Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.9
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Borṡi e Veressi
0
1723
271475
271429
2026-07-02T18:31:34Z
N.Longo
12052
+
271475
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Borṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de Veréssi, cun Borṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1933]]
|var-teritöio = Teritoriu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artéssa
|Altitudine = 10
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Borṡi (sêde du cumün), Veréssi
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ
}}
'''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòja ==
=== Urigine du numme ===
U numme de Borṡi u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe-i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref>
Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòja ===
In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu truvòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̯éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu truvòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref>
Üna de primme testimunianse de preṡensa de l'ommu in-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̯éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn pe-u ciü a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistema de difeṡa a-e spalle da maîna e che, in-te stu câxu, u duvêva avéighe ascì de funsiùi in ti tràffeghi e in tu cuntrollu du teritoriu a l'in gîu.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-02}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da ṡôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è duncue a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de meṡṡu ===
Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun duncue parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]].
A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi,
SIUSA|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marcheṡòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>.
== Posti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
;Parocchia de Borṡi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de Borṡi, tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, mentre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe-a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe'a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
;Parocchia de Veréssi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de Veréssi, tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe-i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" />
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe mentre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
* '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finîa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>.
* '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
* '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28 km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>.
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
hhr62sbhqliwaokcs1879h4egnszhui
Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu
0
14659
271480
271155
2026-07-02T18:36:06Z
N.Longo
12052
cat
271480
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco BW 2011-06-07 17-50-43.jpg|thumb|Faciada d'u müseu uçeanugra̍ficu]]
U '''müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu''' (''musée océanographique de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu uçeanugra̍ficu e aquarium [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]]. U müseu uçeanugra̍ficu e̍ stau fundau da u [[Albertu Primu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Albertu Primu]] ün [[1889]].
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://musee.oceano.org/|tìtolo=Musée océanographique de Monaco|léngoa=FR, EN, IT, ES, NL, DE, PT, RU}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Müsei de Mu̍negu]]
8j3mcglec5gkewljtjc0ccvt8q2kn04
271485
271480
2026-07-02T18:38:50Z
N.Longo
12052
+ tl
271485
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco BW 2011-06-07 17-50-43.jpg|thumb|Faciada d'u müseu uçeanugra̍ficu]]
U '''müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu''' (''musée océanographique de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu uçeanugra̍ficu e aquarium [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]]. U müseu uçeanugra̍ficu e̍ stau fundau da u [[Albertu Primu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Albertu Primu]] ün [[1889]].
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://musee.oceano.org/|tìtolo=Musée océanographique de Monaco|léngoa=FR, EN, IT, ES, NL, DE, PT, RU}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Müsei de Mu̍negu]]
65j2jk62ny9bls6k1wbxsd700do7o5x
Template:Principatu de Mu̍negu
10
14666
271482
271341
2026-07-02T18:37:59Z
N.Longo
12052
+ wl
271482
wikitext
text/x-wiki
{{Navbox generic
|name = Principatu de Mu̍negu
|state = collapsed
|title = {{Bandêa|MCO}} [[Principatu de Mu̍negu]]
|groupstyle = text-align:right;
|liststyle = text-align:left;
|group1 = Geugrafia
|list1 = [[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]]
|group2 = [[Sto̍ria de Mu̍negu|Sto̍ria]]
|list2 = [[Revulüçiun munegasca]]
|group3 = Architetüre
|list3 = [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela d'a Visitaçiun]]{{·}}[[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]]{{·}}[[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]]
|group4 = Cültüra
|list4 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Imnu munegascu]]{{·}}[[Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica]]{{·}}[[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]]{{·}}[[Nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu]]{{·}}[[Scüu d'u Principatu de Mu̍negu]]
|group5 = Edücaçiun
|list5 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]]<!--
|group6 = Ecunumia
|list6 = {{·}}-->
|group6 = [[Sport ün Mu̍negu|Sport]]
|list6 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Sta̍diu Lui̍ II]]
|group7 = [[Puli̍tica munegasca|Puli̍tica]]
|list7 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cumüna de Mu̍negu]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]
|belowstyle = text-align:center;
|below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]]
}}<noinclude>
[[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude>
ljgc038krz442w6ut6wmn6durhaltpb
Categorîa:Müsei de Mu̍negu
14
15079
271476
228141
2026-07-02T18:33:11Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Categorîa:Müsei de Mùnegu]] a [[Categorîa:Müsei de Mu̍negu]] sénsa lasciâ de rindirìsso: mc
228141
wikitext
text/x-wiki
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
[[Categorîa:Müsei|Munegu]]
grrk1s3qjy317wrnlh5520mnyxbfixa
271477
271476
2026-07-02T18:35:07Z
N.Longo
12052
cat
271477
wikitext
text/x-wiki
Achësta categuria rachœye e pa̍gine che parlu d'i müsei de Mu̍negu.
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Cürtüra de Mu̍negu]]
[[Categorîa:Müsei|Mu̍negu]]
ip5o14lltsa8ubc1f535hjuw184s9ih
Nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu
0
15080
271481
271181
2026-07-02T18:36:13Z
N.Longo
12052
cat
271481
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Nouveau musée national de Monaco (novembre 2021).jpg|miniatura|Vista d'u müseu]]
U '''nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu''' (''nouveau Musée national de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu d'arte [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ünt'u [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] d'u [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardin eso̍ticu]], drünt'a vila̍ Sauber e vila̍ Paloma.
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.nmnm.mc/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-23}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Müsei de Mu̍negu]]
6kw9k9tymt6o8zw51fscbo29kmhkbdf
271483
271481
2026-07-02T18:38:17Z
N.Longo
12052
+ tl
271483
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Nouveau musée national de Monaco (novembre 2021).jpg|miniatura|Vista d'u müseu]]
U '''nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu''' (''nouveau Musée national de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu d'arte [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ünt'u [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] d'u [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardin eso̍ticu]], drünt'a vila̍ Sauber e vila̍ Paloma.
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.nmnm.mc/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-23}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Müsei de Mu̍negu]]
s16nu82mtv32mmatt38nrxmti6ea4bp
Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica
0
15081
271479
271151
2026-07-02T18:35:55Z
N.Longo
12052
cat
271479
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Musée d'Anthropologie préhistorique de Monaco ©MAP-Monaco.jpg|miniatura|Entrada d'u Müseu]]
U '''müseu d'Antrupulugia preisto̍rica''' (''musée d'Anthropologie préhistorique de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ünt'u [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] de [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardin eso̍ticu]].
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=http://www.map-mc.com/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-23}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Müsei de Mu̍negu]]
lc5pkqdhycx4buj4zq34s63an2yqnqo
271484
271479
2026-07-02T18:38:41Z
N.Longo
12052
+ tl
271484
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Musée d'Anthropologie préhistorique de Monaco ©MAP-Monaco.jpg|miniatura|Entrada d'u Müseu]]
U '''müseu d'Antrupulugia preisto̍rica''' (''musée d'Anthropologie préhistorique de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ünt'u [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] de [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardin eso̍ticu]].
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=http://www.map-mc.com/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-23}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Müsei de Mu̍negu]]
tqc20yyz605axl7ru1p8hzjnpgyjv4e
Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)
0
15083
271478
271314
2026-07-02T18:35:48Z
N.Longo
12052
271478
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Chapelle de la Visitation - panoramio.jpg|thumb|A capela d'a Visitaçiun]]
A '''capela d'a Visitaçiun''' (''chapelle de la Visitation'' ün [[Lengua françéise|françese]]), dita aiçi̍ '''d'u [[Liçeu Albertu primu|Liçeu]]''', e̍ üna capela [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] lucalisa̍ ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]], fabrica̍ ünt'u [[XVII secolo|se̍culu XVII]]. Da a fin d'u [[XX secolo|se̍culu XX]] e̍ devegnüa a sede d'u '''müseu d'a capela d'a Visitaçiun''' (''musée de la chapelle de Visitation'' ün [[Lengua françéise|françese]]).
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2020/06/150e-aniversari-du-culege-da-Visita%C3%A7i%C3%B9n.pdf|tìtolo=150<sup>èsimu</sup> aniversari d'a creaçiu̍n d'u culege d'a Visitaçiu̍n|outô=Cumitau naçiunale d'ë tradiçiue munegasche|scîto=Üntra nui|dæta=30 ma̍giu 2020|léngoa=LIJ, FR|vìxita=2026-06-23}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Müsei de Mu̍negu]]
[[Categorîa:Ge̍ije de Mu̍negu]]
63ffu1pwvq3st66vpr0v3pqe8bi9ag5
Albiolo
0
25179
271486
214747
2026-07-03T07:53:44Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271486
wikitext
text/x-wiki
'''Albiolo''' (''Albioeu'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Albiolo
|Panorama = Albiolo - view.jpg
|Didascalia = Albiolo, panoràmma
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Rodolfo Civelli
|Partito = lìsta cìvica ''Uniti per Albiolo''
|Data elezione = 25-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Faloppio]], [[Olgiate Comasco]], [[Solbiate con Cagno]], [[Uggiate-Trevano]], [[Valmorea]]
|Nome abitanti = (it) ''Albiolesi''
|Patrono = Biâ Vèrgine Nonçiâ
|Festivo = 25 màrso
|Mappa = Map_of_comune_of_Albiolo_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Albiolo inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
lajoj6afws30pf9whiwqw6mnhhuib70
Alserio
0
25180
271487
245922
2026-07-03T07:55:16Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271487
wikitext
text/x-wiki
'''Alserio''' (''Alsèri'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Alserio
|Panorama = Vista sul lago, Merone e monte Resegone.jpg
|Didascalia = A zöna fra Alserio, Merone e o mónte Resegone
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Stefano Colzani
|Partito = lìsta cìvica ''La sorgente''
|Data elezione = 26-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Albavilla]], [[Anzano del Parco]], [[Monguzzo]], [[Orsenigo]]
|Nome abitanti = (it) ''Alseriesi''
|Patrono = Sàn Clémente
|Festivo = 23 novénbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Alserio_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Alserio inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
Alserio o s'atreuva in sciô lago òmònimo a mêza strâ fra o lago de Còmmo e o lago de Pusiano.
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
akkiggq9zzuw0vwhaycgc698lbz0to7
Alta Valle Intelvi
0
25181
271488
214751
2026-07-03T07:59:49Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271488
wikitext
text/x-wiki
'''Alta Valle Intelvi''' (''Volta Vall d'Intelv'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Alta Valle Intelvi
|Panorama = Lanzo (1).JPG
|Didascalia = Alta Valle Intelvi - Lanzo
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Marcello Grandi
|Partito = lìsta cìvica ''Insieme per Alta Valle Intelvi''
|Data elezione = 11-6-2017
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Arogno]] (CH-TI), [[Lugano]] (CH-TI), [[Valsolda]], [[Laino]], [[Rovio]] (CH-TI), [[Centro Valle Intelvi]], [[Claino con Osteno]]
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Alta_Valle_Intelvi_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Alta Valle Intelvi inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
f0g4okjkh502dme5le7m2igonie03ho
Semafuru Növu (Camuggi)
0
32950
271472
271462
2026-07-02T12:31:34Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ anni
271472
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Növu du Munte de Portufin - 1914.jpg|thumb|U Semafuru Növu in tu 1914]]
U '''Semafuru Növu''' (ditu finn-a ''Regiu Semafuru de Portufin'', ''Semaforo Nuovo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é üna custrusiun de segnalasiun militare nu ciü adövià ch'a l'é steta missa in sciu [[Munte de Portufin]], in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U piggia u numme de "Növu" pe distinguelu daa strutüa che gh'ea primma, missa ciü in ertu, ch'a l'é ciamà "[[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]]".
== Descrisiun ==
A pustasiun a se tröva in tu cumprensoiu du Munte de Portufin, a piccu in sciu mà e ciü de precizu nu guei daa distante daa simma du Munte Toccu (471 m). U resta intu frunte ch'u spartisce [[Punta Ciappa]], ch'a resta a punente, da [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] (a levante). U cumplessu u l'é fetu de dui tocchi, a custrusiun ciü impurtante a l'é quella da vegia stasiun du telegrafu, in sce duì cien: quellu de d'atu u se mustra cu'ün prufilu mezu riundu in ta parte ch'a l'é già a meridiun, versu u mà.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.agenziademanio.it/export/sites/demanio/download/documentigare_2018_3/180727_DRLiguria_Allegato-I-Scheda-semaforo-nuovo-di-portofino.pdf|tìtolo=Semaforo Nuovo di Portofino (Camogli, GE)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Chi u se gh'é missu tante vedrè a nastru cun di braghetuin de feru. Sutta, se ghe intra pe via d'ina porte de lamma dipinta, ch'a mette in sce ün ambiente ciütostu squadrou. L'atru frunte, invece, u l'é squadrou e lineare. Separou da sta custrusiun chi, u gh'é a vegia rexidensa du guardian, cumme l'atra in sce dui cien e cun trei barcuin au cian de d'atu in sci dui frunti ciü larghi, a l'é cunsciderà cumme parte du scistema semaforicu.<ref name=":1" /><ref name=":0" />
Dai catasti u se sa che e pertinense da strutüa s'alargan pe seimilla metri quaddri tüttu in giu: propiu in tu mezu fra l'impiantu e a vegia cà, asemme ai duì edifissi u ghe cazze drentu finn-a üna pustasiun pe fa partì e chinà a tera i aparecchi.
== Storia ==
Ai tempi de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] s'ea sentiu u bezögnu de custruì üna stasiun de segnalasiun e de cumünicasiun ch'a fusse megiu di vegi scistemi de segnalamentu, bazè in sce turi d'avistamentu e i segnali cu'u fümme, ciü tantu adöviè in tu periudu de scuribande di piratti saraceni. Au prinsipiu a l'ea steta tià sciü üna primma stasiun, a l'artessa de 610 m, averta in tu [[1807]] e ch'a funsiunava sulu cun di segnali a vista. Sulu doppu u l'é vegnüu u telegrafu.
Cumunque gh'ea u fetu che in sciu Munte ghe fusse de spessu fuschia e che e nüvie in scia simma d'invernu rendessan ciü bassa a puscibilitè tantu de vedde da distante<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210843.pdf|tìtolo=Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> cumme de vegnì visti. Cuscì, in tu [[1880]] u s'é decizu de tià sciü ün növu puntu d'avistamentu, ciü in bassu, a 407 metri in sciu livellu du mà e a piccu in sci scöggi, de moddu che a stasiun a pueise restà ciü ben in vista, finn-a pe'i naveganti.
Tra u 1880 e u [[1885]] gh'é stetu fetu ben di travaggi, pe furnì a stasiun nu sulu de l'impiantu otticu, ma ciü che tüttu da stasiun du telegrafu.
Mentre aa vegia stasiun gh'ea stetu cangiou de funsiun, primma cumme pustasiun de guardia cuntru chi u smerciava de sfröxu a sà, pöi cuntru i atacchi di aparecchi, a növa strutüa, u Regiu Semafuru Portufin (zà ai tempi ciamou Semafuru Növu) u restava sutta ae dipendense de Regie Poste, cun tantu d'ün üfissiu avertu ae gente.
A stu prupoxitu, i vilezanti ch'ean in te l'albergu [[Portufin Vetta]] vegnivan de spessu in ta pustasiun pe mandà di telegrammi de auguri o de salüu ai sö cunuscenti. U Semafuru u l'é pöi stetu mensunou in te ciü elenchi üfisiali de pustasiuin de telegrafu zà a partì dai primmi anni d'ativitè, cumme presempiu in te l'''Elenco dei fari, fanali, segnali marittimi'' da Regia Marina, du [[1889]], duve u l'é marcou cumme ''Semaforo sul Monte Tocco''<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|léngoa=IT|p=104|outô=AA.VV.|çitæ=Zena}}</ref>, denuminasiun ch'a l'é turna a mexima in ti papé di anni a vegnì.<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/_/AH5K9XVgIQEC?hl=it&gl=it&gbpv=1|ànno=1909|editô=Hoepli|léngoa=IT|p=106|çitæ=Zena|outô=AA.VV.}}</ref>
Atru titulu ricurente u l'é quellu de ''Regio Semaforo Portofino'', ch'a l'ea a sigla che gh'éa muntou in scia stasiun cun tantu de stemma: fetu ch'u l'é ducumentou da üna futugrafia du [[1885]] du Juanito Mortola, cunservà daa [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Nicolò Cuneo de Camuggi]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2520_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_ic_costruzione_1880.htm|tìtolo=2520. Portofino Vetta Semaforo Nuovo in costruzione 1880|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> e ancun da ün'atra, du [[1914]], duve se vedde u stemma ch'u restava in scia porta d'intrà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2521_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_nel_1914.htm|tìtolo=2521. Portofino Vetta Semaforo Nuovo nel 1914|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Du primmu [[XX secolo|Növesentu]] a strutüa a l'ha pöi pigiou finn-a a tipica culurasiun a bande gianche e neigre, cumme tante atre pustasiuin du genere. In ciü, de quellu periudu sun cunservè di bulli uriginali impressi dai telegrafisti in sce curispundense che vegnivan mandè dai vilezanti. Gh'é difeti de cartulinn-e spedie dae poste d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] duve se vedde cumme u numme de ricunuscimentu da pustasiun u fusse sulu "Portofino" o "Portofino Semaforo".<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpostalista.it/sommario_136.htm|tìtolo=Semafori della Liguria e dintorni|outô=Enrico Bertazzoli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Levou ch'a segge steta missa ciü in bassu rispettu au [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], a restava üna de pustasiuin de semafuru ciü in èrtu de tütta l'Italia, scicumme che spessu se serneiva de puzisiuin ciü fassili da esse viste dai naveganti, prublema che però chi u nu gh'ea, scicumme ch'u restava a piccu in sciu mà.
Cheitu in abandun, u l'é restou prupietè du Demaniu pe di anni, u rezülta che in ti [[Anni 90|anni '90]] u segge passou in te man au Corpu Furestale, che fra u [[1994]] e u [[1995]] u l'ha cumpiüu di travaggi pe arangià i duì fabrichè<ref name=":0" />, finn-a quande a pertinensa a nu l'é passà de man a l'ente ch'u gestisce u Parcu du Munte de Portufin.
Au giurnu d'ancö l'impiantu u nu l'é ciü in funsiun da di anni, ma gh'é sun tratative pe adövialu cumme strutüa türistica o cumme uservatoiu pe amià e stelle. Zà dau [[2020]] difeti u parcu u s'ea espressu cuntru a trasfurmasiun da pustasiun in te ün albergu, spunciandu pe ativitè de cultüa, de riserca scientifica o de vigilansa in scia natüa, fetu ch'u l'ha purtou a ciü bandi pübblici. Au [[2026]], in sce inisiativa du Parcu, gh'é stetu a delibera in sce l'avertüa cumme rifügiu e scitu de sosta pe'i chi u caminn-a in ti senté.
== Notte ==
<references />
[[Categorîa:Camuggi]]
ksmxxcvrq18te5tm1jyldavoypa7v3x
271473
271472
2026-07-02T12:35:35Z
Arbenganese
12552
Anulòu a modìfica [[Special:Diff/271472|271472]] de [[Special:Contributions/Arbenganese|Arbenganese]] ([[User talk:Arbenganese|discusción]])
271473
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Növu du Munte de Portufin - 1914.jpg|thumb|U Semafuru Növu in tu 1914]]
U '''Semafuru Növu''' (ditu finn-a ''Regiu Semafuru de Portufin'', ''Semaforo Nuovo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é üna custrusiun de segnalasiun militare nu ciü adövià ch'a l'é steta missa in sciu [[Munte de Portufin]], in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U piggia u numme de "Növu" pe distinguelu daa strutüa che gh'ea primma, missa ciü in ertu, ch'a l'é ciamà "[[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]]".
== Descrisiun ==
A pustasiun a se tröva in tu cumprensoiu du Munte de Portufin, a piccu in sciu mà e ciü de precizu nu guei daa distante daa simma du Munte Toccu (471 m). U resta intu frunte ch'u spartisce [[Punta Ciappa]], ch'a resta a punente, da [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] (a levante). U cumplessu u l'é fetu de dui tocchi, a custrusiun ciü impurtante a l'é quella da vegia stasiun du telegrafu, in sce duì cien: quellu de d'atu u se mustra cu'ün prufilu mezu riundu in ta parte ch'a l'é già a meridiun, versu u mà.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.agenziademanio.it/export/sites/demanio/download/documentigare_2018_3/180727_DRLiguria_Allegato-I-Scheda-semaforo-nuovo-di-portofino.pdf|tìtolo=Semaforo Nuovo di Portofino (Camogli, GE)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Chi u se gh'é missu tante vedrè a nastru cun di braghetuin de feru. Sutta, se ghe intra pe via d'ina porte de lamma dipinta, ch'a mette in sce ün ambiente ciütostu squadrou. L'atru frunte, invece, u l'é squadrou e lineare. Separou da sta custrusiun chi, u gh'é a vegia rexidensa du guardian, cumme l'atra in sce dui cien e cun trei barcuin au cian de d'atu in sci dui frunti ciü larghi, a l'é cunsciderà cumme parte du scistema semaforicu.<ref name=":1" /><ref name=":0" />
Dai catasti u se sa che e pertinense da strutüa s'alargan pe seimilla metri quaddri tüttu in giu: propiu in tu mezu fra l'impiantu e a vegia cà, asemme ai duì edifissi u ghe cazze drentu finn-a üna pustasiun pe fa partì e chinà a tera i aparecchi.
== Storia ==
Ai tempi de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] s'ea sentiu u bezögnu de custruì üna stasiun de segnalasiun e de cumünicasiun ch'a fusse megiu di vegi scistemi de segnalamentu, bazè in sce turi d'avistamentu e i segnali cu'u fümme, ciü tantu adöviè in tu periudu de scuribande di piratti saraceni. Au prinsipiu a l'ea steta tià sciü üna primma stasiun, a l'artessa de 610 m, averta in tu [[1807]] e ch'a funsiunava sulu cun di segnali a vista. Sulu doppu u l'é vegnüu u telegrafu.
Cumunque gh'ea u fetu che in sciu Munte ghe fusse de spessu fuschia e che e nüvie in scia simma d'invernu rendessan ciü bassa a puscibilitè tantu de vedde da distante<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210843.pdf|tìtolo=Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> cumme de vegnì visti. Cuscì, in tu [[1880]] u s'é decizu de tià sciü ün növu puntu d'avistamentu, ciü in bassu, a 407 metri in sciu livellu du mà e a piccu in sci scöggi, de moddu che a stasiun a pueise restà ciü ben in vista, finn-a pe'i naveganti.
Tra u 1880 e u [[1885]] gh'é stetu fetu ben di travaggi, pe furnì a stasiun nu sulu de l'impiantu otticu, ma ciü che tüttu da stasiun du telegrafu.
Mentre aa vegia stasiun gh'ea stetu cangiou de funsiun, primma cumme pustasiun de guardia cuntru chi u smerciava de sfröxu a sà, pöi cuntru i atacchi di aparecchi, a növa strutüa, u Regiu Semafuru Portufin (zà ai tempi ciamou Semafuru Növu) u restava sutta ae dipendense de Regie Poste, cun tantu d'ün üfissiu avertu ae gente.
A stu prupoxitu, i vilezanti ch'ean in te l'albergu [[Portufin Vetta]] vegnivan de spessu in ta pustasiun pe mandà di telegrammi de auguri o de salüu ai sö cunuscenti. U Semafuru u l'é pöi stetu mensunou in te ciü elenchi üfisiali de pustasiuin de telegrafu zà a partì dai primmi anni d'ativitè, cumme presempiu in te l'''Elenco dei fari, fanali, segnali marittimi'' da Regia Marina, du [[1889]], duve u l'é marcou cumme ''Semaforo sul Monte Tocco''<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|léngoa=IT|p=104|outô=AA.VV.|çitæ=Zena}}</ref>, denuminasiun ch'a l'é turna a mexima in ti papé du [[1909]].<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/_/AH5K9XVgIQEC?hl=it&gl=it&gbpv=1|ànno=1909|editô=Hoepli|léngoa=IT|p=106|çitæ=Zena|outô=AA.VV.}}</ref>
Atru titulu ricurente u l'é quellu de ''Regio Semaforo Portofino'', ch'a l'ea a sigla che gh'éa muntou in scia stasiun cun tantu de stemma: fetu ch'u l'é ducumentou da üna futugrafia du [[1885]] du Juanito Mortola, cunservà daa [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Nicolò Cuneo de Camuggi]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2520_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_ic_costruzione_1880.htm|tìtolo=2520. Portofino Vetta Semaforo Nuovo in costruzione 1880|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> e ancun da ün'atra, du [[1914]], duve se vedde u stemma ch'u restava in scia porta d'intrà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2521_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_nel_1914.htm|tìtolo=2521. Portofino Vetta Semaforo Nuovo nel 1914|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Du primmu [[XX secolo|Növesentu]] a strutüa a l'ha pöi pigiou finn-a a tipica culurasiun a bande gianche e neigre, cumme tante atre pustasiuin du genere. In ciü, de quellu periudu sun cunservè di bulli uriginali impressi dai telegrafisti in sce curispundense che vegnivan mandè dai vilezanti. Gh'é difeti de cartulinn-e spedie dae poste d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] duve se vedde cumme u numme de ricunuscimentu da pustasiun u fusse sulu "Portofino" o "Portofino Semaforo".<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpostalista.it/sommario_136.htm|tìtolo=Semafori della Liguria e dintorni|outô=Enrico Bertazzoli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Levou ch'a segge steta missa ciü in bassu rispettu au [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], a restava üna de pustasiuin de semafuru ciü in èrtu de tütta l'Italia, scicumme che spessu se serneiva de puzisiuin ciü fassili da esse viste dai naveganti, prublema che però chi u nu gh'ea, scicumme ch'u restava a piccu in sciu mà.
Cheitu in abandun, u l'é restou prupietè du Demaniu pe di anni, u rezülta che in ti [[Anni 90|anni '90]] u segge passou in te man au Corpu Furestale, che fra u [[1994]] e u [[1995]] u l'ha cumpiüu di travaggi pe arangià i duì fabrichè<ref name=":0" />, finn-a quande a pertinensa a nu l'é passà de man a l'ente ch'u gestisce u Parcu du Munte de Portufin.
Au giurnu d'ancö l'impiantu u nu l'é ciü in funsiun da di anni, ma gh'é sun tratative pe adövialu cumme strutüa türistica o cumme uservatoiu pe amià e stelle. Zà dau [[2020]] difeti u parcu u s'ea espressu cuntru a trasfurmasiun da pustasiun in te ün albergu, spunciandu pe ativitè de cultüa, de riserca scientifica o de vigilansa in scia natüa, fetu ch'u l'ha purtou a ciü bandi pübblici. Au [[2026]], in sce inisiativa du Parcu, gh'é stetu a delibera in sce l'avertüa cumme rifügiu e scitu de sosta pe'i chi u caminn-a in ti senté.
== Notte ==
<references />
[[Categorîa:Camuggi]]
6kt648lxtl9tgihc9g2o3o6m12i7djh
271474
271473
2026-07-02T12:38:38Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ scistemàu e truvàu papèi giüsti
271474
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Növu du Munte de Portufin - 1914.jpg|thumb|U Semafuru Növu in tu 1914]]
U '''Semafuru Növu''' (ditu finn-a ''Regiu Semafuru de Portufin'', ''Semaforo Nuovo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é üna custrusiun de segnalasiun militare nu ciü adövià ch'a l'é steta missa in sciu [[Munte de Portufin]], in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U piggia u numme de "Növu" pe distinguelu daa strutüa che gh'ea primma, missa ciü in ertu, ch'a l'é ciamà "[[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]]".
== Descrisiun ==
A pustasiun a se tröva in tu cumprensoiu du Munte de Portufin, a piccu in sciu mà e ciü de precizu nu guei daa distante daa simma du Munte Toccu (471 m). U resta intu frunte ch'u spartisce [[Punta Ciappa]], ch'a resta a punente, da [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] (a levante). U cumplessu u l'é fetu de dui tocchi, a custrusiun ciü impurtante a l'é quella da vegia stasiun du telegrafu, in sce duì cien: quellu de d'atu u se mustra cu'ün prufilu mezu riundu in ta parte ch'a l'é già a meridiun, versu u mà.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.agenziademanio.it/export/sites/demanio/download/documentigare_2018_3/180727_DRLiguria_Allegato-I-Scheda-semaforo-nuovo-di-portofino.pdf|tìtolo=Semaforo Nuovo di Portofino (Camogli, GE)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Chi u se gh'é missu tante vedrè a nastru cun di braghetuin de feru. Sutta, se ghe intra pe via d'ina porte de lamma dipinta, ch'a mette in sce ün ambiente ciütostu squadrou. L'atru frunte, invece, u l'é squadrou e lineare. Separou da sta custrusiun chi, u gh'é a vegia rexidensa du guardian, cumme l'atra in sce dui cien e cun trei barcuin au cian de d'atu in sci dui frunti ciü larghi, a l'é cunsciderà cumme parte du scistema semaforicu.<ref name=":1" /><ref name=":0" />
Dai catasti u se sa che e pertinense da strutüa s'alargan pe seimilla metri quaddri tüttu in giu: propiu in tu mezu fra l'impiantu e a vegia cà, asemme ai duì edifissi u ghe cazze drentu finn-a üna pustasiun pe fa partì e chinà a tera i aparecchi.
== Storia ==
Ai tempi de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] s'ea sentiu u bezögnu de custruì üna stasiun de segnalasiun e de cumünicasiun ch'a fusse megiu di vegi scistemi de segnalamentu, bazè in sce turi d'avistamentu e i segnali cu'u fümme, ciü tantu adöviè in tu periudu de scuribande di piratti saraceni. Au prinsipiu a l'ea steta tià sciü üna primma stasiun, a l'artessa de 610 m, averta in tu [[1807]] e ch'a funsiunava sulu cun di segnali a vista. Sulu doppu u l'é vegnüu u telegrafu.
Cumunque gh'ea u fetu che in sciu Munte ghe fusse de spessu fuschia e che e nüvie in scia simma d'invernu rendessan ciü bassa a puscibilitè tantu de vedde da distante<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210843.pdf|tìtolo=Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> cumme de vegnì visti. Cuscì, in tu [[1880]] u s'é decizu de tià sciü ün növu puntu d'avistamentu, ciü in bassu, a 407 metri in sciu livellu du mà e a piccu in sci scöggi, de moddu che a stasiun a pueise restà ciü ben in vista, finn-a pe'i naveganti.
Tra u 1880 e u [[1885]] gh'é stetu fetu ben di travaggi, pe furnì a stasiun nu sulu de l'impiantu otticu, ma ciü che tüttu da stasiun du telegrafu.
Mentre aa vegia stasiun gh'ea stetu cangiou de funsiun, primma cumme pustasiun de guardia cuntru chi u smerciava de sfröxu a sà, pöi cuntru i atacchi di aparecchi, a növa strutüa, u Regiu Semafuru Portufin (zà ai tempi ciamou Semafuru Növu) u restava sutta ae dipendense de Regie Poste, cun tantu d'ün üfissiu avertu ae gente.
A stu prupoxitu, i vilezanti ch'ean in te l'albergu [[Portufin Vetta]] vegnivan de spessu in ta pustasiun pe mandà di telegrammi de auguri o de salüu ai sö cunuscenti. U Semafuru u l'é pöi stetu mensunou in te ciü elenchi üfisiali de pustasiuin de telegrafu zà a partì dai primmi anni d'ativitè, cumme presempiu in te l'''Elenco dei fari, fanali, segnali marittimi'' da Regia Marina, du [[1883]], duve u l'é marcou cumme ''Semaforo sul Monte Tocco''<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|léngoa=IT|p=108|outô=AA.VV.|çitæ=Zena}}</ref>, denuminasiun ch'a l'é turna a mexima in ti papé du [[1926]].<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_segnalamenti_marittimi_e/oMfkasv_8tIC?hl=it&gbpv=1&dq=semaforo+portofino&pg=PA70&printsec=frontcover|ànno=1926|editô=Istituto idrografico della R. marina|léngoa=IT|p=70|çitæ=Zena|outô=AA.VV.}}</ref>
Atru titulu ricurente u l'é quellu de ''Regio Semaforo Portofino'', ch'a l'ea a sigla che gh'éa muntou in scia stasiun cun tantu de stemma: fetu ch'u l'é ducumentou da üna futugrafia du [[1885]] du Juanito Mortola, cunservà daa [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Nicolò Cuneo de Camuggi]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2520_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_ic_costruzione_1880.htm|tìtolo=2520. Portofino Vetta Semaforo Nuovo in costruzione 1880|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> e ancun da ün'atra, du [[1914]], duve se vedde u stemma ch'u restava in scia porta d'intrà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2521_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_nel_1914.htm|tìtolo=2521. Portofino Vetta Semaforo Nuovo nel 1914|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Du primmu [[XX secolo|Növesentu]] a strutüa a l'ha pöi pigiou finn-a a tipica culurasiun a bande gianche e neigre, cumme tante atre pustasiuin du genere. In ciü, de quellu periudu sun cunservè di bulli uriginali impressi dai telegrafisti in sce curispundense che vegnivan mandè dai vilezanti. Gh'é difeti de cartulinn-e spedie dae poste d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] duve se vedde cumme u numme de ricunuscimentu da pustasiun u fusse sulu "Portofino" o "Portofino Semaforo".<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpostalista.it/sommario_136.htm|tìtolo=Semafori della Liguria e dintorni|outô=Enrico Bertazzoli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Levou ch'a segge steta missa ciü in bassu rispettu au [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], a restava üna de pustasiuin de semafuru ciü in èrtu de tütta l'Italia, scicumme che spessu se serneiva de puzisiuin ciü fassili da esse viste dai naveganti, prublema che però chi u nu gh'ea, scicumme ch'u restava a piccu in sciu mà.
Cheitu in abandun, u l'é restou prupietè du Demaniu pe di anni, u rezülta che in ti [[Anni 90|anni '90]] u segge passou in te man au Corpu Furestale, che fra u [[1994]] e u [[1995]] u l'ha cumpiüu di travaggi pe arangià i duì fabrichè<ref name=":0" />, finn-a quande a pertinensa a nu l'é passà de man a l'ente ch'u gestisce u Parcu du Munte de Portufin.
Au giurnu d'ancö l'impiantu u nu l'é ciü in funsiun da di anni, ma gh'é sun tratative pe adövialu cumme strutüa türistica o cumme uservatoiu pe amià e stelle. Zà dau [[2020]] difeti u parcu u s'ea espressu cuntru a trasfurmasiun da pustasiun in te ün albergu, spunciandu pe ativitè de cultüa, de riserca scientifica o de vigilansa in scia natüa, fetu ch'u l'ha purtou a ciü bandi pübblici. Au [[2026]], in sce inisiativa du Parcu, gh'é stetu a delibera in sce l'avertüa cumme rifügiu e scitu de sosta pe'i chi u caminn-a in ti senté.
== Notte ==
<references />
[[Categorîa:Camuggi]]
6thwpik06cbs5kk52bl2viawz7awyfy