Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.10 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Camuggi 0 1604 271651 271616 2026-07-09T17:09:31Z N.Longo 12052 + wl 271651 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|Camuggi.wav|270196|01-06-2026|Adriano Amato, Camuggi}} {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Camuggi |Tipo = [[Comun|cumüne]] |Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-aministraçión = Aministrasiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Giovanni Anelli |Partito = lista civica "Per la nostra città" |Data elezione = 14-5-2023 |var-instituçión = Istitusiun |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |Altitudine = 32 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 4949 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]] |Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. sismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1531 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = Camugin |var-patrón = Patrun |Patrono = Madonna du Buschettu |var-festîvo = Festivu |Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi in ta sitè metrupulitann-a de Zena |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale }} '''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]]. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="145"> File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|Punta Ciappa </gallery> Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], [[A Murtua (Camuggi)|Murtua]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e Cà Russe. U statüu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pisciuela e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], San Giacumu, San Nichiozu e [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]].<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante. == Storia == [[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]] Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu. Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fusse zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]] I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatuì. In tu mentre se cumensava a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e. Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]]. [[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]] In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]]. In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref> In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]]. Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là. Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia). [[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]] Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà. Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> [[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu. == Abitanti == Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista. === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/Camóggi}} === Cugnummi ciü difüxi === I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> === Persunalitè === A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]]. De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]]. Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]). Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu. == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150"> File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu </gallery> === Architetüe religiuze === {{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]]. * A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> * Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma. * Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref> * A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]]. * In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiozu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" /> * Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]]. === Atre architetüe === [[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]] * Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> * In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu. * De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]]. * Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da [[Baterie de Punta Ciappa|Bateria de Punta Ciappa]], cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris. == Ecunumia == Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü. A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa. == Cultüa == Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu. In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]]. A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma. <gallery mode="packed" widths="150"> File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu </gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa. De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana. Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè. U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]]. == Feste e fee == [[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]] A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn. [[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]] A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza. Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian. De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale. Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa. == Sport == Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]]. Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno|Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun. De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì. == Aministrasiun == <gallery mode="packed" widths="200" heights="180"> Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu </gallery> Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita. A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè. === Scindici de Camuggi === {{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} [[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassu du Cumüne]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}} {{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Cumünicasiuin== <gallery mode="packed"> Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun </gallery> U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]]. Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Piza]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]]. I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>. L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}} * {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Camuggi| ]] bo9zlspqhlvykwpdnjg4ga17l8mgbw0 Ballaneuo 0 1820 271665 219755 2026-07-09T18:03:40Z N.Longo 12052 + 271665 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[Immaggine:WaterPolo.JPG|thumb|'Na partîa de ballaneuo]] A '''ballaneuo''' (dita ''pallaneuo'' ò ''waterpölo'' ascì) a l'è in [[sport]] d'ægoa zugòu a squaddre, nasciûo de l'[[XIX secolo|Euttoçento]] into [[Regno Unïo|Regno Unio]] con de regole che, pe-a primma vòtta, en stæte definie da-o [[William Wilson (nêuo)|William Wilson]] do [[1887]]. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Regole == {{Seçión vêua}} == Liguria == {{Véddi ascì|Palanêuo in Ligùria}} Ben ben de squaddre liguri zeugan inte mascime divixioin (A1, A2) do "campionato italian de ballaneuo". O campion d'Italia pe o 2005-06 a l'è stæta a [[Pro Recco]], unn-a de squaddre ciù prestigiose d'Italia. Ätre societæ liguri in A1 en stæte pe quello mæximo anno: Rari Nantes Savon-a, [[Rari Nantes Camogli|Rari Nantes Camoggi]], Societæ Sportiva Nervi, Ciavai Noeuo, Rari Nantes Boggiasco. {{Clear}} == Ätri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Ballaneuo| ]] l7rlf115cn9kdlxigywyf5lt8d0q8xe Palanêuo in Ligùria 0 1971 271658 219756 2026-07-09T17:33:42Z N.Longo 12052 + 271658 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} A '''[[Ballaneuo|palanêuo]] in [[Liguria|Ligùria]]''' a l'é 'na disciplìnn-a bén aviâ e che ghe và aprêuvo tànte persónn-e. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Squàddre == Tra e squàddre [[Liguria|lìguri]] de [[ballaneuo|palanêuo]] gh'é: * [[Pro Recco]] * [[Rari Nantes Savona]] * [[Rari Nantes Camogli]] * [[Società Sportiva Nervi]] * [[Chiavari Nuoto]] * [[Rari Nantes Bogliasco]] * [[Rari Nantes Imperia]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria| ]] rr9rzigh3jcfhgou3trgp3qgescniwi 271659 271658 2026-07-09T17:34:44Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[E soçietæ liguri de ballaneuo]] a [[Palanêuo in Ligùria]] sénsa lasciâ de rindirìsso: a-a ciù làrga 271658 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} A '''[[Ballaneuo|palanêuo]] in [[Liguria|Ligùria]]''' a l'é 'na disciplìnn-a bén aviâ e che ghe và aprêuvo tànte persónn-e. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Squàddre == Tra e squàddre [[Liguria|lìguri]] de [[ballaneuo|palanêuo]] gh'é: * [[Pro Recco]] * [[Rari Nantes Savona]] * [[Rari Nantes Camogli]] * [[Società Sportiva Nervi]] * [[Chiavari Nuoto]] * [[Rari Nantes Bogliasco]] * [[Rari Nantes Imperia]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria| ]] rr9rzigh3jcfhgou3trgp3qgescniwi 271662 271659 2026-07-09T17:51:55Z N.Longo 12052 + 271662 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[Immaggine:Tommaso Negri Champions League 2020-21.jpg|miniatura|O [[Tommaso Negri]], zugòu da [[Pro Recco]], co-a [[LEN Champions League|Champions League]] goâgnâ da-a squàddra do [[2021]]]] A '''[[Ballaneuo|palanêuo]] in [[Liguria|Ligùria]]''' a l'é 'na disciplìnn-a bén aviâ, con tànte persónn-e che ghe vàn aprêuvo e 'na lónga stöia ligâ a sta tæra chi. A ògni mòddo a no l'é sôlo 'na disciplìnn-a bén sentîa, ma d'inta Ligùria ne vêgne ciù squàddre che zêugan inte prìmme série che da ògni âtra región de l'[[Italia|Itàlia]], con tànti tìtoli naçionâli e eoropêi che gh'én finîi<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitriviera.info/esperienze/pallanuoto/|tìtolo=La pallanuoto in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Squàddre == Tra e squàddre [[Liguria|lìguri]] de [[ballaneuo|palanêuo]], in órdine pe ànno de fondaçión, gh'é: * [[Pro Recco]] ([[1913]]) * [[Rari Nantes Camogli]] ([[1914]]) * [[Società Sportiva Nervi]] ([[1932]]) * [[Associazione Sportiva Chiavari Nuoto|Chiavari Nuoto]] ([[1946]]) * [[Rari Nantes Savona]] ([[1948]]) * [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|ASD Bogliasco]] ([[1951]]) * [[Rari Nantes Imperia]] ([[1957]]) == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria| ]] e5lcxkm2kea4g96nrotyw4n1ns28w8e 271666 271662 2026-07-09T18:31:28Z N.Longo 12052 /* Squàddre */ + 271666 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[Immaggine:Tommaso Negri Champions League 2020-21.jpg|miniatura|O [[Tommaso Negri]], zugòu da [[Pro Recco]], co-a [[LEN Champions League|Champions League]] goâgnâ da-a squàddra do [[2021]]]] A '''[[Ballaneuo|palanêuo]] in [[Liguria|Ligùria]]''' a l'é 'na disciplìnn-a bén aviâ, con tànte persónn-e che ghe vàn aprêuvo e 'na lónga stöia ligâ a sta tæra chi. A ògni mòddo a no l'é sôlo 'na disciplìnn-a bén sentîa, ma d'inta Ligùria ne vêgne ciù squàddre che zêugan inte prìmme série che da ògni âtra región de l'[[Italia|Itàlia]], con tànti tìtoli naçionâli e eoropêi che gh'én finîi<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitriviera.info/esperienze/pallanuoto/|tìtolo=La pallanuoto in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Squàddre == Tra e squàddre [[Liguria|lìguri]] de [[ballaneuo|palanêuo]], in órdine pe ànno de fondaçión, gh'é: * [[Società Sportiva Nicola Mameli]] ([[1904]]) * [[Genoa Cricket and Football Club Waterpolo|Genoa CFC Waterpolo]] ([[1911]]-[[1922]]) * [[Pro Recco]] ([[1913]]) * [[Rari Nantes Camogli]] ([[1914]]) * [[Società Ginnastica Andrea Doria (palanêuo)|Società Ginnastica Andrea Doria]] (pi-â palanêuo, [[1920]]) * [[Sportiva Sturla]] (1920) * [[Sporting Club Quinto]] ([[1921]]) * [[Società Sportiva Nervi]] ([[1932]]-[[2013]]) * [[Associazione Sportiva Chiavari Nuoto|Chiavari Nuoto]] ([[1946]]) * [[Rari Nantes Savona]] ([[1948]]) * [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951]] ([[1951]]) * [[Rari Nantes Sori]] ([[1956]]) * [[Rari Nantes Imperia]] ([[1957]]) * [[Rari Nantes Arenzano]] ([[1967]]) * [[Rapallo Pallanuoto]] ([[1971]]) * [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova]] ([[2000]]) * [[Società Albaro Nervi]] ([[2013]]-[[2023]]) == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria| ]] ilsk76416eeq3bm87yxmwdemg6joa12 Template:Squàddra de balón 10 5025 271643 270243 2026-07-09T14:16:37Z N.Longo 12052 + if 271643 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{Infobox |StileTabella = width:307px; |TitoloInt = {{{nómme squàddra}}} |Valore2 = {{Immagine sinottico|{{{stémma|}}}|dim=140|propiêtæ=P154}} |Valore3 = {{#if:{{{nomiâgi|}}}|<div style="text-align:center;">{{{nomiâgi}}}</div>}} |GruppoOpzionale10 = {{#if:{{{var-ségni_distintîvi|}}}|{{{var-ségni_distintîvi}}}|Ségni distintîvi}} |Valore11 = {{#if:{{{body1|}}}|<table style="background:#FFFFFF;" align="center" width="307px"> <tr><td align="center"> {{Football kit |pattern_b={{{pattern_b1|_unknown}}} |body={{{body1|}}} |pattern_la={{{pattern_la1|}}} |leftarm={{{leftarm1|}}} |pattern_ra={{{pattern_ra1|}}} |rightarm={{{rightarm1|}}} |pattern_sh={{{pattern_sh1|}}} |shorts={{{shorts1|}}} |pattern_so={{{pattern_so1|}}} |socks={{{socks1|}}} |title={{#if:{{{var-câza|}}}|{{{var-câza}}}|Câza}} }}</td> <td align="center"> {{Football kit |pattern_b={{{pattern_b2|_unknown}}} |body={{{body2|}}} |pattern_la={{{pattern_la2|}}} |leftarm={{{leftarm2|}}} |pattern_ra={{{pattern_ra2|}}} |rightarm={{{rightarm2|}}} |pattern_sh={{{pattern_sh2|}}} |shorts={{{shorts2|}}} |pattern_so={{{pattern_so2|}}} |socks={{{socks2|}}} |title={{#if:{{{var-trasfèrta|}}}|{{{var-trasfèrta}}}|Trasfèrta}} }}</td> {{#if:{{{body3|}}} |<td align="center"> {{Football kit |pattern_b={{{pattern_b3|_unknown}}} |body={{{body3|}}} |pattern_la={{{pattern_la3|}}} |leftarm={{{leftarm3|}}} |pattern_ra={{{pattern_ra3|}}} |rightarm={{{rightarm3|}}} |pattern_sh={{{pattern_sh3|}}} |shorts={{{shorts3|}}} |pattern_so={{{pattern_so3|}}} |socks={{{socks3|}}} |title={{#if:{{{var-tèrsa_divîza|}}}|{{{var-tèrsa_divîza}}}|Tèrsa divîza}} }} }}</td> </tr></table>}} |Nome12 = {{#if:{{{var-coî|}}}|{{{var-coî}}}|Coî}} |Valore12 = {{{coî|}}} |Nome13 = {{#if:{{{var-scìnboli|}}}|{{{var-scìnboli}}}|Scìnboli}} |Valore13 = {{{scìnboli|}}} |Nome14 = {{#if:{{{var-ìnno|}}}|{{{var-ìnno}}}|Ìnno}} |Valore14 = {{#if:{{{ìnno|}}}|''{{{ìnno}}}''{{#if:{{{outô|}}}|<br /><small>{{{outô}}}</small>}}}} |Gruppo20 = {{#if:{{{var-socjêtæ|}}}|{{{var-socjêtæ}}}|Socjêtæ}} |Nome21 = {{#if:{{{var-çitæ|}}}|{{{var-çitæ}}}|Çitæ}} |Valore21 = {{{çitæ|}}} |Nome22 = {{#if:{{{var-naçión|}}}|{{{var-naçión}}}|Naçión}} |Valore22 = {{{naçión|}}} |Nome23 = {{#if:{{{var-confederaçión|}}}|{{{var-confederaçión}}}|Confederaçión}} |Valore23 = {{{confederaçión|}}} |Nome24 = {{#if:{{{var-federaçión|}}}|{{{var-federaçión}}}|Federaçión}} |Valore24 = {{{federaçión}}} |Nome25 = {{#if:{{{var-canpionòu|}}}|{{{var-canpionòu}}}|Canpionòu}} |Valore25 = {{{canpionòu|}}} |Nome26 = {{#if:{{{var-fondaçión|}}}|{{{var-fondaçión}}}|Fondaçión}} |Valore26 = {{#if:{{{ànnofondaçión|}}}|[[{{{ànnofondaçión}}}]]}}{{#invoke:String|arraytostring |par1 = ànnodesfâ# |par2 = rifondaçión# |msg = \{\{#if:$1{{!}}<tr><th>{{#if:{{{var-desfâ|}}}|{{{var-desfâ}}}|Desfâ}}</th><td>[[$1]]</td></tr>\}\}\{\{#if:$2{{!}}<tr><th>{{#if:{{{var-rifondaçión|}}}|{{{var-rifondaçión}}}|Rifondaçión}}</th><td>[[$2]]</td></tr>\}\} }} |Nome40 = {{#if:{{{var-propiêtâio|}}}|{{{var-propiêtâio}}}|Propiêtâio}} |Valore40 = {{{propiêtâio|}}} |Nome41 = {{#if:{{{var-prescidénte|}}}|{{{var-prescidénte}}}|Prescidénte}} |Valore41 = {{{prescidénte|}}} |Nome42 = {{#if:{{{var-alenatô|}}}|{{{var-alenatô}}}|Alenatô}} |Valore42 = {{{alenatô|}}} |Nome43 = {{#if:{{{var-stàdio|}}}|{{{var-stàdio}}}|Stàdio}} |Valore43 = {{{stàdio|}}}{{#if:{{{capiénsa|}}}|&#32;<small>({{{capiénsa}}} {{#if:{{{var-pòsti|}}}|{{{var-pòsti}}}|pòsti}})</small>}} |Nome44 = {{#if:{{{var-scîto|}}}|{{{var-scîto}}}|Scîto}} |Valore44 = {{Wikidata|P856|{{#if:{{{scîto|}}}|{{{scîto}}}}}|extlink=X}} |GruppoOpzionale50 = Palmarès |Classe50 = noviewer |Nome51 = {{#if:{{{var-tìtoli_regionâli|}}}|{{{var-tìtoli_regionâli}}}|Tìtoli regionâli}} |Valore51 = {{#if:{{{tìtoli regionâli|}}}|{{{tìtoli regionâli}}}}} |Nome52 = {{#if:{{{var-trofêi_regionâli|}}}|{{{var-trofêi_regionâli}}}|Trofêi regionâli}} |Valore52 = {{#if:{{{trofêi regionâli|}}}|{{{trofêi regionâli}}}}} |Nome53 = {{#if:{{{var-tìtoli_naçionâli|}}}|{{{var-tìtoli_naçionâli}}}|Tìtoli naçionâli}} |Valore53 = <!-- América do Nòrd -->{{#if:{{{NASL|}}}|{{{NASL}}}[[North American Soccer League|NASL]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{NASL Indoor|}}}|{{{NASL Indoor}}} [[North American Soccer League Indoor|NASL Indoor]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{MISL I|}}}|{{{MISL I}}} [[Major Indoor Soccer League (1978)|MISL I]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{MISL II|}}}|{{{MISL II}}} [[Major Indoor Soccer League (1990)|MISL II]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Major League|}}}|{{{Major League}}} [[Major League Soccer|MLS]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{USL D1|}}}|{{{USL D1}}} [[United Soccer Leagues First Division|USL-D1]]<br />}}<!-- Argentìnn-a -->{{#if:{{{Primera División ARG|}}}|{{{Primera División ARG}}} [[Primera División de Argentina|Primera División]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Primera B Nacional|}}}|{{{Primera B Nacional}}} [[Primera B Nacional]]<br />}}<!-- Braxî -->{{#if:{{{Campeonato Brasileiro|}}}{{{Taça Brasil|}}}{{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa|}}}|{{#expr:{{{Taça Brasil|0}}}+{{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa|0}}}+{{{Campeonato Brasileiro}}}}} {{#if:{{{Taça Brasil|}}}{{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa|}}}|({{#if:{{{Taça Brasil|}}}|{{{Taça Brasil}}} [[Taça Brasil]] }}{{#if: {{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa|}}} | {{#if: {{{Taça Brasil|}}}|,&#32; }} {{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa}}} [[Torneio Roberto Gomes Pedrosa|Robertão]]}}, {{{Campeonato Brasileiro}}} [[Campeonato Brasileiro Série A|Brasileirãos]]) }}<br />}}<!-- Frànsa -->{{#if:{{{Ligue 1|}}}|{{{Ligue 1}}} [[Ligue 1]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Ligue 2|}}}|{{{Ligue 2}}} [[Ligue 2]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Ligue 3|}}}|{{{Ligue 3}}} [[Ligue 3]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Championnat National 1|}}}|{{{Championnat National 1}}} [[Championnat National 1]]<br />}}<!-- Germània -->{{#if:{{{Bundesliga|}}}|{{{Bundesliga}}} [[Bundesliga]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{2. Bundesliga|}}}|{{{2. Bundesliga}}} [[2. Bundesliga]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{3. Liga|}}}|{{{3. Liga}}} [[3. Liga]]<br />}}<!-- Grêcia -->{{#if:{{{Souper Ligka Ellada|}}}|{{{Souper Ligka Ellada}}} [[Souper Ligka Ellada]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Souper Ligka Ellada 2|}}}|{{{Souper Ligka Ellada 2}}} [[Souper Ligka Ellada 2]]<br />}}<!-- Inghiltæra -->{{#if:{{{Premier League|}}}|{{{Premier Leadue}}} [[Premier League]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Football League Championship|}}}|{{{Football League Championship}}} [[Football League Championship]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Football League Two|}}}|{{{Football League Two}}} [[Football League Two]]<br />}}<!-- Itàlia -->{{#if:{{{Serie A|}}}|{{{Serie A}}} [[Serie A]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Serie B|}}}|{{{Serie B}}} [[Serie B]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Serie C|}}}|{{{Serie C}}} [[Serie C]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Serie C1|}}}|{{{Serie C1}}} [[Serie C1]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Serie C2|}}}|{{{Serie C2}}} [[Serie C2]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Serie D|}}}|{{{Serie D}}} [[Serie D]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Serie A Women|}}}|{{{Serie A Women}}} [[Serie A Women]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Serie B Women|}}}|{{{Serie B Women}}} [[Serie B Women]]<br />}}<!-- Pàixi Bàsci -->{{#if:{{{Eredivisie|}}}|{{{Eredivisie}}} [[Eredivisie]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Eerste Divisie|}}}|{{{Eerste Divisie}}} [[Eerste Divisie]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Tweede Divisie|}}}|{{{Tweede Divisie}}} [[Tweede Divisie]]<br />}}<!-- Portogàllo -->{{#if:{{{Primeira Liga|}}}|{{{Primeira Liga}}} [[Primeira Liga]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Segunda Liga|}}}|{{{Segunda Liga}}} [[Segunda Liga]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Liga 3|}}}|{{{Liga 3}}} [[Liga 3]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Campeonato de Portugal|}}}|{{{Campeonato de Portugal}}} [[Campeonato de Portugal]]<br />}}<!-- Scòsia -->{{#if:{{{Scottish Premiership|}}}|{{{Scottish Premiership}}} [[Scottish Premiership]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Scottish Championship|}}}|{{{Scottish Championship}}} [[Scottish Championship]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Scottish League One|}}}|{{{Scottish League One}}} [[Scottish League One]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Scottish League Two|}}}|{{{Scottish League Two}}} [[Scottish League Two]]<br />}}<!-- Slovénia -->{{#if:{{{1. SNL|}}}|{{{1. SNL}}} [[Prva slovenska nogometna liga|1. SNL]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{2. SNL|}}}|{{{2. SNL}}} [[Druga slovenska nogometna liga|2. SNL]]<br />}}<!-- Spàgna -->{{#if:{{{LaLiga|}}}|{{{LaLiga}}} [[La Liga]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Segunda División|}}}|{{{Segunda División}}} [[Segunda División]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Primera Federación|}}}|{{{Primera Federación}}} [[Primera Federación]]<br />}}<!-- Svéçia -->{{#if:{{{Allsvenskan|}}}|{{{Allsvenskan}}} [[Allsvenskan]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Superettan|}}}|{{{Superettan}}} [[Superettan]]<br />}}<!-- Svìsera -->{{#if:{{{Super League|}}}|{{{Super League}}} [[Super League (Svizzera)|Super League]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Challenge League|}}}|{{{Challenge League}}} [[Challenge League]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Promotion League|}}}|{{{Promotion League}}} [[Promotion League]]<br />}}<!-- Âtri pòsti ò tìtoli -->{{#if:{{{tìtoli naçionâli|}}}|{{{tìtoli naçionâli}}}}} |Nome54 = {{#if:{{{var-trofêi_naçionâli|}}}|{{{var-trofêi_naçionâli}}}|Trofêi naçionâli}} |Valore54 =<!-- América do Nòrd -->{{#if:{{{Canadian Championship|}}}|{{{Canadian Championship}}} [[Canadian Championship]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{U.S. Open Cup|}}}|{{{U.S. Open Cup}}} [[Lamar Hunt U.S. Open Cup|U.S. Open Cup]]<br />}}<!-- Argentìnn-a -->{{#if:{{{Copa Argentina|}}}|{{{Copa Argentina}}} [[Copa Argentina]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supercopa Argentina|}}}|{{{Supercopa Argentina}}} [[Supercopa Argentina]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Trofeo de Campeones de la Liga Profesional|}}}|{{{Trofeo de Campeones de la Liga Profesional}}} [[Trofeo de Campeones de la Liga Profesional|Trofeo de Campeones]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supercopa Internacional|}}}|{{{Supercopa Internacional}}} [[Supercopa Internacional]]<br />}}<!-- Braxî -->{{#if:{{{Copa do Brasil|}}}|{{{Copa do Brasil}}} [[Copa do Brasil]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supercopa do Brasil|}}}|{{{Supercopa do Brasil}}} [[Supercopa do Brasil]]<br />}}<!-- Frànsa -->{{#if:{{{Coupe de France|}}}|{{{Coupe de France}}} [[Coupe de France]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Trophée des Champions|}}}|{{{Trophée des Champions}}} [[Trophée des Champions]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Coupe de la Ligue|}}}|{{{Coupe de la Ligue}}} [[Coupe de la Ligue]]<br />}}<!-- Germània -->{{#if:{{{DFB-Pokal|}}}|{{{DFB-Pokal}}} [[DFB-Pokal]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{DFL-Supercup|}}}|{{{DFL-Supercup}}} [[DFL-Supercup]]<br />}}<!-- Grêcia -->{{#if:{{{Kypello Ellados|}}}|{{{Kypello Ellados}}} [[Kypello Ellados]]<br />}}<!-- Inghiltæra -->{{#if:{{{FA Cup|}}}|{{{FA Cup}}} [[FA Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{EFL Cup|}}}|{{{EFL Cup}}} [[EFL Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{FA Community Shield|}}}|{{{FA Community Shield}}} [[FA Community Shield]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{EFL Trophy|}}}|{{{EFL Trophy}}} [[EFL Trophy]]<br />}}<!-- Itàlia -->{{#if:{{{Coppa Italia|}}}|{{{Coppa Italia}}} [[Coppa Italia (Zeugo do ballon)|Coppa Italia]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supercoppa Italiana|}}}|{{{Supercoppa Italiana}}} [[Supercoppa Italiana]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Coppa Ali della Vittoria|}}}|{{{Coppa Ali della Vittoria}}} [[Coppa Ali della Vittoria]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Coppa Italia Serie C|}}}|{{{Coppa Italia Serie C}}} [[Coppa Italia Serie C]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supercoppa Serie C|}}}|{{{Supercoppa Serie C}}} [[Supercoppa Serie C]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Coppa Italia Serie D|}}}|{{{Coppa Italia Serie D}}} [[Coppa Italia Serie D]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Coppa Italia Dilettanti|}}}|{{{Coppa Italia Dilettanti}}} [[Coppa Italia Dilettanti]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Coppa Italia Women|}}}|{{{Coppa Italia Women}}} [[Coppa Italia Women]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Serie A Women's Cup|}}}|{{{Serie A Women's Cup}}} [[Serie A Women's Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supercoppa Women|}}}|{{{Supercoppa Women}}} [[Supercoppa Women]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Coppa Italia Serie C Women|}}}|{{{Coppa Italia Serie C Women}}} [[Coppa Italia Serie C Women]]<br />}}<!-- Pàixi Bàsci -->{{#if:{{{KNVB beker|}}}|{{{KNVB beker}}} [[KNVB beker]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Johan Cruijff Schaal|}}}|{{{Johan Cruijff Schaal}}} [[Johan Cruijff Schaal]]<br />}}<!-- Portogàllo -->{{#if:{{{Taça de Portugal|}}}|{{{Taça de Portugal}}} [[Taça de Portugal]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Taça da Liga|}}}|{{{Taça da Liga}}} [[Taça da Liga]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supertaça Cândido de Oliveira|}}}|{{{Supertaça Cândido de Oliveira}}} [[Supertaça Cândido de Oliveira]]<br />}}<!-- Scòsia -->{{#if:{{{Scottish Cup|}}}|{{{Scottish Cup}}} [[Scottish Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Scottish League Cup|}}}|{{{Scottish League Cup}}} [[Scottish League Cup]]<br />}}<!-- Slovénia -->{{#if:{{{Pokal NZS|}}}|{{{Pokal NZS}}} [[Pokal Nogometne zveze Slovenije|Pokal NZS]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{SuperPokal Slovenije|}}}|{{{SuperPokal Slovenije}}} [[SuperPokal Slovenije]]<br />}}<!-- Spàgna -->{{#if:{{{Copa del Rey|}}}|{{{Copa del Rey}}} [[Copa del Rey]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supercopa de España|}}}|{{{Supercopa de España}}} [[Supercopa de España]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Copa Federación de España|}}}|{{{Copa Federación de España}}} [[Copa Federación de España|Copa Federación]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Copa de la Liga|}}}|{{{Copa de la Liga}}} [[Copa de la Liga]]<br />}}<!-- Svéçia -->{{#if:{{{Svenska Cupen|}}}|{{{Svenska Cupen}}} [[Svenska Cupen]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Supercupen|}}}|{{{Supercupen}}} [[Supercupen]]<br />}}<!-- Svìsera -->{{#if:{{{Schweizer Cup|}}}|{{{Schweizer Cup}}} [[Schweizer Cup]]<br />}}<!-- Âtri pòsti ò tìtoli -->{{#if:{{{trofêi naçionâli|}}}|{{{trofêi naçionâli}}}}} |Nome55 = {{#if:{{{var-trofêi_internaçionâli|}}}|{{{var-trofêi_internaçionâli}}}|Trofêi internaçionâli}} |Valore55 = {{#if:{{{UEFA Champions League|}}}|{{{UEFA Champions League}}} [[UEFA Champions League]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{UEFA CWC|}}}|{{{UEFA CWC}}} [[UEFA Cup Winners' Cup|UEFA CWC]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{UEFA Europa League|}}}|{{{UEFA Europa League}}} [[UEFA Europa League]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Fairs Cup|}}}|{{{Fairs Cup}}} [[Inter-Cities Fairs Cup|Fairs Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{UEFA Super Cup|}}}|{{{UEFA Super Cup}}} [[UEFA Super Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Intertoto Cup|}}}|{{{Intertoto Cup}}} [[Intertoto Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Copa Libertadores|}}}|{{{Copa Libertadores}}} [[Copa Libertadores]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Copa Sudamericana|}}}|{{{Copa Sudamericana}}} [[Copa Sudamericana]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Recopa Sudamericana|}}}|{{{Recopa Sudamericana}}} [[Recopa Sudamericana]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Copa Mercosur|}}}|{{{Copa Mercosur}}} [[Copa Mercosur]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Copa CONMEBOL|}}}|{{{Copa CONMEBOL}}} [[Copa CONMEBOL]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Intercontinental Cup|}}}|{{{Intercontinental Cup}}} [[Intercontinental Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{FIFA CWC|}}}|{{{FIFA CWC}}} [[FIFA Club World Cup|FIFA CWC]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Mitropa Cup|}}}|{{{Mitropa Cup}}} [[Mitropa Cup]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Coppa delle Alpi|}}}|{{{Coppa delle Alpi}}} [[Coppa delle Alpi]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{Women's Champions League|}}}|{{{Women's Champions League}}} [[UEFA Women's Champions League|Women's Champions League]]<br />}}<!-- -->{{#if:{{{trofêi internaçionâli|}}}|{{{trofêi internaçionâli}}}}} }}</includeonly><noinclude>{{Template conplèsso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categorîa:Template Squàddra de balón| ]]</noinclude> 76x8gxgrmm8jr00aahov7q8jr5ws8u2 Gastrite acüta 0 6430 271675 271520 2026-07-10T10:39:20Z Michæ.152 13747 Ò levò o template da pagina òrfana, dæto che òua a l'é conligâ a-a pagina "Moutîa" 271675 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} A '''Gastrite acüta''' a l'è unna infiammasion do [[stömago]], diversa dâ corrispondente forma cronica. === Forme de gastrite acüta === Se distingue trei tipi de gastrite acüta: - Catarrale<br> - Flemmonosa<br> - Corroxiva<br> === Forma Catarrale === A l'è causâ da de sostanse che arrivan in to stömago perchè collæ (''gastrite esogena'') o da di microbi provenienti da o [[Sàngoe|sangue]] (''gastrite endogena''). A gastrite esogena a pö esse dæta da di alimenti ([[alcool]], [[spesie]], mangiâ andæto a mâ), o da de meixinne ([[aspirinna]], [[Antibiotico|antibiotici]], [[iodio]]), o da di veleni, o da di [[Batterio|batteri]] (stafilococco enterotöscego). Existe de forme allergiche, quande unna personna senscibile a colla di alimenti allergizanti. I scintomi da gastrite catarrale son soviatütto soggettivi: nausea, malesseri, aumento da produsion de saliva, dô epigastrego. A terapia a consciste in ta [[lavanda gastrega]], seguia da zazzün o da nutrision con dieta liquida o fleboclisi. === Forma Flemmonosa === Provocâ da germi ''piogeni'', a pö esse diffüza, o ascessuale, o localizzâ. Solitamente a corpisce i pasienti adülti in cattive condisioin de salüte, o che g'han o stömago indebolio (da tumoî o da gastrite cronica). O dô in ta forma flemmonosa o l' è molto forte, o pasiente spesso o rimette sangue. A terapia a l' è chirürgica e medica, ma se tratta de unna forma soggetta ancon a forte mortalitæ. === Forma Corroxiva === Originâ quande o pasiente o colla varie sostanse, o pe sbaglio o in te un tentativo de [[suiçidio]]. Purtroppo a se nota spesso in ti figgin che son arrivæ a mette e man in sce sostanse caustiche döviæ pe e puliscie. A pö esse dovüa a açidi forti ([[Acido nitrego]], [[Acido solforego]], [[Acido cloridrico]]) o basi forti ([[idroscido de sodio]], [[potassio]], [[ammoniaca]]), o sali metallici. I scintomi son primma brüxô e dô, poi vomito e diarrea, poi ancon [[shock]] e freve. A prognoxi a l'è grave, spesso se deve registrâ un exito fatale. A lavanda gastrica a l'è unna terapia immediâ. Se o pasiente o sopravvive se pö rende neçessaio intervegnî chirurgicamente pe risolve unna stenoxi cicatrisiale. == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mouttie]] 5yq6dxo24wcw5r1t6ge7baxtemqt2vi 271677 271675 2026-07-10T11:40:55Z Luensu1959 1211 ò azonto 'na fòto 271677 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[File:Gastritis helicobacter - intermed mag.jpg|thumb|Gastritis helicobacter - intermed mag|Unna microfotografìa de unna gastrite causâ da Helicobacter pylori]] A '''Gastrite acüta''' a l'è unna infiammasion do [[stömago]], diversa dâ corrispondente forma cronica. === Forme de gastrite acüta === Se distingue trei tipi de gastrite acüta: - Catarrale<br> - Flemmonosa<br> - Corroxiva<br> === Forma Catarrale === A l'è causâ da de sostanse che arrivan in to stömago perchè collæ (''gastrite esogena'') o da di microbi provenienti da o [[Sàngoe|sangue]] (''gastrite endogena''). A gastrite esogena a pö esse dæta da di alimenti ([[alcool]], [[spesie]], mangiâ andæto a mâ), o da de meixinne ([[aspirinna]], [[Antibiotico|antibiotici]], [[iodio]]), o da di veleni, o da di [[Batterio|batteri]] (stafilococco enterotöscego). Existe de forme allergiche, quande unna personna senscibile a colla di alimenti allergizanti. I scintomi da gastrite catarrale son soviatütto soggettivi: nausea, malesseri, aumento da produsion de saliva, dô epigastrego. A terapia a consciste in ta [[lavanda gastrega]], seguia da zazzün o da nutrision con dieta liquida o fleboclisi. === Forma Flemmonosa === Provocâ da germi ''piogeni'', a pö esse diffüza, o ascessuale, o localizzâ. Solitamente a corpisce i pasienti adülti in cattive condisioin de salüte, o che g'han o stömago indebolio (da tumoî o da gastrite cronica). O dô in ta forma flemmonosa o l' è molto forte, o pasiente spesso o rimette sangue. A terapia a l' è chirürgica e medica, ma se tratta de unna forma soggetta ancon a forte mortalitæ. === Forma Corroxiva === Originâ quande o pasiente o colla varie sostanse, o pe sbaglio o in te un tentativo de [[suiçidio]]. Purtroppo a se nota spesso in ti figgin che son arrivæ a mette e man in sce sostanse caustiche döviæ pe e puliscie. A pö esse dovüa a açidi forti ([[Acido nitrego]], [[Acido solforego]], [[Acido cloridrico]]) o basi forti ([[idroscido de sodio]], [[potassio]], [[ammoniaca]]), o sali metallici. I scintomi son primma brüxô e dô, poi vomito e diarrea, poi ancon [[shock]] e freve. A prognoxi a l'è grave, spesso se deve registrâ un exito fatale. A lavanda gastrica a l'è unna terapia immediâ. Se o pasiente o sopravvive se pö rende neçessaio intervegnî chirurgicamente pe risolve unna stenoxi cicatrisiale. == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mouttie]] cfwf338hm6p7ukat26tda6k95dufi8l Saint-Cirgues-de-Malbert 0 18029 271669 271599 2026-07-10T06:34:59Z N.Longo 12052 mc, + 271669 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Saint-Cirgues-de-Malbert |Panorama = Vuegeneralechateau.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'u paise cun u castelu</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |stâto_a_màn = {{Bandêa|FRA}} [[Fransa|França]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Alvernia-Ro̍danu-Arpe |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]] |Divisione amm grado 2 = Cantal |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]] |Divisione amm grado 3 = Aurillac |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]] |Divisione amm grado 4 = Naucelles |var-aministraçión = Aministraçiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]] |Amministratore locale = Marc Benech |Data elezione = 2014 |Data rielezione = 2020 |Mandato = 2 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 248 |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Besse (Cantal)|Besse]], [[Saint-Cernin (Cantal)|Saint-Cernin]], [[Saint-Chamant (Cantal)|Saint-Chamant]], [[Sainte-Eulalie (Cantal)|Sainte-Eulalie]], [[Saint-Illide (Cantal)|Saint-Illide]], [[Saint-Martin-Cantalès]], [[Saint-Martin-Valmeroux]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-nómme_abitànti = Nome abitanti |Nome abitanti = |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Map commune FR insee code 15179.png |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Saint-Cirgues-de-Malbert |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} '''Saint-Cirgues-de-Malbert''' e̍ üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françese]] d'u departamentu d'u Cantal. == Geugrafia == Saint-Cirgues-de-Malbert se trœva ünt'a regiun de l'Alvernia-Ro̍danu-Arpe, ünte l'antica regiun de l'[[Auvergna]], e fa̍ parte d'u circundari de Aurillac. A u nord e̍ [[Sainte-Eulalie (Cantal)|Sainte-Eulalie]] (''Sonto-Agàrio'' ün [[auvergnat]]), a punente [[Saint-Martin-Cantalès]] (''Sant-Marti Cantalés''), a levante [[Saint-Chamant (Cantal)|Saint-Chamant]] (''Sont-Chamant''), a u süd-uest [[Saint-Illide (Cantal)|Saint-Illide]] (''Sont Ilìdi''), a u süd-est [[Saint-Cernin (Cantal)|Saint-Cernin]] (''Sont-Sarni''). A u nord-uest e̍ a cumüna de [[Besse (Cantal)|Besse]] (''Besso'') che fava parte d'a cumüna de Saint-Cirgues e ch'e̍ devegnüa cumüna ün [[1953]]. Due scciüma̍ire che van da levante a punente se metu ünseme ünt'u territori de Saint-Cirgues-de-Malbert: a Doire (''la Duèiro/la Douiro'') ciü a u nord e a Bertrande (''la Bertrondo'') ciü a u süd. == Sto̍ria == U nume d'a cumüna e̍ a furma ün [[auvergnat]] anticu d'u nume d'u santu, ''Cyr'' ün [[Lengua françéise|françese]], ün ma̍rtiru cristian d'u [[IV secolo|se̍culu IV]]. == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == === Architetüre religiuse === * Ge̍ija de Saint-Cirgues: d'e̍puca ruma̍nica, e̍ sta̍ pœi üngrandia ünt'u [[XVIII secolo|se̍culu XVIII]], qandu ünt'u paise gh'eru ciü de mile persune. * Ge̍ija de San Giuane: a L'Hôpital. === Architetüre militari === [[Immaggine:Chateau mai 2017 copie.jpg|miniatura|U castelu de Saint-Cirgues|sinistra]] * Castelu de Saint-Cirgues: castelu d'u [[XVII secolo|se̍culu XVII]]. == Cültüra == {{Seçión vêua}} == Cunumia == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiue e feste == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == === Mere de Saint-Cirgues-de-Malbert === {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}} {{ComuniAmminPrec|marsu 2001|marsu 2014|Pierre Vidalinc||[[Scindico|Mera]]|}} {{ComuniAmminPrec|marsu 2014|''ün ca̍rega''|Marc Benech|DVD|Mera|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Cumünicaçiue == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{O}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn de l'Alvèrnia-Ròdano-Àrpi]] 973ds5dt2afgrk3b786z7nkgx2c5kbi 271671 271669 2026-07-10T06:38:39Z N.Longo 12052 + tl 271671 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Saint-Cirgues-de-Malbert |Panorama = Vuegeneralechateau.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'u paise cun u castelu</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |stâto_a_màn = {{Bandêa|FRA}} [[Fransa|França]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Alvernia-Ro̍danu-Arpe |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]] |Divisione amm grado 2 = Cantal |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]] |Divisione amm grado 3 = Aurillac |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]] |Divisione amm grado 4 = Naucelles |var-aministraçión = Aministraçiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]] |Amministratore locale = Marc Benech |Data elezione = 2014 |Data rielezione = 2020 |Mandato = 2 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 248 |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Besse (Cantal)|Besse]], [[Saint-Cernin (Cantal)|Saint-Cernin]], [[Saint-Chamant (Cantal)|Saint-Chamant]], [[Sainte-Eulalie (Cantal)|Sainte-Eulalie]], [[Saint-Illide (Cantal)|Saint-Illide]], [[Saint-Martin-Cantalès]], [[Saint-Martin-Valmeroux]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-nómme_abitànti = Nome abitanti |Nome abitanti = |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Map commune FR insee code 15179.png |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Saint-Cirgues-de-Malbert |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} '''Saint-Cirgues-de-Malbert''' (''Sont-Cirgue'' ün [[auvergnat]]) e̍ üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françesa]] d'u departamentu d'u Cantal. == Geugrafia == Saint-Cirgues-de-Malbert se trœva ünt'a regiun de l'Alvernia-Ro̍danu-Arpe, ünte l'antica regiun de l'[[Auvergna]], e fa̍ parte d'u circundari de Aurillac. A u nord e̍ [[Sainte-Eulalie (Cantal)|Sainte-Eulalie]] (''Sonto-Agàrio'' ün [[auvergnat]]), a punente [[Saint-Martin-Cantalès]] (''Sant-Marti Cantalés''), a levante [[Saint-Chamant (Cantal)|Saint-Chamant]] (''Sont-Chamant''), a u süd-uest [[Saint-Illide (Cantal)|Saint-Illide]] (''Sont Ilìdi''), a u süd-est [[Saint-Cernin (Cantal)|Saint-Cernin]] (''Sont-Sarni''). A u nord-uest e̍ a cumüna de [[Besse (Cantal)|Besse]] (''Besso'') che fava parte d'a cumüna de Saint-Cirgues e ch'e̍ devegnüa cumüna ün [[1953]]. Due scciüma̍ire che van da levante a punente se metu ünseme ünt'u territori de Saint-Cirgues-de-Malbert: a Doire (''la Duèiro/la Douiro'') ciü a u nord e a Bertrande (''la Bertrondo'') ciü a u süd. == Sto̍ria == U nume d'a cumüna e̍ a furma ün [[auvergnat]] anticu d'u nume d'u santu, ''Cyr'' ün [[Lengua françéise|françese]], ün ma̍rtiru cristian d'u [[IV secolo|se̍culu IV]]. == Abitanti == === Evulüçiun demugra̍fica === {{Demografia/Saint-Cirgues-de-Malbert}} == Lœghi de interessu == === Architetüre religiuse === * Ge̍ija de Saint-Cirgues: d'e̍puca ruma̍nica, e̍ sta̍ pœi üngrandia ünt'u [[XVIII secolo|se̍culu XVIII]], qandu ünt'u paise gh'eru ciü de mile persune. * Ge̍ija de San Giuane: a L'Hôpital. === Architetüre militari === [[Immaggine:Chateau mai 2017 copie.jpg|miniatura|U castelu de Saint-Cirgues|sinistra]] * Castelu de Saint-Cirgues: castelu d'u [[XVII secolo|se̍culu XVII]]. == Cültüra == {{Seçión vêua}} == Cunumia == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiue e feste == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == === Mere de Saint-Cirgues-de-Malbert === {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}} {{ComuniAmminPrec|marsu 2001|marsu 2014|Pierre Vidalinc||[[Scindico|Mera]]|}} {{ComuniAmminPrec|marsu 2014|''ün ca̍rega''|Marc Benech|DVD|Mera|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Cumünicaçiue == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{O}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn de l'Alvèrnia-Ròdano-Àrpi]] sxdxshepdnud06avo6vh70ckb33rvlh Bizzarone 0 25193 271672 214764 2026-07-10T09:32:07Z Luensu1959 1211 nomme locale 271672 wikitext text/x-wiki '''Bizzarone''' (''Bizaron'' in lengoa lombarda - prononçia locâle: [bidza'rum]) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Bizzarone |Panorama = S.Evasio_in_Bizzarone.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Commo |Amministratore locale = Guido Bertocchi |Partito = lìsta cìvica ''Fare per Bizzarone'' |Data elezione = 27-5-2019 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Mendrisio]] (CH-TI), [[Novazzano]] (CH-TI), [[Rodero]], [[Stabio]] (CH-TI), [[Uggiate-Trevano]], [[Valmorea]] |Nome abitanti = (it) ''Bizzaronesi'' |Patrono = Sàn Evâzio |Festivo = 1° dexénbre |Mappa = Map_of_comune_of_Bizzarone_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Bizzarone inta provìnsa de Commo. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Commo}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]] 6vyqg2dewd9s6z6sy41wwzqcgme3l0q Blessagno 0 25194 271673 214765 2026-07-10T09:34:23Z Luensu1959 1211 nomme locale 271673 wikitext text/x-wiki '''Blessagno''' (''Blessagn'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Blessagno |Panorama = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Commo |Amministratore locale = Piero Righetti |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 12-6-2017 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Dizzasco]], [[Laino]], [[Pigra]], [[Centro Valle Intelvi]] |Nome abitanti = (it) ''Blessagnesi'' |Patrono = |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Blessagno_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Blessagno inta provìnsa de Commo. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Commo}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]] h0kj8q3i8k38fycanpxb32jhpkc44bb Blevio 0 25195 271674 214766 2026-07-10T09:49:15Z Luensu1959 1211 nomme locale 271674 wikitext text/x-wiki '''Blevio''' (''Biev'', ciamâ anche ''la Biev'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Blevio |Panorama = Blevio.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Commo |Amministratore locale = Alberto Trabucchi |Partito = lìsta cìvica ''Per Blevio'' |Data elezione = 26-5-2014 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Brunate]], [[Cernobbio]], [[Commo]], [[Moltrasio]], [[Torno]] |Nome abitanti = (it) ''Bleviani'' |Patrono = Sànti Gordiano e Epimaco |Festivo = 10 màzzo |Mappa = Map_of_comune_of_Blevio_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Blevio inta provìnsa de Commo. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Commo}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]] 450jhbbf3rlra5qeuvvxwlok84d6mm6 Pro Recco 0 30585 271661 240173 2026-07-09T17:36:45Z N.Longo 12052 + cat 271661 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[File:Pro Recco logo 2018.png|thumb|O lögo da squàddra adêuviòu da-o 2018]] A '''Pro Recco Waterpolo 1913''', conosciûa ciù senpliceménte cómme '''Pro Recco'''<ref>{{Çitta web|url=https://www.ansa.it/web/notizie/rubriche/altrisport/2010/03/14/visualizza_new.html_1733136838.html|tìtolo=Pallanuoto: Coppa Italia alla Pro Recco - Altri Sport - ANSA.it|vìxita=2021-05-26}}</ref>, a l'é inn-a socjetæ de [[Ballaneuo|balanêuo]] de [[Recco]], fondâ inte l'estæ do [[1913]] co-o nómme de ''Rari Nantes Enotria'', e a l'é a-a giornâ d'anchêu a squàddra ciù titolâ a-o mondo inte sto spòrt chi. Da-o [[2016]] o prescidente o l'é [[Maurizio Felugo]], mentre da-o [[2021]] l'alenatô o l'é [[Sandro Sukno]]. A Pro Recco a zêuga e partîe interne inta [[Piscinn-a Pónta Sant'Anna]] de Recco. A l'é a squaddra da çitæ de [[Recco]], e a zêuga inta Serie A1 da-o [[1953]], anno quand'a l'é stæta promòssa da-a Serie B. Inta sêu stöia a l'ha guâgnòu 34 scudétti (o prìmmo into [[1959]], l'ùrtimo into [[2022]]), 17 Coppe Italia, 10 Coppe di Canpioîn e 8 Supercoppe Eoropee, fra l'âtro a l'é l'ùnica squaddra italiann-a a avéi guâgnòu o grande slam (Canpionòu, Coppa Italia, Coppa di Canpioîn, Supercoppa Eoropea). Sto tragoardo chi o l'é stæto razonto inte stagioîn [[2006]]-[[2007|07]], [[2007]]-[[2008|08]] e [[2011]]-[[2012|12]]. == Nòtte == <references/> == Âtri progétti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] ad0zqnhz9os2eqigcgi1lwd7nnw2ok0 Stasiun de Camuggi-San Fertuzu 0 30754 271649 271420 2026-07-09T16:52:54Z N.Longo 12052 + wl 271649 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Staçión feroviària |nómme = Camuggi-San Fertuzu |âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Camogli-San Fruttuoso''</div> |inmàgine = Camogli (GE) - stazione ferroviaria - fabbricato viaggiatori lato strada - 01.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiun de Camuggi</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |stâto = ITA |var-localitæ = Lucalitè |var-cordinæ = Curdinè |var-ativaçión = Ativasiun |ativaçión = 1868 |var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu |stâto_d'ûzo = adövià |var-gestô = Gestù |var-lìnie = Linee |lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]] |var-tîpo = Tipu |tîpo = fermata in superficce, pasante |var-colìsse = Binai |colìsse = 2 (primma 3) |var-interscàngi = Interscangi |interscàngi = Curiere [[AMT]] |var-contórni = A l'in giu |contórni = centru de [[Camuggi]] }} A '''stasiun de Camuggi-San Fertuzu''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A l'é au servissiu du cumüne de [[Camuggi]], in ta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]]. L'impiantu, dau primmu de lüggiu du [[2001]], u l'é gestiu da ''[[Rete Ferroviaria Italiana]]'', üna sucietè du grüppu de [[Ferrovie dello Stato|FS]]. A l'é a sula fermata in funsiun a Camuggi da quande u l'é stetu supressu a [[stasiun de Camuggi-Prià]]. De ciü, in sciu scitu de [[Trenitalia]] u l'é marcou a [[Purtixö de Camuggi|stasiun de Camuggi-Purtixö]], che in veitè a se riferisce au servissiu de prenutasiun integrou du grüppu FS pe'u vapurettu ch'u porta finn-a de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Storia == A stasiun, a l'imprinsippiu ciamà sulu che de Camuggi, a l'é intrà in funsiun ai 23 de nuvembre du [[1868]], asemme a l'avertüa du toccu da feruvia da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. Pasou nu guei d'anni, in tu [[1884]], u l'é stetu tiou sciü ascì u fabricou pe'i viagiatui<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=18 agustu 1886|tìtolo=Le Ferrovie dell'Alta Italia nel 1° semestre 1884|revìsta=Monitore delle Strade Ferrate e degli interessi materiali|volùmme=Annu XIX|nùmero=33|p=514|léngoa=IT|url=https://www.trenidicarta.it/archivi/assets/pdf/2/Monitore_delle_strade_ferrate_e_degli_in_1886.pdf}}</ref>. I primmi scavi pe'a missa a tera du duppiu binaiu in ta treta fra [[Staçión da Céive|A Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], ch'a cumprendeiva ascì Camuggi, sun cumensè in tu [[1915]]. U scavu da növa galeria sutt'au [[Munte de Portufin]], pe faghe pasà u segundu binaiu, u l'aiva fetu nasce a necesitè de adövià in te quarche mainea a tera e e prie ch'ean stete scavè. Pe primmu avei impiu a fussa ch'a gh'ea davanti au [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], pe creà cuscì a ciassa ch'a se vedde aa giurnà d'ancö. Poi a l'é steta tracià üna linea de vagunetti da minea (diti ''décauville''), e i materiali che pe tanti meixi sun steti caciè in mà daa fuxe d[[U Fussou (Camuggi)|u Fussou]], han cuntribuiu du bellu aa furmasiun da ciazza de Camuggi cumm'a l'é aa giurnà d'ancö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_287_Trasporto_detriti_scavo_della_galleria_FFSS_1915.htm|tìtolo=287. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Pe'a gran alüviun du 25-27 de setembre du [[1915]] l'é finiu interuttu u lungu punte de legnu duve pasavan i vagunetti da ''décauville'', scicumme l'ea derüou in tu Fussou u teren duve a se posava a primma campà. A ogni moddu, u punte u l'é stetu ricustruiu aa spedia, tempu de quarche giurnu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_088_Camogli_Rio_Gentile_danni_alluvione_1915.htm|tìtolo=088. RIO GENTILE|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_743_Alluvione_crollo_passerella_scarico_detriti_FS_1915.htm|tìtolo=743. ALLUVIONE|léngoa=IT}}</ref>. Au primmu de mazzu du [[1954]] a stasiun a l'ha cangiou de numme in te "Camuggi-San Fertuzu", sernüu d'acordu cu'u Cumüne pe spuncià l'interesse pe'u paize e pe l'[[San Fertuzu (Camuggi)|abasia de San Fertuzu]], scicumme alantù Camuggi a cumensava a vegnì ün impurtante scitu da türisti<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 114}}</ref>. Pe tanti anni, Camuggi a l'é steta l'ürtima fermata da linea da [[Staçión de Zêna Ôtri|Vutri]], a [[Zena]], a l'arivava finn-a in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A ogni moddu, doppu u l'é stetu levou u binaiu pe l'incruxu di treni e quellu du binaiu mortu pe'e merci, e l'impiantu u l'é vegnüu üna fermata sensa persunale ai 13 de frevà du [[2005]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2005|méize=Arvì|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|nùmero=269|p=7|léngoa=IT}}</ref>. Da quellu mumentu u capulinea di servissi ürbani versu Zena u l'é stetu purtou in ta [[Staçión de Récco|stasiun de Reccu]]. == Impianti == [[Immaggine:Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|miniatura|Vista da stasiun]] U fabricou pe'i viagiatui u se cumpunn-e de trè custrusiuin, cun quella in tu mezu ch'a l'è isà sciü trei livelli mentre quelle dae parti, misse in simetria cu'a primma, l'han duì cen. Dau cian teren u se ghe pö arivà a tütti duì i binai e ae machinette autumatiche pe fà i bigetti. Au segundu cian (duve se passa pe arivà au binaiu 1, quellu in scia diresiun pe [[Zena]]), de frunte aa bigeteria, d'ancö serà, se tröva üna sala ch'a l'é dövià da de asuciasiuin du postu cumme La Banca del Tempo e a Macramè Camogli "Tina Leali Rizzi", ch'a porta avanti ün'[[Macramè de Camuggi|antiga tradisiun camuginn-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/05/camogli-corsi-gratuiti-di-macrame-da-lunedi-13-ottobre/|tìtolo=Camogli: corsi gratuiti di macramè da lunedì 13 ottobre|dæta=5 setembre 2025|léngoa=IT}}</ref>. A facià de sta custrusiun, au cian teren, a se prezenta cun sette porte cu'ün arcu a tüttu sestu, mentre au primmu cian u gh'é sette barcuin cun di archetti, che vegnan sinque au segundu cian. U fabricou, cumme decurasiun, u g'ha ün curnixun pe ogni barcun, de finte culonne e de linee che ne marcan i cen, elementi feti de pria gianca ch'a rizalta in sce l'intonacu röza de müage. A cianta da custrusiun a l'é a retangulu e, in scia facià, u se tröva ascì üna mappa du centru de Camuggi, mustrà in sce ün muzaicu de ceramica fetu daa [[Manifattura Giuseppe Mazzotti 1903|Ditta Mazzotti de Arbisöa]] e dau pitù L. Lorenzi, arangiou pe l'ürtima votta in tu [[2024]]<ref>{{Çitta web|url=https://primaillevante.it/cronaca/restaurata-la-piantina-di-camogli-fatta-di-mattonelle/|tìtolo=Restaurata la piantina di Camogli fatta di mattonelle|dæta=6 dixembre 2024|léngoa=IT}}</ref>. [[Immaggine:Stazione - Camogli (GE) Italia - 8 Settembre 2013 - panoramio.jpg|sinistra|miniatura|300x300px|A banchinn-a dau binaiu 2]] Da vixin ae due custrusiuin in sci fianchi du fabricou gh'é due scainè. A ciü grande, in scia sinistra, a permette d'arivà au livellu di binai, daa parte de l'1 (quellu in scia diresiun pe Zena), sensa pasà drentu au fabricou. A stasiun u g'ha duì binai che u traversan, cun banchinn-a cuverta da üna pensilinn-a de feru batüu e lighè l'ün l'atru da ün suttupasaggiu. Tra u fabricou pe'i viagiatui e e galerie pe [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se tröva de atre strutüe. Fra queste gh'é u magazin pe'u scaregu de merci, ch'u l'é stetu custruiu in tu [[1915]] scicumme i binai s'ean alarghè in te sta diresiun<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_265_Sistemazione_definitiva_Stazione_Ferroviaria_1920.htm|tìtolo=265. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Defeti, primma, gh'ea ün binaiu mortu ch'u gh'aiva ün binaiu dedicou, fetu in tu [[1905]]. Finiu in abandun, u magazin u l'é stetu cunservou ascì doppu che fra a feruvia e u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]] s'é custruiu ün parchezzu, avertu dau [[2025]]. Da sti parchezzi se pö arivà in sciu primmu binaiu sensa de vinculi architetonici<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210659|tìtolo=Ex magazzino ferroviario|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1297_Piazza_del_Teatro_deposito_ferroviario_1901.htm|tìtolo=1297. PIAZZA TEATRO|léngoa=IT}}</ref>. In scia drita du fabricou u gh'é ancun u serbatoiu de l'egua ch'a serviva pe'e caldaie de lucumutive a vapure. Deré questa gh'ea üna votta di teren au servissiu de cà de d'atu, che però sun steti ascianè pe custruighe a scainà du Torrasco<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1027_Camogli_binari_e_linea_ferroviaria.htm|tìtolo=1027. CAMOGLI|léngoa=IT}}</ref>. Questa, ligà au suttupasaggiu ch'u passa in scia sinistra du fabricou da stasiun, a porta finn-a in te Via Lorenzo Bozzo pe mezu de ün ascensù, in servissiu dau [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2021/11/12/camogli-arriva-lok-operativo-lascensore-del-torrasco/|tìtolo=Camogli: arriva l'ok, operativo l'ascensore del Torrasco|dæta=12 nuvembre 2021|léngoa=IT}}</ref>. == Muvimentu == A stasiun a l'é servia dai treni regiunali e regiunali veluci de [[Trenitalia]] in te l'ambitu du sö cuntrattu de servissiu cu'a [[Liguria|Regiun Ligüria]], in ciü da quarche Intercity in scia linea Livurnu-Milan, gestii de lungu da Trenitalia. De ciü, [[Trenord]] a g'ha di treni regiunali in scia linea Spezza-Milan che viagian de sabbu, pe'u ciü in ti meixi fra zügnu e setembre e che finiscian a [[Milan]] Ruguredu e [[Commo|Comu]]. Stu servissiu u l'é cunusciüu cu'u numme de "Treni du Mà". == Servissi == A stasiun, che pe RFI a l'é de categuria "argentu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiuin in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2026-04-06}}</ref>, a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/camogli-s-fruttuoso.html|tìtolo=Camogli-S. Fruttuoso|léngoa=IT}}</ref>: * {{Scìnbolo|Feature ticket office inv 2.svg}} Bigeteria autumatica de Trenitalia * {{Scìnbolo|Aiga waitingroom inv.svg}} Sala d'ateiza * {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Bagni * {{Scìnbolo|Aiga shops inv.svg}} Distributuì autumatici pe mangià e beive == Interscangi == [[Immaggine:Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|miniatura|A fermata de curiere davanti aa stasiun]] In ta stasiun gh'é de interscangi cun: * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Fermata de curiere [[AMT]] * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Stasiun di taxì Dau ciasà davanti aa stasiun ghe passa di servissi de trasportu pübblicu lucale de l'[[AMT]]: * Linea 773: [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] - [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] - [[Camuggi]] - [[Recco|Reccu]] * Linea 973: [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] Parchezzu - Via Castagneto Seia - [[U Migià (Camuggi)|Migià]] - Ciassa Sciaffin - stasiun de Camuggi. U servissiu integrou trenu-vapurettu ciamou ''San Fruttuoso link'' u permette d'arivà finn-a a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] partindu dau [[purtixö de Camuggi]]. == Notte == <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa |Nómme = Camuggi-San Fertuzu |var-ferovîa = Feruvia |Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]] |PK = 21+774 |var-direçión = Diresiun |Direçión 1 = [[Zena]] |var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma |Staçión precedénte = [[Stasiun de Camuggi-Prià|Camuggi-Prià]] |var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu |Staçión sucesîva = [[Staçión de San Loenso|San Luensu]] |Direçión 2 = [[Pisa|Piza]] }} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-San Fertuzu]] tdnqe1dpth2bcow7lsr6grgzwfuxwsc Gexe de Camuggi 0 32661 271652 271422 2026-07-09T17:10:15Z N.Longo 12052 + wl 271652 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Baxilica de l'Assunta, Camuggi == [[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]] A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]] L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe ese poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />. De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />. == Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]] {{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} == Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi == {{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} == Munasteru de San Prospu, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]] {{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. == Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa == [[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]] A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa == [[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]] Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia in tu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />. == Gexa du Sacru Cö, A Rüa == [[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']] A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà. == Gexa de San Roccu, San Roccu == [[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]] Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Gexa de San Nichiozu, San Roccu == [[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]] A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />. == Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu == [[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]] {{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} L'abasia de San Fertuzu a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]] == Icunn-e, capelle e muzaici == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a Punta Ciappa </gallery> In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè. Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, in ti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe. A [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de [[San Prospu de Taragunn-a|San Prospu]] e [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu]]"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Cristi e prezeppi == [[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]] A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />. Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi. Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}} * {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]] 24niw75y7djrvttchpx3f1kzekqarql Parcu Natürale Regiunale de Portufin 0 32697 271644 271615 2026-07-09T16:35:35Z N.Longo 12052 trad da ca 271644 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Mappa Parco naturale regionale di Portofino.jpg|miniatura|Mappa du Parcu Natürale Regiunale de Portufin]] U '''Parcu Natürale Regiunale de Portufin''' (''Parco Naturale Regionale di Portofino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün'area natürale prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]], a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante. L'ente du parcu, creou pe lezze 1251 du 20 de zügnu du [[1935]] e de cumpetensa da [[Liguria|Regiun]] dau [[1975]], u l'é furmou dai cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], cu'a sö sede ch'a l'é a Santa Margaita. Se speta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale. == Teritoiu == U parcu u s'estende pe 18&nbsp;km² de tera e 13&nbsp;km² de costa, tantu ch'u l'é l'area de costa prutetta ciü a setentriun de tüttu u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] de punente. L'ente du parcu u mantegne e indicasiuin e in sicüressa üna rè de ciü de 80&nbsp;km de senté<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/98|tìtolo=Il Parco|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. U cunfin du Parcu u cure lungu a cresta du [[Munte de Portufin]], tra [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], mentre e tere ciü a levante, levou quelle de [[Allega (Camuggi)|Allega]], fan parte de [[San Luensu da Costa]], in tu cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. == Storia == [[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Ente Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]|sinistra]] In sce a costa du [[Munte de Portufin]] u l'ea previstu, in ti [[Anni 1930|anni Trenta]], a custrusiun de üna stradda ch'a lighesse [[Camuggi]] cun [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], vusciüa daa [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa de Zena]] e dau Prefettu. U guvernu u l'ha però blucou stu prugettu e in cangiu l'é stetu purtou avanti üna pruposta pe prutezze ste tere. In tu [[1935]], cu'a lezze 1251, u l'é stetu dunque creou l'Ente Parcu Munte de Portufin (''Ente Parco Monte di Portofino''), pe prutezze 1.061 ettari spartii fra i Cumüni de Camuggi, de Portufin e de Santa Margaita<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/147|tìtolo=Ente|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Cumme l'é nasciüu e Regiuin, cu'u pasaggiu de puteri a ste lì, a lezze 70 du [[1975]] a l'ha fetu pasà de cumpetensa u parcu aa Regiun. In tu [[1978]] u l'é stetu dunca supressu l'Ente Parcu e u l'é nasciüu ufisialmente u Parcu Natürale Regiunale du Munte de Portufin. Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè (Italia)|Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]] pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantasinqu'anni daa fundasiun du parcu, u l'é stetu prupostu d'azunzilu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]]<ref>{{Çitta web|url=http://ilsecoloxix.ilsole24ore.com/p/levante/2010/02/08/AM9vbGMD-portofino_unesco_patrimonio.shtml|tìtolo=Portofino nel patrimonio UNESCO|dæta=8 frevà 2010|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>, ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2011/04/05/news/portofino_la_beffa_dell_unesco_il_governo_dimentica_la_candidatura-14506242/|tìtolo=Portofino, la beffa dell'Unesco il governo dimentica la candidatura|outô=Michela Bompani|dæta=5 arvì 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. In tu [[2024]] u s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de alargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se aspeta u pasaggiu definitivu a parcu nasiunale. == Piante e bestie == [[Immaggine:Capra sul Sentiero 2.jpg|miniatura|Üna crava in tu parcu]] E [[Plantae|piante]] che crescian in tu parcu sun quelle tipiche da regiun mediteranea, cun di boschi de [[Castagnu|castagni]], [[Nisöa|nisöe]], [[Carpe neigru|carpi neigri]], [[pin]], [[Erxu|erxi]], [[armuin]] e [[Uriva (cianta)|erbi d'oie]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/22|tìtolo=La Vegetazione|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe'e [[Animalia|bestie]], gh'é benben d'[[Aves|oxelli]]: fra i ciü cumüni e quelli che se veddan de ciü gh'é u [[pecettu]], a [[testaneigra]], u [[frenguellu]], l'[[öggiurussu]], a [[Parisêue (Paridae)|parisöa]], u [[merlu]], a [[gazann-a]], u [[turtuelun]] e u [[Columba palumbus|culassu]]. U gh'é poi de oxelli predatui cumme u [[farcu peregrin]], u [[farchettu]] e l'[[agugia neigra]], che fan u niu finn-a in sce scügee ciü erte. Fra i oxelli de mà u gh'é ancun l'[[ochin fratin]], l'[[Oca ciapæa|oca ciapea]], a [[Rondaninn-a de mâ (Sterna Hirundo)|rundaninn-a de mà]] e a [[sula]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/24|tìtolo=La Fauna|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe'i [[Amphibia|anfibbi]] gh'é u [[scilvestru]], a ''[[Salamandrina perspicillata]]'', u ''[[Speleomantes strinatii]]'' (ch'u se tröva in te grotte e in ti posti freschi e ben ümmi), a ''[[Hyla meridionalis]]'' (pe'u ciü zü a [[Nuzegu]] e de d'atu aa [[Cà de l'Ou]]), u [[baggiu]], a [[Rana dalmatina|rana ''dalmatina'']] e a [[rana di Apenin]]<ref name=":0" />. Fra i [[Reptilia|rettili]] se pöan ricurdà u [[scurpiun]] (tantu [[Tarentola mauritanica|quellu cumüne]] che ''[[Hemidactylus turcicus]]''), a [[Grigua de müage|grigua]] dita "de müage", u [[lagö]], a [[sangueggia]] e de bisce cumme ''[[Coronella girondica]]'', ''[[Zamenis longissimus]]'' e ''[[Hierophis viridiflavus]]'', ciü de bisce d'egua cumme ''[[Natrix helvetica]]'' e ''[[Natrix maura]]'' da vixin ai fussuei e in ti sciti ümii. In ta culesiun du [[Müseu de storia natürale "Giacomo Doria"]] gh'é cunservou u campiun d'üna grigua da specie ''[[Timon lepidus]]'' truvou in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] tra [[Nuzegu]] e [[Portofin|Portufin]], ch'u l'é o in erure in ta registrasiun o a testimuniansa d'üna qualitè de grigua che ancö a l'é estinta in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]]<ref name=":0" />. U [[Pòrco sarvægo|porcu sarvegu]], ben ch'u ne segge cuntrulou u nümeru, u l'ariva a de densitè ciütostu erte, e gh'é stetu spesse votte de pruteste dae gente che stan in sciu prumuntoiu. De ciù, nu manca a [[vurpe]], u [[tasciu]], u [[risö]] e [[Foin|fuin]]. De interesante u gh'é ancun a prezensa da [[vinvera russa]], ch'a se pö vedde spessu in ti sciti in giu a u [[faru de Portufin]]. Daa fin di [[Anni 1980|anni Otanta]], in tu parcu sun stete liberè ascì de [[Crava|crave dumesteghe]]<ref name=":0" />. == Lucalitè == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|Punta Ciappa dau senté fra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Monte Campana dal sentiero tra Batterie e San Fruttuoso.jpg|U "Munte Campann-a" Cala dell'oro dall'alto.jpg|A [[Cà de l'Ou]] Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Costa da Fin dau mà Località Passo del bacio.jpg|U "Passu du Baxu" </gallery> Ün gran nümeru de lucalitè e de posti d'interesse du parcu u se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]]. E due intrè ciü impurtanti pe'u parcu, partindu a pé o cu'i mezi dau centru da sitè, se trövan in curispundensa de frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Daa primma, pe mezu d'ün rastellu e d'üna scainà, s'ariva au cumplessu de l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel Kulm]], üna strutüa liberty di primmi du [[XX secolo|Növesentu]] che pe di anni a l'é steta ünn-a de ciü in vista in te tütta l'[[Italia]]. Pasou de fiancu de l'[[Trasmetitù de Portufin|antenna tele-radiufonica]], s'ariva in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], dunde gh'é de vilette che ancö sun au servissiu du ripetitù ma che üna votta ean de strutüe de l'hotel e, doppu, a sede d'ün cumandu di Carabiné. Poi se finisce in Gaixella, numme che de votte u l'é detu finn-a ae vilette vixinn-e au trasmetitù, de dunde se deramman quattru senté. Ün de questi u chinn-a versu levante in tu paize de [[San Luensu da Costa]], mentre ün atru u menn-a, a punente, au paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. De lì partan atre vie che se ligan turna cu'u tersu senté, quellu de süd-ovest pe'e [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], mentre a süd-est gh'é l'ürtima diresiun, e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté che da Gaixella u va pe San Roccu u passa finn-a pe'i Galletti, duve pe'u senté se ghe tröva de strutüe de müage e ceramica pitüè cumme stasiuin da Via Crucis, travaggiu du pitù Del Pozzo e che partan d'in tu sagrou da [[Gexa de San Roccu (Camuggi)|gexa de San Roccu]]. Ciü che a stradda pe'[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], daa gexa u va avanti ün senté che, arivou dae cà in là zona du Poggiu e de Pegu, u se deramma. Da üna parte u chinn-a versu u mà, pasandu pe [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e a sö [[Gexa de San Nichiozu (Camuggi)|gexa]], pe'[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]] cu'a lucalitè du Muin e arivandu finn-a a [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], puntu ciü a punente de l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]]. Da l'atra parte, u senté u va avanti in sciu [[Munte de Portufin|Munte]] pasandu pe'[[A Murtua (Camuggi)|a Murtua]], ürtima lucalitè ch'a gh'agge ancun di abitanti. Arivou in scia cruxea de Fornelli, u senté u va avanti pe'a via ch'a l'ea dövia dau [[Regiu Ezercitu Italian|Regiu Ezercitu]] e poi daa [[Wermacht]] pe arivà dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], üna furtificasiun ch'a duveiva servì pe'a difeiza du mà davanti au [[Pòrto de Zena|portu de Zena]]. <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Passaggio in ferrata.jpg|A via de Cadenn-e Sentiero da San Rocco a San Niccolò.jpg|U senté da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] Sentiero portofino vetta.jpg|Senté in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]] Sentiero tra Pietre Strette e San Fruttuoso 1.jpg|U senté tra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] Sentiero da Pietre Strette per Semaforo Vecchio e Semaforo Nuovo.jpg|U senté tra e Prie Streite e i semafuri </gallery> D'in te [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] partan duì senté, che però in caxu de tempu grammu o atru periculu vegnan seré da l'Ente Parcu. U primmu, ch'u custezza u mà, u passa pe'u "Munte Campann-a"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Monte Campana''</ref>, u "Passu du Baxu"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Passo del Bacio''</ref>, a "Via di Tübbi"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Via dei Tubi''</ref> e ascì pe' u sentè de Cadenn-e, duve u gh'é ün derüu a piccu in sciu mà che, pe atraversalu, gh'é stetu missu üna cadenn-a lungu u senté. De de lì, se passa de d'atu a [[Cà de l'Ou]], duve u l'é vietou intraghe, pe muntà sciü finn-a in simma aa Costa da Fin e chinà, a l'ürtimu, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. L'atru senté, invece, u munta sciü dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] versu u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], üna vegia stasiun du telegrafu, pe zunzise aa Toca cun ün atru senté ch'u ne vegne da Fornelli. Daa Toca u senté u va avanti versu levante pasandu pe'u Pertüzu di Croi, duve u se zunze cu'i senté che menn-an versu [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Muntandu aa Toca, invece, se passa pe'i sciti de Sequoie, Staggiu e Paradizu, duve se pö arivà a Gaixella e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o andà avanti versu u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], üna stasiun pe'e cumünicasiuin custruia da l'ezercitu du [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. Da vixin ae Prie Streite, ün pasaggiu streitu fra di scöggi duve se trövan de tracce de custrusiuin döviè in moddu nu custante, se zunzan insemme i senté che ne vegnan da Gaixella, dau Pertüzu di Croi e dau [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], pe chinà dunque, custezandu e Bocche, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. I ürtimi punti impurtanti in tu teritoiu de [[Camuggi]] se trövan pocu au de là de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e sun diti de ''Base O'', ''Piano del Capo'', ''Ghidelli'' e ''Felciara'', cuscì cumme u percursu fra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté fra e Prie Streite e ''Felciara'' u porta invece a ''Castelluccio'' e ae Bocche, in tu teritoiu du Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] cuscì cumme u ''Monte Pollone'' e a vetta in simma ae Bocche<ref group="n.">Ufisialmente ''Monte delle Bocche''</ref>. Da st'ürtimu passa u senté che dau parcu u porta versu e cà de Santa Margaita misse lungu ''Via Costasecca'' e ''Via Costamezzana''. In tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]] se tröva i sciti de ''Piano del Capo'', Rufinà e ''Crocetta'', duve se pö arivà da ''Piano del Capo'', da ''Ghidelli'' e dae Bocche e che g'han da vixin e lucalitè, cun cà, de ''Olmi'', ''Sant'Isidoro'', ''Coppelli'' e Gassetta. Versu setentriun, pasou a Baia de [[Niasca (Santa Margaita)|Niasca]], e frasiuin de [[Pagi (Santa Margaita)|Paraggi]], [[Pedale (Santa Margaita)|Pedale]] e [[Nuzegu (Santa Margaita)|Nuzegu]] sun sutta a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a marcà i cunfin fra Parcu e u restu du Cumüne. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/hh/index.php|tìtolo=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] poxytl026ics4ipitkls7ihu3dz4ich Moutîa 0 32947 271667 271589 2026-07-09T19:16:41Z Michæ.152 13747 /* Exénpi */ 271667 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} 'Na '''moutîa''' a l'é 'na condiçión anormâle ch'a corpìsce 'na strutûa ò 'na fonçión de tùtto ò de 'na pàrte de 'n [[òrganîximo]] e ch'a l'é de sòlito ligâ a ségni e scìntomi speçìfichi<ref>NCI Dictionary of Cancer Terms: [https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/disease Definition of disease]</ref>. E moutîe pêuan êse caxonæ da fatoî de fêua, cómme i patògeni, l'espoxiçión anbientâle e-i tràomi, ò de drénto, cómme a genética, l'invegî e-e magàgne do scistêma inmunitâio. [[File:Peste bubonique - enluminure.jpg|thumb|A ciâga di ciavélli de l'Antîgo Testaménto (Bìbia de Toggenburg, XIV sécolo)|centro]] A moutîa a constitoìsce 'n stâto dónde a capaçitæ de l'òrganîximo a càngia e a reprezénta 'na deviaçión da-a seu nòrma biomédica ò da-a condiçión comùn. Defæti, de sòlito gh'é 'n sotî equilìbrio fixològico tra-i proçèsci [[Chimica|chìmichi]], [[Fixica|fìxichi]] e fonçionâli do còrpo e dónca a moutîa a peu êse consciderâ cómme a consegoénsa do faliménto di mecanîximi de contròllo òmeostàtichi<ref>Kotas and Medzhitov, 2015</ref>. A tùtti i mòddi, o conçètto o l'é difìçile da definî con preçixón e o l'é infloensòu da fatoî [[Soçiêtæ|soçiâli]], [[Coltûa|colturâli]] e [[Economìa|econòmichi]] che són cangiæ into ténpo. A scénsa ch'a s'òcupa de prevegnî, diagnosticâ e cuâ e moutîe a l'é a [[Mëxinn-a|mêxìnn-a]]. == Stöia == A paròlla ''moutîa'' (ant. ''marotia'') a ne vêgne da l'agetîvo ''maròtto''/''mòuto'', da-o latìn ''male habitum'', in sciô càrco do grêgo ''κακῶς ἔχων'' "ch'o sta mâ". Inte l'antighitæ a moutîa a l'êa de spésso consciderâ cómme 'n'entitæ de fêua ch'a l'intrâva into còrpo, caxonâ da 'n castîgo divìn, da-a poscesción de 'n demònio ò da 'na malediçión. A cûa a l'êa bazâ dónca in sce rîti d'ezorcìsmo, òraçioìn, ofèrte e l'ûzo d'èrbe màgiche. Tra-o [[V secolo a.C.|V]] e-o [[IV secolo a.C.|IV secolo prìmma de Crìsto]], con [[Ippocrate de Coo|Ipòcrate de Kos]], conscideròu o poæ da mêxìnn-a òcidentâle, o conçètto de moutîa o finìsce d'êse 'n fenòmeno sorvianaturâle e o vêgne 'n fæto naturâle. Ipòcrate o desvilùppa a teorîa di umoî, ch'a saiâ pöi perfeçionâ da-o mêgo româno [[Galén]] into [[II secolo|II sécolo dòppo de Crìsto]] e ch'a regniâ a mêxìnn-a òcidentâle pe sécoli. Segóndo sta teorîa, o còrpo umàn o contegniéiva quàttro umoî fondamentâli (sàngoe, flémma, chéulera, melanconîa) e-a moutîa a saiéiva caxonâ da-a pèrdia do seu equilìbrio: scibén chò-u scistêma ipocràtico o no l'é ciù riconosciûo da-a mêxìnn-a d'ancheu, o l'à reprezentòu o prìmmo tentatîvo de dâ 'na spiegaçión raçionâle a-e moutîe. [[File:Paul Fürst, Der Doctor Schnabel von Rom (Holländer version).png|thumb|Inçixón do Dotô Schnabel: o bécco da seu màscara o l'êa inpîo de èrbe profumæ pe schivâ e spùsse che, segóndo a teorîa do ténpo, caxonâvan a pèsta (Paul Fürst, ciù ò mêno 1656)]] Do [[1546]] o mêgo veronéize [[Girolamo Fracastoro]] o pùbrica o ''De contagione et contagiosis morbis'' e o l'acapìsce che e moutîe ne vêgnan da de ''seminaria contagionis'' ("seménse de contagión"), che pêuan trasméttise da 'na persónn-a a l'âtra. A tùtti i mòddi, scìn a-a fìn do XIX sécolo o spantegâse de moutîe o saiâ spiegòu co-a teorîa di miàsmi, ch'a l'identificâva o mêzo do contàggio inti fùmmi téusceghi provocæ da-o marçî da matêia òrgànica. Inte l'[[XIX secolo|Euttoçénto]], o [[Rudolf Virchow]] o descrêuve che e moutîe són di cangiaménti do fonçionaménto normâle de [[Çélola|çélole]] e gràçie a-o [[Louis Pasteur]] e a-o [[Robert Koch]] se dimóstra sperimentalménte che e moutîe infetîve són caxonæ da microrganîximi speçìfichi. I critêi de Koch stabilìscian pe-a prìmma vòtta inta stöia 'na relaçión de caxón ciæa e [[Sciensa|scentìfica]], ch'a lîga i microrganîximi a moutîe speçìfiche. Into córso do [[XX secolo|XX sécolo]] o conçètto o s'é evolûo pe spiegâ ascì âtre moutîe cómme tumoî, moutîe do cheu, destùrbi outoinmûni. Ancheu a moutîa a no l'é ciù consciderâ sôlo 'na magàgna de 'n mecanîximo biològico, ma 'n proçèsso dinàmico dónde a génetica da persónn-a a l'interagìsce de lóngo con l'anbiénte in gîo e co-a seu dimensción psicològica. == Exénpi == {| class="wikitable" style="width:100%; font-size:90%;" |+ '''Moutîe pe aparâto''' |- ! Aparâto corpîo !! Moutîa !! Descriçión |- | rowspan="7" | '''Scistêma nervôzo'''<br> | Açidénte ò pénn-a | Scìndrome caxonâ da 'n evénto di vâxi do çervéllo, che se pêuan tapâ ò ronpî, e caraterizâ da 'n inprovîza magàgna neorològica focâle ch'a dûa ciù de 24 ôe |- | Mangrània | Destùrbo caraterizòu da mâ de tèsta inprovîzo pe-o ciù unilaterâle, de sòlito dòppo cangiaménti da fonçión da vìsta, véumito e angóscia |- | Mâ cadûto | Scìndrome dovûa a caxoìn no do tùtto ciæe, caraterizâ da-o sciortî e da-o finî lèsto de vàrie manifestaçioìn piscofìxiche, cómme pèrdia de coscénsa, stâto de confuxón, moviménti outomàtichi, convurscioìn di móscoli |- | Depresción ò pecóndria | Moutîa psichiàtrica caraterizâ da-o cangiaménto do tón do sentiménto in sénso malincònico |- |[[Raggia|Ràggia]] |Moutîa caxonâ da ''Rhabdovirus'' trasmìssa co-a dentâ de béstie infètte, ch'a pòrta a 'n'encefalopatîa acûta squæxi de lóngo mortâ, caraterizâ da agrescivitæ e idrofobîa (poîa de l'ægoa) |- |[[Botulismo|Botulîximo]] |Moutîa caxonâ da-e toscìnn-e do ''Clostridium botulinum'', ch'a pòrta a paràlixi mòlla di móscoli scìn a-a mòrte |- | Mâ do çèrvo ò tétano | Moutîa caxonâ da-a contaminaçión de ferîe da-o bacìllo ''Clostridium tetani'', ch'o prodûe 'na toscìnn-a ch'a se spàntega pe-o scistêma nervôzo e a pòrta a-a contraçión de tùtti i móscoli do còrpo scìn a-a mòrte |- | rowspan="2" | '''Aparâto vixîvo''' | Òrzeu ò berbexìn |Insciamaçión con màrsa de parpélle, de sòlito caxonâ da l'infeçión de streptocòcchi e stafilocòcchi, ch'a se prezénta cómme 'n gróppo picìn e dûo insémme a insciàggia |- | Cateràtta | Moutîa da goàsto do cristalìn de l'éuggio, tìpica da vegiàia ò ligâ a moutîe scistémiche (diabête), ch'a peu portâ co-o ténpo a vegnî òrbi |- | rowspan="9" | '''Tèsta e còllo'''<br> | Zebìbbo ò bocaiêua (''herpes labialis'') | Moutîa da infeçión de ''Herpes simplex virus'' (HSV-1) ch'a se pìggia pe mêzo da saîva, caraterizâ da vescîghe che sciòrtan in scî bòrdi de lèrfe |- | Càmoa di dénti ò càrie | Proçèsso crònico de distruçión di tesciûo dûi do dénte, sostegnûo pe-o ciù da l'açión di batérri, sorviatùtto ''Streptococcus mutans'' |- | Pistéma | Arecugéita de màrsa caxonâ da batérri, ch'a se fórma inti tesciûi in gîo a-i dénti, a-a zenzîa ò a l'òsso |- | Mâ bageu ò àfta | Lexoìn da mocôza da bócca, che se prezéntan cómme ùlçere dolorôze |- |Fanghétto |Infeçión da-i fónzi do génere ''Candida'', pe-o ciù ''Candida albicans'', che sorviatùtto inti figeu a corpìsce e mocôze da bócca, dónde se fórma de tìpiche plàcche giànche |- |Strangogioìn |Insciamaçión caxonâ da l'infeçión da [[Bacteria|batérri]] ò da [[Virus|vîro]] de tonscìlle do çê da bócca, caraterizâ da mâ de gôa, frêve e ingrosciamémto di [[Gróppo linfàtico|gróppi linfàtichi]] do còllo ("gæli") |- |Götàsse ò oêgioìn |Moutîa infetîva sorviatùtto di figeu caxonâ da-o ''Paramyxovirus parotidis'', caraterizâ da ingrosciamémto da paròtide e de vòtte de âtre gandùgge da saîva ascì |- |Gìffre (mononucleôxi) |Moutîa caxonâ da-o vîro de Epstein-Barr e caraterizâ da frêve, ségni particolæ do sàngoe, ingrosciaménto di gróppi linfàtichi e da mìnsa |- |Göme ò scròfola |Moutîa caxonâ da ''Mycobacterium'' e caraterizâ da ingrosciamémto di gróppi linfàtichi do còllo che se désfan, fan de ciâghe, màndan fêua do materiâle cazeôzo, pe risòlvise con de çicatrixe |- | rowspan="10" | '''Aparâto de covertûa (pèlle e anésci)'''<br> | [[Zèrbia]] | Moutîa comùn da pèlle caraterizâ da rosô, vescîghe e smangiaxón, dovûa a iritaçión ò alergîa |- | Rosàzze | Moutîa tìpica di figeu caxonâ da ''Rubivirus'' e a trasmisción aérea, caraterizâ da sfêugo e ingrosciamémto di gróppi linfàtichi |- |Morbìllo |Moutîa caxonâ da ''Morbillivirus'' e a trasmisción aérea tìpica di figeu, caraterizâ da frêve, tóssa, sfêugo |- |Voiêue |Moutîa gréive caxonâ da-o ''Variola virus'' e caraterizâ da sfêugo con ciavélli che evòlvan in cròste e pöi in çicatrîxe |- |Voiêue xoattìnn-e èrpete (fêugo de Sant'Antönio) |Moutîe caxonæ da-o mæximo patògeno, ö sæ o ''Varicella-Zoster virus'' (VZV); a prìmma a l'é tìpica di figeu e a se prezénta con frêve, sfêugo e smangiaxón, a segónda a reprezénta a riativaçión sorviatùtto inti vêgi, con sfêugo e ràppi de vescîghe "a bìscia" che van aprêuvo a-o córso de 'n nèrvo |- |Porìn |Lexón da pèlle a caràtere iperplàstico ligâ a l'infeçión de 'n vîro (sorviatùtto HPV-2), frequénte in sciô dórso de moén e in scê dîe |- |Risìpola ò ventoservìn ò biscêa |Insciamaçión da pèlle e de mocôze caxonâ da ''Streptococcus pyogenes'' e caraterizâ da rosô ch'o ténde a spantegâse intànto ch'o se risòlve into pónto dónde a l'é comensâ |- |Lêpra ò mâ de san Làzou |Moutîa gréive caxonâ da ''Mycobacterium leprae'' caraterizâ da pèrdia da senscibilitæ, gróppi e lexoìn in sciâ pèlle |- | Tìgna | Moutîa da pèlle e di seu anésci caxonâ da fónzi cómme ''Trichophyton'' e ''Microsporum'', che pêuan corpî scîti despægi (tésta, córpo, pê) |- | Rógna |Infestaçión da l'àcaro ''Sarcoptes scabiei'', ch'o scâva di conìggi into spesô da pèlle pe pösâghe e êuve, a se prezénta tipicaménte con smangiaxón |- | rowspan="4" | '''Aparâto locomotô'''<br> | [[Artrôxi]] | Moutîa dovûa a-a degeneraçión de zónte tìpica da vegiàia, caraterizâ da consùmmo de cartilàgine, zontûe rédene e dô |- | Mâ de zónte ò artrîte | Moutîa caxonâ da l'insciamaçión di tesciûi de zontûe pe infeçión, tràomi o reaçión outoinmûne |- |Òsteoporôxi |Moutîa do schéletro ch'a pòrta e òsse a vegnî mêno scciasse insémme a-o goàsto da seu strutûa, sciché se fàssan ciù stocæze e téndan a fratuâse |- |Fratûa |Rotûa da strutûa de 'n òsso caxonâ da 'n tràoma |- | rowspan="6" |'''Aparâto respiatöio'''<br> | Infroénsa | Moutîa contagiôza de vîe de l'âia caxonâ da l'infeçión di vîro da famìggia de ''Orthomyxoviridae'', caraterizâ da frêve, tóssa e mâ de tèsta |- | Âxima ò patànscia | Moutîa caraterizâ da insciamaçión crònica de vîe de l'âia, ch'a provoca restrenziménto di brónchi e dificoltæ a respiâ |- |Premonîa |Insciammaçión di pormoìn pe-o ciù a caxón de l'infeçión de microrganîximi patògeni, sorviatùtto batérri (prezénpio ''Streptococcus pneumoniae''), con inpiménto de lìquido ò màrsa e dificoltæ a respiâ |- | Mâ do gróppo |Moutîa caxonâ da l'infeçión da-o bacìllo ''Corynebacterium diphtheriae'', ch'o l'ìntra inte prìmme vîe de l'âia ò o s'atàcca de drîto a-e mocôze, a l'é caraterizâ da tonscìlle rósse, ìnsce e covèrte da pseodomenbrànn-e, frêve, stâto téuscego |- | Tóssa âzenìnn-a | Moutîa di figeu caxonâ da ''Bordetella pertussis'' e caraterizâ da atàcchi de tóssa interótti da àtti respiratöi da-o són tìpico |- |Tîxi | Moutîa caxonâ da ''Mycobacterium tuberculosis'' e caraterizâ da-a produçión inti òrgani, sorviatùtto inti pormoìn, de lexioìn tìpiche dîte tubèrcoli, con nécroxi e arecugéita de materiâle cazeôzo |- | rowspan="3" | '''Aparâto çircolatöio'''<br> | Córpo ò crìcca | Nécroxi (mòrte) de 'na pàrte do móscolo do [[cheu]] caxonâ da-a mancansa inprovîza de sàngoe, de sòlito dòppo che 'na coronâia a s'é tapâ, con fòrte mâ do pêto, dô ch'o se spàntega sovénte a-e bràsse, tìpico "sénso de mòrte iminénte" |- |Angìnn-a |Dô into pêto de tîpo costritîvo, caxonòu da l'ischemîa do cheu, ö sæ 'na condiçión de discrepànsa tra-a provixón de sàngoe e-a domànda do móscolo do cheu pe fonçionâ |- |Ipertensción arteriôza |Condiçión crònica caraterizâ da 'na presción do sàngoe de lóngo èrta inte artêie, ö sæ sórvia a 140/90 mmHg |- | rowspan="7" | '''Aparâto digerénte e metabolîximo'''<br> | Agrûa (reflùsso do canoêzo) |Destùrbo caraterizòu da-a rimontâ do contegnûo àçido do stéumago into canoêzo, con tìpico sénso de cheubrûxo |- |Gastrîte |Moutîa da insciamaçión do stéumago, caxonâ sorviatùtto da ''H. pylori'', fàrmachi e àlcol, ch'a peu êse [[Gastrite acüta|acûta]] ò crònica |- | Epatîte |Moutîa da insciamaçión do figæto, caxonâ sorviatùtto da vîro, fàrmachi e àlcol, ch'a peu êse acûta ò crònica |- |Colêra |Moutîa infetîva caxonâ da ''Vibrio cholerae'' ch'a corpìsce l'intestìn, caraterizâ da descàreghe violénte de frùscio da-o tìpico aspêto a "ægoa de rîzo" |- |[[Diabete Mellìo|Diabête]] |Moutîa crònica caraterizâ da èrti livélli de sùcai do sàngoe, caxonâ da 'n problêma de quantitæ ò de fonçión de l'insulìnn-a |- |Podrâga |Moutîa do metabolîximo de l'àçido ùrico, ch'o s'amùggia inti tesciûi e-o pròvoca mâ de zontûe, sorviatùtto di pê |- |Mâ do scimión (''[[Kwashiorkor]]'') |Condiçión de gréive mânutriçión e mancànsa de [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] inti figeu, caraterizâ da insciàggia da pànsa e aspêto tìpico do vîzo |- | rowspan="4" | '''Aparâto urogenitâle'''<br> | [[Mä d'a pria (Calcolosi vescicale)|Mâ da prîa]] |Moutîa caxonâ da-a prezénsa de depòxiti de crestàlli inte vîe de l'oénn-a (dîta arenélla ascì inte fórme ciù lêgie) |- |Cistîte |Insciamaçión acûta ò crònica da vescîga de l'oénn-a, provocâ inta ciù pàrte di câxi da microrganîximi, ciù de ræo da parascîti, sostànse chìmiche iritànte ò stìmoli fìxichi |- | Scolaçión |Moutîa caxonâ ''Neisseria gonorrheae'' trasméssa pe-o ciù co-o sèsso, caraterizâ da descàrego de màrsa da l'urêtra |- | Mâ françéize |Moutîa da infeçión do ''Treponema pallidum'', trasméssa sorviatùtto co-o rapòrto sesoâle, che inte fórme avansæ a peu arivâ a corpî tutti i òrgani con lexoìn distrutîve (gómma) |- | rowspan="2" | '''Moutîe neoplàstiche'''<br> | Tumô malìgno ([[càncou]]) |Moutîa dónde dötræ de çélole do còrpo créscian inte ‘na mainêa incontrolâ e se spàntegan a âtre pàrte do còrpo |- | Tumô benìgno | Nêuva formaçión de çélole ch'a crésce cianìn, a rèsta localizâ, a no l'invàdde i tesciûi vixìn e a no prodûe de metàstaxi |} == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] 5jr8fktj5c4h7dfe2zwrg3ni9zhyzuz Hotel Portofino Kulm 0 32974 271639 271637 2026-07-09T13:29:43Z Luensu1959 1211 Protètto "[[Hotel Portofino Kulm]]": testo daeto da-i camogìn ([Modìfica=Consentîo sôlo a-i aministratoî] (indefinîo) [Méscia=Consentîo sôlo a-i aministratoî] (indefinîo)) 271637 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Albergo Kulm, Portofino.jpg|miniatura|Vista de l'hotel, cun l'Hermitage e, ciü inderé, Villa Margherita<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3844_Portofino_Kulm_Hermitage_e_Villa_Margherita_1913.htm|tìtolo=3844. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>]] L'&#8203;'''Hotel Portofino Kulm''' o '''Hotel Portofino Vetta''' u l'é ün hotel, ancö serou, ch'u se tröva in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. St'hotel u l'é stetu custruiu in ta lucalitè dita [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|A Vetta de Portufin]], in simma a[[u Munte de Portufin]], e u l'é ün'architetüa de güstu [[liberty]] ch'a mustra cumme in ta ''Belle Époque'' Camuggi e a frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] ean tegnüe in gran cuntu. I feti de guera e e sö dimensciuin han però purtou a serà l'hotel, in seguitu gh'é stetu ciü tentativi de rilancià e fà prumusiun da strutüa. == Storia == A cumensà daa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] a l'ea vegnüa üna destinasiun pe'i türisti ben impurtante e frequentà. In tu detaggiu, u l'é stetu ün agente de bursa de [[Pariggi]], u Sebastiano Gaggini, ch'u l'ha vistu e puscibilitè pe'u türismu de lüssu in te sta lucalitè. Le, ch'u ne vegniva da üna famiggia svissera de [[Bissone]] (in sciu [[Lâgo de Lugàn|lagu de Lügan]]) che dau [[XV secolo|Quattrusentu]] a stava a [[Zena]], u l'ha decizu de fabricà ün gran albergu in sci[[U Munte de Portufin|u Munte]] (''Monte Fino'', cumm'u l'ea ditu alantù), in te üna puzisiun panuramica da duve se vedde tantu u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] che [[Gurfu du Tigülliu|quellu du Tigülliu]]. In tu [[1904]] s'é inandiou i travaggi pe'a stradda ch'a porta daa Rüa au postu de l'hotel, inaugürà in tu meize de dixembre du [[1905]] doppu 32.000 mine e u travaggiu de 350 ommi au giurnu, pe ün percursu lungu 2.600 metri e largu 7. A ogni moddu, u s'é abandunou u prugettu de andà avanti finn-a in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta]], a 610 metri in sciu livellu du mà<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1216_Portofino_Vetta_vista_sull'Appennino_1930.htm|tìtolo=1216. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. In ti anni doppu s'é costruiu tütte e strutüe: in tu [[1906]] u l'é stetu inaugürou u Grand Restaurant, in tu [[1907]] l'Hotel Hermitage e, in tu [[1908]], tütte e custrusiuin de servissiu, cumpreizu üna gexetta. Tüttu u cumplessu, inaugürou de mazzu, u l'ha pigiou u numme de Portofino Kulm in unù de l'[[hotel Rihi Kulm]] in tu [[Cantón de Schwyz|Cantun de Schwyz]], duve u Gaggini u gh'andava de spessu. Zà in quell'annu, tra i ospiti de l'hotel gh'é stetu a [[Margherita de Savoia|Reginn-a Margherita de Savoia]], che finn-a aa sö morte a l'ha frequentou e lucalitè ciü in vista da [[Liguria|Ligüria]]. Doppu u gh'é pasou l'inventù [[Ghigèrmo Marcon|Guglielmo Marconi]], u liricu [[Giacomo Puccini]], a tennista [[Susanna Lenglen]], u spadasin [[Nedo Nadi]], u puliticu [[Italo Balbo]] e u [[Gabriele D'Annunzio]], ch'u l'ha purtou a cangià u numme da strutüa in te "Portofino Vetta", scicumme ch'u l'ea ascidiou dau "''barbaro germanismo Kulm''"<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_206_Ruta_Hotel_Portofino_Kulm_Manifesto_Cappiello.htm|tìtolo=206. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1333_Ruta_Albergo_Portofino_Vetta_con_persone_cartolina_1925.htm|tìtolo=1333. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A ogni moddu, pasou nu guei tempu, in ta strutüa u gh'é stetu propiu di "tedeschi", cumme prexuné de l'armà de l'[[Inpêro oustro-ungàrico|Austria-Üngheria]] in ta [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]]. I surdatti de l'"[[Gemeinsame Armee|Imperiale e Regiu Ezercitu]]" (K.u.k. Armee / C.e.k. Hadsereg) pe riseive ün megiu tratamentu e quarche munea de ciü s'ean deti a tagià i erbi in ti boschi vixin, pe fane du carbun de legna pe'e gente de [[Camuggi]] e de [[Recco|Reccu]]. Doppu l'hotel u l'é stetu ün üspià militare pe'i ufisiali italien ferii. A strutüa a l'é steta turna averta pe l'ucaxun da [[Conferénsa de Zêna (1922)|Cunferensa de paxe de Zena]] ch'a s'é tegnüa dau 10 d'arvì au 19 de mazzu du [[1922]], cun ciü incuntri e cunferense pe'i rapresentanti di 34 stati che se sun tegnüi in scia Vetta de Portufin ascì<ref name=":0" />. A guera e a morte du Sebastiano Gaggini (cuscì cumme da Reginn-a Margherita, ch'a l'ea steta ün gran prumutù da strutüa) l'han purtou a üna gran crizi. Quelli che vantavan di crediti in tu [[1927]] l'han dumandou de serà i propi capituli pe 3.157.799 franchi in tüttu. I eredi, missi insemme in te l'Azienda Alberghiera Portofino Vetta, aivan dunque dumandou ün mutuu aa [[Càscia de Rispàrmio de Zêna|Cascia de Risparmiu de Zena]], ch'u l'é stetu aseizu ai 8 de frevà du 1927. Tütti sti puffi han però purtou a asende di atri mutui in tu [[1931]] fintantu che, ai 16 de mazzu [[1932]], u Tribünà Civile u l'ha missu a l'incantu i beni da strutüa, che sun steti acatè daa Cascia de Risparmiu<ref name=":0" />. L'annu doppu a Cascia a l'ha acatou u fundu "La Dolcina", cu'a vivagna ch'a se ghe tröva, e tütti i sciti tra Camuggi e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] de prupietè da famiggia Gaggini. A famiggia a l'ha risevüu ünn-a de vilette du cumplessu pe staghe de cà e u dirittu de cögge u pedaggiu pe'a stradda tra A Rüa e A Vetta de Portufin. A ogni moddu, a despetu de üna speiza de quattru miliuin de franchi, mancu a banca a l'ea sciurtia a guagnà dau cumplessu, tantu da vendilu tüttu pe sulu 1.700.000 franchi aa Società Anonima Portofino Vetta du cunte [[Lorenzo Bruzzo]]<ref name=":0" />. Cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], a strutüa a l'é steta requizia daa [[Wehrmacht]], ch'a g'ha missu u Cumandu de zona duve gh'ea l'Hotel. Quand'u l'é arivou i Aleè, pe'u ciü cu'i americhen, u cumplessu u l'é stetu cunvertiu in te ün casinò, tantu pe'i civili che pe'i surdatti. Cumme ch'a l'é turnà ae Auturitè civili, a strutüa a l'é steta serà pe de raxuin de urdine pübblicu scicumme, ciü che de reciammu pe persunn-e pocu racumandabili, de votte e gente ean rapinè lungu a via da de bande de mascarsuin<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2641_Portofino_Vetta_facciata%20dell'Albergo_cartolina_1940.htm|tìtolo=2641. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A strutüa a l'ha cumensou a andà in ruvinn-a, pe cangi de prupietè sensa vegnì mai averta tuttu l'annu e in moddu ch'a funsiunesse ben. In ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a l'é steta acatà dai frè Massone de Camuggi e da l'Orlando Crotti pe faghe üna mustra permanente de pitüe, pe pasà in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] a l'imprezaiu Micheletti e in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]] aa Fondiaria Assicurazioni du Raul Gardini, ch'u vueiva metighe üna scöa de cuntu pe ommi d'afari. Aa sö morte in tu [[1993]], a strutüa e a sucietè Portofino Kulm srl sun andete in gestiun ae famigge De Ferrari e De Gregori, prupietaie de l'[[Villa Gentì (Camuggi)|Alberto Cenobio dei Dogi]] de Camuggi, ma doppu ün prucessu inandiou in tu [[2008]] cu'a vegia [[Fondiaria Sai]], poi [[Unipol]], a sentensa du [[Tribunâle de Zêna|Tribünale de Zena]] du [[2013]] a l'ha missu fin au cuntrattu de gestiun ch'u s'ea firmou pe purtà avanti l'hotel<ref name=":0" />. Aa giurnà d'ancö, doppu de ün acordu firmou in tu [[2024]] cu'a Unipol, a strutüa a l'é da sucietè Akno de l'imprezaiu Alex Huhi, da cadenn-a de alberghi AN Hotels<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2024/12/11/news/portofino_kulm_al_colosso_iraniano_an_hotel-14878089/|tìtolo=Portofino Kulm al colosso dell'hotellerie: il piano di rilancio di AN Hotels|outô=Edoardo Megli|dæta=11 dixembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://an-hotels.com/strutture/an-hotel-kulm-portofino/|tìtolo=AN Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} * {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/struttura-alberghiera-liberty-portofino-kuln-kursaal|tìtolo=Struttura alberghiera liberty Portofino Kulm & Kursaal|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] [[Categorîa:Turiximo]] pf7ao7fq2n1hnuqw3c05r15xv28o65c 271640 271639 2026-07-09T13:31:32Z Luensu1959 1211 e pövio D'annunzio che no semmo ciù chi o l'éa 271640 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Albergo Kulm, Portofino.jpg|miniatura|Vista de l'hotel, cun l'Hermitage e, ciü inderé, Villa Margherita<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3844_Portofino_Kulm_Hermitage_e_Villa_Margherita_1913.htm|tìtolo=3844. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>]] L'&#8203;'''Hotel Portofino Kulm''' o '''Hotel Portofino Vetta''' u l'é ün hotel, ancö serou, ch'u se tröva in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. St'hotel u l'é stetu custruiu in ta lucalitè dita [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|A Vetta de Portufin]], in simma a[[u Munte de Portufin]], e u l'é ün'architetüa de güstu [[liberty]] ch'a mustra cumme in ta ''Belle Époque'' Camuggi e a frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] ean tegnüe in gran cuntu. I feti de guera e e sö dimensciuin han però purtou a serà l'hotel, in seguitu gh'é stetu ciü tentativi de rilancià e fà prumusiun da strutüa. == Storia == A cumensà daa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] a l'ea vegnüa üna destinasiun pe'i türisti ben impurtante e frequentà. In tu detaggiu, u l'é stetu ün agente de bursa de [[Pariggi]], u Sebastiano Gaggini, ch'u l'ha vistu e puscibilitè pe'u türismu de lüssu in te sta lucalitè. Le, ch'u ne vegniva da üna famiggia svissera de [[Bissone]] (in sciu [[Lâgo de Lugàn|lagu de Lügan]]) che dau [[XV secolo|Quattrusentu]] a stava a [[Zena]], u l'ha decizu de fabricà ün gran albergu in sci[[U Munte de Portufin|u Munte]] (''Monte Fino'', cumm'u l'ea ditu alantù), in te üna puzisiun panuramica da duve se vedde tantu u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] che [[Gurfu du Tigülliu|quellu du Tigülliu]]. In tu [[1904]] s'é inandiou i travaggi pe'a stradda ch'a porta daa Rüa au postu de l'hotel, inaugürà in tu meize de dixembre du [[1905]] doppu 32.000 mine e u travaggiu de 350 ommi au giurnu, pe ün percursu lungu 2.600 metri e largu 7. A ogni moddu, u s'é abandunou u prugettu de andà avanti finn-a in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta]], a 610 metri in sciu livellu du mà<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1216_Portofino_Vetta_vista_sull'Appennino_1930.htm|tìtolo=1216. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. In ti anni doppu s'é costruiu tütte e strutüe: in tu [[1906]] u l'é stetu inaugürou u Grand Restaurant, in tu [[1907]] l'Hotel Hermitage e, in tu [[1908]], tütte e custrusiuin de servissiu, cumpreizu üna gexetta. Tüttu u cumplessu, inaugürou de mazzu, u l'ha pigiou u numme de Portofino Kulm in unù de l'[[hotel Rihi Kulm]] in tu [[Cantón de Schwyz|Cantun de Schwyz]], duve u Gaggini u gh'andava de spessu. Zà in quell'annu, tra i ospiti de l'hotel gh'é stetu a [[Margherita de Savoia|Reginn-a Margherita de Savoia]], che finn-a aa sö morte a l'ha frequentou e lucalitè ciü in vista da [[Liguria|Ligüria]]. Doppu u gh'é pasou l'inventù [[Ghigèrmo Marcon|Guglielmo Marconi]], u liricu [[Giacomo Puccini]], a tennista [[Susanna Lenglen]], u spadasin [[Nedo Nadi]], u puliticu [[Italo Balbo]] e u puéta e puliticu [[Gabriele D'Annunzio]], ch'u l'ha purtou a cangià u numme da strutüa in te "Portofino Vetta", scicumme ch'u l'ea ascidiou dau "''barbaro germanismo Kulm''"<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_206_Ruta_Hotel_Portofino_Kulm_Manifesto_Cappiello.htm|tìtolo=206. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1333_Ruta_Albergo_Portofino_Vetta_con_persone_cartolina_1925.htm|tìtolo=1333. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A ogni moddu, pasou nu guei tempu, in ta strutüa u gh'é stetu propiu di "tedeschi", cumme prexuné de l'armà de l'[[Inpêro oustro-ungàrico|Austria-Üngheria]] in ta [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]]. I surdatti de l'"[[Gemeinsame Armee|Imperiale e Regiu Ezercitu]]" (K.u.k. Armee / C.e.k. Hadsereg) pe riseive ün megiu tratamentu e quarche munea de ciü s'ean deti a tagià i erbi in ti boschi vixin, pe fane du carbun de legna pe'e gente de [[Camuggi]] e de [[Recco|Reccu]]. Doppu l'hotel u l'é stetu ün üspià militare pe'i ufisiali italien ferii. A strutüa a l'é steta turna averta pe l'ucaxun da [[Conferénsa de Zêna (1922)|Cunferensa de paxe de Zena]] ch'a s'é tegnüa dau 10 d'arvì au 19 de mazzu du [[1922]], cun ciü incuntri e cunferense pe'i rapresentanti di 34 stati che se sun tegnüi in scia Vetta de Portufin ascì<ref name=":0" />. A guera e a morte du Sebastiano Gaggini (cuscì cumme da Reginn-a Margherita, ch'a l'ea steta ün gran prumutù da strutüa) l'han purtou a üna gran crizi. Quelli che vantavan di crediti in tu [[1927]] l'han dumandou de serà i propi capituli pe 3.157.799 franchi in tüttu. I eredi, missi insemme in te l'Azienda Alberghiera Portofino Vetta, aivan dunque dumandou ün mutuu aa [[Càscia de Rispàrmio de Zêna|Cascia de Risparmiu de Zena]], ch'u l'é stetu aseizu ai 8 de frevà du 1927. Tütti sti puffi han però purtou a asende di atri mutui in tu [[1931]] fintantu che, ai 16 de mazzu [[1932]], u Tribünà Civile u l'ha missu a l'incantu i beni da strutüa, che sun steti acatè daa Cascia de Risparmiu<ref name=":0" />. L'annu doppu a Cascia a l'ha acatou u fundu "La Dolcina", cu'a vivagna ch'a se ghe tröva, e tütti i sciti tra Camuggi e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] de prupietè da famiggia Gaggini. A famiggia a l'ha risevüu ünn-a de vilette du cumplessu pe staghe de cà e u dirittu de cögge u pedaggiu pe'a stradda tra A Rüa e A Vetta de Portufin. A ogni moddu, a despetu de üna speiza de quattru miliuin de franchi, mancu a banca a l'ea sciurtia a guagnà dau cumplessu, tantu da vendilu tüttu pe sulu 1.700.000 franchi aa Società Anonima Portofino Vetta du cunte [[Lorenzo Bruzzo]]<ref name=":0" />. Cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], a strutüa a l'é steta requizia daa [[Wehrmacht]], ch'a g'ha missu u Cumandu de zona duve gh'ea l'Hotel. Quand'u l'é arivou i Aleè, pe'u ciü cu'i americhen, u cumplessu u l'é stetu cunvertiu in te ün casinò, tantu pe'i civili che pe'i surdatti. Cumme ch'a l'é turnà ae Auturitè civili, a strutüa a l'é steta serà pe de raxuin de urdine pübblicu scicumme, ciü che de reciammu pe persunn-e pocu racumandabili, de votte e gente ean rapinè lungu a via da de bande de mascarsuin<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2641_Portofino_Vetta_facciata%20dell'Albergo_cartolina_1940.htm|tìtolo=2641. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A strutüa a l'ha cumensou a andà in ruvinn-a, pe cangi de prupietè sensa vegnì mai averta tuttu l'annu e in moddu ch'a funsiunesse ben. In ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a l'é steta acatà dai frè Massone de Camuggi e da l'Orlando Crotti pe faghe üna mustra permanente de pitüe, pe pasà in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] a l'imprezaiu Micheletti e in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]] aa Fondiaria Assicurazioni du Raul Gardini, ch'u vueiva metighe üna scöa de cuntu pe ommi d'afari. Aa sö morte in tu [[1993]], a strutüa e a sucietè Portofino Kulm srl sun andete in gestiun ae famigge De Ferrari e De Gregori, prupietaie de l'[[Villa Gentì (Camuggi)|Alberto Cenobio dei Dogi]] de Camuggi, ma doppu ün prucessu inandiou in tu [[2008]] cu'a vegia [[Fondiaria Sai]], poi [[Unipol]], a sentensa du [[Tribunâle de Zêna|Tribünale de Zena]] du [[2013]] a l'ha missu fin au cuntrattu de gestiun ch'u s'ea firmou pe purtà avanti l'hotel<ref name=":0" />. Aa giurnà d'ancö, doppu de ün acordu firmou in tu [[2024]] cu'a Unipol, a strutüa a l'é da sucietè Akno de l'imprezaiu Alex Huhi, da cadenn-a de alberghi AN Hotels<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2024/12/11/news/portofino_kulm_al_colosso_iraniano_an_hotel-14878089/|tìtolo=Portofino Kulm al colosso dell'hotellerie: il piano di rilancio di AN Hotels|outô=Edoardo Megli|dæta=11 dixembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://an-hotels.com/strutture/an-hotel-kulm-portofino/|tìtolo=AN Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} * {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/struttura-alberghiera-liberty-portofino-kuln-kursaal|tìtolo=Struttura alberghiera liberty Portofino Kulm & Kursaal|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] [[Categorîa:Turiximo]] tnoihtqg4sd92holz33t2g6ppjpq99k 271641 271640 2026-07-09T14:00:50Z N.Longo 12052 Levòu a proteçión da "[[Hotel Portofino Kulm]]": abüsu 271640 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Albergo Kulm, Portofino.jpg|miniatura|Vista de l'hotel, cun l'Hermitage e, ciü inderé, Villa Margherita<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3844_Portofino_Kulm_Hermitage_e_Villa_Margherita_1913.htm|tìtolo=3844. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>]] L'&#8203;'''Hotel Portofino Kulm''' o '''Hotel Portofino Vetta''' u l'é ün hotel, ancö serou, ch'u se tröva in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. St'hotel u l'é stetu custruiu in ta lucalitè dita [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|A Vetta de Portufin]], in simma a[[u Munte de Portufin]], e u l'é ün'architetüa de güstu [[liberty]] ch'a mustra cumme in ta ''Belle Époque'' Camuggi e a frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] ean tegnüe in gran cuntu. I feti de guera e e sö dimensciuin han però purtou a serà l'hotel, in seguitu gh'é stetu ciü tentativi de rilancià e fà prumusiun da strutüa. == Storia == A cumensà daa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] a l'ea vegnüa üna destinasiun pe'i türisti ben impurtante e frequentà. In tu detaggiu, u l'é stetu ün agente de bursa de [[Pariggi]], u Sebastiano Gaggini, ch'u l'ha vistu e puscibilitè pe'u türismu de lüssu in te sta lucalitè. Le, ch'u ne vegniva da üna famiggia svissera de [[Bissone]] (in sciu [[Lâgo de Lugàn|lagu de Lügan]]) che dau [[XV secolo|Quattrusentu]] a stava a [[Zena]], u l'ha decizu de fabricà ün gran albergu in sci[[U Munte de Portufin|u Munte]] (''Monte Fino'', cumm'u l'ea ditu alantù), in te üna puzisiun panuramica da duve se vedde tantu u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] che [[Gurfu du Tigülliu|quellu du Tigülliu]]. In tu [[1904]] s'é inandiou i travaggi pe'a stradda ch'a porta daa Rüa au postu de l'hotel, inaugürà in tu meize de dixembre du [[1905]] doppu 32.000 mine e u travaggiu de 350 ommi au giurnu, pe ün percursu lungu 2.600 metri e largu 7. A ogni moddu, u s'é abandunou u prugettu de andà avanti finn-a in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta]], a 610 metri in sciu livellu du mà<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1216_Portofino_Vetta_vista_sull'Appennino_1930.htm|tìtolo=1216. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. In ti anni doppu s'é costruiu tütte e strutüe: in tu [[1906]] u l'é stetu inaugürou u Grand Restaurant, in tu [[1907]] l'Hotel Hermitage e, in tu [[1908]], tütte e custrusiuin de servissiu, cumpreizu üna gexetta. Tüttu u cumplessu, inaugürou de mazzu, u l'ha pigiou u numme de Portofino Kulm in unù de l'[[hotel Rihi Kulm]] in tu [[Cantón de Schwyz|Cantun de Schwyz]], duve u Gaggini u gh'andava de spessu. Zà in quell'annu, tra i ospiti de l'hotel gh'é stetu a [[Margherita de Savoia|Reginn-a Margherita de Savoia]], che finn-a aa sö morte a l'ha frequentou e lucalitè ciü in vista da [[Liguria|Ligüria]]. Doppu u gh'é pasou l'inventù [[Ghigèrmo Marcon|Guglielmo Marconi]], u liricu [[Giacomo Puccini]], a tennista [[Susanna Lenglen]], u spadasin [[Nedo Nadi]], u puliticu [[Italo Balbo]] e u puéta e puliticu [[Gabriele D'Annunzio]], ch'u l'ha purtou a cangià u numme da strutüa in te "Portofino Vetta", scicumme ch'u l'ea ascidiou dau "''barbaro germanismo Kulm''"<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_206_Ruta_Hotel_Portofino_Kulm_Manifesto_Cappiello.htm|tìtolo=206. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1333_Ruta_Albergo_Portofino_Vetta_con_persone_cartolina_1925.htm|tìtolo=1333. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A ogni moddu, pasou nu guei tempu, in ta strutüa u gh'é stetu propiu di "tedeschi", cumme prexuné de l'armà de l'[[Inpêro oustro-ungàrico|Austria-Üngheria]] in ta [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]]. I surdatti de l'"[[Gemeinsame Armee|Imperiale e Regiu Ezercitu]]" (K.u.k. Armee / C.e.k. Hadsereg) pe riseive ün megiu tratamentu e quarche munea de ciü s'ean deti a tagià i erbi in ti boschi vixin, pe fane du carbun de legna pe'e gente de [[Camuggi]] e de [[Recco|Reccu]]. Doppu l'hotel u l'é stetu ün üspià militare pe'i ufisiali italien ferii. A strutüa a l'é steta turna averta pe l'ucaxun da [[Conferénsa de Zêna (1922)|Cunferensa de paxe de Zena]] ch'a s'é tegnüa dau 10 d'arvì au 19 de mazzu du [[1922]], cun ciü incuntri e cunferense pe'i rapresentanti di 34 stati che se sun tegnüi in scia Vetta de Portufin ascì<ref name=":0" />. A guera e a morte du Sebastiano Gaggini (cuscì cumme da Reginn-a Margherita, ch'a l'ea steta ün gran prumutù da strutüa) l'han purtou a üna gran crizi. Quelli che vantavan di crediti in tu [[1927]] l'han dumandou de serà i propi capituli pe 3.157.799 franchi in tüttu. I eredi, missi insemme in te l'Azienda Alberghiera Portofino Vetta, aivan dunque dumandou ün mutuu aa [[Càscia de Rispàrmio de Zêna|Cascia de Risparmiu de Zena]], ch'u l'é stetu aseizu ai 8 de frevà du 1927. Tütti sti puffi han però purtou a asende di atri mutui in tu [[1931]] fintantu che, ai 16 de mazzu [[1932]], u Tribünà Civile u l'ha missu a l'incantu i beni da strutüa, che sun steti acatè daa Cascia de Risparmiu<ref name=":0" />. L'annu doppu a Cascia a l'ha acatou u fundu "La Dolcina", cu'a vivagna ch'a se ghe tröva, e tütti i sciti tra Camuggi e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] de prupietè da famiggia Gaggini. A famiggia a l'ha risevüu ünn-a de vilette du cumplessu pe staghe de cà e u dirittu de cögge u pedaggiu pe'a stradda tra A Rüa e A Vetta de Portufin. A ogni moddu, a despetu de üna speiza de quattru miliuin de franchi, mancu a banca a l'ea sciurtia a guagnà dau cumplessu, tantu da vendilu tüttu pe sulu 1.700.000 franchi aa Società Anonima Portofino Vetta du cunte [[Lorenzo Bruzzo]]<ref name=":0" />. Cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], a strutüa a l'é steta requizia daa [[Wehrmacht]], ch'a g'ha missu u Cumandu de zona duve gh'ea l'Hotel. Quand'u l'é arivou i Aleè, pe'u ciü cu'i americhen, u cumplessu u l'é stetu cunvertiu in te ün casinò, tantu pe'i civili che pe'i surdatti. Cumme ch'a l'é turnà ae Auturitè civili, a strutüa a l'é steta serà pe de raxuin de urdine pübblicu scicumme, ciü che de reciammu pe persunn-e pocu racumandabili, de votte e gente ean rapinè lungu a via da de bande de mascarsuin<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2641_Portofino_Vetta_facciata%20dell'Albergo_cartolina_1940.htm|tìtolo=2641. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A strutüa a l'ha cumensou a andà in ruvinn-a, pe cangi de prupietè sensa vegnì mai averta tuttu l'annu e in moddu ch'a funsiunesse ben. In ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a l'é steta acatà dai frè Massone de Camuggi e da l'Orlando Crotti pe faghe üna mustra permanente de pitüe, pe pasà in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] a l'imprezaiu Micheletti e in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]] aa Fondiaria Assicurazioni du Raul Gardini, ch'u vueiva metighe üna scöa de cuntu pe ommi d'afari. Aa sö morte in tu [[1993]], a strutüa e a sucietè Portofino Kulm srl sun andete in gestiun ae famigge De Ferrari e De Gregori, prupietaie de l'[[Villa Gentì (Camuggi)|Alberto Cenobio dei Dogi]] de Camuggi, ma doppu ün prucessu inandiou in tu [[2008]] cu'a vegia [[Fondiaria Sai]], poi [[Unipol]], a sentensa du [[Tribunâle de Zêna|Tribünale de Zena]] du [[2013]] a l'ha missu fin au cuntrattu de gestiun ch'u s'ea firmou pe purtà avanti l'hotel<ref name=":0" />. Aa giurnà d'ancö, doppu de ün acordu firmou in tu [[2024]] cu'a Unipol, a strutüa a l'é da sucietè Akno de l'imprezaiu Alex Huhi, da cadenn-a de alberghi AN Hotels<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2024/12/11/news/portofino_kulm_al_colosso_iraniano_an_hotel-14878089/|tìtolo=Portofino Kulm al colosso dell'hotellerie: il piano di rilancio di AN Hotels|outô=Edoardo Megli|dæta=11 dixembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://an-hotels.com/strutture/an-hotel-kulm-portofino/|tìtolo=AN Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} * {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/struttura-alberghiera-liberty-portofino-kuln-kursaal|tìtolo=Struttura alberghiera liberty Portofino Kulm & Kursaal|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] [[Categorîa:Turiximo]] tnoihtqg4sd92holz33t2g6ppjpq99k 271642 271641 2026-07-09T14:07:46Z N.Longo 12052 dagni inte dunde u ne se cunusce (e 2), lasciau a fixima aa pröscima u riva de pruvedimenti 271642 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Albergo Kulm, Portofino.jpg|miniatura|Vista de l'hotel, cun l'Hermitage e, ciü inderé, Villa Margherita<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3844_Portofino_Kulm_Hermitage_e_Villa_Margherita_1913.htm|tìtolo=3844. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>]] L'&#8203;'''Hotel Portofino Kulm''' o '''Hotel Portofino Vetta''' u l'é ün hotel, ancö serou, ch'u se tröva in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. St'hotel u l'é stetu custruiu in ta lucalitè dita [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|A Vetta de Portufin]], in simma a[[u Munte de Portufin]], e u l'é ün'architetüa de güstu [[liberty]] ch'a mustra cumme in ta ''Belle Époque'' Camuggi e a frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] ean tegnüe in gran cuntu. I feti de guera e e sö dimensciuin han però purtou a serà l'hotel, in seguitu gh'é stetu ciü tentativi de rilancià e fà prumusiun da strutüa. == Storia == A cumensà daa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] a l'ea vegnüa üna destinasiun pe'i türisti ben impurtante e frequentà. In tu detaggiu, u l'é stetu ün agente de bursa de [[Pariggi]], u Sebastiano Gaggini, ch'u l'ha vistu e puscibilitè pe'u türismu de lüssu in te sta lucalitè. Le, ch'u ne vegniva da üna famiggia svissera de [[Bissone]] (in sciu [[Lâgo de Lugàn|lagu de Lügan]]) che dau [[XV secolo|Quattrusentu]] a stava a [[Zena]], u l'ha decizu de fabricà ün gran albergu in sci[[U Munte de Portufin|u Munte]] (''Monte Fino'', cumm'u l'ea ditu alantù), in te üna puzisiun panuramica da duve se vedde tantu u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] che [[Gurfu du Tigülliu|quellu du Tigülliu]]. In tu [[1904]] s'é inandiou i travaggi pe'a stradda ch'a porta daa Rüa au postu de l'hotel, inaugürà in tu meize de dixembre du [[1905]] doppu 32.000 mine e u travaggiu de 350 ommi au giurnu, pe ün percursu lungu 2.600 metri e largu 7. A ogni moddu, u s'é abandunou u prugettu de andà avanti finn-a in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta]], a 610 metri in sciu livellu du mà<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1216_Portofino_Vetta_vista_sull'Appennino_1930.htm|tìtolo=1216. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. In ti anni doppu s'é costruiu tütte e strutüe: in tu [[1906]] u l'é stetu inaugürou u Grand Restaurant, in tu [[1907]] l'Hotel Hermitage e, in tu [[1908]], tütte e custrusiuin de servissiu, cumpreizu üna gexetta. Tüttu u cumplessu, inaugürou de mazzu, u l'ha pigiou u numme de Portofino Kulm in unù de l'[[hotel Rihi Kulm]] in tu [[Cantón de Schwyz|Cantun de Schwyz]], duve u Gaggini u gh'andava de spessu. Zà in quell'annu, tra i ospiti de l'hotel gh'é stetu a [[Margherita de Savoia|Reginn-a Margherita de Savoia]], che finn-a aa sö morte a l'ha frequentou e lucalitè ciü in vista da [[Liguria|Ligüria]]. Doppu u gh'é pasou l'inventù [[Ghigèrmo Marcon|Guglielmo Marconi]], u liricu [[Giacomo Puccini]], a tennista [[Susanna Lenglen]], u spadasin [[Nedo Nadi]], u puliticu [[Italo Balbo]] e u pueta e puliticu [[Gabriele D'Annunzio]], ch'u l'ha purtou a cangià u numme da strutüa in te "Portofino Vetta", scicumme ch'u l'ea ascidiou dau "''barbaro germanismo Kulm''"<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_206_Ruta_Hotel_Portofino_Kulm_Manifesto_Cappiello.htm|tìtolo=206. PORTOFINO KULM|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1333_Ruta_Albergo_Portofino_Vetta_con_persone_cartolina_1925.htm|tìtolo=1333. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A ogni moddu, pasou nu guei tempu, in ta strutüa u gh'é stetu propiu di "tedeschi", cumme prexuné de l'armà de l'[[Inpêro oustro-ungàrico|Austria-Üngheria]] in ta [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]]. I surdatti de l'"[[Gemeinsame Armee|Imperiale e Regiu Ezercitu]]" (K.u.k. Armee / C.e.k. Hadsereg) pe riseive ün megiu tratamentu e quarche munea de ciü s'ean deti a tagià i erbi in ti boschi vixin, pe fane du carbun de legna pe'e gente de [[Camuggi]] e de [[Recco|Reccu]]. Doppu l'hotel u l'é stetu ün üspià militare pe'i ufisiali italien ferii. A strutüa a l'é steta turna averta pe l'ucaxun da [[Conferénsa de Zêna (1922)|Cunferensa de paxe de Zena]] ch'a s'é tegnüa dau 10 d'arvì au 19 de mazzu du [[1922]], cun ciü incuntri e cunferense pe'i rapresentanti di 34 stati che se sun tegnüi in scia Vetta de Portufin ascì<ref name=":0" />. A guera e a morte du Sebastiano Gaggini (cuscì cumme da Reginn-a Margherita, ch'a l'ea steta ün gran prumutù da strutüa) l'han purtou a üna gran crizi. Quelli che vantavan di crediti in tu [[1927]] l'han dumandou de serà i propi capituli pe 3.157.799 franchi in tüttu. I eredi, missi insemme in te l'Azienda Alberghiera Portofino Vetta, aivan dunque dumandou ün mutuu aa [[Càscia de Rispàrmio de Zêna|Cascia de Risparmiu de Zena]], ch'u l'é stetu aseizu ai 8 de frevà du 1927. Tütti sti puffi han però purtou a asende di atri mutui in tu [[1931]] fintantu che, ai 16 de mazzu [[1932]], u Tribünà Civile u l'ha missu a l'incantu i beni da strutüa, che sun steti acatè daa Cascia de Risparmiu<ref name=":0" />. L'annu doppu a Cascia a l'ha acatou u fundu "La Dolcina", cu'a vivagna ch'a se ghe tröva, e tütti i sciti tra Camuggi e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] de prupietè da famiggia Gaggini. A famiggia a l'ha risevüu ünn-a de vilette du cumplessu pe staghe de cà e u dirittu de cögge u pedaggiu pe'a stradda tra A Rüa e A Vetta de Portufin. A ogni moddu, a despetu de üna speiza de quattru miliuin de franchi, mancu a banca a l'ea sciurtia a guagnà dau cumplessu, tantu da vendilu tüttu pe sulu 1.700.000 franchi aa Società Anonima Portofino Vetta du cunte [[Lorenzo Bruzzo]]<ref name=":0" />. Cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], a strutüa a l'é steta requizia daa [[Wehrmacht]], ch'a g'ha missu u Cumandu de zona duve gh'ea l'Hotel. Quand'u l'é arivou i Aleè, pe'u ciü cu'i americhen, u cumplessu u l'é stetu cunvertiu in te ün casinò, tantu pe'i civili che pe'i surdatti. Cumme ch'a l'é turnà ae Auturitè civili, a strutüa a l'é steta serà pe de raxuin de urdine pübblicu scicumme, ciü che de reciammu pe persunn-e pocu racumandabili, de votte e gente ean rapinè lungu a via da de bande de mascarsuin<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2641_Portofino_Vetta_facciata%20dell'Albergo_cartolina_1940.htm|tìtolo=2641. PORTOFINO VETTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A strutüa a l'ha cumensou a andà in ruvinn-a, pe cangi de prupietè sensa vegnì mai averta tuttu l'annu e in moddu ch'a funsiunesse ben. In ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a l'é steta acatà dai frè Massone de Camuggi e da l'Orlando Crotti pe faghe üna mustra permanente de pitüe, pe pasà in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] a l'imprezaiu Micheletti e in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]] aa Fondiaria Assicurazioni du Raul Gardini, ch'u vueiva metighe üna scöa de cuntu pe ommi d'afari. Aa sö morte in tu [[1993]], a strutüa e a sucietè Portofino Kulm srl sun andete in gestiun ae famigge De Ferrari e De Gregori, prupietaie de l'[[Villa Gentì (Camuggi)|Alberto Cenobio dei Dogi]] de Camuggi, ma doppu ün prucessu inandiou in tu [[2008]] cu'a vegia [[Fondiaria Sai]], poi [[Unipol]], a sentensa du [[Tribunâle de Zêna|Tribünale de Zena]] du [[2013]] a l'ha missu fin au cuntrattu de gestiun ch'u s'ea firmou pe purtà avanti l'hotel<ref name=":0" />. Aa giurnà d'ancö, doppu de ün acordu firmou in tu [[2024]] cu'a Unipol, a strutüa a l'é da sucietè Akno de l'imprezaiu Alex Huhi, da cadenn-a de alberghi AN Hotels<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2024/12/11/news/portofino_kulm_al_colosso_iraniano_an_hotel-14878089/|tìtolo=Portofino Kulm al colosso dell'hotellerie: il piano di rilancio di AN Hotels|outô=Edoardo Megli|dæta=11 dixembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://an-hotels.com/strutture/an-hotel-kulm-portofino/|tìtolo=AN Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} * {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/struttura-alberghiera-liberty-portofino-kuln-kursaal|tìtolo=Struttura alberghiera liberty Portofino Kulm & Kursaal|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] [[Categorîa:Turiximo]] t45mliecka4eneopuohktbk3alx0izb Cà de l'Ou 0 32984 271645 2026-07-09T16:38:08Z N.Longo 12052 Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu 271645 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Cala dell'oro dall'alto.jpg|miniatura|Vista da Cà de l'Ou cu'a turetta]] A '''Cà de l'Ou''' (''Cala dell'Oro'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é ün'ansa in tu mà ai pé d[[u Munte de Portufin]]. Pe'a parte d'egua a l'é drentu a l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area de Mà Prutetta]] mentre e sö rive fan parte du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Regiunale du Munte de Portufin]]. Chi u l'é vietou de faghe u bagnu, cumme parte da Zona Prutetta de tipu "A". A l'é cumpreiza in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]], limità a punente da [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]] e a levante da [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Descrisiun == U valun da Cà de l'Ou u l'é caraterizou da derüi de cunglumerou, cun da [[maccia mediteranea]] finn-a in zü, che se caccian in tu mà. Stu valun u se tröva in tu mezu fra a costa du Munte Campann-a (340&nbsp;m), a punente, e quella da Pertüzu di Croi (431&nbsp;m) e a Costa da Fin a levante, che spartiscian a Cà de l'Ou dau valun de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U se ghe pö arivà a pé da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], pasandu pe'[[A Murtua (Camuggi)|a Murtua]], e [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] e u passu du Baxiu. Sti senté nu sun de lungu averti ma, a ogni moddu, aa Cà de l'Ou u nu se ghe pö intrà ni pe tera ni pe mà, scicumme ch'a l'é ün'area prutetta<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://casaviva.house/house/blog/cala-dell-oro-la-spiaggia-dei-pirati|tìtolo=Cala dell'oro, la spiaggia dei pirati|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/189_Monte_Campana_Cala_dell'Oro.htm|tìtolo=189. SAN FRUTTUOSO DI CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/195_San_Fruttuoso_Punta_della_Vedetta.htm|tìtolo=195. BAIA DI SAN FRUTTUOSO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Pocu ciü a punente da Cà de l'Ou, in te ün'ansa picinn-a fra [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]] e a Punta du Büzegu, u se tröva finn-a üna grotta, dita a Grotta de l'Eremitta. Questa, ch'a se arve au livellu du mà, a l'intra in ta muntagna pe üna quarantenn-a de metri, cun quarche diramasiun picinn-a e daa furma a galeria ch'a tende a muntà<ref>{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/123/|tìtolo=Antro dell'Eremita|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Panorama del promontorio di Portofino visto dal mare di fronte alla Cala dell'oro.jpg|Vista da Cà de l'Ou dau mà Immaggine:Cala dell' Oro, Parco Regionale di Portofino.jpg|Vista dai munti </gallery> == Storia == Ciü che a belessa du scitu, in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] sti posti ean vixitè de spessu dai piratti saraceni, che a döviavan cumme riparu natürale pe'i sö barchi, pe scaregaghe i maloppi e pe faghe de pruviste, grassie aa vivagna ch'a gh'é in scia riva. De ciü, de chi i piratti partivan pe atacà i barchi da caregu de pasaggiu, aprufitandu di mumenti de dificultè da [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] in te ste tere duve nu gh'ea de porti ben difeixi ma sulu de turi d'avistamentu di paixi amixi de [[Zena]], cumme u Cumüne de [[Camuggi]], u Cumüne de [[Rapallo|Rapallu]] e i muneghi de l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu]]<ref name=":0" />. In tu [[1561]], cu'u cuntrollu definitivu da Repübblica de Zena e l'agiüttu da famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], s'é fabricou üna ture d'avistamentu, ch'a l'é ancun aa giurnà d'ancö a sula traccia da prezensa de l'ommu. Üna votta se credeiva che sta ture a fusse steta tià sciü dai spagnolli au tempu du [[Carlo V|Carlu V]], pe l'aleansa de Zena cu'a [[Spagna]], duve l'[[Dria Doia|Andrea Doia]] u l'ea amiragliu. Pe sta raxun chi, ancun in tu [[XX secolo|Növesentu]] a l'ea cunusciüa cu'u numme, sbagliou, de "Furtin Spagnollu", mentre aa giurnà d'ancö a l'é ciü mensünà cumme a "Turetta Saracena". In tu [[XVIII secolo|Settesentu]] e in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], pe'u ciü ai tempi du [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] e in ti primmi anni da l'anesciun da [[Liguria|Ligüria]] au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], in te sti sciti u gh'é stetu ancun di cuntrabandé, cun di traffeghi tra a Ligüria, e izue da [[Toscann-a|Tuscann-a]] e a [[Corsega]], caregandu e scaregandu i maloppi e a sà in te di sacchi, pe muntà, cun gran periculu, sciü pe sti derüi. Propiu pe sta raxun chi, cu'u bezögnu de ciü cuntrollu, u s'é fabricou u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_517_Camogli_San_Fruttuoso_Torretta_Cala_dell'Oro_1905.htm|tìtolo=517. SAN FRUTTUOSO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Legenda == Pe cuntu de üna legenda, ben cunusciüa au puntu da dila ünn-a de primme raxuin pe'u numme da regiun, u gran piratta saracenu [[Dragutte]] cu'a sö flotta, partindu da l'Africa du Nord e da l'Anatolia, u l'ea arivou in sce coste da [[Liguria|Ligüria]]. Lì u l'aiva sachegiou varie sitè, pe pigiaghe cumme scciavu donne, ommi e figiö, in ta sö sfidda cuntru l'[[Dria Doia|Andrea Doia]]<ref name=":0" />. Du [[1557]], doppu ch'u l'aiva sachegiou [[Recco|Reccu]], u Dragutte u l'aiva purtou i sö barchi de frunte a [[Camuggi]], ma u l'ha decizu de nu atacà l'Izua e u paize, forse pe'i scöggi e perché di sö barchi l'aivan mulou, pe andasene a [[Tùnixi|Tünixi]]. Segundu a legenda, avanti de pigià u largu, u Dragut u s'ea purtou a levante, lungu a costa de [[Portofin|Portufin]], pe truvà ün postu duve ascundighe u sö tesoru, cun l'intensiun de turnà ciü avanti a pigialu. Arivou in te üna baia picinn-a, duve gh'ea üna grotta, u g'ha dunca ascuzu u butin e u l'é partiu pe l'[[Africa]]. Pasou dui anni, u Dragutte u l'é mortu in te l'ataccu au Forte de Sant'Elmu, a [[Mâta|Malta]], purtanduse in ta tumba u segretu in scia puzisiun du maloppu. Stu tezoru u nu l'é stetu mai ciü truvou e u s'é scuvertu sulu che quarche munea in te tütta sta parte de [[Rivêa|Rivea]], cu'a Cà de l'Ou ch'a se dixe esse u postu in questiun<ref name=":0" />. Pe cuntu de ün'atra legenda e reliquie de San Giuan, cunservè in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa|gexa de San Miché aa Rüa]], pe davei saievan quelle de ün eremitta, ch'u saieva stetu in ta grotta picinn-a ch'a se tröva a punente da baia, dita, pe stu fetu, a Grotta de l'Eremitta<ref>{{Çitta web|url=https://iltigullio.com/2021/04/06/cala-delloro-perche-si-chiama-proprio-cosi/|tìtolo=Cala dell'Oro: perché si chiama proprio così?|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] ddgbt9h3rgkyo3vb7r4vke7fzoc5x43 Cala dell'Oro 0 32985 271646 2026-07-09T16:39:28Z N.Longo 12052 + rdr 271646 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cà de l'Ou]] lf98hdsvd538khxivfixtokd3jnh0vt U Migià (Camuggi) 0 32986 271647 2026-07-09T16:50:01Z N.Longo 12052 Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu 271647 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Migià |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Migliaro''</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]] |Panorama = |Didascalia = <div style="text-align:center;"></div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 114 |Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}} |Aggiornamento abitanti = 1971 |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''U Migià''' (''Migliaro'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é üna lucalitè in tu cumüne de [[Camuggi]]. == Geugrafia == U teritoiu a punente du centru de [[Camuggi]] e de l'area finn-a au [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] u l'é caraterizou da l'erta scögea dita a Rocca Cabalera che, liganduse aa costa ch'a gh'é de d'atu, a spartisce l'"anfitiatru" de Camuggi dau valun du Migià. In te sta lucalitè, duv'u passa u cunfin fra Camuggi e [[Recco|Reccu]], u ghe strixella u fusou du Migià, ün pisciuelu ch'u ne vegne zü dau [[Munte d'Ezui]] (441&nbsp;m), da duve u chinn-a scurindu versu levante e, pe l'ürtimu toccu, versu süd-est. In tu mezu tra U Migià e u centru de Camuggi se tröva [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], missa in te üna puzisiun ciü erta, e de Lazza, ch'u l'é cunsciderou l'ürtimu quarté du centru storicu. Tra u fusou du Migià, ch'u se caccia in mà in curispundensa da Ciazza di Zeneixi, e u Zorzu, ch'u chinn-a zü dritu dau Munte d'Ezui versu u portu, l'é cumpreizu e lucalitè de campagna de [[San Giacumu (Camuggi)|Caze Russe]] e de [[San Giacumu (Camuggi)|San Giacumu]], misse de d'atu, rispettivamente, a Sant'Anna e au Migià, ciü che quella de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], in simma au centru de Camuggi e ch'a cunfinn-a a setentriun cun Sant'Anna e e Caze Russe, a punente turna cu'u centru e a meridiun cu'u Zorzu<ref>{{Çitta web|url=https://www.scmncamogli.org/oldsite/pagine/nvallata_cam.htm|tìtolo=Camogli e la sua vallata|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Storia == Pe tradisiun, i cunfin du centru de [[Camuggi]] sun marchè dau valun d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] a levante e dau derüu da Rocca Cabalera a punente. A ogni moddu, u l'é ciü difissile marcà di cunfin pe'i quarté e dine se sun cumpreixi in tu centru o se sun da cunsciderà cumme de lucalitè daa parte. Sübitu a punente du [[Purtixö de Camuggi|portu]], cumensandu a muntà in scia scögea, se tröva u quarté de Lazza, ch'u piggia u sö numme daa prezensa, antigamente, d'ün lazarettu. Cu'u cresce da pupulasiun, zà in te l'etè muderna Lazza a l'ha finiu pe atacase cu'u centru de Camuggi, mentre e burghè ciü a punente, in scia via pe [[Recco|Reccu]], han cunservou a sö funsiun cumme posti pe'a cüa di mouti, pe ospità i pelegrin e cumme campusanti. [[Immaggine:Camogli - Cimitero di Camogli centro - 2025-09-29 22-42-29 001.jpeg|sinistra|miniatura|Scainà in tu campusantu de Camuggi]] In tu detaggiu, u se pö mensünà a lucalitè de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], o "A Loggia", missa in sce üna costa survielevà e cun tantu de capella e, prubabilmente, de ostaie che se ghe truvavan. Sant'Anna a l'ha avüu ascì üna funsiun strategica, scicumme che gh'ea üna furtificasiun di [[Fiéschi (famìggia)|Fieschi]], adövià da sta famiggia pe cuntrulà i sö barchi che ean ormezè a Camuggi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''II. Camogli e la sua vallata'', p. 13}}</ref>. Ste tere, che l'ean pinn-e de orti, tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e, p'ou ciü, au prinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], sun stete impie da tante növe custrusiuin. Lungu a stradda che alantù a l'ea dita "Via Migliaro", pe vuluntè du scindicu cav. Davide Olivari, l'é stetu sccianou di orti fra e cà, pe ricavaghe a stu moddu Ciassa Tripoli (ciamà cuscì perché feta versu u [[1911]], tempu da [[Canpàgna de Lìbia (1913-1921)|campagna de Libia]]), ancö dita Ciassa Don Minzoni, ciü che a scainà ch'a liga Cursu Regina Margherita (ancö Cursu Mazzini) cu'u portu, ch'a piggia propiu u numme du scindicu ch'u l'ha feta tracià<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2925_Camogli_Via_Migliaro_quartiere_Lazza_1900.htm|tìtolo=2925. VIA MIGLIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A quei tempi gh'é stetu ascì a custrusiun de l'Uspià e da Caza di Mainè, tantu da furmà tütta üna fia de custrusiuin tra Sant'Anna, Lazza e a costa. Pasou a costa de Sant'Anna, a ogni moddu, u gh'é ancun ün atru valun, duve finn-a da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] gh'é de picinn-e lucalitè de campagna, daa costa a muntà in sce rive e cunteize fra Reccu e Camuggi, ben che aa fin sun parte de Camuggi. L'ürtima lucalitè in tu teritoiu de Camuggi, versu u cunfin cun Reccu, a piggia u numme du Migià. Prubabilmente chi ghe stava da gente finn-a da l'Etè de Mezu e, pe de legende, in te cà de stu quarté u saieva nasciüu versu a l'annu [[600]] u [[Giovanni Bono]], che ciü tardi u l'é stetu [[Arçidiòcexi de Milàn|vescu de Milan]] e u l'é vegnüu finn-a ün santu pe'a gexa catolica. In scia sö reliquia ch'a se cunserva a Reccu, u gh'é scritu defeti "''In Villa Camuli, Valle Recho, nascitur, Ioannes Bonus''". Sta lucalitè, de pasaggiu e ciü föa de man rispettu au centru de Camuggi, cu'u tempu a l'é steta sernüa dau Cumüne cumme u megiu postu pe suteraghe i morti. In te l'Öttusentu s'é cumensou a fabricà de capelle, cun tante decurasiuin, pe'e famigge ciü ricche e in vista da sitè, e stu scitu u l'é vegnüu ciü de cuntu, cumme postu de interesse cultürale e artisticu, avansou in sciu mà. In bassu gh'é a ciazza, picinn-a ma ben carateristica, dita a "Cà di Zeneixi" o a "Ciazza di Zeneixi", benché segge in tu teritoiu de Reccu se ghe pö arivà sulu che da Camuggi, pasandu pe ün senté mezu ascuzu tra e miage du campusantu<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/07/07/recco-spiaggetta-dei-genovesi-urgono-migliorie/|tìtolo=Recco: spiaggetta dei Genovesi, sicurezza; urgono migliorie|dæta=7 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Au Migià se truvava anche ünn-a de primme fabbriche pre-indüstriali da zona, üna cunceria pe'u cöiu e e pelli. Serà in ti [[Anni 1920|anni Vinti]], sta fabbrica a l'é steta cacià zü pe fà postu a quella, ciü grande, da Società Fratelli Pisoni, che chi a l'ha fetu di trasfurmatuì e di atri cumpunenti elettrici finn-a aa fin di [[Anni 1970|anni '70]], duve g'ha travagiou tante gente de Reccu e de Camuggi. A l'ürtimu, l'area a l'ha cangiou de destinasiun pe faghe ün süpermercou, au cian de sutta, e di apartamenti, au cian de d'atu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_506_Camogli_Via_Migliaro_vecchia_conceria_1920.htm|tìtolo=506. IL MIGLIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Vie de cumünicasiun == U Migià u funsiunn-a ascì cumme postu impurtante pe gestì i muvimenti di türisti, segundu a stagiun. Defeti, u l'é chi che i autobus fan chinà i türisti che vegnan a [[Camuggi]], e che nu purievan intraghe cun di mezi tantu grossi. In te l'ucaxun di eventi che tian tanta gente, au Migià se ghe ferman ascì di pullman pe Camuggi. In tu [[2024]], cu'ün acordu, u Cumüne de [[Recco|Reccu]] u l'ha cedüu a gestiun de sti parchezzi au Cumüne de Camuggi<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/07/24/camogli-recco-cede-la-gestione-di-26-posti-auto-al-migliaro/|tìtolo=Camogli: Recco cede la gestione di 26 posti auto al Migliaro|dæta=24 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}}<!--- == Atri prugetti == {{Interprogetto}}--> [[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]] ecd38j23bca5bsy58tb2ckuoeum041i Migliaro (Camuggi) 0 32987 271648 2026-07-09T16:51:51Z N.Longo 12052 + rdr 271648 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Migià (Camuggi)]] g48b1e1k7l7xa79mpliwli249bfo1j8 Sant'Anna (Camuggi) 0 32988 271650 2026-07-09T17:06:27Z N.Longo 12052 Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu 271650 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Sant'Anna |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Sant'Anna''</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]] |Panorama = |Didascalia = |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 56 |Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}} |Aggiornamento abitanti = 1971 |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''Sant'Anna''' (''Sant'Anna'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]] ascì) a l'é üna lucalitè de [[Camuggi]], ricunusciüa in tu statütu du Cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Geugrafia == A lucalitè de Sant'Anna a se tröva in sce üna cresta ch'a chinn-a dau [[Munte d'Ezui]] (441&nbsp;m), a punente du centru de [[Camuggi]]. A piggia u numme daa capella ch'a se ghe tröva e, üna votta, a l'ea cunusciüa cumme "A Loggia" ascì<ref name=":0">{{Çitta|Ferrari, 1935|''II. Camogli e la sua vallata'', p. 13}}</ref>, foscia pe'a prezensa de üna ostaia pe'i pelegrin che gh'ea<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Sutta Sant'Anna, a setentriun u se tröva a lucalité d[[U Migià (Camuggi)|u Migià]], a nord-est e lucalitè de [[San Giacumu (Camuggi)|Caze Russe]] e de [[San Giacumu (Camuggi)|San Giacumu]], a süd-est u gh'é [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]] e a mezugiurnu u centru storicu de Camuggi, au de là da u quartè de Lazza. == Storia == Sant'Anna, cuscì cumme e lucalitè vixinn-e d[[U Migià (Camuggi)|u Migià]] e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], a l'é üna lucalité ch'a l'ha vistu pasaghe de lungu di traffeghi, scicumme ch'a l'é atraversà da l'antiga stradda dita a Via Rumann-a, cu'u sö numme che, foscia, u l'é segnu da sö urigine. U poggiu de Sant'Anna u l'aiva prubabilmente de l'impurtansa strategica, detu che, in te ün mumentu scunusciüu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], a [[Fiéschi (famìggia)|famiggia di Fieschi]], i cunti de [[Lavagna]], a gh'aiva fetu fabricà ün castellu picin<ref name=":0" />. == Posti de interesse == === Capella de Sant'Anna === [[Immaggine:Camogli-cappella_nuova_di_sant'anna-facciata1.jpg|miniatura|A capella de Sant'Anna|sinistra]] A capella de Sant'Anna, ch'a dà u numme aa lucalitè, a se tröva in tu sö centru, afacià in scia Via Rumann-a. A sö fundasiun, sutt'aa u primmu numme de Sant'Andrea, a remunta au [[XVI secolo|Seisentu]], feta pe vuluntè du Pasquale Cichero in ta lucalité che, alantù, a l'ea dita da Loggia. In tu tempu, ciü che u cangiu de numme de Sant'Anna in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], a l'é steta üna prupieté di Ciché, di Scciafin e, in scia fin, di Mungiardin, cun sti ürtimi che n'han avüu a giurisdisiun dau [[1746]] au [[1863]]. Finia in ruvinn-a aa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é steta arangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e turna in ti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2650_Chiesetta_di_Sant'Anna_Via_Antica_Romana.htm|tìtolo=2650. SANT'ANNA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref name=":3">{{Çitta|Leali Rizzi, Meoli & Pellegrini, 2000|''Camogli e dintorni'', p. 133}}</ref>. A sö strutüa a l'é semplice e a se mustra cun üna facià a capanna decurà da pitüe a frescu, cu'in teitu fetu de ciappe d'ardesia e, pe'u curmu, de cuppi. De drentu a g'ha üna furma a aula, cuverta da üna votta a trapessiu e dau fundu ciattu, ch'u gh'é arembou l'artà e apeizu in simma u quaddru di ''Santi Andrea, Roccu e Beneitu''<ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref name=":3" />. === Castellu da Loggia === U castellu da Loggia u l'ea ün castellu ch'u se truvava in sciu poggiu de Sant'Anna, fabricou lì pe cuntu di [[Fiéschi (famìggia)|Fieschi de Lavagna]]. I Fieschi, sciben che nu l'ean i scignuri du postu, gh'aivan fetu custruì sta furtificasiun, ch'a nu l'ea guei distante dau [[Purtixö de Camuggi|portu de Camuggi]], de impurtansa strategica pe'i barchi de sta famiggia. U castellu, ch'u l'ea finiu bruxou ai tempi da sulevasiun du [[Gian Luigi Fieschi]], u l'é stetu pe tanti anni da famiggia di Figari. Sta famiggia, daa parte di Fieschi e ch'a ne vegniva dau Caccu<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''II. Camogli e la sua vallata'', p. 13; ''V. I racconti del Nonno'', p. 54}}</ref>, aa giurnà d'ancö a l'é estinta ma, ai primmi de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'armava ancun ün sciabeccu a Camuggi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''I Mille Bianchi Velieri dei Camogliesi'', p. 223}}</ref>. U castellu u se truvava pocu ciü a punente du "Cazun", missu propiu in scia cresta, e ancun a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]] se ne vedeiva i resti de due miage, che doppu sun finie intunachè e drentu ae miage de üna cà. In te ste miage s'arviva duì barcunetti a arcu, cu'i segni de atretante bifure, ciü antighe, che gh'ean au sö postu<ref name=":4">{{Çitta|Ferrari, 1935|''II. Camogli e la sua vallata'', p. 15}}</ref>. Pe cuntu de üna vegia storia de Camuggi, daa tann-a du Dragu, grotta in parte sutt'egua ch'a se tröva tra i scöggi de Lazza, partieva u pasaggiu suttutera da cuscì dita "galeria de Sant'Anna", ch'a muntava finn-a ae fundasiuin da Loggia, pe sciurtighe drentu in te ün fundu duve u gh'ea a möa de ün muin<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''V. I racconti del Nonno'', pp. 67-68}}</ref><ref>{{Çitta|Leali Rizzi, Meoli & Pellegrini, 2000|''Camogli e dintorni'', pp. 132-133}}</ref>. === U Cazun === Missu de frunte aa capella, u l'é ün grossu fabricou che, zà in ti [[Anni 1930|anni Trenta]], u l'ea döviou cumme cà. Segundu a tradisiun du postu, tra u [[XVII secolo|Seisentu]] e u [[XVIII secolo|Settesentu]] u l'avieva pe cuntru funsiunou cumme sede de poste mentre, pe'i stüddi du preve Costa, ghe saieiva stetu üna fabbrica da fià e da tesce<ref name=":4" />. Doppu, stu fabricou u l'é pasou ae [[muneghe misciunaie francescann-e du Verbu Incarnou]], che u gestiscian cumme üna cà pe'e donne migranti<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggispirituali.it/strutture-turismo-religioso/liguria/casa-stella-francescana_809/|tìtolo=Casa Stella Francescana - Camogli (Genova)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === Üspià de Camuggi === U cumplessu de l'üspià de Camuggi u se tröva in sce rive a meridiun du colle de Sant'Anna, versu u quarté de Lazza. A parte ciü vegia de l'üspià, prugettu de l'Antonio Tixi, a l'é steta tià sciü tra u [[1893]] e u [[1895]] grassie a üna ricca dunasiun da scià Felicina Casabona, che gh'ea stetu dedicou üna stattua in ti giardin de l'üspià doppu che, pe numme de l'istitütu, u s'é sernüu quellu du vegiu üspià da sitè, l'Üspià di Santi Prospu e Cataina. A sti santi l'é intitulou ancun a capella de l'üspià, benedia da l'arsipreve de Camuggi u primmu de marsu du [[1896]], mentre a strutüa a l'ea steta inaugürà ai 2 de frevà. L'üspià u l'é stetu döviou cumme ün lazarettu au tempu du colera du [[1911]] e cumme üspià militare dau [[1916]] au [[1919]]. Tra u [[1927]] e u [[1934]] u l'é stetu interesou da di interventi impurtanti pe falu vegnì ciü mudernu<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208856.pdf|tìtolo=Ex Ospedale dei SS.Prospero e Caterina - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''Camogliesi del secolo XIX'', p. 417}}</ref>. I prugetti pe ingrandì l'üspià, prezentè in tu [[1939]], sun restè fermi pe tantu tempu pe curpa da guera. E auturizasiuin pe'i travaggi sun arivè sulu che in tu [[1955]], doppu ch'ean steti blochè perché u prugettu u l'avieva ruvinou a strutüa de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. In tu [[1963]], da prugettu de l'architettu G. Forno, pocu ciü a punente s'é tiou sciü u cuscì ditu "üspià növu", ligou a quellu vegiu da ün pasaggiu cuvertu. Finiu maniman sensa de funsiuin, aa giurnà d'ancö u cumplessu de l'üspià u l'é in abandun e, in tu [[2022]], u l'é pasou in prupietè a di privè<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.italianostra.org/beni-culturali/ex-ospedale-ss-prospero-e-caterina-a-camogli/|tìtolo=Ex Ospedale Ss. Prospero e Caterina a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === Caza di Mainè === [[Immaggine:Camogli-casa_dei_marinai-complesso1_(2024).jpg|miniatura|Vista della casa dei Marinai]] A Caza di Mainè, intitulà a l'amiragliu [[Giovanni Bettolo]], a l'é üna caza de riposu pe'a gente de mà, che a s'afaccia in sce Via Jacopo Ruffini da vixin a l'incruxiu cu'a Via Rumann-a. A l'é steta tià sciü du [[1930]]-[[1931]] au postu du vegiu campusantu, che cun l'ucaxun u l'é stetu purtou a[[U Migià (Camuggi)|u Migià]], e pe cuntu de l'''Opera Pia per l'Assistenza della gente di mare "G. Bettolo"''. A Caza di Mainè a l'é steta prugetà da l'inzegné Carlo Montano, cu'a sö inaugürasiun ch'a l'é steta au primmu de agustu du [[1931]], aa prezensa du ré [[Vittorio Emanuele III de Savöia|Vittorio Emanuele III]] e da reginn-a [[Elena do Montenéigro|Elena]]. Gestia da l'[[Istituto Nazionale della Previdenza Sociale|I.N.P.S.]] dau [[1934]], u gh'é l'üzu pe'i barchi che navegan au largu de Camuggi de salüà a Caza di Mainè cun trei curpi de sirena, e i vegi mainè daa riva rispundan cun l'alsabandea<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/g-bettolo/|tìtolo=Casa di Riposo "G. BETTOLO"|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_789_Casa_di_Riposo_Vecchi_Marinai_in_costruzione_1930.htm|tìtolo=789. CASA DEI MARINAI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Cumünicasiuin == E stradda ciü impurtante ch'a passa pe Sant'Anna a l'é a cuscì dita Via Rumann-a, ch'a cumensa pocu ciü a punente de Sant'Anna, da vixin au campusantu de Camuggi. De de lì a munta finn-a aa capella de Sant'Anna, duve a se ceiga versu levante pe pasà ciü erta du centru de Camuggi, pe'a lucalitè de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]]. A sta stradda s'incruxian atri senté e cröze: fra quelle storiche che gh'é in ta lucalitè u se pö ricurdà ''Via San Giacomo'', ch'a munta sciü pe'a costa de Sant'Anna versu l'[[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Aurelia]] e a [[San Giacumu (Camuggi)|lucalitè che ghe dà u numme]]. Pocu ciü in zü da lucalitè, aa Via Rumann-a a l'é ligà a ''Via Sant'Anna'', ch'a munta d'in Lazza, mentre a livellu da capella s'azunze ''Via Migià'', ch'a va da Sant'Anna a[[U Migià (Camuggi)|u Migià]]. == Notte == <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al golfo del Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0456905|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Leali Rizzi, Meoli & Pellegrini, 2000}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]] pmen8dx1b4g025px4da91qi1jj2tewk Rari Nantes Camogli 0 32989 271653 2026-07-09T17:19:35Z N.Longo 12052 Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu 271653 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = Rari Nantes Camogli |var-ségni_distintîvi = Segni distintivi |var-coî = Culuri |coî = {{Scìnbolo|600px Bianco e Nero (Croce).png}} Giancu e neigru |var-socjêtæ = Sucietè |var-çitæ = Sitè |çitæ = {{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}} [[Camuggi]] |var-naçión = Nasiun |naçión = {{Bandêa|ITA}} [[Italia]] |var-confederaçión = Cunfederasiun |confederaçión = [[European Aquatics]] |var-federaçión = Federasiun |federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Nuoto|FIN]] |var-canpionòu = Campionou |canpionòu = [[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]] (òmmi)<br />[[Serie A2 (ballaneuo de dònne)|Serie A2]] (dònne) |var-fondaçión = Fundasiun |ànnofondaçión = 1914 |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Massimo Bozzo |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Guido Ferreccio |var-stàdio = Impiantu |stàdio = Piscinn-a cumünale "Giuva Baldini" |var-pòsti = posti |capiénsa = 1.100 |var-tìtoli_naçionâli = Tituli nasiunali |tìtoli naçionâli = 6 [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] |var-trofêi_naçionâli = Trufei nasiunali |trofêi naçionâli = 6 [[Trofeo do Zugou|Trufei du Zügou]] |var-trofêi_internaçionâli = Trufei internasiunali |trofêi internaçionâli = 1 [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]] }} A '''Rari Nantes Camogli''' (o '''Spazio Rari Nantes Camogli''' o, ciü de spessu, u '''Camuggi''') a l'é üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] da sitè de [[Camuggi]], in ta [[Liguria|Ligüria]]. Tra i [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1950|Sinquanta]] a l'é steta ünn-a de squaddre ciü forti in te stu sport de tütta l'[[Italia]], tantu ch'a l'ha guagnou sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a zöga in ta [[Serie A2 (ballaneuo)|Serie A2]], u segundu livellu du [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]]. == Storia == === Dae urigine aa fundasiun === Aa meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], in sciu mudellu di club che gh'ean in ti porti ingreixi, a [[Camuggi]] l'é nasciüu üna squaddra de prufesciunisti, u Sport Club Camogliese. Fra e ativitè de stu club, che l'ean averte ae donne ascì, gh'ea l'[[Atlética|atletica]], a [[Córsa (spòrt)|cursa]], a [[Maratónn-a|maratunn-a]], i [[Solevaménto péixi|peixi]], a [[Schèrma|scherma]], u [[Canotàggio|canutaggiu]], e barche a veia e u [[Neuo|nöu]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1792_Sport_Club_Camogliese_sede_in_spiaggia_1900.htm|tìtolo=1792. SPORT CLUB CAMOGLIESE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A [[Ballaneuo|pallanöu]], de modda fra i ingreixi zà in tu [[1860]] (''Acquatic Hand Ball''), perché a l'arive in [[Italia]] bezögna aspetà ancun finn-a au [[1899]]. Alantù, a stu sport se zügava sulu che in mà, cun duì pali a galla in te l'egua, ün purté, duì tersin, ün centru e trei atacanti<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1385_Rari_Nantes_Camogli_formazione_1914.htm|tìtolo=1385. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[1913]], pe'a gara de nöu de [[Rapallo|Rapallu]] dita a "Traversadda du Gurfu", ün zuenu de numme Tiziano De Nardi u s'é ufertu de pigià u postu du nüou da Camogliese, Martino Cerruti, e u l'é arivou aa fin au tersu postu, cuntr'ai mezufundisti ciü esperti de tütta l'Italia. St'impreiza a l'ha impresciunou u raprezentante da [[Federazione Italiana Nuoto|Federazione Italiana Nuoto Rari Nantes]] (FIRN, ancö FIN), u prof. Enrico Corzetto, ch'u s'é incuntrou cu'u De Nardi pe inandià a Camuggi üna sucietè dedicà tüttu au nöu<ref name=":1" />. Pe'e regule da FIRN, pe inandià üna növa sucietè de nöu (che alantù ean ciamè quexi tütte Rari Nantes, tantu che stu numme u l'ea adöviou finn-a daa federasiun in unù da [[Rari Nantes Roma (1891)|Rari Nantes de Rumma]], cunsciderà a primma sucietè du genere d'Italia) u serviva 40 socci. U Corzetto u l'ea arivou a fadiga finn-a ai 39 socci, ma grassie a l'adexun du marcheize Emanuele Croce, prescidente da Federasiun, ai 28 de zügnu du [[1914]] u s'é custituiu ufisialmente a Rari Nantes Camogli, in ti bagni Nettuno<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/index.php/chi-siamo/|tìtolo=La storia della RNC|outô=Rari Nantes Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/federazione/la-federazione/la-storia/storia-della-federazione.html|tìtolo=La Storia|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:Rari Nantes Camogli - primo Consiglio Direttivo.jpg|sinistra|miniatura|U primmu Cunseggiu Diretivu da RN Camogli, 1914 ca.<ref name=":2" />]] A primma asemblea, fisà ai 14 de lüggiu du 1914, a l'é steta presciedüa dau marcheize Croce (ch'u s'ea fetu vedde ascì pe'a fundasiun asemme au cascé generale Giuseppe Parodi), ch'a l'ha numinou ün cunseggiu furmou da: prof. Enrico Corzetto (prescidente), cap. Edoardo Pressenda (viceprescidente), Giobatta Razeto (segretaiu), Pietro Elia Schiaffino (cascé) Tiziano De Nardi e Giovanni Ermini (cunsegé). U meize doppu a squaddra a l'ha zügou in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] a sö primma partia cuntru aa pulispurtiva [[Rapallo Ruentes 1914|Ruentes Rapallo]], guagnà pe 2-0<ref name=":1" />. Alantù i züguei ean tütti du postu, tantu che ogni quarté u gh'aiva a sö squaddra de pallanöu e a Rari Nantes a ne fava da raprezentansa "nasiunale". Tütti i anni gh'ea u campiunou di quarté e i ciü bravi de ogni squaddra ean ciamè poi a zügà in ta Rari Nantes in te partie cuntr'ae atre sitè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_133_Camogli_Pallanuoto_Squadra_di_Lazza_1932.htm|tìtolo=133. LA PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === E primme vitoie === E primme edisiuin du campiunou, cumme in tu [[Zeugo do ballon|zögu du balun]], sun stete guagnè daa sesiun pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]] du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa Cricket Football Club]], che però u l'ha serou a squaddra in tu [[1922]]. In ti anni fra u [[1921]] e u [[1931]] a squaddra ciü forte a l'é steta l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]], turna de [[Zena]], che in cangiu a l'aiva spunciou tantu in sciu zögu da pallanöu, levou de vitoie du [[Sportiva Sturla|Stürla]], da [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]] e i duì scüdetti da [[Rari Nantes Milano]] in tu [[1920]] e in tu [[1932]]. Pe cuntru, u titulu du [[1933]] u l'é andetu aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]] de [[Firense]], ch'a l'ha duminou fin au [[1940]]. A ogni moddu, in tu [[1935]] i tuschen sun steti batüi pe'a primma votta propiu dau Camuggi, che cuscì u l'ha guagnou u sö primmu scüdettu. I camugin, zà dai primmi anni, aivan guagnou i giruin de qualificasiun pe intrà in te quellu finale e, in tu [[1934]], sun arivè pe ün puntu deré aa Florentia. In tu [[1935]] u Camuggi u l'ha guagnou u girun a eliminasiun, pasandu a [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], a [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]], a [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]] de [[Ôtri|Vutri]] e l'Andrea Doria. I tuschen ean arivè aa finale ciü ripuzè, scicumme l'aivan zügou sulu che cuntru aa RN Milano e aa Triestina, detu che sti ürtimi s'ean füxi a campiunou in cursu cu'a Ginnastica Trieste, mentre a [[CUS Torino|GUF Torino]] a s'ea retià dau campiunou. Ai 18 d'agustu, a Firense, a partia a l'é finia 2-2, ma ai 22 d'agustu, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] pin de gente, i camugin han guagnou pe 2-1 e, cun sta partia, u scüdettu. Alantù u prescidente u l'ea Riccobaldi, l'alenatù Saracco, mentre fra i nummi impurtanti de quella squaddra u gh'ea Amoretti, Renzo Pastore, Ugo Saracco e Giuva Baldini<ref name=":2" />. In ti anni doppu e finn-a au [[1942]], u scüdettu u l'é stetu cumbatüu tra a Florentia, a RN Napoli e u Camuggi, ben che sulu e primme due sun arivè a guagnalu. Intantu, u campiunou u l'ea vegnüu a girun ünicu, da 10 a 6 squaddre segundu l'edisiun, cu'ün scistema de retrucesciun. Fra e atre squaddre ligüri de quelli anni e ciü tante ean de Zena, cumme l'Andrea Doria, a Mameli de Vutri, a [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Cavagnaro]] de [[Sestri Ponente|Sestri Punente]] e l'[[Unione Sportiva Albarese|Albarese]]. Pasou a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]], ch'a l'aiva blucou i campiunè, pe l'edisiun du [[1945]] s'é turnou ai giruin de qualificasiun cun doppu ün girun finale, duve ean pasè u Camuggi, a RN Napoli, a Florentia e a Lazio. A Lazio, ch'a l'ea a sesiun pe'u nöu da squaddra de balun, a l'é steta quella ch'a l'ha guagnou u titulu. Du [[1946]], au turneu g'han pigiou parte quatorze squaddre, ma aa fin g'han zügou sulu che dexe pe'e quattru che se sun retiè<ref group="n.">E squaddre retiè ean a [[Reale Società Ginnastica di Torino|Ginnastica Torino]], a [[Rari Nantes Trento]], la [[Rari Nantes Bologna]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]].</ref>. Stu turneu u se cumpuneiva de duì giruin a l'italiann-a de sula andà, l'ün a [[Milan]] e l'atru a [[Napoli|Napuli]]. E primme trè squaddre d'ogni girun sun pasè aa finale, ün atru girun ch'u s'é tegnüu a [[Rapallo|Rapallu]]. U girun A u l'é andetu aa Florentia, pasà cu'a [[Canottieri Olona]] e a Triestina e davanti aa Mameli e aa [[Pro Recco]], iscrita pe'a primma votta au campiunou. U girun B u l'é stetu invece guagnou dai napuliten davanti au Lazio, cu'u Camuggi ch'u l'é arivou tersu davanti aa [[Società di Educazione Fisica Virtus|SS Virtus]] de [[Bologna|Bulogna]] e aa [[Roggero di Lauria (ballaneuo)|Roggero di Lauria]], de [[Palermo|Palermu]]. U girun finale, invece, u l'é andetu ben au Camuggi, ch'u nu l'ha persu mancu üna partia, pe guagnà u sö segundu scüdettu. U girun finale de l'annu primma u l'ha detu a qualificasiun pe'e sei squaddre da növa [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] in tu [[1947]], quand'u l'é turnou e regule da retrucesciun e du scüdettu aa squaddra arivà au primmu postu. In ti anni doppu, u Camuggi u nu l'ha zügou guei ben da guagnà de tituli, finn-a au segundu postu in tu [[1951]], a punti pegi cu'a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli,]] che pe'a diferensa de gol a l'ha risevüu u titulu. === L'etè d'ou === A squaddra de l'Under 17 de Camuggi a l'aiva guagnou u titulu du [[1946]], du [[1949]] e du [[1950]], tantu che l'é cresciüu üna generasiun de campiuin du postu, che s'azunzeivan a quelli vegnüi da de atre parti. Fra questi, gh'é stetu u campiun ulimpionicu [[Renato de Sanzuane]] e u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, ch'u l'é stetu ün di prumutuì da pallanöu de donne. In tu [[1952]] a strutüa du campionou a l'é turna cangià: a [[Turin|Türin]] s'é zügou duì giruin de qualificasiun a quattru squaddre, cu'e primme due de ciascün che han pigiou parte aa finale pe'u scüdettu mentre e atre due finivan in tu girun pe'a retrucesciun. U Camuggi u l'ha guagnou u sö girun cun sei punti davanti aa [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]] e aa [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]], mentre l'atru u l'é stetu guagnou daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] davanti aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], a l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] e aa [[Virtus Livorno]]. Sciben che a Canottieri a l'aiva cumensou cun de vitoie cuntr'aa Florentia (5-2) e au Camuggi (4-2), sti ürtimi han guagnou tütte e atre partie menu che ün pareggiu a [[Romma|Rumma]], mentre i napuliten sun steti batüi armenu üna votta da tütti i sö aversai. A Rari Nantes a l'ha cuscì purtou a Camuggi u tersu titulu nasiunale, cun 9 punti in ciü da Canottieri Napoli (a 6), davanti aa Florentia (a 5) e aa Lazio (a 4), e i sö megiu anni sun cuscì cumensè<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=fAhUaWjQ17c|tìtolo=Il Camogli Campione d'Italia di pallanuoto|outô=Archivio Luce Cinecittà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U Renato de Sanzuane, che l'annu primma u l'aiva guagnou a medaggia de brunzu ae [[Òlinpîade de stæ do 1952|Ulimpiadi de Helsinki]] cu'a [[Naçionâle de balanêuo di òmmi de l'Itàlia|nasiunale]], in tu [[1953]] u l'é arivou a Camuggi. Cun tütti i sö gol u l'ha purtou i giancu-neigri au segundu scüdettu daa fia, pe finì u campiunou da cappucanuné davanti, tra i atri, au Carlo Pedersoli, che alantù u zügava cu'a Lazio e che poi u l'é vegnüu famuzu pe'u cine, cu'u survianumme de [[Bud Spencer]]. Pe'u campiunou du [[1954]] l'é stetu turna inandiou duì giruin preliminari (a [[Milan]]) e doppu u girun finale. U Camuggi u l'é arivou primmu in tu sö girun, davanti a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]], iscrita pe'a primma votta, Canottieri, Mameli e [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]]. In te l'atru girun gh'é stetu u pasaggiu da [[Pro Recco]], asemme a Lazio e RN Napoli. A surpreiza, u scüdettu de quellu annu u l'é andetu a Rumma, cu'u Camuggi ch'u l'ha finiu cun ün puntu de menu. U Cumüne, a ogni moddu, u se pueiva vantà cun orgöggiu de üna squaddra ben forte, tantu ch'u l'ha fetu fà due medagge d'ou, ünn-a pe'u quartu titulu du dixembre du [[1953]] e l'atra pe'i quarant'anni daa fundasiun da squaddra, in tu dixembre du [[1954]]. In tu [[1955]] u l'é stetu turna inandiou ün girun ünicu, cun due squaddre du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], due de Rumma, due de [[Napoli|Napuli]], due de [[Zena]] (a Mameli e u Genoa, turnou in ta pallanöu), a Florentia e a Triestina. U Camuggi, ch'u l'ha persu üna sula partia cuntru a Lazio, aa fin u l'ha guagnou u titulu cun 32 punti, cuntr'ai 30 da Lazio. Ciü inderé u l'é arivou a Canottieri, cun 22 punti, pegi, a surpreiza, cu'a Pro Recco<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=4HNrSSFaL64|tìtolo=Pallanuoto: Camogli 3/ Roma 1|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:I camogliesi nelle acque di Recco spettatori del grande incontro Enotria - G.S.F. Camogli (21-07-1929).jpg|miniatura|I camugin andeti in barca a [[Recco|Reccu]] pe'a partia du 21 de lüggiu du [[1929]] tra u G.S.F. Camogli e l'Enotria<ref name=":4" />]] In tu campiunou doppu, guagnou daa Lazio, u Camuggi u l'ha persu tütte e partie in trasferta, sarvanduse grassie ae vitoie in cà. Defeti, sulu u Genoa u l'é sciurtiu a battilu in cà; de ciü, de sta stagiun gh'é stetu a primma vitoia du Reccu cuntr'ai camugin. A Reccu gh'ea üna squaddra zà dau [[1913]], a Rari Nantes Enotria, ch'a l'é intrà in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federasiun]] in tu [[1922]] ma che poi a s'é desfeta cu'a fundasiun du Grüppu Spurtivu Fascista. In tu [[1946]] i züguei de l'Enotria ancun in ativitè han vusciüu fundà turna üna squaddra, cu'u numme de [[Pro Recco|Pro Recco Waterpolo 1913]]. Questa, dai culuri giancu-blö, a l'aiva cumensou a zügà in te l'egua davanti ai bagni, tantu che e gente de Camuggi aivan pigiou l'andassu de andali a vedde cu'e barche, cuscì da amiase a partia dau mà<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1452_Recco_Partita_di_pallanuoto_in_mare_1938.htm|tìtolo=1452. RECCO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. I scuntri fra e squaddre vixinn-e finivan spessu a botte, priunè o curpi de remmu, ascì lungu a stradda fra i duì cumüni<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_778_Pallanuoto_tifosi_camogliesi_a_Recco_1929.htm|tìtolo=778. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Anche quand'u se zügava in cà, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], e partie l'ean ciütostu sentie, cun tütti i tifuzi in sce barche e lungu u mö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_538_Spettatori_non_paganti_ad_una_partita_di_pallanuoto_1930c.htm|tìtolo=538. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta segunda meitè di [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a [[Recco|Reccu]] l'é cumensou i travaggi da [[Piscinn-a cumünale Antonio Ferro (Reccu)|storica piscinn-a]], mentre a Camuggi s'é spostou u campu davanti au portu, duve a squaddra a l'ha guagnou u sö ürtimu scüdettu in tu [[1957]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.wpdworld.com/waterpolo-history/quando-camogli-e-recco-divennero-una-cosa-sola/|tìtolo=Quando Camogli e Recco divennero una cosa sola|outô=Marco Tripodi|outô2=Edoardo Osti|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=zsuLaz4UbtA|tìtolo=Amarcord water polo/ Mitici derby Camogli-Recco anni '50|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In quellu annu, i camugin sun arivè primmi cun 22 punti, davanti ae squaddre de Napuli, aa Rari Nantes e aa Canottieri, mentre l'ean finie ciü inderé e due squaddre de Rumma, u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]], a Pro Recco e, da ürtimu, a Florentia. === Daa crixi di anni '60 ai zuveni di anni '70 === U Camuggi u l'ea ben forte quand'u zügava in cà e in ti campiunè a girun ünicu u l'andava ben megiu. Però, in te stagiuin doppu, s'é turnou au vegiu scistema du girun de qualificasiun cun doppu u girun finale, da tegnise in te üna sitè "neutra". I camugin han pasou tütte e votte e qualificasiuin ma, in tu turneu finale, nu l'han ciü fetu guei ben, levou u tersu postu du [[1961]], in te ün campiunou ünicu. Mentre, e squaddre di zuveni aivan fetu megiu, tantu da guagnà u "Trufeu du Zügou", detu aa sucietè che tra a primma squaddra e i zuveni a l'avesse cügeitu ciü punti. U [[1962]] e u [[1963]] han marcou a fin di megi tempi, cu'a squaddra ch'a l'é chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e a s'é purtà in ta növa piscinn-a, pe lascià cuscì u portu e l'egua sà. Mentre che pe tanti anni de fia a [[Pro Recco]] a cumensava a guagnà di scüdetti, u Camuggi u l'é turnou sübitu in ta [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] ma, pasou e anè difissili du [[1968]]-[[1969]], in tu [[1970]] a squaddra a l'é steta turna retrucessa. Doppu a prumusiun in ta Serie A in tu [[1972]] u gh'é stetu di anni ciü tranquilli, cun quattru Trufei du Zügou ([[1976]], [[1977]], [[1979]] e [[1980]]) e u tersu postu du [[1980]], davanti aa Pro Recco. De sti anni han zügou ben i zuveni, tantu i Under 17 (Alievi), campiuin in ti anni [[1973]], [[1976]] e [[1977]], che i Under 20 (Juniores), ch'aivan guagnou u titulu in ti anni [[1975]], [[1976]] e [[1979]], ciü che quellu de campiuin d'Italia ai [[Zöghi da Zuventü]] du [[1978]]. Sti gran tituli han fetu guagnà, in tu [[1979]], u ricunuscimentu da [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'Ou au Meritu Spurtivu]]. U meritu de sti gran dex'anni u l'é stetu du prescidente Girò Riccobaldi, de ün'antiga famiggia de Camuggi ch'a l'ea in te indüstrie de rè da pesca, e suviatüttu du [[Mino Di Bartolo|Mino di Bartolo]], fundatù da [[Rari Nantes Sori|pallanöu a Soi]] ch'u l'é stetu a Camuggi dau [[1970]] cumme alenatù da primma squaddra e de quelle di zuveni. Le u l'ha truvou di talenti cumme Ferrari, Casazza, Antonucci, Crovetto, Passalacqua e Massimo Fondelli, ditu Mamo, capitan e poi campiun du mundu cu'a nasiunale. Doppu du Bartolo l'alenatù u l'é stetu u Vio Marciani, ch'u l'aiva zügou in tu Camuggi, duv'u l'ha guagnou di campiunè. === I equilibri dau 1980 === Se in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] u campionou u l'ea tra a [[Pro Recco]], a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], dau scüdettu du [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] in tu [[1981]] a situasiun a l'é cangià. A Pro Recco, pasou i trei campiunè dau [[1982]] au [[1984]], a nu l'ha ciü guagnou de tituli finn-a au [[2002]]. De quelli anni a squaddra ciü forte a l'ea defeti u [[Circolo Nautico Posillipo (ballaneuo)|Posillipo]], üna növa furmasiun de [[Napoli|Napuli]], che dau [[1985]] au [[2001]] a l'ha pigiou dexe tituli. I ünici a fermà i napuliten sun steti Canottieri in tu [[1990]], a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]] in tu [[1999]] e due squaddre növe, u [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]] (campiun in tu [[1987]], [[1997]] e [[1998]]) e u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]] ([[1991]] e [[1992]]). Cu'u növu scistema de playoff e u tantu travaggiu fetu cu'i zuveni in ti anni primma, u Camuggi u l'ea pruntu a turnà aa carega, e dunca u l'ha acatou di züguei de livellu internasiunale e u l'ha truvou di sponsor. Tra i atri, gh'ea u tedescu [[Frank Otto]], mancin, u [[Gianni De Magistris]], tra i megiu marcatuì da storia italiann-a, e u zuvenu purté Francesco Cichero. In tu campiunou [[1984]]-[[1985]] i camugin sun arivè ai playoff, duve han batüu l'[[Circolo Canottieri Ortigia 1928|Ortigia]] de [[Siracusa|Siracüza]], pe fermase ae semifinale cu'u Posillipo Napoli, ch'u l'ha batüu a l'andà e au returnu. Arivou turna ai playoff in ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha guagnou cuntru a Canottieri Napoli, pe perde pe ün sulu gol a gara 3 da semifinale cu'u Pescara. L'annu doppu, pe ün puntu sulu, u Camuggi u nu l'ha pasou e qualificasiuin. In tu [[1988]] u l'ha cumensou a mancà de asbriu, cu'a squaddra che da penürtima a l'é retrucessa drita in te l'[[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|A2]], sensa pasà dai playout fra e pezu squaddre da [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|A1]] e quelle da A2, duve a Pro Recco a s'ea sarvà. Turnà in ta mascima serie in tu [[1989]], aa fin du campiunou a squaddra a l'é arivà turna au penürtimu postu. === A crixi di anni '90 e u repiggiu === Daa retrucesciun du [[1989]], a Rari Nantes Camuggi a l'ha patiu üna gran crixi, sensa turnà in ta mascima serie. In ta stagiun [[1994]]-[[1995]] a l'é arivà a l'ürtimu postu, cun 0 punti, pe chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e restaghe finn-a au [[1998]], mentre sulu cu'u campiunou de A2 [[2000]]-[[2001]] a l'é muntà turna in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]]. Alantù u növu campiunou u se cumpuneiva de üna serie de giruin a quattru squaddre, cun doppu atri duì a öttu squaddre, l'ün pe'i playoff (pe'e primme due arivè in tu girun a quattru) e l'atru pe sarvase dai playout (pe'e atre due). De quellu annu u Camuggi u l'ha finiu au tersu postu, cu'i meximi punti da [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] ma pezu pe'a diferensa di gol, mentre in tu sö girun gh'ea a [[Pro Recco]] pe primma e a [[Telimar Palermo]] ürtima. A ogni moddu, aa fin a squaddra a s'é sarvà. In tu campiunou [[2002]]-[[2003]], cangiou pe avei primma duì giruin da öttu e poi quattru da quattru squaddre, a Rari Nantes a l'é arivà quarta, pe pasà au girun di playoff insemme au [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]] e a Canottieri. Arivà a l'ürtimu postu, a squaddra a l'é finia in tu tabelun cuntru aa Pro Recco, pe sciurtine batüa. Sti exiti han purtou u Camuggi a zügà a [[COMEN Cup]], üna cuppa internasiunale guagnà in te quella ucaxun propiu dai camugin<ref>{{Çitta web|url=https://www.cnposillipostory.net/Pallanuoto/pagine/2003_pallanuoto_citaliani_A.htm|tìtolo=Campionato Italiano Pallanuoto A1 2002/2003|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2003]]-[[2004]] s'é turnou au scistema du [[2001]]-[[2002]], cu'i girun primma a quattru e doppu a öttu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305012547/http://www.federnuoto.it/pdf/pallanuoto_normativa_a1m_20031207.pdf|tìtolo=Normativa Campionato Pallanuoto Serie A1 Maschile, ediz. 2003/2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Alantù in tu Camuggi ghe zügava u campiun serbu-muntenegrin [[Aleksandar Šapić]], ch'u l'ha finiu a stagiun da cappucanuné, e l'[[Arnaldo Deserti]]. U Camuggi u l'é arivou segundu, distante dau [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]] (alantù Leonessa Brescia, üna squaddra növa) ma davanti au [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]]. In tu girun a öttu u Camuggi u l'é finiu quintu, deré au Sann-a, squaddra aversaia ai playoff ch'a l'é aa fin pasà cu'a gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050307091409/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2004campionato_maschile_play-o|tìtolo=Campionato maschile serie A1 - Stagione 2003-2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu a nu l'é finia guei ben, detu che u Šapić u se n'ea andetu a Sann-a e u Deserti aa Pro Recco, e u Camuggi u l'é arivou tersu in ti giruin a quattru, ma u s'é sarvou in te quellu a öttu di playout, pe finilu au primmu postu. De ciü, u l'ha zügou u spareggiu fra i ürtimi duì di playoff e i primmi duì di playout, ch'u l'avieva permissu d'intrà in tu tabelun di playoff, ma u l'ha duvüu fermase cuntr'au Nervi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120626005920/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2005campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2004-2005|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun [[2005]]-[[2006]], a squaddra a l'ha turna finiu a primma faze au tersu postu mentre, cu'u quartu postu in tu girun a öttu, a l'ha duvüu zügà i playout, duve a s'é sarvà p'avei batüu u [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] tantu a l'andà che au returnu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120625075032/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2006campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2005-2006|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Dau [[2006]]-[[2007]] u l'é turna cangiou u furmatu, cun duì giruin a öttu e doppu ün atru da öttu tra e primme quattru de ün e e ürtime quattru de l'atru. E primme clasifichè andavan ai playoff, l'ürtima de ogni girun a l'ea retrucessa mentre a penürtima e a ters'ürtima gh'aivan da zügà i playout. U Camuggi u nu l'ha fetu guei ben e, arivou penürtimu, u l'ha zügou i playout cuntr'au [[Associazione Sportiva Chiavari Nuoto|Ciavai]], ch'u u l'ha batüu in gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2006-2007.html|tìtolo=Stagione 2006-2007|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === A növa generasiun e u scuntru cu'a Federnuoto === E megiu stagiuin spessu ne sun vegnüe da ün gran travaggiu in sce squaddre di zuveni. A Rari Nantes a l'ha visciüu üna növa etè d'ou grassie ai sö zuveni, che han guagnou tanti trufei. U primmu u l'é arivou in tu [[2006]] cu'u primmu titulu de l'Under 15 che, l'annu doppu, a l'ha detu cunferma cu'u segundu titulu daa fia, stagiun ch'u l'ha purtou a Camuggi u scüdettu de l'Under 20 ascì. L'Under 17 a l'é steta campiun in ti anni [[2008]], [[2010]], [[2011]] e [[2012]], mentre l'Under 15 a l'ha guagnou turna u titulu in ti anni [[2008]], [[2009]] e [[2012]], cun l'ürtimu scüdettu di zuveni ch'u l'é stetu quellu, du [[2013]], de l'Under 20. A fà pröva du gran valù da sucietè, in tu [[2018]] a RN Camuggi a l'ha risevüu u "Culà d'Ou", u mascimu ricunuscimentu spurtivu nasiunale, dau prescidente du [[CONI]]<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/collare-doro-per-la-rari-nantes-camogli-2/133587|tìtolo=Collare d'Oro per la Rari Nantes Camogli|dæta=20 dixembre 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta Serie A2 [[2007]]-[[2008]] a primma squadda a l'é andeta ben ma a l'ha finiu pe perde a finale di playoff cuntra au [[Anzio Waterpolis|Latina]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>, cuscì cumme, in ta stagiun doppu, quand'a l'é steta fermà in gara 3 cuntr'aa Rumma<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2010]], batendu u [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e l'[[Acquachiara ATI 2000|Acquachiara]] de [[Napoli|Napuli]], u Camuggi u l'é turnou in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]], che in tu fratempu a l'ea turnà a girun ünicu a duzze squaddre, cu'i playoff scüdettu finn-a a l'utava puzisiun<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2009-2010.html|tìtolo=Stagione 2009-2010|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, i camugin sun arivè settimi (sun steti quelli che han paregiou ciü partie), e se sun scuntrè cu'u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], ch'u l'ha guagnou tantu l'andà che u returnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2010-2011.html|tìtolo=Stagione 2010-2011|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'anà doppu a l'é finia au meximu, cu'u Sann-a ch'u l'é pasou guagnandu a partia in cà e gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2011-2012.html|tìtolo=Stagione 2011-2012|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A quei tempi nu gh'ea üna bella aia in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federnuoto]], cun de beghe pe'u calendaiu di campiunè, a gestiun di diritti aa televixun e di cuntratti cu'i sponsor, ciü che pe asbascià e speize aministrative. U Camuggi u l'aiva dunca mustrou l'interesse a nu iscrivise in Serie A1 e u l'ha tratou cu'a [[Telimar Palermo]] ([[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]]) pe scangiase u titulu spurtivu. A FIN a s'é dita cuntraia a sta manovra e dunca i camugin se sun iscriti ai 2 de settembre aa Serie A, ben che cu'üna squaddra tütta de zuveni, pe arivà ürtimi. === U növu sponsor e i campiunè in A2 === A stagiun du [[2013]] a l'é cumensà cu'ün sponsor impurtante, l'impreiza SpazioGenova, e a squaddra a l'ha cangiou de numme in te Spazio Rari Nantes Camogli. Cumme alenatù u l'é stetu cunfermou [[Angelo Temellini]], arivou in tu [[2009]] e ch'u l'é restou a Camuggi finn-a in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.waterpolopeople.com/news/waterpolo-people/rari-nantes-camogli-angelo-temellini-rassegna-le-dimissioni|tìtolo=Rari Nantes Camogli: Angelo Temellini rassegna le dimissioni|dæta=24 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Pasou duì anni quande a squaddra a s'é sarvà fassile, in tu [[2015]] a l'é arivà finn-a ai playoff, persi cu'u [[Associazione Sportiva Nuoto e Canottaggio Civitavecchia|Civitavecchia]]. Dau [[2018]], doppu üna lunga preparasiun e di növi züguei, u Camuggi u l'é turnou in cursa e, pe di anni, u s'é scuntrou tante votte cu'u [[Torino '81]] pe guagnà u primmu postu du Girun Nord. De sti tempi u l'é nasciüu ascì u Sabati Casual, ün gruppu de tifuzi du Camuggi. A stagiun [[2018]]-[[2019]] a l'ha vistu u Camuggi in testa cun 55 punti, davanti au Türin cun 50, e ai playoff a l'ha guagnou cuntr'au [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]], batüu in gara 1 e 3, ma a squaddra a l'ea urmai stracca aa finale cu'a [[Telimar Palermo]], ch'a s'é guagnà u pasaggiu de categuria<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2018-2019/|tìtolo=Campionati 2018-2019|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben che u Camuggi u l'ea partiu ben, a l'é steta blucà pe'a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID]], insemme a tütti i campiunè<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2019-2020/|tìtolo=Campionati 2019-2020|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U campiunou [[2020]]-[[2021]], pe'e questiuin de sanitè, u l'é stetu inandiou a quattru giruin: u Girun Ligüria, u Girun Nord-Est (cu'u [[Rari Nantes Sori|Soi]]), u Girun Centru e u Girun Süd. U girun da Ligüria u l'é stetu guagnou dau [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]], mentre u Camuggi u l'é arivou segundu davanti a [[Rari Nantes Arenzano|Rensen]], Crocera Genova, [[Associazione Sportiva Lavagna '90|Lavagna]] e [[Sportiva Sturla|Stürla]]. Alantù u Camuggi u s'é scuntrou cu'üna növa squaddra, u [[De Akker Team|De Akker Bologna]], ch'a l'ha pasou a surpreiza u scuntru<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2020-2021/|tìtolo=Campionati 2020-2021|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'annu doppu u Camuggi e u Türin sun steti fermè ai playoff daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e daa [[Società Sportiva Roma Vis Nova Pallanuoto|Roma Vis Nova]]<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2021-2022/|tìtolo=Campionati 2021-2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], u Camuggi u l'ha guagnou a ''regular season'' cun 9 punti in sciu Türin, pe poi batte l'[[Training Academy Olympic Roma|Olympic Roma]] e, in finale, a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], cuscì ch'u l'é stetu prumossu<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2022-2023/|tìtolo=Campionati 2022-2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha zügou pe'u ciü da atre parti, pe di travaggi impurtanti au teitu da sö piscinn-a, e, zügou turna u derby cu'a [[Pro Recco]] u l'é stetu batüu pe 3-25. Finiu sensa punti a ''regular season'', in tu girun pe'a retrucesciun a squaddra a l'é arivà ürtima cun ün puntu, sensa zügà i playout cumme e atre squaddre, e a l'é dunca turnà in ta Serie A2<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2023-2024/|tìtolo=Campionati 2023-2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben ch'u partiva da favuriu e squaddra da batte, u Camuggi u nu l'ha fetu ben cumme in ti anni primma<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2024-2025/|tìtolo=Campionati 2024-2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Squaddra de donne == Quandu, in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a Camuggi l'ea arivou u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, a squaddra a l'ha guagnou tante partie e tituli e, tra i sö tifuzi, gh'ea ascì ün gruppu de zuvene. Cuscì, l'Erdely u l'ha pensou de inandià üna squaddra de [[Nêuo|nöu]] pe'e donne in ta Rari Nantes, cun tante de ste zuvene che g'han fitu pigiou parte. A stu moddu l'é nasciüu a sesiun pe'e donne da Rari Nantes Camogli, a primma de stu genere de tütta l'[[Italia]]. Sciben che, au prinsipiu, ae donne l'ea cuncessu de zügà a [[Ballaneuo|pallanöu]], in ti [[Anni 1920|anni Vinti]] stu sport u l'é stetu vietou e, pe'a gente ch'a l'ea ancun de st'idea, nu gh'é stetu guei de squaddre che sun andete aprövu aa RN Camuggi. A ogni moddu, l'Erdely u l'ha decizu d'inandià ascì ün'atra sucietè, a Virtus Camogli, sulu pe'e donne<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1403_Rari_Nantes_Camogli_squadra_femminile_Virtus_Camogli.htm|tìtolo=1403. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. E due squaddre han zügou tanti derby l'ünn-a cuntru l'atra, e sun stete invitè üna votta finn-a daa [[Naçionâle de balanêuo de dònne di Pàixi Bàsci|nasiunale ulandeize]], mentre ch'a l'ea in retiu a [[Zena]] in te [[Piscìnn-e de Arbâ|piscinn-e de Arbà]], pe zügà üna partia dimustrativa. Ben che batüe, e camuginn-e han zügou ben e sun stete aa fin aplaudie dau pübblicu<ref name=":3" />. A despetu de l'interesse, st'ativitè a nu l'é andeta guei avanti: a Virtus Camogli a s'é desfeta mentre a sesiun pe'e donne da Rari Nantes a l'ha finiu maniman de zügà. Levou quarche caxu tra i amatuì, tütti in ta [[Liguria|Ligüria]], l'ezempiu de Camuggi u nu l'é stetu seguiu da atre squaddre e sulu in tu [[1985]] u s'é inandiou u primmu [[Campionou italian de ballaneuo de dònne|campiunou italian de pallanöu de donne]]<ref name=":3" />. Nunustante e primme esperiense ligüri, au prinsippiu e squaddre ciü forti sun stete u [[Volturno Sporting Club|Volturno]], de [[Napoli|Napuli]], e poi u [[Associazione Sportiva Orizzonte Catania|Catania]]. In tu detaggiu, e zügoue de Camuggi nu sun mai arivè in ta [[Serie A1 (ballaneuo de dònne)|primma categuria]] e l'é sulu de resente che sun muntè in te l'[[A2 (ballaneuo de dònne)|A2]]. A primma stagiun de camuginn-e in te l'A2 a l'é steta in tu [[2010]]-[[2011]], in tu girun Nord. Quellu annu, finiu cu'a squaddra ch'a l'é chinà turna de categuria, e camuginn-e aivan zügou cuntru a [[Associazione Sportiva Nuoto Prato|Cavalieri Prato]], [[Rari Nantes Florentia|Firenze]], [[Pallanuoto Livorno|Livorno]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Nuoto Club Milano|Milano]], [[Gruppo Nuoto Osio|Osio]], [[Promogest]], [[Nuoto Tolentino|Tolentino]] e [[Pallanuoto Trieste|Trieste]]. In ta stagiun [[2024]]-[[2025]] e zuvene du Camuggi sun turnè in te l'A2, pe truvaghe [[Acquatica Torino]], [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]], [[Associazione Sportiva Como Nuoto|Como]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Waterpolo Milano Metanopoli|Metanopoli]], [[Rari Nantes Orobica|Orobica]] e [[Rari Nantes Sori|Soi]], arivandu a sarvase<ref name=":5" />. U campiunou doppu, cu'a Locatelli ch'a l'ea steta prumossa, e aversaie du Camuggi sun stete l'Acquatica Torino, u Como, u Metanopoli, l'Orobica, u Parma, u Project Sport Leinì e u Soi<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/a1-a2-b/|tìtolo=A1 - A2 - B|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Strutüe == In ti sö megiu anni u Camuggi u zügava in te l'egua du [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], primma in ta parte au redossu du mö e poi, dai [[Anni 1950|anni Sinquanta]], in te l'avamportu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1552_Pallanuoto_partita_giocata_nell'avamporto_1950c.htm|tìtolo=1552. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1940|Quaranta]] i tifuzi camugin se meteivan in sciu mö e in sce banchinn-e, mentre in ti anni Sinquanta, detu che e partie se tegnivan pe'u ciü in te pochi meixi, u se muntava üna tribünn-a a trei cen pe'i spetatui. In tu [[1963]] a l'é steta averta a piscinn-a cumünale a[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]], intitulà au Giuva Baldini, l'ünicu atleta che, cu'a sö lunga ativitè spurtiva, u l'ha guagnou u [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]] tantu primma che doppu a guera. Alantù st'impiantu u nu gh'aiva ancù de tribünn-e e de teitu, feti ciü tardi, e u l'é stetu cumpletou grassie a ün investimentu de l'impreiza americann-a [[Jantzen]]. Cun quest'impreiza, ch'a fava di custümmi da bagnu e di atri vestì spurtivi, a RN Camuggi a l'é vegnüa a primma sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] a aveighe ün sponsor ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1367_Piscina_Comunale_di_Camogli_Giuva_Baldini_colori_1963.htm|tìtolo=1367. PISCINA COMUNALE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2001]] a piscinn-a a l'é steta cuverta da ün teitu fetu pe'u ciü de legnu, ünicu in tu sö genere. Però, pe'i pochi interventi feti pe mantegnilu, i materiali se sun smangiè e, in tu [[2021]], s'é duvüu cacià zü u teitu. In ti anni doppu, pe l'invernu, se cumensou a muntà üna cuvertüa a presciun d'aia pe andà avanti cu'e ativitè, che però a nu permeteiva l'intrà ai spetatui. L'annu doppu da [[Pandemîa de COVID-19|pandemia]] a primma squaddra a l'ha ancun pusciüu zügà aa Baldini, mentre in te stagiuin ciü avanti a l'ha duvüu andà in te piscinn-e di paixi vixin, cumme a [[Ciävai|Ciavai]] e a [[Recco|Reccu]]. Aa fin, in te l'autünnu du [[2025]], l'é cumensou i travaggi pe arangià tüttu l'impiantu<ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/10/camogli-al-via-i-lavori-di-riqualificazione-per-la-piscina-giuva-baldini-riconsegna-settembre-2026-441624/|tìtolo=Camogli, al via i lavori di riqualificazione per la piscina Giuva Baldini: riconsegna settembre 2026|outô=Nicola Giordanella|dæta=15 otubre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>.<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/la-rari-nantes-camogli-gestira-la-piscina-di-recco-fino-a-dicembre/299670|tìtolo=La Rari Nantes Camogli gestirà la piscina di Recco fino a dicembre|dæta=31 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref> E primme partie di tifuzi du Camuggi se tegnivan a l'umbra du campanin da [[Baxilica de l'Asunta (Camuggi)|baxilica]] mentre, doppu da fundasiun da Rari Nantes (cu'i incuntri ufisiali che sun finii in tu Purtixö), pe'i alenamenti s'é cuntinuou a andà in te l'egua fra a fuxe d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] e u Stabilimentu Miramare. In scia ciazza, zà dau [[1914]] gh'é de testimunianse da custrusiun du "parcu de stè" pe'i dirigenti che cuscì amiavan e partie in mà<ref name=":0" />. In tu [[1921]] l'é stetu fabricou üna custrusiun de legnu e teia ciü grande mentre, in tu [[1930]], se n'é fetu ünn-a de ciümentu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_532_Rari_Nantes_Camogli_Pallanuoto_Waterpolo_Squadra_1921.htm|tìtolo=532. RARI NANTES|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A sucietè, da quandu a gh'é a piscinn-a, de stè a l'ha cuntinuou a adövià a ciazza, tantu che a custrusiun da "''Base Mare''", muntà tütte e stè, a l'é vegnüa quexi ün'istitusiun. Sta tradisiun, cu'a strutüa de legnu in scia ciazza e ün campu marcou da boe in mà, a va avanti ancun aa giurnà d'ancö. == Palmares == === Tituli nasiunali === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Campiunè italien]]: 6 ** 1935, 1946, 1952, 1953, 1955, 1957 * [[Trofeo do Zugou|Trufeu du Zügou]]: 5 ** 1961, 1976, 1977, 1979, 1980 === Trufei internasiunali === * [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]]: 1 ** 2002-2003 === Trufei di zueni === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Juniores A|Campiunou italian Juniores]]: 5 ** 1975, 1976, 1979, 2007, 2013 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Allevi A|Campiunou italian Alievi]]: 10 ** 1946, 1949, 1950, 1973, 1976, 1977, 2008, 2010, 2011, 2012 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Zoveni|Campiunou italian Zuveni]]: 5 ** 2006, 2007, 2008, 2009, 2012 === Medagge === * [[Immaggine:MeritoSportivo2.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'argentu au meritu spurtivu]]: 1 ** 1964 * [[Immaggine:MeritoSportivo1.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'ou au meritu spurtivu]]: 1 ** 1977 == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Spòrt in Ligùria]] [[Categorîa:Ballaneuo]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn]] lgc4cqqgduduykwrj2nowd82h1afa70 271654 271653 2026-07-09T17:21:06Z N.Longo 12052 cv 271654 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = Rari Nantes Camogli |var-ségni_distintîvi = Segni distintivi |var-coî = Culuri |coî = {{Scìnbolo|600px Bianco e Nero (Croce).png}} Giancu e neigru |var-socjêtæ = Sucietè |var-çitæ = Sitè |çitæ = {{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}} [[Camuggi]] |var-naçión = Nasiun |naçión = {{Bandêa|ITA}} [[Italia]] |var-confederaçión = Cunfederasiun |confederaçión = [[European Aquatics]] |var-federaçión = Federasiun |federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Nuoto|FIN]] |var-canpionòu = Campionou |canpionòu = [[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]] (òmmi)<br />[[Serie A2 (ballaneuo de dònne)|Serie A2]] (dònne) |var-fondaçión = Fundasiun |ànnofondaçión = 1914 |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Massimo Bozzo |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Guido Ferreccio |var-stàdio = Impiantu |stàdio = Piscinn-a cumünale "Giuva Baldini" |var-pòsti = posti |capiénsa = 1.100 |var-scîto = Scitu |var-tìtoli_naçionâli = Tituli nasiunali |tìtoli naçionâli = 6 [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] |var-trofêi_naçionâli = Trufei nasiunali |trofêi naçionâli = 6 [[Trofeo do Zugou|Trufei du Zügou]] |var-trofêi_internaçionâli = Trufei internasiunali |trofêi internaçionâli = 1 [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]] }} A '''Rari Nantes Camogli''' (o '''Spazio Rari Nantes Camogli''' o, ciü de spessu, u '''Camuggi''') a l'é üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] da sitè de [[Camuggi]], in ta [[Liguria|Ligüria]]. Tra i [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1950|Sinquanta]] a l'é steta ünn-a de squaddre ciü forti in te stu sport de tütta l'[[Italia]], tantu ch'a l'ha guagnou sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a zöga in ta [[Serie A2 (ballaneuo)|Serie A2]], u segundu livellu du [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]]. == Storia == === Dae urigine aa fundasiun === Aa meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], in sciu mudellu di club che gh'ean in ti porti ingreixi, a [[Camuggi]] l'é nasciüu üna squaddra de prufesciunisti, u Sport Club Camogliese. Fra e ativitè de stu club, che l'ean averte ae donne ascì, gh'ea l'[[Atlética|atletica]], a [[Córsa (spòrt)|cursa]], a [[Maratónn-a|maratunn-a]], i [[Solevaménto péixi|peixi]], a [[Schèrma|scherma]], u [[Canotàggio|canutaggiu]], e barche a veia e u [[Neuo|nöu]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1792_Sport_Club_Camogliese_sede_in_spiaggia_1900.htm|tìtolo=1792. SPORT CLUB CAMOGLIESE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A [[Ballaneuo|pallanöu]], de modda fra i ingreixi zà in tu [[1860]] (''Acquatic Hand Ball''), perché a l'arive in [[Italia]] bezögna aspetà ancun finn-a au [[1899]]. Alantù, a stu sport se zügava sulu che in mà, cun duì pali a galla in te l'egua, ün purté, duì tersin, ün centru e trei atacanti<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1385_Rari_Nantes_Camogli_formazione_1914.htm|tìtolo=1385. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[1913]], pe'a gara de nöu de [[Rapallo|Rapallu]] dita a "Traversadda du Gurfu", ün zuenu de numme Tiziano De Nardi u s'é ufertu de pigià u postu du nüou da Camogliese, Martino Cerruti, e u l'é arivou aa fin au tersu postu, cuntr'ai mezufundisti ciü esperti de tütta l'Italia. St'impreiza a l'ha impresciunou u raprezentante da [[Federazione Italiana Nuoto|Federazione Italiana Nuoto Rari Nantes]] (FIRN, ancö FIN), u prof. Enrico Corzetto, ch'u s'é incuntrou cu'u De Nardi pe inandià a Camuggi üna sucietè dedicà tüttu au nöu<ref name=":1" />. Pe'e regule da FIRN, pe inandià üna növa sucietè de nöu (che alantù ean ciamè quexi tütte Rari Nantes, tantu che stu numme u l'ea adöviou finn-a daa federasiun in unù da [[Rari Nantes Roma (1891)|Rari Nantes de Rumma]], cunsciderà a primma sucietè du genere d'Italia) u serviva 40 socci. U Corzetto u l'ea arivou a fadiga finn-a ai 39 socci, ma grassie a l'adexun du marcheize Emanuele Croce, prescidente da Federasiun, ai 28 de zügnu du [[1914]] u s'é custituiu ufisialmente a Rari Nantes Camogli, in ti bagni Nettuno<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/index.php/chi-siamo/|tìtolo=La storia della RNC|outô=Rari Nantes Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/federazione/la-federazione/la-storia/storia-della-federazione.html|tìtolo=La Storia|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:Rari Nantes Camogli - primo Consiglio Direttivo.jpg|sinistra|miniatura|U primmu Cunseggiu Diretivu da RN Camogli, 1914 ca.<ref name=":2" />]] A primma asemblea, fisà ai 14 de lüggiu du 1914, a l'é steta presciedüa dau marcheize Croce (ch'u s'ea fetu vedde ascì pe'a fundasiun asemme au cascé generale Giuseppe Parodi), ch'a l'ha numinou ün cunseggiu furmou da: prof. Enrico Corzetto (prescidente), cap. Edoardo Pressenda (viceprescidente), Giobatta Razeto (segretaiu), Pietro Elia Schiaffino (cascé) Tiziano De Nardi e Giovanni Ermini (cunsegé). U meize doppu a squaddra a l'ha zügou in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] a sö primma partia cuntru aa pulispurtiva [[Rapallo Ruentes 1914|Ruentes Rapallo]], guagnà pe 2-0<ref name=":1" />. Alantù i züguei ean tütti du postu, tantu che ogni quarté u gh'aiva a sö squaddra de pallanöu e a Rari Nantes a ne fava da raprezentansa "nasiunale". Tütti i anni gh'ea u campiunou di quarté e i ciü bravi de ogni squaddra ean ciamè poi a zügà in ta Rari Nantes in te partie cuntr'ae atre sitè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_133_Camogli_Pallanuoto_Squadra_di_Lazza_1932.htm|tìtolo=133. LA PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === E primme vitoie === E primme edisiuin du campiunou, cumme in tu [[Zeugo do ballon|zögu du balun]], sun stete guagnè daa sesiun pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]] du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa Cricket Football Club]], che però u l'ha serou a squaddra in tu [[1922]]. In ti anni fra u [[1921]] e u [[1931]] a squaddra ciü forte a l'é steta l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]], turna de [[Zena]], che in cangiu a l'aiva spunciou tantu in sciu zögu da pallanöu, levou de vitoie du [[Sportiva Sturla|Stürla]], da [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]] e i duì scüdetti da [[Rari Nantes Milano]] in tu [[1920]] e in tu [[1932]]. Pe cuntru, u titulu du [[1933]] u l'é andetu aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]] de [[Firense]], ch'a l'ha duminou fin au [[1940]]. A ogni moddu, in tu [[1935]] i tuschen sun steti batüi pe'a primma votta propiu dau Camuggi, che cuscì u l'ha guagnou u sö primmu scüdettu. I camugin, zà dai primmi anni, aivan guagnou i giruin de qualificasiun pe intrà in te quellu finale e, in tu [[1934]], sun arivè pe ün puntu deré aa Florentia. In tu [[1935]] u Camuggi u l'ha guagnou u girun a eliminasiun, pasandu a [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], a [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]], a [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]] de [[Ôtri|Vutri]] e l'Andrea Doria. I tuschen ean arivè aa finale ciü ripuzè, scicumme l'aivan zügou sulu che cuntru aa RN Milano e aa Triestina, detu che sti ürtimi s'ean füxi a campiunou in cursu cu'a Ginnastica Trieste, mentre a [[CUS Torino|GUF Torino]] a s'ea retià dau campiunou. Ai 18 d'agustu, a Firense, a partia a l'é finia 2-2, ma ai 22 d'agustu, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] pin de gente, i camugin han guagnou pe 2-1 e, cun sta partia, u scüdettu. Alantù u prescidente u l'ea Riccobaldi, l'alenatù Saracco, mentre fra i nummi impurtanti de quella squaddra u gh'ea Amoretti, Renzo Pastore, Ugo Saracco e Giuva Baldini<ref name=":2" />. In ti anni doppu e finn-a au [[1942]], u scüdettu u l'é stetu cumbatüu tra a Florentia, a RN Napoli e u Camuggi, ben che sulu e primme due sun arivè a guagnalu. Intantu, u campiunou u l'ea vegnüu a girun ünicu, da 10 a 6 squaddre segundu l'edisiun, cu'ün scistema de retrucesciun. Fra e atre squaddre ligüri de quelli anni e ciü tante ean de Zena, cumme l'Andrea Doria, a Mameli de Vutri, a [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Cavagnaro]] de [[Sestri Ponente|Sestri Punente]] e l'[[Unione Sportiva Albarese|Albarese]]. Pasou a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]], ch'a l'aiva blucou i campiunè, pe l'edisiun du [[1945]] s'é turnou ai giruin de qualificasiun cun doppu ün girun finale, duve ean pasè u Camuggi, a RN Napoli, a Florentia e a Lazio. A Lazio, ch'a l'ea a sesiun pe'u nöu da squaddra de balun, a l'é steta quella ch'a l'ha guagnou u titulu. Du [[1946]], au turneu g'han pigiou parte quatorze squaddre, ma aa fin g'han zügou sulu che dexe pe'e quattru che se sun retiè<ref group="n.">E squaddre retiè ean a [[Reale Società Ginnastica di Torino|Ginnastica Torino]], a [[Rari Nantes Trento]], la [[Rari Nantes Bologna]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]].</ref>. Stu turneu u se cumpuneiva de duì giruin a l'italiann-a de sula andà, l'ün a [[Milan]] e l'atru a [[Napoli|Napuli]]. E primme trè squaddre d'ogni girun sun pasè aa finale, ün atru girun ch'u s'é tegnüu a [[Rapallo|Rapallu]]. U girun A u l'é andetu aa Florentia, pasà cu'a [[Canottieri Olona]] e a Triestina e davanti aa Mameli e aa [[Pro Recco]], iscrita pe'a primma votta au campiunou. U girun B u l'é stetu invece guagnou dai napuliten davanti au Lazio, cu'u Camuggi ch'u l'é arivou tersu davanti aa [[Società di Educazione Fisica Virtus|SS Virtus]] de [[Bologna|Bulogna]] e aa [[Roggero di Lauria (ballaneuo)|Roggero di Lauria]], de [[Palermo|Palermu]]. U girun finale, invece, u l'é andetu ben au Camuggi, ch'u nu l'ha persu mancu üna partia, pe guagnà u sö segundu scüdettu. U girun finale de l'annu primma u l'ha detu a qualificasiun pe'e sei squaddre da növa [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] in tu [[1947]], quand'u l'é turnou e regule da retrucesciun e du scüdettu aa squaddra arivà au primmu postu. In ti anni doppu, u Camuggi u nu l'ha zügou guei ben da guagnà de tituli, finn-a au segundu postu in tu [[1951]], a punti pegi cu'a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli,]] che pe'a diferensa de gol a l'ha risevüu u titulu. === L'etè d'ou === A squaddra de l'Under 17 de Camuggi a l'aiva guagnou u titulu du [[1946]], du [[1949]] e du [[1950]], tantu che l'é cresciüu üna generasiun de campiuin du postu, che s'azunzeivan a quelli vegnüi da de atre parti. Fra questi, gh'é stetu u campiun ulimpionicu [[Renato de Sanzuane]] e u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, ch'u l'é stetu ün di prumutuì da pallanöu de donne. In tu [[1952]] a strutüa du campionou a l'é turna cangià: a [[Turin|Türin]] s'é zügou duì giruin de qualificasiun a quattru squaddre, cu'e primme due de ciascün che han pigiou parte aa finale pe'u scüdettu mentre e atre due finivan in tu girun pe'a retrucesciun. U Camuggi u l'ha guagnou u sö girun cun sei punti davanti aa [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]] e aa [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]], mentre l'atru u l'é stetu guagnou daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] davanti aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], a l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] e aa [[Virtus Livorno]]. Sciben che a Canottieri a l'aiva cumensou cun de vitoie cuntr'aa Florentia (5-2) e au Camuggi (4-2), sti ürtimi han guagnou tütte e atre partie menu che ün pareggiu a [[Romma|Rumma]], mentre i napuliten sun steti batüi armenu üna votta da tütti i sö aversai. A Rari Nantes a l'ha cuscì purtou a Camuggi u tersu titulu nasiunale, cun 9 punti in ciü da Canottieri Napoli (a 6), davanti aa Florentia (a 5) e aa Lazio (a 4), e i sö megiu anni sun cuscì cumensè<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=fAhUaWjQ17c|tìtolo=Il Camogli Campione d'Italia di pallanuoto|outô=Archivio Luce Cinecittà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U Renato de Sanzuane, che l'annu primma u l'aiva guagnou a medaggia de brunzu ae [[Òlinpîade de stæ do 1952|Ulimpiadi de Helsinki]] cu'a [[Naçionâle de balanêuo di òmmi de l'Itàlia|nasiunale]], in tu [[1953]] u l'é arivou a Camuggi. Cun tütti i sö gol u l'ha purtou i giancu-neigri au segundu scüdettu daa fia, pe finì u campiunou da cappucanuné davanti, tra i atri, au Carlo Pedersoli, che alantù u zügava cu'a Lazio e che poi u l'é vegnüu famuzu pe'u cine, cu'u survianumme de [[Bud Spencer]]. Pe'u campiunou du [[1954]] l'é stetu turna inandiou duì giruin preliminari (a [[Milan]]) e doppu u girun finale. U Camuggi u l'é arivou primmu in tu sö girun, davanti a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]], iscrita pe'a primma votta, Canottieri, Mameli e [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]]. In te l'atru girun gh'é stetu u pasaggiu da [[Pro Recco]], asemme a Lazio e RN Napoli. A surpreiza, u scüdettu de quellu annu u l'é andetu a Rumma, cu'u Camuggi ch'u l'ha finiu cun ün puntu de menu. U Cumüne, a ogni moddu, u se pueiva vantà cun orgöggiu de üna squaddra ben forte, tantu ch'u l'ha fetu fà due medagge d'ou, ünn-a pe'u quartu titulu du dixembre du [[1953]] e l'atra pe'i quarant'anni daa fundasiun da squaddra, in tu dixembre du [[1954]]. In tu [[1955]] u l'é stetu turna inandiou ün girun ünicu, cun due squaddre du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], due de Rumma, due de [[Napoli|Napuli]], due de [[Zena]] (a Mameli e u Genoa, turnou in ta pallanöu), a Florentia e a Triestina. U Camuggi, ch'u l'ha persu üna sula partia cuntru a Lazio, aa fin u l'ha guagnou u titulu cun 32 punti, cuntr'ai 30 da Lazio. Ciü inderé u l'é arivou a Canottieri, cun 22 punti, pegi, a surpreiza, cu'a Pro Recco<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=4HNrSSFaL64|tìtolo=Pallanuoto: Camogli 3/ Roma 1|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:I camogliesi nelle acque di Recco spettatori del grande incontro Enotria - G.S.F. Camogli (21-07-1929).jpg|miniatura|I camugin andeti in barca a [[Recco|Reccu]] pe'a partia du 21 de lüggiu du [[1929]] tra u G.S.F. Camogli e l'Enotria<ref name=":4" />]] In tu campiunou doppu, guagnou daa Lazio, u Camuggi u l'ha persu tütte e partie in trasferta, sarvanduse grassie ae vitoie in cà. Defeti, sulu u Genoa u l'é sciurtiu a battilu in cà; de ciü, de sta stagiun gh'é stetu a primma vitoia du Reccu cuntr'ai camugin. A Reccu gh'ea üna squaddra zà dau [[1913]], a Rari Nantes Enotria, ch'a l'é intrà in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federasiun]] in tu [[1922]] ma che poi a s'é desfeta cu'a fundasiun du Grüppu Spurtivu Fascista. In tu [[1946]] i züguei de l'Enotria ancun in ativitè han vusciüu fundà turna üna squaddra, cu'u numme de [[Pro Recco|Pro Recco Waterpolo 1913]]. Questa, dai culuri giancu-blö, a l'aiva cumensou a zügà in te l'egua davanti ai bagni, tantu che e gente de Camuggi aivan pigiou l'andassu de andali a vedde cu'e barche, cuscì da amiase a partia dau mà<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1452_Recco_Partita_di_pallanuoto_in_mare_1938.htm|tìtolo=1452. RECCO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. I scuntri fra e squaddre vixinn-e finivan spessu a botte, priunè o curpi de remmu, ascì lungu a stradda fra i duì cumüni<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_778_Pallanuoto_tifosi_camogliesi_a_Recco_1929.htm|tìtolo=778. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Anche quand'u se zügava in cà, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], e partie l'ean ciütostu sentie, cun tütti i tifuzi in sce barche e lungu u mö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_538_Spettatori_non_paganti_ad_una_partita_di_pallanuoto_1930c.htm|tìtolo=538. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta segunda meitè di [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a [[Recco|Reccu]] l'é cumensou i travaggi da [[Piscinn-a cumünale Antonio Ferro (Reccu)|storica piscinn-a]], mentre a Camuggi s'é spostou u campu davanti au portu, duve a squaddra a l'ha guagnou u sö ürtimu scüdettu in tu [[1957]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.wpdworld.com/waterpolo-history/quando-camogli-e-recco-divennero-una-cosa-sola/|tìtolo=Quando Camogli e Recco divennero una cosa sola|outô=Marco Tripodi|outô2=Edoardo Osti|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=zsuLaz4UbtA|tìtolo=Amarcord water polo/ Mitici derby Camogli-Recco anni '50|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In quellu annu, i camugin sun arivè primmi cun 22 punti, davanti ae squaddre de Napuli, aa Rari Nantes e aa Canottieri, mentre l'ean finie ciü inderé e due squaddre de Rumma, u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]], a Pro Recco e, da ürtimu, a Florentia. === Daa crixi di anni '60 ai zuveni di anni '70 === U Camuggi u l'ea ben forte quand'u zügava in cà e in ti campiunè a girun ünicu u l'andava ben megiu. Però, in te stagiuin doppu, s'é turnou au vegiu scistema du girun de qualificasiun cun doppu u girun finale, da tegnise in te üna sitè "neutra". I camugin han pasou tütte e votte e qualificasiuin ma, in tu turneu finale, nu l'han ciü fetu guei ben, levou u tersu postu du [[1961]], in te ün campiunou ünicu. Mentre, e squaddre di zuveni aivan fetu megiu, tantu da guagnà u "Trufeu du Zügou", detu aa sucietè che tra a primma squaddra e i zuveni a l'avesse cügeitu ciü punti. U [[1962]] e u [[1963]] han marcou a fin di megi tempi, cu'a squaddra ch'a l'é chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e a s'é purtà in ta növa piscinn-a, pe lascià cuscì u portu e l'egua sà. Mentre che pe tanti anni de fia a [[Pro Recco]] a cumensava a guagnà di scüdetti, u Camuggi u l'é turnou sübitu in ta [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] ma, pasou e anè difissili du [[1968]]-[[1969]], in tu [[1970]] a squaddra a l'é steta turna retrucessa. Doppu a prumusiun in ta Serie A in tu [[1972]] u gh'é stetu di anni ciü tranquilli, cun quattru Trufei du Zügou ([[1976]], [[1977]], [[1979]] e [[1980]]) e u tersu postu du [[1980]], davanti aa Pro Recco. De sti anni han zügou ben i zuveni, tantu i Under 17 (Alievi), campiuin in ti anni [[1973]], [[1976]] e [[1977]], che i Under 20 (Juniores), ch'aivan guagnou u titulu in ti anni [[1975]], [[1976]] e [[1979]], ciü che quellu de campiuin d'Italia ai [[Zöghi da Zuventü]] du [[1978]]. Sti gran tituli han fetu guagnà, in tu [[1979]], u ricunuscimentu da [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'Ou au Meritu Spurtivu]]. U meritu de sti gran dex'anni u l'é stetu du prescidente Girò Riccobaldi, de ün'antiga famiggia de Camuggi ch'a l'ea in te indüstrie de rè da pesca, e suviatüttu du [[Mino Di Bartolo|Mino di Bartolo]], fundatù da [[Rari Nantes Sori|pallanöu a Soi]] ch'u l'é stetu a Camuggi dau [[1970]] cumme alenatù da primma squaddra e de quelle di zuveni. Le u l'ha truvou di talenti cumme Ferrari, Casazza, Antonucci, Crovetto, Passalacqua e Massimo Fondelli, ditu Mamo, capitan e poi campiun du mundu cu'a nasiunale. Doppu du Bartolo l'alenatù u l'é stetu u Vio Marciani, ch'u l'aiva zügou in tu Camuggi, duv'u l'ha guagnou di campiunè. === I equilibri dau 1980 === Se in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] u campionou u l'ea tra a [[Pro Recco]], a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], dau scüdettu du [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] in tu [[1981]] a situasiun a l'é cangià. A Pro Recco, pasou i trei campiunè dau [[1982]] au [[1984]], a nu l'ha ciü guagnou de tituli finn-a au [[2002]]. De quelli anni a squaddra ciü forte a l'ea defeti u [[Circolo Nautico Posillipo (ballaneuo)|Posillipo]], üna növa furmasiun de [[Napoli|Napuli]], che dau [[1985]] au [[2001]] a l'ha pigiou dexe tituli. I ünici a fermà i napuliten sun steti Canottieri in tu [[1990]], a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]] in tu [[1999]] e due squaddre növe, u [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]] (campiun in tu [[1987]], [[1997]] e [[1998]]) e u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]] ([[1991]] e [[1992]]). Cu'u növu scistema de playoff e u tantu travaggiu fetu cu'i zuveni in ti anni primma, u Camuggi u l'ea pruntu a turnà aa carega, e dunca u l'ha acatou di züguei de livellu internasiunale e u l'ha truvou di sponsor. Tra i atri, gh'ea u tedescu [[Frank Otto]], mancin, u [[Gianni De Magistris]], tra i megiu marcatuì da storia italiann-a, e u zuvenu purté Francesco Cichero. In tu campiunou [[1984]]-[[1985]] i camugin sun arivè ai playoff, duve han batüu l'[[Circolo Canottieri Ortigia 1928|Ortigia]] de [[Siracusa|Siracüza]], pe fermase ae semifinale cu'u Posillipo Napoli, ch'u l'ha batüu a l'andà e au returnu. Arivou turna ai playoff in ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha guagnou cuntru a Canottieri Napoli, pe perde pe ün sulu gol a gara 3 da semifinale cu'u Pescara. L'annu doppu, pe ün puntu sulu, u Camuggi u nu l'ha pasou e qualificasiuin. In tu [[1988]] u l'ha cumensou a mancà de asbriu, cu'a squaddra che da penürtima a l'é retrucessa drita in te l'[[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|A2]], sensa pasà dai playout fra e pezu squaddre da [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|A1]] e quelle da A2, duve a Pro Recco a s'ea sarvà. Turnà in ta mascima serie in tu [[1989]], aa fin du campiunou a squaddra a l'é arivà turna au penürtimu postu. === A crixi di anni '90 e u repiggiu === Daa retrucesciun du [[1989]], a Rari Nantes Camuggi a l'ha patiu üna gran crixi, sensa turnà in ta mascima serie. In ta stagiun [[1994]]-[[1995]] a l'é arivà a l'ürtimu postu, cun 0 punti, pe chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e restaghe finn-a au [[1998]], mentre sulu cu'u campiunou de A2 [[2000]]-[[2001]] a l'é muntà turna in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]]. Alantù u növu campiunou u se cumpuneiva de üna serie de giruin a quattru squaddre, cun doppu atri duì a öttu squaddre, l'ün pe'i playoff (pe'e primme due arivè in tu girun a quattru) e l'atru pe sarvase dai playout (pe'e atre due). De quellu annu u Camuggi u l'ha finiu au tersu postu, cu'i meximi punti da [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] ma pezu pe'a diferensa di gol, mentre in tu sö girun gh'ea a [[Pro Recco]] pe primma e a [[Telimar Palermo]] ürtima. A ogni moddu, aa fin a squaddra a s'é sarvà. In tu campiunou [[2002]]-[[2003]], cangiou pe avei primma duì giruin da öttu e poi quattru da quattru squaddre, a Rari Nantes a l'é arivà quarta, pe pasà au girun di playoff insemme au [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]] e a Canottieri. Arivà a l'ürtimu postu, a squaddra a l'é finia in tu tabelun cuntru aa Pro Recco, pe sciurtine batüa. Sti exiti han purtou u Camuggi a zügà a [[COMEN Cup]], üna cuppa internasiunale guagnà in te quella ucaxun propiu dai camugin<ref>{{Çitta web|url=https://www.cnposillipostory.net/Pallanuoto/pagine/2003_pallanuoto_citaliani_A.htm|tìtolo=Campionato Italiano Pallanuoto A1 2002/2003|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2003]]-[[2004]] s'é turnou au scistema du [[2001]]-[[2002]], cu'i girun primma a quattru e doppu a öttu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305012547/http://www.federnuoto.it/pdf/pallanuoto_normativa_a1m_20031207.pdf|tìtolo=Normativa Campionato Pallanuoto Serie A1 Maschile, ediz. 2003/2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Alantù in tu Camuggi ghe zügava u campiun serbu-muntenegrin [[Aleksandar Šapić]], ch'u l'ha finiu a stagiun da cappucanuné, e l'[[Arnaldo Deserti]]. U Camuggi u l'é arivou segundu, distante dau [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]] (alantù Leonessa Brescia, üna squaddra növa) ma davanti au [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]]. In tu girun a öttu u Camuggi u l'é finiu quintu, deré au Sann-a, squaddra aversaia ai playoff ch'a l'é aa fin pasà cu'a gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050307091409/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2004campionato_maschile_play-o|tìtolo=Campionato maschile serie A1 - Stagione 2003-2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu a nu l'é finia guei ben, detu che u Šapić u se n'ea andetu a Sann-a e u Deserti aa Pro Recco, e u Camuggi u l'é arivou tersu in ti giruin a quattru, ma u s'é sarvou in te quellu a öttu di playout, pe finilu au primmu postu. De ciü, u l'ha zügou u spareggiu fra i ürtimi duì di playoff e i primmi duì di playout, ch'u l'avieva permissu d'intrà in tu tabelun di playoff, ma u l'ha duvüu fermase cuntr'au Nervi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120626005920/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2005campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2004-2005|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun [[2005]]-[[2006]], a squaddra a l'ha turna finiu a primma faze au tersu postu mentre, cu'u quartu postu in tu girun a öttu, a l'ha duvüu zügà i playout, duve a s'é sarvà p'avei batüu u [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] tantu a l'andà che au returnu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120625075032/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2006campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2005-2006|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Dau [[2006]]-[[2007]] u l'é turna cangiou u furmatu, cun duì giruin a öttu e doppu ün atru da öttu tra e primme quattru de ün e e ürtime quattru de l'atru. E primme clasifichè andavan ai playoff, l'ürtima de ogni girun a l'ea retrucessa mentre a penürtima e a ters'ürtima gh'aivan da zügà i playout. U Camuggi u nu l'ha fetu guei ben e, arivou penürtimu, u l'ha zügou i playout cuntr'au [[Associazione Sportiva Chiavari Nuoto|Ciavai]], ch'u u l'ha batüu in gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2006-2007.html|tìtolo=Stagione 2006-2007|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === A növa generasiun e u scuntru cu'a Federnuoto === E megiu stagiuin spessu ne sun vegnüe da ün gran travaggiu in sce squaddre di zuveni. A Rari Nantes a l'ha visciüu üna növa etè d'ou grassie ai sö zuveni, che han guagnou tanti trufei. U primmu u l'é arivou in tu [[2006]] cu'u primmu titulu de l'Under 15 che, l'annu doppu, a l'ha detu cunferma cu'u segundu titulu daa fia, stagiun ch'u l'ha purtou a Camuggi u scüdettu de l'Under 20 ascì. L'Under 17 a l'é steta campiun in ti anni [[2008]], [[2010]], [[2011]] e [[2012]], mentre l'Under 15 a l'ha guagnou turna u titulu in ti anni [[2008]], [[2009]] e [[2012]], cun l'ürtimu scüdettu di zuveni ch'u l'é stetu quellu, du [[2013]], de l'Under 20. A fà pröva du gran valù da sucietè, in tu [[2018]] a RN Camuggi a l'ha risevüu u "Culà d'Ou", u mascimu ricunuscimentu spurtivu nasiunale, dau prescidente du [[CONI]]<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/collare-doro-per-la-rari-nantes-camogli-2/133587|tìtolo=Collare d'Oro per la Rari Nantes Camogli|dæta=20 dixembre 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta Serie A2 [[2007]]-[[2008]] a primma squadda a l'é andeta ben ma a l'ha finiu pe perde a finale di playoff cuntra au [[Anzio Waterpolis|Latina]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>, cuscì cumme, in ta stagiun doppu, quand'a l'é steta fermà in gara 3 cuntr'aa Rumma<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2010]], batendu u [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e l'[[Acquachiara ATI 2000|Acquachiara]] de [[Napoli|Napuli]], u Camuggi u l'é turnou in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]], che in tu fratempu a l'ea turnà a girun ünicu a duzze squaddre, cu'i playoff scüdettu finn-a a l'utava puzisiun<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2009-2010.html|tìtolo=Stagione 2009-2010|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, i camugin sun arivè settimi (sun steti quelli che han paregiou ciü partie), e se sun scuntrè cu'u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], ch'u l'ha guagnou tantu l'andà che u returnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2010-2011.html|tìtolo=Stagione 2010-2011|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'anà doppu a l'é finia au meximu, cu'u Sann-a ch'u l'é pasou guagnandu a partia in cà e gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2011-2012.html|tìtolo=Stagione 2011-2012|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A quei tempi nu gh'ea üna bella aia in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federnuoto]], cun de beghe pe'u calendaiu di campiunè, a gestiun di diritti aa televixun e di cuntratti cu'i sponsor, ciü che pe asbascià e speize aministrative. U Camuggi u l'aiva dunca mustrou l'interesse a nu iscrivise in Serie A1 e u l'ha tratou cu'a [[Telimar Palermo]] ([[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]]) pe scangiase u titulu spurtivu. A FIN a s'é dita cuntraia a sta manovra e dunca i camugin se sun iscriti ai 2 de settembre aa Serie A, ben che cu'üna squaddra tütta de zuveni, pe arivà ürtimi. === U növu sponsor e i campiunè in A2 === A stagiun du [[2013]] a l'é cumensà cu'ün sponsor impurtante, l'impreiza SpazioGenova, e a squaddra a l'ha cangiou de numme in te Spazio Rari Nantes Camogli. Cumme alenatù u l'é stetu cunfermou [[Angelo Temellini]], arivou in tu [[2009]] e ch'u l'é restou a Camuggi finn-a in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.waterpolopeople.com/news/waterpolo-people/rari-nantes-camogli-angelo-temellini-rassegna-le-dimissioni|tìtolo=Rari Nantes Camogli: Angelo Temellini rassegna le dimissioni|dæta=24 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Pasou duì anni quande a squaddra a s'é sarvà fassile, in tu [[2015]] a l'é arivà finn-a ai playoff, persi cu'u [[Associazione Sportiva Nuoto e Canottaggio Civitavecchia|Civitavecchia]]. Dau [[2018]], doppu üna lunga preparasiun e di növi züguei, u Camuggi u l'é turnou in cursa e, pe di anni, u s'é scuntrou tante votte cu'u [[Torino '81]] pe guagnà u primmu postu du Girun Nord. De sti tempi u l'é nasciüu ascì u Sabati Casual, ün gruppu de tifuzi du Camuggi. A stagiun [[2018]]-[[2019]] a l'ha vistu u Camuggi in testa cun 55 punti, davanti au Türin cun 50, e ai playoff a l'ha guagnou cuntr'au [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]], batüu in gara 1 e 3, ma a squaddra a l'ea urmai stracca aa finale cu'a [[Telimar Palermo]], ch'a s'é guagnà u pasaggiu de categuria<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2018-2019/|tìtolo=Campionati 2018-2019|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben che u Camuggi u l'ea partiu ben, a l'é steta blucà pe'a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID]], insemme a tütti i campiunè<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2019-2020/|tìtolo=Campionati 2019-2020|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U campiunou [[2020]]-[[2021]], pe'e questiuin de sanitè, u l'é stetu inandiou a quattru giruin: u Girun Ligüria, u Girun Nord-Est (cu'u [[Rari Nantes Sori|Soi]]), u Girun Centru e u Girun Süd. U girun da Ligüria u l'é stetu guagnou dau [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]], mentre u Camuggi u l'é arivou segundu davanti a [[Rari Nantes Arenzano|Rensen]], Crocera Genova, [[Associazione Sportiva Lavagna '90|Lavagna]] e [[Sportiva Sturla|Stürla]]. Alantù u Camuggi u s'é scuntrou cu'üna növa squaddra, u [[De Akker Team|De Akker Bologna]], ch'a l'ha pasou a surpreiza u scuntru<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2020-2021/|tìtolo=Campionati 2020-2021|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'annu doppu u Camuggi e u Türin sun steti fermè ai playoff daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e daa [[Società Sportiva Roma Vis Nova Pallanuoto|Roma Vis Nova]]<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2021-2022/|tìtolo=Campionati 2021-2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], u Camuggi u l'ha guagnou a ''regular season'' cun 9 punti in sciu Türin, pe poi batte l'[[Training Academy Olympic Roma|Olympic Roma]] e, in finale, a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], cuscì ch'u l'é stetu prumossu<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2022-2023/|tìtolo=Campionati 2022-2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha zügou pe'u ciü da atre parti, pe di travaggi impurtanti au teitu da sö piscinn-a, e, zügou turna u derby cu'a [[Pro Recco]] u l'é stetu batüu pe 3-25. Finiu sensa punti a ''regular season'', in tu girun pe'a retrucesciun a squaddra a l'é arivà ürtima cun ün puntu, sensa zügà i playout cumme e atre squaddre, e a l'é dunca turnà in ta Serie A2<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2023-2024/|tìtolo=Campionati 2023-2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben ch'u partiva da favuriu e squaddra da batte, u Camuggi u nu l'ha fetu ben cumme in ti anni primma<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2024-2025/|tìtolo=Campionati 2024-2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Squaddra de donne == Quandu, in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a Camuggi l'ea arivou u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, a squaddra a l'ha guagnou tante partie e tituli e, tra i sö tifuzi, gh'ea ascì ün gruppu de zuvene. Cuscì, l'Erdely u l'ha pensou de inandià üna squaddra de [[Nêuo|nöu]] pe'e donne in ta Rari Nantes, cun tante de ste zuvene che g'han fitu pigiou parte. A stu moddu l'é nasciüu a sesiun pe'e donne da Rari Nantes Camogli, a primma de stu genere de tütta l'[[Italia]]. Sciben che, au prinsipiu, ae donne l'ea cuncessu de zügà a [[Ballaneuo|pallanöu]], in ti [[Anni 1920|anni Vinti]] stu sport u l'é stetu vietou e, pe'a gente ch'a l'ea ancun de st'idea, nu gh'é stetu guei de squaddre che sun andete aprövu aa RN Camuggi. A ogni moddu, l'Erdely u l'ha decizu d'inandià ascì ün'atra sucietè, a Virtus Camogli, sulu pe'e donne<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1403_Rari_Nantes_Camogli_squadra_femminile_Virtus_Camogli.htm|tìtolo=1403. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. E due squaddre han zügou tanti derby l'ünn-a cuntru l'atra, e sun stete invitè üna votta finn-a daa [[Naçionâle de balanêuo de dònne di Pàixi Bàsci|nasiunale ulandeize]], mentre ch'a l'ea in retiu a [[Zena]] in te [[Piscìnn-e de Arbâ|piscinn-e de Arbà]], pe zügà üna partia dimustrativa. Ben che batüe, e camuginn-e han zügou ben e sun stete aa fin aplaudie dau pübblicu<ref name=":3" />. A despetu de l'interesse, st'ativitè a nu l'é andeta guei avanti: a Virtus Camogli a s'é desfeta mentre a sesiun pe'e donne da Rari Nantes a l'ha finiu maniman de zügà. Levou quarche caxu tra i amatuì, tütti in ta [[Liguria|Ligüria]], l'ezempiu de Camuggi u nu l'é stetu seguiu da atre squaddre e sulu in tu [[1985]] u s'é inandiou u primmu [[Campionou italian de ballaneuo de dònne|campiunou italian de pallanöu de donne]]<ref name=":3" />. Nunustante e primme esperiense ligüri, au prinsippiu e squaddre ciü forti sun stete u [[Volturno Sporting Club|Volturno]], de [[Napoli|Napuli]], e poi u [[Associazione Sportiva Orizzonte Catania|Catania]]. In tu detaggiu, e zügoue de Camuggi nu sun mai arivè in ta [[Serie A1 (ballaneuo de dònne)|primma categuria]] e l'é sulu de resente che sun muntè in te l'[[A2 (ballaneuo de dònne)|A2]]. A primma stagiun de camuginn-e in te l'A2 a l'é steta in tu [[2010]]-[[2011]], in tu girun Nord. Quellu annu, finiu cu'a squaddra ch'a l'é chinà turna de categuria, e camuginn-e aivan zügou cuntru a [[Associazione Sportiva Nuoto Prato|Cavalieri Prato]], [[Rari Nantes Florentia|Firenze]], [[Pallanuoto Livorno|Livorno]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Nuoto Club Milano|Milano]], [[Gruppo Nuoto Osio|Osio]], [[Promogest]], [[Nuoto Tolentino|Tolentino]] e [[Pallanuoto Trieste|Trieste]]. In ta stagiun [[2024]]-[[2025]] e zuvene du Camuggi sun turnè in te l'A2, pe truvaghe [[Acquatica Torino]], [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]], [[Associazione Sportiva Como Nuoto|Como]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Waterpolo Milano Metanopoli|Metanopoli]], [[Rari Nantes Orobica|Orobica]] e [[Rari Nantes Sori|Soi]], arivandu a sarvase<ref name=":5" />. U campiunou doppu, cu'a Locatelli ch'a l'ea steta prumossa, e aversaie du Camuggi sun stete l'Acquatica Torino, u Como, u Metanopoli, l'Orobica, u Parma, u Project Sport Leinì e u Soi<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/a1-a2-b/|tìtolo=A1 - A2 - B|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Strutüe == In ti sö megiu anni u Camuggi u zügava in te l'egua du [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], primma in ta parte au redossu du mö e poi, dai [[Anni 1950|anni Sinquanta]], in te l'avamportu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1552_Pallanuoto_partita_giocata_nell'avamporto_1950c.htm|tìtolo=1552. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1940|Quaranta]] i tifuzi camugin se meteivan in sciu mö e in sce banchinn-e, mentre in ti anni Sinquanta, detu che e partie se tegnivan pe'u ciü in te pochi meixi, u se muntava üna tribünn-a a trei cen pe'i spetatui. In tu [[1963]] a l'é steta averta a piscinn-a cumünale a[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]], intitulà au Giuva Baldini, l'ünicu atleta che, cu'a sö lunga ativitè spurtiva, u l'ha guagnou u [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]] tantu primma che doppu a guera. Alantù st'impiantu u nu gh'aiva ancù de tribünn-e e de teitu, feti ciü tardi, e u l'é stetu cumpletou grassie a ün investimentu de l'impreiza americann-a [[Jantzen]]. Cun quest'impreiza, ch'a fava di custümmi da bagnu e di atri vestì spurtivi, a RN Camuggi a l'é vegnüa a primma sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] a aveighe ün sponsor ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1367_Piscina_Comunale_di_Camogli_Giuva_Baldini_colori_1963.htm|tìtolo=1367. PISCINA COMUNALE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2001]] a piscinn-a a l'é steta cuverta da ün teitu fetu pe'u ciü de legnu, ünicu in tu sö genere. Però, pe'i pochi interventi feti pe mantegnilu, i materiali se sun smangiè e, in tu [[2021]], s'é duvüu cacià zü u teitu. In ti anni doppu, pe l'invernu, se cumensou a muntà üna cuvertüa a presciun d'aia pe andà avanti cu'e ativitè, che però a nu permeteiva l'intrà ai spetatui. L'annu doppu da [[Pandemîa de COVID-19|pandemia]] a primma squaddra a l'ha ancun pusciüu zügà aa Baldini, mentre in te stagiuin ciü avanti a l'ha duvüu andà in te piscinn-e di paixi vixin, cumme a [[Ciävai|Ciavai]] e a [[Recco|Reccu]]. Aa fin, in te l'autünnu du [[2025]], l'é cumensou i travaggi pe arangià tüttu l'impiantu<ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/10/camogli-al-via-i-lavori-di-riqualificazione-per-la-piscina-giuva-baldini-riconsegna-settembre-2026-441624/|tìtolo=Camogli, al via i lavori di riqualificazione per la piscina Giuva Baldini: riconsegna settembre 2026|outô=Nicola Giordanella|dæta=15 otubre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>.<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/la-rari-nantes-camogli-gestira-la-piscina-di-recco-fino-a-dicembre/299670|tìtolo=La Rari Nantes Camogli gestirà la piscina di Recco fino a dicembre|dæta=31 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref> E primme partie di tifuzi du Camuggi se tegnivan a l'umbra du campanin da [[Baxilica de l'Asunta (Camuggi)|baxilica]] mentre, doppu da fundasiun da Rari Nantes (cu'i incuntri ufisiali che sun finii in tu Purtixö), pe'i alenamenti s'é cuntinuou a andà in te l'egua fra a fuxe d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] e u Stabilimentu Miramare. In scia ciazza, zà dau [[1914]] gh'é de testimunianse da custrusiun du "parcu de stè" pe'i dirigenti che cuscì amiavan e partie in mà<ref name=":0" />. In tu [[1921]] l'é stetu fabricou üna custrusiun de legnu e teia ciü grande mentre, in tu [[1930]], se n'é fetu ünn-a de ciümentu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_532_Rari_Nantes_Camogli_Pallanuoto_Waterpolo_Squadra_1921.htm|tìtolo=532. RARI NANTES|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A sucietè, da quandu a gh'é a piscinn-a, de stè a l'ha cuntinuou a adövià a ciazza, tantu che a custrusiun da "''Base Mare''", muntà tütte e stè, a l'é vegnüa quexi ün'istitusiun. Sta tradisiun, cu'a strutüa de legnu in scia ciazza e ün campu marcou da boe in mà, a va avanti ancun aa giurnà d'ancö. == Palmares == === Tituli nasiunali === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Campiunè italien]]: 6 ** 1935, 1946, 1952, 1953, 1955, 1957 * [[Trofeo do Zugou|Trufeu du Zügou]]: 5 ** 1961, 1976, 1977, 1979, 1980 === Trufei internasiunali === * [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]]: 1 ** 2002-2003 === Trufei di zueni === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Juniores A|Campiunou italian Juniores]]: 5 ** 1975, 1976, 1979, 2007, 2013 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Allevi A|Campiunou italian Alievi]]: 10 ** 1946, 1949, 1950, 1973, 1976, 1977, 2008, 2010, 2011, 2012 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Zoveni|Campiunou italian Zuveni]]: 5 ** 2006, 2007, 2008, 2009, 2012 === Medagge === * [[Immaggine:MeritoSportivo2.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'argentu au meritu spurtivu]]: 1 ** 1964 * [[Immaggine:MeritoSportivo1.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'ou au meritu spurtivu]]: 1 ** 1977 == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Spòrt in Ligùria]] [[Categorîa:Ballaneuo]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn]] 6h37px8iqk2yg5xop2bsfcflmwux5bj 271656 271654 2026-07-09T17:28:42Z N.Longo 12052 cat 271656 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = Rari Nantes Camogli |var-ségni_distintîvi = Segni distintivi |var-coî = Culuri |coî = {{Scìnbolo|600px Bianco e Nero (Croce).png}} Giancu e neigru |var-socjêtæ = Sucietè |var-çitæ = Sitè |çitæ = {{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}} [[Camuggi]] |var-naçión = Nasiun |naçión = {{Bandêa|ITA}} [[Italia]] |var-confederaçión = Cunfederasiun |confederaçión = [[European Aquatics]] |var-federaçión = Federasiun |federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Nuoto|FIN]] |var-canpionòu = Campionou |canpionòu = [[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]] (òmmi)<br />[[Serie A2 (ballaneuo de dònne)|Serie A2]] (dònne) |var-fondaçión = Fundasiun |ànnofondaçión = 1914 |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Massimo Bozzo |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Guido Ferreccio |var-stàdio = Impiantu |stàdio = Piscinn-a cumünale "Giuva Baldini" |var-pòsti = posti |capiénsa = 1.100 |var-scîto = Scitu |var-tìtoli_naçionâli = Tituli nasiunali |tìtoli naçionâli = 6 [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] |var-trofêi_naçionâli = Trufei nasiunali |trofêi naçionâli = 6 [[Trofeo do Zugou|Trufei du Zügou]] |var-trofêi_internaçionâli = Trufei internasiunali |trofêi internaçionâli = 1 [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]] }} A '''Rari Nantes Camogli''' (o '''Spazio Rari Nantes Camogli''' o, ciü de spessu, u '''Camuggi''') a l'é üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] da sitè de [[Camuggi]], in ta [[Liguria|Ligüria]]. Tra i [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1950|Sinquanta]] a l'é steta ünn-a de squaddre ciü forti in te stu sport de tütta l'[[Italia]], tantu ch'a l'ha guagnou sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a zöga in ta [[Serie A2 (ballaneuo)|Serie A2]], u segundu livellu du [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]]. == Storia == === Dae urigine aa fundasiun === Aa meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], in sciu mudellu di club che gh'ean in ti porti ingreixi, a [[Camuggi]] l'é nasciüu üna squaddra de prufesciunisti, u Sport Club Camogliese. Fra e ativitè de stu club, che l'ean averte ae donne ascì, gh'ea l'[[Atlética|atletica]], a [[Córsa (spòrt)|cursa]], a [[Maratónn-a|maratunn-a]], i [[Solevaménto péixi|peixi]], a [[Schèrma|scherma]], u [[Canotàggio|canutaggiu]], e barche a veia e u [[Neuo|nöu]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1792_Sport_Club_Camogliese_sede_in_spiaggia_1900.htm|tìtolo=1792. SPORT CLUB CAMOGLIESE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A [[Ballaneuo|pallanöu]], de modda fra i ingreixi zà in tu [[1860]] (''Acquatic Hand Ball''), perché a l'arive in [[Italia]] bezögna aspetà ancun finn-a au [[1899]]. Alantù, a stu sport se zügava sulu che in mà, cun duì pali a galla in te l'egua, ün purté, duì tersin, ün centru e trei atacanti<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1385_Rari_Nantes_Camogli_formazione_1914.htm|tìtolo=1385. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[1913]], pe'a gara de nöu de [[Rapallo|Rapallu]] dita a "Traversadda du Gurfu", ün zuenu de numme Tiziano De Nardi u s'é ufertu de pigià u postu du nüou da Camogliese, Martino Cerruti, e u l'é arivou aa fin au tersu postu, cuntr'ai mezufundisti ciü esperti de tütta l'Italia. St'impreiza a l'ha impresciunou u raprezentante da [[Federazione Italiana Nuoto|Federazione Italiana Nuoto Rari Nantes]] (FIRN, ancö FIN), u prof. Enrico Corzetto, ch'u s'é incuntrou cu'u De Nardi pe inandià a Camuggi üna sucietè dedicà tüttu au nöu<ref name=":1" />. Pe'e regule da FIRN, pe inandià üna növa sucietè de nöu (che alantù ean ciamè quexi tütte Rari Nantes, tantu che stu numme u l'ea adöviou finn-a daa federasiun in unù da [[Rari Nantes Roma (1891)|Rari Nantes de Rumma]], cunsciderà a primma sucietè du genere d'Italia) u serviva 40 socci. U Corzetto u l'ea arivou a fadiga finn-a ai 39 socci, ma grassie a l'adexun du marcheize Emanuele Croce, prescidente da Federasiun, ai 28 de zügnu du [[1914]] u s'é custituiu ufisialmente a Rari Nantes Camogli, in ti bagni Nettuno<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/index.php/chi-siamo/|tìtolo=La storia della RNC|outô=Rari Nantes Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/federazione/la-federazione/la-storia/storia-della-federazione.html|tìtolo=La Storia|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:Rari Nantes Camogli - primo Consiglio Direttivo.jpg|sinistra|miniatura|U primmu Cunseggiu Diretivu da RN Camogli, 1914 ca.<ref name=":2" />]] A primma asemblea, fisà ai 14 de lüggiu du 1914, a l'é steta presciedüa dau marcheize Croce (ch'u s'ea fetu vedde ascì pe'a fundasiun asemme au cascé generale Giuseppe Parodi), ch'a l'ha numinou ün cunseggiu furmou da: prof. Enrico Corzetto (prescidente), cap. Edoardo Pressenda (viceprescidente), Giobatta Razeto (segretaiu), Pietro Elia Schiaffino (cascé) Tiziano De Nardi e Giovanni Ermini (cunsegé). U meize doppu a squaddra a l'ha zügou in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] a sö primma partia cuntru aa pulispurtiva [[Rapallo Ruentes 1914|Ruentes Rapallo]], guagnà pe 2-0<ref name=":1" />. Alantù i züguei ean tütti du postu, tantu che ogni quarté u gh'aiva a sö squaddra de pallanöu e a Rari Nantes a ne fava da raprezentansa "nasiunale". Tütti i anni gh'ea u campiunou di quarté e i ciü bravi de ogni squaddra ean ciamè poi a zügà in ta Rari Nantes in te partie cuntr'ae atre sitè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_133_Camogli_Pallanuoto_Squadra_di_Lazza_1932.htm|tìtolo=133. LA PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === E primme vitoie === E primme edisiuin du campiunou, cumme in tu [[Zeugo do ballon|zögu du balun]], sun stete guagnè daa sesiun pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]] du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa Cricket Football Club]], che però u l'ha serou a squaddra in tu [[1922]]. In ti anni fra u [[1921]] e u [[1931]] a squaddra ciü forte a l'é steta l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]], turna de [[Zena]], che in cangiu a l'aiva spunciou tantu in sciu zögu da pallanöu, levou de vitoie du [[Sportiva Sturla|Stürla]], da [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]] e i duì scüdetti da [[Rari Nantes Milano]] in tu [[1920]] e in tu [[1932]]. Pe cuntru, u titulu du [[1933]] u l'é andetu aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]] de [[Firense]], ch'a l'ha duminou fin au [[1940]]. A ogni moddu, in tu [[1935]] i tuschen sun steti batüi pe'a primma votta propiu dau Camuggi, che cuscì u l'ha guagnou u sö primmu scüdettu. I camugin, zà dai primmi anni, aivan guagnou i giruin de qualificasiun pe intrà in te quellu finale e, in tu [[1934]], sun arivè pe ün puntu deré aa Florentia. In tu [[1935]] u Camuggi u l'ha guagnou u girun a eliminasiun, pasandu a [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], a [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]], a [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]] de [[Ôtri|Vutri]] e l'Andrea Doria. I tuschen ean arivè aa finale ciü ripuzè, scicumme l'aivan zügou sulu che cuntru aa RN Milano e aa Triestina, detu che sti ürtimi s'ean füxi a campiunou in cursu cu'a Ginnastica Trieste, mentre a [[CUS Torino|GUF Torino]] a s'ea retià dau campiunou. Ai 18 d'agustu, a Firense, a partia a l'é finia 2-2, ma ai 22 d'agustu, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] pin de gente, i camugin han guagnou pe 2-1 e, cun sta partia, u scüdettu. Alantù u prescidente u l'ea Riccobaldi, l'alenatù Saracco, mentre fra i nummi impurtanti de quella squaddra u gh'ea Amoretti, Renzo Pastore, Ugo Saracco e Giuva Baldini<ref name=":2" />. In ti anni doppu e finn-a au [[1942]], u scüdettu u l'é stetu cumbatüu tra a Florentia, a RN Napoli e u Camuggi, ben che sulu e primme due sun arivè a guagnalu. Intantu, u campiunou u l'ea vegnüu a girun ünicu, da 10 a 6 squaddre segundu l'edisiun, cu'ün scistema de retrucesciun. Fra e atre squaddre ligüri de quelli anni e ciü tante ean de Zena, cumme l'Andrea Doria, a Mameli de Vutri, a [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Cavagnaro]] de [[Sestri Ponente|Sestri Punente]] e l'[[Unione Sportiva Albarese|Albarese]]. Pasou a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]], ch'a l'aiva blucou i campiunè, pe l'edisiun du [[1945]] s'é turnou ai giruin de qualificasiun cun doppu ün girun finale, duve ean pasè u Camuggi, a RN Napoli, a Florentia e a Lazio. A Lazio, ch'a l'ea a sesiun pe'u nöu da squaddra de balun, a l'é steta quella ch'a l'ha guagnou u titulu. Du [[1946]], au turneu g'han pigiou parte quatorze squaddre, ma aa fin g'han zügou sulu che dexe pe'e quattru che se sun retiè<ref group="n.">E squaddre retiè ean a [[Reale Società Ginnastica di Torino|Ginnastica Torino]], a [[Rari Nantes Trento]], la [[Rari Nantes Bologna]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]].</ref>. Stu turneu u se cumpuneiva de duì giruin a l'italiann-a de sula andà, l'ün a [[Milan]] e l'atru a [[Napoli|Napuli]]. E primme trè squaddre d'ogni girun sun pasè aa finale, ün atru girun ch'u s'é tegnüu a [[Rapallo|Rapallu]]. U girun A u l'é andetu aa Florentia, pasà cu'a [[Canottieri Olona]] e a Triestina e davanti aa Mameli e aa [[Pro Recco]], iscrita pe'a primma votta au campiunou. U girun B u l'é stetu invece guagnou dai napuliten davanti au Lazio, cu'u Camuggi ch'u l'é arivou tersu davanti aa [[Società di Educazione Fisica Virtus|SS Virtus]] de [[Bologna|Bulogna]] e aa [[Roggero di Lauria (ballaneuo)|Roggero di Lauria]], de [[Palermo|Palermu]]. U girun finale, invece, u l'é andetu ben au Camuggi, ch'u nu l'ha persu mancu üna partia, pe guagnà u sö segundu scüdettu. U girun finale de l'annu primma u l'ha detu a qualificasiun pe'e sei squaddre da növa [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] in tu [[1947]], quand'u l'é turnou e regule da retrucesciun e du scüdettu aa squaddra arivà au primmu postu. In ti anni doppu, u Camuggi u nu l'ha zügou guei ben da guagnà de tituli, finn-a au segundu postu in tu [[1951]], a punti pegi cu'a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli,]] che pe'a diferensa de gol a l'ha risevüu u titulu. === L'etè d'ou === A squaddra de l'Under 17 de Camuggi a l'aiva guagnou u titulu du [[1946]], du [[1949]] e du [[1950]], tantu che l'é cresciüu üna generasiun de campiuin du postu, che s'azunzeivan a quelli vegnüi da de atre parti. Fra questi, gh'é stetu u campiun ulimpionicu [[Renato de Sanzuane]] e u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, ch'u l'é stetu ün di prumutuì da pallanöu de donne. In tu [[1952]] a strutüa du campionou a l'é turna cangià: a [[Turin|Türin]] s'é zügou duì giruin de qualificasiun a quattru squaddre, cu'e primme due de ciascün che han pigiou parte aa finale pe'u scüdettu mentre e atre due finivan in tu girun pe'a retrucesciun. U Camuggi u l'ha guagnou u sö girun cun sei punti davanti aa [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]] e aa [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]], mentre l'atru u l'é stetu guagnou daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] davanti aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], a l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] e aa [[Virtus Livorno]]. Sciben che a Canottieri a l'aiva cumensou cun de vitoie cuntr'aa Florentia (5-2) e au Camuggi (4-2), sti ürtimi han guagnou tütte e atre partie menu che ün pareggiu a [[Romma|Rumma]], mentre i napuliten sun steti batüi armenu üna votta da tütti i sö aversai. A Rari Nantes a l'ha cuscì purtou a Camuggi u tersu titulu nasiunale, cun 9 punti in ciü da Canottieri Napoli (a 6), davanti aa Florentia (a 5) e aa Lazio (a 4), e i sö megiu anni sun cuscì cumensè<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=fAhUaWjQ17c|tìtolo=Il Camogli Campione d'Italia di pallanuoto|outô=Archivio Luce Cinecittà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U Renato de Sanzuane, che l'annu primma u l'aiva guagnou a medaggia de brunzu ae [[Òlinpîade de stæ do 1952|Ulimpiadi de Helsinki]] cu'a [[Naçionâle de balanêuo di òmmi de l'Itàlia|nasiunale]], in tu [[1953]] u l'é arivou a Camuggi. Cun tütti i sö gol u l'ha purtou i giancu-neigri au segundu scüdettu daa fia, pe finì u campiunou da cappucanuné davanti, tra i atri, au Carlo Pedersoli, che alantù u zügava cu'a Lazio e che poi u l'é vegnüu famuzu pe'u cine, cu'u survianumme de [[Bud Spencer]]. Pe'u campiunou du [[1954]] l'é stetu turna inandiou duì giruin preliminari (a [[Milan]]) e doppu u girun finale. U Camuggi u l'é arivou primmu in tu sö girun, davanti a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]], iscrita pe'a primma votta, Canottieri, Mameli e [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]]. In te l'atru girun gh'é stetu u pasaggiu da [[Pro Recco]], asemme a Lazio e RN Napoli. A surpreiza, u scüdettu de quellu annu u l'é andetu a Rumma, cu'u Camuggi ch'u l'ha finiu cun ün puntu de menu. U Cumüne, a ogni moddu, u se pueiva vantà cun orgöggiu de üna squaddra ben forte, tantu ch'u l'ha fetu fà due medagge d'ou, ünn-a pe'u quartu titulu du dixembre du [[1953]] e l'atra pe'i quarant'anni daa fundasiun da squaddra, in tu dixembre du [[1954]]. In tu [[1955]] u l'é stetu turna inandiou ün girun ünicu, cun due squaddre du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], due de Rumma, due de [[Napoli|Napuli]], due de [[Zena]] (a Mameli e u Genoa, turnou in ta pallanöu), a Florentia e a Triestina. U Camuggi, ch'u l'ha persu üna sula partia cuntru a Lazio, aa fin u l'ha guagnou u titulu cun 32 punti, cuntr'ai 30 da Lazio. Ciü inderé u l'é arivou a Canottieri, cun 22 punti, pegi, a surpreiza, cu'a Pro Recco<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=4HNrSSFaL64|tìtolo=Pallanuoto: Camogli 3/ Roma 1|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:I camogliesi nelle acque di Recco spettatori del grande incontro Enotria - G.S.F. Camogli (21-07-1929).jpg|miniatura|I camugin andeti in barca a [[Recco|Reccu]] pe'a partia du 21 de lüggiu du [[1929]] tra u G.S.F. Camogli e l'Enotria<ref name=":4" />]] In tu campiunou doppu, guagnou daa Lazio, u Camuggi u l'ha persu tütte e partie in trasferta, sarvanduse grassie ae vitoie in cà. Defeti, sulu u Genoa u l'é sciurtiu a battilu in cà; de ciü, de sta stagiun gh'é stetu a primma vitoia du Reccu cuntr'ai camugin. A Reccu gh'ea üna squaddra zà dau [[1913]], a Rari Nantes Enotria, ch'a l'é intrà in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federasiun]] in tu [[1922]] ma che poi a s'é desfeta cu'a fundasiun du Grüppu Spurtivu Fascista. In tu [[1946]] i züguei de l'Enotria ancun in ativitè han vusciüu fundà turna üna squaddra, cu'u numme de [[Pro Recco|Pro Recco Waterpolo 1913]]. Questa, dai culuri giancu-blö, a l'aiva cumensou a zügà in te l'egua davanti ai bagni, tantu che e gente de Camuggi aivan pigiou l'andassu de andali a vedde cu'e barche, cuscì da amiase a partia dau mà<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1452_Recco_Partita_di_pallanuoto_in_mare_1938.htm|tìtolo=1452. RECCO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. I scuntri fra e squaddre vixinn-e finivan spessu a botte, priunè o curpi de remmu, ascì lungu a stradda fra i duì cumüni<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_778_Pallanuoto_tifosi_camogliesi_a_Recco_1929.htm|tìtolo=778. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Anche quand'u se zügava in cà, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], e partie l'ean ciütostu sentie, cun tütti i tifuzi in sce barche e lungu u mö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_538_Spettatori_non_paganti_ad_una_partita_di_pallanuoto_1930c.htm|tìtolo=538. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta segunda meitè di [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a [[Recco|Reccu]] l'é cumensou i travaggi da [[Piscinn-a cumünale Antonio Ferro (Reccu)|storica piscinn-a]], mentre a Camuggi s'é spostou u campu davanti au portu, duve a squaddra a l'ha guagnou u sö ürtimu scüdettu in tu [[1957]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.wpdworld.com/waterpolo-history/quando-camogli-e-recco-divennero-una-cosa-sola/|tìtolo=Quando Camogli e Recco divennero una cosa sola|outô=Marco Tripodi|outô2=Edoardo Osti|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=zsuLaz4UbtA|tìtolo=Amarcord water polo/ Mitici derby Camogli-Recco anni '50|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In quellu annu, i camugin sun arivè primmi cun 22 punti, davanti ae squaddre de Napuli, aa Rari Nantes e aa Canottieri, mentre l'ean finie ciü inderé e due squaddre de Rumma, u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]], a Pro Recco e, da ürtimu, a Florentia. === Daa crixi di anni '60 ai zuveni di anni '70 === U Camuggi u l'ea ben forte quand'u zügava in cà e in ti campiunè a girun ünicu u l'andava ben megiu. Però, in te stagiuin doppu, s'é turnou au vegiu scistema du girun de qualificasiun cun doppu u girun finale, da tegnise in te üna sitè "neutra". I camugin han pasou tütte e votte e qualificasiuin ma, in tu turneu finale, nu l'han ciü fetu guei ben, levou u tersu postu du [[1961]], in te ün campiunou ünicu. Mentre, e squaddre di zuveni aivan fetu megiu, tantu da guagnà u "Trufeu du Zügou", detu aa sucietè che tra a primma squaddra e i zuveni a l'avesse cügeitu ciü punti. U [[1962]] e u [[1963]] han marcou a fin di megi tempi, cu'a squaddra ch'a l'é chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e a s'é purtà in ta növa piscinn-a, pe lascià cuscì u portu e l'egua sà. Mentre che pe tanti anni de fia a [[Pro Recco]] a cumensava a guagnà di scüdetti, u Camuggi u l'é turnou sübitu in ta [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] ma, pasou e anè difissili du [[1968]]-[[1969]], in tu [[1970]] a squaddra a l'é steta turna retrucessa. Doppu a prumusiun in ta Serie A in tu [[1972]] u gh'é stetu di anni ciü tranquilli, cun quattru Trufei du Zügou ([[1976]], [[1977]], [[1979]] e [[1980]]) e u tersu postu du [[1980]], davanti aa Pro Recco. De sti anni han zügou ben i zuveni, tantu i Under 17 (Alievi), campiuin in ti anni [[1973]], [[1976]] e [[1977]], che i Under 20 (Juniores), ch'aivan guagnou u titulu in ti anni [[1975]], [[1976]] e [[1979]], ciü che quellu de campiuin d'Italia ai [[Zöghi da Zuventü]] du [[1978]]. Sti gran tituli han fetu guagnà, in tu [[1979]], u ricunuscimentu da [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'Ou au Meritu Spurtivu]]. U meritu de sti gran dex'anni u l'é stetu du prescidente Girò Riccobaldi, de ün'antiga famiggia de Camuggi ch'a l'ea in te indüstrie de rè da pesca, e suviatüttu du [[Mino Di Bartolo|Mino di Bartolo]], fundatù da [[Rari Nantes Sori|pallanöu a Soi]] ch'u l'é stetu a Camuggi dau [[1970]] cumme alenatù da primma squaddra e de quelle di zuveni. Le u l'ha truvou di talenti cumme Ferrari, Casazza, Antonucci, Crovetto, Passalacqua e Massimo Fondelli, ditu Mamo, capitan e poi campiun du mundu cu'a nasiunale. Doppu du Bartolo l'alenatù u l'é stetu u Vio Marciani, ch'u l'aiva zügou in tu Camuggi, duv'u l'ha guagnou di campiunè. === I equilibri dau 1980 === Se in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] u campionou u l'ea tra a [[Pro Recco]], a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], dau scüdettu du [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] in tu [[1981]] a situasiun a l'é cangià. A Pro Recco, pasou i trei campiunè dau [[1982]] au [[1984]], a nu l'ha ciü guagnou de tituli finn-a au [[2002]]. De quelli anni a squaddra ciü forte a l'ea defeti u [[Circolo Nautico Posillipo (ballaneuo)|Posillipo]], üna növa furmasiun de [[Napoli|Napuli]], che dau [[1985]] au [[2001]] a l'ha pigiou dexe tituli. I ünici a fermà i napuliten sun steti Canottieri in tu [[1990]], a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]] in tu [[1999]] e due squaddre növe, u [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]] (campiun in tu [[1987]], [[1997]] e [[1998]]) e u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]] ([[1991]] e [[1992]]). Cu'u növu scistema de playoff e u tantu travaggiu fetu cu'i zuveni in ti anni primma, u Camuggi u l'ea pruntu a turnà aa carega, e dunca u l'ha acatou di züguei de livellu internasiunale e u l'ha truvou di sponsor. Tra i atri, gh'ea u tedescu [[Frank Otto]], mancin, u [[Gianni De Magistris]], tra i megiu marcatuì da storia italiann-a, e u zuvenu purté Francesco Cichero. In tu campiunou [[1984]]-[[1985]] i camugin sun arivè ai playoff, duve han batüu l'[[Circolo Canottieri Ortigia 1928|Ortigia]] de [[Siracusa|Siracüza]], pe fermase ae semifinale cu'u Posillipo Napoli, ch'u l'ha batüu a l'andà e au returnu. Arivou turna ai playoff in ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha guagnou cuntru a Canottieri Napoli, pe perde pe ün sulu gol a gara 3 da semifinale cu'u Pescara. L'annu doppu, pe ün puntu sulu, u Camuggi u nu l'ha pasou e qualificasiuin. In tu [[1988]] u l'ha cumensou a mancà de asbriu, cu'a squaddra che da penürtima a l'é retrucessa drita in te l'[[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|A2]], sensa pasà dai playout fra e pezu squaddre da [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|A1]] e quelle da A2, duve a Pro Recco a s'ea sarvà. Turnà in ta mascima serie in tu [[1989]], aa fin du campiunou a squaddra a l'é arivà turna au penürtimu postu. === A crixi di anni '90 e u repiggiu === Daa retrucesciun du [[1989]], a Rari Nantes Camuggi a l'ha patiu üna gran crixi, sensa turnà in ta mascima serie. In ta stagiun [[1994]]-[[1995]] a l'é arivà a l'ürtimu postu, cun 0 punti, pe chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e restaghe finn-a au [[1998]], mentre sulu cu'u campiunou de A2 [[2000]]-[[2001]] a l'é muntà turna in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]]. Alantù u növu campiunou u se cumpuneiva de üna serie de giruin a quattru squaddre, cun doppu atri duì a öttu squaddre, l'ün pe'i playoff (pe'e primme due arivè in tu girun a quattru) e l'atru pe sarvase dai playout (pe'e atre due). De quellu annu u Camuggi u l'ha finiu au tersu postu, cu'i meximi punti da [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] ma pezu pe'a diferensa di gol, mentre in tu sö girun gh'ea a [[Pro Recco]] pe primma e a [[Telimar Palermo]] ürtima. A ogni moddu, aa fin a squaddra a s'é sarvà. In tu campiunou [[2002]]-[[2003]], cangiou pe avei primma duì giruin da öttu e poi quattru da quattru squaddre, a Rari Nantes a l'é arivà quarta, pe pasà au girun di playoff insemme au [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]] e a Canottieri. Arivà a l'ürtimu postu, a squaddra a l'é finia in tu tabelun cuntru aa Pro Recco, pe sciurtine batüa. Sti exiti han purtou u Camuggi a zügà a [[COMEN Cup]], üna cuppa internasiunale guagnà in te quella ucaxun propiu dai camugin<ref>{{Çitta web|url=https://www.cnposillipostory.net/Pallanuoto/pagine/2003_pallanuoto_citaliani_A.htm|tìtolo=Campionato Italiano Pallanuoto A1 2002/2003|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2003]]-[[2004]] s'é turnou au scistema du [[2001]]-[[2002]], cu'i girun primma a quattru e doppu a öttu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305012547/http://www.federnuoto.it/pdf/pallanuoto_normativa_a1m_20031207.pdf|tìtolo=Normativa Campionato Pallanuoto Serie A1 Maschile, ediz. 2003/2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Alantù in tu Camuggi ghe zügava u campiun serbu-muntenegrin [[Aleksandar Šapić]], ch'u l'ha finiu a stagiun da cappucanuné, e l'[[Arnaldo Deserti]]. U Camuggi u l'é arivou segundu, distante dau [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]] (alantù Leonessa Brescia, üna squaddra növa) ma davanti au [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]]. In tu girun a öttu u Camuggi u l'é finiu quintu, deré au Sann-a, squaddra aversaia ai playoff ch'a l'é aa fin pasà cu'a gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050307091409/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2004campionato_maschile_play-o|tìtolo=Campionato maschile serie A1 - Stagione 2003-2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu a nu l'é finia guei ben, detu che u Šapić u se n'ea andetu a Sann-a e u Deserti aa Pro Recco, e u Camuggi u l'é arivou tersu in ti giruin a quattru, ma u s'é sarvou in te quellu a öttu di playout, pe finilu au primmu postu. De ciü, u l'ha zügou u spareggiu fra i ürtimi duì di playoff e i primmi duì di playout, ch'u l'avieva permissu d'intrà in tu tabelun di playoff, ma u l'ha duvüu fermase cuntr'au Nervi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120626005920/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2005campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2004-2005|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun [[2005]]-[[2006]], a squaddra a l'ha turna finiu a primma faze au tersu postu mentre, cu'u quartu postu in tu girun a öttu, a l'ha duvüu zügà i playout, duve a s'é sarvà p'avei batüu u [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] tantu a l'andà che au returnu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120625075032/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2006campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2005-2006|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Dau [[2006]]-[[2007]] u l'é turna cangiou u furmatu, cun duì giruin a öttu e doppu ün atru da öttu tra e primme quattru de ün e e ürtime quattru de l'atru. E primme clasifichè andavan ai playoff, l'ürtima de ogni girun a l'ea retrucessa mentre a penürtima e a ters'ürtima gh'aivan da zügà i playout. U Camuggi u nu l'ha fetu guei ben e, arivou penürtimu, u l'ha zügou i playout cuntr'au [[Associazione Sportiva Chiavari Nuoto|Ciavai]], ch'u u l'ha batüu in gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2006-2007.html|tìtolo=Stagione 2006-2007|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === A növa generasiun e u scuntru cu'a Federnuoto === E megiu stagiuin spessu ne sun vegnüe da ün gran travaggiu in sce squaddre di zuveni. A Rari Nantes a l'ha visciüu üna növa etè d'ou grassie ai sö zuveni, che han guagnou tanti trufei. U primmu u l'é arivou in tu [[2006]] cu'u primmu titulu de l'Under 15 che, l'annu doppu, a l'ha detu cunferma cu'u segundu titulu daa fia, stagiun ch'u l'ha purtou a Camuggi u scüdettu de l'Under 20 ascì. L'Under 17 a l'é steta campiun in ti anni [[2008]], [[2010]], [[2011]] e [[2012]], mentre l'Under 15 a l'ha guagnou turna u titulu in ti anni [[2008]], [[2009]] e [[2012]], cun l'ürtimu scüdettu di zuveni ch'u l'é stetu quellu, du [[2013]], de l'Under 20. A fà pröva du gran valù da sucietè, in tu [[2018]] a RN Camuggi a l'ha risevüu u "Culà d'Ou", u mascimu ricunuscimentu spurtivu nasiunale, dau prescidente du [[CONI]]<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/collare-doro-per-la-rari-nantes-camogli-2/133587|tìtolo=Collare d'Oro per la Rari Nantes Camogli|dæta=20 dixembre 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta Serie A2 [[2007]]-[[2008]] a primma squadda a l'é andeta ben ma a l'ha finiu pe perde a finale di playoff cuntra au [[Anzio Waterpolis|Latina]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>, cuscì cumme, in ta stagiun doppu, quand'a l'é steta fermà in gara 3 cuntr'aa Rumma<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2010]], batendu u [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e l'[[Acquachiara ATI 2000|Acquachiara]] de [[Napoli|Napuli]], u Camuggi u l'é turnou in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]], che in tu fratempu a l'ea turnà a girun ünicu a duzze squaddre, cu'i playoff scüdettu finn-a a l'utava puzisiun<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2009-2010.html|tìtolo=Stagione 2009-2010|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, i camugin sun arivè settimi (sun steti quelli che han paregiou ciü partie), e se sun scuntrè cu'u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], ch'u l'ha guagnou tantu l'andà che u returnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2010-2011.html|tìtolo=Stagione 2010-2011|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'anà doppu a l'é finia au meximu, cu'u Sann-a ch'u l'é pasou guagnandu a partia in cà e gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2011-2012.html|tìtolo=Stagione 2011-2012|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A quei tempi nu gh'ea üna bella aia in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federnuoto]], cun de beghe pe'u calendaiu di campiunè, a gestiun di diritti aa televixun e di cuntratti cu'i sponsor, ciü che pe asbascià e speize aministrative. U Camuggi u l'aiva dunca mustrou l'interesse a nu iscrivise in Serie A1 e u l'ha tratou cu'a [[Telimar Palermo]] ([[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]]) pe scangiase u titulu spurtivu. A FIN a s'é dita cuntraia a sta manovra e dunca i camugin se sun iscriti ai 2 de settembre aa Serie A, ben che cu'üna squaddra tütta de zuveni, pe arivà ürtimi. === U növu sponsor e i campiunè in A2 === A stagiun du [[2013]] a l'é cumensà cu'ün sponsor impurtante, l'impreiza SpazioGenova, e a squaddra a l'ha cangiou de numme in te Spazio Rari Nantes Camogli. Cumme alenatù u l'é stetu cunfermou [[Angelo Temellini]], arivou in tu [[2009]] e ch'u l'é restou a Camuggi finn-a in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.waterpolopeople.com/news/waterpolo-people/rari-nantes-camogli-angelo-temellini-rassegna-le-dimissioni|tìtolo=Rari Nantes Camogli: Angelo Temellini rassegna le dimissioni|dæta=24 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Pasou duì anni quande a squaddra a s'é sarvà fassile, in tu [[2015]] a l'é arivà finn-a ai playoff, persi cu'u [[Associazione Sportiva Nuoto e Canottaggio Civitavecchia|Civitavecchia]]. Dau [[2018]], doppu üna lunga preparasiun e di növi züguei, u Camuggi u l'é turnou in cursa e, pe di anni, u s'é scuntrou tante votte cu'u [[Torino '81]] pe guagnà u primmu postu du Girun Nord. De sti tempi u l'é nasciüu ascì u Sabati Casual, ün gruppu de tifuzi du Camuggi. A stagiun [[2018]]-[[2019]] a l'ha vistu u Camuggi in testa cun 55 punti, davanti au Türin cun 50, e ai playoff a l'ha guagnou cuntr'au [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]], batüu in gara 1 e 3, ma a squaddra a l'ea urmai stracca aa finale cu'a [[Telimar Palermo]], ch'a s'é guagnà u pasaggiu de categuria<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2018-2019/|tìtolo=Campionati 2018-2019|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben che u Camuggi u l'ea partiu ben, a l'é steta blucà pe'a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID]], insemme a tütti i campiunè<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2019-2020/|tìtolo=Campionati 2019-2020|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U campiunou [[2020]]-[[2021]], pe'e questiuin de sanitè, u l'é stetu inandiou a quattru giruin: u Girun Ligüria, u Girun Nord-Est (cu'u [[Rari Nantes Sori|Soi]]), u Girun Centru e u Girun Süd. U girun da Ligüria u l'é stetu guagnou dau [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]], mentre u Camuggi u l'é arivou segundu davanti a [[Rari Nantes Arenzano|Rensen]], Crocera Genova, [[Associazione Sportiva Lavagna '90|Lavagna]] e [[Sportiva Sturla|Stürla]]. Alantù u Camuggi u s'é scuntrou cu'üna növa squaddra, u [[De Akker Team|De Akker Bologna]], ch'a l'ha pasou a surpreiza u scuntru<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2020-2021/|tìtolo=Campionati 2020-2021|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'annu doppu u Camuggi e u Türin sun steti fermè ai playoff daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e daa [[Società Sportiva Roma Vis Nova Pallanuoto|Roma Vis Nova]]<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2021-2022/|tìtolo=Campionati 2021-2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], u Camuggi u l'ha guagnou a ''regular season'' cun 9 punti in sciu Türin, pe poi batte l'[[Training Academy Olympic Roma|Olympic Roma]] e, in finale, a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], cuscì ch'u l'é stetu prumossu<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2022-2023/|tìtolo=Campionati 2022-2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha zügou pe'u ciü da atre parti, pe di travaggi impurtanti au teitu da sö piscinn-a, e, zügou turna u derby cu'a [[Pro Recco]] u l'é stetu batüu pe 3-25. Finiu sensa punti a ''regular season'', in tu girun pe'a retrucesciun a squaddra a l'é arivà ürtima cun ün puntu, sensa zügà i playout cumme e atre squaddre, e a l'é dunca turnà in ta Serie A2<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2023-2024/|tìtolo=Campionati 2023-2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben ch'u partiva da favuriu e squaddra da batte, u Camuggi u nu l'ha fetu ben cumme in ti anni primma<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2024-2025/|tìtolo=Campionati 2024-2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Squaddra de donne == Quandu, in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a Camuggi l'ea arivou u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, a squaddra a l'ha guagnou tante partie e tituli e, tra i sö tifuzi, gh'ea ascì ün gruppu de zuvene. Cuscì, l'Erdely u l'ha pensou de inandià üna squaddra de [[Nêuo|nöu]] pe'e donne in ta Rari Nantes, cun tante de ste zuvene che g'han fitu pigiou parte. A stu moddu l'é nasciüu a sesiun pe'e donne da Rari Nantes Camogli, a primma de stu genere de tütta l'[[Italia]]. Sciben che, au prinsipiu, ae donne l'ea cuncessu de zügà a [[Ballaneuo|pallanöu]], in ti [[Anni 1920|anni Vinti]] stu sport u l'é stetu vietou e, pe'a gente ch'a l'ea ancun de st'idea, nu gh'é stetu guei de squaddre che sun andete aprövu aa RN Camuggi. A ogni moddu, l'Erdely u l'ha decizu d'inandià ascì ün'atra sucietè, a Virtus Camogli, sulu pe'e donne<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1403_Rari_Nantes_Camogli_squadra_femminile_Virtus_Camogli.htm|tìtolo=1403. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. E due squaddre han zügou tanti derby l'ünn-a cuntru l'atra, e sun stete invitè üna votta finn-a daa [[Naçionâle de balanêuo de dònne di Pàixi Bàsci|nasiunale ulandeize]], mentre ch'a l'ea in retiu a [[Zena]] in te [[Piscìnn-e de Arbâ|piscinn-e de Arbà]], pe zügà üna partia dimustrativa. Ben che batüe, e camuginn-e han zügou ben e sun stete aa fin aplaudie dau pübblicu<ref name=":3" />. A despetu de l'interesse, st'ativitè a nu l'é andeta guei avanti: a Virtus Camogli a s'é desfeta mentre a sesiun pe'e donne da Rari Nantes a l'ha finiu maniman de zügà. Levou quarche caxu tra i amatuì, tütti in ta [[Liguria|Ligüria]], l'ezempiu de Camuggi u nu l'é stetu seguiu da atre squaddre e sulu in tu [[1985]] u s'é inandiou u primmu [[Campionou italian de ballaneuo de dònne|campiunou italian de pallanöu de donne]]<ref name=":3" />. Nunustante e primme esperiense ligüri, au prinsippiu e squaddre ciü forti sun stete u [[Volturno Sporting Club|Volturno]], de [[Napoli|Napuli]], e poi u [[Associazione Sportiva Orizzonte Catania|Catania]]. In tu detaggiu, e zügoue de Camuggi nu sun mai arivè in ta [[Serie A1 (ballaneuo de dònne)|primma categuria]] e l'é sulu de resente che sun muntè in te l'[[A2 (ballaneuo de dònne)|A2]]. A primma stagiun de camuginn-e in te l'A2 a l'é steta in tu [[2010]]-[[2011]], in tu girun Nord. Quellu annu, finiu cu'a squaddra ch'a l'é chinà turna de categuria, e camuginn-e aivan zügou cuntru a [[Associazione Sportiva Nuoto Prato|Cavalieri Prato]], [[Rari Nantes Florentia|Firenze]], [[Pallanuoto Livorno|Livorno]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Nuoto Club Milano|Milano]], [[Gruppo Nuoto Osio|Osio]], [[Promogest]], [[Nuoto Tolentino|Tolentino]] e [[Pallanuoto Trieste|Trieste]]. In ta stagiun [[2024]]-[[2025]] e zuvene du Camuggi sun turnè in te l'A2, pe truvaghe [[Acquatica Torino]], [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]], [[Associazione Sportiva Como Nuoto|Como]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Waterpolo Milano Metanopoli|Metanopoli]], [[Rari Nantes Orobica|Orobica]] e [[Rari Nantes Sori|Soi]], arivandu a sarvase<ref name=":5" />. U campiunou doppu, cu'a Locatelli ch'a l'ea steta prumossa, e aversaie du Camuggi sun stete l'Acquatica Torino, u Como, u Metanopoli, l'Orobica, u Parma, u Project Sport Leinì e u Soi<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/a1-a2-b/|tìtolo=A1 - A2 - B|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Strutüe == In ti sö megiu anni u Camuggi u zügava in te l'egua du [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], primma in ta parte au redossu du mö e poi, dai [[Anni 1950|anni Sinquanta]], in te l'avamportu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1552_Pallanuoto_partita_giocata_nell'avamporto_1950c.htm|tìtolo=1552. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1940|Quaranta]] i tifuzi camugin se meteivan in sciu mö e in sce banchinn-e, mentre in ti anni Sinquanta, detu che e partie se tegnivan pe'u ciü in te pochi meixi, u se muntava üna tribünn-a a trei cen pe'i spetatui. In tu [[1963]] a l'é steta averta a piscinn-a cumünale a[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]], intitulà au Giuva Baldini, l'ünicu atleta che, cu'a sö lunga ativitè spurtiva, u l'ha guagnou u [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]] tantu primma che doppu a guera. Alantù st'impiantu u nu gh'aiva ancù de tribünn-e e de teitu, feti ciü tardi, e u l'é stetu cumpletou grassie a ün investimentu de l'impreiza americann-a [[Jantzen]]. Cun quest'impreiza, ch'a fava di custümmi da bagnu e di atri vestì spurtivi, a RN Camuggi a l'é vegnüa a primma sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] a aveighe ün sponsor ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1367_Piscina_Comunale_di_Camogli_Giuva_Baldini_colori_1963.htm|tìtolo=1367. PISCINA COMUNALE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2001]] a piscinn-a a l'é steta cuverta da ün teitu fetu pe'u ciü de legnu, ünicu in tu sö genere. Però, pe'i pochi interventi feti pe mantegnilu, i materiali se sun smangiè e, in tu [[2021]], s'é duvüu cacià zü u teitu. In ti anni doppu, pe l'invernu, se cumensou a muntà üna cuvertüa a presciun d'aia pe andà avanti cu'e ativitè, che però a nu permeteiva l'intrà ai spetatui. L'annu doppu da [[Pandemîa de COVID-19|pandemia]] a primma squaddra a l'ha ancun pusciüu zügà aa Baldini, mentre in te stagiuin ciü avanti a l'ha duvüu andà in te piscinn-e di paixi vixin, cumme a [[Ciävai|Ciavai]] e a [[Recco|Reccu]]. Aa fin, in te l'autünnu du [[2025]], l'é cumensou i travaggi pe arangià tüttu l'impiantu<ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/10/camogli-al-via-i-lavori-di-riqualificazione-per-la-piscina-giuva-baldini-riconsegna-settembre-2026-441624/|tìtolo=Camogli, al via i lavori di riqualificazione per la piscina Giuva Baldini: riconsegna settembre 2026|outô=Nicola Giordanella|dæta=15 otubre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>.<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/la-rari-nantes-camogli-gestira-la-piscina-di-recco-fino-a-dicembre/299670|tìtolo=La Rari Nantes Camogli gestirà la piscina di Recco fino a dicembre|dæta=31 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref> E primme partie di tifuzi du Camuggi se tegnivan a l'umbra du campanin da [[Baxilica de l'Asunta (Camuggi)|baxilica]] mentre, doppu da fundasiun da Rari Nantes (cu'i incuntri ufisiali che sun finii in tu Purtixö), pe'i alenamenti s'é cuntinuou a andà in te l'egua fra a fuxe d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] e u Stabilimentu Miramare. In scia ciazza, zà dau [[1914]] gh'é de testimunianse da custrusiun du "parcu de stè" pe'i dirigenti che cuscì amiavan e partie in mà<ref name=":0" />. In tu [[1921]] l'é stetu fabricou üna custrusiun de legnu e teia ciü grande mentre, in tu [[1930]], se n'é fetu ünn-a de ciümentu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_532_Rari_Nantes_Camogli_Pallanuoto_Waterpolo_Squadra_1921.htm|tìtolo=532. RARI NANTES|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A sucietè, da quandu a gh'é a piscinn-a, de stè a l'ha cuntinuou a adövià a ciazza, tantu che a custrusiun da "''Base Mare''", muntà tütte e stè, a l'é vegnüa quexi ün'istitusiun. Sta tradisiun, cu'a strutüa de legnu in scia ciazza e ün campu marcou da boe in mà, a va avanti ancun aa giurnà d'ancö. == Palmares == === Tituli nasiunali === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Campiunè italien]]: 6 ** 1935, 1946, 1952, 1953, 1955, 1957 * [[Trofeo do Zugou|Trufeu du Zügou]]: 5 ** 1961, 1976, 1977, 1979, 1980 === Trufei internasiunali === * [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]]: 1 ** 2002-2003 === Trufei di zueni === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Juniores A|Campiunou italian Juniores]]: 5 ** 1975, 1976, 1979, 2007, 2013 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Allevi A|Campiunou italian Alievi]]: 10 ** 1946, 1949, 1950, 1973, 1976, 1977, 2008, 2010, 2011, 2012 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Zoveni|Campiunou italian Zuveni]]: 5 ** 2006, 2007, 2008, 2009, 2012 === Medagge === * [[Immaggine:MeritoSportivo2.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'argentu au meritu spurtivu]]: 1 ** 1964 * [[Immaggine:MeritoSportivo1.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'ou au meritu spurtivu]]: 1 ** 1977 == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn]] odhssznp7ait7mgb77vlyffcyl826g4 271660 271656 2026-07-09T17:35:53Z N.Longo 12052 cat 271660 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = Rari Nantes Camogli |var-ségni_distintîvi = Segni distintivi |var-coî = Culuri |coî = {{Scìnbolo|600px Bianco e Nero (Croce).png}} Giancu e neigru |var-socjêtæ = Sucietè |var-çitæ = Sitè |çitæ = {{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}} [[Camuggi]] |var-naçión = Nasiun |naçión = {{Bandêa|ITA}} [[Italia]] |var-confederaçión = Cunfederasiun |confederaçión = [[European Aquatics]] |var-federaçión = Federasiun |federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Nuoto|FIN]] |var-canpionòu = Campionou |canpionòu = [[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]] (òmmi)<br />[[Serie A2 (ballaneuo de dònne)|Serie A2]] (dònne) |var-fondaçión = Fundasiun |ànnofondaçión = 1914 |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Massimo Bozzo |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Guido Ferreccio |var-stàdio = Impiantu |stàdio = Piscinn-a cumünale "Giuva Baldini" |var-pòsti = posti |capiénsa = 1.100 |var-scîto = Scitu |var-tìtoli_naçionâli = Tituli nasiunali |tìtoli naçionâli = 6 [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] |var-trofêi_naçionâli = Trufei nasiunali |trofêi naçionâli = 6 [[Trofeo do Zugou|Trufei du Zügou]] |var-trofêi_internaçionâli = Trufei internasiunali |trofêi internaçionâli = 1 [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]] }} A '''Rari Nantes Camogli''' (o '''Spazio Rari Nantes Camogli''' o, ciü de spessu, u '''Camuggi''') a l'é üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] da sitè de [[Camuggi]], in ta [[Liguria|Ligüria]]. Tra i [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1950|Sinquanta]] a l'é steta ünn-a de squaddre ciü forti in te stu sport de tütta l'[[Italia]], tantu ch'a l'ha guagnou sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a zöga in ta [[Serie A2 (ballaneuo)|Serie A2]], u segundu livellu du [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]]. == Storia == === Dae urigine aa fundasiun === Aa meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], in sciu mudellu di club che gh'ean in ti porti ingreixi, a [[Camuggi]] l'é nasciüu üna squaddra de prufesciunisti, u Sport Club Camogliese. Fra e ativitè de stu club, che l'ean averte ae donne ascì, gh'ea l'[[Atlética|atletica]], a [[Córsa (spòrt)|cursa]], a [[Maratónn-a|maratunn-a]], i [[Solevaménto péixi|peixi]], a [[Schèrma|scherma]], u [[Canotàggio|canutaggiu]], e barche a veia e u [[Neuo|nöu]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1792_Sport_Club_Camogliese_sede_in_spiaggia_1900.htm|tìtolo=1792. SPORT CLUB CAMOGLIESE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A [[Ballaneuo|pallanöu]], de modda fra i ingreixi zà in tu [[1860]] (''Acquatic Hand Ball''), perché a l'arive in [[Italia]] bezögna aspetà ancun finn-a au [[1899]]. Alantù, a stu sport se zügava sulu che in mà, cun duì pali a galla in te l'egua, ün purté, duì tersin, ün centru e trei atacanti<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1385_Rari_Nantes_Camogli_formazione_1914.htm|tìtolo=1385. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[1913]], pe'a gara de nöu de [[Rapallo|Rapallu]] dita a "Traversadda du Gurfu", ün zuenu de numme Tiziano De Nardi u s'é ufertu de pigià u postu du nüou da Camogliese, Martino Cerruti, e u l'é arivou aa fin au tersu postu, cuntr'ai mezufundisti ciü esperti de tütta l'Italia. St'impreiza a l'ha impresciunou u raprezentante da [[Federazione Italiana Nuoto|Federazione Italiana Nuoto Rari Nantes]] (FIRN, ancö FIN), u prof. Enrico Corzetto, ch'u s'é incuntrou cu'u De Nardi pe inandià a Camuggi üna sucietè dedicà tüttu au nöu<ref name=":1" />. Pe'e regule da FIRN, pe inandià üna növa sucietè de nöu (che alantù ean ciamè quexi tütte Rari Nantes, tantu che stu numme u l'ea adöviou finn-a daa federasiun in unù da [[Rari Nantes Roma (1891)|Rari Nantes de Rumma]], cunsciderà a primma sucietè du genere d'Italia) u serviva 40 socci. U Corzetto u l'ea arivou a fadiga finn-a ai 39 socci, ma grassie a l'adexun du marcheize Emanuele Croce, prescidente da Federasiun, ai 28 de zügnu du [[1914]] u s'é custituiu ufisialmente a Rari Nantes Camogli, in ti bagni Nettuno<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/index.php/chi-siamo/|tìtolo=La storia della RNC|outô=Rari Nantes Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/federazione/la-federazione/la-storia/storia-della-federazione.html|tìtolo=La Storia|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:Rari Nantes Camogli - primo Consiglio Direttivo.jpg|sinistra|miniatura|U primmu Cunseggiu Diretivu da RN Camogli, 1914 ca.<ref name=":2" />]] A primma asemblea, fisà ai 14 de lüggiu du 1914, a l'é steta presciedüa dau marcheize Croce (ch'u s'ea fetu vedde ascì pe'a fundasiun asemme au cascé generale Giuseppe Parodi), ch'a l'ha numinou ün cunseggiu furmou da: prof. Enrico Corzetto (prescidente), cap. Edoardo Pressenda (viceprescidente), Giobatta Razeto (segretaiu), Pietro Elia Schiaffino (cascé) Tiziano De Nardi e Giovanni Ermini (cunsegé). U meize doppu a squaddra a l'ha zügou in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] a sö primma partia cuntru aa pulispurtiva [[Rapallo Ruentes 1914|Ruentes Rapallo]], guagnà pe 2-0<ref name=":1" />. Alantù i züguei ean tütti du postu, tantu che ogni quarté u gh'aiva a sö squaddra de pallanöu e a Rari Nantes a ne fava da raprezentansa "nasiunale". Tütti i anni gh'ea u campiunou di quarté e i ciü bravi de ogni squaddra ean ciamè poi a zügà in ta Rari Nantes in te partie cuntr'ae atre sitè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_133_Camogli_Pallanuoto_Squadra_di_Lazza_1932.htm|tìtolo=133. LA PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === E primme vitoie === E primme edisiuin du campiunou, cumme in tu [[Zeugo do ballon|zögu du balun]], sun stete guagnè daa sesiun pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]] du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa Cricket Football Club]], che però u l'ha serou a squaddra in tu [[1922]]. In ti anni fra u [[1921]] e u [[1931]] a squaddra ciü forte a l'é steta l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]], turna de [[Zena]], che in cangiu a l'aiva spunciou tantu in sciu zögu da pallanöu, levou de vitoie du [[Sportiva Sturla|Stürla]], da [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]] e i duì scüdetti da [[Rari Nantes Milano]] in tu [[1920]] e in tu [[1932]]. Pe cuntru, u titulu du [[1933]] u l'é andetu aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]] de [[Firense]], ch'a l'ha duminou fin au [[1940]]. A ogni moddu, in tu [[1935]] i tuschen sun steti batüi pe'a primma votta propiu dau Camuggi, che cuscì u l'ha guagnou u sö primmu scüdettu. I camugin, zà dai primmi anni, aivan guagnou i giruin de qualificasiun pe intrà in te quellu finale e, in tu [[1934]], sun arivè pe ün puntu deré aa Florentia. In tu [[1935]] u Camuggi u l'ha guagnou u girun a eliminasiun, pasandu a [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], a [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]], a [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]] de [[Ôtri|Vutri]] e l'Andrea Doria. I tuschen ean arivè aa finale ciü ripuzè, scicumme l'aivan zügou sulu che cuntru aa RN Milano e aa Triestina, detu che sti ürtimi s'ean füxi a campiunou in cursu cu'a Ginnastica Trieste, mentre a [[CUS Torino|GUF Torino]] a s'ea retià dau campiunou. Ai 18 d'agustu, a Firense, a partia a l'é finia 2-2, ma ai 22 d'agustu, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] pin de gente, i camugin han guagnou pe 2-1 e, cun sta partia, u scüdettu. Alantù u prescidente u l'ea Riccobaldi, l'alenatù Saracco, mentre fra i nummi impurtanti de quella squaddra u gh'ea Amoretti, Renzo Pastore, Ugo Saracco e Giuva Baldini<ref name=":2" />. In ti anni doppu e finn-a au [[1942]], u scüdettu u l'é stetu cumbatüu tra a Florentia, a RN Napoli e u Camuggi, ben che sulu e primme due sun arivè a guagnalu. Intantu, u campiunou u l'ea vegnüu a girun ünicu, da 10 a 6 squaddre segundu l'edisiun, cu'ün scistema de retrucesciun. Fra e atre squaddre ligüri de quelli anni e ciü tante ean de Zena, cumme l'Andrea Doria, a Mameli de Vutri, a [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Cavagnaro]] de [[Sestri Ponente|Sestri Punente]] e l'[[Unione Sportiva Albarese|Albarese]]. Pasou a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]], ch'a l'aiva blucou i campiunè, pe l'edisiun du [[1945]] s'é turnou ai giruin de qualificasiun cun doppu ün girun finale, duve ean pasè u Camuggi, a RN Napoli, a Florentia e a Lazio. A Lazio, ch'a l'ea a sesiun pe'u nöu da squaddra de balun, a l'é steta quella ch'a l'ha guagnou u titulu. Du [[1946]], au turneu g'han pigiou parte quatorze squaddre, ma aa fin g'han zügou sulu che dexe pe'e quattru che se sun retiè<ref group="n.">E squaddre retiè ean a [[Reale Società Ginnastica di Torino|Ginnastica Torino]], a [[Rari Nantes Trento]], la [[Rari Nantes Bologna]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]].</ref>. Stu turneu u se cumpuneiva de duì giruin a l'italiann-a de sula andà, l'ün a [[Milan]] e l'atru a [[Napoli|Napuli]]. E primme trè squaddre d'ogni girun sun pasè aa finale, ün atru girun ch'u s'é tegnüu a [[Rapallo|Rapallu]]. U girun A u l'é andetu aa Florentia, pasà cu'a [[Canottieri Olona]] e a Triestina e davanti aa Mameli e aa [[Pro Recco]], iscrita pe'a primma votta au campiunou. U girun B u l'é stetu invece guagnou dai napuliten davanti au Lazio, cu'u Camuggi ch'u l'é arivou tersu davanti aa [[Società di Educazione Fisica Virtus|SS Virtus]] de [[Bologna|Bulogna]] e aa [[Roggero di Lauria (ballaneuo)|Roggero di Lauria]], de [[Palermo|Palermu]]. U girun finale, invece, u l'é andetu ben au Camuggi, ch'u nu l'ha persu mancu üna partia, pe guagnà u sö segundu scüdettu. U girun finale de l'annu primma u l'ha detu a qualificasiun pe'e sei squaddre da növa [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] in tu [[1947]], quand'u l'é turnou e regule da retrucesciun e du scüdettu aa squaddra arivà au primmu postu. In ti anni doppu, u Camuggi u nu l'ha zügou guei ben da guagnà de tituli, finn-a au segundu postu in tu [[1951]], a punti pegi cu'a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli,]] che pe'a diferensa de gol a l'ha risevüu u titulu. === L'etè d'ou === A squaddra de l'Under 17 de Camuggi a l'aiva guagnou u titulu du [[1946]], du [[1949]] e du [[1950]], tantu che l'é cresciüu üna generasiun de campiuin du postu, che s'azunzeivan a quelli vegnüi da de atre parti. Fra questi, gh'é stetu u campiun ulimpionicu [[Renato de Sanzuane]] e u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, ch'u l'é stetu ün di prumutuì da pallanöu de donne. In tu [[1952]] a strutüa du campionou a l'é turna cangià: a [[Turin|Türin]] s'é zügou duì giruin de qualificasiun a quattru squaddre, cu'e primme due de ciascün che han pigiou parte aa finale pe'u scüdettu mentre e atre due finivan in tu girun pe'a retrucesciun. U Camuggi u l'ha guagnou u sö girun cun sei punti davanti aa [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]] e aa [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]], mentre l'atru u l'é stetu guagnou daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] davanti aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], a l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] e aa [[Virtus Livorno]]. Sciben che a Canottieri a l'aiva cumensou cun de vitoie cuntr'aa Florentia (5-2) e au Camuggi (4-2), sti ürtimi han guagnou tütte e atre partie menu che ün pareggiu a [[Romma|Rumma]], mentre i napuliten sun steti batüi armenu üna votta da tütti i sö aversai. A Rari Nantes a l'ha cuscì purtou a Camuggi u tersu titulu nasiunale, cun 9 punti in ciü da Canottieri Napoli (a 6), davanti aa Florentia (a 5) e aa Lazio (a 4), e i sö megiu anni sun cuscì cumensè<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=fAhUaWjQ17c|tìtolo=Il Camogli Campione d'Italia di pallanuoto|outô=Archivio Luce Cinecittà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U Renato de Sanzuane, che l'annu primma u l'aiva guagnou a medaggia de brunzu ae [[Òlinpîade de stæ do 1952|Ulimpiadi de Helsinki]] cu'a [[Naçionâle de balanêuo di òmmi de l'Itàlia|nasiunale]], in tu [[1953]] u l'é arivou a Camuggi. Cun tütti i sö gol u l'ha purtou i giancu-neigri au segundu scüdettu daa fia, pe finì u campiunou da cappucanuné davanti, tra i atri, au Carlo Pedersoli, che alantù u zügava cu'a Lazio e che poi u l'é vegnüu famuzu pe'u cine, cu'u survianumme de [[Bud Spencer]]. Pe'u campiunou du [[1954]] l'é stetu turna inandiou duì giruin preliminari (a [[Milan]]) e doppu u girun finale. U Camuggi u l'é arivou primmu in tu sö girun, davanti a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]], iscrita pe'a primma votta, Canottieri, Mameli e [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]]. In te l'atru girun gh'é stetu u pasaggiu da [[Pro Recco]], asemme a Lazio e RN Napoli. A surpreiza, u scüdettu de quellu annu u l'é andetu a Rumma, cu'u Camuggi ch'u l'ha finiu cun ün puntu de menu. U Cumüne, a ogni moddu, u se pueiva vantà cun orgöggiu de üna squaddra ben forte, tantu ch'u l'ha fetu fà due medagge d'ou, ünn-a pe'u quartu titulu du dixembre du [[1953]] e l'atra pe'i quarant'anni daa fundasiun da squaddra, in tu dixembre du [[1954]]. In tu [[1955]] u l'é stetu turna inandiou ün girun ünicu, cun due squaddre du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], due de Rumma, due de [[Napoli|Napuli]], due de [[Zena]] (a Mameli e u Genoa, turnou in ta pallanöu), a Florentia e a Triestina. U Camuggi, ch'u l'ha persu üna sula partia cuntru a Lazio, aa fin u l'ha guagnou u titulu cun 32 punti, cuntr'ai 30 da Lazio. Ciü inderé u l'é arivou a Canottieri, cun 22 punti, pegi, a surpreiza, cu'a Pro Recco<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=4HNrSSFaL64|tìtolo=Pallanuoto: Camogli 3/ Roma 1|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:I camogliesi nelle acque di Recco spettatori del grande incontro Enotria - G.S.F. Camogli (21-07-1929).jpg|miniatura|I camugin andeti in barca a [[Recco|Reccu]] pe'a partia du 21 de lüggiu du [[1929]] tra u G.S.F. Camogli e l'Enotria<ref name=":4" />]] In tu campiunou doppu, guagnou daa Lazio, u Camuggi u l'ha persu tütte e partie in trasferta, sarvanduse grassie ae vitoie in cà. Defeti, sulu u Genoa u l'é sciurtiu a battilu in cà; de ciü, de sta stagiun gh'é stetu a primma vitoia du Reccu cuntr'ai camugin. A Reccu gh'ea üna squaddra zà dau [[1913]], a Rari Nantes Enotria, ch'a l'é intrà in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federasiun]] in tu [[1922]] ma che poi a s'é desfeta cu'a fundasiun du Grüppu Spurtivu Fascista. In tu [[1946]] i züguei de l'Enotria ancun in ativitè han vusciüu fundà turna üna squaddra, cu'u numme de [[Pro Recco|Pro Recco Waterpolo 1913]]. Questa, dai culuri giancu-blö, a l'aiva cumensou a zügà in te l'egua davanti ai bagni, tantu che e gente de Camuggi aivan pigiou l'andassu de andali a vedde cu'e barche, cuscì da amiase a partia dau mà<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1452_Recco_Partita_di_pallanuoto_in_mare_1938.htm|tìtolo=1452. RECCO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. I scuntri fra e squaddre vixinn-e finivan spessu a botte, priunè o curpi de remmu, ascì lungu a stradda fra i duì cumüni<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_778_Pallanuoto_tifosi_camogliesi_a_Recco_1929.htm|tìtolo=778. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Anche quand'u se zügava in cà, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], e partie l'ean ciütostu sentie, cun tütti i tifuzi in sce barche e lungu u mö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_538_Spettatori_non_paganti_ad_una_partita_di_pallanuoto_1930c.htm|tìtolo=538. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta segunda meitè di [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a [[Recco|Reccu]] l'é cumensou i travaggi da [[Piscinn-a cumünale Antonio Ferro (Reccu)|storica piscinn-a]], mentre a Camuggi s'é spostou u campu davanti au portu, duve a squaddra a l'ha guagnou u sö ürtimu scüdettu in tu [[1957]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.wpdworld.com/waterpolo-history/quando-camogli-e-recco-divennero-una-cosa-sola/|tìtolo=Quando Camogli e Recco divennero una cosa sola|outô=Marco Tripodi|outô2=Edoardo Osti|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=zsuLaz4UbtA|tìtolo=Amarcord water polo/ Mitici derby Camogli-Recco anni '50|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In quellu annu, i camugin sun arivè primmi cun 22 punti, davanti ae squaddre de Napuli, aa Rari Nantes e aa Canottieri, mentre l'ean finie ciü inderé e due squaddre de Rumma, u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]], a Pro Recco e, da ürtimu, a Florentia. === Daa crixi di anni '60 ai zuveni di anni '70 === U Camuggi u l'ea ben forte quand'u zügava in cà e in ti campiunè a girun ünicu u l'andava ben megiu. Però, in te stagiuin doppu, s'é turnou au vegiu scistema du girun de qualificasiun cun doppu u girun finale, da tegnise in te üna sitè "neutra". I camugin han pasou tütte e votte e qualificasiuin ma, in tu turneu finale, nu l'han ciü fetu guei ben, levou u tersu postu du [[1961]], in te ün campiunou ünicu. Mentre, e squaddre di zuveni aivan fetu megiu, tantu da guagnà u "Trufeu du Zügou", detu aa sucietè che tra a primma squaddra e i zuveni a l'avesse cügeitu ciü punti. U [[1962]] e u [[1963]] han marcou a fin di megi tempi, cu'a squaddra ch'a l'é chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e a s'é purtà in ta növa piscinn-a, pe lascià cuscì u portu e l'egua sà. Mentre che pe tanti anni de fia a [[Pro Recco]] a cumensava a guagnà di scüdetti, u Camuggi u l'é turnou sübitu in ta [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] ma, pasou e anè difissili du [[1968]]-[[1969]], in tu [[1970]] a squaddra a l'é steta turna retrucessa. Doppu a prumusiun in ta Serie A in tu [[1972]] u gh'é stetu di anni ciü tranquilli, cun quattru Trufei du Zügou ([[1976]], [[1977]], [[1979]] e [[1980]]) e u tersu postu du [[1980]], davanti aa Pro Recco. De sti anni han zügou ben i zuveni, tantu i Under 17 (Alievi), campiuin in ti anni [[1973]], [[1976]] e [[1977]], che i Under 20 (Juniores), ch'aivan guagnou u titulu in ti anni [[1975]], [[1976]] e [[1979]], ciü che quellu de campiuin d'Italia ai [[Zöghi da Zuventü]] du [[1978]]. Sti gran tituli han fetu guagnà, in tu [[1979]], u ricunuscimentu da [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'Ou au Meritu Spurtivu]]. U meritu de sti gran dex'anni u l'é stetu du prescidente Girò Riccobaldi, de ün'antiga famiggia de Camuggi ch'a l'ea in te indüstrie de rè da pesca, e suviatüttu du [[Mino Di Bartolo|Mino di Bartolo]], fundatù da [[Rari Nantes Sori|pallanöu a Soi]] ch'u l'é stetu a Camuggi dau [[1970]] cumme alenatù da primma squaddra e de quelle di zuveni. Le u l'ha truvou di talenti cumme Ferrari, Casazza, Antonucci, Crovetto, Passalacqua e Massimo Fondelli, ditu Mamo, capitan e poi campiun du mundu cu'a nasiunale. Doppu du Bartolo l'alenatù u l'é stetu u Vio Marciani, ch'u l'aiva zügou in tu Camuggi, duv'u l'ha guagnou di campiunè. === I equilibri dau 1980 === Se in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] u campionou u l'ea tra a [[Pro Recco]], a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], dau scüdettu du [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] in tu [[1981]] a situasiun a l'é cangià. A Pro Recco, pasou i trei campiunè dau [[1982]] au [[1984]], a nu l'ha ciü guagnou de tituli finn-a au [[2002]]. De quelli anni a squaddra ciü forte a l'ea defeti u [[Circolo Nautico Posillipo (ballaneuo)|Posillipo]], üna növa furmasiun de [[Napoli|Napuli]], che dau [[1985]] au [[2001]] a l'ha pigiou dexe tituli. I ünici a fermà i napuliten sun steti Canottieri in tu [[1990]], a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]] in tu [[1999]] e due squaddre növe, u [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]] (campiun in tu [[1987]], [[1997]] e [[1998]]) e u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]] ([[1991]] e [[1992]]). Cu'u növu scistema de playoff e u tantu travaggiu fetu cu'i zuveni in ti anni primma, u Camuggi u l'ea pruntu a turnà aa carega, e dunca u l'ha acatou di züguei de livellu internasiunale e u l'ha truvou di sponsor. Tra i atri, gh'ea u tedescu [[Frank Otto]], mancin, u [[Gianni De Magistris]], tra i megiu marcatuì da storia italiann-a, e u zuvenu purté Francesco Cichero. In tu campiunou [[1984]]-[[1985]] i camugin sun arivè ai playoff, duve han batüu l'[[Circolo Canottieri Ortigia 1928|Ortigia]] de [[Siracusa|Siracüza]], pe fermase ae semifinale cu'u Posillipo Napoli, ch'u l'ha batüu a l'andà e au returnu. Arivou turna ai playoff in ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha guagnou cuntru a Canottieri Napoli, pe perde pe ün sulu gol a gara 3 da semifinale cu'u Pescara. L'annu doppu, pe ün puntu sulu, u Camuggi u nu l'ha pasou e qualificasiuin. In tu [[1988]] u l'ha cumensou a mancà de asbriu, cu'a squaddra che da penürtima a l'é retrucessa drita in te l'[[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|A2]], sensa pasà dai playout fra e pezu squaddre da [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|A1]] e quelle da A2, duve a Pro Recco a s'ea sarvà. Turnà in ta mascima serie in tu [[1989]], aa fin du campiunou a squaddra a l'é arivà turna au penürtimu postu. === A crixi di anni '90 e u repiggiu === Daa retrucesciun du [[1989]], a Rari Nantes Camuggi a l'ha patiu üna gran crixi, sensa turnà in ta mascima serie. In ta stagiun [[1994]]-[[1995]] a l'é arivà a l'ürtimu postu, cun 0 punti, pe chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e restaghe finn-a au [[1998]], mentre sulu cu'u campiunou de A2 [[2000]]-[[2001]] a l'é muntà turna in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]]. Alantù u növu campiunou u se cumpuneiva de üna serie de giruin a quattru squaddre, cun doppu atri duì a öttu squaddre, l'ün pe'i playoff (pe'e primme due arivè in tu girun a quattru) e l'atru pe sarvase dai playout (pe'e atre due). De quellu annu u Camuggi u l'ha finiu au tersu postu, cu'i meximi punti da [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] ma pezu pe'a diferensa di gol, mentre in tu sö girun gh'ea a [[Pro Recco]] pe primma e a [[Telimar Palermo]] ürtima. A ogni moddu, aa fin a squaddra a s'é sarvà. In tu campiunou [[2002]]-[[2003]], cangiou pe avei primma duì giruin da öttu e poi quattru da quattru squaddre, a Rari Nantes a l'é arivà quarta, pe pasà au girun di playoff insemme au [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]] e a Canottieri. Arivà a l'ürtimu postu, a squaddra a l'é finia in tu tabelun cuntru aa Pro Recco, pe sciurtine batüa. Sti exiti han purtou u Camuggi a zügà a [[COMEN Cup]], üna cuppa internasiunale guagnà in te quella ucaxun propiu dai camugin<ref>{{Çitta web|url=https://www.cnposillipostory.net/Pallanuoto/pagine/2003_pallanuoto_citaliani_A.htm|tìtolo=Campionato Italiano Pallanuoto A1 2002/2003|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2003]]-[[2004]] s'é turnou au scistema du [[2001]]-[[2002]], cu'i girun primma a quattru e doppu a öttu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305012547/http://www.federnuoto.it/pdf/pallanuoto_normativa_a1m_20031207.pdf|tìtolo=Normativa Campionato Pallanuoto Serie A1 Maschile, ediz. 2003/2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Alantù in tu Camuggi ghe zügava u campiun serbu-muntenegrin [[Aleksandar Šapić]], ch'u l'ha finiu a stagiun da cappucanuné, e l'[[Arnaldo Deserti]]. U Camuggi u l'é arivou segundu, distante dau [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]] (alantù Leonessa Brescia, üna squaddra növa) ma davanti au [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]]. In tu girun a öttu u Camuggi u l'é finiu quintu, deré au Sann-a, squaddra aversaia ai playoff ch'a l'é aa fin pasà cu'a gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050307091409/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2004campionato_maschile_play-o|tìtolo=Campionato maschile serie A1 - Stagione 2003-2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu a nu l'é finia guei ben, detu che u Šapić u se n'ea andetu a Sann-a e u Deserti aa Pro Recco, e u Camuggi u l'é arivou tersu in ti giruin a quattru, ma u s'é sarvou in te quellu a öttu di playout, pe finilu au primmu postu. De ciü, u l'ha zügou u spareggiu fra i ürtimi duì di playoff e i primmi duì di playout, ch'u l'avieva permissu d'intrà in tu tabelun di playoff, ma u l'ha duvüu fermase cuntr'au Nervi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120626005920/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2005campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2004-2005|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun [[2005]]-[[2006]], a squaddra a l'ha turna finiu a primma faze au tersu postu mentre, cu'u quartu postu in tu girun a öttu, a l'ha duvüu zügà i playout, duve a s'é sarvà p'avei batüu u [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] tantu a l'andà che au returnu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120625075032/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2006campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2005-2006|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Dau [[2006]]-[[2007]] u l'é turna cangiou u furmatu, cun duì giruin a öttu e doppu ün atru da öttu tra e primme quattru de ün e e ürtime quattru de l'atru. E primme clasifichè andavan ai playoff, l'ürtima de ogni girun a l'ea retrucessa mentre a penürtima e a ters'ürtima gh'aivan da zügà i playout. U Camuggi u nu l'ha fetu guei ben e, arivou penürtimu, u l'ha zügou i playout cuntr'au [[Associazione Sportiva Chiavari Nuoto|Ciavai]], ch'u u l'ha batüu in gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2006-2007.html|tìtolo=Stagione 2006-2007|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === A növa generasiun e u scuntru cu'a Federnuoto === E megiu stagiuin spessu ne sun vegnüe da ün gran travaggiu in sce squaddre di zuveni. A Rari Nantes a l'ha visciüu üna növa etè d'ou grassie ai sö zuveni, che han guagnou tanti trufei. U primmu u l'é arivou in tu [[2006]] cu'u primmu titulu de l'Under 15 che, l'annu doppu, a l'ha detu cunferma cu'u segundu titulu daa fia, stagiun ch'u l'ha purtou a Camuggi u scüdettu de l'Under 20 ascì. L'Under 17 a l'é steta campiun in ti anni [[2008]], [[2010]], [[2011]] e [[2012]], mentre l'Under 15 a l'ha guagnou turna u titulu in ti anni [[2008]], [[2009]] e [[2012]], cun l'ürtimu scüdettu di zuveni ch'u l'é stetu quellu, du [[2013]], de l'Under 20. A fà pröva du gran valù da sucietè, in tu [[2018]] a RN Camuggi a l'ha risevüu u "Culà d'Ou", u mascimu ricunuscimentu spurtivu nasiunale, dau prescidente du [[CONI]]<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/collare-doro-per-la-rari-nantes-camogli-2/133587|tìtolo=Collare d'Oro per la Rari Nantes Camogli|dæta=20 dixembre 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta Serie A2 [[2007]]-[[2008]] a primma squadda a l'é andeta ben ma a l'ha finiu pe perde a finale di playoff cuntra au [[Anzio Waterpolis|Latina]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>, cuscì cumme, in ta stagiun doppu, quand'a l'é steta fermà in gara 3 cuntr'aa Rumma<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2010]], batendu u [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e l'[[Acquachiara ATI 2000|Acquachiara]] de [[Napoli|Napuli]], u Camuggi u l'é turnou in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]], che in tu fratempu a l'ea turnà a girun ünicu a duzze squaddre, cu'i playoff scüdettu finn-a a l'utava puzisiun<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2009-2010.html|tìtolo=Stagione 2009-2010|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, i camugin sun arivè settimi (sun steti quelli che han paregiou ciü partie), e se sun scuntrè cu'u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], ch'u l'ha guagnou tantu l'andà che u returnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2010-2011.html|tìtolo=Stagione 2010-2011|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'anà doppu a l'é finia au meximu, cu'u Sann-a ch'u l'é pasou guagnandu a partia in cà e gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2011-2012.html|tìtolo=Stagione 2011-2012|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A quei tempi nu gh'ea üna bella aia in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federnuoto]], cun de beghe pe'u calendaiu di campiunè, a gestiun di diritti aa televixun e di cuntratti cu'i sponsor, ciü che pe asbascià e speize aministrative. U Camuggi u l'aiva dunca mustrou l'interesse a nu iscrivise in Serie A1 e u l'ha tratou cu'a [[Telimar Palermo]] ([[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]]) pe scangiase u titulu spurtivu. A FIN a s'é dita cuntraia a sta manovra e dunca i camugin se sun iscriti ai 2 de settembre aa Serie A, ben che cu'üna squaddra tütta de zuveni, pe arivà ürtimi. === U növu sponsor e i campiunè in A2 === A stagiun du [[2013]] a l'é cumensà cu'ün sponsor impurtante, l'impreiza SpazioGenova, e a squaddra a l'ha cangiou de numme in te Spazio Rari Nantes Camogli. Cumme alenatù u l'é stetu cunfermou [[Angelo Temellini]], arivou in tu [[2009]] e ch'u l'é restou a Camuggi finn-a in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.waterpolopeople.com/news/waterpolo-people/rari-nantes-camogli-angelo-temellini-rassegna-le-dimissioni|tìtolo=Rari Nantes Camogli: Angelo Temellini rassegna le dimissioni|dæta=24 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Pasou duì anni quande a squaddra a s'é sarvà fassile, in tu [[2015]] a l'é arivà finn-a ai playoff, persi cu'u [[Associazione Sportiva Nuoto e Canottaggio Civitavecchia|Civitavecchia]]. Dau [[2018]], doppu üna lunga preparasiun e di növi züguei, u Camuggi u l'é turnou in cursa e, pe di anni, u s'é scuntrou tante votte cu'u [[Torino '81]] pe guagnà u primmu postu du Girun Nord. De sti tempi u l'é nasciüu ascì u Sabati Casual, ün gruppu de tifuzi du Camuggi. A stagiun [[2018]]-[[2019]] a l'ha vistu u Camuggi in testa cun 55 punti, davanti au Türin cun 50, e ai playoff a l'ha guagnou cuntr'au [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]], batüu in gara 1 e 3, ma a squaddra a l'ea urmai stracca aa finale cu'a [[Telimar Palermo]], ch'a s'é guagnà u pasaggiu de categuria<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2018-2019/|tìtolo=Campionati 2018-2019|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben che u Camuggi u l'ea partiu ben, a l'é steta blucà pe'a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID]], insemme a tütti i campiunè<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2019-2020/|tìtolo=Campionati 2019-2020|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U campiunou [[2020]]-[[2021]], pe'e questiuin de sanitè, u l'é stetu inandiou a quattru giruin: u Girun Ligüria, u Girun Nord-Est (cu'u [[Rari Nantes Sori|Soi]]), u Girun Centru e u Girun Süd. U girun da Ligüria u l'é stetu guagnou dau [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]], mentre u Camuggi u l'é arivou segundu davanti a [[Rari Nantes Arenzano|Rensen]], Crocera Genova, [[Associazione Sportiva Lavagna '90|Lavagna]] e [[Sportiva Sturla|Stürla]]. Alantù u Camuggi u s'é scuntrou cu'üna növa squaddra, u [[De Akker Team|De Akker Bologna]], ch'a l'ha pasou a surpreiza u scuntru<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2020-2021/|tìtolo=Campionati 2020-2021|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'annu doppu u Camuggi e u Türin sun steti fermè ai playoff daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e daa [[Società Sportiva Roma Vis Nova Pallanuoto|Roma Vis Nova]]<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2021-2022/|tìtolo=Campionati 2021-2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], u Camuggi u l'ha guagnou a ''regular season'' cun 9 punti in sciu Türin, pe poi batte l'[[Training Academy Olympic Roma|Olympic Roma]] e, in finale, a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], cuscì ch'u l'é stetu prumossu<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2022-2023/|tìtolo=Campionati 2022-2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha zügou pe'u ciü da atre parti, pe di travaggi impurtanti au teitu da sö piscinn-a, e, zügou turna u derby cu'a [[Pro Recco]] u l'é stetu batüu pe 3-25. Finiu sensa punti a ''regular season'', in tu girun pe'a retrucesciun a squaddra a l'é arivà ürtima cun ün puntu, sensa zügà i playout cumme e atre squaddre, e a l'é dunca turnà in ta Serie A2<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2023-2024/|tìtolo=Campionati 2023-2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben ch'u partiva da favuriu e squaddra da batte, u Camuggi u nu l'ha fetu ben cumme in ti anni primma<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2024-2025/|tìtolo=Campionati 2024-2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Squaddra de donne == Quandu, in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a Camuggi l'ea arivou u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, a squaddra a l'ha guagnou tante partie e tituli e, tra i sö tifuzi, gh'ea ascì ün gruppu de zuvene. Cuscì, l'Erdely u l'ha pensou de inandià üna squaddra de [[Nêuo|nöu]] pe'e donne in ta Rari Nantes, cun tante de ste zuvene che g'han fitu pigiou parte. A stu moddu l'é nasciüu a sesiun pe'e donne da Rari Nantes Camogli, a primma de stu genere de tütta l'[[Italia]]. Sciben che, au prinsipiu, ae donne l'ea cuncessu de zügà a [[Ballaneuo|pallanöu]], in ti [[Anni 1920|anni Vinti]] stu sport u l'é stetu vietou e, pe'a gente ch'a l'ea ancun de st'idea, nu gh'é stetu guei de squaddre che sun andete aprövu aa RN Camuggi. A ogni moddu, l'Erdely u l'ha decizu d'inandià ascì ün'atra sucietè, a Virtus Camogli, sulu pe'e donne<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1403_Rari_Nantes_Camogli_squadra_femminile_Virtus_Camogli.htm|tìtolo=1403. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. E due squaddre han zügou tanti derby l'ünn-a cuntru l'atra, e sun stete invitè üna votta finn-a daa [[Naçionâle de balanêuo de dònne di Pàixi Bàsci|nasiunale ulandeize]], mentre ch'a l'ea in retiu a [[Zena]] in te [[Piscìnn-e de Arbâ|piscinn-e de Arbà]], pe zügà üna partia dimustrativa. Ben che batüe, e camuginn-e han zügou ben e sun stete aa fin aplaudie dau pübblicu<ref name=":3" />. A despetu de l'interesse, st'ativitè a nu l'é andeta guei avanti: a Virtus Camogli a s'é desfeta mentre a sesiun pe'e donne da Rari Nantes a l'ha finiu maniman de zügà. Levou quarche caxu tra i amatuì, tütti in ta [[Liguria|Ligüria]], l'ezempiu de Camuggi u nu l'é stetu seguiu da atre squaddre e sulu in tu [[1985]] u s'é inandiou u primmu [[Campionou italian de ballaneuo de dònne|campiunou italian de pallanöu de donne]]<ref name=":3" />. Nunustante e primme esperiense ligüri, au prinsippiu e squaddre ciü forti sun stete u [[Volturno Sporting Club|Volturno]], de [[Napoli|Napuli]], e poi u [[Associazione Sportiva Orizzonte Catania|Catania]]. In tu detaggiu, e zügoue de Camuggi nu sun mai arivè in ta [[Serie A1 (ballaneuo de dònne)|primma categuria]] e l'é sulu de resente che sun muntè in te l'[[A2 (ballaneuo de dònne)|A2]]. A primma stagiun de camuginn-e in te l'A2 a l'é steta in tu [[2010]]-[[2011]], in tu girun Nord. Quellu annu, finiu cu'a squaddra ch'a l'é chinà turna de categuria, e camuginn-e aivan zügou cuntru a [[Associazione Sportiva Nuoto Prato|Cavalieri Prato]], [[Rari Nantes Florentia|Firenze]], [[Pallanuoto Livorno|Livorno]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Nuoto Club Milano|Milano]], [[Gruppo Nuoto Osio|Osio]], [[Promogest]], [[Nuoto Tolentino|Tolentino]] e [[Pallanuoto Trieste|Trieste]]. In ta stagiun [[2024]]-[[2025]] e zuvene du Camuggi sun turnè in te l'A2, pe truvaghe [[Acquatica Torino]], [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]], [[Associazione Sportiva Como Nuoto|Como]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Waterpolo Milano Metanopoli|Metanopoli]], [[Rari Nantes Orobica|Orobica]] e [[Rari Nantes Sori|Soi]], arivandu a sarvase<ref name=":5" />. U campiunou doppu, cu'a Locatelli ch'a l'ea steta prumossa, e aversaie du Camuggi sun stete l'Acquatica Torino, u Como, u Metanopoli, l'Orobica, u Parma, u Project Sport Leinì e u Soi<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/a1-a2-b/|tìtolo=A1 - A2 - B|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Strutüe == In ti sö megiu anni u Camuggi u zügava in te l'egua du [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], primma in ta parte au redossu du mö e poi, dai [[Anni 1950|anni Sinquanta]], in te l'avamportu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1552_Pallanuoto_partita_giocata_nell'avamporto_1950c.htm|tìtolo=1552. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1940|Quaranta]] i tifuzi camugin se meteivan in sciu mö e in sce banchinn-e, mentre in ti anni Sinquanta, detu che e partie se tegnivan pe'u ciü in te pochi meixi, u se muntava üna tribünn-a a trei cen pe'i spetatui. In tu [[1963]] a l'é steta averta a piscinn-a cumünale a[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]], intitulà au Giuva Baldini, l'ünicu atleta che, cu'a sö lunga ativitè spurtiva, u l'ha guagnou u [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]] tantu primma che doppu a guera. Alantù st'impiantu u nu gh'aiva ancù de tribünn-e e de teitu, feti ciü tardi, e u l'é stetu cumpletou grassie a ün investimentu de l'impreiza americann-a [[Jantzen]]. Cun quest'impreiza, ch'a fava di custümmi da bagnu e di atri vestì spurtivi, a RN Camuggi a l'é vegnüa a primma sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] a aveighe ün sponsor ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1367_Piscina_Comunale_di_Camogli_Giuva_Baldini_colori_1963.htm|tìtolo=1367. PISCINA COMUNALE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2001]] a piscinn-a a l'é steta cuverta da ün teitu fetu pe'u ciü de legnu, ünicu in tu sö genere. Però, pe'i pochi interventi feti pe mantegnilu, i materiali se sun smangiè e, in tu [[2021]], s'é duvüu cacià zü u teitu. In ti anni doppu, pe l'invernu, se cumensou a muntà üna cuvertüa a presciun d'aia pe andà avanti cu'e ativitè, che però a nu permeteiva l'intrà ai spetatui. L'annu doppu da [[Pandemîa de COVID-19|pandemia]] a primma squaddra a l'ha ancun pusciüu zügà aa Baldini, mentre in te stagiuin ciü avanti a l'ha duvüu andà in te piscinn-e di paixi vixin, cumme a [[Ciävai|Ciavai]] e a [[Recco|Reccu]]. Aa fin, in te l'autünnu du [[2025]], l'é cumensou i travaggi pe arangià tüttu l'impiantu<ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/10/camogli-al-via-i-lavori-di-riqualificazione-per-la-piscina-giuva-baldini-riconsegna-settembre-2026-441624/|tìtolo=Camogli, al via i lavori di riqualificazione per la piscina Giuva Baldini: riconsegna settembre 2026|outô=Nicola Giordanella|dæta=15 otubre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>.<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/la-rari-nantes-camogli-gestira-la-piscina-di-recco-fino-a-dicembre/299670|tìtolo=La Rari Nantes Camogli gestirà la piscina di Recco fino a dicembre|dæta=31 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref> E primme partie di tifuzi du Camuggi se tegnivan a l'umbra du campanin da [[Baxilica de l'Asunta (Camuggi)|baxilica]] mentre, doppu da fundasiun da Rari Nantes (cu'i incuntri ufisiali che sun finii in tu Purtixö), pe'i alenamenti s'é cuntinuou a andà in te l'egua fra a fuxe d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] e u Stabilimentu Miramare. In scia ciazza, zà dau [[1914]] gh'é de testimunianse da custrusiun du "parcu de stè" pe'i dirigenti che cuscì amiavan e partie in mà<ref name=":0" />. In tu [[1921]] l'é stetu fabricou üna custrusiun de legnu e teia ciü grande mentre, in tu [[1930]], se n'é fetu ünn-a de ciümentu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_532_Rari_Nantes_Camogli_Pallanuoto_Waterpolo_Squadra_1921.htm|tìtolo=532. RARI NANTES|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A sucietè, da quandu a gh'é a piscinn-a, de stè a l'ha cuntinuou a adövià a ciazza, tantu che a custrusiun da "''Base Mare''", muntà tütte e stè, a l'é vegnüa quexi ün'istitusiun. Sta tradisiun, cu'a strutüa de legnu in scia ciazza e ün campu marcou da boe in mà, a va avanti ancun aa giurnà d'ancö. == Palmares == === Tituli nasiunali === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Campiunè italien]]: 6 ** 1935, 1946, 1952, 1953, 1955, 1957 * [[Trofeo do Zugou|Trufeu du Zügou]]: 5 ** 1961, 1976, 1977, 1979, 1980 === Trufei internasiunali === * [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]]: 1 ** 2002-2003 === Trufei di zueni === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Juniores A|Campiunou italian Juniores]]: 5 ** 1975, 1976, 1979, 2007, 2013 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Allevi A|Campiunou italian Alievi]]: 10 ** 1946, 1949, 1950, 1973, 1976, 1977, 2008, 2010, 2011, 2012 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Zoveni|Campiunou italian Zuveni]]: 5 ** 2006, 2007, 2008, 2009, 2012 === Medagge === * [[Immaggine:MeritoSportivo2.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'argentu au meritu spurtivu]]: 1 ** 1964 * [[Immaggine:MeritoSportivo1.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'ou au meritu spurtivu]]: 1 ** 1977 == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] 9gkajwnjqfni17wlocz3oaa4l8v9vr9 Spazio Rari Nantes Camogli 0 32990 271655 2026-07-09T17:21:34Z N.Longo 12052 + rdr 271655 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rari Nantes Camogli]] 15u28g5e90pgiwy2i4vzo6nfymi2y3w Categorîa:Palanêuo in Ligùria 14 32991 271657 2026-07-09T17:29:38Z N.Longo 12052 + cat 271657 wikitext text/x-wiki {{Argoménto categorîa|2=da palanêuo in Ligùria}} {{Interprogetto}} [[Categorîa:Spòrt in Ligùria]] [[Categorîa:Ballaneuo|Ligùria]] 6695cdcqar6bjb27vvwy9brmdn7s1eq Pallaneuo in Liguria 0 32992 271663 2026-07-09T17:55:56Z N.Longo 12052 + rdr 271663 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Palanêuo in Ligùria]] pu2z9mmcorz6je2mv5c8fo039465jve Pallanöu in Ligüria 0 32993 271664 2026-07-09T17:56:14Z N.Longo 12052 + rdr 271664 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Palanêuo in Ligùria]] pu2z9mmcorz6je2mv5c8fo039465jve Zèrbia 0 32994 271668 2026-07-09T19:17:31Z Michæ.152 13747 Pagina conligâ a "Moutîa" 271668 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Disclaimer|medico}} Pe '''zèrbia''' ò '''zærbia''' (da-o latìn tàrdo ''derbita'' "moutîa da pélle, impetigo", d'òrìgine gàllica) s'inténde de sòlito 'na [[Moutîa|moutîa]] da [[pélle]], caraterizâ in generâle da rosô, formaçión de scàgge ò cróste e smangiaxón. Defæti con sto nómme popolâ se ghe riferìsce de spèsso a ciù moutîe despæge pe caxoìn, caraterìstiche biològiche, svilùppo e cûa ma che a prìmma vìsta pêuan sconpartî dötréi mòddi de prezentâse scìmili. Sta categorîa a tîa drénto tùtte quélle condiçioìn da pélle che into pasòu pigiâvan ascì o nómme de "èrpete", cómme pe exénpio quélle che inta mêxìnn-a d'ancheu vêgnan ciamæ tinea corporis, impetigo, herpes zoster e eczema. [[File:Herpes circiné 01.jpg|thumb|Zèrbia in sciô bràsso |centro]] == Condiçioìn médiche == === Tinea corporis === A tinea corporis<ref>A sta moutîa se riferìsce con tùtta probabilitæ a definiçión de "zèrbia" dæta da-o [[Gioanìn Cazàssa|Casàzza]]: "''Volatica. T. med.'' ''Herpes furfuraceus circinatus. Malattia cutanea, che si manifesta con macchie scabrose, di colore più o meno rossiccio, pruriginose, per solito circolari, più elevate ne' margini, men colorite, anzi pallide nel centro, ove si cuoprono di squame decidue e rinaenti, tenuissime e furfuracee. Occupa per lo più una piccola estensione di cute in una volta, ed è cosi nominata perchè trasportasi facilmente sotto la medesima forma, e talvolta anche sotto la stessa dimensione da un sito all'altro della pelle. Dicesi anche Erpete, Serpigine, e in qualche luogo d'Italia Zerbite e Derbia.''"</ref> a l'é 'n'[[infeçión]] superfiçiâle da pélle, caxonâ da-i [[Fungi|fónzi]] di géneri ''Trichophyton'', ''Epidermophyton'' e ''Microsporum''. Sta condiçión a se prezénta tipicaménte cómme 'na ciàstra ò 'na plàcca scabrôza, ciù ò mêno róssa, de fórma riónda ò òvâle, bén delimitâ e co-ìn bórdo in gîo rilevòu; 'na lengêa smangiaxón a l'é comùn. A l'é a dermatofitôxi ciù comùn (prevalénsa do 20-25%) e a corpìsce sorviatùtto i figeu; a trasmisción do fónzo a l'é favorîa da-i anbiénti ùmidi e câdi, da-o sconpartî sciugamoén e vestî e da l'indosâ vestî tiæ. O fónzo o prodûe di enzîmi che ghe perméttan de invàdde o seu còrnio da pélle e de difóndise vèrso fêua. A diàgnoxi a l'é pe-o ciù clìnica, sorviatùtto si-â lexón a l'é caraterìstica, ma a diàgnoxi diferençiâle a l'é ància e a tîa drénto tùtte e moutîe che se pêuan prezentâ con lexoìn "a mòddo d'anéllo". O trataménto o prevédde e mezûe pe amermâ i fatoî de réizego, ö sæ mantegnî a pélle sciûta e nétta, e l'ûzo de antimicòtichi pe-o ciù tòpichi; se tratâ a tinea corporis a ténde de lóngo a goarî<ref>National Library of Medicine: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7375854/ Tinea corporis: an updated review]</ref>. [[File:Ringworm on the arm, or tinea corporis due to Trichophyton mentagrophytes PHIL 2938 lores.jpg|thumb|Zèrbia (tinea corporis) in sciô bràsso|centro]] === Impetigo === L'impetigo a l'é 'n'[[infeçión]] comùn di seu superfiçiâli da pélle ch'a l'é asæ contagiôza e a l'é caxonâ da [[Bacteria|batérri]] di géneri ''Staphylococcus'' e ''Streptococcus'', sorviatùtto ''Staphylococcus aureus'' e ''Streptococcus pyogenes''. A se prezénta con dôe fórme, ö sæ cómme ''impetigo non bullosa'', caraterizâ da cróste cô de l'amê in sciô vîzo e-e estremitæ, ò ''impetigo bullosa'', caraterizâ da làrghe brîgoe mòlle sorviatùtto inte céighe da pélle. A l'é l'infeçión batérica ciù difûza inti figeu, màscime inti clîmi câdi e ùmidi (prevalénsa do 11,2%). I batérri pêua atacâ e invàdde de drîto a pélle sànn-a ò dónca l'infeçión a peu interesâ de lexoìn za prezénti. A diàgnoxi a l'é pe-o ciù clìnica e a diàgnoxi diferençiâle a tîa drénto tànte âtre condiçioìn con brîgoe e sfêugo. O trataménto o prevédde l'ûzo de antibiòtichi tòpichi ò scistémichi, in azónta a-e mezûe de netîxe pe schivâ o contàggio; ciù ò mêno o 20% di câxi o goarìsce in mòddo spontànio e-o trataménto o l'accélera a goaixón. [[File:Bullous impetigo1.jpg|thumb|Zèrbia (impetigo bullosa) in sciâ pànsa|centro]] === Herpes zoster === L'herpes zoster<ref>A sta moutîa se riferìsce con tùtta probabilitæ a definiçión de "zèrbia" dæta da l'[[Gioxeppe Oivê|Oivê]]: "''Serpigine, macchia o infiammazione della pelle, che con diverse pustulette e scorticature va serpeggiando per la medesima pelle. Detta anche erpete, impetigine.''"</ref> ò fêugo de Sant'Antönio o l'é 'n'[[infeçión]] caxonâ da-a riativaçión do Varicella-Zoster Virus (ZVZ), o mæximo [[Virus|vîro]] ch'o pròvoca e [[voiêue xoatìnn-e]]. A caraterìstica de l'herpes zoster a l'é a distribuçión dermatomérica de seu lexoìn, con brîgoe rósse, che pêuan vegnî ciavélli e pöi cróste; e lexoìn sciórtan de spésso dòppo di scìntomi prodròmichi cómme dô, formigoaménto e bruxô. L'é 'na condiçión comùn e-o 32% de persónn-e o-a desvilùppa inta seu vìtta, ma o réizego o l'ouménta co-o crésce de l'etæ. Dòppo l'infeçión primâia, ö sæ e voiêue xoatìnn-e che corpìscian pe-o ciù i figeu, o vîro o s'aretîa inti gróppi nervôxi, dónde o peu restâ ascôzo pe ànni ascì prìmma de riativâse e caxonâ l'herpes zoster, sorviatùtto inta vegiàia ò into câxo de l'abasciaménto da sorvegiànsa inmunitâia. A diàgnoxi a l'é de sòlito clìnica in sciâ bâze de lexoìn tìpiche "a mòddo de picàggia" ma inte dötréi câxi a peu êse confermâ co-a [[PCR]]. O trataménto co-i antivirâli o l'agiùtta a acelerâ a goaixón e a schivâ e conplicànse, cómme a neoralgîa post-erpética sorviatùtto inti vêgi. [[File:Herpes zoster chest.png|thumb|Zèrbia (Herpes zoster) in sciô pêto|centro]] === Eczema === L'eczema o l'é 'n'insciamaçión no contagiôza da pélle ch'a se prezénta con fórme despæge: o tîpo ciù comùn o l'é a [[Dermatite atopica|dermatîte atòpica]], ma gh'é l'eczema da contàtto ascì, l'eczema dizidròzico, a dermatîte asteatòtica, l'eczema a mòddo de monæa e-a dermatîte seboròica. O l'é caxonòu in generâle da fatoî genétichi e inmunitâi, che pòrtan a 'na deboléssa da barêa da pélle, ch'a no l'é ciù bónn-a a trategnî l'umiditæ e a làscia pasâ i fatoî de fêua che danézzan a pélle. A se prezénta tipicaménte con rosô, fòrte smangiaxón, sechéssa e formaçión de brîgoe ò cróste. A l'é 'na condiçión comùn (prevalénsa de l'1-8% tra-i gréndi e do 15-20% tra-i figeu), o corpìsce de ciù e [[Femmina|fémine]] (1:2) con de preferénse de ràzza; a l'é ciù difûza inti pàixi desvilupæ e inte zöne de çitæ e l'é de spésso acobiâ a de condiçioìn d'alergîa cómme l'[[âxima]] e-a frêve da fén. A diàgnoxi a l'é fæta pe-o ciù in sciâ clìnica e in sce l'anàlixi da stöia do paçiénte ma a peu arenbâse a-i ''[[patch test]]'' ascì e a-a [[biopsîa]]. O trataménto o se bâza in sce l'apricâ tùtti i giórni di prodûti pe inumeî a pélle, l'ûzo de corticosteròidi tòpichi pe amermâ l'insciamaçión e-o schivâ i fatoî iritànti. [[File:Eczema-arms.jpg|thumb|Zèrbia (eczema) in sce bràsse|centro]] == Mêxìnn-a popolâ == {{Disclaimer|alternative}} [[File:Mantis religiosa (egg case).jpg|thumb|'Na zèrbia ò tìgno (ötêca de ''Mantis religiosa'')]] Inta mêxìnn-a popolâ da [[Liguria|Ligùria]] l'êa difûzo l'ûzo de ötêche da ''Mantis religiosa'' pe segnâ ste moutîe da pélle. Defæti e mæxime sàcche de êuve da [[Cattænn-a divota|catænn-a divöta]] êan ciamæ "zèrbie" e sta somegiànsa de nómme, inta dotrìnn-a de segnatûe, a l'êa con tùtta probabilitæ tegnûa pe ségno da seu capaçitæ de cuâ ste condiçioìn, con transferî e propietæ da moutîa a l'ògètto in caxón da seu analogîa. O mæximo remédio o l'êa difûzo inte dötræ zöne da Frànsa pe schivâ ò mêgâ i brignoìn de moén ò di pê; in Ligùria l'é atestòu ascì a pràtica de dònne d'arechéugge e "zèrbie" ò "tìgni" co-a lùnn-a a favô e de dêuviâli pe cuâ o mâ de dénti<ref>Scortecci G., 1960. Insetti, 2 volumi. Labor, Milano</ref>. E sàcche de êuve da catænn-a divöta són dêuviæ scìnn-a inta mêxìnn-a tradiçionâ cinéize, dónde pìggian o nómme de ''Sangpiaoxiao'' (桑螵蛸), in particolâ pe tratâ i destùrbi di rén, e pèrdie d'oénn-a e l'inpoténsa. Scibén che e ötêche de ''Mantis'' contêgnan de sostànse con vàrie ativitæ biològiche (anti-insciamatöie, antidiurétiche, anticàncou, antioscidànti e relasciànti di vâxi<ref>National Library of Medicine: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33920120/ Chemical Constituents of the Egg Cases of Tenodera angustipennis (Mantidis ootheca) with Intracellular Reactive Oxygen Species Scavenging Activity]</ref>), no gh'é de evidénse scentìfiche, stùddi ò aprovaçioìn regolatöie che supòrtan e-a seguéssa de sti trataménti. == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] 0tpjj25pnkjueiu5hl4dflz4qpj5re2 271676 271668 2026-07-10T10:42:53Z Michæ.152 13747 271676 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Disclaimer|medico}} [[File:J. L. M. Alibert, Description des maladies de la peau. Wellcome L0020971.jpg|thumb|Reprezentaçión de "Zèrbia crostôza giânénte" do J. L. M. Alibert (''Description des maladies de la peau'')|292x292px]] Pe '''zèrbia''' ò '''zærbia''' (da-o latìn tàrdo ''derbita'' "moutîa da pélle, impetigo", d'òrìgine gàllica) s'inténde de sòlito 'na [[Moutîa|moutîa]] da [[pélle]], caraterizâ in generâle da rosô, formaçión de scàgge ò cróste e smangiaxón. Defæti con sto nómme popolâ se ghe riferìsce de spèsso a ciù moutîe despæge pe caxoìn, caraterìstiche biològiche, svilùppo e cûa ma che a prìmma vìsta pêuan sconpartî dötréi mòddi de prezentâse scìmili. Sta categorîa a tîa drénto tùtte quélle condiçioìn da pélle che into pasòu pigiâvan ascì o nómme de "èrpete", cómme pe exénpio quélle che inta mêxìnn-a d'ancheu vêgnan ciamæ tinea corporis, impetigo, herpes zoster e eczema. == Condiçioìn médiche == === Tinea corporis === A tinea corporis<ref>A sta moutîa se riferìsce con tùtta probabilitæ a definiçión de "zèrbia" dæta da-o [[Gioanìn Cazàssa|Casàzza]]: "''Volatica. T. med.'' ''Herpes furfuraceus circinatus. Malattia cutanea, che si manifesta con macchie scabrose, di colore più o meno rossiccio, pruriginose, per solito circolari, più elevate ne' margini, men colorite, anzi pallide nel centro, ove si cuoprono di squame decidue e rinaenti, tenuissime e furfuracee. Occupa per lo più una piccola estensione di cute in una volta, ed è cosi nominata perchè trasportasi facilmente sotto la medesima forma, e talvolta anche sotto la stessa dimensione da un sito all'altro della pelle. Dicesi anche Erpete, Serpigine, e in qualche luogo d'Italia Zerbite e Derbia.''"</ref> a l'é 'n'[[infeçión]] superfiçiâle da pélle, caxonâ da-i [[Fungi|fónzi]] di géneri ''Trichophyton'', ''Epidermophyton'' e ''Microsporum''. Sta condiçión a se prezénta tipicaménte cómme 'na ciàstra ò 'na plàcca scabrôza, ciù ò mêno róssa, de fórma riónda ò òvâle, bén delimitâ e co-ìn bórdo in gîo rilevòu; 'na lengêa smangiaxón a l'é comùn. A l'é a dermatofitôxi ciù comùn (prevalénsa do 20-25%) e a corpìsce sorviatùtto i figeu; a trasmisción do fónzo a l'é favorîa da-i anbiénti ùmidi e câdi, da-o sconpartî sciugamoén e vestî e da l'indosâ vestî tiæ. O fónzo o prodûe di enzîmi che ghe perméttan de invàdde o seu còrnio da pélle e de difóndise vèrso fêua. A diàgnoxi a l'é pe-o ciù clìnica, sorviatùtto si-â lexón a l'é caraterìstica, ma a diàgnoxi diferençiâle a l'é ància e a tîa drénto tùtte e moutîe che se pêuan prezentâ con lexoìn "a mòddo d'anéllo". O trataménto o prevédde e mezûe pe amermâ i fatoî de réizego, ö sæ mantegnî a pélle sciûta e nétta, e l'ûzo de antimicòtichi pe-o ciù tòpichi; se tratâ a tinea corporis a ténde de lóngo a goarî<ref>National Library of Medicine: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7375854/ Tinea corporis: an updated review]</ref>. [[File:Ringworm on the arm, or tinea corporis due to Trichophyton mentagrophytes PHIL 2938 lores.jpg|thumb|Zèrbia (tinea corporis) in sciô bràsso|centro]] === Impetigo === L'impetigo a l'é 'n'[[infeçión]] comùn di seu superfiçiâli da pélle ch'a l'é asæ contagiôza e a l'é caxonâ da [[Bacteria|batérri]] di géneri ''Staphylococcus'' e ''Streptococcus'', sorviatùtto ''Staphylococcus aureus'' e ''Streptococcus pyogenes''. A se prezénta con dôe fórme, ö sæ cómme ''impetigo non bullosa'', caraterizâ da cróste cô de l'amê in sciô vîzo e-e estremitæ, ò ''impetigo bullosa'', caraterizâ da làrghe brîgoe mòlle sorviatùtto inte céighe da pélle. A l'é l'infeçión batérica ciù difûza inti figeu, màscime inti clîmi câdi e ùmidi (prevalénsa do 11,2%). I batérri pêua atacâ e invàdde de drîto a pélle sànn-a ò dónca l'infeçión a peu interesâ de lexoìn za prezénti. A diàgnoxi a l'é pe-o ciù clìnica e a diàgnoxi diferençiâle a tîa drénto tànte âtre condiçioìn con brîgoe e sfêugo. O trataménto o prevédde l'ûzo de antibiòtichi tòpichi ò scistémichi, in azónta a-e mezûe de netîxe pe schivâ o contàggio; ciù ò mêno o 20% di câxi o goarìsce in mòddo spontànio e-o trataménto o l'accélera a goaixón. [[File:Bullous impetigo1.jpg|thumb|Zèrbia (impetigo bullosa) in sciâ pànsa|centro]] === Herpes zoster === L'herpes zoster<ref>A sta moutîa se riferìsce con tùtta probabilitæ a definiçión de "zèrbia" dæta da l'[[Gioxeppe Oivê|Oivê]]: "''Serpigine, macchia o infiammazione della pelle, che con diverse pustulette e scorticature va serpeggiando per la medesima pelle. Detta anche erpete, impetigine.''"</ref> ò fêugo de Sant'Antönio o l'é 'n'[[infeçión]] caxonâ da-a riativaçión do Varicella-Zoster Virus (ZVZ), o mæximo [[Virus|vîro]] ch'o pròvoca e [[voiêue xoatìnn-e]]. A caraterìstica de l'herpes zoster a l'é a distribuçión dermatomérica de seu lexoìn, con brîgoe rósse, che pêuan vegnî ciavélli e pöi cróste; e lexoìn sciórtan de spésso dòppo di scìntomi prodròmichi cómme dô, formigoaménto e bruxô. L'é 'na condiçión comùn e-o 32% de persónn-e o-a desvilùppa inta seu vìtta, ma o réizego o l'ouménta co-o crésce de l'etæ. Dòppo l'infeçión primâia, ö sæ e voiêue xoatìnn-e che corpìscian pe-o ciù i figeu, o vîro o s'aretîa inti gróppi nervôxi, dónde o peu restâ ascôzo pe ànni ascì prìmma de riativâse e caxonâ l'herpes zoster, sorviatùtto inta vegiàia ò into câxo de l'abasciaménto da sorvegiànsa inmunitâia. A diàgnoxi a l'é de sòlito clìnica in sciâ bâze de lexoìn tìpiche "a mòddo de picàggia" ma inte dötréi câxi a peu êse confermâ co-a [[PCR]]. O trataménto co-i antivirâli o l'agiùtta a acelerâ a goaixón e a schivâ e conplicànse, cómme a neoralgîa post-erpética sorviatùtto inti vêgi. [[File:Herpes zoster chest.png|thumb|Zèrbia (Herpes zoster) in sciô pêto|centro]] === Eczema === L'eczema o l'é 'n'insciamaçión no contagiôza da pélle ch'a se prezénta con fórme despæge: o tîpo ciù comùn o l'é a [[Dermatite atopica|dermatîte atòpica]], ma gh'é l'eczema da contàtto ascì, l'eczema dizidròzico, a dermatîte asteatòtica, l'eczema a mòddo de monæa e-a dermatîte seboròica. O l'é caxonòu in generâle da fatoî genétichi e inmunitâi, che pòrtan a 'na deboléssa da barêa da pélle, ch'a no l'é ciù bónn-a a trategnî l'umiditæ e a làscia pasâ i fatoî de fêua che danézzan a pélle. A se prezénta tipicaménte con rosô, fòrte smangiaxón, sechéssa e formaçión de brîgoe ò cróste. A l'é 'na condiçión comùn (prevalénsa de l'1-8% tra-i gréndi e do 15-20% tra-i figeu), o corpìsce de ciù e [[Femmina|fémine]] (1:2) con de preferénse de ràzza; a l'é ciù difûza inti pàixi desvilupæ e inte zöne de çitæ e l'é de spésso acobiâ a de condiçioìn d'alergîa cómme l'[[âxima]] e-a frêve da fén. A diàgnoxi a l'é fæta pe-o ciù in sciâ clìnica e in sce l'anàlixi da stöia do paçiénte ma a peu arenbâse a-i ''[[patch test]]'' ascì e a-a [[biopsîa]]. O trataménto o se bâza in sce l'apricâ tùtti i giórni di prodûti pe inumeî a pélle, l'ûzo de corticosteròidi tòpichi pe amermâ l'insciamaçión e-o schivâ i fatoî iritànti. [[File:Eczema-arms.jpg|thumb|Zèrbia (eczema) in sce bràsse|centro]] == Mêxìnn-a popolâ == {{Disclaimer|alternative}} [[File:Mantis religiosa (egg case).jpg|thumb|'Na zèrbia ò tìgno (ötêca de ''Mantis religiosa'')]] Inta mêxìnn-a popolâ da [[Liguria|Ligùria]] l'êa difûzo l'ûzo de ötêche da ''Mantis religiosa'' pe segnâ ste moutîe da pélle. Defæti e mæxime sàcche de êuve da [[Cattænn-a divota|catænn-a divöta]] êan ciamæ "zèrbie" e sta somegiànsa de nómme, inta dotrìnn-a de segnatûe, a l'êa con tùtta probabilitæ tegnûa pe ségno da seu capaçitæ de cuâ ste condiçioìn, con transferî e propietæ da moutîa a l'ògètto in caxón da seu analogîa. O mæximo remédio o l'êa difûzo inte dötræ zöne da Frànsa pe schivâ ò mêgâ i brignoìn de moén ò di pê; in Ligùria l'é atestòu ascì a pràtica de dònne d'arechéugge e "zèrbie" ò "tìgni" co-a lùnn-a a favô e de dêuviâli pe cuâ o mâ de dénti<ref>Scortecci G., 1960. Insetti, 2 volumi. Labor, Milano</ref>. E sàcche de êuve da catænn-a divöta són dêuviæ scìnn-a inta mêxìnn-a tradiçionâ cinéize, dónde pìggian o nómme de ''Sangpiaoxiao'' (桑螵蛸), in particolâ pe tratâ i destùrbi di rén, e pèrdie d'oénn-a e l'inpoténsa. Scibén che e ötêche de ''Mantis'' contêgnan de sostànse con vàrie ativitæ biològiche (anti-insciamatöie, antidiurétiche, anticàncou, antioscidànti e relasciànti di vâxi<ref>National Library of Medicine: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33920120/ Chemical Constituents of the Egg Cases of Tenodera angustipennis (Mantidis ootheca) with Intracellular Reactive Oxygen Species Scavenging Activity]</ref>), no gh'é de evidénse scentìfiche, stùddi ò aprovaçioìn regolatöie che supòrtan e-a seguéssa de sti trataménti. == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] n3z9n77lmvipnm4it7umpvwl5fi2j91 Template:Demografia/Saint-Cirgues-de-Malbert 10 32995 271670 2026-07-10T06:35:29Z N.Longo 12052 + tl 271670 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo=Abitanti censii<ref>{{Çitta web|url=http://cassini.ehess.fr/fr/html/fiche.php?select_resultat=30947|tìtolo=Saint-Cirgues-de-Malbert|outô=Ldh/EHESS/Cassini|léngoa=FR|vìxita=2026-06-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/|tìtolo=Insee|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-15}}</ref> |dimx=1271 |dimy=373 |popmax=1500 |passo1=250 |passo2=50 |a1=1793|p1=1048 |a2=1800|p2=818 |a3=1806|p3=1303 |a4=1821|p4=1314 |a5=1831|p5=1471 |a6=1836|p6=1342 |a7=1841|p7=1375 |a8=1846|p8=1370 |a9=1851|p9=1329 |a10=1856|p10=1324 |a11=1861|p11=1230 |a12=1866|p12=1220 |a13=1872|p13=1154 |a14=1876|p14=1154 |a15=1881|p15=1154 |a16=1886|p16=1031 |a17=1891|p17=1009 |a18=1896|p18=905 |a19=1901|p19=904 |a20=1906|p20=797 |a21=1911|p21=843 |a22=1921|p22=746 |a23=1926|p23=697 |a24=1931|p24=615 |a25=1936|p25=616 |a26=1946|p26=657 |a27=1954|p27=400 |a28=1962|p28=357 |a29=1968|p29=335 |a30=1975|p30=302 |a31=1982|p31=238 |a32=1990|p32=232 |a33=1999|p33=226 |a34=2004|p34=213 |a35=2006|p35=209 |a36=2009|p36=225 |a37=2014|p37=246 |a38=2019|p38=249 |a39=2023|p39=248 }}<noinclude><references/> [[Categoria:Template demogràfici|Saint-Cirgues-de-Malbert]]</noinclude> 5epoaginv48mk9megqplkyu9tyd1uwr