Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.10 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Camuggi 0 1604 271730 271651 2026-07-11T10:38:21Z Arbenganese 12552 +wl 271730 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|Camuggi.wav|270196|01-06-2026|Adriano Amato, Camuggi}} {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Camuggi |Tipo = [[Comun|cumüne]] |Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-aministraçión = Aministrasiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Giovanni Anelli |Partito = lista civica "Per la nostra città" |Data elezione = 14-5-2023 |var-instituçión = Istitusiun |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |Altitudine = 32 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 4949 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]] |Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. sismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1531 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = Camugin |var-patrón = Patrun |Patrono = Madonna du Buschettu |var-festîvo = Festivu |Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi in ta sitè metrupulitann-a de Zena |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale }} '''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]]. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="145"> File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|[[Punta Ciappa]] </gallery> Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], [[A Murtua (Camuggi)|Murtua]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e Cà Russe. U statüu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pisciuela e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], San Giacumu, San Nichiozu e [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]].<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante. == Storia == [[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]] Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu. Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fusse zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]] I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatuì. In tu mentre se cumensava a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e. Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]]. [[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]] In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]]. In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref> In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]]. Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là. Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia). [[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]] Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà. Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> [[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu. == Abitanti == Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista. === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/Camóggi}} === Cugnummi ciü difüxi === I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> === Persunalitè === A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]]. De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]]. Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]). Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu. == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150"> File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu </gallery> === Architetüe religiuze === {{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]]. * A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> * Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma. * Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref> * A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]]. * In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiozu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" /> * Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]]. === Atre architetüe === [[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]] * Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> * In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu. * De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]]. * Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da [[Baterie de Punta Ciappa|Bateria de Punta Ciappa]], cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] Napuleonicu e in sciü scöggiu de [[Punta Ciappa]] a capeletta da Stella Maris. == Ecunumia == Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü. A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa. == Cultüa == Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu. In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]]. A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma. <gallery mode="packed" widths="150"> File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu </gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa. De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana. Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè. U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]]. == Feste e fee == [[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]] A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn. [[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]] A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza. Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian. De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale. Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa. == Sport == Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]]. Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno|Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun. De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì. == Aministrasiun == <gallery mode="packed" widths="200" heights="180"> Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu </gallery> Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita. A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè. === Scindici de Camuggi === {{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} [[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassu du Cumüne]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}} {{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Cumünicasiuin== <gallery mode="packed"> Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun </gallery> U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]]. Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Piza]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]]. I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>. L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}} * {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Camuggi| ]] t5t4q7cwv8bb7iw3378l1q9ffmqepuu Template:Demografia 10 16489 271697 263249 2026-07-10T18:43:20Z N.Longo 12052 key 271697 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#if:{{{titolo|}}}|{{{titolo}}}|Abitànti censîi}}<br /> {{#tag:timeline | Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.6,0.7,0.8) ImageSize = width:{{#if:{{{dimx|}}}|{{{dimx}}}|455}} height:{{#if:{{{dimy|}}}|{{{dimy}}}|373}} PlotArea = left:50 bottom:50 top:30 right:30 DateFormat = x.y Period = from:0 till:{{#if:{{{popmax|}}}|{{{popmax}}}|100000}} TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:{{#if:{{{passo1|}}}|{{{passo1}}}|10000}} start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:{{#if:{{{passo2|}}}|{{{passo2}}}|1000}} start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= {{#if:{{{a1|}}}|bar:{{{a1}}} text:{{{a1}}}}} {{#if:{{{a2|}}}|bar:{{{a2}}} text:{{{a2}}}}} {{#if:{{{a3|}}}|bar:{{{a3}}} text:{{{a3}}}}} {{#if:{{{a4|}}}|bar:{{{a4}}} text:{{{a4}}}}} {{#if:{{{a5|}}}|bar:{{{a5}}} text:{{{a5}}}}} {{#if:{{{a6|}}}|bar:{{{a6}}} text:{{{a6}}}}} {{#if:{{{a7|}}}|bar:{{{a7}}} text:{{{a7}}}}} {{#if:{{{a8|}}}|bar:{{{a8}}} text:{{{a8}}}}} {{#if:{{{a9|}}}|bar:{{{a9}}} text:{{{a9}}}}} {{#if:{{{a10|}}}|bar:{{{a10}}} text:{{{a10}}}}} {{#if:{{{a11|}}}|bar:{{{a11}}} text:{{{a11}}}}} {{#if:{{{a12|}}}|bar:{{{a12}}} text:{{{a12}}}}} {{#if:{{{a13|}}}|bar:{{{a13}}} text:{{{a13}}}}} {{#if:{{{a14|}}}|bar:{{{a14}}} text:{{{a14}}}}} {{#if:{{{a15|}}}|bar:{{{a15}}} text:{{{a15}}}}} {{#if:{{{a16|}}}|bar:{{{a16}}} text:{{{a16}}}}} {{#if:{{{a17|}}}|bar:{{{a17}}} text:{{{a17}}}}} {{#if:{{{a18|}}}|bar:{{{a18}}} text:{{{a18}}}}} {{#if:{{{a19|}}}|bar:{{{a19}}} text:{{{a19}}}}} {{#if:{{{a20|}}}|bar:{{{a20}}} text:{{{a20}}}}} {{#if:{{{a21|}}}|bar:{{{a21}}} text:{{{a21}}}}} {{#if:{{{a22|}}}|bar:{{{a22}}} text:{{{a22}}}}} {{#if:{{{a23|}}}|bar:{{{a23}}} text:{{{a23}}}}} {{#if:{{{a24|}}}|bar:{{{a24}}} text:{{{a24}}}}} {{#if:{{{a25|}}}|bar:{{{a25}}} text:{{{a25}}}}} {{#if:{{{a26|}}}|bar:{{{a26}}} text:{{{a26}}}}} {{#if:{{{a27|}}}|bar:{{{a27}}} text:{{{a27}}}}} {{#if:{{{a28|}}}|bar:{{{a28}}} text:{{{a28}}}}} {{#if:{{{a29|}}}|bar:{{{a29}}} text:{{{a29}}}}} {{#if:{{{a30|}}}|bar:{{{a30}}} text:{{{a30}}}}} {{#if:{{{a31|}}}|bar:{{{a31}}} text:{{{a31}}}}} {{#if:{{{a32|}}}|bar:{{{a32}}} text:{{{a32}}}}} {{#if:{{{a33|}}}|bar:{{{a33}}} text:{{{a33}}}}} {{#if:{{{a34|}}}|bar:{{{a34}}} text:{{{a34}}}}} {{#if:{{{a35|}}}|bar:{{{a35}}} text:{{{a35}}}}} {{#if:{{{a36|}}}|bar:{{{a36}}} text:{{{a36}}}}} {{#if:{{{a37|}}}|bar:{{{a37}}} text:{{{a37}}}}} {{#if:{{{a38|}}}|bar:{{{a38}}} text:{{{a38}}}}} {{#if:{{{a39|}}}|bar:{{{a39}}} text:{{{a39}}}}} {{#if:{{{a40|}}}|bar:{{{a40}}} text:{{{a40}}}}} PlotData= color:barra width:20 align:left {{#if:{{{a1|}}}|bar:{{{a1}}} from:0 till: {{#if:{{{p1|}}}|{{{p1}}}|0}}}} {{#if:{{{a2|}}}|bar:{{{a2}}} from:0 till: {{#if:{{{p2|}}}|{{{p2}}}|0}}}} {{#if:{{{a3|}}}|bar:{{{a3}}} from:0 till: {{#if:{{{p3|}}}|{{{p3}}}|0}}}} {{#if:{{{a4|}}}|bar:{{{a4}}} from:0 till: {{#if:{{{p4|}}}|{{{p4}}}|0}}}} {{#if:{{{a5|}}}|bar:{{{a5}}} from:0 till: {{#if:{{{p5|}}}|{{{p5}}}|0}}}} {{#if:{{{a6|}}}|bar:{{{a6}}} from:0 till: {{#if:{{{p6|}}}|{{{p6}}}|0}}}} {{#if:{{{a7|}}}|bar:{{{a7}}} from:0 till: {{#if:{{{p7|}}}|{{{p7}}}|0}}}} {{#if:{{{a8|}}}|bar:{{{a8}}} from:0 till: {{#if:{{{p8|}}}|{{{p8}}}|0}}}} {{#if:{{{a9|}}}|bar:{{{a9}}} from:0 till: {{#if:{{{p9|}}}|{{{p9}}}|0}}}} {{#if:{{{a10|}}}|bar:{{{a10}}} from:0 till: {{#if:{{{p10|}}}|{{{p10}}}|0}}}} {{#if:{{{a11|}}}|bar:{{{a11}}} from:0 till: {{#if:{{{p11|}}}|{{{p11}}}|0}}}} {{#if:{{{a12|}}}|bar:{{{a12}}} from:0 till: {{#if:{{{p12|}}}|{{{p12}}}|0}}}} {{#if:{{{a13|}}}|bar:{{{a13}}} from:0 till: {{#if:{{{p13|}}}|{{{p13}}}|0}}}} {{#if:{{{a14|}}}|bar:{{{a14}}} from:0 till: {{#if:{{{p14|}}}|{{{p14}}}|0}}}} {{#if:{{{a15|}}}|bar:{{{a15}}} from:0 till: {{#if:{{{p15|}}}|{{{p15}}}|0}}}} {{#if:{{{a16|}}}|bar:{{{a16}}} from:0 till: {{#if:{{{p16|}}}|{{{p16}}}|0}}}} {{#if:{{{a17|}}}|bar:{{{a17}}} from:0 till: {{#if:{{{p17|}}}|{{{p17}}}|0}}}} {{#if:{{{a18|}}}|bar:{{{a18}}} from:0 till: {{#if:{{{p18|}}}|{{{p18}}}|0}}}} {{#if:{{{a19|}}}|bar:{{{a19}}} from:0 till: {{#if:{{{p19|}}}|{{{p19}}}|0}}}} {{#if:{{{a20|}}}|bar:{{{a20}}} from:0 till: {{#if:{{{p20|}}}|{{{p20}}}|0}}}} {{#if:{{{a21|}}}|bar:{{{a21}}} from:0 till: {{#if:{{{p21|}}}|{{{p21}}}|0}}}} {{#if:{{{a22|}}}|bar:{{{a22}}} from:0 till: {{#if:{{{p22|}}}|{{{p22}}}|0}}}} {{#if:{{{a23|}}}|bar:{{{a23}}} from:0 till: {{#if:{{{p23|}}}|{{{p23}}}|0}}}} {{#if:{{{a24|}}}|bar:{{{a24}}} from:0 till: {{#if:{{{p24|}}}|{{{p24}}}|0}}}} {{#if:{{{a25|}}}|bar:{{{a25}}} from:0 till: {{#if:{{{p25|}}}|{{{p25}}}|0}}}} {{#if:{{{a26|}}}|bar:{{{a26}}} from:0 till: {{#if:{{{p26|}}}|{{{p26}}}|0}}}} {{#if:{{{a27|}}}|bar:{{{a27}}} from:0 till: {{#if:{{{p27|}}}|{{{p27}}}|0}}}} {{#if:{{{a28|}}}|bar:{{{a28}}} from:0 till: {{#if:{{{p28|}}}|{{{p28}}}|0}}}} {{#if:{{{a29|}}}|bar:{{{a29}}} from:0 till: {{#if:{{{p29|}}}|{{{p29}}}|0}}}} {{#if:{{{a30|}}}|bar:{{{a30}}} from:0 till: {{#if:{{{p30|}}}|{{{p30}}}|0}}}} {{#if:{{{a31|}}}|bar:{{{a31}}} from:0 till: {{#if:{{{p31|}}}|{{{p31}}}|0}}}} {{#if:{{{a32|}}}|bar:{{{a32}}} from:0 till: {{#if:{{{p32|}}}|{{{p32}}}|0}}}} {{#if:{{{a33|}}}|bar:{{{a33}}} from:0 till: {{#if:{{{p33|}}}|{{{p33}}}|0}}}} {{#if:{{{a34|}}}|bar:{{{a34}}} from:0 till: {{#if:{{{p34|}}}|{{{p34}}}|0}}}} {{#if:{{{a35|}}}|bar:{{{a35}}} from:0 till: {{#if:{{{p35|}}}|{{{p35}}}|0}}}} {{#if:{{{a36|}}}|bar:{{{a36}}} from:0 till: {{#if:{{{p36|}}}|{{{p36}}}|0}}}} {{#if:{{{a37|}}}|bar:{{{a37}}} from:0 till: {{#if:{{{p37|}}}|{{{p37}}}|0}}}} {{#if:{{{a38|}}}|bar:{{{a38}}} from:0 till: {{#if:{{{p38|}}}|{{{p38}}}|0}}}} {{#if:{{{a39|}}}|bar:{{{a39}}} from:0 till: {{#if:{{{p39|}}}|{{{p39}}}|0}}}} {{#if:{{{a40|}}}|bar:{{{a40}}} from:0 till: {{#if:{{{p40|}}}|{{{p40}}}|0}}}} PlotData= {{#if:{{{a1|}}}|bar:{{{a1}}} at: {{#if:{{{p1|}}}|{{{p1}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p1|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p1}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a2|}}}|bar:{{{a2}}} at: {{#if:{{{p2|}}}|{{{p2}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p2|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p2}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a3|}}}|bar:{{{a3}}} at: {{#if:{{{p3|}}}|{{{p3}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p3|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p3}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a4|}}}|bar:{{{a4}}} at: {{#if:{{{p4|}}}|{{{p4}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p4|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p4}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a5|}}}|bar:{{{a5}}} at: {{#if:{{{p5|}}}|{{{p5}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p5|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p5}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a6|}}}|bar:{{{a6}}} at: {{#if:{{{p6|}}}|{{{p6}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p6|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p6}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a7|}}}|bar:{{{a7}}} at: {{#if:{{{p7|}}}|{{{p7}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p7|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p7}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a8|}}}|bar:{{{a8}}} at: {{#if:{{{p8|}}}|{{{p8}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p8|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p8}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a9|}}}|bar:{{{a9}}} at: {{#if:{{{p9|}}}|{{{p9}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p9|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p9}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a10|}}}|bar:{{{a10}}} at: {{#if:{{{p10|}}}|{{{p10}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p10|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p10}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a11|}}}|bar:{{{a11}}} at: {{#if:{{{p11|}}}|{{{p11}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p11|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p11}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a12|}}}|bar:{{{a12}}} at: {{#if:{{{p12|}}}|{{{p12}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p12|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p12}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a13|}}}|bar:{{{a13}}} at: {{#if:{{{p13|}}}|{{{p13}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p13|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p13}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a14|}}}|bar:{{{a14}}} at: {{#if:{{{p14|}}}|{{{p14}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p14|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p14}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a15|}}}|bar:{{{a15}}} at: {{#if:{{{p15|}}}|{{{p15}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p15|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p15}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a16|}}}|bar:{{{a16}}} at: {{#if:{{{p16|}}}|{{{p16}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p16|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p16}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a17|}}}|bar:{{{a17}}} at: {{#if:{{{p17|}}}|{{{p17}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p17|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p17}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a18|}}}|bar:{{{a18}}} at: {{#if:{{{p18|}}}|{{{p18}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p18|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p18}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a19|}}}|bar:{{{a19}}} at: {{#if:{{{p19|}}}|{{{p19}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p19|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p19}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a20|}}}|bar:{{{a20}}} at: {{#if:{{{p20|}}}|{{{p20}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p20|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p20}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a21|}}}|bar:{{{a21}}} at: {{#if:{{{p21|}}}|{{{p21}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p21|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p21}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a22|}}}|bar:{{{a22}}} at: {{#if:{{{p22|}}}|{{{p22}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p22|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p22}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a23|}}}|bar:{{{a23}}} at: {{#if:{{{p23|}}}|{{{p23}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p23|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p23}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a24|}}}|bar:{{{a24}}} at: {{#if:{{{p24|}}}|{{{p24}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p24|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p24}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a25|}}}|bar:{{{a25}}} at: {{#if:{{{p25|}}}|{{{p25}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p25|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p25}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a26|}}}|bar:{{{a26}}} at: {{#if:{{{p26|}}}|{{{p26}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p26|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p26}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a27|}}}|bar:{{{a27}}} at: {{#if:{{{p27|}}}|{{{p27}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p27|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p27}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a28|}}}|bar:{{{a28}}} at: {{#if:{{{p28|}}}|{{{p28}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p28|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p28}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a29|}}}|bar:{{{a29}}} at: {{#if:{{{p29|}}}|{{{p29}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p29|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p29}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a30|}}}|bar:{{{a30}}} at: {{#if:{{{p30|}}}|{{{p30}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p30|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p30}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a31|}}}|bar:{{{a31}}} at: {{#if:{{{p31|}}}|{{{p31}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p31|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p31}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a32|}}}|bar:{{{a32}}} at: {{#if:{{{p32|}}}|{{{p32}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p32|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p32}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a33|}}}|bar:{{{a33}}} at: {{#if:{{{p33|}}}|{{{p33}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p33|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p33}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a34|}}}|bar:{{{a34}}} at: {{#if:{{{p34|}}}|{{{p34}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p34|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p34}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a35|}}}|bar:{{{a35}}} at: {{#if:{{{p35|}}}|{{{p35}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p35|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p35}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a36|}}}|bar:{{{a36}}} at: {{#if:{{{p36|}}}|{{{p36}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p36|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p36}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a37|}}}|bar:{{{a37}}} at: {{#if:{{{p37|}}}|{{{p37}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p37|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p37}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a38|}}}|bar:{{{a38}}} at: {{#if:{{{p38|}}}|{{{p38}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p38|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p38}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a39|}}}|bar:{{{a39}}} at: {{#if:{{{p39|}}}|{{{p39}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p39|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p39}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{a40|}}}|bar:{{{a40}}} at: {{#if:{{{p40|}}}|{{{p40}}}|0}} fontsize:S text: {{#if:{{{p40|}}}|{{formatnum:{{#expr: {{{p40}}} round 0}}}} shift:(-10,5)|n.d. shift:(-8,5)}}}} {{#if:{{{fonte|}}}|TextData= fontsize:S pos:(20,20) text:fonte {{{fonte}}} }} }}</includeonly><noinclude>{{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template demogràfici| ]] [[Categorîa:Template de formataçión]]</noinclude> qblulc4rq44k85olfvadjfr8b7r3d87 Template:Demografia/Afà 10 28150 271691 211195 2026-07-10T18:42:50Z N.Longo 12052 Moving from [[Category:Template demogràfici]] to [[Category:Template demogràfichi di comùn da Frànsa]] using [[c:Help:Cat-a-lot|Cat-a-lot]] 271691 wikitext text/x-wiki {{Demografia |dimx=1000 |dimy=373 |popmax=3500 |passo1=250 |passo2=50 |a1=1856|p1=478 |a2=1861|p2=749 |a3=1866|p3=914 |a4=1872|p4=964 |a5=1876|p5=1032 |a6=1881|p6=1053 |a7=1886|p7=1072 |a8=1891|p8=1060 |a9=1896|p9=908 |a10=1901|p10=733 |a11=1906|p11=786 |a12=1911|p12=721 |a13=1921|p13=709 |a14=1926|p14=758 |a15=1931|p15=787 |a17=1936|p17=824 |a18=1946|p18=607 |a19=1954|p19=610 |a20=1962|p20=435 |a21=1968|p21=474 |a22=1975|p22=667 |a23=1982|p23=1102 |a24=1990|p24=1726 |a25=1999|p25=2055 |a26=2005|p26=2513 |a27=2010|p27=2843 |a28=2015|p28=3090 |a29=2018|p29=3181 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Frànsa|Afà]] </noinclude> n2mr87aa9329b4qrfhqmg4jkae2h203 Template:Demografia/Bonifàçio 10 28210 271693 212815 2026-07-10T18:42:51Z N.Longo 12052 Moving from [[Category:Template demogràfici]] to [[Category:Template demogràfichi di comùn da Frànsa]] using [[c:Help:Cat-a-lot|Cat-a-lot]] 271693 wikitext text/x-wiki {{Demografia |dimx=1000 |dimy=373 |popmax=4500 |passo1=250 |passo2=50 |a1=1856|p1=3100 |a2=1861|p2=3453 |a3=1866|p3=3594 |a4=1872|p4=3616 |a5=1876|p5=3375 |a6=1881|p6=3116 |a7=1886|p7=3357 |a8=1891|p8=3703 |a9=1896|p9=3858 |a10=1901|p10=4188 |a11=1906|p11=3797 |a12=1911|p12=3660 |a13=1921|p13=2816 |a14=1926|p14=2688 |a15=1931|p15=3331 |a17=1936|p17=3628 |a18=1946|p18=2048 |a19=1954|p19=2157 |a20=1962|p20=2418 |a21=1968|p21=2431 |a22=1975|p22=2693 |a23=1982|p23=2736 |a24=1990|p24=2683 |a25=1999|p25=2658 |a26=2006|p26=2831 |a27=2007|p27=2852 |a28=2008|p28=2872 |a29=2013|p29=2961 |a30=2018|p30=3189 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Frànsa|Bonifàçio]] </noinclude> 7gb6n6xytkrmz6zctmimzw3mgbblwmx Cornigén 0 31423 271699 270760 2026-07-10T19:40:33Z Michæ.152 13747 Ò azónto o template da demografîa de Cornigén creòu da-o N.Longo 271699 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|CORNIG%C3%89N_(Loura_Lena)_(1).ogg|270522|08-06-2026|Laura Lena, Zêna}} {{Grafîa ofiçiâ}} '''Cornigén''' (''Cornigliano'' in italiàn) ò '''Cornigén Lìgure''' (nómme ofiçiâ de quànd'o l'êa comùn outònomo<ref>Portale Normativo: [https://portalenormativo.it/leggi/rd-1880-05-09-5469 REGIO DECRETO · n. 5469 Che autorizza il comune di Cornigliano (Genova), ad assumere la denominazione di Cornigliano Ligure]</ref>) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]], into [[Muniçìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]. O s'atrêuva in sciâ costêa de Ponénte da çitæ, tra [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] e [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] e o fórma con quest'ùrtimo o Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo. L'àrea de Cornigén a conprénde e unitæ urbanìstiche de Cornigén e [[Cànpi]], che insémme gh'àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 14 700 abitànti<ref>Comùn de Zêna: [http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/not_stat/notiziario%20anno%202022/Notiziario%204-2022.pdf Notiziario Statistico (2022)]</ref>. De l'unitæ urbanìstica de Cornigén fa pàrte ascì e localitæ de [[Cônâ]] e di [[Erxélli]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Cornigén |Panorama = Cornigliano Panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Cornigén vìsta da-a Colonbæa, in Stràdda de Col di Lana</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = ''ex''-comùn, quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = [[1798]] |Data soppressione = [[1926]] |Abitanti = 14 700 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = Cornigiòtti |Patrono = [[San Gioâne Batista|Sàn Gioâne Batìsta]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} {{Çitaçión|Mæ vêgia Madonétta da l'èrto do teu pónte, l'é rósso se ti véddi perché dôv'é a Scciumæa o færo òua o te pónze; gh'êa 'n castéllo tùtto acaresòu da-o mâ, caciòu zu quéllo me l'àn fæto asoterâ|Cansón "[[Madonétta de Cornigén]]" do Gîno Vìlla}} == Giögrafîa == Cornigén o s'èrze inta periferîa do ponénte de Zêna, bagnâ a sùd da-o [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] e a levànte da-o [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]], ch'o-a divìdde da [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]. I seu confìn do ponénte con [[Sestri Ponente|Séstri]] se pêuan identificâ inte l'[[Ariopòrto Cristòffa Cónbo]] e inta colìnn-a di Erxélli. O teritöio o l'é drîto, fêua chi-â zöna in ciàn da-arénte a-a costêa, inlarghîa vèrso o mâ con l'inpî fæto tra-i ànni Trénta e-o dòppo goæra. Da ponénte a levànte gh'é quàttro crénn-e prinçipæ che chìnn-an zu vèrso o mâ, ö sæ i Erxélli, a colìnn-a da Colonbæa, a colìnn-a de pàsso Speich e-a colìnn-a de Cônâ. Levòu o Ponçéivia, o quartê o l'é atraversòu da di rién picìn, che da ponénte vèrso levànte són o Riàn Sécco, o Riàn San Pê ò Riàn Carlón e-o Riàn Roncàllo. == Abitànti == {{Demografia/Cornigén}} == Stöia == Segóndo o stòrico do Çinqueçénto [[Aostin Giustignan|Agostìn Giustignén]], o nómme do pòsto o poriæ vegnîne da-a ''Gens Cornelia'', a famìggia româna ch'a l'àiva di terén inta zöna, ciamâ defæti ''fundus Cornelianus'' ("propietæ di Cornelii")<ref>Comùn de Zêna: [https://smart.comune.genova.it/sites/default/files/archivio/documenti/PD-Arc_Relazione-Archeologica.pdf Sistemazione idraulica del Rio Fegino Verifica preventiva di interesse archeologico - relazione]</ref>. Cornigén a l'êa 'na spléndida localitæ da Rivêa, cantâ scìnn-a da-o [[Françesco Petrarca|Françésco Petràrca]] cómme pòsto de vilezatûa fêua de miâgie de Zêna, e a partî da-o [[XV secolo|Quatroçénto]] o l'à vìsto a costroçión de tànte vìlle de prinçipæ famìgge zenéixi cómme i [[Döia (famiggia)|Döia]], i [[Spìnoa|Spînoa]], i [[Gentî]], i [[Pravexìn]] e-i [[De Mari|De Mâi]]. Inte l'ànno [[1752]] l'é comensòu a costroçión da grandiôza Vìlla Bonbrìn, pöi çernûa cómme rexidénsa de stæ do prìnçipe [[Ödón de Savöia]]. Into [[XIX secolo|XIX sécolo]] l'é atestòu l'ûzo di terén a Cornigén pi-â coltivaçioìn e quàrche fàbrica picìnn-a de vestî, giàcca, savón, câçìnn-a e pélle. Inta segónda meitæ do sécolo o pàize o se trasfórma inte 'n bórgo de pescoéi co-îna rìcca ativitæ turìstica ligâ a-i seu bàgni; l'é de sto perîodo a costroçión da pàrte do Dìlio Ràggio do castéllo in stîle ''liberty'' in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa. Alôa, o comùn de Cornigén o l'êa conpòsto da quàttro çéntri picìn, ö sæ o Bórgo prìmma do [[Pónte de Cornigén|pónte in sciô Ponçéivia]], a Mænn-a a redòsso da ciàzza, Cànpi lóngo a stràdda ch'a montâva sciù pi-â Ponçéivia e-a Colonbæa, formâ da-e câze inrocæ in sciâ scugêa e in sciâ colìnn-a derê. A-a fìn de l'Eutoçénto Cornigén a coménsa a cangiâ profondaménte con l'urbanizaçión da çitæ de Zêna, sorviatùtto co-a nàscita de l'[[Ansàldo]] e-o fòrte ouménto da seu popolaçión. Do [[1926]] o comùn o vêgne unîo a quéllo de Zêna co-a costituçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regìmme fascìsta]]<ref>Portale Normativo: [https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1926-01-14;74!vig= REGIO DECRETO-LEGGE 14 gennaio 1926, n. 74 Aggregazione al comune di Genova di 19 Comuni limitrofi]</ref>. Inte sti ànni coménsa a trasformaçión de 'na localitæ de mâ inte un di prìmmi quartê industriâli d'Itàlia, co-a progetaçión de 'n grànde stabiliménto pi-â produçión e-a lavoraçión de l'âsâ da pàrte de [[Agostino Rocca]] e [[Oscar Sinigaglia]]. Dòppo a goæra o stabiliménto o vêgne ricostroîo do [[1953]], quànde vêgne ascì caciòu zu o [[castéllo Ràggio]] pe lasciâ pòsto a-e fàbriche de l'âsâ e a l'ariopòrto Cristòffa Cónbo davànti a Séstri: inte sto perîodo Cornigén o pèrde a seu mænn-a con l'inpî o mâ pe mêzo chilòmetro pe tùtta a longhéssa do quartê. Tra-i tànti stabiliménti in sciâ mænn-a de Cornigén che són stæti spasæ vîa s'aregòrda prezénpio i Bàgni Supèrba, Costànsa, San Giàcomo, Lîdo, Iolànda, Mafàlda e Castéllo Ràggio. Sótt'a-o sponción de l'indùstria, ch'a l'é stæta pe tànti ànni 'na vivàgna de pòsti de travàggio, a popolaçión a regìstra 'n âtro scciupón demogràfico con l'inmigraçión de persónn-e in çèrchia de travàggio, sorviatùtto da-o Meridión. <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Cornigliano (Italië) Het Castello Raggio ten Noorden van Genua, SFA006011524.jpg|O Castéllo Ràggio (1912) File:Cornigliano-Ligure-bagni21.jpg|Bàgni e ciàzza a Cornigén, inta zöna dónde ancheu gh'é Ciàssa Metastâxio (1916) File:Cornigliano Stadio del Littorio.jpg|O Stàdio do Litöio, pöi Stàdio Baçigalôo, caciòu zu inte l'ànno 1958 pe lasciâ spàçio a-a remìssa di òutobo de l'AMT </gallery> Co-a crîxi da lavoraçión de l'âsâ, o quartê o l'à pèrso into ténpo o seu péizo industriâle e de consegoénsa o tesciûo sociâle e urbàn o l'é chéito into degràddo. Za da-i ànni Setànta Cornigén a coménsa a patî 'na chéita demogràfica e a fâ i cónti co-a crôxe de l'ereditæ industriâle. Segóndo a ''Legambiente'', o tàscio de [[Càncou|tumoî]] into quartê o l'êa quàttro vòtte ciù èrto che into rèsto da çitæ e gh'êa di èrti tàsci d'inquinaménto de l'âia. Sorviatùtto a partî da-o [[2008]] Cornigén a l'é stæta ògètto d'inportànti intervénti de riqualificaçión, pe identificâ 'na seu fixonomîa e 'n nêuvo equilìbrio socio-urbanìstico. L'asmortâ de l'âtofórno do [[2005]], dòppo quéllo da còckerîa do [[2002]], o l'à portòu a 'n scignificatîvo megioaménto de condiçioìn anbientâli do quartê. Do [[2019]] l'é stæto avèrto in çìmma a-a colìnn-a di Erxélli 'n grànde pàrco co-ìn pölo scentìfico-tecnològico ch'o l'é stæto ciamòu ''Campus Erxélli''. I travàggi do progètto de rigeneraçión urbànn-a àn interesòu sorviatùtto a Stràdda de Cornigén e vàrie ciàsse e stràdde da-arénte, cómme Stràdda de Cervetto, Stràdda de Bertolotti, i nêuvi giardìn Liniâri e ciàssa Masêna. <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Sponda destra foce Polcevera.jpg|A giæa do Ponçeivia e, in sciâ rîva drîta da seu fôxe, a fàbrica de l'âsâ intànto ch'a vêgne caciâ zu (2007) File:Giardino lineare, Cornigliano, Genova.jpg|O Giardìn Liniâre, inougoròu do 2019 File:Campus Erzelli, Genova, 1.jpg|'Na pàrte do nêuvo ''Campus Erxélli'' </gallery> == Pòsti de interèsse == === O scistêma de vìlle === <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Villa Serra (Genoa) 02.jpg|Vìlla Doménego Særa e-i Giardìn Melis. De sótta in sciâ drîta, o Monuménto a-i cadûti de Cornigén do 1915-18 e, in sciâ mancìnn-a, o Monuménto a-i Cornigiòtti cadûti pe-a Libertæ File:Genova-Cornigliano-DSCF7811.JPG|Vìlla Duràsso Bonbrìn, conosciûa cómme "a Gerénsa" ascì, inte 'na fotografîa do 2006 </gallery> Cornigén a l'à 'n patrimònio de ciù ò mêno 50 vìlle stòriche, conpréize quélle de Cônâ, tiæ sciù tra-o [[XV secolo|Quatroçénto]] e-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] e apartegnûe a-e famìgge nòbili zenéixi. In òcaxón di ''[[Rolli Days]]'', da-o [[2015]] l'''Ascovil'' a s'òcupa, con l'agiùtto do comùn de Zêna, de l'avertûa a-o pùbrico di palàççi con di camìn goidæ. Into rìcco scistêma de vìlle de Cornigén se mensónn-a sorviatùtto: * Vìlla Duràsso Bonbrìn (XVIII sécolo): inportànte ezénpio d'architetûa françéize do Seteçénto in Ligùria, a l'é stæta ascì rexidénsa de stæ do prìnçipe Ödón de Savöia; * Vìlla Doménego Særa (XVIII sécolo): strutûa neoclàscica contornâ da-i giardìn ancheu dedicæ a-o Luciano Melis, a l'é stæta prìmma muniçìpio do comùn outònomo e pöi sêde da circoscriçión scìnn'a-i ànni Novànta; * Vìlla Gentî Bickley (XVI sécolo): restourâ do 1998, ancheu a l'achéugge a bibliotêca cìvica Goeràssi; * Vìlla Spînoa Narizàn (XVI sécolo): êuvia do Gioâne Ponséllo, a l'é ancheu sêde do çéntro cìvico e di scàgni do Muniçìpio; * Vìlla Spînoa Dufour (XV sécolo): conplèsso ch'o conprénde 'na vìlla de levànte, dêuviâ cómme rexidénsa privâ, e unn-a de ponénte, dêuviâ pe-e ativitæ da paròcchia. === Architetûe religiôze === In fæto d'architetûe religiôze in sciô teritöio de Cornigén e de seu localitæ s'aregòrda: * Paròcchia de San Giacomo Apòstolo: gêxa mensonâ za into XIII sécolo, a se móstra cómm'a l'é ancheu dòppo a refæta do 1948; * Capélla da Mænn-a ò de San Gaitàn: conosciûa cómme Capélla de Sànta Rìtta ascì, a l'é de prìmma do XV sécolo e a l'achéugge ancheu 'na còpia da stàtoa da Madònna de l'Anglónn-a venerâ da-a comunitæ lucànn-a do quartê; * Gêxa de Sant'Andrîa e Anbrêuxo (1957); * Badîa de Sànt'Andrîa di Erxélli: antîgo conplèsso tiòu sciù into XII sécolo da-arénte a-a ciàzza òua asoterâ, dîta "o Dezèrto", a l'é avèrta a-o pùbrico sôlo inti evénti di Rolli Days; * Gêxa de Nòstra Scignôra de Lourdes a Cànpi (1914); * Santoâio de Nòstra Scignôra Incoronâ a Cônâ: un di ciù antîghi santoâi dedicæ a-a Madònna in Ligùria, ch'o remónta âdreitûa a-o VIII sécolo, o l'é ligòu a-a lezénda do [[Paciugo e Paciuga|Paciûgo e-a Paciûga]]; * Ötöio Nòstra Scignôra Sónta a Cônâ: tiòu sciù into XVII sécolo da-a Confratèrnita do Confaón, o l'é 'n ezénpio do barochétto zenéize. === Architetûe çivîli === Inti giardìn Luciano Melis, in fàccia a Vìlla Særa, gh'é o Monuménto a-i cadûti de Cornigén do 1915-18, travàggio do Càrlo Marchéize costitoîo da 'na bâze in prîa do Finâ ch'a l'arézze 'na braxêa de brónzo. Da-arénte gh'é o Monuménto a-i Cornigiòtti cadûti pi-â Libertæ, travàggio do Valdieri Pestelli in colaboraçión co-o fìggio Zâne, conpòsta da træ scultûe in prîa do Finâ. == Comunicaçioìn == Cornigén a l'é atraversâ da-a [[Stràdda Ourélia|Stràdda Statâle 1]], ch'a conzónze [[San Pê d'Ænn-a]] a [[Sestri Ponente|Séstri]] e ch'a l'é servîa da-e lìnie do traspòrto pùbrico de l'[[AMT]]. A tùtti i mòddi, l'antîgo camìn româno da Stràdda de Ourélia o pàssa ciù a mónte da Stràdda de Cornigén, lóngo l'àsse de Stràdda de Tonale, Stràdda di Domenichén, Stràdda de Cervetto, Stràdda de Muratori<ref>Comùn de Zêna: [https://puc.comune.genova.it/PUC/04_Livello%203/05_Livello%20Paesaggistico%20Puntuale/Newprinc36v8i.pdf Piano Urbanistico Comunale]</ref>. De sciànco da Stràdda de Cornigén, do 2015 l'é stæto inougoròu a [[Stràdda Goìddo Róssa|Stràdda de Goìddo Róssa]] p'alengerî o tràfego pezànte into quartê. Insémme a Séstri, Cornigén a l'é conligâ a l'[[outostràdda A10 Zêna - Ventimìggia]] da-o cazéllo de Zêna Ariopòrto. O quartê o l'é servîo ascì da-a ferovîa Zêna-Ventimìggia co-a [[staçión de Zêna Cornigén]]. == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] 8w2k2nfe17sd7vd04c77ypfmr09u4x7 Template:Demografia/Munsu 10 32273 271696 263375 2026-07-10T18:42:52Z N.Longo 12052 Moving from [[Category:Template demogràfici]] to [[Category:Template demogràfichi di comùn da Frànsa]] using [[c:Help:Cat-a-lot|Cat-a-lot]] 271696 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo=Abitanti censìi{{#tag:ref|Dàtti Ldh/[[École des hautes études en sciences sociales|EHESS]]/Cassini fina du [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=http://cassini.ehess.fr/fr/html/fiche.php?select_resultat=22994|tìtolo=Mons|outô=Ldh/EHESS/Cassini|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]] a partì dau [[2006]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2129090?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2006: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2129076?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2007: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2129068?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2008: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2129062?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2009: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2129059?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2010: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2123937?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2011: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2123878?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2012: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2021173?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2013: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2534314?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2014: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/3293086?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2015: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/3681328?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2016: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/4269674?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2017: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2018: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/6005800?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2019: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/6676182?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2020: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/7725600?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2021: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}<br />{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/8288323?geo=COM-83080|tìtolo=Populations légales 2022: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|léngoa=FR|vìxita=2025-09-19}}</ref>|group=n.}} |dimx=1150 |dimy=373 |popmax=1250 |passo1=250 |passo2=50 |a1=1793|p1=1120 |a2=1800|p2=1021 |a3=1806|p3=1041 |a4=1821|p4=1078 |a5=1831|p5=1108 |a6=1836|p6=1099 |a7=1841|p7=1074 |a8=1846|p8=1027 |a9=1851|p9=1029 |a10=1856|p10=1000 |a11=1861|p11=973 |a12=1866|p12=1003 |a13=1872|p13=1005 |a14=1876|p14=1000 |a15=1881|p15=889 |a17=1886|p17=866 |a18=1891|p18=852 |a19=1896|p19=764 |a20=1901|p20=773 |a21=1906|p21=703 |a22=1911|p22=731 |a23=1921|p23=568 |a24=1926|p24=523 |a25=1931|p25=452 |a26=1936|p26=423 |a27=1946|p27=361 |a28=1954|p28=298 |a29=1962|p29=248 |a30=1968|p30=226 |a31=1975|p31=239 |a32=1982|p32=291 |a33=1990|p33=459 |a34=1999|p34=671 |a35=2006|p35=840 |a36=2007|p36=863 |a37=2012|p37=866 |a38=2017|p38=817 |a39=2022|p39=873 }}<noinclude><references group="n." /><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Frànsa|Munsu]] </noinclude> hwollql69p86fk586edycb55n22wuqc Gexe de Camuggi 0 32661 271726 271652 2026-07-11T10:33:18Z Arbenganese 12552 Punta Ciappa wl 271726 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Baxilica de l'Assunta, Camuggi == [[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]] A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]] L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe ese poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />. De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />. == Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]] {{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} == Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi == {{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} == Munasteru de San Prospu, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]] {{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. == Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa == [[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]] A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa == [[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]] Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia in tu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />. == Gexa du Sacru Cö, A Rüa == [[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']] A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà. == Gexa de San Roccu, San Roccu == [[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]] Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Gexa de San Nichiozu, San Roccu == [[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]] A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />. == Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu == [[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]] {{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} L'abasia de San Fertuzu a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]] == Icunn-e, capelle e muzaici == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a [[Punta Ciappa]] </gallery> In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè. Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, in ti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe. A [[Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de [[San Prospu de Taragunn-a|San Prospu]] e [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu]]"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Cristi e prezeppi == [[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]] A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />. Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi. Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}} * {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]] 6nuu6xqgmyjuoodmevc7w5gicc3ga77 Parcu Natürale Regiunale de Portufin 0 32697 271727 271644 2026-07-11T10:35:11Z Arbenganese 12552 Baterie e PC, wl 271727 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Mappa Parco naturale regionale di Portofino.jpg|miniatura|Mappa du Parcu Natürale Regiunale de Portufin]] U '''Parcu Natürale Regiunale de Portufin''' (''Parco Naturale Regionale di Portofino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün'area natürale prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]], a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante. L'ente du parcu, creou pe lezze 1251 du 20 de zügnu du [[1935]] e de cumpetensa da [[Liguria|Regiun]] dau [[1975]], u l'é furmou dai cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], cu'a sö sede ch'a l'é a Santa Margaita. Se speta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale. == Teritoiu == U parcu u s'estende pe 18&nbsp;km² de tera e 13&nbsp;km² de costa, tantu ch'u l'é l'area de costa prutetta ciü a setentriun de tüttu u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] de punente. L'ente du parcu u mantegne e indicasiuin e in sicüressa üna rè de ciü de 80&nbsp;km de senté<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/98|tìtolo=Il Parco|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. U cunfin du Parcu u cure lungu a cresta du [[Munte de Portufin]], tra [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], mentre e tere ciü a levante, levou quelle de [[Allega (Camuggi)|Allega]], fan parte de [[San Luensu da Costa]], in tu cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. == Storia == [[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Ente Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]|sinistra]] In sce a costa du [[Munte de Portufin]] u l'ea previstu, in ti [[Anni 1930|anni Trenta]], a custrusiun de üna stradda ch'a lighesse [[Camuggi]] cun [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], vusciüa daa [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa de Zena]] e dau Prefettu. U guvernu u l'ha però blucou stu prugettu e in cangiu l'é stetu purtou avanti üna pruposta pe prutezze ste tere. In tu [[1935]], cu'a lezze 1251, u l'é stetu dunque creou l'Ente Parcu Munte de Portufin (''Ente Parco Monte di Portofino''), pe prutezze 1.061 ettari spartii fra i Cumüni de Camuggi, de Portufin e de Santa Margaita<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/147|tìtolo=Ente|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Cumme l'é nasciüu e Regiuin, cu'u pasaggiu de puteri a ste lì, a lezze 70 du [[1975]] a l'ha fetu pasà de cumpetensa u parcu aa Regiun. In tu [[1978]] u l'é stetu dunca supressu l'Ente Parcu e u l'é nasciüu ufisialmente u Parcu Natürale Regiunale du Munte de Portufin. Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè (Italia)|Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]] pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantasinqu'anni daa fundasiun du parcu, u l'é stetu prupostu d'azunzilu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]]<ref>{{Çitta web|url=http://ilsecoloxix.ilsole24ore.com/p/levante/2010/02/08/AM9vbGMD-portofino_unesco_patrimonio.shtml|tìtolo=Portofino nel patrimonio UNESCO|dæta=8 frevà 2010|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>, ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2011/04/05/news/portofino_la_beffa_dell_unesco_il_governo_dimentica_la_candidatura-14506242/|tìtolo=Portofino, la beffa dell'Unesco il governo dimentica la candidatura|outô=Michela Bompani|dæta=5 arvì 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. In tu [[2024]] u s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de alargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se aspeta u pasaggiu definitivu a parcu nasiunale. == Piante e bestie == [[Immaggine:Capra sul Sentiero 2.jpg|miniatura|Üna crava in tu parcu]] E [[Plantae|piante]] che crescian in tu parcu sun quelle tipiche da regiun mediteranea, cun di boschi de [[Castagnu|castagni]], [[Nisöa|nisöe]], [[Carpe neigru|carpi neigri]], [[pin]], [[Erxu|erxi]], [[armuin]] e [[Uriva (cianta)|erbi d'oie]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/22|tìtolo=La Vegetazione|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe'e [[Animalia|bestie]], gh'é benben d'[[Aves|oxelli]]: fra i ciü cumüni e quelli che se veddan de ciü gh'é u [[pecettu]], a [[testaneigra]], u [[frenguellu]], l'[[öggiurussu]], a [[Parisêue (Paridae)|parisöa]], u [[merlu]], a [[gazann-a]], u [[turtuelun]] e u [[Columba palumbus|culassu]]. U gh'é poi de oxelli predatui cumme u [[farcu peregrin]], u [[farchettu]] e l'[[agugia neigra]], che fan u niu finn-a in sce scügee ciü erte. Fra i oxelli de mà u gh'é ancun l'[[ochin fratin]], l'[[Oca ciapæa|oca ciapea]], a [[Rondaninn-a de mâ (Sterna Hirundo)|rundaninn-a de mà]] e a [[sula]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/24|tìtolo=La Fauna|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe'i [[Amphibia|anfibbi]] gh'é u [[scilvestru]], a ''[[Salamandrina perspicillata]]'', u ''[[Speleomantes strinatii]]'' (ch'u se tröva in te grotte e in ti posti freschi e ben ümmi), a ''[[Hyla meridionalis]]'' (pe'u ciü zü a [[Nuzegu]] e de d'atu aa [[Cà de l'Ou]]), u [[baggiu]], a [[Rana dalmatina|rana ''dalmatina'']] e a [[rana di Apenin]]<ref name=":0" />. Fra i [[Reptilia|rettili]] se pöan ricurdà u [[scurpiun]] (tantu [[Tarentola mauritanica|quellu cumüne]] che ''[[Hemidactylus turcicus]]''), a [[Grigua de müage|grigua]] dita "de müage", u [[lagö]], a [[sangueggia]] e de bisce cumme ''[[Coronella girondica]]'', ''[[Zamenis longissimus]]'' e ''[[Hierophis viridiflavus]]'', ciü de bisce d'egua cumme ''[[Natrix helvetica]]'' e ''[[Natrix maura]]'' da vixin ai fussuei e in ti sciti ümii. In ta culesiun du [[Müseu de storia natürale "Giacomo Doria"]] gh'é cunservou u campiun d'üna grigua da specie ''[[Timon lepidus]]'' truvou in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] tra [[Nuzegu]] e [[Portofin|Portufin]], ch'u l'é o in erure in ta registrasiun o a testimuniansa d'üna qualitè de grigua che ancö a l'é estinta in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]]<ref name=":0" />. U [[Pòrco sarvægo|porcu sarvegu]], ben ch'u ne segge cuntrulou u nümeru, u l'ariva a de densitè ciütostu erte, e gh'é stetu spesse votte de pruteste dae gente che stan in sciu prumuntoiu. De ciù, nu manca a [[vurpe]], u [[tasciu]], u [[risö]] e [[Foin|fuin]]. De interesante u gh'é ancun a prezensa da [[vinvera russa]], ch'a se pö vedde spessu in ti sciti in giu a u [[faru de Portufin]]. Daa fin di [[Anni 1980|anni Otanta]], in tu parcu sun stete liberè ascì de [[Crava|crave dumesteghe]]<ref name=":0" />. == Lucalitè == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|[[Punta Ciappa]] dau senté fra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Monte Campana dal sentiero tra Batterie e San Fruttuoso.jpg|U "Munte Campann-a" Cala dell'oro dall'alto.jpg|A [[Cà de l'Ou]] Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Costa da Fin dau mà Località Passo del bacio.jpg|U "Passu du Baxu" </gallery> Ün gran nümeru de lucalitè e de posti d'interesse du parcu u se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]]. E due intrè ciü impurtanti pe'u parcu, partindu a pé o cu'i mezi dau centru da sitè, se trövan in curispundensa de frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Daa primma, pe mezu d'ün rastellu e d'üna scainà, s'ariva au cumplessu de l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel Kulm]], üna strutüa liberty di primmi du [[XX secolo|Növesentu]] che pe di anni a l'é steta ünn-a de ciü in vista in te tütta l'[[Italia]]. Pasou de fiancu de l'[[Trasmetitù de Portufin|antenna tele-radiufonica]], s'ariva in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], dunde gh'é de vilette che ancö sun au servissiu du ripetitù ma che üna votta ean de strutüe de l'hotel e, doppu, a sede d'ün cumandu di Carabiné. Poi se finisce in Gaixella, numme che de votte u l'é detu finn-a ae vilette vixinn-e au trasmetitù, de dunde se deramman quattru senté. Ün de questi u chinn-a versu levante in tu paize de [[San Luensu da Costa]], mentre ün atru u menn-a, a punente, au paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. De lì partan atre vie che se ligan turna cu'u tersu senté, quellu de süd-ovest pe'e [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]], mentre a süd-est gh'é l'ürtima diresiun, e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté che da Gaixella u va pe San Roccu u passa finn-a pe'i Galletti, duve pe'u senté se ghe tröva de strutüe de müage e ceramica pitüè cumme stasiuin da Via Crucis, travaggiu du pitù Del Pozzo e che partan d'in tu sagrou da [[Gexa de San Roccu (Camuggi)|gexa de San Roccu]]. Ciü che a stradda pe'[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], daa gexa u va avanti ün senté che, arivou dae cà in là zona du Poggiu e de Pegu, u se deramma. Da üna parte u chinn-a versu u mà, pasandu pe [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e a sö [[Gexa de San Nichiozu (Camuggi)|gexa]], pe'[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]] cu'a lucalitè du Muin e arivandu finn-a a [[Punta Ciappa]], puntu ciü a punente de l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]]. Da l'atra parte, u senté u va avanti in sciu [[Munte de Portufin|Munte]] pasandu pe'[[A Murtua (Camuggi)|a Murtua]], ürtima lucalitè ch'a gh'agge ancun di abitanti. Arivou in scia cruxea de Fornelli, u senté u va avanti pe'a via ch'a l'ea dövia dau [[Regiu Ezercitu Italian|Regiu Ezercitu]] e poi daa [[Wermacht]] pe arivà dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]], üna furtificasiun ch'a duveiva servì pe'a difeiza du mà davanti au [[Pòrto de Zena|portu de Zena]]. <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Passaggio in ferrata.jpg|A via de Cadenn-e Sentiero da San Rocco a San Niccolò.jpg|U senté da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] Sentiero portofino vetta.jpg|Senté in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]] Sentiero tra Pietre Strette e San Fruttuoso 1.jpg|U senté tra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] Sentiero da Pietre Strette per Semaforo Vecchio e Semaforo Nuovo.jpg|U senté tra e Prie Streite e i semafuri </gallery> D'in te [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] partan duì senté, che però in caxu de tempu grammu o atru periculu vegnan seré da l'Ente Parcu. U primmu, ch'u custezza u mà, u passa pe'u "Munte Campann-a"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Monte Campana''</ref>, u "Passu du Baxu"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Passo del Bacio''</ref>, a "Via di Tübbi"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Via dei Tubi''</ref> e ascì pe' u sentè de Cadenn-e, duve u gh'é ün derüu a piccu in sciu mà che, pe atraversalu, gh'é stetu missu üna cadenn-a lungu u senté. De de lì, se passa de d'atu a [[Cà de l'Ou]], duve u l'é vietou intraghe, pe muntà sciü finn-a in simma aa Costa da Fin e chinà, a l'ürtimu, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. L'atru senté, invece, u munta sciü dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] versu u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], üna vegia stasiun du telegrafu, pe zunzise aa Toca cun ün atru senté ch'u ne vegne da Fornelli. Daa Toca u senté u va avanti versu levante pasandu pe'u Pertüzu di Croi, duve u se zunze cu'i senté che menn-an versu [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Muntandu aa Toca, invece, se passa pe'i sciti de Sequoie, Staggiu e Paradizu, duve se pö arivà a Gaixella e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o andà avanti versu u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], üna stasiun pe'e cumünicasiuin custruia da l'ezercitu du [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. Da vixin ae Prie Streite, ün pasaggiu streitu fra di scöggi duve se trövan de tracce de custrusiuin döviè in moddu nu custante, se zunzan insemme i senté che ne vegnan da Gaixella, dau Pertüzu di Croi e dau [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], pe chinà dunque, custezandu e Bocche, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. I ürtimi punti impurtanti in tu teritoiu de [[Camuggi]] se trövan pocu au de là de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e sun diti de ''Base O'', ''Piano del Capo'', ''Ghidelli'' e ''Felciara'', cuscì cumme u percursu fra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté fra e Prie Streite e ''Felciara'' u porta invece a ''Castelluccio'' e ae Bocche, in tu teritoiu du Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] cuscì cumme u ''Monte Pollone'' e a vetta in simma ae Bocche<ref group="n.">Ufisialmente ''Monte delle Bocche''</ref>. Da st'ürtimu passa u senté che dau parcu u porta versu e cà de Santa Margaita misse lungu ''Via Costasecca'' e ''Via Costamezzana''. In tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]] se tröva i sciti de ''Piano del Capo'', Rufinà e ''Crocetta'', duve se pö arivà da ''Piano del Capo'', da ''Ghidelli'' e dae Bocche e che g'han da vixin e lucalitè, cun cà, de ''Olmi'', ''Sant'Isidoro'', ''Coppelli'' e Gassetta. Versu setentriun, pasou a Baia de [[Niasca (Santa Margaita)|Niasca]], e frasiuin de [[Pagi (Santa Margaita)|Paraggi]], [[Pedale (Santa Margaita)|Pedale]] e [[Nuzegu (Santa Margaita)|Nuzegu]] sun sutta a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a marcà i cunfin fra Parcu e u restu du Cumüne. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/hh/index.php|tìtolo=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] htzmi2pvracvmbevwlyry3h2n9fqp2j San Fertuzu (Camuggi) 0 32726 271728 271629 2026-07-11T10:35:56Z Arbenganese 12552 de frunte 271728 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = San Fertuzu |Nome ufficiale = <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = SanFruttuoso-pjt3.jpg |Didascalia = <div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 36 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/genova_camogli_sanfruttuoso.html|tìtolo=La Frazione di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-10}} |Aggiornamento abitanti = 2011 |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = sanfertuzin |var-patrón = Patrun |Patrono = [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu]] |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme. L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi. A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> {{Çitaçión|San Fertuzu<br />postu ascuzu<br />figge belle nu ghe n'é<br />quelle poche che ghe sun<br />sun ciü brütte che u carbun|Ditu pupulare}} == Geugrafia == <gallery mode="packed" heights="150"> File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta </gallery> A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610&nbsp;m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506&nbsp;m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" /> In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300&nbsp;m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431&nbsp;m). Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892 Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896 Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910 Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu </gallery> Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref> In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]]. Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà de l'Ou]]" da San Fertuzu. Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma de frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" /> Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun. Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà. In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo. Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou de frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" /> A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" /> Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> == Abitanti == === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/San Fertuzu (Camuggi)}} == Posti de interesse == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia </gallery> * '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]] * A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" /> <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi </gallery> * '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" /> * U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali de frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" /> * '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu. * '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti. * '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi de frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref> == Cumünicasiuin == A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[A Vetta de Portufin (Camuggi)|Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]]. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}} * {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]] duaq2jzgjeap2zldz3idvk433dbpxju ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno 0 32772 271729 270148 2026-07-11T10:37:32Z Arbenganese 12552 wl 271729 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno |var-ségni_distintîvi = Segni distintivi |var-câza = Cà |var-trasfèrta = Trasferta |var-socjêtæ = Sucietè |var-çitæ = Sitè |çitæ = {{Scìnbolo|Recco-Stemma.svg}} [[Recco|Reccu]] |var-naçión = Nasiun |naçión = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-confederaçión = Cunfederasiun |confederaçión = UEFA |var-federaçión = Federasiun |federaçión = {{Bandêa|ITA}} FIGC |var-canpionòu = Campiunou |canpionòu = [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]] |var-fondaçión = Fundasiun |ànnofondaçión = 2015 |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Agostino Revello |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Gianluigi Bianco |var-stàdio = Staddiu |stàdio = Staddiu de San Roccu |var-scîto = Scitu |var-tìtoli_regionâli = Tituli regiunali |tìtoli regionâli = 1 [[Prumusiun da Ligüria|Prumusiun Ligüria]]<br />1 [[Primma Categuria da Ligüria|Primma Categuria Ligüria]] }} L'&#8203;'''ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''', megiu cunusciüa cumme '''Golfo Paradiso PRCA''', '''Golfo Paradiso''' o sulu che '''Golfo''' ascì, a l'é üna squaddra de zögu du balun ch'a raprezenta i Cumüni de [[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]] e [[Söi|Soi]]. A sede da squaddra a l'é a [[Recco|Reccu]], duve a l'é de cà in tu staddiu de San Roccu. == Storia == === U zögu du balun in tu Gurfu Paradizu === In ti anni avanti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]], in ti Cumüni du sircundaiu han cumensou a nasce de squaddre de zögu du balun, cumme in tu [[Tigülliu]] e in ta parte de [[Rivêa|Rivea]] sutta a [[Zena]]. A ogni moddu, i limiti du teritoiu aivan cumplicou i prugetti de di campi da zögu fissi, levou quellu de Reccu, missu lungu u sö fusou. De ciü, in te sti posti u mancava de spessu e forse pe mette insemme üna squaddra ünica ch'a l'andesse ciü avanti de polispurtive, ae furmasiuin du doppulavuru o de quelle lighè a de asuciasiuin. Ciü che stu fetu, alantù in te sti posti u l'ea ben praticou a pallanöu, e dunca tante atensiuin l'ean dedichè a st'atru genere de sucietè. Pe du restu, au de là du [[Munte de Portufin]] gh'ea de squaddre cumme a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]] (dita ascì Tigullio), u [[Rapallo Ruentes 1914|Rapallo]], l'[[Virtus Entella|Entella]], a [[Lavagnese 1919|Lavagnese]] e u [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]], che zögavan zà in ti campiunè de livellu nasiunale. A Zena, ciü che u [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] gh'ea benben de squaddre in ti quarté, tantu du punente ([[Associazione Calcio Sampierdarenese|Sampierdarenese]], [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]]) che in tu centru e in te l'entrutera ([[Spes Football Club|SPES]], [[Sport Club Molassana Boero 1918|Muasann-a]]) e in tu levante (Arbà, [[Quarto Football Club|Quartu]]). Nu gh'ea dunca guei de spassiu pe fà cresce u zögu du balun in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], ancun de ciü pe'u fetu ch'u l'ea spartiu fra ciü squaddre. === ASD Camuggi-Avegnu === Üna primma mensiun da squaddra de [[Camuggi]] a se tröva in tu [[1918]], cun de partie cuntr'ae squaddre de [[Rapallo|Rapallu]], de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e de [[Lavagna]]. A ogni moddu, a Camuggi gh'ea ciü squaddre in ativitè, a cumensà daa divixun pe'u zögu du balun da [[Rari Nantes Camogli|Rari Nantes]], ben ciü forte e ativa in ta pallanöu, e ancun e squaddre d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o quelle lighè a de asuciasiuin, di enti e de impreize. Sulu che in tu [[1976]] de squaddre du postu han decizu de mettise insemme in te l'AS Camuggi (''AS Camogli''), mentre a Rutese a l'é andeta avanti a zügà pe sö cuntu<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/associazioni/index/dettaglio/associazione/4|tìtolo=Associazione: A.S.D. Camogli|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. L'Asuciasiun Spurtiva, che pe culuri a mustrava u giancu e u neigru, in tu [[2006]] a l'ha cangiou de numme in te ASD Camuggi (''ASD Camogli'')<ref>{{Çitta web|url=https://files.figc.it/version/c:YTE0MmFjYjAtNmU3ZS00:ODk0MjdhNGEtNmViNy00/C_2_ContenutoGenerico_6866_lstAllegati_Allegato1_upfAllegato.pdf|tìtolo=Cambio di denominazione sociale|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>, pe arivà in tu [[2011]] finn-a au livellu da [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]], u ciü ertu che alantù a l'avesse mai zügou. A Rutese, invece, a s'é füza in ti [[Anni 1990|anni Novanta]] cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu, pe muntà sutt'au numme de Grassorutese finn-a in tu campiunou de [[Serie D (zeugo do ballon)|Ecelensa]]. Però, quandu a squaddra a l'é turnà ae sö urigine a Rapallu, l'ativitè spurtiva aa Rüa a l'ha ciantou lì. Finn-a in tu paize de [[Avëgno|Avegnu]], de d'atu a [[Recco|Reccu]], se tegniva de votte di turnei tra ciü squaddre, ben che nu aivan de strutüe fisse. In tu [[1998]] u l'é stetu fundou l'ASD Avegnu (''ASD Avegno''), che pe culuri u l'aiva sernüu u giancu e u blö, e in tu [[2011]] u l'é riusciu a muntà finn-a au campiunou de [[Primma Categoria|Primma Categuria]]. E squaddre de Camuggi e de Avegnu han fetu da fadiga a zügà e sö partie, rispetivamente, a [[Söi|Soi]] e a Rapallu. Cumme l'é arivou a sarvessa, in ta stè du [[2012]] e due squaddre han decizu de mettise insemme in te ünn-a sula, e cuscì u l'é nasciüu l'ASD Camuggi Avegnu Gurfu Paradizu (''ASD Camogli Avegno Golfo Paradiso''). L'azunta du numme da regiun a vueiva spuncià da sübitu pe mette insemme üna squaddra forte, ciü che tià sciü üna scöa de balun ünica pe tüttu u sircundaiu. Pe sta raxun chi se vueiva che in tu prugettu u l'intresse l'ACD Gorfu Paradizu (''ACD Golfo Paradiso'') de Soi, üna squaddra ch'a l'ea in ativitè sulu che cu'i figiö, ma aa fin u nu se n'é fetu ninte<ref>{{Çitta web|url=https://www.facebook.com/p/ASD-AVEGNO-CALCIO-100069571251079/|tìtolo=A.S.D. AVEGNO CALCIO|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. [[Immaggine:Teriasca (Sori) - Campo sportivo Rio Cortino.jpg|miniatura|Vista du staddiu de Teiasca|sinistra]] U Camuggi-Avegnu, ch'u l'ea de cà au staddiu de [[Teiasca]], a Soi, u l'ha cumensou a zügà in ta Prumusiun in te l'annu spurtivu [[2012]]-[[2013]]. In ti trei anni doppu a squaddra a s'é sarvà pe due votte sensa guei prublemi (sübitu intrà in ti playoff au primmu annu), e sulu che üna stagiun a l'ha avüu da zügà i playout, sarvanduse. === A Pro Recco === A Pro Recco Calcio a l'é nasciüa in tu [[1913]] pe vuluntè de ün gruppu de zuveni rechelin che zügavan a di sport diferenti. Propiu in te quell'annu, tütte e squaddre se sun misse insemme in ta növa Polisportiva Pro Recco, cu'u nutaiu Marana cumme prescidente, che poi u l'é stetu u scindicu de [[Recco|Reccu]]. A l'imprinsippiu, u campu da balun u se truvava in tu quarté di Orti, avanti ch'u fuise fabricou, in tu [[1933]], u növu campu in tu quarté de San Roccu. De stu moddu, Reccu u l'aiva ün sö campu ma, cu'i danni di [[Bumbardamentu de Reccu|bumbardamenti ingreixi]] au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], s'é fermou tüttu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://prolocorecco.it/sport/associazioni-sportive/il-calcio-a-recco|tìtolo=Il Calcio a Recco|outô=Pro Loco Recco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. In tu doppuguera a squaddra de Reccu a s'é repigià fitu, tantu che in tu [[1947]] a l'ha uspitou i zuveni du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e in tu [[1950]] a l'é arivà au quartu livellu nasiunale du zögu du balun, aa giurnà d'ancö a [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]]. Sciben che a squaddra a l'aiva a dispuzisiun u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|campu de San Roccu]], üna strutüa ciütostu impurtante, in tu paize u cresceiva l'interesse pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]], ch'a pigiava ciü atensiuin. A Pro Recco Calcio a l'ha zügou pe tante stagiuin in ti campiunè de livellu ciü bassu e sulu che in ti anni [[1968]], [[1971]] e [[1979]] a l'é muntà in tu campiunou de [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (che alantù u l'ea u livellu regiunale ciü ertu), pe finì tütte e votte a l'ürtimu postu e chinà de serie<ref name=":0" />. === A Ceive, Soi, Ausci, Bugiascu === E atre sucietè in tu sircundaiu nu l'han mai avüu ün gran svilüppu. U G.S. Sori u nu l'é mai stetu guei impurtante, mentre l'ACD Gurfu Paradizu, mensünà de d'atu, a zügava sulu che cu'i zuveni. De ciü, üna prezensa storica a l'é steta quella da Polispurtiva d[[A Ceive de Söi|a Ceive]] (''Polisportiva Pieve''), che però cumme u [[Söi|Soi]] a nu l'ha mai fetu di gran campiunè. Interesante a l'é a storia du zögu du balun a [[Aosci|Ausci]]. A ditta [[Fulgorcavi]] de l'imprezaiu Aldo Dapelo, de [[Zena]], a l'aiva inandiou tante fabbriche da cavi da curente e du telefunu in te tütta l'Italia e, cumm'u l'ea tradisiun de quelli tempi, tütti sti impianti gh'aivan a sö squaddra du doppulavuru. A divixun de Ausci a l'é arivà in tu [[1965]] au livellu ciü ertu pe'a regiun (che aa giurnà d'ancö u saieva l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che in ti [[Anni 1960|anni Sciüscianta]] a l'ea dita Primma Categuria e in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a Prumusiun), duv'a l'é restà finn-a in tu [[1971]]. U zögu du balun a [[Boggiasco|Bugiascu]] a s'é fetu cunusce in te di tempi ciü muderni. In tu [[1983]] u Bugiascu Puntettu (''Bogliasco Pontetto'') u l'é muntou pe'a primma votta in ta Prumusiun, che alantù a l'ea u mascimu livellu regiunale. U sö primmu annu a squaddra a l'ha finiu au primmu postu u girun B de Levante, pe muntà in te l'Interregiunale, ch'u curispundeiva aa [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]] d'ancö. Chinou turna in Prumusiun, u l'é restou in te stu campiunou finn-a au [[1989]]. Dau [[2005]], cu'u numme de U.S. Bugiascu (''US Bogliasco''), u l'é turnou in te l'Ecelensa, cumm'u s'ea cumensou a ciamà u mascimu livellu da regiun. L'annu doppu u l'é muntou de categuria ascì u G.S. Bugiascu '76 Emiliani (''G.S. Bogliasco '76 Emiliani''), ch'u s'é füzu cun l'atra squaddra de Bugiascu in te l'annu doppu. De stu moddu u l'é nasciüu u Bugiascu D'Albertis (''Bogliasco D'Albertis''), squaddra che pe di anni a l'é arivà in ta parte erta da clasifica, finn-a au pasaggiu in ta Serie D in tu [[2010]]-[[2011]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.dilettantissimo.tv/bogliasco-rapallo/|tìtolo=Bogliasco Rapallo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. === U Sporting Reccu === A [[Recco|Reccu]] gh'ea però a vuluntè d'aveighe üna squaddra impurtante in tu balun ascì. In tu [[2011]] a Bugiascu d'Albertis a l'aiva guagnou u campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]], cu'u sircundaiu che cuscì u gh'aiva turna üna squaddra in ta [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]], a serie ciü erta pe'i diletanti, de livellu nasiunale. A squaddra, ch'a gh'aiva da zügà a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a s'é sarvà pe due anni de fia. In tu fratempu, a [[Rapallo|Rapallu]] se pruvava da di anni a mette insemme üna squaddra valida, e dunca in tu [[2013]] u l'é nasciüu da üna füxun u [[GSD RapalloBogliasco|Rapallobogliasco]], cu'u staddiu de cà a Rapallu. In te quella stagiun a squaddra a l'ha finiu in ta segunda puzisiun, pocu menu da prumusiun tra i prufesciunisti (defeti, daa Serie D u munta sulu che üna squaddra pe girun, levou quarche caxu)<ref name=":1" />. A ogni moddu, l'asbriu u l'é finiu fitu, tantu che in ta stagiun [[2014]]-[[2015]] e in te quella [[2015]]-[[2016]] a sarvessa a nu l'é steta guei fassile. In ta stè du [[2016]] a famiggia Durio-Trani de Reccu, prupietaia de l'impreiza Teknoship, a l'ha pigiou a squaddra cun ün'uperasiun che pocu doppu a g'ha fetu acatà a [[Siena Football Club|Robur Siena]] ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2016/11/20/news/il-savona-nella-tanadello-sporting-reccoin-cerca-di-conferme-1.34774517/|tìtolo=Il Savona nella tana dello Sporting Recco in cerca di conferme|dæta=20 nuvembre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. A squaddra a l'ha cangiou de numme in te Sporting Reccu (''Sporting Recco''), cu'u giancu e u neigru pe culuri, che però a zügava a Santa Margaita, in quantu che u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|staddiu de San Roccu]] u l'ea serou. De quellu annu e squaddre da [[Liguria|Ligüria]] sun stete purtè dau girun A "piemunteize" au girun E "tuscan", ün cangiu ch'u l'ha detu di prublemi aa squaddra, ch'a l'é arivà penürtima. Cun st'exitu lì, a Sporting Reccu a l'ha finiu de existe pe vuluntè da sö dirigensa, che a ogni moddu a l'ha rispetou l'acordu de scitemà u staddiu de San Roccu. === A füxun in tu Gurfu Paradizu === [[Immaggine:Recco - Stadio San Rocco, Golfo Paradiso PRCA - Bogliasco (1).jpg|miniatura|Gurfu Paradizu PRCA-Bugiascu in tu staddiu de San Roccu]] A ogni moddu u l'ea arivou u tempu de mette insemme ün prugettu ciü impurtante. U Camuggi-Avegnu u l'aiva truvou di acordi cu'a scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi e cu'a Pro Recco Calcio. St'inteiza a l'ha missu a dispuzisiun da squaddra ün staddiu ciü vixin e ciü adattu ai bezögni da sucietè, saieva a dì u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|Staddiu San Roccu de Reccu]], e üna scöa de balun ciü grande, cu'e sustanse da sucietè che sun vegnüe ciü impurtanti. In tu [[2015]] l'ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno a l'ha dunque cumensou a sö primma stagiun in ta [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (2° livellu), in tu girun du Levante. U nu l'é stetu ün gran campiunou, cu'a squaddra ch'a l'é arivà ürtima, a ün sulu puntu dau [[Ceparana Calcio|Ceparann-a]] e dau [[USD Canaletto Sepor|Canalettu]] de [[A Spèza|Spezza]]. A ogni moddu, a squaddra a s'é megiu batüa in tu campiunou de Primma Categuria [[2016]]-[[2017]] (3° livellu), pe finì pe primma cun 73 punti davanti a l'[[Unione Sampierdarenese]], a 64 punti, e au [[Sporting Club Aurora 1975|SC Aurora]] de [[Sestri Levante]]. U campiunou doppu, in Prumusiun, u l'é finiu ben megiu, tantu ch'a l'é arivà tersa davanti au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] e deré sulu che a l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de Terpi e a l'[[Athletic Club Liberi]] de [[Arbâ|Arbà]], due squaddre de [[Zena]]. Doppu gh'é stetu de stagiuin ciütostu bunn-e e u Covid ch'u l'ha fermou i campiunè finn-a aa stagiun [[2021]]-[[2022]], quandu a squaddra a l'é arivà au segundu postu, cun duì punti de menu da "[[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]]" d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]] e davanti aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]]. Pe muntà de categuria serviva però u primmu postu, puzisiun ch'a l'é steta aciapà in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], quandu u Golfo Paradiso PRCA u l'ha guagnou u campiunou, turna davanti aa Sammargheritese. U campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] 2023-2024 (1° livellu), ch'u cruviva tüttu u teritoiu da regiun, u cumprendeiva: l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de [[Zena]]-Terpi, u [[Arensen Bòrgorosso|Rensen]], l'[[Athletic Club Liberi|Athletic Club Albaro]], u [[Busalla Calcio 1909|Büzalla]], a [[Associazione Sportiva Dilettantistica Cairese|Cairese]] (de [[Còiri|Cairu]]), u [[Campomorone Sant'Olcese|Campomorone-Sant'Olcese]], u [[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]] d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]], u [[ASD Genova Calcio|Genova]] (squaddra ch'a se tröva pe'u ciü in sciu teritoiu de [[Cornigén|Curnigen]]), l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Imperia|Imperia]], u [[ASD Pietra Ligure 1956|Pietra Ligure]], u [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] de [[Sestri Levante]]-[[Riva Triguzu]], a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]], u [[Serra Riccò 1971|Serra Riccò]], u [[ASD Sporting Taggia Sanremo|Taggia]] e a [[Voltrese Vultur]]. Stu campiunou u l'é finiu cu'a sarvessa ai meximi punti de atre squaddre, davanti, turna, aa Sammargheritese, ch'a l'é chinà de categuria. De lì u Gurfu Paradizu u l'ha sercou de lungu e u serca ancun da stabilitè. === E atre ativitè === A sucietè du Gurfu Paradizu a l'é andeta avanti cu'u sö travaggiu pe vegnì ciü forte, tantu pe quantu u tucca a primma squaddra che pe'e [[Staddiu San Roccu (Reccu)|strutüe de San Roccu]] e dinturni (döviè dae atre sucietè du teritoiu ascì) e ancun pe'e ativitè cu'i zuveni. Pe questi a l'é impurtante a prezensa du [[Francesco Flachi]], ch'u l'é stetu ün zügou du balun e che dau [[2023]] u l'é ün diretù spurtivu di juniores. A ogni moddu, fra [[Camuggi]] e [[Recco|Reccu]], gh'é stetu di raporti diferenti versu a squaddra. A vuluntè de mette insemme üna furmasiun ciü forte a nu l'ha fetu ciü muntà finn-a aa primma squaddra di züguei, ascì se du postu. D'atra parte, fra i tifuxi, i ciü tanti ean de Reccu, mentre i camugin gh'andavan aprövu de menu. Pe tütte ste raxuin, cu'u tempu l'é nasciüu de atre sucietè in tu sircundaiu, cun di raporti diferenti versu u Gurfu Paradizu PRCA. Di zuveni e de famigge, tantu de Camuggi che de Reccu, han pensou de fundà üna növa sucietè, a [[ASD Reccu 2019]] (''ASD Recco 2019''), cun culuri u giancu e u russu e iscrita au campiunou de [[Tersa Categoria|Tersa Categuria]], u ciü bassu de tütti. Tempu de quarch'annu, dau [[2024]], u l'é stetu fundou u [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), grassie a ün acordiu cu'u Gurfu Paradizu perché a funsiunn-e cumme squaddra ligà a questa e cumme centru pe mette insemme i zuveni de l'under 25<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/sport/calcio/camogli-nuova-squadra-calcio.html|tìtolo=Camogli, dopo anni torna la squadra di calcio in Terza Categoria: "Iniziativa dei giovani"|dæta=7 lüggiu 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. == Culuri e simbuli == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> AS Camogli.jpg|U stemma de l'AS Camogli ASD Avegno Calcio.jpg|ASD Avegno Calcio Golfo Paradiso ACD.png|Stemma du Golfo Paradiso ACD Pro Recco Calcio 1913.png|Stemma du Pro Recco Calcio 1913 ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno.png|Stemma de l'ASD Golfo Paradiso PRCA </gallery> Tütte e vege squaddre l'aivan ün sö stemma e di culuri da sucietè, ch'ean lighè au sö teritoiu. Tantu a Pro Recco che l'AS Camuggi döviavan pe culuri quelli de rispetive squaddre de pallanöu. A Pro Recco, giancu-blö, a l'aiva in sciu sö stemma ün dizegnu da ture-faru du portu. U Camuggi, giancu-neigru, u l'aiva ün stemma cun de unde, mentre a sö gagliardettu u nu gh'aiva di atri elementi distintivi. L'Avegnu, ch'u l'ea turna de giancu-blö, u l'aiva missu in tu sö stemma üna campann-a cu'u bataggiu, cun riferimentu aa tradisiun antiga de campann-e in tu sö teritoiu. A campann-a a l'é steta repigià in tu stemma e in ti simbuli du Camuggi-Avegnu. Sta sucietè, ch'a l'aiva cumensou a dövià pe culuri u neigru, u giancu e u blö, a l'aiva in tu sö stemma üna banda verticale pe ciascunn-a de ste tinte, cun in simma a campann-a d'ou cun drentu üna futugrafia du [[Castellu du Dragun (Camuggi)|Castellu du Dragun]], de [[Camuggi]]. U növu Gurfu Paradizu u l'ha repigiou i culuri da sucietè de primma (sciben che cu'u tempu u s'é mesciou ün po' cu'u neigru e adöviou ciü u giancu e u blö), pe serne cumme stemma u prufì du [[Munte de Portufin]] finn-a a [[Punta Ciappa]], cumme se vedde vegnindune da [[Söi|Soi]], dizegnou in neigru. De sutta questu gh'ea du blö pe'u mà, mentre in simma, in tu sé, gh'ea ün [[Ochin de mâ|ochin de mà]] de neigru ch'u xöa in sciu giancu e, in scia sinistra du stemma, ün balun. In te l'ucaxun di dex'anni da squaddra, a sucietè a l'ha cangiou u stemma metendughe u dizegnu de ün [[drafin]]. Questu u se truvava zà in tu stemma tundu da scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi, sciben che quella sucietè a döviesse pe culuri u gianu e u verde. == Crunulugia == * 2015 Fundasiun * 2015-2016 16° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é retrucessu in ta [[Primma Categuria]] * 2016-2017 1° in tu girun C de [[Primma Categoria Liguria|Primma Categuria da Ligüria]], u l'é prumossu in ta [[Promoçion Liguria|Prumusiun]] * 2017-2018 3° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] * 2018-2019 6° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]] * 2019-2020 4° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], campiunou blucou pe'u Covid-19 * 2020-2021 u resta in tu campiunou de [[Promoçion Liguria|Prumusiun]] * 2021-2022 2° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]] * 2022-2023 1° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é prumossu in te l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] * 2023-2024 13° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]] * 2024-2025 8° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]] * 2025-2026 in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]] == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://golfoparadisocalcio2015.webnode.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]] 3xno9ahjcbp2o5er8rhjc0z2zbtpg2g Macramè 0 32790 271678 270203 2026-07-10T17:09:00Z Arbenganese 12552 /* Urigine */ link russu 271678 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Collar, macrame (AM 1933.441-1).jpg|miniatura|Ün culà fetu a macramè cunservou in tu [[Müzeu de Auckland]], [[Neuva Zelanda|Növa Zelanda]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.aucklandmuseum.com/collection/object/am_humanhistory-object-15562|tìtolo=collar, macrame|outô=Auckland War Memorial Museum|léngoa=EN|vìxita=2026-06-01}}</ref>]] U '''macramè''' u l'é ün stile de decurasiun de merlettu ch'u se fa segundu üna antiga tecnica adövià daa gente de mà, che gh'é di fì da intresà e grupà ün cun l'atru, pe tradisiun sensa che s'adövie de agugge o di cruscé. U l'é benben cunusciüu in tu [[Rivêa de Levànte|Levante Ligüre]], u ciü tantu in te lucalitè de [[Ciävai|Ciavai]], [[Camuggi]] e [[Lòrsega|Lorsega]]. U macramè u l'é üna espresciun da ciü antiga cultüa du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]], cu'ün prufundu ligamme cun l'[[arte islamica]]. I disegni, che ancun ancö vegnan feti dae ''merlettaie'' ligüri, ricordan e decurasiuin geumetriche d'avoriu, stüccu e marmu che se pöan vedde in sce faciè o drentu ae muschee o a di atri munumenti arabi, o cumme finn-a in te de custrusiuin civili o religiuze ch'aggian ün ligamme cu'a cultüa du [[Levànte (región)|Levante]]. == Urigine == U numme "macramè" in urigine u nu l'aiva u sensu de tecnica de cumm'u se fa a man u prudottu, ma ciütostu u l'ea adöviou cumme termine pe'u vestì o pe de decurasiuin, tantu de caze cumme de gexe. Tantu ciü, tra i vestii, l'ean ciamè cuscì quelli che mustravan di bordi recamè cun de frange e che pe stu fetu ean cunsciderè ciü fin. U numme macramè u ne vegne da ''mahramatum'' ([[Mandillo|mandillu]]) o da ''migramah'' (''frangia per guarnizione''), che han purtou ai termini türchi ''mahrama'' e ''makrama'' (picaggia o mandillu da mette in testa cun de decurasiuin ricamè). A tecnica pe sö cuntu a l'é steta pigià quexi de següu dai [[Sumeri|sümeri]], e l'adövià i fì grüpè cumme decurasiun u trõva de testimunianse da de figüe scurpie au tempu di [[asciri]] in tu [[IX secolo a.C.|seculu IX a.C.]], sciben ch'u segge stetu u mundu arabu a fà cunusce u macramè in tu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]. U l'ha tacou cuscì a spantegase in te tütti i paixi islamici e in te sitè duve gh'ea de raprezentanse o duve gh'ea scangiu de mercansie e tra cultüe diferenti. U nu l'é pe caxu che de atre tracce de cultüa islamica se possan vedde in te ciü espresciuin da cultüa ligüre, tantu in ta lengua cumme in te decurasiuin de chè, o cumme poi u [[Meizou|muezin]], vestiu tipicu de [[Zena]]. Zena e a [[Liguria|Ligüria]], che mantegnivan ün raportu streitu cu'i [[Popolo arabo|arabi]], tra u scuntru e u smerciu, sun intrè in cuntattu ascì cun sta pratica e pö dase ch'u segge capitou doppu de l'espansciun in tu [[Mâ Neigro|Mà Neigru]] au tempu de [[Croxæ|Cruxè]]. U svilüppu ciü nettu du macramè in te l'Ucidente cristian u se fa remuntà au [[XV secolo|seculu XV]], de cubia cu'u [[Merlettu "al tombolo"|merlettu "''al tombolo''"]]. üna primma mensiun in sce papé du termine macramè a remunta au [[1584]] e a se tröva in ti Capituli de l'[[Àrte di Tovagê (Zêna)|Arte di Tuvagé]], sciben che l'üzansa a fuse zà cunusciüa e de spessu se ghe dava u numme de "moresca", cumme se tröva in ti curedi de serte caze de quellu periudu. Dai inventai di [[XVII secolo|seculi XVII]] e [[XVIII secolo|XVIII]] u se lezze che e parolle "macramè" e "[[picagetta]]" ean adöviè pe due cose che, levou che fuisan da mexima razza, ancö sun ben distinte. De spessu se ghe diva picagette ai asciügamuen d'üzu curente, finn-a a quelli de [[Stóppa|stuppa]], di prudüti ciü scarsi che vegnan dau travagià u [[Lìn|lin]]. De cuntru, u macramè u l'ea quellu ch'u se tegniva pe de ucaxuin particulè, cumme quandu u nasceiva o u se spuzava quarchedün, ma finn-a in ti curedi de l'erta nubiltè, pe'e feste, pe'i fünerali o ancun pe metighe di regalli de cuntu o de reliquie. [[Immaggine:Border, 16th–17th century (CH 18386791).jpg|sinistra|miniatura|350x350px|Frangia italiann-a de lin du [[XVI secolo|Sinque]]-[[XVII secolo|Seisentu]], in tu [[Cooper Hewitt]] de [[Neuva York|New York]], 18 x 84&nbsp;cm<ref>{{Çitta web|url=https://collection.cooperhewitt.org/objects/18386791|tìtolo=Border|outô=Cooper Hewitt, Smithsonian Design Museum|editô=Smithsonian Institution|léngoa=EN|vìxita=2026-05-31}}</ref>]] A cultüa islamica a l'é steta de lungu amià cun interesse in te curti eurupee e in ta nubiltè, ch'ean interessè dae storie di ambasciatui e di mercanti, che cuntavan u sfarsu da curte di türchi-utumen e de sö cerimonie e paramenti. U tüttu u l'anava cuntru a l'idea che gh'ea tra a gente, d'ün populu de sarveghi, sgrözzi e viulenti. Zena a s'ea scuntrà de frequente cun l'[[Inpêro òtomàn|Imperu Türcu]]: quand'u l'é cheitu [[Costantinopoli|Custantinopuli]] in tu [[1453]] u gh'e stetu poi a cesiun du quarté de [[Galata]], da [[Gazaia]] e de [[Caffa]] in [[Crimea]], e se gh'é azuntu u portu de [[Féugge Vêge|Fucea]] in tu [[1475]] e l'[[Scîo|izua de Sciu]] e in tu [[1566]]. U gh'é stetu finn-a a [[Bataggia de Leppanto|bataggia de Lepantu]] in tu [[1571]] e ciü tanti scuntri cu'i piratti berberi duve i vestì, e bandee e e valdrappe ciü fin e decurè l'ean cunsciderè ün grossu butin in te batagge pe mà tra arabi e cristien. Au meximu moddu, a [[Repùbrica de Zena|Repübblica]] a l'ha cuntinuou e sö ativitè in sciu Mediteraneu de Levante e in sciu Mà Neigru. U fetu che ghe fuisan de serve d'urigine türca in ta sitè, ch'ean impegnè in ti travaggi de recammu e de tescitüa sutta e famigge ciü ricche e de cuntu, u l'é stetu de ispirasiun fra e donne du postu che, a partì daa primma meitè du [[XVII secolo|Seisentu]] aivan cumensou a purtà ün capellu "aa türca", ch'u l'aiva de lunghe frange agrupè e u se cumpuneiva de ün sulu toccu decurou a macramè e purtou ingögiou cumme ün türbante. A sö votta, i mainè di paixi vixin a Zena e a [[Camuggi]] han purtou in ta Ligüria sta tradisiun, mascima a [[Ciävai|Ciavai]]. Cu'u tempu, sta modda a s'é spantegà aprövu ai mercanti e ai diplumatici ligüri, pe arivà in [[Siçillia|Sicilia]], [[Sardegna]], [[Spagna]] (duv'a l'ea dita a "''frangia moresca''"), [[Germania]] e [[Inghiltæra|Inghiltera]]. == Tradisiun du postu == {{Véddi ascì|Macramè de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} [[Immaggine:Macramè di Camogli - nodi rinascimentali (3).jpg|miniatura|Travaggiu fetu a punti du [[Renascimento|Rinascimentu]] da tradisiun de Camuggi]] E decurasiuin a furme de fantaxia, arivè in ta [[Liguria|Ligüria]] dae tere di [[Popolo arabo|arabi]], in te sitè de [[Zena]], [[Sann-a]] e [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisöa]] sun stete adöviè in te l'arte da [[ceramica]] mentre in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]] e in ti teritoi di [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] sun finie in te l'arte di tesciüi. Pe'u [[XVI secolo|Sinquesentu]] l'é nasciüu i primmi punti da tradisiun du postu, cumme u ''punto Fieschi'', u ''punto tulle'', u ''punto Mustafà'', u ''punto scorpione'', u ''punto gotico'' e u ''punto rombo'', surviatüttu a [[Ciävai|Ciavai]] e in ti paixi vixin. Sti punti du macramè mustravan de damme e di cavalieri che ballan, di barchi stilizè e de bestie fantastiche. De lungu a quelli tempi a [[Camuggi]], sitè ch'a l'aiva cuntribuiu a spantegà sta pratica, a l'é nasciüa üna tradisiuin du postu. E primme fabbriche da tesce, cun di tiè ascì, sun stete inandiè da di mercanti de [[Lücca]], che l'aivan e sö ativitè a [[Zena]], in tu [[Bórgo d'Incroxæ|Burgu d'Incruxè]], a [[San Frutôzo|San Fertuzu]] e a[[A Foxe (Zena)|a Fuxe]]. I posti ciü impurtanti da Ligüria duv'u se louava u [[Lìn|lin]] l'ean [[Sann-a]] e [[Ciävai|Ciavai]], a primma pe'a prudüsiun de teie e de sacchi e a segunda pe de stoffe fete de [[Cotón|cutun]] e [[Càneva|caneva]] mescciè insemme. U materiale sgrözzu, ch'u ne vegniva daa [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]] pe mezu de l'[[Appennìn|Apenin]] e da [[Funtann-a Bunn-a]], u l'arivava cun i mü a Ciavai e in ti posti vixin, duv'u l'ea scangiou cun l'öiu da Rivea de Levante. I mercanti de Ciavai e di paixi vixin, a sö votta, favan stu mesté e ascì i traffeghi fra Ciavai e Zena. In ta Funtann-a Bunn-a u gh'ea ascì de curtivasiuin picinn-e de lin, ch'u se fiava, tesceiva, ingianchiva e ruxentava in te l'[[Entella]] e i atri fussuei da valà, pe ese aa fin desteizu a sciügà au sù. Cumme pe'e ratelle fra i Fieschi e a Repübblica, e impreize du postu e i membri de l'[[Àrte di Tovagê (Zêna)|arte di Tuvagé]] de Zena s'ean truvè in cumpetisiun, fintantu che u [[Senâto da Repùbrica de Zêna|Senatu da Repübblica]], in tu [[1657]], u l'ha cuncessu a libertè de prudüsiun in te tüttu u Levante, prutettu daa [[Sucietè Ecunomica de Ciavai]] dau [[1791]]. Se u pisettu u s'ou pueivan permette sulu che i nobili, u macramè, troppu redenu e drüu pe adatase ae stoffe ciü legie, u l'é restou pe'u ciü üna decurasiun pe'a giancaia e dunca u nu l'ea adattu a ese mustrou in pübblicu. Gh'é però de ecesiuin e de testimunianse interesanti che se trövan in te pitüe du [[Bernardo Strozzi]], de l'[[Andrea Ansaldo]] e du [[Giovanni Andrea De Ferrari]], duv'u gh'é, fra i ritreti e e natüe morte, di detaggi de [[Picagétta|picagette]] e de [[Tovàggia|tuvagge]]. Cu'a fin da [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] e u cresce de l'indüstria, e donne che primma travagiavan pe sö cuntu han cumensou a pasà sutta a di padruin de Ciavai, che ghe cunsegnavan u materiale sgrözzu de moddu che u louessan, pe poi dalu inderé. Tra sti padruin gh'ea a muè du [[Ninno Bixio|Nino Bixio]], a Colomba Caffarello Biggio. Cun tütti i emigrè in te [[Americhe]] l'é nasciüu da dumanda pe ste prudüsiuin finn-a d'in te quella ciassa, sciben che u muntà da cuncurensa internasiunale a nu l'ha permissu de cresce de ciü. Pe prutezze a prudüsiun u gh'é dunca stetu di interventi da parte da Sucietè Ecunomica de Ciavai e finn-a de di urdini religiuxi. Fra l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[XX secolo|Növesentu]], u macramè e e atre arte pratiche sun stete repigiè. A Zena, pe l'ucaxun du V Sentenà da descuverta de l'America in tu [[1892]], üna stansia intrega a l'é steta dedicà ai pisetti e ai recammi da "[[Scuola Industriale Femminile Duchessa di Galliera]]". St'ente u l'aiva tiou mai tantu interesse da puei pigià parte a l'[[Exposition Universelle (1900)|Espuzisiun Internasiunale de Pariggi]] in tu [[1900]]. Finn-a in ti tempi du regimme sta prudusiun a l'é steta spuncià, cun trè Mustre Nasiunali du Pisettu e du Recammu inandiè a [[Palasso Rosso|Palassu Russu]] fra u [[1928]] e u [[1930]] e, in te st'ürtimu annu, ancun cu'a Mustra da Manifatüa Cuneo a Ciavai. Pe cuntru, in tu doppu guera, a difuxun du macramè a s'é fermà. == Tempi muderni == [[Immaggine:Macramè di Camogli - nodi (1).jpg|miniatura|Ezempi de di punti da tradisiun camuginn-a]] Ancundasè, che doppu u macramè u l'é stetu turna descuvertu e u l'é turnou in te l'üzu, e u s'é cumensou a dövialu pe decurà de sente, burse, tende, culann-e cun l'azunta de perlinn-e, careghe, vestì, scarpe, vaxi, lampe e de l'atru ancun. Stu repiggiu u gh'é stetu grassie a l'ativitè, in ti [[Anni 1960|anni '60]], da meistra Maria Chiappe, che a Ciavai a l'aiva inandiou a Scöa du Macramè dau Cunsorsiu Pruvinciale de l'Edücasiun Tecnica. Sta scöa a l'é poi pasà aa meistra Linda Vicini, fin a quandu a l'ha serou in tu [[1989]]. Dau travaggiu insemme aa Luciana Brescia e a l'Elena Venzi sun nasciüi ancun di atri cursi, ciü che di cunfrunti cu'e ativitè a [[Lòrsega|Lorsega]], [[Rapallo|Rapallu]] e [[Camuggi]] e au pigià parte ae Mustre du Tigülliu. In tu [[1998]], mentre ch'u l'ea in vixita aa [[Diocexi de Ciavai]], au [[Pàppa Gioâne Pòulo II|Pappa Giuvanni Paulu II]] l'é stetu regalou ün cavagnu duve, fra i atri, u gh'ea di travaggi au macramè. Tra e gente ciü impurtanti pe'u macramè, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]] u se pö ricurdà a Felicina Pastorino a [[Ciävai|Ciavai]] e a Tina Leali Rizzi a [[Camuggi]]. A [[Casarsa|Cazarsa]], doppu ch'a l'aiva vixitou u [[Müzeu du Merlettu (Rapallu)|Müzeu du Merlettu de Rapallu]], a Joanna Jacobs, fiaminga, a l'ha avertu üna scöa insemme a sö figgia, a Marisa Gandolfo. U gh'é ancun di atri cursi pe imparà st'arte, cumme quelli da scöa de Camuggi, intitulà aa memoia da Tina Leali Rizzi. De ciü, l'é stetu inandiou di scangi cultürali internasiunali pe fà prumusiun du macramè inte atre nasiuin. A Ciavai, fra u [[2000]] e u [[2005]], l'é stetu inandiou di scangi cun Reiko Fukumoto, de [[Tòkyo|Tokyo]], cun di pessi che sun steti mandè in [[Giappon|Giapun]], duve l'é stetu mustrou ascì e tecniche pe fali. A Camuggi, dau [[2024]], gh'é di cuntatti cun de apasciunè de st'arte in ti [[Stati Unïi d'America|Stati Ünii]], mascima cun quelli du [[Carolinn-a do Nord|North]] e du [[Carolinn-a do Sud|South Carolina]]. Dau [[2014]], i Cumüni de [[Ciävai|Ciavai]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Portofin|Portufin]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Camuggi]] e [[Zena]] han pigiou parte a ün prutucollu d'inteiza nasiunale pe spuncià a candidatüa de l'arte du pisettu in Italia a patrimoniu imateriale de l'ümanitè de l'[[UNESCO]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.farodiroma.it/arte-e-cultura-merletto-italiano-unesco-con-27-comuni-da-colombo-alla-maison-fendi-cronistoria-del-tombolo-e-del-macrame-a-martinengo/|tìtolo=Arte e Cultura. Merletto Italiano, UNESCO con 27 Comuni: "Da Colombo alla Maison FENDI". Cronistoria del Tombolo e del Macramè|outô=Angelo Martinengo|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trasparenza.comune.chiavari.ge.it/moduli/downloadFile.php?file=oggetto_allegati/261212480674622570O__Oprotocollo_intesa_candidatura_merletto_patrimonioimmateriale_umanit_.pdf|tìtolo=Protocollo d'intesa per il sostegno al progetto di candidatura de "I saper fare I'Arte del Merletto ltaliano" a Patrimonio immateriale dell'Umanità dell'UNESCO|outô=Cumüne de Ciavai|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trasparenza.comune.chiavari.ge.it/archivio16_procedimenti_0_56883_25_1.html|tìtolo=Adesione al progetto di candidatura del merletto italiano al Patrimonio immateriale dell'umanità|outô=Cumüne de Ciavai|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref>. == Punti ciü impurtanti du macramè == {| class="wikitable sortable" ! valign="top" |Numme ! valign="top" |Periudu ! valign="top" |Posti duv'u l'é ciü adöviou |- | valign="top" |''Scems/Sole'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Leila/Notte'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Narda/Rosa'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Jasmine/Gelsomino'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Gliscia/Ghiscia/Giglio'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Fatma/Fantastico'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Bizantino'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Gotico'' | valign="top" |[[XIV secolo|Trexentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Rombo'' | valign="top" |[[XIV secolo|Trexentu]] | valign="top" |[[Cicagna]] |- | valign="top" |''Chiavari'' | valign="top" |[[XV secolo|Quattrusentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]] |- | valign="top" |''Rinascimentale'' | valign="top" |[[XV secolo|Quattrusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Uarda'' | valign="top" |[[XV secolo|Quattrusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Arabesco'' | valign="top" |[[XV secolo|Quattrusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Fieschi'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Lavagna]], [[Cogorno|Cugurnu]], [[Camuggi]] |- | valign="top" |''Tulle'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]], [[Camuggi]] |- | valign="top" |''Mustafà'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Scorpione'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]] |- | valign="top" |''Segni'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Farfalla'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]] |- | valign="top" |''Cinquecentesco'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Stella Nexma'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Rosa Varda'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Ometti'' | valign="top" |[[XVIII secolo|Settesentu]] | valign="top" |[[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Rombo'' | valign="top" |[[XVIII secolo|Settesentu]] | valign="top" |[[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Gigliuccio'' | valign="top" |[[XVIII secolo|Settesentu]] | valign="top" |[[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Strega'' | valign="top" |[[XVIII secolo|Settesentu]] | valign="top" |[[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Freccetta'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Guardietta'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Foglioline'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]] |- | valign="top" |''Birilli'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Tamassi]], [[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Chioccioline'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Tamassi]], [[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Salomone'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Lavagna]], [[Camuggi]] |} == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Daniela Lunghi|outô2=Loredana Pessa|tìtolo=Macramè: l'arte del pizzo a nodi nei Paesi Mediterranei|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CFI0326196|ànno=1996|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-7058-634-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Iva Baracco|tìtolo=L'arte del macramè, tradizione e innovazione|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0066666|ànno=2008|editô=Serel International|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=978-88-89401-15-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Museo del Merletto di Burano|tìtolo=Il filo del cuore, le ventitrè anime del merletto italiano|url=https://www.google.com/books/edition/Il_filo_del_cuore/crJx0QEACAAJ|ànno=2022|editô=Museo del Merletto di Burano|çitæ=Venessia|léngoa=IT}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Àrte]] [[Categorîa:Tradiçioìn da Ligùria]] 8ax7w1nhmy0n31jmjm4l5lbjkcgd3dn Template:Demografia/A Türbia 10 32879 271692 270832 2026-07-10T18:42:50Z N.Longo 12052 Moving from [[Category:Template demogràfici]] to [[Category:Template demogràfichi di comùn da Frànsa]] using [[c:Help:Cat-a-lot|Cat-a-lot]] 271692 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo=Abitanti censii<ref>{{Çitta web|url=http://cassini.ehess.fr/fr/html/fiche.php?select_resultat=38375|tìtolo=La Turbie|outô=Ldh/EHESS/Cassini|léngoa=FR|vìxita=2026-06-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/|tìtolo=Insee|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-15}}</ref> |dimx=1173 |dimy=373 |popmax=3500 |passo1=500 |passo2=100 |a1=1793|p1=576 |a2=1800|p2=589 |a3=1806|p3=650 |a4=1822|p4=777 |a5=1838|p5=904 |a6=1848|p6=926 |a7=1858|p7=965 |a8=1861|p8=848 |a9=1866|p9=1000 |a10=1872|p10=1206 |a11=1876|p11=1568 |a12=1881|p12=2338 |a13=1886|p13=2442 |a14=1891|p14=3434 |a15=1896|p15=3067 |a16=1901|p16=2500 |a17=1906|p17=2133 |a18=1911|p18=1434 |a19=1921|p19=1027 |a20=1926|p20=1265 |a21=1931|p21=1378 |a22=1936|p22=1232 |a23=1946|p23=1022 |a24=1954|p24=1175 |a25=1962|p25=1522 |a26=1968|p26=1761 |a27=1975|p27=1826 |a28=1982|p28=1969 |a29=1990|p29=2609 |a30=1999|p30=3021 |a31=2004|p31=3156 |a32=2006|p32=3155 |a33=2009|p33=3170 |a34=2014|p34=3146 |a35=2019|p35=2981 |a36=2023|p36=3045 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Frànsa|A Türbia]] </noinclude> c3504xw19i6abv6zr44z2f8djms9j06 Template:Demografia/Rocabrüna 10 32880 271694 270833 2026-07-10T18:42:51Z N.Longo 12052 Moving from [[Category:Template demogràfici]] to [[Category:Template demogràfichi di comùn da Frànsa]] using [[c:Help:Cat-a-lot|Cat-a-lot]] 271694 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo=Abitanti censii<ref>{{Çitta web|url=http://cassini.ehess.fr/fr/html/fiche.php?select_resultat=29422|tìtolo=Roquebrune-Cap-Martin|outô=Ldh/EHESS/Cassini|léngoa=FR|vìxita=2026-06-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/|tìtolo=Insee|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-15}}</ref> |dimx=1043 |dimy=373 |popmax=14000 |passo1=2000 |passo2=400 |a1=1793|p1=637 |a2=1800|p2=884 |a3=1806|p3=644 |a4=1858|p4=836 |a5=1861|p5=844 |a6=1866|p6=887 |a7=1872|p7=882 |a8=1876|p8=847 |a9=1881|p9=1068 |a10=1886|p10=1135 |a11=1891|p11=2157 |a12=1896|p12=2588 |a13=1901|p13=2744 |a14=1906|p14=3304 |a15=1911|p15=5337 |a16=1921|p16=5318 |a17=1926|p17=6462 |a18=1931|p18=6888 |a19=1936|p19=6133 |a20=1946|p20=4610 |a21=1954|p21=5279 |a22=1962|p22=6529 |a23=1968|p23=8345 |a24=1975|p24=10996 |a25=1982|p25=12450 |a26=1990|p26=12376 |a27=1999|p27=11692 |a28=2006|p28=13067 |a29=2011|p29=12450 |a30=2016|p30=12903 |a31=2019|p31=12371 |a32=2023|p32=12037 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Frànsa|Rocabrüna]] </noinclude> b3i34npwrxz1evijxk0xwv44847s4pn Cà de l'Ou 0 32984 271725 271645 2026-07-11T10:32:03Z Arbenganese 12552 /* Descrisiun */ +wl 271725 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Cala dell'oro dall'alto.jpg|miniatura|Vista da Cà de l'Ou cu'a turetta]] A '''Cà de l'Ou''' (''Cala dell'Oro'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é ün'ansa in tu mà ai pé d[[u Munte de Portufin]]. Pe'a parte d'egua a l'é drentu a l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area de Mà Prutetta]] mentre e sö rive fan parte du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Regiunale du Munte de Portufin]]. Chi u l'é vietou de faghe u bagnu, cumme parte da Zona Prutetta de tipu "A". A l'é cumpreiza in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]], limità a punente da [[Punta Ciappa]] e a levante da [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Descrisiun == U valun da Cà de l'Ou u l'é caraterizou da derüi de cunglumerou, cun da [[maccia mediteranea]] finn-a in zü, che se caccian in tu mà. Stu valun u se tröva in tu mezu fra a costa du Munte Campann-a (340&nbsp;m), a punente, e quella da Pertüzu di Croi (431&nbsp;m) e a Costa da Fin a levante, che spartiscian a Cà de l'Ou dau valun de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U se ghe pö arivà a pé da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], pasandu pe'[[A Murtua (Camuggi)|a Murtua]], e [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] e u passu du Baxiu. Sti senté nu sun de lungu averti ma, a ogni moddu, aa Cà de l'Ou u nu se ghe pö intrà ni pe tera ni pe mà, scicumme ch'a l'é ün'area prutetta<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://casaviva.house/house/blog/cala-dell-oro-la-spiaggia-dei-pirati|tìtolo=Cala dell'oro, la spiaggia dei pirati|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/189_Monte_Campana_Cala_dell'Oro.htm|tìtolo=189. SAN FRUTTUOSO DI CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/195_San_Fruttuoso_Punta_della_Vedetta.htm|tìtolo=195. BAIA DI SAN FRUTTUOSO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Pocu ciü a punente da Cà de l'Ou, in te ün'ansa picinn-a fra [[Punta Ciappa]] e a Punta du Büzegu, u se tröva finn-a üna grotta, dita a Grotta de l'Eremitta. Questa, ch'a se arve au livellu du mà, a l'intra in ta muntagna pe üna quarantenn-a de metri, cun quarche diramasiun picinn-a e daa furma a galeria ch'a tende a muntà<ref>{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/123/|tìtolo=Antro dell'Eremita|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Panorama del promontorio di Portofino visto dal mare di fronte alla Cala dell'oro.jpg|Vista da Cà de l'Ou dau mà Immaggine:Cala dell' Oro, Parco Regionale di Portofino.jpg|Vista dai munti </gallery> == Storia == Ciü che a belessa du scitu, in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] sti posti ean vixitè de spessu dai piratti saraceni, che a döviavan cumme riparu natürale pe'i sö barchi, pe scaregaghe i maloppi e pe faghe de pruviste, grassie aa vivagna ch'a gh'é in scia riva. De ciü, de chi i piratti partivan pe atacà i barchi da caregu de pasaggiu, aprufitandu di mumenti de dificultè da [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] in te ste tere duve nu gh'ea de porti ben difeixi ma sulu de turi d'avistamentu di paixi amixi de [[Zena]], cumme u Cumüne de [[Camuggi]], u Cumüne de [[Rapallo|Rapallu]] e i muneghi de l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu]]<ref name=":0" />. In tu [[1561]], cu'u cuntrollu definitivu da Repübblica de Zena e l'agiüttu da famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], s'é fabricou üna ture d'avistamentu, ch'a l'é ancun aa giurnà d'ancö a sula traccia da prezensa de l'ommu. Üna votta se credeiva che sta ture a fusse steta tià sciü dai spagnolli au tempu du [[Carlo V|Carlu V]], pe l'aleansa de Zena cu'a [[Spagna]], duve l'[[Dria Doia|Andrea Doia]] u l'ea amiragliu. Pe sta raxun chi, ancun in tu [[XX secolo|Növesentu]] a l'ea cunusciüa cu'u numme, sbagliou, de "Furtin Spagnollu", mentre aa giurnà d'ancö a l'é ciü mensünà cumme a "Turetta Saracena". In tu [[XVIII secolo|Settesentu]] e in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], pe'u ciü ai tempi du [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] e in ti primmi anni da l'anesciun da [[Liguria|Ligüria]] au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], in te sti sciti u gh'é stetu ancun di cuntrabandé, cun di traffeghi tra a Ligüria, e izue da [[Toscann-a|Tuscann-a]] e a [[Corsega]], caregandu e scaregandu i maloppi e a sà in te di sacchi, pe muntà, cun gran periculu, sciü pe sti derüi. Propiu pe sta raxun chi, cu'u bezögnu de ciü cuntrollu, u s'é fabricou u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_517_Camogli_San_Fruttuoso_Torretta_Cala_dell'Oro_1905.htm|tìtolo=517. SAN FRUTTUOSO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Legenda == Pe cuntu de üna legenda, ben cunusciüa au puntu da dila ünn-a de primme raxuin pe'u numme da regiun, u gran piratta saracenu [[Dragutte]] cu'a sö flotta, partindu da l'Africa du Nord e da l'Anatolia, u l'ea arivou in sce coste da [[Liguria|Ligüria]]. Lì u l'aiva sachegiou varie sitè, pe pigiaghe cumme scciavu donne, ommi e figiö, in ta sö sfidda cuntru l'[[Dria Doia|Andrea Doia]]<ref name=":0" />. Du [[1557]], doppu ch'u l'aiva sachegiou [[Recco|Reccu]], u Dragutte u l'aiva purtou i sö barchi de frunte a [[Camuggi]], ma u l'ha decizu de nu atacà l'Izua e u paize, forse pe'i scöggi e perché di sö barchi l'aivan mulou, pe andasene a [[Tùnixi|Tünixi]]. Segundu a legenda, avanti de pigià u largu, u Dragut u s'ea purtou a levante, lungu a costa de [[Portofin|Portufin]], pe truvà ün postu duve ascundighe u sö tesoru, cun l'intensiun de turnà ciü avanti a pigialu. Arivou in te üna baia picinn-a, duve gh'ea üna grotta, u g'ha dunca ascuzu u butin e u l'é partiu pe l'[[Africa]]. Pasou dui anni, u Dragutte u l'é mortu in te l'ataccu au Forte de Sant'Elmu, a [[Mâta|Malta]], purtanduse in ta tumba u segretu in scia puzisiun du maloppu. Stu tezoru u nu l'é stetu mai ciü truvou e u s'é scuvertu sulu che quarche munea in te tütta sta parte de [[Rivêa|Rivea]], cu'a Cà de l'Ou ch'a se dixe esse u postu in questiun<ref name=":0" />. Pe cuntu de ün'atra legenda e reliquie de San Giuan, cunservè in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa|gexa de San Miché aa Rüa]], pe davei saievan quelle de ün eremitta, ch'u saieva stetu in ta grotta picinn-a ch'a se tröva a punente da baia, dita, pe stu fetu, a Grotta de l'Eremitta<ref>{{Çitta web|url=https://iltigullio.com/2021/04/06/cala-delloro-perche-si-chiama-proprio-cosi/|tìtolo=Cala dell'Oro: perché si chiama proprio così?|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] 8tg7wqkqb5j5xo6oh27896hplwnhtog Template:Demografia/Saint-Cirgues-de-Malbert 10 32995 271695 271670 2026-07-10T18:42:52Z N.Longo 12052 Moving from [[Category:Template demogràfici]] to [[Category:Template demogràfichi di comùn da Frànsa]] using [[c:Help:Cat-a-lot|Cat-a-lot]] 271695 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo=Abitanti censii<ref>{{Çitta web|url=http://cassini.ehess.fr/fr/html/fiche.php?select_resultat=30947|tìtolo=Saint-Cirgues-de-Malbert|outô=Ldh/EHESS/Cassini|léngoa=FR|vìxita=2026-06-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.insee.fr/|tìtolo=Insee|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-15}}</ref> |dimx=1271 |dimy=373 |popmax=1500 |passo1=250 |passo2=50 |a1=1793|p1=1048 |a2=1800|p2=818 |a3=1806|p3=1303 |a4=1821|p4=1314 |a5=1831|p5=1471 |a6=1836|p6=1342 |a7=1841|p7=1375 |a8=1846|p8=1370 |a9=1851|p9=1329 |a10=1856|p10=1324 |a11=1861|p11=1230 |a12=1866|p12=1220 |a13=1872|p13=1154 |a14=1876|p14=1154 |a15=1881|p15=1154 |a16=1886|p16=1031 |a17=1891|p17=1009 |a18=1896|p18=905 |a19=1901|p19=904 |a20=1906|p20=797 |a21=1911|p21=843 |a22=1921|p22=746 |a23=1926|p23=697 |a24=1931|p24=615 |a25=1936|p25=616 |a26=1946|p26=657 |a27=1954|p27=400 |a28=1962|p28=357 |a29=1968|p29=335 |a30=1975|p30=302 |a31=1982|p31=238 |a32=1990|p32=232 |a33=1999|p33=226 |a34=2004|p34=213 |a35=2006|p35=209 |a36=2009|p36=225 |a37=2014|p37=246 |a38=2019|p38=249 |a39=2023|p39=248 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Frànsa|Saint-Cirgues-de-Malbert]] </noinclude> g5lw74wwtuj1oc3w39oooom95pvxwl5 Punta Ciappa 0 32996 271679 2026-07-10T17:10:46Z Arbenganese 12552 Creâ - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu 271679 wikitext text/x-wiki Punta Ciappa Punta Ciappa a l’é üna lengua de tera feta de rocche, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du Munte de Portufin. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u Gurfu Paradizu da l’Area Marinn-a Prutetta de Portufin, a levante. Storia Urigine du numme Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, cin de scöggi e de rocche. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vegghe cu’i lastruin de pria cianelli e u l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu In ta lucalitè u ghe sta de persunn-e, mascima in tu gruppu de chè tiè sciü a l’in giu d’ün antigu muin ch’u funciunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu posti in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “scoglio detto la Chiappa”, ma da prezensa d’ün muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.[1] In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, surva aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da ün rumpicollu zerbu in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a tacava daa Punta e a se slungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna descisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu ua strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron.[2] Tempi de guera {{Lo stesso argomento in dettaglio: Baterie de Punta Ciappa}} Tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.[3] Puzisiun e carateristiche A Punta a se slunga pe ün tretu de tostu 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.[4] S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna otta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ rivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e ch’u se ghe zunze pe’ ün viö[5]. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali ch’u se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Sti lì se mustran cumme cuè[6] in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile rivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de rocca, che pöan rivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia[7] tra l’ainin e i carbunati. L’egua a camina in te scciapaüe mangianduse a cumpunente feta de carbunati e inrichinduse[8] de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.[9] U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun cin de rocche e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chi a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u riva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.[10]  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagaie purpi, ma u po sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i delfin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché u gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö[11], a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chi a fase u bagnu, ma, scicumme ch’u nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta rocca, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in t’ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa ch’u se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu tempu da fin da Segunda Guera, quande u s’è desmissu e Batterie.[12] Ancù, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou)  ede atre grotte chi d’in giu, sun stete clascifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. L’artà da Stella Maris In tu mezu da punta, sciben ch’u ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, u se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Stu li u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambi, in scia puppa d’üna caracca fra e unde ate, cun d’enturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu u se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà i se cunzunzan due prucesciuin, üna ch’a riva d’in San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva a Portu Pigöggiu.  A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu che pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize u se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu caciandu in mà i lümin finn-a da chi. [1] http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm [2] http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm [3] https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf [4] https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf p.21 [5] Viottolo, in uso? Sennò senté, camin, müratea, cröza… [6] colate [7] mischate [8] “Arricchendosi” anche: Arichinduse/arichenduse? [9] https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf [10] Fonte: PUC Camogli p.54 [11] ciottoli [12] https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/ Catasto Speleologico Ligure akq7rkvrfx9afye3ojml2cm1umw2ojw 271680 271679 2026-07-10T17:11:42Z Arbenganese 12552 par 271680 wikitext text/x-wiki = Punta Ciappa = '''Punta Ciappa''' a l’é üna lengua de tera feta de rocche, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du Munte de Portufin. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u Gurfu Paradizu da l’Area Marinn-a Prutetta de Portufin, a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, cin de scöggi e de rocche. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vegghe cu’i lastruin de pria cianelli e u l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè u ghe sta de persunn-e, mascima in tu gruppu de chè tiè sciü a l’in giu d’ün antigu muin ch’u funciunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu posti in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “scoglio detto la Chiappa”, ma da prezensa d’ün muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.[1] In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, surva aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da ün rumpicollu zerbu in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a tacava daa Punta e a se slungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna descisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu ua strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron.[2] === Tempi de guera === Tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.[3] Puzisiun e carateristiche A Punta a se slunga pe ün tretu de tostu 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.[4] S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna otta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ rivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e ch’u se ghe zunze pe’ ün viö[5]. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali ch’u se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Sti lì se mustran cumme cuè[6] in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile rivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de rocca, che pöan rivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia[7] tra l’ainin e i carbunati. L’egua a camina in te scciapaüe mangianduse a cumpunente feta de carbunati e inrichinduse[8] de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.[9] U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun cin de rocche e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chi a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u riva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.[10]  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagaie purpi, ma u po sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i delfin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché u gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö[11], a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chi a fase u bagnu, ma, scicumme ch’u nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta rocca, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in t’ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa ch’u se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu tempu da fin da Segunda Guera, quande u s’è desmissu e Batterie.[12] Ancù, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou)  ede atre grotte chi d’in giu, sun stete clascifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben ch’u ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, u se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Stu li u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambi, in scia puppa d’üna caracca fra e unde ate, cun d’enturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu u se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà i se cunzunzan due prucesciuin, üna ch’a riva d’in San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva a Portu Pigöggiu.  A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu che pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize u se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu caciandu in mà i lümin finn-a da chi. [1] http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm [2] http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm [3] https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf [4] https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf p.21 [5] Viottolo, in uso? Sennò senté, camin, müratea, cröza… [6] colate [7] mischate [8] “Arricchendosi” anche: Arichinduse/arichenduse? [9] https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf [10] Fonte: PUC Camogli p.54 [11] ciottoli [12] https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/ Catasto Speleologico Ligure mgmr59v9s58i9sne30vbviibx3ty7gl 271681 271680 2026-07-10T17:11:54Z Arbenganese 12552 /* Tempi de guera */ par 271681 wikitext text/x-wiki = Punta Ciappa = '''Punta Ciappa''' a l’é üna lengua de tera feta de rocche, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du Munte de Portufin. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u Gurfu Paradizu da l’Area Marinn-a Prutetta de Portufin, a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, cin de scöggi e de rocche. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vegghe cu’i lastruin de pria cianelli e u l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè u ghe sta de persunn-e, mascima in tu gruppu de chè tiè sciü a l’in giu d’ün antigu muin ch’u funciunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu posti in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “scoglio detto la Chiappa”, ma da prezensa d’ün muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.[1] In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, surva aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da ün rumpicollu zerbu in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a tacava daa Punta e a se slungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna descisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu ua strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron.[2] === Tempi de guera === Tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.[3] == Puzisiun e carateristiche == A Punta a se slunga pe ün tretu de tostu 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.[4] S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna otta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ rivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e ch’u se ghe zunze pe’ ün viö[5]. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali ch’u se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Sti lì se mustran cumme cuè[6] in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile rivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de rocca, che pöan rivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia[7] tra l’ainin e i carbunati. L’egua a camina in te scciapaüe mangianduse a cumpunente feta de carbunati e inrichinduse[8] de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.[9] U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun cin de rocche e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chi a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u riva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.[10]  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagaie purpi, ma u po sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i delfin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché u gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö[11], a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chi a fase u bagnu, ma, scicumme ch’u nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta rocca, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in t’ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa ch’u se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu tempu da fin da Segunda Guera, quande u s’è desmissu e Batterie.[12] Ancù, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou)  ede atre grotte chi d’in giu, sun stete clascifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben ch’u ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, u se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Stu li u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambi, in scia puppa d’üna caracca fra e unde ate, cun d’enturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu u se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà i se cunzunzan due prucesciuin, üna ch’a riva d’in San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva a Portu Pigöggiu.  A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu che pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize u se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu caciandu in mà i lümin finn-a da chi. [1] http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm [2] http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm [3] https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf [4] https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf p.21 [5] Viottolo, in uso? Sennò senté, camin, müratea, cröza… [6] colate [7] mischate [8] “Arricchendosi” anche: Arichinduse/arichenduse? [9] https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf [10] Fonte: PUC Camogli p.54 [11] ciottoli [12] https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/ Catasto Speleologico Ligure mr8bqt462a7qbbpzlwywgdu62qorm7z 271682 271681 2026-07-10T17:12:48Z Arbenganese 12552 Riurganizau, mejurau, curesiui amato 271682 wikitext text/x-wiki = Punta Ciappa = Punta Ciappa a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du Munte de Portufin. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u Gurfu Paradizu da l’Area Marinn-a Prutetta de Portufin, a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciù tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “scoglio detto la Chiappa”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da brischi in te de fasce cultivè a uive, piante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron. === Tempi de guera === <nowiki>{{Lo stesso argomento in dettaglio: Baterie de Punta Ciappa}}</nowiki> Au tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te sciappoie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arrichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai<sup>e</sup> purpi, ma po sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Batterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou)  ede atre grotte chi da ché in zù, sun stete classifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ca vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva a Portu Pigöggiu.  A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu mettendu in mà i lümin da riva. qib4n15b44crbyuhpi5ah9u2w5oe90j 271683 271682 2026-07-10T17:13:14Z Arbenganese 12552 /* L’artà da Stella Maris */ spec. 271683 wikitext text/x-wiki = Punta Ciappa = Punta Ciappa a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du Munte de Portufin. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u Gurfu Paradizu da l’Area Marinn-a Prutetta de Portufin, a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciù tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “scoglio detto la Chiappa”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da brischi in te de fasce cultivè a uive, piante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron. === Tempi de guera === <nowiki>{{Lo stesso argomento in dettaglio: Baterie de Punta Ciappa}}</nowiki> Au tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te sciappoie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arrichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai<sup>e</sup> purpi, ma po sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Batterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou)  ede atre grotte chi da ché in zù, sun stete classifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ca vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu mettendu in mà i lümin da riva. jb8lar2l9p89kh9p6bem32qnio0wfwa 271684 271683 2026-07-10T17:20:01Z Arbenganese 12552 rev, cor varie 271684 wikitext text/x-wiki = Punta Ciappa = '''Punta Ciappa''' a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du Munte de Portufin. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u Gurfu Paradizu da l’Area Marinn-a Prutetta de Portufin, a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron. === Tempi de guera === Au tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Batterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. 9auzbchnct288xjw036nt2mz4yautoy 271685 271684 2026-07-10T17:20:39Z Arbenganese 12552 +tl Camugin 271685 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du Munte de Portufin. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u Gurfu Paradizu da l’Area Marinn-a Prutetta de Portufin, a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron. === Tempi de guera === Au tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Batterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. h5eprz2wgh6lq7tqgw8gp8lg9moyjvj 271686 271685 2026-07-10T17:21:51Z Arbenganese 12552 quarche link, spartisciu par 271686 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron. === Tempi de guera === Au tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Batterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. hv7tat0sz3axu1xg9nc8bk0e69omfau 271687 271686 2026-07-10T17:22:07Z Arbenganese 12552 /* Storia */ a cappi 271687 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da Nervi u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu Camuggi, a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa Fuxe. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron. === Tempi de guera === Au tempu da Segunda Guera a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa Fuxe, puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “speleotemi”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Batterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Batterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu Ca de l’Ou) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. nw3cb3i1wuvj1qdr99wkh2dwp8qvp6l 271688 271687 2026-07-10T17:26:37Z Arbenganese 12552 /* Storia */ link varri 271688 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]]. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]]. === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. 02uvgtffl4gj388gzabutvnojtaoajj 271689 271688 2026-07-10T17:30:39Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ rev 271689 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]]. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]]. === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. 2cg4f5lcmkzjqj2h24zbmsubem6nbz8 271700 271689 2026-07-10T19:48:57Z Arbenganese 12552 /* L’artà da Stella Maris */ interpr. 271700 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]]. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]]. === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Atri prugetti == {{Interprogetto}} 3dq6h6p9wp8jbsiat5bjkms8h7q1rvl 271701 271700 2026-07-10T19:49:29Z Arbenganese 12552 /* Atri prugetti */ references 271701 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu. In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]]. Üna decisiun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure. Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]]. === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} 1baf5wnnjmu7a5iifoi99oboe4fkoqn 271702 271701 2026-07-10T19:59:11Z Arbenganese 12552 azunzu quarche notta 271702 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa. == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin. S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe. U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.  L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} j0ep4t177vj3onic825usc02ppzli5v 271703 271702 2026-07-10T20:09:59Z Arbenganese 12552 /* Tempi de guera */ azunta atre notte 271703 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala. Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie. Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu  üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni ‘50. === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} 0d7dmcuyk6ccfjxlqymtoel2iqamwfz 271704 271703 2026-07-10T20:16:34Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ +NOTTE 271704 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza). Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe’ San Nichiozu, l’atra, feta cu’e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch’a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Baxilica de l’Assunta e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} d2h2g5cc1r1v5efpivrgby90s6sj1gh 271705 271704 2026-07-10T21:11:01Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ rev, notte 271705 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe’ [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l’atra, feta cu’e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch’a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l’Assunta (Camuggi)|Baxilica de l’Assunta]] e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} p0ahmm0gv9l9kaw244sx8t4h4boilln 271706 271705 2026-07-10T21:19:49Z Arbenganese 12552 cat 271706 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é üna lengua de tera feta de rocce, ch’a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l’[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l’é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g’ha da vedde cu’i lastruin de pria cianelli e l’é ben puscibile ch’u segge stetu detu a stu scitu pe’ a sö cunfurmasiun. === Da l’Etè de Mezu  a l’Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d’ün antigu muin ch’u funsiunava cun l’egua e ch’u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n’é üna du Settesentu, disegnà da l’inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch’u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l’aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l’ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l’éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu’a Valetta du Fussou, quella ch’a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l’è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l’é steta cunvertia in t’ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh’ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l’é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch’a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l’Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch’u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh’ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l’Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s’alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S’u se tia via ün picin atraccu pe’e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l’ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l’ünicu moddu pe’ arivaghe u l’é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d’atraccu pe’i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe’ ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l’é ün scitu d’interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe’i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l’é diffisile arivaghe pe’i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d’artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch’a gh’é chi, messcia tra l’ainin e i carbunati. L’egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l’aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l’é in scitu ch’u merita pe’e escursciuin e e imersciuin sutt’egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l’é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d’ainin messciou, ch’u l’ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L’ambiente sutt’egua u l’é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh’é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh’é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu’i rissö, a l’ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh’é de atressatüa e prescidiu, u nu l’é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l’é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l’é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l’é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s’è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d’aia daa Punta) u ghe n’è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l’Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l’Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L’artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l’artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün’atra versciun, ch’a l’é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu’u Bambinu, in scia puppa d’üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D’in annu in annu, aa primma dumenega d’agustu se festezza a ricurensa cu’a messa dedicà aa Stella Maris, che pe’ tradisiun a prutezze i mainè. Da l’artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe’ [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l’atra, feta cu’e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch’a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l’Assunta (Camuggi)|Baxilica de l’Assunta]] e de San Roccu, tantu pe’e gente in sciu scöggiu quantu pe’ quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu’u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l’eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] axs4lir5yp4sqhisd42h3zistcbc021 271707 271706 2026-07-10T21:24:49Z Arbenganese 12552 Giüstàu i apostrufi <’>, sensa cangi de cuntegnüu 271707 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu  a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè. Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] e2y1rs8hc3ri9kqb9hxegt8js331i98 271708 271707 2026-07-10T21:43:02Z Arbenganese 12552 /* Da l'Etè de Mezu  a l'Öttusentu */ -spassi 271708 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè. Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] qsiqrjj68sa26giqnbozltptsc3bofq 271709 271708 2026-07-10T21:49:08Z Arbenganese 12552 +img 271709 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan. D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè. Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] crm34c3izgqdnvepzj0ynamlouzymvn 271710 271709 2026-07-10T22:08:06Z Arbenganese 12552 /* L'artà da Stella Maris */ rev 271710 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 5i926midbgzdwcpnz34gvbfcyq9g1y0 271711 271710 2026-07-11T10:13:36Z Arbenganese 12552 /* L'artà da Stella Maris */ +img 271711 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == <gallery mode="packed" width="150"> File:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, U Castelà e a Punta File:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu]] e [[A Murtua]] File:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae Baterie </gallery> === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 31x1bfa5qwq2mfn61x9yrnid0c0q9y8 271712 271711 2026-07-11T10:13:50Z Arbenganese 12552 /* Storia */ dim 271712 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == <gallery mode="packed" width="170"> File:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, U Castelà e a Punta File:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu]] e [[A Murtua]] File:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae Baterie </gallery> === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] cbyzcznolcmih59z4kb2s9ya3vj336r 271713 271712 2026-07-11T10:14:12Z Arbenganese 12552 /* Storia */ pusisiun 271713 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === <gallery mode="packed" width="170"> File:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, U Castelà e a Punta File:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu]] e [[A Murtua]] File:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae Baterie </gallery> Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 8t43bv1axkwg7ygrunldqwb8swzj77m 271714 271713 2026-07-11T10:14:33Z Arbenganese 12552 /* Urigine du numme */ levu 271714 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] pmdv16rhpx25k9l4etp55f8icf3stuq 271715 271714 2026-07-11T10:14:43Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ mettu 271715 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" width="170"> File:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, U Castelà e a Punta File:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu]] e [[A Murtua]] File:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae Baterie </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] a72h7tq7e9pctq9ton6lztqvc7froil 271716 271715 2026-07-11T10:15:11Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ h 271716 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" height="170"> File:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, U Castelà e a Punta File:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu]] e [[A Murtua]] File:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae Baterie </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] cj56flss055bfcokocpjgllkzcxus4f 271717 271716 2026-07-11T10:15:34Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ dim 271717 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" height="170" heights="170"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, U Castelà e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu]] e [[A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae Baterie </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 0rxpqd4lsz1f83jozq7tuowux9ie1r5 271718 271717 2026-07-11T10:16:18Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ dim 271718 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, U Castelà e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu]] e [[A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae Baterie </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] dx2a3pyvsb7ycxpsz064wiyxay09um6 271719 271718 2026-07-11T10:17:09Z Arbenganese 12552 a vegghe cumm'u vegne cuscì 271719 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, U Castelà e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu]] e [[A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae Baterie </gallery> === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 3hr643lwsqverts6g5ukqwapdcm7ia8 271720 271719 2026-07-11T10:18:21Z Arbenganese 12552 /* Storia */ +wl 271720 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] g7ufyn3mo9zy4sk2a3jxoik5y355riq 271721 271720 2026-07-11T10:18:55Z Arbenganese 12552 /* Storia */ clear 271721 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == {{Clear}} <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] kfq5rm2dbywmnzelcz1w6qxixka44qq 271722 271721 2026-07-11T10:22:38Z Arbenganese 12552 /* Tempi de guera */ +img 271722 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == {{Clear}} <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}} [[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria|left]] Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] qrg0vuxtg2a8erfedmbi47it4fmolot 271723 271722 2026-07-11T10:27:38Z Arbenganese 12552 /* Storia */ galerie varie e rispartisiun 271723 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise aa carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris|sinistra|266x266px]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] irqrgdxk7btf32jiessgw1ome0d0vfs 271724 271723 2026-07-11T10:29:23Z Arbenganese 12552 + 271724 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris|sinistra|266x266px]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] i2q94q3odc64yebb262j3km1z40n1j5 271731 271724 2026-07-11T11:04:46Z Arbenganese 12552 /* Storia */ +[[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Domenico Policardi - Cianta cun stabile e di aloggi e de atre Fabriche che apartegnan au M. Gerolamo Gnecco (1781)]] 271731 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == [[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Mappa de Villa Gnecco feta in tu [[1781]] da Domenico Policardi|left]] === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris|sinistra|266x266px]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] ns5j2f2oqbznwwsiok9007xsebu5ko2 271732 271731 2026-07-11T11:05:09Z Arbenganese 12552 /* Storia */ meju 271732 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == [[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Mappa de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi|left]] === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris|sinistra|266x266px]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] pkeqgx66wgeuzyj4wovinkn61mcje9s 271733 271732 2026-07-11T11:05:23Z Arbenganese 12552 dim 271733 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == [[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Mappa de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi|left|274x274px]] === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === [[File:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|thumb|L'artà da Stella Maris|sinistra|266x266px]] In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] sxtreelcl35m85odvw22m1z541rf9fd Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Frànsa 14 32997 271690 2026-07-10T18:42:22Z N.Longo 12052 + cat 271690 wikitext text/x-wiki Quésta categorîa a l'arechéugge i template che móstran l'evoluçión demogràfica di comùn da Frànsa. [[Categorîa:Template demogràfici]] dqh0zrdsvhc3blsrb8ft4hmgxv3ccpd Template:Demografia/Cornigén 10 32998 271698 2026-07-10T19:38:49Z Michæ.152 13747 Template da demografîa de Cornigén creòu da-o N.Longo pe-a pagina de Cornigén 271698 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo=Abitànti censîi{{#tag:ref|[[1861]]: popolaçión rexidénte, quélla prezénte a l'êa de 3.593 persónn-e<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Statistica del Regno d'Italia|tìtolo=Censimento generale 31 dicembre 1861|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1861/IST7874censpop1861_popolazione_diritto.pdf|ànno=1865|editô=Tipografia letteraria e degli ingegneri|çitæ=Firénse|léngoa=IT|p=125}}</ref>.<br />[[1871]]: popolaçión prezénte (1.260 a [[Cônâ]] e 335 inte pàrte de [[Bòrzoi]])<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica|tìtolo=Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1871/IST7908Censimento_1871vol-I+OCR_ottimizzato.pdf|ànno=1874|editô=Stamperia Reale|çitæ=Rómma|léngoa=IT|p=168|volùmme=Vol. I}}</ref>.<br />[[1881]]: popolaçión rexidénte (1.287 a [[Cônâ]] e 346 inte pàrte de [[Bòrzoi]]), quélla prezénte a l'êa de 4.761 persónn-e<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica|tìtolo=Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1881/UBO295569cp1881vol1p1+OCRottimizzato.pdf|ànno=1883|editô=Tipografia Bodoniana|çitæ=Rómma|léngoa=IT|p=162|volùmme=Vol. I, Pt. I}}</ref>.<br />[[1901]]: popolaçión rexidénte (2.040 a [[Cônâ]] e 881 inte pàrte de [[Bòrzoi]]), quélla prezénte a l'êa de 9.456 persónn-e<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica|tìtolo=Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1901/to0308066cp1901_vol1rilegato+OCR_ottimizzato.pdf|ànno=1902|editô=Tipografia Nazionale di G. Bertero e C.|çitæ=Rómma|léngoa=IT|p=167|volùmme=Vol. I}}</ref>.<br />[[1911]]: popolaçión rexidénte (3.420 a [[Cônâ]] e 967 inte pàrte de [[Bòrzoi]]), quélla prezénte a l'êa de 14.654 persónn-e<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro|tìtolo=Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1911/ufi192608cp11vol1rilegato+ocrottimizzato.pdf|ànno=1914|editô=Tipografia Nazionale di G. Bertero e C.|çitæ=Rómma|léngoa=IT|p=242|volùmme=Vol. I}}</ref>.<br />[[1921]]: popolaçión rexidénte (3.568 a [[Cônâ]] e 1.359 inte pàrte de [[Bòrzoi]]), quélla prezénte a l'êa de 19.000 persónn-e<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica|tìtolo=Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1921/VolumeII_Regioni/UBO0296183_V_Liguria+OCR_ottimizzato.pdf|ànno=1926|editô=Tipografia Nazionale di G. Bertero e C.|çitæ=Rómma|léngoa=IT|p=16, töa 1|volùmme=Vol. V}}</ref>.<br />[[1931]]: popolaçión rexidénte inte tùtto o teritöio do vêgio comùn, quélla prezénte a l'êa de 22.267 persónn-e<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica del regno d'Italia|tìtolo=VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1931/IST0005829VolumeII_Popolazione_comuni_e_frazioni_Parte_prima_ITALIA_SETTENTRIONALE+OCRottimizz.pdf|ànno=1933|editô=Tipografia Operaia Romana|çitæ=Rómma|léngoa=IT|pp=198-199|volùmme=Vol. II, Pt. I}}</ref>.<br />[[1936]]: popolaçión rexidénte inte tùtto o teritöio do vêgio comùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica del regno d'Italia|tìtolo=VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1936/IST0005672Volume2Province/IST0005683_Vol2_Province_8_Genova+OCRottimizz.pdf|ànno=1937|editô=Tipografia Ippolito Failli|çitæ=Rómma|léngoa=IT|p=11, töa II|volùmme=Vol. II, Fasc. VIII}}</ref>.<br />[[1951]]: popolaçión rexidénte inte tùtto o teritöio do vêgio comùn<ref name="Annuario2021p160">{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Annuario Statistico: Edizione 2021|url=http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/annuario/ANNUARIO%202021/ANNUARIO%202021.pdf|ediçión=LXXXIXI|ànno=2021|editô=Comùn de Zêna|çitæ=Zêna|léngoa=IT|p=160|capìtolo=4.1 Censimenti della Popolazione - Serie storiche}}</ref><br />[[1961]]: popolaçión rexidénte inte tùtto o teritöio do vêgio comùn<ref name="Annuario2021p160" /><br />[[1971]]: popolaçión rexidénte inte dôe unitæ urbanìstiche de Cornigén (20.325 persónn-e) e de [[Cànpi (Zêna)|Cànpi]] (1.537 persónn-e)<ref name="Annuario2021p175">{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Annuario Statistico: Edizione 2021|url=http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/annuario/ANNUARIO%202021/ANNUARIO%202021.pdf|ediçión=LXXXIXI|ànno=2021|editô=Comùn de Zêna|çitæ=Zêna|léngoa=IT|p=175|capìtolo=4.1 Censimenti della Popolazione - Serie storiche}}</ref>, inte tùtto o teritöio do vêgio comùn gh'êa 26.855 persónn-e<ref name="Annuario2021p160" />.<br />[[1981]]: popolaçión rexidénte inte dôe unitæ urbanìstiche de Cornigén (18.034 persónn-e) e de [[Cànpi (Zêna)|Cànpi]] (1.418 persónn-e)<ref name="Annuario2021p175" />, inte tùtto o teritöio do vêgio comùn gh'êa 24.587 persónn-e<ref name="Annuario2021p160" />.<br />[[1991]]: popolaçión rexidénte inte dôe unitæ urbanìstiche de Cornigén (15.472 persónn-e) e de [[Cànpi (Zêna)|Cànpi]] (1.196 persónn-e)<ref name="Annuario2021p175" />, inte tùtto o teritöio do vêgio comùn gh'êa 21.205 persónn-e<ref name="Annuario2021p160" />.<br />[[2001]]: popolaçión rexidénte inte dôe unitæ urbanìstiche de Cornigén (13.573 persónn-e) e de [[Cànpi (Zêna)|Cànpi]] (1.106 persónn-e)<ref name="Annuario2021p175" />, inte tùtto o teritöio do vêgio comùn gh'êa 18.653 persónn-e<ref name="Annuario2021p160" />.<br />[[2011]]: popolaçión rexidénte inte dôe unitæ urbanìstiche de Cornigén (13.566 persónn-e) e de [[Cànpi (Zêna)|Cànpi]] (1.157 persónn-e)<ref name="Annuario2021p160" />.|group=n.}} |dimx=521 |dimy=373 |popmax=30000 |passo1=5000 |passo2=1000 |a1=1861|p1=3615 |a2=1871|p2=4293 |a3=1881|p3=4765 |a4=1901|p4=9131 |a5=1911|p5=14473 |a6=1921|p6=19163 |a7=1931|p7=22166 |a8=1936|p8=23898 |a9=1951|p9=24260 |a10=1961|p10=28999 |a11=1971|p11=21862 |a12=1981|p12=19452 |a13=1991|p13=16668 |a14=2001|p14=14679 |a15=2011|p15=14723 |a16=2021|p16= }}<noinclude><references group="n." /><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi de fraçioìn da Ligùria|Cornigén]]</noinclude> 4os6g357lz2574ul3z4ea476b6oci6h