgine de contegnûi e con '''1.875.694''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,94'''. E biografîe són '''764''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''555'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són ''' 4.243'''. I file caregæ són '''8'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''239.454'''. E vôxe parlæ són '''11'''. I uténti registræ són '''15.233''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Màrso 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''158°''' pòsto, con '''11.105''' pàgine de contegnûi e con '''1.838.446''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,92'''. E biografîe són '''764''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''555'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.240'''. I file caregæ són '''8'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''238.603'''. E vôxe parlæ són '''11'''. I uténti registræ són '''15.134''', i uténti atîvi són '''23''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Frevâ 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''157°''' pòsto, con '''11.097''' pàgine de contegnûi e con '''1.818.476''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,90'''. E biografîe són '''761''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''554'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.240'''. I file caregæ són '''8'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''237.903'''. E vôxe parlæ són '''11'''. I uténti registræ són '''15.026''', i uténti atîvi són '''33''' e i aministratoî són '''5'''.
=== Zenâ 2023 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2023. A lij.wiki a l'é a-o '''157°''' pòsto, con '''11.080''' pàgine de contegnûi e con '''1.802.868''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,89'''. E biografîe són '''761''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''553'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.235'''. I file caregæ són '''8'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''237.337'''. E vôxe parlæ són '''11'''. I uténti registræ són '''14.936''', i uténti atîvi són '''28''' e i aministratoî són '''5'''.
= 2022 =
=== Dexénbre 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''157°''' pòsto, con '''11.068''' pàgine de contegnûi e con '''1.786.321''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,82'''. E biografîe són '''756''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''548'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.237'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''236.300'''. E vôxe parlæ són '''11'''.
=== Novénbre 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''156°''' pòsto, con '''11.052''' pàgine de contegnûi e con '''1.777.412''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,82'''. E biografîe són '''753''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''548'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.231'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''235.484'''. E vôxe parlæ són '''11'''.
=== Òtôbre 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''156°''' pòsto, con '''11.043''' pàgine de contegnûi e con '''1.761.057''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,81'''. E biografîe són '''753''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''545'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.225'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''234.935'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Seténbre 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''156°''' pòsto, con '''11.027''' pàgine de contegnûi e con '''1.737.189''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,73'''. E biografîe són '''747''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''541'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.218'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''232.422'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Agósto 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''155°''' pòsto, con '''11.015''' pàgine de contegnûi e con '''1.752.461''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,68'''. E biografîe són '''747''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''540'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.218'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''231.132'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Lùggio 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''155°''' pòsto, con '''10.997''' pàgine de contegnûi e con '''1.727.387''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,67'''. E biografîe són '''744''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''537'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.215'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''230.577'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Zùgno 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''155°''' pòsto, con '''10.972''' pàgine de contegnûi e con '''1.694.356''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,66'''. E biografîe són '''744''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''537'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.212'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''229.815'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Màzzo 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''154°''' pòsto, con '''10. 960''' pàgine de contegnûi e con '''1.658.045''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,65'''. E biografîe són '''744''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''538'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.208'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''229.115'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Arvî 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'arvî do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''154°''' pòsto, con '''10.945''' pàgine de contegnûi e con '''1.593.482''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,65'''. E biografîe són ''' 743''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''536'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són ''' 4.205'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''227.799'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Màrso 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''154°''' pòsto, con '''10.910''' pàgine de contegnûi e con '''1 .578.237''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,65'''. E biografîe són '''742''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''535'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.199'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''227.005'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Frevâ 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''154°''' pòsto, con '''10.878''' pàgine de contegnûi e con '''1.529.545''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,64'''. E biografîe són '''736''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''519'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.187'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''226.092'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Zenâ 2022 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2022. A lij.wiki a l'é a-o '''153°''' pòsto, con '''10.847''' pàgine de contegnûi e con '''1.494.859''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,63'''. E biografîe són '''726''' e-e vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''507'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.028'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''225.267'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
= 2021 =
=== Dexénbre 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.822''' pàgine de contegnûi e con '''1.457.655''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,63'''. E biografîe són '''720'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''502'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.174'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''224.617'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Novénbre 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.796''' pàgine de contegnûi e con '''1.433.555''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,62'''. E biografîe són '''719'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''500'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.156'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''223.835'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Òtôbre 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.771''' pàgine de contegnûi e con '''1.405.032''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,64'''. E biografîe són '''715'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''497'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.144'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''222.805'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Seténbre 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.748''' pàgine de contegnûi e con '''1.362.347''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,65'''. E biografîe són '''713'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''492'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.135'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''221.636'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Agósto 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.656''' pàgine de contegnûi e con '''1.314.175''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,64'''. E biografîe són '''710'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''491'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''4.025'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''217.346'''. E vôxe parlæ són '''9'''.
=== Lùggio 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''151°''' pòsto, con '''10.502''' pàgine de contegnûi e con '''1.246.272''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. A média de modìfiche pe pàgina a l'é de '''8,48'''. E biografîe són '''699'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''480'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''3.952'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''211.268'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Zùgno 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zùgno do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''150°''' pòsto, con '''10.441''' pàgine de contegnûi e con '''1.171.802''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''663'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''442'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''3.919'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''208.309'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Màzzo 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màzzo do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''151°''' pòsto, con '''10.261''' pàgine de contegnûi e con '''1.134.671''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''645'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''422'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''3.743'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''205.161'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Arvî 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'arvî do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''152°''' pòsto, con '''10.228''' pàgine de contegnûi e con '''1.088.970''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''642'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''420'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''3.720'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''202.595'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Màrso 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de màrso do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''164°''' pòsto, con '''7.563''' pàgine de contegnûi e con '''990.935''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''639'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''417'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''2.066'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''196.183'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Frevâ 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de frevâ do 2021. A lij.wiki a l'é a-o '''185°''' pòsto, con '''5.683''' pàgine de contegnûi e con '''918.949''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''637'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''416'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''2.053'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''188.438'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Zenâ 2021 ===
Statìstiche a-o prìmmo de zenâ do 2021. A lij.wiki a l'é scugiâ a-o '''197°''' pòsto, con '''4.460''' pàgine de contegnûi e con '''883.330''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''635'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''416'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''2.023'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''185.408'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
= 2020 =
=== Dexénbre 2020 ===
Statìstiche a-o prìmmo de dexénbre do 2020: A lij.wiki a l'é scugiâ a-o '''197°''' pòsto, con '''4.421''' pàgine de contegnûi e con '''869.975''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''628'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''408'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.975'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''184.483'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Novénbre 2020 ===
Statìstiche a-o prìmmo de novénbre do 2020: A lij.wiki a l'é scugiâ a-o '''197°''' pòsto, con '''4.329''' pàgine de contegnûi e con '''851.866''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''613'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''395'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.872'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''183.167'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Òtôbre 2020 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'òtôbre do 2020. A lij.wiki a l'é a-o '''195°''' pòsto, con '''4.283''' pàgine de contegnûi e con '''840.567''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''611'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''392'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.852'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''182.357'''. E vôxe parlæ són '''4'''.
=== Seténbre 2020 ===
Statìstiche a-o prìmmo de seténbre do 2020. A lij.wiki a l'é a-o '''195°''' pòsto, con '''4.269''' pàgine de contegnûi e con '''835.948''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''609'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''392'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.805'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''181.794'''.
=== Agósto 2020 ===
Statìstiche a-o prìmmo d'agósto do 2020. A lij.wiki a l'é a-o '''197°''' pòsto, con '''4.077''' pàgine de contegnûi e con '''810.431''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''596'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''381'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.632'''. I cangiaménti, da-o moménto de l'inàndio de lij.wiki, són '''179.478'''.
=== Lùggio 2020 ===
Statìstiche a-o prìmmo de lùggio do 2020. A lij.wiki a l'é a-o '''198°''' pòsto, con '''3.942''' pàgine de contegnûi e con '''785.857''' pòule inte tùtte e pàgine de contegnûo. E biografîe són '''551'''. E vôxe biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''351'''. E vôxe no biogràfiche con còdici de contròllo de outoritæ són '''1.139'''.
[[Categorîa:Wikipedia]]
q5ylw725v081bs1ow6545jdd6l9holc
Stasiun de Camuggi-San Fertuzu
0
30754
271416
268962
2026-06-30T12:22:53Z
Arbenganese
12552
in ta
271416
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Camuggi-San Fertuzu
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Camogli-San Fruttuoso''</div>
|inmàgine = Camogli (GE) - stazione ferroviaria - fabbricato viaggiatori lato strada - 01.jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiun de Camuggi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|stâto = ITA
|var-localitæ = Lucalitè
|var-cordinæ = Curdinè
|var-ativaçión = Ativasiun
|ativaçión = 1868
|var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu
|stâto_d'ûzo = adövià
|var-gestô = Gestù
|var-lìnie = Linee
|lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]
|var-tîpo = Tipu
|tîpo = fermata in superficce, pasante
|var-colìsse = Binai
|colìsse = 2 (primma 3)
|var-interscàngi = Interscangi
|interscàngi = Curiere [[AMT]]
|var-contórni = A l'in giu
|contórni = centru de [[Camuggi]]
}}
A '''stasiun de Camuggi-San Fertuzu''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A l'é au servissiu du cumüne de [[Camuggi]], in ta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
L'impiantu, dau primmu de lüggiu du [[2001]], u l'é gestiu da ''[[Rete Ferroviaria Italiana]]'', üna sucietè du grüppu de [[Ferrovie dello Stato|FS]]. A l'é a sula fermata in funsiun a Camuggi da quande u l'é stetu supressu a [[stasiun de Camuggi-Prià]]. De ciü, in sciu scitu de [[Trenitalia]] u l'é marcou a [[Purtixö de Camuggi|stasiun de Camuggi-Purtixö]], che in veitè a se riferisce au servissiu de prenutasiun integrou du grüppu FS pe'u vapurettu ch'u porta finn-a de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Storia ==
A stasiun, a l'imprinsippiu ciamà sulu che de Camuggi, a l'é intrà in funsiun ai 23 de nuvembre du [[1868]], asemme a l'avertüa du toccu da feruvia da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. Pasou nu guei d'anni, in tu [[1884]], u l'é stetu tiou sciü ascì u fabricou pe'i viagiatui<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=18 agustu 1886|tìtolo=Le Ferrovie dell'Alta Italia nel 1° semestre 1884|revìsta=Monitore delle Strade Ferrate e degli interessi materiali|volùmme=Annu XIX|nùmero=33|p=514|léngoa=IT|url=https://www.trenidicarta.it/archivi/assets/pdf/2/Monitore_delle_strade_ferrate_e_degli_in_1886.pdf}}</ref>.
I primmi scavi pe'a missa a tera du duppiu binaiu in ta treta fra [[Staçión da Céive|A Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], ch'a cumprendeiva ascì Camuggi, sun cumensè in tu [[1915]].
U scavu da növa galeria sutt'au [[Munte de Portufin]], pe faghe pasà u segundu binaiu, u l'aiva fetu nasce a necesitè de adövià in te quarche mainea a tera e e prie ch'ean stete scavè. Pe primmu avei impiu a fussa ch'a gh'ea davanti au [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], pe creà cuscì a ciassa ch'a se vedde aa giurnà d'ancö. Poi a l'é steta tracià üna linea de vagunetti da minea (diti ''décauville''), e i materiali che pe tanti meixi sun steti caciè in mà daa fuxe d[[U Fussou (Camuggi)|u Fussou]], han cuntribuiu du bellu aa furmasiun da ciazza de Camuggi cumm'a l'é aa giurnà d'ancö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_287_Trasporto_detriti_scavo_della_galleria_FFSS_1915.htm|tìtolo=287. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Pe'a gran alüviun du 25-27 de setembre du [[1915]] l'é finiu interuttu u lungu punte de legnu duve pasavan i vagunetti da ''décauville'', scicumme l'ea derüou in tu Fussou u teren duve a se posava a primma campà. A ogni moddu, u punte u l'é stetu ricustruiu aa spedia, tempu de quarche giurnu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_088_Camogli_Rio_Gentile_danni_alluvione_1915.htm|tìtolo=088. RIO GENTILE|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_743_Alluvione_crollo_passerella_scarico_detriti_FS_1915.htm|tìtolo=743. ALLUVIONE|léngoa=IT}}</ref>.
Au primmu de mazzu du [[1954]] a stasiun a l'ha cangiou de numme in te "Camuggi-San Fertuzu", sernüu d'acordu cu'u Cumüne pe spuncià l'interesse pe'u paize e pe l'[[San Fertuzu (Camuggi)|abasia de San Fertuzu]], scicumme alantù Camuggi a cumensava a vegnì ün impurtante scitu da türisti<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 114}}</ref>.
Pe tanti anni, Camuggi a l'é steta l'ürtima fermata da linea da [[Staçión de Zêna Ôtri|Vutri]], a [[Zena]], a l'arivava finn-a in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A ogni moddu, doppu u l'é stetu levou u binaiu pe l'incruxu di treni e quellu du binaiu mortu pe'e merci, e l'impiantu u l'é vegnüu üna fermata sensa persunale ai 13 de frevà du [[2005]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2005|méize=Arvì|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|nùmero=269|p=7|léngoa=IT}}</ref>. Da quellu mumentu u capulinea di servissi ürbani versu Zena u l'é stetu purtou in ta [[Staçión de Récco|stasiun de Reccu]].
== Impianti ==
[[Immaggine:Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|miniatura|Vista da stasiun]]
U fabricou pe'i viagiatui u se cumpunn-e de trè custrusiuin, cun quella in tu mezu ch'a l'è isà sciü trei livelli mentre quelle dae parti, misse in simetria cu'a primma, l'han duì cen. Dau cian teren u se ghe pö arivà a tütti duì i binai e ae machinette autumatiche pe fà i bigetti. Au segundu cian (duve se passa pe arivà au binaiu 1, quellu in scia diresiun pe [[Zena]]), de frunte aa bigeteria, d'ancö serà, se tröva üna sala ch'a l'é dövià da de asuciasiuin du postu cumme La Banca del Tempo e a Macramè Camogli "Tina Leali Rizzi", ch'a porta avanti ün'[[Macramè de Camuggi|antiga tradisiun camuginn-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/05/camogli-corsi-gratuiti-di-macrame-da-lunedi-13-ottobre/|tìtolo=Camogli: corsi gratuiti di macramè da lunedì 13 ottobre|dæta=5 setembre 2025|léngoa=IT}}</ref>.
A facià de sta custrusiun, au cian teren, a se prezenta cun sette porte cu'ün arcu a tüttu sestu, mentre au primmu cian u gh'é sette barcuin cun di archetti, che vegnan sinque au segundu cian. U fabricou, cumme decurasiun, u g'ha ün curnixun pe ogni barcun, de finte culonne e de linee che ne marcan i cen, elementi feti de pria gianca ch'a rizalta in sce l'intonacu röza de müage. A cianta da custrusiun a l'é a retangulu e, in scia facià, u se tröva ascì üna mappa du centru de Camuggi, mustrà in sce ün muzaicu de ceramica fetu daa [[Manifattura Giuseppe Mazzotti 1903|Ditta Mazzotti de Arbisöa]] e dau pitù L. Lorenzi, arangiou pe l'ürtima votta in tu [[2024]]<ref>{{Çitta web|url=https://primaillevante.it/cronaca/restaurata-la-piantina-di-camogli-fatta-di-mattonelle/|tìtolo=Restaurata la piantina di Camogli fatta di mattonelle|dæta=6 dixembre 2024|léngoa=IT}}</ref>.
[[Immaggine:Stazione - Camogli (GE) Italia - 8 Settembre 2013 - panoramio.jpg|sinistra|miniatura|300x300px|A banchinn-a dau binaiu 2]]
Da vixin ae due custrusiuin in sci fianchi du fabricou gh'é due scainè. A ciü grande, in scia sinistra, a permette d'arivà au livellu di binai, daa parte de l'1 (quellu in scia diresiun pe Zena), sensa pasà drentu au fabricou.
A stasiun u g'ha duì binai che u traversan, cun banchinn-a cuverta da üna pensilinn-a de feru batüu e lighè l'ün l'atru da ün suttupasaggiu.
Tra u fabricou pe'i viagiatui e e galerie pe [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se tröva de atre strutüe. Fra queste gh'é u magazin pe'u scaregu de merci, ch'u l'é stetu custruiu in tu [[1915]] scicumme i binai s'ean alarghè in te sta diresiun<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_265_Sistemazione_definitiva_Stazione_Ferroviaria_1920.htm|tìtolo=265. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Defeti, primma, gh'ea ün binaiu mortu ch'u gh'aiva ün binaiu dedicou, fetu in tu [[1905]]. Finiu in abandun, u magazin u l'é stetu cunservou ascì doppu che fra a feruvia e u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]] s'é custruiu ün parchezzu, avertu dau [[2025]]. Da sti parchezzi se pö arivà in sciu primmu binaiu sensa de vinculi architetonici<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210659|tìtolo=Ex magazzino ferroviario|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1297_Piazza_del_Teatro_deposito_ferroviario_1901.htm|tìtolo=1297. PIAZZA TEATRO|léngoa=IT}}</ref>.
In scia drita du fabricou u gh'é ancun u serbatoiu de l'egua ch'a serviva pe'e caldaie de lucumutive a vapure. Deré questa gh'ea üna votta di teren au servissiu de cà de d'atu, che però sun steti ascianè pe custruighe a scainà du Torrasco<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1027_Camogli_binari_e_linea_ferroviaria.htm|tìtolo=1027. CAMOGLI|léngoa=IT}}</ref>. Questa, ligà au suttupasaggiu ch'u passa in scia sinistra du fabricou da stasiun, a porta finn-a inte Via Lorenzo Bozzo pe mezu de ün ascensù, in servissiu dau [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2021/11/12/camogli-arriva-lok-operativo-lascensore-del-torrasco/|tìtolo=Camogli: arriva l'ok, operativo l'ascensore del Torrasco|dæta=12 nuvembre 2021|léngoa=IT}}</ref>.
== Muvimentu ==
A stasiun a l'é servia dai treni regiunali e regiunali veluci de [[Trenitalia]] in te l'ambitu du sö cuntrattu de servissiu cu'a [[Liguria|Regiun Ligüria]], in ciü da quarche Intercity in scia linea Livurnu-Milan, gestii de lungu da Trenitalia.
De ciü, [[Trenord]] a g'ha di treni regiunali in scia linea Spezza-Milan che viagian de sabbu, pe'u ciü in ti meixi fra zügnu e setembre e che finiscian a [[Milan]] Ruguredu e [[Commo|Comu]]. Stu servissiu u l'é cunusciüu cu'u numme de "Treni du Mà".
== Servissi ==
A stasiun, che pe RFI a l'é de categuria "argentu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiuin in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2026-04-06}}</ref>, a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/camogli-s-fruttuoso.html|tìtolo=Camogli-S. Fruttuoso|léngoa=IT}}</ref>:
* {{Scìnbolo|Feature ticket office inv 2.svg}} Bigeteria autumatica de Trenitalia
* {{Scìnbolo|Aiga waitingroom inv.svg}} Sala d'ateiza
* {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Bagni
* {{Scìnbolo|Aiga shops inv.svg}} Distributuì autumatici pe mangià e beive
== Interscangi ==
[[Immaggine:Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|miniatura|A fermata de curiere davanti aa stasiun]]
In ta stasiun gh'é de interscangi cun:
* {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Fermata de curiere [[AMT]]
* {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Stasiun di taxì
Dau ciasà davanti aa stasiun ghe passa di servissi de trasportu pübblicu lucale de l'[[AMT]]:
* Linea 773: [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] - [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] - [[Camuggi]] - [[Recco|Reccu]]
* Linea 973: [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] Parchezzu - Via Castagneto Seia - [[Migià (Camuggi)|Migià]] - Ciassa Sciaffin - stasiun de Camuggi.
U servissiu integrou trenu-vapurettu ciamou ''San Fruttuoso link'' u permette d'arivà finn-a a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] partindu dau [[purtixö de Camuggi]].
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Camuggi-San Fertuzu
|var-ferovîa = Feruvia
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]]
|PK = 21+774
|var-direçión = Diresiun
|Direçión 1 = [[Zena]]
|var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma
|Staçión precedénte = [[Stasiun de Camuggi-Prià|Camuggi-Prià]]
|var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu
|Staçión sucesîva = [[Staçión de San Loenso|San Luensu]]
|Direçión 2 = [[Pisa|Piza]]
}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-San Fertuzu]]
24rj8rrfmdft0shkq7otmaqs9k8r4va
271420
271416
2026-06-30T12:26:02Z
Arbenganese
12552
in te
271420
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Camuggi-San Fertuzu
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Camogli-San Fruttuoso''</div>
|inmàgine = Camogli (GE) - stazione ferroviaria - fabbricato viaggiatori lato strada - 01.jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiun de Camuggi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|stâto = ITA
|var-localitæ = Lucalitè
|var-cordinæ = Curdinè
|var-ativaçión = Ativasiun
|ativaçión = 1868
|var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu
|stâto_d'ûzo = adövià
|var-gestô = Gestù
|var-lìnie = Linee
|lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]
|var-tîpo = Tipu
|tîpo = fermata in superficce, pasante
|var-colìsse = Binai
|colìsse = 2 (primma 3)
|var-interscàngi = Interscangi
|interscàngi = Curiere [[AMT]]
|var-contórni = A l'in giu
|contórni = centru de [[Camuggi]]
}}
A '''stasiun de Camuggi-San Fertuzu''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A l'é au servissiu du cumüne de [[Camuggi]], in ta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
L'impiantu, dau primmu de lüggiu du [[2001]], u l'é gestiu da ''[[Rete Ferroviaria Italiana]]'', üna sucietè du grüppu de [[Ferrovie dello Stato|FS]]. A l'é a sula fermata in funsiun a Camuggi da quande u l'é stetu supressu a [[stasiun de Camuggi-Prià]]. De ciü, in sciu scitu de [[Trenitalia]] u l'é marcou a [[Purtixö de Camuggi|stasiun de Camuggi-Purtixö]], che in veitè a se riferisce au servissiu de prenutasiun integrou du grüppu FS pe'u vapurettu ch'u porta finn-a de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Storia ==
A stasiun, a l'imprinsippiu ciamà sulu che de Camuggi, a l'é intrà in funsiun ai 23 de nuvembre du [[1868]], asemme a l'avertüa du toccu da feruvia da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. Pasou nu guei d'anni, in tu [[1884]], u l'é stetu tiou sciü ascì u fabricou pe'i viagiatui<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=18 agustu 1886|tìtolo=Le Ferrovie dell'Alta Italia nel 1° semestre 1884|revìsta=Monitore delle Strade Ferrate e degli interessi materiali|volùmme=Annu XIX|nùmero=33|p=514|léngoa=IT|url=https://www.trenidicarta.it/archivi/assets/pdf/2/Monitore_delle_strade_ferrate_e_degli_in_1886.pdf}}</ref>.
I primmi scavi pe'a missa a tera du duppiu binaiu in ta treta fra [[Staçión da Céive|A Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], ch'a cumprendeiva ascì Camuggi, sun cumensè in tu [[1915]].
U scavu da növa galeria sutt'au [[Munte de Portufin]], pe faghe pasà u segundu binaiu, u l'aiva fetu nasce a necesitè de adövià in te quarche mainea a tera e e prie ch'ean stete scavè. Pe primmu avei impiu a fussa ch'a gh'ea davanti au [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], pe creà cuscì a ciassa ch'a se vedde aa giurnà d'ancö. Poi a l'é steta tracià üna linea de vagunetti da minea (diti ''décauville''), e i materiali che pe tanti meixi sun steti caciè in mà daa fuxe d[[U Fussou (Camuggi)|u Fussou]], han cuntribuiu du bellu aa furmasiun da ciazza de Camuggi cumm'a l'é aa giurnà d'ancö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_287_Trasporto_detriti_scavo_della_galleria_FFSS_1915.htm|tìtolo=287. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Pe'a gran alüviun du 25-27 de setembre du [[1915]] l'é finiu interuttu u lungu punte de legnu duve pasavan i vagunetti da ''décauville'', scicumme l'ea derüou in tu Fussou u teren duve a se posava a primma campà. A ogni moddu, u punte u l'é stetu ricustruiu aa spedia, tempu de quarche giurnu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_088_Camogli_Rio_Gentile_danni_alluvione_1915.htm|tìtolo=088. RIO GENTILE|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_743_Alluvione_crollo_passerella_scarico_detriti_FS_1915.htm|tìtolo=743. ALLUVIONE|léngoa=IT}}</ref>.
Au primmu de mazzu du [[1954]] a stasiun a l'ha cangiou de numme in te "Camuggi-San Fertuzu", sernüu d'acordu cu'u Cumüne pe spuncià l'interesse pe'u paize e pe l'[[San Fertuzu (Camuggi)|abasia de San Fertuzu]], scicumme alantù Camuggi a cumensava a vegnì ün impurtante scitu da türisti<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 114}}</ref>.
Pe tanti anni, Camuggi a l'é steta l'ürtima fermata da linea da [[Staçión de Zêna Ôtri|Vutri]], a [[Zena]], a l'arivava finn-a in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A ogni moddu, doppu u l'é stetu levou u binaiu pe l'incruxu di treni e quellu du binaiu mortu pe'e merci, e l'impiantu u l'é vegnüu üna fermata sensa persunale ai 13 de frevà du [[2005]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2005|méize=Arvì|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|nùmero=269|p=7|léngoa=IT}}</ref>. Da quellu mumentu u capulinea di servissi ürbani versu Zena u l'é stetu purtou in ta [[Staçión de Récco|stasiun de Reccu]].
== Impianti ==
[[Immaggine:Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|miniatura|Vista da stasiun]]
U fabricou pe'i viagiatui u se cumpunn-e de trè custrusiuin, cun quella in tu mezu ch'a l'è isà sciü trei livelli mentre quelle dae parti, misse in simetria cu'a primma, l'han duì cen. Dau cian teren u se ghe pö arivà a tütti duì i binai e ae machinette autumatiche pe fà i bigetti. Au segundu cian (duve se passa pe arivà au binaiu 1, quellu in scia diresiun pe [[Zena]]), de frunte aa bigeteria, d'ancö serà, se tröva üna sala ch'a l'é dövià da de asuciasiuin du postu cumme La Banca del Tempo e a Macramè Camogli "Tina Leali Rizzi", ch'a porta avanti ün'[[Macramè de Camuggi|antiga tradisiun camuginn-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/05/camogli-corsi-gratuiti-di-macrame-da-lunedi-13-ottobre/|tìtolo=Camogli: corsi gratuiti di macramè da lunedì 13 ottobre|dæta=5 setembre 2025|léngoa=IT}}</ref>.
A facià de sta custrusiun, au cian teren, a se prezenta cun sette porte cu'ün arcu a tüttu sestu, mentre au primmu cian u gh'é sette barcuin cun di archetti, che vegnan sinque au segundu cian. U fabricou, cumme decurasiun, u g'ha ün curnixun pe ogni barcun, de finte culonne e de linee che ne marcan i cen, elementi feti de pria gianca ch'a rizalta in sce l'intonacu röza de müage. A cianta da custrusiun a l'é a retangulu e, in scia facià, u se tröva ascì üna mappa du centru de Camuggi, mustrà in sce ün muzaicu de ceramica fetu daa [[Manifattura Giuseppe Mazzotti 1903|Ditta Mazzotti de Arbisöa]] e dau pitù L. Lorenzi, arangiou pe l'ürtima votta in tu [[2024]]<ref>{{Çitta web|url=https://primaillevante.it/cronaca/restaurata-la-piantina-di-camogli-fatta-di-mattonelle/|tìtolo=Restaurata la piantina di Camogli fatta di mattonelle|dæta=6 dixembre 2024|léngoa=IT}}</ref>.
[[Immaggine:Stazione - Camogli (GE) Italia - 8 Settembre 2013 - panoramio.jpg|sinistra|miniatura|300x300px|A banchinn-a dau binaiu 2]]
Da vixin ae due custrusiuin in sci fianchi du fabricou gh'é due scainè. A ciü grande, in scia sinistra, a permette d'arivà au livellu di binai, daa parte de l'1 (quellu in scia diresiun pe Zena), sensa pasà drentu au fabricou.
A stasiun u g'ha duì binai che u traversan, cun banchinn-a cuverta da üna pensilinn-a de feru batüu e lighè l'ün l'atru da ün suttupasaggiu.
Tra u fabricou pe'i viagiatui e e galerie pe [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se tröva de atre strutüe. Fra queste gh'é u magazin pe'u scaregu de merci, ch'u l'é stetu custruiu in tu [[1915]] scicumme i binai s'ean alarghè in te sta diresiun<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_265_Sistemazione_definitiva_Stazione_Ferroviaria_1920.htm|tìtolo=265. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Defeti, primma, gh'ea ün binaiu mortu ch'u gh'aiva ün binaiu dedicou, fetu in tu [[1905]]. Finiu in abandun, u magazin u l'é stetu cunservou ascì doppu che fra a feruvia e u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]] s'é custruiu ün parchezzu, avertu dau [[2025]]. Da sti parchezzi se pö arivà in sciu primmu binaiu sensa de vinculi architetonici<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210659|tìtolo=Ex magazzino ferroviario|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1297_Piazza_del_Teatro_deposito_ferroviario_1901.htm|tìtolo=1297. PIAZZA TEATRO|léngoa=IT}}</ref>.
In scia drita du fabricou u gh'é ancun u serbatoiu de l'egua ch'a serviva pe'e caldaie de lucumutive a vapure. Deré questa gh'ea üna votta di teren au servissiu de cà de d'atu, che però sun steti ascianè pe custruighe a scainà du Torrasco<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1027_Camogli_binari_e_linea_ferroviaria.htm|tìtolo=1027. CAMOGLI|léngoa=IT}}</ref>. Questa, ligà au suttupasaggiu ch'u passa in scia sinistra du fabricou da stasiun, a porta finn-a in te Via Lorenzo Bozzo pe mezu de ün ascensù, in servissiu dau [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2021/11/12/camogli-arriva-lok-operativo-lascensore-del-torrasco/|tìtolo=Camogli: arriva l'ok, operativo l'ascensore del Torrasco|dæta=12 nuvembre 2021|léngoa=IT}}</ref>.
== Muvimentu ==
A stasiun a l'é servia dai treni regiunali e regiunali veluci de [[Trenitalia]] in te l'ambitu du sö cuntrattu de servissiu cu'a [[Liguria|Regiun Ligüria]], in ciü da quarche Intercity in scia linea Livurnu-Milan, gestii de lungu da Trenitalia.
De ciü, [[Trenord]] a g'ha di treni regiunali in scia linea Spezza-Milan che viagian de sabbu, pe'u ciü in ti meixi fra zügnu e setembre e che finiscian a [[Milan]] Ruguredu e [[Commo|Comu]]. Stu servissiu u l'é cunusciüu cu'u numme de "Treni du Mà".
== Servissi ==
A stasiun, che pe RFI a l'é de categuria "argentu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiuin in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2026-04-06}}</ref>, a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/camogli-s-fruttuoso.html|tìtolo=Camogli-S. Fruttuoso|léngoa=IT}}</ref>:
* {{Scìnbolo|Feature ticket office inv 2.svg}} Bigeteria autumatica de Trenitalia
* {{Scìnbolo|Aiga waitingroom inv.svg}} Sala d'ateiza
* {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Bagni
* {{Scìnbolo|Aiga shops inv.svg}} Distributuì autumatici pe mangià e beive
== Interscangi ==
[[Immaggine:Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|miniatura|A fermata de curiere davanti aa stasiun]]
In ta stasiun gh'é de interscangi cun:
* {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Fermata de curiere [[AMT]]
* {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Stasiun di taxì
Dau ciasà davanti aa stasiun ghe passa di servissi de trasportu pübblicu lucale de l'[[AMT]]:
* Linea 773: [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] - [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] - [[Camuggi]] - [[Recco|Reccu]]
* Linea 973: [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] Parchezzu - Via Castagneto Seia - [[Migià (Camuggi)|Migià]] - Ciassa Sciaffin - stasiun de Camuggi.
U servissiu integrou trenu-vapurettu ciamou ''San Fruttuoso link'' u permette d'arivà finn-a a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] partindu dau [[purtixö de Camuggi]].
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Camuggi-San Fertuzu
|var-ferovîa = Feruvia
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]]
|PK = 21+774
|var-direçión = Diresiun
|Direçión 1 = [[Zena]]
|var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma
|Staçión precedénte = [[Stasiun de Camuggi-Prià|Camuggi-Prià]]
|var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu
|Staçión sucesîva = [[Staçión de San Loenso|San Luensu]]
|Direçión 2 = [[Pisa|Piza]]
}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-San Fertuzu]]
7clo2j8fxxc5ml4d6cp5jfsbb6eqz0t
Ransci
0
30817
271428
271166
2026-06-30T18:39:23Z
N.Longo
12052
numme
271428
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ransci
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn]]
|Nome ufficiale =
|Panorama = Ransi (A Prìa)-Panuràmma e vista da gêxa da-a burgâ de Dransciü 01.jpg
|Didascalia = <div align="center">Panuràmma da-u quartê de Dransciü</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = A Prìa
|var-teritöio = Teritoju
|var-cordinæ = Curdinê
|var-altitùdine = Ātéssa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 372
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00904910002__ranzi/|tìtolo=Ranzi in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2025-01-01}}
|Aggiornamento abitanti = 2021
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu urâiu
|Nome abitanti = ranscìn, ransìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Benardu de Chiaravalle
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 20 agustu
|var-cartografîa = Cartugrafîa
}}
'''Ransci''' (dîtu ascì ''Ransi''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Ranzi'') a l'è ina frasiùn du cumǜn da [[A Prìa|Prìa]], in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], ch'a cunta 372 abitànti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> Fin a-u [[1928]] u l'êa cumǜn pe sö cuntu.
== Geugrafîa ==
[[File:Quartê de Dransciü (Ransi, A Prìa)-Panuràmma da-u ciassâ da gêxa.jpg|thumb|Dransciü, vistu da-u ciassâ da gêxa|230px|left]]
A frasiùn a se tröva a mezza còsta, a-i pê du Ciapâ, cu-in territòiu strêtu e ch'u se lunga quêxi fin a-a simma du [[munte Carmu de Löa]] versu nord, mentre a meridiùn a segue a valle du riàn de Ransci. U versante de punénte u dâ sciü-u basìn du Ninbaltu e u fâ da spartiêgua tra e dùe valê u se tröva u Còlle Barbexin (427 m) a munte de cà du paîze. A levante, invêxe, u l'è separòn da-u cumǜn de [[Giüstexine|Giüsténixe]] (e da-u basìn du Scaînciu) pe via da custêa du Ciapâ-Munte Cianuza (406 m). Fra e dûe valê u se tröva u cuscì dîtu Passu du Santu, ch'u ghe sajéva ligâ a tradisiùn du pasàggiu de [[San Martìn de Tours|San Martìn]] sciǜ l'[[Ìsua Gainâa|ìzua Gainâa]].
U töccu d'in gîu a-a fuxe du Riàn de Ransci u l'è stêtu pe de lungu tacòn a-u paîze e u vegne dîtu apuntu Maîna de Ransci, u resta tra mezzu [[Löa]] e [[A Prìa]]. U riàn, ch'u nàsce a levante da zôna dîta du Cariâ, a vàlle da frasiùn, u canpa fina l'êgua d'in âtru turénte: l'Arxêa (o riàn Crözu), ch'u scûre a-u de sutta da burgâ de ''Casélle'', e a munte de sta chi u surca a zôna fra e Ciàzze Sécche (428 m) e u Ciapâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/tavole/245040_PietraLigure.pdf|tìtolo=Reticulu idrugraficu du cumün da Prìa}}</ref> A l'estrêmu punente u se tröva invêxe u Briccu di Sinque Èrbi (206 m), a marcâ u cunfìn cun Löa.
=== E burghê ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Tàrga in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de Dranzü
File:Quartê de Caselle (Ransi, A Prìa)-Targa in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de ''Casélle''
File:Quartê de Dransciü (Ransi, A Prìa)-Targa in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de Dransciü
</gallery>
Trê e sun e burghê prinsipâli da villa: Dransciü, Dranzü e E ''Casélle''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/ranzi/|tìtolo=Ransci, a stoja}}</ref>
* Dransciü: u l'è u quartê ciǜ âtu de tütta a villa, dund'a se tröva a capeletta de Sant'Antoniu da Paduva.
* Dranzü: u l'è u quartê dund'a se tröva a capeletta da Santìscima Cuncesiùn, scituòn ciǜ in bàssu de quéllu de primma.
* E ''Casélle'': a l'inbuccu du paîze rivandu da-a Prìa, üna de ciǜ antighe a vegnî mensönâ, chi a se tröva a gēxétta de Santa Lìbera.
== Stòja ==
=== Urìgine du numme ===
U numme ''Ransci'' segundu e ipôtezi avansê da-u prufesû [[Nino Lamboglia]], porieva avêghe in urìgine pre-rumana, êpuca dunde, cun tütta prubabilitê, u se ghe daxéva stu numme a in scitu bén ciǜ grossu du paîze d'ancö. Pödâse che a paòlla a l'agge cumme urìgine u termine latìn ''Antion'' (dapö ''Antium'' e, pe azùnta de prefissu, ''Rantium''), che però ciǜ tanti studiuzi i sun purtê a pensâ ch'u ne vegne d'in-te l'etê de mezzu.<ref name="numme">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=56|capìtolo=Alle origini di Ranzi}}</ref>
Poreiva, difêti, êssise evulüu da-a raìxe germanica ''Rand-'', che, zuntandughe u süfissu ''-so'', u furmiéva u termine ''Rand-so'', pö trasfurmòn in ''Ranso'' e dapö in-ta furma plürale rêza ''Ransci''<ref name="numme"/>, levòn che u prucessu de stabilizasiùn u u l'è pasòn fina pe di tupònimi ancùn latinizê, cumme ''Ranci''.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=16|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Preistòja e êpuca preumana ===
Misciǜ in-tu quaddru de l'Ingaunia de Levante, u territòiu u mustra segni de frequentasiùn avanti di [[Popolo roman|rumèn]]. In-te sta primma fâze de stabilitê di insediaménti e l'êan bén tegnüe a mente e còlle, che e permetevan de stabilîse in-te 'na puzisiùn ch'a se puésse bén difende. Pe sta mutivasiùn a zôna tra mezzu [[Giüstexine|Giüsténixe]] e [[Tuiran|Tuiàn]] a l'êa bén bén frequentâ.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
Pocu distante da-a villa u l'è u scitu da Rocca de Féne (ch'u resta sciü-u [[Còlla du Trabichettu|Trabichettu]], d'in faccia a-e burghê du paîze), frequentâ fra a fìn de l'[[Etæ do Brónzo|etê du Brùnzu]] e l'inprinsìpiu de quélla du fêru.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309326|tìtolo=Rocca delle Fene-Monte Trabocchetto (insediamento fortificato)|editô=Ministêu di Bén cultürê|vìxita=2023-07-30|léngoa=IT}}</ref>
De seguitu a stu periudu chi furme de limitâ ürbanizasiùn e se cuntìnuan a espànde, cun l'evulusiùn de tècniche agricule e di scàngi ecunomichi versu a sitê d'[[Arbenga]], capitâle da tribü di [[Ingauni|Lìgüri Ingàuni]].
L'urganizasiùn de zône intèrne a l'êa bazâ sciü-a custrusiùn d'ina séie de ''castelê'', scituê in puzisiùn duminànte. Fra i ezempi prinsipâli sparsi da Löa fin a [[Borṡi e Veressi|Veéssu]], quêxi a furmâ ina cadéna lungu a còsta, truvemmu quélli da Rocca de Féne e i cuscì dîti Castelê de Ransci.
Sti vilàggi picìn, nu guêi da-a distante rispettu a-e strutüe furtifichê, i l'êan furmê da mudeste abitasiùi, che cun tütta prubabilitê se sumegiavan a-e cazélle che ancùn ancö e se trövan spanteghê d'in gîu a-u [[Munte Carmu de Löa|Carmu]], fêtu ch'u ne testimuniéva l'antighiscima tradisiùn.<ref name="castellari''/>
A interpretâ quantu scrîtu da-u Cottalasso, u pâ che fra i séi paîzi dêti a-e sciàmme in-ta cunquista de l'Ingàunia de Levante, u ghe rientriéva fina Ransci.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città di Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://archive.org/details/bub_gb_kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia delle Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=159|capìtolo=CAPO IX. Di quanti Paesi fosse composto il Contado della Città d'Albenga, e come Essa, ne abbia acquistato il Dominio}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
[[File:Quartê de Caselle (Ransi, A Prìa)-Panuràmma.jpg|thumb|Vista de ''Casélle''|230px]]
U cumensa cuscì u prucessu de rumanizasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da ''[[Via Julia Augusta]]'' (incumensâ du [[13 a.C.]]), de mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cunquistê. Ransci u se mustrava dunca in cuntinuasiùn cu-e cumǜnitê de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e de [[Löa]], vistu ch'u gh'êa ina ''mansio'' a-i pé da Rocca de Fene.
Ligâ a-u postu, dapö, a ''mansio'' du ''Pollupice'', scitu ch'u se identificheéva cu-a Giüsténixe d'ancö: nu bezögna però pensâ a st'insediamentu cumme ina realtê cunpatta.
Vista a cunfurmasiùn da valâ du Scaînciu, strêta, tantu da êsse ciamâ ''Canùn'', u nu gh'è stêtu e cundisiui pe sustegnî in grande svilüppu ürban. A l'è ascì sta chi a mutivasiùn ch'a l'ha purtòn a l'espansciùn di növi sciti, cumme u Müàssu de Ransci, dund'i scâvi fra i [[Anni 1970|ànni '70]] e [[Anni 1990|'90]] i l'han fêtu sciurtî di bazaménti ch'i fan pensâ a de antìghe müagge.
In-tu mêximu pòstu u l'è stêtu rinvegnüu pròpiu de tunbe rumane, dund'u l'è vegnüu föa de munêe de êpuca inperiâle e ascì in urna pe-e sénne.
A cavallu fra [[XVIII secolo|Setteséntu]] e l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], a-u Vicâiu, senpre d'in gîu a-u Müàssu, u l'è stêtu truvòn quattru framenti de marmu cu-e incixùi "{{Maioscolétto|d.m. ulpius, sacrum vriae, m.anae ncte x.iii, bili hus frt p.c.}}", insémme a in cunscisténte repertôiu de munêe de periudi despaéggi, da quéllu di giuliu-claudi fin a-a tarda etê inperiâle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de mezzu ===
Se in-te l'âtu mediuevu u se va aprövu a-i fêti da cumǜnitê de Giüsténixe, u l'è du [[1263]], chu gh'è 'na mensciùn véa e pròpia di castelê ranscìn, in-t'in scrîtu ligòn a l'investitüa, in-te [[Löa]], de Ubertu Doja. Pâ che in papê ciǜ antìgu ([[1212]]), fra l'âtru, u mensönava tantu u Müàssu quantu a burgâ de ''Casélle'', ma pe vegghe a furmasiùn de chè d'ancö u se dêve spētâ ancùn quarche séculu.<ref name="numme"/>
Da l'inpiantu de burghê e sun cêe e urìgini medievâli, vistu ch'e se trövan in linea cun quélle ch'e l'êan e stradde a munte, foscia ancùn de primma, ch'e l'han pé da bun infruensòn a sö cunfurmasiùn. Du [[XIII secolo|seculu XIII]] u gh'è stêtu fina l'intrâ da cumǜnitê de Giüsténixe sutta a-u [[Marchesùn de Finô|Marchezòn du Finâ]], cun l'inpegnu cuntinuu de Enricu II Du Carettu, e cuscì u ghe finisce fina a villa de Ransci.
U l'è in-te stu moddu chi che l'ecunumìa du postu a vansa, cu-in cangiaméntu in-te pruprietê agricule, pe-a ciǜ pàrte lighê a-i rammi da famìggia Rembado.
U dumìniu di Du Carettu però u l'è scentòn in-te l'avrî du [[1448]], aprövu de lungu a-a fin du cuntrollu da cumǜnitê de Giüsténixe, cun l'uperasiùn guidâ da-u capitàn zenéze [[Peo Fregoso (1412-1459)|Peu Freguzu]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=|ànno=[[2018]]|méize=lûggio|tìtolo=Giustenice:Luglio Medievale 2018|editô=Circolo Culturale Jus Tenes|çitæ=Giustexine}}</ref>
=== Etê muderna ===
Da quantu cögîu da [[Aostin Giustignan|Agustìn Giüstinén]], in-ti sö anê da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] u se sa che du [[1530]] a villa a cuntava quaranta föghi. Tra e funte, du [[1540]], u batêximu in San Giuànni u Batìsta in-te Löa, d'in matéttu ''de Villa Ranzi'', tüttavia, l'üna cumme l'âtra dêta e saiévan vegnüe de doppu a-u primmu muméntu de agregasiùn ürbâna.
Cun l'evulusiùn de tècniche argicule a se spande a cultivasiùn de l'oîvu, ch'a vegne de cuntu pe l'ecunumìa tantu de Giüsténixe quantu de Ransci.
U l'è pròpiu stu fenomenu ch'u porta a l'espansciùn de chè fra u [[XVI secolo|Sinqueséntu]] e u [[XVII secolo|Seiséntu]], ch'u ghe da a cunfurmasiùn de ''villa'', in-tu sensu de insediamentu avèrtu, sensa müagge difenscìve. Insémme a sta côsa chi u se rìva ascì a 'n prugrescivu destacaméntu da-a matrixe de Giüsténixe, vistu che via via a sciòrte a guagnâ ina mazû indipendénsa.
[[File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Ciassa.jpg|thumb|Vista da ciàssa de Dranzü|230px]]
U se riva dunca a-a dumanda de separasiùn pe-a furmasiùn du cumǜn da-a parte, fêtu ch'u passa pe mézzu de l'istitusiùn da Parocchia de San Benardu, destacâ da quélla de San Michê du [[1615]]. U truncaméntu u nu dev'êsse imaginòn cumme nettu fra e due cumǜnitê, ma cumme in prucessu ch'u l'è andêtu avanti in-ti anni e ch'u l'ha razuntu u sö màscimu cu-a dumanda e a mediasiùn di scindacatûi zenezi Gerolamo Serra e Gerolamo Invrea, ch'i l'han inviòn in papê a-i 18 zügnu du [[1676]] a-u Senâtu de Zena.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=93-104|capìtolo=Il comune}}</ref>
A-i 21 de lüggiu de quell'annu i vegnan mandê i atti üfisiâli du destaccu, doppu tütti du incuntri pe fissâ tantu i cunfìn quantu u pagaméntu de tàsce e di puffi ciantê, ch'i se sun tegnüi fina cu-a mediasiùn du pudestê da Prìa.
Cu-u Setteséntu a cumensa u fenomenu de migrasiùn di ranscìn versu a culònia ingléze de [[Gibiltæra|Gibiltêra]], vistu a furtüna ch'i l'axevan fêtu i primmi "pelegrìn", ch'i l'êan da famìggia di Rembado. I traffeghi di ranscìn a Gibiltêra i van a crésce e i früttan pe tüttu u [[XVII secolo|XVIII seculu]], cuncentrê in-tu quartê da Calata.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=131-135|capìtolo=L'emigrazione verso Gibilterra}}</ref>
=== Etê cuntenpuranea ===
Cu-a [[Rivoluçion françeize|Revulusiùn franséze]] u territòiu u vegne tucòn da-e cunseguénse da [[Bataggia de Löa|Batàggia de Löa]] ([[1795]]). In-tu specificu u se parla da batàggia de Ransci, scuntru militâre avegnüu du [[1798]], ch'u l'ha avüu cumme teâtru u Briccu di Sinque Èrbi, in-ta parte ciǜ a punente du cumǜn. L'epizodiu u l'ha vistu cunfruntâse in gruppu de vuluntari ranscìn fedêli a l'apena nasciüa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] cun in cuntingente piemuntéze, cu-a vitôia di primmi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=136-143|capìtolo=La battaglia di Ranzi}}</ref>
A seguî u l'è capitòn l'anesciùn da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] a l'Inperu Franséze ([[1805]]), che sutta a stu chi u mantegne u tìtulu de cumǜn, parte du cantun da Prìa e du Sircundàiu de Savuna, drentu au [[Dipartimentu de Muntenötte]]. De düâ a-u quantu cürta, l'esperiensa a se cunclüdde cu-u [[Congresso de Vienna|Cungressu de Vienna]] e a Restaurasiùn ([[1814]]-[[1815]]).
A Lìgüria a vegne dunca purtâ sutta a-u cuntrollu piemuntéze, e cun lê Ransci a vegne parte da [[Pruvinsa d'Arbenga]]. Du mêximu periudu l'ecunumìa a razùnze in növu svilüppu, a-u ciǜ in-tu cumèrciǜ de l'öiu, che però u nu sciurtìva du tüttu a sudisfâ i bezögni de famigge ranscìne a parte sta côsa chi, a pupulasiùn a nu viveva in grandi dificultê ecunomiche, tantu che nu se verifican grandi epizòdi de migrasiùnversu e [[Americhe]].
Segundu e statistiche fransezi, difêti, i abitanti du cumǜn i l'êan 322, dêtu ch'u resta in linea a-e indagini de doppu (311 abitanti du [[1875]]).
Se asciste dunca a l'aumentu de l'alevamentu versu a fin du seculu e a in grande fenomenu de alienasiùn di terén cumǜnâli, spanteghê d'in gîu a-a lucalitê de Funtanasse. Sti chi divizi in lòtti, sun stêti vendüi a-a ciǜ parte de famigge ranscìne, ch'e sfruteràn ben ben sti tòcchi fin a-u segundu doppu guèra, cumme testimuniòn ascì da-a presensa de 'na lunga série de cabànne.
Pe fâ frunte a-e necesitê d'êgua tantu de fàsce quantu de l'abitòn, in-tu [[1926]] vegne custruìa ina cundòtta de sette chilòmetri ch'a sfrütta e surgenti du Zuvu, grassie a'n gruppu de cuntadìn ch'i se n'êan fêti càregu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=148-157|capìtolo=Vicende contemporanee}}</ref>
Di inissi du [[XX secolo|seculu XX]] i sun i travaggi du stradun Ransci-A Prìa, incumensê cun l'apaltu du 29 de dixenbre du [[1909]]. Cu-a guêra u cumǜn de Ransci u l'ha otegnüu a puscibilitê de döveâ di prexunêi da l'[[Ungherîa|Ungaîa]], da l'[[Austria|Àustria]], da-a [[Germania|Germània]] e nu sulu, cumme lavuratûi, e dunca l'òpera a s'è inandiâ. Inaugurâ du [[1919]], a-i 24 de zügnu, cumme rigordòn da 'na tàrga a-a memòia di prexunêi chi inpieghê, ün de sti chi, sèrbu, vittima d'ina mìna scciunfâ.<ref name="stradun">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=157-163|capìtolo=La strada Ranzi-Pietra (U Stradun)}}</ref>
[[File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Cartéllu de Via Balzi 01.jpg|thumb|U cartéllu de Via Balzi, Dranzü|240px]]
Ürtimu scindicu du cumǜn autònumu u l'è stêtu Bartolomeo Balzi, mentre, cu-u periudu fascìsta vegne numinòn u pudestê José Rembado, primma che a-i 25 de zenâ du [[1929]] u entrasse in vigûre u decrêtu emanòn in precedensa ([[1928]]), ch'u ne fissava a supresciùn e l'acurpamentu a quéllu da Prìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/atto/caricaDettaglioAtto?atto.dataPubblicazioneGazzetta=1929-01-10&atto.codiceRedazionale=028U2979&atto.articolo.numero=0&atto.articolo.sottoArticolo=1&atto.articolo.sottoArticolo1=10&qId=c9c95e6a-29c2-4e2a-b2ff-c96f4a967a5c&tabID=0.6232694400653076&title=lbl.dettaglioAtto|tìtolo=Rêgiu decrêtu di 6 de dixenbre du 1928|vìxita=2023-10-20|
léngoa=IT}}</ref> Se rinforsa dunca u Circulu Giovane Ranzi, ch'u l'existeva zà da-u [[1919]], fin a quande nu ven seròn da-u fascismu ([[1936]]), pe vegnî turna creòn du [[1946]], pigiandu cumme sêde a veggia cà cumǜna.<ref name="frasiun">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=165-167|capìtolo=Ranzi frazione di Pietra Ligure}}</ref>
Cu-a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda guèra mundiâle]] u gh'è stêtu trê vittime ranscìne: Bertumê Rembado, capitàn da Maîna Italiâna, Giacumu Vignola e Giacumu Ruveta.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=168|capìtolo=I caduti delle due guerre mondiali}}</ref> Du [[1946]] l'ingressu in-ta Repübbrica Italiâna, de lungu sutta a-A Prìa, mentre a-u [[1970]] a remunta a custrusiùn de l'autustradda A10, ch'a l'è andêta a tucâ ina gran parte territòiu.<ref name="frasiun"/>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Ransci}}
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paîze a l'è pe a ciǜ parte ligâ a l'agricultüa, cumme du rèstu u sücedde da séculi: zà in-ti tenpi passê ben cunusciüu u vìn chi fêtu, survatüttu u Nustralìn e u Vermentìn, curtivòn in-te fàsce terassê.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2021/12/23/ma-era-pietra-ligure-la-capitale-del-vermentino-di-lusso-e-la-strenna-natalizia-tre-libretti-giustenice-frazione-serrati-streghe-asine-somari/|tìtolo=Ma a l'êa a Prìa a capitâle du vermentìn|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=Pietra Ligure com'era... (con album fotografico) Storia, dialetto, folclore, tradizione|ànno=1980|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prìa|pp=15-16-17}}</ref> Âtru sustegnu quéllu dêtu da-a prudusiùn de l'öiu, vendüu in-te zône d'in gîu, cumme in-te Löa e a-A Prìa.
== Posti de interesse ==
=== Architetüe religiuze ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn
File:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle
File:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Atôiu.jpg|L'Ātôiu da Madonna da Néve
File:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera
File:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu
</gallery>
* '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da villa, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciǜ d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> L'è invêxe du [[1582]] che se ha a vìxita apustolica du véscu arbenganéze Luca Fieschi, ch'u ne furnìsce in quaddru di travaggi ch'a gêxa gh'axeva bezögnu, mentre in-tu [[1585]] u Mons. Mascardi u ne dà ina meggiu descrisiùn de l'edifissiu. Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Ātôiu da Madònna da Néve''': a-u fiàncu da gêxa, l'è ascì cunusciüu cu-u numme de ātôiu di disciplinê, in quantu séde da lucâle cungréga. Pödâse ch'u ségge stêtu a-u prinsìpiu dedicòn a San Benardu, primma de l'edificasiùn da gêxa d'ancö, püe se nu ghe sun funti següe a testimuniâlu. In-ti ànni u l'è stêtu ugèttu de dimustrasiùi de devusiùn da parte di ranscìn, cun inpurtanti dunasiùi, cumme quélla du [[1731]] fêta da Bernardo De Vicenzi, che a l'ha inandiòn pe sö vuluntê a tradisiùnâle prucesciùn versu a capella de [[Giüstexine#Architetüe Religiûze|San Martìn (Giüsténixe)]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=84|capìtolo=La Parrocchia}}</ref>
* '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado, vista a prumessa fêta dürante in pelegrinàggiu a [[Romma|Rumma]]. L'edificasiùn da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumǜnitê ranscìna, mentre mestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. In-ti ànni de dòppu, a seguitu da bêga ligâ a-u còstu di travaggi, a famìggia Rembadu a l'ha utegnüu u giüspatrunòn, in cangiu de rende a pupulasiùnranscìna lìbera de döveâ a capella, versandu ascì in cuntribüu de duemìlla lìre a l'ànnu. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumǜn ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref>
* '''Capella de Santa Lìbera''': se tröva in-ta lucalitê de ''Casélle'', a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu territòiu da Giüsténixe medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta u segge stêtu influensòn nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ, côsa ch'a l'ha purtòn a necesitê da prezensa d'in sentru religiuzu. A nu l'è ben cêa a dêta da sö fundasiùn, scicumme a vegne mensciunâ sulu du [[1701]]. Ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], a l'ha razuntu a furma atuâle, cun in âula squadrâ e u presbitériu arsòn rispettu a-u restu da pavimentasiùn. Surva a l'atâ truvemmu a stàtua da santa, mentre in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A Capella de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], restâ incunpiüa pe quêxi sent'anni, a l'è stêta benedìa e averta au cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capella de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>
[[File:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|A Capella de San Bastiàn|thumb|A Capélla de San Bastiàn a-i Gàzzi|left]]
* '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ dai muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. Ina resente canpàgna de scâvi a l'ha ripurtòn a-a lüxe e tràcce de müàgge de sustegnu ch'e e rezevan u sagròn da gêxa, datê di prìmmi séculi de l'etê de mézzu. Stu fêtu u testimònia cumme a gēxétta a ségge stêta u ciǜ antìgu sentru religiuzu de Ransci.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=73-76|capìtolo=San Sebastiano}}</ref> A capella che veghemmu ancö a l'è de edificasiùn sinquesentesca, sciü-a bâze de quélla presedente, foscia a prutesiùn da-a pèste. Danegiâ da-u tarantantàn du 1878 a vén restaurà, cun l'inbucamentu de müàgge interne se perdan ascì i nicci ch'i i l'uspitavan e stàtue o i afreschi ascì de San Fabian. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capella de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref>
=== Architetüe sivìli ===
[[File:Gunbu (Dranzü, Ransi, A Prìa)-Vista.jpg|thumb|U Gunbu de Dranzü|left]]
* '''A veggia cà cumǜna''': sêde du Circulu "Giovane Ranzi", a se tröva in-ta ciàssa de derê a-a gêxa, cuncèssa in üzu da-u cumǜn da Prìa a partì da-u [[1946]].
* '''Gunbu du XV seculu''': a Dranzü u se tröva in ezempiu de antigu gunbu pe franze e oìve, restrutüròn du [[2003]] da-u Circulu Giovane Ranzi e vixitabile sciü prenutasiùn.<ref name=":0" />
== Cultüa ==
=== Dialettu ranscìn ===
{{Véddi ascì|Dialéttu priéze|càngio variànte=U mêximu argumentu in detàggiu}}U dialettu parlòn in te quéstu paìze u fà parte du gruppu [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüre de séntru-punénte]], scimile a-a parlâ [[Dialéttu priéze|priéze]] e dunca influensòn da-u lìgüre sentrâle.
=== Mòddi de dî ===
* ''Chi u nu sa travagiâ, ch'u vagghe a Ransci che u ghe mustriâ.''
* ''Quélli de Ransci, i sun quaranta e i se mangiévan 'na soma giànca; ma se u nu fusse pe i sö vixìn, i se mangiévan ascì u bastu e u curbìn.''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=13}}</ref>
== Feste e fêe ==
* '''Festa de San Benardu''': a l'è a festa patrunâle da villa, ch'a se selebra d'in annu in annu a-i 20 d'agustu, cu-a tradisunâle méssa in-ta paruchiâle e a prucesciùn da cungrega di disciplinê.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/ranzi/appuntamenti-a-ranzi/|tìtolo=Eventi a Ransci|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> In ucaxùn da cumemurasiùn di 850 ànni da-a mòrte du santu, du [[2003]], a l'è stêta fêta ina selebrasiùn speciâle, cu-a partecipasiùn fina de âtre cungréghe da zona e a prezensa di scindichi da [[Vaâ du Maémua]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/parco-giochi/festa-patronale-di-san-bernardo-abate/|tìtolo=A festa de San Benardu, 850eximu aniversâiu da-a morte du santu (2003)|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Festa da Madonna da Néve''': festa ch'a se tegne a-i prìmmi d'agustu, in-te l'ātôiu di disciplinê.
* '''Festa de l'Imaculâ Cuncesiùn''': festa a Dranzü, pe-u Corpus Domini a se realizza l'insciuâ, cu-e cunpuzisiùi de sciùe che e van a decurâ e ciasse e e stradde du paìze, a st'ativitê u l'è culigòn u cunsursu "A Stélla de Ransci", cu-u prémiu a-a ciǜ bèlla.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/infiorata/la-stella-di-ranzi/|tìtolo=A stélla de Ransci|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Festa de Santa Lìbera''': in-ta ciàssa da burgâ de ''Casélle'', se tegne a festa da santa, a-a segunda dumenega de setenbre.
* '''Festa de Sant'Antoniu''': festa a Dransciü, a-i [[13 zûgno|13 de zügnu]], cu-a messa in-ta capélla.
* '''Festa de San Bastiàn''': se selebra quìnta dumenega doppu Pasqua, cu-a méssa in-ta gêxa di Gàzzi.
* '''L'incantu''': manifestasiùn ch'a se tegne a-i Santi e a cunsciste in-ta vendita a l'àsta di prudòtti da têra (vìn, öiu, sücche, funzi...) da parte di paizèn riguruzamente in-tu dialéttu du pòstu, in frunte a-u sagròn da paruchiâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2019/10/halloween-no-grazie-a-ranzi-si-festeggia-lincanto/|tìtolo=Halloween, nu gràssie, a Ransci u se festezza l'Incantu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Sagra du Nustralìn''': Sàgra canpestre ch'a se tegne tütti i ànni sciü-a culìna da frasiùn, in-ta setemàna primma de mezz'agustu, dedicâ a-u vìn Nustralìn e urganizâ da-u Circulu "Giovane Ranzi".<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Sagra du Nustralìn|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''I birê de Offenburg''': A setemàna de doppu mezz'austu se tegne u binelàggiu fra A Prìa e a sitê de Offenburg (Germània), cun piàtti tipichi da tradisiùn de l'ün e de l'âtru paìze, a cüa du Circulu "Giovane Ranzi".<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/birranostralino/|tìtolo=I birê de Offenburg|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
== Vie de cumǜnicasiùn ==
Ransci a l'è culegâ cu-a sêde du cumǜn cu-u Stradun (Via Ransci), che se ghe inestan e stradde a partì da-a Maîna de Ransci (Viale Riviera), da-a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviâria]] e da l'àrgine du Maémua (Via da Curnixe). Vixin a l'abitòn u se tröva fina u caséllu da Prìa sciü l'autustradda A10. Tradisiunalmente, invexe, e vie de cumǜnicasiùn e l'êan quàttru: de Cian Boscu (versu A Prìa), da Cà da Còsta (versu Löa), di Zuvi (versu [[Bardenèi|Bardenéi]]) e di Müàzi (versu Giüsténixe).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.it/books?id=MnIPAAAAYAAJ&printsec=frontcover&hl=it#v=onepage&q&f=false|ànno=1847|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=134-135|volùmme=Vol. 16}}</ref>
== Nòtte ==
;Nòtte a-u tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:A Prìa]]
[[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]]
ol9pntbfm0wsh6xdt5zhahrsh1xsvlp
Gexe de Camuggi
0
32661
271414
270236
2026-06-30T12:21:18Z
Arbenganese
12552
in tu
271414
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Baxilica de l'Assunta, Camuggi ==
[[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]]
A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]]
L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe ese poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />.
De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />.
== Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]]
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi ==
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Munasteru de San Prospu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]]
{{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]]
A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa ==
[[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]]
Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia in tu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />.
== Gexa du Sacru Cö, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']]
A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà.
== Gexa de San Roccu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]]
Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Gexa de San Nichiozu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]]
A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />.
== Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu ==
[[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]]
{{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
L'abasia de San Fertuzu a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè.
A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
== Icunn-e, capelle e muzaici ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna
Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu
Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin
Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a Punta Ciappa
</gallery>
In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè.
Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de Sant'Anna, dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, inti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe.
A [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de [[San Prospu de Taragunn-a|San Prospu]] e [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu]]"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Cristi e prezeppi ==
[[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]]
A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />.
Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi.
Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]]
ntud1gnrf6k9znjyk00crghnbv3z93p
271422
271414
2026-06-30T12:27:35Z
Arbenganese
12552
in ti
271422
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Baxilica de l'Assunta, Camuggi ==
[[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]]
A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]]
L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe ese poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />.
De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />.
== Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]]
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi ==
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Munasteru de San Prospu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]]
{{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]]
A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa ==
[[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]]
Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia in tu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />.
== Gexa du Sacru Cö, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']]
A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà.
== Gexa de San Roccu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]]
Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Gexa de San Nichiozu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]]
A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />.
== Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu ==
[[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]]
{{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
L'abasia de San Fertuzu a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè.
A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
== Icunn-e, capelle e muzaici ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna
Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu
Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin
Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a Punta Ciappa
</gallery>
In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè.
Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de Sant'Anna, dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, in ti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe.
A [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de [[San Prospu de Taragunn-a|San Prospu]] e [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu]]"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Cristi e prezeppi ==
[[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]]
A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />.
Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi.
Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]]
5e1jdi5nawmobuobr256c1oij5bxxae
A Rüa (Camuggi)
0
32686
271413
270770
2026-06-30T12:20:54Z
Arbenganese
12552
in tu
271413
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Rüa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 634
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrun
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de [[Allega (Camuggi)|Àllega]] (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià in tu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Rüa (Camuggi)}}
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
9khpqvgl8zjtfjvpghny05g75q957vu
271421
271413
2026-06-30T12:27:00Z
Arbenganese
12552
in ti
271421
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Rüa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 634
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrun
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de [[Allega (Camuggi)|Àllega]] (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià in tu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu in ti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Rüa (Camuggi)}}
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
8l36fgsqod9mst35kc47gfkrzda36vl
271440
271421
2026-07-01T06:12:36Z
N.Longo
12052
fix ref
271440
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Rüa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 634
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrun
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de [[Allega (Camuggi)|Àllega]] (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p. 158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175-177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià in tu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu in ti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Rüa (Camuggi)}}
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2023|p. 16}}</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
f0r0d67ermpdt6gie3a0x0cq1dstnog
Bann-a (Camuggi)
0
32760
271410
270773
2026-06-30T12:19:46Z
Arbenganese
12552
in tu
271410
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bann-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''Bann-a'''<ref group="n.">Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou in tu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto Città di Camogli|léngoa=IT|p=4|vìxita=2026-05-26}}</ref>, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://hellorapallo.it/cosa-vedere/lazzaretto-di-bana/|tìtolo=Lazzaretto di Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3833_Ruta_costruzione_di_Via_Bana.htm|tìtolo=3833. Ruta costruzione di Via Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià in tu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.<ref>{{Çitta web|url=https://tigulliotrekking.it/cammino-religioso-in-liguria-tra-storia-tradizioni-e-folklore-tappa-3/|tìtolo=Cammino Religioso in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa.
Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.<ref name=":0" />
L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio).<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
[[Categorîa:Camuggi]]
f1a741i6352ano2f6rh5xnntb049y45
271423
271410
2026-06-30T12:28:56Z
Arbenganese
12552
pe'-->pe
271423
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bann-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''Bann-a'''<ref group="n.">Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou in tu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto Città di Camogli|léngoa=IT|p=4|vìxita=2026-05-26}}</ref>, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>, pe tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://hellorapallo.it/cosa-vedere/lazzaretto-di-bana/|tìtolo=Lazzaretto di Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3833_Ruta_costruzione_di_Via_Bana.htm|tìtolo=3833. Ruta costruzione di Via Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià in tu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.<ref>{{Çitta web|url=https://tigulliotrekking.it/cammino-religioso-in-liguria-tra-storia-tradizioni-e-folklore-tappa-3/|tìtolo=Cammino Religioso in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa.
Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe primmi.<ref name=":0" />
L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio).<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
[[Categorîa:Camuggi]]
i9l20iil4h74u0orjlttxb1mo15bdga
Semafuru Vegiu (Camuggi)
0
32899
271412
271387
2026-06-30T12:20:30Z
Arbenganese
12552
in tu
271412
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]]
U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté.<ref>{{Çitta web|url=https://bivypass.net/ospiti-del-bivacco/i-bivacchi-disponibili/semaforo-vecchio/|tìtolo=Semaforo Vecchio, debutto ipertecnologico di un rifugio recuperato|outô=Rossella Galeotti|scîto=Il Secolo XIX|dæta=11 de zenà du 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
== Storia ==
U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punta Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
[[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]]
A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra.<ref name="Ligurpress">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|I Semafori Costieri p. 181-182}}</ref>
U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]].<ref name=":0" />
Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] in tu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe.<ref name=":0" />
E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]].<ref name=":1" />
A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi.<ref name=":0" />
Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté.<ref name=":1" />
Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parchicloud.it/rifugio-semaforo-vecchio/|tìtolo=Rifugio Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]].<ref name=":1" />
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=180|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
0jb1c4v69qlnmzg312ebtacqotkx4fu
271417
271412
2026-06-30T12:23:21Z
Arbenganese
12552
in ta
271417
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]]
U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté.<ref>{{Çitta web|url=https://bivypass.net/ospiti-del-bivacco/i-bivacchi-disponibili/semaforo-vecchio/|tìtolo=Semaforo Vecchio, debutto ipertecnologico di un rifugio recuperato|outô=Rossella Galeotti|scîto=Il Secolo XIX|dæta=11 de zenà du 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
== Storia ==
U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punta Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
[[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]]
A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra.<ref name="Ligurpress">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|I Semafori Costieri p. 181-182}}</ref>
U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]].<ref name=":0" />
Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] in tu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe.<ref name=":0" />
E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]].<ref name=":1" />
A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. In ta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi.<ref name=":0" />
Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté.<ref name=":1" />
Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parchicloud.it/rifugio-semaforo-vecchio/|tìtolo=Rifugio Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]].<ref name=":1" />
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=180|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
l4m6d9gawrgjr5qgsdjxaqqmq5a4vtn
271419
271417
2026-06-30T12:24:29Z
Arbenganese
12552
in te
271419
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]]
U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté.<ref>{{Çitta web|url=https://bivypass.net/ospiti-del-bivacco/i-bivacchi-disponibili/semaforo-vecchio/|tìtolo=Semaforo Vecchio, debutto ipertecnologico di un rifugio recuperato|outô=Rossella Galeotti|scîto=Il Secolo XIX|dæta=11 de zenà du 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
== Storia ==
U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punta Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
Defeti, pödase che zà in te l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
[[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]]
A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra.<ref name="Ligurpress">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|I Semafori Costieri p. 181-182}}</ref>
U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]].<ref name=":0" />
Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] in tu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe.<ref name=":0" />
E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]].<ref name=":1" />
A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. In ta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi.<ref name=":0" />
Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté.<ref name=":1" />
Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parchicloud.it/rifugio-semaforo-vecchio/|tìtolo=Rifugio Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]].<ref name=":1" />
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=180|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
ifo9lsgntwoz1ovwf529mxaqsxjvnyj
Discûscion:Gorfo Paradîzo
1
32949
271425
2026-06-30T14:05:08Z
Luensu1959
1211
/* Gastronomìa */ nêuva seçión
271425
wikitext
text/x-wiki
== Gastronomìa ==
{{Ping|Arbenganese}} {{Ping|N.Longo}} Vuiòtri i sai i esperti du dialettu camugìn e dunca a v'dumandu: l'è giüstu scrive "Camóggiéizi a-o róm: cicolatìnn-i pìn de róm òriginâi de l'òmònimo pàize"? Fòscia l'è "Camogìn a-o róm: cicolatìn pìn de róm. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 16:05, 30 zùg 2026 (CEST)
somwy389yvxknswpzvi6f1vtrhkhcl1
271436
271425
2026-06-30T20:01:13Z
Arbenganese
12552
/* Gastronomìa */ Rispòsta
271436
wikitext
text/x-wiki
== Gastronomìa ==
{{Ping|Arbenganese}} {{Ping|N.Longo}} Vuiòtri i sai i esperti du dialettu camugìn e dunca a v'dumandu: l'è giüstu scrive "Camóggiéizi a-o róm: cicolatìnn-i pìn de róm òriginâi de l'òmònimo pàize"? Fòscia l'è "Camogìn a-o róm: cicolatìn pìn de róm. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 16:05, 30 zùg 2026 (CEST)
:@[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] Cumme u se pö lezze in scia pagina de Camuggi sutta [[Camuggi#Ecunumia|Ecunumia]] u numme du dûse u l'è stàu tradòttu cumme: ''camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure)'' [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 22:01, 30 zùg 2026 (CEST)
gloh1dnje5w22ich5l8xo539xu80y21