Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.10 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Borṡi e Veressi 0 1723 271734 271593 2026-07-11T12:01:54Z N.Longo 12052 /* Etê de méṡṡu */ + 271734 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Borṡi e Veréssi |Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg |Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de Veréssi, cun Borṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ |Tipo = [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Renato Dacquino |Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi" |Data elezione = 16-5-2011 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 3 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1933]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 10 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 2053 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = Borṡi (sêde du cumün), Veréssi |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1351 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = borṡìn, veresìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ }} '''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]). == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu </gallery> U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200&nbsp;m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref> Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299&nbsp;m). De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" /> == Stòja == === Urigine du numme === U numme de Borṡi u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe-i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref> Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö. === Preistòja === In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu truvòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̯éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu truvòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref> Üna de primme testimunianse de preṡensa de l'ommu in-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̯éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn pe-u ciü a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistêma de difeṡa a-e spalle da maîna e che, in-te stu câxu, u duvêva avéighe ascì de funsiùi in ti tràffeghi e in tu cuntrollu du teritoriu a l'in gîu.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-02}}</ref> === Etê rumâna === I Ligüri i l'han lasciòn u postu a-a duminasiùn rumâna, cumensâ cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u cunsule [[Lucius Aemilius Paullus]]. Du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], foscia cu-ina bataggia cunbatüa in ta ciâna fra Borṡi e [[A Prìa]], u gh'è stêtu a vitòja rumâna e a l'è duncue cumensâ a rumaniṡasiùn da regiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''L'età della storia'', p. 17}}</ref>. De cuélli tenpi, u teritoriu du cumün u l'êa traversòn da-a stradda ch'a curìva lungu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], che foscia a repigiâva l'antîgu camìn da ''[[Via Herculea]]''. Sta lì, a duvêva muntâ sciü pe-a [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]] da-a valâ de [[Finô|Finâ]] e, pasòn l'Armassa, a ne chinâva pe-i sciti da Varavêa, pe sciurtî da Borṡi a-u livéllu du santuâju du Bun Cunséggiu<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 19}}</ref>. A ogni moddu, u scistêma de stradde rumâne u l'è cangiòn du [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], cuandu pe vuluntê d'[[Aogusto|Augüstu]] a l'è stêta traciâ a ''Via Julia Augusta'', ch'a traversâva tüttu u punénte da növa ''[[Regio IX Liguria]]''. Sta vìa, pe-u ciü, a l'andâva aprövu a-u percursu da vìa véggia ma, pe fâla cun de muntê ciü fassili pe-i câri, a nu pasâva ciü pe-a Cravasoppa ma in cangiu a muntâva sciü pe [[Gura]], de dunde a chinâva cun di gîi in-ta valâ du Butasàn, pe rivâ dunde ancö u gh'è Borṡi e turnâ, da-u santuâju, sciü-u percursu da vìa ciü antîga. U scitu rumàn ciü vixìn u duvêva esse a ''[[mansio]]'' de ''[[Pollupice]]'', marcâ fina sciü l'''[[Itinerarium Antonini]]'', ma da-a puṡisiùn ch'a nu l'è guêi següa: tra i âtri posti u s'è dîtu ascì ch'a l'êa a-i pê du Munte Grossu, dunde a-a giurnâ d'ancö u gh'è u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 20}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>. In-te l'etê rumâna u s'è pensa ch'u l'existêva ṡà u primmu centru de Veréssi, foscia in-ta burgâ du Pöṡṡu, e fina cuarche cà dunde ancö u se tröva Borṡi, ben che, pe tütti dui, u nu gh'è ancùa de pröve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''La popolazione'', p. 21}}</ref>. === Etê de méṡṡu === Cuand'u l'è cheitu l'[[Impêo Roman|Inperu Ruman]] i dui paìṡi, cuscì cumme u rèstu da regiùn, i l'han patìu e incursciùi di barbari pe finî, doppu di [[Provincia Maritima Italorum|tenpi di biṡantìn]], sutt'a-i [[Régno Longobàrdo|Lungubardi]] e pö a-i [[Régno frànco|Franchi]]. A-a morte du [[Carlomagno|Carlu Magnu]], in-te l'[[814]], u duminiu u l'è pasòn a-u Berengariu II e, cun lê, u l'è nasciüu a spartisiùn du teritoriu in-te de marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi i l'han duncue fêtu parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, ch'a cumensâva da [[Finô|Finâ]]. In-t'in tenpu ch'u l'êa urmai de crìṡi pe-u guvèrnu centrâle, in-tu [[1047]] l'Enricu III u l'ha cedüu a-a canonica du Sarvatù de [[Turin|Türìn]] e ''ville'' de [[Tuiran|Tuiàn]], Borṡi e [[A Prìa]], ciü che a ''villa cum castro'' de [[Giüstexine|Giüsténixe]] ma, a ogni moddu, ste dispuxisiùi i nu l'êan cuscì stréte e a canonica a nu l'ha mai avüu de cuntrollu in simma a sti scìti<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 2}}</ref>. Pö, cu-u muntâ de auturitê du postu, ste têre i sun vegnüe fra cuélle du [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu d'Arbenga]], cuntrulê pe méṡṡu du [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]], ma cun di forti interèssi ascì de de âtre auturitê<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 1}}</ref>. De ciü, alantùa a Borṡi u gh'êa in cunvéntu picìn cu-ina gêxa, maneṡòn da-i [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti de San Pê a-u Munte]], che cu-u tenpu u l'è vegnüu u santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu. In-tu [[1076]] u vescu Diudâtu u l'ha cedüu a prupietê de Borṡi a-i fratti benedetìn, che cuscì i g'han esteṡu i sö pusediménti<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Comune di Borgio|vìxita=2026-07-07|léngoa=IT|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche}}</ref><ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', pp. 22-23}}</ref>, ben che da prinsìpiu u cuntâva sulu che poche chê in gîu a-u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''I due centri urbani: Verezzi e Borgio'', p. 29}}</ref>. In Veréssi, ch'u l'êa in paìṡe ciü ṡvilüpòn, da l'interesante architetüa de güstu saracén, u se ghe trovâva in âtru scìtu di benedetìn, a cuscì dîta "Cà di Fratti" sciü-a cresta de l'Orera. Pe du rèstu, a-i fratti u l'è ligòn, de prubabile, u primmu ṡvilüppu de l'agricultüa in-ta regiùn, a partî da-a cultivasiùn de oîve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', p. 24}}</ref>. Ciü che i diritti di scignùi che, da-u numme du sö paìṡe, i l'êan dîti ''de Iustenice'', a-u prinsìpiu du [[XIII secolo|Duxentu]] e têre de Borṡi e de Veréssi i sun stête interesê da-u spandise vèrsu punénte du [[Marches̠ùn de Finô|marcheṡòn de Finâ]], sutta a l'[[Enricu II Du Carettu|Enrìcu II Du Carettu]]. U marchéṡe, du [[1212]], u l'ha defêti rinfursòn e sö prupietê in-ta valâ pigiandu u paìṡe de [[Gura]] insémme a âtre due burghê. Du ṡenâ de cuéllu annu, ténpu che in Arbenga u gh'êa in [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], [[Enricu Du Carettu (vescu)|Enrìcu]], cumme vescu, stu lì u l'ha cedüu a-u marchéṡe, pe duxentu franchi e di sciti e diritti, i sö bêni e i sö diritti sciü-[[a Prìa]], Borṡi e Veréssi. Fra ṡügnu e seténbre i l'han fêtu u mêximu i ''de Iustenice'', ch'i l'han vendüu a-u marcheṡe têre e diritti, cunpreṡu cuéllu ch'i gh'axêvan a Borṡi. A ogni moddu u [[cumün d'Arbenga]] u l'ha cumandòn a-u vescu de tegnîse ciü a-a larga da-u marcheṡe e, du frevâ du [[1213]], u l'ha firmòn in attu ch'u g'ha fêtu pigiâ turna di bêni a Giüsténixe, A Prìa, [[Löa]], Borṡi e Veréssi<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|pp. 11-12}}</ref>. In-ti anni de doppu u gh'è stêtu ancùa di cangi de man e de cuestiùi fra e auturitê de l'Ingaunia de levante. L'aministrasiùn du vescu pe têre a l'êa pe-u ciü a-a Prìa, cu-e gente de Borṡi e de Veréssi ch'i gh'axêvan da prestâ de "''guaita et scaraguaita''" a-u [[Castellu da Prìa|sö castéllu]]. Pö, a situasiun a l'è cangiâ turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a l'ha riscatòn a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürbàn VI, pe 60 milla fiurìn in-te tüttu, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntr'a-u regnu de Napuli<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>. === Etê muderna === In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in annu in annu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntâva u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref> D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne. Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle. === Etê cuntenpuranea === U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" /> Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Bòrxi e Verésso}} === Minuranse furèste === Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>. === Cugnummi ciü difüṡi === I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>. == Posti d'interèsse == === Architetüe religiuṡe === ;Parocchia de Borṡi <gallery mode="packed" widths="180"> File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi </gallery> * '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de Borṡi, tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, méntre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> * '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe-a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe-a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> ;Parocchia de Veréssi <gallery mode="packed" widths="180"> File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de Veréssi, tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe-i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> * '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> * '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> * '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna, di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref> * '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref> === Architetüe civìli === <gallery mode="packed" widths="180"> 2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta </gallery> * '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punénte e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref> * '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref> * '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" /> * '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref> === Architetüe militâri === * '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe méntre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref> * '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" /> * '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finìa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>. * '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" /> === Natüa === <gallery mode="packed" widths="180"> File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu" </gallery> * '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600&nbsp;m e in dislivéllu de 36&nbsp;m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800&nbsp;m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref> * '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28&nbsp;km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>. == Ecunumia == A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu-u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu-u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>. A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. == Cultüa == === Istrusiùn === ;Bibliutêche <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn </gallery> A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>. ;Scöe A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Asuciasiùi === * ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>. * ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>. === Teâtri === [[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]] * Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Dialétti borṡìn e veresìn === Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]]. A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. == Fèste e fée == [[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]] * [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gîu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />. == Sport == [[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]] Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive: * Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. * Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scìndichi de Borṡi e Veressi === [[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vìe de cumünicasiùn == [[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]] === Stradde === A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]]. A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />. Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. === Feruvìe === {{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}} U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=Primo Giovanni Embriaco|tìtolo=Società e istituzioni del medioevo ligure|url=https://web.archive.org/web/20251020030927/http://www.rmoa.unina.it/520/1/RM-Embriaco-Pietra.pdf|ànno=2001|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Pietra Ligure: da "villa" fiscale a "castrum" vescovile (XI-XIII sec.)|cid=Embriaco, 2001}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} * {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]] q28w1e07qwkeb7fqshhgz7yztz6lnpg 271778 271734 2026-07-12T11:50:35Z N.Longo 12052 /* Etê muderna */ + 271778 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Borṡi e Veréssi |Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg |Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de Veréssi, cun Borṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ |Tipo = [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Renato Dacquino |Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi" |Data elezione = 16-5-2011 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 3 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1933]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 10 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 2053 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = Borṡi (sêde du cumün), Veréssi |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1351 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = borṡìn, veresìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ }} '''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]). == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu </gallery> U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200&nbsp;m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref> Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299&nbsp;m). De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" /> == Stòja == === Urigine du numme === U numme de Borṡi u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe-i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref> Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö. === Preistòja === In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu trovòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̯éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu trovòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref> Üna de primme testimunianse de preṡensa de l'ommu in-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̯éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn pe-u ciü a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistêma de difeṡa a-e spalle da maîna e che, in-te stu câxu, u duvêva avéighe ascì de funsiùi in ti tràffeghi e in tu cuntrollu du teritoriu a l'in gîu.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-02}}</ref> === Etê rumâna === I Ligüri i l'han lasciòn u postu a-a duminasiùn rumâna, cumensâ cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u cunsule [[Lucius Aemilius Paullus]]. Du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], foscia cu-ina bataggia cunbatüa in ta ciâna fra Borṡi e [[A Prìa]], u gh'è stêtu a vitòja rumâna e a l'è duncue cumensâ a rumaniṡasiùn da regiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''L'età della storia'', p. 17}}</ref>. De cuélli tenpi, u teritoriu du cumün u l'êa traversòn da-a stradda ch'a curìva lungu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], che foscia a repigiâva l'antîgu camìn da ''[[Via Herculea]]''. Sta lì, a duvêva muntâ sciü pe-a [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]] da-a valâ de [[Finô|Finâ]] e, pasòn l'Armassa, a ne chinâva pe-i sciti da Varavêa, pe sciurtî da Borṡi a-u livéllu du santuâju du Bun Cunséggiu<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 19}}</ref>. A ogni moddu, u scistêma de stradde rumâne u l'è cangiòn du [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], cuandu pe vuluntê d'[[Aogusto|Augüstu]] a l'è stêta traciâ a ''Via Julia Augusta'', ch'a traversâva tüttu u punénte da növa ''[[Regio IX Liguria]]''. Sta vìa, pe-u ciü, a l'andâva aprövu a-u percursu da vìa véggia ma, pe fâla cun de muntê ciü fassili pe-i câri, a nu pasâva ciü pe-a Cravasoppa ma in cangiu a muntâva sciü pe [[Gura]], de dunde a chinâva cun di gîi in-ta valâ du Butasàn, pe rivâ dunde ancö u gh'è Borṡi e turnâ, da-u santuâju, sciü-u percursu da vìa ciü antîga. U scitu rumàn ciü vixìn u duvêva esse a ''[[mansio]]'' de ''[[Pollupice]]'', marcâ fina sciü l'''[[Itinerarium Antonini]]'', ma da-a puṡisiùn ch'a nu l'è guêi següa: tra i âtri posti u s'è dîtu ascì ch'a l'êa a-i pê du Munte Grossu, dunde a-a giurnâ d'ancö u gh'è u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 20}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>. In-te l'etê rumâna u s'è pensa ch'u l'existêva ṡà u primmu centru de Veréssi, foscia in-ta burgâ du Pöṡṡu, e fina cuarche cà dunde ancö u se tröva Borṡi, ben che, pe tütti dui, u nu gh'è ancùa de pröve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''La popolazione'', p. 21}}</ref>. === Etê de méṡṡu === Cuand'u l'è cheitu l'[[Impêo Roman|Inperu Ruman]] i dui paìṡi, cuscì cumme u rèstu da regiùn, i l'han patìu e incursciùi di barbari pe finî, doppu di [[Provincia Maritima Italorum|tenpi di biṡantìn]], sutt'a-i [[Régno Longobàrdo|Lungubardi]] e pö a-i [[Régno frànco|Franchi]]. A-a morte du [[Carlomagno|Carlu Magnu]], in-te l'[[814]], u duminiu u l'è pasòn a-u Berengariu II e, cun lê, u l'è nasciüu a spartisiùn du teritoriu in-te de marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi i l'han duncue fêtu parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, ch'a cumensâva da [[Finô|Finâ]]. In-t'in tenpu ch'u l'êa urmai de crìṡi pe-u guvèrnu centrâle, in-tu [[1047]] l'Enricu III u l'ha cedüu a-a canonica du Sarvatù de [[Turin|Türìn]] e ''ville'' de [[Tuiran|Tuiàn]], Borṡi e [[A Prìa]], ciü che a ''villa cum castro'' de [[Giüstexine|Giüsténixe]] ma, a ogni moddu, ste dispuxisiùi i nu l'êan cuscì stréte e a canonica a nu l'ha mai avüu de cuntrollu in simma a sti scìti<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 2}}</ref>. Pö, cu-u muntâ de auturitê du postu, ste têre i sun vegnüe fra cuélle du [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu d'Arbenga]], cuntrulê pe méṡṡu du [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]], ma cun di forti interèssi ascì de de âtre auturitê<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 1}}</ref>. De ciü, alantùa a Borṡi u gh'êa in cunvéntu picìn cu-ina gêxa, maneṡòn da-i [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti de San Pê a-u Munte]], che cu-u tenpu u l'è vegnüu u santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu. In-tu [[1076]] u vescu Diudâtu u l'ha cedüu a prupietê de Borṡi a-i fratti benedetìn, che cuscì i g'han esteṡu i sö pusediménti<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Comune di Borgio|vìxita=2026-07-07|léngoa=IT|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche}}</ref><ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', pp. 22-23}}</ref>, ben che da prinsìpiu u cuntâva sulu che poche chê in gîu a-u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''I due centri urbani: Verezzi e Borgio'', p. 29}}</ref>. In Veréssi, ch'u l'êa in paìṡe ciü ṡvilüpòn, da l'interesante architetüa de güstu saracén, u se ghe trovâva in âtru scìtu di benedetìn, a cuscì dîta "Cà di Fratti" sciü-a cresta de l'Orera. Pe du rèstu, a-i fratti u l'è ligòn, de prubabile, u primmu ṡvilüppu de l'agricultüa in-ta regiùn, a partî da-a cultivasiùn de oîve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', p. 24}}</ref>. Ciü che i diritti di scignùi che, da-u numme du sö paìṡe, i l'êan dîti ''de Iustenice'', a-u prinsìpiu du [[XIII secolo|Duxentu]] e têre de Borṡi e de Veréssi i sun stête interesê da-u spandise vèrsu punénte du [[Marches̠ùn de Finô|marcheṡòn de Finâ]], sutta a l'[[Enricu II Du Carettu|Enrìcu II Du Carettu]]. U marchéṡe, du [[1212]], u l'ha defêti rinfursòn e sö prupietê in-ta valâ pigiandu u paìṡe de [[Gura]] insémme a âtre due burghê. Du ṡenâ de cuéllu annu, ténpu che in Arbenga u gh'êa in [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], [[Enricu Du Carettu (vescu)|Enrìcu]], cumme vescu, stu lì u l'ha cedüu a-u marchéṡe, pe duxentu franchi e di sciti e diritti, i sö bêni e i sö diritti sciü-[[a Prìa]], Borṡi e Veréssi. Fra ṡügnu e seténbre i l'han fêtu u mêximu i ''de Iustenice'', ch'i l'han vendüu a-u marcheṡe têre e diritti, cunpreṡu cuéllu ch'i gh'axêvan a Borṡi. A ogni moddu u [[cumün d'Arbenga]] u l'ha cumandòn a-u vescu de tegnîse ciü a-a larga da-u marcheṡe e, du frevâ du [[1213]], u l'ha firmòn in attu ch'u g'ha fêtu pigiâ turna di bêni a Giüsténixe, A Prìa, [[Löa]], Borṡi e Veréssi<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|pp. 11-12}}</ref>. In-ti anni de doppu u gh'è stêtu ancùa di cangi de man e de cuestiùi fra e auturitê de l'Ingaunia de levante. L'aministrasiùn du vescu pe têre a l'êa pe-u ciü a-a Prìa, cu-e gente de Borṡi e de Veréssi ch'i gh'axêvan da prestâ de "''guaita et scaraguaita''" a-u [[Castellu da Prìa|sö castéllu]]. Pö, a situasiun a l'è cangiâ turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a l'ha riscatòn a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürbàn VI, pe 60 milla fiurìn in-te tüttu, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntr'a-u regnu de Napuli<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref>. === Etê muderna === In-ti séculi a vegnî a situasiùn a nu l'è cangiâ guêi, cu-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] ch'a l'ha mantegnüu u sö cuntrollu sciü Borṡi e Veréssi, cunsciderê cumme "ville" e cunpreṡe in-ta pudesterìa da Prìa. E due cumünitê i l'axêvan cumme rapreṡentanti trei cunsuli ciaschedüna, numinê da-a pupulasiùn, che d'in annu in annu i gh'axêvan da versâ avaìe e gabèlle a-u pudestê. In-tu [[XVI secolo|Sincuesentu]], tenpu de incursciùi barbaresche, méntre Veréssi a l'êa prutètta da-a sö puṡisiùn ciü âta e aretrâ da-a costa, Borṡi a s'êa trovâ a rischiu, e a sö gente a l'axêva cumensòn a andâsene d'in-tu paìṡe, finindu pe-u ciü a Veréssi. Pe stu fêtu, in-tu [[1560]], a cumünitê a l'ha ciamòn u permisciu da Repübbrica pe isâ ina tûre de difeṡa, cumensâ in-tu [[1564]]. A ogni moddu a tûre a nu l'êa abasta pe garantî a segürésse e cuscì, in simma a-u paìṡe, in-tu [[1588]] u l'è stêtu fabricòn in forte<ref name=":0" /><ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref>. Cu-a guêra du [[1625]] fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia e l'invaxùn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] da parte di piemunteṡi, i sö surdatti i sun rivê fina a-a pudesterìa da Prìa, che però a s'è liberâ cu-a bataggia deciṡìva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], dund'i l'han cuntribüìu ascì i ommi de due ville<ref name=":0" />. In-tu [[XVIII secolo|Settesentu]], cu-u forte de Borṡi ch'u l'êa finìu in ruìna, e sö gente i l'han dumandòn u permisciu de caciâlu ṡü pe fâghe a növa gêxa du paìṡe, pe tantu ch'i l'axêvan ṡà canpòn e sustanse ch'i ghe servivan, cu-i travaggi ch'i sun cumensê in-tu [[1788]], pe finî in-tu [[1808]]<ref name=":0" />. === Etê cuntenpuranea === U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" /> Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvincia de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Bòrxi e Verésso}} === Minuranse furèste === Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>. === Cugnummi ciü difüṡi === I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>. == Posti d'interèsse == === Architetüe religiuṡe === ;Parocchia de Borṡi <gallery mode="packed" widths="180"> File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi </gallery> * '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de Borṡi, tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, méntre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> * '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe-a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe-a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> ;Parocchia de Veréssi <gallery mode="packed" widths="180"> File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de Veréssi, tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe-i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> * '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> * '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> * '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna, di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref> * '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref> === Architetüe civìli === <gallery mode="packed" widths="180"> 2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta </gallery> * '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punénte e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref> * '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref> * '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" /> * '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref> === Architetüe militâri === * '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe méntre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref> * '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" /> * '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finìa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>. * '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" /> === Natüa === <gallery mode="packed" widths="180"> File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu" </gallery> * '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600&nbsp;m e in dislivéllu de 36&nbsp;m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800&nbsp;m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref> * '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28&nbsp;km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>. == Ecunumia == A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu-u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu-u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>. A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. == Cultüa == === Istrusiùn === ;Bibliutêche <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn </gallery> A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>. ;Scöe A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Asuciasiùi === * ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>. * ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>. === Teâtri === [[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]] * Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Dialétti borṡìn e veresìn === Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]]. A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. == Fèste e fée == [[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]] * [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gîu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />. == Sport == [[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]] Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive: * Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. * Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scìndichi de Borṡi e Veressi === [[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vìe de cumünicasiùn == [[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]] === Stradde === A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]]. A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />. Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. === Feruvìe === {{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}} U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=Primo Giovanni Embriaco|tìtolo=Società e istituzioni del medioevo ligure|url=https://web.archive.org/web/20251020030927/http://www.rmoa.unina.it/520/1/RM-Embriaco-Pietra.pdf|ànno=2001|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Pietra Ligure: da "villa" fiscale a "castrum" vescovile (XI-XIII sec.)|cid=Embriaco, 2001}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} * {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]] h525wdv7qeef811vquwz0u7zxnuy9su Oçeano Paciffico 0 3077 271740 270052 2026-07-11T12:29:50Z Vrobot2012 19587 Fixed grammar 271740 wikitext text/x-wiki {{Màssa d'ægoa |nómme = Oçeano Paciffico |inmàgine = Pacific Ocean.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Estensción de l'Oçeano Paciffico</div> |stâto = |estensción = 165.250.000 |profonditæ_màscima = 10.911 |profonditæ_média = 4.280 |volùmme = 710.000.000 }} L''''Oçeano Paciffico''' (ò '''Paçiffico''' ò '''Paxiffego'''), battezòu co-o nomme [[Lengua latinn-a|latin]] de ''Mare Pacificum'' da o navegatô e esploratô portogheize [[Ferdinando Magellàn]] pe-a tranquillitæ de sò ægue in contrasto con quelle de l'[[Oçeano Atlantego]] meridionâ, o l'è a ciù grande massa d'ægua do mondo. {{S}} {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Oçeani]] 7fhz34job0fs8amt3q9pqqyshi1s6ds 271741 271740 2026-07-11T12:40:12Z Vrobot2012 19587 Fixed grammar 271741 wikitext text/x-wiki {{Màssa d'ægoa |nómme = Oçeano Paciffico |inmàgine = Pacific Ocean.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Estensción de l'Oçeano Paciffico</div> |stâto = |estensción = 165.250.000 |profonditæ_màscima = 10.911 |profonditæ_média = 4.280 |volùmme = 710.000.000 }} L''''Oçeano Paciffico''' (ò '''Paçiffico''' ò '''Paxiffego'''), battezòu co-o nomme [[Lengua latinn-a|latin]] de ''Mare Pacificum'' da o navegatô e esploratô portogheize [[Ferdinando Magellàn]] pe-a tranquillitæ de sò ægue in contrasto con quelle de l'[[Oçeano Atlantego]] meridionâ, o l'é a ciù grande massa d'ægua do mondo. {{S}} {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Oçeani]] 7crqiot2j0xxkyvw1h3keonig7r4h3g 271742 271741 2026-07-11T12:41:07Z Vrobot2012 19587 Fixed grammar 271742 wikitext text/x-wiki {{Màssa d'ægoa |nómme = Oçeano Paciffico |inmàgine = Pacific Ocean.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Estensción de l'Oçeano Paciffico</div> |stâto = |estensción = 165.250.000 |profonditæ_màscima = 10.911 |profonditæ_média = 4.280 |volùmme = 710.000.000 }} L''''Oçeano Paciffico''' (ò '''Paçiffico''' ò '''Paxiffego'''), battezòu co-o nomme [[Lengua latinn-a|latin]] de ''Mare Pacificum'' da-o navegatô e esploratô portogheize [[Ferdinando Magellàn]] pe-a tranquillitæ de sò ægue in contrasto con quelle de l'[[Oçeano Atlantego]] meridionâ, o l'é a ciù grande massa d'ægua do mondo. {{S}} {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Oçeani]] 1hue0a9vbzv9qzf2v6w5uqprj0prbv9 271746 271742 2026-07-11T13:02:59Z Vrobot2012 19587 Fixed grammar 271746 wikitext text/x-wiki {{Màssa d'ægoa |nómme = Oçeano Paciffico |inmàgine = Pacific Ocean.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Estensción de l'Oçeano Paciffico</div> |stâto = |estensción = 165.250.000 |profonditæ_màscima = 10.911 |profonditæ_média = 4.280 |volùmme = 710.000.000 }} L''''Oçeano Paciffico''' (ò '''Paçiffico''' ò '''Paxiffego'''), battezòu co-o nomme [[Lengua latinn-a|latin]] de ''Mare Pacificum'' da-o navegatô e esploratô portoghéize [[Ferdinando Magellàn]] pe-a tranquillitæ de sò ægue in contrasto con quelle de l'[[Oçeano Atlantego]] meridionâ, o l'é a ciù grande massa d'ægua do mondo. {{S}} {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Oçeani]] 76vsm9ovbq04evf84u2s9xxxg9cfi6b Template:Pagina prinçipâ/Urtime pagine 10 4968 271763 269835 2026-07-11T18:09:53Z Arbenganese 12552 Messu a giurnu 271763 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Urtime pagine'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex" align=justify> [[A Fuxe (Camuggi)]] - [[Punta Ciappa]] - [[Zèrbia]] - [[Rari Nantes Camogli]] - [[Sant'Anna (Camuggi)]] - [[U Migià (Camuggi)]] - [[Cà de l'Ou]] - [[A Murtua (Camuggi)]] - [[Hotel Portofino Kulm]] - [[Trasmetitù de Portufin]] - [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]] - [[Tûre da Paciotta (Arbenga)]] - [[Sàngoe]] - [[Semafuru Növu (Camuggi)]] - [[Letiatûa]] - [[Semafuru Vegiu (Camuggi)]] - [[Regio IX Liguria]] - [[Barocco]] - [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)]] - [[Macramè de Camuggi]] - [[Macramè]] - [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]] - [[Gexa de Santa Maria Madalena (Ellia)]] - [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]] - [[Soçiêtæ]] - [[Metàllo]] - [[Scritûa]] - [[Fêugo]] - [[Parocchie d'a diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Proculus]] - [[San Prospu (Camuggi)]] - [[Preistöia]] - [[San Fertuzu (Camuggi)]] - [[A Rüa (Camuggi)]] - [[Viturii]] - [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] - [[Ôtri]] - [[Sport Club Ligorna 1922]] - [[Giaö]] - [[Energîa]] - [[Proteìnn-a]] - [[Näve (tipu de bärcu)]] - [[Càncou]] - [[Camuggi FC]] - [[Scindici de Camuggi]] - [[Gexe de Camuggi]] - [[Culoumbu Gajòun]] - [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Caterina Accame (barcu, 1889)]] - [[Farchi]] - [[Emanuele Accame]] - [[Coppa Italia Dilettanti Liguria]] - [[Eccellensa Liguria]] - [[Camuggi]] - [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia]] - [[Punte de Prìa (Sann-a)]] - [[Punte Russu (Arbenga)]] - [[Léngoe de l'Itàlia]] - [[Léngoe itàliche]] - [[Diciaraçión universâle di dirìtti umâni]] - [[Léngoa lionéize]] - [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)]] - [[Müseu Archeulogicu de Camuggi]] - [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)]] - [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] - [[Vìlla D'Aste]] - [[San Martìn de Tours]] - [[Ürtima ciunba]] - [[Dipartimentu de Muntenötte]] - [[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] - [[Munsu]] - [[Ezöpo zenéize]] - [[Cašté ed Cazótu]] - [[Emma Daumas]] - [[Castê de Castrevegliu]] - [[Gioanìn Cazàssa]] - [[Olma d'l Gṛoi]] - [[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] - [[Zubgòssi]] - [[A sanfornia zeneize]] - [[Viegni]] - [[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] - [[Fascismo]] - [[Gypaetus barbatus]] - [[Colònna infâme de Ciasétta Caviglia]] - [[Gyps rueppelli]] - [[Vaìn]] - [[Dialetu uaröxiu]] - [[Còlla du Trabichettu]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Cumitàu d'Arbenga]] - [[Vallâ da Laguæa]] - [[Vultur gryphus]] - [[Gioan Battista]] - [[Freirîgo Gàzzo]] - </div> </div> <noinclude>[[Categorîa:Template pàgina prinçipâ]]</noinclude> d8txgmyn4xepvzpwiiokh3lvyxmfsm3 271764 271763 2026-07-11T19:07:17Z Arbenganese 12552 +2 audio 271764 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Urtime pagine'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex" align=justify> [[A Fuxe (Camuggi)]] - [[Punta Ciappa]] - [[Zèrbia]] - [[Rari Nantes Camogli]] - [[Sant'Anna (Camuggi)]] - [[U Migià (Camuggi)]] - [[Cà de l'Ou]] - [[A Murtua (Camuggi)]] - [[Hotel Portofino Kulm]] - [[Trasmetitù de Portufin]] - [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]] - [[Tûre da Paciotta (Arbenga)]] - [[Sàngoe]] - [[Semafuru Növu (Camuggi)]] - [[Letiatûa]] - [[Semafuru Vegiu (Camuggi)]] - [[Regio IX Liguria]] - [[Barocco]] - [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)]] - [[Macramè de Camuggi]] - [[Macramè]] - [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]] - [[Gexa de Santa Maria Madalena (Ellia)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]] - [[Soçiêtæ]] - [[Metàllo]] - [[Scritûa]] - [[Fêugo]] - [[Parocchie d'a diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Proculus]] - [[San Prospu (Camuggi)]] - [[Preistöia]] - [[San Fertuzu (Camuggi)]] - [[A Rüa (Camuggi)]] - [[Viturii]] - [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Ôtri]] - [[Sport Club Ligorna 1922]] - [[Giaö]] - [[Energîa]] - [[Proteìnn-a]] - [[Näve (tipu de bärcu)]] - [[Càncou]] - [[Camuggi FC]] - [[Scindici de Camuggi]] - [[Gexe de Camuggi]] - [[Culoumbu Gajòun]] - [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Caterina Accame (barcu, 1889)]] - [[Farchi]] - [[Emanuele Accame]] - [[Coppa Italia Dilettanti Liguria]] - [[Eccellensa Liguria]] - [[Camuggi]] - [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia]] - [[Punte de Prìa (Sann-a)]] - [[Punte Russu (Arbenga)]] - [[Léngoe de l'Itàlia]] - [[Léngoe itàliche]] - [[Diciaraçión universâle di dirìtti umâni]] - [[Léngoa lionéize]] - [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)]] - [[Müseu Archeulogicu de Camuggi]] - [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)]] - [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] - [[Vìlla D'Aste]] - [[San Martìn de Tours]] - [[Ürtima ciunba]] - [[Dipartimentu de Muntenötte]] - [[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] - [[Munsu]] - [[Ezöpo zenéize]] - [[Cašté ed Cazótu]] - [[Emma Daumas]] - [[Castê de Castrevegliu]] - [[Gioanìn Cazàssa]] - [[Olma d'l Gṛoi]] - [[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] - [[Zubgòssi]] - [[A sanfornia zeneize]] - [[Viegni]] - [[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] - [[Fascismo]] - [[Gypaetus barbatus]] - [[Colònna infâme de Ciasétta Caviglia]] - [[Gyps rueppelli]] - [[Vaìn]] - [[Dialetu uaröxiu]] - [[Còlla du Trabichettu]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Cumitàu d'Arbenga]] - [[Vallâ da Laguæa]] - [[Vultur gryphus]] - [[Gioan Battista]] - [[Freirîgo Gàzzo]] - </div> </div> <noinclude>[[Categorîa:Template pàgina prinçipâ]]</noinclude> 5blt60zr2uqfmzyr282md1ikqlh452m 271765 271764 2026-07-11T19:07:55Z Arbenganese 12552 +4 audio 271765 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Urtime pagine'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex" align=justify> [[A Fuxe (Camuggi)]] - [[Punta Ciappa]] - [[Zèrbia]] - [[Rari Nantes Camogli]] - [[Sant'Anna (Camuggi)]] - [[U Migià (Camuggi)]] - [[Cà de l'Ou]] - [[A Murtua (Camuggi)]] - [[Hotel Portofino Kulm]] - [[Trasmetitù de Portufin]] - [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]] - [[Tûre da Paciotta (Arbenga)]] - [[Sàngoe]] - [[Semafuru Növu (Camuggi)]] - [[Letiatûa]] - [[Semafuru Vegiu (Camuggi)]] - [[Regio IX Liguria]] - [[Barocco]] - [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)]] - [[Macramè de Camuggi]] - [[Macramè]] - [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]] - [[Gexa de Santa Maria Madalena (Ellia)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]] - [[Soçiêtæ]] - [[Metàllo]] - [[Scritûa]] - [[Fêugo]] - [[Parocchie d'a diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Proculus]] - [[San Prospu (Camuggi)]] - [[Preistöia]] - [[San Fertuzu (Camuggi)]] - [[A Rüa (Camuggi)]] - [[Viturii]] - [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Ôtri]] - [[Sport Club Ligorna 1922]] - [[Giaö]] - [[Energîa]] - [[Proteìnn-a]] - [[Näve (tipu de bärcu)]] - [[Càncou]] - [[Camuggi FC]] - [[Scindici de Camuggi]] - [[Gexe de Camuggi]] - [[Culoumbu Gajòun]] - [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Caterina Accame (barcu, 1889)]] - [[Farchi]] - [[Emanuele Accame]] - [[Coppa Italia Dilettanti Liguria]] - [[Eccellensa Liguria]] - [[Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia]] - [[Punte de Prìa (Sann-a)]] - [[Punte Russu (Arbenga)]] - [[Léngoe de l'Itàlia]] - [[Léngoe itàliche]] - [[Diciaraçión universâle di dirìtti umâni]] - [[Léngoa lionéize]] - [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Müseu Archeulogicu de Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] - [[Vìlla D'Aste]] - [[San Martìn de Tours]] - [[Ürtima ciunba]] - [[Dipartimentu de Muntenötte]] - [[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] - [[Munsu]] - [[Ezöpo zenéize]] - [[Cašté ed Cazótu]] - [[Emma Daumas]] - [[Castê de Castrevegliu]] - [[Gioanìn Cazàssa]] - [[Olma d'l Gṛoi]] - [[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] - [[Zubgòssi]] - [[A sanfornia zeneize]] - [[Viegni]] - [[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] - [[Fascismo]] - [[Gypaetus barbatus]] - [[Colònna infâme de Ciasétta Caviglia]] - [[Gyps rueppelli]] - [[Vaìn]] - [[Dialetu uaröxiu]] - [[Còlla du Trabichettu]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Cumitàu d'Arbenga]] - [[Vallâ da Laguæa]] - [[Vultur gryphus]] - [[Gioan Battista]] - [[Freirîgo Gàzzo]] - </div> </div> <noinclude>[[Categorîa:Template pàgina prinçipâ]]</noinclude> m19i8bvvgq2rfevglk7ez45ka5fsuq1 Dialettu figùn 0 16892 271781 269826 2026-07-12T11:56:06Z N.Longo 12052 ì 271781 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Léngoa |nómme = Figùn |nomenativo = ''Figoun'' |stâti = {{FRA}} |regioîn = {{Scìnbolo|Flag of Provence-Alpes-Côte d'Azur.svg}} [[Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra|Pruvensa-Arpi-Còsta Azurra]]<br /><small>([[Biot]], [[Escragnolles]], [[Vallauris]] e [[Munsu]])</small> |fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Lengue indoeurupêe]] |fam2 = [[Léngoe itàliche|Itàliche]] |fam3 = [[Lengoe romanse|Rumanse]] |fam4 = Rumanse de punènte |fam5 = [[Léngoe gàllo-itàliche|Gallu-Itàliche]] |fam6 = [[Lengoa ligure|Lìgü(r)e]] |fam7 = [[Lìgure coloniâle|Lìgü(r)e culuniâle]] |fam8 = '''Figùn''' |dia1 = ''Moussencou'' <small>([[Munsu]] e [[Escragnolles]])</small> |dia2 = ''Bioutenc'' <small>([[Biot]])</small> |dia3 = ''Vallaurian'' <small>([[Vallauris]])</small> |perîodo = [[XIV secolo|XIV seculu]]-[[XX secolo|XX seculu]] }} U '''Figùn''' (scritu ''figoun'' in figùn) u l'è stètu in parlâ o, pe' meju dì, in insemme de va(r)ietè da [[Lengoa ligure|lengua lìgü(r)e]] ch'e sun stète parlèi inte di paisi da [[Provensa|Pruvensa]] a partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] e che, inti quattru câxi de [[Munsu]], [[Escragnolles]], [[Biot]] e [[Vallauris]], e sun supravisciüe fìn a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === {{Véddi ascì|Figùn (blasùn)|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}U numme "figùn" u ne vegne da in [[Blazón popolâre|blasùn]] dètu ae gènte da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] che, andandu a stà in [[Provensa|Pruvensa]], e s'é(r)an purtèi apröu a sò lengua, faxèndu nasce stu parlâ. L'u(r)igine de stu nume(r)attu, ch'u g'ha de mensiùi fina du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta mustrâ inte de mane(r)e dife(r)ènti; de prubabile a sa(r)ea pe(r)ò da ligâ au nume(r)attu pa(r)eggiu duve(r)àu fina au dì d'ancöi dae cumünitè in gì(r)u aa Rive(r)a de Punènte pe' ciamâne e sò gènte. Stu nume(r)attu, duve(r)àu tantu a l'estremitè de levante da [[Provensa|Pruvensa]] che, a l'entrutèra, au de là du spartiègua, u l'è ancù dìtu ai punentìn che, intu passàu, i ghe muntavan a vènde e [[Figa|fighe]]<ref name="Toso2014.40-55">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 4. Origine e significato del termine ''figun, pp. 40-55}}</ref>. Dae testimunianse scrite u se vegghe pe(r)ò che, a l'imprinsippiu, stu nume(r)attu u l'é(r)a bèn duve(r)àu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] intrega, nu tantu pe' ciamâne tütte e gènte ma, de precisu, numma che pe' quelle ciü pove(r)e, ch'e nu gh'axevan ina gran nomina e che de spessu e l'é(r)an custrette a migrà, tantu versu [[Zena]] che inte [[Colònie zenéixi|sò tère du Levante]] e in [[Provensa|Pruvensa]], purtanduse apröu stu nume(r)attu ch'u gh'è dunca restàu intu parlâ pe' pa(r)eggi seculi<ref name="Toso2014.40-55" />. === A culunisasiùn lìgü(r)e === {{Véddi ascì|Figùi|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[Immaggine:Mons aero.JPG|miniatura|Panu(r)amma de [[Munsu]], ün di primmi paisi dund'i sun rivèi i "[[Figùi]]" e l'ürtimu dund'u n'é(r)a ancù vìvu u parlâ]] A vegnüa de manènti lìgü(r)i inta [[Provensa|Pruvensa]] de levante, fra a segunda mitè du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a fìn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta in fenomenu ciütòstu estesu, ch'u l'ha purtàu au pupulamèntu de cumünitè intreghe. Sta migrasiùn, spunciâ dai scignu(r)i du pòstu, a l'é(r)a stèta ciamâ pe'u spupulamèntu da regiùn, caxunàu dae epidemìe de [[Pèsta néigra|pèste negra]], survetüttu quella du [[1348]], e da ina sé(r)ie de guère sivìli fra i [[Angioìn|Angiuìn]] e di âtri scignu(r)i. Stu prugèttu, spunciàu fra i âtri dau [[Contêa de Provénsa|cunte de Pruvensa]], u [[Renato d'Angiò|Renâtu d'Angiò]], u l'ha interesàu pe'u ciü e tère in gì(r)u a [[Grasse]], a [[Cannes]] e a [[Antibu]], faxèndu rivà de gènte che, de precisu, e ne vegnivan daa [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], che alantu(r)a a patìva ina forte crisi<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 30-31}}</ref>. Daa Rive(r)a i ne vegnivan ascì i manènti ch'i sun andèi a stà inti paisi dund'u s'è mantegnüu u figùn fina du [[XX secolo|Növesèntu]]. A [[Munsu]], de dòppu d'ina primma cumünitè de lìgü(r)i ch'a gh'é(r)a rivâ zà du [[1260]], pe' vuluntè de l'Antoine de Villeneuve e sun rivèi du [[1468]] âtre quaranta famìe daa [[Liguria|Ligü(r)ia]], fra i pôchi câxi a avêghe in'u(r)igine nu gua(r)i cè(r)a ma che, bèn de prubabile, a se truve(r)ea inta [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi arbenganese]]. [[Escragnolles]] a l'è stèta pupulâ da de gènte de Munsu du [[1468]] o du [[1562]], mèntre a [[Biot]] e ghe sun rivèi quarantöttu famìe d'[[Inéia|Ineja]] du [[1470]]-[[1471]] pe' vuluntè de l'abâte e [[Diocexi de Grasse|vescu de Grasse]], [[Isnard du Bar]]. A [[Vallauris]], ciamèi dau priû [[Renato Lascaris|Renâtu Lascaris]] di [[Cuntea de Ventemiglia|cunti de Vintimìa]], a partì dau [[1501]] u gh'è stètu in pupulamèntu da de gènte ch'e ne vegnivan survetüttu dae tère d[[U Portu|u Pòrtu]] e d'[[Arbenga]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 31-34}}</ref>. === Estinsiùn du parlâ === U figùn, rivàu in [[Provensa|Pruvensa]] du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Quattrusèntu]], passèi dui seculi u l'è ancù registràu cumme de largu üsu, tantu che intu scistema lenguisticu de l'area de culunisasiùn u duveva êsse in còdice de mezzu cuntu, au de sutta du [[Lengua françéise|fransese]] ma ciü âtu che u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]], vegnindu duve(r)àu pe'e relasiùi fra de cumünitè dife(r)ènti. De ciü, u se scrive de cumme u figùn u fusse in graddu de purtà a sò infruènsa intu pruvensâle mèximu, pe' risevene, aa revèrsa, de âtre dau [[Contàtto lengoìstico|cuntattu]] cun sta lengua. Inti paisi ch'i l'é(r)an ciü duvèrti a di scangi cu'u rèstu da regiùn, presèmpiu perché i se truvavan in sce vìe ciü impurtanti pe'i cumèrci, u figùn u l'è pe(r)ò spa(r)ìu du tüttu intu tèmpu de trèi seculi, au puntu che du [[XVIII secolo|Sette]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]] u l'è mensunàu numma che inti quattru paisi de dund'e se g'han de testimunianse. Lì u figùn u s'é(r)a u(r)amài strettu a lengua de cà, duve(r)â fina pe' nu fâse intènde dae gènte di âtri paisi. Vegnüu cuscì u còdice de ciü bassu cuntu, a sò difuxùn a l'è rivâ de manimàn a quella di ürtimi quattru paisi de parlâ figùn<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 56-58}}</ref>. Intu detaju, u parlâ de [[Munsu]] u g'ha da éssise cunservàu pe'a pusisiùn du paise, ciütòstu isulâ e luntâna da ògni vìa de traffegu, cun pôche relasiùn ascì cu'a sitè de [[Grasse]]. A sò pupulasiùn a l'é(r)a pe(r)ò ciütòstu cunsistènte, in sciu mijâ d'abitanti, tantu da tegnine vìva a lengua ancù pe' di seculi. A ògni moddu, fra a fìn de l'[[XVIII secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], l'avertü(r)a de scö(r)e e u muntà di traffeghi caxunàu dau vegnì meju de vìe de cumünicasiùn, u l'ha purtàu ascì pe'u ''moussencou'' a in prucessu de [[Estinçión lengoìstica|morte]] e sustitusiùn da lengua. Da vixìn, a va(r)ietè de [[Escragnolles]] a l'é(r)a pe' cuntru a forte pe(r)igu de mu(r)ì zà aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], quand'a l'é(r)a duve(r)â numma che inte cuntrè destachèi de Baï e de Rougères, scicumme che u cumün u l'é(r)a ciü duvèrtu au de fö(r)a, truvanduse in scia vìa pe' [[Grasse]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 59-61}}</ref>. [[Immaggine:Golfe-Juan séchage de la poterie culinaire.jpg|sinistra|miniatura|De [[Pügnatta|pügnatte]] misse a sciügà au sû a [[Vallauris]]. St'ativitè, cumme pe' [[Biot]], a l'è stèta impurtante pe'a cunservasiùn du parlâ, cun tütti i ligammi ch'a l'ha fètu nasce cu'a Ligü(r)ia de punènte]] U câxu de [[Biot]] e de [[Vallauris]] u g'ha pe(r)ò da êsse stètu in pò dife(r)ènte: sti dui paisi, intu primmu entrutèra d'[[Antibu]] e de [[Cannes]], i l'han defèti cunservàu u sò parlâ pe' ciütòstu tantu tèmpu, scibèn ch'i l'é(r)an de cumünitè tantu ciü duvèrte ai traffeghi e ae relasiùi cun quelle vixìne che u quella, destacâ, de [[Munsu]]. A raxùn de stu fètu a sa(r)ea da truvà inti ligammi stretti fra ste cumünitè, dund'e gh'é(r)an de frabiche impurtanti de [[teracötta]], e a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], de dund'i ne sun vegnüi di artigièi pe' di seculi e dund'a l'é(r)a vendüa ina gran quantitè de ste terecötte. De ciü, u ''bioutenc'' u l'axeva cunservàu ina sèrta nomina ancù inti ürtimi ànni avanti ch'u vegnisse a mu(r)ì, quand'u nu l'axeva tòstu ciü de funsiùi, au puntu che pe(r)ò i nummi de gènte inti papèi ufisiâli i l'é(r)an ancù scriti segundu a funetica de stu parlâ. A ògni moddu, tèmpu di primmi ànni du [[XX secolo|Növesèntu]] ascì a Biot i l'é(r)an vegnüi a mancà i ürtimi veggi ch'i cunservavan de memo(r)ia du ''bioutenc'', e pü(r)e i ürtimi a avé cunusciüu de persune ch'e u parlavan<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 61-65}}</ref>. De dòppu de l'estinsiùn du parlâ, inti stüddi fèti in scia va(r)ietè pruvensâle de Munsu inti [[Anni 1950|ànni '50]] e [[Anni 1970|'70]], u s'è descuvèrtu che u figùn u nu gh'axeva lasciàu guè(r)i de infruènse, cu'in prucessu che, mi(r)andu ascì au câxu du [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]] de [[Néùva Tabòrka|Növa Tabarca]], u fà pröa che inte situasiùi de [[Eteroglosîa|ete(r)uglusìa]], quande a [[Nòmina (sociolengoìstica)|va(r)ietè duminante]] a l'è in graddu de pià a reu e funsiùi de cumünicasiùn de l'antìgu parlâ [[Aloglosîa|vegnüu de de fö(r)a]], i trèti passèi au növu parlâ i sun mai pôchi, e i muntan numma che intu lèscicu, ciü o mênu specificu, ch'u gh'agge de funsiùi pratiche pe'u fètu d'êsse difissile da scangià. Intu detaju, intu ''moussencou'' d'alantu(r)a i sun stèti truvèi in pà d'esempi inta funetica ch'i duve(r)ea vegnine dau parlâ ciü antìgu, cumme a [[Palatizaçión|palatisasiùn]] de {{IPA|[s]}} davanti ae cunsunante, a cunservasiùn da ''r'' apicâle alveula(r)e (pe'u ciü inti grüppi de cunsunante), a presènsa fra i veggi d'ina "r dûse" ch'a gh'è intu pruvensâle ma(r)ittimu ma nu inti paisi d'inturnu e, fòscia, a prununsia de quarche [[Vocale|vucâle]] de ciü aa fìn de pa(r)olle. Pe'u [[Léscico|lèscicu]], u s'è truvàu numma che pôche pa(r)olle ch'e panen scumpartìe cu'a Ligü(r)ia de punènte, ma che câxu mai e se trövan ascì inte de va(r)ietè pruvensâli ciü luntâne. Presèmpiu, e se ponen regurdà ''batudo'' pe'a batüa cu'a sèssa, ''pè'' intu sènsu de süccu, ''lèzo'' pe'a lezza e ''busarin'' pe' de brigne sarvèghe<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 9. Il'' figun ''e il provenzale'', pp. 109-112}}</ref>. === Stüddi in sciu figùn === A primma mensiùn cunusciüa du figùn a l'è ai 10 d'arvì du [[1634]], cuntegnüa int'in stüddiu in scia [[Léngoa ge'ez|lengua etiòpica]] du [[Nicolas-Claude Fabri de Peiresc]], da vellu duve(r)â cumme esèmpiu, ch'u duveva cunusce bèn, in sciu [[Contàtto lengoìstico|cuntattu]] e u mescciâse fra de lengue dife(r)ènti parlèi l'üna da vixìn a l'âtra. Inte stu scritu u figùn, zà ciamàu cu'u sò survenumme, u l'è bèn marcàu cumme ina va(r)ietè lìgü(r)e dife(r)ènte da [[Lengoa zeneize|quella de Zena]] e, de ciü, u se dixe de cumm'u l'é(r)a spantegàu p'ina rea de paisi cuntadìn ciütòstu estesa. Passàu tòstu in seculu e mezu u se tröva pe' cuntru a primma testimuniansa scrita in figùn, ina puesìa recampâ da l'abâte [[Jean-Pierre Papon]] pe' fà mensiùn de stu parlâ intu sò ''Voyage littéraire de Provence''. Intu detaju, u Papon u scrive de cumme alantu(r)a u figùn u se truvasse int'ina situasiùn sociu-lenguistica tantu dife(r)ènte dai tèmpi du de Peiresc: defèti, u l'é(r)a u(r)amài strettu a pôche cumünitè, cu'e gènte vixìne, [[Lengoa provensâle|pruvensâli]], ch'e u cunscide(r)avan cumme in parlâ scü(r)u e impuscibile da capì, au puntu ch'a gh'é(r)a a vuxe d'ina strana u(r)igine saracena<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 1. La documentazione e gli studi: il dialetto di Mons ed Escragnolles'', pp. 17-19}}</ref>. E infurmasiùi du Papon e sun stète repièi dau glutòlugu tedescu [[Johann Christoph Adelung]] pe'u sò ''Mithridates''; a ògni moddu, da quelli tèmpi, a ne vegne ina testimuniansa bèn ciü impurtante, cu'a tradusiùn da ''Parabula du fiö larghé'' in ''moussencou'' fèta inte l'ambitu de inchièste d'alantu(r)a in sce [[Léngoe da Frànsa|lengue da Fransa]]. Sta testimuniansa, stüdiâ da autùi cumme u [[Bernardino Biondelli]] ma pübbricâ numma che du [[1918]] dau [[Carlo Salvioni]], a g'ha assèi d'impurtansa pe'a lunghessa du scritu e, survetüttu, perché a ne vegne da in mumèntu quande u parlâ de [[Munsu]] u nu s'é(r)a ancù mescciàu gua(r)i cu'u [[Lengua françéise|fransese]] e cu'u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]]. A gh'è pöi ina cürta mensiùn du figùn inte ''Lou Tresor dóu Félibrige'' du [[Frédéric Mistral]], pe' rivà au primmu articulu dedicàu a stu parlâ, pübbricàu du [[1879]] dau [[Paul Sénequier]] e ch'u cuntegne a tradusiùn de l'''[[Ave Màia|Ave Ma(r)ìa]]'' e du ''[[Poæ nostro|Pa(r)e nostru]]'' intu parlâ de [[Munsu]], de [[Biot]] e de [[Vallauris]], au che i l'han fètu di cürti rife(r)imènti di âtri stüddi de l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 1. La documentazione e gli studi: il dialetto di Mons ed Escragnolles'', pp. 19-22}}</ref>.[[Immaggine:ArticleSalatProvençal.png|miniatura|Mappa lenguistica de [[Dipartimentu de Arpi Marittime|Arpi Ma(r)ittime]] du [[1897]], fèta dau [[Louis Funel]]. I quadretti i marcan dund'u se parlava ancù u figùn.]]Fra i ürtimi cuntribüti aa questiùn i ghe sun stèti i scriti du [[Jean-Antoine Durbec]], ch'u l'ha stüdiàu a sto(r)ia de [[Biot]] recampandune ascì quarche pa(r)olla, mèntre pe' Vallauris u nu gh'è âtru de ciü che e due u(r)asiùi trascrite dau Sénequier, cun ste pôche testimunianse ch'e permetten a ògni moddu de truvâne e dife(r)ènse cu'u ''moussencou''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 2. I dialetti di Biot e Vallauris'', pp. 26-29}}</ref>. Pe' [[Munsu]] i ghe sun stèti ancù trèi scriti du [[Paul Roux]], pübbrichèi fra i [[Anni 1950|ànni '50]] e [[Anni 1970|'70]], ch'u l'è sciurtìu a recampà de pa(r)olle dae ürtime persune ch'e n'axevan cunservàu de memo(r)ia. De ciü, u Roux u l'è stètu u primmu a stüdià u puema li(r)icu e [[E doue bessoune|a puesia]] da fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] lascièi dau [[Pons Rebuffel|Rebuffel Pons]], in cuntadìn d'[[Escragnolles]], ai che u s'azunze numma che a cürta sto(r)ia ''Sarva-terra'', travaju du Théopile Jordan du [[1901]], pe' finì u quaddru de tütte e testimunianse in figùn. A l'ürtimu, dòppu d'in quarche sò intervèntu ciü cürtu, du [[2014]] u l'è sciurtìu u libbru ''Le parlate liguri della Provenza'' du [[Fiorenzo Toso]], ch'u l'ha missu asemme i stüddi de primma e tütte e cunuscènse ch'e se sun sarvèi in sciu figùn<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 1. La documentazione e gli studi: il dialetto di Mons ed Escragnolles'', pp. 22-24}}</ref>. == Va(r)ietè == A despêtu du pôcu nüme(r)u de testimunianse in figùn, tampì pe'e va(r)ietè de [[Biot]] e de [[Vallauris]], u se sciorte au mèximu a fâne di pa(r)agùi. De prubabile e dife(r)ènse fra in paise e l'âtru e ne vegnen fina da l'u(r)igine dife(r)ènte di manènti ch'i l'han pupulàu sti sciti, cu'u prublema che l'ünica va(r)ietè du figùn ch'e l'agge lasciàu in pò de testimunianse, u ''moussencou'', a l'è pe' l'ünicu paise ch'u nu se sà de precisu l'u(r)igine di manènti. Pe' Biot e Vallauris, culunisèi rispetivamènte du [[1470]] e du [[1501]], u se sà pe' cuntru ch'e e gènte e ne vegnivan d'inta [[Valâ du Mau|valâ d'Ineja]] e dae parte d[[U Portu|u Pòrtu]] e d'[[Arbenga]]. A ògni moddu, cumme au dì d'ancöi, tütta sta regiùn a g'ha ina sèrta mesü(r)a d'ünitè inta lengua e, grossu moddu, u se pò dì che tantu a [[Munsu]] e [[Escragnolles]] che a Biot e a Vallauris i turnan i trèti tipichi de l'[[Ingaunia]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 113-114}}</ref>. Ina testimuniansa impurtante a se tröva inti cumènti fèti du [[1879]] dau [[Paul Sénequier|Sénéquier]], ch'u dixe de cumme u ''moussencou'' u fusse sentìu "''plus rude, plus dure et plus accentué''" du ''bioutenc'' e du ''vallaurian'', cunservandu presèmpiu i articuli in ''rou'', ''ra'', ''re'' e ''ri'', e de cumme u parlâ de Vallauris u fusse quellu ciü mescciàu cu'u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]]. Stu fètu u l'è ciütòstu impurtante da tegnì a mènte, scicumme ch'u l'è da capì se e pôche memo(r)iu du figùn e fassen pröa de sò cundisiùi d'u(r)igine e quant'e seccen cangièi, ciü che dau [[Contàtto lengoìstico|cuntattu]] cu'u pruvensâle, pe' de evulusiùi pe' sò cuntu o pe' di cuntatti ciü mudèrni cu'a Ligü(r)ia de punènte; cundisiùn che, cumme dìtu, a l'è ve(r)a survetüttu pe' Biot e Vallauris. Defèti, e dife(r)ènse truvèi i ne dan cunfèrma de ina relatìva antighitè du parlâ de Munsu, mèntre inti âtri dui paisi e se ghe trövan de inuvasiùi scumpartìe cu'e va(r)ietè d'ancöi da Rive(r)a de Punènte. A ògni moddu, u nu gh'è de pröe in sce l'u(r)igine de ste dife(r)ènse, cumme du fètu ch'e seccen endogene o esogene, mèntre e sumejanse ch'e se vegghen fra i trèi paisi e fan difissile datà aa culunisasiùn de Munsu. Sta lì a permete(r)ea, pe' cuntru, de capì se l'u(r)igine di manènti a secce a mèxima o mênu, e u da(r)ea ascì de infurmasiùi in sce l'evulusiùn ch'a gh'è stèta inte va(r)ietè du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 114-116, 118-120}}</ref>. Intu detaju, dae pôche testimunianse du ''bioutenc'' e du ''vallaurian'', survetüttu e due u(r)asiùi recampèi dau Sénéquier, u [[Fiorenzo Toso]] u l'ha identificàu e dife(r)ènse chi apröu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 116-118}}</ref>: * e dexinènse in -TATE e sun ''-ae'' e ''-ai'' a [[Munsu]], mèntre pe' Biot u gh'è ina mensiùn in ''-ai'', ''voulountai'', e in ''vourounta'' pe' Vallauris, che pe(r)ò u pu(r)ea êsse in'infruènsa du pruvensâle. * a ''-r'' aa fìn de pa(r)olle a cazze de lungu a Biot e a Vallauris, mèntre a s'é(r)a cunservâ a Munsu cumme {{IPA|[ɹ]|LIJ}}. * l'evulusiùn du ''-tr-'' de PATRE e MATRE a l'è cumme in lìgü(r)e "cumün" a Biot e Vallauris (rispetivamènte ''pa''/''maïre'' e ''païre''/''maïre''), cuntru u ''mar'' e ''pa/par'' de Munsu, cu'a furma tipica de l'Ingaunia. A ògni moddu, a l'è ascì ve(r)a chea sciurtìa du lìgü(r)e "cumün" a sa(r)ea pa(r)eggia franca au pruvensâle, e dunca a pu(r)ea vegnine da in'infruènsa ciü mudèrna. * a grafia pe' Biot a dà idea da cunservasiùn de {{IPA|[ts]|LIJ}} e {{IPA|[dz]|LIJ}}, cumme in ''tzé'', "sé", e ''catzé'', "cazze", estesa fina a de ipercuresiùi cumme ''aüffentzé'', "ufese", e ''auffenzaou'', "ufesu". * a ''r-'' inti articuli a se tröva numma che in ''moussencou'', dund'a g'ha da éssise cunservâ pe' ciü tèmpu. * l'articulu determinatìvu feminìn plü(r)âle u l'è ''i'' a Vallauris, cumme ''i nostre aoufensé'', mèntre a Biot u l'è registràu ''è nostré aüffentzé'', scibèn che intu lèscicu campàu a l'imprinsippiu du Növesèntu u se tröve numma che ''i'', presèmpiu ''i braghe'' e ''i souzené''. A Vallauris u gh'è fina in'estensciùn aa prepusisiùn articulâ, ''di vostre tripé''. * piàu pe' buna a trascrisiùn du Sénéquier, e pa(r)olle trunche e nu cangian au plü(r)âle a Vallauris (''tentatioun'', "tentasiùi", ''pécadou'', "pecatùi"), mèntre a Munsu u l'è registràu inte numma che in câxu, ''ri tron'', "i troi". A Biot u pà éssighe in plü(r)âle in ''-e'' intu primmu câxu (''tentatiouné'', ''tentatzioné''), cumme a Munsu, e in ''-i'' intu segundu (''pecadouis''). * a Vallauris u gh'è u prunumme ''aquéli'' cuntu du ''échi'' duve(r)àu pe' de lungu dae âtre parte, ma u pu(r)ea bèn êsse in pruvensalismu. * u prunumme persunâle tònicu ''mi'' u pà ubligato(r)iu numma che a Munsu, mèntre a Vallauris u manca (''ve saludou'') e a Biot u se tröva u prunumme atunu (''a vé saludou''), ch'u gh'è ascì intu scritu ciü antìgu de Munsu. * a primma persuna plü(r)âle du presènte indicatìvu da primma cuniugasiùn a l'è in ''-amu'' a Biot (''l'aperdounamou'', "i perdunemmu") cuntru du ''-emu'' a Munsu. * a segunda persuna plü(r)âle du presènte indicatìvu de "êsse" a l'è ''sei'' a Biot, ''sei/sé'' a Vallauris e ''sé'' a Munsu. * a tèrsa persuna du cungiuntìvu presènte de "êsse" a l'è ''séché'' a Vallauris e ''ségué'' a Biot, mèntre a Munsu e se trövan tütte due e furme. * l'avèrbiu "au(r)a" u se tröva cun l'[[Epéntexi|epentesi]] de {{IPA|[v]|LIJ}} a Munsu, pe' sciurtì in ''avou/avour'', ma nu a Biot e Vallauris, dund'u l'è ''aou'' e ''aüra''. == Funulugìa == Dau puntu de vista da [[Fonologîa|funulugìa]], scibèn che a mancansa de registrasiùi e ascì de scriti dund'u secce duve(r)àu ina resa grafica precisa, e sun stèti recampèi e recunusciüu dau Fiorenzo Toso i trentasinque caratteri chi apröu, che pe'u ciü i van pe'u ''moussencou'', l'ünica va(r)ietè figuna cu'in minimu de atestasiùi<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 69-70}}</ref>. In sce [[Vocale|vucâle]], u se tröva: * ina ridusiùn de -AU- tònicu a {{IPA|[ɔ]|LIJ}}, cumme ''tora'', "to(r)a", registrâ ancù inti [[Anni 1950|ànni '50]], e pöi ''roba'', "rôba", e ''soma'', "somâ"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 70}}</ref>. St'evulusiùn a l'è pa(r)eggia che intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]], mèntre u se tröva {{IPA|[ˈɔw]|LIJ}} inte [[Lìgure òcidentâle|quellu de punènte]] e {{IPA|[ˈaw]|LIJ}} in [[Lengoa provensâle|pruvensâle]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 120-121}}</ref>. * u scangiu de E tònica in {{IPA|[e]|LIJ}} sènsa de ditungasiùi, cumme in ''beve'', "beve" e ''mese'', "mese", truvàu ascì a [[Biot]] cun ''mere'', "mè(r)e"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 70-71}}</ref>. * u [[Föno|sòn]] {{IPA|[ø]|LIJ}} in pusisiùn tònica, legàu a l'asiùn de {{IPA|[i]|LIJ}}, cumme in ''seui'', "söi", ''peuy'', "pöi", e ''feura'', "fö(r)a", truvàu ancù inti ànni '50 cun ''chœve'', "ciöve". Inte quarche câxu u gh'è pe' cuntru di prèstiti cun l'evulusiùn aa pruvensâle, cumme ''ancuéi'', "ancöi", e ''fuégou'', "fögu"<ref name="Toso2014.71">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 71}}</ref>. * -ARIU e -ARIA i vegnen de regula ''-er'', in cangiu du pruvensâle ''-ier'' e du lìgü(r)e cumün ''-â'', presèmpiu ''mourter'', "murtâ", e ''campaner'', "campanâ<ref name="Toso2014.71" />". Intu lìgü(r)e d'ancöi u se tröva numma che inti paisi in sciu cunfìn cu'u pruvensâle e inte va(r)ietè da [[Burmia (valä)|Burmia]], dund'u l'è in cuntinuasiùn cu'u [[Léngoa piemontéize|piemuntese]] e in cuntattu cun l'entrutèra d'[[Arbenga]]<ref name="Toso2014.122">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 122}}</ref>. * -TATE u g'ha in'evulusiùn in ''-ai'', levàu in câxu in ''-ae''. Presempiu ''stai'', "stè/estè"<ref group="n.">''Stài''/''estài'' o ''stàe''/''estàe'' in arbenganese de valè</ref>, ''coumouritaï'', "cumuditè" e ''bountai'', "buntè", ciü che ''sanitae'', "sanitè", câxu ünicu. ''Voulountai'', "vuluntè", u l'è registràu ascì a Biot<ref name="Toso2014.71" />. * a cunservasiùn de -A aa fìn de pa(r)olle, cumme in ''campagna'' e ''lagna'', levàu che inte di prèstiti dau pruvensâle cumme ''débaucho'', "ribòtta"<ref name="Toso2014.71" />. * a cunservasiùn de {{IPA|[u]|LIJ}} aa fìn de pa(r)olle, scrita aa fransese cun ''-ou''; presèmpiu ''homou'', "òmmu", ''mangemou'', "mangemmu", e ascì inte quarche pa(r)olle ancù dìta inti ànni '50, cumme ''cavalou'', "cavallu" e ''neboutou'', "nevu"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 71-72}}</ref>. * a ridusiùn du propa(r)oscitunu cumme in ''evescou'', "vescu", e ''asou'', "âze", ma ch'u s'è cunservàu in ''féméné'', "femina" (ma ''frémé'' a [[Vallauris]]), e ''didoumenega'', "dumenega"<ref name="Toso2014.72">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 72}}</ref>. A cunservasiùn de quelle au femenìn a l'è ciütòstu cumüne intu lìgü(r)e intregu, mèntre u ''juve'' (da lezze ''zuve''), "zùenu", u repìa de mudalitè da Rive(r)a e l'''asou'' quelle de l'entrutèra de l'[[Intemelia]] e, survetüttu, a Burmia, in cuntattu cu'u [[Piemonte|Piemunte]]<ref name="Toso2014.122" />. * IN- a l'imprinsippiu de pa(r)olle u vegne ''en-'', cumme ''enchir'', "impì", e ''enfernou'', "infèrnu", ma ascì cun ''en'', "in", e ''ente'', "inte". De ciü, a nu l'è gua(r)i cè(r)a a prunusia de dexinènse in ''-in'', cumme in ''camin'', "camìn, vìa", e ''pichin'', "picìn", ch'i se pu(r)ean lezze tantu {{IPA|[iŋ]|LIJ}} che, in sciu mudèllu du fransese, {{IPA|[eŋ]|LIJ}}<ref name="Toso2014.72" />. In sce [[Consonànte|cunsunante]], u se tröva: * l'éxitu de BL- in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, truvàu inti [[Anni 1950|ànni '50]] in ''java'' (da lezze ''giava''), "gran", ch'u ne vegne dau BLADA ch'u l'ha dètu u(r)igine aa pa(r)olla "biava" ascì<ref name="Toso2014.73">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 73}}</ref>. * u tratamèntu de CL- ch'u vegne {{IPA|[tʃ]|LIJ}} cumme in ''chama'', "ciamma" e ''choun'', "ciòddu", da CLAVU, registràu ancù in ''chava'', "ciave", inti ànni '50<ref name="Toso2014.73" />. * u -CL- intervucalicu ch'u vegne, pe' cuntru, {{IPA|[dʒ]|LIJ}} cumme in ''euji'', "öggi". A grafìa de {{IPA|[dʒ]|LIJ}} in ''j'' a ne vegne drita dau [[Lengoa provensâle|pruvensâle]], cumme pruàu dau pruvensalismu ''jun'', (da lezze ''giün'') pe' "zügnu"<ref name="Toso2014.73" />. St'evulusiùn lì, in cunvergènsa cun quella da -LI-, a l'è pa(r)eggia franca a quella d'ancöi intu lìgü(r)e de sèntru-punènte e inta Burmia, mèntre ciü a punènte a vegne {{IPA|[j]|LIJ}} o {{IPA|[ʎ]|LIJ}}<ref name="Toso2014.122" />. * l'evulusiùn de -TL- a l'è turna in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, presèmpiu in ''vegeou'', "veggiu"<ref name="Toso2014.73" />. Intu lìgü(r)e de sèntru-punènte, survetüttu in scia Rive(r)a, a situasiùn a l'è pa(r)eggia, cu'ina cunvergènsa de -TL- e -CL- a {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, mèntre inte quarche scitu de l'entrutèra, cu'in scangiu scumpartìu cu'u lìgü(r)e de punènte, dau -TL- u sciorte {{IPA|[j]|LIJ}} o {{IPA|[ʎ]|LIJ}}<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 122-123}}</ref>. * u -CT- u vegne {{IPA|[tʃ]|LIJ}}, cun di esèmpi in ''fachou'', "fètu" e ''neuche'', "nötte"; st'evulusiùn chi a nu se spande pe(r)ò fìn a ''fanti'', "matti, fiöi"<ref name="Toso2014.73" />. De stu fenomenu i se trövan di rèsti pe' l'Ingaunia de punènte e, survetüttu, u l'è ancù duve(r)àu inte di paisi spanteghèi pe'e valè d'Arbenga, mèntre u nu s'è truvàu mancu gua(r)i de tracce inti paisi a punènte de [[Tàgia (cumüna)|Taggia]]<ref name="Toso2014.123">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 123}}</ref>. * l'evulusiùn de -FL- inte {{IPA|[ʃ]|LIJ}}, cumme intu lìgü(r)e cumüne, a se tröva, presèmpiu, in ''chour'', "sciu(r)a", e ''souchavan'', "sciüsciavan"<ref name="Toso2014.74">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 74}}</ref>. * l'evulusiùn de -GD- in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, registrâ in ''fregeou'', "frèdu"<ref name="Toso2014.74" />. Stu fenomenu u manca du tüttu pe' l'Intemelia, mèntre u se tröva inte quarche paise de valè d'Arbenga, ciü che inta Burmia<ref name="Toso2014.123" />. * l'evulusiùn de GE, GI, DI, J a l'è in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, scritu ''j'' o ''g'', cumme in ''jouve'', "zöggia", e ''longi'', "luntàn"<ref group="n.">Pe(r)ò, inta trascrisiùn da ''Parabula'' revixunâ dau [[Bernardino Biondelli|Biondelli]], u gh'è stètu in intervèntu impurtante de passagiu da ''jouve'' a ''zuve'' e de ''longi'' in ''lunzi'', fètu ch'u da(r)ea da pensà se u studiusu u gh'avesse moddu o nu de savé cumm'a l'é(r)a p'in dabùn a prunusia du ''moussencou''.</ref>, ma e se trövan ascì de sciurtìe in {{IPA|[z]|LIJ}} o {{IPA|[dz]|LIJ}}, cumme ''zà'', "zà", e ''lavesou'', "lavezzu, bidùn", registràu ancù inti ànni '50<ref name="Toso2014.74" />. U lìgü(r)e d'ancöi u l'ha generalisàu u {{IPA|[dz]|LIJ}} > {{IPA|[z]|LIJ}}, levàu quarche va(r)ietè de campagne de l'Intemelia ch'a g'ha ancù u {{IPA|[dʒ]|LIJ}}; l'infurmasiùn truvâ intu ''moussencou'' a sa(r)ea bèn d'interesse s'u se sciurtisse a pruà cumme stretta a prununsia in {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, che pe(r)ò, cumme dìtu, a l'è in cuncurènsa cun {{IPA|[z]|LIJ}}. A ògni moddu, u l'è bèn puscibile che in antìgu u {{IPA|[dʒ]|LIJ}} u se spantegasse ancù ciü a punènte<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 123-124}}</ref>. * l'evulusiùn de GL- inte {{IPA|[dʒ]|LIJ}}, cumme intu lìgü(r)e cumüne, a se pò interpretà da ''geande'', "giande", e ''geisa'', "gêxa"<ref name="Toso2014.74" />. * a -L- davanti a vucâle dentâle o alveula(r)e a vegne {{IPA|[w]|LIJ}}, cumme in ''autrou'', "âtro", e ''faudir'', "scusâ"; ''autri'' u l'è registràu ancù inti ànni '50<ref name="Toso2014.74" />. Au dì d'ancöi st'evulusiùn a se tröva intu lìgü(r)e de punènte e inte parte de quellu de sèntru-punènte, mèntre a manca inta Burmia, ch'a g'ha {{IPA|[aː]|LIJ}}<ref name="Toso2014.124">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 124}}</ref>. * primma d'ina [[Consonànte labiâle|labiâle]] o d'ina [[Consonànte velâre|vela(r)e]], a -L- a vegne pe' cuntru {{IPA|[r]|LIJ}}, cumme in ''barme'', "arme", e ''sarva'', "sarva"<ref name="Toso2014.74" />; segundu ina regula cumüne intu lìgü(r)e intregu<ref name="Toso2014.124" />. * a -L- intervucalica a vegne {{IPA|[r]|LIJ}} o, ciü de precisu e de prubabile, {{IPA|[ɹ]|LIJ}}, cumme in ''goure'', "gu(r)a", e ''nioure'', "niu(r)e/nivu(r)e"<ref name="Toso2014.74-75">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 74-75}}</ref>; segundu in percursu d'evulusiùn scumpartìu cu'u lìgü(r)e intregu<ref name="Toso2014.124" />. * a -L aa fìn de pa(r)olle a vegne {{IPA|[ɹ]|LIJ}} cumme in ''mar'', "mâ", e ''sour'', "sû"<ref name="Toso2014.75">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 75}}</ref>. A ''-r'' da -L a s'è cunservâ numma che inte va(r)ietè ciü cunservatìve de l'Intemelia, cumme a [[Pigna]] e inte parte de [[Triöra|Triö(r)a]]<ref name="Toso2014.124" />. * e dexinènse in -ELLU e vegnen trunche in ''-er'', cun éxitu da -L cumme surva, presèmpiu in ''veder'', "vitellu", e ''ber'', "bellu", cun de ecesiùi pe(r)ò in ''castelou'', "castellu" e ''agnelou'', "agnellu"<ref name="Toso2014.75" />. Stu süfissu u l'è stètu cunservàu o repiàu inta ciü parte du punènte, mancandu numma che inta [[Valà du Nervia|valâ du Nèrvia]], inte quarche paise a l'entrutèra d'Arbenga e inta Burmia, dund'u l'è vegnüu ''-é''<ref name="Toso2014.124" />. * l'evulusiùn de -LI- a l'è {{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}}, scriti inte di moddi dife(r)ènti, cumme in ''pillaou'', "piàu", ''fillou'', ''figliu'' o ''figlio'' pe' "fiu" e ''piyava'' pe' "piava"<ref name="Toso2014.75" />. Stu trètu u l'è in cumün tantu cu'u lìgü(r)e de punènte che cun quellu de sèntru-punènte<ref name="Toso2014.122" />. * a -N- intervucalica postònica a se mantegne du tüttu, presèmpiu in ''bona'', "buna", e ''campana'', "campana"<ref name="Toso2014.75" />. Ciü che inte va(r)ietè du [[Lìgure çentrâle|lìgü(r)e du sèntru]], a -N- a g'ha de va(r)iasiùi d'âtra u(r)igine ascì inte l'entrutèra de l'Intemelia<ref name="Toso2014.124" />. * l'evulusiùn de -P- intervucalica postònica ch'u l'è tantu in {{IPA|[v]|LIJ}} che in {{IPA|[b]|LIJ}}, cumme in ''trouvar'', "truvà", e ''cavéji'', "cavelli", o se nù ''riba'', "riva", e ''arribaou'', "rivàu"<ref name="Toso2014.75" />. U scangiu scistematicu in {{IPA|[b]|LIJ}}, pe' infruènsa du pruvensâle, u se tröva numma che inte quarche paise da [[Valà du Röia|valâ du Röja]], mèntre l'evulusiùn de dòppu in {{IPA|[v]|LIJ}} a manca de votte pe' tütta a regiùn da l'Intemelia fina intu Piemunte de süd-ovest, sènsa ch'a secce da ligà a de infruènse du pruvensâle<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 124-125}}</ref>. * l'evulusiùn de PL- a l'è de lungu in {{IPA|[tʃ]|LIJ}}, cumme in ''chu'', "ciü", e ''chen'', "pìn", e registrâ ancù in ''chœve'', "ciöve", inti ànni 50. Inti papèi u se tröva numma che in câxu de ''piu'', "ciü", e a mancansa de st'evulusiùn inte quarche prèstitu dau pruvensâle, cumme ''desplajuou'', "dispiaxüu"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 75-76}}</ref>. * l'evulusiùn de QUA-, QUE- e GUA-, GUE- a nu l'è du tüttu cè(r)a pe'a scritü(r)a ch'a cangia de votta in votta; i se ponen truvà di câxi de ''carque'', "quarche" e de ''candou'', "quandu" e di âtri de ''quandou'' e ''quantou''. A ògni moddu, a tendènsa a scrive de furme ipercurètte a fà ciü prubabile ch'i nu se seccen cunservèi sti grüppi. Pe'u tratamèntu de GUA- e GUE- u se tröva de cunfèrme inte ''gardar'', "guardà", e ''aïga'', "ègua"<ref name="Toso2014.76">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 76}}</ref>. Sti dui fenomeni, au dì d'ancöi, i se trövan in moddu cumpattu intu lìgü(r)e de punènte ma, de spessu, i cumpa(r)iscen ascì inte quellu de sèntru-punènte e fina inte [[Lìgure òrientâle|quellu de levante]], sègnu che {{IPA|[kwa]|LIJ}}, {{IPA|[gwa]|LIJ}} e cumpagnìa i duve(r)ean êsse in repìu da fìn de l'[[Etæ de Mëzo|etè de Mezu]] ch'u s'è spantegàu d'in Zena, dund'u se tröva inti papèi ciü antìghi<ref name="Toso2014.125">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 125}}</ref>. * a -R- davanti e dòppu de cunsunante a se cunsèrva cumme [[Consonànte costritîva|custritìva]] vibrante, {{IPA|[r]|LIJ}}, duve(r)â ancù inta prununsia "âta" du parlâ inti ànni '50, cumme in ''brague'', "braghe", e ''porta'', "porta"<ref name="Toso2014.76" />. * a -R- intervucalica a l'é(r)a prununsiâ ancù inti ànni '50 cumme {{IPA|[ɹ]|LIJ}}, De stu trètu, scibèn ch'u nu se sciorte a vegghelu inti scriti, u se pò truvâne a dife(r)ènsa rispèttu a l'evulusiùn da -RR-, ch'a l'è vegnüa cumme de regula {{IPA|[r]|LIJ}} e ch'a l'è resa in sciu papé cu'a duggia; presèmpiu ''courrendou'', "curèndu", e ''barrar'', "sbarà"<ref name="Toso2014.76" />. * aa fin de pa(r)olle, e ciü votte a se cunsèrva a -R, nu sènsa de ecesiùi e ascì, pe' quarche câxu, de regula, cumme inti [[Infinîo (mòddo)|infinìi]] da segunda cuniugasiùn; a sò prununsia, mi(r)andu ae pôche va(r)ietè lìgü(r)i ch'e l'han tegnüa, a duveva êsse cumme pe'a ''-r-'' intervucalica, e dunca in {{IPA|[ɹ]|LIJ}}. Presèmpiu u gh'è ''encour'', "ancù", e ''sercar'' "sercà", ma ascì ''succoumbà'', "sucumbe", ''dezartà'', "abandunà", ''beve'' e ''esse'', "beve" e "êsse". E se ponen truvà fina de furme dugge, cumme ''alavour'' cuntru de ''alavou'', "alua", e ''par'' cuntru de ''pa'', "pa(r)e"<ref name="Toso2014.77">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 77}}</ref>. * a tendènsa aa palatisasiùn da S- davanti ae cunsunante, au mancu e [[Consonànte sórda|surde]], impuscibile da vegghe intu scritu ma registràu ancù inti ànni '50; presèmpiu a növa furma pruvensâle pe' ''estai'', ''estiéu'', a l'è marcâ cumme dìta ''echtiéu''. Sta prununsia a l'è stèta truvâ ascì inte quarche va(r)ietè du pruvensâle, ma nu fra de quelle vixìne a [[Munsu]]<ref name="Toso2014.77" />, mèntre a l'è in fenomenu mai tantu cumün intu lìgü(r)e da pu(r)elu pià a "nurmâle", ancù de ciü inta Rive(r)a de Punènte<ref name="Toso2014.125" />. * S u vegne {{IPA|[ʃ]|LIJ}} pe' infruènsa de {{IPA|[i]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}}, presèmpiu cun ''enchì'' (da lezze ''enscì''), "ascì", ''chu'' (''sciü''), "sciü" e ''pachi'' (''pasci''), "pasci" o "passi"<ref name="Toso2014.77" />. St'evulusiùn lì a l'è scumpartìa fra u lìgü(r)e du sèntru e de sèntru-punènte, mèntre a manca inte va(r)ietè ciü a punènte de tütteː presèmpiu, a [[Ventemiglia|Vintimìa]] a nu gh'è tütte e votte quande a {{IPA|[i]|LIJ}} a g'ha de funsiùi de marca murfulogica<ref name="Toso2014.125" />. * inte di câxi a presènsa da {{IPA|[ʃ]|LIJ}} cuntru da {{IPA|[s]|LIJ}} pruvensâle, faxèndu atensiùn a de prubabili dife(r)ènse intu scrive, a pòrta ae evulusiùi du lìgü(r)e, cumme pe' ''lasciaou'', "lasciàu", e ''chourtiou'', "sciurtìu". Inte testimunianse campèi inti ànni '50, fòscia pe' in'ipercaratisasiùn aa fìn da vitta du ''moussencou'', i sun registrèi ascì ''choupa'' (da lezze ''sciüppa''), "süppa", e ''mi cho'' (''mi sciò''), "mi (e) sò"<ref name="Toso2014.78">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 78}}</ref>. * l'evulusiùn de -SJ- a l'è {{IPA|[ʒ]|LIJ}}, a despêtu di moddi dife(r)ènti ch'a l'è scrita: u se tröva presèmpiu ''ou dije'', "u dixe", e ''bénéjia'', "benedìa", e pöi ''pougéa'' (da lezze ''puxea''), "puxeva", e ''vegin'', "vexìn/vixìn". U l'è prubabile ascì, scritu in ''s'', inte ''geisa'', "gêxa"<ref name="Toso2014.78" />. * -STR- u l'è cunservàu inte ''nostrou'' e ''voustrou''<ref name="Toso2014.78" />, cuscì cumme inte pa(r)egge va(r)ietè du Punènte, vegnindune fòscia da in repìu ciü mudèrnu daa furma cu'u scangiu in {{IPA|[ʃ]|LIJ}}, ancù duve(r)â inte di paisi punentìn cumme a Ineja<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 125-126}}</ref>. * e dentâli intervucaliche e cazzen de regula, cumme in ''laou'', "làttu", e ''nomaou'', "ciamàu", e cumpagnìa, levàu che inte quarche cè(r)u pruvensalismu. D'interesse u l'è, inta pa(r)olla "âta" ''coumouritaï'', "cumuditè", u passaggio de -D- in ''-r-''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', pp. 78-79}}</ref>, ch'u se tröva ascì inte quarche paise du punènte cumme [[Ressu|Rèssu]] e [[Baiardu]]<ref name="Toso2014.123" />. * l'evulusiùn de -TR- in MATRE e PATRE a l'è ''mar'' e ''pa/par'', "ma(r)e" e "pa(r)e", in FRATRE a l'è ''fraï''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 6. Fonetica'', p. 79}}</ref>. A dife(r)ènsa de furme ''paire'' e ''maire'', e de sò evulusiùi vegnüe de dòppu, ch'e se trövan intu lìgü(r)e cumün; ste lì e sun tipiche du lìgü(r)e de sèntru-punènte, survetüttu de parte d'Ineja e d'Arbenga, ciü che da Burmia<ref name="Toso2014.126>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 126}}</ref>. == Murfulugìa == Fra i trèti da [[Morfologîa|murfulugìa]] du parlâ de Munsu, pe' interesse u [[Fiorenzo Toso]] u l'ha regurdàu quelli chi sutta<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 80}}</ref>: * l'[[Artìcolo determinatîvo|articulu determinatìvu]] u cunservava pe' primma lette(r)a ina ''r-'', scibèn che, intu parlâ, pudâse ch'a cazesse bèn de spessu, pe'a debulessa articulato(r)ia da {{IPA|[r]|LIJ}} u(r)amài passâ a {{IPA|[ɹ]|LIJ}}. Inte ürtime testimunianse scrite du ''moussencou'' u se tröva defèti, asemme aa furma cu'a ''r'', ascì quella sènsa, duve(r)â in mesü(r)a dife(r)ènte fra i varri scriti. Inti stüddi di [[Anni 1950|ànni '50]] u s'è descuvèrtu che i veggi du pòstu i parlavan ancù cun l'[[Articolo|articulu]] in ''ou'' e ''a'', mèntre i ciü zuveni i l'é(r)an zà passèi ae furme in ''lou'' e ''la'', du tüttu [[Lengoa provensâle|pruvensâli]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 80-81}}</ref>. * u plü(r)âle de [[Nómme|nummi]] e [[Agetîvo|agetìvi]] in ''-u'', ''-é'', ''-ér'' u l'è de lungu in ''-i'', presèmpiu ''Moussenqui'' (sing. ''Moussencou'', "gènte de Munsu"), ''fanti'' (sing. *''fante'', "fiö") e ''deney'' (sing. *''dener'', "dinèi"<ref name="Toso2014.81">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 81}}</ref>). * u plü(r)âle de nummi e agetìvi in ''-su'' u g'ha a [[Palatizaçión|palatisasiùn]] de {{IPA|[s]|LIJ}} in {{IPA|[ʃ]|LIJ}}, presèmpiu ''pachi'' (sing. *''passou'', "passu") e ''roucachi'' (sing. ''roucassou'', "rucassi")<ref name="Toso2014.81" />. * u plü(r)âle de nummi e agetìvi in ''-zu'' u g'ha a palatisasiùn de {{IPA|[z]|LIJ}} in {{IPA|[ʒ]|LIJ}}, presèmpiu ''curiougei'' (sing. ''curiousou'', "cu(r)iusi"). Pe' cuntru a manca inte ''amigui'' (sing. *''amigou'', "amighi"), mèntre *''anou'' u vegne ''agni''<ref name="Toso2014.81" />. * u plü(r)âle de nummi e agetìvi in ''-a'' u l'è de lungu in ''-e'', presèmpiu ''foulie'' (sing. *''foulia'', "fulìe") e ''nioure'' (sing. *''nioura'', "niu(r)e/nivu(r)e")<ref name="Toso2014.81" />. * l'agetìvu [[Numerâle|nüme(r)âle]] "dui/due" u g'ha bèn a duggia furma pe' genere, ''doui'' e ''doue''<ref name="Toso2014.81" />. * u [[Gràddo de paragón|süperlatìvu]] inti agetìvi u l'è fètu tantu cun PLUS che cun MAGIS, presèmpiu u gh'è ''rou chu jouve'', "u ciü zuvenu", e ''rou cer l'è mai blourou'', "u sé u l'è mai blö"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 81-82}}</ref>. * i [[Pronomme possescivo|prunummi]] e i [[Agetîvo posescîvo|agetìvi de pusessu]] i scangian pe' nüme(r)u e genere; defèti u gh'è ''mé'', ''mea'', ''mei'' e pöi ''so'', ''soua''/''soa'', ''seui'', ''seue'' e ''nostrou'', ''vostrou'' e cumpagnìa<ref name="Toso2014.82">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 82}}</ref>. * fra i [[Pronómme dimostratîvo|prunummi]] e i [[Agetîvo dimostratîvo|agetìvi dimustratìvi]], pe' "stu chi/lì" e "quellu" u se repiava u IPSU, presèmpiu ''essou payse'', "stu paise", e ''tutti échi qui...'', "tütti quelli ch'i..."<ref name="Toso2014.82" />. U prunumme ''ésu'', cun va(r)û de "quellu", u se tröva au dì d'ancöi numma che in [[Dialetu pignascu|pignascu]], mèntre a furma, cun l'[[Aférexi|afe(r)esi]], ''su'' a l'è bèn ciü cumüne, registrâ survetüttu intu [[Lìgure òcidentâle|lìgü(r)e de punènte]], inta [[Burmia (valä)|Burmia]] e fina a [[Rensén|Rensèn]], mèntre a manca intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]]<ref name="Toso2014.126" />. * ''se'' pe' "quellu" (''ciò''), cumme in ''toutou ce que l'avèva'', "tüttu quellu (''ciò'') ch'u l'axeva", e ''ce chi me pò revegnir'', "quellu (''ciò'') ch'u me spêta". U gh'è ascì ina mensiùn, isulâ, cumme ''acò'', pruvensalismu strettu<ref name="Toso2014.82" />. * fra i [[Pronómme indefinîo|prunummi]] e i [[Agetîvo indefinîo|agetìvi indefinìi]], [[Pronómme quantitatîvo|quantitatìvi]] e [[Pronómme relatîvo|relatìvi]] u l'è duve(r)àu ''aotri'', "âtri", ''nechun''/''nichun'', "nisciün", ''tutou'' ascì intu sènsu de "ògni" (presèmpiu ''de tutou ma'', "de ògni mâ", se nù u l'è duve(r)àu ''quada''/''cada''), ''assai'' duve(r)àu pe' "abasta" (''mi végou encour assai'', "mi e veggu ancù abasta"). De ciü, u ''quanti'' a g'ha ascì in va(r)û d'[[Esclamaçión|esclamasiùn]], u prunumme relatìvu "[[Che (pronómme)|che]]" (''che'', ''il quale'') u l'è in ''chi''/''qui'' o, de votte, in ''que'', e u ''dounde'' u g'ha ascì u va(r)û de [[Pronómme interogatîvo|prunumme interugatìvu]], cumme pe'u [[Lengua françéise|fransese]] ''dont''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 82-83}}</ref>. * i [[Pronómme personâle|prunummi persunâli]] tònichi registrèi i sun ''mi'', "mi", ''er'', "vellu", da ILLU, ''naoutri'', "nüiâtri", ''voui''/''vouï'', "vüiâtri" e u "Vui" de [[Alocoçión|curtesia]], ascì inta furma curta ''ou''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 83}}</ref>. U prunumme ''er'' u tröva ancù ina precisa curispunènsa inte l'entrutèra intemeliu, ma, a ògni moddu, a versciùn ''élu'' cu'u repìu da finâle a l'è bèn spantengâ a punènte de [[Sann-a|Saùna]], levàu che inta Burmia<ref name="Toso2014.126" />. * inta se(r)ie atuna sugetìva u l'è registràu pe'a primma persuna in ''a'', da l'&#8203;''e'' de EGO e pa(r)eggiu che a [[Biot]], ma a [[Munsu]] u se tröva numma che inti scriti ciü antìghi, cu'a furma tònica ''mi'' ch'a l'è pöi vegnüa ubligato(r)ia. U ''ti'', "ti", u gh'axeva da êsse turna ubligato(r)iu cuscì cumme a furma atuna da tèrsa persuna ''ou'', estesa fina au femenìn, mèntre davanti ae vucâle u se tröva numma che u ''l'&#8203;''. Aa tèrsa persuna plü(r)âle a furma atuna a l'è ''i'', e davanti a ina vucâle a cangia cumme che l'&#8203;''ou''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 83-85}}</ref>. Da nutà che u prunumme atunu da primma persuna, de spessu estesu ascì aa quarta, u l'è duve(r)àu ancù au dì d'ancöi inta ciü parte da Rive(r)a de punènte, cu'u ''moussencou'' ch'u và bèn apröu a ste mudalitè<ref name="Toso2014.126" />. * e furme atune ublique registrèi e sun: ''me'', "me", ''rou''/''ou'', "u", ''ra''/''a'', "a", ''ne'', "ne (a vellu)", ''gué'', "ghe (a vellu)", ''gué'', "ghe (a velli)"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 85}}</ref>. * a [[Prepoxiçioin|prepusisiùn]] "de" a l'è ''de'' e a s'articula inte ''drou''/''dou'', ''dra'', ''dri''/''di'', ''dre''/''de'', cu'a furma in ''-r-'' ch'a se tröva inte testimunianse ciü antìghe. De votte a l'è duve(r)â ascì intu sènsu de "da"<ref name="Toso2014.86">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 86}}</ref>. * a prepusisiùn "a" a l'è ''a'' e a l'è registrâ inte articulasiùi ''à rou''/''aou''/''a l'&#8203;'', ''à ra'', ''à ri''/''ai''<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "da" a l'è ''da'', scrita pa(r)eggia ascì inte l'articulasiùn "daa"<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "inte, in", tantu intu sènsu de "drentu" che, de votte, inte quellu de "fra" a l'è ''ente''/''en'', cun de articulasiùi cunusciüe inte ''entou'', ''entra'', ''ente''. ''En'' u l'è duve(r)àu ascì primma du ge(r)undiu, presèmpiu ''en courrendou'', "curindu" e ''en nachendou'', "nascèndu"<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "cun" a l'è ''coun'', mênu che inta testimuniansa cun ciü infruènsa dau pruvensâle, dund'u cumpa(r)isce ascì a furma ''(e)me''<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "sciü" a l'è ''chu'', da lezze au mèximu moddu; de furme articulèi e sun ''chu rou''/''chu ou'', sciü u/in sciu, e ''chu ra''/''chu a'', sciü a/in scia<ref name="Toso2014.86" />. * a prepusisiùn "pe'" a l'è de lungu ''per'', levàu in'atestasiùn cumme ''prer'' che pe(r)ò, ciü che ina furma cun [[Metàtexi|metatesi]], a pà ciü de prubabile in sbaju de stampa<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 87}}</ref>. * a primma persuna plü(r)âle de l'[[Inperatîvo (mòddo)|imperatìvu]] e de l'[[Indicatîvo (mòddo)|indicatìvu]] presènte a l'è in ''-ému'' che, scibèn ch'a pagge ciü d'acôrdiu cu'e va(r)ietè du sèntru, a g'ha da êsse u sègnu da ciü antìga difuxùn de sta furma versu punènte, desligâ da l'infruènsa du [[Lengoa zeneize|zenese]] e in cuncumitansa cu'a dexinènsa stò(r)ica du [[Léngoa piemontéize|piemuntese]] in ''-èm''. A presènsa de ''-amu'' registrâ a [[Biot]] a ne vegne(r)ea da in'u(r)igine mênu antìga rispèttu au ''moussencou''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 127-128}}</ref>. * a sciurtìa in ''-an'' da tèrsa persuna plü(r)âle de l'[[Indicatîvo prezénte|indicatìvu presènte]] da primma cuniugasiùn e de l'[[Indicatîvo inperfètto|imperfèttu]] a l'è sègnu che, inte tère du punènte ch'i van in ''-a'', a g'ha da éssighe stèta in'evulusiùn de ciü, cun l'estensciùn da tèrsa persuna aa sèsta<ref name="Toso2014.128">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 128}}</ref>. * a segunda persuna plü(r)âle de l'indicatìvu presènte du vèrbu êsse a l'è ''sé'', cumme a [[Ventemiglia|Vintimìa]], cuntru da furma ''sei'', ciü cumün intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]] e truvâ ascì a [[Biot]] e a [[Vallauris]], ch'a pà ch'u ne vegne da in'infruènsa du [[Lìgure centrâle|lìgü(r)e du sèntru]]<ref name="Toso2014.128" />. * e furme de l'indicatìvu imperfèttu ''dasea'', "daxeva", e ''pougea'', "puxeva", i van d'acôrdiu cun quantu registràu pe' de va(r)ietè de sèntru-punènte, dund'u s'è estesu u tìpu analògicu in sce "dixeva", mèntre pe' l'Intemelia, cumme a Vintimìa, st'evulusiùn a manca<ref name="Toso2014.128" />. * a primma persuna du [[Congiontîvo prezénte|cungiuntìvu presènte]] a l'è ''seche'', a mèxima che intu lìgü(r)e de punènte e de sèntru-punènte levàu quarche scitu ch'u g'ha u ''segge'' pe' in'infruènsa ciü mudèrna dau sèntru<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 128-129}}</ref>. * u "lì" duve(r)àu ascì intu sènsu de ''qui'', cumm'u se tröva, presèmpiu, in [[Arbenga]] e a [[Puntedasce]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 129}}</ref>. == Scintassi == Fra e particula(r)itè e e regule ch'i se trövan inta scintassi e inta furmasiùn de pa(r)olle, i se ponen mensunà: * l'[[Articolo|articulu]] avanti du [[Nómme|numme]] u l'è duve(r)àu ascì inte custrusiùi esurtatìve, presèmpiu ''à rou croquer, i fanti'', "au campanìn, fiöi"<ref name="Toso2014.93">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 93}}</ref>. * l'articulu primma du pusesìvu u nu l'è ubligato(r)iu se u numme u l'è de pa(r)entèlla o in titulu, presèmpiu ''a ri seui pei'', "ai sò pé", e ''seue Signourie'', "sò Scignu(r)ìa". Inti tòcchi cun ciü infruènsa du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] u se tröva pe' cuntru quarche ecesiùn, cun l'articulu ch'u nu gh'è ciü<ref name="Toso2014.93" />. * de dòppu di [[Verbo|vèrbi]] de muvimèntu a l'è duve(r)â de regula a [[Prepoxiçioin|prepusisiùn]] "a", fina in ''mi vo a partir'', "mi e vaggu a partì", intu sènsu de "mi e g'ho da partì"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', pp. 93-94}}</ref>. * cu'i vèrbi a l'[[Infinîo (mòddo)|infinìu]], a l'[[Inperatîvo (mòddo)|impe(r)atìvu]] e au [[Gerùndio (mòddo)|ge(r)undiu]] i [[Pronomme|prunummi]] i sun pe'u ciü di proclitichi, presèmpiu ''per ou pour secourir'', "pe' purêlu giütà", e ''s'enchir a ventre'', "impîse a pansa"<ref name="Toso2014.94">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 7. Morfologia e sintassi'', p. 94}}</ref>. Intu lìgü(r)e d'ancöi sta custrusiùn a gh'è numma che in [[Dialetto monegasco|munegascu]], de prubabile pe' ina cunvergènsa inte l'evulusiùn ligâ a de infruènse gallurumanse<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 127}}</ref>. * a l'è duve(r)â a negasiùn duggia, presèmpiu ''nou m'an lachaou pa un choun'', "i nu m'han lasciàu in ciòddu", ''nichun n'avea rè de courageou'', "nisciün u l'axeva de cu(r)aggiu"<ref name="Toso2014.94" />. * pe'a furmasiùn de pa(r)olla a l'è rilevante u diminutìvu in ''pichin'', "picìn", cuntru de l'&#8203;''-un'' du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] e, in parte, du [[Lìgure òcidentâle|lìgü(r)e de punènte]]<ref name="Toso2014.94" />. * pà ch'u ghe secce i rèsti d'ina furma de [[Pronómme posescîvo|prunumme pusesìvu]] in pusisiùn enclitica, registrâ inta pa(r)olla de pa(r)entèlla ''cougnàmou'', "cügnàu", in cangiu du ''cougnà'' au femenìn<ref name="Toso2014.94" />. == Lèscicu == {{Véddi ascì|Lista de pa(r)olle cunusciüe in figùn|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}[[Immaggine:FIGOUN lexique Mons.jpg|thumb|''Lèscicu de Munsu'', archivi de Villeneuve-Beauregard. A despêtu du quarche scia(r)attu pe'a sò descuvèrta inti [[Anni 2000|ànni 2000]], u l'è numma che ina recampâ de pa(r)olle in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], fòscia duve(r)èi cumme nòtta pe' lezze in tèstu inte sta lengua<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 65-66}}</ref>|sinistra]]U léscicu du figùn u nu l'è gua(r)i cunusciüu, scicumme ch'u nu gh'è ni gua(r)i de testimunianse ni ste lì i sun de gran va(r)û ducumenta(r)iu, scicumme ch'e parlan d'argumènti luntèi dai meju pe' rènde a tradisiùn du pòstu. A l'è ansi ve(r)a che, inti ürtimi tèmpi de quand'u l'é(r)a duve(r)àu, u figùn e, intu detaju, u ''moussencou'', u meju registràu, u gh'axeva u(r)amài ina cumpunènte gallurumansa ciütòstu marcâ, cruvìa giüstu da quarche adatamèntu de [[Fonética|funetica]] o de [[Morfologîa|murfulugìa]] e intrâ intu parlâ tantu dau [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] che dau [[Lengua françéise|fransese]], pe' mezu du primmu. Stu prucessu u g'ha pe(r)ò da êsse andàu avanti pe' pa(r)eggi ànni e pe' evulusiùi sücesìve, ch'u nu se sciorte a lezze pe'u pôcu nüme(r)u de testimunianse<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 8. Lessico'', pp. 95-97}}</ref>. A prupôxitu de stu fètu u se pò nutà in sèrta quantitè de scinònimi e de dugiùi rispèttu a quant'u duveva êsse u lèscicu u(r)iginâle du ''moussencou'': fra i esempi ciü cè(r)i i se ponen regurdà a presènsa, intu mèximu scritu, de ''campana'' e ''campaner'' pe' "campana" e "campanâ" asemme a ''crouquer'' pe' "campanìn", o ancù de furme dugge fina d'elemènti gramaticâli cumme ''coun'' e ''emé'', ''ma'' e ''mè'', ''prestou'' e ''leou''. Dai gallicismi i se vegghen ascì di pesanti adatamènti inta murfulugìa cumme ''daoumageou'' ("pecàu", da ''dommage'') e ''lougissou'' ("albèrgu", da ''logis''), ch'i ne mustran bèn cumme a cunservasiùn de {{IPA|[u]|LIJ}} atuna aa fìn de pa(r)olle a gh'avesse in va(r)û distintìvu de stu parlâ rispèttu a quelli vixìn. De ciü, inte l'ambitu da "cunfüxùn de vucabula(r)iu" ch'a l'axeva interesàu u ''moussencou'' aa fìn da sò vitta, i se ponen truvà di gallicismi intrèi intu parlâ cumme ''ancuéï'' e ''fuégou'' pe' "ancöi" e "fögu", dund'u se và apröu aa funetica du pruvensâle, duve(r)àu de prubabile pe' in [[lapsus]] lenguisticu cumün inti ürtimi tèmpi du ''moussencou''. De ciü, u se tröva di adatamènti inta murfulugìa cumme ''dounde'' duve(r)àu ascì a prunumme, in sciu mudèllu du fransese ''dont'', e a prepusisiùn ''per'' ch'a pìa a funsiùn de "da", dau fransese ''par''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 8. Lessico'', pp. 97-99}}</ref>. Fra de sence pa(r)olle registrèi intu ''moussencou'', pe' interesse e se ponen regurdà: * ''caïr'' pe' "cazze" e *''carer'' pe' "avêghe de besögnu", registrèi numma che avanti du [[XIV secolo|Trexèntu]], cumme inte l'[[Anònimo zeneize|Anònimu zenese]], scibèn che a segunda a pu(r)ea vegnìne ascì da in prèstitu dau pruvensâle<ref name="Toso2014.129">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 129}}</ref>. * ''caoussai'' pe' "scarpe" e ''uvernou'' pe' "invernu", duve(r)èi numma che inte l'entrutèra de l'[[Intemelia]] (''uvernou'' ascì in sci cunfìn cu'a [[Burmia (valä)|Burmia]]), registrèi inti scriti in [[Lengoa zeneize|zenese]], rispetivamènte, fìn au [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e au [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref name="Toso2014.129" />. * e ghe sun pöi de pa(r)olle che, in antìgu, i l'é(r)an duve(r)èi int'ina regiùn ciü larga, presèmpiu ''descou'', "to(r)a dunde impastà", truvàu ancù inte quarche scitu du punènte cu'in sènsu de pôcu dife(r)ènte, ''didoumenega'', "dumenega", ch'u turna a l'estremitè da Ligü(r)ia de punènte e inta Burmia, ''foudir'', "scussà", va(r)iante metaplastica de "''faudâ''" ch'a se tröva inte quarche paise de l'Intemelia, e ''sciamenà'', "spantegà", registrâ ancù inta [[Valâ do Stùra|valâ du Stü(r)a]] e inte l'entrutèra de [[Väze|Va(r)azze]]<ref name="Toso2014.129" />. * fra de quelle ciü in cumün cun l'area de sèntru-punènte, e ghe sun pe' cuntru u ''tousa'', "fìa", ''fante'', "fiö", e ascì "fìu" a [[Munsu]], ''giava'', "biava", cu'a versiùn palatalisâ segundu a regula ch'a l'ha lasciàu u pòstu a in'infruènsa setentriunâle ch'a manca inte pôchi sciti spanteghèi pe' tütta a Ligü(r)ia, ''devihou'', "spassu(r)a", ch'u se tröva ascì inta Burmia, e ''laus(u)'', "lampu", che, s'a fusse ina vuxe du ''moussencou'' strettu a truve(r)ea de ligammi cun l'estremitè de punènte da Ligü(r)ia, cu'a Burmia e ascì cun di papèi antìghi da Zena e [[Arbenga]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', pp. 129-131}}</ref>. * de âtre pa(r)olle, in pò mênu isulèi, i trövan tütti de pröa intu Punènte, ciü che in variu mòddu inti sciti da vixìn. Fra de sti lì, i se ponen regurdà ''barma'', "arma", ''garbou'', "garbu", ''tardiou'', "tardi", ''vesou'', "zuncu", ''bruscou'', "bresca", ''choun'', "ciòddu", *''chaigar'', "ineiguà", ''lavèsou'', "lavezzu" e ''cesèio'', "sezegu(r)a"<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 11. Il'' figun ''nel contesto delle parlate liguri'', p. 131}}</ref>. == Grafìa == A grafìa duve(r)â intu figùn a l'è aa fransese, cun quarche dife(r)ènsa fra in scritu e l'âtru. {| class="wikitable" !Letére !Sòi IPA/AFI !Nòtte |- |A |{{IPA|[a]|LIJ}} | |- |B |{{IPA|[b]|LIJ}} | |- |C |{{IPA|[k]|LIJ}} | |- |CH |{{IPA|[ʧ]|LIJ}}/{{IPA|[ʃ]|LIJ}} |Presèmpiu ''chu'', "ciü", e ''chour'', "sciu(r)a". Pe'u segundu câxu u se tröva ascì a furma ''sch'', cumme in ''laschaou'', "lasciàu" |- |Ç |{{IPA|[s]|LIJ}} | |- |D |{{IPA|[d]|LIJ}} | |- |E |{{IPA|[e]|LIJ}}/{{IPA|[ɛ]|LIJ}} |Presèmpiu u "che" u se tröva scritu cumme ''che'', ''que'', ''què'' e ''qué'' |- |É |{{IPA|[e]|LIJ}} | |- |È |{{IPA|[ɛ]|LIJ}} | |- |F |{{IPA|[f]|LIJ}} | |- |G |{{IPA|[ʒ]|LIJ}}/{{IPA|[dʒ]|LIJ}}/{{IPA|[g]|LIJ}} |Presèmpiu ''vegin'', "vexìn/vixìn", ''vegeou'', "veggiu" scritu ascì ''vejou'', e ''gatou'', "gattu". |- |GL |{{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}} |Presèmpiu ''figlio'', "fìu"; da chi e dae grafìe duve(r)èi in alternatìva, cumme ''-y-'', ''-ll-'' o ''-i-'', u nu l'è gua(r)i cè(r)u che evulusiùn de due a ghe secce stèta intu figùn<ref name="Toso2014.75" /> |- |GN |{{IPA|[ɲ]|LIJ}} |Presèmpiu ''gagnar'', "guagnà" |- |H | |Mütta, duve(r)â intu digramma CH, {{IPA|[ʧ]|LIJ}} |- |I |{{IPA|[i]|LIJ}} |Inte dexinènse scrite cumme ''-in'', a sò prununsia a pu(r)ea êsse ascì in ''-en'', aa fransese<ref name="Toso2014.72" /> |- |I |{{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}} |Presèmpiu ''counseier'', "cunsejé"; da chi e dae grafìe duve(r)èi in alternatìva, cumme ''-y-'', ''-ll-'' o ''-gl-'', u nu l'è gua(r)i cè(r)u che evulusiùn de due a ghe secce stèta intu figùn<ref name="Toso2014.75" /> |- |Ï |{{IPA|[i]|LIJ}} | |- |J |{{IPA|[ʒ]|LIJ}}/{{IPA|[dʒ]|LIJ}} |Presèmpiu inte ''ou dije'', "u dixe". A grafìa de {{IPA|[dʒ]|LIJ}} in ''j'' a l'è in pruvensalismu, cumme, presèmpiu, inte ''Jesu'', "Gesû"<ref name="Toso2014.73" /> |- |L |{{IPA|[l]|LIJ}} | |- |LL |{{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}} |Presèmpiu ''pillaou'', "piàu"; da chi e dae grafìe duve(r)èi in alternatìva, cumme ''-y-'', ''-gl-'' o ''-i-'', u nu l'è gua(r)i cè(r)u che evulusiùn de due a ghe secce stèta intu figùn<ref name="Toso2014.75" /> |- |M |{{IPA|[m]|LIJ}} | |- |N |{{IPA|[ɱ]|LIJ}}/{{IPA|[n]|LIJ}}/{{IPA|[ŋ]|LIJ}} | |- |O |{{IPA|[o]|LIJ}}/{{IPA|[ɔ]|LIJ}} | |- |EU |{{IPA|[ø]|LIJ}} | |- |OEU/ŒU |{{IPA|[œ]|LIJ}} | |- |OU |{{IPA|[u]|LIJ}} | |- |P |{{IPA|[p]|LIJ}} | |- |Q(U) |{{IPA|[k]|LIJ}} |L'evulusiùn du grüppu QU + vucâle u g'ha ina grafìa nu gua(r)i fissa, cun di dübbi in sciu fètu ch'u secce sciurtìu in {{IPA|[k]|LIJ}} o {{IPA|[kw]|LIJ}}. A ògni moddu, a primma sciurtìa a pà bèn ciü prubabile<ref name="Toso2014.76" /> |- |R |{{IPA|[r]|LIJ}}/{{IPA|[ɹ]|LIJ}} |A prununsia da ''r'' a l'è difissile da capì, scicumme ch'a nu l'è marcâ intu scritu. A ògni moddu, mirandu ae va(r)ietè lìgü(r)i vixìne, a gh'axeva da êsse {{IPA|[ɹ]|LIJ}} quande intervucalica e aa fìn de pa(r)olle e {{IPA|[r]|LIJ}} quand'a l'è davanti, au mancu, a ina [[Consonànte labiâle|labiâle]] o a ina [[Consonànte velâre|vela(r)e]]<ref name="Toso2014.74-75" /> |- |RR |{{IPA|[r]|LIJ}} |Presèmpiu ''barravan'', "sbaravan" |- |S |{{IPA|[s]|LIJ}}/{{IPA|[z]|LIJ}}/{{IPA|[ʒ]|LIJ}} |A {{IPA|[ʒ]|LIJ}} a l'è de rè(r)u scrita ascì ''s'' cumme, de prubabile, in ''geisa'', "gêxa"<ref name="Toso2014.78" /> |- |T |{{IPA|[t]|LIJ}} | |- |TZ |{{IPA|[ts]|LIJ}}/{{IPA|[dz]|LIJ}} |De prubabile; numma pe' [[Biot]] |- |U |{{IPA|[y]|LIJ}}/{{IPA|[w]|LIJ}} | |- |V |{{IPA|[v]|LIJ}} | |- |Y |{{IPA|[ʎ]|LIJ}} o {{IPA|[y]|LIJ}}, {{IPA|[i]|LIJ}} |Presèmpiu ''piyava'', "piava"; da chi e dae grafìe duve(r)èi in alternatìva, cumme ''-ll-'', ''-gl-'' o ''-i-'', u nu l'è gua(r)i cè(r)u che evulusiùn de due a ghe secce stèta intu figùn<ref name="Toso2014.75" />. Duve(r)â ascì pe' {{IPA|[i]|LIJ}} presèmpiu inte ''payse'', "paise" |- |Z |{{IPA|[z]|LIJ}} |Presèmpiu inte ''za'', "zà" |} == Testimunianse scrite == {{Figun|variànte= moussencou}} {{Çitaçión|Grigueur Guignon à lagna<br />Ou dije che l'avea drou ben à ra campagna.<br />I m'an pillaou ca mea,<br />I nou m'an laschaou pa un choun.<br />Mi soun entra misera;<br />S'a posso me recaterò<br />''La ca, lou ben & la terro, &c.''|Tòccu d'ina puesìa de Munsu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jean-Pierre Papon|tìtolo=Voyage littéraire de Provence|url=https://books.google.com/books?id=KJgBAAAAYAAJ&pg=PA231|ànno=1780|editô=Chez Barrois|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|pp=231-232}}</ref>}} * ''Toccu d'ina puesìa'' de [[Munsu]], trascrita inte {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Pierre Papon|tìtolo=Voyage littéraire de Provence|url=https://books.google.com/books?id=KJgBAAAAYAAJ&pg=PA231|ànno=1780|editô=Chez Barrois|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|pp=231-232}} * ''Tradusiùn da Parabula du fiö larghé'' intu parlâ de Munsu e d'[[Escragnolles]] fèta du [[1807]], pübbricâ inte {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Mémoires et dissertations sur les antiquités nationales et étrangères publiés par la société royale des antiquaries de France|url=https://books.google.com/books?id=BCNAAQAAMAAJ&pg=PA524|ànno=1824|editô=Chez J. Smith|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|p=524|volùmme=Vul. VI}} * ''Tradusiùn da Parabula du fiö larghé'' intu parlâ de Munsu e d'[[Escragnolles]], cumme pübbricâ inte {{Çitta publicaçión|outô=Carlo Salvioni|ànno=1918|tìtolo=Versioni alessandro-monferrine e liguri della parabola del figliuol prodigo tratte dalle carte di Bernardino Biondelli|revìsta=Classe di scienze morali, storiche e filologiche. Memorie|editô=Accademia Nazionale dei Lincei|volùmme=Se(r)ie V|nùmero=15|pp=772-773|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=lFu30AEACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Pons Rebuffel|Rebuffel Pons]]|tìtolo=La Siagne, poème lyrique par Rebuffel Pons, cultivateur|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54241003|ànno=1874|editô=Marie-Bernard|çitæ=Notre-Dame de Lérins|léngoa=FR, LIJ, OC}} Dui canti in sce dexe i sun in ''moussencou''. * ''[[Poæ nostro|Pa(r)e nostru]]'' e ''[[Ave Màia|Ave Ma(r)ìa]]'' intu parlâ de [[Munsu]] e [[Escragnolles]], de [[Biot]] e de [[Vallauris]], pübbrichèi inte {{Çitta publicaçión|outô=Paul Sénequier|ànno=1879|tìtolo=Les patois de Biot, Vallauris, Mons et Escragnolles|revìsta=Annales de la Société des Lettres, Sciences et Arts des Alpes-Maritimes|volùmme=Vul. 16|pp=357-366|léngoa=LIJ, FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5602755f/f359.item}} * [[Pons Rebuffel|Rebuffel Pons]], ''[[E doue bessoune]]'', pübbricâ inte {{Çitta publicaçión|outô=|ànno=1899|tìtolo=E doue bessoune|revìsta=Annales de la Société des Lettres, Sciences et Arts des Alpes-Maritimes|volùmme=Vul. 16|pp=301-306|léngoa=LIJ, FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5706378j/f327.image}} * Théopile Jordan, ''Sarva-terra'', pübbricâ inte {{Çitta lìbbro|tìtolo=Felibrejado de l'Ascensien a l'ounour dòu majourau Gantèume d'Ille|url=https://books.google.com/books?id=Gn0-AQAAMAAJ|ànno=1901|editô=Sestius|çitæ=Aixe-en-Provence|léngoa=FR, LIJ, OC|pp=44-47}} == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta publicaçión|outô=Paul Sénequier|ànno=1879|tìtolo=Les patois de Biot, Vallauris, Mons et Escragnolles|revìsta=Annales de la Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|volùmme=6|p=357|léngoa=FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5602755f/f359}} *{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Linguistica di aree laterali ed estreme: contatto, interferenza, colonie linguistiche e "isole" culturali nel Mediterraneo occidentale|url=https://books.google.com/books?id=nfp5PQAACAAJ&dq|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Reccu-Udine|léngoa=IT|cid=Toso, 2008|ISBN=8-880-12445-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|cid=Toso, 2014|ISBN=88-88-59172-9}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta lìbbro|outô=Frédéric Mistral|tìtolo=Lou Tresor dóu Felibrige ou Dictionnaire provençal-français: embrassant les divers dialectes de la langue d'oc moderne|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k74854/f1138|ànno=1878|editô=Imprimerie Veuve Remondet-Aubin|çitæ=Aix-en-Provence|léngoa=FR|p=1131|capìtolo=Figoun}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jules Ronjat|tìtolo=Grammaire istorique des parles provençaux modernes|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k58339580/f55|ànno=1930|editô=Société des Langues Romanes|çitæ=Montpellier|léngoa=FR|p=24|volùmme=Vul. 1}} * {{Çitta publicaçión|outô=Luigino Maccario|outô2=[[Rensu Villa|Renzo Villa]]|outô3=[[Fiorenzo Toso]]|dæta=Frevâ 1984, Marsu 1985, Arvì 1985, Arvì 1987, 1995, 1996|tìtolo=Etnia brigasca, Figui, Ancora sui figui, Nuove note sul termine figun, Appunti per una storia della parola figun|revìsta=La Voce Intemelia / Intemelion|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20110710133228/http://www.cumpagniadiventemigliusi.it/La_Voce_Intemelia/Figui_de_Figogna.htm#intemelion}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] qkiaiukcr7v6waknqos4ltfivy98xul Cuni 0 17706 271736 270726 2026-07-11T12:04:50Z N.Longo 12052 271736 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Cuni |Tipo = [[comun|cumün]] |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Pms}} ''Coni'', {{It}} ''Cuneo''</div> |Panorama = Cuneo PiazzaGalimberti panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciàssa Galimberti</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Patrizia Manassero |Partito = PD |Data elezione = 4-7-2022 |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 55819 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2025&i=D7B Dètu Istat] - Pupulasiùn residènte ai 31 d'agustu du 2025. |Aggiornamento abitanti = 31-8-2025 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = 22 cumitèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141220194434/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/la_citta/ComitatiCartina.pdf|tìtolo=Cartina comitati|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref> |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Beinette]], [[Borgo San Dalmazzo]], [[Boves]], [[Busca]], [[Caraglio]], [[Castelletto Stura]], [[Centallo]], [[Cervasca]], [[Morozzo]], [[Peveragno]], [[Tarantasca]], [[Vignolo]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3012 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = De Cuni<br />{{Maioscolétto|([[Lengua brigašca|br]])}} ''cuneéṡ''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Alesciandria|léngoa=LIJ, IT|p=140|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref><br />{{Pms}} ''coniees'' |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-mòtto = Mòttu |Motto = {{Maioscolétto|Ferendo}} |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Cuneo (province of Cuneo, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Cuni inta sò pruvinsa. |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Cuni'''{{#tag:ref|''Cuni'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]], [[Lengua brigašca|brigascu]], [[Dialettu garescìn|garescìn]] e [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cüneu'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA12773|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=A(r)àsce|léngoa=LIJ, IT|p=25}}</ref>|group=n.}} (''Coni'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]], prununsiàu {{IPA|[ˈkʊni]}}, ''Cuneo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Çitæ|sitè]] e [[Comun|cumün]] du [[Piemonte|Piemunte]] de 55.798 abitanti, sêde de [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa]] e de [[Diocexi de Cuni|diocexi]]<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>. Cuni a se tröva intu scitu dund'i se uniscen i sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i marcan cuscì u "cügnu" ch'u g'ha dètu de furma e de numme<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cuneo/?search=Cuneo%2F|tìtolo=Cuneo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref>. A parte veggia da sitè a g'ha ina cianta urtugunâle che, a partì daa punta du cügnu, a l'è spartìa daa linea mezâna de Vìa Rumma, ch'a finisce inta grande Ciàssa Galimberti. A cianta de Cuni a ne vegne defèti daa sitadèlla militâre fundâ dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] pe cuntrastâ i fransesi e, pe' stu fètu, a l'è üna de pôche sêde de pruvinsa inte l'Italia du Nòrd ch'a gh'agge in'u(r)igine mudèrna. == Geugrafìa == === Terito(r)iu === [[Immaggine:Cuneo e Bisalta.jpg|sinistra|miniatura|Cuni cu'a [[Munte Bisarta|Bisarta]] de derê]] U terito(r)iu de Cuni u se spande in sce l'âtuciàn ch'u cröve a parte de süd-òvest du [[Piemonte|Piemunte]], grossu moddu intu mezzu fra a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], au nòrd-èst, e a cadena de [[Arpi|Àrpi]], a süd-òvest. A sitè a se tröva quarche dexêna de chilòmetri a punènte de [[Langhe]] e, in linea d'a(r)ia, a 70&nbsp;km dau [[Mâ Ligure|Mâ Ligü(r)e]]. I sciti intu terito(r)iu du cumün i van da in'artessa de 431&nbsp;mêtri in sciu livéllu du mâ, in curispundènsa da frasiùn de [[Ronchi (Cuni)|Ronchi]], ai 615&nbsp;m da frasiùn de [[San Rocco Castagnaretta]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141023004527/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/cuneo-in-cifre.html|tìtolo=Cuneo in cifre|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. Nu gua(r)i da distante, a quarche dexena de chilòmetri, u se ghe tröva de còlle impurtanti: a nòrd-òvest u gh'è a [[Còlla de l'Agnélu]] (2.748&nbsp;m), a punènte a [[Còlla da Lumbarda]] (2.350&nbsp;m) e a [[Còlla da Madalêna]] (1.996&nbsp;m) e a meridiùn a [[Còlla de Tenda]] (1.871&nbsp;m) e a [[Cóla ed Cazótu|Còlla de Casòttu]] (1.379&nbsp;m). Cuni a l'è stèta dicia(r)â a sitè arpìna pe' l'ànnu 2024<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaalpina.org/cuneo-e-citta-alpina-dellanno-2024/|tìtolo=Cuneo è «Città Alpina dell’anno 2024»|léngoa=IT|vìxita=24 dixémbre 2023}}</ref>. A sitè a l'è traversâ dai sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i furman in impurtante parcu sitadìn, u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/parco.gesso.stura/mapl.jpeg|tìtolo=Parco Gesso Stura, mappa|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>, ch'u l'ha cuntribuìu au titulu de "capitâle vèrde du Piemunte"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150402181339/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/foto-gallery/la-capitale-verde-del-piemonte.html|tìtolo=La "Capitale verde del Piemonte"|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. De ciü, inta parte de nòrd-òvest du sò terito(r)iu, u ghe scûre ascì u turènte [[Grâna (turènte)|Grâna]]<ref name=":0" />. Pe'u riscciu sismicu a sitè a l'è cunscide(r)â int'ina regiùn de livéllu 3, a bassu pe(r)ìgu de teramòtti<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20121021071204/http://www.protezionecivile.gov.it/resources/cms/documents/class2012_02prov.pdf|tìtolo=Classificazione sismica al 2012|outô=Prutesiùn Sivìle|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. === Climma === U climma de Cuni u l'è du tìpu [[Clìmma tenpiòu ùmio|tempe(r)àu sub-cuntinentâle]], cun di inverni frèdi e de estè câde e cun l'afa. Scicumme che a sitè, a ògni moddu, a se tröva a ciü de 500 mêtri in sciu livéllu du mâ, u tèmpu u rèsta ciü mite pe'u vèntu: u mese ciü câdu u l'è lüggiu cu'ina temperatü(r)a media de +21,6&nbsp;°C, u ciü frèdu u l'è zenâ cun +2,6&nbsp;°C e, in sce tüttu l'ànnu, a media a l'è de 12,3&nbsp;°C<ref>{{Çitta web|url=https://it.climate-data.org/location/1111/|tìtolo=Temperatura media annua|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. A Cuni u ciöve de media 950&nbsp;mm a l'ànnu, spanteghèi sciüü 81 giurni, cu'u tèmpu d'ègua ch'u l'è, cumme a [[Turin|Tü(r)ìn]], pe'u ciü de primma e ascì d'autünnu, mèntre d'estè e d'invernu u l'è ciü seccu. Intu detaju, u mese ciü seccu u l'è lüggiu (44&nbsp;mm) e, pe'a sò pusisiùn, a sitè a patisce de mênu i tempu(r)âli ch'i sun sòliti de l'estè. A Cuni u neva de spessu, tantu pe'u livéllu du terén che pe' l'efèttu du ''[[Stau]]'' di vènti da setentriùn e pe'a pusisiùn da sitè, au redòssu de [[Arpi|Àrpi]], ch'e a prutezzen dai vènti da meridiùn, fètu ch'u porta a de meju cundisiùi pe'a neve au puntu che Cuni a l'è a sitè ch'a fa pruvinsa, inte tütta l'Italia, dund'u neva de ciü. A neggia a gh'è pe' ciü o mênu vinti giurni a l'ànnu, de rè(r)u spessa, e u vèntu u ghe sciüscia de media ai 2,2&nbsp;m/s<ref>{{Çitta web|url=http://www.meoweather.com/history/Italy/na/44.3833333/7.5333333/Cuneo.html|tìtolo=Giorni di nebbia all'anno|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U tèmpu u nu l'è gua(r)i ümidu, scibèn che, d'estè, u se ghe rive a ciü de l'80% de ümiditè relativa<ref>{{Çitta web|url=https://weatherspark.com/averages/32271/Cuneo-Piemonte-Italy|tìtolo=Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.myweather2.com/City-Town/Italy/Cuneo/climate-profile.aspx?month=1|tìtolo=Medie mensili Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U giurnu u dü(r)a, de media, 12 u(r)e e 23 menüti<ref>{{Çitta web|url=http://www.comuni-italiani.it/soleluna/comune/004078/|tìtolo=Alba/tramonto Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. Mi(r)andu a [[clascificasiùn du climma de Köppen]], Cuni a se tröva inta fascia "Cfb" segundu i dèti campèi pe'i ànni [[1961]]-[[1990]]. {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Cuni - Sèntru ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |5,3 |7,0 |10,9 |14,7 |19,1 |23,6 |26,6 |25,4 |21,5 |15,4 |9,6 |6,3 |6,2 |14,9 |25,2 |15,5 |15,5 |- !T. min. media (°C) | -1,8 | -0,7 |2,6 |6,1 |9,9 |13,9 |16,6 |16,1 |13,0 |7,8 |2,9 | -0,4 | -1,0 |6,2 |15,5 |7,9 |7,2 |- !Nivu(r)e (okta au giurnu) |4 |4 |4 |5 |4 |4 |3 |4 |5 |4 |4 |3 |3,7 |4,3 |3,7 |4,3 |4 |- !Precipitasiùi (mm) |52 |51 |88 |116 |126 |88 |44 |53 |77 |109 |94 |64 |167 |330 |185 |280 |962 |- !Giurni d'ègua |5 |5 |8 |9 |10 |8 |5 |5 |6 |8 |7 |5 |15 |27 |18 |21 |81 |- !Giurni de neggia |3 |2 |1 |1 |1 |1 |0 |1 |1 |3 |3 |5 |10 |3 |2 |7 |22 |- !Vèntu (diresiùn-m/s) |SW 2,2 |SW 2,2 |SW 2,2 |NE 2,3 |NE 2,2 |NE 2,2 |NE 2,2 |NE 2,1 |NE 2,1 |SW 2,1 |SW 2,2 |SW 2,3 |2,2 |2,2 |2,2 |2,1 |2,2 |} == Sto(r)ia == === Etè antìga === A sto(r)ia antìga de Cuni a nu l'è pe' ninte cunusciüa, scibèn che stu scitu u gh'agge ina pusisiùn strategica, missa in sce 'n âtuciàn a l'uniùn de dui sciümmi, u Gessu e u Stü(r)a, ch'a dòmina a regiùn e cu'in'a(r)ia ciü sâna. Di rèsti de l'etè rumâna, truvèi inta Cuntrâ Munduì, drentu aa sitè veggia, i l'han fètu pensà aa presènsa d'ina grande vìlla di tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]]. De ciü, podâse che pròpiu in sciu "cügnu" se ghe truvesse a sitè de [[Auriate]], sêde de diocexi e de cumitàu au tèmpu di [[Franchi]], fòscia derucâ da in ataccu di saracén ch'u n'ha lasciàu ciü pôche infurmasiùi. === Etè de mezzu === ==== Fundasiùn de Cuni ==== Fina dai tèmpi di [[Longobàrdi|lungubardi]] u terito(r)iu de Cuni u l'è stètu guvernàu da l'[[abasìa de San Darmàssu de Pedona]], pe' passà de dòppu au [[Diocexi de Àsti|vescu de Àsti]]. Sta diocexi, armenu da in pà de seculi, a l'axeva defèti piàu u cuntrollu da sitè rumâna de ''[[Augusta Bagiennorum]]'', au dì d'ancöi [[Bene Vagienna]], cu'u sò terito(r)iu che de primma u l'é(r)a stètu quellu di [[Liguri Antighi|lìgü(r)i]] [[Bagienni]]. Intu detaju, e tère de Cuni e l'é(r)an guvernèi intu [[cumitàu de Auriate]], cu'u [[Stü(r)a]] ch'u marcava i tèrmi fra e [[Arçidiòcexi de Turìn|diocexi de Tü(r)ìn]] e [[Diòcexi d'Àsti|de Àsti]] e ch'u faxeva ascì da cunfìn fra a [[Regio IX Liguria|Ligü(r)ia]] e a [[Lonbardîa (región stòrica)|Lumbardìa]]. E sto(r)ie du pòstu i cuntan che e gènte di paìsi a l'in gì(r)u, cumme [[Quaranta]] e [[Brusaporcello]], pe' schivà e pretese di [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]] e [[Marchesàu de Salüssu|de Salüssu]] i fussen scapèi fina in sciu "Pissu de Cuni", au segü(r)u di dui sciümmi, dunde fòscia e ghe staxevan de gènte scurìe d'in [[Milan|Milàn]] cumme che l'impe(r)atû [[Federigo Barbarossa|Fede(r)igu Barbarussa]] u l'axeva derucàu quella sitè. Chi, a cumünitè a l'axeva truvàu de prutesiùn intu munastê de San Darmàssu e intu vescu de Àsti, dicia(r)anduse lìbe(r)u cumün cuscì cumme ''Monte Vico'', [[Munduì]], e [[Savijàn]]. A ògni moddu, i papèi stò(r)ichi in scia sitè i cumensan pròpiu aa fìn du [[XII secolo|Millesèntu]], quande, du [[1198]], Cuni a vegne in lìbe(r)u cumün e a cumensa a ti(r)à pa(r)egge gènte dai paìsi sutt'ai marchesi. De stu ànnu, ai 23 de zügnu, de mèntre ch'i se sendevan di fa(r)ò in sci bricchi da vixìn e dae pòrte de Cuni, i sò sitadìn i l'han numinàu i primmi trèi retûi, ün du populu e dui di nobili: u Pipinus de Vignolio, u lumbardu Peyre Rogna e u Berardus de Valgrana. ==== Guère cu'i marchesi ==== Du [[1204]], i [[Marchesàu de Salüssu|marchesi de Salüssu]] i l'han dicia(r)àu guèra a [[Asti|Àsti]] e, dunca, ascì a Cuni, ch'a l'é(r)a aleâ di astigièi e che, dau [[1202]], a s'é(r)a dèta au guvèrnu d'in pudestà. Daa parte de Salüssu i gh'é(r)an ascì i [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]], [[Marchesàu de Büsca|de Büsca]], [[Marchesàu de Sêva|de Sêva]], [[Du Carettu (famiggia)|du Carettu]] e [[Marchesàu de Clavesâna|de Clavesâna]], ciü che a sitè d'[[Àrba (Italia)|Àrba]]. Pe(r)ò, du [[1206]] u marchese [[Manfrêdu II de Salüssu]] u s'è resu a Àsti e, pe' schivà l'abandùn di paìsi inte sò tère, u l'ha pruibìu ae gènte de [[Villafalletto]], [[Costigliole Saluzzo|Costigliole]], [[Centallo]] e [[Romanisio]] de fà San Michê a Cuni sènsa de permissu. A ògni moddu, du [[1210]] u Manfrêdu II de Salüssu e u [[Guièrmu VI du Munferàu]] i l'han piàu cu'a forsa a sitè de Cuni, che alantu(r)a a l'axeva pèrsu u favû du vescu d'Àsti. Pe' di papèi ch'i se trövan a [[Tolosa|Tulusa]], ai tèmpi de l'Inquisisiùn cuntr'ai [[Catari|Càtari]] a sitè de Cuni a l'é(r)a acüsâ d'avê uspitàu di albigesi e, pe' stu fètu, a l'é(r)a dìta ''bourg tournant'', titulu dètu ae sitè ch'e faxevan passà i eretichi versu a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. St'acüsa, bèn pesante, a l'ave(r)ea dètu ascì ina raxùn au marchese de Salüssu a fâghe turna a guèra, scicumme che pe' vellu a sitè de Cuni a l'é(r)a in gran desenemigu. Du [[1230]], Cuni a l'ha firmàu in'aleansa cu'u [[Borgo San Dalmazzo|Burgu de San Darmàssu]] e [[Savigliano|Savijàn]], cun l'Oberto de Ozeno, òmmu d'arme de [[Milan|Milàn]], ch'u l'ha libe(r)â, faxèndune rangià e furtificasiùi, pe' finì pe(r)ò massàu in bataja. Pe' vendicà l'Oberto, i milanesi i sun intrèi in guèra cuntra au Munferàu, ch'u l'ha pèrsu cuscì a sitè de [[Chivasso|Chivassu]]. Cuni, passâ sutta a Milàn fina du [[1237]], du [[1238]] a l'è finìa au [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)ìgu II]], ch'u g'ha dètu a libertè, pe' intrà in aleansa cun Àrba e Àsti dau [[1251]], ànnu da quande a l'è guvernâ da 'n giüdise e da 'n ''miles'', paghèi 150 franchi, ciü che dau pudestà e dau cunseju du Cumün. E tère sutta a Cuni e se spandevan pe'e valè di dui sciümmi ch'i ghe finiscen, ciü che in sce parte de quelle [[Val Grana|du Grâna]] e [[Val Maira|du Maira]], spartìe cu'a grande [[abasìa de San Darmàssu]]. ==== Fra i angiuìn e i Savoia ==== Du [[1259]] u Cumün de Cuni u l'ha pèrsu a sò autunumia, pe' dâse au [[Carlo d'Angiò|Carlu d'Angiò]], cunte de [[Provensa|Pruvènsa]]. I angiuìn, du [[1306]], i l'han purtàu a Cuni a secca du [[Régno de Nàpoli|regnu de Napuli]], regulâ da 'n acôrdiu du 31 de marsu du [[1307]] firmàu fra u senescallu du [[Carlo II d'Angiò|Carlu II d'Angiò]], u Rinaldo di Leto, e, pe' Cuni, u Tommaso Riva, l'Ardizzone Merlo e u Riccardino di Sommariva. De stu moddu, asemme a [[Àrba (Itlia)|Àrba]], Cuni a l'è vegnüa u sèntru de tère di angiuìn intu Piemunte, che pròpiu inte st'ucaxùi lì u l'ha cumensàu a pià stu numme, pe'u fètu d'êsse u duminiu di angiuìn ai "pèi di munti". U distrêtu de Cuni, alantu(r)a, u se spandeva fina ae valè du Stü(r)a, du Gessu, du Grâna e du Vermenagna, cu'a sitè ch'a gh'axeva i sò statüi, di impurtanti vantaggi in questiùn de tàsce e, cumme dìtu, a batteva de munêa. Aa morte du Carlu II, du [[1309]], i scignu(r)i du regnu de Napuli i se sun truvèi a Cuni pe' l'àttu de fedeltè au [[Roberto d'Angiò|Rubèrtu d'Angiò]] e, int'in sigillu du Cumün du [[1379]], u se ghe tröva a scrìta "''Notum sit contis: Conium caput est Pedemontis''". U tèmpu di angiuìn u l'è stètu in seculu de gran richessa pe'a sitè, vegnüa in impurtante scitu de passu e de traffeghi fra a cianü(r)a, u mâ e a Pruvènsa, cun de bèlle lògge de mercanti ch'i ne vegnivan da tütte ste tère. A ògni moddu, de sti ànni a sitè a l'è finìa ascì sutt'au cuntrollu d'âtri scignu(r)i, cumme i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], pe'a primma votta, du [[1347]]-[[1348]], i [[Viscónti (famìggia)|Viscunti]] du [[1348]]-[[1356]], u [[marchesàu de Salüssu]] du [[1356]] e, turna, i Viscunti du [[1366]]-[[1372]]. Du [[1382]] Cuni a l'è passâ cu'u Piemunte pruvensâle a l'[[Amedeu IV de Savoia]], u "cunte vèrde", in cangiu du sò agiüttu aa regìna [[Giovanna d'Angiò|Giuànna d'Angiò]] a repià u regnu de Napuli. Cuni a l'è cuscì intrâ intu [[Ducâto de Savöia|stâtu di Savoia]], pe' cangià da sitè avèrta e de cumèrci a sitè-furtessa, ciü picìna che primma, in sce l'àsse fra a [[Savoia]] e a [[cuntea de Nissa]], cu'a funsiùn, daa fìn da [[Goæra di çent'anni|guèra di sent'ànni]] fin'ai tèmpi du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], de blucà e pretese di fransesi in scia [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> – Statuta civitatis Cunei, 1590 – BEIC 14493098.jpg|I statüi de Cuni du [[1590]] Belagerung von Coni-1691-Huchtenburg.jpg|[[Jan van Huchtenburgh]], l'asêdiu de Cuni du [[1691]] Cuneo (1726) - 2.jpg|Vista de Cuni du [[1726]] Le prince de Conti à la bataille de Coni, 30 septembre 1744.jpg|[[Henri Serrur]], ''Le prince de Conti à la bataille de Coni'', [[1837]] </gallery> Inti seculi da duminasiùn di [[Savöia (famìggia)|Savoia]], Cuni a l'è stèta asediâ tante votte. Du [[1515]] e gènte da sitè i l'han batüu in'armâ de svìsse(r)i, aleâ de l'impe(r)atû, intu mèntre ch'u rivava in sò agiüttu u ré de Fransa, u [[Françesco I|Fransescu I]]. Du [[1542]] u gh'è stètu l'asêdiu de 18.000 fransesi cumandèi dau [[Claude d'Annebault]], turna batüi, cuscì cumme quelli du maresciallu de Brissac du [[1557]]. Aa fìn de st'asêdiu, dund'a l'é(r)a cumandâ dau cunte [[Carlo Manfredi Luserna d'Angrogna|Carlu Manfrêdi Lusèrna d'Angrogna]], l'[[Emanuele Filiberto di Savoia|Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni u titulu de sitè, ciü che u dirittu de zunze u stemma di Savoia in simma au stemma sìvicu. Du [[1639]] e du [[1641]], Cuni a l'è stèta atacâ dai surdatti da [[Cristìna de Burbùn-Fransa|Cristìna de Burbùn]] e, du [[1691]], dai fransesi cumandèi dau [[Nicolas de Catinat]]. In âtru asêdiu impurtante inta sto(r)ia de Cuni u l'è stètu quellu inta [[Goæra de sucescion aostriaca|guèra de sucesciùn austriaca]], cumbatüu cuntr'ai francu-spagnòlli ch'i l'axevan sircundàu a sitè ai 15 de setèmbre du [[1744]]. E gènte e a guarnixùn de Cuni i l'han tegnüu a sitè fìn ai 29 de setèmbre, quand'u l'è rivàu u ré cu'u grossu de l'armâ piemuntese, ch'a s'è scuntrâ aa [[Bataja da Madònna de l'Urmu|Madònna de l'Urmu]] cu'i francu-spagnòlli, ch'i l'han guagnàu a bataja ma patìu de morti au puntu che, ai 21 d'utùbre, i l'han levàu l'asêdiu e i se sun reti(r)èi. De quelli tèmpi u guvernatû de Cuni u l'é(r)a u barùn [[Karl Sigmund Friedrich Wilhelm von Leutrum]], dìtu dae sò gènte u "Barùn Litrùn" e bèn vistu au puntu ch'i g'han dedicàu [[Baron Litron|in ballu]]. === Etè cuntempuranea === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Battaglia di Cuneo Bagetti.jpg|[[Giuseppe Pietro Bagetti]], Cuni piâ dai fransesi ai 28 d'arvì du [[1796]] Le Provincie d'Italia - Cuneo - Piemonte.jpg|A növa pruvinsa de Cuni aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] THE SPECIAL AIR SERVICE (SAS) IN ITALY DURING THE SECOND WORLD WAR NA25417.jpg|Surdatti inglesi aa messa pe'a fìn da guèra in Ciàssa Galimberti </gallery> Ai tèmpi de [[Goære rivoluçionâie françéixi|guère rivulusiuna(r)ie]], Cuni a l'è stèta piâ dau [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] sènsa de cumbatimènti, scicumme che l'armâ piemuntese a l'é(r)a au sbandu dòppu de bataje de [[Bataggia de Muntenötte|Muntenötte]], [[Bataggia de Dêgu|Dêgu]], [[Bataggia de Cuscèria|Cuscèria]] e [[Bataja de San Michê de Munduì|San Michê de Munduì]]. A sitè a l'è stèta pe(r)ò asediâ ancù ina votta du [[1799]], p'êsse cunquistâ dai austru-rüsci a dànnu di fransesi, ma, passàu nu gua(r)i de tèmpu, cu'a [[Batàggia de Maréngo|vito(r)ia de Marengu]] tütte ste tère e sun turnèi ai fransesi. Sutta au [[Primmu Impe(r)u fransese]] Cuni a l'è vegnüa a capitâle du [[dipartimèntu du Stü(r)a]], da l'estensciùn tòstu pa(r)eggia aa [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa d'ancöi]], levàu numma che u terito(r)iu da veggia [[pruvinsa de Sêva]], ch'u l'é(r)a finìu au [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimèntu de Muntenötte]]. Inti ànni da [[Restaoraçión|restaurasiùn]], a sitè a l'è stèta issâ a [[Diocexi de Cuni|diocexi]], vegnindu destacâ da [[Diocexi de Munduì|quella de Munduì]] du [[1817]], e, dau [[1859]], a l'è fèta ascì capitâle de pruvinsa. De lungu du [[1859]], a Cuni a gh'è stèta a fundasiùn di [[Cacioéi de Àrpi|Caciaûi de Àrpi]] du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]]. Inti ànni da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guèra mundiâle]], Cuni e a sò pruvinsa i l'han patìu de pesanti cunseguènse. Pròpiu de de chi a l'è partìa a [[4° divixón arpìnn-a "Cuneense"|divixùn "Cuneense"]] pe'a sò ruìna inta [[Canpàgna de Rùscia|campagna de Rüscia]] e, fra u [[1943]] e [[1945]], tantu Cuni che e sò valè e sun stète ün di sciti ciü impurtanti pe'a [[Rexisténsa italiànn-a|rexistènsa]], animâ da l'aucattu [[Duccio Galimberti]]. Fra i fèti ciü scü(r)i de quelli tèmpi i se ponen regurdà a strage da stasiùn du 26 de nuvèmbre du [[1944]] e quella de San Benignu ai 2 de frevâ du 1945; a l'ürtimu, a sitè a l'è stèta libe(r)â dai partigièi ai 28 d'avrì du [[1945]]. === Scimbuli === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Cuneo-Stemma 1559.svg|U stemma de Cuni au [[1559]] Cuneo-Stemma.svg|U stemma de Cuni au dì d'ancöi Flag of Cuneo.svg|A bande(r)a de Cuni </gallery> Cun l'asêdiu du [[1557]] e a gran pröva de rexistènsa dèta da-e sò gènte, u dücca [[Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni, "fedelìscima invitta", u titulu de sitè ai 31 de zenà du [[1559]], ciü che u dirittu d'azunze a crûxe di [[Savöia (famìggia)|Savoia]] in simma au stemma u(r)iginâle du cumün. A növa descrisiùn araldica a l'è dunca vegnüa: "fasciàu de russu e d'argèntu cu'u cappu di Savoia (de russu, aa crûxe d'argèntu). Mòttu: Ferendo. U scüu surmuntàu da sèi ramme de parma de vèrde, ch'e divèrgen a l'in fö(r)a"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Manno|tìtolo=Bibliografia storica degli Stati della monarchia di Savoia|url=https://books.google.com/books/about/Biblioteca_storica_italiana.html?id=7x4RAAAAYAAJ|ànno=1893|editô=F.lli Bocca|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=85|volùmme=Vul. 5}}</ref>. U stemma ricunusciüu in vìa ufisiâle u l'è quellu au decrêtu du cappu du guvèrnu du 28 de zenâ du [[1936]]<ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?189|tìtolo=Cuneo, decreto 1936-01-28 DCG, riconoscimento di stemma|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioacs.cultura.gov.it/patrimonio/3762ea24-f26f-4b6e-a1df-faa081bf0b83/690-cuneo|tìtolo=Bozzetto dello stemma del Comune di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref>, ch'u repìa u stemma araldicu cumme cuncessu dai Savoia: {{Çitaçión|Truncàu. U primmu inquartàu: 1° e 4° partìu de Vestfalia <small>(de purpu(r)a, au cavallu inarbu(r)àu e revertegàu d'argèntu)</small> e de Sasônia <small>(fasciàu de öttu tocchi d'ò(r)u e de negru, au crancelìn de vèrde, traversante in banda)</small>, inestàu in punta d'Angria <small>(d'argèntu ai trèi puntâli de russu, missi 1 e 2)</small>; 2° de Chiablese <small>(d'argèntu seminàu de plinti de negru, au leùn du mèximu, armàu e lampasàu de russu)</small>; 3° de Aòsta <small>(de negru, au leùn d'argèntu, armàu e lampasàu de russu)</small>; in sce tüttu in cö, de Savoia mudèrna <small>(de russu, aa crûxe d'argèntu)</small>. U segundu fasciàu d'argèntu e de russu. U scüu u l'è fianchezàu da due brunde de parma e surmuntàu daa cu(r)una de sitè aculâ da 'n nastru cu'u mòttu {{Maioscolétto|Ferendo}}.|3=Troncato. Il primo inquartato: 1° e 4° partito di Vestfalia <small>(di porpora, al cavallo inalberato e rivoltato d'argento)</small> e di Sassonia <small>(fasciato di otto pezzi d'oro e di nero, al crancelino di verde, attraversante in banda)</small>, innestato in punta di Angria <small>(d'argento ai tre puntali di rosso, disposti 1 e 2)</small>; 2° di Chiablese <small>(d'argento, seminato di plinti di nero, al leone dello stesso, armato e lampassato di rosso)</small>; 3° di Aosta <small>(di nero, al leone d'argento, armato e lampassato di rosso)</small>; sul tutto in cuore, di Savoia moderna <small>(di rosso, alla croce d'argento)</small>. Il secondo fasciato d'argento e di rosso. Lo scudo è accostato da due fronde di palma e sormontato dalla corona di città accollata da un nastro con il motto {{Maioscolétto|Ferendo}}.|lingua=IT}} U mòttu latìn da sitè, ''Ferendo'' ("Supurtandu"), u fà de riferimèntu a tütti i asêdi patìi da Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220601000000*/https://www.comune.cuneo.it/uploads/media/Il_palazzo_municipale_di_Cuneo.pdf|tìtolo=Il Palazzo municipale di Cuneo|outô=Giovanni Cerutti (a cü(r)a de)|léngoa=IT|p=7}}</ref>. U gunfa(r)ùn da sitè u l'è in drappu spartìu de giancu e de russu. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Cuni}} === Minu(r)anse fu(r)èste === Ai 31 de dixèmbre du [[2024]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti a Cuni i sun 6.397<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera e popolazione residente straniera per sesso al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>. === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi a Cuni i sun ''Dutto'', ''Giordano'', ''Giraudo'', ''Pellegrino'' e ''Bruno''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>. === Persune lighèi cun Cuni === * [[San Steva da Cuni]] (Cuni, [[1340]] ca. - [[Gerusalemme|Gerüsalèmme]], [[1391]]), religiusu, martire e santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Carta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/stefano-da-cuneo-santo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 94|capìtolo=STEFANO da Cuneo, santo}}</ref>. * [[Angelo Carletti]] ([[Chivasso|Chivassu]], [[1411]] - Cuni, [[1495]]), religiusu, lete(r)àu e ümanista<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sosio Pezzella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-carletti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1977|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 20|capìtolo=CARLETTI, Angelo}}</ref>. * [[Gian Luigi Pascale]] (Cuni, [[1525]]/[[1530]] - [[Romma|Rumma]], [[1560]]), editû, tradutû e religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Susanna Pyronel|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gian-luigi-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Gian Luigi}}</ref>. * [[Carlo Pascale]] (Cuni, [[1547]] - [[Abbeville]], [[1625]]), lete(r)àu e diplumaticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eleonora Belligni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Carlo}}</ref>. * [[Giovanni Aicardi]] (Cuni, [[1550]] - [[Zena]], [[1631]]), architettu e inzegnê<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Labò|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-aicardi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=AICARDI, Giovanni}}</ref>. * [[Giovanni Francesco Ferrari]] (Cuni, [[1609]]/[[1610]] - [[Anqing]], [[1671]]), misciuna(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuliano Bertuccioli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-francesco-ferrari_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRARI, Giovanni Francesco}}</ref>. * [[Bruno Bruni]] (Cuni, [[1714]] - [[Romma|Rumma]], [[1796]]), stò(r)icu e teolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Pignatelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/bruno-bruni_res-0bed41c1-87e9-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Bruno}}</ref>. * [[Pio Eula]] (Cuni, [[1722]]/[[1723]] - Cuni, [[1801]]), architettu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bruno Signorelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-eula_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1993|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 43|capìtolo=EULA, Pio}}</ref>. * [[Vittorio Filippo Melano]] (Cuni, [[1737]] - [[Novæa|Nuva(r)a]], [[1813]]), assivescu de Cagliari e vescu de Nuva(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paolo Palumbo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/vittorio-filippo-melano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2009|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 73|capìtolo=MELANO, Vittorio Filippo}}</ref>. * [[Maurizio Pipino]] (Cuni, [[1739]] - [[Symi]], [[1788]]), megu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Rafaella Pilo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/maurizio-pipino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PIPINO, Maurizio}}</ref>. * [[Antonio Bartolomeo Bruni]] (Cuni, [[1757]] - Cuni, [[1821]]), cumpusitû, viulinista e diretû d'urchèstra<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Scalabrino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-bartolomeo-bruni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Antonio Bartolomeo}}</ref>. * [[Bruno Lanteri]] (Cuni, [[1759]] - Pineròllu, [[1830]]), religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Griseri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-bruno-lanteri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LANTERI, Pio Bruno}}</ref>. * [[Giuseppe Barbaroux]] (Cuni, [[1772]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1843]]), aucattu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Narciso Nada|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-barbaroux_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1964|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 6|capìtolo=BARBAROUX, Giuseppe}}</ref>. * [[Franco Andrea Bonelli]] (Cuni, [[1784]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1830]]), ornitolugu e entumolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Baccio Baccetti|outô2=Pietro Omodeo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-andrea-bonelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1969|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 11|capìtolo=BONELLI, Franco Andrea}}</ref>. * [[Alessandro Riberi]] ([[Stroppo]], [[1794]] - Cuni, [[1861]]), megu, academicu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierangelo Gentile|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/alessandro-riberi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=RIBERI, Alessandro}}</ref>. * [[Lelio Della Torre]] (Cuni, [[1805]] - [[Padova|Pàduva]], [[1871]]), scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Riccardo Di Segni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/della-torre-lelio-hillel_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1989|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 37|capìtolo=DELLA TORRE, Lelio Hillel}}</ref>. * [[Carlo Baudi di Vesme]] (Cuni, [[1809]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1877]]), lete(r)àu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Maria Fubini Leuzzi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/baudi-di-vesme-carlo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BAUDI DI VESME, Carlo}}</ref>. * [[Gustavo Ponza di San Martino]] (Cuni, [[1810]] - [[Dronero]], [[1876]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-alessandro-gustavo-giorgio-filippo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Alessandro Gustavo Giorgio Filippo Maria}}</ref>. * [[Emilio Ferrero]] (Cuni, [[1819]] - [[Firense|Firènse]], [[1887]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Caciulli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emilio-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Emilio}}</ref>. * [[Giovanni Toselli]] (Cuni, [[1819]] - [[Zena]], [[1886]]), atû de teâtru<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Emanuela Agostini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-toselli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 96|capìtolo=TOSELLI, Giovanni}}</ref>. * [[Antonio Allegretti]] (Cuni, [[1840]] - [[Carrara]], [[1918]]), scurtû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nello Tarchiani|outô2=Franco Russoli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-allegretti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=ALLEGRETTI, Antonio}}</ref>. * [[Coriolano Ponza di San Martino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1842]] - Cuni, [[1926]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-coriolano-cesare-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Coriolano Cesare Luigi}}</ref>. * [[Carolina Invernizio]] ([[Voghera]], [[1851]] - Cuni, [[1916]]), scritrixe<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Zaccaria|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carolina-invernizio_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 62|capìtolo=INVERNIZIO, Carolina}}</ref>. * [[Giuseppe Brignone]] (Cuni, [[1854]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1937]]), atû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sisto Sallusti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-brignone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRIGNONE, Giuseppe}}</ref>. * [[Gherardo Ferreri]] (Cuni, [[1856]] - [[Romma|Rumma]], [[1929]]), megu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Domenico Celestino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gherardo-ferreri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRERI, Gherardo}}</ref>. * [[Tancredi Galimberti]] (Cuni, [[1856]] - Cuni, [[1939]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_res-99642c2c-87ed-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>. * [[Giovanni Muffone]] (Cuni, [[1859]] - [[Cortemilia]], [[1927]]), prefèttu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Wladimiro Settimelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-muffone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUFFONE, Giovanni}}</ref>. * [[Lorenzo Michelangelo Billia]] (Cuni, [[1860]] - [[Firense|Firènse]], [[1924]]), studiusu de filusufia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Traniello|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lorenzo-michelangelo-billia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1968|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 10|capìtolo=BILLIA, Lorenzo Michelangelo}}</ref>. * [[Giovanni Battista Ceirano]] (Cuni, [[1860]] - [[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[1912]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-ceirano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1979|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 23|capìtolo=CEIRANO, Giovanni}}</ref>. * [[Cesare Goria Gatti]] (Cuni, [[1860]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1939]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Brignone|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cesare-goria-gatti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2002|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 58|capìtolo=GORIA GATTI, Cesare}}</ref>. * [[Camillo Manfroni]] (Cuni, [[1863]] - [[Romma|Rumma]], [[1935]]), prufesû e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Monsagrati|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/camillo-manfroni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 68|capìtolo=MANFRONI, Camillo}}</ref>. * [[Luigi Caissotti di Chiusano]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1868]] - Cuni, [[1963]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandro Zussini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/caissotti-di-chiusano-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CAISSOTTI DI CHIUSANO, Luigi}}</ref>. * [[Attilio Mussino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1878]] - Cuni, [[1954]]), ilustratû, fümetista e pitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariadelaide Cuozzo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/attilio-mussino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUSSINO, Attilio}}</ref>. * [[Antonio Stefano Benni]] (Cuni, [[1880]] - [[Losanna]], [[1945]]), impresa(r)iu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Pertici|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/marcello-soleri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2018|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 93|capìtolo=SOLERI, Marcello}}</ref>. * [[Nino Berrini]] (Cuni, [[1880]] - [[Boves]], [[1962]]), giurnalista, scritû e dramatürgu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pino Fasano|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nino-berrini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1967|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 9|capìtolo=BERRINI, Nino}}</ref>. * [[Marcello Soleri]] (Cuni, [[1882]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1945]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>. * [[Aldo Ferrabino]] (Cuni, [[1892]] - [[Romma|Rumma]], [[1972]]), stò(r)icu, filòsufu e bibliuteca(r)u<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Treves|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/aldo-ferrabino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRABINO, Aldo}}</ref>. * [[Giorgio Federico Ghedini]] (Cuni, [[1892]] - [[Nervi|Nèrvi]], [[1965]]), cumpusitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Sardi De letto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-federico-ghedini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 53|capìtolo=GHEDINI, Giorgio Federico}}</ref>. * [[Augusto Rostagni]] (Cuni, [[1892]] - [[Muzzano (Italia)|Muzzano]], [[1961]]), filolugu clascicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Piras|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/augusto-rostagni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROSTAGNI, Augusto}}</ref>. * [[Sergio Ortolani]] ([[Napoli|Napuli]], [[1896]] - Cuni, [[1949]]), stò(r)icu de l'arte, pueta e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Federica De Rosa|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/sergio-ortolani_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2013|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 79|capìtolo=ORTOLANI, Sergio}}</ref>. * [[Gastone Lambertini]] (Cuni, [[1902]] - [[Firense|Firènse]], [[1994]]), biolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>. * [[Amedeo Giacomini]] (Cuni, [[1905]] - [[Romma|Rumma]], [[1979]]), fisicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulio Maltese|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amedeo-giacomini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 54|capìtolo=GIACOMINI, Amedeo}}</ref>. * [[Duccio Galimberti]] (Cuni, [[1906]] - [[Centallo]], [[1944]]), aucattu e partigiàn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>. * [[Leonardo Ferrero]] (Cuni, [[1915]] - [[Trieste|Trièste]], [[1965]]), filolugu e prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marcello Gigante|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Leonardo}}</ref>. * [[Nuto Revelli]] (Cuni, [[1919]] - Cuni, [[2004]]), stò(r)icu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lidia Piccioni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/benvenuto-revelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=REVELLI, Benvenuto}}</ref>. * [[Valerio Verra]] (Cuni, [[1928]] - [[Romma|Rumma]], [[2001]]), prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Melica|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-verra_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2020|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 98|capìtolo=VERRA, Valerio}}</ref>. == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Cuneo - Duomo di Cuneo - 2023-09-24 16-13-08 001.JPG|A catedrâle de Cuni Cuneo - Chiesa di Sant'Ambrogio - 2023-09-24 16-16-47 001.JPG|A gêxa de Sant'Ambröxu Cuneo - Chiesa di Santa Maria della Pieve - 2023-09-24 16-19-58 001.JPG|A faciâ de Santa Ma(r)ìa da Cêve Cuneo, Chiesa di San Sebastiano, esterno, facciata.jpg|Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn Chiesa di Sant'Anna, Cuneo, vista frontale.jpg|A capélla de Sant'Ànna Santuario Madonna della Riva, Cuneo 01.jpg|U santua(r)iu da Madònna da Riva </gallery> ;Paròcchia da catedrâle * Catedrâle de Santa Ma(r)ia du Bòscu: a l'è a catedrâle da [[diocexi de Cuni-Fusàn]] e a l'è mensiunâ fina du [[XIII secolo|Duxèntu]], scibèn che a gêxa d'ancöi a secce du [[XVII secolo|Seisèntu]], cun di âtri intervènti fèti pe'i dànni de l'asêdiu du [[1774]]. A catedrâle de Cuni a g'ha ina furma a crûxe grêga cuèrta da vorte a butte, cu'ina faciâ neuclascica. De drentu a l'è decu(r)â da pitü(r)e e finimènti fèti tra u [[XVIII secolo|Settesèntu]] e u [[XX secolo|Növesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12213/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria del Bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-02}}</ref>. ;Paròcchia de Sant'Ambröxu * Gêxa de Sant'Ambröxu: fina dau [[XIII secolo|Duxèntu]] a Cuni u gh'é(r)a in gêxa dedicâ a [[Sant'Ambrœuxo|Sant'Ambröxu]], fèta növa aa fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e turna du [[XVIII secolo|Settesèntu]], quand'a l'ha piàu a sò furma d'ancöi, scibèn che i travai pe'a faciâ ba(r)òcca i sun finìi numma che du [[1890]]. Prugèttu du [[Francesco Gallo (architettu)|Francesco Gallo]], de drentu a g'ha ina cianta a crûxe grega cun de capélle dae parte, cun de vorte e de mü(r)aje tütte decu(r)èi cu'in güstu ba(r)òccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12229/|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaecattedrali.it/it/bces/185-chiesa-di-sant-ambrogio|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref>. ;Paròcchia de Santa Ma(r)ia da Cêve * Gêxa de Santa Ma(r)ia da Cêve: a se tröva intu veggiu, dund'i l'han fèta aa mitè du [[XVII secolo|Seisèntu]] cumme capélla pe'u culêgiu di Gesuiti, sciü prugèttu du [[Giovenale Botto]]. Cunsacrâ du [[1673]], du [[1773]] u gh'è stètu a supresciùn de l'urdine e, passàu quarche tèmpu, a l'è stèta rangiâ a gêxa paruchiâle, funsiùn ch'a l'ha tegnüu fina au dì d'ancöi. Derê da faciâ ba(r)òcca a g'ha ina sula navâ, cun quattru èrchi dae parte dund'i se dröven di atèi, ciü de quellu au fundu, de marme(r)u du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12228/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria della Pieve|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaecattedrali.it/it/bces/183-chiesa-di-santa-maria-della-pieve|tìtolo=Chiesa di Santa Maria della Pieve|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref>. ;Paròcchia de San Michê * Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn: fundâ du [[1481]] in scia pòrte pe' [[Boves]], a l'è stèta fèta növa fra u [[1595]] e u [[1630]], pe' pià a sò faciâ d'ancöi de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]. De drentu a g'ha ina navâ sula, cuèrta da 'na cupula intu mezzu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/11996/|tìtolo=Chiesa dei Santi Giacomo e Sebastiano|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>. * Gêxa de Sant'Ànna: a punènte du cèntru, inte basse ch'e ne pian u numme. * Gêxa du Semina(r)iu Vescuvìle: capélla ch'a se tröva intu cumplessu du Semina(r)iu, au sò servissiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12197/|tìtolo=Chiesa del Seminario Vescovile|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>. * Santua(r)iu da Madònna da Riva: fètu in curispundènsa d'ina funte, u l'existeva da primma du [[XV secolo|Quattrusèntu]] ma u l'è stètu fabricàu de növu ciü votte, a l'ürtimu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], p'esse stètu purtàu vìa da de bu(r)e du [[Stü(r)a (sciümme)|Stü(r)a]] o ruvinàu au tèmpu di asêdi da sitè<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontesacro.it/santuari_cuneo/santuario_madonna_della_riva_cuneo.htm|tìtolo=Santuario Madonna della Riva (Cuneo)|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Chiesa del Cuore Immacolato di Maria, Cuneo, campanile.jpg|A gêxa du Cö Imaculàu de Ma(r)ia Chiesa di Sant'Antonio, Cuneo, vista frontale.jpg|Sant'Antôgnu, vegnüu ina gêxa urtudossa </gallery> ;Paròcchia du Cö Imaculàu de Ma(r)ia * Gêxa du Cö Imaculàu de Ma(r)ia: a l'è ina gêxa mudèrna, inandiâ du [[1957]] ma custruìa de növu, ciü grossa, a partì dau [[1961]], pe' êsse cunsacrâ du [[1970]]. Fèta int'in güstu mudèrnu, a g'ha ina faciâ a cabanna e de drentu a se svilüppa int'in'aula ünica, dund'u ghe fà lüxe sette grandi barcùi e in lüxernâ. Tantu l'atâ che u co(r)u, au fundu da gêxa, i sun fèti de legnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12214/|tìtolo=Chiesa del Cuore Immacolato di Maria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-24}}</ref>. * Santua(r)iu de Sant'Antôgnu de Pàduva: inte quartèi növi de Cuni, faciâ in sce Cursu Nissa, u santua(r)iu u l'è stètu issàu du [[1907]] pe' vuluntè du prève Don Peano, di [[Òpia picìnn-a da Divìnn-a Providénsa|fratti de Don Orione]]. Dau [[2003]] u l'è passàu aa cumünitè urtudossa rümêna, ricunusciüa dau [[2005]] cumme ina sò paròcchia da [[Diòcexi ortodòssa roménn-a d'Itàlia|diocexi d'Italia]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneofotografie.blogspot.com/2016/01/chiesa-di-santantonio.html|tìtolo=Chiesa di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-24}}</ref>. ;Paròcchia de San Giuànni Bòscu * Gêxa de San Giuànni Bòscu ;Paròcchia de San Paulu * Gêxa de San Paulu ;Paròcchia du Sacru Cö * Gêxa du Sacru Cö * Gêxa da Madònna de Lourdes * Gêxa di Feruvê ;Paròcchia de Bombonina * Gêxa de San Matê e da Beâ Vèrgine di Du(r)ùi ;Paròcchia de Borgo San Giuseppe * Gêxa de San Giüsèppe ;Paròcchia de Cerialdo * Gêxa de San Piu X * Gêxa da Madònna du Rusa(r)iu * Gêxa de San Giacumu ;Paròcchia de Confreria * Gêxa de San Defendente ;Paròcchia de Madonna delle Grazie * Gêxa da Madònna de Grassie ;Paròcchia de Madonna dell'Olmo * Gêxa da Madònna de l'Urmu * Gêxa de San Grâtu ;Paròcchia de Passatore * Gêxa de San Giuànni u Batìsta ;Paròcchia de Roà Canale * Gêxa de l'Imaculâ Cuncesiùn de Ma(r)ia Santìscima ;Paròcchia de Roata Rossi * Gêxa de San Ròccu ;Paròcchia de Ronchi * Gêxa de San Lu(r)ènsu * Gêxa de Sant'Ànna ;Paròcchia de San Benigno * Gêxa de San Benignu * Gêxa de Ma(r)ia Imaculâ ;Paròcchia de San Bernardo * Gêxa de San Benardu ;Paròcchia de San Pietro del Gallo * Gêxa de San Pe(r)u ;Paròcchia de San Rocco Castagnaretta * Gêxa de San Ròccu * Gêxa du Santìscimu Numme de Ma(r)ia ;Paròcchia de Spinetta * Gêxa da Nativitè de Ma(r)ia Santìscima ;Âtre architetü(r)e * Veggiu cunventu de San Fransescu * Veggia gêxa de San Tumaxu * Veggia gêxa de San Giuànni Deculàu * Scinagoga de Cuni === Architetü(r)e sivìli === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Cuneo - Palazzo della Prefettura - 2025-09-26 12-42-03 001.jpg|U palàssiu da Prefetü(r)a Immaggine:PiazzaGalimberti-Cuneo3.jpg|U palàssiu du Tribünà Immaggine:Cuneo palazzo vescovile.jpg|U palàssiu du Vescu </gallery> * Palàssiu Alberti * Palàssiu Andreis di Mondrone * Palàssiu-Cà Galimberti * Palàssiu Delfino * Palàssiu Delfino di Trivero * Palàssiu da Banca d'Italia * Palàssiu da Prefetü(r)a * Palàssiu da Pruvinsa * Palàssiu da Stasiùn * Palàssiu da Tûre, cu'a Tûre Sivica * Palàssiu du Municìpiu * Palàssiu du Tribünà * Palàssiu du Vescu * Palàssiu Pascale di Nuceto, dapöi Audiffredi * Palàssiu Rubatti di Toricella * Palàssiu Scotti di Sauze * Palàssiu Taricchi di Stroppo * Teâtro Toselli * Palàssiu Uffici Finanziari PUF * Vìlla Oldofredi Tadini * Vìlla Tornaforte * Munümèntu au Giuseppe Barbaroux * Munümèntu aa cunfruènsa du Stü(r)a e du Gessu * Munümèntu aa rexistènsa ==== Pòrteghi ==== {{Çitaçión||''[[:pms:s:Giovanni Cerutti/Canson/Sota ij pòrti 'd Coni|Ij pòrti 'd Coni]]''|Là sota ij pòrti 'd Coni, là sota ij pòrti neuv,<br />a-i é na bela, bela bionda, larà, ch’a vend ij parapieuv.|lingua=PMS}} [[Immaggine:Portici di Cuneo.jpg|miniatura|I pòrteghi de Cuni]] Cuni a g'ha ciü o mêno öttu chilòmetri de pòrteghi inte tüttu, de lungu impurtanti inta vìtta da sitè e pe'i sò cumèrci<ref>{{Çitta web|url=https://viaggi.corriere.it/itinerari-e-luoghi/cards/portici-ditalia-le-passeggiate-nel-cuore-di-10-citta/?img=2|tìtolo=Sotto i portici più eleganti d'Italia: passeggiate nel cuore di 10 città|outô=Luca Sartori|dæta=17 nuvèmbre 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>. Segundu a sò u(r)igine, sti pòrteghi i se ponen spartì inte trèi mumènti de custrusiùn: i pòrteghi de Vìa Rumma e da sitè veggia i ne vegnen da l'etè de mezzu fina au Sei-Settesèntu e l'etè ba(r)òcca, quelli de Ciàssa Galimberti i g'han de cuntru in impiantu de l'Öttusèntu mèntre, daa fìn de l'ürtima guèra mundiâle, i se sun stèti tracièi i pòrteghi de Cursu Nissa e de sò travèrse. Cuni a l'è a quarta sitè de l'Italia pe'a lunghessa di sò pòrteghi, dòppu numma che [[Bologna|Bulògna]], [[Turin|Tü(r)ìn]] e [[Padova|Pàduva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ecoditorino.org/quali-sono-le-citta-con-piu-portici-in-italia.htm|tìtolo=Quali sono le città con più portici in Italia?|outô=Emanuel Silci|dæta=19 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>. === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Cuneo – Caserma Vittorio Emanuele II (xilografia).jpg|A caserma Vittorio Emanuele II, [[1893]] Targa Via Cesare Battisti, Cuneo.jpg|Targa au Cesare Battisti in scia caserma ch'a gh'è dedicâ </gallery> * Caserma "Cesare Battisti": nasciüa in gì(r)u au [[1889]] cumme caserma "Vittorio Emanuele II", a l'è stèta fabricâ da fiancu da caserma "generâle Antonio Cantore", ciü antìga, pe' furmà in cumplessu ünicu. Fra i quattri fabrichèi ch'i furmavan sta caserma, quellu ciü a punènte, de ciü prexu pe' êsse duve(r)àu pe'i servissi e di ufissi, u l'è vegnüu a sêde de l'[[Archiviu de Stàttu de Cuni]]<ref>{{Çitta web|url=https://artbonus.gov.it/1431-archivio-di-stato-di-cuneo.html|tìtolo=Archivio di Stato di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Caserma "Gonzaga": missa inte Cursu Soleri, a l'è ancù duve(r)â cumme sêde du cumandu di carabinèi pe'a pruvinsa de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/eventi/cuneo-e-valli/caserma-gonzaga-aperta-al-pubblico_3514.html|tìtolo=Caserma "Gonzaga" aperta al pubblico|dæta=3 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. === Müsei === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Cuneo - Museo Casa Galimberti - Marcok 2024-10-11 001 015.jpeg|U Müseu Cà Galimberti Cuneo - Museo civico di Cuneo - Marcok 2024-10-11 022.jpeg|Müseu Sivicu de Cuni Cuneo, Museo Diocesano San Sebastiano Interno Sala di San Giacomo, veduta d'insieme con ex voto.jpg|Sâla de San Giacumu, Müseu Diucesàn </gallery> * Müseu Cà Galimberti: u se tröva drentu au palàssiu Osasco, intu scitu ch'u l'é(r)a da famìa Galimberti e intu scagnu de l'aucattu e partigiàn [[Duccio Galimberti]]. Lì, u gh'è in mustra a culesiùn d'ope(r)e d'arte da famìa, ciü che a sò bibliutêca e archiviu<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/vivere-il-comune/luoghi/museo-casa-galimberti/|tìtolo=Museo Casa Galimberti|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Müseu Sivicu: u müseu da sitè, da-i [[Anni 1980|ànni '80]] u tröva de pòstu intu cumplessu de San Fransescu e u campa insemme de testimunianse in scia sto(r)ia de Cuni dau sò imprinsippiu fin'au dì d'ancöi. Furmàu da pa(r)eggi fundi, u g'ha fina de bibliutêca e de archiviu sto(r)icu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneocultura.it/musei/museo-civico-di-cuneo/informazioni/|tìtolo=Museo civico di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Müseu Diucesàn "San Bastiàn": inta Cuntrâ Munduì, u l'è missu intu cumplessu de San Bastiàn, cu'e ciü tante ope(r)e mustrèi intu müseu ch'e ne vegnen da stu lì e daa cungrega ch'a gh'axeva de sêde<ref>{{Çitta web|url=https://www.museodiocesanocuneo.it/|tìtolo=Il percorso espositivo|outô=Müseu Diucesàn "San Bastiàn"|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Müseu feruviàriu: u se tröva inta [[stasiùn de Cuni]] e u se ghe pò vegghe tante testimunianse in scia sto(r)ia de feruvìe a Cuni, cun tantu de vestì e beretti da feruvê, manifesti, papèi e futugrafìe. De ciü, au de fö(r)a u gh'è in vagùn du [[1943]] e ina veggia [[Lucumutìva FS E.551|lucumutìva E.551]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120929010308/http://www.dlfcuneo.net/museo.html|tìtolo=Il Museo Ferroviario di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. * Memu(r)iâle Divixùn Arpìna "Cuneense": inta veggia [[stasiùn de Cuni Gessu]], u mette in mustra memo(r)ie e testimunianse da "Cuneense" e di mòrti in guèra de tütta a pruvinsa, cun di repèrti de quelli tèmpi<ref>{{Çitta web|url=https://www.memocuneense.it/|tìtolo=Memoriale Divisione Alpina Cuneense|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>. === Natü(r)a === * Parcu da Zuentù * Parcu da Rexistènsa * Parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a * Parcu Munvìsu * Giardìn "Piazza della Libertà" * Parcu da Castagna * Giardìn "Dino Fresia" * Giardìn "Don Cesare Stoppa" * Giardìn "Lalla Romano" * Giardìn "Villa Sarah" * Parcu Parri == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche [[Immaggine:Biblioteca civica di Cuneo - cortile 01.jpg|miniatura|U curtì da Bibliutêca Sivica]] A Cuni e ghe sun 17 bibliutêche<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305093342/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/cultura/biblioincitta/Pieghevole_Biblioincitta.pdf|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteche della Città di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>, tütte drentu aa réa da sitè, ch'a se ciamma ''Biblioincittà''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130127161018/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta.html|tìtolo=Biblioincittà|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. Intu detaju, ste chi e sun: * Bibliutêca de l'Alliance Française: a campa di tèsti pe'u stüddiu e pe' mustrà a [[Lengua françéise|lengua fransese]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210353/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellalliance-francaise.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Alliance Française di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca de l'asuciasiùn APICE: furmâ da 1.500 vulümmi, a campa du mate(r)iâle dedicàu a l'[[Union Europea|Uniùn Eurupea]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210355/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellassociazione-apice.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Associazione APICE di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca di matetti e di fiöi: a g'ha numma che di scrìti dedichèi pe'i fiöi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210319/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dei-bambini-e-dei-ragazzi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dei Bambini e dei Ragazzi|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du [[Club arpin italian|Clüb Arpìn Italiàn]] "A. Borsi": a l'è dedicâ a l'arpinismu e aa muntagna in gene(r)âle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210331/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-club-alpino-italiano-a-borsi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Club Alpino Italiano A. Borsi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca da Came(r)a de Cumèrciu: a cunsèrva libbri e reviste de genere ecunòmicu e stò(r)icu-ecunòmicu, ciü che u fundu bibliugraficu da sêde da Banca d'Italia a Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210349/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-della-camera-di-commercio.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca della Camera di Commercio di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du sèntru de ducumentàsiu spurtiva: a se tröva inta sêde du CONI pe'a pruvinsa<ref>{{Çitta web|url=https://archive.is/20121219024220/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-di-doc-sportiva.html|tìtolo=Biblioteca del Centro di Documentazione Sportiva|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du sèntru stüddi da fundasiùn Càscia de risparmiu de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210324/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-studi-fond-crc.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Centro Studi della Fondazione CRC di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca Sivica: a l'è a bibliutêca sivica ciü antìga du Piemunte, fundâ du [[1802]], e a l'ha ina culesiùn de ciü de 300.000 vulümmi. A l'è ascì ina sêde de depôxitu legâle e u sèntru da réa sitadìna<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210116/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-civica-di-cuneo.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Civica di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca pe'i fiöi de Cuni süd: intu sèntru cumerciâle de Cuni 2, a l'è turna ina bibliutêca pe'i letûi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210409/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-per-ragazzi-di-cuneo-sud.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca per Ragazzi di Cuneo Sud|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du Cunservato(r)iu "G. F. Gherdini"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210335/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-conservatorio-g-f-ghedini.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Conservatorio G. F. Ghedini di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca diucesâna: intu semina(r)iu vescuvìle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210359/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-diocesana.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Diocesana di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca de l'Istitüu Stò(r)icu da Rexistènsa: a se tröva intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle e a campa du mate(r)iâle bibliugraficu dedicàu aa sto(r)ia cuntempuranea<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210406/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-ist-storico-resistenza.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Istituto Storico della Resistenza di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca da Müseu Cà Galimberti: missa insemme daa famìa Galimberti a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210339/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-museo-casa-galimberti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Museo Casa Galimberti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du Cumplessu munümentâle de San Fransescu: a cunsèrva du mate(r)iâle dedicàu ai bêni cultü(r)âli<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210117/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-compl-monum-san-francesco.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Complesso Monumentale di San Francesco di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca du prugètti fiö: intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle, a l'è dedicâ ai fiö fra 14 e 18 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210344/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-progetto-adolescenti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Progetto Adolescenti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca universcita(r)ia de Cuni: u g'ha du pübricasiùi in sce mate(r)ie mustrèi inta sêde de Cuni de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210414/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-universitaria-cuneese.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Universitaria Cuneese di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. * Bibliutêca "Davide Cavaglion": a l'è dedicâ aa sto(r)ia de cumünitè ebraiche du Piemunte. ;Scö(r)e Intu terito(r)iu du cumün de Cuni i se trövan 10 asili statâli e 13 privèi, 19 scö(r)e elementâ(r)i (üna privâ), 7 scö(r)e medie (üna privâ), 11 scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu e 5 istitüi de furmasiùn prufesciunâle, cumpresu ün ch'u l'è du cumün. I primmi trèi livélli de scö(r)e prima(r)ie i sun spartìi fra i sinque istitüi cumprensivi "Corso Soleri", "Via Sobrero", "Viale Angeli", "Oltrestura" e "Borgo San Giuseppe", mèntre e segunda(r)ie e sun u magistrâle "E. De Amicis", u tecnicu cumerciâle "F. Bonelli", u tecnicu indüstriâle "M. Delpozzo", l'istitüu d'istrusiùn superiûre "S. Grandis", u scientificu e clascicu "S. Pellico - G.Peano", l'I.I.S. "Bianchi - Virginio" e l'I.I.S. "Virgino - Donadio"<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/wp-content/uploads/2025/10/SEDI-ISTITUTI-SCOLASTICI.pdf|tìtolo=Sedi istituti scolastici|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. De ciü, a Cuni a gh'è ina sêde destacâ de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn, u cunservato(r)iu "Giorgio Federico Ghedini", l'Academia de Bèlle Arte e l'Istitüu Universcita(r)iu pe' mediatûi lenguistichi "A. Macagno". === Parlà de Cuni === U [[parlà de Cuni]] u l'è ina va(r)ietè da [[Léngoa piemontéize|lengua piemuntese]], cunscide(r)àu cumme parte du piemuntese de punènte e tòstu pa(r)eggiu au [[parlà de Tü(r)ìn]]. Au dì d'ancöi, inta sitè nu se ghe parla ancù gua(r)i de Cuni, mèntre a situasiùn a l'è in pôcu meju inte frasiùi. === Cuxìna === U dûse tipicu de Cuni i sun i "[[cuneesi au rum]]", di ciculatìn fèti cun due negge de meringa ch'e g'han intu mezzu ina crema de ciculata fundènte e rum, tütte cuèrte de ciculata fundènte. Sti ciculatìn i sun stèti inventèi da l'Andrea Arione du [[1923]], ch'u n'ha depuxitàu u brevettu, e au dì d'ancöi i se ne ponen truvà inte de versciùi dife(r)ènti, cun o sènsa de licure<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/topnews/edizioni-locali/cuneo/2021/05/25/news/un-secolo-di-cuneesi-il-dolce-che-fa-sognare-golosi-in-tutto-il-mondo-1.40314156/|tìtolo=Un secolo di "cuneesi", il dolce che fa sognare golosi in tutto il mondo|dæta=15 mazzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>. == Ecunumia == L'ecunumia de Cuni, scibèn ch'a se secce strêta inti ànni, u l'è ancù ligâ au cumèrciu di prudòtti de l'[[Agricoltûa|agricultü(r)a]] e de l'[[Alevaménto|alevamèntu]], cu'u sò mercàu de béstie ch'u l'è ün di ciü impurtanti de l'Italia. E indüstrie ch'e se ghe trövan e sun pe'u ciü inti setùi da gumma, du vestì e da mecanica. A sitè a l'è ina destinasiùn pe'u türismu, survetüttu de tranxitu<ref name=":1" />. == Manifestasiùi == * ''Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima'': mustra de béstie fèta fina dau [[1952]] intu tèmpu de [[Qua(r)exima]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106184035/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostre-agricole-mostra-regionale-zootecnica-di-quaresima.html|tìtolo=Mostre Agricole - Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>. * ''Degustibus'': manifestasiùn de cuxìna ch'a mi(r)a de dà vûxe ai prudòtti tipichi de Cuni, ch'a se tegne, dau [[2010]], intu segundu fìn de setemâna de mazzu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150527121951/http://cuneo.degustibus.cuneo.it/|tìtolo=Degustibus|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>. * ''La Fausto Coppi'': cumpetisiùn de briciclette pe' curidûi nu aspèrti, a l'è spartìa inti dui percursi da mediufundu e da granfundu. Fèta dau [[1987]], a cazze aa segunda dumenega de lüju<ref>{{Çitta web|url=http://www.faustocoppi.net/|tìtolo=La Fausto Coppi|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>. * ''Cuneo Illuminata'': fèta dau [[2014]], de lüju, pe' l'ucaxùn u l'è decu(r)àu de lüxe cu'a müxica tütta Vìa Rumma e Ciàssa Galimberti<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.cuneoilluminata.eu/|tìtolo=Cuneo Illuminata|léngoa=IT|vìxita=2026-01-17}}</ref>. * ''Grande Fiera d'Estate'': manifestasiùn du genere de fe(r)e, a l'é(r)a inandià a Cuni fra a fìn d'agustu e l'imprinsippiu de setèmbre, dau [[1976]] fina du [[2019]]. Sta fe(r)a, che dau [[2010]] a g'ha u titulu de "Nasiunâle", a l'è spartìa inte sette sesiùi pe' argumèntu, e a cumprènde ascì di âtri evènti lighèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20180321193220/http://grandefieradestate.com/|tìtolo=Grande Fiera d'Estate|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>. * ''Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival'': in gran festival de arte da cìrcu, u se tegne turna fra a fìn d'agustu e i primmi de setèmbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalmirabilia.it/|tìtolo=Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>. * ''Mostra Regionale Ortofrutticola Città di Cuneo'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ ai prudòtti de l'agricultü(r)a da pruvinsa de Cuni. Sta mustra a cazze tütti i ànni inta primma mitè du mese de setèmbre e a l'è fèta inta frasiùn de San Rocco Castagnaretta<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106165759/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostra-regionale-ortofrutticola-citta-di-cuneo.html|tìtolo=Comune di Cuneo - Portale Istituzionale - Mostra Regionale Ortofrutticola - Città di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>. * ''Fiera Nazionale del Marrone'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ aa [[castagna]] e ai prudòtti fèti cun sta lì, inandiâ intu tèrsu fìn da setemâna d'utùbre dau [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.marrone.net/|tìtolo=Fiera del Marrone|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>. * ''Sono un uomo di mondo'': a tèrsa dumenega d'utùbre, dau [[1999]], u se tegne st'evèntu dedicàu a tütte e gènte ch'e l'han fètu u servissiu militâre a Cuni o ch'e l'han stüdiàu intu sò semina(r)iu<ref>{{Çitta web|url=http://www.uominidimondo.it/|tìtolo=Uomini di mondo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>. * ''Stracôni'': a l'è ina caminâ de ciü o mênu 7&nbsp;km fèta intu terito(r)iu du cumün, pe'u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]], intu segundu fìn da setemâna de nuvèmbre; a se tegne tütti i ànni dau [[1978]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.straconicard.it/|tìtolo=Stracôni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>. * ''Scrittorincittà'': ciamâ a ''Festa Europea degli autori'' fina du [[2002]], a l'è ina manifestasiùn de lete(r)atü(r)a ch'a cunsciste inte di incuntri fra i scritùi e i letùi, cun tantu de cunfe(r)ènse, di spetaculi, de mustre e di âtri evènti. ''Scrittorincittà'' a l'è inandiâ, dau [[1999]], intu tèrsu fìn da setemâna de nuvèmbre<ref>{{Çitta web|url=http://www.scrittorincitta.it/|tìtolo=Scrittorincittà|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>. * ''IllumiNatale'': manifestasiùn pe' Natâle, cun di mercatìn, di spetaculi, preseppi e âtre ativitè<ref name=":2" />. == Sport == === Zögu du balùn === [[Immaggine:Stadio Fratelli Paschiero vista Tribuna Matteotti.jpg|miniatura|U stàddiu "Fratelli Paschiero", u campu de cà pe' l'AC Cuneo]] A squaddra de balùn ciü impurtante da sitè a l'è stèta l'[[Associazione Calcio Cuneo 1905]], fundâ du [[1905]] e ch'a l'ha zügàu pe'u ciü fra a Serie C e a Serie D, fina a quande, du [[2019]], a l'è finìa in falimèntu. De dòppu, u titulu spurtivu du "Cuneo" u l'è stètu rilevàu daa sucietè AC Cuneo 1905 Olmo, che au dì d'ancöi a zöga intu campiunàu de l'Ecelènsa. Fra e âtre sucietè, u se pò regurdà u gruppu spurtivu Saetta, nasciüu daa fuxùn fra a Beppino Nasetta e a Saetta, ch'u l'ha zügàu fina du [[2010]] intu [[Centro Sportivo Italiano|C.S.I.]] du pòstu, ciü che in segunda e in tèrsa categu(r)ìa cun de squaddre dai fiöi fina ai over 40<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/sport/cuneo-e-valli/calcio-rimpatriata-tra-ex-allinaugurazione-del-museo-dedicato-alla-saetta_53532.html|tìtolo=Calcio, rimpatriata tra ex all’inaugurazione del museo dedicato alla Saetta|dæta=12 setèmbre 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. Dapöi u gh'è ancù l'Auxilium Cuneo, u San Benigno, l'Olmense, u San Tarcisio, a Madonna delle Grazie, l'Olmo e u New Ronchi 2012, de squaddre ch'e zögan fra e categu(r)ìe du pòstu o regiunâli<ref>{{Çitta web|url=http://www.tuttocampo.it/Piemonte/CN/ElencoNews#!|tìtolo=Società calcistiche di Cuneo e provincia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. De ciü, du [[2019]] u l'è nasciüu a "Scuola calcio Cuneo Oltrestura", ch'a mette insemme e frasiùi de San Benigno, San Pietro del Gallo, Roata Rossi e Passatore<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoltrestura.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi Siamo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. A sitè de Cuni a pò vantà de quarche partecipasiùn a campiunèi de livéllu ciü âtu cu'a [[Cuneo Calcio Femminile]], fundâ du [[1985]], che defèti a l'ha zügàu due votte inta [[Serie A (dònne)|Serie A]], finèndu pe(r)ò pe' cedde u sò titulu spurtivu aa [[Juventus Football Club (dònne)|Juventus Women]] du [[2017]]. === Bricichette === Inta sitè de Cuni u gh'è finìu pa(r)egge votte üna de tappe du [[Gîo d'Italia|gì(r)u d'Italia]] e, de ciü, de chi a l'è partìa a famusa tappa nüme(r)u 17 du gì(r)u du [[1949]], dunde u [[Fausto Coppi]] u l'ha guagnàu a maja rösa pe' êsse rivàu a [[Pinerolo|Pine(r)òllu]] cun 11'52" in sce [[Gino Bartali]]. A memo(r)ia de st'impresa lì, fèta traversandu e [[Còlla da Madalena|còlle da Madalena]], [[Còlla du Vars|du Vars]], [[Còlla de l'Izoard|de l'Izoard]], [[Còlla du Munginevru|du Munginevru]] e [[Còlla du Sestriere|du Sestriere]], stu percursu u l'è turnàu inte pa(r)egge edisiùi du gì(r)u. Cuni a l'è stèta ascì a partènsa d'ina tappa du [[Tour de France]], a nüme(r)u 16 de l'edisiùn du [[2008]], ch'a l'è finìa a [[Jausiers]], in [[Provensa|Pruvènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://newsfood.com/cuneo-granda-tour-2008-presentato-il-comitato-organizzatore/|tìtolo=Cuneo: "Granda Tour 2008", presentato il Comitato organizzatore|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref>. === Volley === [[Immaggine:PalazzettodellosportCuneo.jpg|miniatura|U palasettu du sport de San Rocco Castagnaretta]] A sucietè de [[volley]] de rife(r)imèntu pe'a sitè, pe'i òmmi, a l'è stèta pe' tanti ànni u [[Piemonte Volley]], squaddra fundâ du [[1958]] cumme Cuneo Volley Ball Club e restâ in ativitè fina du [[2014]], rivandu a guagnà fina in scüdettu da mascima se(r)ie. Du [[2015]], quande ch'a s'è desfèta, u sò pòstu u l'è stètu piàu daa növa squaddra du [[Cuneo Volley]], ch'a l'ha cumensàu daa [[Serie B2 (volley òmmi)|Se(r)ie B]] e che au dì d'ancöi a zöga inta [[Superlega (volley)|Superlega]]. Pe'e dònne, a squaddra da sitè a l'è a [[Cuneo Granda Volley]], che aù a zöga inta [[Série A1 (volley dònne)|Se(r)ie A1]]. A Cuni, l'impiantu ciü impurtante pe' praticà stu sport, ch'u l'è ascì u sèntru spurtivu prinsipâle da sitè, u l'è u palasettu de San Rocco Castagnaretta, in campu cuèrtu ch'u pò tegnì fina a 4.700 spetatùi. === Balùn === In sport tipicu e da tradisiùn de Cuni u l'è u [[Balón (zêugo)|balùn]], cu'a squaddra da sitè ch'a l'è a Pallonistica Subalcuneo. Sta squaddra a zöga da fissu inta [[Série A (balón)|Se(r)ie A]], u mascimu livéllu du [[Canpionòu italiàn de balón|campiunàu de balùn]], guagnàu dau Cuni bèn 14 votte, ciü che e 7 vito(r)ia inta [[Cóppa Itàlia de balón|Cuppa Italia de categu(r)ìa]]. U campu de cà da Subalcuneo u l'è u sferiste(r)iu "Francesco Capello", ina strutü(r)a du cumün cuèrta ch'a pò tegnì 1.290 persune. === Âtru === Pe'u [[Ballabanastra|basket]] a squaddra da sitè a l'é a Granda College Cuneo, ch'a l'è de cà inta palestra cumünâle de Borgo San Giuseppe e ch'a l'ha zügàu de lungu inta [[Serie C (basket òmmi)|Se(r)ie C]] da regiùn. Pe'u [[rugby]], a Cuni u se tröva u Cuneo Pedona Rugby, ina squaddra ch'a zöga inta [[Serie C (rugby a 15)|Se(r)ie C]] in sciu campu, du cumün, aa Madonna dell'Olmo. A Cuni u gh'è pöi u campu spurtivu "Walter Merlo", daa capacitè de 400 pòsti, ch'u g'ha ina pista a 6 cursie ciü che i atressi e e dutasiùi pe'e âtre discipline de l'[[atletica]]. == Aministrasiùn == === Scindichi de Cuni === [[Immaggine:I-CN-Cuneo13.JPG|miniatura|U palàssiu du cumün de Cuni]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1860|1862|Carlo Brunet||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1862|1862|Francesco Lovera||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1863|1863|Agostino Moschetti||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1863|1865|Carlo Brunet||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1866|1866|Agostino Moschetti||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1867|1868|Luigi Fabre||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1869|1872|Giacinto Ballario||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1872|1874|Agostino Moschetti||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1874|1884|Virginio Allione||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1885|1888|Giuseppe Calcagno||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1888|1905|Angelo Bocca||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1905|1907|Attilio Pirinoli||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1907|1907|Luigi Moschetti||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1907|1908|Giulio Bertoldi||Regiu cum.|}} {{ComuniAmminPrec|1908|1912|Luigi Fresia||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1912|1913|Marcello Soleri||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1913|1914|Marco Cassin||Pro-scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1914|1920|Luigi Fresia||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1920|1925|Antonio Bassignano||Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1925|1926|Vincenzo Gueli||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1926|1926|Ugo Franco||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1926|1927|Pietro Frigerio||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1927|1938|Giovanni Battista Imberti|PNF|Pudestè|}} {{ComuniAmminPrec|1938|1940|Michele Olivero|PNF|Pudestè|}} {{ComuniAmminPrec|1940|1941|Giovanni Marchetti|PNF|Pudestè f.f.|}} {{ComuniAmminPrec|1941|1941|Massimo Ferreri||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1941|1943|Carlo Viglino||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1943|1944|Antonio Bassignano||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1944|1944|Angelo Tua||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1944|1944|Pensiero Macciotta||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Caiani|PFR|Pudestè|}} {{ComuniAmminPrec|1945|1945|Armando Sartirana||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1948|Ettore Rosa|CLN|Scindicu|<ref group="n.">Scindicu indicàu dau Cumitàu de Libe(r)asiùn Nasiunâle</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1948|Antonio Toselli|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1948|1951|Luigi Teresio Cavallo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|8 zügnu 1965|Mario Delpozzo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 1965|1976|Tancredi Dotta Rosso|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1976|1985|Guido Bonino|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1985|1990|Elvio Viano|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1990|1995|Giuseppe Menardi|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 mazzu 1995|11 zügnu 2002|Elio Rostagno|Indipendènte|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|11 zügnu 2002|23 mazzu 2012|Alberto Valmaggia|DL - La Margherita|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 zügnu 2017|4 lüju 2022|Federico Borgna|Indipendènte|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 lüju 2022|''in càrega''|Patrizia Manassero|PD|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelaggi === A sitè de Cuni a l'é binélla cun quelle de<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/la-citta/storia/gemellaggi.html|tìtolo=Gemellaggi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>: * {{Binelàggio|FRA|Nissa|1964|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|DEU|Fürstenberg/Havel|1974|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|SEN|Richard Toll|1986|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|ARG|Santa Fe de la Vera Cruz|1991|var-da-o=da-u|Santa Fe (Argentinn-a)}} De ciü, a l'è binélla ascì cun<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpalio.org/aneddoti_selva03.htm|tìtolo=Gemellaggio Cuneo-Contrada Selva|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>: * {{Scìnbolo|600px Verde e Arancione listati di Bianco.PNG}} [[Cuntrâ da Selva]], [[Senn-a|Siena]], da-u [[1959]] == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === [[Immaggine:Cuneo map.png|miniatura|Mappa cu'e stradde da pruvincia de Cuni]] L'[[Autustradda A33 (Italia)|Autustradda A33 Cuni-Asti]] a liga a sitè cu'a regiùn de fe(r)e de Cuni e cun l'[[Autustradda A6 (Italia)|Autustradda A6 Türìn-Savuna]]. Intu terito(r)iu du cumün de Cuni u se ghe tröva due sciurtie, ch'e sun quelle de Cuni Sèntru, ''Cuneo Centro'', e de Cuni Levante'', Cuni Est''. Fra e âtre stradde impurtanti ch'e se trövan a Cuni u gh'è a cuscì dìta ''Variante Est-Ovest'', che pe' dabùn a cûre in diresiùn Nord-Ovest/Sud-Est, e a stradda dìta a "bovesâna", ch'a se svilüppa in sciu percursu da veggia [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmassu|feruvìa Cuni-Boves]]. === Feruvìe === [[Immaggine:Stazione di Cuneo (2).jpg|sinistra|miniatura|U fabricàu da [[stasiùn de Cuni]]]] {{Véddi ascì|Stasiùn de Cuni|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[stasiùn de Cuni]] a l'è a stasiùn ciü impurtante da sitè; a l'è servìa da di treni regiunâli de [[Trenitalia]] pe'a [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea Fusàn-Cuni-Limùn-Vintimìa]] e de [[Arenaways]] pe'a [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], ch'i travajan intu cuntèstu du cuntrattu servissiu cu'a [[Piemonte|Regiùn Piemunte]]. Fina du [[1960]] sta linea a l'ha avüu in percursu dife(r)ènte, ch'u l'é(r)a quellu u(r)iginâle, atìvu cumme [[feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]]. A [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa-Nissa]], cunusciüa cumme a "feruvìa de ma(r)aveje", a g'ha tòstu dui seculi e cu'u sò percursu a liga insemme u [[Piemonte|Piemunte]] cu'a [[Liguria|Ligü(r)ia]], pe' cûre cuscì dai munti au mâ e daa cianü(r)a aa còsta. Di âtri impianti ch'i se trövan inta sitè i sun a [[stasiùn de Cuni Gessu]], che fina du [[1937]] a l'è stèta a sula de Cuni, sènsa de traffegu da quande che, du [[2012]], a [[feruvìa Cuni-Munduvì]] a l'è stèta serâ. De ciü, u gh'è ancù a [[Stasiùn de Roata Rossi|fermâ de Roata Rossi]] in scia [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], supressa du [[2003]], e [[Stasiùn de San Benignu de Cuni|quella de San Benignu de Cuni]], in scia [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea pe' Fusàn]]. === Tranvài === [[Immaggine:Cuneo, piazza VE II - 1905.JPG|miniatura|Ciàssa Galimberti cu'i tranvài, du [[1905]]]] A partì dau [[1877]] a sitè de Cuni a l'è stèta servìa da 'n'impurtante réa inter-urbâna de tranvài a vapû, tütte serèi au [[1948]]: * [[Tranvài Cuni-Burgu San Darmàssu-Demunte|Cuni-Burgu San Darmàssu]] (1877-1948, slungâ du 1914 fina a [[Demonte|Demunte]]) * [[Tranvài Cuni-Drune(r)u|Cuni-Drune(r)u]] (1879-1948) * [[Tranvài Cuni-Salüssu|Cuni-Salüssu]] (1880-1948) * [[Tranvài Cuni-Boves|Cuni-Boves]] (1903-1935) === Ariupòrti === [[Immaggine:Cuneo Airport aerial view.jpg|miniatura|L'ariupòrtu de Cuni mi(r)àu da l'aruplàn|sinistra]] A sitè a l'è servìa da l'[[Ariupòrtu Internasiunâle de Cuni-Levaldigi]], che au dì d'ancöi u l'è ufisialmènte ciamàu "de Langhe e de Arpi du Mâ", dund'u se ghe pò rivà pe' mezzu da [[Stradda statâle 20 da Còlla de Tènda e da Valâ du Röia|SS20]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoairport.com/|tìtolo=Aeroporto di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-28}}</ref>. St'impiantu u l'è intràu in funsiùn du [[1929]], cu'ina primma pista d'èrba, pe' êsse fètu a növu du [[1960]] e passà de man a di privèi dau [[2015]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20251231164144/https://cuneoairport.com/home/storia/|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-05}}</ref>. === Trasporti ürbani === U trasportu pübbricu inta sitè de Cuni e intu sò sircunda(r)iu u l'è stètu afidàu aa ''Conurbazione di Cuneo'', ch'a l'è gestìa dau ''Consorzio Trasporti GrandaBus''. De ciü, a Cuni u se ghe tröva in [[Ascensû de Cuni|ascensû panu(r)àmicu inclinàu]], ch'u lìga insemme a parte bassa da sitè, daa Pòrte de Munduvì, cu'u sèntru e, intu detaju, cun Cursu Giuseppe Garibaldi, cu'in percursu tüttu intu mezzu aa natü(r)a. Avèrtu a partì dau [[2009]], st'ascensû u pò purtà ciü o mênu vintisinque persune. Fra u [[1908]] e u [[1968]] Cuni a gh'axeva fina ina sò [[Réa de filobus de Cuni|réa de filobus]]. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Cuni| ]] [[Categorîa:Capolêughi de provìnse italiànn-e]] [[Categorîa:Çittæ d'Italia]] loeqokimuwdzn6sg4f7b28fan9ixikq Figùi 0 19995 271738 265824 2026-07-11T12:07:25Z N.Longo 12052 ì 271738 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Màppa de localizaçión+|FR-PAC|width=450|caption=I sciti da [[Provensa|Pruvensa]] interesèi dae migrasiùi di figùi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6896953|long=6.7136872|position=topleft|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Munsu}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5761076|long=7.0191865|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Le Cannet}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5439153|long=6.9359135|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Mandelieu-la-Napoule}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.7304557|long=6.7829294|position=topright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Escragnolles}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6270041|long=7.0989546|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Biot}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.2727191|long=6.6405225|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Saint-Tropez}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5376002|long=6.6981788|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Bagnols-en-Forêt}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6690101|long=7.1906969|position=right|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Saint-Laurent du Var}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6001505|long=6.9105552|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Auribeau-sur-Siagne}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6562749|long=6.8755075|position=top|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Cabris}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6203852|long=6.9703991|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Mouans-Sartoux}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5761001|long=7.0585900|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Vallauris}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.4273183|long=6.4314327|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Vidauban}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.7030350|long=6.0904638|position=topleft|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Artignosc-sur-Verdon}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6411410|long=7.0086255|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Valbonne}} }} I '''Figùi''' (''Figoui'' in [[Dialettu figùn|figùn]]) i l'é(r)an de gènte [[Liguria|lìgü(r)i]] da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] che, du [[XV secolo|Quattrusèntu]], e sun migrèi inta [[Provensa|Pruvensa]], purtanduse apröu u [[Dialettu figùn|sò parlâ]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === {{Véddi ascì|Figùn (blasùn)|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}U numme "figùn" u ne vegne da in [[Blazón popolâre|blasùn]] dètu a ste gènte da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] che, andandu a stà in [[Provensa|Pruvensa]], e s'é(r)an purtèi apröu ascì a sò lengua. L'u(r)igine de stu nume(r)attu, ch'u g'ha de mensiùi fina du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta mustrâ inte de mane(r)e dife(r)ènti; de prubabile a sa(r)ea pe(r)ò da ligâ au nume(r)attu pa(r)eggiu duve(r)àu fina au dì d'ancöi dae cumünitè in gì(r)u aa Rive(r)a de Punènte pe' ciamâne e sò gènte. Stu nume(r)attu, duve(r)àu tantu a l'estremitè de levante da [[Provensa|Pruvensa]] che, a l'entrutèra, au de là du spartiègua, u l'è ancù ditu ai punentìn che, intu passàu, i ghe muntavan a vènde e [[Figa|fighe]]<ref name="Toso2014.40-55">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 4. Origine e significato del termine ''figun, pp. 40-55}}</ref>. Dae testimunianse scrite u se vegghe pe(r)ò che, a l'imprinsippiu, stu nume(r)attu u l'é(r)a bèn duve(r)àu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] intrega, nu tantu pe' ciamâne tütte e gènte ma, de precisu, numma che pe' quelle ciü pove(r)e, ch'e nu gh'axevan ina gran nomina e che de spessu e l'é(r)an custrette a migrà, purtanduse apröu u numme de figùi ch'u gh'è dunca restàu intu parlâ pe' pa(r)eggi seculi<ref name="Toso2014.40-55" />. === A culunisasiùn lìgü(r)e === A vegnüa de manènti lìgü(r)i inta [[Provensa|Pruvensa]] de levante, fra a segunda mitè du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a fìn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta in fenomenu ciütòstu estesu, ch'u l'ha purtàu au creasiùn de cumünitè intreghe. Sta migrasiùn, spunciâ dai scignu(r)i du pòstu, a l'é(r)a stèta ciamâ pe'u spupulamèntu da regiùn, caxunàu dae epidemìe de [[Pèsta néigra|pèste negra]], survetüttu quella du [[1348]], e da ina sé(r)ie de guère sivìli. Fra de sti lì, du [[1382]] u gh'è stètu in [[Unión de Aix|gran cunflittu]] fra i [[Angioìn|Angiuìn]] e i òmmi du [[Càrlo III de Nàpoli|prinsipe Dü(r)assu]] pe'a a sucesiùn da [[Giuànna I de Napuli|Giuànna de Napuli]], [[Contêa de Provénsa|cuntessa de Pruvensa]], e pöi, fra u [[1389]] e u [[1399]], a guèra cumbatüa dau [[Raymond de Turenne]] cuntr'ai Angiuìn e ai [[Cativitæ avignonéize|antipappi d'Avignùn]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 30}}</ref>. Pe' tütte ste raxùi, du [[XV secolo|Quattrusèntu]] pa(r)eggi paìsi da Pruvensa i l'é(r)an finìi in abandùn, e u chinâ da pupulasiùn u faxeva difissile u vegnì meju de l'ecunumìa spunciàu dau [[Renato d'Angiò|Renâtu d'Angiò]], [[Régno de Nàpoli|rè de Napuli]] e cunte de Pruvensa dau [[1434]] au [[1480]]. Cuscì, pe'e regiùi ciütòstu ruinèi in gì(r)u a [[Grasse]] e a [[Draguignan]], u s'è spunciàu pe' in pupulamèntu de gènte ciamèi survetüttu daa [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], ina tèra che alantu(r)a a patìva d'ina gran crisi purtâ dai rümescci ch'i interesavan a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]. U bugiâse da pupulasiùn u l'è stètu favurìu ascì dai ligammi ch'u gh'é(r)a zà fra e due regiùi e daa tendènsa di punentìn a l'emigrasiùn: avanti du Quattrusèntu i l'axevan zà truvàu pe' destinasiùn e tère de Zena intu [[Levante]], a [[Siçillia|Sicilia]] e a [[Basilicata|Basilicâta]] fina dai tèmpi di [[Marca aleramica|ale(r)amichi]] e ancù a [[Corsega|Còrsica]] e [[Sardegna]] du nord. De ciü, di primmi muvimènti vèrsu a Pruvensa i gh'é(r)an stèti fina dai ürtimi ànni du [[XIII secolo|Duxèntu]], cu'a furmasiùn du [[1297]] da [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|scignu(r)ìa de Munegu]] e l'intrâ de famìe lìgü(r)i de cuntu inti fèudi pruvensâli<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 30-31}}</ref>. L'emigrasiùn de famìe intreghe daa Ligü(r)ia a pà inandiâ cun atensiùn inte l'ambitu du prugèttu ciü grande, vegnindu regulâ da cunvensiùi e pulitiche ecunòmiche in sò faû ch'e l'é(r)an tòstu pa(r)egge fra tütti i câxi de culunisasiùn, scibèn che vusciüi da auturitè dife(r)ènti l'üna da l'âtra<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 31}}</ref>. Intu detaju, tra i prugètti de culunisasiùn, i sun cunusciüi quelli inta tabèlla chi sutta, inte l'urdine de dàtta du primmu trasferimèntu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 32-33}}</ref>: {| class="wikitable" !Ànnu !Paise !Nòtte |- |[[1260]] |[[Munsu]] |Primma culunisasiùn du paìse de [[Munsu]], pupulàu da de gènte lìgü(r)i du [[1260]]. |- |[[1441]] |[[Le Cannet]] |Inti sciti dund'u l'è nasciüu stu paìse, de derê de [[Cannes]], du [[1441]] l'[[abasìa de Lerìn]] a l'ha cuncèssu de tère a manènti ch'i ne vegnivan daa valâ d'[[Inéia|Ineja]]. De de lì, fina a l'imprinsippiu du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e sun rivèi tòstu sentuquaranta famìe inte tüttu. |- |[[1461]] |La Napoule ([[Mandelieu-la-Napoule]]) |Paise pupulàu du [[1461]] pe' vuluntè da famìa di [[Villeneuve (famìa)|Villeneuve]]. |- |[[1468]] |[[Munsu]] |Segunda culunisasiùn du paìse de [[Munsu]], fèta da ina quarantena de famìe lìgü(r)i ciamèi chi da l'[[Antoine de Villeneuve]]. U l'è l'ünicu paìse dund'u nu se cunusce l'u(r)igine precisa di manènti ch'i sun rivèi. |- |[[1468]] o [[1562]] |[[Escragnolles]] |U paìse d'[[Escragnolles]] u g'ha da êsse stètu pupulàu da de gènte ch'e ne vegnivan da [[Munsu]] du [[1468]] o du [[1562]]. |- |[[1470]]-[[1471]] |[[Biot]] |[[Biot]] a l'è stèta pupulâ du [[1470]]-[[1471]] da quarantöttu famìe da valâ d'[[Inéia|Ineja]], ch'e ghe sun stète ciamèi da l'[[Isnard du Bar]], abâte e [[Diòcexi de Grasse|vescu de Grasse]]. |- |[[1470]]-[[1472]] |[[Saint-Tropez]] |Cu'a rifundasiùn du paìse, vusciüa dau sò növu scignu(r)u, u [[Raffaêle de Garesce]], a [[Saint-Tropez]] e gh'é(r)an vegnüe a stà vintün famìe lìgü(r)i<ref>{{Çitta web|url=https://www.saint-tropez.fr/la-refondation-de-saint-tropez-racontee-dans-un-livre/|tìtolo=La refondation de Saint-Tropez racontée dans un livre unique|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. |- |[[1477]] |[[Bagnols-en-Forêt]] |Intu paìse, pe' vuluntè de l'[[Urbàn Fiésco|Ürbàn Fiescu]], [[Diòcexi de Fréjus|vescu de Fréjus]], e sun rivèi du [[1477]] trènta famìe dau te(r)ito(r)iu d[[a Cêve]], cumün binelu de Bagnols dau [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bagnolsenforet.fr/jumelage/|tìtolo=Jumelage|outô=Commune de Bagnols-en-Forêt|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. |- |[[1480]] |[[Saint-Laurent du Var]] |Paise pupulàu du [[1480]] pe' vuluntè du [[Diòcexi de Vence|vescu de Vence]], u [[Raphaël Monso]], da trènta famìe da valâ d'[[Inéia|Ineja]]. |- |[[1487]] |[[Auribeau-sur-Siagne]] |In Auribeau, du [[1487]], e sun rivèi vintisinque famìe, u(r)igina(r)ie da valâ de [[Mentun|Mentùn]] e da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbenga]], ciamèi chi dau [[Diòcexi de Grasse|vescu de Grasse]], u [[Giuànni Andrìa Grimaldi]]. |- |[[1496]] |[[Cabris]] |Paise fundàu a növu dau [[Balthazar de Grasse]] du [[1496]], cun vintisinque famìe de [[Mentun|Mentùn]], trezze de [[Sant'Agne (Arpe Marìtime)|Sant'Agnese]] e dexe d'[[Inéia|Ineja]]. |- |[[1496]] |Mouans ([[Mouans-Sartoux]]) |Ina sciüsciantena de famìe lìgü(r)i a l'è rivâ a Mouans du [[1496]], ciamâ dau scignu(r)u du pòstu [[Pierre de Grasse]]. |- |[[1501]] |[[Vallauris]] |U paìse u l'è stètu pupulàu a partì dau [[1501]] da famìe u(r)igina(r)ie d'[[Arbenga]] e d[[U Portu|u Pòrtu]], pe' vuluntè du priû [[Renatu Lascaris|Renâtu Lascaris]] di [[Cuntea de Ventemiglia|cunti de Vintimìa]]. |- |[[1511]] |[[Vidauban]] |U Louis de Villeneuve u g'ha fètu rivà disètte famìe de manènti du [[1511]] |- |post [[1511]] |[[Artignosc-sur-Verdon]] |Fundàu a növu da famìe d'u(r)igine lìgü(r)e e spagnòlla. |- |[[1519]] |[[Valbonne]] |U paìse u l'è stètu fundàu inte de tère de l'[[abasìa de Lerìn]] du [[1519]], pupulàu da manènti ch'i ne vegnivan tantu da l'entrutèra da Pruvensa che daa Ligü(r)ia. |} Levàu dunca u câxu particulà de [[Saint-Tropez]] e quelli, tardìi e de mênu impurtansa, de [[Vidauban]] e de [[Artignosc-sur-Verdon]], u se pò vegghe cumme sti pupulamènti i l'han interesàu survetüttu e tère in gì(r)u a [[Grasse]], [[Cannes]] e [[Antibu]], a punènte du [[sciümme Va(r)u]] e, dunca, au de là da [[Contêa de Nìssa|cuntêa de Nissa]], cuntrulâ dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] dau [[1388]]. De ciü, sta regiùn a l'é(r)a limitâ daa valâ da [[Siagna]] a punènte e da l'[[Masicciu de l'Esterel|Esterel]] a setentriùn, cu'e tère in gì(r)u a [[Fréjus]] e a [[Draguignan]] ch'e nu sun stète interesèi gua(r)i daa culunisasiùn lìgü(r)e, scicumme ch'e l'axevan patìu de mênu u spupulamèntu du [[XIV secolo|Trexèntu]]. Tütta sta réa d'instalasiùi a g'ha da êsse stèta ligâ au besögnu de rangià u scistema de campagne ch'u se truvava a l'in gì(r)u di paìsi ciü impurtanti<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 34}}</ref>. In sce l'u(r)igine di manènti, u gh'è numma che quarche câxu de pruveniènsa d'in pôcu ciü da punènte, ch'a ne vegne da ligammi de vasalaggiu cun scignu(r)i de famìe di [[Grimâdo (famìggia)|Grimaldi]] e di [[Lascaris (famiglia)|Lascaris]] ch'i s'é(r)an interesèi ai prugètti de pupulamèntu, mèntre, e ciü votte, a l'è da truvà inte tère da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbenga]]. Stu fètu u l'è duvüu aa crisi che, cumme ditu, a curpìva sta regiùn, stretta tra i rümescci da [[Repùbrica de Zena|repübbrica]] e e campagne militâri di ürtimi scignu(r)i feudâli du Punènte, cumme quella di [[Guèra du Finô|Du Carettu cuntru a Zena]] fra i [[Anni 1430|ànni Trènta]] e [[Anni 1440|Quaranta du Quattrusèntu]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 34-35}}</ref>. == Parlâ figùn == {{Véddi ascì|Dialettu figùn|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Mons aero.JPG|[[Munsu]] Immaggine:Escragnolles aero 01.jpg|[[Escragnolles]] Immaggine:Vue du village de Biot depuis le chemin de l’Orangerie d’Antibes.jpg|[[Biot]] Immaggine:Rue Lascaris Vallauris.JPG|[[Vallauris]] </gallery> A testimuniansa ciü impurtante ch'a l'è restâ de stu gran bugiâse de pupulasiùi a l'è a memo(r)ia du sò parlâ de tìpu lìgü(r)e, che du [[XVII secolo|Seisèntu]] u l'è ditu êsse duve(r)àu pe'e relasiùi fra de cumünitè dife(r)ènti, a in livéllu ciü âtu che u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] e ciü bassu che u [[Lengua françéise|fransese]]. A ògni moddu, tèmpu du [[XVIII secolo|Sette]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]] u l'axeva finìu pe' pèrde d'impurtansa, tantu da scampà inte numma che i quattru paìsi dund'u se n'è sarvàu quarche testimuniansa: [[Munsu]], [[Escragnolles]], [[Biot]] e [[Vallauris]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 56-58}}</ref>. A [[Munsu]] e, in parte, inta vixìna villa d'[[Escragnolles]], u parlâ di figùi u s'è sarvàu fina a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]] grassie aa pusisiùn destacâ du paìse, luntâna dae vìe de traffegu e cu'in'ecunumìa du bèllu serâ, faxèndu a tèmpu a prudüxe de testimunianse scrite du ''moussencou'' ch'e sun a ciü parte di scriti in figùn cunusciüi. U parlâ de [[Biot]] e de [[Vallauris]], bèn ciü mescciàu cu'u pruvensâle, u l'ha sciurtìu a scampà fin'ai primmi ànni du [[XX secolo|Növesèntu]] pe'u sò va(r)û ciü âtu intu scistema lenguisticu lucâle, e ascì grassie ai ligammi ciütòstu stretti de sti paìsi, ch'i l'é(r)an di sciti impurtanti pe'a fabricasiùn da se(r)amica, cu'a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], dunde e sò terecötte e l'é(r)an vendüe e de dunde, pe' di seculi, i ne sun vegnüi di artigièi a travajâghe<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 59-65}}</ref>. == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza: il dialetto "figun" tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ&dq|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|ISBN=88-88-59172-9.}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta publicaçión|outô=Luigino Maccario|outô2=[[Rensu Villa|Renzo Villa]]|outô3=[[Fiorenzo Toso]]|dæta=Frevâ 1984, Marsu 1985, Arvì 1985, Arvì 1987, 1995, 1996|tìtolo=Etnia brigasca, Figui, Ancora sui figui, Nuove note sul termine figun, Appunti per una storia della parola figun|revìsta=La Voce Intemelia / Intemelion|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20110710133228/http://www.cumpagniadiventemigliusi.it/La_Voce_Intemelia/Figui_de_Figogna.htm#intemelion}} * {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/magazine/lingua_italiana/articoli/percorsi/percorsi_107.html|tìtolo=Come parlavano quei mangiatori di fichi liguri in Provenza|outô=Jean-Claude Durbec|léngoa=IT|vìxita=2025-08-18}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] 5pkkpp6nflkx3an5kwbs0gjm5xtprnz 271779 271738 2026-07-12T11:53:12Z N.Longo 12052 ì 271779 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Màppa de localizaçión+|FR-PAC|width=450|caption=I sciti da [[Provensa|Pruvensa]] interesèi dae migrasiùi di figùi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6896953|long=6.7136872|position=topleft|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Munsu}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5761076|long=7.0191865|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Le Cannet}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5439153|long=6.9359135|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Mandelieu-la-Napoule}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.7304557|long=6.7829294|position=topright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Escragnolles}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6270041|long=7.0989546|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Biot}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.2727191|long=6.6405225|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Saint-Tropez}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5376002|long=6.6981788|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Bagnols-en-Forêt}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6690101|long=7.1906969|position=right|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Saint-Laurent du Var}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6001505|long=6.9105552|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Auribeau-sur-Siagne}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6562749|long=6.8755075|position=top|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Cabris}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6203852|long=6.9703991|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Mouans-Sartoux}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5761001|long=7.0585900|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Vallauris}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.4273183|long=6.4314327|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Vidauban}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.7030350|long=6.0904638|position=topleft|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Artignosc-sur-Verdon}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6411410|long=7.0086255|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Valbonne}} }} I '''Figùi''' (''Figoui'' in [[Dialettu figùn|figùn]]) i l'é(r)an de gènte [[Liguria|lìgü(r)i]] da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] che, du [[XV secolo|Quattrusèntu]], e sun migrèi inta [[Provensa|Pruvensa]], purtanduse apröu u [[Dialettu figùn|sò parlâ]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === {{Véddi ascì|Figùn (blasùn)|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}U numme "figùn" u ne vegne da in [[Blazón popolâre|blasùn]] dètu a ste gènte da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] che, andandu a stà in [[Provensa|Pruvensa]], e s'é(r)an purtèi apröu ascì a sò lengua. L'u(r)igine de stu nume(r)attu, ch'u g'ha de mensiùi fina du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta mustrâ inte de mane(r)e dife(r)ènti; de prubabile a sa(r)ea pe(r)ò da ligâ au nume(r)attu pa(r)eggiu duve(r)àu fina au dì d'ancöi dae cumünitè in gì(r)u aa Rive(r)a de Punènte pe' ciamâne e sò gènte. Stu nume(r)attu, duve(r)àu tantu a l'estremitè de levante da [[Provensa|Pruvensa]] che, a l'entrutèra, au de là du spartiègua, u l'è ancù dìtu ai punentìn che, intu passàu, i ghe muntavan a vènde e [[Figa|fighe]]<ref name="Toso2014.40-55">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 4. Origine e significato del termine ''figun, pp. 40-55}}</ref>. Dae testimunianse scrite u se vegghe pe(r)ò che, a l'imprinsippiu, stu nume(r)attu u l'é(r)a bèn duve(r)àu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] intrega, nu tantu pe' ciamâne tütte e gènte ma, de precisu, numma che pe' quelle ciü pove(r)e, ch'e nu gh'axevan ina gran nomina e che de spessu e l'é(r)an custrette a migrà, purtanduse apröu u numme de figùi ch'u gh'è dunca restàu intu parlâ pe' pa(r)eggi seculi<ref name="Toso2014.40-55" />. === A culunisasiùn lìgü(r)e === A vegnüa de manènti lìgü(r)i inta [[Provensa|Pruvensa]] de levante, fra a segunda mitè du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a fìn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta in fenomenu ciütòstu estesu, ch'u l'ha purtàu au creasiùn de cumünitè intreghe. Sta migrasiùn, spunciâ dai scignu(r)i du pòstu, a l'é(r)a stèta ciamâ pe'u spupulamèntu da regiùn, caxunàu dae epidemìe de [[Pèsta néigra|pèste negra]], survetüttu quella du [[1348]], e da ina sé(r)ie de guère sivìli. Fra de sti lì, du [[1382]] u gh'è stètu in [[Unión de Aix|gran cunflittu]] fra i [[Angioìn|Angiuìn]] e i òmmi du [[Càrlo III de Nàpoli|prinsipe Dü(r)assu]] pe'a a sucesiùn da [[Giuànna I de Napuli|Giuànna de Napuli]], [[Contêa de Provénsa|cuntessa de Pruvensa]], e pöi, fra u [[1389]] e u [[1399]], a guèra cumbatüa dau [[Raymond de Turenne]] cuntr'ai Angiuìn e ai [[Cativitæ avignonéize|antipappi d'Avignùn]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 30}}</ref>. Pe' tütte ste raxùi, du [[XV secolo|Quattrusèntu]] pa(r)eggi paìsi da Pruvensa i l'é(r)an finìi in abandùn, e u chinâ da pupulasiùn u faxeva difissile u vegnì meju de l'ecunumìa spunciàu dau [[Renato d'Angiò|Renâtu d'Angiò]], [[Régno de Nàpoli|rè de Napuli]] e cunte de Pruvensa dau [[1434]] au [[1480]]. Cuscì, pe'e regiùi ciütòstu ruinèi in gì(r)u a [[Grasse]] e a [[Draguignan]], u s'è spunciàu pe' in pupulamèntu de gènte ciamèi survetüttu daa [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], ina tèra che alantu(r)a a patìva d'ina gran crisi purtâ dai rümescci ch'i interesavan a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]. U bugiâse da pupulasiùn u l'è stètu favurìu ascì dai ligammi ch'u gh'é(r)a zà fra e due regiùi e daa tendènsa di punentìn a l'emigrasiùn: avanti du Quattrusèntu i l'axevan zà truvàu pe' destinasiùn e tère de Zena intu [[Levante]], a [[Siçillia|Sicilia]] e a [[Basilicata|Basilicâta]] fina dai tèmpi di [[Marca aleramica|ale(r)amichi]] e ancù a [[Corsega|Còrsica]] e [[Sardegna]] du nord. De ciü, di primmi muvimènti vèrsu a Pruvensa i gh'é(r)an stèti fina dai ürtimi ànni du [[XIII secolo|Duxèntu]], cu'a furmasiùn du [[1297]] da [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|scignu(r)ìa de Munegu]] e l'intrâ de famìe lìgü(r)i de cuntu inti fèudi pruvensâli<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 30-31}}</ref>. L'emigrasiùn de famìe intreghe daa Ligü(r)ia a pà inandiâ cun atensiùn inte l'ambitu du prugèttu ciü grande, vegnindu regulâ da cunvensiùi e pulitiche ecunòmiche in sò faû ch'e l'é(r)an tòstu pa(r)egge fra tütti i câxi de culunisasiùn, scibèn che vusciüi da auturitè dife(r)ènti l'üna da l'âtra<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 31}}</ref>. Intu detaju, tra i prugètti de culunisasiùn, i sun cunusciüi quelli inta tabèlla chi sutta, inte l'urdine de dàtta du primmu trasferimèntu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 32-33}}</ref>: {| class="wikitable" !Ànnu !Paise !Nòtte |- |[[1260]] |[[Munsu]] |Primma culunisasiùn du paìse de [[Munsu]], pupulàu da de gènte lìgü(r)i du [[1260]]. |- |[[1441]] |[[Le Cannet]] |Inti sciti dund'u l'è nasciüu stu paìse, de derê de [[Cannes]], du [[1441]] l'[[abasìa de Lerìn]] a l'ha cuncèssu de tère a manènti ch'i ne vegnivan daa valâ d'[[Inéia|Ineja]]. De de lì, fina a l'imprinsippiu du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e sun rivèi tòstu sentuquaranta famìe inte tüttu. |- |[[1461]] |La Napoule ([[Mandelieu-la-Napoule]]) |Paise pupulàu du [[1461]] pe' vuluntè da famìa di [[Villeneuve (famìa)|Villeneuve]]. |- |[[1468]] |[[Munsu]] |Segunda culunisasiùn du paìse de [[Munsu]], fèta da ina quarantena de famìe lìgü(r)i ciamèi chi da l'[[Antoine de Villeneuve]]. U l'è l'ünicu paìse dund'u nu se cunusce l'u(r)igine precisa di manènti ch'i sun rivèi. |- |[[1468]] o [[1562]] |[[Escragnolles]] |U paìse d'[[Escragnolles]] u g'ha da êsse stètu pupulàu da de gènte ch'e ne vegnivan da [[Munsu]] du [[1468]] o du [[1562]]. |- |[[1470]]-[[1471]] |[[Biot]] |[[Biot]] a l'è stèta pupulâ du [[1470]]-[[1471]] da quarantöttu famìe da valâ d'[[Inéia|Ineja]], ch'e ghe sun stète ciamèi da l'[[Isnard du Bar]], abâte e [[Diòcexi de Grasse|vescu de Grasse]]. |- |[[1470]]-[[1472]] |[[Saint-Tropez]] |Cu'a rifundasiùn du paìse, vusciüa dau sò növu scignu(r)u, u [[Raffaêle de Garesce]], a [[Saint-Tropez]] e gh'é(r)an vegnüe a stà vintün famìe lìgü(r)i<ref>{{Çitta web|url=https://www.saint-tropez.fr/la-refondation-de-saint-tropez-racontee-dans-un-livre/|tìtolo=La refondation de Saint-Tropez racontée dans un livre unique|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. |- |[[1477]] |[[Bagnols-en-Forêt]] |Intu paìse, pe' vuluntè de l'[[Urbàn Fiésco|Ürbàn Fiescu]], [[Diòcexi de Fréjus|vescu de Fréjus]], e sun rivèi du [[1477]] trènta famìe dau te(r)ito(r)iu d[[a Cêve]], cumün binelu de Bagnols dau [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bagnolsenforet.fr/jumelage/|tìtolo=Jumelage|outô=Commune de Bagnols-en-Forêt|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. |- |[[1480]] |[[Saint-Laurent du Var]] |Paise pupulàu du [[1480]] pe' vuluntè du [[Diòcexi de Vence|vescu de Vence]], u [[Raphaël Monso]], da trènta famìe da valâ d'[[Inéia|Ineja]]. |- |[[1487]] |[[Auribeau-sur-Siagne]] |In Auribeau, du [[1487]], e sun rivèi vintisinque famìe, u(r)igina(r)ie da valâ de [[Mentun|Mentùn]] e da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbenga]], ciamèi chi dau [[Diòcexi de Grasse|vescu de Grasse]], u [[Giuànni Andrìa Grimaldi]]. |- |[[1496]] |[[Cabris]] |Paise fundàu a növu dau [[Balthazar de Grasse]] du [[1496]], cun vintisinque famìe de [[Mentun|Mentùn]], trezze de [[Sant'Agne (Arpe Marìtime)|Sant'Agnese]] e dexe d'[[Inéia|Ineja]]. |- |[[1496]] |Mouans ([[Mouans-Sartoux]]) |Ina sciüsciantena de famìe lìgü(r)i a l'è rivâ a Mouans du [[1496]], ciamâ dau scignu(r)u du pòstu [[Pierre de Grasse]]. |- |[[1501]] |[[Vallauris]] |U paìse u l'è stètu pupulàu a partì dau [[1501]] da famìe u(r)igina(r)ie d'[[Arbenga]] e d[[U Portu|u Pòrtu]], pe' vuluntè du priû [[Renatu Lascaris|Renâtu Lascaris]] di [[Cuntea de Ventemiglia|cunti de Vintimìa]]. |- |[[1511]] |[[Vidauban]] |U Louis de Villeneuve u g'ha fètu rivà disètte famìe de manènti du [[1511]] |- |post [[1511]] |[[Artignosc-sur-Verdon]] |Fundàu a növu da famìe d'u(r)igine lìgü(r)e e spagnòlla. |- |[[1519]] |[[Valbonne]] |U paìse u l'è stètu fundàu inte de tère de l'[[abasìa de Lerìn]] du [[1519]], pupulàu da manènti ch'i ne vegnivan tantu da l'entrutèra da Pruvensa che daa Ligü(r)ia. |} Levàu dunca u câxu particulà de [[Saint-Tropez]] e quelli, tardìi e de mênu impurtansa, de [[Vidauban]] e de [[Artignosc-sur-Verdon]], u se pò vegghe cumme sti pupulamènti i l'han interesàu survetüttu e tère in gì(r)u a [[Grasse]], [[Cannes]] e [[Antibu]], a punènte du [[sciümme Va(r)u]] e, dunca, au de là da [[Contêa de Nìssa|cuntêa de Nissa]], cuntrulâ dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] dau [[1388]]. De ciü, sta regiùn a l'é(r)a limitâ daa valâ da [[Siagna]] a punènte e da l'[[Masicciu de l'Esterel|Esterel]] a setentriùn, cu'e tère in gì(r)u a [[Fréjus]] e a [[Draguignan]] ch'e nu sun stète interesèi gua(r)i daa culunisasiùn lìgü(r)e, scicumme ch'e l'axevan patìu de mênu u spupulamèntu du [[XIV secolo|Trexèntu]]. Tütta sta réa d'instalasiùi a g'ha da êsse stèta ligâ au besögnu de rangià u scistema de campagne ch'u se truvava a l'in gì(r)u di paìsi ciü impurtanti<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 34}}</ref>. In sce l'u(r)igine di manènti, u gh'è numma che quarche câxu de pruveniènsa d'in pôcu ciü da punènte, ch'a ne vegne da ligammi de vasalaggiu cun scignu(r)i de famìe di [[Grimâdo (famìggia)|Grimaldi]] e di [[Lascaris (famiglia)|Lascaris]] ch'i s'é(r)an interesèi ai prugètti de pupulamèntu, mèntre, e ciü votte, a l'è da truvà inte tère da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbenga]]. Stu fètu u l'è duvüu aa crisi che, cumme dìtu, a curpìva sta regiùn, stretta tra i rümescci da [[Repùbrica de Zena|repübbrica]] e e campagne militâri di ürtimi scignu(r)i feudâli du Punènte, cumme quella di [[Guèra du Finô|Du Carettu cuntru a Zena]] fra i [[Anni 1430|ànni Trènta]] e [[Anni 1440|Quaranta du Quattrusèntu]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 34-35}}</ref>. == Parlâ figùn == {{Véddi ascì|Dialettu figùn|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Mons aero.JPG|[[Munsu]] Immaggine:Escragnolles aero 01.jpg|[[Escragnolles]] Immaggine:Vue du village de Biot depuis le chemin de l’Orangerie d’Antibes.jpg|[[Biot]] Immaggine:Rue Lascaris Vallauris.JPG|[[Vallauris]] </gallery> A testimuniansa ciü impurtante ch'a l'è restâ de stu gran bugiâse de pupulasiùi a l'è a memo(r)ia du sò parlâ de tìpu lìgü(r)e, che du [[XVII secolo|Seisèntu]] u l'è dìtu êsse duve(r)àu pe'e relasiùi fra de cumünitè dife(r)ènti, a in livéllu ciü âtu che u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] e ciü bassu che u [[Lengua françéise|fransese]]. A ògni moddu, tèmpu du [[XVIII secolo|Sette]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]] u l'axeva finìu pe' pèrde d'impurtansa, tantu da scampà inte numma che i quattru paìsi dund'u se n'è sarvàu quarche testimuniansa: [[Munsu]], [[Escragnolles]], [[Biot]] e [[Vallauris]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 56-58}}</ref>. A [[Munsu]] e, in parte, inta vixìna villa d'[[Escragnolles]], u parlâ di figùi u s'è sarvàu fina a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]] grassie aa pusisiùn destacâ du paìse, luntâna dae vìe de traffegu e cu'in'ecunumìa du bèllu serâ, faxèndu a tèmpu a prudüxe de testimunianse scrite du ''moussencou'' ch'e sun a ciü parte di scriti in figùn cunusciüi. U parlâ de [[Biot]] e de [[Vallauris]], bèn ciü mescciàu cu'u pruvensâle, u l'ha sciurtìu a scampà fin'ai primmi ànni du [[XX secolo|Növesèntu]] pe'u sò va(r)û ciü âtu intu scistema lenguisticu lucâle, e ascì grassie ai ligammi ciütòstu stretti de sti paìsi, ch'i l'é(r)an di sciti impurtanti pe'a fabricasiùn da se(r)amica, cu'a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], dunde e sò terecötte e l'é(r)an vendüe e de dunde, pe' di seculi, i ne sun vegnüi di artigièi a travajâghe<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 59-65}}</ref>. == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza: il dialetto "figun" tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ&dq|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|ISBN=88-88-59172-9.}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta publicaçión|outô=Luigino Maccario|outô2=[[Rensu Villa|Renzo Villa]]|outô3=[[Fiorenzo Toso]]|dæta=Frevâ 1984, Marsu 1985, Arvì 1985, Arvì 1987, 1995, 1996|tìtolo=Etnia brigasca, Figui, Ancora sui figui, Nuove note sul termine figun, Appunti per una storia della parola figun|revìsta=La Voce Intemelia / Intemelion|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20110710133228/http://www.cumpagniadiventemigliusi.it/La_Voce_Intemelia/Figui_de_Figogna.htm#intemelion}} * {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/magazine/lingua_italiana/articoli/percorsi/percorsi_107.html|tìtolo=Come parlavano quei mangiatori di fichi liguri in Provenza|outô=Jean-Claude Durbec|léngoa=IT|vìxita=2025-08-18}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] iicmlk86jfxncaswv1tl8js2ofgzeww Stasiùn de Cuni 0 28335 271737 269809 2026-07-11T12:05:23Z N.Longo 12052 ì 271737 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Staçión feroviària |nómme = Cuni |âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Cuneo''</div> |inmàgine = Stazione di Cuneo (2).jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">Vista du fabricàu da stasiùn</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |stâto = ITA |var-localitæ = Lucalitè |var-cordinæ = Curdinè |var-lìnie = Linee |lìnia = [[feruvìa Fusàn-Cuni]], [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa]], [[feruvìa Munduvì-Cuni]], [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], [[feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]] |var-tîpo = Tìpu |tîpo = Stasiùn in superficie, passante |var-stâto_d'ûzo = Stàttu d'üsu |stâto_d'ûzo = Duve(r)â |var-gestô = Gestû |var-ativaçión = Ativasiùn |ativaçión = [[1937]] |var-colìsse = Bina(r)i |colìsse = 6 |var-interscàngi = Interscangi |interscàngi = Curiêre ürbâne e interürbâne, tascì }} A '''stasiùn de Cuni'''<ref group="n.">''Štasiun dë Cuni'' in [[Lengua brigašca|brigascu]], ''Gare de Coni'' in [[Lengua françéise|fransese]]</ref> (''Stazione di Cuneo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], dìta ascì de ''Cuneo Altipiano'') a l'è ina [[staçión feroviària|stasiùn feruvia(r)ia]] du [[Piemonte|Piemunte]] ch'a se tröva in sce [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìe Cuni-Vintimìa]], [[Feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni|Cuni-Savijàn]], [[Feruvìa Cuni-Munduvì|Cuni-Munduvì]] (serâ au traffegu dau [[2012]]) e [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu|Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]] (fina du [[1960]]). Duvèrta a partì dau [[1937]], a funsiuna cumme stasiùn feruvia(r)ia pe'u cumün de [[Cuni]], sêde da sò [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa]]. == Sto(r)ia == A primma stasiùn de Cuni a l'è stèta [[Stasiùn de Cuni Gessu|quella ae basse de Gessu]], duvèrta du [[1855]], ma cu'u tèmpu u l'è muntàu u besögnu d'ina stasiùn ch'a se truvesse au livéllu da sitè, ligâ aa [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa]]. U primmu prugèttu, vusciüu dau Ministe(r)u pe'i Travai Pübbrichi e presentàu da l'inzegnê Girard du [[1903]], u metteva a stasiùn aa fìn de Cursu Dante ma, du [[1912]], u s'è truvàu de pòstu ciü a meridiùn, dund'a l'è stèta dunca fabricâ<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/stazione-di-cuneo|tìtolo=Stazione di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>. A primma prìa du cumplessu a l'è stèta missa ai 22 de setèmbre du [[1913]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1913|méize=utubre|tìtolo=Ferrovie|revìsta=Rivista mensile del Touring Club Italiano|p=II|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160304141504/http://repository.digitouring.it/tciir/testi/reader/IT-MI0332_TCI-BR0000019#page/804/mode/2up}}</ref>, cu'a stasiùn ch'a l'è intrâ in servissiu ai 7 de nuvèmbre du [[1937]] asemme aa növa linea Madònna de l'Urmu-Cuni-Burgu San Darmàssu, ch'a l'ha piàu u pòstu da [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu|linea veggia vìa Cuni Gessu-Boves-Burgu San Darmàssu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ferrovie dello Stato|tìtolo=Circolare Compartimentale del Compartimento di Torino 54/1937|léngoa=IT}}</ref>. L'impiantu u l'è stètu inaugü(r)àu aa presènsa du Ministru de Cumünicasiùi, l'[[Antonio Stefano Benni]]<ref>{{Çitta|Collidà, Gallo & Mola, 1982|p. 180}}</ref>. U cantautû [[Gianmaria Testa]], che ciü da sò ativitè cu'a müxica de mestê u l'é(r)a in feruvê, u l'è stètu u cappustasiùn pròpiu de Cuni. == Impianti == [[Immaggine:Stazione di Cuneo (3).jpg|sinistra|miniatura|I bina(r)i inta stasiùn]] A stasiùn, dau [[2000]], a l'è gestìa da [[Rete Ferroviaria Italiana|RFI]] e a g'ha sèi bina(r)i pe'u servissiu ai viagiatùi, de nüme(r)u da l'1 au 6 (u 2 u nu g'ha de marciapê e u l'è duve(r)àu pe'e manövre pe' mette insemme i treni), de in fasciu mèrce furmàu da sette bina(r)i e de âtri sette bina(r)i trunchi (ün a setentriùn e sèi a meridiùn du fabbricàu pe'i passegèi). U [[Depòxito locomotîve|depôxitu de lucumutìve]], ch'u l'axêva chinze bina(r)i trunchi, u se truvava in scia zìna de drìta du [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]], a tòstu dui chilòmetri a süd-òvest du scâlu prinsipâle, ch'u gh'é(r)a ligàu pe' mezzu d'ina linea a [[Dóggia colìssa|duggiu bina(r)iu]] a curènte, gestìa in regimme de [[Blòcco outomàtico|blòccu autumaticu]]. In sce sta linea, cu'in'ecesiùn aa regula, i treni i curivan in sciu bina(r)iu de drìta, cun tütti i segnâli che dunca i se truvavan in scia drìta du bina(r)iu ch'i cumandavan<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Compartimento FS di Torino|tìtolo=Prefazione compartimentale all'orario di servizio|dæta=1° zenà 1983 (in vigû dau)|léngoa=IT|p=275|volùmme=Fascicolo n. 1 - Parte 1ª - Disposizioni di carattere permanent|capìtolo=Quadro N - Disposizioni da osservare per la circolazione delle «corsette» organizzate per il trasporto di personale tra il deposito locomotive e la stazione di Cuneo}}</ref>. Dau 30 de marsu du [[2009]] u funsiuna in scistema autumaticu pe'e infurmasiùi au pübbricu, ch'u g'ha in'interfaccia dirètta cu'i impianti ch'i gestiscen a circulasiùn di treni, ch'a permette de infurmasiùi aa lèsta e a giurnu in italiàn e in inglese. St'impiantu u cumprènde ascì di âtuparlanti e di schermi. A stasiùn a l'é(r)a de tésta pe'a linea ch'a ne [[Feruvìa Cuni-Munduvì|vegne da Munduvì]], ch'a l'è stèta serâ ai 17 de zügnu du [[2012]]. == Muvimèntu == A stasiùn a l'è servìa dai treni regiunâli de [[Trenitalia]] in diresiùn de [[Staçión de Turìn Porta Nuova|Tü(r)ìn Pòrte Növa]], [[Staçión de Fossano|Fusàn]], [[Staçión de Limon|Limùn]] e [[Staçión de Vintimiggia|Vintimìa]], inte l'ambitu du cuntrattu de servissiu firmàu cu'a [[Piemonte|regiùn Piemunte]]. Dau 27 de zenà du [[2025]] a l'è ascì u cappulinea di treni in diresiùn de [[Staçión de Savigliano|Savijàn]], gestìi da [[Arenaways]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.piemonte.it/web/pinforma/notizie/riapertura-per-ferrovie-cuneo-savigliano-ceva-ormea|tìtolo=Riapertura per le ferrovie Cuneo-Savigliano e Ceva-Ormea|outô=Regiùn Piemunte|dæta=27 marsu 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-05-12}}</ref>. == Servissi == [[Immaggine:Cuneo Biglietteria.jpg|miniatura|267x267px|A biete(r)ìa da stasiùn de Cuni]] A stasiùn de Cuni a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/cuneo.html|tìtolo=Cuneo|outô=RFI|léngoa=IT|vìxita=2026-05-12}}</ref>: * {{Scìnbolo|Aiga ticketpurchase inv.svg}} Biete(r)ìa a spurtéllu * {{Scìnbolo|Feature ticket office inv 2.svg}} Biete(r)ìa autumatica * {{Scìnbolo|Aiga shops inv.svg}} Distributùi autumatichi pe' mangià e bêve * {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Bagni * {{Scìnbolo|Aiga immigration inv.svg}} Pòstu da pulisìa feruvia(r)ia == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Curiêre du Consorzio Granda Bus du trasportu pübbricu lucâle da [[Provinsa de Cuneo|pruvincia de Cuni]]. * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Tascì. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Collidà|outô2=Max Gallo|outô3=Aldo A. Mola|tìtolo=CUNEO-NIZZA Storia di una ferrovia|url=https://www.google.com/books/edition/Cuneo_Nizza/BTjuGwAACAAJ|ànno=1982|editô=Cassa di Risparmio di Cuneo|çitæ=Cuni|léngoa=IT|cid=Collidà, Gallo & Mola, 1982}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa |Nómme = [[Cuni]] |var-staçión_de_prìmma = Stasiùn de primma |var-staçión_de_dòppo = Stasiùn de dòppu |Staçión sucesîva = [[Staçión de Borgo San Dalmazzo|Burgu San Darmàssu]] |PK = 0+000 |var-direçión = Diresiùn |Direçión 2 = [[Ventemiglia|Vintimìa]] |var-ferovîa = Feruvìa |Lìnia = [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Cuni-Vintimìa]] |âtro = {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Cuni-Munduvì|Cuni-Munduvì]]|PK=0+000|Direçión 1=|Direçión 2=[[Munduvì]]|Staçión precedénte=|Staçión sucesîva=[[Stasiùn de Cuni Gessu|Cuni Gessu]]}} {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Fusàn-Cuni|Fusàn-Cuni]]|PK=75+680|Direçión 1=[[Fusàn]]|Direçión 2=|Staçión precedénte=[[Stasiùn de San Benignu de Cuni|San Benignu de Cuni]] †<br />[[Stasiùn de Centallu|Centallu]]|Staçión sucesîva=}} {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni|Savijàn-Salüssu-Cuni]]|PK=75+680|Direçión 1=[[Savijàn]]|Direçión 2=|Staçión precedénte=[[Stasiùn de Rossi|Roata Rossi]] †<br />[[Stasiùn de Büsca|Büsca]]|Staçión sucesîva=}} }} [[Categorîa:Cuni]] [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie do Piemónte|Cuni]] 9wcq9vjf0a1x7zfavqkd3jbunjqim89 Vaìn 0 31570 271780 270724 2026-07-12T11:54:31Z N.Longo 12052 ì 271780 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Vaìn |Nome ufficiale = |Tipo = quartê |Panorama = Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 12.jpg |Didascalia = <div align="center">Vaìn, daa <i>Julia Augusta</i>, in sciu sfundu l'Ìsu(r)a</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]] |Divisione amm grado 3 = Arbenga |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |Superficie = |Note superficie = |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |Codice catastale = |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = de Vaìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = San Benardìn |var-festîvo = Festìvu |Festivo = 29 de màzzu |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vaìn''' (''Vadino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in quartê da sitè d'[[Arbenga]], ch'u se tröva in scia zina de drìta d[[a Sènta]], a meridiùn du sèntru sitadìn. == Geugrafìa == [[Immaggine:Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 06.jpg|sinistra|miniatura|Âtra vìsta de Vaìn]] U quartê de Vaìn u se estende inta parte meridiunâle da [[ciâna d'Arbenga]], partèndu dau cursu da Sènta fin versu i munti ch'i spartiscen u terito(r)iu cumünâle d'Arbenga, ch'u se spuncia versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme ai cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u se(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)êa pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta|Staricco, 2021|Geografia del luogo pp.13-16}}</ref><ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.137}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme de Vaìn u ne vegne dau latìn ''vadum'', ch'u vö dì "ègua bassa", tipicu de de 'na möja o d'in scìtu dund'u l'è ciü fasile passà da 'na zina a l'âtra du riàn. U trètu de mâ ch'u se gh'è d'in faccia defèti u l'é(r)a zà bèn cunusciüu pe' avêghe in bassu fundu, cumme marcàu dau gregu [[Strabùn]], ch'u ne fa pensà che a quelli tèmpi a zona a puésse vegnì duve(r)â cumme atraccu. In antigu dunca a zôna a vegnìva ciamâ ''Vadinum'' e inta prìmma [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] a l'è mensiunâ cumme ''Vainum'' o ''Vaynum''. Segundu de âtre teurie u numme u pu(r)eva êsse ligàu au tardu latìn ''Vayvo'', a marcà in terén in abandùn, scicumme che cun stu numme u se indicava l'ànnu che 'n tòccu de tèra u l'é(r)a tegnüu a riposu. U mòddu ch'u vegne ciamàu u s'è pöi evulüu inte ''Vaino'', in moddu du tüttu scimile a quellu ch'u l'è u numme in dialettu. Inta fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] u vegne pöi dìtu ''Vadino.''<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|La Toponomastica, pp.17-18}}</ref> === Etè antiga === Au cumènsu de l'epuca sto(r)ica a cunfurmasiùn du teritò(r)iu a l'é(r)a bèn dife(r)ente da cumme a veghemmu au dì d'ancöi, scicumme che a ciâna d'Arbenga a l'é(r)a ciü strêta, cu'u cursu d[[a Sènta]] spustàu de armenu in chilòmetru ciü versu setentriùn. Dunca u mâ u rivava fin a tucà u Munte, numme ch'u se ghe dà au prumuntò(r)iu ch'u gh'è de d'âtu. Nu se sa de segü(r)u quella ch'a l'é(r)a a pusisiùn de 'n prìmmu insediamèntu, ma üna de teurìe ciü impurtanti a fà pensà che ''[[Albium Ingaunum]]'', l'antiga capitâle di [[Ingauni|Lìgü(r)i Ingàuni]] a fusse stèta ti(r)à sciü propiu da ste parte. Dai scâvi fèti in sciu pòstu u s'è descuèrtu numma che di tocchi de se(r)amica du [[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.13}}</ref> Pe' sta raxùn lì u nu s'è pusciüu cunfermà a pusisiùn de l'antigu nücleu in sciu Munte, scibèn ch'a rèsta quella ciü prubabile. A pusisiùn in sciu Munte a se(r)ea difèti quella tipica di [[Castelâ (fortificaçión)|castelèi]], survaelevâ e fassile da difènde, che in ciü a l'ave(r)ea avüu da vixìn in sò pòrtu o, armenu, in aprôdu segü(r)u. <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|U tòccu da ''Julia Augusta'' cu'u risö Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 09.jpg|U Pilùn Immaggine:Edificio F (Albenga) 2.jpg|L'edifissiu A du percursu Immaggine:Edifissiu E (Via Julia Augusta, Arbenga)-Resti de müraje 04.jpg|Rèsti de mü(r)aje de l'edifissiu E </gallery> Inte l'epuca rumâna, propiu ai pèi du Munte u vegne fètu passà a ''[[Via Julia Augusta]]'', ch'a zunzeva da ste parte ina votta sciurtìa daa sitè rumana passâ a Pòrte de l'A(r)òscia (''Porta Arociorum)'', sbuccu de l'antigu càrdu màscimu, che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], u se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, che inte stu puntu a duxeva êsse larga nu ciü de 3,50&nbsp;m.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref> Tèmpu di rumèi, ai pèi du Munte u se duxeva truvà u ''portus'', nasciüu inta cega fra a sitè e u prumunto(r)iu: scibèn ch'i nu ghe seccen di ducümènti ch'i ne testimonian a custrusiùn bèn evidènte u l'è a rilevansa ch'u l'ha avüu inte ciü ucaxùi, cumme dü(r)ante e guère püniche, vistu che chi intu [[I secolo|I seculu d.C.]] chi u l'axeva truvàu repa(r)u u cappu cartaginese Magùn. A pusisiuùn precisa du pòrtu a nu l'è du tüttu cè(r)a, scicumme che tütta a custe(r)a, fra a bucca da Sènta fin a Santa Cruxe a pu(r)eva rapresentà in pòstu segü(r)u pe l'atraccu de nâve.<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 177}}</ref> === Mediuevu === [[Immaggine:San Martìn au Munte (Arbenga) 01.jpg|miniatura|San Martìn au Munte, u cumplessu a l'imbuccu da vìa]] Levàu stu fètu armenu fin au [[XIII secolo|seculu XIII]] u l'è bèn difissile parlà de Vaìn, scicumme che u mâ u cumense(r)a a vegnisene in derê numma che a partì da stu seculu, in seguitu aa deviasiùn da Sènta, che cu'u növu lettu u l'ha purtàu ascì au repòrtu da tèra inte sti scìti. Turnandu au pòrtu, u se sa da partecipasiùn d'Arbenga ae primme cruxèi, cu'ina sò flotta, a mèxima ch'a l'axeva stabilìu dife(r)ènti traffeghi intu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]. Du [[1044]] u se sa che, apröu a de grosse dunasiùi, u munastê di benedetìn de l'Ìsu(r)a u guagna in impurtante ricunuscimèntu da [[Pàppa Benedétto IX|Pappa Benedettu IX]], fètu ch'u l'ha cumme cunseguènsa u trasfe(r)imèntu a tèra, in sciu Munte, podâse sutta l'asiùn de Aginulfo, che pe' tradisiùn u n'è cunscide(r)àu u primmu abâte. U se tratava de in pe(r)iudu de richessa pe'i benedetìn d'Arbenga, cumme testimuniàu ascì dai dife(r)ènti pusedimènti cuntrulèi. U l'è bèn regurdà a ogni moddu, che ina primma presènsa di benedetìn in sce artü(r)e de Vaìn a l'è da fa remuntà ancù a prìmma, zà aa fin dau [[VIII secolo|seculu VIII]]. Au [[1254]] u se(r)ea da fissà u mumèntu da deviasiùn d[[a Sènta]], defèti du [[1288]], inti [[Statüi d'Arbenga du 1288|Statüi d'Arbenga]], u se scrive apòsta u capitulu ''De portu previdendo''<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.136}}</ref>, scicumme che u cangiu du cursu d'ègua u l'axeva purtàu l'antigu aprôdu a interâse e u se vuxeva prugetà in növu atraccu. A stu prupôxitu u vegniva pruibìu de druvì lucande e usta(r)ìe là dund'u l'é(r)a in prugettu a custrusiùn du növu portu, ch'a curispunde a quella ch'a vegniva ciamâ l'''Arbara''.<ref name=":3">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.20}}</ref> Ma du restu u prugettu u nu vegghe a lüxe, scicumme che inti Statüi de dòppu, du [[1350]], u nu se ne parla ciü. Dunca è ben prubabile che se inti seculi de prìmma u gh'é(r)a in gurfu ai pèi du munte u secce stètu encìu daa Sènta, lasciandu növe tère dispunibili.<ref name=":3" /> Ste chi du rèstu e vegnen in man au Cumün, duve(r)èi fin da sübitu pe' sardà i debiti ch'u gh'axeva cu'e gènte.<ref name=":0" /> Pe' permétte de passà da 'na parte a l'âtra da scciümè(r)a, u vegne custruìu u ''pons Arociorum'', che daa Pòrte de l'A(r)òscia u l'inmeteva in scia stradda versu u Munte. Cunusciüu ascì cumme ''pons supranus'', u l'é(r)a ciamàu cuscì perché u traversava u sciümme ciü in sciü rispettu a 'n âtru, custruìu de prìmma, de cuntru dìtu ''pons subtranus''. Vistu che au cumènsu u l'é(r)a stètu fètu de legnu, u g'ha avüu besögnu ciü votte de travai, fin a che du [[1382]] u nu s'è delibe(r)àu pe' fâlu de prìa.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 173}}</ref> Dau [[XIV secolo|seculu XIV]] u se cumènsa ascì a parlà da stradda ''usque Vaynum'', che da l'[[Uspissiu de San Làzzaru (Arbenga)|uspissiu de San Làzzaru]] a purtava in zü versu quella che ancöi a l'è a cianü(r)a au de sutta du Munte. Sta vìa a l'é(r)a cunusciüa cumme stradda rumana e de prubabile a recarcava quella che in antigu culegâva u levànte da sitè cu'u pòrtu. U nu gh'è tüttavia ancù traccia de in insediamèntu stabile, numma che dau [[XV secolo|seculu XV]], quandu che u Cumün u càtta da l'abâte de l'Ìsu(r)a i scìti ch'u ghe vegni(r)à ti(r)àu sciü u cunvèntu e a gêxa de San Benardìn. Cumme cunseguènsa, e prìmme cà e fabbrichèi rüsteghi i vegnen marchèi intu ''registrum'' du [[1473]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 178}}</ref>, mèntre a pôchi ànni prìmma ([[1416]]) i remuntan i prìmmi àtti de vèndita fra privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.55}}</ref> === Etè muderna === [[Immaggine:Albenga fine 800 da vadino.jpg|sinistra|miniatura|Vìsta d'Arbenga versu a fìn de l'Öttusèntu, da Vaìn]] Quarche tèmpu de dòppu, intu [[XV secolo|seculu XV]], pe' curpa de üna o ciü aluviùi, l'ègua a s'è purtâ turna vìa u punte in scia Sènta, ch'u l'è duvüu êsse fabricàu növu. A prupôxitu de stu chi a gh'è ina delibe(r)a du [[1519]] inse(r)ìa inti statüi de quel'ànnu, dìta ''De ponte Cente''. Frütu de decixùi pièi dau Cumün a l'è a custrusiùn du növu punte, dìtu ''da Branca'', a dui èrchi, finìu du [[1587]].<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.54}}</ref> Du [[1550]] u l'è in decrêtu sitadìn, ch'u porta a l'alestimèntu de 'n redossu pe'e barche aa bucca de l'[[Ava(r)ènna]]<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.57}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.137}}</ref>, mèntre de sti ànni a l'è a dumanda de l'a(r)ascìn Lorenzo Testa pe arvì 'na tunè(r)a, de segü(r)u atìva intu [[1667]] e da lì a pôcu abandunâ, se pènsa pe' curpa de tàsce imposte daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.141}}</ref> Cu'u [[XVI secolo|seculu XVI]] du restu u se ascìste a di cangiamènti inte l'ecunumia du pòstu, cun curtivasiùi miste e in aumèntu de ciànte d'u(r)ive, ch'i levan terén ae vìgne, mèntre âtri scìti i l'é(r)àn tegnüi cumme prèi (u l'è u câxu de Praélle) e i gh'é(r)an senù di canèi, in sce rìve de l'Ava(r)ènna e in Campulàu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età Moderna, p.65}}</ref> Fra [[XIV secolo|Sinquesèntu]] e Settesèntu u gh'è che 'na grossa parte di sciti i vegne ina palüde, chi cumme inte âtre parte da Ciâna. Du mèximu periudu a pia largu campu a curtivasiùn da càneva, che in ciü a quantu dìtu, a rènde a ciâna nu gua(r)i sâna, survatüttu pe'u rüxentâla: bèn doppu e cumense(r)àn e òpe(r)e de bunifica. === Tèmpu di fransesi === Au [[1794]] u l'é(r)a ancù in pèi u veggiu punte da Branca, tantu che da chi u l'è registràu u passàggiu d'in Arbenga de trüppe fransesi, ch'i l'axevan fina cumpiüu di sachezzi inte l'Uspeâ. Viste e cundisiùi de sanitè nu gua(r)i bune, cumme zà dìtu, du [[1795]] l'uspeâ militâre fransese u vegne mesciàu dau seminà(r)iu d'Arbenga au de fö(r)a de mü(r)aje, intu cunvèntu de San Bernardìn. Sulusiùn, sta chi, ch'a nu funsiuna, scicumme che int'in tèmpu abasta rapidu vegne encìu ascì stu chi, purtandu turna a l'ucupasiùn di lucâli in Arbenga Veggia. Du [[1796]] ina növa bü(r)iana a se pòrta via u punte da Branca, cu'u besögnu de cuntegnì [[a Sènta]] au de drentu di argini, finansièi inte st'ucaxùn dai Seullìn, spuncèi da l'aministrasiùn: a vegne sciü a cuscì dìta "bia(r)e(r)a".<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.73}}</ref> U punte u vegne fètu növu dau Geniu militâre pôcu dòppu, ma zà du [[1798]] u vegniva zü. U segue in periudu d'isu(r)amèntu pe'a parte de levante da sitè, scicumme che u Cumün u nu gh'axeva abasta de fundi pe' rangiâlu, a sulusiùn a se tröva ti(r)àndu sciü in punte de legnu, a l'artessa da Pòrte du Pertüxu, cunscide(r)àu ciü che ina votta cumme instabile.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.76}}</ref> Du mèximu ànnu u l'è registràu l'ucupasiùn da parte de trüppe fransesi du cunvèntu de San Benardìn, ch'u ghe vegne fètu di dànni avanti de vegnì abandunàu dai surdàtti mèximi, mèntre i muneghi i l'axevan fètu stramüu a Lüxignàn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.76}}</ref> A cunfisca di bèn da Gêxa a porta u sachezzu de pa(r)egge òpe(r)e ch'u gh'é(r)a de drentu,e ancù du [[1799]] a l'è a vèndita de l'abasìa de San Martìn ai privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.78}}</ref> Du [[1807]] l'aministrasiùn fransese a spuncia pe' istituì u növu catastru e u se pune u prublema di cunfìn fra Arbenga e A(r)àsce, cu'i arbenganesi che i dixen ch'i passan au de sutta de l'èrcu da [[Capella da Santa Cruxe (Arasce)|Capella da Santa Cruxe]], segundu di papèi de l'etè de mezzu cunservèi inta paròcchia mèntre che i âtri i vuxevan ch'i vegnìssen fissèi inta lucalitè de Maimuna, ben ciü vixìn a Vaìn. E ratèlle van aavanti pe' quarche annu, cu'u scangiu de papèi fra i dui cumün e u prefettu fransese, che inte l'utubre du [[1807]] u dumandava in elencu de prupietèi che e se truvavan fra e dui regiùi. Du [[1808]], inti travai pe'a custrusiùn da stradda lituranea, u vegne mandàu in növu ducümèntu daa prefetü(r)a au Maire d'Arbenga e intu mese d'avrì u vegne stabilìu dau prefettu u cunfìn definitìvu, daa Còsta du Munte ''vis-a-vis'' fin ae Ròcche de Vaìn'','' tèrmi ch'i sun cunfermèi fina da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], ch'u firma in edittu ai 12 d'utubre du [[1812]], mèntre ch'u l'è a [[Mosca (çittæ)|Musca]]. Cunfìn ch'u vegne ancù dibatüu, scicumme ch'u nu segue mancu u spartiègua, ma sènsa ch'u vegne cangiàu, mancu au passu sutta u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]].<ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.138}}</ref> === Etè mudèrna === Caütti i fransesi u l'è sutta ai Savoia che a ''Littoranea'' a vegne cumpletâ, faxendula passà pe' Vaìn, dund'e vegnen rangièi e stradde nu tantu pe' rènde ciü fassile a vitta di cuntadìn, quantu pe' permette u passaggiu du Ré. I travai i finiscen du [[1823]], cun tantu de növu punte in scia Sènta, che pe l'ucaxùn u s'é(r)a ciamàu in inzegnê da [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]]. I tèmpi de dòppu i sun caraterisài da ina relativa stabilitè. Du [[1834]] a l'è a realisasiùn du semite(r)iu, da vixìn aa ma(r)ìna, viste e cunseguènse de l'edìttu de Saint Cloud e che u nu gh'é(r)a ciü pòstu inte gêxe.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.82}}</ref> U semite(r)iu de Vaìn u vegne prugetàu da l'inzegnê Paolo Duce, inaugu(r)àu de quel'ànnu. A strutü(r)a a nu l'ave(r)à de furtüna, scicumme ch'a vegne indagâ pe' purtà e spüssie di morti inta zôna a l'ingì(r)u, tüttavia u veni(r)à ancù duve(r)àu pe' quarche tèmpu, armenu fin a quande u nu vegne avèrtu [[Semite(r)iu munümentâle (Arbenga)|quellu de Leca]], aa fìn du seculu. A partì dau [[1840]] cumènsan a êsse fabrichèi de növe cà, mèntre aturnu au [[1880]] ciü votte a Sènta a se porta via i argini, giüstèi de dòppu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, pp.86-91}}</ref> Du [[1894]] a vegne istituìa a Caserma Garibaldi dau veggiu ciòstru de San Bernardìn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=64|capìtolo=Lo sviluppo del quartiere Vadino}}</ref> Passàu a Prìmma Guèra Mundiâle, l'edifissiu u vegne duve(r)àu cumme prixùn du mandamèntu. Du [[1926]], cu'a supresciùn di mandamènti, l'edifissiu u recampa i prixuné(r)i ascì de [[Andôa|Andö(r)a]] e d'[[Arasce|A(r)àsce]]. Du [[1927]] i cumènsan i travai da Caserma Piave, pöi duve(r)â ascì inta Segunda guèra. In particulâre a Ciâna a l'è stèta bumbardâ ai 12 d'avrì du [[1944]], cun trei mòrti registrèi, pe' via de bumbe sgancièi in sciu punte da feruvìa, in sce due Caserme e a l'Ava(r)ènna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=122}}</ref> Passàu u cunflittu, a partì dai [[Anni 1950|ànni '50]]-[[Anni 1960|'60]] u gh'è stètu in grande svilüppu edilissiu, ch'u l'ha purtàu a ti(r)à sciü di növi fabbrichèi e au rivà de növe gènte, scicumme ch'u gh'é(r)a besögnu de travaju inte stüffe (e avanti de ste chi, pe'a Caserma), cun pöi u cangiu türisticu de l'ecunumia du pòstu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.111}}</ref> == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn|left]] * '''Gêxa de San Benardìn de Siêna''', a l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê au de là d[[a Sènta]]. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zòna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''Vìa Julia Augusta''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunventu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa ciànta u(r)iginà(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]], a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttüàu cumme caserma militàre sutta ai Sabàudi, vegne in parte recupe(r)àu a destinasiùn religiùsa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle di Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardin au Munte|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu_da_Madònna_de_Fatima_(Vaìn,_Arbenga)-Faciâ_04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stîle goticu. U purtâle u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> === Architetü(r)e militâri === * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu du cunventu de San Benardìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunventu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' 300 surdàtti inte tüttu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'età contemporanea, p.98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave nu gua(r)i daa distànte a l'ha purtàu au lentu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina mànega de surdàtti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu Immaggine:Albenga, rifugio antiaereo (cropped).jpg|L'imbuccu du redossu dai bumbardamènti, Via San Calocciu Immaggine:Albenga Vadino bunker (cropped).jpg|Furtìn ch'u resta daa riunda de Via Piave </gallery> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbertu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrèi. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma ch'a puésse uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a vegnì chi u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasîna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i èrchi semireundi a surmuntâli.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> * '''Furtìn da segunda guèra mundiâle''', du [[1940]], cun l'intrâ in guèra de l'Itàlia, u gh'è stètu besögnu de custruì di redossi pe'a pupulasiùn in câxu de bumbardamènti. Fra i pa(r)eggi ch'u l'è stètu imbastìu, dui i se trövan a Vaìn e ün inta Do(r)ia, che pe(r)ò u nu l'è stètu finìu. I se cunservan i dui imbucchi, ün da Vìa San Calòcciu, l'âtru in Vìa Rafaèllu. Du '43 a l'è invece a furtificasiùn du trattu de mâ fra Arbenga e A(r)àsce, d'ataccu aa feruvìa. Vegnen ti(r)èi sciü de mü(r)aje cuntru i sbarchi, âte 2 mêtri inte tüttu, cun pustasiùi pe' l'artije(r)ìa, in ciü u gh'é(r)a u diviêtu de razunze l'a(r)ena, isu(r)â, metendughe du reticulâtu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=106}}</ref> === Vìlle sto(r)iche === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' Immaggine:Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia </gallery> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)asce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa restagno, 1993|III. Il paesaggio urbano e le arti, p.155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çittæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivéi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u gròssu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padijùn o a cruxe(r)a, mentre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensciunâ pe'a prìmma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligâ ai fundi agriculi a l'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du [[XX secolo|Növesèntu]]. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertüa a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi i l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Âtre architetü(r)e === * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === Intu quartê u gh'è in cumplessu de scö(r)e ch'u cröve daa matèrna ae elementàri, a primma a se tröva au de sutta de l'Istitüu Cumprenscìvu Arbenga 2<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbengasecondo.edu.it/luogo/sede-san-clemente/|tìtolo=Infanzia Albenga San Clemente|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>, cunusciüa ascì cumme "asìlu de San Clemènte" e istituìu a partì dau [[1981]]-[[1982]].<ref name=":2">{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.114}}</ref> E elementàri, de cuntru, e sun sutta a l'Arbenga 1, uspitè in San Benardìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbenga1.edu.it/luoghi?id=29|tìtolo=Scuola Primaria Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> A partì dau [[1990]] u l'è stètu trasfe(r)ìu in Arbenga l'Istitüu agra(r)iu "Domenico Aicardi", che avanti de stu mumèntu u se truvava a Sanremmu<ref name=":2" />: scituàu ascì stu lì inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria, parte dau [[2000]], de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> == Ecunumia == Cumme pe'u restu da Ciâna, l'ecunumia a se basa in sce l'agricultü(r)a, zà in antigu a l'é(r)a curtivâ a càneva, asèmme ae vìgne e ai u(r)ìvi in sce artü(r)e. Du rèstu u se sa ascì che inte l'Öttusèntu l'a(r)éna de Vaìn a l'é(r)a cunusciüa pe' l'estrasiùn de l'a(r)éna, ch'a serviva pe'i campi de spà(r)eghi. Fra l'âtru du [[1886]] a l'è ina delibe(r)a ch'a l'impune de duve(r)ala numma che pe' Arbenga, de moddu ch'u nu se vegnisse a creà cuncurènsa cu'e sitè a l'ingi(r)u. Dapöi, l'a(r)éna ch'a ghe rèsta a vegne messa sutta tutêla da parte du Cumün, interessàu aa custrusiùn d'in stabilimèntu e de 'na stasiùn invernâle.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.98}}</ref> Inti àgni a vegnì u se punta sempre de ciü au türismu, cu' in'espansciùn de ativitè de stu genere. == Feste e fe(r)e == * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Festa du Santìscimu numme de Ma(r)ìa, a se tegne ai 12 de setèmbre, cu'a messa au santuà(r)iu da Madònna de Fatima dìta dau preve de San Benardìn e a prucesciùn versu vìa San Calòcciu e u Munte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/09/albenga-a-vadino-la-festa-del-nome-di-maria/|tìtolo=Albenga, a Vadino la Festa del Nome di Maria|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> * Castagnata, au cumènsu d'utubre, inti mèximi spàssi duve(r)èi pe' A Vaìn pe' mangià bèn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/castagnata-vain-pe-mangia-ben-vadino/|tìtolo=Castagnata “A Vain Pe’ mangia’ Bèn” a Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> == Sport == * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn du Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ogni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 posti inte tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == Vaìn u vegne traversàu zà daa prìmma mitè du [[XIX secolo|seculu XIX]] daa cuscì dìta ''Littoranea'', vusciüa dai fransesi e finìa dai Savoia, sfartâ de dòppu e cunessa aa gale(r)ìa sutta u Munte, invêce che daa centrâle du lète. Zà du [[1934]] a vìa ciü gròssa du quartê a pìa u numme de Via Piave, da intènde cumme ''Via alla Piave'', in unû aa Caserma, ch'a se tröva propiu lì da vixìn''.'' De quell'annu vegnen ascì finansièi i travai pe'a sò lüminasiùn e scistemasiùn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.91}}</ref> Daa fin da guèra u s'è cumensàu a sentì u besögnu de scistemà a viabilitè sitadìna, l'è pe' stu fètu chi che sutta a l'aministrasiùn Viveri, di ànni '60, ch'u l'ha vistu a lüxe doppu pa(r)egge discusciùi a ''Variante Aurelia'' fra [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Vaìn, ch'a scansa u sèntru da sitè e a passa sutta u Munte pe' mezzu da gale(r)ìa de San Martìn, che au sbuccu in diresiùn [[Arasce|A(r)àsce]] a se ghe cunette a veggia traccia. Inte tüttu u gh'è trê sciurtìe, l'ürtima daa Mi(r)ànda, ch'a permette a cunesciùn cu'a parte da sitè a punènte da Sènta, ciü [[Lüxignan|Lüxignàn]] e [[San Fé (Arbenga)|San Fê]]. Da Vaìn a se de(r)amma dunca a [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a munta versu e due frasiùi arbenganesi e a cuntinua in diresiùn de [[Villanöva]]. == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Staricco, 2021|ISBN=88-88-39761-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=|capìtolo=|cid=Moscardini, 2011}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Arbenga]] nfcodrl7gzdlhattbt5ziodarrtfims Müseu Navâle Rumàn 0 31717 271735 269408 2026-07-11T12:03:26Z N.Longo 12052 ì 271735 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|miniatura|250x250px|[[Palàssiu Pe(r)usu-Seulla|Palàssiu e tûre Pe(r)usu-Seulla]], sêde du müseu]] U '''Müseu Navâle Rumàn''' (''Museo Navale Romano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Musêo|müseu]] d'[[Arbenga]] gestìu da l'[[Istituto Internazionale di Studi Liguri|Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i]], ch'u g'ha a sò sêde in [[Arbenga Veggia]], intu [[Palàssiu Pe(r)usu-Seulla]]. == Sto(r)ia == U müseu u l'è stètu fundàu cu'u fìn de mette in mustra i retruvamènti fèti intu relittu da cuscì dìta [[Nâve rumâna A (Arbenga)|nâve rumâna "A"]], ch'a l'è fundâ du [[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]] au largu d'Arbenga. U relittu, espluràu cu'e tecniche de l'archeulugia sutt'ègua alantu(r)a da pôcu svilüpèi, u l'è stètu stüdiàu int'ina primma campagna guidâ dau prufesû [[Nino Lamboglia]]. Inte quella ucaxùn s'è duve(r)àu cumme base a [[Artiglio (nâve)|nâve specialisâ ''Artiglio II'']] du cumendatû Giovanni Quaglia e, fra i 8 e i 20 de frevâ du 1950, s'è ti(r)àu fö(r)a da l'ègua e primme, picìne, quantitè de mate(r)iâli. Fra u [[1959]] e u [[1961]], cu'in'impurtante campagna cumisciunâ dau ''Centro Sperimentale di Archeologia Sottomarina'', fundàu intu mèntre pròpiu in Arbenga<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La nave romana di Albenga'', p. 182}}</ref>, cu'a [[Daino (nâve)|nâve ''Daino'']] s'è recüpe(r)àu ciü de 700 anfu(r)e, vàri tundi de se(r)amica, rèsti d'armatü(r)e de brunsu e tòcchi du scâfu e de l'armamèntu du relittu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12438:museo-navale-romano-albenga.pdf|tìtolo=Museo Navale Romano d'Albenga|outô=Suvrintendènsa pe'i bêni archeulogichi da Ligü(r)ia|editô=Progetto Accessit - Itinerari del patrimonio accessibile|léngoa=IT, FR|vìxita=2025-01-03}}</ref>. U cö du müseu u l'è stètu inaugü(r)àu du [[1950]] intu salùn de [[Palàssiu D'Aste (Arbenga)|Palàssiu D'Aste]], missu a dispusisiùn dau Cumün d'Arbenga, pe' mustrà i exiti da primma campagna de scâvi, da pôcu finìa<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La nave romana di Albenga'', p. 183}}</ref>. Cun tütti i retruvamènti fèti de dòppu, u müseu u s'è mesciàu du [[1960]] inta sò sêde d'ancöi, intu [[Palàssiu Pe(r)usu-Seulla]]<ref name=":0" />. Au percursu de vixita, du [[1957]] se gh'è zuntu a culesiùn de vâsi de spesià ch'i l'é(r)an duve(r)èi inte l'antìgu uspeâ sitadìn, u [[Uspeâ veggiu de Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icordia (Arbenga)|Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icordia]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-navale-romano|tìtolo=Museo navale romano|outô=Ministe(r)u da Cultü(r)a|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}}</ref>. Pe'i sinquant'ànni daa descuèrta du relittu, du [[2000]] e sun stète misse a növu e dutasiùi divulgatìve de müseu, cu'a zunta de mate(r)iâli in scia sto(r)ia de l'archeulugia sutt'ègua e in sce l'esplurasiùn du relittu d'Arbenga<ref name=":0" />. De ciü, u percursu du müseu u cumprènde ancù a sesiùn in sci repèrti da "Preisto(r)ia inta [[valâ du Pennavaire]]" cun mate(r)iâli de divulgasiùn, ch'a l'è stèta inaugü(r)â du [[2002]]<ref name=":1" />. == Descrisiùn == === Intrâ e atriu === [[Immaggine:Campana subacquea.jpg|miniatura|A campâna batiscòpica intu curtìle du palàssiu]] U müseu u se desvilüppa au primmu cian, quellu nobile, du [[Palàssiu Pe(r)usu-Seulla (Arbenga)|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla]], articulàu fra u gran salùn de rapresentansa e e stansie in sci sò fianchi. Da l'intrâ, faciâ in sce [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], se rìva intu curtìle du palàssiu, dund'u se pò vegghe ina campâna batiscòpica, duve(r)â dau ''Centro Sperimentale di Archeologia Sottomarina'' pe'e sò campagne sutt'ègua. Inte l'atriu du müseu, au primmu cian, se ghe trövan pe' cuntru de repliche de musaichi e de rilievi de l'etè rumâna a sugèttu ma(r)ittimu, cunservèi inte di âtri müsei, ciü che di mudelìn in sca(r)a de [[Nâve de Nêmi|nâve]] du [[Caligola|Caligula]] ch'e sun stète truvèi intu [[Lâgo de Nêmi|lau de Nemi]]<ref name=":0" />. De ciü, inte sta stansia i ghe sun ascì di mate(r)iâli truvèi intu mâ in gi(r)u a l'[[Ìsua Gainâa|Isu(r)a]], cumme in gran tundu de se(r)amica sigilâ africâna di [[VI secolo|seculi VI]]-[[VII secolo|VII]] (de furma Hayes 105), cun di âtri scciappi d'üsu da cuxìna e di anélli e seppi de ciungiu, alantu(r)a duve(r)èi pe' ancu(r)a. Fra de sti seppi, sètte inte tüttu e dae dimensciùi dife(r)ènti, de ün a n'è stèta recustruìa l'ancu(r)a intrega, cu'ina reprudusiùn da parte de legnu mèntre quellu de ciungiu, u seppu e a cuntrumarra, i sun di u(r)iginali<ref name=":2">{{Çitta|Massabò, 2004|''Il Palazzo Peloso Cepolla: il Museo Navale Romano'', pp. 93-94}}</ref>. === Salùn de anfu(r)e === [[Immaggine:Anfore palazzo Peloso Cepolla.jpg|miniatura|E anfu(r)e in mustra truvèi inta nâve rumâna d'Arbenga|sinistra]] A ògni moddu, u cö da culesiùn u l'è furmàu dai retruvamènti fèti intu relittu da [[Nâve rumâna A (Arbenga)|nâve "A"]] inte campagne de scâvu mensunèi de d'âtu<ref>{{Çitta web|url=https://www.centrosubideablu.com/13-immersioni/54-nave-romana-a|tìtolo=Nave Romana A|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}}</ref>. Fra i repèrti, a parte ciü impurtante a l'è rapresentâ da [[Anfu(r)a|anfu(r)e]] du tìpu "Dressel 1B" âte 1,10-1,20&nbsp;m, cu'in sentenâ de ste lì ch'u l'è missu in mustra in scia replica de parte da fiancâ da nâve, pe' fà vegghe cumm'e l'é(r)an rangièi pe'u trasportu, int'in recustrusiùn a cü(r)a du [[Cianté Baglietto|ciantê Baglietto]] de [[Väze|Va(r)azze]] fèta in sci dèti pièi dau relittu<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Il Palazzo Peloso Cepolla: il Museo Navale Romano'', p. 94}}</ref>. De quarche anfu(r)a u n'è stètu truvàu fìna u tappu, fètu de natta o cu'ina pigna, e ascì quarche remasüju du caregu, ch'u l'é(r)a pe'u ciü vìn daa [[Campannia|Campania]] ma ch'u cumprendeva ascì de ninsö(r)e, de pille de se(r)amiche campâne a vernìxe negra, [[Bròcche|brocche]], ''[[Olpe (vâzo)|olpe]]'' e [[Tiàn|tièi]] de se(r)amica cumüne<ref name=":0" />. Int'ina vedrìna missa in scia drìta de l'intrâ du salùn i se ponen vegghe di rèsti da nâve mèxima, cun di tòcchi supravisciüi du sò fasciamme e da lastra de ciungiu ch'a u cruviva. De frunte a sta vedrìna, in scia mancìna de l'intrâ, u ghe n'è in'âtra che pe' cuntru a cuntegne e mercansìe "d'acumpagnamèntu" mensunèi de d'âtu, cun de cuppe e di tundi a vernìxe negra de cuscì dìta "[[Çeràmica canpànn-a|campâna A]]", insemme a di còlli de anfu(r)e che se vegghe ch'i l'é(r)an serèi cun sti tappi fèti de natta, stagnèi cun malta da casìna, o cu'ina pigna, cu'e ninsö(r)e chi in mustra ch'e l'é(r)an parte du caregu da nâve. Inta tèrsa vedrìna, in sciu fundu du salùn, i sun cunservèi i repèrti de l'armamèntu de burdu, cumme due ''[[Fistula aquaria|fistulae]]'' de ciungiu, in [[Corzeu|crugiòlu]] e in strümèntu de ciungu cunusciüu cumme a "röa de manövra" ma daa funsiùn nu gua(r)i cè(r)a, fòscia duve(r)àu pe' fabricà de corde; de ciü, fra e côse de ciungiu, se pò ancù regurdâ in curnu ch'u l'é(r)a apesu aa nâve, daa funsiùn rituâle cuntru u percösciu. Int'ina vedrinetta scimile a sta lì i ghe sun di tòcchi d'èlmi cun crövi-cupetta e i rèsti d'in armatü(r)a, fòscia lighèi aa presènsa d'ina scorta armâ in scia nâve e, au sèntru du salùn, in mudelìn da nâve mèxima. A l'ürtimu, int'ina vedrìna missa cuntru a mü(r)aja, se ghe pò vegghe ina selesiùn de dutasiùi de burdu mensunèi de d'âtu, cun brocche, anfu(r)ette, tièi e âtru<ref name=":0" /><ref name=":2" />. === Stansie late(r)âli === Dau salùn u se passa pöi inte due salette ciü picìne, ch'e cuntegnen di repèrti d'âtra u(r)igine, che pe'u ciü i ne vegnen dau relittu da nâve rumâna ch'a l'è fundâ au largu d[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Dian]] pôcu ciü tardi da mitè du [[I secolo|primmu seculu]]. Inta primma e sun cunservèi duzze de anfu(r)e ch'e purtavan u caregu de vìn spagnollu da [[Nave rumana da Maina de Dian|nâve a ''dolia'' de Dian]], du tìpu Dressel 2/4, in gran cuèrciu e dui ''[[Dolium|dolia]]'' nu gua(r)i grossi, i ciü picìn truvèi intu relittu. Sti ''dolia'' i g'han u bullu da fabrica aa vista, a ''Hilarius M.P.'' da [[Campannia|Campania]], e ün de sti lì u presènta fina e tracce de in intervèntu pe' rangiâlu, cun de [[Gràppa (zónto)|grappe]] de ciungiu a cua de rundu(r)ìna misse a serâ de venaü(r)e ch'e s'é(r)an furmèi in scia duggia quand'a l'è stèta cötta. Rembâ aa mü(r)aja a gh'è ascì ina vedrìna cu'in lingòttu de ciungiu, dunàu dau sciù Quaglia, ch'u ne vegne dae mine(r)e d'argèntu da [[Britannia]], dund'u l'è stètu descuèrtu du [[1918]], ch'u g'ha in simma u stampu de l'[[Vespasiàn|impe(r)atû Vespasiàn]]. A segunda saletta a cuntegne pe' cuntru de dutasiùi da nâve, duve(r)èi inta cuxìna de burdu e truvèi versu a sò puppa, cumme de cupette de tèra sigilâ italica, üna cu'u bullu de ''C. Murrius'', de ''[[Olla (contenitô)|olle]]'', in murtà, de lüxèrne a vulüe, de cupette da bêve du tìpu sutì, di cuèrci da brocche e âtru, e ascì trê pedìne da zögu de veddru e di pesi picìn de ciungiu pe' pescâ. A l'ürtimu, inta vedrìna missa in sce in cantu da stansia, i ghe sun in [[Énbrexo|embrexe]], in [[Cóppo|cuppu]] e in grande cuntenitû de ciungiu; de ciü, e se ghe trövan e strümentasiùi pe'e mustre multimediâli<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Il Palazzo Peloso Cepolla: il Museo Navale Romano'', pp. 94-95}}</ref>. === Mustre fisse === De lungu au primmu cian, inta cuscì dìta sâla da lugetta, a l'è missa in mustra a culesiùn de vâsi da spesiâ de l'[[Uspeâ veggiu de Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icordia (Arbenga)|uspeâ veggiu de Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icordia]], furmâ da in sentenâ de pèssi daa carateristica decurasiùn gianca-blö, fabrichèi [[Ceramica de Sann-a|a Sauna]] e [[Çeramica d'Arbissöa|in Arbisöa]] fra u [[XVII secolo|Seisèntu]] e u [[XX secolo|Növesèntu]]. De ciü, u gh'è ancù a mustra fissa dedicâ aa preisto(r)ia inta [[valâ du Pennavaire]], a cü(r)a de Milly Leale Anfossi e ch'a campa di mate(r)iâli truvèi inte öttu scìti dife(r)ènti, ch'i cröven in periudu de tòstu 15.000 ànni, dae cultü(r)e di caciaùi du [[Paleolìtico|paleuliticu]] fìna a rivà a l'imprinsippiu da sto(r)ia<ref name=":0" />. == Nòtte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albingaunum|url=https://books.google.com/books?id=wGZOAAAAYAAJ|ànno=2004|editô=Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Massabò, 2004}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12438:museo-navale-romano-albenga.pdf|tìtolo=Museo Navale Romano d'Albenga|outô=Suvrintendènsa pe'i bêni archeulogichi da Ligü(r)ia|editô=Progetto Accessit - Itinerari del patrimonio accessibile|léngoa=IT, FR|vìxita=2024-12-31}} * {{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-navale-romano|tìtolo=Museo navale romano|outô=Ministe(r)u da Cultü(r)a|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}} * {{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/museo-navale-romano.htm|tìtolo=Museo Navale Romano|outô=Cumün d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Musêi da Ligùria|Arbenga]] k60hugjriaj7uwknxim5gohmgnrrl6c Albingaunum 0 32020 271739 269819 2026-07-11T12:09:29Z N.Longo 12052 ì 271739 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} '''''Albingaunum''''' a l'é(r)a ina sitè rumâna cun dignitè de ''[[municipium]]'', cumpresa, dai tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]], inta ''[[Regio IX Liguria]]'' e fundâ dai rumèi inti [[Anni 90 a.C.|ànni 90]]-[[Anni 80 a.C.|80 primma de Cristu]] a pià u pòstu de l'antìga capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingauni]], ''[[Albium Ingaunum]]'', vegnüa cu'i seculi a mudèrna sitè d'[[Arbenga]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine === Cu'a cunquista rumâna de tère di [[Ingauni]], cumpìa dau cunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus]] du [[181 a.C.]], i invaxùi i n'han piàu ascì a capitâle, l'''[[oppidum]]'' de ''[[Albium Ingaunum]]'', daa pusisiùn ch'a nu l'è ancù gua(r)i cè(r)a e che de prubabile u se truvava in sciu briccu d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] o, se nù, zà inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fòscia intu scitu da sitè d'ancöi. A ògni moddu, da quellu mumèntu u nu gh'è de nutissie stò(r)iche ch'e fassen de mensiùi aa sò rifundasiùn cumme ''Albingaunum'', sitè vusciüa dai rumèi in sce zine d[[a Sènta]], cu'e pôche infurmasiùi a dispusisiùn ch'e ne vegnen numma che da l'[[Archeologia|archeulugìa]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 7-8}}</ref>. Dai livélli ciü antìghi di scâvi in [[Arbenga Veggia]] u pà defèti che ''Albingaunum'' a secce stèta fundâ aa fìn du [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]], inti ànni 90-80 a.C., mèntre e sò primme [[Mü(r)aje d'Arbenga|mü(r)aje sitadìne]] e sa(r)ean de pôcu ciü mudèrne, datèi a l'80-70 a.C. A ògni moddu, u l'è puscibile che intu scitu da sitè rumâna u se ghe truvesse zà in campu rumàn fètu sübitu dòppu da cunquista di Ingauni, dund'u se sa(r)ea svilüpâ ciü tardi ''Albingaunum'', da lucalisâ int'ina parte d'Arbenga Veggia ch'a nu sa(r)ea ancù stèta stüdiâ<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', p. 8}}</ref>. === Tèmpi di rumèi === [[Immaggine:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|miniatura|Detaju da ''[[Tabula Peutingeriana]]'' cun, in scia mancina, ''Albingauno'']] Cu'a ''[[Lex Pompeia de Transpadanis|Lex Pompeia]]'' de l'[[89 a.C.]], aa fìn da cuscì dìta [[Goæra sociâle|guèra suciâle]], aa sitè u gh'è dev'êsse zà stètu cuncessu u ''[[Dirìtto latìn|ius Latii]]'' mèntre, de prubabile, ai tèmpi du [[Giulio Cesare|Césa(r)e]] u remunta u ricunuscimèntu da [[Çitadinànsa romànn-a|sitadinansa rumâna]] e d'in statüu münicipâle, pe' rivà cuscì a l'intrega partecipasiùn au stàttu rumàn. Cu'a custitusiùn a ''[[municipium]]'', a sitè a l'è stèta iscrìta aa ''[[gens Publilia]]'', cu'e iscrisiùi ch'e se ghe rife(r)iscen, truvèi tantu in Arbenga che intu rèstu de l'[[Ingaunia]], ch'e l'han permissu ina recustrusiùn du terito(r)iu arbenganese, ch'u curispundeva grossu moddu a quellu di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingauni]] e di [[Epanterii|Muntâni]], cun di cunfìn ch'i sun stèti repièi pe'a [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi ingauna]]. Cun l'urganisasiùn aministratìva vusciüa da l'[[Aogusto|Augüstu]], u ''municipium'' d'''Albingaunum'' u l'è stètu asegnàu aa ''[[Regio IX Liguria]]''<ref name=":2">{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 8-9}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 13-14}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia della collettività'', p. 54}}</ref>. Fra e pôche testimunianse d'alantu(r)a ch'e parlen d'<nowiki/>''Albingaunum'' u se pò regurdà u [[Publius Cornelius Tacitus|Tacitu]], ch'u fà ina mensiùn d'Arbenga, a primma cunusciüa dund'a secce dìta ''municipium'', inte l'ambitu di scuntri fra [[Otho|Utùn]] e [[Vitellius|Vitèlliu]] pe' vegnì impe(r)atû aa morte du [[Nero|Ne(r)ùn]] e du [[Galba]]: de precisu, dòppu da [[Bataja de Forum Julii|bataja de ''Forum Julii'']], i òmmi du Vitèlliu i se sun reti(r)èi in ''[[Antipolis]]'', ancöi [[Antibu|Antibes]], mèntre quelli de l'Utùn i l'han truvàu de repa(r)u pròpiu in Arbenga. Du [[I secolo|I seculu]] e ghe sun ascì de iscrisiùi ch'e cuntegnen di rimandi a l'urganisasiùn du ''municipium'', mensunandune e càreghe sitadìne. Fra de ste lì, che pe'u ciü e curispunden a quelle inti âtri municìpi de l'epuca, i se ponen rigurdà i quattru âti magistrèi ch'i guvernavan a sitè, dui ''[[quattuorviri]]'' cun puteri inta giüstissia e dui ''[[Aedile|aediles]]'' ch'i gh'axevan de funsiùi in mate(r)ia d'urdine pübbricu, de cumèrci e de travài pübbrichi. Dapöi, e se trövan de mensiùi du [[Praefectus|prefèttu]], ch'u piava a càrega di ''quattuorviri'' in sò mancansa e du [[Quaestor|questû]], respunsabile de sustanse siviche, ciü che du cunseju sitadìn, l'''[[Curiales|ordo decurionum]]'', cu'a burghesia ingauna lì riünìa ch'a ghe numinava i magistrèi da sitè. De ciü, i ghe sun ancù di rife(r)imènti ae figü(r)e religiuse di ''[[Flamin|flamines]]'', de ''flaminicae'' e du [[Sodales Augustales|cunseju di ''augustales'']]; a ògni moddu a ciü parte da pupulasiùn a se cumpuneva da ''[[plebs]] urbana'', furmâ da òmmi pove(r)i, [[Libèrto|libèrti]] e [[Scciavitù inta Rómma antîga|scciavi]]<ref name=":0">{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', p. 9}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 14-16}}</ref>. E testimunianse archeulogiche da primma etè de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]], ciü ricche de quelle scrìte, e fan pröa du grande svilüppu ch'u l'ha interesàu a sitè, tantu che inta segunda mitè du I seculu i sun stèti frabichèi pa(r)eggi munümènti fünebri in sce vìe a setentriùn e a meridiùn d'''Albingaunum'', cumprese dau [[13 a.C.]] intu percursu da ''[[Via Julia Augusta]]''. Dapöi, a quelli tèmpi i remuntan dui di pôchi edifissi pübbrichi truvèi inta sitè, ch'i sun a grande custrusiùn a ''ambulacrum'' a punènte de mü(r)aje e in ''campus'' pe'e pratiche spurtive, dunàu da in ''quattuorvirum'' aa sitè. Fra u [[II secolo|II seculu]] e l'imprinsippiu du [[III secolo|III]] i sun stèti ti(r)èi sciü l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]], l'[[Acquedòttu rumàn d'Arbenga|acquedòttu]] e e [[Tèrme rumâne d'Arbenga|tèrme]], duvèrte de prubabile ai tèmpi du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], ch'a gh'è stèta dedicâ ina targa daa ''plebs'' ingauna, du [[214]]. U svilüppu da sitè u l'ha interesàu ascì u rèstu da [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] che, dae testimunianse inti tupònimi e daa descuvèrta de ruìne d'ina [[Villa rumâna de Lüxignàn|villa a Lüxignàn]], a dev'êsse stèta interesâ da in gran sfrütamèntu pe' l'agricultü(r)a<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 9-10}}</ref>. De pa(r)eggi de sti travài u se tröva mensiùn inte targhe ch'e regòrdan i intervènti de benefatùi, cumpresi di senatùi e di persunaggi de cuntu cumme u [[Vale(r)iu Braduaniu Màuricu|M. Vale(r)iu Braduaniu Màuricu]], ch'u l'è intervegnüu inta custrusiùn de tèrme, u Q. Vibiu Egnassiu Sulpiciu Priscu, ch'u e l'ha finìe, e in senatû, prucunsu(r)e de l'[[Acaia (provìnsa romànn-a)|Acaia]], ch'u l'ha cumandàu di travài pe'a scistemasiùn idraulica da sitè, scibèn ch'u nu se ne secce sarvàu u numme<ref name=":0" />. De ciü, fra i persunaggi ch'i l'han segnàu a sto(r)ia d'''Albingaunum'' u se pò ancù regurdà u [[Proculus]], in riccu prupieta(r)iu de tère ch'u l'é(r)a vegnüu gene(r)âle e che, du [[280]], u l'é(r)a stètu numinàu cumme impe(r)atû dae sò trüppe, vegnindu aa fìn batüu inti scuntri cun [[Probus]], l'impe(r)atû legìttimu<ref name=":1">{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', p. 10}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref>. Inti ürtimi tèmpi de l'impe(r)u, u [[III secolo|III seculu]] u dev'êsse ancù stètu in mumèntu de pâxe: a frunte d'ina mancansa tòstu cumplêta de testimunianse stò(r)iche, dai scâvi u nu pà defèti che a sitè a l'agge patìu di grossi intervènti. Pe' cuntru, dau [[IV secolo|IV seculu]] i sun stèti truvèi in sci burdi d'[[Arbenga Veggia]] i segni de quarche derucamèntu d'edifissiu e de sò recustrusiùn, sènsa che pe(r)ò u se pòsse parlà cun segü(r)essa d'in mumèntu de crìsi, cumm'u gh'è stètu intu seculu de dòppu<ref name=":1" />. === Da ''Albingaunum'' a Arbenga === Cu'e [[Invaxoìn barbàriche|invaxùi di barba(r)i]] a sitè d'''Albingaunum'' a l'ha patìu a l'imprinsippiu du [[V secolo|V seculu]] in gran sachezzu da parte di [[Vixigöti|Vixigôti]], ch'u l'ha purtàu a ina riurganisasiùn da [[Rivêa|Rive(r)a]] e aa recustrusiùn d'Arbenga pe' intervèntu du gene(r)âle [[Flaviu Custansu]], pöi vegnüu fina impe(r)atû. Sti travài, cumensèi du [[417]] e ch'u se ne tröva de mensiùn tantu int'ina targa dedicâ au Flaviu Custansu, cunservâ intu [[Palàssiu Còsta-Du Carettu (Arbenga)|Palàssiu Còsta-Du Carettu]], che int'in tòccu du ''[[De reditu suo]]'' du [[Rutilius Claudius Namatianus|Rütiliu Claudiu Namasiàn]], i trövan in parte de cunfèrme ascì dai scâvi inta sitè. Intu detaju, a ''Albingaunum'' a l'é(r)a vegnüa in impurtante scitu strategicu intu punènte de l'impe(r)u, e pe' stu fètu e ne sun stète rangièi e mü(r)aje, mèntre e custrusiùi au de fö(r)a da sènta e sun finìe in abandùn. Ste lì e sun stète repièi cumme campusanti e sciti sâcri pe'a [[Crestianêximo|religiùn cristiâna]], ch'a s'é(r)a intu mèntre spantegâ fra i sò abitanti, tantu che du V seculu a gh'è ascì a primma mensiùn d'ün di veschi da sitè, u [[Quinsiu (vescu d'Arbenga)|Quinsiu]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 10-11}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 19-20}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref>. Finìa a parèntexi di [[Ostrogöti|ostrugôti]], Arbenga a l'è passâ pe' tòstu in seculu inta ''[[Provincia Maritima Italorum]]'' bizantìna, vegnindune in impurtante sèntru d'aministrasiùn, sêde d'in sò magistràu sivìle e militâre, cu'e pôche testimunianse da l'archeulugìa ch'e fan pröa da cuntinuasiùn di tràffeghi cu'u [[Levante]] e u [[Àfrica do Nòrd|setentriùn de l'Africa]]. A l'ürtimu, a sitè a l'è dunca intrâ inte l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] in moddu dramaticu, cu'a cunquista e u sachezzu da parte di [[Longobàrdi|Lungubardi]] du [[Rotari|Rota(r)i]] ch'u n'ha fètu pèrde pe' pa(r)eggi ànni l'impurtansa e e funsiùi aministratìve che Arbenga a gh'axeva avüu pe' de lungu<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', p. 11}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 20}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia della collettività'', pp. 56-57}}</ref>. === Scâvi de ''Albingaunum'' === [[Immaggine:Anfiteatro alla fine dello scavo.jpg|miniatura|L'[[Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|anfiteâtru rumàn]] aa fìn di scâvi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], inti [[Anni 1930|ànni '30]]]] L'interesse pe'u passàu rumàn d'Arbenga u l'ha cumensàu a svilüpâse inta segunda mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], ciü o mênu in seculu ciü tardi che inte âtre sitè da mèxima u(r)igine, cu'u primmu persunaggiu ch'u n'ha stüdiàu l'antighitè ch'u l'è stètu u fràtte dumenicàn [[Gio Giacomo Salomonio]]. Vellu, priû du [[Cunvèntu de San Dumenegu (Arbenga)|cunvèntu de San Dumenegu]], ciü che interesâse ae scritü(r)e antìghe ch'e parlan da sitè u s'è dètu da fâ ascì pe' sarvâne e stüdiâne e testimunianse archeulogiche, mettendune asemme ina culesiùn cun quantu truvàu inti scâvi du [[1553]] pe' frabicâ e növe mü(r)aje. Fra de ste lì, u l'ha sarvàu l'impurtante targa du [[214]] dedicâ au [[Caracalla|Ca(r)acalla]] daa ''plebs'' ingauna, ancöi scentâ ma dau tèstu cunusciüu grassie aa trascrisiùn fèta dau fràtte. Grassie ascì au travaju du Salomonio, dau [[XVII secolo|Seisèntu]] u gh'è stètu de l'interesse da nubiltè arbenganese pe'e antighitè rumâne, scibèn che pe'u ciü u l'andaxeva versu l'acàttu e l'impurtasiùn de scultü(r)e antìghe o de güstu antìgu da âtre sitè<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La ricerca storica e archeologica'', pp. 18-19}}</ref>. I stüddi du Salomonio i sun stèti purtèi avanti da l'[[Alessandro Costa|Alessandro Còsta]], priû e abâte du [[Abasìa de San Martìn (Arbenga)|munastê de l'Ìsu(r)a]], ch'u l'ha fètu trascrìve e memo(r)ie du fràtte dumenicàn, integrandule cu'e növe descuvèrte. Dapöi a gh'è stèta a descuvèrta de de tumbe rumâne cu'a custrusiùn du [[Santua(r)iu da Madonna de Puntelungu|santua(r)iu de Puntelungu]], stüdièi dau [[Nicolò Maria D'Aste]], mèntre, de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] i sun sciurtìi i primmi libbri in sce antighitè d'Arbenga, ch'i l'han recampàu pe'a primma votta e cunuscènse d'alantu(r)a in scia sitè. Intu detaju, i se ponen regurdà u libbru du [[Giuseppe Cottalasso]] du [[1820]], quelli du [[Domenico Navone]] e du [[Girolamo Rossi]] da fìn de l'Öttusèntu e ancù i stüddi du [[Giovanni Battista Spotorno]] e de l'[[Angelo Sanguineti]] in sce iscrisiùi rumâne d'Arbenga<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La ricerca storica e archeologica'', p. 19}}</ref>. I stüddi ciü mudèrni in sce pôche ruìne d'<nowiki/>''Albingaunum'' i sun cumensèi cu'i intervènti de l'[[Alfredo d'Andrade]], diretû de l'ufissiu pe'a cunservasiùn di munümènti du Piemunte e da Ligü(r)ia, ch'u l'ha fètu recustruì [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]] e pià i primmi rilevamènti du cumplessu de [[Tèrme rumâne d'Arbenga|tèrme]], scampàu ai travài pe' largâ e zine d[[a Sènta]]. A ògni moddu, di scâvi mudèrni e scistematichi i sun rivèi survetüttu cu'e campagne du [[Nino Lamboglia]] che, pe'i quarant'ànni e ciü da sò ativitè, u l'ha stüdiàu tòstu tütte e ruìne d'''Albingaunum'' cunusciüe au dì d'ancöi. Fra i scâvi inandièi a partì dai [[Anni 1930|ànni '30]] i se ponen dunca regurdà, inte l'urdine, quelli aa necròpuli a meridiùn da sitè, a l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] e au [[Cumplessu de San Calòcciu (Arbenga)|cumplessu de San Calòcciu]], e pöi i scâvi d'avanguardia au rèlittu da [[Nâve rumâna d'Arbenga|nâve rumâna "A"]], i intervènti a custrusiùi ciü medievâli e, inti [[Anni 1950|ànni '50]], i primmi scâvi in [[Arbenga Veggia]], che, fra l'âtru, i l'han fètu descruvì in tòccu de [[Mü(r)aje d'Arbenga|mü(r)aje sitadìne]]. Fra e ürtime descuvèrte e ghe sun stète ancù quelle d'ina pursiùn da ''[[Via Julia Augusta]]'', fèta du [[1994]], da necròpuli a setentriùn da sitè e da [[villa rumâna de Lüxignàn]], cun tütta st'ativitè, che u(r)amài a và avanti da tòstu in seculu, ch'a l'ha purtàu aa fundasiùn de istitusiùi dedichèi aa prumusiùn de l'impurtante patrimôniu rumàn d'Arbenga, cumme u [[Müseu Navâle Rumàn]] e u [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La ricerca storica e archeologica'', pp. 19-26}}</ref>. == Descrisiùn == === Strutü(r)a === [[Immaggine:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|miniatura|Ciànta tupunumàstica d'[[Arbenga Veggia]], cu'a réa de caruggi ch'a ne duve(r)ea vegnì drìta da l'impiantu da sitè rumâna]] A strutü(r)a da sitè d'''Albingaunum'' a nu l'è gua(r)i cunusciüa intu detaju, scicumme che a pusisiùn da sitè medievâle e mudèrna in simma a quella rumâna, asemme aa presènsa d'in gran depòxitu d'ègua sututèra, e nu l'han permissu di scâvi estesi in [[Arbenga Veggia]], ma numma che di stüddi ciü picìn fèti inte l'ucaxùn d'âtri travài. Fra de sti lì, i scâvi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] inti canti de süd-èst e de süd-ovest da sitè, fèti du [[1955]]-[[1956|56]], i l'han pe(r)ò cunsentìu de pruà ina precisa curispundènsa de [[Mü(r)aje d'Arbenga|mü(r)aje sitadìne]] pe' tütta a sò sto(r)ia, da quelle di tèmpi da [[Repùbrica Romànn-a|Repübbrica Rumâna]] truvèi a quattru metri sutt'au livéllu du terén fìn a quelle du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. Lì u s'è descuvèrtu ascì che, inti tèmpi de pâxe du [[I secolo|I]]-[[III secolo|III seculu]], ste mü(r)aje e l'é(r)an stète cacièi zü pe' fâghe de növe custrusiùi, cu'a sitè ch'a s'é(r)a estesa inta ciâna vixìna mênu che versu levante, dunde alantu(r)a a se faciâva drìta in sciu mâ<ref name=":5">{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 30-32}}</ref>. Pe'i àssi ciü impurtanti da sitè, scibèn ch'u manche de cunfèrma archeulogica, a pà tòstu segü(r)a a curispundènsa da [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|vìa de Medaje d'Ò(r)u]] cu'u càrdu màscimu, scicumme ch'a l'è in cuntinuasiùn drìta du [[Viâle Puntelungu (Arbenga)|viâle de Puntelungu]], che pe' cuntru u n'è stètu pruàu a curispundènsa cun l'antìga ''[[Via Julia Augusta]]''. De cuntru u gh'è quarche prublema de ciü cun l'identificasiùn de l'àsse de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]-[[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Ricci]] cu'u decümàn màscimu, scicumme che, versu punènte, u sa(r)ea stètu tapàu da ina grande custrusiùn a üsu pübbricu truvâ du [[1971|'71]] sübitu fö(r)a de mü(r)aje. Pròpiu in scia cruxe(r)a fra u càrdu e decümàn, pe' cuntu d'ina teurìa, u puxeva truvâse u [[Forum|fò(r)u]] da sitè, ma pe'u mumèntu u nu gh'è de pröe da sò pusisiùn<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 32-33}}</ref><ref name=":3">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', pp. 13-14}}</ref><ref name=":4">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 13-14}}</ref>. Drentu de mü(r)aje, a réa de vìe e de viöi ch'a traversava a sitè a duveva curispunde, armenu in parte, a quella d'ancöi, dètu che i rèsti de custrusiùi antìghe i g'han in urientamèntu tòstu pa(r)eggiu a quelle vegnüe de dòppu. Mi(r)andu aa cianta urtugunâle d'Arbenga Veggia, u Lamboglia u l'ha fètu a primma prupòsta de recustruì a strutü(r)a d'<nowiki/>''Albingaunum'' cumme quella d'in ''[[castrum]]'', ch'i l'é(r)an traversèi da ina réa de stradde perpendiculâri. Intu detaju, u studiusu u l'ha fètu due prupòste in scia strutü(r)a da sitè: a primma a l'è quella da presènsa d'in grande isulàu au sèntru da sitè, determinàu dai àssi de [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]] e de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], du tüttu paralêli au càrdu e au decümàn màscimu. Repiandu a furma de stu lì, u se pu(r)ea dunca truvà ina spartisiùn da sitè inte duzze blòcchi tòstu pa(r)eggi fra de liâtri, marchèi da de vìe che pe'u ciü e cuincidden cun quelle d'ancöi. A segunda prupòsta du Lamboglia, fèta dòppu di scâvi du '55-'56, a vu(r)ea che de cuntru sta réa a fusse ciü strêta, a blòcchi tòstu squadrèi de 35 metri pe' 40, dimensciùn scimile a l'''[[Actus (ünitè de mesü(r)a)|actus]]'' rumàn, de ciü o mênu 35,5&nbsp;m. A ògni moddu, tütt'asemme, sti isulèi i rivavan a cruvì in'estensciùn de ciü o mênu 7,5&nbsp;ha, cu'ina sitè che, drentu ae mü(r)aje, a nu l'é(r)a gua(r)i grossa e ciü picìna de ''[[Albintimilium]]'', cumme du rèstu cunfermàu dau [[Strabo|Strabùn]] che, du [[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]], u dà a ''Albingaunum'' numma che u titulu de ''pòlisma'', in cangiu du ciü impurtante ''eumegétes'' duve(r)àu pe'a sitè de l'[[Intemelia]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 32-34}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La pianta della città'', p. 41}}</ref><ref name=":3" /><ref name=":4" />. Inti ànni du sò màscimu splendû, ai tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]], ''Albingaunum'' a s'è pe(r)ò estesa au de fö(r)a de mü(r)aje, dund'i sun stèti truvèi i rèsti de pa(r)egge custrusiùi. A meridiùn da sitè, in diresiùn de dund'u se duveva truvà u [[Pòrtu d'Arbenga|pòrtu]], e ruìne truvèi inta gè(r)a d[[a Sènta]] e g'han in urientamèntu pa(r)eggiu francu ae custrusiùi du sèntru, fètu ch'u l'è segnu de in'espansciùn da sitè ch'a l'è stèta urdinâ e prugetâ cun atensiùn. I növi quartèi, intu detaju, i l'é(r)an rivèi fìn a cunfinà cu'a cuscì dìta [[Necròpuli meridiunâle d'Albingaunum|necròpuli meridiunâle]], de custrusiùn ciü antìga, che defèti a l'è gi(r)â int'ina mane(r)a dife(r)ènte, de prubabile segundu u percursu da ''Via Julia Augusta''. Sta strutü(r)a inte l'espansciùn sitadìna a se tröva ascì versu punènte, tantu che i rèsti da custrusiùn pübbrica du [[I secolo|I seculu]] truvâ fö(r)a de mü(r)aje i sun vurtèi au mèximu moddu de quelli in Arbenga Veggia. A l'ürtimu, sübitu fö(r)a daa sitè, e sun stète truvèi ancù de necròpuli, tütte facièi in scia ''Via Julia Augusta'', cun l'üna ch'a l'é(r)a [[Necròpuli setentriunâle d'Albingaunum|a setentriùn]], d'ancöi in sciu viâle de Puntelungu, mèntre l'âtra a l'é(r)a a meridiùn da sitè, estendenduse daa gè(r)a da Sènta fina in sciu briccu d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 34-38}}</ref><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La pianta della città'', p. 42}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', pp. 14-16}}</ref><ref name=":4" />. A dife(r)ènsa da situasiùn ai tèmpi de l'impe(r)u, a nu l'è gua(r)i cunusciüa l'evulusiùn de ''Albingaunum'' inte l'[[Tàrda antighitæ|etè tardu-antìga]]. L'intervèntu ciü impurtante, testimuniàu tantu dai scrìti che inti scâvi, u l'è stètu quellu da recustrusiùn de mü(r)aje da sitè a l'imprinsippiu du [[V secolo|V seculu]], cumandâ dau generâle [[Flaviu Custansu]] e frabichèi pròpiu dund'e gh'é(r)an e primme mü(r)aje di tèmpi da Repübbrica, cun Arbenga ch'a s'è cuscì turna strêta inte quelli cunfìn. De quellu seculu i se sun svilüpèi ascì i cumplessi religiusi ''extra moenia'' de [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|San Vitû]] e de [[Cumplessu de San Calòcciu (Arbenga)|San Calòcciu]], fèti rispetivamènte da vixìn ae necròpuli a setentriùn e a meridiùn da sitè, cun quelli sciti ch'i l'han cuscì cunservàu de funsiùi de campusanti, mèntre e custrusiùi pübbriche au de fö(r)a de mü(r)aje e l'é(r)an zà stète abandunèi e, in parte, duve(r)èi turna cumme campusanti. A ògni moddu, dai scâvi u pà che fina in Arbenga Veggia a sitè a se fusse strêta, cun di söi de zettu e de mate(r)ia urganica ch'i fan pröa de sciti duve(r)èi pe' l'agricultü(r)a<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', p. 41}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', pp. 16-17}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 16-17}}</ref>. === Custrusiùi === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|U palàssiu du ''castrum'' avanti du [[1938]] Studio della pianta dell'anfiteatro romano di Albenga.png|Ciànta de l'anfiteâtru Pianta delle terme romane di Albenga.jpg|Ina cianta de tèrme da sitè Piloni dell'acquedotto romano emergenti nel Centa.jpg|Di pilùi de l'acquedòttu Mappa dei monumenti funerari della via Iulia Augusta.jpg|Cianta da necròpuli du Munte </gallery> * ''Castrum'': u ''castrum'', o castéllu da [[Pòrte da Ma(r)ìna (Arbenga)|Pòrte da Ma(r)ìna]], u l'é(r)a ina furtificasiùn ch'a se truvava intu mezzu de mü(r)aje de levante, a prutesiùn da pòrte ch'a g'ha dètu u numme. Intu ''castrum'', caciàu zü du [[1938]], i se puxevan ancù vegghe di grossi blòcchi de [[prìa de Cixàn]], de prubabile u(r)igine rumâna, missi a furmà due tûre ch'u ghe sciurtiva intu mezzu u decümàn màscimu da sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VI, ''Le mura'', p. 138}}</ref>. * ''Domus'' de süd-ovest: a l'è l'ünica custrusiùn privâ in [[Arbenga Veggia]] a êsse stèta stüdiâ cu'in scâvu, missa intu cantu de süd-ovest de mü(r)aje. Sta ''domus'', che fòscia a s'estendeva fìn au [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|càrdu màscimu]], a l'è stèta datâ au [[I secolo|I seculu]] e, intu detaju, a parte scavâ a l'è u sò fundu, cu'in ''[[peristylium]]'' a quattru làtti dund'u se ghe druviva, fòscia, in ninfeu. Inti rèsti de sta strutü(r)a, caciâ zü du [[V secolo|V seculu]] pe' fâghe passà e növe mü(r)aje da sitè, u gh'è stètu truvàu ascì di rèsti de pitü(r)e<ref name=":6">{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', p. 38}}</ref>. * Mü(r)aje da sitè: e mü(r)aje ch'e seran Arbenga Veggia, scibèn ch'e sun stète rangièi pa(r)egge votte, e g'han de fundasiùi de l'etè rumâna, quand'e sun stète recustruie armenu due votte. U primmu gì(r)u de mü(r)aje u remunta defèti a l'etè da [[Repùbrica Romànn-a|Repübbrica Rumâna]] e, cu'u màscimu splendû da sitè ai tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]], u l'é(r)a stètu caciàu zü pe' cunsentì aa sitè de spandise. De dòppu, cu'a recustrusiùn d'''Albingaunum'' cumandâ dau [[Flaviu Custansu]] du [[V secolo|V seculu]], a sitè a s'è turna strêta inte sò mü(r)aje, cu'e növe furtificasiùi ch'e curivan pròpiu in curispundènsa de quelle antìghe<ref name=":5" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VI, ''Le mura'', pp. 133-135}}</ref>. * Custrusiùn a ''ambulacrum'': a l'è ina grande custrusiùn pübbrica descuvèrta a punènte da sitè, sübitu fö(r)a du gì(r)u de mü(r)aje, intu cursu d'in scâvu du [[1970]]-[[1971|71]]. Daa pursiùn stüdiâ u s'è descuvèrtu che sta strutü(r)a a gh'axeva ina cianta a quattru làtti, de 32 mêtri pe' 29,50 de dimensciùn, cun tüttu in ''[[ambulacrum]]'', in pòrtegu, de 4&nbsp;m de larghessa ch'u ne faxeva u gì(r)u, cu'in abside ch'u se ghe druviva aa mitè de ün di làtti e in basamèntu squadràu ch'u l'è stètu descuvèrtu intu mezzu du curtì. Sta custrusiùn, datâ inti söi du [[50]]-[[60]] dòppu Cristu, a nu l'è stèta ancù bèn identificâ e, fòscia, a gh'axeva de funsiùi de mercàu o de scitu religiusu, cu'in munümèntu che de prubabile u se truvava in sciu basamèntu au sò sèntru<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', p. 37}}</ref>. * ''Campus'': u ''campus'', in ciàn ch'u puxeva êsse duve(r)àu pe' de ativitè spurtìve o militâri, u l'é(r)a in scitu pübbricu d'''Albingaunum'' cunusciüu numma che pe'a sò mensiùn int'ina targa, dund'u se regòrda cumm'u secce stètu dunàu aa sitè da in ''[[Aedile|aediles]]'' de l'imprinsippiu du [[I secolo|I seculu]], ch'u nu n'è restàu u numme. Daa strutü(r)a de âtre sitè rumâne podâse che u ''campus'' u se truvesse da rènte ae tèrme, mèntre in'identificasiùn cu'a custrusiùn a ''ambulacrum'' a nu curispunde(r)ea pe'a presènsa di sò pòrteghi, scicumme che inta targa u se fà de mensiùn du ''campus'' cumme seràu da ''maceriae'', de mü(r)aje<ref name=":6" />. * Tèrme: u gran cumplessu de tèrme, in parte stüdiàu inti primmi [[Anni 2000|ànni du 2000]], u se tröva in scia zina drìta da Sènta dunde, de dòppu, u gh'è stètu frabicàu ascì u [[Cumplessu de San Clemènte (Arbenga)|cumplessu de San Clemènte]], missu da rènte, fòscia, au pòrtu rumàn. Ste tèrme e sun stète in funsiùn fra u [[I secolo|I]] e [[III secolo|III seculu]], pe' êsse duve(r)èi a l'ürtimu cumme câva de mate(r)iâle da custrusiùn, tantu ch'u nu s'è sarvàu tòstu pe' ninte u cumplessu de decu(r)asiùi ch'u gh'é(r)a. Inte tüttu, u cumplessu u cruviva in'estensciùn de armenu 2.000 m<sup>2</sup>, pe' ina lunghessa de 60 mêtri in diresiùn punènte-levante e ina vintena de stansie e strutü(r)e pe'u mumèntu scavèi. Fra de ste lì, e sun stète identifichèi ina piscìna a l'avèrtu (''[[natatio]]''), in ''[[frigidarium]]'', ina stansia pe' cangiâse (''[[apodyterium]]''), ina parte picìna du ''[[calidarium]]'', u ''[[tepidarium]]'', ina palèstra (''[[palaestra]]'') e pa(r)egge stansie ch'e duvevan êsse di fundi o di âtri lucâli de servissiu<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', pp. 98-107}}</ref>. * Acquedòttu: de l'acquedòttu rumàn d'Arbenga e se cunuscen e fundasiùi de növe pille, misse inta gè(r)a da Sènta. De de lì, a strutü(r)a a duveva andà avanti versu e culìne ch'e seran a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] a meridiùn, de dunde a sitè a piava l'ègua ch'a ghe serviva<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', p. 98}}</ref>. * Anfiteâtru: l'anfiteâtru u se truvava au de fö(r)a de sitè, in scia culìna d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] e culegàu aa ''[[Via Julia Augusta]]'', dund'u l'è stètu identificàu pe' primmu dau [[Alfredo D'Andrade|D'Andrade]] e scavàu dau [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] a partì dai [[Anni 1930|ànni '30]]. L'anfiteâtru u l'è stètu frabicàu ciü o mênu du [[II secolo|II seculu]], fòscia intu scitu de l'antìga sitè de ''[[Albium Ingaunum]]'', e u nu l'é(r)a gua(r)i grossu, cu'ina furma a elisse de 72,80&nbsp;m pe' 52,20&nbsp;m e ina ''cavea'' larga 7 mêtri. Pe'a sò custrusiùn u gh'è stètu de besögnu de pa(r)egià u terén dund'u se tröva, che defèti u l'è rembàu in sc'in terapìn pe'u sò làttu a setentriùn mèntre a meridiùn u s'è duvüu sccianâ e prìe ch'e sciurtivan dau fundu. I scâvi i l'han purtàu aa lüxe numma che l'intrâ de levante, de dund'u se finiva drìti inte l'a(r)ena<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', pp. 146-150}}</ref>. * U Pilùn: l'ünica de ruìne de ''Albingaunum'' a êsse stèta pe' de lungu aa vista, u l'è u munümèntu fünera(r)iu ciü cunusciüu d'Arbenga, parte da necròpuli du Munte e du tìpu dìtu a "tûre", ch'u duve(r)ea remuntà au [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]]. U Pilùn u l'è stètu rangiàu dau D'Andrade du [[1893]], ch'u u l'axeva inta pratica recustruìu a l'intregu, pe' êsse danezàu inte l'ürtima guèra. A sò furma a l'è a pilla in sce trèi livélli, d'ancöi âta 7,5 mêtri, ch'i se strenzen de manimàn ch'u se munta, fèta de drentu de ciümèntu e cuvèrta a reu de bluchetti de prìa au de fö(r)a<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', pp. 142-145}}</ref>. * Necròpuli de setentriùn: a l'é(r)a in Puntelungu, faciâ da punènte in scia ''Via Julia Augusta'', che chi a passava in curispundènsa du [[Viâle Punteluntu (Arbenga)|Viâle]] d'ancöi. I scâvi i n'han fètu truvà due pursiùi, üna a duxèntu mêtri daa [[Pòrte de Mu(r)ìn]], dau Rugettu, e l'âtra ciü luntàn daa sitè, a l'in gì(r)u di rèsti de [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|San Vitû]]. Inta primma parte i sun stèti truvèi sinque munümènti fünera(r)i du [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]], missi tütti in fi(r)a e facièi in scia vìa, ch'u se gh'è truvàu di risöi. Inte l'âtra pursiùn e sun stète truvèi de testimunianse survetüttu da primma [[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]], scibèn ch'e nu mancan de mü(r)aje rumâne daa funsiùn nu gua(r)i cè(r)a, cu'e tumbe ch'e rivavan fina dau [[Santua(r)iu da Madonna de Puntelungu|santua(r)iu de Puntelungu]], dund'i sun sciurtìi di rèsti fìn dai tèmpi da custrusiùn du santua(r)iu, du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a nord del centro storico'', pp. 162-166}}</ref>. * Necròpuli de meridiùn: a meridiùn d'''Albingaunum'' i se truvavan dui cumplessi fünera(r)i, tütti dui facièi in scia ''Via Julia Augusta'' e cunusciüi cumme a necròpuli da Sènta e a necròpuli du Munte. A necròpuli da Sènta a se cumpune de pôchi rèsti de mü(r)aje inta gè(r)a da scciümè(r)a, lighèi a ciü munümènti fünera(r)i de difissile stüddiu e datasiùn, che pe'u tìpu de tumbe i duve(r)ean remuntà au [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]]. Andandu apröu aa vìa, a necròpuli a se spandeva dunca in sciu Munte, cun di munümènti cumme quelli dunde pöi u s'è frabicàu u [[Cumplessu de San Calòcciu (Arbenga)|cumplessu de San Calòcciu]] e cumme u Pilùn. A cuncentrasiùn ciü impurtante de strutü(r)e a se tröva pe(r)ò cumme che a vìa a vegne cianélla, cun tütta ina fi(r)a de munümènti ch'a se ghe faciava d'in sciu fiancu de munte, pe' növe custrusiùi descuvèrte inte tüttu<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', pp. 120-123}}</ref>. * Pòrtu: u pòrtu d'''Albingaunum'' u se duveva truvà a meridiùn da sitè, int'ina pusisiùn ch'a nu l'è du tüttu cè(r)a scicumme che, cu'u cangiu du percursu da scciümè(r)a, u l'è finìu du tüttu interàu. I ünichi rèsti che, fòscia, i se pu(r)ean ligà au pòrtu i sun quelli truvèi inta gè(r)a da Sènta de pôcu ciü a munte du [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], cumpòsti da ina spessa strutü(r)a de batümme missa de traversu rispèttu aa sitè, ch'a l'ave(r)ea pusciüu funsiunà cumme mö o banchìna pe' l'acòstu de nâve<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''La città e il suo assetto'', pp. 35-36}}</ref>. === Vìe === [[Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|miniatura|U tòccu, fòscia, u(r)iginâle da ''[[Via Julia Augusta]]'' fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]]]] Daa primma etè de l'impe(r)u, a sitè d'<nowiki/>''Albingaunum'' a l'é(r)a traversâ da l'impurtante ''[[Via Julia Augusta]]'' che, tantu grassie a vella che pe' mezzu da réa de vìe ciü picìne ch'e se ghe deramavan, a l'è stèta de primma impurtansa pe' l'integrasiùn de l'[[Ingaunia]] inta rumanitè. Stu fètu u l'è ve(r)u fina pe'e lucalitè ciü picìne de l'entrutèra, dund'e ghe rivavan di viöi segunda(r)i, cumm'a fà pröa a descuvèrta de se(r)amiche du [[Lassio|Lassiu]], da [[Gallia]] e da [[Spagna]] inte di sciti archeulogichi de [[Castrevegliu|Casterveggiu]] e de [[Cravaüna]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Viabilità e territorio'', p. 47}}</ref>. Intu detaju, a grande vìa a traversava a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] da setentriùn a meridiùn, passandu ciütòstu da vixìn aa còsta e cegandu u sò percursu quand'a traversava a sitè, dund'a ghe intrava in curispundènsa da [[pòrte de Mu(r)ìn]] pe' vegnì u [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|càrdu màscimu d'''Albingaunum'']] e sciurtine dunca pe'a [[Pòrte de l'A(r)òscia (Arbenga)|pòrte de l'A(r)òscia]]. Pe'a pursiùn arbenganese da ''Via Julia Augusta'' e sun stète truvèi de testimunianse survetüttu intu tòccu ecstra-ürbàn au de là d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] e [[Viâle Puntelungu (Arbenga)|in Puntelungu]], dunde in scâvu inti [[Anni 1990|ànni '90]] u l'ha fètu descruvì ina masiciâ larga 4,20&nbsp;m e âta ciü o mênu 65 citti, duve(r)â pe' di seculi au puntu che, pe' fà frunte ai depòxiti purtèi dae bü(r)e d[[a Sènta]], a l'è stèta arsâ ciü votte<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Viabilità e territorio'', pp. 51-53}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 169-176}}</ref>. Ciü difissile a l'è pe' cuntru a recustrusiùn da réa de stradde ciü picìne ch'e menavan a l'entrutèra, scicumme ch'u nu se n'è sarvàu di tòcchi e u se pò numma che pruâle a tracià segundu e vìe mensunèi inte l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]], a cumensà dai statüi du [[1288]]. Üna de ste vìe a partiva d'inta ''Julia Augusta'' intu cumün d[[U Sejô|u Se(r)iâ]], pe' rivà fina in sce culìne d[[a Peagna]], dund'i ghe duvevan êsse de tegnüe e de custrusiùi de campagna. Dapöi u gh'é(r)a a vìa, bèn impurtante, che menandu a setentriùn a passava dunde ancöi u se tröva [[Leca (Arbenga)|Leca]], pe' intrà dunca inta [[valâ du Neva]]. De de lì, traversàu u [[Còlla de San Benardu|San Benardu]], a rivava fina inta [[valâ du Tàna(r)u]] mèntre ina sò deramasiùn a passava in [[Burmia (valä)|Burmia]] pe' mezzu du [[Còlla du Scravagliùn|Scravajùn]]. Au sò imprinsippiu, intu detaju, sta vìa a custezava a scciümè(r)a d'in scia sò zina de mancìna, partindune d'inta ''Julia Augusta'' a levante du [[Puntelungu (Arbenga)|Puntelungu]], dunde alantu(r)a a gh'é(r)a a gè(r)a da Sènta. Int'in moddu pa(r)eggiu, in'âtra vìa a muntava sciü pe'a [[valâ du Pennavai(r)e]], cu'in depòxitu archeulogicu descuvèrtu intu cumün de [[Cravaüna]], e üna sciü pe' [[Valâ de l'A(r)òscia|quella de l'A(r)òscia]], cu'ina deramasiùn pe'a valâ de l'[[Rian Iveia|Arveju]], dunde fòscia u gh'é(r)a in paisettu de campagna. A l'ürtimu, a meridiùn d'''Albingaunum'' e gh'é(r)an ascì de âtre vìe ciü che a ''Julia Augusta'': üna a menava versu [[Vaìn]], dund'u duveva truvâse u [[Pòrtu d'Arbenga|pòrtu da sitè]], asemme a in'âtra ch'a muntava in sciu Munte, dìta ''strata romana'' fina du [[XIV secolo|Trexèntu]]. Inte sta diresiùn, d'inta ''Julia Augusta'' a se destaccava da vixìn a [[Cunvèntu de San Calòcciu (Arbenga)|San Calòcciu]] ancù ina vìa ch'a ligava e tère d'ancöi de [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] e [[Villanöva]], pe' muntà de de lì sciü pe'a [[valâ du Le(r)ùn]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Viabilità e territorio'', pp. 54-57}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 176-183}}</ref>. == Terito(r)iu == A sitè de ''Albingaunum'', in qualitè de ''[[municipium]]'', a l'é(r)a u sèntru aministratìvu d'in terito(r)iu ciütòstu estesu, spantegàu inta pursiùn da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] cumpresa pe'a ciü parte inta regiùn stò(r)ica de l'[[Ingaunia]]. Intu detaju, u l'è stètu puscibile truvâne l'estensciùn pe' mezzu de mensiùi aa ''[[gens Publilia]]'', quella ch'a gh'é(r)a iscrìta a sitè, cuntegnüa inte epigrafe d'etè rumâna truvèi inta regiùn. U s'è cuscì descuvèrtu che u terito(r)iu du ''municipum'' u repiava i sciti primma ucupèi dae trebü ligü(r)i di [[Ingauni]] e di [[Epanterii]], e ciü tardi curispundènte ascì a quellu da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi arbenganese]], estesu lungu a [[Rivêa|Rive(r)a]] da[[U Finô|u Finâ]], a levante, fin'a [[Sanremu|Sanremmu]], a punènte. Lì u cunfinava, rispetivamènte, cu'i municìpi de ''[[Vada Sabatia]]'' e de ''[[Albintimilium]]'', mèntre versu i bricchi e tère ingaune e se spandevan inte l'âta [[valâ du Tàna(r)u]], fòscia fin'a [[Seva]]. U cunfìn de levante u muntava dau Finâ versu l'entrutèra passandu pe'u [[Pora (sciüméra)|sciümme Po(r)a]] e, traversàu u [[Colla du Merögnu|Me(r)ögnu]], u rivava au [[Tànnôu|Tàna(r)u]] pe'a [[Burmia (sciümme)|Burmia]] e a [[Sevetta (sciümme)|Sevetta]]; quellu de punènte da Sanremmu u duveva pe' cuntru muntà sciü pe'a [[valâ de l'Armea]] fin'au [[Munte Pertegâ]], de dund'u l'andaxeva apröu au [[Negrùn (turènte)|turènte Negrùn]] fina intu Tàna(r)u<ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 14}}</ref>. Intu terito(r)iu du ''municipium'', ai tèmpi de l'impe(r)u, fö(r)a da sitè i se truvavan di âtri paìsi ciü picìn, frabichèi survetüttu lungu a còsta e de spessu intu scitu de vilaggi ciü antìghi, de l'[[Etæ do færo|etè du fèru]], mèntre l'entrutèra u l'é(r)a ucupàu da [[Villa rustica|ville rüsteghe]] e tegnüe pe'e ativitè lighèi aa tèra, ai boschi e ae béstie. Fra i sciti cunusciüi au dì d'ancöi, a levante d'''Albingaunum'' a se truvava in'urganisasiùn da ciâna in scia còsta segundu in mudélu a ville, traversèi daa ''[[Via Julia Augusta]]''. Intu detaju, inte l'Ingaunia de levante e sun cunusciüe due ville rüsteghe, l'üna in sciu cunfìn fra [[Tuiran|Tui(r)àn]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e l'âtra inte l'entrutèra d[[a Prìa]], ciü che due ''villae maritimae'' intu terito(r)iu de [[Löa]]. Inta [[ciâna d'Arbenga]] e se cunuscen ascì de âtre tegnüe, spanteghèi fra [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Cixan|Cixàn]] e di âtri sciti, mèntre a punènte da sitè u se tröva a ''[[mansio]]'' de ''[[Lucus Bormani]]'', fra [[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]] e [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], cu'in scitu archeulogicu che, inte sti cumüi, u cumprende ascì de ville rüsteghe, de cà di tèmpi de l'impe(r)u e de custrusiùi pübbriche. Ancù ciü a punènte i sun stèti truvèi i rèsti d'in paìse de campagna a[[I Ciài (Imperia)|i Ciài]] d'[[Imperia|Impe(r)ia]], d'ina furnaxe a [[San Steva a Mâ|San Steva au Mâ]] e d'in scitu pe'u travaju du fèru in sciu [[Munte Follia]]. A l'ürtimu, versu i cunfìn du ''municipium'', u se tröva ancù a ''mansio'' de ''[[Costa Balenae]]'', intu cumün d[[A Riva (cumüna)|a Riva]], e d'ina ''villa maritima'' cun pertinènse vixìn a [[Büssana]]<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Albingaunum'', pp. 12-13}}</ref>. == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albingaunum|url=https://books.google.com/books?id=wGZOAAAAYAAJ|ànno=2004|editô=Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Massabò, 2004}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=Albingaunum - Albenga (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2025-07-23}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Çitæ antîghe]] [[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]] j34qjx961dbmw93e040uo98algr5kun A Sènta 0 32069 271782 269866 2026-07-12T11:57:09Z N.Longo 12052 ì 271782 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Córso d'ægoa |nómme = A Sènta |inmàgine = Centa Albenga.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A Sènta mi(r)â dau [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligü(r)ia]] |var-sudivixoìn2 = Pruvinsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Savuna]] |var-sudivixoìn3 = Cumüi |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}} [[Arbenga]] |var-formòu_da = Furmàu da |formòu_da = A(r)òscia, [[Turénte Nêva|Neva]] |latitùdine-unión = 44.0543392 |longitùdine-unión = 8.1873903 |ertéssa-unión = 6 |var-fôxe = Bucca |fôxe = [[Mâ Ligure|Mâ Lìgü(r)e]] |latitùdine-fôxe = 44.0410190 |longitùdine-fôxe = 8.2225633 |ertéssa-fôxe = 0 |var-longhéssa = Lunghessa |longhéssa = 3,2&nbsp;km<ref>{{Çitta|Centa, Piano di bacino|p. 20|tìtolo=Relazione generale}}</ref> |var-bacìn_idrogràfico = Basìn idrugraficu |estensción-bacìn_idrogràfico = |nòtta-bacìn_idrogràfico = |var-caraterìstiche_do_bacìn = Carateristiche du bacìn |bacìn_idrogràfico = A Sènta |var-afloénti_da-a_mancìnn-a = Afluènti daa mancìna |afloénti_mancìnn-a = [[A Sènta#Afluènti|Vegghe de sutta]] |var-afloénti_da-a_drîta = Afluènti daa drìta |afloénti_drîta = [[A Sènta#Afluènti|Vegghe de sutta]] |var-pónti = Punti |pónti = [[A Sènta#Vie de cumünicasiùn|Vegghe de sutta]] |màppa = Mappa centa.png }} A '''scciümè(r)a da Sènta''' (numma '''A Sènta'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|['a 'sɛŋta]}} ascì inti paìsi d'in gì(r)u ch'i g'han e "e avèrte" cumme in Arbenga; mèntre inte quelli ch'i tenden a serâ a vucâle u sciòrte ''A Sénta'' {{IPA|['a 'seŋta]}}|group=n.}}, ''fiume Centa'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Scciùmme|sciümme]] lungu tòstu trèi chilòmetri ch'u scûre in [[Arbenga]] e ch'u nasce dunde i se üniscen u [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'[[Sciümme A(r)òscia|A(r)òscia]], fra e frasiùi de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], inta lucalitè ch'a l'è dìta ''E Mèscce''. U sbucca intu [[Mâ Ligure|Mâ Ligü(r)e]], sepa(r)andu u sèntru da sitè dau quartê de [[Vaìn]]. Scibèn che u sò cursu u nu secce gua(r)i lungu, u sò basìn u cröve in'estensciùn de 422 chilòmetri quàddri, ün di ciü impurtanti da regiùn. == Geugrafìa == === Percursu === U sciümme u se furma inta [[Ciâna d'Arbenga]] fra mezzu e frasiùi de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], intu scìtu che apòsta u pìa u numme de Mèscce. Da stu puntu u sêgue in àndiu ch'u va dau setentriùn au meridiùn e dau punènte au levante. Passàu arembu ae Sgûre, u se incuntra 'na cêga, ch'a porta a scciümè(r)a a custezà Arbenga Veggia e da chi a caciâse intu mâ ina votta passèi u [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]] e quellu da feruvìa. U fuxa seccu tòstu d'in frunte a l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a]], pôcu a levànte de quellu ch'u l'è ciamàu u [[Câu da Lêna]]. === Afluènti === <gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Neva Cisano.jpg|U Neva in Cixàn Immaggine:Arroscia-IMG 0829.JPG|L'A(r)òscia a Vesargu Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U scitu dunde l'[[Turente A(r)òscia|A(r)òscia]] e u [[Turénte Nêva|Neva]] i se zunzen a furmà a Sènta </gallery> D'in scia mancìna, a Sènta a campa l'ègua numma che de [[Turénte Nêva|Neva]], üna de due scciümè(r)e ch'i a furman. Sta lì a scûre pe' 22&nbsp;km in diresiùn nord-òvest/süd-èst, zü pe'a [[Valâ du Neva|valâ]] ch'a ne pìa u numme e, avanti de finì inta Sènta, a campa ascì l'ègua du [[turènte Pennavaire]], ch'u furma in'âtra [[Valâ du Pennavài(r)e|valâ]] lungu u sò camìn de 19,5&nbsp;km e ch'u se caccia inte Neva au Martinettu, in sci cunfìn fra [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]] e [[Cixan|Cixàn]]<ref name=":5">{{Çitta|Centa, Piano di bacino|p. 10|tìtolo=Relazione generale}}</ref>. In scia drìta, l'afluènte ciü impurtante u l'è pe' cuntru l'[[Turente A(r)òscia|A(r)òscia]], l'âtra scciümè(r)a a furmà a Sènta, cunscide(r)â cumme l'asse de primma impurtansa du bacìn intregu. Sta lì a viaggia pe'a [[Valâ de l'A(r)òscia|sò valâ]] in diresiùn punènte-levante e a l'è lunga 36,5&nbsp;km; a l'artessa de [[Villanöva]] a campa ancù l'ègua du [[Turente Le(r)ùn|Le(r)ùn]], scciümè(r)a ch'a furma in'[[Valâ du Le(r)ùn|âtra de quattru valè]] d'Arbenga<ref name=":5" />. D'in scia drìta i ne vegnen ascì i ünichi dui rianetti a caciâse inta Sènta de dòppu ch'a s'è furmâ: u ciü impurtante u l'è u [[riàn de l'Infèrnu]], ch'u nasce in sce rive lüveghe du [[Munte Bignùn (Arbenga)|Munte Bignùn]] e che pöi, custesàu [[Lüxignan|Lüxignàn]] da levante, u traversa a regiùn du Mu(r)ìn pe' finì inta Sènta de pôcu ciü a valle du sò imprinsippiu. In segundu rianettu, sènsa de numme, u nasce ancù in sciu [[Munte Russu (Arbenga)|Munte Russu]], pe traversà a Ciâna fra e regiùi da Mi(r)anda e du Campulàu e, derivàu versu levante, finì inta scciümè(r)a da vixìn au punte de l'[[Stradda Statâle 1 Aurelia|Aurelia]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.pcn.minambiente.it/viewer/|tìtolo=Geoportale Nazionale - Reticolo idrografico|outô=Ministero dell’Ambiente e della Sicurezza Energetica|léngoa=IT|vìxita=2025-09-05}}</ref>. === Purtâ === {{Portâ di sciùmmi |intestaçión = Purtâ media au mese |unitæ de mezûa = m<sup>3</sup>/s |staçión = Stasiùn de rilevamèntu |nómme staçión = Arbenga |perîodo = 1924-1953 |scâ màscima = 14 |scâ prinçipâ = 2 |scâ secondâia = 1 |jan1 = 8.07 |feb1 = 11.37 |mar1 = 10.70 |apr1 = 11.17 |may1 = 7.99 |jun1 = 4.15 |jul1 = 2.43 |aug1 = 1.63 |sep1 = 3.25 |oct1 = 4.19 |nov1 = 13.44 |dec1 = 7.23 }} === Basìn idrugraficu === <gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Póggio Grànde, Pìsso Cerésa e Mónte Pesàlto.jpg|Vìsta du Pözzu Grande, du Pìssu Ce(r)esa e du Pesâtu Immaggine:A Ròcca Barbena (Castrevegliu)-Vista dae Cà du Scravagliùn 05.jpg|A Ròcca Barbena Immaggine:Mónte Lìn (Castrevêgio) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (1).jpg|U Munte Lingu Immaggine:Còlla de Sàn Benàrdo e Brìcco de Mindìn (Garésce) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (3).jpg|San Benardu de Garesce Immaggine:Mónte Galê (Garésce-Naxìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|U Galê </gallery> U basìn idricu da Sènta u l'è ben estesu, tantu ch'u cröve inte tüttu 432 chilòmetri quàddri de estensciùn, spartìi fra trê pruvìnse, quella de [[Pruvincia de Sann-a|Savuna]], quella de [[Pruvincia de Imper̂ia|Imperia]] e quella de [[Provinsa de Cuneo|Cuni]]. U g'ha ina furma particulâre, scicumme che u basin u se strenze manimàn ch'u se vixina aa fûxe. A levante du spartiègua i se trövan i basìn da [[Carènda (turènte)|Carènda]], du [[Riàn de Tursê|Tursê]] e da [[Scciumêa Varatella|Va(r)atèlla]], cu'u cunfìn ch'u pàssa inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], restandu a levante d'Arbenga Veggia e rivandu fin inte Sgûre, pe' cumprende fina i Bagnöi e u ciü tantu da frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Rivàu inte Sìmme de Leca u spartiègua u pàssa d'in sciü dai Mü(r)assi, passa de dòppu l'Autustradda e u ti(r)a ancù in sciü versu u Mü(r)in Pernixe e Cian Bòschi, fra [[Sàlia]] e [[Cixan|Cixàn]]. Da chi u munta ancù e u rìva in sciu [[Pìssu Ce(r)esa]] (714 m), cun a [[valâ du Neva]] da 'na parte e quella du Tursê da l'âtra. A spartisiùn a cuntinua, ceganduse e andandu versu u [[Munte Arixea|Pözzu Grande]] (813 m).Passàu stu chi u cunfìn u gi(r)a versu a [[Cruxe da Turnassa|Turnassa]] (686m), [[Rocca du Cian de Prai|Ciàn de Prèi]] (735m) e [[Munte Vardiöra|A Guardiö(r)a]] (736m), st'ürtima ch'a resta inti cunfìn de [[Castrevegliu|Casterveggiu]]. Da lì u se va a tucà a frasiùn du Gì(r)u de Löa, fin a rivà in scia [[Rocca Barbena|Ròcca Barbena]] (1142 m). Da stu mumentu a spartisiùn a l'è cu'a [[Burmia (valä)|Burmia]], ch'a se tröva au de là du [[Còlla du Scravagliùn|Scravajùn]] (814 m). Âtri munti ch'i marcan u cunfìn i sun u [[Munte Lìn|Munte Lingu]] (1068 m) e da lì u [[Briccu du Schenassu|Schenassu]] (1087 m), rivandu in Urtieu, cumün de [[Garesce]], cu'a Cianea (1227 m), u Briccu du Scciavu (1171 m) e a [[Còlla de San Benardu (Garesce)|Còlla de San Benardu]] (961m). Da chi u spartiègua u se spuncia ancù in sciu Penìn (1267 m) e in sce [[Mônte Galé|Galê]] (1708 m). Dau Galê a se de(r)àmma a custe(r)a ch'a ca(r)a zü fin au Martinettu (Cixàn) cu'u [[Munt'A(r)ena]] (536 m) e a spartisce a valâ du Neva da quella du Pennavaire, Chi u gh'è l'impurtante simma du [[Munte Arpe]] (1056 m). Turnandu au Galê, in avanti, ciü versu a valâ du Pennavaire, u se tröva a [[Còlla du Preùn|Còlla du Priùn]] (1298 m), surva Naxìn, che a punente u g'ha Ròcca da Spina (1487m) e pocu ciü in zü u [[Munte Dubassu|Dubassu]] (1542 m).<gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Panuràmma de Naxìn daa stradda de Vignurettu 14.jpg|U Castel'Èrmu da Naxìn Immaggine:U Pàssu du Preàllu (Armu-Urmea)-Vìsta 06.jpg|U Passu du Preàllu Immaggine:Mónte da Goàrdia (Cravaùna-Ormêa) - vìsta da-a Còlla de Sàn Benàrdo.jpg|U Munte da Guardia Immaggine:Colle san bernardo di mendatica.png|San Benardu de Mendàiga Immaggine:Monte frontè da passo garlenda.png|U Fruntê </gallery>U terito(r)iu u l'è dunca quellu de [[Cravaüna]], cun ascì u [[Munte Pezautu|munte Pesâtu]] (1544m) e l'Armetta (1737 m), ch'i fan da spartiègua cu'a valâ du Tàna(r)u: a divìdde u gh'è fina u [[Munte da Guardia]] (1659 m) e a [[Còlla de Cravaüna]] (1377 m), dund'a se scuntra cu'e due valè du Pennavaire de l'A(r)òscia, ch'i sun spartìe ancù da 'na custe(r)a ch'u gh'è u famusu [[Munte Castel'Ermu|Castel'Èrmu]] (1087 m). U cunfìn fra A(r)òscia e [[Tànnôu|Tàna(r)u]] u l'è u mèximu fra Ligü(r)ia e Piemunte, passandu pe'u Briccu Castagnìn (1212m), u Buchìn de Semu(r)a (1149 m) e l'Ai(r)ö (1223 m). Intu terito(r)iu de [[Armu]] u basìn u tucca a [[Còlla de San Benardu d'Armu]] (1057 m), u Pözzu Richèrmu (1206 m) e, inti cunfìn de [[Purnasce|Purnàsce]], u riva aa [[Còlla de Nava]]. Da vixìn au Fòrte Muntesciu (1420 m) u gì(r)a ancù surva [[Cuxe]] spuncianduse fin da [[Còlla de San Benardu (Mendàiga)|San Benardu de Mendàiga]] (1263m). Da chi u se tucca e âte simme du [[Sìmma Garlenda|Garlenda]] (2141 m) e du [[Munte Fruntê|Fruntê]] (2152 m). Chi i se incuntran i basìn da Sènta e de l'[[Argentina (sciümme)|Argentina]] ciü e funte du [[Tanarèe|Tana(r)èllu]]. Versu [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]] u gh'è u [[Munte Munega]] (1882 m), ch'u suvrasta u paìse. In zü a custe(r)a a vegghe u Munte Büssana (1701 m). Passàu de chi a spartisiùn a l'è fra a [[Giaira de Ressu|Giai(r)a de Ressu]], afluènte de l'A(r)òscia, e u [[Turente Imperu|turènte Impe(r)u]], cu'u cunfìn ch'u gi(r)a pe'u Boscu de Ressu e u cêga giüstu a munte de [[San Benardu de Coniu]], scunfinandu pe' in toccu inti cumüi de [[Burgumau|Burguma(r)u]] e d'[[Uigu|Au(r)igu]], a l'artessa du munte Guardiabèlla (1219 m). Da lì u spartiègua u tucca i cunfìn cun [[Cexi]] e u passa dau [[Munte Müggiu de Prìe|Müggiu de Prìe]] (770 m), u se spuncia pöi da vixìn au [[passu du Ginestru]], dund'u cunfina cu'u basìn du [[Merula]], inte vixinanse d[[U Téstegu|u Testegu]], da dunde u segue i cunfìn de Casanöva e de Garlenda, fin a tucà u terito(r)iu d'[[Arasce|A(r)àsce]] pôcu surva a [[Meuio|Möiu]], cun au de drentu ascì a [[Madonna da Guardia (Arasce)|Madònna da Guardia]]. Da lì u se tucca u [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521 m), primma de turnà inta Ciâna, dau [[Câu da Lena]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === A Sènta a l'ha avüu di nummi dife(r)ènti intu passà di seculi: fra e sò primme mensiùi a sa(r)ea da identificà cu'u sciümme ciamàu ''Marura'' dau Pliniu, e ancù du [[XVII secolo|Seisèntu]] u se ne tröva quarche mensiùn cumme ''Merula''<ref name=":0">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 155}}</ref>. A ògni mòddu, tèmpi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] e ancù de dòppu, tòstu tütte e vòtte ch'u se ne tröve de mensiùi e sun fète sutt'a l'idrònimu de A(r)òscia, cu'u numme de l'[[Sciümme A(r)òscia|afluènte ciü impurtante]] ch'u l'è stètu duve(r)àu pe' di seculi pe' ciamà u sciümme intregu. E mensiùi cumme "A(r)òscia" e van intu detaju pe' tüttu u periudu ch'u và daa primma Etè de Mezzu fin'a rivà aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], scrìtu de vòtta in vòtta cume ''Arozia'', ''Arotia'', ''Arosia'', ''Arossia'' o ''Aroscia''<ref name=":0" />. Ciü rè(r)e e sun pe' cuntru e mensiùi antìghe cu'u tupònimu d'ancöi; fra de ste lì u se pò mensunà l'[[Aostin Giustignan|Agustìn Giustiniàn]] che, inta sò ''Descrittione della Lyguria'' du [[1537]] u parla du sciümme ''Arocia e vicino al mare nominato Centa''. Vellu u dà ascì, repiàu da di autûi vegnüi de dòppu, ina puscibile u(r)igine de stu numme, ch'u ne vegne(r)ea dau sentenâ de rièi ch'i ghe finiscen drentu. A tà prupôxitu a gh'è ascì in'âtra teurìa in sce l'u(r)igine du sò numme: repiandune dritu l'idrònimu lìgü(r)e, A Sènta, u l'è puscibile ch'u ne vegne dau fètu che, pe' quarche tèmpu a partì daa mitè du [[XIII secolo|Duxèntu]], spartinduse inte due ramme u sciümme u serasse a sitè d'[[Arbenga]] da due parte, cumme a fâne ina sènta<ref name=":1">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', pp. 155-156}}</ref>. === Fèti === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Carl Wuttke, Albenga, 1885.png|Vista da Sènta inte [[Carl Wuttke]], ''Albenga'', 1885 Immaggine:Centa ad inizio 900 senza strada laterale.jpg|A rèmbu d'Arbenga Veggia a l'imprinsippiu du '900 Immaggine:Fiume Centa in piena.jpg|A Sènta a livéllu de zine du [[1914]] Immaggine:Massicciata dei lavori del Centa.jpg|Di travai ae zine du [[1924]] </gallery> A Sènta a l'ha avüu de lungu ina gran impurtansa inta sto(r)ia da sitè d'Arbenga, cangiandune l'evulusiùn e u destìn. A presènsa du sciümme, ch'u g'ha furmàu a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]], a l'ha fètu sèrne ai [[Popolo roman|rumèi]] stu scitu pe' fundâghe a sitè de ''[[Albingaunum]]'', in drìta cuntinuasiùn teritu(r)iâle cu'a sitè d'ancöi, bèn che, fòscia, u l'é(r)a zà frequentàu fina dai tèmpi di [[Ingauni]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 11-12}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. A situasiùn, pe'a presènsa du sciümme, a l'è pe(r)ò cangiâ de manimàn, cu'i mate(r)iâli rübatèi a valle daa scciümè(r)a ch'i l'han fètu cresce a cianü(r)a e luntanà a còsta daa sitè, che aa sò fundasiùn a l'é(r)a pròpiu faciâ in sciu mâ. De ciü, u luntanâse da còsta u l'ha purtàu cu'u tèmpu a l'impimèntu du gurfu ch'u gh'é(r)a ai pèi du briccu d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]], dund'u gh'axeva da truvâse u [[Pòrtu d'Arbenga|pòrtu]] rumàn<ref name=":2">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 14}}</ref>. A ògni moddu, fra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XIII secolo|Due]]-[[XIV secolo|Trexèntu]], a scciümè(r)a a l'ha caxunàu in rümescciu ancù ciü grande in Arbenga e inta Ciâna, cangiandu de percursu da setentriùn a meridiùn da sitè. Stu fètu u n'è vegnüu de lungu dae tère purtèi daa scciümè(r)a, che de prubabile e l'axevan fètu muntâ u livéllu du terén vixìn aa sò bucca, cu'u scûre de l'ègua ch'u l'é(r)a cuscì vegnüu ciü difissile. De stu moddu, inte l'ucaxùn d'üna de bü(r)e da Sènta, u l'è prubabile che a scciümè(r)a a l'avesse rumpìu e zine a munte da sitè, cun l'ègua ch'a l'ha cumensàu a scurighe a meridiùn, dund'a gh'é(r)a ciü pendènsa, fòscia lungu u in antigu fusàu duve(r)àu pe' gi(r)à l'ègua a de frabbiche<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 19}}</ref>. Cu'u cangiu de percursu, u luntanâse da còsta u s'è fètu ancù ciü spediu, mèntre u pòrtu u l'è finìu interàu du tüttu pe'a fìn de l'âta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":2" />, cun gran dànnu pe'i tràffeghi da sitè, tantu che int'in purtulàn du Duxèntu u se fà mensiùn numma che de l'approdu a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 19}}</ref>. A prupôxitu de l'impîse du pòrtu, s'è prupòstu che u cangiu de percursu da scciümè(r)a u fusse stètu spunciàu ascì dai zenesi pe' blucà a cuncu(r)ènsa ma(r)itima di arbenganesi ma, a despêtu da curispundènsa de dàtta fra a sutumisiùn ai zenesi e a deviasiùn du sciümme, u nu s'è truvàu de pröve inti papèi d'alantu(r)a<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 20}}</ref>. Pròpiu de sti tèmpi, cu'u passaggiu du sciümme dau setentriùn au meridiùn d'Arbenga, a presènsa d'ina duggia gè(r)a a l'ave(r)ea, cumme dìtu, dètu aa Sènta u sò numme d'ancöi<ref name=":1" />. Inti seculi de dòppu u sciümme u l'ha tegnüu in regimme de bü(r)e e de estesi alagamènti, andètu avanti fina du [[XX secolo|Növesèntu]], quand'u se n'è slargàu a gè(r)a e ti(r)àu sciü de növe zine<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 27-28}}</ref>. Pe' tütta a sto(r)ia da sitè a gh'è dunca stètu in gran lòtta di sò aministratùi a ti(r)à sciü de difese e a rangià i dànni purtèi daa scciümè(r)a inte tante aluviùi ch'e ghe sun stète. Fra e primme a êsse regurdèi, ina bü(r)a du [[XIV secolo|Quattrusèntu]] a l'axeva purtàu vìa u ''pons supranus'', mèntre u punte fètu au sò pòstu, dìtu de Branca, u l'è stètu derucàu dau sciümme du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 27}}</ref>. Intu detaju, du Tre-Quattrusèntu e se ponen regurdà de bü(r)e inti ànni [[1376]], [[1377]], [[1392]], [[1398]] e [[1423]]<ref name=":3">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 156}}</ref>. U muntà de livellu di terén u l'ha purtàu a scciümè(r)a a sciurtì pa(r)egge votte d'inte sò zine, tantu intu scitu da sò primma deviasiùn che ciü a munte, pe turnà inta sò gè(r)a antiga o finì inte de âtre parte da Ciâna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', pp. 27, 37}}</ref>. Pe' vegnìne a càppu, du [[1586]] u l'é(r)a stètu mandàu da Zena in ispetû, de mòddu da stüdià 'na mane(r)a pe' schivâse e cuntinue inundasiùi, fètu ch'u l'ha purtàu numma che a 'na prudusiùn de 'na cartugrafìa detajâ da Ciâna<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età Moderna, p.65}}</ref>. Ciü che i dànni registrèi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], cun de grosse bü(r)e du [[1564]], du [[1579]] e du [[1587]]<ref name=":3" />, du [[XVII secolo|Seisèntu]] a situasiùn a l'è vegnüa ancù pezzu e, inte l'ucaxùn da bü(r)a du [[1631]], ina parte da Sènta a l'è andèta a finì inte l'[[Antugnàn]], a setentriùn da sitè, cu'u cangiu de gè(r)a ch'u l'è capitàu bèn de spessu daa mitè de stu seculu, cumme pruvàu dai travai pe' rangià u punte in scia vìa d[[U Sejô|u Se(r)iâ]]<ref name=":4">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 37}}</ref>. De dòppu de quella du [[1631]], fina aa mitè [[XVIII secolo|Settesèntu]], e sun mensunèi de bü(r)e inti ànni [[1689]], [[1691]], [[1703]], [[1705]], [[1706]] e, survetüttu, [[1744]], cun quella di 3 d'utubre de stu ànnu ch'a l'è dìta a pezzu de tütte, au puntu che d'inte l'ègua u nu sciurtiva che e simme di èrbu(r)i ciü âti<ref name=":3" />. Mèntre che a scciümè(r)a a sciurtiva inta sò veggia gè(r)a o fina inte quella de l'Antugnàn, a sò ramma de meridiùn a l'è restâ au mèximu in funsiùn, tantu che ancù int'ina mappa du [[1745]] u se vegghe a sitè serâ fra e due ramme da Sènta. In seguitu a l'aluviùn du [[1796]] u se sènte u besögnu de cuntegnì a Sènta au de drentu di argini e dunca a a vegne ti(r)âsciü a cuscì dìta "bia(r)e(r)a", vusciüa da l'aministrasiùn e finansiâ inte st'ucaxùn dai Seullìn, scicumme che u Cumün u l'axeva dumandàu ae famìe de cuntu da sitè<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.73}}</ref>. Versu a fìn de stu seculu a situasiùn a vegne in pôcu meju, cu'in percursu ciü fissàu numma che inta gè(r)a de meridiùn, scibèn ch'e nu mancan de bü(r)e<ref name=":4" /> cumme quelle du [[1798]], du [[1799]] e du [[1801]]. De stu mumèntu u vegne turna denunsiàu ch'u se dêve giüstà i argini, a l'epuca ciamèi "mü(r)aje", perché i l'é(r)an a pe(r)igu de vegnì zü, ma u nu se ne parle(r)à ciü avanti de dui ànni e intu mèntre l'ègua a sciòrte turna, rivandu fin daa [[Pòrte de Mu(r)ìn (Arbenga)|Pòrte de Mu(r)ìn]]. Âtre bü(r)e e capitan du [[1822]], du [[1836]], du [[1842]] e du [[1866]], quand'u l'è finìu a bagnu u [[Batiste(r)u d'Arbenga|batiste(r)u]]<ref name=":3" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 40}}</ref>. A l'ürtimu, du [[XX secolo|Növesèntu]], e se ponen ancù regurdà e bü(r)e di ànni [[1924]], [[1926]], [[1954]], [[1972]], [[1981]], [[1994]] e [[2000]]<ref name=":3" />. == Ecunumìa == [[Immaggine:Centro storico di Albenga Via Torlaro 1982 Pietra di mulino.jpg|miniatura|E ruìne d'in mu(r)ìn truvèi du [[1982]] inta [[Ciàssa de Turlâ (Arbenga)|Ciàssa de Turlâ]]]] A Sènta, cumme e scciümè(r)e ch'e a furman, a l'è stèta sfrütâ de lungu pe'e ativitè de l'òmmu, che in sce sò zine u g'ha fundàu [[mu(r)ìn]], [[Gumbu|gumbi]] e âtre frabbiche e che, ancù primma, u n'ha duve(r)àu l'ègua pe'e [[Tèrme rumâne d'Arbenga|tèrme]] de l'''[[Albingaunum]]'' rumâna<ref>{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 157}}</ref>. Fra e frabbiche de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], pe' impurtansa u se pò regurdà u mu(r)ìn ch'u l'é(r)a rembàu au làttu de mü(r)aje a setentriùn, in curispundènsa da [[Pòrte de Mu(r)ìn|pòrte]] ch'a n'ha piàu u numme, fètu du [[1175]] e dau [[1421]] seràu drent'au gi(r)u de mü(r)aje, de moddu de garantîne u funsiunà ascì intu câxu de guèra. A stu mu(r)ìn, passàu de man, de prubabile, da l'uspeâ au [[Cumün d'Arbenga|Cumün]] e dunca aa [[Seulla (famìa)|famìa di Seulla]], a gh'é(r)a purtâ l'ègua pe' mezzu du cuscì dìtu ''beudus molandini'', in bêu ch'u campava l'ègua da Sènta e ch'u curiva drentu a stu làttu de mü(r)aje<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. III, ''Gli edifici di uso pubblico'', pp. 66-67}}</ref>. In âtru mu(r)ìn ch'u gh'è de mensiùi u l'é(r)a u cuscì dìtu mu(r)ìn de Branca, missu in scia zina drìta da scciümè(r)a ciü o mênu a l'artessa du veggiu percursu da ''[[Via Julia Augusta]]'' e fiancàu dau punte dìtu de lungu de Branca, fabricàu du [[1587]] e purtàu vìa da ina bü(r)a du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Du mu(r)ìn cumme du punte e ne sun stète truvèi e fundasiùi inte l'ucaxùn di scâvi inta gè(r)a da Sènta<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 173-174}}</ref><ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', p. 98}}</ref>. Inti tèmpi antighi üna de cultivasiùi ciü pratichèi a l'é(r)a quella da càneva, tantu che inti [[statüi d'Arbenga du 1519]] in intregu capitulu u porta u numme ''de xaiguando canapum [et?] linum''. Inte sti papèi u vegne bandìu l'üsu de lascià a càneva a bagnu in sce zine da Sènta e di âtri rièi, scicumme ch'a faxeva vegnì l'a(r)ia töscega a l'in gi(r)u. Du mèximu periudu, a fà patì ancù de ciü l'ambiènte inte vixinanse da scciümè(r)a u se gh'é(r)a messu ascì i pescaûi d'anghille, ch'i l'axevan stüdiàu in mòddu pe' meju ciapâle: i duve(r)avan de suvènte a cassina inte sèrti di tòcchi du sciümme sbarèi cun de ciüse, de moddu ch'i vegnissen cumme di stagni<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età moderna, p.68}}</ref>. == Vie de cumünicasiùn == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Albenga - Ponte sul Lerone (1901).jpg|U punte in sciu cantu de süd-èst, ancù de legnu, du [[1901]] Costruzione ponte nuovo di ferro militare.jpg|I travai pe'u punte de fèru in sciu cantu de süd-èst, ai primmi du '900 Argini del Centa sotto il ponte di ferro.jpg|U punte de fèru e, in sciu sfundu, quellu da feruvìa Centa con ponti vecchi.jpg|U veggiu punte da feruvìa Albenga- ponte ferroviario e fiume Centa.jpg|U punte növu da feruvìa Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu </gallery> A presènsa da scciümè(r)a a l'ha fètu nasce fina da l'[[Etæ Classica|etè clascica]] u besögnu de traciâghe in simma di passaggi pe' traversâla. Du primmu punte a traversà a Sènta, fètu dai rumèi pe' passà cu'a ''[[Via Julia Augusta]]'' in scia veggia gè(r)a de setentriùn, i nu se cunuscen di rèsti ma, cu'a descuèrta d'in tòccu da vìa e di rèsti de tumbe ch'e se ghe faciavan, u s'è vistu ch'a l'andaxeva grossu moddu apröu au [[Viâle de Puntelungu (Arbenga)|Viâle]] d'ancöi. U l'è dunca prubabile che stu atraversamèntu u se truvasse a l'artessa du [[Puntelungu (Arbenga)|Puntelungu]], custrusiùn turna ciütòstu antiga, fètu de l'âta [[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] fòscia pròpiu in sce fundasiùi du punte rumàn. Da fiancu du Puntelungu, armenu fina du [[XII secolo|Millesèntu]], u se truvava a [[Cunventu de Santa Ma(r)ìa du Punte (Arbenga)|gêxa e uspissiu de Santa Ma(r)ìa ''de Ponte'']] cu'i sò fratti ch'i cü(r)avan a manutensiùn de l'atraversamèntu e ch'i ne scudeva u dassiu pe'u passaggiu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 170-172}}</ref><ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', p. 162}}</ref>. In scia gè(r)a de meridiùn, dund'a gh'è s'è gi(r)â l'ègua daa primma Etè de Mezzu, fra i primmi punti a éssighe mensunèi u gh'è stètu u cuscì dìtu ''[[pons Arociorum]]'', ch'u piava u numme daa vixìna [[Pòrte de l'A(r)òscia (Arbenga)|pòrte de l'A(r)òscia]], de dund'a ne sciurtiva in antigu a ''Julia Augusta''. Stu punte, ciü avanti cunusciüu ascì cumme ''pons supranus'' truvanduse ciü a munte du ''pons subtranus'', u l'é(r)a defèti in curispundènsa de l'antigu camìn da vìa rumâna e, intu detaju, u l'è stètu fabricàu du [[1254]]. Fètu a l'imprinsippiu de legnu, u gh'axeva pe(r)ò de besögnu d'êsse rangiàu de spessu, e dunca du [[1382]] u l'è stètu fabricàu a növu de mü(r)aje, cun tantu de deliberasiùn du cumün. Stu punte u l'è stètu purtàu vìa da ina bü(r)a da fìn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a partì dau [[1566]] u n'ha piàu u pòstu u [[punte de Branca]], missu de pôcu ciü a munte e tacàu ae mü(r)aje sitadìne pe' mezzu de 'na furtificasiùn. U punte u l'é(r)a in travaju du meistru Canavasio d'[[Inéia|Uneja]] e u l'è stètu frabicàu primma numma in arcâ e pöi due, fin a l'ürtimu slargamèntu du [[1587]]<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.54}}</ref>. U ''pons subtranus'' u se truvava de cuntru in curispundènsa da pòrte de ''Sancti Antoni'', in sciu cantu de süd-èst d'[[Arbenga Veggia]], duve(r)àu da in'âtra vìa ch'a menava a [[Vaìn]] e a[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] ascì<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 173-174, 176}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 23}}</ref>. De dòppu, a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], u l'è stètu traciàu u növu punte au cantu de süd-èst da sitè, mèntre quellu de Branca u l'é(r)a stètu purtàu vìa da ina bü(r)a da fìn du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. U punte u vegne rangiàu du [[1797]] dai fransesi, ma u patisce di növi dànni ai 28 de setèmbre du [[1798]] e, vistu ch'u nu gh'é(r)a abasta palanche pe'i travai u nu vegne giüstàu dau Cumün, fètu ch'u l'ha purtàu a l'isulamèntu de 'na gròssa parte da sitè. U se decidde cuscì de mette sciü in punte de legnu ch'u ligasse e due spunde a l'artessa da Pòrte du Pertüxu, fètu sutta a diresiùn du Geniu militâre fransese cun a càppu u capitàn Chabrier. I vegnen duve(r)èi di èrbu(r)i de rùve(r)a e de castagnu e intu mèntre u vegne cumandàu de netesà u lettu da scciümè(r)a, levandughe fina i resti du veggiu punte. Quande [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] u riva in Arbenga ai 4 d'utubre du [[1798]], u vegne fètu passà in sce stu passaggiu ti(r)àu sciü aa bèlla meju. I travai pe'a custrusiùn d'in âtru növu i cumensan ai 5 d'utubre du [[1801]], pe' vegnì terminèi au prìmmu de frevâ du [[1803]]. U traffegu u ghe cumènsa a passà dai 21 du mèximu mese, grassie a l'intesa fra a squàddra du Geniu ligü(r)e e u Cumün, ch'u gh'axeva versàu 1000 li(r)e de cuntribütu<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età contemporanea, p.77}}</ref>. Asemme aa [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa]] u l'è stètu fabricàu ascì in âtru punte in scia scciümè(r)a, de fèru<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', pp. 39-40}}</ref>. Ai 5 de nuvèmbre du [[1994]], u gh'è stètu l'ürtima de grande inundasiùi pruvuchèi daa Sènta, doppu di giurnu ch'u ciuveva u se gh'è zuntu fina u mâ grossu, ch'u l'ha fètu tappu aa Bucca da Sènta e cuscì a scciümè(r)a a l'è turna sciurtìa, cun Arbenga turna sutt'ègua fin dae parte de Via Darmassia. Danegiàu da quellu ch'u l'é(r)a capitàu, u punte de fèru u vegne caciàu zü e aa fìn, u vegne duvèrtu u [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]] ch'u gh'e ancöi, ai 23 de dixembre du [[1995]], intitulàu a Libero Emidio Viveri e cun numma in arcâ<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.116}}</ref>. == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albingaunum|url=https://books.google.com/books?id=wGZOAAAAYAAJ|ànno=2004|editô=Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Massabò, 2004}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Ferrando|tìtolo=I Corsi d'acqua e le Valli delle Alpi Liguri|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/GMP0004747|ànno=Arvì 2019|editô=Grafiche Amadeo|çitæ=Ciüsanegu|léngoa=IT|pp=168-173|volùmme=Vul. 1|capìtolo=|cid=Ferrando, 2019}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Staricco, 2021|ISBN=88-88-39761-2}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/03centa/centa.html|tìtolo=Centa - Piani di bacino stralcio per l'assetto idrogeologico|léngoa=IT|cid=Centa, Piano di bacino|vìxita=2025-09-04}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Sciùmmi da Ligùria]] q20l3ov9lmstne1cn7j8ny25712yc3t Sant'Anna (Camuggi) 0 32988 271762 271650 2026-07-11T17:58:15Z Arbenganese 12552 /* Caza di Mainè */ tradusiun didascalia 271762 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Sant'Anna |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Sant'Anna''</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]] |Panorama = |Didascalia = |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 56 |Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}} |Aggiornamento abitanti = 1971 |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''Sant'Anna''' (''Sant'Anna'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]] ascì) a l'é üna lucalitè de [[Camuggi]], ricunusciüa in tu statütu du Cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Geugrafia == A lucalitè de Sant'Anna a se tröva in sce üna cresta ch'a chinn-a dau [[Munte d'Ezui]] (441&nbsp;m), a punente du centru de [[Camuggi]]. A piggia u numme daa capella ch'a se ghe tröva e, üna votta, a l'ea cunusciüa cumme "A Loggia" ascì<ref name=":0">{{Çitta|Ferrari, 1935|''II. Camogli e la sua vallata'', p. 13}}</ref>, foscia pe'a prezensa de üna ostaia pe'i pelegrin che gh'ea<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Sutta Sant'Anna, a setentriun u se tröva a lucalité d[[U Migià (Camuggi)|u Migià]], a nord-est e lucalitè de [[San Giacumu (Camuggi)|Caze Russe]] e de [[San Giacumu (Camuggi)|San Giacumu]], a süd-est u gh'é [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]] e a mezugiurnu u centru storicu de Camuggi, au de là da u quartè de Lazza. == Storia == Sant'Anna, cuscì cumme e lucalitè vixinn-e d[[U Migià (Camuggi)|u Migià]] e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], a l'é üna lucalité ch'a l'ha vistu pasaghe de lungu di traffeghi, scicumme ch'a l'é atraversà da l'antiga stradda dita a Via Rumann-a, cu'u sö numme che, foscia, u l'é segnu da sö urigine. U poggiu de Sant'Anna u l'aiva prubabilmente de l'impurtansa strategica, detu che, in te ün mumentu scunusciüu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], a [[Fiéschi (famìggia)|famiggia di Fieschi]], i cunti de [[Lavagna]], a gh'aiva fetu fabricà ün castellu picin<ref name=":0" />. == Posti de interesse == === Capella de Sant'Anna === [[Immaggine:Camogli-cappella_nuova_di_sant'anna-facciata1.jpg|miniatura|A capella de Sant'Anna|sinistra]] A capella de Sant'Anna, ch'a dà u numme aa lucalitè, a se tröva in tu sö centru, afacià in scia Via Rumann-a. A sö fundasiun, sutt'aa u primmu numme de Sant'Andrea, a remunta au [[XVI secolo|Seisentu]], feta pe vuluntè du Pasquale Cichero in ta lucalité che, alantù, a l'ea dita da Loggia. In tu tempu, ciü che u cangiu de numme de Sant'Anna in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], a l'é steta üna prupieté di Ciché, di Scciafin e, in scia fin, di Mungiardin, cun sti ürtimi che n'han avüu a giurisdisiun dau [[1746]] au [[1863]]. Finia in ruvinn-a aa fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é steta arangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e turna in ti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2650_Chiesetta_di_Sant'Anna_Via_Antica_Romana.htm|tìtolo=2650. SANT'ANNA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref name=":3">{{Çitta|Leali Rizzi, Meoli & Pellegrini, 2000|''Camogli e dintorni'', p. 133}}</ref>. A sö strutüa a l'é semplice e a se mustra cun üna facià a capanna decurà da pitüe a frescu, cu'in teitu fetu de ciappe d'ardesia e, pe'u curmu, de cuppi. De drentu a g'ha üna furma a aula, cuverta da üna votta a trapessiu e dau fundu ciattu, ch'u gh'é arembou l'artà e apeizu in simma u quaddru di ''Santi Andrea, Roccu e Beneitu''<ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref name=":3" />. === Castellu da Loggia === U castellu da Loggia u l'ea ün castellu ch'u se truvava in sciu poggiu de Sant'Anna, fabricou lì pe cuntu di [[Fiéschi (famìggia)|Fieschi de Lavagna]]. I Fieschi, sciben che nu l'ean i scignuri du postu, gh'aivan fetu custruì sta furtificasiun, ch'a nu l'ea guei distante dau [[Purtixö de Camuggi|portu de Camuggi]], de impurtansa strategica pe'i barchi de sta famiggia. U castellu, ch'u l'ea finiu bruxou ai tempi da sulevasiun du [[Gian Luigi Fieschi]], u l'é stetu pe tanti anni da famiggia di Figari. Sta famiggia, daa parte di Fieschi e ch'a ne vegniva dau Caccu<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''II. Camogli e la sua vallata'', p. 13; ''V. I racconti del Nonno'', p. 54}}</ref>, aa giurnà d'ancö a l'é estinta ma, ai primmi de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'armava ancun ün sciabeccu a Camuggi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''I Mille Bianchi Velieri dei Camogliesi'', p. 223}}</ref>. U castellu u se truvava pocu ciü a punente du "Cazun", missu propiu in scia cresta, e ancun a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]] se ne vedeiva i resti de due miage, che doppu sun finie intunachè e drentu ae miage de üna cà. In te ste miage s'arviva duì barcunetti a arcu, cu'i segni de atretante bifure, ciü antighe, che gh'ean au sö postu<ref name=":4">{{Çitta|Ferrari, 1935|''II. Camogli e la sua vallata'', p. 15}}</ref>. Pe cuntu de üna vegia storia de Camuggi, daa tann-a du Dragu, grotta in parte sutt'egua ch'a se tröva tra i scöggi de Lazza, partieva u pasaggiu suttutera da cuscì dita "galeria de Sant'Anna", ch'a muntava finn-a ae fundasiuin da Loggia, pe sciurtighe drentu in te ün fundu duve u gh'ea a möa de ün muin<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''V. I racconti del Nonno'', pp. 67-68}}</ref><ref>{{Çitta|Leali Rizzi, Meoli & Pellegrini, 2000|''Camogli e dintorni'', pp. 132-133}}</ref>. === U Cazun === Missu de frunte aa capella, u l'é ün grossu fabricou che, zà in ti [[Anni 1930|anni Trenta]], u l'ea döviou cumme cà. Segundu a tradisiun du postu, tra u [[XVII secolo|Seisentu]] e u [[XVIII secolo|Settesentu]] u l'avieva pe cuntru funsiunou cumme sede de poste mentre, pe'i stüddi du preve Costa, ghe saieiva stetu üna fabbrica da fià e da tesce<ref name=":4" />. Doppu, stu fabricou u l'é pasou ae [[muneghe misciunaie francescann-e du Verbu Incarnou]], che u gestiscian cumme üna cà pe'e donne migranti<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggispirituali.it/strutture-turismo-religioso/liguria/casa-stella-francescana_809/|tìtolo=Casa Stella Francescana - Camogli (Genova)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === Üspià de Camuggi === U cumplessu de l'üspià de Camuggi u se tröva in sce rive a meridiun du colle de Sant'Anna, versu u quarté de Lazza. A parte ciü vegia de l'üspià, prugettu de l'Antonio Tixi, a l'é steta tià sciü tra u [[1893]] e u [[1895]] grassie a üna ricca dunasiun da scià Felicina Casabona, che gh'ea stetu dedicou üna stattua in ti giardin de l'üspià doppu che, pe numme de l'istitütu, u s'é sernüu quellu du vegiu üspià da sitè, l'Üspià di Santi Prospu e Cataina. A sti santi l'é intitulou ancun a capella de l'üspià, benedia da l'arsipreve de Camuggi u primmu de marsu du [[1896]], mentre a strutüa a l'ea steta inaugürà ai 2 de frevà. L'üspià u l'é stetu döviou cumme ün lazarettu au tempu du colera du [[1911]] e cumme üspià militare dau [[1916]] au [[1919]]. Tra u [[1927]] e u [[1934]] u l'é stetu interesou da di interventi impurtanti pe falu vegnì ciü mudernu<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208856.pdf|tìtolo=Ex Ospedale dei SS.Prospero e Caterina - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''Camogliesi del secolo XIX'', p. 417}}</ref>. I prugetti pe ingrandì l'üspià, prezentè in tu [[1939]], sun restè fermi pe tantu tempu pe curpa da guera. E auturizasiuin pe'i travaggi sun arivè sulu che in tu [[1955]], doppu ch'ean steti blochè perché u prugettu u l'avieva ruvinou a strutüa de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. In tu [[1963]], da prugettu de l'architettu G. Forno, pocu ciü a punente s'é tiou sciü u cuscì ditu "üspià növu", ligou a quellu vegiu da ün pasaggiu cuvertu. Finiu maniman sensa de funsiuin, aa giurnà d'ancö u cumplessu de l'üspià u l'é in abandun e, in tu [[2022]], u l'é pasou in prupietè a di privè<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.italianostra.org/beni-culturali/ex-ospedale-ss-prospero-e-caterina-a-camogli/|tìtolo=Ex Ospedale Ss. Prospero e Caterina a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === Caza di Mainè === [[Immaggine:Camogli-casa_dei_marinai-complesso1_(2024).jpg|miniatura|Vista da Caza di Mainè]] A Caza di Mainè, intitulà a l'amiragliu [[Giovanni Bettolo]], a l'é üna caza de riposu pe'a gente de mà, che a s'afaccia in sce Via Jacopo Ruffini da vixin a l'incruxiu cu'a Via Rumann-a. A l'é steta tià sciü du [[1930]]-[[1931]] au postu du vegiu campusantu, che cun l'ucaxun u l'é stetu purtou a[[U Migià (Camuggi)|u Migià]], e pe cuntu de l'''Opera Pia per l'Assistenza della gente di mare "G. Bettolo"''. A Caza di Mainè a l'é steta prugetà da l'inzegné Carlo Montano, cu'a sö inaugürasiun ch'a l'é steta au primmu de agustu du [[1931]], aa prezensa du ré [[Vittorio Emanuele III de Savöia|Vittorio Emanuele III]] e da reginn-a [[Elena do Montenéigro|Elena]]. Gestia da l'[[Istituto Nazionale della Previdenza Sociale|I.N.P.S.]] dau [[1934]], u gh'é l'üzu pe'i barchi che navegan au largu de Camuggi de salüà a Caza di Mainè cun trei curpi de sirena, e i vegi mainè daa riva rispundan cun l'alsabandea<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/g-bettolo/|tìtolo=Casa di Riposo "G. BETTOLO"|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_789_Casa_di_Riposo_Vecchi_Marinai_in_costruzione_1930.htm|tìtolo=789. CASA DEI MARINAI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Cumünicasiuin == E stradda ciü impurtante ch'a passa pe Sant'Anna a l'é a cuscì dita Via Rumann-a, ch'a cumensa pocu ciü a punente de Sant'Anna, da vixin au campusantu de Camuggi. De de lì a munta finn-a aa capella de Sant'Anna, duve a se ceiga versu levante pe pasà ciü erta du centru de Camuggi, pe'a lucalitè de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]]. A sta stradda s'incruxian atri senté e cröze: fra quelle storiche che gh'é in ta lucalitè u se pö ricurdà ''Via San Giacomo'', ch'a munta sciü pe'a costa de Sant'Anna versu l'[[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Aurelia]] e a [[San Giacumu (Camuggi)|lucalitè che ghe dà u numme]]. Pocu ciü in zü da lucalitè, aa Via Rumann-a a l'é ligà a ''Via Sant'Anna'', ch'a munta d'in Lazza, mentre a livellu da capella s'azunze ''Via Migià'', ch'a va da Sant'Anna a[[U Migià (Camuggi)|u Migià]]. == Notte == <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al golfo del Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0456905|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Leali Rizzi, Meoli & Pellegrini, 2000}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]] bprebif19uwmfvhk2909210dps8njs3 Punta Ciappa 0 32996 271743 271733 2026-07-11T12:54:54Z Arbenganese 12552 /* L'artà da Stella Maris */ +gallery 271743 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == [[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Mappa de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi|left|274x274px]] === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris Immaggine:Camogli - ricorrenza Stella Maris.jpg|A ricurensa da Stella Maris, e imbarcasiuin Immaggine:Stella Maris di Camogli4.JPG|Detaggiu du Dragun </gallery> In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] j37ph7yg1q4uibnhg9cawh05e0zadek 271744 271743 2026-07-11T12:56:37Z Arbenganese 12552 /* Storia */ didascalia 271744 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == [[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun indicou u ''scoglio detto la Chiappa''|left|274x274px]] === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris Immaggine:Camogli - ricorrenza Stella Maris.jpg|A ricurensa da Stella Maris, e imbarcasiuin Immaggine:Stella Maris di Camogli4.JPG|Detaggiu du Dragun </gallery> In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 89qy0z8f41dj5ghnvxdpunrxf1u6vm5 271745 271744 2026-07-11T12:59:21Z Arbenganese 12552 +cv 271745 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == [[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun indicou u ''scoglio detto la Chiappa''|left|274x274px]] === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa|càngio variànte=U meximu argumentu in detaggiu}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris Immaggine:Camogli - ricorrenza Stella Maris.jpg|A ricurensa da Stella Maris, e imbarcasiuin Immaggine:Stella Maris di Camogli4.JPG|Detaggiu du Dragun </gallery> In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] i308m2s8ihmitcdhemhs6d7rrvvrqk7 271747 271745 2026-07-11T14:03:44Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ +notta 271747 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|thumb|Punta Ciappa vista da Camuggi]] '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == [[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun indicou u ''scoglio detto la Chiappa''|left|274x274px]] === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou “''scoglio detto la Chiappa''”, ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava “sutta ai scöggi du Rucun” e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]].Üna deciziun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa|càngio variànte=U meximu argumentu in detaggiu}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> S'u se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè “''speleotemi''”. Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite “cunglumerè de Portufin” nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita “Grotta di Gambai”, postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche<ref>{{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/punto-di-immersione-la-grotta-dei-gamberi|tìtolo=Punto di immersione la grotta dei gamberi|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de ''[[Parapandalus]]'' (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà “Grotta de Punta Ciappa”, ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a “Grotta Fasa de l'Eremitta” (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni ‘50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris Immaggine:Camogli - ricorrenza Stella Maris.jpg|A ricurensa da Stella Maris, e imbarcasiuin Immaggine:Stella Maris di Camogli4.JPG|Detaggiu du Dragun </gallery> In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambinu, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Baxilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza in frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] i5rksljofp4ao0k2vihyisysn49am6j A Fuxe (Camuggi) 0 32999 271748 2026-07-11T14:12:01Z Arbenganese 12552 Creâ - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu 271748 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = A Fuxe (ciamà ''Porto Pidocchio'' in italian, ch’u vö dì Portu Pigöggiu) u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du Munte de Portufin, serviu dai vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti denturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu Camuggi, missa tra mezzu San Roccu e Punta Ciappa, lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de rocche erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve u gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, u ghe fuxa ün rianettu benben picin, ch’u chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu  u l’ha piggiou u sö numme. == Storia == Fin da l’Etè de Mezu i streiti gurfi davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de San Nichiozu e de San Roccu, ma da ste parte i passavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’Öttusentu u s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u mena[1] a San Nichiozu, ciamou “U Muin” cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”. In t’üna mappa du 1781, disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra Punta Ciappa e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “scalo della Foce”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, scicumme ch’u ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta. Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a riva fin in t’ün gurfu benben picin, ch’u gh’è stetu fiancou üna  custrusiun. Sta lì a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme  italian de “Porto Pidocchio” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu ch’u s’è gh’è ciantou e canne[2] pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e in atraccu duve tià in seccu quarche gussu. In ti sö scriti du primmu Növesentu, u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta de cumme A Fuxe a fuise “üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se storse cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün nicciu scavou in ta rocca[…]. L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciaciarà in tu mentre che stendeivan e rè, mentre e donne se meteivan a accunsà i garbi ch’u gh’ea in simma. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o  di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu rangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti. U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà[3] picin ch’u gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u passava in sc’ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu. L’egua du fussou a vegniva campà e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve u se franzeiva e uive e u se macinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì d’in frunte. A funsiunava ascì, de lungu da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tenze e rè. Dunque, vista l’ativitè ch’u gh’ea, di anni Sinquanta[4] (tra u 1933 e u 1934[5]), u s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti de suvente u se purtava i acumulatuì che favan bezögnu pe caregà i brisché[6] de moddu che aa Fuxe fuisan chinè in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa de duve oua u gh’è ün risturante. A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a au rivà di türisti, primma da crixi[7] ai inissi di anni Duimilla. In tu 1988 u s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun steti levè i tipici pali duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin u ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben ch’u ghe segge stetu a crixi du pupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunaella[8] (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica), u s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu ch’u gh’é ün müseu dedicou e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu 2022 u l’ha serou du tüttu a tunaella, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa. Scicumme ch’u se tröva a piccu e a l’é ataccu aa rocca, u teritoiu u l’è a reizegu[9] de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stiu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni c’'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. . Dai analixi cumpiüi, in ciü, u pa che in t’ün seculu, a costa fra  San Roccu e Punta Ciappa a secce aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma otta u l’ea capitou in tu 1961, ai 30 de nuvembre, quande u l’é partiu üna liggia[10] a 100 metri d’artessa,  ch’a l’ha fetu destacà üna rocca. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu 2026, quand’u l’è cheitu in magö[11] in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu. ----[1] Ch’u porta? [2] Dipende come è fatta, in genovese non è stata trovata traduzione per palizzata, se non “stecou”. Rispetto alla traduzione letterale si preferirebbe mantenere la perifrasi [3] Scalu? [4] Da Agenzia Bozzo (<nowiki>http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm</nowiki>) pare anni ‘30 [5] Come riportato qui <nowiki>https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/</nowiki> [6] Gen, Lampara [7] Crizi? (leggasi con z=s di mese ~crisi) [8] Chiedere, è una  trad. lett.Sulla tonnarella di Camogli c’è questo interessante documento (sviluppiamo una nuova voce?) <nowiki>https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf</nowiki> [9] rischio [10] Liggia/sliggia = frana (frann-a?) [11]Lett. “masso” (forse sennò “üna rocca”) k905eplsrmvmuzh5ummf94e2fi0vtl1 271749 271748 2026-07-11T14:12:23Z Arbenganese 12552 Primme curesiuin 271749 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = A Fuxe (ciamà ''Porto Pidocchio'' in italian, ch’u vö dì Portu Pigöggiu) u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du Munte de Portufin, serviu dai vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, zù versu Camuggi, missa tra mezu San Roccu e Punta Ciappa, lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa (una vivagna) benben picinn-a, ca chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu  u l’ha piggiou u sö numme. == Storia == Fin da l’Etè de Mezu i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de San Nichiozu e de San Roccu, ma da ste parti passavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’Öttusentu s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin” cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”. In t’üna mappa du 1781, disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra Punta Ciappa e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “scalo della Foce”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta. Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu affiancou üna  custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme  italian de “Porto Pidocchio” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu (che gan ciantou e oste) pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu. In ti sö scriti du primmu Növesentu, u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertusu scavou in ta roccia[…]. L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o  di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti. U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u passava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu. L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè. Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, di anni Sinquanta (tra u 1933 e u 1934), s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante. A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a all’arriva di türisti, primma da crixi ai inissi di anni Duemia. In tu 1988 s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica), s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu 2022 a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa. Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangia dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni c’'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. . Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra  San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu 1961, ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa,  ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu 2026, quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu. b89hgos3nwmd20yatsrhh4s4mshxvm7 271750 271749 2026-07-11T14:12:37Z Arbenganese 12552 curesiuin varie 271750 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin” cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”. In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta. Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu affiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu. In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia[…]. L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti. U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu. L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè. Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante. A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a all’arriva di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica), s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa. Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangia dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu 2026, quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu. 42gswc1ydz0sdqu3f4ya3vu3falntsk 271751 271750 2026-07-11T14:12:57Z Arbenganese 12552 rev, agiurnamenti link 271751 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin” cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”. In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta. Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu. In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia[…]. L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti. U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu. L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè. Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante. A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica), s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa. Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu 2026, quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu. 9rmzauvhlourcf25xmtd7x0zp36k5k2 271752 271751 2026-07-11T14:13:14Z Arbenganese 12552 rev, wl, ref 271752 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu. L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica), s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa. Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu 2026, quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu. a6wawxdrkpwsdaezq1ktbjd3j7oao0c 271753 271752 2026-07-11T14:13:26Z Arbenganese 12552 rev, wl, ref 271753 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> 79phtchg110lpqrntjh6vnxzfx47jv4 271754 271753 2026-07-11T14:14:08Z Arbenganese 12552 /* Storia */ references 271754 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> hi11748tcpz5px9fnd33vc3eizqhiyd 271755 271754 2026-07-11T14:14:28Z Arbenganese 12552 /* Notte */ interpr 271755 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} psseb45s2cojbh2h6vzf001mfk43rzl 271756 271755 2026-07-11T14:19:30Z Arbenganese 12552 +img 271756 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} oii7ew3cr2esb95jjubdclgochiyv6e 271757 271756 2026-07-11T14:23:10Z Arbenganese 12552 /* Storia */ +img 271757 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> [[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|sinistra|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]] A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} 4vpqrm44jlf7ny96wlpqal7i1iz6g1f 271758 271757 2026-07-11T14:23:57Z Arbenganese 12552 right, align 271758 wikitext text/x-wiki = A Fuxe = [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} lw05h5pr68z4zdxuuaizezosfxy8c2e 271759 271758 2026-07-11T14:24:14Z Arbenganese 12552 tl camugin 271759 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} 06ie333qutaegugfrrbtvhijqkins8i 271760 271759 2026-07-11T14:24:34Z Arbenganese 12552 /* Atri prugetti */ cat 271760 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 2fxlb9pxt1pd7lj4evgw0jaih8spc3j Portu Pigöggiu (Camuggi) 0 33000 271761 2026-07-11T14:25:36Z Arbenganese 12552 rinviu 271761 wikitext text/x-wiki #RINVIA[[A Fuxe (Camuggi)]] bsug52v2ycz3a6qpub4kq8lq1rf218s Merlettu "al tombolo" 0 33001 271766 2026-07-11T19:31:34Z Arbenganese 12552 Creâ - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu 271766 wikitext text/x-wiki U merlettu “a tombolo” u l’é ün pisettu fetu a man. Cu’u termine “tombolo” u se parla segge u merlettu pe sö cuntu che l’atressu ch’u s’adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre scintetiche. U ”tombolo” u l’é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma u se ghe fissa e agugge che servan pe’ fa i gruppi au merlettu. L’üzu du merlettu au tombolo e du macramè in Ligüria han ün’antiga urigine, tandu da ese registrè in Ligüria fin da l’Etè de Mezu e cu’a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe’u ciü dau Sinquesentu. U grossu svilüppu de ste pratiche tra Reccu, Camuggi, Rapallu, Santa Margaita e Ciavai l’han pusciüu dà au teritoiu du Levante üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d’ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise de mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa Corporazione dei Setaioli e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l’esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l’aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d’in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a Funtann-a Bunn-a, u Senatu u l’ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu,de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du Tigulliu de smercià i sö prudüti e, in tu 1772, u l’ea stetu creou ün censimentu (Censimento dei Tessitori di Seta), a cunferma finn-a de ‘na riga de privilegi pe’a valà. L’öttusentu u l’ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de tacà cun di servissi suciali pe’e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l’indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l’apenn-a nasciüu Regnu d’Italia. L’ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe’i zueni sensa famiggia, de sede suciale e de fabriche, tiè sciü pe’u ciü dai nobili e da l’erta burghexia. In tu 1872 a Murano a l’ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch’u ghe anetu aprövu a Jesurum de Palestrinn-a in tu 1874, quella dedicà au “crochet” in sce l’Isua Mazù du Lagu Trazimen in tu 1884, quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu 1891 in Friuli a Brazzà e a Fagagna, a Casa del Sole de Valentina Cavandoli a Türin e  quelle da Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative in Lumbardia, a partì dau 1898. U l’é nasciüu ün ente ünicu, l’asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du 1903 a Rumma pe gestì i prugetti sutta u patrunou da Reginn-a Margaita de Savoia. In Ligüria sun ben cunusciüi a tradisiun de Rapallu e a scöa de Pitelli, frasiun du cumün da Speza. In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a Santa Margaita e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de cuallu che cu’e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viaggiu di sö ommi. mvg3c9d9k0ip2brp2hcrm2zio34is0k 271767 271766 2026-07-11T19:31:56Z Arbenganese 12552 Rev 271767 wikitext text/x-wiki = Merletto al Tombolo = U merlettu “al tombolo” u l’é ün pisettu fetu a man. Cu’u termine “tombolo” se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l’atressu ch’u s’adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U ”tombolo” u l’é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe’ fa i gruppi au merlettu. L’üzu du merlettu au tombolo e du macramè in Ligüria han ün’antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l’Etè de Mezu e cu’a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe’u ciü dau Sinquesentu. U grossu svilüppu de ste pratiche tra Reccu, Camuggi, Rapallu, Santa Margaita e Ciavai l’han pusciüu dà au teritoiu du Levante üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d’ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l’esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l’aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d’in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a Funtann-a Bunn-a, u Senatu u l’ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du Tigulliu de smercià i sö prudüti e, in tu 1772, u l’ea stetu creou ün censimentu (Censimento dei Tessitori di Seta), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe’a valà. L’Öttusentu u l’ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe’e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l’indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l’apenn-a nasciüu Regnu d’Italia. L’ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe’i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe’u ciü dai nobili e da l’erta burghexia. In tu 1872 a Murano a l’ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch’u ghe anetu aprövu a Jesurum de Palestrinn-a in tu 1874, quella dedicà au “crochet” in sce l’Isua Mazù du Lagu Trazimen in tu 1884, quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu 1891 in Friuli a Brazzà e a Fagagna, a Casa del Sole de Valentina Cavandoli a Türin e quelle da Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative in Lumbardia, a partì dau 1898. U l’é nasciüu ün ente ünicu, l’asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du 1903 a Rumma pe gestì i prugetti sutta u patrunou da Reginn-a Margaita de Savoia. In Ligüria sun ben cunusciüe e tradisiun de Rapallu e a scöa de Pitelli, frasiun du cumüne da Spezza. In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a Santa Margaita e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu’e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. sgxp0ksphbd09ci9ulc6yuli2uyi2dk 271768 271767 2026-07-11T19:32:24Z Arbenganese 12552 rev 271768 wikitext text/x-wiki = Merletto al Tombolo = U '''merlettu “''al tombolo''”''' u l’é ün pisettu fetu a man. Cu’u termine “''tombolo''” se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l’atressu ch’u s’adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U ”tombolo” u l’é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe’ fa i gruppi au merlettu. == Storia == L’üzu du merlettu au tombolo e du macramè in Ligüria han ün’antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l’Etè de Mezu e cu’a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe’u ciü dau Sinquesentu. U grossu svilüppu de ste pratiche tra Reccu, Camuggi, Rapallu, Santa Margaita e Ciavai l’han pusciüu dà au teritoiu du Levante üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d’ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l’esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l’aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d’in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a Funtann-a Bunn-a, u Senatu u l’ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du Tigulliu de smercià i sö prudüti e, in tu 1772, u l’ea stetu creou ün censimentu (Censimento dei Tessitori di Seta), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe’a valà. L’Öttusentu u l’ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe’e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l’indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l’apenn-a nasciüu Regnu d’Italia. L’ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe’i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe’u ciü dai nobili e da l’erta burghexia. In tu 1872 a Murano a l’ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch’u ghe anetu aprövu a Jesurum de Palestrinn-a in tu 1874, quella dedicà au “crochet” in sce l’Isua Mazù du Lagu Trazimen in tu 1884, quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu 1891 in Friuli a Brazzà e a Fagagna, a Casa del Sole de Valentina Cavandoli a Türin e quelle da Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative in Lumbardia, a partì dau 1898. U l’é nasciüu ün ente ünicu, l’asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du 1903 a Rumma pe gestì i prugetti sutta u patrunou da Reginn-a Margaita de Savoia. In Ligüria sun ben cunusciüe e tradisiun de Rapallu e a scöa de Pitelli, frasiun du cumüne da Spezza. In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a Santa Margaita e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu’e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. 01086ldplb2ctfhvi14azomqyawys7b 271769 271768 2026-07-11T19:32:42Z Arbenganese 12552 rev, wl vari 271769 wikitext text/x-wiki = Merletto al Tombolo = U '''merlettu “''al tombolo''”''' u l’é ün pisettu fetu a man. Cu’u termine “''tombolo''” se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l’atressu ch’u s’adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U ”tombolo” u l’é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe’ fa i gruppi au merlettu. == Storia == L’üzu du merlettu au ''tombolo'' e du [[macramè]] in [[Liguria|Ligüria]] han ün’antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] e cu’a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe’u ciü dau [[XVI secolo|Sinquesentu]]. U grossu svilüppu de ste pratiche tra [[Recco|Reccu]], [[Camuggi]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Ciävai|Ciavai]] l’han pusciüu dà au teritoiu du [[Rivêa de Levànte|Levante]] üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d’ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l’esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l’aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d’in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a [[Funtann-a Bunn-a]], u Senatu u l’ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du [[Tigulliu]] de smercià i sö prudüti e, in tu [[1772]], u l’ea stetu creou ün censimentu (''Censimento dei Tessitori di Seta''), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe’a valà. L’[[XIX secolo|Öttusentu]] u l’ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe’e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l’indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l’apenn-a nasciüu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d’Italia]]. L’ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe’i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe’u ciü dai nobili e da l’erta burghexia. In tu [[1872]] a Murano a l’ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch’u ghe anetu aprövu a Jesurum de Palestrinn-a in tu 1874, quella dedicà au “crochet” in sce l’Isua Mazù du Lagu Trazimen in tu 1884, quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu 1891 in Friuli a Brazzà e a Fagagna, a Casa del Sole de Valentina Cavandoli a Türin e quelle da Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative in Lumbardia, a partì dau 1898. U l’é nasciüu ün ente ünicu, l’asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du 1903 a Rumma pe gestì i prugetti sutta u patrunou da Reginn-a Margaita de Savoia. In Ligüria sun ben cunusciüe e tradisiun de Rapallu e a scöa de Pitelli, frasiun du cumüne da Spezza. In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a Santa Margaita e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu’e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. jralb9ydlnyvif0p65wdpzb65gl0o9v 271770 271769 2026-07-11T19:33:02Z Arbenganese 12552 rev, wl 271770 wikitext text/x-wiki = Merletto al Tombolo = U '''merlettu “''al tombolo''”''' u l’é ün pisettu fetu a man. Cu’u termine “''tombolo''” se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l’atressu ch’u s’adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U ”tombolo” u l’é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe’ fa i gruppi au merlettu. == Storia == L’üzu du merlettu au ''tombolo'' e du [[macramè]] in [[Liguria|Ligüria]] han ün’antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] e cu’a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe’u ciü dau [[XVI secolo|Sinquesentu]]. U grossu svilüppu de ste pratiche tra [[Recco|Reccu]], [[Camuggi]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Ciävai|Ciavai]] l’han pusciüu dà au teritoiu du [[Rivêa de Levànte|Levante]] üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d’ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l’esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l’aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d’in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a [[Funtann-a Bunn-a]], u Senatu u l’ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du [[Tigulliu]] de smercià i sö prudüti e, in tu [[1772]], u l’ea stetu creou ün censimentu (''Censimento dei Tessitori di Seta''), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe’a valà. L’[[XIX secolo|Öttusentu]] u l’ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe’e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l’indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l’apenn-a nasciüu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d’Italia]]. L’ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe’i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe’u ciü dai nobili e da l’erta burghexia. In tu [[1872]] a Murano a l’ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch’u ghe anetu aprövu a Jesurum de [[Palestrina|Palestrinn-a]] in tu [[1874]], quella dedicà au “''crochet''” in sce l’[[Izua Mazù (Lagu Trazimen)|Izua Mazù]] du [[Lagu Trazimen]] in tu [[1884]], quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu [[1891]] in [[Friùli-Venessia Giulia|Friuli]] a [[Brazzà]] e a [[Fagagna]], a ''Casa del Sole'' de Valentina Cavandoli a [[Turin|Türin]] e quelle da ''Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative'' in [[Lombardïa|Lumbardia]], a partì dau [[1898]]. U l’é nasciüu ün ente ünicu, l’asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du [[1903]] a [[Romma|Rumma]] pe gestì i prugetti sutta u patrunou da [[Reginn-a Margaita de Savoia]]. In [[Ligüria]] sun ben cunusciüe e tradisiun de [[Rapallo|Rapallu]] e a scöa de [[Pitelli (A Spèza)|Pitelli]], frasiun du cumüne da [[A Spèza|Spezza]]. In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu’e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. t461rbp1ycj7qqe5hfpljzk2nvgzepc 271771 271770 2026-07-11T19:34:10Z Arbenganese 12552 /* Merletto al Tombolo */ +tl Camugin; virgulette 271771 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U '''merlettu "''al tombolo''"''' u l’é ün pisettu fetu a man. Cu’u termine "''tombolo''" se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l’atressu ch’u s’adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U "tombolo" u l’é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe’ fa i gruppi au merlettu. == Storia == L’üzu du merlettu au ''tombolo'' e du [[macramè]] in [[Liguria|Ligüria]] han ün’antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] e cu’a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe’u ciü dau [[XVI secolo|Sinquesentu]]. U grossu svilüppu de ste pratiche tra [[Recco|Reccu]], [[Camuggi]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Ciävai|Ciavai]] l’han pusciüu dà au teritoiu du [[Rivêa de Levànte|Levante]] üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d’ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l’esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l’aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d’in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a [[Funtann-a Bunn-a]], u Senatu u l’ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du [[Tigulliu]] de smercià i sö prudüti e, in tu [[1772]], u l’ea stetu creou ün censimentu (''Censimento dei Tessitori di Seta''), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe’a valà. L’[[XIX secolo|Öttusentu]] u l’ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe’e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l’indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l’apenn-a nasciüu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d’Italia]]. L’ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe’i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe’u ciü dai nobili e da l’erta burghexia. In tu [[1872]] a Murano a l’ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch’u ghe anetu aprövu a Jesurum de [[Palestrina|Palestrinn-a]] in tu [[1874]], quella dedicà au "''crochet''" in sce l’[[Izua Mazù (Lagu Trazimen)|Izua Mazù]] du [[Lagu Trazimen]] in tu [[1884]], quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu [[1891]] in [[Friùli-Venessia Giulia|Friuli]] a [[Brazzà]] e a [[Fagagna]], a ''Casa del Sole'' de Valentina Cavandoli a [[Turin|Türin]] e quelle da ''Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative'' in [[Lombardïa|Lumbardia]], a partì dau [[1898]]. U l’é nasciüu ün ente ünicu, l’asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du [[1903]] a [[Romma|Rumma]] pe gestì i prugetti sutta u patrunou da [[Reginn-a Margaita de Savoia]]. In [[Ligüria]] sun ben cunusciüe e tradisiun de [[Rapallo|Rapallu]] e a scöa de [[Pitelli (A Spèza)|Pitelli]], frasiun du cumüne da [[A Spèza|Spezza]]. In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu’e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. 7eoealxnw6tyattsuljw4mn09c1cix0 271772 271771 2026-07-11T19:34:36Z Arbenganese 12552 Giüstou i apostrufi <’>, sensa cangi de cuntegnüu 271772 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U '''merlettu "''al tombolo''"''' u l'é ün pisettu fetu a man. Cu'u termine "''tombolo''" se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l'atressu ch'u s'adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U "tombolo" u l'é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe' fa i gruppi au merlettu. == Storia == L'üzu du merlettu au ''tombolo'' e du [[macramè]] in [[Liguria|Ligüria]] han ün'antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] e cu'a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe'u ciü dau [[XVI secolo|Sinquesentu]]. U grossu svilüppu de ste pratiche tra [[Recco|Reccu]], [[Camuggi]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Ciävai|Ciavai]] l'han pusciüu dà au teritoiu du [[Rivêa de Levànte|Levante]] üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d'ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l'esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l'aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d'in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a [[Funtann-a Bunn-a]], u Senatu u l'ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du [[Tigulliu]] de smercià i sö prudüti e, in tu [[1772]], u l'ea stetu creou ün censimentu (''Censimento dei Tessitori di Seta''), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe'a valà. L'[[XIX secolo|Öttusentu]] u l'ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe'e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l'indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l'apenn-a nasciüu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. L'ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe'i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe'u ciü dai nobili e da l'erta burghexia. In tu [[1872]] a Murano a l'ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch'u ghe anetu aprövu a Jesurum de [[Palestrina|Palestrinn-a]] in tu [[1874]], quella dedicà au "''crochet''" in sce l'[[Izua Mazù (Lagu Trazimen)|Izua Mazù]] du [[Lagu Trazimen]] in tu [[1884]], quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu [[1891]] in [[Friùli-Venessia Giulia|Friuli]] a [[Brazzà]] e a [[Fagagna]], a ''Casa del Sole'' de Valentina Cavandoli a [[Turin|Türin]] e quelle da ''Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative'' in [[Lombardïa|Lumbardia]], a partì dau [[1898]]. U l'é nasciüu ün ente ünicu, l'asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du [[1903]] a [[Romma|Rumma]] pe gestì i prugetti sutta u patrunou da [[Reginn-a Margaita de Savoia]]. In [[Ligüria]] sun ben cunusciüe e tradisiun de [[Rapallo|Rapallu]] e a scöa de [[Pitelli (A Spèza)|Pitelli]], frasiun du cumüne da [[A Spèza|Spezza]]. In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu'e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. jjnjpeq2hoei62jbr5pepahpnm59183 271773 271772 2026-07-11T19:56:54Z Arbenganese 12552 /* Storia */ +notte 271773 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U '''merlettu "''al tombolo''"''' u l'é ün pisettu fetu a man. Cu'u termine "''tombolo''" se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l'atressu ch'u s'adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U "tombolo" u l'é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe' fa i gruppi au merlettu. == Storia == L'üzu du merlettu au ''tombolo'' e du [[macramè]] in [[Liguria|Ligüria]] han ün'antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] e cu'a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe'u ciü dau [[XVI secolo|Sinquesentu]]. U grossu svilüppu de ste pratiche tra [[Recco|Reccu]], [[Camuggi]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Ciävai|Ciavai]] l'han pusciüu dà au teritoiu du [[Rivêa de Levànte|Levante]] üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d'ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l'esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l'aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d'in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a [[Funtann-a Bunn-a]], u Senatu u l'ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du [[Tigulliu]] de smercià i sö prudüti e, in tu [[1772]], u l'ea stetu creou ün censimentu (''Censimento dei Tessitori di Seta''), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe'a valà.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marzia Cataldi Gallo|tìtolo=I tessuti delle fieschine|url=https://conservatoriofieschi.it/Docs/Biblioteca_Digitale/CSACV/50d843331150fea63523887394660300.pdf|ànno=2012|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=7|capìtolo=Cenni sulla produzione tessile dell’Ottocento in Liguria}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://artigianiinliguria.it/wp-content/uploads/2023/04/Disciplinare_Damaschi.pdf|tìtolo=Disciplinare di produzione per la conformità del prodotto delle Lavorazioni Artigiane Artistiche, Tradizionali, Tipiche di Qualità del settore: Damaschi e tessuti di Lorsica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L'[[XIX secolo|Öttusentu]] u l'ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe'e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l'indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l'apenn-a nasciüu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. L'ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe'i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe'u ciü dai nobili e da l'erta burghexia. In tu [[1872]] a Murano a l'ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch'u ghe anetu aprövu a Jesurum de Pelestrinn-a in tu [[1874]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.larchivio.com/xoom/ilmerletto.htm|tìtolo=Il merletto, un'arte tra ieri e oggi...|outô=Elsa Dal Monego|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, quella dedicà au "''crochet''" in sce l'[[Izua Mazù (Lagu Trazimen)|Izua Mazù]] du [[Lagu Trazimen]] in tu [[1884]], quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu [[1891]] in [[Friùli-Venessia Giulia|Friuli]] a [[Brazzà]] e a [[Fagagna]]<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioculturale.regione.fvg.it/percorso-tematico/?s_id=819786|tìtolo=Scuola Cooperativa di Merletti di Brazzà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, a ''Casa del Sole'' de Valentina Cavandoli a [[Turin|Türin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.piemonte.it/web/media/596/download|tìtolo=Tessitura, arazzi, ricamo, abbigliamento, Disciplinare di produzione|editô=Regiun Piemunte|léngoa=IT|p=18|vìxita=2026-07-11}}</ref> e quelle da ''Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative'' a [[Bologna|Bulogna]], a partì dau [[1898]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.culturabologna.it/documents/merletto-ad-ago-con-tecnica-aemilia-ars|tìtolo=Merletto ad ago con tecnica Aemilia Ars|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U l'é nasciüu ün ente ünicu, l'asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du [[1903]] a [[Romma|Rumma]] pe gestì i prugetti sutta u patrunou da [[Reginn-a Margaita de Savoia]]. In [[Ligüria]] sun ben cunusciüe e tradisiun de [[Rapallo|Rapallu]] e a scöa de [[Pitelli (A Spèza)|Pitelli]], frasiun du cumüne da [[A Spèza|Spezza]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.farodiroma.it/arte-e-cultura-merletto-italiano-unesco-con-27-comuni-da-colombo-alla-maison-fendi-cronistoria-del-tombolo-e-del-macrame-a-martinengo/|tìtolo=Arte e Cultura. Merletto Italiano, UNESCO con 27 Comuni: "Da Colombo alla Maison FENDI". Cronistoria del Tombolo e del Macramè|outô=Angelo Martinengo|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref> In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu'e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. k3yduvgu9vs8izig0ctkqlsetc7s6u6 271774 271773 2026-07-11T19:57:25Z Arbenganese 12552 /* Storia */ par notte 271774 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U '''merlettu "''al tombolo''"''' u l'é ün pisettu fetu a man. Cu'u termine "''tombolo''" se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l'atressu ch'u s'adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U "tombolo" u l'é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe' fa i gruppi au merlettu. == Storia == L'üzu du merlettu au ''tombolo'' e du [[macramè]] in [[Liguria|Ligüria]] han ün'antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] e cu'a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe'u ciü dau [[XVI secolo|Sinquesentu]]. U grossu svilüppu de ste pratiche tra [[Recco|Reccu]], [[Camuggi]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Ciävai|Ciavai]] l'han pusciüu dà au teritoiu du [[Rivêa de Levànte|Levante]] üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d'ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l'esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l'aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d'in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a [[Funtann-a Bunn-a]], u Senatu u l'ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du [[Tigulliu]] de smercià i sö prudüti e, in tu [[1772]], u l'ea stetu creou ün censimentu (''Censimento dei Tessitori di Seta''), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe'a valà.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marzia Cataldi Gallo|tìtolo=I tessuti delle fieschine|url=https://conservatoriofieschi.it/Docs/Biblioteca_Digitale/CSACV/50d843331150fea63523887394660300.pdf|ànno=2012|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=7|capìtolo=Cenni sulla produzione tessile dell’Ottocento in Liguria}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://artigianiinliguria.it/wp-content/uploads/2023/04/Disciplinare_Damaschi.pdf|tìtolo=Disciplinare di produzione per la conformità del prodotto delle Lavorazioni Artigiane Artistiche, Tradizionali, Tipiche di Qualità del settore: Damaschi e tessuti di Lorsica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L'[[XIX secolo|Öttusentu]] u l'ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe'e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l'indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l'apenn-a nasciüu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. L'ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe'i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe'u ciü dai nobili e da l'erta burghexia. In tu [[1872]] a Murano a l'ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch'u ghe anetu aprövu a Jesurum de Pelestrinn-a in tu [[1874]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.larchivio.com/xoom/ilmerletto.htm|tìtolo=Il merletto, un'arte tra ieri e oggi...|outô=Elsa Dal Monego|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, quella dedicà au "''crochet''" in sce l'[[Izua Mazù (Lagu Trazimen)|Izua Mazù]] du [[Lagu Trazimen]] in tu [[1884]], quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu [[1891]] in [[Friùli-Venessia Giulia|Friuli]] a [[Brazzà]] e a [[Fagagna]]<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioculturale.regione.fvg.it/percorso-tematico/?s_id=819786|tìtolo=Scuola Cooperativa di Merletti di Brazzà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, a ''Casa del Sole'' de Valentina Cavandoli a [[Turin|Türin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.piemonte.it/web/media/596/download|tìtolo=Tessitura, arazzi, ricamo, abbigliamento, Disciplinare di produzione|editô=Regiun Piemunte|léngoa=IT|p=18|vìxita=2026-07-11}}</ref> e quelle da ''Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative'' a [[Bologna|Bulogna]], a partì dau [[1898]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.culturabologna.it/documents/merletto-ad-ago-con-tecnica-aemilia-ars|tìtolo=Merletto ad ago con tecnica Aemilia Ars|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U l'é nasciüu ün ente ünicu, l'asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du [[1903]] a [[Romma|Rumma]] pe gestì i prugetti sutta u patrunou da [[Reginn-a Margaita de Savoia]]. In [[Ligüria]] sun ben cunusciüe e tradisiun de [[Rapallo|Rapallu]] e a scöa de [[Pitelli (A Spèza)|Pitelli]], frasiun du cumüne da [[A Spèza|Spezza]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.farodiroma.it/arte-e-cultura-merletto-italiano-unesco-con-27-comuni-da-colombo-alla-maison-fendi-cronistoria-del-tombolo-e-del-macrame-a-martinengo/|tìtolo=Arte e Cultura. Merletto Italiano, UNESCO con 27 Comuni: "Da Colombo alla Maison FENDI". Cronistoria del Tombolo e del Macramè|outô=Angelo Martinengo|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref> In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu'e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. == Notte == sprxut5se31sg9w41neu2okxp9he4n2 271775 271774 2026-07-11T19:57:37Z Arbenganese 12552 /* Notte */ references 271775 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U '''merlettu "''al tombolo''"''' u l'é ün pisettu fetu a man. Cu'u termine "''tombolo''" se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l'atressu ch'u s'adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U "tombolo" u l'é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe' fa i gruppi au merlettu. == Storia == L'üzu du merlettu au ''tombolo'' e du [[macramè]] in [[Liguria|Ligüria]] han ün'antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] e cu'a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe'u ciü dau [[XVI secolo|Sinquesentu]]. U grossu svilüppu de ste pratiche tra [[Recco|Reccu]], [[Camuggi]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Ciävai|Ciavai]] l'han pusciüu dà au teritoiu du [[Rivêa de Levànte|Levante]] üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d'ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l'esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l'aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d'in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a [[Funtann-a Bunn-a]], u Senatu u l'ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du [[Tigulliu]] de smercià i sö prudüti e, in tu [[1772]], u l'ea stetu creou ün censimentu (''Censimento dei Tessitori di Seta''), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe'a valà.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marzia Cataldi Gallo|tìtolo=I tessuti delle fieschine|url=https://conservatoriofieschi.it/Docs/Biblioteca_Digitale/CSACV/50d843331150fea63523887394660300.pdf|ànno=2012|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=7|capìtolo=Cenni sulla produzione tessile dell’Ottocento in Liguria}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://artigianiinliguria.it/wp-content/uploads/2023/04/Disciplinare_Damaschi.pdf|tìtolo=Disciplinare di produzione per la conformità del prodotto delle Lavorazioni Artigiane Artistiche, Tradizionali, Tipiche di Qualità del settore: Damaschi e tessuti di Lorsica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L'[[XIX secolo|Öttusentu]] u l'ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe'e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l'indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l'apenn-a nasciüu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. L'ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe'i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe'u ciü dai nobili e da l'erta burghexia. In tu [[1872]] a Murano a l'ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch'u ghe anetu aprövu a Jesurum de Pelestrinn-a in tu [[1874]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.larchivio.com/xoom/ilmerletto.htm|tìtolo=Il merletto, un'arte tra ieri e oggi...|outô=Elsa Dal Monego|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, quella dedicà au "''crochet''" in sce l'[[Izua Mazù (Lagu Trazimen)|Izua Mazù]] du [[Lagu Trazimen]] in tu [[1884]], quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu [[1891]] in [[Friùli-Venessia Giulia|Friuli]] a [[Brazzà]] e a [[Fagagna]]<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioculturale.regione.fvg.it/percorso-tematico/?s_id=819786|tìtolo=Scuola Cooperativa di Merletti di Brazzà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, a ''Casa del Sole'' de Valentina Cavandoli a [[Turin|Türin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.piemonte.it/web/media/596/download|tìtolo=Tessitura, arazzi, ricamo, abbigliamento, Disciplinare di produzione|editô=Regiun Piemunte|léngoa=IT|p=18|vìxita=2026-07-11}}</ref> e quelle da ''Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative'' a [[Bologna|Bulogna]], a partì dau [[1898]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.culturabologna.it/documents/merletto-ad-ago-con-tecnica-aemilia-ars|tìtolo=Merletto ad ago con tecnica Aemilia Ars|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U l'é nasciüu ün ente ünicu, l'asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du [[1903]] a [[Romma|Rumma]] pe gestì i prugetti sutta u patrunou da [[Reginn-a Margaita de Savoia]]. In [[Ligüria]] sun ben cunusciüe e tradisiun de [[Rapallo|Rapallu]] e a scöa de [[Pitelli (A Spèza)|Pitelli]], frasiun du cumüne da [[A Spèza|Spezza]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.farodiroma.it/arte-e-cultura-merletto-italiano-unesco-con-27-comuni-da-colombo-alla-maison-fendi-cronistoria-del-tombolo-e-del-macrame-a-martinengo/|tìtolo=Arte e Cultura. Merletto Italiano, UNESCO con 27 Comuni: "Da Colombo alla Maison FENDI". Cronistoria del Tombolo e del Macramè|outô=Angelo Martinengo|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref> In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu'e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. == Notte == <references /> svh6y38kwmi42hqrmpu0bhru2y5rtzw 271776 271775 2026-07-11T20:03:56Z Arbenganese 12552 /* Storia */ revnotte 271776 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U '''merlettu "''al tombolo''"''' u l'é ün pisettu fetu a man. Cu'u termine "''tombolo''" se intende segge u merlettu pe sö cuntu che l'atressu ch'u s'adövia in ta sö prudusiun. U pissu u vegne fetu cun du fì de cutun, lin, sea, lann-a o de fibre sintetiche. U "tombolo" u l'é ün uegé a furma de tübbu o de calotta, che in simma se ghe fissa e agugge che servan pe' fa i gruppi au merlettu. == Storia == L'üzu du merlettu au ''tombolo'' e du [[macramè]] in [[Liguria|Ligüria]] han ün'antiga urigine, tantu da ese registrè in Ligüria fin da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] e cu'a furmasiun de sö tecniche du postu a partì pe'u ciü dau [[XVI secolo|Sinquesentu]]. U grossu svilüppu de ste pratiche tra [[Recco|Reccu]], [[Camuggi]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Ciävai|Ciavai]] l'han pusciüu dà au teritoiu du [[Rivêa de Levànte|Levante]] üna grossa ucaxun de guagnu, purtandu aa nascita d'ün sö spassiu in te l'ecunumia du tempu. U fetu ch'u ghe fuise du mercou in tu Levante u l'ea üna situasiun vista de stortu daa ''Corporazione dei Setaioli'' e dau munupoliu zeneize. I privilegi da Curpurasiun cumprendeivan l'esclüxiva in scia prudusiun sulu drentu ai cunfin da sitè, u divietu de smerciu se nu pe mezu di zeneixi e l'aveighe da stà drentu ae miage de Zena pe tütti i asuciè. Sta gilda a mandava d'in tantu in tantu u cuscì ditu ''preco publico'' (ün funsiunaiu cun cumpitu de verifica) pe denunsià e ativitè in ta Rivea e in te valè, sciben che defeti e pruteste cazessan in tu vöu. Levou e denunsie che de cuntinuu finivan cuntru Ciavai e a [[Funtann-a Bunn-a]], u Senatu u l'ea stetu custreitu a fà de diciarasiuin a stu prupoxitu, de moddu da permette du tüttu ae cumünitè du [[Tigulliu]] de smercià i sö prudüti e, in tu [[1772]], u l'ea stetu creou ün censimentu (''Censimento dei Tessitori di Seta''), a cunferma finn-a de üna riga de privilegi pe'a valà.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marzia Cataldi Gallo|tìtolo=I tessuti delle fieschine|url=https://conservatoriofieschi.it/Docs/Biblioteca_Digitale/CSACV/50d843331150fea63523887394660300.pdf|ànno=2012|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=7|capìtolo=Cenni sulla produzione tessile dell’Ottocento in Liguria}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://artigianiinliguria.it/wp-content/uploads/2023/04/Disciplinare_Damaschi.pdf|tìtolo=Disciplinare di produzione per la conformità del prodotto delle Lavorazioni Artigiane Artistiche, Tradizionali, Tipiche di Qualità del settore: Damaschi e tessuti di Lorsica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L'[[XIX secolo|Öttusentu]] u l'ha avüu ün forte impattu. I cangi in ta sucietè, u bezögnu de cumensà cun di servissi suciali pe'e e zuene restè sensa famiggia o sustegnu, a vuluntè de mantegnì a tradisiun e de spuncià pe l'indipendensa de donne, han purtou au spandise du merlettu e di recammi in te tüttu u teritoiu de l'apenn-a nasciüu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. L'ean nasciüe cuscì de scöe, di posti pe'i zueni sensa famiggia, de sedi suciali e de fabriche, tiè sciü pe'u ciü dai nobili e da l'erta burghexia. In tu [[1872]] a Murano a l'ea nasciüa a Scöa di Merletti, ch'u ghe anetu aprövu a Jesurum de Pelestrinn-a in tu [[1874]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.larchivio.com/xoom/ilmerletto.htm|tìtolo=Il merletto, un'arte tra ieri e oggi...|outô=Elsa Dal Monego|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, quella dedicà au "''crochet''" in sce l'[[Izua Mazù (Lagu Trazimen)|Izua Mazù]] du [[Lagu Trazimen]] in tu [[1884]], quelle fundè da Cora Slocomn Savorgnan in tu [[1891]] in [[Friùli-Venessia Giulia|Friuli]] a [[Brazzà]] e a [[Fagagna]]<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioculturale.regione.fvg.it/percorso-tematico/?s_id=819786|tìtolo=Scuola Cooperativa di Merletti di Brazzà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, a ''Casa del Sole'' de Valentina Cavandoli a [[Turin|Türin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.piemonte.it/web/media/596/download|tìtolo=Tessitura, arazzi, ricamo, abbigliamento, Disciplinare di produzione|editô=Regiun Piemunte|léngoa=IT|p=18|vìxita=2026-07-11}}</ref> e quelle da ''Società Protettrice delle Arti e Industrie Decorative'' a [[Bologna|Bulogna]], a partì dau [[1898]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.culturabologna.it/documents/merletto-ad-ago-con-tecnica-aemilia-ars|tìtolo=Merletto ad ago con tecnica Aemilia Ars|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U l'é nasciüu ün ente ünicu, l'asuciasiun de Indüstrie Feminili Italiann-e, fundà ai 22 de mazzu du [[1903]] a [[Romma|Rumma]] pe gestì i prugetti sutta u patrunou da [[Reginn-a Margaita de Savoia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fioretombolo.net/leindustriefemminiliitaliane.htm|tìtolo=Industrue femminili italiane|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In [[Ligüria]] sun ben cunusciüe e tradisiun de [[Rapallo|Rapallu]] e a scöa de [[Pitelli (A Spèza)|Pitelli]], frasiun du cumüne da [[A Spèza|Spezza]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.farodiroma.it/arte-e-cultura-merletto-italiano-unesco-con-27-comuni-da-colombo-alla-maison-fendi-cronistoria-del-tombolo-e-del-macrame-a-martinengo/|tìtolo=Arte e Cultura. Merletto Italiano, UNESCO con 27 Comuni: "Da Colombo alla Maison FENDI". Cronistoria del Tombolo e del Macramè|outô=Angelo Martinengo|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref> In tu caxu de Rapallu e da vixinn-a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e donne che ghe travagiavan ean suviatüttu mugé e sö di pescuei de curallu che cu'e palanche guagnè agiütavan a famiggia in ti lunghi periudi de viagiu di sö ommi. == Notte == <references /> 43tgyhpyjvlrp9240on7fepwtm787z6 Merlettu au tombolo 0 33002 271777 2026-07-11T20:05:48Z Arbenganese 12552 +rdr 271777 wikitext text/x-wiki #RINVIA[[Merlettu "al tombolo"]] lamy7j1czkf5pt8f9m1f7rv34cm8ahu