Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.9
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Borṡi e Veressi
0
1723
271593
271492
2026-07-07T18:29:53Z
N.Longo
12052
/* Etê de meṡṡu */ +
271593
wikitext
text/x-wiki
{{Borṡìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Borṡi e Veréssi
|Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg
|Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de Veréssi, cun Borṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Renato Dacquino
|Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1933]]
|var-teritöio = Teritoriu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artéssa
|Altitudine = 10
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2053
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Borṡi (sêde du cumün), Veréssi
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1351
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = borṡìn, veresìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ
}}
'''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]).
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi
Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu
</gallery>
U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200 m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>
Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299 m).
De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" />
== Stòja ==
=== Urigine du numme ===
U numme de Borṡi u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe-i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref>
Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö.
=== Preistòja ===
In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu truvòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̯éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu truvòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref>
Üna de primme testimunianse de preṡensa de l'ommu in-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̯éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn pe-u ciü a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistêma de difeṡa a-e spalle da maîna e che, in-te stu câxu, u duvêva avéighe ascì de funsiùi in ti tràffeghi e in tu cuntrollu du teritoriu a l'in gîu.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-02}}</ref>
=== Etê rumâna ===
I Ligüri i l'han lasciòn u postu a-a duminasiùn rumâna, cumensâ cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u cunsule [[Lucius Aemilius Paullus]]. Du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], foscia cu-ina bataggia cunbatüa in ta ciâna fra Borṡi e [[A Prìa]], u gh'è stêtu a vitòja rumâna e a l'è duncue cumensâ a rumaniṡasiùn da regiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''L'età della storia'', p. 17}}</ref>. De cuélli tenpi, u teritoriu du cumün u l'êa traversòn da-a stradda ch'a curìva lungu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], che foscia a repigiâva l'antîgu camìn da ''[[Via Herculea]]''. Sta lì, a duvêva muntâ sciü pe-a [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]] da-a valâ de [[Finô|Finâ]] e, pasòn l'Armassa, a ne chinâva pe-i sciti da Varavêa, pe sciurtî da Borṡi a-u livéllu du santuâju du Bun Cunséggiu<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 19}}</ref>.
A ogni moddu, u scistêma de stradde rumâne u l'è cangiòn du [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], cuandu pe vuluntê d'[[Aogusto|Augüstu]] a l'è stêta traciâ a ''Via Julia Augusta'', ch'a traversâva tüttu u punénte da növa ''[[Regio IX Liguria]]''. Sta vìa, pe-u ciü, a l'andâva aprövu a-u percursu da vìa véggia ma, pe fâla cun de muntê ciü fassili pe-i câri, a nu pasâva ciü pe-a Cravasoppa ma in cangiu a muntâva sciü pe [[Gura]], de dunde a chinâva cun di gîi in-ta valâ du Butasàn, pe rivâ dunde ancö u gh'è Borṡi e turnâ, da-u santuâju, sciü-u percursu da vìa ciü antîga. U scitu rumàn ciü vixìn u duvêva esse a ''[[mansio]]'' de ''[[Pollupice]]'', marcâ fina sciü l'''[[Itinerarium Antonini]]'', ma da-a puṡisiùn ch'a nu l'è guêi següa: tra i âtri posti u s'è dîtu ascì ch'a l'êa a-i pê du Munte Grossu, dunde a-a giurnâ d'ancö u gh'è u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 20}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>. In-te l'etê rumâna u s'è pensa ch'u l'existêva ṡà u primmu centru de Veréssi, foscia in-ta burgâ du Pöṡṡu, e fina cuarche cà dunde ancö u se tröva Borṡi, ben che, pe tütti dui, u nu gh'è ancùa de pröve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''La popolazione'', p. 21}}</ref>.
=== Etê de méṡṡu ===
Cuand'u l'è cheitu l'[[Impêo Roman|Inperu Ruman]] i dui paìṡi, cuscì cumme u rèstu da regiùn, i l'han patìu e incursciùi di barbari pe finî, doppu di [[Provincia Maritima Italorum|tenpi di biṡantìn]], sutt'a-i [[Régno Longobàrdo|Lungubardi]] e pö a-i [[Régno frànco|Franchi]]. A-a morte du [[Carlomagno|Carlu Magnu]], in-te l'[[814]], u duminiu u l'è pasòn a-u Berengariu II e, cun lê, u l'è nasciüu a spartisiùn du teritoriu in-te de marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi i l'han duncue fêtu parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, ch'a cumensâva da [[Finô|Finâ]]. In-t'in tenpu ch'u l'êa urmai de crìṡi pe-u guvèrnu centrâle, in-tu [[1047]] l'Enricu III u l'ha cedüu a-a canonica du Sarvatù de [[Turin|Türìn]] e ''ville'' de [[Tuiran|Tuiàn]], Borṡi e [[A Prìa]], ciü che a ''villa cum castro'' de [[Giüstexine|Giüsténixe]] ma, a ogni moddu, ste dispuxisiùi i nu l'êan cuscì stréte e a canonica a nu l'ha mai avüu de cuntrollu in simma a sti scìti<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 2}}</ref>.
Pö, cu-u muntâ de auturitê du postu, ste têre i sun vegnüe fra cuélle du [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu d'Arbenga]], cuntrulê pe méṡṡu du [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]], ma cun di forti interèssi ascì de de âtre auturitê<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 1}}</ref>. De ciü, alantùa a Borṡi u gh'êa in cunvéntu picìn cu-ina gêxa, maneṡòn da-i [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti de San Pê a-u Munte]], che cu-u tenpu u l'è vegnüu u santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu. In-tu [[1076]] u vescu Diudâtu u l'ha cedüu a prupietê de Borṡi a-i fratti benedetìn, che cuscì i g'han esteṡu i sö pusediménti<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Comune di Borgio|vìxita=2026-07-07|léngoa=IT|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche}}</ref><ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', pp. 22-23}}</ref>, ben che da prinsìpiu u cuntâva sulu che poche chê in gîu a-u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''I due centri urbani: Verezzi e Borgio'', p. 29}}</ref>. In Veréssi, ch'u l'êa in paìṡe ciü ṡvilüpòn, da l'interesante architetüa de güstu saracén, u se ghe trovâva in âtru scìtu di benedetìn, a cuscì dîta "Cà di Fratti" sciü-a cresta de l'Orera. Pe du rèstu, a-i fratti u l'è ligòn, de prubabile, u primmu ṡvilüppu de l'agricultüa in-ta regiùn, a partî da-a cultivasiùn de oîve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', p. 24}}</ref>.
L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marcheṡòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]].
A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Etê muderna ===
In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref>
D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne.
Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle.
=== Etê cuntenpuranea ===
U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" />
Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bòrxi e Verésso}}
=== Minuranse furèste ===
Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüṡi ===
I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>.
== Posti d'interèsse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
;Parocchia de Borṡi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê
File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva
File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi
</gallery>
* '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de Borṡi, tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, méntre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe-a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe'a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref>
;Parocchia de Veréssi
<gallery mode="packed" widths="180">
File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin
File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna
File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin
File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe
</gallery>
* '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de Veréssi, tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe-i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref>
* '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref>
* '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
* '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna,
di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref>
* '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref>
=== Architetüe civìli ===
<gallery mode="packed" widths="180">
2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi
Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta
</gallery>
* '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punénte e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref>
* '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref>
* '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" />
* '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
* '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe méntre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref>
* '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" />
* '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finìa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>.
* '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" />
=== Natüa ===
<gallery mode="packed" widths="180">
File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte
File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu"
</gallery>
* '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600 m e in dislivéllu de 36 m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800 m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref>
* '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28 km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>.
== Ecunumia ==
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu'u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu'u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa
Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn
</gallery>
A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>.
;Scöe
A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Asuciasiùi ===
* ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>.
* ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>.
=== Teâtri ===
[[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]]
* Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>.
=== Dialétti borṡìn e veresìn ===
Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]].
A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.
== Fèste e fée ==
[[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]]
* [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gîu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>.
* A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />.
== Sport ==
[[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]]
Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive:
* Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
* Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scìndichi de Borṡi e Veressi ===
[[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
[[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]]
=== Stradde ===
A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]].
A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />.
Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}}
U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Primo Giovanni Embriaco|tìtolo=Società e istituzioni del medioevo ligure|url=https://web.archive.org/web/20251020030927/http://www.rmoa.unina.it/520/1/RM-Embriaco-Pietra.pdf|ànno=2001|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Pietra Ligure: da "villa" fiscale a "castrum" vescovile (XI-XIII sec.)|cid=Embriaco, 2001}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]]
07y9yyqz3aensntkdsvjh3o4qtuthwm
A Türbia
0
14706
271596
271009
2026-07-07T18:35:38Z
N.Longo
12052
mc
271596
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Türbia
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''La Turbie''</div>
|Panorama = La Turbie BW 1.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A geija d'A Türbia e u trufeu d'ë Arpe.</div>
|var-localizaçión = Lucalisaçiun
|var-stâto = Statu
|stâto_a_màn = {{Bandêa|FRA}} [[Fransa|França]]
|Stato = FRA
|Grado amministrativo = 5
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Pruvença-Arpe-Cost'Azüra
|var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]]
|Divisione amm grado 2 = Arpe Mari̍time
|var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]]
|Divisione amm grado 3 = Niça
|var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]]
|Divisione amm grado 4 = Beausoleil
|var-aministraçión = Aministraçiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]]
|Amministratore locale = Jean-Jacques Raffaelle
|Data elezione = 2020
|var-teritöio = Territori
|var-cordinæ = Cuurdinae
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperfi̍cie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 3045
|Aggiornamento abitanti = 2023
|var-denscitæ = Densita̍
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[La Trinité|A Trinita̍]], [[Beausoleil]], [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]], [[Èze|Eza]], [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]] ([[Principatu de Mu̍negu|MC]]), [[Peille|Pëya]]
|var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue
|var-fûzo_orâio = Füsu urari
|var-nómme_abitànti = Nome abitanti
|Nome abitanti = Türbiaschi<br />({{Maioscolétto|[[Dialet mentunasch|mn]]}}) ''Turbiasche''<ref name="Andrews1877" /><br />{{Fr}} ''Turbiasques''<br />{{It}} ''Turbiaschi''
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map commune FR insee code 06150.png
|Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna d'A Türbia
|var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale
}}
'''A Türbia'''{{#tag:ref|''Turbia'' ün [[Dialet mentunasch|mentunascu]]<ref name="Andrews1877">{{Çitta lìbbro|outô=James Bruyn Andrews|tìtolo=Vocabulaire français-mentonais|url=https://www.google.com/books/edition/Vocabulaire_fran%C3%A7ais_mentonais/nikMAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA173|ànno=1877|editô=Imprimerie niçoise|çitæ=Niça|léngoa=LIJ, FR|p=173}}</ref>.|group=n.}} (''La Turbie'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françesa]] d'u [[departamentu d'ë Arpe Mari̍time]].
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulüçiun demugra̍fica ===
{{Demografia/A Türbia}}
=== Minuranse strangere ===
{{Seçión vêua}}
=== Persune ligae cun A Türbia ===
* Annibal Camoux (A Türbia, [[1638]] - [[Marseggia|Marsiya]], [[1759]]), surdatu e çentenari.
* Albert Cahen ([[Anversa]], [[1846]] - A Türbia, [[1903]]), cumpusitu̍.
* Joseph Martinez ([[Oran]], [[1878]] - A Türbia, [[1946]]), ginastu.
* Alex Dupont ([[Dunkerque]], [[1954]] - A Türbia, [[2020]]), giüga̍ire de football.
* Nicolas Holveck ([[Épinal]], [[1971]] - A Türbia, [[2024]]), dirigente de football.
== Lœghi de interessu ==
=== Architetüre religiuse ===
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
La Turbie P1040771.jpg|A ge̍ija d'A Türbia
La Turbie chapelle Saint Jean Baptiste.jpg|A capela de San Giuan
Capela San Rouoc de Turbia.jpg|A capela de San Rocu
</gallery>
* Ge̍ija de San Miche̍
* Capela de San Giuan
* Capela de San Rocu
=== Architetüre çivili ===
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Trophée d'Auguste - La Turbie 06.jpg|U Trufeu d'ë Arpe
Carrière romaine du Mont Justicier.jpg|A peirera rumana
Gibet du Mont Justicier.jpg|U pati̍bulu d'A Giüsti̍çia
Fontaine Carolo Felicerege, La Turbie P1040714.jpg|A funtana
Borne du Premier Empire à La Turbie - photo MH.jpg|A Miyara d'u Primu Imperu
</gallery>
* Trufeu d'ë Arpe
* Cundütu ruman d'A Türbia
* Peirera rumana d'A Giüsti̍çia
* Pati̍bulu d'A Giüsti̍çia
* I trœyi
* Funtana Carolo Felicerege
* Miyara d'u Primu Imperu
=== Architetüre militari ===
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Ruins of the city walls - La Turbie 2014.jpg|E müre d'A Türbia
Porte de ville - Porche - Turbie (La) - Médiathèque de l'architecture et du patrimoine - APMH00012441.jpg|Porta d'ë müre
</gallery>
* Müre d'A Türbia
* Forte d'A Testa de Can
== Cültüra ==
{{Seçión vêua}}
== Cunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiue e feste ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçiun ==
=== Mere d'A Türbia ===
[[Immaggine:La Turbie Mairie.JPG|miniatura|A meria d'A Türbia]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}}
{{ComuniAmminPrec|1860|1862|Michel Rossetto||[[Scindico|Mera]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1862|1870|Jean-Baptiste Barral||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1870|1876|Charles Ciais||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1876|1878|Jean-Baptiste Barral||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1878|1881|Charles Ciais||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1881|1888|Justin Barralis||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1888|1890|Louis Gastaldy||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1890|1892|Charles Ciais||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1892|1894|Joseph Franco||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1894|1896|Louis Magagli||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1896|1900|François Gastaud||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1900|1904|Camille Blanc||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1904|1912|Justin Barralis||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1912|1925|Philippe Casimir||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1925|1929|Alfred Maître||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1929|1936|Albert Gastaud||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1936|1941|Étienne Gastaldy||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1941|1944|Casanova||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1983|Jean Favre|SFIO → Gaulliste de gauche|Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1983|marsu 2001|Michel Balland||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|marsu 2001|avri̍ 2014|Nicolas Bassani|UMP → LR|Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|avri̍ 2014|''ün ca̍rega''|Jean-Jacques Raffaele|UMP → LR|Mera|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Acordi cunfraterni ===
A cumüna d'A Türbia gh'a̍ di acordi cun achële de:
* {{Binelàggio|ITA|Sarre}}
== Cumünicaçiue ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note a u testu
<references group="n." />
;Referençe
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=http://www.ville-la-turbie.fr/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-15}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]]
5r4q8d0utu8yl0984rvbsjbemo8l9lc
Saint-Cirgues-de-Malbert
0
18029
271598
270793
2026-07-07T18:56:06Z
N.Longo
12052
mc
271598
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Saint-Cirgues-de-Malbert
|Panorama = Chateau mai 2017 copie.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">U castelu d'u paise</div>
|var-localizaçión = Lucalisaçiun
|var-stâto = Statu
|stâto_a_màn = {{Bandêa|FRA}} [[Fransa|França]]
|Stato = FRA
|Grado amministrativo = 5
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Alvernia-Ro̍danu-Arpe
|var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]]
|Divisione amm grado 2 = Cantal
|var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]]
|Divisione amm grado 3 = Aurillac
|var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]]
|Divisione amm grado 4 = Naucelles
|var-aministraçión = Aministraçiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]]
|Amministratore locale = Marc Benech
|Data elezione = 2020
|var-teritöio = Territori
|var-cordinæ = Cuurdinae
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperfi̍cie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 248
|Aggiornamento abitanti = 2023
|var-denscitæ = Densita̍
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Besse (Cantal)|Besse]], [[Saint-Cernin (Cantal)|Saint-Cernin]], [[Saint-Chamant (Cantal)|Saint-Chamant]], [[Sainte-Eulalie (Cantal)|Sainte-Eulalie]], [[Saint-Illide (Cantal)|Saint-Illide]], [[Saint-Martin-Cantalès]], [[Saint-Martin-Valmeroux]]
|var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue
|var-fûzo_orâio = Füsu urari
|var-nómme_abitànti = Nome abitanti
|Nome abitanti =
|Mappa = Map commune FR insee code 15179.png
|Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Saint-Cirgues-de-Malbert
|var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale
}}
'''Saint-Cirgues-de-Malbert''' e̍ üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françese]] d'u departamentu d'u Cantal.
== Geugrafia ==
Saint-Cirgues-de-Malbert se trœva ünt'a regiun de l'Alvernia-Ro̍danu-Arpe, ünte l'antica regiun de l'[[Auvergna]], e fa̍ parte d'u circundari de Aurillac.
A u nord e̍ [[Sainte-Eulalie (Cantal)|Sainte-Eulalie]] (''Sonto-Agàrio'' ün [[auvergnat]]), a punente [[Saint-Martin-Cantalès]] (''Sant-Marti Cantalés''), a levante [[Saint-Chamant (Cantal)|Saint-Chamant]] (''Sont-Chamant''), a u süd-uest [[Saint-Illide (Cantal)|Saint-Illide]] (''Sont Ilìdi''), a u süd-est [[Saint-Cernin (Cantal)|Saint-Cernin]] (''Sont-Sarni''). A u nord-uest e̍ a cumüna de [[Besse (Cantal)|Besse]] (''Besso'') che fava parte d'a cumüna de Saint-Cirgues e ch'e̍ devegnüa cumüna ün [[1953]].
Due scciüma̍ire che van da levante a punente se metu ünseme ünt'u territori de Saint-Cirgues-de-Malbert: a Doire (''la Duèiro/la Douiro'') ciü a u nord e a Bertrande (''la Bertrondo'') ciü a u süd .
== Sto̍ria ==
U nume d'a cumüna e̍ a forma [[Auvergnat|auvergnata]] veya d'u nume d'u santu, ''Cyr'' ün [[Lengua françéise|françese]], ün ma̍rtiru d'u [[IV secolo|se̍culu IV]].
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Lœghi de interessu ==
* Ge̍ija de Saint-Cirgues: d'e̍puca ruma̍nica, e̍ sta̍ pœi üngrandia ünt'u [[XVIII secolo|se̍culu XVIII]], qandu ünt'u paise gh'eru ciü de mile persune.
* Castelu de Saint-Cirgues: castelu d'u [[XVII secolo|se̍culu XVII]].
== Cültüra ==
{{Seçión vêua}}
== Cunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiue e feste ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçiun ==
{{Seçión vêua}}
== Cumünicaçiue ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{O}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comùn de l'Alvèrnia-Ròdano-Àrpi]]
cwe7gty7prdxg1xu8ukp7hn68p6avs4
271599
271598
2026-07-07T18:59:47Z
N.Longo
12052
+
271599
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Saint-Cirgues-de-Malbert
|Panorama = Chateau mai 2017 copie.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">U castelu d'u paise</div>
|var-localizaçión = Lucalisaçiun
|var-stâto = Statu
|stâto_a_màn = {{Bandêa|FRA}} [[Fransa|França]]
|Stato = FRA
|Grado amministrativo = 5
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Alvernia-Ro̍danu-Arpe
|var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]]
|Divisione amm grado 2 = Cantal
|var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]]
|Divisione amm grado 3 = Aurillac
|var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]]
|Divisione amm grado 4 = Naucelles
|var-aministraçión = Aministraçiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]]
|Amministratore locale = Marc Benech
|Data elezione = 2014
|Data rielezione = 2020
|Mandato = 2
|var-teritöio = Territori
|var-cordinæ = Cuurdinae
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperfi̍cie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 248
|Aggiornamento abitanti = 2023
|var-denscitæ = Densita̍
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Besse (Cantal)|Besse]], [[Saint-Cernin (Cantal)|Saint-Cernin]], [[Saint-Chamant (Cantal)|Saint-Chamant]], [[Sainte-Eulalie (Cantal)|Sainte-Eulalie]], [[Saint-Illide (Cantal)|Saint-Illide]], [[Saint-Martin-Cantalès]], [[Saint-Martin-Valmeroux]]
|var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue
|var-fûzo_orâio = Füsu urari
|var-nómme_abitànti = Nome abitanti
|Nome abitanti =
|Mappa = Map commune FR insee code 15179.png
|Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Saint-Cirgues-de-Malbert
|var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale
}}
'''Saint-Cirgues-de-Malbert''' e̍ üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françese]] d'u departamentu d'u Cantal.
== Geugrafia ==
Saint-Cirgues-de-Malbert se trœva ünt'a regiun de l'Alvernia-Ro̍danu-Arpe, ünte l'antica regiun de l'[[Auvergna]], e fa̍ parte d'u circundari de Aurillac.
A u nord e̍ [[Sainte-Eulalie (Cantal)|Sainte-Eulalie]] (''Sonto-Agàrio'' ün [[auvergnat]]), a punente [[Saint-Martin-Cantalès]] (''Sant-Marti Cantalés''), a levante [[Saint-Chamant (Cantal)|Saint-Chamant]] (''Sont-Chamant''), a u süd-uest [[Saint-Illide (Cantal)|Saint-Illide]] (''Sont Ilìdi''), a u süd-est [[Saint-Cernin (Cantal)|Saint-Cernin]] (''Sont-Sarni''). A u nord-uest e̍ a cumüna de [[Besse (Cantal)|Besse]] (''Besso'') che fava parte d'a cumüna de Saint-Cirgues e ch'e̍ devegnüa cumüna ün [[1953]].
Due scciüma̍ire che van da levante a punente se metu ünseme ünt'u territori de Saint-Cirgues-de-Malbert: a Doire (''la Duèiro/la Douiro'') ciü a u nord e a Bertrande (''la Bertrondo'') ciü a u süd.
== Sto̍ria ==
U nume d'a cumüna e̍ a forma [[Auvergnat|auvergnata]] veya d'u nume d'u santu, ''Cyr'' ün [[Lengua françéise|françese]], ün ma̍rtiru d'u [[IV secolo|se̍culu IV]].
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Lœghi de interessu ==
* Ge̍ija de Saint-Cirgues: d'e̍puca ruma̍nica, e̍ sta̍ pœi üngrandia ünt'u [[XVIII secolo|se̍culu XVIII]], qandu ünt'u paise gh'eru ciü de mile persune.
* Castelu de Saint-Cirgues: castelu d'u [[XVII secolo|se̍culu XVII]].
== Cültüra ==
{{Seçión vêua}}
== Cunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiue e feste ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçiun ==
=== Mere de Saint-Cirgues-de-Malbert ===
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}}
{{ComuniAmminPrec|marsu 2001|marsu 2014|Pierre Vidalinc||[[Scindico|Mera]]|}}
{{ComuniAmminPrec|marsu 2014|''ün ca̍rega''|Marc Benech|DVD|Mera|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicaçiue ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{O}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comùn de l'Alvèrnia-Ròdano-Àrpi]]
aj9ixytjlyx61g67l8avwl0ra61gh3w
Rocabrüna
0
18416
271597
270900
2026-07-07T18:36:17Z
N.Longo
12052
mc
271597
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Rocabrüna
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''Roquebrune-Cap-Martin''</div>
|Panorama = RocquebruneCapMarrin (pixinn.net).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'u gurfu de Rocabrüna</div>
|var-localizaçión = Lucalisaçiun
|var-stâto = Statu
|stâto_a_màn = {{Bandêa|FRA}} [[Fransa|França]]
|Stato = FRA
|Grado amministrativo = 5
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Pruvença-Arpe-Cost'Azüra
|var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]]
|Divisione amm grado 2 = Arpe Mari̍time
|var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]]
|Divisione amm grado 3 = Niça
|var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]]
|Divisione amm grado 4 = Mentu̍n
|var-aministraçión = Aministraçiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]]
|Amministratore locale = Patrick Cesari
|Partito = UMP-LR
|Data elezione = 1995
|Data rielezione = 2026
|Mandato = 5
|var-teritöio = Territori
|var-cordinæ = Cuurdinae
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperfi̍cie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 12037
|Aggiornamento abitanti = 2023
|var-denscitæ = Densita̍
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Beausoleil]], [[Guarbe|Gorbiu]], [[Mentun|Mentu̍n]], [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]] (MC), [[Pëya]]
|var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue
|var-fûzo_orâio = Füsu urari
|var-tàrga = Targa
|var-nómme_abitànti = Nome abitanti
|Nome abitanti = Rocabrünaschi<br />({{Maioscolétto|[[Dialet mentunasch|mn]]}}) ''Recabrunasche''<ref name="Andrews1877" /><br />{{Fr}} ''Roquebrunois''
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map commune FR insee code 06104.png
|Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Rocabrüna
|var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale
}}
'''Rocabrüna'''{{#tag:ref|''Recabruna'' ün [[Dialet mentunasch|mentunascu]]<ref name="Andrews1877">{{Çitta lìbbro|outô=James Bruyn Andrews|tìtolo=Vocabulaire français-mentonais|url=https://www.google.com/books/edition/Vocabulaire_fran%C3%A7ais_mentonais/nikMAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA172|ànno=1877|editô=Imprimerie niçoise|çitæ=Niça|léngoa=LIJ, FR|p=172}}</ref>, ''A Ròcca'' ün [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Roccabruna-Capo Martino'' ün [[Léngoa italiànn-a|italia̍n]]|group=n.}} (''Roquebrune-Cap-Martin'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françesa]] d'u [[departamentu d'ë Arpe Mari̍time]], a i cunfin d'u [[Principatu de Mu̍negu]].
== Geugrafi̍a ==
Rocabrüna e̍ sitüa̍ en [[Fransa]] viji̍n a ra fruntiera cun l'[[Italia|Ita̍lia]], a çinqe chilo̍metri da u [[Principatu de Mu̍negu]].
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulüçiun demugra̍fica ===
{{Demografia/Rocabrüna}}
=== Minuranse strangere ===
{{Seçión vêua}}
=== Persune ligae cun Rocabrüna ===
* William Butler Yeats ([[Sandymount]], [[1865]] - Rocabrüna, [[1939]]), pueta e scritu̍.
* Aleksandr Michajlovič Romanov ([[Tiblisi]], [[1866]] - Rocabrüna, [[1933]]), grandüca de Rüssia.
* Joseph Canal ([[Saint-Germain-des-Prés]], [[1866]] - Rocabrüna, [[1965]]), puli̍ticu.
* Félix Rasumny ([[Sebastòpoli|Sebasto̍puli]], [[1869]] - Rocabrüna, [[1940]]), scültü e bijutie̍.
* Louis d'Illiers ([[Pariggi|Parigi]], [[1880]] - Rocabrüna, [[1953]]), scritu̍ e sto̍ricu.
* Édouard Dhorme ([[Armentières]], [[1881]] - Rocabrüna, [[1966]]), preve e asiro̍lugu.
* Virgilio Costantini ([[Cefalù|Cefalu̍]], [[1882]] - Rocabrüna, [[1949]]), pintre.
* Paul Iribe ([[Angoulême]], [[1883]] - Rocabrüna, [[1935]]), dessignatu̍.
* Le Corbusier ([[La Chaux-de-Fonds]], [[1887]] - Rocabrüna, [[1965]]), architëtu e ürbanista.
* Pierre Desgranges ([[Lion|Liun]], [[1898]] - Rocabrüna, [[1976]]), puli̍ticu.
* Henri Colonna (Rocabrüna, [[1901]] - [[Bastîa (Còrsega)|Bastia]], [[1988]]), puli̍ticu.
* Camille Leroy ([[Pariggi|Parigi]], [[1905]] - Rocabrüna, [[1995]]), pintre.
* Suzanne Leppien ([[Budapest]], [[1907]] - Rocabrüna, [[1982]]), futo̍grafa e tiscierana.
* Georges Vankemmel ([[Armentières]], [[1907]] - Rocabrüna, [[1992]]), puli̍ticu.
* André Saint-Mleux ([[Saint-Malo]], [[1920]] - Rocabrüna, [[2012]]), diplumata.
* Bruno Paolinelli ([[Romma|Ruma]], [[1923]] - Rocabrüna, [[1991]]), realisatu̍ e prudütu̍ de çinema̍.
* Ferdinand Kulmer (Rocabrüna, [[1925]] - [[Zagabbria|Zaga̍bria]], [[1925]]), pintre e lito̍grafu.
* Jean Saudray ([[Bordeaux]], [[1928]] - Rocabrüna, [[2002]]), atu̍.
* Geneviève Burdel ([[Pariggi|Parigi]], [[1946]] - Rocabrüna, [[2005]]), patina̍ira arti̍stica.
* Phil Edwards ([[Corsham]], [[1949]] - Rocabrüna, [[2017]]), ciclista.
* Gilles Panizzi (Rocabrüna, [[1965]]), pilota de rallye.
* Max Guazzini (Rocabrüna, [[1974]]), dirigente de rugby.
* Valentin Vacherot (Rocabrüna, [[1998]]), giüga̍ire de tennis.
== Posti d'interessu ==
=== Architetüre religiuse ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Roquebrune Church.JPG|Purtai de Santa Margarita
Chapelle Saint-Roch Roquebrune.jpg|A capela de San Rocu
Chapelle de la Pausa.jpg|A capela d'a Pa̍usa
Chapelle de la promenade Robert Schumann (Roquebrune).jpg|Capela de prumenada Schuman
</gallery>
* Ge̍ija de Santa Margarita
* Ge̍ija de San Giause̍
* Ge̍ija de San Martin
* Munasteri de San Martin
* Capela d'a Pa̍usa
* Capela d'a Madona d'u Bon Via̍giu
* Capela de San Rocu
* Capela de San Ruman
* Capela de San Pancrasi
* Capela de prumenada Robert Schuman
* Capela de cursu Virginie Hériot
=== Architetüre çivili ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Mausolée de Lumone.jpg|U mausuleu de Lumone
Grand hotel du Cap-Martin (1906).jpg|U Grand Hôtel
Cyrnos menton.jpg|Villa Cyrnos
D6098 capmartin torrentina.jpg|Villa Torre Clementina
</gallery>
* Mausuleu de Lumone
* Grand Hôtel du Cap-Martin
* Villa Cyrnos
* Villa Aréthuse-Trianon
* Villa Torre Clementina
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Roquebrune Villa.jpg|Villa Cypris
Villa Casa del Mare 6.jpg|A Villa Casa del Mare
Sea shore at Roquebrune.jpg|Villa E-1027
Cabanon Le Corbusier.jpg|U cabanun de Le Corbusier
</gallery>
* Villa Cypris
* Villa Pompadour
* Villa Casa del Mare
* Villa E-1027
* Villa La Pausa
* Site corbuséen
=== Architetüre militari ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
The main Tower of the Castle.jpg|A turre principale d'u castelu
Moutons sur l'ouvrage du Cap-Martin.jpg|U forte de Cavu Martin
</gallery>
* Castelu de Rocabrüna
* Forte de Cavu Martin
== Cültüra ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumi̍a ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fiere ==
{{Seçión vêua}}
== Spo̍rt ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçiun ==
=== Mere de Rocabrüna ===
[[Immaggine:Hotel de Ville i Roquebrune-Cap-Martin.JPG|miniatura|A meria de Rocabrüna]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}}
{{ComuniAmminPrec|1860|zena̍ 1878|Jean-Baptiste Otto||[[Scindico|Mera]]|}}
{{ComuniAmminPrec|zena̍ 1878|ma̍giu 1884|Jean Revelly||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1884|ma̍giu 1888|Barthélemy Vincent||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1888|ma̍giu 1892|Ludovic Imbert||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1892|1892|Asciscle Vilarem||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|setembre 1892|ma̍giu 1900|Jean-Baptiste Pastorelli||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1900|freva̍ 1911|Félix-Antoine Brigliano||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|freva̍ 1911|1923|Marcel Le Roy-Dupré||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|deçembre 1923|ma̍giu 1929|Sylvio de Monléon||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1929|austu 1929|Ernest Vincent||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|setembre 1929|1932|Albert Vincent||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|lüyu 1932|ma̍giu 1935|Pierre Orsini||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1935|lüyu 1955|Fernand Torthe|Rad.soc.|Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1955|1969|Louis Lottier||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|1969|marsu 1977|Jean Gioan||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|marsu 1977|marsu 1938|Charles Imbert||Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|marsu 1938|giügnu 1995|Jean Pérégrini|RPR|Mera|}}
{{ComuniAmminPrec|giügnu 1995|''ün ca̍rega''|Patrick Cesari|RPR → UMP-LR|Mera|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Acordi cunfraterni ===
A cumüna de Rocabrüna gh'a̍ di acordi cun achële de:
* {{Binelàggio|BEL|Profondeville}}
== Cumünicaçiu̍e ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note a u testu
<references group="n." />
;Referençe
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://roquebrune-cap-martin.fr/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-12}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]]
8gyoja7czams0xd75xra5gzqxef85oj
Argegno
0
25185
271590
214755
2026-07-07T15:51:45Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271590
wikitext
text/x-wiki
'''Argegno''' (''Argegn'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Argegno
|Panorama = Argegno lake of Como.jpg
|Didascalia = Vìsta de Argegno e do [[Lâgo de Còmmo]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Roberto De Angeli
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 26-5-2014
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Brienno]], [[Colonno]], [[Dizzasco]], [[Lezzeno]], [[Nesso (Italia)|Nesso]], [[Pigra]], [[Schignano]]
|Nome abitanti = (it) ''Argegnini''
|Patrono = Sàntiscìma Trinitæ
|Festivo = prìmma doménega dòppo a Pentecòste
|Mappa = Map_of_comune_of_Argegno_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Argegno inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
oacbwyzwhu362kkgmrugrnqv2x6hm8i
Arosio
0
25186
271591
214756
2026-07-07T15:52:30Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271591
wikitext
text/x-wiki
'''Arosio''' (''Aroeus'' en lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Arosio
|Panorama =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Alessandra Pozzoli
|Partito = lìsta cìvica ''Vivere Arosio''
|Data elezione = 27-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Carugo]], [[Giussano]] (MB), [[Inverigo]]
|Nome abitanti = (it) ''Arosiani''
|Patrono = Sànta Nazâ e Celso
|Festivo = 29 lùggio
|Mappa = Map_of_comune_of_Arosio_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Arosio inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
7vdi3rdgaaitig6w16eoarjymljuy84
Asso (Italia)
0
25187
271592
214757
2026-07-07T15:54:54Z
Luensu1959
1211
nomme locale e didascalia
271592
wikitext
text/x-wiki
'''Asso''' (''Ass'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Asso
|Panorama = Asso, panorama primaverile 1.JPG
|Didascalia = Asso, panoràmma
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Tiziano Aceti
|Partito = lìsta cìvica ''Rinnoviamo Asso''
|Data elezione = 22-9-2020
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Caglio (Italia)|Caglio]], [[Canzo]], [[Caslino d'Erba]], [[Lasnigo]], [[Rezzago]], [[Sormano]], [[Valbrona]]
|Nome abitanti = (it) ''Assesi''
|Patrono = Sànt'Apollonia
|Festivo = 9 frevâ
|Mappa = Map_of_comune_of_Asso_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Asso inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
[[Immaggine:Corriera cavalli asso erba.jpg|thumb|250px|Asso, serviçio vetûe a cavàlli ''Da Asso incino Erba''|centro]]
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
nw9jf1chhzzlztqu5olck2w1hlfc8qw
Bellagio
0
25189
271600
240261
2026-07-08T09:48:42Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271600
wikitext
text/x-wiki
'''Bellagio''' (''Bellas'' ò ''Belas'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bellagio
|Stemma =
|Panorama = BellagioPromontorio.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Angelo Barindelli
|Partito = lìsta cìvica ''Bellagio e Civenna più belle''
|Data elezione = 26-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Griante]], [[Lezzeno]], [[Magreglio]], [[Oliveto Lario]] (LC), [[Sormano]], [[Tremezzina (Italia)|Tremezzina]], [[Varenna]] (LC), [[Veleso]], [[Zelbio]]
|Nome abitanti = (it) ''Bellagini''
|Patrono = Sàn Giàcomo
|Festivo = 25 lùggio
|Mappa = Map_of_comune_of_Bellagio_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Bellagio inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
stjo0n5k8kk8k530bnb5la21qpzh25r
Bene Lario
0
25190
271601
214761
2026-07-08T09:53:59Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271601
wikitext
text/x-wiki
'''Bene Lario''' (''Ben'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bene Lario
|Panorama = Un_ponte_tra_l'Italia_e_il_Cile.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Mario Abele Fumagalli
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 8-6-2009
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Carlazzo]], [[Grandola ed Uniti]], [[Porlezza]], [[Tremezzina (Italia)|Tremezzina]]
|Nome abitanti = (it) ''Benelariensi''
|Patrono =
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Bene_Lario_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Bene Lario inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
[[Immaggine:La valle dei mulini.jpg|thumb|250px|Bene Lario, a valadda di moìn|centro]]
=== Architetûe religiôze ===
[[Immaggine:Chiesa a Bene Lario.jpg|thumb|300px|Bene Lario, Gêxa di Santi Vito e Modesto|centro]]
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
kfdwsz06inlkh2yabzvfinboyh4a3ap
Beregazzo con Figliaro
0
25191
271602
214762
2026-07-08T09:55:16Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271602
wikitext
text/x-wiki
'''Beregazzo con Figliaro''' (''Beregazz con Fiee'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Beregazzo con Figliaro
|Panorama =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Luigi Abati
|Partito = lìsta cìvica ''Progetto futuro''
|Data elezione = 11-6-2017
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Appiano Gentile]], [[Binago]], [[Castelnuovo Bozzente]], [[Olgiate Comasco]], [[Oltrona di San Mamette]], [[Solbiate con Cagno]]
|Nome abitanti = (it) ''Figliaresi'' e ''Beregazzesi''
|Patrono = Sànt'Ilâio e Remigio (Figliaro), Sànti Pê e Pòulo (Beregazzo)
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Beregazzo_con_Figliaro_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Beregazzo con Figliaro inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
swkrfo3yp8wbo7ui2imksp7ux1tupnq
Cumitàu d'Arbenga
0
32062
271594
267255
2026-07-07T18:30:48Z
N.Longo
12052
ref
271594
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Infobox
|NomeTemplate = Stâto antîgo
|TitoloInt = Cumitàu d'Arbenga<br /><small>{{La}} ''Comitatus Albinganensis''</small>
|StileTitoloInt = background:#e9967a
|StileGruppo = background:#e9967a
|Gruppo10 = Dèti aministratìvi
|Nome13 = Lengue ufisiâli
|Valore13 = [[Léngoa latìnn-a|Latìn]]
|Nome14 = Lengue parlèi
|Valore14 = [[Lengoa ligure|Ligü(r)e]] de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]
|Nome16 = Capitâle
|Valore16 = {{Scìnbolo|Flag of Albenga.svg}} [[Arbenga]]
|Nome18 = Dipendènte da
|Valore18 = [[Dücàu d'Asti]]<br /><small>([[Régno longobàrdo|Regnu lungubardu]])</small><br />[[Marca da Tüscia]]<br /><small>([[Régno frànco|Regnu francu]])</small><br />[[Marca ardüinica]]<br /><small>([[Regno d'Italia|Regnu d'Italia]], [[Sacro Impêo Roman|Sacru Rumàn Impe(r)u]])</small>
|Gruppo30 = Pulitica
|Nome31 = Furma de Stâtu
|Valore31 = Fèudu
|Nome32 = Furma de guèrnu
|Valore32 = Cuntea
|Nome33 = Cunti d'Arbenga
|Valore33 = [[Cumitàu d'Arbenga#Cunti|Lista]]
|Nome36 = Nasciùn
|Valore36 = [[VIII secolo|VIII seculu]]
|Nome37 = Causa
|Valore37 = [[Cunquista lungubarda da Ligü(r)ia]]
|Nome38 = Fìn
|Valore38 = [[XII secolo|XII seculu]]
|Nome39 = Causa
|Valore39 = U fèudu u vegne [[Marca d'Arbenga|marchesàu]]
|Gruppo40 = Te(r)ito(r)iu e pupulasiùn
|Nome41 = Area geugrafica
|Valore41 = [[Ingaunia]]
|GruppoOpzionale50 = Ecunumìa
|Nome54 = Traffeghi cun
|Valore54 = [[Sacro Impêo Roman|Sacru Rumàn Impe(r)u]] <small>(cumitèi du [[Piemonte|Piemunte]])</small>
|GruppoOpzionale70 = Religiùn e sucietè
|Nome71 = Religiùi prinsipâli
|Valore71 = [[Catoliceximo|Catòlichi]]
|Nome74 = Classe suciâli
|Valore74 = Nubiltè, religiusi, artigièi, mercanti, cuntadìn
|GruppoOpzionale80 = $fine
|GruppoOpzionale90 = Evulusiùn stò(r)ica
|Nome91 = Presedüu da
|Valore91 = ''[[Provincia Maritima Italorum]]''
|Nome92 = Seguìu da
|Valore92 = [[Marca d'Arbenga]]
|Nome93 = Au(r)a parte de
|Valore93 = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
}}
U '''cumitàu d'Arbenga''', dìtu ascì a '''cuntea d'Arbenga''' (''Comitatus Albinganensis'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]), u l'è stètu ina sudivixùn teritu(r)iâle du [[Régno longobàrdo|regnu lungubardu]], du [[Régno frànco|regnu francu]] e pöi du [[Regno d'Italia|regnu d'Italia]], intu [[Sacro Impêo Roman|Sacru Rumàn Impe(r)u]]. Mensunàu fina du [[IX secolo|IX seculu]], a l'ürtimu u l'ha fètu parte da [[marca ardüinica]] fina daa sò fundasiùn, avanti d'êsse issàu a [[Marca d'Arbenga|marchesàu]].
== Geugrafìa ==
U cumitàu d'Arbenga u l'axeva in'estensciùn che pe'u ciü a l'andaxeva apröu a quella de l'antìgu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', rivandu a cruvì p'intregu a regiùn stò(r)ica de l'[[Ingaunia]]. U sò terito(r)iu, intu detaju, u l'andaxeva "''de iugo ad mare et de Armedano ad Finale''", dunca da [[Sanremu|Sanremmu]] ([[valâ de l'Armea]]) a[[U Finô|u Finâ]] e dau mâ ai zuvi du spartiègua, tèrmi tòstu pa(r)eggi a quelli duve(r)èi daa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]]<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 1}}</ref>. A punènte u cumitàu d'Arbenga u cunfinava cun [[Cumitau de Ventemiglia|quellu de Vintimìa]], a setentriùn, pe' mezzu da [[valâ du Tana(r)u|valâ du Tàna(r)u]], cun [[cumitàu d'Arba|quellu d'Arba]] e a levante cun [[Cumitóu de Sann-a|quellu de Savuna]]<ref name=":0">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 21}}</ref>.
Pe' stu terito(r)iu, ch'u l'é(r)a u "[[cuntâdu]]" da sitè d'Arbenga, u se tröva ascì de mensiùi d'âtri paìsi ciü picìn che, a ògni moddu, i gh'axevan ina sèrta impurtansa. Fra de sti lì e gh'é(r)an e ''curtis'' regie da ''[[Palmata]]'', inta bassa [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]], e da ''[[Curtis Diane]]'', pe'u terito(r)iu de [[Dian|Diàn]]<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 2}}</ref>; ciü a punènte, mensunèi int'ina dunasiùn du marchese ardüinicu [[Olderîco Manfrêdi II|Ulde(r)ìcu Manfredi II]], e gh'é(r)an ancù e ''curtis'' de ''Pradariola'' e de ''Caramaniola'', identifichèi cu'a [[valâ du Prìn]], a[[I Ciài (Imperia)|i Ciài]], e cu'u paìse de [[Caramagna|Ca(r)amagna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Zona imperiese, dianese, cervese: rassegna delle risorse disponibili|url=https://www.programmaurbano.it/attachments/article/82/Zona_Imperiese%20Dianese%20Cervese.pdf|ànno=Zenâ 2011|editô=Progetto INNOLABS - Valorizzazione archeologica dell’imperiese|léngoa=IT|p=81}}</ref>. De ciü, e se ponen regurdà e cumünitè de ''Tabia'' e de ''Portus Mauricii'', primme fundasiùi de [[Tàgia (cumüna)|Taggia]] e d[[U Portu|u Pòrtu]]<ref name=":0" />.
== Sto(r)ia ==
L'u(r)igine du cumitàu a nu l'è pe' ninte cunusciüa, scicumme ch'u nu gh'è gua(r)i de testimunianse; a ògni moddu, zà dai tèmpi di [[Inpêro bizantìn|bizantìn]] au guèrnu da sitè u gh'é(r)a in'âtu magistràu cu'u titulu de ''comes et tribunus'', che dunca u l'axeva tantu de funsiùi sivìli che militâri. Fra sti magistrèi, de ün u se cunusce fina u numme, Tzittanus, cuntegnüu inte l'epigrafe da mujé, du [[568]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 20}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 56}}</ref>.
Cu'a [[Cunquista lungubarda da Ligü(r)ia|cunquista lungubarda]] du [[Rotari|Rota(r)i]], du [[641]], u l'è puscibile che a sitè a secce stèta guernâ pe' quarche tèmpu da in [[Gastaldâto longobàrdo|gastaldu]] o da in âtru cumandante militâre ma, de prubabile, a l'ha prèstu repiàu i sò antighi diritti sitadìn. Inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]] a l'è cuscì nasciüa ina [[Contêa|cuntea]] cun sêde in [[Arbenga]], fòscia cumpresa intu [[dücàu d'Asti]], sutt'au [[Régno longobàrdo|regnu di Lungubardi]], ch'a l'è dunca passâ intu [[Régno frànco|regnu di Franchi]] cu'a vito(r)ia de sti lì cuntru du ré [[Dexidêio (rè)|Dexide(r)iu]] du [[774]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 20-22}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 57}}</ref>.
A l'etè du [[Carlomagno|Carlu Magnu]] u cumitàu d'Arbenga u l'è finìu intu [[Dücàu di Litora Maris|dücàu di ''Litora Maris'']], pe' passà pöi inta [[marca da Tüscia]]. De sti tèmpi u se cunusce numma che ina mensiùn da sitè, dund'u gh'è scrìtu u numme de ün di sò cunti: int'in innu du [[Paolìn II d'Aquilea|Paulìn d'Aquilea]] u l'è defèti regurdàu in ''Herica'' cumme cunte d'Arbenga, alantu(r)a ciamâ ''Albinganum'', ch'u duve(r)ea curispunde a l'[[Enrìcu du Friuli|Enrìcu]] ch'u l'è pöi vegnüu u [[Marca du Friuli|dücca du Friuli]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 22}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 58}}</ref>. U [[IX secolo|IX seculu]], a despetu da mise(r)ia ch'a gh'é(r)a, u dev'êsse stètu in mumèntu ciü o mênu de pâxe; de stu seculu, dai 25 de mazzu de l'[[869]], u se cunsèrva in àttu de dunasiùn da ''curtis regia'' da ''[[Palmata]]'', fèta dau [[Luduvicu II u Zuvenu|Luduvicu II]] a sò mujé, dund'u gh'è a ciü antìga mensiùn cunusciüa du cumitàu mèximu<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 1-2}}</ref>.
Du [[X secolo|X seculu]] i sun pe' cuntru turnèi di tèmpi grammi cu'e incursciùi di [[saracén]], ch'i partivan daa sò base a [[Frascineu|Frascinéu]], in [[Provensa|Pruvènsa]]. Intu mèntre e scentan du tüttu e testimunianse da vitta sitadìna, tantu pe'a [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] che pe'u cumitàu. Pe' fà frunte a stu gran pe(r)ìgu a gh'è dunca stèta, pe' vuluntè du ré d'Italia [[Berengâio II d'Ivrêa|Be(r)enga(r)iu II]], ina riurganisasiùn aministratìva e militâre da [[Rivêa|Rive(r)a]] cuscì cumme pe'i âtri duminni soi. U cumitàu d'Arbenga, asemme, fòscia, a [[Cumitau de Ventemiglia|quellu de Vintimìa]], u l'è cuscì vegnüu parte da növa [[Marca ardüinica|marca de Tü(r)ìn]], cunusciüa ascì cu'u numme de marca ardüinica. Stu fètu u l'ha avüu in gran impurtansa ascì pe'u svilüppu du cumitàu: scu(r)ìi i saracén, e due cuntee d'Arbenga e de Vintimìa e sun vegnüe a ma(r)ìna da marca intrega e in passaggiu de primma impurtansa pe'i sò cumèrci, ch'i traversavan e [[Arpi]] e a [[valâ du Tana(r)u|valâ du Tàna(r)u]] pe' de vìe turna trafeghèi<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 22-23}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 58-59}}</ref>.
Inti ürtimi ànni da duminasiùn ardüinica u cumitàu d'Arbenga u l'è stètu fra e tère da cuntessa [[Adelaide de Süsa]], che in Arbenga a gh'axeva ina sò ''curtis regia''. Aa sò morte, du [[1091]], ste tère e sun stète spartìe fra ciü e(r)edi e u cumitàu u l'è passàu pe' ma(r)iaggiu au [[Bunifassiu du Vastu]], [[Marchexóu de Sann-a|marchese de Savuna]] da scciatta di [[Aleràmichi|ale(r)amichi]], scibèn che, au muntà du pute(r)e du [[Cumün d'Arbenga|Cumün]] e pü(r)e du [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu]], u cuntròllu di feudata(r)i in scia sitè u l'é(r)a vegnüu ciü de numme che de fètu. A l'ürtimu, intu [[XII secolo|seculu XII]], a cuntea arbenganese a l'è finìa au [[Bunifassiu de Clavesana]], nevu du Bunifassiu du Vastu, che cu'a növa denuminasiùn de ''Marcha Albingane'' u l'ha piàu u titulu de [[Marca d'Arbenga|marchese d'Arbenga]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 23-24}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 60-61}}</ref>.
== Cunti ==
* ...
* [[Enrìcu du Friuli]] (segunda mitè de l'[[VIII secolo|VIII seculu]])<ref group="n.">In càrega primma du [[789]], scicumme che de quellu ànnu u l'è stètu numinàu a càppu da [[marca du Friuli]]. Primma de sta dèta u l'ha avüu ascì u titulu de [[Cumitàu d'Asti|cunte d'Asti]].</ref>
* ...
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Primo Giovanni Embriaco|tìtolo=Società e istituzioni del medioevo ligure|url=https://web.archive.org/web/20251020030927/http://www.rmoa.unina.it/520/1/RM-Embriaco-Pietra.pdf|ànno=2001|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Pietra Ligure: da "villa" fiscale a "castrum" vescovile (XI-XIII sec.)|cid=Embriaco, 2001}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Stöia da Ligùria]]
[[Categorîa:Stati do passòu]]
0mppe3tnfzkgvjx6e8rec840qatmhua
Marca d'Arbenga
0
32572
271595
267271
2026-07-07T18:31:09Z
N.Longo
12052
ref
271595
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Infobox
|NomeTemplate = Stâto antîgo
|TitoloInt = Marca d'Arbenga<br /><small>{{La}} ''Marcha Albinganæ''</small>
|StileTitoloInt = background:#e9967a
|StileGruppo = background:#e9967a
|Gruppo10 = Dèti aministratìvi
|Nome13 = Lengue ufisiâli
|Valore13 = [[Léngoa latìnn-a|Latìn]]
|Nome14 = Lengue parlèi
|Valore14 = [[Lengoa ligure|Ligü(r)e]] de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]
|Nome16 = Capitâle
|Valore16 = {{Scìnbolo|Flag of Albenga.svg}} [[Arbenga]]
|Nome18 = Dipendènte da
|Valore18 = [[Marchesàu de Clavesana]] <small>([[Sacro Impêo Roman|Sacru Rumàn Impe(r)u]])</small>
|Gruppo30 = Pulitica
|Nome31 = Furma de Stâtu
|Valore31 = Fèudu
|Nome32 = Furma de guèrnu
|Valore32 = Marchesàu
|Nome33 = Marchesi d'Arbenga
|Valore33 = [[Marca d'Arbenga#Marchesi|Lista]]
|Nome36 = Nasciùn
|Valore36 = [[XII secolo|XII seculu]]
|Nome37 = Causa
|Valore37 = Passaggiu du [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] ai [[Aleràmichi|ale(r)amichi]]
|Nome38 = Fìn
|Valore38 = [[XIV secolo|XIV seculu]]
|Nome39 = Causa
|Valore39 = Vèndita de manimàn de tère e estinsiùn da famìa ([[1387]])
|Gruppo40 = Te(r)ito(r)iu e pupulasiùn
|Nome41 = Area geugrafica
|Valore41 = [[Ingaunia]]
|GruppoOpzionale50 = Ecunumìa
|Nome54 = Traffeghi cun
|Valore54 = [[Sacro Impêo Roman|Sacru Rumàn Impe(r)u]]
|GruppoOpzionale70 = Religiùn e sucietè
|Nome71 = Religiùi prinsipâli
|Valore71 = [[Catoliceximo|Catòlichi]]
|Nome74 = Classe suciâli
|Valore74 = Nubiltè, religiusi, artigièi, mercanti, cuntadìn
|GruppoOpzionale80 = $fine
|GruppoOpzionale90 = Evulusiùn stò(r)ica
|Nome91 = Presedüu da
|Valore91 = {{Scìnbolo|Flag of Albenga.svg}} [[Cumitàu d'Arbenga]]
|Nome92 = Seguìu da
|Valore92 = {{Scìnbolo|Coat of arms of the House of Del Carretto.svg}} [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]]<br />{{Scìnbolo|Flag of Genoa.svg}} [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]
|Nome93 = Au(r)a parte de
|Valore93 = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
}}
A '''Marca d'Arbenga''', dìta ascì u '''Marchesàu d'Arbenga''' (''Marcha Albinganæ'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]), a l'è stèta in marchesàu cun sèntru inta sitè d'[[Arbenga]], nasciüu cu'u passaggiu du ciü antìgu [[cumitàu d'Arbenga]] dai [[Marca ardüinica|marchesi ardüinichi]] ai [[Marca aleràmica|ale(r)amichi]], e da sti lì ai [[Marchesàu de Clavesana|Clavesana]], intu [[XII secolo|seculu XII]].
== Geugrafìa ==
U terito(r)iu da marca d'Arbenga u l'é(r)a quellu du [[Cumitàu d'Arbenga|cumitàu]] de primma, ch'u cruviva a regiùn stò(r)ica de l'[[Ingaunia]]. Intu detaju, u l'andaxeva "''de iugo ad mare et de Armedano ad Finale''", dunca da [[Sanremu|Sanremmu]] (valâ de l'Armea) a[[U Finô|u Finâ]] e dau mâ ai zuvi du spartiègua, tèrmi tòstu pa(r)eggi a quelli duve(r)èi daa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]]. A marca d'Arbenga a cunfinava a setentriùn cu'u [[marchesàu de Sêva]], da setentriùn a levante cu'a [[Marca de Sann-a|marca de Savuna]] e, ciü tardi, cu'u [[Marchexùn du Finô|marchesàu du Finâ]], e a levante cu'a [[Cuntea de Ventemiglia|cuntea de Vintimìa]].
Pe'i sciti ch'i l'é(r)an meju cuntrulèi dai marchesi, cumme pe' di âtri fèudi d'alantu(r)a, armenu dau [[XIII secolo|Duxèntu]] a sò aministrasiùn a l'é(r)a inandiâ cu'u scistema de cuscì dìte "[[Castelanìa|castelanìe]]", di terito(r)i cuntrulèi dau sò castéllu de rife(r)imèntu<ref>{{Çitta|Guglielmotti, 2005|''III. Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca'', p. 84}}</ref>.
== Sto(r)ia ==
=== Dau Cumitàu aa marca ===
Cu'a mòrte de l'[[Adelaide de Süsa]] du [[1091]] sènsa de discendènti, u [[cumitàu d'Arbenga]] u l'è rivàu au [[Bunifassiu du Vastu]], [[Marchexóu de Sann-a|marchese de Savuna]] da pa(r)entèlla di [[Aleràmichi|ale(r)amichi]], ch'u l'ha cuscì rivà au guèrnu de tütta a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a]] fra [[Sann-a|Savuna]] e l'[[Armea]]. De dòppu ch'u l'è mòrtu u Bunassiu, fra u [[1125]] e u [[1132]], ancù pe' quarch'ànnu i sò fìi i l'han guernàu insemme ste tère ma, passàu nu gua(r)i tèmpu da 'n tratàu du [[1140]], i se l'han spartìu, cu'a marca d'Arbenga ch'a l'è tucâ a l'[[Ansèrmu de Clavesana|Ansèrmu]]. A ògni moddu, fìn da l'imprinsippiu, u pute(r)e du marchese d'Arbenga u l'é(r)a bèn limitàu inte pa(r)eggi sciti, cumme inte l'Ingaunia de punènte e de levante e fina inta sitè, dund'e gh'é(r)an e due auturitè du [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu]] e du [[Cumün d'Arbenga|Cumün]]. U Cumün, intu detaju, dau [[XII secolo|seculu XII]] u l'axeva cumensàu a furmà in terito(r)iu sutt'au sò cuntrollu, u ''districtus albinganensis'', mensunàu a partì dau [[1145]] e ch'u cumprendeva di sciti spanteghèi fra [[Inéia|Uneja]], a punènte, e [[Löa]], a levante. Pe' cuntru, l'auturitè di marchesi a l'é(r)a ciü fòrte inte l'entrutèra de l'Ingaunia de mezzu, ma de votte a chinava ascì fin'au mâ, survetüttu cu'[[u Sèrvu]] e cun [[Andôa|Andö(r)a]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.andoraneltempo.it/clavesana.php|tìtolo=I Clavesana|outô=Sabrina Lunghi|léngoa=IT|vìxita=2026-01-04}}</ref><ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|pp. 3-4}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 60-61}}</ref>.
De dòppu de l'Ansèrmu, e sò tère e sun stète spartìe fra i sò dui fìi, u [[Guièrmu de Sêva|Guièrmu]] e u [[Bunifassiu de Clavesana|Bunifassiu]], cu'u primmu ch'u s'è piàu quelle sutt'a [[Sêva]], vegnindune u primmu marchese, mèntre u Bunifassiu u l'axeva u sò sèntru a [[Clavesana]] e, da primmu [[Marchesàu de Clavesana|marchese de Clavesana]], u l'ha risevüu ascì u cuntròllu da marca d'Arbenga.
=== Questiùi e guère ===
Fìn da l'imprinsippiu a marca a l'è stèta tucâ da de questiùi pe'e pretese du [[Cuntea de Ventemiglia|cunte de Vintimìa]] che, a despêtu du tratàu du [[1140]]<ref group="n.">Defèti, cu'ina cundisiùn de stu tratàu fra i marchesi [[du Vastu]] e u [[Zena|Cumün de Zena]], u l'é(r)a previstu che, intu câxu de vito(r)ia cuntr'au [[Cuntea de Ventemiglia|cunte de Vintimìa]], e sò tère ''quam habet ab Armedano usque ad Finar et a iugo usque ad mare'', dunca inta marca d'Arbenga, e sa(r)evan tuchèi ai marchesi.</ref>, u l'axeva tegnüu di sciti inta marca d'Arbenga. Intu detaju, l'Utùn de Vintimìa u l'axeva cuncentràu a sò ativitè inta parte de punènte da marca, fra l'âta [[Valùn de l'Argentina|valâ de l'Argentìna]] e a pursiùn de punènte da [[Valâ du Mau|valâ du Ma(r)u]]<ref group="n.">Inta [[Valâ du Mau|valâ du Ma(r)u]] a gh'é(r)a andèta a stà ina ramma da famìa di cunti, che da scignu(r)i du pòstu a l'ha piàu da primma du [[XIII secolo|Duxèntu]] a specificasiùn de "[[Ventemiglia du Maru|Vintimìa du Ma(r)u]]".</ref>. U Bunifassiu e u Guièrmu, ai 13 de frevâ du [[1170]], i l'han dunca firmàu in tratàu cu'u [[Cumün d'Arbenga]], che furmalmènte u dipendeva ancù dai marchesi, dunde, derê d'in pagamèntu de 400 franchi, i ghe cunsegnavan e tère e castélli d'[[Andôa|Andö(r)a]], du [[Maru Castellu|Ma(r)u]], d[[A Lavina|a Lavìna]], de [[Véllegu]], de [[Prelà]] e du ''[[castrum Saxonis]]''{{#tag:ref|U ''castrum Saxonis'', pe' cuntu de [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], u sa(r)eva in ve(r)itè u [[Castellu d'Andôa|castéllu d'Andö(r)a]], ma sta teu(r)ìa chi a manca de pröve e a nu l'è piâ pe' buna da tütti i studiusi<ref>{{Çitta|AA.VV., 2003|''2. Le fonti documentarie'', p. 192}}</ref>.|group=n.}}, cuntesi cun l'[[Utùn de Ventemiglia|Utùn de Vintimìa]], pe' fâli derucà. De sti tèmpi, u cumensava a infi(r)âse inta regiùn ascì u Cumün de Zena, che da 'na parte u ricunusceva l'auturitè di marchesi pe' tütta a marca ma che, de cuntru, u sustegniva i Cumüi da Rive(r)a e de valè intu sò destacâse dau cuntròllu di Clavesana<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 4}}</ref>.
Intu decenniu de dòppu u Bunifassiu u l'è stètu ancù derê a prutezze i interessi soi inta parte da marca ciü a punènte, dund'u l'é(r)a in cuncurènsa cu'i paìsi ciü intraprendènti cumme [[U Castéllu de Diàn|Diàn]] e [[U Portu|U Pòrtu]]. Vellu u l'ha pruvàu ascì a spande i sò sciti inte l'entrutèra, pe'u ciü inta parte de mezzu e ciü âta da [[valâ de l'A(r)òscia]] e [[Valâ du Le(r)ùn|du Le(r)ùn]]. Pe' cuntru, du [[1189]] u l'ha vendüu i sò diritti in sce [[Bardenèi]], fètu ch'u marca u retì(r)u puliticu di marchesi dae tère a punènte d'Arbenga<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 5}}</ref>.
[[Immaggine:Taggia, veduta verso il castello.jpg|sinistra|miniatura|U [[Castéllu de Tàgia|castéllu de Taggia]], fabricàu dai Clavesana d'in gì(r)u au [[XI secolo|seculu XI]]]]
Du [[1192]], ai 17 de dixèmbre, u Cumün de Zena u l'ha ricunusciüu i diritti du Bunifassiu in sce [[Tàgia (cumüna)|Taggia]] e, fòscia, [[Campumarsiu]]<ref>{{Çitta|Pavoni, 1998|p. 29}}</ref>; ma, de cuntru, ai 18 de marsu du [[1202]] u l'ha firmàu in tratàu cu'i òmmi de [[Valâ de l'A(r)òscia|valè de l'A(r)òscia]], d'[[Andôa|Andö(r)a]], d'[[Inéia|Uneja]], de [[Prelà]], de [[Ressu|Rèssu]] e de [[Naxin|Naxìn]], ricunuscèndughe di diritti sènsa gua(r)i de cunscide(r)asiùn pe'i marchesi. Alantu(r)a ste gènte e se sun tachèi insemme inte in'aleansa dìta a ''[[Iura]]'', prèstu ricunusciüa da Zena, cuntr'ai cumüi da ''Riveria'', pe' vegnì a di fèti d'arme du [[1204]]. Sta sulevasiùn a pà spunciâ fina dau marchese Bunifassiu, scicumme che intu tratàu de pâxe du 7 d'agustu u l'è custrêtu a pagà 325 franchi pe'i sò òmmi ch'i gh'axevan piàu parte, segnu o de pôcu cuntròllu in simma a ste tère o ch'u l'é(r)a bèn interesàu inte sti fèti<ref name=":0" /><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Francesco Surdich|ànno=1971|tìtolo="Rivolte rurali" nella Liguria Occidentale all'inizio del XIII secolo|revìsta=Rivista di storia dell’agricoltura|volùmme=Vul. XI|pp=355-360|léngoa=IT|url=https://www.storiaagricoltura.it/File/Get?code=2c93ded2-52a3-485f-9ea0-c60f18c96a6f}}</ref><ref>{{Çitta|Guglielmotti, 2005|''III. Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca'', p. 68}}</ref>. De stu ànnu, u paìse d[[u Sèrvu]] u l'è vegnüu in Cumün pe' sò cuntu, sutt'aa prutesiùn de Zena, e cuscì i Clavesana i n'han pèrsu u cuntròllu, dòppu che du [[1195]] i n'axevan zà vendüu a mitè au Cumün d'Arbenga, passâ du [[1198]] a l'[[Ospitaliêri de Sàn Gioâne de Geruzalèmme|urdine de San Giuànni]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Ferrero|tìtolo=Cervo: Borgo Medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0452442|ànno=Avrì 1994|editô=Grafiche Amedeo|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=29}}</ref>.
Du [[1226]]-[[1227|27]], cun l'[[Utùn I de Clavesana|Utùn I]] e u [[Bunifassiu Tajafèru]], nevi du Bunifassiu, i Clavesana i se sun lighèi ai cumüi de [[Sann-a|Savuna]] e d'[[Arbenga]] (dunde l'Utùn u l'é(r)a pudestè) e ai marchesi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] int'ina [[Sulevasiùn da Rive(r)a de Punènte du 1226|grande sulevasiùn cuntru de Zena]], ch'a l'é(r)a vegnüa ina presènsa pesante pe'a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a]]. A ògni mòddu, cu'a resa de Savuna, fina i marchesi i finiscen pe' rèndise ai 31 de mazzu du [[1228]] e, cu'u tratàu du dì de dòppu, u gh'è stètu levàu i sò diritti in sce valè e in sci paìsi de [[U Castéllu de Diàn|Diàn]], [[U Portu|U Pòrtu]], [[U Castelà (cumüna)|U Castelâ]], [[Tàgia (cumüna)|Taggia]], San Zòrzu e [[U Duseu]], ciü che patì de limitasiùi pe'a valâ d'[[Andôa|Andö(r)a]] e in sce [[Staanéllu|Stananéllu]]. Du [[1233]]-[[1234|34]] a valâ d'Uneja e quella de l'A(r)òscia e sun stète traversèi da 'n'âtra sulevasiùn che, ancù de ciü che a ''Iura'', a s'è dèta cuntru ai scignu(r)i du pòstu. Pe' stu fètu u Bunifassiu Tajafèru e u [[Bunifassiu u Minû de Clavesana|Bunifassiu u Minû]], fìu de l'Utùn, i sun trövan custrêti a vegnì di sitadìn zenesi e a firmà di impegni versu Zena in cangiu de l'agiüttu militâre. Da stu mumèntu, i Clavesana i se trövan a patì de di gran puffi, ch'i nu sciorten a pagà a tèmpu, tantu che fra u [[1236]] e u [[1237]] i l'han vendüu a mitè d'Andö(r)a e de Stananéllu au [[Lanfranco Döia|Lanfrancu Do(r)ia]] e dètu in iputeca l'âtra mitè a l'Enrìcu Seulla<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 10}}</ref><ref>{{Çitta|Guglielmotti, 2005|''III. Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca'', pp. 80-81}}</ref>.
Inti ànni da guèra fra Zena e u [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)ìgu II]], u Bunifassiu Tajafèru e a [[Mabilia]], vìdua de l'Utùn, i l'han turna pruvàu a libe(r)âse dau cuntròllu di sò desenemighi, firmandu ina növa aleànsa cu'u Cumün d'Arbenga. Aa mòrte de l'impe(r)atû i marchesi i l'han pe(r)ò firmàu a pâxe cun àttu du 17 de frevâ du [[1251]], che, a despêtu de de cundisiùi nu gua(r)i pesanti, i l'ha purtèi a vènde di âtri diritti pe' cruvì i sò puffi<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Castê di Clavesana (Castrevegliu)-Vista dau stradun.jpg|miniatura|U [[Castê de Castrevegliu|castéllu di Clavesana]] a [[Castrevegliu|Castreveggiu]], atacàu du [[1287]] dau [[Zòrzu II de Sêva|Zòrzu u Nanu]], [[Marchesàu de Sêva|marchese de Sêva]], aleàu cun Arbenga]]
Inta segunda mitè du [[XIII secolo|Duxèntu]] i sun muntèi ascì u cuntrasti fra u Cumün d'Arbenga e i marchesi, scicumme che a sitè, blucâ da Zena in sciu mâ, a s'é(r)a vurtâ a l'entrutèra pe' furmà di duminni ch'i fussen sutt'au sò cuntròllu, survetüttu cu'a pulitica de cuscì dìte "ville növe". D'âtra parte, i frè [[Bunifassiu III de Clavesana|Bunifassiu III]], [[Emanuele I de Clavesana|Emanuele I]] e [[Fransescu I de Clavesana]] ai 20 d'avrì du [[1248]] i l'han fundàu u paìse de [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]], a prutesiùn d[[Valâ du Neva|a Nêva]] cuntr'au Cumün d'Arbenga e ascì cuntr'au [[Marchesàu de Sêva|marchese de Sêva]], che alantu(r)a u s'é(r)a aleàu cu'i arbenganesi<ref name=":1">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref><ref>{{Çitta|Marengo, Badano & Badano, 2022|''Castelvecchio dall'età romana all'età napoleonica'', p. 90}}</ref><ref>{{Çitta|Guglielmotti, 2005|''III. Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca'', pp. 82-86}}</ref>. Pe' de raxùi du genere, ciü che a vuluntè de repià du cuntròllu in sce gènte de l'A(r)òscia, i Clavesana i l'han spunciàu ascì pe'a fundasiùn du ''Burgum Plebis'', [[A Cêve]], in gì(r)u au [[1234]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Basso|curatô=Francesco Panero e Giuliano Pinto|tìtolo=Assetti territoriali e villaggi abbandonati (secoli XIII-XIV)|url=https://iris.unito.it/retrieve/e27ce426-eec7-2581-e053-d805fe0acbaa/Basso-Cherasco-2011.pdf|colànn-a=Insediamenti umani, popolamento, società|ànno=2012|editô=Centro Internazionale di Studi sugli Insediamenti Medievali|çitæ=Che(r)ascu|léngoa=IT|p=125|volùmme=Vul. 6|capìtolo=Politiche signorili e comunali: villaggi scomparsi nella Liguria bassomedievale}}</ref><ref>{{Çitta|Guglielmotti, 2005|''IV. "Ad conservationem territorii et iurisdictionis loci": Rezzo tra autonomia della comunità e dipendenza signorile'', pp. 108-109}}</ref>, ti(r)â sciü int'in scitu dund'i gh'axevan zà de castéllu, au mancu dau [[1204]], cuscì cumme pe' [[Castê de Sücca(r)ellu|quellu de Sücca(r)ellu]]<ref>{{Çitta|Guglielmotti, 2005|''III. Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca'', p. 64}}</ref>.
I cuntrasti cu'u Cumün, ch'i l'han purtàu ascì a di fèti de guèra, i l'han finìu pe' marcà i tèrmi de tère cuntrulèi dae due aministrasiùi. Da l'imprinsippiu du [[XIV secolo|Trexèntu]] ai Clavesana u gh'è restàu numma che a parte ciü âta e de mezzu da valâ du Nêva e de quella de l'A(r)òscia: fra i sò vasalli, i marchesi i l'axevan dètu ai [[Seulla (famìa)|Seulla]] l'aministrasiùn da [[valâ du Pennavaire]] e de parte de l'A(r)òscia{{#tag:ref|Intu detaju, i cuntrulavan a castelanìa de l'[[Aquila (cumüne)|Aquila]], [[Àutu]] cun [[Cravaüna]], [[Baserga]], [[Naxin|Naxìn]] e [[Unsu]], parte de [[Gavenu(r)a]] e d'[[Übaghetta]] e "due parte" de [[Vendùn]]. A famìa di [[Seulla (famìa)|Seulla]] a l'é(r)a spartìa inte due fasiùi, l'üna ligâ ai Clavesana e l'âtra, de pusisiùn cuntra(r)ia, daa parte du Cumün d'Arbenga. Inta segunda mitè du [[XIV secolo|Trexèntu]] a ramma d'Àutu a se destacca piandu u cugnumme de [[Seulìn (famìa)|Seulìn]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=La storia dei Genovesi|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e300cb2a644840b96fe2678a5db960e7/Estratti/6be52bbdb506e1456070c0455ca980a1.pdf|ànno=1994|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=467-497|volùmme=Vul. XII, parte II|capìtolo=Per la storia delle famiglie medievali di Albenga: i Cepolla}}</ref>|group=n.}}, i [[Da Lengueja (famìa)|Da Lengueja]] i cuntrulavan a [[valâ du Le(r)ùn]] e di tòcchi de Rive(r)a, i [[Cassulìn (famìa)|Cassulìn]], dau [[1326]], i l'axevan piàu u pòstu di Rübaldìn inta [[castelanìa de Rivernàu]]<ref>{{Çitta web|url=https://comune.arnasco.sv.it/vivere-il-comune/il-comune-di-arnasco/|tìtolo=Il comune di Arnasco: Scheda e storia del comune|outô=Cumün d'Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. De ciü, u paìse d'[[Utuê]] u l'é(r)a infeudàu a due famìe du pòstu, i Carli e i Bassi<ref>{{Çitta|Barbaria, 1995|p. 10}}</ref>, cuscì cumm'u l'é(r)a pe' [[Barestin|Balestrìn]], cu'i cunti [[Bava (famiglia)|Bava]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo V. Torri e campanili'', pp. 40-41}}</ref>. Pe'i cunfìn cu'i marchesi de Sêva, in guèra cu'i Clavesana pe'a vuluntè de spandise a meridiùn da [[valâ du Tàna(r)u]], u s'è rivàu aa fìn au tratàu de pâxe du 26 de zügnu du [[1320]], firmàu dau marchese [[Fede(r)ìcu I de Clavesana|Fede(r)ìgu I]] aa presènsa du [[Pappa Giuànni XXII]] e du [[Roberto d'Angiò|Rubèrtu d'Angiò]]<ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Marengo, Badano & Badano, 2022|''Castelvecchio dall'età romana all'età napoleonica'', pp. 90-91}}</ref>.
=== A fìn da marca ===
[[Immaggine:Castellu ri Clavesana (Ressu) 06.jpg|sinistra|miniatura|U [[Castellu ri Clavesana (Ressu)|palàssiu-castéllu di Clavesana]] a [[Ressu|Rèssu]], ürtimu fèudu da famìa]]
A fìn da duminasiùn di Clavesana, a ògni mòddu, a l'è ligâ de ciü au muntà di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che, ciü che pe' de guère ch'u gh'è stètu, du [[1326]] i sun sciurtìi a cumbinà u ma(r)iaggiu fra a Cata(r)ìna de Clavesana, fìa de [[Fransescu II de Clavesana|Fransescu II]], e l'[[Enricu Du Carettu|Enrìcu Du Carettu]], fìu d'[[Antognu Du Carettu|Antognu]], [[Marchexùn de Finô|marchese du Finâ]]. Cu'a dötta da Cata(r)ìna i sun passèi ai Du Carettu a mitè da [[Valâ du Neva|valâ du Nêva]]<ref>{{Çitta|Marengo, Badano & Badano, 2022|''Castelvecchio dall'età romana all'età napoleonica'', p. 97}}</ref>, che i Du Carettu i n'han pöi catàu u rèstu du [[1335]] dau Giacumu de Salüssu<ref group="n.">Au Giacumu de Salüssu, de prubabile u fìu du marchese [[Tumaxu II de Salüssu]], u l'é(r)a rivàu l'âtra mitè du fèudu scicumme ch'u l'axeva ma(r)iàu l'Argentìna de Clavesana, l'âtra fìa du [[Fransescu II de Clavesana|Fransescu II]]</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo VII. La castellana di Zuccarello'', p. 51}}</ref>, i sciti inta [[valâ du Pennavaire]] e inte [[Valle du Varatella|quella du Va(r)atèlla]], passèi cuscì intu növu [[Marchesàu de Süccaellu|marchesàu de Sücca(r)ellu]] cuscì cumme [[Aquila (cumüne)|Aquila]], [[Gavenu(r)a]] e [[Leve(r)ùn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.aquiladarroscia.im.it/Home/Guida-al-paese?IDPagina=39329&IDCat=6208|tìtolo=La Storia|outô=Cumün de Aquila|léngoa=IT}}</ref>, de primma sutt'ai Clavesana, ciü che [[Staanéllu|Stananéllu]]<ref>{{Çitta web|url=https://comune.stellanello.sv.it/vivere-il-comune/il-comune-di-stellanello/|tìtolo=Cenni storici|outô=Cumün de Stananéllu|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref> e a mitè de [[Ressu|Rèssu]]<ref>{{Çitta|Guglielmotti, 2005|''IV. "Ad conservationem territorii et iurisdictionis loci": Rezzo tra autonomia della comunità e dipendenza signorile'', p. 107}}</ref>.
Fra i âtri pusedimènti, [[Utuê]], che intu mèntre u l'é(r)a passàu a l'aministrasiùn di [[Cassulìn (famìa)|Cassulìn]], u l'è vendüu au [[Cumün d'Arbenga]] du [[1341]], cu'i Clavesana ch'i ne pèrden tütti i diritti<ref>{{Çitta|Barbaria, 1995|pp. 12-13}}</ref>. Inte [[Valâ de l'A(r)òscia|l'A(r)òscia]], ina parte du paìse de [[Ransu]] a l'è stèta cedüa du [[1355]] ai Du Carettu e, pe'u rèstu, du [[1358]] u l'è andètu a Zena, ch'a g'ha tegnüu i Clavesana pe' scignu(r)i fina du [[1386]], quand'u gh'è missu i Du Carettu a guernà ascì a parte de Zena. A l'ürtimu, du [[1387]], cu'a mòrte de l'[[Emanuele II de Clavesana|Emanuele II]] sènsa de discendènti l'urganisasiùn du marchesàu di Clavesana a finisce pe' vegnì mênu du tüttu. A sula ecesiùn inta Ligü(r)ia a l'è stèta quella de [[Ressu|Rèssu]], dunde, du [[1411]], l'Antognu e l'Emanuele de Clavesana i l'han catàu inderê l'âtra mitè du fèudu dau [[Lazarìn Du Carettu|Laza(r)ìn Du Carettu]] e i sun restèi i scignu(r)i du paìse, bèn che feudata(r)i sutt'a l'auturitè da Repübbrica de Zena<ref>{{Çitta|Guglielmotti, 2005|''IV. "Ad conservationem territorii et iurisdictionis loci": Rezzo tra autonomia della comunità e dipendenza signorile'', pp. 107, 112}}</ref>.
== Marchesi ==
Pe'u periudu da càrega, da intèndise cumme au ciü tardi pe'u cumènsu e au ciü prèstu pe'a fìn, u se pìa in cunscide(r)asiùn i tèmpi de quande ch'i sun mensunèi inti àtti cumme marchesi "de Clavesana"<ref>{{Çitta web|url=https://fmg.ac/Projects/MedLands/MONFERRATO,%20SALUZZO,%20SAVONA.htm#BonifazioClavesanadied1223B|tìtolo=Monferrato, Saluzzo|léngoa=EN|vìxita=2026-07-21}}</ref>.
* [[Bunifassiu I de Clavesana|Bunifassiu I]] (1196-1223): primmu marchese de Clavesana.
** [[Bunifassiu Tajafèru|Bunifassiu II]] (1223-1237): dìtu "Tajafèru", fìu du Bunifassiu I.
** [[Utùn I de Clavesana|Utùn I]] (1223-1233): o Udùn, fìu du Bunifassiu I.
*** [[Bunifassiu III de Clavesana|Bunifassiu III]] (1233-1263): fìu de l'Utùn I, mensunàu ascì cumme Bunifassiu "u Minû".
*** [[Manuele I de Clavesana|Emanuele I]] (1251-1288): fìu de l'Utùn I, u gh'é(r)a ancù âtri dui frè, Pe(r)u e Fransescu, che pe(r)ò i nu sun mensunèi cumme marchesi.
**** [[Utùn II de Clavesana|Utùn II]] (1304-1308): u nu l'è cè(r)u de chi u fusse fìu.
***** [[Fede(r)ìgu de Clavesana|Fede(r)ìgu]] (1324-1326<ref>{{Çitta web|url=https://archiviodistatotorino.beniculturali.it/SalaStudio/inventari.php?id=479083|tìtolo=Cravenzana|outô=Archiviu de Stàttu de Tü(r)ìn|léngoa=IT}}</ref>): fìu de l'Utùn II.
****** [[Emanuele II de Clavesana|Emanuele II]] (1385-1387<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.clavesana.cn.it/Home/Guida-al-paese?IDPagina=28823&IDCat=4389|tìtolo=Un po' di storia|outô=Cumün de Clavesana|léngoa=IT|vìxita=2026-01-21}}</ref>): fìu du Fede(r)ìgu.
**** [[Fransescu I de Clavesana|Fransescu II]] (1304-1310): de prubabile, frè de l'Utùn II.
***** ''Cata(r)ìna de Clavesana'': fìa du Fransescu, a l'è ma(r)iâ cun l'[[Enrìcu Du Carettu]], ch'u l'ha avüu cuscì pa(r)eggi sciti di Clavesana.
***** ''Argentìna de Clavesana'': fìa du Fransescu, a l'è ma(r)iâ cu'in fìu du [[Marchesàu de Salüssu|marchese de Salüssu]], dòppu ch'a l'é(r)a vegnüa vìdua du Rafaellu Do(r)ia.
****** [[Giuànni de Salüssu]] (1385-1386): avanti de vènde i sciti ch'u l'axeva risevüu daa parte de ma(r)e, u l'è mensunàu ascì cumme marchese de Clavesana.
== Nòtte ==
; Nòtte au tèstu
<references group="n." />
; Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Barbaria|tìtolo=Ortovero: una comunità ligure nella storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0007158|ànno=Avrì 1995|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Barbaria, 1995}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Romeo Pavoni|ànno=1998|tìtolo=Sanremo: da curtis a signoria feudale|revìsta=Intemelion|editô=Accademia di cultura intemelia|çitæ=Vintimìa|nùmero=4|léngoa=IT|url=https://www.intemelion.it/pdf/04/01-pavoni.pdf|cid=Pavoni, 1998}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Primo Giovanni Embriaco|tìtolo=Società e istituzioni del medioevo ligure|url=https://web.archive.org/web/20251020030927/http://www.rmoa.unina.it/520/1/RM-Embriaco-Pietra.pdf|ànno=2001|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Pietra Ligure: da "villa" fiscale a "castrum" vescovile (XI-XIII sec.)|cid=Embriaco, 2001}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Varaldo, Rita Lavagna, Fabrizio Benente, Paolo Ramagli e Donatella Ventura|tìtolo=Atti III Convegno di Archeologia Medievale|url=http://www.rmoa.unina.it/166/1/RM-Varaldo-Lavagna-Benente-Ramagli-Ventura-Andora.pdf|ànno=2003|çitæ=Salèrnu|léngoa=IT|pp=191-200|capìtolo=Il castello di Andora (SV): dalle tracce di frequentazione romana al castello signorile|cid=AA.VV., 2003}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti|tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|url=http://www.rmoa.unina.it/2224/1/Guglielmotti.pdf|ànno=2005|editô=Firenze University Press|çitæ=Fi(r)ènse|léngoa=IT|cid=Guglielmotti, 2005|colànn-a=Reti medievali|volùmme=Vul. 3}}
* {{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Marengo, Badano & Badano, 2022}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Stöia da Ligùria]]
[[Categorîa:Stati do passòu]]
9wfvhbxehph45ea2is5azca7fkfnl00
Moutîa
0
32947
271589
271464
2026-07-07T14:03:41Z
Michæ.152
13747
271589
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'Na '''moutîa''' a l'é 'na condiçión anormâle ch'a corpìsce 'na strutûa ò 'na fonçión de tùtto ò de 'na pàrte de 'n [[òrganîximo]] e ch'a l'é de sòlito ligâ a ségni e scìntomi speçìfichi<ref>NCI Dictionary of Cancer Terms: [https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/disease Definition of disease]</ref>. E moutîe pêuan êse caxonæ da fatoî de fêua, cómme i patògeni, l'espoxiçión anbientâle e-i tràomi, ò de drénto, cómme a genética, l'invegî e-e magàgne do scistêma inmunitâio.
[[File:Peste bubonique - enluminure.jpg|thumb|A ciâga di ciavélli de l'Antîgo Testaménto (Bìbia de Toggenburg, XIV sécolo)|centro]]
A moutîa a constitoìsce 'n stâto dónde a capaçitæ de l'òrganîximo a càngia e a reprezénta 'na deviaçión da-a seu nòrma biomédica ò da-a condiçión comùn. Defæti, de sòlito gh'é 'n sotî equilìbrio fixològico tra-i proçèsci [[Chimica|chìmichi]], [[Fixica|fìxichi]] e fonçionâli do còrpo e dónca a moutîa a peu êse consciderâ cómme a consegoénsa do faliménto di mecanîximi de contròllo òmeostàtichi<ref>Kotas and Medzhitov, 2015</ref>. A tùtti i mòddi, o conçètto o l'é difìçile da definî con preçixón e o l'é infloensòu da fatoî [[Soçiêtæ|soçiâli]], [[Coltûa|colturâli]] e [[Economìa|econòmichi]] che són cangiæ into ténpo. A scénsa ch'a s'òcupa de prevegnî, diagnosticâ e cuâ e moutîe a l'é a [[Mëxinn-a|mêxìnn-a]].
== Stöia ==
A paròlla ''moutîa'' (ant. ''marotia'') a ne vêgne da l'agetîvo ''maròtto''/''mòuto'', da-o latìn ''male habitum'', in sciô càrco do grêgo ''κακῶς ἔχων'' "ch'o sta mâ". Inte l'antighitæ a moutîa a l'êa de spésso consciderâ cómme 'n'entitæ de fêua ch'a l'intrâva into còrpo, caxonâ da 'n castîgo divìn, da-a poscesción de 'n demònio ò da 'na malediçión. A cûa a l'êa bazâ dónca in sce rîti d'ezorcìsmo, òraçioìn, ofèrte e l'ûzo d'èrbe màgiche.
Tra-o [[V secolo a.C.|V]] e-o [[IV secolo a.C.|IV secolo prìmma de Crìsto]], con [[Ippocrate de Coo|Ipòcrate de Kos]], conscideròu o poæ da mêxìnn-a òcidentâle, o conçètto de moutîa o finìsce d'êse 'n fenòmeno sorvianaturâle e o vêgne 'n fæto naturâle. Ipòcrate o desvilùppa a teorîa di umoî, ch'a saiâ pöi perfeçionâ da-o mêgo româno [[Galén]] into [[II secolo|II sécolo dòppo de Crìsto]] e ch'a regniâ a mêxìnn-a òcidentâle pe sécoli. Segóndo sta teorîa, o còrpo umàn o contegniéiva quàttro umoî fondamentâli (sàngoe, flémma, chéulera, melanconîa) e-a moutîa a saiéiva caxonâ da-a pèrdia do seu equilìbrio: scibén chò-u scistêma ipocràtico o no l'é ciù riconosciûo da-a mêxìnn-a d'ancheu, o l'à reprezentòu o prìmmo tentatîvo de dâ 'na spiegaçión raçionâle a-e moutîe.
[[File:Paul Fürst, Der Doctor Schnabel von Rom (Holländer version).png|thumb|Inçixón do Dotô Schnabel: o bécco da seu màscara o l'êa inpîo de èrbe profumæ pe schivâ e spùsse che, segóndo a teorîa do ténpo, caxonâvan a pèsta (Paul Fürst, ciù ò mêno 1656)]]
Do [[1546]] o mêgo veronéize [[Girolamo Fracastoro]] o pùbrica o ''De contagione et contagiosis morbis'' e o l'acapìsce che e moutîe ne vêgnan da de ''seminaria contagionis'' ("seménse de contagión"), che pêuan trasméttise da 'na persónn-a a l'âtra. A tùtti i mòddi, scìn a-a fìn do XIX sécolo o spantegâse de moutîe o saiâ spiegòu co-a teorîa di miàsmi, ch'a l'identificâva o mêzo do contàggio inti fùmmi téusceghi provocæ da-o marçî da matêia òrgànica.
Inte l'[[XIX secolo|Euttoçénto]], o [[Rudolf Virchow]] o descrêuve che e moutîe són di cangiaménti do fonçionaménto normâle de [[Çélola|çélole]] e gràçie a-o [[Louis Pasteur]] e a-o [[Robert Koch]] se dimóstra sperimentalménte che e moutîe infetîve són caxonæ da microrganîximi speçìfichi. I critêi de Koch stabilìscian pe-a prìmma vòtta inta stöia 'na relaçión de caxón ciæa e [[Sciensa|scentìfica]], ch'a lîga i microrganîximi a moutîe speçìfiche.
Into córso do [[XX secolo|XX sécolo]] o conçètto o s'é evolûo pe spiegâ ascì âtre moutîe cómme tumoî, moutîe do cheu, destùrbi outoinmûni. Ancheu a moutîa a no l'é ciù consciderâ sôlo 'na magàgna de 'n mecanîximo biològico, ma 'n proçèsso dinàmico dónde a génetica da persónn-a a l'interagìsce de lóngo con l'anbiénte in gîo e co-a seu dimensción psicològica.
== Exénpi ==
{| class="wikitable" style="width:100%; font-size:90%;"
|+ '''Moutîe pe aparâto'''
|-
! Aparâto corpîo !! Moutîa !! Descriçión
|-
| rowspan="7" | '''Scistêma nervôzo'''<br>
| Açidénte ò pénn-a
| Scìndrome caxonâ da 'n evénto di vâxi do çervéllo, che se pêuan tapâ ò ronpî, e caraterizâ da 'n inprovîza magàgna neorològica focâle ch'a dûa ciù de 24 ôe
|-
| Mangrània
| Destùrbo caraterizòu da mâ de tèsta inprovîzo pe-o ciù unilaterâle, de sòlito dòppo cangiaménti da fonçión da vìsta, véumito e angóscia
|-
| Mâ cadûto
| Scìndrome dovûa a caxoìn no do tùtto ciæe, caraterizâ da-o sciortî e da-o finî lèsto de vàrie manifestaçioìn piscofìxiche, cómme pèrdia de coscénsa, stâto de confuxón, moviménti outomàtichi, convurscioìn di móscoli
|-
| Depresción ò pecóndria
| Moutîa psichiàtrica caraterizâ da-o cangiaménto do tón do sentiménto in sénso malincònico
|-
|[[Raggia|Ràggia]]
|Moutîa caxonâ da ''Rhabdovirus'' trasmìssa co-a dentâ de béstie infètte, ch'a pòrta a 'n'encefalopatîa acûta squæxi de lóngo mortâ, caraterizâ da agrescivitæ e idrofobîa (poîa de l'ægoa)
|-
|[[Botulismo|Botulîximo]]
|Moutîa caxonâ da-e toscìnn-e do ''Clostridium botulinum'', ch'a pòrta a paràlixi mòlla di móscoli scìn a-a mòrte
|-
| Mâ do çèrvo ò tétano
| Moutîa caxonâ da-a contaminaçión de ferîe da-o bacìllo ''Clostridium tetani'', ch'o prodûe 'na toscìnn-a ch'a se spàntega pe-o scistêma nervôzo e a pòrta a-a contraçión de tùtti i móscoli do còrpo scìn a-a mòrte
|-
| rowspan="2" | '''Aparâto vixîvo'''
| Òrzeu ò berbexìn
|Insciamaçión con màrsa de parpélle, de sòlito caxonâ da l'infeçión de streptocòcchi e stafilocòcchi, ch'a se prezénta cómme 'n gróppo picìn e dûo insémme a insciàggia
|-
| Cateràtta
| Moutîa da goàsto do cristalìn de l'éuggio, tìpica da vegiàia ò ligâ a moutîe scistémiche (diabête), ch'a peu portâ co-o ténpo a vegnî òrbi
|-
| rowspan="9" | '''Tèsta e còllo'''<br>
| Zebìbbo ò bocaiêua (''herpes labialis'')
| Moutîa da infeçión de ''Herpes simplex virus'' (HSV-1) ch'a se pìggia pe mêzo da saîva, caraterizâ da vescîghe che sciòrtan in scî bòrdi de lèrfe
|-
| Càmoa di dénti ò càrie
| Proçèsso crònico de distruçión di tesciûo dûi do dénte, sostegnûo pe-o ciù da l'açión di batérri, sorviatùtto ''Streptococcus mutans''
|-
| Pistéma
| Arecugéita de màrsa caxonâ da batérri, ch'a se fórma inti tesciûi in gîo a-i dénti, a-a zenzîa ò a l'òsso
|-
| Mâ bageu ò àfta
| Lexoìn da mocôza da bócca, che se prezéntan cómme ùlçere dolorôze
|-
|Fanghétto
|Infeçión da-i fónzi do génere ''Candida'', pe-o ciù ''Candida albicans'', che sorviatùtto inti figeu a corpìsce e mocôze da bócca, dónde se fórma de tìpiche plàcche giànche
|-
|Strangogioìn
|Insciamaçión caxonâ da l'infeçión da [[Bacteria|batérri]] ò da [[Virus|vîro]] de tonscìlle do çê da bócca, caraterizâ da mâ de gôa, frêve e ingrosciamémto di [[Gróppo linfàtico|gróppi linfàtichi]] do còllo ("gæli")
|-
|Götàsse ò oêgioìn
|Moutîa infetîva sorviatùtto di figeu caxonâ da-o ''Paramyxovirus parotidis'', caraterizâ da ingrosciamémto da paròtide e de vòtte de âtre gandùgge da saîva ascì
|-
|Gìffre (mononucleôxi)
|Moutîa caxonâ da-o vîro de Epstein-Barr e caraterizâ da frêve, ségni particolæ do sàngoe, ingrosciaménto di gróppi linfàtichi e da mìnsa
|-
|Göme ò scròfola
|Moutîa caxonâ da ''Mycobacterium'' e caraterizâ da ingrosciamémto di gróppi linfàtichi do còllo che se désfan, fan de ciâghe, màndan fêua do materiâle cazeôzo, pe risòlvise con de çicatrixe
|-
| rowspan="10" | '''Aparâto de covertûa (pèlle e anésci)'''<br>
| Zèrbia
| Moutîa comùn da pèlle caraterizâ da rosô, vescîghe e smangiaxón, dovûa a iritaçión ò alergîa
|-
| Rosàzze
| Moutîa tìpica di figeu caxonâ da ''Rubivirus'' e a trasmisción aérea, caraterizâ da sfêugo e ingrosciamémto di gróppi linfàtichi
|-
|Morbìllo
|Moutîa caxonâ da ''Morbillivirus'' e a trasmisción aérea tìpica di figeu, caraterizâ da frêve, tóssa, sfêugo
|-
|Voiêue
|Moutîa gréive caxonâ da-o ''Variola virus'' e caraterizâ da sfêugo con ciavélli che evòlvan in cròste e pöi in çicatrîxe
|-
|Voiêue xoattìnn-e èrpete (fêugo de Sant'Antönio)
|Moutîe caxonæ da-o mæximo patògeno, ö sæ o ''Varicella-Zoster virus'' (VZV); a prìmma a l'é tìpica di figeu e a se prezénta con frêve, sfêugo e smangiaxón, a segónda a reprezénta a riativaçión sorviatùtto inti vêgi, con sfêugo e ràppi de vescîghe "a bìscia" che van aprêuvo a-o córso de 'n nèrvo
|-
|Porìn
|Lexón da pèlle a caràtere iperplàstico ligâ a l'infeçión de 'n vîro (sorviatùtto HPV-2), frequénte in sciô dórso de moén e in scê dîe
|-
|Risìpola ò ventoservìn ò biscêa
|Insciamaçión da pèlle e de mocôze caxonâ da ''Streptococcus pyogenes'' e caraterizâ da rosô ch'o ténde a spantegâse intànto ch'o se risòlve into pónto dónde a l'é comensâ
|-
|Lêpra ò mâ de san Làzou
|Moutîa gréive caxonâ da ''Mycobacterium leprae'' caraterizâ da pèrdia da senscibilitæ, gróppi e lexoìn in sciâ pèlle
|-
| Tìgna
| Moutîa da pèlle e di seu anésci caxonâ da fónzi cómme ''Trichophyton'' e ''Microsporum'', che pêuan corpî scîti despægi (tésta, córpo, pê)
|-
| Rógna
|Infestaçión da l'àcaro ''Sarcoptes scabiei'', ch'o scâva di conìggi into spesô da pèlle pe pösâghe e êuve, a se prezénta tipicaménte con smangiaxón
|-
| rowspan="4" | '''Aparâto locomotô'''<br>
| [[Artrôxi]]
| Moutîa dovûa a-a degeneraçión de zónte tìpica da vegiàia, caraterizâ da consùmmo de cartilàgine, zontûe rédene e dô
|-
| Mâ de zónte ò artrîte
| Moutîa caxonâ da l'insciamaçión di tesciûi de zontûe pe infeçión, tràomi o reaçión outoinmûne
|-
|Òsteoporôxi
|Moutîa do schéletro ch'a pòrta e òsse a vegnî mêno scciasse insémme a-o goàsto da seu strutûa, sciché se fàssan ciù stocæze e téndan a fratuâse
|-
|Fratûa
|Rotûa da strutûa de 'n òsso caxonâ da 'n tràoma
|-
| rowspan="6" |'''Aparâto respiatöio'''<br>
| Infroénsa
| Moutîa contagiôza de vîe de l'âia caxonâ da l'infeçión di vîro da famìggia de ''Orthomyxoviridae'', caraterizâ da frêve, tóssa e mâ de tèsta
|-
| Âxima ò patànscia
| Moutîa caraterizâ da insciamaçión crònica de vîe de l'âia, ch'a provoca restrenziménto di brónchi e dificoltæ a respiâ
|-
|Premonîa
|Insciammaçión di pormoìn pe-o ciù a caxón de l'infeçión de microrganîximi patògeni, sorviatùtto batérri (prezénpio ''Streptococcus pneumoniae''), con inpiménto de lìquido ò màrsa e dificoltæ a respiâ
|-
| Mâ do gróppo
|Moutîa caxonâ da l'infeçión da-o bacìllo ''Corynebacterium diphtheriae'', ch'o l'ìntra inte prìmme vîe de l'âia ò o s'atàcca de drîto a-e mocôze, a l'é caraterizâ da tonscìlle rósse, ìnsce e covèrte da pseodomenbrànn-e, frêve, stâto téuscego
|-
| Tóssa âzenìnn-a
| Moutîa di figeu caxonâ da ''Bordetella pertussis'' e caraterizâ da atàcchi de tóssa interótti da àtti respiratöi da-o són tìpico
|-
|Tîxi
| Moutîa caxonâ da ''Mycobacterium tuberculosis'' e caraterizâ da-a produçión inti òrgani, sorviatùtto inti pormoìn, de lexioìn tìpiche dîte tubèrcoli, con nécroxi e arecugéita de materiâle cazeôzo
|-
| rowspan="3" | '''Aparâto çircolatöio'''<br>
| Córpo ò crìcca
| Nécroxi (mòrte) de 'na pàrte do móscolo do [[cheu]] caxonâ da-a mancansa inprovîza de sàngoe, de sòlito dòppo che 'na coronâia a s'é tapâ, con fòrte mâ do pêto, dô ch'o se spàntega sovénte a-e bràsse, tìpico "sénso de mòrte iminénte"
|-
|Angìnn-a
|Dô into pêto de tîpo costritîvo, caxonòu da l'ischemîa do cheu, ö sæ 'na condiçión de discrepànsa tra-a provixón de sàngoe e-a domànda do móscolo do cheu pe fonçionâ
|-
|Ipertensción arteriôza
|Condiçión crònica caraterizâ da 'na presción do sàngoe de lóngo èrta inte artêie, ö sæ sórvia a 140/90 mmHg
|-
| rowspan="7" | '''Aparâto digerénte e metabolîximo'''<br>
| Agrûa (reflùsso do canoêzo)
|Destùrbo caraterizòu da-a rimontâ do contegnûo àçido do stéumago into canoêzo, con tìpico sénso de cheubrûxo
|-
|Gastrîte
|Moutîa da insciamaçión do stéumago, caxonâ sorviatùtto da ''H. pylori'', fàrmachi e àlcol, ch'a peu êse [[Gastrite acüta|acûta]] ò crònica
|-
| Epatîte
|Moutîa da insciamaçión do figæto, caxonâ sorviatùtto da vîro, fàrmachi e àlcol, ch'a peu êse acûta ò crònica
|-
|Colêra
|Moutîa infetîva caxonâ da ''Vibrio cholerae'' ch'a corpìsce l'intestìn, caraterizâ da descàreghe violénte de frùscio da-o tìpico aspêto a "ægoa de rîzo"
|-
|[[Diabete Mellìo|Diabête]]
|Moutîa crònica caraterizâ da èrti livélli de sùcai do sàngoe, caxonâ da 'n problêma de quantitæ ò de fonçión de l'insulìnn-a
|-
|Podrâga
|Moutîa do metabolîximo de l'àçido ùrico, ch'o s'amùggia inti tesciûi e-o pròvoca mâ de zontûe, sorviatùtto di pê
|-
|Mâ do scimión (''[[Kwashiorkor]]'')
|Condiçión de gréive mânutriçión e mancànsa de [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] inti figeu, caraterizâ da insciàggia da pànsa e aspêto tìpico do vîzo
|-
| rowspan="4" | '''Aparâto urogenitâle'''<br>
| [[Mä d'a pria (Calcolosi vescicale)|Mâ da prîa]]
|Moutîa caxonâ da-a prezénsa de depòxiti de crestàlli inte vîe de l'oénn-a (dîta arenélla ascì inte fórme ciù lêgie)
|-
|Cistîte
|Insciamaçión acûta ò crònica da vescîga de l'oénn-a, provocâ inta ciù pàrte di câxi da microrganîximi, ciù de ræo da parascîti, sostànse chìmiche iritànte ò stìmoli fìxichi
|-
| Scolaçión
|Moutîa caxonâ ''Neisseria gonorrheae'' trasméssa pe-o ciù co-o sèsso, caraterizâ da descàrego de màrsa da l'urêtra
|-
| Mâ françéize
|Moutîa da infeçión do ''Treponema pallidum'', trasméssa sorviatùtto co-o rapòrto sesoâle, che inte fórme avansæ a peu arivâ a corpî tutti i òrgani con lexoìn distrutîve (gómma)
|-
| rowspan="2" | '''Moutîe neoplàstiche'''<br>
| Tumô malìgno ([[càncou]])
|Moutîa dónde dötræ de çélole do còrpo créscian inte ‘na mainêa incontrolâ e se spàntegan a âtre pàrte do còrpo
|-
| Tumô benìgno
| Nêuva formaçión de çélole ch'a crésce cianìn, a rèsta localizâ, a no l'invàdde i tesciûi vixìn e a no prodûe de metàstaxi
|}
== Anotaçioìn ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Mëxinn-a]]
3f4ga6idaliwxs0syqhb42p8za8n856