Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.10
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Camuggi
0
1604
271616
271415
2026-07-08T19:18:17Z
N.Longo
12052
+ wl
271616
wikitext
text/x-wiki
{{Wikipedia parlâ|Camuggi.wav|270196|01-06-2026|Adriano Amato, Camuggi}}
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|var-instituçión = Istitusiun
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine = 32
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]]
|Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1531
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = Camugin
|var-patrón = Patrun
|Patrono = Madonna du Buschettu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi in ta sitè metrupulitann-a de Zena
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]]
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], [[A Murtua (Camuggi)|Murtua]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e Cà Russe. U statüu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pisciuela e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], San Giacumu, San Nichiozu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fusse zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatuì.
In tu mentre se cumensava a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiozu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da [[Baterie de Punta Ciappa|Bateria de Punta Ciappa]], cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Sport ==
Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]].
Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno|Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun.
De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Piza]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
* {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
g1qfk9fxfj3alayjjwae8lzkc0g57ul
Binago
0
25192
271638
214763
2026-07-09T08:44:55Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271638
wikitext
text/x-wiki
'''Binago''' (''Binagh'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Binago
|Panorama = Binago_Casale_Cassinazza_affresco_stemma.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Alberto Vincenzo Pagani
|Partito = lìsta cìvica ''Esperienza e rinnovamento''
|Data elezione = 27-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Beregazzo con Figliaro]], [[Castelnuovo Bozzente]], [[Malnate]] (VA), [[Solbiate con Cagno]], [[Vedano Olona]] (VA), [[Venegono Inferiore]] (VA), [[Venegono Superiore]] (VA)
|Nome abitanti = (it) ''Binaghesi''
|Patrono = Gioàn Batìsta
|Festivo = 24 zùgno
|Mappa = Map_of_comune_of_Binago_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Binago inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
b4t16w9qhyk0sg0o7b5jcchukvz3raf
A Rüa (Camuggi)
0
32686
271612
271440
2026-07-08T19:03:46Z
N.Longo
12052
/* Vie de cumünicasiun */ + wl
271612
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Rüa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 634
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrun
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de [[Allega (Camuggi)|Àllega]] (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p. 158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175-177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià in tu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'[[Hotel Portofino Kulm|albergu Portofino Kulm]] e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu in ti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Rüa (Camuggi)}}
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|Portufin Vetta]], [[Hotel Portofino Kulm|Kulm]] e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2023|p. 16}}</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
jfjthcxyqla7bemjrrufnrqzy237ot9
271624
271612
2026-07-08T19:36:00Z
N.Longo
12052
cat
271624
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Rüa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 634
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrun
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de [[Allega (Camuggi)|Àllega]] (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p. 158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175-177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià in tu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'[[Hotel Portofino Kulm|albergu Portofino Kulm]] e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu in ti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Rüa (Camuggi)}}
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|Portufin Vetta]], [[Hotel Portofino Kulm|Kulm]] e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2023|p. 16}}</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]]
4z3934g2hiyde0guoswguk7reoinv6r
Parcu Natürale Regiunale de Portufin
0
32697
271615
270010
2026-07-08T19:10:14Z
N.Longo
12052
/* Lucalitè */ + wl
271615
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Mappa Parco naturale regionale di Portofino.jpg|miniatura|Mappa du Parcu Natürale Regiunale de Portufin]]
U '''Parcu Natürale Regiunale de Portufin''' (''Parco Naturale Regionale di Portofino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün'area natürale prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]], a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante.
L'ente du parcu, creou pe lezze 1251 du 20 de zügnu du [[1935]] e de cumpetensa da [[Liguria|Regiun]] dau [[1975]], u l'é furmou dai cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], cu'a sö sede ch'a l'é a Santa Margaita. Se speta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale.
== Teritoiu ==
U parcu u s'estende pe 18 km² de tera e 13 km² de costa, tantu ch'u l'é l'area de costa prutetta ciü a setentriun de tüttu u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] de punente. L'ente du parcu u mantegne e indicasiuin e in sicüressa üna rè de ciü de 80 km de senté<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/98|tìtolo=Il Parco|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
U cunfin du Parcu u cure lungu a cresta du [[Munte de Portufin]], tra [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], mentre e tere ciü a levante, levou quelle de [[Allega (Camuggi)|Allega]], fan parte de [[San Luensu da Costa]], in tu cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]].
== Storia ==
[[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Ente Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]|sinistra]]
In sce a costa du [[Munte de Portufin]] u l'ea previstu, in ti [[Anni 1930|anni Trenta]], a custrusiun de üna stradda ch'a lighesse [[Camuggi]] cun [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], vusciüa daa [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa de Zena]] e dau Prefettu. U guvernu u l'ha però blucou stu prugettu e in cangiu l'é stetu purtou avanti üna pruposta pe prutezze ste tere. In tu [[1935]], cu'a lezze 1251, u l'é stetu dunque creou l'Ente Parcu Munte de Portufin (''Ente Parco Monte di Portofino''), pe prutezze 1.061 ettari spartii fra i Cumüni de Camuggi, de Portufin e de Santa Margaita<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/147|tìtolo=Ente|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Cumme l'é nasciüu e Regiuin, cu'u pasaggiu de puteri a ste lì, a lezze 70 du [[1975]] a l'ha fetu pasà de cumpetensa u parcu aa Regiun. In tu [[1978]] u l'é stetu dunca supressu l'Ente Parcu e u l'é nasciüu ufisialmente u Parcu Natürale Regiunale du Munte de Portufin.
Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè (Italia)|Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]] pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantasinqu'anni daa fundasiun du parcu, u l'é stetu prupostu d'azunzilu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]]<ref>{{Çitta web|url=http://ilsecoloxix.ilsole24ore.com/p/levante/2010/02/08/AM9vbGMD-portofino_unesco_patrimonio.shtml|tìtolo=Portofino nel patrimonio UNESCO|dæta=8 frevà 2010|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>, ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2011/04/05/news/portofino_la_beffa_dell_unesco_il_governo_dimentica_la_candidatura-14506242/|tìtolo=Portofino, la beffa dell'Unesco il governo dimentica la candidatura|outô=Michela Bompani|dæta=5 arvì 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. In tu [[2024]] u s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de alargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se aspeta u pasaggiu definitivu a parcu nasiunale.
== Piante e bestie ==
[[Immaggine:Capra sul Sentiero 2.jpg|miniatura|Üna crava in tu parcu]]
E [[Plantae|piante]] che crescian in tu parcu sun quelle tipiche da regiun mediteranea, cun di boschi de [[Castagnu|castagni]], [[Nisöa|nisöe]], [[Carpe neigru|carpi neigri]], [[pin]], [[Erxu|erxi]], [[armuin]] e [[Uriva (cianta)|erbi d'oie]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/22|tìtolo=La Vegetazione|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
Pe'e [[Animalia|bestie]], gh'é benben d'[[Aves|oxelli]]: fra i ciü cumüni e quelli che se veddan de ciü gh'é u [[pecettu]], a [[testaneigra]], u [[frenguellu]], l'[[öggiurussu]], a [[Parisêue (Paridae)|parisöa]], u [[merlu]], a [[gazann-a]], u [[turtuelun]] e u [[Columba palumbus|culassu]]. U gh'é poi de oxelli predatui cumme u [[farcu peregrin]], u [[farchettu]] e l'[[agugia neigra]], che fan u niu finn-a in sce scügee ciü erte. Fra i oxelli de mà u gh'é ancun l'[[ochin fratin]], l'[[Oca ciapæa|oca ciapea]], a [[Rondaninn-a de mâ (Sterna Hirundo)|rundaninn-a de mà]] e a [[sula]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/24|tìtolo=La Fauna|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
Pe'i [[Amphibia|anfibbi]] gh'é u [[scilvestru]], a ''[[Salamandrina perspicillata]]'', u ''[[Speleomantes strinatii]]'' (ch'u se tröva in te grotte e in ti posti freschi e ben ümmi), a ''[[Hyla meridionalis]]'' (pe'u ciü zü a [[Nuzegu]] e de d'atu aa [[Cà de l'Ou]]), u [[baggiu]], a [[Rana dalmatina|rana ''dalmatina'']] e a [[rana di Apenin]]<ref name=":0" />.
Fra i [[Reptilia|rettili]] se pöan ricurdà u [[scurpiun]] (tantu [[Tarentola mauritanica|quellu cumüne]] che ''[[Hemidactylus turcicus]]''), a [[Grigua de müage|grigua]] dita "de müage", u [[lagö]], a [[sangueggia]] e de bisce cumme ''[[Coronella girondica]]'', ''[[Zamenis longissimus]]'' e ''[[Hierophis viridiflavus]]'', ciü de bisce d'egua cumme ''[[Natrix helvetica]]'' e ''[[Natrix maura]]'' da vixin ai fussuei e in ti sciti ümii. In ta culesiun du [[Müseu de storia natürale "Giacomo Doria"]] gh'é cunservou u campiun d'üna grigua da specie ''[[Timon lepidus]]'' truvou in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] tra [[Nuzegu]] e [[Portofin|Portufin]], ch'u l'é o in erure in ta registrasiun o a testimuniansa d'üna qualitè de grigua che ancö a l'é estinta in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]]<ref name=":0" />.
U [[Pòrco sarvægo|porcu sarvegu]], ben ch'u ne segge cuntrulou u nümeru, u l'ariva a de densitè ciütostu erte, e gh'é stetu spesse votte de pruteste dae gente che stan in sciu prumuntoiu. De ciù, nu manca a [[vurpe]], u [[tasciu]], u [[risö]] e [[Foin|fuin]]. De interesante u gh'é ancun a prezensa da [[vinvera russa]], ch'a se pö vedde spessu in ti sciti in giu a u [[faru de Portufin]]. Daa fin di [[Anni 1980|anni Otanta]], in tu parcu sun stete liberè ascì de [[Crava|crave dumesteghe]]<ref name=":0" />.
== Lucalitè ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|Punta Ciappa dau senté fra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]]
Monte Campana dal sentiero tra Batterie e San Fruttuoso.jpg|U "Munte Campann-a"
Cala dell'oro dall'alto.jpg|A [[Cà de l'Ou]]
Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A ''Costa del Termine'' dau mà
Località Passo del bacio.jpg|U "Passu du Baxu"
</gallery>
Ün gran nümeru de lucalitè e de posti d'interesse du parcu u se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]]. E due intrè ciü impurtanti pe'u parcu, partindu a pé o cu'i mezi dau centru da sitè, se trövan in curispundensa de frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]].
Daa primma, pe mezu d'ün rastellu e d'üna scainà, s'ariva au cumplessu de l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel Kulm]], üna strutüa liberty di primmi du [[XX secolo|Növesentu]] che pe di anni a l'é steta ünn-a de ciü in vista in te tütta l'[[Italia]]. Pasou de fiancu de l'[[Trasmetitù de Portufin|antenna tele-radiufonica]], s'ariva in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], dunde gh'é de vilette che ancö sun au servissiu du ripetitù ma che üna votta ean de strutüe de l'hotel e, doppu, a sede d'ün cumandu di Carabiné.
Poi se finisce in Gaixella, numme che de votte u l'é detu finn-a ae vilette vixinn-e au trasmetitù, de dunde se deramman quattru senté. Ün de questi u chinn-a versu levante in tu paize de [[San Luensu da Costa]], mentre ün atru u menn-a, a punente, au paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. De lì partan atre vie che se ligan turna cu'u tersu senté, quellu de süd-ovest pe'e [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], mentre a süd-est gh'é l'ürtima diresiun, e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
U senté che da Gaixella u va pe San Roccu u passa finn-a pe'i Galletti, duve pe'u senté se ghe tröva de strutüe de müage e ceramica pitüè cumme stasiuin da Via Crucis, travaggiu du pitù Del Pozzo e che partan d'in tu sagrou da [[Gexa de San Roccu (Camuggi)|gexa de San Roccu]].
Ciü che a stradda pe'[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], daa gexa u va avanti ün senté che, arivou dae cà in là zona du Poggiu e de Pegu, u se deramma. Da üna parte u chinn-a versu u mà, pasandu pe [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e a sö [[Gexa de San Nichiozu (Camuggi)|gexa]], pe'[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]] cu'a lucalitè du Muin e arivandu finn-a a [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], puntu ciü a punente de l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]]. Da l'atra parte, u senté u va avanti in sciu [[Munte de Portufin|Munte]] pasandu pe'[[A Murtua (Camuggi)|a Murtua]], ürtima lucalitè ch'a gh'agge ancun di abitanti. Arivou in scia cruxea de Fornelli, u senté u va avanti pe'a via ch'a l'ea dövia dau [[Regiu Ezercitu Italian|Regiu Ezercitu]] e poi daa [[Wermacht]] pe arivà dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], üna furtificasiun ch'a duveiva servì pe'a difeiza du mà davanti au [[Pòrto de Zena|portu de Zena]].
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Passaggio in ferrata.jpg|A via de Cadenn-e
Sentiero da San Rocco a San Niccolò.jpg|U senté da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]]
Sentiero portofino vetta.jpg|Senté in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]]
Sentiero tra Pietre Strette e San Fruttuoso 1.jpg|U senté tra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]
Sentiero da Pietre Strette per Semaforo Vecchio e Semaforo Nuovo.jpg|U senté tra e Prie Streite e i semafuri
</gallery>
D'in te [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] partan duì senté, che però in caxu de tempu grammu o atru periculu vegnan seré da l'Ente Parcu. U primmu, ch'u custezza u mà, u passa pe'u "Munte Campann-a"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Monte Campana''</ref>, u "Passu du Baxu"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Passo del Bacio''</ref>, a "Via di Tübbi"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Via dei Tubi''</ref> e ascì pe' u sentè de Cadenn-e, duve u gh'é ün derüu a piccu in sciu mà che, pe atraversalu, gh'é stetu missu üna cadenn-a lungu u senté. De de lì, se passa de d'atu a [[Cà de l'Ou]], duve u l'é vietou intraghe, pe muntà sciü finn-a in simma aa ''Costa del Termine'' e chinà, a l'ürtimu, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. L'atru senté, invece, u munta sciü dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] versu u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], üna vegia stasiun du telegrafu, pe zunzise aa Toca cun ün atru senté ch'u ne vegne da Fornelli. Daa Toca u senté u va avanti versu levante pasandu pe'u Pertüzu di Croi, duve u se zunze cu'i senté che menn-an versu [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Muntandu aa Toca, invece, se passa pe'i sciti de Sequoie, Staggiu e Paradizu, duve se pö arivà a Gaixella e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o andà avanti versu u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], üna stasiun pe'e cumünicasiuin custruia da l'ezercitu du [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusentu]].
Da vixin ae Prie Streite, ün pasaggiu streitu fra di scöggi duve se trövan de tracce de custrusiuin döviè in moddu nu custante, se zunzan insemme i senté che ne vegnan da Gaixella, dau Pertüzu di Croi e dau [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], pe chinà dunque, custezandu e Bocche, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
I ürtimi punti impurtanti in tu teritoiu de [[Camuggi]] se trövan pocu au de là de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e sun diti de ''Base O'', ''Piano del Capo'', ''Ghidelli'' e ''Felciara'', cuscì cumme u percursu fra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté fra e Prie Streite e ''Felciara'' u porta invece a ''Castelluccio'' e ae Bocche, in tu teritoiu du Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] cuscì cumme u ''Monte Pollone'' e a vetta in simma ae Bocche<ref group="n.">Ufisialmente ''Monte delle Bocche''</ref>. Da st'ürtimu passa u senté che dau parcu u porta versu e cà de Santa Margaita misse lungu ''Via Costasecca'' e ''Via Costamezzana''.
In tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]] se tröva i sciti de ''Piano del Capo'', Rufinà e ''Crocetta'', duve se pö arivà da ''Piano del Capo'', da ''Ghidelli'' e dae Bocche e che g'han da vixin e lucalitè, cun cà, de ''Olmi'', ''Sant'Isidoro'', ''Coppelli'' e Gassetta. Versu setentriun, pasou a Baia de [[Niasca (Santa Margaita)|Niasca]], e frasiuin de [[Pagi (Santa Margaita)|Paraggi]], [[Pedale (Santa Margaita)|Pedale]] e [[Nuzegu (Santa Margaita)|Nuzegu]] sun sutta a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a marcà i cunfin fra Parcu e u restu du Cumüne.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/hh/index.php|tìtolo=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]]
4qx5dau8ltuv0hlt9pypsc2ateb6x92
Baterie de Punta Ciappa
0
32701
271621
269211
2026-07-08T19:26:07Z
N.Longo
12052
wl
271621
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[A Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe'e infurmasiuin pe chi và a caminà pe'i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
[[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea|left|200px]]
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
{{Clear}}
== Strutüa ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli, Genoa, Italy - panoramio.jpg|Panuramica in scia Batteria
Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|Bunker telemetricu
Immaggine:Botola sotto la torretta - panoramio.jpg|Botula sutta aa turetta
Immaggine:Bunker sotto le torrette - panoramio.jpg|Bunker sutta ae turette
</gallery>
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe'munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe'i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
m2447k01uj6iik393wy4938z079b66l
San Fertuzu (Camuggi)
0
32726
271629
271389
2026-07-08T19:40:06Z
N.Longo
12052
cat
271629
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = San Fertuzu
|Nome ufficiale = <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = SanFruttuoso-pjt3.jpg
|Didascalia = <div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 36
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/genova_camogli_sanfruttuoso.html|tìtolo=La Frazione di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-10}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = sanfertuzin
|var-patrón = Patrun
|Patrono = [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu]]
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme.
L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi.
A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref>
{{Çitaçión|San Fertuzu<br />postu ascuzu<br />figge belle nu ghe n'é<br />quelle poche che ghe sun<br />sun ciü brütte che u carbun|Ditu pupulare}}
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta
</gallery>
A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506 m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" />
In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m).
Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892
Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896
Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910
Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu
</gallery>
Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref>
In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]].
Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà de l'Ou]]" da San Fertuzu.
Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" />
Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun.
Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà.
In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo.
Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" />
A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" />
Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/San Fertuzu (Camuggi)}}
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" heights="145">
Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru
Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia
</gallery>
* '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]]
* A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" />
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia
File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà
Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu
Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi
</gallery>
* '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" />
* U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" />
* '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu.
* '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti.
* '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref>
== Cumünicasiuin ==
A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]].
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
* {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]]
5be1rjxnguhdxf44p9nfsq4g1uvh0nz
San Prospu (Camuggi)
0
32729
271630
270774
2026-07-08T19:40:25Z
N.Longo
12052
cat
271630
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = San Prospu
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''San Prospero''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Camogli-IMG 1428.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">U centru de Camuggi cun, in simma, San Prospu</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 78
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''San Prospu''' (''San Prospero'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], dita ascì ''Via Romana'') a l'é üna lucalitè de [[Camuggi]], ricunusciüa in tu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Geugrafia ==
San Prospu u se tröva de d'atu du centru de Camuggi, in sce rive du [[Munte d'Ezui]]. U se spande in zü au munasteru de San Prospu, ch'u g'ha detu u numme, e u l'é cunusciüu ascì cumme a regiun da Via Rumann-a, dau numme da vegia stradda ch'a ghe passa.
In ta lucalitè de San Prospu u gh'é cumpreizu ciü sciti e a l'é traversà dau Rian Zorzu, ch'u scure sübitu a levante du munasteru.
A lucalitè de San Prospu a cunfinn-a versu munte cun quella de [[Caze Russe (Camuggi)|Caze Russe]], ch'a se tröva au livellu de l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]], mentre a levante a se spande versu e estremitè d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e d[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A meridiun u se tröva tüttu u centru de Camuggi mentre versu punente, au de là da ''Salita di San Prospero'', u gh'é a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]].
== Storia ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero-targa fondatore monastero.jpg|sinistra|miniatura|A targa in tu ciasà du munasteru, dedicou au sö fundatù]]
A regiun a munte du centru storicu de [[Camuggi]], pe'a sö parte ciü versu [[Recco|Reccu]], a l'ea ben frequentà du [[XVII secolo|Seisentu]] e, da ancun de primma, a l'ea traversà daa cuscì dita Via Rumann-a. A via antiga, ch'a traversava u [[U Migià (Camuggi)|Migià]], [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]] e dunca e tere in ta regiun de San Prospu, a purtava poi a levante versu [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ma a l'ha finiu pe perde de impurtansa quande, sutt'au [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], u l'é stetu traciou a növa via fra Reccu e A Rüa, l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] d'ancö<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 14}}</ref>.
In tu detaggiu, du [[XVII secolo|Seisentu]], in te tere de d'atu de Camuggi se truvava de ville de scignuri, de ostaie pe'i pelegrin e trè capelle de campagna, dedichè a Sant'Anna, a San Giacumu e a San Prospu. Mentre a primma a se truvava cumme ancö in sce l'antiga Via Rumann-a in tu scitu ditu da Loggia, ancö burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], e a segunda a l'ea au servissiu da [[San Giacumu (Camuggi)|burgà cu'u meximu numme]], a capella de San Prospu a l'ea ciü a levante, facià in scia Via Rumann-a, da vixin ascì a l'Aurelia muderna. In tu [[1880]] sta capella a l'é steta rilevà da l'abate Giovanni Schiaffino, fratte de Munte Oliveto, ch'u g'ha fetu custruì da arente u grande munasteru ch'u domina in sce Camuggi.
Pe du restu, cunsciderou a fundasiun antiga di centri de Camuggi, da Rüa e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], a custrusiun de cà növe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növesentu]] a l'ha interesou pe'u ciü i sciti in tu mezu fra sti paixi, cumpreizu propiu a regiun de San Prospu. Chi, cu'e palanche guagnè doppu da [[guera de Crimea]], i armatui de Camuggi han fetu fabricà e sö ville e palassi, feti segundu a tradisiun cun teiti a quattru egue e müage dae tinte vivaci, decurè cun pitüe a frescu du Menozzi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 16}}</ref>.
In tu cursu de di scavi, feti du [[2016]] pe mette ün tübbu du gazzu de 1,2 km lungu a Via Rumann-a, a l'artessa du munasteru de San Prospu sun steti truvè i resti de armenu quattru livelli ciü antighi da via. Da ün toccu de ceramica truvou in te ün de sti strati u s'é vistu che a via a l'existeiva zà armenu da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], ben che u numme, cumme quellu da regiun du Migià (foscia da ''miliarium'', a pria chilometrica rumann-a) u cunta de ün'urigine ch'a purieiva esse ben ciü antiga<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373896|tìtolo=Via Antica Romana (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Munasteru de San Prospu ===
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|miniatura|U munasteru miou d'in te l'Izua]]
U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
Ciütostu impurtante a l'é a bibliuteca du munasteru, a tersa de Camuggi doppu da [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Civica "Niccolò Cuneo"]] e da "Millenaria" d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ch'a l'ea steta fundà perché a cunservesse di testi de scöa pe'i stüdenti de materie nautiche. A l'imprinsippiu a bibliuteca a se truvava au segundu cian du munasteru ma, pe'u gran nümeru de nuvissi che gh'ea alantù, in tu [[1940]] a l'ea finia in te de sgansie de legnu au primmu cian, vegnindu poi stramüà au tersu cian pe faghe di travaggi. Pasou du tempu avanti de truvaghe üna scistemasiun definitiva, a bibliuteca, dai [[Anni 2000|anni Duimilla]], a l'é steta purtà au segundu cian du cumplessu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/istituticulturali/istituto/741/Biblioteca+del+Monastero+di+S.+Prospero|tìtolo=Biblioteca del Monastero di S. Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
=== Villa Mungiardin ===
A punente de San Prospu, a meza stradda cu'a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], u se tröva üna villa ch'a l'ea de prupietè di Mungiardin, üna famiggia de cuntu de Camuggi, che finn-a du [[XVIII secolo|Settesentu]] a gh'aiva u patrunatu in sce ün'artà da paruchiale e, tra u [[1746]] e u [[1863]], quellu in scia capella de Sant'Anna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]], quand'a l'ea in prupietè aa famiggia de l'avucatu Davide Olivari, sta rexidensa a l'aiva ancun ün purtà fetu a guardiöa ch'u s'afaciava in scia Via Rumann-a<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|pp. 15, 157}}</ref>. In ta villa u se tröva ascì üna capella privà, duv'u gh'ea cunservou ün bellu medagiun du [[XVIII secolo|Settesentu]] du [[Francesco Schiaffino]], scultù de Camuggi, che poi u l'é finiu a [[Zena]] in scia facià du palassiu au civicu 26 de Via Balbi, ch'u l'ea pe üna parte di Mungiardin<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 191}}</ref>.
== Cumünicasiuin ==
A lucalitè de San Prospu a l'é furmà da üna serie de vilette, lighè cu'u centru de [[Camuggi]] pe mezu de de cröze storiche e traversè, in diresiun punente-levante, daa Via Rumann-a. In tu detaggiu, a punente du munasteru u se pö ricurdà Via Fasceto, ch'a munta d'in San Prospu versu l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] e ascì versu Via San Giacomo, e ciü a Salita San Prospero, che d'in Lazza a munta finn-a aa Via Rumann-a. A levante du munasteru u se tröva, nu guei distante, Salita de Prià, che daa Via Rumann-a a chinn-a in tu centru de Camuggi. Da lì a se deramma ascì a cuscì dita Via de Mezu, ch'a va avanti versu levante finn-a in t[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A San Prospu, a Via de Mezu a l'é ligà a Cursu Mazzini daa cuscì dita Roca Caballera.
A ogni moddu u gh'é di prublemi lighè aa mancansa de parchezzi in tu centru e au fetu che sta regiun a manca d'ün servissiu direttu de trasportu pübblicu ch'u porte finn-a lì. U munasteru u patisce ascì di meximi prublemi, scicumme che pe'a Via Rumann-a, ben streita, ghe passa sulu che üna navetta<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/02/camogli-alle-case-rosse-si-ribellano-vogliono-la-navetta-che-li-colleghi-al-centro/|tìtolo=Camogli: alle "Case rosse" si ribellano, vogliono la navetta che li colleghi al centro|dæta=2 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>.
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]]
nzkuo8hlt4f0a6fwvi9pqxqn8fzkjvj
Bann-a (Camuggi)
0
32760
271628
271423
2026-07-08T19:37:54Z
N.Longo
12052
cat
271628
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bann-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''Bann-a'''<ref group="n.">Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}}, cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]]</ref> (''Bana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou in tu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto Città di Camogli|léngoa=IT|p=4|vìxita=2026-05-26}}</ref>, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>, pe tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://hellorapallo.it/cosa-vedere/lazzaretto-di-bana/|tìtolo=Lazzaretto di Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3833_Ruta_costruzione_di_Via_Bana.htm|tìtolo=3833. Ruta costruzione di Via Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià in tu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.<ref>{{Çitta web|url=https://tigulliotrekking.it/cammino-religioso-in-liguria-tra-storia-tradizioni-e-folklore-tappa-3/|tìtolo=Cammino Religioso in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa.
Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe primmi.<ref name=":0" />
L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio).<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
[[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]]
9t5hegtn1j5lk4k2th9dvn9kzrcvqu0
Allega (Camuggi)
0
32769
271625
270772
2026-07-08T19:36:46Z
N.Longo
12052
cat
271625
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Allega
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''Allega''' (ditu {{IPA|['al:ega]}}, scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], ligà in ta storia aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
Au de là da simma du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh'è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu'u meximu numme.
Dunque a l'è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh'é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l'Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
== Storia ==
Üna votta stu postu u l'ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l'ha vistu ün grossu cresce de l'ativitè de custrusiun, grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh'ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe'u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref>
Sun stete averte ostaie<ref group="n.">E lucande inteize cumme ancö nu gh'ean, e ostaie ean di posti scabecci, nu gh'ea da pensà a di posti duv'u se mangiava ben, au cuntraiu de oua.</ref> e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu'i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi da parte de l'ommu, cu'a cultivasiun de uive e de fasce.
In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l'è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu'a funsiun de parchezzu pe'e curriere e e machine du cumüne in generale, pe' chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh'è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu'i sö mezi de sucursu e magazin.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
* {{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/SCOPING/All.A%20RP_%20doc%20fotografica.pdf|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale. Documentazione fotografica|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]]
mgs0fngvo90jfmseog6hftheuahn01x
Semafuru Vegiu (Camuggi)
0
32899
271614
271419
2026-07-08T19:09:14Z
N.Longo
12052
+ wl
271614
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]]
U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté.<ref>{{Çitta web|url=https://bivypass.net/ospiti-del-bivacco/i-bivacchi-disponibili/semaforo-vecchio/|tìtolo=Semaforo Vecchio, debutto ipertecnologico di un rifugio recuperato|outô=Rossella Galeotti|scîto=Il Secolo XIX|dæta=11 de zenà du 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
== Storia ==
U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punta Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
Defeti, pödase che zà in te l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
[[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]]
A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra.<ref name="Ligurpress">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|I Semafori Costieri p. 181-182}}</ref>
U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]].<ref name=":0" />
Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] in tu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe.<ref name=":0" />
E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]].<ref name=":1" />
A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. In ta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>
A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi.<ref name=":0" />
Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté.<ref name=":1" />
Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parchicloud.it/rifugio-semaforo-vecchio/|tìtolo=Rifugio Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>
U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è a[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]] e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]].<ref name=":1" />
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=180|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
n6x3y26f4vmzejete1eqzeqfrggascb
Semafuru Növu (Camuggi)
0
32950
271613
271474
2026-07-08T19:07:22Z
N.Longo
12052
+ wl
271613
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Növu du Munte de Portufin - 1914.jpg|thumb|U Semafuru Növu in tu 1914]]
U '''Semafuru Növu''' (ditu finn-a ''Regiu Semafuru de Portufin'', ''Semaforo Nuovo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é üna custrusiun de segnalasiun militare nu ciü adövià ch'a l'é steta missa in sciu [[Munte de Portufin]], in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U piggia u numme de "Növu" pe distinguelu daa strutüa che gh'ea primma, missa ciü in ertu, ch'a l'é ciamà "[[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]]".
== Descrisiun ==
A pustasiun a se tröva in tu cumprensoiu du Munte de Portufin, a piccu in sciu mà e ciü de precizu nu guei daa distante daa simma du Munte Toccu (471 m). U resta intu frunte ch'u spartisce [[Punta Ciappa]], ch'a resta a punente, da [[Cà de l'Ou]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] (a levante). U cumplessu u l'é fetu de dui tocchi, a custrusiun ciü impurtante a l'é quella da vegia stasiun du telegrafu, in sce duì cien: quellu de d'atu u se mustra cu'ün prufilu mezu riundu in ta parte ch'a l'é già a meridiun, versu u mà.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.agenziademanio.it/export/sites/demanio/download/documentigare_2018_3/180727_DRLiguria_Allegato-I-Scheda-semaforo-nuovo-di-portofino.pdf|tìtolo=Semaforo Nuovo di Portofino (Camogli, GE)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Chi u se gh'é missu tante vedrè a nastru cun di braghetuin de feru. Sutta, se ghe intra pe via d'ina porte de lamma dipinta, ch'a mette in sce ün ambiente ciütostu squadrou. L'atru frunte, invece, u l'é squadrou e lineare. Separou da sta custrusiun chi, u gh'é a vegia rexidensa du guardian, cumme l'atra in sce dui cien e cun trei barcuin au cian de d'atu in sci dui frunti ciü larghi, a l'é cunsciderà cumme parte du scistema semaforicu.<ref name=":1" /><ref name=":0" />
Dai catasti u se sa che e pertinense da strutüa s'alargan pe seimilla metri quaddri tüttu in giu: propiu in tu mezu fra l'impiantu e a vegia cà, asemme ai duì edifissi u ghe cazze drentu finn-a üna pustasiun pe fa partì e chinà a tera i aparecchi.
== Storia ==
Ai tempi de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] s'ea sentiu u bezögnu de custruì üna stasiun de segnalasiun e de cumünicasiun ch'a fusse megiu di vegi scistemi de segnalamentu, bazè in sce turi d'avistamentu e i segnali cu'u fümme, ciü tantu adöviè in tu periudu de scuribande di piratti saraceni. Au prinsipiu a l'ea steta tià sciü üna primma stasiun, a l'artessa de 610 m, averta in tu [[1807]] e ch'a funsiunava sulu cun di segnali a vista. Sulu doppu u l'é vegnüu u telegrafu.
Cumunque gh'ea u fetu che in sciu Munte ghe fusse de spessu fuschia e che e nüvie in scia simma d'invernu rendessan ciü bassa a puscibilitè tantu de vedde da distante<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210843.pdf|tìtolo=Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> cumme de vegnì visti. Cuscì, in tu [[1880]] u s'é decizu de tià sciü ün növu puntu d'avistamentu, ciü in bassu, a 407 metri in sciu livellu du mà e a piccu in sci scöggi, de moddu che a stasiun a pueise restà ciü ben in vista, finn-a pe'i naveganti.
Tra u 1880 e u [[1885]] gh'é stetu fetu ben di travaggi, pe furnì a stasiun nu sulu de l'impiantu otticu, ma ciü che tüttu da stasiun du telegrafu.
Mentre aa vegia stasiun gh'ea stetu cangiou de funsiun, primma cumme pustasiun de guardia cuntru chi u smerciava de sfröxu a sà, pöi cuntru i atacchi di aparecchi, a növa strutüa, u Regiu Semafuru Portufin (zà ai tempi ciamou Semafuru Növu) u restava sutta ae dipendense de Regie Poste, cun tantu d'ün üfissiu avertu ae gente.
A stu prupoxitu, i vilezanti ch'ean in te l'[[Hotel Portofino Kulm|albergu Portufin Vetta]] vegnivan de spessu in ta pustasiun pe mandà di telegrammi de auguri o de salüu ai sö cunuscenti. U Semafuru u l'é pöi stetu mensunou in te ciü elenchi üfisiali de pustasiuin de telegrafu zà a partì dai primmi anni d'ativitè, cumme presempiu in te l'''Elenco dei fari, fanali, segnali marittimi'' da Regia Marina, du [[1883]], duve u l'é marcou cumme ''Semaforo sul Monte Tocco''<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|léngoa=IT|p=108|outô=AA.VV.|çitæ=Zena}}</ref>, denuminasiun ch'a l'é turna a mexima in ti papé du [[1926]].<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_segnalamenti_marittimi_e/oMfkasv_8tIC?hl=it&gbpv=1&dq=semaforo+portofino&pg=PA70&printsec=frontcover|ànno=1926|editô=Istituto idrografico della R. marina|léngoa=IT|p=70|çitæ=Zena|outô=AA.VV.}}</ref>
Atru titulu ricurente u l'é quellu de ''Regio Semaforo Portofino'', ch'a l'ea a sigla che gh'éa muntou in scia stasiun cun tantu de stemma: fetu ch'u l'é ducumentou da üna futugrafia du [[1885]] du Juanito Mortola, cunservà daa [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Nicolò Cuneo de Camuggi]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2520_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_ic_costruzione_1880.htm|tìtolo=2520. Portofino Vetta Semaforo Nuovo in costruzione 1880|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> e ancun da ün'atra, du [[1914]], duve se vedde u stemma ch'u restava in scia porta d'intrà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2521_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_nel_1914.htm|tìtolo=2521. Portofino Vetta Semaforo Nuovo nel 1914|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Du primmu [[XX secolo|Növesentu]] a strutüa a l'ha pöi pigiou finn-a a tipica culurasiun a bande gianche e neigre, cumme tante atre pustasiuin du genere. In ciü, de quellu periudu sun cunservè di bulli uriginali impressi dai telegrafisti in sce curispundense che vegnivan mandè dai vilezanti. Gh'é difeti de cartulinn-e spedie dae poste d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] duve se vedde cumme u numme de ricunuscimentu da pustasiun u fusse sulu "Portofino" o "Portofino Semaforo".<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpostalista.it/sommario_136.htm|tìtolo=Semafori della Liguria e dintorni|outô=Enrico Bertazzoli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref>
Levou ch'a segge steta missa ciü in bassu rispettu au [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], a restava üna de pustasiuin de semafuru ciü in èrtu de tütta l'Italia, scicumme che spessu se serneiva de puzisiuin ciü fassili da esse viste dai naveganti, prublema che però chi u nu gh'ea, scicumme ch'u restava a piccu in sciu mà.
Cheitu in abandun, u l'é restou prupietè du Demaniu pe di anni, u rezülta che in ti [[Anni 90|anni '90]] u segge passou in te man au Corpu Furestale, che fra u [[1994]] e u [[1995]] u l'ha cumpiüu di travaggi pe arangià i duì fabrichè<ref name=":0" />, finn-a quande a pertinensa a nu l'é passà de man a l'ente ch'u gestisce u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].
Au giurnu d'ancö l'impiantu u nu l'é ciü in funsiun da di anni, ma gh'é sun tratative pe adövialu cumme strutüa türistica o cumme uservatoiu pe amià e stelle. Zà dau [[2020]] difeti u parcu u s'ea espressu cuntru a trasfurmasiun da pustasiun in te ün albergu, spunciandu pe ativitè de cultüa, de riserca scientifica o de vigilansa in scia natüa, fetu ch'u l'ha purtou a ciü bandi pübblici. Au [[2026]], in sce inisiativa du Parcu, gh'é stetu a delibera in sce l'avertüa cumme rifügiu e scitu de sosta pe'i chi u caminn-a in ti senté.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
t8y8pk1097bxdde75j1bp2z2c8vmmxy
A Vetta de Portufin (Camuggi)
0
32968
271603
2026-07-08T18:40:28Z
N.Longo
12052
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
271603
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Vetta de Portufin
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Portofino Vetta''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Portofino transmitter.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista da Vetta cun l'[[Trasmetitù de Portufin|Antenna]] e l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel]]</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Vetta de Portufin''', dita sulu '''A Vetta''' ascì, (''Portofino Vetta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè in sci[[u Munte de Portufin]], ch'a fa parte du Cumüne de [[Camuggi]].
== Geugrafia ==
A Vetta de Portufin a se tröva in tu mezu fra e frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], in tu teritoiu du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin]], a 420 metri in sciu livellu du mà<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/content/15-portofino-vetta|tìtolo=Portofino Vetta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. Sta lucalitè a l'é missa in scia cresta ch'a chinn-a versu setentriun daa simma d[[u Munte de Portufin]] (610 m), spartindu u valun d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] de Camuggi da quellu du ''Fosso San Siro'', in tu teritoiu de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] pe'a frasiun de [[San Luensu da Costa]].
Sübitu a setentriun da Vetta se tröva a regiun de ''Pianette'', ciü u cuscì ditu ''Monte di Ruta'' (416 m), mentre a mezugiurnu, primma de muntà versu a simma du Munte, gh'é a regiun de Gaixella. In Gaixella a cresta da Vetta de Portufin a furma ün passu, cunusciüu cumme u passu de ''Dolcina/Donzina'' ascì, dau numme da burgà de San Luensu da Costa ch'a se ghe tröva sutta, versu levante.
Sta regiun a l'é cuverta pe'u ciü da boschi che, a l'imprinsippiu, ean pe'u ciü de carpi neigri. Però, scicumme che ste tere faxeivan parte du giardin de l'[[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Portofino Kulm]], u se ghe tröva ancun di erbi ezotici, cumme cipressi de varie menn-e, avé gianchi e, in pò ciü a punente, finn-a de sequoie<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/46|tìtolo=Portofino Vetta - Monte Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/47|tìtolo=Portofino Vetta - Portofino Mare|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
== Storia ==
[[Immaggine:Portofino, Kulm Hotel.jpg|miniatura|L'Hotel Portofino Kulm|sinistra]]
Sta regiun a se tröva in te üna puzisiun strategica che però, truvanduse ben in ertu, l'aresta ciütostu distante dae atre vie de cumünicasiun. In ta storia, chi u nu gh'é mai stetu de paixi o de burghè ma, dau [[XX secolo|Növesentu]], A Vetta de Portufin a l'é vegnüa ben ciü impurtante a livellu militare, pe'a radiu, pe'a televixun e pe'u türismu.
St'area a l'é cunusciüa pe'u ciü pe'a prezensa du storicu [[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Portofino Kulm]], ciamou Hotel Portofino Vetta ascì, ch'u l'é stetu inaugürou in tu [[1908]]. Strutüa de lüssu pe di ospiti de cuntu e di eventi internasiunali, a l'ha patiu dai feti de guera, vegnindu üna prexun e ün üspià militare au tempu da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]] e a sede de ün cumandu da [[Wermacht]] in ta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Aa giurnà d'ancö l'hotel l'aresta ün scimbulu da ''[[Belle Époque]]'', cu'i tentativi de repigialu grassie au sö [[Liberty|güstu liberty]], ma cun de grosse dificultè pe gestì ün cumplessu cuscì grande. De pocu ciü a valle, lungu a via, se ghe tröva finn-a üna capeletta, cumisciunà dau Sebastiano Gaggini cumme parte du cumplessu.
In ti [[Anni 1940|anni Quaranta]], in te sta regiun, gh'ea finn-a üna cazerma di [[Carabiné]], che poi a l'é steta cunvertia au servissiu da növa, grande, antenna radiufonica, tià sciü in tu [[1953]] e ancun in funsiun, ch'a l'é ün elementu ch'u se ricunusce ben in tu paizaggiu da zona.
== Cumünicasiuin ==
In scia Vetta de Portufin se ghe pö munta cun de macchine sulu che da[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], lungu a stradda ch'a l'é steta tracià tra u [[1904]] e u dixembre du [[1905]] pe arivà a l'hotel. In te atre diresiuin, a Vetta a l'é ligà a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a atre lucalitè de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] pe mezu de senté, cun ün'area pe posase ch'a se tröva propiu in Gaixella<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/45|tìtolo=Vetta - Bocche - Felciara|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
Tempu de stè, l'[[AMT]] a mette in servissiu üna curiera picinn-a pe'a cuscì dita linea 974, che daa Rüa a l'ariva finn-a in scia Vetta de Portufin, cun quattru curse au giurnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.amt.genova.it/amt/lunedi-13-giugno-riparte-il-servizio-bus-per-portofino-vetta/|tìtolo=Lunedì 13 giugno parte BusInVetta: il servizio bus per Portofino Vetta|outô=AMT|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. Sta linea a repiggia ün servissiu de lunga tradisiun, che pe tantu tempu u l'é stetu purtou avanti daa Ditta Costa Felice, cun sede aa Rüa. Questa, au tempu di [[Anni 1940|anni Quaranta]], a gh'aiva finn-a de servissi diretti che finivan in scia Vetta partindu da [[Recco|Reccu]], da [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], da [[Rapallo|Rapallu]] e da [[Camuggi]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1 zenà 1940|tìtolo=Servizio interno e cumulativo italiano|revìsta=Bollettino commerciale delle Ferrovie dello Stato|editô=Tip. Op. Romana|çitæ=Rumma|volùmme=Annu XXV|nùmero=1|p=24|léngoa=IT|url=https://www.google.com/books/edition/Bollettino_commerciale_delle_Ferrovie_de/FoSam39jsQYC?hl=it&gbpv=1&pg=PA24}}</ref>.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
nfzsd6g899rc7ptgxrz1743cpl9yvgd
271607
271603
2026-07-08T18:49:35Z
N.Longo
12052
+ wl
271607
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Vetta de Portufin
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Portofino Vetta''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Portofino transmitter.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista da Vetta cun l'[[Trasmetitù de Portufin|Antenna]] e l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel]]</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Vetta de Portufin''', dita sulu '''A Vetta''' ascì, (''Portofino Vetta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè in sci[[u Munte de Portufin]], ch'a fa parte du Cumüne de [[Camuggi]].
== Geugrafia ==
A Vetta de Portufin a se tröva in tu mezu fra e frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], in tu teritoiu du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin]], a 420 metri in sciu livellu du mà<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/content/15-portofino-vetta|tìtolo=Portofino Vetta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. Sta lucalitè a l'é missa in scia cresta ch'a chinn-a versu setentriun daa simma d[[u Munte de Portufin]] (610 m), spartindu u valun d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] de Camuggi da quellu du ''Fosso San Siro'', in tu teritoiu de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] pe'a frasiun de [[San Luensu da Costa]].
Sübitu a setentriun da Vetta se tröva a regiun de ''Pianette'', ciü u cuscì ditu ''Monte di Ruta'' (416 m), mentre a mezugiurnu, primma de muntà versu a simma du Munte, gh'é a regiun de Gaixella. In Gaixella a cresta da Vetta de Portufin a furma ün passu, cunusciüu cumme u passu de ''Dolcina/Donzina'' ascì, dau numme da burgà de San Luensu da Costa ch'a se ghe tröva sutta, versu levante.
Sta regiun a l'é cuverta pe'u ciü da boschi che, a l'imprinsippiu, ean pe'u ciü de carpi neigri. Però, scicumme che ste tere faxeivan parte du giardin de l'[[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Portofino Kulm]], u se ghe tröva ancun di erbi ezotici, cumme cipressi de varie menn-e, avé gianchi e, in pò ciü a punente, finn-a de sequoie<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/46|tìtolo=Portofino Vetta - Monte Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/47|tìtolo=Portofino Vetta - Portofino Mare|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
== Storia ==
[[Immaggine:Portofino, Kulm Hotel.jpg|miniatura|L'Hotel Portofino Kulm|sinistra]]
Sta regiun a se tröva in te üna puzisiun strategica che però, truvanduse ben in ertu, l'aresta ciütostu distante dae atre vie de cumünicasiun. In ta storia, chi u nu gh'é mai stetu de paixi o de burghè ma, dau [[XX secolo|Növesentu]], A Vetta de Portufin a l'é vegnüa ben ciü impurtante a livellu militare, pe'a radiu, pe'a televixun e pe'u türismu.
St'area a l'é cunusciüa pe'u ciü pe'a prezensa du storicu [[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Portofino Kulm]], ciamou Hotel Portofino Vetta ascì, ch'u l'é stetu inaugürou in tu [[1908]]. Strutüa de lüssu pe di ospiti de cuntu e di eventi internasiunali, a l'ha patiu dai feti de guera, vegnindu üna prexun e ün üspià militare au tempu da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]] e a sede de ün cumandu da [[Wermacht]] in ta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Aa giurnà d'ancö l'hotel l'aresta ün scimbulu da ''[[Belle Époque]]'', cu'i tentativi de repigialu grassie au sö [[Liberty|güstu liberty]], ma cun de grosse dificultè pe gestì ün cumplessu cuscì grande. De pocu ciü a valle, lungu a via, se ghe tröva finn-a üna capeletta, cumisciunà dau Sebastiano Gaggini cumme parte du cumplessu.
In ti [[Anni 1940|anni Quaranta]], in te sta regiun, gh'ea finn-a üna cazerma di [[Carabiné]], che poi a l'é steta cunvertia au servissiu da növa, grande, [[Trasmetitù de Portufin|antenna radiufonica]], tià sciü in tu [[1953]] e ancun in funsiun, ch'a l'é ün elementu ch'u se ricunusce ben in tu paizaggiu da zona.
== Cumünicasiuin ==
In scia Vetta de Portufin se ghe pö munta cun de macchine sulu che da[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], lungu a stradda ch'a l'é steta tracià tra u [[1904]] e u dixembre du [[1905]] pe arivà a l'hotel. In te atre diresiuin, a Vetta a l'é ligà a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a atre lucalitè de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] pe mezu de senté, cun ün'area pe posase ch'a se tröva propiu in Gaixella<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/45|tìtolo=Vetta - Bocche - Felciara|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
Tempu de stè, l'[[AMT]] a mette in servissiu üna curiera picinn-a pe'a cuscì dita linea 974, che daa Rüa a l'ariva finn-a in scia Vetta de Portufin, cun quattru curse au giurnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.amt.genova.it/amt/lunedi-13-giugno-riparte-il-servizio-bus-per-portofino-vetta/|tìtolo=Lunedì 13 giugno parte BusInVetta: il servizio bus per Portofino Vetta|outô=AMT|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. Sta linea a repiggia ün servissiu de lunga tradisiun, che pe tantu tempu u l'é stetu purtou avanti daa Ditta Costa Felice, cun sede aa Rüa. Questa, au tempu di [[Anni 1940|anni Quaranta]], a gh'aiva finn-a de servissi diretti che finivan in scia Vetta partindu da [[Recco|Reccu]], da [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], da [[Rapallo|Rapallu]] e da [[Camuggi]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1 zenà 1940|tìtolo=Servizio interno e cumulativo italiano|revìsta=Bollettino commerciale delle Ferrovie dello Stato|editô=Tip. Op. Romana|çitæ=Rumma|volùmme=Annu XXV|nùmero=1|p=24|léngoa=IT|url=https://www.google.com/books/edition/Bollettino_commerciale_delle_Ferrovie_de/FoSam39jsQYC?hl=it&gbpv=1&pg=PA24}}</ref>.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
k5ifkaznegl5swrq9i04c1fk0m2utf6
271626
271607
2026-07-08T19:37:08Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ +wl -(camuggi)
271626
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Vetta de Portufin
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Portofino Vetta''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Portofino transmitter.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista da Vetta cun l'[[Trasmetitù de Portufin|Antenna]] e l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel]]</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Vetta de Portufin''', dita sulu '''A Vetta''' ascì, (''Portofino Vetta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè in sci[[u Munte de Portufin]], ch'a fa parte du Cumüne de [[Camuggi]].
== Geugrafia ==
A Vetta de Portufin a se tröva in tu mezu fra e frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], in tu teritoiu du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin]], a 420 metri in sciu livellu du mà<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/content/15-portofino-vetta|tìtolo=Portofino Vetta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. Sta lucalitè a l'é missa in scia cresta ch'a chinn-a versu setentriun daa simma d[[u Munte de Portufin]] (610 m), spartindu u valun d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] de Camuggi da quellu du ''Fosso San Siro'', in tu teritoiu de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] pe'a frasiun de [[San Luensu da Costa]].
Sübitu a setentriun da Vetta se tröva a regiun de ''Pianette'', ciü u cuscì ditu ''Monte di Ruta'' (416 m), mentre a mezugiurnu, primma de muntà versu a simma du Munte, gh'é a regiun de Gaixella. In Gaixella a cresta da Vetta de Portufin a furma ün passu, cunusciüu cumme u passu de ''Dolcina/Donzina'' ascì, dau numme da burgà de San Luensu da Costa ch'a se ghe tröva sutta, versu levante.
Sta regiun a l'é cuverta pe'u ciü da boschi che, a l'imprinsippiu, ean pe'u ciü de carpi neigri. Però, scicumme che ste tere faxeivan parte du giardin de l'[[Hotel Portofino Kulm]], u se ghe tröva ancun di erbi ezotici, cumme cipressi de varie menn-e, avé gianchi e, in pò ciü a punente, finn-a de sequoie<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/46|tìtolo=Portofino Vetta - Monte Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/47|tìtolo=Portofino Vetta - Portofino Mare|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
== Storia ==
[[Immaggine:Portofino, Kulm Hotel.jpg|miniatura|L'Hotel Portofino Kulm|sinistra]]
Sta regiun a se tröva in te üna puzisiun strategica che però, truvanduse ben in ertu, l'aresta ciütostu distante dae atre vie de cumünicasiun. In ta storia, chi u nu gh'é mai stetu de paixi o de burghè ma, dau [[XX secolo|Növesentu]], A Vetta de Portufin a l'é vegnüa ben ciü impurtante a livellu militare, pe'a radiu, pe'a televixun e pe'u türismu.
St'area a l'é cunusciüa pe'u ciü pe'a prezensa du storicu [[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Portofino Kulm]], ciamou Hotel Portofino Vetta ascì, ch'u l'é stetu inaugürou in tu [[1908]]. Strutüa de lüssu pe di ospiti de cuntu e di eventi internasiunali, a l'ha patiu dai feti de guera, vegnindu üna prexun e ün üspià militare au tempu da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]] e a sede de ün cumandu da [[Wermacht]] in ta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Aa giurnà d'ancö l'hotel l'aresta ün scimbulu da ''[[Belle Époque]]'', cu'i tentativi de repigialu grassie au sö [[Liberty|güstu liberty]], ma cun de grosse dificultè pe gestì ün cumplessu cuscì grande. De pocu ciü a valle, lungu a via, se ghe tröva finn-a üna capeletta, cumisciunà dau Sebastiano Gaggini cumme parte du cumplessu.
In ti [[Anni 1940|anni Quaranta]], in te sta regiun, gh'ea finn-a üna cazerma di [[Carabiné]], che poi a l'é steta cunvertia au servissiu da növa, grande, [[Trasmetitù de Portufin|antenna radiufonica]], tià sciü in tu [[1953]] e ancun in funsiun, ch'a l'é ün elementu ch'u se ricunusce ben in tu paizaggiu da zona.
== Cumünicasiuin ==
In scia Vetta de Portufin se ghe pö munta cun de macchine sulu che da[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], lungu a stradda ch'a l'é steta tracià tra u [[1904]] e u dixembre du [[1905]] pe arivà a l'hotel. In te atre diresiuin, a Vetta a l'é ligà a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a atre lucalitè de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] pe mezu de senté, cun ün'area pe posase ch'a se tröva propiu in Gaixella<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/45|tìtolo=Vetta - Bocche - Felciara|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
Tempu de stè, l'[[AMT]] a mette in servissiu üna curiera picinn-a pe'a cuscì dita linea 974, che daa Rüa a l'ariva finn-a in scia Vetta de Portufin, cun quattru curse au giurnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.amt.genova.it/amt/lunedi-13-giugno-riparte-il-servizio-bus-per-portofino-vetta/|tìtolo=Lunedì 13 giugno parte BusInVetta: il servizio bus per Portofino Vetta|outô=AMT|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. Sta linea a repiggia ün servissiu de lunga tradisiun, che pe tantu tempu u l'é stetu purtou avanti daa Ditta Costa Felice, cun sede aa Rüa. Questa, au tempu di [[Anni 1940|anni Quaranta]], a gh'aiva finn-a de servissi diretti che finivan in scia Vetta partindu da [[Recco|Reccu]], da [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], da [[Rapallo|Rapallu]] e da [[Camuggi]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1 zenà 1940|tìtolo=Servizio interno e cumulativo italiano|revìsta=Bollettino commerciale delle Ferrovie dello Stato|editô=Tip. Op. Romana|çitæ=Rumma|volùmme=Annu XXV|nùmero=1|p=24|léngoa=IT|url=https://www.google.com/books/edition/Bollettino_commerciale_delle_Ferrovie_de/FoSam39jsQYC?hl=it&gbpv=1&pg=PA24}}</ref>.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
6szdp30w4u6t0f2atcj1dvrmu9fnc7a
271627
271626
2026-07-08T19:37:46Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ wl; mèxima côsa
271627
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Vetta de Portufin
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Portofino Vetta''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Portofino transmitter.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista da Vetta cun l'[[Trasmetitù de Portufin|Antenna]] e l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel]]</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Vetta de Portufin''', dita sulu '''A Vetta''' ascì, (''Portofino Vetta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè in sci[[u Munte de Portufin]], ch'a fa parte du Cumüne de [[Camuggi]].
== Geugrafia ==
A Vetta de Portufin a se tröva in tu mezu fra e frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], in tu teritoiu du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin]], a 420 metri in sciu livellu du mà<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/content/15-portofino-vetta|tìtolo=Portofino Vetta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. Sta lucalitè a l'é missa in scia cresta ch'a chinn-a versu setentriun daa simma d[[u Munte de Portufin]] (610 m), spartindu u valun d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] de Camuggi da quellu du ''Fosso San Siro'', in tu teritoiu de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] pe'a frasiun de [[San Luensu da Costa]].
Sübitu a setentriun da Vetta se tröva a regiun de ''Pianette'', ciü u cuscì ditu ''Monte di Ruta'' (416 m), mentre a mezugiurnu, primma de muntà versu a simma du Munte, gh'é a regiun de Gaixella. In Gaixella a cresta da Vetta de Portufin a furma ün passu, cunusciüu cumme u passu de ''Dolcina/Donzina'' ascì, dau numme da burgà de San Luensu da Costa ch'a se ghe tröva sutta, versu levante.
Sta regiun a l'é cuverta pe'u ciü da boschi che, a l'imprinsippiu, ean pe'u ciü de carpi neigri. Però, scicumme che ste tere faxeivan parte du giardin de l'[[Hotel Portofino Kulm]], u se ghe tröva ancun di erbi ezotici, cumme cipressi de varie menn-e, avé gianchi e, in pò ciü a punente, finn-a de sequoie<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/46|tìtolo=Portofino Vetta - Monte Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/47|tìtolo=Portofino Vetta - Portofino Mare|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
== Storia ==
[[Immaggine:Portofino, Kulm Hotel.jpg|miniatura|L'Hotel Portofino Kulm|sinistra]]
Sta regiun a se tröva in te üna puzisiun strategica che però, truvanduse ben in ertu, l'aresta ciütostu distante dae atre vie de cumünicasiun. In ta storia, chi u nu gh'é mai stetu de paixi o de burghè ma, dau [[XX secolo|Növesentu]], A Vetta de Portufin a l'é vegnüa ben ciü impurtante a livellu militare, pe'a radiu, pe'a televixun e pe'u türismu.
St'area a l'é cunusciüa pe'u ciü pe'a prezensa du storicu [[Hotel Portofino Kulm]], ciamou Hotel Portofino Vetta ascì, ch'u l'é stetu inaugürou in tu [[1908]]. Strutüa de lüssu pe di ospiti de cuntu e di eventi internasiunali, a l'ha patiu dai feti de guera, vegnindu üna prexun e ün üspià militare au tempu da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]] e a sede de ün cumandu da [[Wermacht]] in ta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Aa giurnà d'ancö l'hotel l'aresta ün scimbulu da ''[[Belle Époque]]'', cu'i tentativi de repigialu grassie au sö [[Liberty|güstu liberty]], ma cun de grosse dificultè pe gestì ün cumplessu cuscì grande. De pocu ciü a valle, lungu a via, se ghe tröva finn-a üna capeletta, cumisciunà dau Sebastiano Gaggini cumme parte du cumplessu.
In ti [[Anni 1940|anni Quaranta]], in te sta regiun, gh'ea finn-a üna cazerma di [[Carabiné]], che poi a l'é steta cunvertia au servissiu da növa, grande, [[Trasmetitù de Portufin|antenna radiufonica]], tià sciü in tu [[1953]] e ancun in funsiun, ch'a l'é ün elementu ch'u se ricunusce ben in tu paizaggiu da zona.
== Cumünicasiuin ==
In scia Vetta de Portufin se ghe pö munta cun de macchine sulu che da[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], lungu a stradda ch'a l'é steta tracià tra u [[1904]] e u dixembre du [[1905]] pe arivà a l'hotel. In te atre diresiuin, a Vetta a l'é ligà a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a atre lucalitè de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] pe mezu de senté, cun ün'area pe posase ch'a se tröva propiu in Gaixella<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/45|tìtolo=Vetta - Bocche - Felciara|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
Tempu de stè, l'[[AMT]] a mette in servissiu üna curiera picinn-a pe'a cuscì dita linea 974, che daa Rüa a l'ariva finn-a in scia Vetta de Portufin, cun quattru curse au giurnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.amt.genova.it/amt/lunedi-13-giugno-riparte-il-servizio-bus-per-portofino-vetta/|tìtolo=Lunedì 13 giugno parte BusInVetta: il servizio bus per Portofino Vetta|outô=AMT|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. Sta linea a repiggia ün servissiu de lunga tradisiun, che pe tantu tempu u l'é stetu purtou avanti daa Ditta Costa Felice, cun sede aa Rüa. Questa, au tempu di [[Anni 1940|anni Quaranta]], a gh'aiva finn-a de servissi diretti che finivan in scia Vetta partindu da [[Recco|Reccu]], da [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], da [[Rapallo|Rapallu]] e da [[Camuggi]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1 zenà 1940|tìtolo=Servizio interno e cumulativo italiano|revìsta=Bollettino commerciale delle Ferrovie dello Stato|editô=Tip. Op. Romana|çitæ=Rumma|volùmme=Annu XXV|nùmero=1|p=24|léngoa=IT|url=https://www.google.com/books/edition/Bollettino_commerciale_delle_Ferrovie_de/FoSam39jsQYC?hl=it&gbpv=1&pg=PA24}}</ref>.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
i219uzqq230aacsklnx7uihxf0vtvir
A Vetta (Camuggi)
0
32969
271604
2026-07-08T18:40:54Z
N.Longo
12052
+ rdr
271604
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]]
t2a3ad5rrmxmvxf9dhrxehhsprcgq16
Portofino Vetta
0
32970
271605
2026-07-08T18:41:13Z
N.Longo
12052
+ rdr
271605
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]]
t2a3ad5rrmxmvxf9dhrxehhsprcgq16
Trasmetitù de Portufin
0
32971
271606
2026-07-08T18:48:00Z
N.Longo
12052
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
271606
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Portofino transmitter.jpg|miniatura|Vista de l'antenna cun l'Hotel Portofino Kulm de deré]]
U '''trasmetitù de Portufin''', ditu '''l'Antenna''' ascì, (''trasmettitore di Portofino'' o ascì de ''Genova-Portofino''<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.italradio.org/portale/index.php?module=locations&func=display&locationid=105|tìtolo=Trasmettitori » Genova Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref> o de ''Portofino Vetta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün centru pe'a trasmisciun di segnali da [[Radio|radiu]] e da [[Televixon|televixun]]. U piggia u numme da[[u Munte de Portufin]] e daa lucalitè d[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], sciben che a sö strutüa a se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]], in te Viale Gaggini, in sciu cunfin cu'u Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]].
== Storia ==
In ta lucalité d[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], ch'a se tröva tra e frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], finn-a a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]] nu ghe stava da gente. U l'é sulu che in tu [[1908]], cu'a custrusiun de l'[[Hotel Portofino Kulm]] e, doppu, de ün cumandu di [[Carabinê|Carabiné]], che in te sti posti sun cumparie de strutüe stabili<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2023/10/09/portofino-vetta-la-rai-dismette-lantenna-accordo-col-parco-regionale/|tìtolo=Portofino Vetta: la Rai dismette l'antenna, accordo col parco regionale|dæta=9 otubre 2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A puscibilitè de dövià [[u Munte de Portufin]] pe l'avistamentu e e cumünicasiuin a l'ea cea da seculi, mascima cun l'[[XIX secolo|Öttusentu]], quandu u [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] primma e, doppu, i [[Savöia (famìggia)|Savoia]] han fetu fabricà duì semafuri (u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]) pe'e segnalasiuin in sci fianchi du munte, in te ün scitu ciü bassu che a simma ma duve se pueiva arivà ciü fassile.
Cu'u prugressu da tecnulugia e e necesitè da [[Radio|radiu]], in te ün teritoiu pin de muntagne cumm'u l'é a [[Liguria|Ligüria]], u l'é muntou u bezögnu de custruì ün'antenna cumme ripetitù pe difunde i prugrammi da [[Rai|RAI]], apenn-a nasciüa. A regiun du Munte de Portufin a l'é steta dunque sernüa cumme postu perfettu pe l'instalasiun da növa antenna, da vixin a l'antigu belvedere de l'Hotel Portofino Vetta, ch'u l'ea zà serou in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]]. U 18 de marsu du [[1951]] e aministrasiuin di Cumüni de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] han dunque vendüu aa RAI i teren che ghe servivan pe tià sciü l'antenna e e strutüe de servissiu a sta lì, cumpreizu e custrusiuin che gh'ean zà, cumme a cazerma di Carabiné. L'antenna a l'é steta muntà in tu meize de marsu du [[1953]], ai 20 de setembre gh'é stetu l'inaugürasiun ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3355_Ruta_Portofino_Vetta_ripetitore_RAI.htm|tìtolo=3355. RUTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/02/05/portofino-via-lantenna-rai-dal-parco-nazionale/|tìtolo=Portofino: "Via l'antenna Rai dal Parco nazionale"|dæta=5 frevà 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
In tu [[1962]] a l'é steta azunta üna segunda antenna a tralicciu, erta 93 metri, a servissiu triangulare pe'i segnali da [[Televixon|televixun]]. A ogni moddu, scicumme che in tu [[1998]] l'antenna prinsipà a l'é steta isà a 123 metri<ref name=":0" />, a segunda antenna a l'ha persu maniman de funsiuin, finn-a a quandu, in tu [[2013]], a l'é steta cacià zü<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/smontata-una-antenna-a-portofino-vetta/60995|tìtolo=Smontata una antenna a Portofino Vetta|dæta=2 mazzu 2013|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A gestiun de l'impiantu, in tu [[1999]], a l'é passà a l'impreiza [[Rai Way]], cuntrulà daa Rai.
Finn-a a-i 11 de setembre du [[2022]] u l'ea ancun in servissiu ün di ürtimi impianti pe'a radiudifuxun in te [[Ónde médie|unde medie]] (AM), feta cu'in'antenna a fì lunga 590 metri ch'a partiva da ün fabricou de servissiu au livellu du teren pe muntà finn-a in sciu pilun ciü atu. Quandu ch'a l'é steta smurtà a trasmeteiva u canà [[Rai Radio 1]] in scia frequensa di 1575 kHz, cun 3 kW de putensa (üna votta 50)<ref name=":2" />.
== Descrisiun ==
E antenne ciü grandi sun muntè in sce üna ture a tralicciu ata 123 metri e trasmettan di segnali radiu e televixun in ta tecnica du [[Televixón digitâle teréstre|digitale terestre]] e in [[Modulaçión de frequénsa|FM]]. De stu cumplessu fan parte ancun e trè vilette ch'ean stete cuncesse dau Cumüne de Camuggi, in te ünn-a de queste gh'é di lucali tecnici mentre e atre due, duve üna votta gh'ea i carabiné, servivan cumme caze du persunale tecnicu e de vigilansa<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/01/ruta-costruiti-dalla-rai-tre-villini-a-portofino-vetta-abbandonati-al-degrado/|tìtolo=Ruta: costruiti dalla Rai, tre villini a Portofino Vetta abbandonati al degrado|dæta=1 setembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
L'antenna, segundu e asuciasiuin pe l'ambiente, a l'é ün elementu ch'u ruvinn-a u paizaggiu du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] duv'u se tröva, ciü che a vista du prumuntoiu in generale<ref name=":0" />. Stu fetu u purieva ese in prublema finn-a pe'a prumusiun de l'[[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Kulm]]. In tu meize d'utubre du [[2023]] l'Ente Parcu e u CDA da [[Rai|RAI]] han truvou ün acordu pe dismette u scitu, cun l'antenna ch'a saieiva da cacià zü mentre u l'é ancun da decidde u destin de trè strutüe, che se purievan mette insemme a l'Hotel Kulm, ch'u l'aspeta d'ese repigiou ascì<ref name=":1" />.
== Trasmisciuin ==
=== Televixun ===
Multiplex digitale terestre
{| class="wikitable"
!Canale
!Numme
!Pularizasiun
|-
|26
|[[Rai Mux A]]
| rowspan="3" |Urizuntale
|-
|40
|[[Rai Mux B]]
|-
|43
|[[Rai Mux MR|Rai Mux MR 8]]
|}
=== Radiu ===
;Radiu FM
* 89,50 MHz - [[Rai Radio 1]] Ligüria
* 91,90 MHz - [[Rai Radio 2]]
* 95,10 MHz - [[Rai Radio 3]]
;DAB
{| class="wikitable"
!Canale
!Numme
|-
|10C
|[[Digital Audio Broadcasting|DAB+]] Rai
|}
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=http://www.mediasuk.org/archive/portofino.html|tìtolo=Rai Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
* {{Çitta web|url=https://skyscraperpage.com/b71297/camogli/portofino-tv-tower|tìtolo=Portofino TV Tower|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
4rxm8gfz8t2xdmj7p8qsgorknrd92vg
271631
271606
2026-07-08T19:42:04Z
N.Longo
12052
wl
271631
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Portofino transmitter.jpg|miniatura|Vista de l'antenna cun l'Hotel Portofino Kulm de deré]]
U '''trasmetitù de Portufin''', ditu '''l'Antenna''' ascì, (''trasmettitore di Portofino'' o ascì de ''Genova-Portofino''<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.italradio.org/portale/index.php?module=locations&func=display&locationid=105|tìtolo=Trasmettitori » Genova Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref> o de ''Portofino Vetta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün centru pe'a trasmisciun di segnali da [[Radio|radiu]] e da [[Televixon|televixun]]. U piggia u numme da[[u Munte de Portufin]] e daa lucalitè d[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], sciben che a sö strutüa a se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]], in te Viale Gaggini, in sciu cunfin cu'u Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]].
== Storia ==
In ta lucalité d[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], ch'a se tröva tra e frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], finn-a a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]] nu ghe stava da gente. U l'é sulu che in tu [[1908]], cu'a custrusiun de l'[[Hotel Portofino Kulm]] e, doppu, de ün cumandu di [[Carabinê|Carabiné]], che in te sti posti sun cumparie de strutüe stabili<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2023/10/09/portofino-vetta-la-rai-dismette-lantenna-accordo-col-parco-regionale/|tìtolo=Portofino Vetta: la Rai dismette l'antenna, accordo col parco regionale|dæta=9 otubre 2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A puscibilitè de dövià [[u Munte de Portufin]] pe l'avistamentu e e cumünicasiuin a l'ea cea da seculi, mascima cun l'[[XIX secolo|Öttusentu]], quandu u [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] primma e, doppu, i [[Savöia (famìggia)|Savoia]] han fetu fabricà duì semafuri (u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]) pe'e segnalasiuin in sci fianchi du munte, in te ün scitu ciü bassu che a simma ma duve se pueiva arivà ciü fassile.
Cu'u prugressu da tecnulugia e e necesitè da [[Radio|radiu]], in te ün teritoiu pin de muntagne cumm'u l'é a [[Liguria|Ligüria]], u l'é muntou u bezögnu de custruì ün'antenna cumme ripetitù pe difunde i prugrammi da [[Rai|RAI]], apenn-a nasciüa. A regiun du Munte de Portufin a l'é steta dunque sernüa cumme postu perfettu pe l'instalasiun da növa antenna, da vixin a l'antigu belvedere de l'Hotel Portofino Vetta, ch'u l'ea zà serou in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]]. U 18 de marsu du [[1951]] e aministrasiuin di Cumüni de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] han dunque vendüu aa RAI i teren che ghe servivan pe tià sciü l'antenna e e strutüe de servissiu a sta lì, cumpreizu e custrusiuin che gh'ean zà, cumme a cazerma di Carabiné. L'antenna a l'é steta muntà in tu meize de marsu du [[1953]], ai 20 de setembre gh'é stetu l'inaugürasiun ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3355_Ruta_Portofino_Vetta_ripetitore_RAI.htm|tìtolo=3355. RUTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/02/05/portofino-via-lantenna-rai-dal-parco-nazionale/|tìtolo=Portofino: "Via l'antenna Rai dal Parco nazionale"|dæta=5 frevà 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
In tu [[1962]] a l'é steta azunta üna segunda antenna a tralicciu, erta 93 metri, a servissiu triangulare pe'i segnali da [[Televixon|televixun]]. A ogni moddu, scicumme che in tu [[1998]] l'antenna prinsipà a l'é steta isà a 123 metri<ref name=":0" />, a segunda antenna a l'ha persu maniman de funsiuin, finn-a a quandu, in tu [[2013]], a l'é steta cacià zü<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/smontata-una-antenna-a-portofino-vetta/60995|tìtolo=Smontata una antenna a Portofino Vetta|dæta=2 mazzu 2013|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A gestiun de l'impiantu, in tu [[1999]], a l'é passà a l'impreiza [[Rai Way]], cuntrulà daa Rai.
Finn-a a-i 11 de setembre du [[2022]] u l'ea ancun in servissiu ün di ürtimi impianti pe'a radiudifuxun in te [[Ónde médie|unde medie]] (AM), feta cu'in'antenna a fì lunga 590 metri ch'a partiva da ün fabricou de servissiu au livellu du teren pe muntà finn-a in sciu pilun ciü atu. Quandu ch'a l'é steta smurtà a trasmeteiva u canà [[Rai Radio 1]] in scia frequensa di 1575 kHz, cun 3 kW de putensa (üna votta 50)<ref name=":2" />.
== Descrisiun ==
E antenne ciü grandi sun muntè in sce üna ture a tralicciu ata 123 metri e trasmettan di segnali radiu e televixun in ta tecnica du [[Televixón digitâle teréstre|digitale terestre]] e in [[Modulaçión de frequénsa|FM]]. De stu cumplessu fan parte ancun e trè vilette ch'ean stete cuncesse dau Cumüne de Camuggi, in te ünn-a de queste gh'é di lucali tecnici mentre e atre due, duve üna votta gh'ea i carabiné, servivan cumme caze du persunale tecnicu e de vigilansa<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/01/ruta-costruiti-dalla-rai-tre-villini-a-portofino-vetta-abbandonati-al-degrado/|tìtolo=Ruta: costruiti dalla Rai, tre villini a Portofino Vetta abbandonati al degrado|dæta=1 setembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
L'antenna, segundu e asuciasiuin pe l'ambiente, a l'é ün elementu ch'u ruvinn-a u paizaggiu du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] duv'u se tröva, ciü che a vista du prumuntoiu in generale<ref name=":0" />. Stu fetu u purieva ese in prublema finn-a pe'a prumusiun de l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel Kulm]]. In tu meize d'utubre du [[2023]] l'Ente Parcu e u CDA da [[Rai|RAI]] han truvou ün acordu pe dismette u scitu, cun l'antenna ch'a saieiva da cacià zü mentre u l'é ancun da decidde u destin de trè strutüe, che se purievan mette insemme a l'Hotel Kulm, ch'u l'aspeta d'ese repigiou ascì<ref name=":1" />.
== Trasmisciuin ==
=== Televixun ===
Multiplex digitale terestre
{| class="wikitable"
!Canale
!Numme
!Pularizasiun
|-
|26
|[[Rai Mux A]]
| rowspan="3" |Urizuntale
|-
|40
|[[Rai Mux B]]
|-
|43
|[[Rai Mux MR|Rai Mux MR 8]]
|}
=== Radiu ===
;Radiu FM
* 89,50 MHz - [[Rai Radio 1]] Ligüria
* 91,90 MHz - [[Rai Radio 2]]
* 95,10 MHz - [[Rai Radio 3]]
;DAB
{| class="wikitable"
!Canale
!Numme
|-
|10C
|[[Digital Audio Broadcasting|DAB+]] Rai
|}
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=http://www.mediasuk.org/archive/portofino.html|tìtolo=Rai Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
* {{Çitta web|url=https://skyscraperpage.com/b71297/camogli/portofino-tv-tower|tìtolo=Portofino TV Tower|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
j6i4eaqsmjjbvu7c07h486obkwcxz4i
Trasmettitore di Portofino
0
32972
271608
2026-07-08T18:50:14Z
N.Longo
12052
+ rdr
271608
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Trasmetitù de Portufin]]
hqa69r3xbmbc7rnrv580wv2mk0y89jj
Trasmettitore di Genova-Portofino
0
32973
271609
2026-07-08T18:50:28Z
N.Longo
12052
+ rdr
271609
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Trasmetitù de Portufin]]
hqa69r3xbmbc7rnrv580wv2mk0y89jj
Hotel Portofino Kulm
0
32974
271610
2026-07-08T18:59:02Z
N.Longo
12052
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
271610
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Albergo Kulm, Portofino.jpg|miniatura|Vista de l'hotel, cun l'Hermitage e, ciü inderé, Villa Margherita<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3844_Portofino_Kulm_Hermitage_e_Villa_Margherita_1913.htm|tìtolo=3844. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>]]
L'​'''Hotel Portofino Kulm''' o '''Hotel Portofino Vetta''' u l'é ün hotel, ancö serou, ch'u se tröva in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. St'hotel u l'é stetu custruiu in ta lucalitè dita [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|A Vetta de Portufin]], in simma a[[u Munte de Portufin]], e u l'é ün'architetüa de güstu [[liberty]] ch'a mustra cumme in ta ''Belle Époque'' Camuggi e a frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] ean tegnüe in gran cuntu. I feti de guera e e sö dimensciuin han però purtou a serà l'hotel, in seguitu gh'é stetu ciü tentativi de rilancià e fà prumusiun da strutüa.
== Storia ==
A cumensà daa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] a l'ea vegnüa üna destinasiun pe'i türisti ben impurtante e frequentà. In tu detaggiu, u l'é stetu ün agente de bursa de [[Pariggi]], u Sebastiano Gaggini, ch'u l'ha vistu e puscibilitè pe'u türismu de lüssu in te sta lucalitè. Le, ch'u ne vegniva da üna famiggia svissera de [[Bissone]] (in sciu [[Lâgo de Lugàn|lagu de Lügan]]) che dau [[XV secolo|Quattrusentu]] a stava a [[Zena]], u l'ha decizu de fabricà ün gran albergu in sci[[U Munte de Portufin|u Munte]] (''Monte Fino'', cumm'u l'ea ditu alantù), in te üna puzisiun panuramica da duve se vedde tantu u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] che [[Gurfu du Tigülliu|quellu du Tigülliu]]. In tu [[1904]] s'é inandiou i travaggi pe'a stradda ch'a porta daa Rüa au postu de l'hotel, inaugürà in tu meize de dixembre du [[1905]] doppu 32.000 mine e u travaggiu de 350 ommi au giurnu, pe ün percursu lungu 2.600 metri e largu 7. A ogni moddu, u s'é abandunou u prugettu de andà avanti finn-a in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta]], a 610 metri in sciu livellu du mà<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1216_Portofino_Vetta_vista_sull'Appennino_1930.htm|tìtolo=1216. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
In ti anni doppu s'é costruiu tütte e strutüe: in tu [[1906]] u l'é stetu inaugürou u Grand Restaurant, in tu [[1907]] l'Hotel Hermitage e, in tu [[1908]], tütte e custrusiuin de servissiu, cumpreizu üna gexetta. Tüttu u cumplessu, inaugürou de mazzu, u l'ha pigiou u numme de Portofino Kulm in unù de l'[[hotel Rihi Kulm]] in tu [[Cantón de Schwyz|Cantun de Schwyz]], duve u Gaggini u gh'andava de spessu. Zà in quell'annu, tra i ospiti de l'hotel gh'é stetu a [[Margherita de Savoia|Reginn-a Margherita de Savoia]], che finn-a aa sö morte a l'ha frequentou e lucalitè ciü in vista da [[Liguria|Ligüria]]. Doppu u gh'é pasou l'inventù [[Ghigèrmo Marcon|Guglielmo Marconi]], u liricu [[Giacomo Puccini]], a tennista [[Susanna Lenglen]], u spadasin [[Nedo Nadi]], u puliticu [[Italo Balbo]] e u [[Gabriele D'Annunzio]], ch'u l'ha purtou a cangià u numme da strutüa in te "Portofino Vetta", scicumme ch'u l'ea ascidiou dau "''barbaro germanismo Kulm''"<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_206_Ruta_Hotel_Portofino_Kulm_Manifesto_Cappiello.htm|tìtolo=206. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1333_Ruta_Albergo_Portofino_Vetta_con_persone_cartolina_1925.htm|tìtolo=1333. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A ogni moddu, pasou nu guei tempu, in ta strutüa u gh'é stetu propiu di "tedeschi", cumme prexuné de l'armà de l'[[Inpêro oustro-ungàrico|Austria-Üngheria]] in ta [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]]. I surdatti de l'"[[Gemeinsame Armee|Imperiale e Regiu Ezercitu]]" (K.u.k. Armee / C.e.k. Hadsereg) pe riseive ün megiu tratamentu e quarche munea de ciü s'ean deti a tagià i erbi in ti boschi vixin, pe fane du carbun de legna pe'e gente de [[Camuggi]] e de [[Recco|Reccu]]. Doppu l'hotel u l'é stetu ün üspià militare pe'i ufisiali italien ferii. A strutüa a l'é steta turna averta pe l'ucaxun da [[Conferénsa de Zêna (1922)|Cunferensa de paxe de Zena]] ch'a s'é tegnüa dau 10 d'arvì au 19 de mazzu du [[1922]], cun ciü incuntri e cunferense pe'i rapresentanti di 34 stati che se sun tegnüi in scia Vetta de Portufin ascì<ref name=":0" />.
A guera e a morte du Sebastiano Gaggini (cuscì cumme da Reginn-a Margherita, ch'a l'ea steta ün gran prumutù da strutüa) l'han purtou a üna gran crizi. Quelli che vantavan di crediti in tu [[1927]] l'han dumandou de serà i propi capituli pe 3.157.799 franchi in tüttu. I eredi, missi insemme in te l'Azienda Alberghiera Portofino Vetta, aivan dunque dumandou ün mutuu aa [[Càscia de Rispàrmio de Zêna|Cascia de Risparmiu de Zena]], ch'u l'é stetu aseizu ai 8 de frevà du 1927. Tütti sti puffi han però purtou a asende di atri mutui in tu [[1931]] fintantu che, ai 16 de mazzu [[1932]], u Tribünà Civile u l'ha missu a l'incantu i beni da strutüa, che sun steti acatè daa Cascia de Risparmiu<ref name=":0" />.
L'annu doppu a Cascia a l'ha acatou u fundu "La Dolcina", cu'a vivagna ch'a se ghe tröva, e tütti i sciti tra Camuggi e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] de prupietè da famiggia Gaggini. A famiggia a l'ha risevüu ünn-a de vilette du cumplessu pe staghe de cà e u dirittu de cögge u pedaggiu pe'a stradda tra A Rüa e A Vetta de Portufin. A ogni moddu, a despetu de üna speiza de quattru miliuin de franchi, mancu a banca a l'ea sciurtia a guagnà dau cumplessu, tantu da vendilu tüttu pe sulu 1.700.000 franchi aa Società Anonima Portofino Vetta du cunte [[Lorenzo Bruzzo]]<ref name=":0" />.
Cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], a strutüa a l'é steta requizia daa [[Wermacht]], ch'a g'ha missu u Cumandu de zona duve gh'ea l'Hotel. Quand'u l'é arivou i Aleè, pe'u ciü cu'i americhen, u cumplessu u l'é stetu cunvertiu in te ün casinò, tantu pe'i civili che pe'i surdatti. Cumme ch'a l'é turnà ae Auturitè civili, a strutüa a l'é steta serà pe de raxuin de urdine pübblicu scicumme, ciü che de reciammu pe persunn-e pocu racumandabili, de votte e gente ean rapinè lungu a via da de bande de mascarsuin<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2641_Portofino_Vetta_facciata%20dell'Albergo_cartolina_1940.htm|tìtolo=2641. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
A strutüa a l'ha cumensou a andà in ruvinn-a, pe cangi de prupietè sensa vegnì mai averta tuttu l'annu e in moddu ch'a funsiunesse ben. In ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a l'é steta acatà dai frè Massone de Camuggi e da l'Orlando Crotti pe faghe üna mustra permanente de pitüe, pe pasà in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] a l'imprezaiu Micheletti e in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]] aa Fondiaria Assicurazioni du Raul Gardini, ch'u vueiva metighe üna scöa de cuntu pe ommi d'afari. Aa sö morte in tu [[1993]], a strutüa e a sucietè Portofino Kulm srl sun andete in gestiun ae famigge De Ferrari e De Gregori, prupietaie de l'[[Villa Gentì (Camuggi)|Alberto Cenobio dei Dogi]] de Camuggi, ma doppu ün prucessu inandiou in tu [[2008]] cu'a vegia [[Fondiaria Sai]], poi [[Unipol]], a sentensa du [[Tribunâle de Zêna|Tribünale de Zena]] du [[2013]] a l'ha missu fin au cuntrattu de gestiun ch'u s'ea firmou pe purtà avanti l'hotel<ref name=":0" />.
Aa giurnà d'ancö, doppu de ün acordu firmou in tu [[2024]] cu'a Unipol, a strutüa a l'é da sucietè Akno de l'imprezaiu Alex Huhi, da cadenn-a de alberghi AN Hotels<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2024/12/11/news/portofino_kulm_al_colosso_iraniano_an_hotel-14878089/|tìtolo=Portofino Kulm al colosso dell'hotellerie: il piano di rilancio di AN Hotels|outô=Edoardo Megli|dæta=11 dixembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://an-hotels.com/strutture/an-hotel-kulm-portofino/|tìtolo=AN Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
* {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/struttura-alberghiera-liberty-portofino-kuln-kursaal|tìtolo=Struttura alberghiera liberty Portofino Kulm & Kursaal|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
[[Categorîa:Turiximo]]
g18w55cjw2xptol507z2oasl2dddjgt
271635
271610
2026-07-09T08:29:06Z
Luensu1959
1211
/* Storia */ ghe mancava a denuminasiùn a-u D'Annünsiu
271635
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Albergo Kulm, Portofino.jpg|miniatura|Vista de l'hotel, cun l'Hermitage e, ciü inderé, Villa Margherita<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3844_Portofino_Kulm_Hermitage_e_Villa_Margherita_1913.htm|tìtolo=3844. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>]]
L'​'''Hotel Portofino Kulm''' o '''Hotel Portofino Vetta''' u l'é ün hotel, ancö serou, ch'u se tröva in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. St'hotel u l'é stetu custruiu in ta lucalitè dita [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|A Vetta de Portufin]], in simma a[[u Munte de Portufin]], e u l'é ün'architetüa de güstu [[liberty]] ch'a mustra cumme in ta ''Belle Époque'' Camuggi e a frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] ean tegnüe in gran cuntu. I feti de guera e e sö dimensciuin han però purtou a serà l'hotel, in seguitu gh'é stetu ciü tentativi de rilancià e fà prumusiun da strutüa.
== Storia ==
A cumensà daa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] a l'ea vegnüa üna destinasiun pe'i türisti ben impurtante e frequentà. In tu detaggiu, u l'é stetu ün agente de bursa de [[Pariggi]], u Sebastiano Gaggini, ch'u l'ha vistu e puscibilitè pe'u türismu de lüssu in te sta lucalitè. Le, ch'u ne vegniva da üna famiggia svissera de [[Bissone]] (in sciu [[Lâgo de Lugàn|lagu de Lügan]]) che dau [[XV secolo|Quattrusentu]] a stava a [[Zena]], u l'ha decizu de fabricà ün gran albergu in sci[[U Munte de Portufin|u Munte]] (''Monte Fino'', cumm'u l'ea ditu alantù), in te üna puzisiun panuramica da duve se vedde tantu u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] che [[Gurfu du Tigülliu|quellu du Tigülliu]]. In tu [[1904]] s'é inandiou i travaggi pe'a stradda ch'a porta daa Rüa au postu de l'hotel, inaugürà in tu meize de dixembre du [[1905]] doppu 32.000 mine e u travaggiu de 350 ommi au giurnu, pe ün percursu lungu 2.600 metri e largu 7. A ogni moddu, u s'é abandunou u prugettu de andà avanti finn-a in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta]], a 610 metri in sciu livellu du mà<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1216_Portofino_Vetta_vista_sull'Appennino_1930.htm|tìtolo=1216. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
In ti anni doppu s'é costruiu tütte e strutüe: in tu [[1906]] u l'é stetu inaugürou u Grand Restaurant, in tu [[1907]] l'Hotel Hermitage e, in tu [[1908]], tütte e custrusiuin de servissiu, cumpreizu üna gexetta. Tüttu u cumplessu, inaugürou de mazzu, u l'ha pigiou u numme de Portofino Kulm in unù de l'[[hotel Rihi Kulm]] in tu [[Cantón de Schwyz|Cantun de Schwyz]], duve u Gaggini u gh'andava de spessu. Zà in quell'annu, tra i ospiti de l'hotel gh'é stetu a [[Margherita de Savoia|Reginn-a Margherita de Savoia]], che finn-a aa sö morte a l'ha frequentou e lucalitè ciü in vista da [[Liguria|Ligüria]]. Doppu u gh'é pasou l'inventù [[Ghigèrmo Marcon|Guglielmo Marconi]], u liricu [[Giacomo Puccini]], a tennista [[Susanna Lenglen]], u spadasin [[Nedo Nadi]], u puliticu [[Italo Balbo]] e u puéta e puliticu [[Gabriele D'Annunzio]], ch'u l'ha purtou a cangià u numme da strutüa in te "Portofino Vetta", scicumme ch'u l'ea ascidiou dau "''barbaro germanismo Kulm''"<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_206_Ruta_Hotel_Portofino_Kulm_Manifesto_Cappiello.htm|tìtolo=206. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1333_Ruta_Albergo_Portofino_Vetta_con_persone_cartolina_1925.htm|tìtolo=1333. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A ogni moddu, pasou nu guei tempu, in ta strutüa u gh'é stetu propiu di "tedeschi", cumme prexuné de l'armà de l'[[Inpêro oustro-ungàrico|Austria-Üngheria]] in ta [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]]. I surdatti de l'"[[Gemeinsame Armee|Imperiale e Regiu Ezercitu]]" (K.u.k. Armee / C.e.k. Hadsereg) pe riseive ün megiu tratamentu e quarche munea de ciü s'ean deti a tagià i erbi in ti boschi vixin, pe fane du carbun de legna pe'e gente de [[Camuggi]] e de [[Recco|Reccu]]. Doppu l'hotel u l'é stetu ün üspià militare pe'i ufisiali italien ferii. A strutüa a l'é steta turna averta pe l'ucaxun da [[Conferénsa de Zêna (1922)|Cunferensa de paxe de Zena]] ch'a s'é tegnüa dau 10 d'arvì au 19 de mazzu du [[1922]], cun ciü incuntri e cunferense pe'i rapresentanti di 34 stati che se sun tegnüi in scia Vetta de Portufin ascì<ref name=":0" />.
A guera e a morte du Sebastiano Gaggini (cuscì cumme da Reginn-a Margherita, ch'a l'ea steta ün gran prumutù da strutüa) l'han purtou a üna gran crizi. Quelli che vantavan di crediti in tu [[1927]] l'han dumandou de serà i propi capituli pe 3.157.799 franchi in tüttu. I eredi, missi insemme in te l'Azienda Alberghiera Portofino Vetta, aivan dunque dumandou ün mutuu aa [[Càscia de Rispàrmio de Zêna|Cascia de Risparmiu de Zena]], ch'u l'é stetu aseizu ai 8 de frevà du 1927. Tütti sti puffi han però purtou a asende di atri mutui in tu [[1931]] fintantu che, ai 16 de mazzu [[1932]], u Tribünà Civile u l'ha missu a l'incantu i beni da strutüa, che sun steti acatè daa Cascia de Risparmiu<ref name=":0" />.
L'annu doppu a Cascia a l'ha acatou u fundu "La Dolcina", cu'a vivagna ch'a se ghe tröva, e tütti i sciti tra Camuggi e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] de prupietè da famiggia Gaggini. A famiggia a l'ha risevüu ünn-a de vilette du cumplessu pe staghe de cà e u dirittu de cögge u pedaggiu pe'a stradda tra A Rüa e A Vetta de Portufin. A ogni moddu, a despetu de üna speiza de quattru miliuin de franchi, mancu a banca a l'ea sciurtia a guagnà dau cumplessu, tantu da vendilu tüttu pe sulu 1.700.000 franchi aa Società Anonima Portofino Vetta du cunte [[Lorenzo Bruzzo]]<ref name=":0" />.
Cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], a strutüa a l'é steta requizia daa [[Wermacht]], ch'a g'ha missu u Cumandu de zona duve gh'ea l'Hotel. Quand'u l'é arivou i Aleè, pe'u ciü cu'i americhen, u cumplessu u l'é stetu cunvertiu in te ün casinò, tantu pe'i civili che pe'i surdatti. Cumme ch'a l'é turnà ae Auturitè civili, a strutüa a l'é steta serà pe de raxuin de urdine pübblicu scicumme, ciü che de reciammu pe persunn-e pocu racumandabili, de votte e gente ean rapinè lungu a via da de bande de mascarsuin<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2641_Portofino_Vetta_facciata%20dell'Albergo_cartolina_1940.htm|tìtolo=2641. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
A strutüa a l'ha cumensou a andà in ruvinn-a, pe cangi de prupietè sensa vegnì mai averta tuttu l'annu e in moddu ch'a funsiunesse ben. In ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a l'é steta acatà dai frè Massone de Camuggi e da l'Orlando Crotti pe faghe üna mustra permanente de pitüe, pe pasà in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] a l'imprezaiu Micheletti e in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]] aa Fondiaria Assicurazioni du Raul Gardini, ch'u vueiva metighe üna scöa de cuntu pe ommi d'afari. Aa sö morte in tu [[1993]], a strutüa e a sucietè Portofino Kulm srl sun andete in gestiun ae famigge De Ferrari e De Gregori, prupietaie de l'[[Villa Gentì (Camuggi)|Alberto Cenobio dei Dogi]] de Camuggi, ma doppu ün prucessu inandiou in tu [[2008]] cu'a vegia [[Fondiaria Sai]], poi [[Unipol]], a sentensa du [[Tribunâle de Zêna|Tribünale de Zena]] du [[2013]] a l'ha missu fin au cuntrattu de gestiun ch'u s'ea firmou pe purtà avanti l'hotel<ref name=":0" />.
Aa giurnà d'ancö, doppu de ün acordu firmou in tu [[2024]] cu'a Unipol, a strutüa a l'é da sucietè Akno de l'imprezaiu Alex Huhi, da cadenn-a de alberghi AN Hotels<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2024/12/11/news/portofino_kulm_al_colosso_iraniano_an_hotel-14878089/|tìtolo=Portofino Kulm al colosso dell'hotellerie: il piano di rilancio di AN Hotels|outô=Edoardo Megli|dæta=11 dixembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://an-hotels.com/strutture/an-hotel-kulm-portofino/|tìtolo=AN Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
* {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/struttura-alberghiera-liberty-portofino-kuln-kursaal|tìtolo=Struttura alberghiera liberty Portofino Kulm & Kursaal|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
[[Categorîa:Turiximo]]
jigcvx5h5uj7ahq6sh4uqqumhbevuxn
271636
271635
2026-07-09T08:43:34Z
N.Longo
12052
vd, zunta scriccia abretiu in su testu apruau dai camujin
271636
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Albergo Kulm, Portofino.jpg|miniatura|Vista de l'hotel, cun l'Hermitage e, ciü inderé, Villa Margherita<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3844_Portofino_Kulm_Hermitage_e_Villa_Margherita_1913.htm|tìtolo=3844. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>]]
L'​'''Hotel Portofino Kulm''' o '''Hotel Portofino Vetta''' u l'é ün hotel, ancö serou, ch'u se tröva in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. St'hotel u l'é stetu custruiu in ta lucalitè dita [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|A Vetta de Portufin]], in simma a[[u Munte de Portufin]], e u l'é ün'architetüa de güstu [[liberty]] ch'a mustra cumme in ta ''Belle Époque'' Camuggi e a frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] ean tegnüe in gran cuntu. I feti de guera e e sö dimensciuin han però purtou a serà l'hotel, in seguitu gh'é stetu ciü tentativi de rilancià e fà prumusiun da strutüa.
== Storia ==
A cumensà daa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] a l'ea vegnüa üna destinasiun pe'i türisti ben impurtante e frequentà. In tu detaggiu, u l'é stetu ün agente de bursa de [[Pariggi]], u Sebastiano Gaggini, ch'u l'ha vistu e puscibilitè pe'u türismu de lüssu in te sta lucalitè. Le, ch'u ne vegniva da üna famiggia svissera de [[Bissone]] (in sciu [[Lâgo de Lugàn|lagu de Lügan]]) che dau [[XV secolo|Quattrusentu]] a stava a [[Zena]], u l'ha decizu de fabricà ün gran albergu in sci[[U Munte de Portufin|u Munte]] (''Monte Fino'', cumm'u l'ea ditu alantù), in te üna puzisiun panuramica da duve se vedde tantu u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] che [[Gurfu du Tigülliu|quellu du Tigülliu]]. In tu [[1904]] s'é inandiou i travaggi pe'a stradda ch'a porta daa Rüa au postu de l'hotel, inaugürà in tu meize de dixembre du [[1905]] doppu 32.000 mine e u travaggiu de 350 ommi au giurnu, pe ün percursu lungu 2.600 metri e largu 7. A ogni moddu, u s'é abandunou u prugettu de andà avanti finn-a in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta]], a 610 metri in sciu livellu du mà<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1216_Portofino_Vetta_vista_sull'Appennino_1930.htm|tìtolo=1216. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
In ti anni doppu s'é costruiu tütte e strutüe: in tu [[1906]] u l'é stetu inaugürou u Grand Restaurant, in tu [[1907]] l'Hotel Hermitage e, in tu [[1908]], tütte e custrusiuin de servissiu, cumpreizu üna gexetta. Tüttu u cumplessu, inaugürou de mazzu, u l'ha pigiou u numme de Portofino Kulm in unù de l'[[hotel Rihi Kulm]] in tu [[Cantón de Schwyz|Cantun de Schwyz]], duve u Gaggini u gh'andava de spessu. Zà in quell'annu, tra i ospiti de l'hotel gh'é stetu a [[Margherita de Savoia|Reginn-a Margherita de Savoia]], che finn-a aa sö morte a l'ha frequentou e lucalitè ciü in vista da [[Liguria|Ligüria]]. Doppu u gh'é pasou l'inventù [[Ghigèrmo Marcon|Guglielmo Marconi]], u liricu [[Giacomo Puccini]], a tennista [[Susanna Lenglen]], u spadasin [[Nedo Nadi]], u puliticu [[Italo Balbo]] e u [[Gabriele D'Annunzio]], ch'u l'ha purtou a cangià u numme da strutüa in te "Portofino Vetta", scicumme ch'u l'ea ascidiou dau "''barbaro germanismo Kulm''"<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_206_Ruta_Hotel_Portofino_Kulm_Manifesto_Cappiello.htm|tìtolo=206. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1333_Ruta_Albergo_Portofino_Vetta_con_persone_cartolina_1925.htm|tìtolo=1333. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A ogni moddu, pasou nu guei tempu, in ta strutüa u gh'é stetu propiu di "tedeschi", cumme prexuné de l'armà de l'[[Inpêro oustro-ungàrico|Austria-Üngheria]] in ta [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]]. I surdatti de l'"[[Gemeinsame Armee|Imperiale e Regiu Ezercitu]]" (K.u.k. Armee / C.e.k. Hadsereg) pe riseive ün megiu tratamentu e quarche munea de ciü s'ean deti a tagià i erbi in ti boschi vixin, pe fane du carbun de legna pe'e gente de [[Camuggi]] e de [[Recco|Reccu]]. Doppu l'hotel u l'é stetu ün üspià militare pe'i ufisiali italien ferii. A strutüa a l'é steta turna averta pe l'ucaxun da [[Conferénsa de Zêna (1922)|Cunferensa de paxe de Zena]] ch'a s'é tegnüa dau 10 d'arvì au 19 de mazzu du [[1922]], cun ciü incuntri e cunferense pe'i rapresentanti di 34 stati che se sun tegnüi in scia Vetta de Portufin ascì<ref name=":0" />.
A guera e a morte du Sebastiano Gaggini (cuscì cumme da Reginn-a Margherita, ch'a l'ea steta ün gran prumutù da strutüa) l'han purtou a üna gran crizi. Quelli che vantavan di crediti in tu [[1927]] l'han dumandou de serà i propi capituli pe 3.157.799 franchi in tüttu. I eredi, missi insemme in te l'Azienda Alberghiera Portofino Vetta, aivan dunque dumandou ün mutuu aa [[Càscia de Rispàrmio de Zêna|Cascia de Risparmiu de Zena]], ch'u l'é stetu aseizu ai 8 de frevà du 1927. Tütti sti puffi han però purtou a asende di atri mutui in tu [[1931]] fintantu che, ai 16 de mazzu [[1932]], u Tribünà Civile u l'ha missu a l'incantu i beni da strutüa, che sun steti acatè daa Cascia de Risparmiu<ref name=":0" />.
L'annu doppu a Cascia a l'ha acatou u fundu "La Dolcina", cu'a vivagna ch'a se ghe tröva, e tütti i sciti tra Camuggi e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] de prupietè da famiggia Gaggini. A famiggia a l'ha risevüu ünn-a de vilette du cumplessu pe staghe de cà e u dirittu de cögge u pedaggiu pe'a stradda tra A Rüa e A Vetta de Portufin. A ogni moddu, a despetu de üna speiza de quattru miliuin de franchi, mancu a banca a l'ea sciurtia a guagnà dau cumplessu, tantu da vendilu tüttu pe sulu 1.700.000 franchi aa Società Anonima Portofino Vetta du cunte [[Lorenzo Bruzzo]]<ref name=":0" />.
Cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], a strutüa a l'é steta requizia daa [[Wermacht]], ch'a g'ha missu u Cumandu de zona duve gh'ea l'Hotel. Quand'u l'é arivou i Aleè, pe'u ciü cu'i americhen, u cumplessu u l'é stetu cunvertiu in te ün casinò, tantu pe'i civili che pe'i surdatti. Cumme ch'a l'é turnà ae Auturitè civili, a strutüa a l'é steta serà pe de raxuin de urdine pübblicu scicumme, ciü che de reciammu pe persunn-e pocu racumandabili, de votte e gente ean rapinè lungu a via da de bande de mascarsuin<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2641_Portofino_Vetta_facciata%20dell'Albergo_cartolina_1940.htm|tìtolo=2641. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
A strutüa a l'ha cumensou a andà in ruvinn-a, pe cangi de prupietè sensa vegnì mai averta tuttu l'annu e in moddu ch'a funsiunesse ben. In ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a l'é steta acatà dai frè Massone de Camuggi e da l'Orlando Crotti pe faghe üna mustra permanente de pitüe, pe pasà in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] a l'imprezaiu Micheletti e in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]] aa Fondiaria Assicurazioni du Raul Gardini, ch'u vueiva metighe üna scöa de cuntu pe ommi d'afari. Aa sö morte in tu [[1993]], a strutüa e a sucietè Portofino Kulm srl sun andete in gestiun ae famigge De Ferrari e De Gregori, prupietaie de l'[[Villa Gentì (Camuggi)|Alberto Cenobio dei Dogi]] de Camuggi, ma doppu ün prucessu inandiou in tu [[2008]] cu'a vegia [[Fondiaria Sai]], poi [[Unipol]], a sentensa du [[Tribunâle de Zêna|Tribünale de Zena]] du [[2013]] a l'ha missu fin au cuntrattu de gestiun ch'u s'ea firmou pe purtà avanti l'hotel<ref name=":0" />.
Aa giurnà d'ancö, doppu de ün acordu firmou in tu [[2024]] cu'a Unipol, a strutüa a l'é da sucietè Akno de l'imprezaiu Alex Huhi, da cadenn-a de alberghi AN Hotels<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2024/12/11/news/portofino_kulm_al_colosso_iraniano_an_hotel-14878089/|tìtolo=Portofino Kulm al colosso dell'hotellerie: il piano di rilancio di AN Hotels|outô=Edoardo Megli|dæta=11 dixembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://an-hotels.com/strutture/an-hotel-kulm-portofino/|tìtolo=AN Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
* {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/struttura-alberghiera-liberty-portofino-kuln-kursaal|tìtolo=Struttura alberghiera liberty Portofino Kulm & Kursaal|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
[[Categorîa:Turiximo]]
g18w55cjw2xptol507z2oasl2dddjgt
271637
271636
2026-07-09T08:43:36Z
Luensu1959
1211
/* Storia */ Curesiùn. Fra e atre cosse da-a parolla Wehr (difeiza) l'é derivòu a parolla guerra (cuscì cumme war e guerre)
271637
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Albergo Kulm, Portofino.jpg|miniatura|Vista de l'hotel, cun l'Hermitage e, ciü inderé, Villa Margherita<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3844_Portofino_Kulm_Hermitage_e_Villa_Margherita_1913.htm|tìtolo=3844. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>]]
L'​'''Hotel Portofino Kulm''' o '''Hotel Portofino Vetta''' u l'é ün hotel, ancö serou, ch'u se tröva in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. St'hotel u l'é stetu custruiu in ta lucalitè dita [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|A Vetta de Portufin]], in simma a[[u Munte de Portufin]], e u l'é ün'architetüa de güstu [[liberty]] ch'a mustra cumme in ta ''Belle Époque'' Camuggi e a frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] ean tegnüe in gran cuntu. I feti de guera e e sö dimensciuin han però purtou a serà l'hotel, in seguitu gh'é stetu ciü tentativi de rilancià e fà prumusiun da strutüa.
== Storia ==
A cumensà daa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] a l'ea vegnüa üna destinasiun pe'i türisti ben impurtante e frequentà. In tu detaggiu, u l'é stetu ün agente de bursa de [[Pariggi]], u Sebastiano Gaggini, ch'u l'ha vistu e puscibilitè pe'u türismu de lüssu in te sta lucalitè. Le, ch'u ne vegniva da üna famiggia svissera de [[Bissone]] (in sciu [[Lâgo de Lugàn|lagu de Lügan]]) che dau [[XV secolo|Quattrusentu]] a stava a [[Zena]], u l'ha decizu de fabricà ün gran albergu in sci[[U Munte de Portufin|u Munte]] (''Monte Fino'', cumm'u l'ea ditu alantù), in te üna puzisiun panuramica da duve se vedde tantu u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] che [[Gurfu du Tigülliu|quellu du Tigülliu]]. In tu [[1904]] s'é inandiou i travaggi pe'a stradda ch'a porta daa Rüa au postu de l'hotel, inaugürà in tu meize de dixembre du [[1905]] doppu 32.000 mine e u travaggiu de 350 ommi au giurnu, pe ün percursu lungu 2.600 metri e largu 7. A ogni moddu, u s'é abandunou u prugettu de andà avanti finn-a in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta]], a 610 metri in sciu livellu du mà<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1216_Portofino_Vetta_vista_sull'Appennino_1930.htm|tìtolo=1216. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
In ti anni doppu s'é costruiu tütte e strutüe: in tu [[1906]] u l'é stetu inaugürou u Grand Restaurant, in tu [[1907]] l'Hotel Hermitage e, in tu [[1908]], tütte e custrusiuin de servissiu, cumpreizu üna gexetta. Tüttu u cumplessu, inaugürou de mazzu, u l'ha pigiou u numme de Portofino Kulm in unù de l'[[hotel Rihi Kulm]] in tu [[Cantón de Schwyz|Cantun de Schwyz]], duve u Gaggini u gh'andava de spessu. Zà in quell'annu, tra i ospiti de l'hotel gh'é stetu a [[Margherita de Savoia|Reginn-a Margherita de Savoia]], che finn-a aa sö morte a l'ha frequentou e lucalitè ciü in vista da [[Liguria|Ligüria]]. Doppu u gh'é pasou l'inventù [[Ghigèrmo Marcon|Guglielmo Marconi]], u liricu [[Giacomo Puccini]], a tennista [[Susanna Lenglen]], u spadasin [[Nedo Nadi]], u puliticu [[Italo Balbo]] e u [[Gabriele D'Annunzio]], ch'u l'ha purtou a cangià u numme da strutüa in te "Portofino Vetta", scicumme ch'u l'ea ascidiou dau "''barbaro germanismo Kulm''"<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_206_Ruta_Hotel_Portofino_Kulm_Manifesto_Cappiello.htm|tìtolo=206. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1333_Ruta_Albergo_Portofino_Vetta_con_persone_cartolina_1925.htm|tìtolo=1333. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A ogni moddu, pasou nu guei tempu, in ta strutüa u gh'é stetu propiu di "tedeschi", cumme prexuné de l'armà de l'[[Inpêro oustro-ungàrico|Austria-Üngheria]] in ta [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]]. I surdatti de l'"[[Gemeinsame Armee|Imperiale e Regiu Ezercitu]]" (K.u.k. Armee / C.e.k. Hadsereg) pe riseive ün megiu tratamentu e quarche munea de ciü s'ean deti a tagià i erbi in ti boschi vixin, pe fane du carbun de legna pe'e gente de [[Camuggi]] e de [[Recco|Reccu]]. Doppu l'hotel u l'é stetu ün üspià militare pe'i ufisiali italien ferii. A strutüa a l'é steta turna averta pe l'ucaxun da [[Conferénsa de Zêna (1922)|Cunferensa de paxe de Zena]] ch'a s'é tegnüa dau 10 d'arvì au 19 de mazzu du [[1922]], cun ciü incuntri e cunferense pe'i rapresentanti di 34 stati che se sun tegnüi in scia Vetta de Portufin ascì<ref name=":0" />.
A guera e a morte du Sebastiano Gaggini (cuscì cumme da Reginn-a Margherita, ch'a l'ea steta ün gran prumutù da strutüa) l'han purtou a üna gran crizi. Quelli che vantavan di crediti in tu [[1927]] l'han dumandou de serà i propi capituli pe 3.157.799 franchi in tüttu. I eredi, missi insemme in te l'Azienda Alberghiera Portofino Vetta, aivan dunque dumandou ün mutuu aa [[Càscia de Rispàrmio de Zêna|Cascia de Risparmiu de Zena]], ch'u l'é stetu aseizu ai 8 de frevà du 1927. Tütti sti puffi han però purtou a asende di atri mutui in tu [[1931]] fintantu che, ai 16 de mazzu [[1932]], u Tribünà Civile u l'ha missu a l'incantu i beni da strutüa, che sun steti acatè daa Cascia de Risparmiu<ref name=":0" />.
L'annu doppu a Cascia a l'ha acatou u fundu "La Dolcina", cu'a vivagna ch'a se ghe tröva, e tütti i sciti tra Camuggi e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] de prupietè da famiggia Gaggini. A famiggia a l'ha risevüu ünn-a de vilette du cumplessu pe staghe de cà e u dirittu de cögge u pedaggiu pe'a stradda tra A Rüa e A Vetta de Portufin. A ogni moddu, a despetu de üna speiza de quattru miliuin de franchi, mancu a banca a l'ea sciurtia a guagnà dau cumplessu, tantu da vendilu tüttu pe sulu 1.700.000 franchi aa Società Anonima Portofino Vetta du cunte [[Lorenzo Bruzzo]]<ref name=":0" />.
Cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], a strutüa a l'é steta requizia daa [[Wehrmacht]], ch'a g'ha missu u Cumandu de zona duve gh'ea l'Hotel. Quand'u l'é arivou i Aleè, pe'u ciü cu'i americhen, u cumplessu u l'é stetu cunvertiu in te ün casinò, tantu pe'i civili che pe'i surdatti. Cumme ch'a l'é turnà ae Auturitè civili, a strutüa a l'é steta serà pe de raxuin de urdine pübblicu scicumme, ciü che de reciammu pe persunn-e pocu racumandabili, de votte e gente ean rapinè lungu a via da de bande de mascarsuin<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2641_Portofino_Vetta_facciata%20dell'Albergo_cartolina_1940.htm|tìtolo=2641. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
A strutüa a l'ha cumensou a andà in ruvinn-a, pe cangi de prupietè sensa vegnì mai averta tuttu l'annu e in moddu ch'a funsiunesse ben. In ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a l'é steta acatà dai frè Massone de Camuggi e da l'Orlando Crotti pe faghe üna mustra permanente de pitüe, pe pasà in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] a l'imprezaiu Micheletti e in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]] aa Fondiaria Assicurazioni du Raul Gardini, ch'u vueiva metighe üna scöa de cuntu pe ommi d'afari. Aa sö morte in tu [[1993]], a strutüa e a sucietè Portofino Kulm srl sun andete in gestiun ae famigge De Ferrari e De Gregori, prupietaie de l'[[Villa Gentì (Camuggi)|Alberto Cenobio dei Dogi]] de Camuggi, ma doppu ün prucessu inandiou in tu [[2008]] cu'a vegia [[Fondiaria Sai]], poi [[Unipol]], a sentensa du [[Tribunâle de Zêna|Tribünale de Zena]] du [[2013]] a l'ha missu fin au cuntrattu de gestiun ch'u s'ea firmou pe purtà avanti l'hotel<ref name=":0" />.
Aa giurnà d'ancö, doppu de ün acordu firmou in tu [[2024]] cu'a Unipol, a strutüa a l'é da sucietè Akno de l'imprezaiu Alex Huhi, da cadenn-a de alberghi AN Hotels<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2024/12/11/news/portofino_kulm_al_colosso_iraniano_an_hotel-14878089/|tìtolo=Portofino Kulm al colosso dell'hotellerie: il piano di rilancio di AN Hotels|outô=Edoardo Megli|dæta=11 dixembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://an-hotels.com/strutture/an-hotel-kulm-portofino/|tìtolo=AN Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
* {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/struttura-alberghiera-liberty-portofino-kuln-kursaal|tìtolo=Struttura alberghiera liberty Portofino Kulm & Kursaal|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Architetûe da Ligùria]]
[[Categorîa:Turiximo]]
pf7ao7fq2n1hnuqw3c05r15xv28o65c
Hotel Portofino Vetta
0
32975
271611
2026-07-08T19:02:02Z
N.Longo
12052
+ rdr
271611
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Hotel Portofino Kulm]]
h6sgkb5g8676b0n700qy6zdhhlqbb83
A Murtua (Camuggi)
0
32976
271617
2026-07-08T19:21:01Z
N.Longo
12052
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
271617
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Murtua
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''La Mortola''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Mortola (Camogli) - veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista da Murtua</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 42
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/genova_camogli_mortola.html|tìtolo=La Frazione di Mortola|léngoa=IT|vìxita=}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Murtua''' (''La Mortola'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè in tu [[Comun|cumüne]] de [[Camuggi]], in tu teritoiu da frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]].
== Geugrafia ==
A Murtua a l'é üna burgà de meza costa, missa in sce rive de punente d[[u Munte de Portufin]], a 210 metri in sciu livellu du mà. A burgà a se cumpunn-e de ün müggiu de cà tütte streite ciü de quarchedünn-a ciü destacà, e ghe n'é ascì de döviè cumme albergu. A burgà a l'é traversà daa via ch'a ne vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ''Via Mortola'', ch'a ghe passa cun ün carugettu streitu ch'u se ghe slarga in tu mezu in te üna ciasetta.
In tu detaggiu, lungu sta via se tröva ciü versu San Roccu a burgà du Poggiu, mentre in te l'atra diresiun gh'è quella dita A Stalla. Ste due burghè, cun quella du Cian ch'a ghe sta in tu mezzu, furman tütte insemme u teritoiu da Murtua. Ancun ciü avanti da Stalla, in curispundensa du ''Rio Borghi'', gh'é a cuscì dita Surgente Vegia.
De d'atu du Poggiu, in scia cresta, se tröva a lucalitè di Galetti mentre ciü in zü du Cian gh'é e cà de Pegu; in te sti duì posti u se gh'ariva però dau centru de San Roccu.
== Storia ==
=== Urigine du numme ===
Prubabilmente, u numme da Murtua u ne vegne dritu dau [[murtin]], cun di custi de sta cianta che se saieivan truvè de lungu in tu sö teritoiu. In ta [[Liguria|Ligüria]] u l'é ün numme ch'u se tröva turna in te di atri paixi, cumme [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtua]] de [[Ventemiglia|Vintimiggia]], ciü che [[Murta (Zêna)|Murta]] e [[Mortiòu (Zêna)|Murtiou]], in tu cumüne de [[Zena]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Loîgi Perséuggio|Luigi Persoglio]]|tìtolo=Memorie della Parrocchia di Murta in Polcevera dal 1105 al 1873|url=https://www.google.com/books/edition/Memorie_della_Parrocchia_di_Murta_in_Pol/EeHAGC-DOyYC?gbpv=1&pg=PA8|ànno=1873|editô=Tipografia dello Stendardo Cattolico|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=8|capìtolo=I. Etimologia dei nomi di Polcevera, di Murta, ecc.}}</ref>.
U cugnumme "Mortola", u segundu o u tersu che ghe n'é de ciü a [[Camuggi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=Classifiche dei Cognomi Italiani|léngoa=IT}}</ref>, u g'ha da ese ligou a sta lucalitè, tantu che Camuggi u l'é u cumüne duve se tröva ciü famigge che ghe l'han. Pe du restu, stu cugnumme u l'é prezente quexi sulu in ta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|pruvincia de Zena]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Abrate|tìtolo=Dizionario dei Cognomi Liguri|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LI30002053|ànno=Utubre 2013|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=215}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/mappe-dei-cognomi-italiani/MORTOLA|tìtolo=Mortola|léngoa=IT}}</ref>.
=== Feti ===
A costa duve a l'é missa A Murtua a l'é ben cunusciüa pe patì de frann-e, e zà dau prinsipiu du [[XX secolo|Növesentu]] a l'ea cuntrulà pe stu fetu da Geniu Civile, pe poi pasà de cumpetensa aa regiun. In tu detaggiu, A Murtua a l'é fra i posti interesè daa gran frann-a ch'a se spande da chi finn-a a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], pe tüttu u derüu in sciu mà ch'u gh'é sutta de ste lucalitè. Tantu aa Murtua che au Pegu u scistema de frann-e u l'é cunsciderou ativu e, defeti, u se ne pö vedde e cunseguense in sce maxee, in scia via e in sce cà, ruvinè da venöie e di crolli<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pierluigi Brandolini, Francesco Faccini, Andrea Robbiano e Remo Terranova|ànno=2007|tìtolo=Geomorphological hazards and monitoring activity along the western rocky coast of the Portofino Promontory (Italy)|revìsta=Quaternary International|nùmero=171-172|pp=131-142|léngoa=EN|url=https://www.researchgate.net/publication/223727895_Geomorphological_hazards_and_monitoring_activity_along_the_western_rocky_coast_of_the_Portofino_Promontory_Italy}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/Img/Geositi/DD8079_2025/72_Catasto_geositi.pdf|tìtolo=Pieghe di Camogli|outô=Catasto geositi Liguria|léngoa=IT}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Murtua (Camuggi)}}
== Cumünicasiuin ==
A Murtua a se tröva a 10 menüti a pé dau belvedere de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e, de de chi, partan di senté du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]] che portan ae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] (45 menüti) e au [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] (1 ua e 15 menüti ciü o menu).
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
c348viyletuhsm7l843l01ei0hglpce
271623
271617
2026-07-08T19:35:50Z
N.Longo
12052
cat
271623
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Murtua
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''La Mortola''</div>
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]]
|Panorama = Mortola (Camogli) - veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista da Murtua</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|Divisione amm grado 2 = Zena
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]]
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 42
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/genova_camogli_mortola.html|tìtolo=La Frazione di Mortola|léngoa=IT|vìxita=}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cartografîa = Cartugrafia
}}
'''A Murtua''' (''La Mortola'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè in tu [[Comun|cumüne]] de [[Camuggi]], in tu teritoiu da frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]].
== Geugrafia ==
A Murtua a l'é üna burgà de meza costa, missa in sce rive de punente d[[u Munte de Portufin]], a 210 metri in sciu livellu du mà. A burgà a se cumpunn-e de ün müggiu de cà tütte streite ciü de quarchedünn-a ciü destacà, e ghe n'é ascì de döviè cumme albergu. A burgà a l'é traversà daa via ch'a ne vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ''Via Mortola'', ch'a ghe passa cun ün carugettu streitu ch'u se ghe slarga in tu mezu in te üna ciasetta.
In tu detaggiu, lungu sta via se tröva ciü versu San Roccu a burgà du Poggiu, mentre in te l'atra diresiun gh'è quella dita A Stalla. Ste due burghè, cun quella du Cian ch'a ghe sta in tu mezzu, furman tütte insemme u teritoiu da Murtua. Ancun ciü avanti da Stalla, in curispundensa du ''Rio Borghi'', gh'é a cuscì dita Surgente Vegia.
De d'atu du Poggiu, in scia cresta, se tröva a lucalitè di Galetti mentre ciü in zü du Cian gh'é e cà de Pegu; in te sti duì posti u se gh'ariva però dau centru de San Roccu.
== Storia ==
=== Urigine du numme ===
Prubabilmente, u numme da Murtua u ne vegne dritu dau [[murtin]], cun di custi de sta cianta che se saieivan truvè de lungu in tu sö teritoiu. In ta [[Liguria|Ligüria]] u l'é ün numme ch'u se tröva turna in te di atri paixi, cumme [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtua]] de [[Ventemiglia|Vintimiggia]], ciü che [[Murta (Zêna)|Murta]] e [[Mortiòu (Zêna)|Murtiou]], in tu cumüne de [[Zena]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Loîgi Perséuggio|Luigi Persoglio]]|tìtolo=Memorie della Parrocchia di Murta in Polcevera dal 1105 al 1873|url=https://www.google.com/books/edition/Memorie_della_Parrocchia_di_Murta_in_Pol/EeHAGC-DOyYC?gbpv=1&pg=PA8|ànno=1873|editô=Tipografia dello Stendardo Cattolico|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=8|capìtolo=I. Etimologia dei nomi di Polcevera, di Murta, ecc.}}</ref>.
U cugnumme "Mortola", u segundu o u tersu che ghe n'é de ciü a [[Camuggi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=Classifiche dei Cognomi Italiani|léngoa=IT}}</ref>, u g'ha da ese ligou a sta lucalitè, tantu che Camuggi u l'é u cumüne duve se tröva ciü famigge che ghe l'han. Pe du restu, stu cugnumme u l'é prezente quexi sulu in ta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|pruvincia de Zena]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Abrate|tìtolo=Dizionario dei Cognomi Liguri|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LI30002053|ànno=Utubre 2013|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=215}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/mappe-dei-cognomi-italiani/MORTOLA|tìtolo=Mortola|léngoa=IT}}</ref>.
=== Feti ===
A costa duve a l'é missa A Murtua a l'é ben cunusciüa pe patì de frann-e, e zà dau prinsipiu du [[XX secolo|Növesentu]] a l'ea cuntrulà pe stu fetu da Geniu Civile, pe poi pasà de cumpetensa aa regiun. In tu detaggiu, A Murtua a l'é fra i posti interesè daa gran frann-a ch'a se spande da chi finn-a a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], pe tüttu u derüu in sciu mà ch'u gh'é sutta de ste lucalitè. Tantu aa Murtua che au Pegu u scistema de frann-e u l'é cunsciderou ativu e, defeti, u se ne pö vedde e cunseguense in sce maxee, in scia via e in sce cà, ruvinè da venöie e di crolli<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pierluigi Brandolini, Francesco Faccini, Andrea Robbiano e Remo Terranova|ànno=2007|tìtolo=Geomorphological hazards and monitoring activity along the western rocky coast of the Portofino Promontory (Italy)|revìsta=Quaternary International|nùmero=171-172|pp=131-142|léngoa=EN|url=https://www.researchgate.net/publication/223727895_Geomorphological_hazards_and_monitoring_activity_along_the_western_rocky_coast_of_the_Portofino_Promontory_Italy}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/Img/Geositi/DD8079_2025/72_Catasto_geositi.pdf|tìtolo=Pieghe di Camogli|outô=Catasto geositi Liguria|léngoa=IT}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Murtua (Camuggi)}}
== Cumünicasiuin ==
A Murtua a se tröva a 10 menüti a pé dau belvedere de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e, de de chi, partan di senté du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]] che portan ae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] (45 menüti) e au [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] (1 ua e 15 menüti ciü o menu).
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]]
gq1qfgjhiz6shf1h27gel3booww2o6n
Template:Demografia/A Murtua (Camuggi)
10
32977
271618
2026-07-08T19:22:16Z
N.Longo
12052
+ tl
271618
wikitext
text/x-wiki
{{Demografia
|titolo=Abitanti censii{{#tag:ref|U valù pe'u 1881 u se riferisce a ün'ünitè de rilevamentu diferente.<br />[[1881]]: pupulasiun prezente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica|tìtolo=Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1881/UBO295569cp1881vol1p1+OCRottimizzato.pdf|ànno=1883|editô=Tipografia Bodoniana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=162|volùmme=Vul. I, Pt. I}}</ref>.<br />[[1951]]: pupulasiun rexidente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1951/Volume1/FascReg/VECP1951DCGE_IST0005580+OCRottimizz.pdf|ànno=1954|editô=Soc. Abete|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=14, toa II|volùmme=Vul. I, Fasc. 29}}</ref>.<br />[[1961]]: pupulasiun rexidente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1961/IST0005304Vol3_Fascicoli_provinciali/IST0005352_fasc_10_GENOVA+OCRottimizz.pdf|ànno=1966|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=15, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 10}}</ref>.<br />[[1971]]: pupulasiun rexidente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}</ref>.<br />[[1981]]: pupulasiun rexidente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981|url=https://lipari.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1981/IST0007174VolumeIII/IST0004234CP1981_fasc07_Liguria.pdf|ànno=1986|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=38, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}</ref>.<br />[[1991]]: pupulasiun rexidente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Istituto nazionale di statistica|tìtolo=13° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 20 ottobre 1991|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1991/IST0007163VOL1Popolazione_e_abitazioni_fascprov/fascicoli_provinciali/IST0003749CP1991_10GE.pdf|ànno=Agustu 1993|editô=Istituto poligrafico e zecca dello stato|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=221, toa 6.3|volùmme=Fasc. Genova}}</ref>.<br />[[2001]]: pupulasiun rexidente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Istituto nazionale di statistica|tìtolo=14° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 21 ottobre 2001|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop2001/Popolazione_residente_abitazioni_province/CP2001_10GE.pdf|ànno=Dixembre 2005|editô=System Graphic S.r.l.|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=115, toa 3.3|volùmme=Fasc. Genova}}</ref>.<br />[[2011]]: pupulasiun rexidente<ref>{{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/genova_camogli_mortola.html|tìtolo=La Frazione di Mortola|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref>.|group=n.}}
|dimx=521
|dimy=373
|popmax=250
|passo1=50
|passo2=10
|a1=1861|p1=
|a2=1871|p2=
|a3=1881|p3=228
|a4=1901|p4=
|a5=1911|p5=
|a6=1921|p6=
|a7=1931|p7=
|a8=1936|p8=
|a9=1951|p9=68
|a10=1961|p10=66
|a11=1971|p11=43
|a12=1981|p12=58
|a13=1991|p13=43
|a14=2001|p14=55
|a15=2011|p15=42
|a16=2021|p16=
}}<noinclude><references group="n." /><references/>
[[Categorîa:Template demogràfichi de fraçioìn da Ligùria|A Murtua]]</noinclude>
hbmf380p1tya9e7ub0cgdb9e8ktmoix
La Mortola (Camuggi)
0
32978
271619
2026-07-08T19:23:11Z
N.Longo
12052
+ rdr
271619
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[A Murtua (Camuggi)]]
gxw4mbvrr1a8htxxkjz3jk8jvaayqmq
Mortola (Camuggi)
0
32979
271620
2026-07-08T19:23:15Z
N.Longo
12052
+ rdr
271620
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[A Murtua (Camuggi)]]
gxw4mbvrr1a8htxxkjz3jk8jvaayqmq
Categorîa:Frasiuin de Camuggi
14
32980
271622
2026-07-08T19:34:55Z
N.Longo
12052
+ cat
271622
wikitext
text/x-wiki
{{Argoménto categorîa|2=de fraçioìn de Camóggi}}
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna|Camuggi]]
j2ytdlb7kohx23ayb5ns670zkvltf8j
Sàn Frutôzo (dizanbigoaçión)
0
32981
271632
2026-07-08T19:48:27Z
N.Longo
12052
+ dab
271632
wikitext
text/x-wiki
{{Dizanbigoaçión}}
== Persónn-e ==
* [[San Fertoso de Tæragoña|Sàn Frutôzo]] (...-259): sànto
== Pòsti ==
* [[San Fertuzu (Camuggi)|Sàn Fertôzo]] (''San Fertuzu''): fraçión de [[Camuggi|Camóggi]]
* [[San Frutôzo|Sàn Frutôzo]]: quartê de [[Zena|Zêna]]
ar94gt3qe64gvgtsjuf3c4lk9fn9o81
San Frutoso (disambiguaçion)
0
32982
271633
2026-07-08T19:51:15Z
N.Longo
12052
+ rdr
271633
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Sàn Frutôzo (dizanbigoaçión)]]
9qurbfe6at6gvre26kwcdcckt4crvgj
San Fertuzu (dizambiguasiun)
0
32983
271634
2026-07-08T19:51:37Z
N.Longo
12052
+ rdr
271634
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Sàn Frutôzo (dizanbigoaçión)]]
9qurbfe6at6gvre26kwcdcckt4crvgj