Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.10 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Arbenga 0 1614 271799 270558 2026-07-13T19:09:06Z N.Longo 12052 è 271799 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setembre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)à fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà intu seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''Marittima Italorum'', mategnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (ben ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, andandu a purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' ben chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], ben dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi cìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)àe.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a ben dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù ben due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù ben a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'e(r)an mustrèi ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squèxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'e(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] sciben ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù ben vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadràe. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalàe.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è ben svilupàu l'ambitu de arumatiche. Ben difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. Ben cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se ben difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'e(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e ben dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun ben seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'e(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du vìn pigàu e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] slupul7mpghmkmgfzofdi4gzwz1wfdc Borṡi e Veressi 0 1723 271795 271778 2026-07-13T18:48:44Z N.Longo 12052 /* Etê cuntenpuranea */ + 271795 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Borṡi e Veréssi |Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg |Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de Veréssi, cun Borṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ |Tipo = [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Renato Dacquino |Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi" |Data elezione = 16-5-2011 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 3 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1933]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 10 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 2053 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = Borṡi (sêde du cumün), Veréssi |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1351 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = borṡìn, veresìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ }} '''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]). == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|U burgu de Borṡi Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu </gallery> U cumün u l'è cunpostu da-i dûi paìṡi de Bòrṡi (in sciü-a còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in sciü-a culîna, a 200&nbsp;m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref> Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299&nbsp;m). De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" /> == Stòja == === Urigine du numme === U numme de Borṡi u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe-i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref> Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö. === Preistòja === In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu trovòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̯éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu trovòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref> Üna de primme testimunianse de preṡensa de l'ommu in-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̯éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn pe-u ciü a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistêma de difeṡa a-e spalle da maîna e che, in-te stu câxu, u duvêva avéighe ascì de funsiùi in ti tràffeghi e in tu cuntrollu du teritoriu a l'in gîu.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-02}}</ref> === Etê rumâna === I Ligüri i l'han lasciòn u postu a-a duminasiùn rumâna, cumensâ cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u cunsule [[Lucius Aemilius Paullus]]. Du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], foscia cu-ina bataggia cunbatüa in ta ciâna fra Borṡi e [[A Prìa]], u gh'è stêtu a vitòja rumâna e a l'è duncue cumensâ a rumaniṡasiùn da regiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''L'età della storia'', p. 17}}</ref>. De cuélli tenpi, u teritoriu du cumün u l'êa traversòn da-a stradda ch'a curìva lungu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], che foscia a repigiâva l'antîgu camìn da ''[[Via Herculea]]''. Sta lì, a duvêva muntâ sciü pe-a [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]] da-a valâ de [[Finô|Finâ]] e, pasòn l'Armassa, a ne chinâva pe-i sciti da Varavêa, pe sciurtî da Borṡi a-u livéllu du santuâju du Bun Cunséggiu<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 19}}</ref>. A ogni moddu, u scistêma de stradde rumâne u l'è cangiòn du [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], cuandu pe vuluntê d'[[Aogusto|Augüstu]] a l'è stêta traciâ a ''Via Julia Augusta'', ch'a traversâva tüttu u punénte da növa ''[[Regio IX Liguria]]''. Sta vìa, pe-u ciü, a l'andâva aprövu a-u percursu da vìa véggia ma, pe fâla cun de muntê ciü fassili pe-i câri, a nu pasâva ciü pe-a Cravasoppa ma in cangiu a muntâva sciü pe [[Gura]], de dunde a chinâva cun di gîi in-ta valâ du Butasàn, pe rivâ dunde ancö u gh'è Borṡi e turnâ, da-u santuâju, sciü-u percursu da vìa ciü antîga. U scitu rumàn ciü vixìn u duvêva esse a ''[[mansio]]'' de ''[[Pollupice]]'', marcâ fina sciü l'''[[Itinerarium Antonini]]'', ma da-a puṡisiùn ch'a nu l'è guêi següa: tra i âtri posti u s'è dîtu ascì ch'a l'êa a-i pê du Munte Grossu, dunde a-a giurnâ d'ancö u gh'è u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 20}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>. In-te l'etê rumâna u s'è pensa ch'u l'existêva ṡà u primmu centru de Veréssi, foscia in-ta burgâ du Pöṡṡu, e fina cuarche cà dunde ancö u se tröva Borṡi, ben che, pe tütti dui, u nu gh'è ancùa de pröve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''La popolazione'', p. 21}}</ref>. === Etê de méṡṡu === Cuand'u l'è cheitu l'[[Impêo Roman|Inperu Ruman]] i dui paìṡi, cuscì cumme u rèstu da regiùn, i l'han patìu e incursciùi di barbari pe finî, doppu di [[Provincia Maritima Italorum|tenpi di biṡantìn]], sutt'a-i [[Régno Longobàrdo|Lungubardi]] e pö a-i [[Régno frànco|Franchi]]. A-a morte du [[Carlomagno|Carlu Magnu]], in-te l'[[814]], u duminiu u l'è pasòn a-u Berengariu II e, cun lê, u l'è nasciüu a spartisiùn du teritoriu in-te de marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi i l'han duncue fêtu parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, ch'a cumensâva da [[Finô|Finâ]]. In-t'in tenpu ch'u l'êa urmai de crìṡi pe-u guvèrnu centrâle, in-tu [[1047]] l'Enricu III u l'ha cedüu a-a canonica du Sarvatù de [[Turin|Türìn]] e ''ville'' de [[Tuiran|Tuiàn]], Borṡi e [[A Prìa]], ciü che a ''villa cum castro'' de [[Giüstexine|Giüsténixe]] ma, a ogni moddu, ste dispuxisiùi i nu l'êan cuscì stréte e a canonica a nu l'ha mai avüu de cuntrollu in simma a sti scìti<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 2}}</ref>. Pö, cu-u muntâ de auturitê du postu, ste têre i sun vegnüe fra cuélle du [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu d'Arbenga]], cuntrulê pe méṡṡu du [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]], ma cun di forti interèssi ascì de de âtre auturitê<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 1}}</ref>. De ciü, alantùa a Borṡi u gh'êa in cunvéntu picìn cu-ina gêxa, maneṡòn da-i [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti de San Pê a-u Munte]], che cu-u tenpu u l'è vegnüu u santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu. In-tu [[1076]] u vescu Diudâtu u l'ha cedüu a prupietê de Borṡi a-i fratti benedetìn, che cuscì i g'han esteṡu i sö pusediménti<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Comune di Borgio|vìxita=2026-07-07|léngoa=IT|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche}}</ref><ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', pp. 22-23}}</ref>, ben che da prinsìpiu u cuntâva sulu che poche chê in gîu a-u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''I due centri urbani: Verezzi e Borgio'', p. 29}}</ref>. In Veréssi, ch'u l'êa in paìṡe ciü ṡvilüpòn, da l'interesante architetüa de güstu saracén, u se ghe trovâva in âtru scìtu di benedetìn, a cuscì dîta "Cà di Fratti" sciü-a cresta de l'Orera. Pe du rèstu, a-i fratti u l'è ligòn, de prubabile, u primmu ṡvilüppu de l'agricultüa in-ta regiùn, a partî da-a cultivasiùn de oîve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', p. 24}}</ref>. Ciü che i diritti di scignùi che, da-u numme du sö paìṡe, i l'êan dîti ''de Iustenice'', a-u prinsìpiu du [[XIII secolo|Duxentu]] e têre de Borṡi e de Veréssi i sun stête interesê da-u spandise vèrsu punénte du [[Marches̠ùn de Finô|marcheṡòn de Finâ]], sutta a l'[[Enricu II Du Carettu|Enrìcu II Du Carettu]]. U marchéṡe, du [[1212]], u l'ha defêti rinfursòn e sö prupietê in-ta valâ pigiandu u paìṡe de [[Gura]] insémme a âtre due burghê. Du ṡenâ de cuéllu annu, ténpu che in Arbenga u gh'êa in [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], [[Enricu Du Carettu (vescu)|Enrìcu]], cumme vescu, stu lì u l'ha cedüu a-u marchéṡe, pe duxentu franchi e di sciti e diritti, i sö bêni e i sö diritti sciü-[[a Prìa]], Borṡi e Veréssi. Fra ṡügnu e seténbre i l'han fêtu u mêximu i ''de Iustenice'', ch'i l'han vendüu a-u marcheṡe têre e diritti, cunpreṡu cuéllu ch'i gh'axêvan a Borṡi. A ogni moddu u [[cumün d'Arbenga]] u l'ha cumandòn a-u vescu de tegnîse ciü a-a larga da-u marcheṡe e, du frevâ du [[1213]], u l'ha firmòn in attu ch'u g'ha fêtu pigiâ turna di bêni a Giüsténixe, A Prìa, [[Löa]], Borṡi e Veréssi<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|pp. 11-12}}</ref>. In-ti anni de doppu u gh'è stêtu ancùa di cangi de man e de cuestiùi fra e auturitê de l'Ingaunia de levante. L'aministrasiùn du vescu pe têre a l'êa pe-u ciü a-a Prìa, cu-e gente de Borṡi e de Veréssi ch'i gh'axêvan da prestâ de "''guaita et scaraguaita''" a-u [[Castellu da Prìa|sö castéllu]]. Pö, a situasiun a l'è cangiâ turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a l'ha riscatòn a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürbàn VI, pe 60 milla fiurìn in-te tüttu, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntr'a-u regnu de Napuli<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2026-07-13|léngoa=IT|outô=Cumün de Borṡi e Veréssi}}</ref>. === Etê muderna === In-ti séculi a vegnî a situasiùn a nu l'è cangiâ guêi, cu-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] ch'a l'ha mantegnüu u sö cuntrollu sciü Borṡi e Veréssi, cunsciderê cumme "ville" e cunpreṡe in-ta pudesterìa da Prìa. E due cumünitê i l'axêvan cumme rapreṡentanti trei cunsuli ciaschedüna, numinê da-a pupulasiùn, che d'in annu in annu i gh'axêvan da versâ avaìe e gabèlle a-u pudestê. In-tu [[XVI secolo|Sincuesentu]], tenpu de incursciùi barbaresche, méntre Veréssi a l'êa prutètta da-a sö puṡisiùn ciü âta e aretrâ da-a costa, Borṡi a s'êa trovâ a rischiu, e a sö gente a l'axêva cumensòn a andâsene d'in-tu paìṡe, finindu pe-u ciü a Veréssi. Pe stu fêtu, in-tu [[1560]], a cumünitê a l'ha ciamòn u permisciu da Repübbrica pe isâ ina tûre de difeṡa, cumensâ in-tu [[1564]]. A ogni moddu a tûre a nu l'êa abasta pe garantî a segürésse e cuscì, in simma a-u paìṡe, in-tu [[1588]] u l'è stêtu fabricòn in forte<ref name=":0" /><ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref>. Cu-a guêra du [[1625]] fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia e l'invaxùn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] da parte di piemunteṡi, i sö surdatti i sun rivê fina a-a pudesterìa da Prìa, che però a s'è liberâ cu-a bataggia deciṡìva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], dund'i l'han cuntribüìu ascì i ommi de due ville<ref name=":0" />. In-tu [[XVIII secolo|Settesentu]], cu-u forte de Borṡi ch'u l'êa finìu in ruìna, e sö gente i l'han dumandòn u permisciu de caciâlu ṡü pe fâghe a növa gêxa du paìṡe, pe tantu ch'i l'axêvan ṡà canpòn e sustanse ch'i ghe servivan, cu-i travaggi ch'i sun cumensê in-tu [[1788]], pe finî in-tu [[1808]]<ref name=":0" />. === Etê cuntenpuranea === Cu-a [[Rivoluçion françeize|rivulusiùn franseṡe]] e e guêre ch'i sun scciüpê, in-tu [[1797]], nu guêi distante, u s'è cunbatüu a gran [[Bataja de Löa|bataggia de Löa]]. Pö, cu-u rèstu da regiùn, Borṡi e Veréssi i sun finìi in-ta növa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgüre]], a-u prinsìpiu in-tu dipartimentu da Maémua, cun sêde a-[[a Prìa]]. In-tu meṡe d'avrî du [[1798]] i sun pasê a-a Giüriṡdisiùn de Aêne Candide, in-tu III cantùn, pe cangiâ in-tu [[1803]] cu-u VI Cantùn da Giürisdisiùn de Cuùnbu, de lungu cun sêde a-a Prìa<ref name=":0" />. In-tu [[1805]], cun tütta a Repübbrica, Borṡi e Veréssi i sun stêti tachê a-u [[Primmu Impe(r)u fransese|Primmu Inpêru franseṡe]], pe finî in-tu [[dipartimentu de Muntenötte]] cumme dui cumüi du cantùn da Prìa. De sti tenpi i inṡegnê franṡesi i l'han dêtu recattu a l'[[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|Aurelia]], ch'a nu permetêva de pasâghe cun di gran càreghi, faxéndula da-e muntê ciü adûsci e ciü larga, tantu che cuscì a l'ha pigiòn u numme de Via Napuleonica<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le vie di comunicazione militari e commerciali post-romane'', pp. 31-32}}</ref>. Da-u stüddiu cumandòn da-u prefèttu de Savuna, u [[Gaspard de Chabrol]], u primmu ch'u parle de Borṡi e de Veréssi, u se tröva che alantùa e sö gente i l'êan pe-u ciü di canpagnolli e, a Veréssi, ascì di pastùi. Da-a têra u se canpâva de oîve, üga, verdüa e gran, ben che i scìti de Veréssi i l'êan ciü grammi, cun 361 persûne ch'i staxêvan a Borṡi e 129 in Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. Cu-a fìn du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], u cuntrollu da regiùn u l'è pasòn in-tu [[1815]] a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e cuscì Borṡi e Veréssi, da-u [[1818]] a-u [[1847]] i l'han fêtu parte da [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], che pö a l'è vegnüa in [[Sircunda(r)iu d'Arbenga|sircundâju]] da [[Provìnsa de Zêna|pruvincia de Ṡena]]<ref name=":0" />. I inṡegnê sardi, a-a preṡensa du rè [[Càrlo Albèrto de Savöia|Carlu Albèrtu]], in-tu [[1836]] i l'han cumensòn i travàggi pe-u garbassu da [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]] che, finìi in-te mênu d'in annu, i l'han permisciu de portâ l'Aurelia dund'a passa ancùa ancö, tantu da scürsî u camìn fra Borṡi e [[Finô|Finâ]] a trèi chilometri cianélli<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le vie di comunicazione militari e commerciali post-romane'', p. 32}}</ref>. In-tu [[1885]] u l'è stêtu traciòn u stradùn ch'u lîga Borṡi cun Veréssi muntandu sciü pe-a Varavêa, ch'u l'ha pigiòn u postu di antîghi sentê<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le vie di comunicazione militari e commerciali post-romane'', p. 33}}</ref>. In-tu [[1929]], cu-a sö fundasiùn, Borṡi e Veréssi i sun pasê sutta a-a növa [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] e du [[1933]], cun regiu decretu du 23 de marsu, n° 386, i dui cumün i sun stêti tachê insemme pe furmâ cuscì l'ente aministratìvu d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2026-07-13|léngoa=IT}}</ref>. De cuéllu annu u s'è descuvèrtu e [[grotte de Vâdemìn]], avèrte a-e vixite in-tu [[1970]] a-a preṡensa du ministru [[Paolo Emilio Taviani]]<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le grotte «Valdemino»'', pp. 46-47}}</ref>. Fra e âtre manifestasiùi, a partî da-u [[1967]] u s'è inandiòn u [[festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]], che cu-u tenpu u l'è vegnüu ben inpurtante<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il teatro di Verezzi'', pp. 49-50}}</ref>. Pö, da-u [[1973]] a-i 31 de dixenbre du [[2008]] u cumün u l'ha fêtu parte da [[Cumünitê Muntâna Pollupice]] mentre, da-u 4 de dixenbre du [[2015]] a-a primavêa du [[2015]], u l'è stêtu drentu a l'[[Uniùn di cumüi da Rivêa de Parme e de Oîve]]. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Bòrxi e Verésso}} === Minuranse furèste === Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>. === Cugnummi ciü difüṡi === I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>. == Posti d'interèsse == === Architetüe religiuṡe === ;Parocchia de Borṡi <gallery mode="packed" widths="180"> File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi </gallery> * '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de Borṡi, tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, méntre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> * '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe-a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe-a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> ;Parocchia de Veréssi <gallery mode="packed" widths="180"> File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de Veréssi, tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe-i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> * '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> * '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> * '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna, di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref> * '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref> === Architetüe civìli === <gallery mode="packed" widths="180"> 2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta </gallery> * '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punénte e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref> * '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref> * '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" /> * '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref> === Architetüe militâri === * '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe méntre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref> * '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" /> * '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finìa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>. * '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" /> === Natüa === <gallery mode="packed" widths="180"> File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu" </gallery> * '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600&nbsp;m e in dislivéllu de 36&nbsp;m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800&nbsp;m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref> * '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28&nbsp;km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>. == Ecunumia == A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de Borṡì a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu-u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De Veréssi, pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu-u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>. A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. == Cultüa == === Istrusiùn === ;Bibliutêche <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn </gallery> A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>. ;Scöe A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Asuciasiùi === * ''Società agricola'': l'agricula de Borṡi a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>. * ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de Veréssi, a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>. === Teâtri === [[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]] * Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Dialétti borṡìn e veresìn === Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de Borṡi a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]]. A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. == Fèste e fée == [[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]] * [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gîu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />. == Sport == [[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De gente ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]] Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive: * Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. * Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scìndichi de Borṡi e Veressi === [[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" />}} {{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vìe de cumünicasiùn == [[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]] === Stradde === A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]]. A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />. Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. === Feruvìe === {{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}} U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=Primo Giovanni Embriaco|tìtolo=Società e istituzioni del medioevo ligure|url=https://web.archive.org/web/20251020030927/http://www.rmoa.unina.it/520/1/RM-Embriaco-Pietra.pdf|ànno=2001|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Pietra Ligure: da "villa" fiscale a "castrum" vescovile (XI-XIII sec.)|cid=Embriaco, 2001}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} * {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]] 4er15dym6jhzhtd7jrueiepzdsk9khn L'Atè 0 4349 271800 264709 2026-07-13T19:47:16Z ~2026-39644-83 20112 271800 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Briano |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe dü [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina léttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i œru duz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuvni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. r furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> multi frusctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i œru vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> Er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciung<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'entròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e ovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìgg in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] jzeq743qmn1rxxl0clmwheslttxpa66 271801 271800 2026-07-13T19:53:13Z ~2026-39644-83 20112 271801 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Briano |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe dü [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina léttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i œru duz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuvni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i œru vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciung<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'entròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e ovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìgg in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] cuomflgv8u603cs7tqdqw0pznspah73 271802 271801 2026-07-13T20:00:45Z ~2026-39644-83 20112 271802 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Briano |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe dü [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina lœttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i œru duz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuuni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i œru vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciung<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'entròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e ovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìgg in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] cdbva74davrt4d1qxebjxss7lw6l384 271803 271802 2026-07-13T20:03:36Z ~2026-39644-83 20112 271803 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Briano |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe dü [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina lœttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i éru duzz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuuni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i œru vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciung<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'entròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e ovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìgg in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] aj4m38fgip19dl0konq5eb30bxywt24 271804 271803 2026-07-13T20:06:42Z ~2026-39644-83 20112 271804 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Briano |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe dü [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina lœttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i éru duzz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuuni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i éru der vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciung<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'entròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e ovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìgg in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] fr0wtd5jxrdv8j3sr84gbyoyhsspgdt 271805 271804 2026-07-13T20:19:43Z ~2026-39644-83 20112 271805 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Brianohttps://lij.wikipedia.org/w/index.php?title=L%27Atè&action=edit |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe dü [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina lœttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i éru duzz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuuni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i éru der vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciung<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'intròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e iovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìxa in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] nc0d5yn6elkj57n9q9hz5uhj9edpax0 271806 271805 2026-07-13T20:20:47Z ~2026-39644-83 20112 271806 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Brianohttps://lij.wikipedia.org/w/index.php?title=L%27Atè&action=edit |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe der [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina lœttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i éru duzz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuuni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i éru der vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciung<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'intròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e iovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìxa in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] 7h8n84mj6jwyv59glfopzajmt15t9fs 271807 271806 2026-07-13T20:32:02Z ~2026-39644-83 20112 271807 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Brianohttps://lij.wikipedia.org/w/index.php?title=L%27Atè&action=edit |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe der [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina lœttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i éru duzz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuuni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i éru der vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'agiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciunz<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'intròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e iovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìxa in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugiatti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] dgda2sbc84aocv1dp5c2y5xjvfz6rn1 271808 271807 2026-07-13T20:34:03Z ~2026-39644-83 20112 271808 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Briano https://lij.wikipedia.org/w/index.php?title=L%27Atè&action=edit |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe der [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina lœttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i éru duzz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuuni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i éru der vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'agiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciunz<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'intròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e iovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìxa in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugiatti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] gwpe0b42h7o074sankdozh35fu5ff91 271809 271808 2026-07-13T22:21:07Z N.Longo 12052 fix liammu daa rev d'in Artà, tl 271809 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|càngio variànte=Sa pagina qui a l'a sc-criccia in '''Ligüre dra Burmia'''|variànte=, int'er parlè ed L'Atè}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Atè |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Altare''</div> |Panorama = Altare old.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sana |Amministratore locale = Roberto Briano |Partito = lisc-ta civica ed céntr-snisc-tra "Insieme per Altare" |Data elezione = 12-6-2017 |Data rielezione = 12-06-2022 |Mandato = 2 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1992 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Còiri|Cairi]], [[Còrcre|Cancre]], [[Màllae|Malëre]], [[Cuggiæn]], [[Sann-a|Sàna]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 2264 |Diffusività = |Nome abitanti = Altaraixi |Patrono = [[Sàn Ròcco|San Róc]] |Festivo = [[16 agosto|16 d'agusc-t]] |Mappa = Map of comune of Altare (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]] }} '''L'Atè''' (''Artâ'' in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'a in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] ed 2.188 abitanti dra [[Pruvincia de Sann-a|Provainza ed Sàna]]. == Sctória ed l'Atè == E n' seu<ref>Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: ''[http://www.academia.edu/35994503/Er_parl%C3%A8_di_v%C3%A8drei_ed_LAt%C3%A8 Er parlè di vedrei ed L'Atè]''.</ref> se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]] che e cuncedivu ai [[Diocexi de Sann-a|Vésccuvi ed Sana]] tère e géxe der [[Monferòu|Monferrato]]. Latè u n'a numinò<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}}</ref>. U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta<ref>{{Çitta publicaçión|outô=L. Oliveri|ànno=1972|méize=gennaio-dicembre|tìtolo=Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida|revìsta=Rivista Ingauna et Intemelia|pp=20-22|léngoa=IT}} * a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...''et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit''. * a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...''et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet''.</ref> ch'apartenìva a [[Munasté de Sant'Eugeniu|Sant'Eugenio]] dl'[[Îzua de Berzezzi|isura ed Berzezzi]]<ref>Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do [[Sant'Eugenio]] se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.<br /></ref>. Ina lœttra der [[Pàppa Inoçénso II|Pòppa Innocenzo II]] a nomina, per ra prima vóta, ''Altare'' inter [[1141]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Ferretto|ànno=1906|tìtolo=Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270)|revìsta=Biblioteca della Società Storica Subalpina|editô=diretta da F. Gabotto|çitæ=Pinerolo|volùmme=XXIII, vol I, doc. I|p=1|léngoa=IT}}</ref> e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i [[Órdine de Sàn Benéito|Benedettigni]] ed [[Berzezzi]]. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i éru duzz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra [[Fransa|Franza]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat e E. Louis|tìtolo=L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais)|ànno=2016|editô=AFAV|léngoa=IT}}</ref> di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuuni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. Er furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión. === Sutta i Marchexi Der Caràt === L'Atè, inter [[1142]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto|revìsta=Monumenta Aquensia|volùmme=I, coll. 53-56|nùmero=42|léngoa=IT}}</ref> a divainta pruprietò di [[Du Carettu (famiggia)|Marchéxi ''Del Carretto'']], che e discendivu dar Cunt [[Aliàmme do Monferòu|Aleramo]]<ref>Into [[951]], l'Imperatô [[Otton I da Sassonia]] o l'aiva premiou a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti "inti leughi deserti tra o [[Tànnôu|Tanaro]], l'Orba e o mâ".</ref>. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi [[Corâdo do Carétto|Corrado]] e [[Bonifàçio do Carétto|Bonifacio del Carretto]], primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che ''per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l'Üniversitò di Ómmi ed L'Atè'' e cunceddu ''Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis'': ''libertates, franchitates, absolutiones et immunitates''<ref>Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in ''Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente'', a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.</ref>. Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra [[Liguria|Ligüria]], dar [[Piemonte|Piemunt]], da [[Venessia|Venezia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Gasparetto|tìtolo=Il vetro di Murano dalle origini|ànno=1958|çitæ=Venezia|léngoa=IT|pp=53-54}}</ref> tanci furasctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i ''Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l'arte de' vedri''<ref>A.S.T., ''Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri'', Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.</ref>. Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da [[Sann-a|Sana]] a [[Zena]] e in tütte er zitò dra penisura, fina a l'Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra [[Provensa|Pruvainza]], da ra [[Sciria|Siria]], da ra [[Spagna|Scpògna]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=G. Malandra|tìtolo=I vetrai di Altare|ànno=1983|çitæ=Savona|léngoa=IT|pp=241-271}}</ref>. Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui<ref>''Quelli''</ref> dra [[Lombardïa|Lumbardia]], dl'[[Emilia-Romagna|Émilia]], a [[Romma|Rumma]], a [[Nòpuli]], e i éru der vetrerie altaraise. A [[Muntneucc]], suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi<ref>G. Malandra, 1983, p. 91.</ref>. Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu<ref>Pron. esch-purtaisu.</ref> er vairi ascì in [[Inghiltæra|Inghiltera]], cun er caròcche zunaise<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Calcagno|tìtolo=Savona, porto di Piemonte|ànno=2013|çitæ=Genova|léngoa=IT|p=201}}</ref>. === Bernardo Perotto === Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Mallarini|tìtolo=L'Arte Vetraria Altarese|ànno=1995|çitæ=Albenga|léngoa=IT|p=41}}</ref> e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza<ref>A. Mallarini 1995, pp. 41-53.</ref>. Da [[Le Poët-Laval|Poët-Laval]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=F. de Bouillane de Lacoste|tìtolo=Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII-XVIII siècles|ànno=2003|çitæ=Grenoble|léngoa=FR}}</ref> à ra [[Borgógna|Burgógna]], a [[Nantes]]<ref>A. Mallarini 1995, p.50.</ref>, à [[Nevers]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Boutillier|tìtolo=La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers|ànno=1885|çitæ=Nevers|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=P. M. Bondois|tìtolo=Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle,|ànno=1932|çitæ=Paris|léngoa=FR|pp=2-7}}</ref>. In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed [[Rethel]]. Nevers, inter [[1659|mil sexzaint e zinquant'e nœv]], a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu ''a la façon d'Altare''. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra [[Loira]]. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "[[Corning Museum of Glass|Corning Museum]]" ed [[Neuva York|New York]] e inter "[[Musée des Arts Décoratifs]]" ed [[Pariggi|Parigi]]. E n' eru focce cun er vairi in pòscta<ref>''Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.''</ref>, mò cun vcitte conn-e<ref>Pron. n velare.</ref> ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc<ref>''Lavorazione a lume''</ref>. Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr. A Orléans [[Bernardo Perotto]] u funda ra ''Manifacture Royal d'Orléans'', vétreria vusciüia da u Ra [[Luigi XIV]]. Er Perotto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=L. Zecchin|tìtolo=Bernardo Perotto, vetraio Altarese|ànno=1950|çitæ=Venezia|léngoa=IT}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bellanger|tìtolo=Verre d'usage et de prestige|ànno=1988|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Barrelet|tìtolo=Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot|ànno=1958|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=J. Bernard|outô2=B. Dragesco|tìtolo=Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans|ànno=1990|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|outô=C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii|tìtolo=Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans|ànno=2010|çitæ=Paris|léngoa=FR}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=5000 YEARS OF GLASs|ànno=1991|editô=edited by Hugh Tait, The British Museum press|léngoa=EN|pp=14-16|capìtolo=Bernardo Perroto}}</ref>, nasciü a L'Até inter [[1640|mil e sex-zaint e quaranta]], u l'a riuscì a fè in vairi rus<ref>''Rosso traslucido''</ref> particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc<ref>''Soffio''</ref>. Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass ''FLOAT'', ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò. === U séx-zaint === A ra fén du [[XVI secolo|Zincuzaint]], er cumercc u si scpóscta dar [[Mâ Mediterraneo|Mò Mediterraneo]] ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in [[Belgio]], in [[Paixi Basci|Olanda]] in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a [[Londra|Lundra]], in vedrè ed L'Atè, [[Giacomo Da Costa]] (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d'in rich impresòri, [[George Ravenscroft]], inter sexzaint e stanta, cun l'agiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia [[crisctòl ed rocca]]. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28% d'ossido ed ciunz<ref>{{Çitta lìbbro|outô=W.A. Thorpe|tìtolo=A History of English and Irish Glass|ànno=1929|çitæ=London|léngoa=EN|p=119}}; {{Çitta publicaçión|outô=Cesare Moretti|ànno=1/2004|tìtolo=La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint|revìsta=Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro|léngoa=IT}}</ref>. Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der [[1674]], Ravenscroft u utteniva da u Ra d'Inghiltera in brévat per sat ogni. [[Immaggine:Località francesi.jpg|thumb|Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò|left]] Inti séculi süccessivi, [[XVIII secolo|mil e satzaint]], [[XIX secolo|mil e eutzaint]], anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d'Itòlia, ra situazión a l'era cangiò. Er vairi u n'era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc. [[Immaggine:Sctamp per cilidri scpia per i mirigni.jpg|thumb|Sctamp per cilidri scpia per i mirigni|left]] === Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè (S.A.V.) === Inter [[1856|mil œt zaint e zinquant' e sex]], er furnox ed L'Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria<ref>A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.</ref> cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch'a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant'eut, dandi travòi ar paìs, ar [[Màllae|Mòlre]] (''Mallare''), a [[Cadebunn-a|Cadbuna]] (''Cadibona'') e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò ''l'indotto'' - cun i trascporti, primma ''su rotaie'' e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici. Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'intròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi. U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè === U taimp libéro di védrei === I vedrei e iovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci ''müe'', e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia. Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra. E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A. Bordoni|tìtolo=Altare in teatro|ànno=1988|çitæ=Savona}}</ref>. Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a [[Firense|Firenze]], [[Bologna]], [[Napoli]], e purtòvu intra valìxa in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò. === Ôtre ditte dü neuvzaint<ref>{{Çitta lìbbro|outô=M. Badano Brondi|tìtolo=Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle|ànno=1999|çitæ=Genova|léngoa=IT|pp=109-110}}</ref> === * Inter [[1904|mil neuvzaint e quòtr]] a nasciva a L'Atè, ra ''Coperativa Anonima Cerchiai'' ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct. * Inter [[1920|mil neuvzaint e vint]] i fròi ''Riego e Maggiorino Peluffo'' e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed [[Fragna]], [[Brògn]], [[Cengë|Cengio]], L'Atè. * Ra ''Vetreria Racchetti'' resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter [[1929|mil e neuvzaint e vinti neuv]] a uscpitòva er maesctranze dra ''Vetreria Viglienzoni'' ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia. * Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter [[1912]], cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto. [[Immaggine:Cimbro.jpg|miniatura|Vòs ed [[Cimbro Bormioli]] (òn 1930)|sinistra]] * ''Incheui''. Inter [[1982|mil e neuv-zaint utanta dui]], cun ló<ref>lo' = ''quello''</ref> ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in ''Museo der Vairi'', primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina villa liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S.A.V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir. [[Immaggine:Forno Russia.jpg|miniatura|Er furn Racchetti |alt=]] [[Immaggine:Piatto.jpg|miniatura|Vairi S.A.V. ed curù rosaline]] U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia ''Vetreria'' ''Racchetti'', furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l'ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s' son suvrapóscte intu taimp. === Er vairi dl'Atè inter mund === Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in [[Euròpa|Európa]] da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti musei ed Lundra, er [[British Museum|''British Museum'']], ed New York, ''The Corning Museum'', ed [[Rouen]], ''Musée Achéologique'', [[Liegi]], inter Museo ''Grand Curtius'', e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu ''a la façon de Venise''. Sche-qui u l'a er mutiv ch<nowiki>'</nowiki>u impedisc, inti musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb ''a serpente'' e voxi focci da Altaraixi ''à la façon de Venise'', da cùi<ref>cùi = quelli</ref> focci da Muranaixi. [[Immaggine:Miròia dra vetreria SAV ed l'Atè.jpg|thumb|Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009]] Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ [[2016]], u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra ''querelle'' per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di musei furascti, éuropèi e mundiòli. == Nòte == <references responsive="" /> == Oci prugiatti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Atè| ]] n3jos5h60mjf6idea1bbnigo1k9g0us Template:Màppa de localizaçión/ERI 10 27591 271811 204463 2026-07-14T08:57:16Z Milenioscuro 5454 271811 wikitext text/x-wiki {{#switch:{{{1}}}| |name=Eritrea |top=18.4 |bottom=12.0 |left=36.0 |right=43.8 |image=Eritrea adm location map.svg |image1=Eritrea relief location map.svg }}<noinclude>{{Màppa de localizaçión/info|{{SUBPAGENAME}}}} </noinclude> q3fsuhgopuht0jazwu7d0q00w4a520h Vaìn 0 31570 271797 271780 2026-07-13T18:50:58Z N.Longo 12052 o 271797 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Vaìn |Nome ufficiale = |Tipo = quartê |Panorama = Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 12.jpg |Didascalia = <div align="center">Vaìn, daa <i>Julia Augusta</i>, in sciu sfundu l'Ìsu(r)a</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]] |Divisione amm grado 3 = Arbenga |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |Superficie = |Note superficie = |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |Codice catastale = |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = de Vaìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = San Benardìn |var-festîvo = Festìvu |Festivo = 29 de màzzu |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vaìn''' (''Vadino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in quartê da sitè d'[[Arbenga]], ch'u se tröva in scia zina de drìta d[[a Sènta]], a meridiùn du sèntru sitadìn. == Geugrafìa == [[Immaggine:Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 06.jpg|sinistra|miniatura|Âtra vìsta de Vaìn]] U quartê de Vaìn u se estende inta parte meridiunâle da [[ciâna d'Arbenga]], partèndu dau cursu da Sènta fin versu i munti ch'i spartiscen u terito(r)iu cumünâle d'Arbenga, ch'u se spuncia versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme ai cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u se(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)êa pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta|Staricco, 2021|Geografia del luogo pp.13-16}}</ref><ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.137}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme de Vaìn u ne vegne dau latìn ''vadum'', ch'u vö dì "ègua bassa", tipicu de de 'na möja o d'in scìtu dund'u l'è ciü fasile passà da 'na zina a l'âtra du riàn. U trètu de mâ ch'u se gh'è d'in faccia defèti u l'é(r)a zà bèn cunusciüu pe' avêghe in bassu fundu, cumme marcàu dau gregu [[Strabùn]], ch'u ne fa pensà che a quelli tèmpi a zona a puésse vegnì duve(r)â cumme atraccu. In antigu dunca a zôna a vegnìva ciamâ ''Vadinum'' e inta prìmma [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] a l'è mensiunâ cumme ''Vainum'' o ''Vaynum''. Segundu de âtre teurie u numme u pu(r)eva êsse ligàu au tardu latìn ''Vayvo'', a marcà in terén in abandùn, scicumme che cun stu numme u se indicava l'ànnu che 'n tòccu de tèra u l'é(r)a tegnüu a riposu. U mòddu ch'u vegne ciamàu u s'è pöi evulüu inte ''Vaino'', in moddu du tüttu scimile a quellu ch'u l'è u numme in dialettu. Inta fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] u vegne pöi dìtu ''Vadino.''<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|La Toponomastica, pp.17-18}}</ref> === Etè antiga === Au cumènsu de l'epuca sto(r)ica a cunfurmasiùn du terito(r)iu a l'é(r)a bèn dife(r)ente da cumme a veghemmu au dì d'ancöi, scicumme che a ciâna d'Arbenga a l'é(r)a ciü strêta, cu'u cursu d[[a Sènta]] spustàu de armenu in chilòmetru ciü versu setentriùn. Dunca u mâ u rivava fin a tucà u Munte, numme ch'u se ghe dà au prumuntò(r)iu ch'u gh'è de d'âtu. Nu se sa de segü(r)u quella ch'a l'é(r)a a pusisiùn de 'n prìmmu insediamèntu, ma üna de teurìe ciü impurtanti a fà pensà che ''[[Albium Ingaunum]]'', l'antiga capitâle di [[Ingauni|Lìgü(r)i Ingàuni]] a fusse stèta ti(r)à sciü propiu da ste parte. Dai scâvi fèti in sciu pòstu u s'è descuèrtu numma che di tocchi de se(r)amica du [[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.13}}</ref> Pe' sta raxùn lì u nu s'è pusciüu cunfermà a pusisiùn de l'antigu nücleu in sciu Munte, scibèn ch'a rèsta quella ciü prubabile. A pusisiùn in sciu Munte a se(r)ea difèti quella tipica di [[Castelâ (fortificaçión)|castelèi]], survaelevâ e fassile da difènde, che in ciü a l'ave(r)ea avüu da vixìn in sò pòrtu o, armenu, in aprôdu segü(r)u. <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|U tòccu da ''Julia Augusta'' cu'u risö Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 09.jpg|U Pilùn Immaggine:Edificio F (Albenga) 2.jpg|L'edifissiu A du percursu Immaggine:Edifissiu E (Via Julia Augusta, Arbenga)-Resti de müraje 04.jpg|Rèsti de mü(r)aje de l'edifissiu E </gallery> Inte l'epuca rumâna, propiu ai pèi du Munte u vegne fètu passà a ''[[Via Julia Augusta]]'', ch'a zunzeva da ste parte ina votta sciurtìa daa sitè rumana passâ a Pòrte de l'A(r)òscia (''Porta Arociorum)'', sbuccu de l'antigu càrdu màscimu, che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], u se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, che inte stu puntu a duxeva êsse larga nu ciü de 3,50&nbsp;m.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref> Tèmpu di rumèi, ai pèi du Munte u se duxeva truvà u ''portus'', nasciüu inta cega fra a sitè e u prumunto(r)iu: scibèn ch'i nu ghe seccen di ducümènti ch'i ne testimonian a custrusiùn bèn evidènte u l'è a rilevansa ch'u l'ha avüu inte ciü ucaxùi, cumme dü(r)ante e guère püniche, vistu che chi intu [[I secolo|I seculu d.C.]] chi u l'axeva truvàu repa(r)u u cappu cartaginese Magùn. A pusisiuùn precisa du pòrtu a nu l'è du tüttu cè(r)a, scicumme che tütta a custe(r)a, fra a bucca da Sènta fin a Santa Cruxe a pu(r)eva rapresentà in pòstu segü(r)u pe l'atraccu de nâve.<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 177}}</ref> === Mediuevu === [[Immaggine:San Martìn au Munte (Arbenga) 01.jpg|miniatura|San Martìn au Munte, u cumplessu a l'imbuccu da vìa]] Levàu stu fètu armenu fin au [[XIII secolo|seculu XIII]] u l'è bèn difissile parlà de Vaìn, scicumme che u mâ u cumense(r)a a vegnisene in derê numma che a partì da stu seculu, in seguitu aa deviasiùn da Sènta, che cu'u növu lettu u l'ha purtàu ascì au repòrtu da tèra inte sti scìti. Turnandu au pòrtu, u se sa da partecipasiùn d'Arbenga ae primme cruxèi, cu'ina sò flotta, a mèxima ch'a l'axeva stabilìu dife(r)ènti traffeghi intu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]. Du [[1044]] u se sa che, apröu a de grosse dunasiùi, u munastê di benedetìn de l'Ìsu(r)a u guagna in impurtante ricunuscimèntu da [[Pàppa Benedétto IX|Pappa Benedettu IX]], fètu ch'u l'ha cumme cunseguènsa u trasfe(r)imèntu a tèra, in sciu Munte, podâse sutta l'asiùn de Aginulfo, che pe' tradisiùn u n'è cunscide(r)àu u primmu abâte. U se tratava de in pe(r)iudu de richessa pe'i benedetìn d'Arbenga, cumme testimuniàu ascì dai dife(r)ènti pusedimènti cuntrulèi. U l'è bèn regurdà a ogni moddu, che ina primma presènsa di benedetìn in sce artü(r)e de Vaìn a l'è da fa remuntà ancù a prìmma, zà aa fin dau [[VIII secolo|seculu VIII]]. Au [[1254]] u se(r)ea da fissà u mumèntu da deviasiùn d[[a Sènta]], defèti du [[1288]], inti [[Statüi d'Arbenga du 1288|Statüi d'Arbenga]], u se scrive apòsta u capitulu ''De portu previdendo''<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.136}}</ref>, scicumme che u cangiu du cursu d'ègua u l'axeva purtàu l'antigu aprôdu a interâse e u se vuxeva prugetà in növu atraccu. A stu prupôxitu u vegniva pruibìu de druvì lucande e usta(r)ìe là dund'u l'é(r)a in prugettu a custrusiùn du növu portu, ch'a curispunde a quella ch'a vegniva ciamâ l'''Arbara''.<ref name=":3">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.20}}</ref> Ma du restu u prugettu u nu vegghe a lüxe, scicumme che inti Statüi de dòppu, du [[1350]], u nu se ne parla ciü. Dunca è ben prubabile che se inti seculi de prìmma u gh'é(r)a in gurfu ai pèi du munte u secce stètu encìu daa Sènta, lasciandu növe tère dispunibili.<ref name=":3" /> Ste chi du rèstu e vegnen in man au Cumün, duve(r)èi fin da sübitu pe' sardà i debiti ch'u gh'axeva cu'e gènte.<ref name=":0" /> Pe' permétte de passà da 'na parte a l'âtra da scciümè(r)a, u vegne custruìu u ''pons Arociorum'', che daa Pòrte de l'A(r)òscia u l'inmeteva in scia stradda versu u Munte. Cunusciüu ascì cumme ''pons supranus'', u l'é(r)a ciamàu cuscì perché u traversava u sciümme ciü in sciü rispettu a 'n âtru, custruìu de prìmma, de cuntru dìtu ''pons subtranus''. Vistu che au cumènsu u l'é(r)a stètu fètu de legnu, u g'ha avüu besögnu ciü votte de travai, fin a che du [[1382]] u nu s'è delibe(r)àu pe' fâlu de prìa.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 173}}</ref> Dau [[XIV secolo|seculu XIV]] u se cumènsa ascì a parlà da stradda ''usque Vaynum'', che da l'[[Uspissiu de San Làzzaru (Arbenga)|uspissiu de San Làzzaru]] a purtava in zü versu quella che ancöi a l'è a cianü(r)a au de sutta du Munte. Sta vìa a l'é(r)a cunusciüa cumme stradda rumana e de prubabile a recarcava quella che in antigu culegâva u levànte da sitè cu'u pòrtu. U nu gh'è tüttavia ancù traccia de in insediamèntu stabile, numma che dau [[XV secolo|seculu XV]], quandu che u Cumün u càtta da l'abâte de l'Ìsu(r)a i scìti ch'u ghe vegni(r)à ti(r)àu sciü u cunvèntu e a gêxa de San Benardìn. Cumme cunseguènsa, e prìmme cà e fabbrichèi rüsteghi i vegnen marchèi intu ''registrum'' du [[1473]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 178}}</ref>, mèntre a pôchi ànni prìmma ([[1416]]) i remuntan i prìmmi àtti de vèndita fra privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.55}}</ref> === Etè muderna === [[Immaggine:Albenga fine 800 da vadino.jpg|sinistra|miniatura|Vìsta d'Arbenga versu a fìn de l'Öttusèntu, da Vaìn]] Quarche tèmpu de dòppu, intu [[XV secolo|seculu XV]], pe' curpa de üna o ciü aluviùi, l'ègua a s'è purtâ turna vìa u punte in scia Sènta, ch'u l'è duvüu êsse fabricàu növu. A prupôxitu de stu chi a gh'è ina delibe(r)a du [[1519]] inse(r)ìa inti statüi de quel'ànnu, dìta ''De ponte Cente''. Frütu de decixùi pièi dau Cumün a l'è a custrusiùn du növu punte, dìtu ''da Branca'', a dui èrchi, finìu du [[1587]].<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.54}}</ref> Du [[1550]] u l'è in decrêtu sitadìn, ch'u porta a l'alestimèntu de 'n redossu pe'e barche aa bucca de l'[[Ava(r)ènna]]<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.57}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.137}}</ref>, mèntre de sti ànni a l'è a dumanda de l'a(r)ascìn Lorenzo Testa pe arvì 'na tunè(r)a, de segü(r)u atìva intu [[1667]] e da lì a pôcu abandunâ, se pènsa pe' curpa de tàsce imposte daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.141}}</ref> Cu'u [[XVI secolo|seculu XVI]] du restu u se ascìste a di cangiamènti inte l'ecunumia du pòstu, cun curtivasiùi miste e in aumèntu de ciànte d'u(r)ive, ch'i levan terén ae vìgne, mèntre âtri scìti i l'é(r)àn tegnüi cumme prèi (u l'è u câxu de Praélle) e i gh'é(r)an senù di canèi, in sce rìve de l'Ava(r)ènna e in Campulàu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età Moderna, p.65}}</ref> Fra [[XIV secolo|Sinquesèntu]] e Settesèntu u gh'è che 'na grossa parte di sciti i vegne ina palüde, chi cumme inte âtre parte da Ciâna. Du mèximu periudu a pia largu campu a curtivasiùn da càneva, che in ciü a quantu dìtu, a rènde a ciâna nu gua(r)i sâna, survatüttu pe'u rüxentâla: bèn doppu e cumense(r)àn e òpe(r)e de bunifica. === Tèmpu di fransesi === Au [[1794]] u l'é(r)a ancù in pèi u veggiu punte da Branca, tantu che da chi u l'è registràu u passàggiu d'in Arbenga de trüppe fransesi, ch'i l'axevan fina cumpiüu di sachezzi inte l'Uspeâ. Viste e cundisiùi de sanitè nu gua(r)i bune, cumme zà dìtu, du [[1795]] l'uspeâ militâre fransese u vegne mesciàu dau seminà(r)iu d'Arbenga au de fö(r)a de mü(r)aje, intu cunvèntu de San Bernardìn. Sulusiùn, sta chi, ch'a nu funsiuna, scicumme che int'in tèmpu abasta rapidu vegne encìu ascì stu chi, purtandu turna a l'ucupasiùn di lucâli in Arbenga Veggia. Du [[1796]] ina növa bü(r)iana a se pòrta via u punte da Branca, cu'u besögnu de cuntegnì [[a Sènta]] au de drentu di argini, finansièi inte st'ucaxùn dai Seullìn, spuncèi da l'aministrasiùn: a vegne sciü a cuscì dìta "bia(r)e(r)a".<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.73}}</ref> U punte u vegne fètu növu dau Geniu militâre pôcu dòppu, ma zà du [[1798]] u vegniva zü. U segue in periudu d'isu(r)amèntu pe'a parte de levante da sitè, scicumme che u Cumün u nu gh'axeva abasta de fundi pe' rangiâlu, a sulusiùn a se tröva ti(r)àndu sciü in punte de legnu, a l'artessa da Pòrte du Pertüxu, cunscide(r)àu ciü che ina votta cumme instabile.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.76}}</ref> Du mèximu ànnu u l'è registràu l'ucupasiùn da parte de trüppe fransesi du cunvèntu de San Benardìn, ch'u ghe vegne fètu di dànni avanti de vegnì abandunàu dai surdàtti mèximi, mèntre i muneghi i l'axevan fètu stramüu a Lüxignàn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.76}}</ref> A cunfisca di bèn da Gêxa a porta u sachezzu de pa(r)egge òpe(r)e ch'u gh'é(r)a de drentu,e ancù du [[1799]] a l'è a vèndita de l'abasìa de San Martìn ai privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.78}}</ref> Du [[1807]] l'aministrasiùn fransese a spuncia pe' istituì u növu catastru e u se pune u prublema di cunfìn fra Arbenga e A(r)àsce, cu'i arbenganesi che i dixen ch'i passan au de sutta de l'èrcu da [[Capella da Santa Cruxe (Arasce)|Capella da Santa Cruxe]], segundu di papèi de l'etè de mezzu cunservèi inta paròcchia mèntre che i âtri i vuxevan ch'i vegnìssen fissèi inta lucalitè de Maimuna, ben ciü vixìn a Vaìn. E ratèlle van aavanti pe' quarche annu, cu'u scangiu de papèi fra i dui cumün e u prefettu fransese, che inte l'utubre du [[1807]] u dumandava in elencu de prupietèi che e se truvavan fra e dui regiùi. Du [[1808]], inti travai pe'a custrusiùn da stradda lituranea, u vegne mandàu in növu ducümèntu daa prefetü(r)a au Maire d'Arbenga e intu mese d'avrì u vegne stabilìu dau prefettu u cunfìn definitìvu, daa Còsta du Munte ''vis-a-vis'' fin ae Ròcche de Vaìn'','' tèrmi ch'i sun cunfermèi fina da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], ch'u firma in edittu ai 12 d'utubre du [[1812]], mèntre ch'u l'è a [[Mosca (çittæ)|Musca]]. Cunfìn ch'u vegne ancù dibatüu, scicumme ch'u nu segue mancu u spartiègua, ma sènsa ch'u vegne cangiàu, mancu au passu sutta u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]].<ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.138}}</ref> === Etè mudèrna === Caütti i fransesi u l'è sutta ai Savoia che a ''Littoranea'' a vegne cumpletâ, faxendula passà pe' Vaìn, dund'e vegnen rangièi e stradde nu tantu pe' rènde ciü fassile a vitta di cuntadìn, quantu pe' permette u passaggiu du Ré. I travai i finiscen du [[1823]], cun tantu de növu punte in scia Sènta, che pe l'ucaxùn u s'é(r)a ciamàu in inzegnê da [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]]. I tèmpi de dòppu i sun caraterisài da ina relativa stabilitè. Du [[1834]] a l'è a realisasiùn du semite(r)iu, da vixìn aa ma(r)ìna, viste e cunseguènse de l'edìttu de Saint Cloud e che u nu gh'é(r)a ciü pòstu inte gêxe.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.82}}</ref> U semite(r)iu de Vaìn u vegne prugetàu da l'inzegnê Paolo Duce, inaugu(r)àu de quel'ànnu. A strutü(r)a a nu l'ave(r)à de furtüna, scicumme ch'a vegne indagâ pe' purtà e spüssie di morti inta zôna a l'ingì(r)u, tüttavia u veni(r)à ancù duve(r)àu pe' quarche tèmpu, armenu fin a quande u nu vegne avèrtu [[Semite(r)iu munümentâle (Arbenga)|quellu de Leca]], aa fìn du seculu. A partì dau [[1840]] cumènsan a êsse fabrichèi de növe cà, mèntre aturnu au [[1880]] ciü votte a Sènta a se porta via i argini, giüstèi de dòppu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, pp.86-91}}</ref> Du [[1894]] a vegne istituìa a Caserma Garibaldi dau veggiu ciòstru de San Bernardìn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=64|capìtolo=Lo sviluppo del quartiere Vadino}}</ref> Passàu a Prìmma Guèra Mundiâle, l'edifissiu u vegne duve(r)àu cumme prixùn du mandamèntu. Du [[1926]], cu'a supresciùn di mandamènti, l'edifissiu u recampa i prixuné(r)i ascì de [[Andôa|Andö(r)a]] e d'[[Arasce|A(r)àsce]]. Du [[1927]] i cumènsan i travai da Caserma Piave, pöi duve(r)â ascì inta Segunda guèra. In particulâre a Ciâna a l'è stèta bumbardâ ai 12 d'avrì du [[1944]], cun trei mòrti registrèi, pe' via de bumbe sgancièi in sciu punte da feruvìa, in sce due Caserme e a l'Ava(r)ènna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=122}}</ref> Passàu u cunflittu, a partì dai [[Anni 1950|ànni '50]]-[[Anni 1960|'60]] u gh'è stètu in grande svilüppu edilissiu, ch'u l'ha purtàu a ti(r)à sciü di növi fabbrichèi e au rivà de növe gènte, scicumme ch'u gh'é(r)a besögnu de travaju inte stüffe (e avanti de ste chi, pe'a Caserma), cun pöi u cangiu türisticu de l'ecunumia du pòstu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.111}}</ref> == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn|left]] * '''Gêxa de San Benardìn de Siêna''', a l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê au de là d[[a Sènta]]. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zòna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''Vìa Julia Augusta''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunventu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa ciànta u(r)iginà(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]], a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttüàu cumme caserma militàre sutta ai Sabàudi, vegne in parte recupe(r)àu a destinasiùn religiùsa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle di Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardin au Munte|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu_da_Madònna_de_Fatima_(Vaìn,_Arbenga)-Faciâ_04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stîle goticu. U purtâle u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> === Architetü(r)e militâri === * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu du cunventu de San Benardìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunventu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' 300 surdàtti inte tüttu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'età contemporanea, p.98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave nu gua(r)i daa distànte a l'ha purtàu au lentu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina mànega de surdàtti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu Immaggine:Albenga, rifugio antiaereo (cropped).jpg|L'imbuccu du redossu dai bumbardamènti, Via San Calocciu Immaggine:Albenga Vadino bunker (cropped).jpg|Furtìn ch'u resta daa riunda de Via Piave </gallery> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbertu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrèi. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma ch'a puésse uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a vegnì chi u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasîna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i èrchi semireundi a surmuntâli.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> * '''Furtìn da segunda guèra mundiâle''', du [[1940]], cun l'intrâ in guèra de l'Itàlia, u gh'è stètu besögnu de custruì di redossi pe'a pupulasiùn in câxu de bumbardamènti. Fra i pa(r)eggi ch'u l'è stètu imbastìu, dui i se trövan a Vaìn e ün inta Do(r)ia, che pe(r)ò u nu l'è stètu finìu. I se cunservan i dui imbucchi, ün da Vìa San Calòcciu, l'âtru in Vìa Rafaèllu. Du '43 a l'è invece a furtificasiùn du trattu de mâ fra Arbenga e A(r)àsce, d'ataccu aa feruvìa. Vegnen ti(r)èi sciü de mü(r)aje cuntru i sbarchi, âte 2 mêtri inte tüttu, cun pustasiùi pe' l'artije(r)ìa, in ciü u gh'é(r)a u diviêtu de razunze l'a(r)ena, isu(r)â, metendughe du reticulâtu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=106}}</ref> === Vìlle sto(r)iche === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' Immaggine:Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia </gallery> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)asce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa restagno, 1993|III. Il paesaggio urbano e le arti, p.155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çittæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivéi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u gròssu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padijùn o a cruxe(r)a, mentre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensciunâ pe'a prìmma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligâ ai fundi agriculi a l'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du [[XX secolo|Növesèntu]]. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertüa a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi i l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Âtre architetü(r)e === * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === Intu quartê u gh'è in cumplessu de scö(r)e ch'u cröve daa matèrna ae elementàri, a primma a se tröva au de sutta de l'Istitüu Cumprenscìvu Arbenga 2<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbengasecondo.edu.it/luogo/sede-san-clemente/|tìtolo=Infanzia Albenga San Clemente|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>, cunusciüa ascì cumme "asìlu de San Clemènte" e istituìu a partì dau [[1981]]-[[1982]].<ref name=":2">{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.114}}</ref> E elementàri, de cuntru, e sun sutta a l'Arbenga 1, uspitè in San Benardìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbenga1.edu.it/luoghi?id=29|tìtolo=Scuola Primaria Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> A partì dau [[1990]] u l'è stètu trasfe(r)ìu in Arbenga l'Istitüu agra(r)iu "Domenico Aicardi", che avanti de stu mumèntu u se truvava a Sanremmu<ref name=":2" />: scituàu ascì stu lì inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria, parte dau [[2000]], de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> == Ecunumia == Cumme pe'u restu da Ciâna, l'ecunumia a se basa in sce l'agricultü(r)a, zà in antigu a l'é(r)a curtivâ a càneva, asèmme ae vìgne e ai u(r)ìvi in sce artü(r)e. Du rèstu u se sa ascì che inte l'Öttusèntu l'a(r)éna de Vaìn a l'é(r)a cunusciüa pe' l'estrasiùn de l'a(r)éna, ch'a serviva pe'i campi de spà(r)eghi. Fra l'âtru du [[1886]] a l'è ina delibe(r)a ch'a l'impune de duve(r)ala numma che pe' Arbenga, de moddu ch'u nu se vegnisse a creà cuncurènsa cu'e sitè a l'ingi(r)u. Dapöi, l'a(r)éna ch'a ghe rèsta a vegne messa sutta tutêla da parte du Cumün, interessàu aa custrusiùn d'in stabilimèntu e de 'na stasiùn invernâle.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.98}}</ref> Inti àgni a vegnì u se punta sempre de ciü au türismu, cu' in'espansciùn de ativitè de stu genere. == Feste e fe(r)e == * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Festa du Santìscimu numme de Ma(r)ìa, a se tegne ai 12 de setèmbre, cu'a messa au santuà(r)iu da Madònna de Fatima dìta dau preve de San Benardìn e a prucesciùn versu vìa San Calòcciu e u Munte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/09/albenga-a-vadino-la-festa-del-nome-di-maria/|tìtolo=Albenga, a Vadino la Festa del Nome di Maria|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> * Castagnata, au cumènsu d'utubre, inti mèximi spàssi duve(r)èi pe' A Vaìn pe' mangià bèn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/castagnata-vain-pe-mangia-ben-vadino/|tìtolo=Castagnata “A Vain Pe’ mangia’ Bèn” a Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> == Sport == * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn du Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ogni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 posti inte tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == Vaìn u vegne traversàu zà daa prìmma mitè du [[XIX secolo|seculu XIX]] daa cuscì dìta ''Littoranea'', vusciüa dai fransesi e finìa dai Savoia, sfartâ de dòppu e cunessa aa gale(r)ìa sutta u Munte, invêce che daa centrâle du lète. Zà du [[1934]] a vìa ciü gròssa du quartê a pìa u numme de Via Piave, da intènde cumme ''Via alla Piave'', in unû aa Caserma, ch'a se tröva propiu lì da vixìn''.'' De quell'annu vegnen ascì finansièi i travai pe'a sò lüminasiùn e scistemasiùn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.91}}</ref> Daa fin da guèra u s'è cumensàu a sentì u besögnu de scistemà a viabilitè sitadìna, l'è pe' stu fètu chi che sutta a l'aministrasiùn Viveri, di ànni '60, ch'u l'ha vistu a lüxe doppu pa(r)egge discusciùi a ''Variante Aurelia'' fra [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Vaìn, ch'a scansa u sèntru da sitè e a passa sutta u Munte pe' mezzu da gale(r)ìa de San Martìn, che au sbuccu in diresiùn [[Arasce|A(r)àsce]] a se ghe cunette a veggia traccia. Inte tüttu u gh'è trê sciurtìe, l'ürtima daa Mi(r)ànda, ch'a permette a cunesciùn cu'a parte da sitè a punènte da Sènta, ciü [[Lüxignan|Lüxignàn]] e [[San Fé (Arbenga)|San Fê]]. Da Vaìn a se de(r)amma dunca a [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a munta versu e due frasiùi arbenganesi e a cuntinua in diresiùn de [[Villanöva]]. == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Staricco, 2021|ISBN=88-88-39761-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=|capìtolo=|cid=Moscardini, 2011}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Arbenga]] ddqqnnu2lqf9qz5yqgz2jikm81imqww Vìa Benardu Ricci (Arbenga) 0 31621 271798 269868 2026-07-13T18:52:03Z N.Longo 12052 271798 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[File:Vìa Benardu Ricci (Arbenga Veggia).jpg|thumb|A vìa pià mi(r)àndu versu i Quattru Canti]] '''Vìa Benardu Ricci''' (''Via Bernardo Ricci'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stradda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a cûre da punènte a levànte, cuntinuandu u percursu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] lungu quellu ch'u l'é(r)a u decümàn màscimu da sitè rumâna. Parte du quartê de San Giuànni, a se diràmma a partì daa [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], fin a zunze dai Quàttru Canti. == Sto(r)ia == A vìa a se tröva in sce ina pursiùn de ün di percursi ciü antìghi e de lungu ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, u decümàn màscimu de ''[[Albingaunum]]'', che de chi u l'andaxeva avanti versu punènte pe'a mudèrna vìa intitulâ a Baccio Emanuele Maineri e a levante pe' [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. A pìa u numme dau Benardu Ricci, benefatû de ricca famìa arbenganese, che du [[1565]] u l'axeva creàu in'ope(r)a pe' l'ascistènsa di pòve(r)i, dutàndula de sustanse impurtanti<ref name=":1">{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>. Vìa Benardu Ricci a l'è stèta ascì duve(r)â cumme tèrmu pe' marcà i cunfìn fra i quartèi de Turlâ e de San Scî, spartisiùn ch'a servìva pe' di fìn fiscâli e aministatìvi. A ogni moddu, a dife(r)ènsa de quantu se pìa in cunsciderasiùn au dì d'ancöi, nu pà ch'a sta vìa a se truvasse intu mezzu fra sti quartèi ma che ciütòstu a fusse du tüttu inte quellu de Turlâ, cu'a sudivixùn che l'è prubabile ch'a l'andasse pe' vìe intreghe ciütostu che spartìle a mitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', pp. 79-81}}</ref>. Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] a l'è üna de stradde ciü impurtanti e trafeghèi d'[[Arbenga]], cumme testimuniàu daa registrasiùn a catastru de cà cu'in valû ciü âtu che inti caruggi de segunda impurtansa<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. De ciü, fra e vìe d'Arbenga Veggia a l'è üna de quelle ch'e cunsèrvan méju e custrusiùi da fìn du Mediuevu, dae faciè de spessu cuèrte sulu da ina man d'intonacu du [[XVIII secolo|Sètte]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]], quande, pe' mancansa de sustanse, inte quelli seculi nu s'è sciurtìu a rangiâle cun di intervènti strutü(r)âli, fètu ch'u l'ha sarvàu l'antìgu tesciüu urbàn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 128}}</ref>. E cà ch'e se ghe fàccian e sun dunca pe' intregu de l'Etè de Mezzu e, a partì dau [[1935]], e sun stète rangièi fàndu turnà aa vista e sò linee u(r)iginâli, levandughe l'intonacu e druvindu turna e antìghe bifu(r)e e trifu(r)e in cangiu di barcùi retangulâri ch'i n'axeva piàu u pòstu. De ciü, s'è descuvèrtu u prufì da serie de lòggie au livéllu da stradda, ch'a và avanti pe' de lungu tòstu sènsa interumpise e che a l'imprinsippiu a l'é(r)a serâ da rasteli ma che, quande s'è issàu e cà de in âtru cian, a l'è stèta immü(r)â<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La via Bernardo Ricci'', p. 116}}</ref>. == Descrisiùn == <gallery mode="packed" heights="145" widths="145"> Immaggine:Tûre di Rulandi D'Aste (Arbenga Veggia).jpg|A Tûre Rulandi D'Aste, in sciu cantu cun Vìa Medaje d'Ò(r)u Immaggine:Lòggia du Populu (Arbenga Veggia) 02.jpg|A Lòggia du Populu vìsta d'intu caruggiu Immaggine:CENTRO STORICO - panoramio - Emanuela Meme Giudic… (3).jpg|U Caruggiu piàu rivandu d'in San Michê Immaggine:Casa e torre D'Aste Rolandi, Albenga 02.jpg|A tàrga da Cà D'Aste Rulandi </gallery>A vìa a se scuntra lascianduse de derê [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] ina votta passâ [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]. A se dröve a partì dau recantu che daa Catedrâle u se faccia in scia Tûre Sivica e a l'antiga lòggia du Cumün. De sciübitu u se scuntra u caruggiu ch'u pàssa infra mezzu a gêxa e Palàssiu Veggiu, purtandu in frunte au [[Batiste(r)u d'Arbenga|Batiste(r)u]], e fina aa [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|Ciàssa di Leùi]]. U segue che u caruggiu u scûre ciü strêtu rispettu che a Cuntrâ Növa, vistu ch'u nu l'è stàu tucàu dai sventramènti di inissi du [[XX secolo|seculu XX]]. U passa dunca a meridiùn u Palàssiu du Vescu, tantu che aa fìn da Lòggia du Quattrusèntu u se tröva in caruggiu ch'u l'inmette ascì stu lì versu u Batiste(r)u, passandughe d'in faccia e pe' stu fètu chi ciamàu "U Caruggiu dau Vescu". De rimpettu a dunde stu chi u se faccia in sce Vìa Ricci se trövan pöi a Cà di Fieschi Ricci e l'isulàu marcàu daa presènsa de Cà di Rulandi D'Aste. Da sta parte chì se dröven fina dui caruggi picìn ch'i rivan fina inte Vìa Cavour, ün ch'u pòrta u numme de Fussàu Veràn, l'âtru da Ca(r)ènda (cunusciüu a ògni moddu intu parlà cumme "U Caruggiu de l'U(r)ivu"). Propiu in scia fin u caruggiu u se faccia in sce üna de cruxe(r)e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, i Quattru Cànti, là dund'a se scuntra cu'a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Ben vixibile percurèndu u caruggiu a partì daa Catedrâle a l'è Tûre di Lengueja, de rimpettu aa Lugetta di Quattru Canti: a lunghessa cumplêta du percursu a l'è de tòstu 'na setantêna de mêtri<ref name=":1" />. In ürtimu u cuntinuu da vìa, seguèndu versu munte, u pìa u numme de Baccio Emanuele Maineri: u caruggiu defèti u finisce pe' dà in scia Ciasetta du Sufragiu. === Cruxe(r)e === [[File:Vìa Benardu Ricci (Arbenga Veggia)-Màppa.svg|thumb|upright=2.5|center|Mappa de Vìa Benardu Ricci, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]] * [[Vìa D'Aste (Arbenga)|A Cuntrâ Növa]], u prìmmu tòccu du decümàn da sitè rumâna, intitulàu a Enrico D'Aste, ch'u l'ha piàu e furme d'ancöi numma che in seguitu ai sventramènti di inissi du Növesèntu, du rèstu a taja da punènte a levante 'na buna parte du sèntru sitadìn, spartindune ascì i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia. Lunga 80 mêtri, a g'ha u(r)igine inte Largu Do(r)ia e a finìsce dau Munümèntu, pôcu prìmma da Ciàssa de San Michê, che Via Benardu Ricci a ne cumpleta u percursu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. * [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], a prinsipâle ciàssa d'Arbenga Veggia, antigamènte cunusciüa cumme ''platea comunis'', dund'u gh'a a sêde u municipiu. A porta u numme du santu prutetû da sitè e se ghe fàccia inta pârte âta a [[Catedrâle de San Michê]]. U l'è chi de frunte ch'a stradda a se zunta aa Cuntrâ Növa, faxendughe seguitu fin ai Quattru Canti.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>. * U Caruggiu du Batiste(r)u, a dêve u sò numme du ben cunusciüu [[Batiste(r)u d'Arbenga|Batiste(r)u]] paleucristiàn, üna de pôche testimuniànse da sitè bizantina, dedicàu a San Giuànni, u dà fina u numme au quartê dund'u se tröva. U pàssa fra mezzu stu chi e a Catedrâle, fin a rivà in Vico Lamboglia, pôcu prìmma da Ciàssa di Leùi<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 29}}</ref>. * U Caruggiu du Vescu (Via Episcopio), u l'è u caruggiu ch'u passa arembu au Palàssiu Veggiu, a còsta ascì da sêde vescuvìle, e da chi u pìa u numme. Dòppu tòstu 'na sinquantêna de mêtri u finisce inte Via Lengueja, pü(r)e sta lì intu quartê de San Giuànni<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 36}}</ref>. * U Caruggiu da Ca(r)ènda, dìtu ascì U Caruggiu de l'U(r)ìvu, pìa u numme dau [[Carènda (turènte)|turènte]] ch'u scûre inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ai cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]], lungu 35 mêtri, u finìsce inte Vìa Cavour.<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 30}}</ref> * U Fussàu Ve(r)àn, caruggiu ch'u porta u numme de 'n benefatû arbenganese che, du [[1564]], u l'axeva fètu in'impurtante dunasiùn ae fiö(r)e da ma(r)ià, lungu tòstu 30 mêtri, u finìsce ascì stu lì inte Vìa Cavour.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 37}}</ref> * [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]], u cardu mascimu d'Arbenga Veggia, dund'u l'ha a sò fin u caruggiu versu munte, tòstu a mitè, in diresiùn da Cà e Tûre di Lengueja. Sta famusa cruxe(r)a, marcâ fina daa lòggia ch'a ne pòrta u numme, a se cunusce cumme i "Quàttru Canti", vistu che versu munte u tragittu du veggiu decümàn u cuntinua cun Via Baccio Emanuele Maineri, finèndu daa [[Ciàssa du Semina(r)iu (Arbenga)|Ciàssa du Suffragiu]]. === Architetü(r)e === {| class="wikitable" !Figü(r)a !n° !Numme !Descrisiùn |- |[[Immaggine:Casa e torre D'Aste Rolandi, Albenga 01.jpg|senza_cornice|139x139px]] | rowspan="2" |2-4-6<ref name=":0" group="n.">I sivichi inte Vìa Benardu Ricci i sun quelli de büteghe ch'e se trövan chi; l'intrâ prinsipâle a l'è pe' cuntru inte Vìa Cavour, au n° 3</ref> |'''Tûre di Rulandi - D'Aste''' |A tûre a se tröva in sciu cantu cu'a Vìa de Medaje d'Ò(r)u, ben vixibile mi(r)andu l'incruxu d'inte Vìa Maineri, marcâ zà inti tèmpi antighi, tantu ch'a se mustra tantu inte l'afrescu ch'u l'e(r)a cunservàu in Santa Ma(r)ìa quantu inte mappe d'Arbenga fète dau Vinzoni e ancù intu disegnu d'Arbenga Veggia piâ d'in San Martìn. A segunda de quantu sciurtìu intu mèntre di restauri di [[Anni 1960|ànni '60]] a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü fra a fin du [[XIII secolo|seculu XIII]] e i cumènsi du [[XIV secolo|XIV]]. Cumme pe'a cà cu'a che a furma in blòccu ünicu, l'edifissiu u l'è apartegnüu Tu(r)ellu D'Aste e ancù prìmma ai Lengueja. In u(r)igine a strutü(r)a a l'e(r)a diferente, scicumme ch'a l'è stèta tajâ inta parte âta, e scistemâ cumme teràssa, cu'e mu(r)àje, pe' trèi làtti in sce quattru, che ghe sun servìe cumme burdu. U basamèntu u l'è de prìa de Pûi, in cangiu mèntre ch'i a rangiavan integrèi inta strutü(r)a sun stèti truvèi di resti de vasi a turtaiö, ch'i fan pensà ch'u sbasciamèntu u sa(r)ea avegnüu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 55-58}}</ref>. |- |[[Immaggine:Palàssiu D'Aste - Rulandi - Ricci (San Scî, Arbenga Veggia) 04.jpg|senza_cornice|104x104px]] |'''Palàssiu Rulandi - D'Aste''' |U Palàssiu Rulandi - D'Aste, o ascì Rulandi - Ricci u l'occupa l'intregu isulàu fra i Quattru Canti, Vìa Cavour e U Fussàu Ve(r)àn. U prìmmu grüppu de cà u l'è mensunàu inti catastri du [[1552]], vegnüu fra [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e [[XVII secolo|Seisèntu]] prupietè du Tu(r)ellu D'Aste, che de sò cuntu u l'axeva catàu da Galeottu e Gio Tumâxu di Lengueja. Fra i edifissi tacài asèmme fra u [[1623]] e u [[1679]], due cà du Quattrusèntu, cun tantu de tûre, üna versu i Quattru Canti, l'âtra a l'imbuccu de Vìa Cavour. Passàu de màn ai Rulandi du [[1749]], u l'ha uspitàu ascì in zùenu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] de derê aa Campàgna d'Itàlia.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|pp. 41-43}}</ref> |- |[[Immaggine:Lögia di Quàttro Cànti (Arbénga) - vìsta (1).jpg|senza_cornice|104x104px]] |3<ref group="n.">U sivicu u se rife(r)isce aa cà ch'a cumprènde a Lòggia</ref> |'''Lòggia di Quattru Canti''' |A se tröva intu scitu dunde se incruxan i storichi cardu e decümàn d'Arbenga Veggia, au dì d'ancöi rapresentèi daa Vìa de Medaje d'Ò(r)u e da Vìa Benardu Ricci. A lugetta a sa(r)ea stèta fabricâ fra [[XIII secolo|Duxèntu]] e [[XIV secolo|Trexèntu]] e a l'ha cunservàu a carateristica cunfurmasiùn di dui àrchi. Defèti quellu ch'u dà in sce Vìa Medaje d'Ò(r)u u l'è semireundu e dunca ciü stundàu rispettu a quellu ch'u se fàccia in sce l'âtru caruggiu. A ògni moddu tütti dui i sun fèti de laterissiu e cum'u se pò ancù vegghe, a lugetta a presènta in basamèntu cun blocchi de prìa a vista, dau che a se diramma a strutü(r)a, cu'in bèllu vortu a cruxe(r)a de güstu medievâle<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150624|tìtolo=Loggia dei Quattro Canti (Scheda)|léngoa=IT|vìxita=2024-11-09}}</ref>. |- | |3 |'''Tûre di Verandi''' |Strutü(r)a tòstu spa(r)ìa, a l'è stèta descuèrta du [[1963]] cu'in scâvu archeulogicu inta bütega au sivicu 3 de Vìa Benardu Ricci. Au dì d'ancöi, de sta tûre nu se vegghe de rèsti scicumme ch'i se trövan 1,90&nbsp;m au de sutta du cian stradâle, e i cunsciste inte fundasiùi de mü(r)aje soe, fète de bluchetti de prìa negra. S'è truvàu ascì i rèsti de due avertü(r)e tampunèi e du pavimèntu de casìna; cu'e tecniche duve(r)èi e cu'u livéllu de fundasiùi ch'i sun segnu de custrusiùn versu a fìn du [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|p. 45}}</ref>. |- | |5 |'''Cà di Verandi''' |A Cà di Verandi a l'è ina tipica cà de cuntu d'Arbenga Veggia, fabricâ du [[XV secolo|Quattrusèntu]]. Inta sò faciâ se ghe dröven bifu(r)e e trifu(r)e au primmu e au segundu cian; au cian terén gh'è pe' cuntru ina lòggia, au dì d'ancöi ucüpâ da büteghe, ch'a l'è stèta rangiâ du [[1963]], ucaxùn quande se gh'è fètu fina in scâvu archeulogicu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al Medioevo'', p. 22}}</ref>. A custrusiùn a l'è stèta diciarâ cumme bêne vinculàu ai 30 de marsu du [[1949]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111117|tìtolo=Casa Verando|léngoa=IT|vìxita=2024-11-13}}</ref>. |- |[[Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|senza_cornice|104x104px]] | rowspan="2" |7-9<ref group="n.">I sivichi inte Vìa Benardu Ricci i sun quelli de büteghe ch'e se trövan chi; l'intrâ prinsipâle a l'è pe' cuntru intu Caruggiu du Vescu, au n° 5</ref> |'''Palàssiu du Vescu''' |U Palàssiu du Vescu u l'è stètu a sêde vescuvîle da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]] fina du [[1954]], quand'a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-vescovile.htm|tìtolo=Il Palazzo Vescovile|léngoa=IT|vìxita=2024-11-14}}</ref>. A strutü(r)a ch'a se vegghe au dì d'ancöi a l'è u frütu de ciü seculi d'intervènti, fòscia inandièi propiu intu scìtu da primma ''domus episcopi'', d'etè tardurumâna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 20}}</ref>: l'a(r)a ciü antìga a remunta au [[XI secolo|seculu XI]], mèntre a parte de mezzu a gh'ave(r)ea de u(r)igine int'ina serie de custrusiùi du [[XIV secolo|Trexèntu]], tachèi insemme a furmà in palàssiu ünicu du [[XV secolo|Quattrusèntu]], pa(r)egiàu de fö(r)a intu stìle cun di travai inta segunda mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. Cu'u restauru du [[1975]] a faciâ a l'è turnâ ae sò linee du seculu XVI, tegnìndu aa vista e dife(r)ènti fàse medievâli e ina pitü(r)a du [[1477]], fòscia da man du Canavesiu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 135}}</ref>. Inti lucâli du Palàssiu, custrusiùn vinculâ dau [[1935]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111119|tìtolo=Antico Palazzo Vescovile|léngoa=IT|vìxita=2024-11-14}}</ref>, a se tröva au dì d'ancöi a sêde du [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Museu Diucesàn]], da Cü(r)ia e de l'Archiviu Stò(r)icu Diucesàn<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 44-45}}</ref>. |- |[[Immaggine:Albenga - Torre del Palazzo Vescovile - 2023-09-16 11-15-51 001.jpg|senza_cornice|139x139px]] |'''Tûre du Palàssiu du Vescu''' |Missa in sciu cantu cu'u Caruggiu du Vescu, au dì d'ancöi a se presènta inglubâ intu Palàssiu du Vescu. Cun l'incèndiu ch'u l'ha curpìu u palàssiu du [[1416]] a dev'ésse stèta sbasciâ au livéllu di têiti zà de quelli tèmpi, scicumme ch'a nu l'è mensunâ inti papèi du [[XVII secolo|Seisèntu]]. Cu'u restauru du [[1956]] l'è turnàu aa lüxe a sò strutü(r)a, daa bàse de bluchetti de prìa negra, cun di âtri ciü gròssi, d'a(r)ena(r)ia, in sci sò canti. Inta faciâ sciü Vìa Benardu Ricci s'è descuvèrtu in purtâ goticu du [[XV secolo|Quattrusèntu]], intrâ d'ina bütega de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], surmuntàu da fréxi a turtiùn, mèntre i barcùi, de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i l'han purtàu a pèrde i u(r)iginâli. Inta faciâ versu u Palàssiu Veggiu e se trövan due avertü(r)e a èrcu sbasciàu e di barcunetti; de drentu, au primmu cian, a gh'é(r)a a capélla du Vescu, da che u n'è restàu a vòtta a frescu, fòscia in travaju du Giuànni Canavesiu. Inta tûre, ch'a duve(r)ea remuntâ au [[XII secolo|seculu XII]], du [[1971]] s'è fètu in scàvu archeulogicu inte l'ucaxùn du restauru du cian terén, cu'u che s'è descuvèrtu l'antìgu pavimèntu de prìa e rangiàu a votta a cruxe(r)a, che fòscia a l'è quella u(r)iginâle<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 43-45}}</ref>. |- | |8-10-12-14 |'''Cà D'Aste-Bassu''' |A Cà D'Aste-Bassu a l'è ina pursiùn du grande Palàssiu D'Aste, ch'u s'estènde in sce l'izulàu intregu fra Vìa Benardu Ricci, [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]] e u Fussàu Ve(r)àn. A l'è caraterizâ da ina gran lòggia a quattru èrchi, spartìi inte due cubbie da in pilastru a öttu facce fètu in prìa de Finâ. A sò mitè de levante a l'è stèta rangiâ inti ànni [[1960]]-[[1962|62]], repiàndu e tracce da segunda fàse da faciâ, da fìn du [[XIV secolo|Trexèntu]], cu'e due trifu(r)e au primmu cian; pe' cuntru, quella de punènte a l'è ancù cuèrta d'intonacu e u g'ha tenzüu in simma u stemma da famìa [[D'Aste (famïa)|D'Aste]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La via Bernardo Ricci'', pp. 120-122}}</ref>. |- | |16-20 |'''Cà di Fieschi-Ricci''' |A Cà di Fieschi-Ricci a l'è ina tipica cà de cuntu d'Arbenga Veggia, frütu de intervènti fèti fra ciü seculi, fra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XVI secolo|Sinquesèntu]]. Carateristica a l'è a faciâ sciü Vìa Benardu Rissi, cun due trifu(r)e au primmu cian e u purtâ cu'ina gran lòggia au cian terén<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I quartieri e la consistenza edilizia della città'', p. 84}}</ref>. Pe' cuntru, e sò mü(r)aje facièi in sciu Caruggiu da Ca(r)ènda e sun üna de testimunianse ciü antìghe de cà medievâle d'Arbenga Veggia, fabricâ cun bluchetti picìn de prìe squadrèi, scimili a quelli duve(r)èi pe'e tûre, cu'ina munofu(r)a e ina bifu(r)a rumanica ch'e se dröven chi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 131}}</ref>. A custrusiùn, de quelli tèmpi in prupietè ai Lanusol, a l'è diciarâ cumme bêne vinculàu du [[1935]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111138|tìtolo=Casa Fieschi-Ricci-Lanusol|léngoa=IT|vìxita=2024-11-15}}</ref>. |- |[[Immaggine:Lòggia du Populu (Arbenga Veggia) 03.jpg|senza_cornice|104x104px]] |s.n.c. |'''Palàssiu Veggiu''' |L'antigu ''palacium comunis'', u se tröva in sciu cantu versu a [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], a l'imbuccu du caruggiu, in scia che ben a spicca a Tûre Sìvica, fèta ti(r)à sciü intu [[XIV secolo|Trexèntu]], che i primmi prupietà(r)i i l'é(r)an i Seùlla, che de prubabile i l'axevan vusciüa intu mèntre ch'a vegniva giüstâ a ''domus Nicolini'', de lungu de prupietè de sta famìa. Dunca a strutü(r)a a vegne cuncedüa au Cumün d'Arbenga a pixùn, tantu che a vegne sêde fìssa de l'aministrasiùn ingàuna a partì dau [[1333]]. I vegnen mesciài chi ascì i cunsu(r)i, che da prìmma i l'é(r)an intu ''capitulum'', de cuntru besögna spetà u [[1351]] perché l'aministrasiùn a càtte l'edifissiu, vegnindune prupieta(r)ia<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 24-33}}</ref>. Dai primmi ànni du [[XV secolo|seculu XV]] a cumpa(r)ìsce a lòggia du Cumün, che a remunta au [[1421]] e a l'è stèta pe' di ànni u scitu dund'e se tegnivan e reuniùi du cunseju cumünâle: chi se trövan fina de pitü(r)e atribuìe au [[Giovanni Canavesio]]. Cu'i travai du [[1934]] a tûre a l'è stèta rangiâ, levandughe e zunte du [[XVI secolo|Seisèntu]] e faxendula turnà a cum'a l'é(r)a in u(r)igine. Au dì d'ancöi intu cumplessu u se tröva u [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Museu Ingaunu]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Gli edifici di uso pubblico'', p. 64}}</ref>. |} == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|cid=Lamboglia, 1992|ediçión=7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}} * {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=n.s., XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/bernardo-ricci-via/|tìtolo=Bernardo Ricci, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}} [[Categorîa:Stradde d'Arbenga]] cda4wshgj7g9q0cr512rjdc44nu68oj Gioan Battista 0 32029 271794 261955 2026-07-13T16:51:34Z Oursana 5980 /* Origine e diffuxon */ -+Guido Reni - The Baptism of Christ - Google Art Project.jpg 271794 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta<ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> '''Variante inte de atre lengue''' * [[Lengua françéise|Franseise]]: Jean-Baptiste<ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido Reni - The Baptism of Christ - Google Art Project.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]]]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô. * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]]. * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|Zoeni Canterin de Sant’Orçeise]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Nommi compòsti]] owifefooq3qnkf6fgh6s9fjs5nyb57b A Sènta 0 32069 271796 271782 2026-07-13T18:50:08Z N.Longo 12052 è 271796 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Córso d'ægoa |nómme = A Sènta |inmàgine = Centa Albenga.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A Sènta mi(r)â dau [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligü(r)ia]] |var-sudivixoìn2 = Pruvinsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Savuna]] |var-sudivixoìn3 = Cumüi |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}} [[Arbenga]] |var-formòu_da = Furmàu da |formòu_da = A(r)òscia, [[Turénte Nêva|Neva]] |latitùdine-unión = 44.0543392 |longitùdine-unión = 8.1873903 |ertéssa-unión = 6 |var-fôxe = Bucca |fôxe = [[Mâ Ligure|Mâ Lìgü(r)e]] |latitùdine-fôxe = 44.0410190 |longitùdine-fôxe = 8.2225633 |ertéssa-fôxe = 0 |var-longhéssa = Lunghessa |longhéssa = 3,2&nbsp;km<ref>{{Çitta|Centa, Piano di bacino|p. 20|tìtolo=Relazione generale}}</ref> |var-bacìn_idrogràfico = Basìn idrugraficu |estensción-bacìn_idrogràfico = |nòtta-bacìn_idrogràfico = |var-caraterìstiche_do_bacìn = Carateristiche du bacìn |bacìn_idrogràfico = A Sènta |var-afloénti_da-a_mancìnn-a = Afluènti daa mancìna |afloénti_mancìnn-a = [[A Sènta#Afluènti|Vegghe de sutta]] |var-afloénti_da-a_drîta = Afluènti daa drìta |afloénti_drîta = [[A Sènta#Afluènti|Vegghe de sutta]] |var-pónti = Punti |pónti = [[A Sènta#Vie de cumünicasiùn|Vegghe de sutta]] |màppa = Mappa centa.png }} A '''scciümè(r)a da Sènta''' (numma '''A Sènta'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|['a 'sɛŋta]}} ascì inti paìsi d'in gì(r)u ch'i g'han e "e avèrte" cumme in Arbenga; mèntre inte quelli ch'i tenden a serâ a vucâle u sciòrte ''A Sénta'' {{IPA|['a 'seŋta]}}|group=n.}}, ''fiume Centa'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Scciùmme|sciümme]] lungu tòstu trèi chilòmetri ch'u scûre in [[Arbenga]] e ch'u nasce dunde i se üniscen u [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'[[Sciümme A(r)òscia|A(r)òscia]], fra e frasiùi de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], inta lucalitè ch'a l'è dìta ''E Mèscce''. U sbucca intu [[Mâ Ligure|Mâ Ligü(r)e]], sepa(r)andu u sèntru da sitè dau quartê de [[Vaìn]]. Scibèn che u sò cursu u nu secce gua(r)i lungu, u sò basìn u cröve in'estensciùn de 422 chilòmetri quàddri, ün di ciü impurtanti da regiùn. == Geugrafìa == === Percursu === U sciümme u se furma inta [[Ciâna d'Arbenga]] fra mezzu e frasiùi de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], intu scìtu che apòsta u pìa u numme de Mèscce. Da stu puntu u sêgue in àndiu ch'u va dau setentriùn au meridiùn e dau punènte au levante. Passàu arembu ae Sgûre, u se incuntra 'na cêga, ch'a porta a scciümè(r)a a custezà Arbenga Veggia e da chi a caciâse intu mâ ina votta passèi u [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]] e quellu da feruvìa. U fuxa seccu tòstu d'in frunte a l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a]], pôcu a levànte de quellu ch'u l'è ciamàu u [[Câu da Lêna]]. === Afluènti === <gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Neva Cisano.jpg|U Neva in Cixàn Immaggine:Arroscia-IMG 0829.JPG|L'A(r)òscia a Vesargu Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U scitu dunde l'[[Turente A(r)òscia|A(r)òscia]] e u [[Turénte Nêva|Neva]] i se zunzen a furmà a Sènta </gallery> D'in scia mancìna, a Sènta a campa l'ègua numma che de [[Turénte Nêva|Neva]], üna de due scciümè(r)e ch'i a furman. Sta lì a scûre pe' 22&nbsp;km in diresiùn nord-òvest/süd-èst, zü pe'a [[Valâ du Neva|valâ]] ch'a ne pìa u numme e, avanti de finì inta Sènta, a campa ascì l'ègua du [[turènte Pennavaire]], ch'u furma in'âtra [[Valâ du Pennavài(r)e|valâ]] lungu u sò camìn de 19,5&nbsp;km e ch'u se caccia inte Neva au Martinettu, in sci cunfìn fra [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]] e [[Cixan|Cixàn]]<ref name=":5">{{Çitta|Centa, Piano di bacino|p. 10|tìtolo=Relazione generale}}</ref>. In scia drìta, l'afluènte ciü impurtante u l'è pe' cuntru l'[[Turente A(r)òscia|A(r)òscia]], l'âtra scciümè(r)a a furmà a Sènta, cunscide(r)â cumme l'asse de primma impurtansa du bacìn intregu. Sta lì a viaggia pe'a [[Valâ de l'A(r)òscia|sò valâ]] in diresiùn punènte-levante e a l'è lunga 36,5&nbsp;km; a l'artessa de [[Villanöva]] a campa ancù l'ègua du [[Turente Le(r)ùn|Le(r)ùn]], scciümè(r)a ch'a furma in'[[Valâ du Le(r)ùn|âtra de quattru valè]] d'Arbenga<ref name=":5" />. D'in scia drìta i ne vegnen ascì i ünichi dui rianetti a caciâse inta Sènta de dòppu ch'a s'è furmâ: u ciü impurtante u l'è u [[riàn de l'Infèrnu]], ch'u nasce in sce rive lüveghe du [[Munte Bignùn (Arbenga)|Munte Bignùn]] e che pöi, custesàu [[Lüxignan|Lüxignàn]] da levante, u traversa a regiùn du Mu(r)ìn pe' finì inta Sènta de pôcu ciü a valle du sò imprinsippiu. In segundu rianettu, sènsa de numme, u nasce ancù in sciu [[Munte Russu (Arbenga)|Munte Russu]], pe traversà a Ciâna fra e regiùi da Mi(r)anda e du Campulàu e, derivàu versu levante, finì inta scciümè(r)a da vixìn au punte de l'[[Stradda Statâle 1 Aurelia|Aurelia]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.pcn.minambiente.it/viewer/|tìtolo=Geoportale Nazionale - Reticolo idrografico|outô=Ministero dell’Ambiente e della Sicurezza Energetica|léngoa=IT|vìxita=2025-09-05}}</ref>. === Purtâ === {{Portâ di sciùmmi |intestaçión = Purtâ media au mese |unitæ de mezûa = m<sup>3</sup>/s |staçión = Stasiùn de rilevamèntu |nómme staçión = Arbenga |perîodo = 1924-1953 |scâ màscima = 14 |scâ prinçipâ = 2 |scâ secondâia = 1 |jan1 = 8.07 |feb1 = 11.37 |mar1 = 10.70 |apr1 = 11.17 |may1 = 7.99 |jun1 = 4.15 |jul1 = 2.43 |aug1 = 1.63 |sep1 = 3.25 |oct1 = 4.19 |nov1 = 13.44 |dec1 = 7.23 }} === Basìn idrugraficu === <gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Póggio Grànde, Pìsso Cerésa e Mónte Pesàlto.jpg|Vìsta du Pözzu Grande, du Pìssu Ce(r)esa e du Pesâtu Immaggine:A Ròcca Barbena (Castrevegliu)-Vista dae Cà du Scravagliùn 05.jpg|A Ròcca Barbena Immaggine:Mónte Lìn (Castrevêgio) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (1).jpg|U Munte Lingu Immaggine:Còlla de Sàn Benàrdo e Brìcco de Mindìn (Garésce) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (3).jpg|San Benardu de Garesce Immaggine:Mónte Galê (Garésce-Naxìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|U Galê </gallery> U basìn idricu da Sènta u l'è ben estesu, tantu ch'u cröve inte tüttu 432 chilòmetri quàddri de estensciùn, spartìi fra trê pruvìnse, quella de [[Pruvincia de Sann-a|Savuna]], quella de [[Pruvincia de Imper̂ia|Imperia]] e quella de [[Provinsa de Cuneo|Cuni]]. U g'ha ina furma particulâre, scicumme che u basin u se strenze manimàn ch'u se vixina aa fûxe. A levante du spartiègua i se trövan i basìn da [[Carènda (turènte)|Carènda]], du [[Riàn de Tursê|Tursê]] e da [[Scciumêa Varatella|Va(r)atèlla]], cu'u cunfìn ch'u pàssa inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], restandu a levante d'Arbenga Veggia e rivandu fin inte Sgûre, pe' cumprende fina i Bagnöi e u ciü tantu da frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Rivàu inte Sìmme de Leca u spartiègua u pàssa d'in sciü dai Mü(r)assi, passa de dòppu l'Autustradda e u ti(r)a ancù in sciü versu u Mü(r)in Pernixe e Cian Bòschi, fra [[Sàlia]] e [[Cixan|Cixàn]]. Da chi u munta ancù e u rìva in sciu [[Pìssu Ce(r)esa]] (714 m), cun a [[valâ du Neva]] da 'na parte e quella du Tursê da l'âtra. A spartisiùn a cuntinua, ceganduse e andandu versu u [[Munte Arixea|Pözzu Grande]] (813 m).Passàu stu chi u cunfìn u gi(r)a versu a [[Cruxe da Turnassa|Turnassa]] (686m), [[Rocca du Cian de Prai|Ciàn de Prèi]] (735m) e [[Munte Vardiöra|A Guardiö(r)a]] (736m), st'ürtima ch'a resta inti cunfìn de [[Castrevegliu|Casterveggiu]]. Da lì u se va a tucà a frasiùn du Gì(r)u de Löa, fin a rivà in scia [[Rocca Barbena|Ròcca Barbena]] (1142 m). Da stu mumèntu a spartisiùn a l'è cu'a [[Burmia (valä)|Burmia]], ch'a se tröva au de là du [[Còlla du Scravagliùn|Scravajùn]] (814 m). Âtri munti ch'i marcan u cunfìn i sun u [[Munte Lìn|Munte Lingu]] (1068 m) e da lì u [[Briccu du Schenassu|Schenassu]] (1087 m), rivandu in Urtieu, cumün de [[Garesce]], cu'a Cianea (1227 m), u Briccu du Scciavu (1171 m) e a [[Còlla de San Benardu (Garesce)|Còlla de San Benardu]] (961m). Da chi u spartiègua u se spuncia ancù in sciu Penìn (1267 m) e in sce [[Mônte Galé|Galê]] (1708 m). Dau Galê a se de(r)àmma a custe(r)a ch'a ca(r)a zü fin au Martinettu (Cixàn) cu'u [[Munt'A(r)ena]] (536 m) e a spartisce a valâ du Neva da quella du Pennavaire, Chi u gh'è l'impurtante simma du [[Munte Arpe]] (1056 m). Turnandu au Galê, in avanti, ciü versu a valâ du Pennavaire, u se tröva a [[Còlla du Preùn|Còlla du Priùn]] (1298 m), surva Naxìn, che a punènte u g'ha Ròcca da Spina (1487m) e pocu ciü in zü u [[Munte Dubassu|Dubassu]] (1542 m).<gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Panuràmma de Naxìn daa stradda de Vignurettu 14.jpg|U Castel'Èrmu da Naxìn Immaggine:U Pàssu du Preàllu (Armu-Urmea)-Vìsta 06.jpg|U Passu du Preàllu Immaggine:Mónte da Goàrdia (Cravaùna-Ormêa) - vìsta da-a Còlla de Sàn Benàrdo.jpg|U Munte da Guardia Immaggine:Colle san bernardo di mendatica.png|San Benardu de Mendàiga Immaggine:Monte frontè da passo garlenda.png|U Fruntê </gallery>U terito(r)iu u l'è dunca quellu de [[Cravaüna]], cun ascì u [[Munte Pezautu|munte Pesâtu]] (1544m) e l'Armetta (1737 m), ch'i fan da spartiègua cu'a valâ du Tàna(r)u: a divìdde u gh'è fina u [[Munte da Guardia]] (1659 m) e a [[Còlla de Cravaüna]] (1377 m), dund'a se scuntra cu'e due valè du Pennavaire de l'A(r)òscia, ch'i sun spartìe ancù da 'na custe(r)a ch'u gh'è u famusu [[Munte Castel'Ermu|Castel'Èrmu]] (1087 m). U cunfìn fra A(r)òscia e [[Tànnôu|Tàna(r)u]] u l'è u mèximu fra Ligü(r)ia e Piemunte, passandu pe'u Briccu Castagnìn (1212m), u Buchìn de Semu(r)a (1149 m) e l'Ai(r)ö (1223 m). Intu terito(r)iu de [[Armu]] u basìn u tucca a [[Còlla de San Benardu d'Armu]] (1057 m), u Pözzu Richèrmu (1206 m) e, inti cunfìn de [[Purnasce|Purnàsce]], u riva aa [[Còlla de Nava]]. Da vixìn au Fòrte Muntesciu (1420 m) u gì(r)a ancù surva [[Cuxe]] spuncianduse fin da [[Còlla de San Benardu (Mendàiga)|San Benardu de Mendàiga]] (1263m). Da chi u se tucca e âte simme du [[Sìmma Garlenda|Garlenda]] (2141 m) e du [[Munte Fruntê|Fruntê]] (2152 m). Chi i se incuntran i basìn da Sènta e de l'[[Argentina (sciümme)|Argentina]] ciü e funte du [[Tanarèe|Tana(r)èllu]]. Versu [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]] u gh'è u [[Munte Munega]] (1882 m), ch'u suvrasta u paìse. In zü a custe(r)a a vegghe u Munte Büssana (1701 m). Passàu de chi a spartisiùn a l'è fra a [[Giaira de Ressu|Giai(r)a de Ressu]], afluènte de l'A(r)òscia, e u [[Turente Imperu|turènte Impe(r)u]], cu'u cunfìn ch'u gi(r)a pe'u Boscu de Ressu e u cêga giüstu a munte de [[San Benardu de Coniu]], scunfinandu pe' in toccu inti cumüi de [[Burgumau|Burguma(r)u]] e d'[[Uigu|Au(r)igu]], a l'artessa du munte Guardiabèlla (1219 m). Da lì u spartiègua u tucca i cunfìn cun [[Cexi]] e u passa dau [[Munte Müggiu de Prìe|Müggiu de Prìe]] (770 m), u se spuncia pöi da vixìn au [[passu du Ginestru]], dund'u cunfina cu'u basìn du [[Merula]], inte vixinanse d[[U Téstegu|u Testegu]], da dunde u segue i cunfìn de Casanöva e de Garlenda, fin a tucà u terito(r)iu d'[[Arasce|A(r)àsce]] pôcu surva a [[Meuio|Möiu]], cun au de drentu ascì a [[Madonna da Guardia (Arasce)|Madònna da Guardia]]. Da lì u se tucca u [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521 m), primma de turnà inta Ciâna, dau [[Câu da Lena]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === A Sènta a l'ha avüu di nummi dife(r)ènti intu passà di seculi: fra e sò primme mensiùi a sa(r)ea da identificà cu'u sciümme ciamàu ''Marura'' dau Pliniu, e ancù du [[XVII secolo|Seisèntu]] u se ne tröva quarche mensiùn cumme ''Merula''<ref name=":0">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 155}}</ref>. A ògni mòddu, tèmpi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] e ancù de dòppu, tòstu tütte e vòtte ch'u se ne tröve de mensiùi e sun fète sutt'a l'idrònimu de A(r)òscia, cu'u numme de l'[[Sciümme A(r)òscia|afluènte ciü impurtante]] ch'u l'è stètu duve(r)àu pe' di seculi pe' ciamà u sciümme intregu. E mensiùi cumme "A(r)òscia" e van intu detaju pe' tüttu u periudu ch'u và daa primma Etè de Mezzu fin'a rivà aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], scrìtu de vòtta in vòtta cume ''Arozia'', ''Arotia'', ''Arosia'', ''Arossia'' o ''Aroscia''<ref name=":0" />. Ciü rè(r)e e sun pe' cuntru e mensiùi antìghe cu'u tupònimu d'ancöi; fra de ste lì u se pò mensunà l'[[Aostin Giustignan|Agustìn Giustiniàn]] che, inta sò ''Descrittione della Lyguria'' du [[1537]] u parla du sciümme ''Arocia e vicino al mare nominato Centa''. Vellu u dà ascì, repiàu da di autûi vegnüi de dòppu, ina puscibile u(r)igine de stu numme, ch'u ne vegne(r)ea dau sentenâ de rièi ch'i ghe finiscen drentu. A tà prupôxitu a gh'è ascì in'âtra teurìa in sce l'u(r)igine du sò numme: repiandune dritu l'idrònimu lìgü(r)e, A Sènta, u l'è puscibile ch'u ne vegne dau fètu che, pe' quarche tèmpu a partì daa mitè du [[XIII secolo|Duxèntu]], spartinduse inte due ramme u sciümme u serasse a sitè d'[[Arbenga]] da due parte, cumme a fâne ina sènta<ref name=":1">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', pp. 155-156}}</ref>. === Fèti === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Carl Wuttke, Albenga, 1885.png|Vista da Sènta inte [[Carl Wuttke]], ''Albenga'', 1885 Immaggine:Centa ad inizio 900 senza strada laterale.jpg|A rèmbu d'Arbenga Veggia a l'imprinsippiu du '900 Immaggine:Fiume Centa in piena.jpg|A Sènta a livéllu de zine du [[1914]] Immaggine:Massicciata dei lavori del Centa.jpg|Di travai ae zine du [[1924]] </gallery> A Sènta a l'ha avüu de lungu ina gran impurtansa inta sto(r)ia da sitè d'Arbenga, cangiandune l'evulusiùn e u destìn. A presènsa du sciümme, ch'u g'ha furmàu a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]], a l'ha fètu sèrne ai [[Popolo roman|rumèi]] stu scitu pe' fundâghe a sitè de ''[[Albingaunum]]'', in drìta cuntinuasiùn teritu(r)iâle cu'a sitè d'ancöi, bèn che, fòscia, u l'é(r)a zà frequentàu fina dai tèmpi di [[Ingauni]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 11-12}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. A situasiùn, pe'a presènsa du sciümme, a l'è pe(r)ò cangiâ de manimàn, cu'i mate(r)iâli rübatèi a valle daa scciümè(r)a ch'i l'han fètu cresce a cianü(r)a e luntanà a còsta daa sitè, che aa sò fundasiùn a l'é(r)a pròpiu faciâ in sciu mâ. De ciü, u luntanâse da còsta u l'ha purtàu cu'u tèmpu a l'impimèntu du gurfu ch'u gh'é(r)a ai pèi du briccu d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]], dund'u gh'axeva da truvâse u [[Pòrtu d'Arbenga|pòrtu]] rumàn<ref name=":2">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 14}}</ref>. A ògni moddu, fra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XIII secolo|Due]]-[[XIV secolo|Trexèntu]], a scciümè(r)a a l'ha caxunàu in rümescciu ancù ciü grande in Arbenga e inta Ciâna, cangiandu de percursu da setentriùn a meridiùn da sitè. Stu fètu u n'è vegnüu de lungu dae tère purtèi daa scciümè(r)a, che de prubabile e l'axevan fètu muntâ u livéllu du terén vixìn aa sò bucca, cu'u scûre de l'ègua ch'u l'é(r)a cuscì vegnüu ciü difissile. De stu moddu, inte l'ucaxùn d'üna de bü(r)e da Sènta, u l'è prubabile che a scciümè(r)a a l'avesse rumpìu e zine a munte da sitè, cun l'ègua ch'a l'ha cumensàu a scurighe a meridiùn, dund'a gh'é(r)a ciü pendènsa, fòscia lungu u in antigu fusàu duve(r)àu pe' gi(r)à l'ègua a de frabbiche<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 19}}</ref>. Cu'u cangiu de percursu, u luntanâse da còsta u s'è fètu ancù ciü spediu, mèntre u pòrtu u l'è finìu interàu du tüttu pe'a fìn de l'âta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":2" />, cun gran dànnu pe'i tràffeghi da sitè, tantu che int'in purtulàn du Duxèntu u se fà mensiùn numma che de l'approdu a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 19}}</ref>. A prupôxitu de l'impîse du pòrtu, s'è prupòstu che u cangiu de percursu da scciümè(r)a u fusse stètu spunciàu ascì dai zenesi pe' blucà a cuncu(r)ènsa ma(r)itima di arbenganesi ma, a despêtu da curispundènsa de dàtta fra a sutumisiùn ai zenesi e a deviasiùn du sciümme, u nu s'è truvàu de pröve inti papèi d'alantu(r)a<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 20}}</ref>. Pròpiu de sti tèmpi, cu'u passaggiu du sciümme dau setentriùn au meridiùn d'Arbenga, a presènsa d'ina duggia gè(r)a a l'ave(r)ea, cumme dìtu, dètu aa Sènta u sò numme d'ancöi<ref name=":1" />. Inti seculi de dòppu u sciümme u l'ha tegnüu in regimme de bü(r)e e de estesi alagamènti, andètu avanti fina du [[XX secolo|Növesèntu]], quand'u se n'è slargàu a gè(r)a e ti(r)àu sciü de növe zine<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 27-28}}</ref>. Pe' tütta a sto(r)ia da sitè a gh'è dunca stètu in gran lòtta di sò aministratùi a ti(r)à sciü de difese e a rangià i dànni purtèi daa scciümè(r)a inte tante aluviùi ch'e ghe sun stète. Fra e primme a êsse regurdèi, ina bü(r)a du [[XIV secolo|Quattrusèntu]] a l'axeva purtàu vìa u ''pons supranus'', mèntre u punte fètu au sò pòstu, dìtu de Branca, u l'è stètu derucàu dau sciümme du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 27}}</ref>. Intu detaju, du Tre-Quattrusèntu e se ponen regurdà de bü(r)e inti ànni [[1376]], [[1377]], [[1392]], [[1398]] e [[1423]]<ref name=":3">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 156}}</ref>. U muntà de livellu di terén u l'ha purtàu a scciümè(r)a a sciurtì pa(r)egge votte d'inte sò zine, tantu intu scitu da sò primma deviasiùn che ciü a munte, pe turnà inta sò gè(r)a antiga o finì inte de âtre parte da Ciâna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', pp. 27, 37}}</ref>. Pe' vegnìne a càppu, du [[1586]] u l'é(r)a stètu mandàu da Zena in ispetû, de mòddu da stüdià 'na mane(r)a pe' schivâse e cuntinue inundasiùi, fètu ch'u l'ha purtàu numma che a 'na prudusiùn de 'na cartugrafìa detajâ da Ciâna<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età Moderna, p.65}}</ref>. Ciü che i dànni registrèi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], cun de grosse bü(r)e du [[1564]], du [[1579]] e du [[1587]]<ref name=":3" />, du [[XVII secolo|Seisèntu]] a situasiùn a l'è vegnüa ancù pezzu e, inte l'ucaxùn da bü(r)a du [[1631]], ina parte da Sènta a l'è andèta a finì inte l'[[Antugnàn]], a setentriùn da sitè, cu'u cangiu de gè(r)a ch'u l'è capitàu bèn de spessu daa mitè de stu seculu, cumme pruvàu dai travai pe' rangià u punte in scia vìa d[[U Sejô|u Se(r)iâ]]<ref name=":4">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 37}}</ref>. De dòppu de quella du [[1631]], fina aa mitè [[XVIII secolo|Settesèntu]], e sun mensunèi de bü(r)e inti ànni [[1689]], [[1691]], [[1703]], [[1705]], [[1706]] e, survetüttu, [[1744]], cun quella di 3 d'utubre de stu ànnu ch'a l'è dìta a pezzu de tütte, au puntu che d'inte l'ègua u nu sciurtiva che e simme di èrbu(r)i ciü âti<ref name=":3" />. Mèntre che a scciümè(r)a a sciurtiva inta sò veggia gè(r)a o fina inte quella de l'Antugnàn, a sò ramma de meridiùn a l'è restâ au mèximu in funsiùn, tantu che ancù int'ina mappa du [[1745]] u se vegghe a sitè serâ fra e due ramme da Sènta. In seguitu a l'aluviùn du [[1796]] u se sènte u besögnu de cuntegnì a Sènta au de drentu di argini e dunca a a vegne ti(r)âsciü a cuscì dìta "bia(r)e(r)a", vusciüa da l'aministrasiùn e finansiâ inte st'ucaxùn dai Seullìn, scicumme che u Cumün u l'axeva dumandàu ae famìe de cuntu da sitè<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.73}}</ref>. Versu a fìn de stu seculu a situasiùn a vegne in pôcu meju, cu'in percursu ciü fissàu numma che inta gè(r)a de meridiùn, scibèn ch'e nu mancan de bü(r)e<ref name=":4" /> cumme quelle du [[1798]], du [[1799]] e du [[1801]]. De stu mumèntu u vegne turna denunsiàu ch'u se dêve giüstà i argini, a l'epuca ciamèi "mü(r)aje", perché i l'é(r)an a pe(r)igu de vegnì zü, ma u nu se ne parle(r)à ciü avanti de dui ànni e intu mèntre l'ègua a sciòrte turna, rivandu fin daa [[Pòrte de Mu(r)ìn (Arbenga)|Pòrte de Mu(r)ìn]]. Âtre bü(r)e e capitan du [[1822]], du [[1836]], du [[1842]] e du [[1866]], quand'u l'è finìu a bagnu u [[Batiste(r)u d'Arbenga|batiste(r)u]]<ref name=":3" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 40}}</ref>. A l'ürtimu, du [[XX secolo|Növesèntu]], e se ponen ancù regurdà e bü(r)e di ànni [[1924]], [[1926]], [[1954]], [[1972]], [[1981]], [[1994]] e [[2000]]<ref name=":3" />. == Ecunumìa == [[Immaggine:Centro storico di Albenga Via Torlaro 1982 Pietra di mulino.jpg|miniatura|E ruìne d'in mu(r)ìn truvèi du [[1982]] inta [[Ciàssa de Turlâ (Arbenga)|Ciàssa de Turlâ]]]] A Sènta, cumme e scciümè(r)e ch'e a furman, a l'è stèta sfrütâ de lungu pe'e ativitè de l'òmmu, che in sce sò zine u g'ha fundàu [[mu(r)ìn]], [[Gumbu|gumbi]] e âtre frabbiche e che, ancù primma, u n'ha duve(r)àu l'ègua pe'e [[Tèrme rumâne d'Arbenga|tèrme]] de l'''[[Albingaunum]]'' rumâna<ref>{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 157}}</ref>. Fra e frabbiche de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], pe' impurtansa u se pò regurdà u mu(r)ìn ch'u l'é(r)a rembàu au làttu de mü(r)aje a setentriùn, in curispundènsa da [[Pòrte de Mu(r)ìn|pòrte]] ch'a n'ha piàu u numme, fètu du [[1175]] e dau [[1421]] seràu drent'au gi(r)u de mü(r)aje, de moddu de garantîne u funsiunà ascì intu câxu de guèra. A stu mu(r)ìn, passàu de man, de prubabile, da l'uspeâ au [[Cumün d'Arbenga|Cumün]] e dunca aa [[Seulla (famìa)|famìa di Seulla]], a gh'é(r)a purtâ l'ègua pe' mezzu du cuscì dìtu ''beudus molandini'', in bêu ch'u campava l'ègua da Sènta e ch'u curiva drentu a stu làttu de mü(r)aje<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. III, ''Gli edifici di uso pubblico'', pp. 66-67}}</ref>. In âtru mu(r)ìn ch'u gh'è de mensiùi u l'é(r)a u cuscì dìtu mu(r)ìn de Branca, missu in scia zina drìta da scciümè(r)a ciü o mênu a l'artessa du veggiu percursu da ''[[Via Julia Augusta]]'' e fiancàu dau punte dìtu de lungu de Branca, fabricàu du [[1587]] e purtàu vìa da ina bü(r)a du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Du mu(r)ìn cumme du punte e ne sun stète truvèi e fundasiùi inte l'ucaxùn di scâvi inta gè(r)a da Sènta<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 173-174}}</ref><ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', p. 98}}</ref>. Inti tèmpi antighi üna de cultivasiùi ciü pratichèi a l'é(r)a quella da càneva, tantu che inti [[statüi d'Arbenga du 1519]] in intregu capitulu u porta u numme ''de xaiguando canapum [et?] linum''. Inte sti papèi u vegne bandìu l'üsu de lascià a càneva a bagnu in sce zine da Sènta e di âtri rièi, scicumme ch'a faxeva vegnì l'a(r)ia töscega a l'in gi(r)u. Du mèximu periudu, a fà patì ancù de ciü l'ambiènte inte vixinanse da scciümè(r)a u se gh'é(r)a messu ascì i pescaûi d'anghille, ch'i l'axevan stüdiàu in mòddu pe' meju ciapâle: i duve(r)avan de suvènte a cassina inte sèrti di tòcchi du sciümme sbarèi cun de ciüse, de moddu ch'i vegnissen cumme di stagni<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età moderna, p.68}}</ref>. == Vie de cumünicasiùn == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Albenga - Ponte sul Lerone (1901).jpg|U punte in sciu cantu de süd-èst, ancù de legnu, du [[1901]] Costruzione ponte nuovo di ferro militare.jpg|I travai pe'u punte de fèru in sciu cantu de süd-èst, ai primmi du '900 Argini del Centa sotto il ponte di ferro.jpg|U punte de fèru e, in sciu sfundu, quellu da feruvìa Centa con ponti vecchi.jpg|U veggiu punte da feruvìa Albenga- ponte ferroviario e fiume Centa.jpg|U punte növu da feruvìa Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu </gallery> A presènsa da scciümè(r)a a l'ha fètu nasce fina da l'[[Etæ Classica|etè clascica]] u besögnu de traciâghe in simma di passaggi pe' traversâla. Du primmu punte a traversà a Sènta, fètu dai rumèi pe' passà cu'a ''[[Via Julia Augusta]]'' in scia veggia gè(r)a de setentriùn, i nu se cunuscen di rèsti ma, cu'a descuèrta d'in tòccu da vìa e di rèsti de tumbe ch'e se ghe faciavan, u s'è vistu ch'a l'andaxeva grossu moddu apröu au [[Viâle de Puntelungu (Arbenga)|Viâle]] d'ancöi. U l'è dunca prubabile che stu atraversamèntu u se truvasse a l'artessa du [[Puntelungu (Arbenga)|Puntelungu]], custrusiùn turna ciütòstu antiga, fètu de l'âta [[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] fòscia pròpiu in sce fundasiùi du punte rumàn. Da fiancu du Puntelungu, armenu fina du [[XII secolo|Millesèntu]], u se truvava a [[Cunventu de Santa Ma(r)ìa du Punte (Arbenga)|gêxa e uspissiu de Santa Ma(r)ìa ''de Ponte'']] cu'i sò fratti ch'i cü(r)avan a manutensiùn de l'atraversamèntu e ch'i ne scudeva u dassiu pe'u passaggiu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 170-172}}</ref><ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', p. 162}}</ref>. In scia gè(r)a de meridiùn, dund'a gh'è s'è gi(r)â l'ègua daa primma Etè de Mezzu, fra i primmi punti a éssighe mensunèi u gh'è stètu u cuscì dìtu ''[[pons Arociorum]]'', ch'u piava u numme daa vixìna [[Pòrte de l'A(r)òscia (Arbenga)|pòrte de l'A(r)òscia]], de dund'a ne sciurtiva in antigu a ''Julia Augusta''. Stu punte, ciü avanti cunusciüu ascì cumme ''pons supranus'' truvanduse ciü a munte du ''pons subtranus'', u l'é(r)a defèti in curispundènsa de l'antigu camìn da vìa rumâna e, intu detaju, u l'è stètu fabricàu du [[1254]]. Fètu a l'imprinsippiu de legnu, u gh'axeva pe(r)ò de besögnu d'êsse rangiàu de spessu, e dunca du [[1382]] u l'è stètu fabricàu a növu de mü(r)aje, cun tantu de deliberasiùn du cumün. Stu punte u l'è stètu purtàu vìa da ina bü(r)a da fìn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a partì dau [[1566]] u n'ha piàu u pòstu u [[punte de Branca]], missu de pôcu ciü a munte e tacàu ae mü(r)aje sitadìne pe' mezzu de 'na furtificasiùn. U punte u l'é(r)a in travaju du meistru Canavasio d'[[Inéia|Uneja]] e u l'è stètu frabicàu primma numma in arcâ e pöi due, fin a l'ürtimu slargamèntu du [[1587]]<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.54}}</ref>. U ''pons subtranus'' u se truvava de cuntru in curispundènsa da pòrte de ''Sancti Antoni'', in sciu cantu de süd-èst d'[[Arbenga Veggia]], duve(r)àu da in'âtra vìa ch'a menava a [[Vaìn]] e a[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] ascì<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 173-174, 176}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 23}}</ref>. De dòppu, a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], u l'è stètu traciàu u növu punte au cantu de süd-èst da sitè, mèntre quellu de Branca u l'é(r)a stètu purtàu vìa da ina bü(r)a da fìn du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. U punte u vegne rangiàu du [[1797]] dai fransesi, ma u patisce di növi dànni ai 28 de setèmbre du [[1798]] e, vistu ch'u nu gh'é(r)a abasta palanche pe'i travai u nu vegne giüstàu dau Cumün, fètu ch'u l'ha purtàu a l'isulamèntu de 'na gròssa parte da sitè. U se decidde cuscì de mette sciü in punte de legnu ch'u ligasse e due spunde a l'artessa da Pòrte du Pertüxu, fètu sutta a diresiùn du Geniu militâre fransese cun a càppu u capitàn Chabrier. I vegnen duve(r)èi di èrbu(r)i de rùve(r)a e de castagnu e intu mèntre u vegne cumandàu de netesà u lettu da scciümè(r)a, levandughe fina i resti du veggiu punte. Quande [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] u riva in Arbenga ai 4 d'utubre du [[1798]], u vegne fètu passà in sce stu passaggiu ti(r)àu sciü aa bèlla meju. I travai pe'a custrusiùn d'in âtru növu i cumensan ai 5 d'utubre du [[1801]], pe' vegnì terminèi au prìmmu de frevâ du [[1803]]. U traffegu u ghe cumènsa a passà dai 21 du mèximu mese, grassie a l'intesa fra a squàddra du Geniu ligü(r)e e u Cumün, ch'u gh'axeva versàu 1000 li(r)e de cuntribütu<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età contemporanea, p.77}}</ref>. Asemme aa [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa]] u l'è stètu fabricàu ascì in âtru punte in scia scciümè(r)a, de fèru<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', pp. 39-40}}</ref>. Ai 5 de nuvèmbre du [[1994]], u gh'è stètu l'ürtima de grande inundasiùi pruvuchèi daa Sènta, doppu di giurnu ch'u ciuveva u se gh'è zuntu fina u mâ grossu, ch'u l'ha fètu tappu aa Bucca da Sènta e cuscì a scciümè(r)a a l'è turna sciurtìa, cun Arbenga turna sutt'ègua fin dae parte de Via Darmassia. Danegiàu da quellu ch'u l'é(r)a capitàu, u punte de fèru u vegne caciàu zü e aa fìn, u vegne duvèrtu u [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]] ch'u gh'e ancöi, ai 23 de dixembre du [[1995]], intitulàu a Libero Emidio Viveri e cun numma in arcâ<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.116}}</ref>. == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albingaunum|url=https://books.google.com/books?id=wGZOAAAAYAAJ|ànno=2004|editô=Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Massabò, 2004}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Ferrando|tìtolo=I Corsi d'acqua e le Valli delle Alpi Liguri|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/GMP0004747|ànno=Arvì 2019|editô=Grafiche Amadeo|çitæ=Ciüsanegu|léngoa=IT|pp=168-173|volùmme=Vul. 1|capìtolo=|cid=Ferrando, 2019}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Staricco, 2021|ISBN=88-88-39761-2}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/03centa/centa.html|tìtolo=Centa - Piani di bacino stralcio per l'assetto idrogeologico|léngoa=IT|cid=Centa, Piano di bacino|vìxita=2025-09-04}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Sciùmmi da Ligùria]] 7unzkkz9qrdzd4xhw2k24zm97jsvwa4 271810 271796 2026-07-13T22:27:10Z N.Longo 12052 spassi 271810 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Córso d'ægoa |nómme = A Sènta |inmàgine = Centa Albenga.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A Sènta mi(r)â dau [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligü(r)ia]] |var-sudivixoìn2 = Pruvinsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Savuna]] |var-sudivixoìn3 = Cumüi |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}} [[Arbenga]] |var-formòu_da = Furmàu da |formòu_da = A(r)òscia, [[Turénte Nêva|Neva]] |latitùdine-unión = 44.0543392 |longitùdine-unión = 8.1873903 |ertéssa-unión = 6 |var-fôxe = Bucca |fôxe = [[Mâ Ligure|Mâ Lìgü(r)e]] |latitùdine-fôxe = 44.0410190 |longitùdine-fôxe = 8.2225633 |ertéssa-fôxe = 0 |var-longhéssa = Lunghessa |longhéssa = 3,2&nbsp;km<ref>{{Çitta|Centa, Piano di bacino|p. 20|tìtolo=Relazione generale}}</ref> |var-bacìn_idrogràfico = Basìn idrugraficu |estensción-bacìn_idrogràfico = |nòtta-bacìn_idrogràfico = |var-caraterìstiche_do_bacìn = Carateristiche du bacìn |bacìn_idrogràfico = A Sènta |var-afloénti_da-a_mancìnn-a = Afluènti daa mancìna |afloénti_mancìnn-a = [[A Sènta#Afluènti|Vegghe de sutta]] |var-afloénti_da-a_drîta = Afluènti daa drìta |afloénti_drîta = [[A Sènta#Afluènti|Vegghe de sutta]] |var-pónti = Punti |pónti = [[A Sènta#Vie de cumünicasiùn|Vegghe de sutta]] |màppa = Mappa centa.png }} A '''scciümè(r)a da Sènta''' (numma '''A Sènta'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|['a 'sɛŋta]}} ascì inti paìsi d'in gì(r)u ch'i g'han e "e avèrte" cumme in Arbenga; mèntre inte quelli ch'i tenden a serâ a vucâle u sciòrte ''A Sénta'' {{IPA|['a 'seŋta]}}|group=n.}}, ''fiume Centa'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Scciùmme|sciümme]] lungu tòstu trèi chilòmetri ch'u scûre in [[Arbenga]] e ch'u nasce dunde i se üniscen u [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'[[Sciümme A(r)òscia|A(r)òscia]], fra e frasiùi de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], inta lucalitè ch'a l'è dìta ''E Mèscce''. U sbucca intu [[Mâ Ligure|Mâ Ligü(r)e]], sepa(r)andu u sèntru da sitè dau quartê de [[Vaìn]]. Scibèn che u sò cursu u nu secce gua(r)i lungu, u sò basìn u cröve in'estensciùn de 422 chilòmetri quàddri, ün di ciü impurtanti da regiùn. == Geugrafìa == === Percursu === U sciümme u se furma inta [[Ciâna d'Arbenga]] fra mezzu e frasiùi de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], intu scìtu che apòsta u pìa u numme de Mèscce. Da stu puntu u sêgue in àndiu ch'u va dau setentriùn au meridiùn e dau punènte au levante. Passàu arembu ae Sgûre, u se incuntra 'na cêga, ch'a porta a scciümè(r)a a custezà Arbenga Veggia e da chi a caciâse intu mâ ina votta passèi u [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]] e quellu da feruvìa. U fuxa seccu tòstu d'in frunte a l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a]], pôcu a levànte de quellu ch'u l'è ciamàu u [[Câu da Lêna]]. === Afluènti === <gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Neva Cisano.jpg|U Neva in Cixàn Immaggine:Arroscia-IMG 0829.JPG|L'A(r)òscia a Vesargu Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U scitu dunde l'[[Turente A(r)òscia|A(r)òscia]] e u [[Turénte Nêva|Neva]] i se zunzen a furmà a Sènta </gallery> D'in scia mancìna, a Sènta a campa l'ègua numma che de [[Turénte Nêva|Neva]], üna de due scciümè(r)e ch'i a furman. Sta lì a scûre pe' 22&nbsp;km in diresiùn nord-òvest/süd-èst, zü pe'a [[Valâ du Neva|valâ]] ch'a ne pìa u numme e, avanti de finì inta Sènta, a campa ascì l'ègua du [[turènte Pennavaire]], ch'u furma in'âtra [[Valâ du Pennavài(r)e|valâ]] lungu u sò camìn de 19,5&nbsp;km e ch'u se caccia inte Neva au Martinettu, in sci cunfìn fra [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]] e [[Cixan|Cixàn]]<ref name=":5">{{Çitta|Centa, Piano di bacino|p. 10|tìtolo=Relazione generale}}</ref>. In scia drìta, l'afluènte ciü impurtante u l'è pe' cuntru l'[[Turente A(r)òscia|A(r)òscia]], l'âtra scciümè(r)a a furmà a Sènta, cunscide(r)â cumme l'asse de primma impurtansa du bacìn intregu. Sta lì a viaggia pe'a [[Valâ de l'A(r)òscia|sò valâ]] in diresiùn punènte-levante e a l'è lunga 36,5&nbsp;km; a l'artessa de [[Villanöva]] a campa ancù l'ègua du [[Turente Le(r)ùn|Le(r)ùn]], scciümè(r)a ch'a furma in'[[Valâ du Le(r)ùn|âtra de quattru valè]] d'Arbenga<ref name=":5" />. D'in scia drìta i ne vegnen ascì i ünichi dui rianetti a caciâse inta Sènta de dòppu ch'a s'è furmâ: u ciü impurtante u l'è u [[riàn de l'Infèrnu]], ch'u nasce in sce rive lüveghe du [[Munte Bignùn (Arbenga)|Munte Bignùn]] e che pöi, custesàu [[Lüxignan|Lüxignàn]] da levante, u traversa a regiùn du Mu(r)ìn pe' finì inta Sènta de pôcu ciü a valle du sò imprinsippiu. In segundu rianettu, sènsa de numme, u nasce ancù in sciu [[Munte Russu (Arbenga)|Munte Russu]], pe traversà a Ciâna fra e regiùi da Mi(r)anda e du Campulàu e, derivàu versu levante, finì inta scciümè(r)a da vixìn au punte de l'[[Stradda Statâle 1 Aurelia|Aurelia]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.pcn.minambiente.it/viewer/|tìtolo=Geoportale Nazionale - Reticolo idrografico|outô=Ministero dell’Ambiente e della Sicurezza Energetica|léngoa=IT|vìxita=2025-09-05}}</ref>. === Purtâ === {{Portâ di sciùmmi |intestaçión = Purtâ media au mese |unitæ de mezûa = m<sup>3</sup>/s |staçión = Stasiùn de rilevamèntu |nómme staçión = Arbenga |perîodo = 1924-1953 |scâ màscima = 14 |scâ prinçipâ = 2 |scâ secondâia = 1 |jan1 = 8.07 |feb1 = 11.37 |mar1 = 10.70 |apr1 = 11.17 |may1 = 7.99 |jun1 = 4.15 |jul1 = 2.43 |aug1 = 1.63 |sep1 = 3.25 |oct1 = 4.19 |nov1 = 13.44 |dec1 = 7.23 }} === Basìn idrugraficu === <gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Póggio Grànde, Pìsso Cerésa e Mónte Pesàlto.jpg|Vìsta du Pözzu Grande, du Pìssu Ce(r)esa e du Pesâtu Immaggine:A Ròcca Barbena (Castrevegliu)-Vista dae Cà du Scravagliùn 05.jpg|A Ròcca Barbena Immaggine:Mónte Lìn (Castrevêgio) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (1).jpg|U Munte Lingu Immaggine:Còlla de Sàn Benàrdo e Brìcco de Mindìn (Garésce) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (3).jpg|San Benardu de Garesce Immaggine:Mónte Galê (Garésce-Naxìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|U Galê </gallery> U basìn idricu da Sènta u l'è ben estesu, tantu ch'u cröve inte tüttu 432 chilòmetri quàddri de estensciùn, spartìi fra trê pruvìnse, quella de [[Pruvincia de Sann-a|Savuna]], quella de [[Pruvincia de Imper̂ia|Imperia]] e quella de [[Provinsa de Cuneo|Cuni]]. U g'ha ina furma particulâre, scicumme che u basin u se strenze manimàn ch'u se vixina aa fûxe. A levante du spartiègua i se trövan i basìn da [[Carènda (turènte)|Carènda]], du [[Riàn de Tursê|Tursê]] e da [[Scciumêa Varatella|Va(r)atèlla]], cu'u cunfìn ch'u pàssa inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], restandu a levante d'Arbenga Veggia e rivandu fin inte Sgûre, pe' cumprende fina i Bagnöi e u ciü tantu da frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Rivàu inte Sìmme de Leca u spartiègua u pàssa d'in sciü dai Mü(r)assi, passa de dòppu l'Autustradda e u ti(r)a ancù in sciü versu u Mü(r)in Pernixe e Cian Bòschi, fra [[Sàlia]] e [[Cixan|Cixàn]]. Da chi u munta ancù e u rìva in sciu [[Pìssu Ce(r)esa]] (714&nbsp;m), cun a [[valâ du Neva]] da 'na parte e quella du Tursê da l'âtra. A spartisiùn a cuntinua, ceganduse e andandu versu u [[Munte Arixea|Pözzu Grande]] (813&nbsp;m). Passàu stu chi u cunfìn u gi(r)a versu a [[Cruxe da Turnassa|Turnassa]] (686&nbsp;m), [[Rocca du Cian de Prai|Ciàn de Prèi]] (735&nbsp;m) e [[Munte Vardiöra|A Guardiö(r)a]] (736&nbsp;m), st'ürtima ch'a resta inti cunfìn de [[Castrevegliu|Casterveggiu]]. Da lì u se va a tucà a frasiùn du Gì(r)u de Löa, fin a rivà in scia [[Rocca Barbena|Ròcca Barbena]] (1142&nbsp;m). Da stu mumèntu a spartisiùn a l'è cu'a [[Burmia (valä)|Burmia]], ch'a se tröva au de là du [[Còlla du Scravagliùn|Scravajùn]] (814&nbsp;m). Âtri munti ch'i marcan u cunfìn i sun u [[Munte Lìn|Munte Lingu]] (1068&nbsp;m) e da lì u [[Briccu du Schenassu|Schenassu]] (1087&nbsp;m), rivandu in Urtieu, cumün de [[Garesce]], cu'a Cianea (1227&nbsp;m), u Briccu du Scciavu (1171&nbsp;m) e a [[Còlla de San Benardu (Garesce)|Còlla de San Benardu]] (961&nbsp;m). Da chi u spartiègua u se spuncia ancù in sciu Penìn (1267&nbsp;m) e in sce [[Mônte Galé|Galê]] (1708&nbsp;m). Dau Galê a se de(r)àmma a custe(r)a ch'a ca(r)a zü fin au Martinettu (Cixàn) cu'u [[Munt'A(r)ena]] (536&nbsp;m) e a spartisce a valâ du Neva da quella du Pennavaire, Chi u gh'è l'impurtante simma du [[Munte Arpe]] (1056&nbsp;m). Turnandu au Galê, in avanti, ciü versu a valâ du Pennavaire, u se tröva a [[Còlla du Preùn|Còlla du Priùn]] (1298&nbsp;m), surva Naxìn, che a punènte u g'ha Ròcca da Spina (1487&nbsp;m) e pocu ciü in zü u [[Munte Dubassu|Dubassu]] (1542&nbsp;m).<gallery mode="packed" widths="140"> Immaggine:Panuràmma de Naxìn daa stradda de Vignurettu 14.jpg|U Castel'Èrmu da Naxìn Immaggine:U Pàssu du Preàllu (Armu-Urmea)-Vìsta 06.jpg|U Passu du Preàllu Immaggine:Mónte da Goàrdia (Cravaùna-Ormêa) - vìsta da-a Còlla de Sàn Benàrdo.jpg|U Munte da Guardia Immaggine:Colle san bernardo di mendatica.png|San Benardu de Mendàiga Immaggine:Monte frontè da passo garlenda.png|U Fruntê </gallery>U terito(r)iu u l'è dunca quellu de [[Cravaüna]], cun ascì u [[Munte Pezautu|munte Pesâtu]] (1544&nbsp;m) e l'Armetta (1737&nbsp;m), ch'i fan da spartiègua cu'a valâ du Tàna(r)u: a divìdde u gh'è fina u [[Munte da Guardia]] (1659&nbsp;m) e a [[Còlla de Cravaüna]] (1377&nbsp;m), dund'a se scuntra cu'e due valè du Pennavaire de l'A(r)òscia, ch'i sun spartìe ancù da 'na custe(r)a ch'u gh'è u famusu [[Munte Castel'Ermu|Castel'Èrmu]] (1087&nbsp;m). U cunfìn fra A(r)òscia e [[Tànnôu|Tàna(r)u]] u l'è u mèximu fra Ligü(r)ia e Piemunte, passandu pe'u Briccu Castagnìn (1212&nbsp;m), u Buchìn de Semu(r)a (1149&nbsp;m) e l'Ai(r)ö (1223&nbsp;m). Intu terito(r)iu de [[Armu]] u basìn u tucca a [[Còlla de San Benardu d'Armu]] (1057&nbsp;m), u Pözzu Richèrmu (1206&nbsp;m) e, inti cunfìn de [[Purnasce|Purnàsce]], u riva aa [[Còlla de Nava]]. Da vixìn au Fòrte Muntesciu (1420&nbsp;m) u gì(r)a ancù surva [[Cuxe]] spuncianduse fin da [[Còlla de San Benardu (Mendàiga)|San Benardu de Mendàiga]] (1263&nbsp;m). Da chi u se tucca e âte simme du [[Sìmma Garlenda|Garlenda]] (2141&nbsp;m) e du [[Munte Fruntê|Fruntê]] (2152&nbsp;m). Chi i se incuntran i basìn da Sènta e de l'[[Argentina (sciümme)|Argentina]] ciü e funte du [[Tanarèe|Tana(r)èllu]]. Versu [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]] u gh'è u [[Munte Munega]] (1882&nbsp;m), ch'u suvrasta u paìse. In zü a custe(r)a a vegghe u Munte Büssana (1701&nbsp;m). Passàu de chi a spartisiùn a l'è fra a [[Giaira de Ressu|Giai(r)a de Ressu]], afluènte de l'A(r)òscia, e u [[Turente Imperu|turènte Impe(r)u]], cu'u cunfìn ch'u gi(r)a pe'u Boscu de Ressu e u cêga giüstu a munte de [[San Benardu de Coniu]], scunfinandu pe' in toccu inti cumüi de [[Burgumau|Burguma(r)u]] e d'[[Uigu|Au(r)igu]], a l'artessa du munte Guardiabèlla (1219&nbsp;m). Da lì u spartiègua u tucca i cunfìn cun [[Cexi]] e u passa dau [[Munte Müggiu de Prìe|Müggiu de Prìe]] (770&nbsp;m), u se spuncia pöi da vixìn au [[passu du Ginestru]], dund'u cunfina cu'u basìn du [[Merula]], inte vixinanse d[[U Téstegu|u Testegu]], da dunde u segue i cunfìn de Casanöva e de Garlenda, fin a tucà u terito(r)iu d'[[Arasce|A(r)àsce]] pôcu surva a [[Meuio|Möiu]], cun au de drentu ascì a [[Madonna da Guardia (Arasce)|Madònna da Guardia]]. Da lì u se tucca u [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m), primma de turnà inta Ciâna, dau [[Câu da Lena]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === A Sènta a l'ha avüu di nummi dife(r)ènti intu passà di seculi: fra e sò primme mensiùi a sa(r)ea da identificà cu'u sciümme ciamàu ''Marura'' dau Pliniu, e ancù du [[XVII secolo|Seisèntu]] u se ne tröva quarche mensiùn cumme ''Merula''<ref name=":0">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 155}}</ref>. A ògni mòddu, tèmpi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] e ancù de dòppu, tòstu tütte e vòtte ch'u se ne tröve de mensiùi e sun fète sutt'a l'idrònimu de A(r)òscia, cu'u numme de l'[[Sciümme A(r)òscia|afluènte ciü impurtante]] ch'u l'è stètu duve(r)àu pe' di seculi pe' ciamà u sciümme intregu. E mensiùi cumme "A(r)òscia" e van intu detaju pe' tüttu u periudu ch'u và daa primma Etè de Mezzu fin'a rivà aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], scrìtu de vòtta in vòtta cume ''Arozia'', ''Arotia'', ''Arosia'', ''Arossia'' o ''Aroscia''<ref name=":0" />. Ciü rè(r)e e sun pe' cuntru e mensiùi antìghe cu'u tupònimu d'ancöi; fra de ste lì u se pò mensunà l'[[Aostin Giustignan|Agustìn Giustiniàn]] che, inta sò ''Descrittione della Lyguria'' du [[1537]] u parla du sciümme ''Arocia e vicino al mare nominato Centa''. Vellu u dà ascì, repiàu da di autûi vegnüi de dòppu, ina puscibile u(r)igine de stu numme, ch'u ne vegne(r)ea dau sentenâ de rièi ch'i ghe finiscen drentu. A tà prupôxitu a gh'è ascì in'âtra teurìa in sce l'u(r)igine du sò numme: repiandune dritu l'idrònimu lìgü(r)e, A Sènta, u l'è puscibile ch'u ne vegne dau fètu che, pe' quarche tèmpu a partì daa mitè du [[XIII secolo|Duxèntu]], spartinduse inte due ramme u sciümme u seresse a sitè d'[[Arbenga]] da due parte, cumme a fâne ina sènta<ref name=":1">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', pp. 155-156}}</ref>. === Fèti === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Carl Wuttke, Albenga, 1885.png|Vista da Sènta inte [[Carl Wuttke]], ''Albenga'', 1885 Immaggine:Centa ad inizio 900 senza strada laterale.jpg|A rèmbu d'Arbenga Veggia a l'imprinsippiu du '900 Immaggine:Fiume Centa in piena.jpg|A Sènta a livéllu de zine du [[1914]] Immaggine:Massicciata dei lavori del Centa.jpg|Di travai ae zine du [[1924]] </gallery> A Sènta a l'ha avüu de lungu ina gran impurtansa inta sto(r)ia da sitè d'Arbenga, cangiandune l'evulusiùn e u destìn. A presènsa du sciümme, ch'u g'ha furmàu a [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]], a l'ha fètu sèrne ai [[Popolo roman|rumèi]] stu scitu pe' fundâghe a sitè de ''[[Albingaunum]]'', in drìta cuntinuasiùn teritu(r)iâle cu'a sitè d'ancöi, bèn che, fòscia, u l'é(r)a zà frequentàu fina dai tèmpi di [[Ingauni]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 11-12}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref>. A situasiùn, pe'a presènsa du sciümme, a l'è pe(r)ò cangiâ de manimàn, cu'i mate(r)iâli rübatèi a valle daa scciümè(r)a ch'i l'han fètu cresce a cianü(r)a e luntanà a còsta daa sitè, che aa sò fundasiùn a l'é(r)a pròpiu faciâ in sciu mâ. De ciü, u luntanâse da còsta u l'ha purtàu cu'u tèmpu a l'impimèntu du gurfu ch'u gh'é(r)a ai pèi du briccu d[[U Munte (Arbenga)|u Munte]], dund'u gh'axeva da truvâse u [[Pòrtu d'Arbenga|pòrtu]] rumàn<ref name=":2">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 14}}</ref>. A ògni moddu, fra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XIII secolo|Due]]-[[XIV secolo|Trexèntu]], a scciümè(r)a a l'ha caxunàu in rümescciu ancù ciü grande in Arbenga e inta Ciâna, cangiandu de percursu da setentriùn a meridiùn da sitè. Stu fètu u n'è vegnüu de lungu dae tère purtèi daa scciümè(r)a, che de prubabile e l'axevan fètu muntâ u livéllu du terén vixìn aa sò bucca, cu'u scûre de l'ègua ch'u l'é(r)a cuscì vegnüu ciü difissile. De stu moddu, inte l'ucaxùn d'üna de bü(r)e da Sènta, u l'è prubabile che a scciümè(r)a a l'avesse rumpìu e zine a munte da sitè, cun l'ègua ch'a l'ha cumensàu a scurighe a meridiùn, dund'a gh'é(r)a ciü pendènsa, fòscia lungu u in antigu fusàu duve(r)àu pe' gi(r)à l'ègua a de frabbiche<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 19}}</ref>. Cu'u cangiu de percursu, u luntanâse da còsta u s'è fètu ancù ciü spediu, mèntre u pòrtu u l'è finìu interàu du tüttu pe'a fìn de l'âta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]<ref name=":2" />, cun gran dànnu pe'i tràffeghi da sitè, tantu che int'in purtulàn du Duxèntu u se fà mensiùn numma che de l'approdu a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 19}}</ref>. A prupôxitu de l'impîse du pòrtu, s'è prupòstu che u cangiu de percursu da scciümè(r)a u fusse stètu spunciàu ascì dai zenesi pe' blucà a cuncu(r)ènsa ma(r)itima di arbenganesi ma, a despêtu da curispundènsa de dàtta fra a sutumisiùn ai zenesi e a deviasiùn du sciümme, u nu s'è truvàu de pröve inti papèi d'alantu(r)a<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 20}}</ref>. Pròpiu de sti tèmpi, cu'u passaggiu du sciümme dau setentriùn au meridiùn d'Arbenga, a presènsa d'ina duggia gè(r)a a l'ave(r)ea, cumme dìtu, dètu aa Sènta u sò numme d'ancöi<ref name=":1" />. Inti seculi de dòppu u sciümme u l'ha tegnüu in regimme de bü(r)e e de estesi alagamènti, andètu avanti fina du [[XX secolo|Növesèntu]], quand'u se n'è slargàu a gè(r)a e ti(r)àu sciü de növe zine<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 27-28}}</ref>. Pe' tütta a sto(r)ia da sitè a gh'è dunca stètu in gran lòtta di sò aministratùi a ti(r)à sciü de difese e a rangià i dànni purtèi daa scciümè(r)a inte tante aluviùi ch'e ghe sun stète. Fra e primme a êsse regurdèi, ina bü(r)a du [[XIV secolo|Quattrusèntu]] a l'axeva purtàu vìa u ''pons supranus'', mèntre u punte fètu au sò pòstu, dìtu de Branca, u l'è stètu derucàu dau sciümme du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 27}}</ref>. Intu detaju, du Tre-Quattrusèntu e se ponen regurdà de bü(r)e inti ànni [[1376]], [[1377]], [[1392]], [[1398]] e [[1423]]<ref name=":3">{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 156}}</ref>. U muntà de livellu di terén u l'ha purtàu a scciümè(r)a a sciurtì pa(r)egge votte d'inte sò zine, tantu intu scitu da sò primma deviasiùn che ciü a munte, pe turnà inta sò gè(r)a antiga o finì inte de âtre parte da Ciâna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', pp. 27, 37}}</ref>. Pe' vegnìne a càppu, du [[1586]] u l'é(r)a stètu mandàu da Zena in ispetû, de mòddu da stüdià 'na mane(r)a pe' schivâse e cuntinue inundasiùi, fètu ch'u l'ha purtàu numma che a 'na prudusiùn de 'na cartugrafìa detajâ da Ciâna<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età Moderna, p.65}}</ref>. Ciü che i dànni registrèi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], cun de grosse bü(r)e du [[1564]], du [[1579]] e du [[1587]]<ref name=":3" />, du [[XVII secolo|Seisèntu]] a situasiùn a l'è vegnüa ancù pezzu e, inte l'ucaxùn da bü(r)a du [[1631]], ina parte da Sènta a l'è andèta a finì inte l'[[Antugnàn]], a setentriùn da sitè, cu'u cangiu de gè(r)a ch'u l'è capitàu bèn de spessu daa mitè de stu seculu, cumme pruvàu dai travai pe' rangià u punte in scia vìa d[[U Sejô|u Se(r)iâ]]<ref name=":4">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 37}}</ref>. De dòppu de quella du [[1631]], fina aa mitè [[XVIII secolo|Settesèntu]], e sun mensunèi de bü(r)e inti ànni [[1689]], [[1691]], [[1703]], [[1705]], [[1706]] e, survetüttu, [[1744]], cun quella di 3 d'utubre de stu ànnu ch'a l'è dìta a pezzu de tütte, au puntu che d'inte l'ègua u nu sciurtiva che e simme di èrbu(r)i ciü âti<ref name=":3" />. Mèntre che a scciümè(r)a a sciurtiva inta sò veggia gè(r)a o fina inte quella de l'Antugnàn, a sò ramma de meridiùn a l'è restâ au mèximu in funsiùn, tantu che ancù int'ina mappa du [[1745]] u se vegghe a sitè serâ fra e due ramme da Sènta. In seguitu a l'aluviùn du [[1796]] u se sènte u besögnu de cuntegnì a Sènta au de drentu di argini e dunca a a vegne ti(r)âsciü a cuscì dìta "bia(r)e(r)a", vusciüa da l'aministrasiùn e finansiâ inte st'ucaxùn dai Seullìn, scicumme che u Cumün u l'axeva dumandàu ae famìe de cuntu da sitè<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.73}}</ref>. Versu a fìn de stu seculu a situasiùn a vegne in pôcu meju, cu'in percursu ciü fissàu numma che inta gè(r)a de meridiùn, scibèn ch'e nu mancan de bü(r)e<ref name=":4" /> cumme quelle du [[1798]], du [[1799]] e du [[1801]]. De stu mumèntu u vegne turna denunsiàu ch'u se dêve giüstà i argini, a l'epuca ciamèi "mü(r)aje", perché i l'é(r)an a pe(r)igu de vegnì zü, ma u nu se ne parle(r)à ciü avanti de dui ànni e intu mèntre l'ègua a sciòrte turna, rivandu fin daa [[Pòrte de Mu(r)ìn (Arbenga)|Pòrte de Mu(r)ìn]]. Âtre bü(r)e e capitan du [[1822]], du [[1836]], du [[1842]] e du [[1866]], quand'u l'è finìu a bagnu u [[Batiste(r)u d'Arbenga|batiste(r)u]]<ref name=":3" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Lo sviluppo urbano'', p. 40}}</ref>. A l'ürtimu, du [[XX secolo|Növesèntu]], e se ponen ancù regurdà e bü(r)e di ànni [[1924]], [[1926]], [[1954]], [[1972]], [[1981]], [[1994]] e [[2000]]<ref name=":3" />. == Ecunumìa == [[Immaggine:Centro storico di Albenga Via Torlaro 1982 Pietra di mulino.jpg|miniatura|E ruìne d'in mu(r)ìn truvèi du [[1982]] inta [[Ciàssa de Turlâ (Arbenga)|Ciàssa de Turlâ]]]] A Sènta, cumme e scciümè(r)e ch'e a furman, a l'è stèta sfrütâ de lungu pe'e ativitè de l'òmmu, che in sce sò zine u g'ha fundàu [[mu(r)ìn]], [[Gumbu|gumbi]] e âtre frabbiche e che, ancù primma, u n'ha duve(r)àu l'ègua pe'e [[Tèrme rumâne d'Arbenga|tèrme]] de l'''[[Albingaunum]]'' rumâna<ref>{{Çitta|Ferrando, 2019|''Il fiume Centa'', p. 157}}</ref>. Fra e frabbiche de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], pe' impurtansa u se pò regurdà u mu(r)ìn ch'u l'é(r)a rembàu au làttu de mü(r)aje a setentriùn, in curispundènsa da [[Pòrte de Mu(r)ìn|pòrte]] ch'a n'ha piàu u numme, fètu du [[1175]] e dau [[1421]] seràu drent'au gi(r)u de mü(r)aje, de moddu de garantîne u funsiunà ascì intu câxu de guèra. A stu mu(r)ìn, passàu de man, de prubabile, da l'uspeâ au [[Cumün d'Arbenga|Cumün]] e dunca aa [[Seulla (famìa)|famìa di Seulla]], a gh'é(r)a purtâ l'ègua pe' mezzu du cuscì dìtu ''beudus molandini'', in bêu ch'u campava l'ègua da Sènta e ch'u curiva drentu a stu làttu de mü(r)aje<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. III, ''Gli edifici di uso pubblico'', pp. 66-67}}</ref>. In âtru mu(r)ìn ch'u gh'è de mensiùi u l'é(r)a u cuscì dìtu mu(r)ìn de Branca, missu in scia zina drìta da scciümè(r)a ciü o mênu a l'artessa du veggiu percursu da ''[[Via Julia Augusta]]'' e fiancàu dau punte dìtu de lungu de Branca, fabricàu du [[1587]] e purtàu vìa da ina bü(r)a du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Du mu(r)ìn cumme du punte e ne sun stète truvèi e fundasiùi inte l'ucaxùn di scâvi inta gè(r)a da Sènta<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 173-174}}</ref><ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', p. 98}}</ref>. Inti tèmpi antighi üna de cultivasiùi ciü pratichèi a l'é(r)a quella da càneva, tantu che inti [[statüi d'Arbenga du 1519]] in intregu capitulu u porta u numme ''de xaiguando canapum [et?] linum''. Inte sti papèi u vegne bandìu l'üsu de lascià a càneva a bagnu in sce zine da Sènta e di âtri rièi, scicumme ch'a faxeva vegnì l'a(r)ia töscega a l'in gi(r)u. Du mèximu periudu, a fà patì ancù de ciü l'ambiènte inte vixinanse da scciümè(r)a u se gh'é(r)a messu ascì i pescaûi d'anghille, ch'i l'axevan stüdiàu in mòddu pe' meju ciapâle: i duve(r)avan de suvènte a cassina inte sèrti di tòcchi du sciümme sbarèi cun de ciüse, de moddu ch'i vegnissen cumme di stagni<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età moderna, p.68}}</ref>. == Vie de cumünicasiùn == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Albenga - Ponte sul Lerone (1901).jpg|U punte in sciu cantu de süd-èst, ancù de legnu, du [[1901]] Costruzione ponte nuovo di ferro militare.jpg|I travai pe'u punte de fèru in sciu cantu de süd-èst, ai primmi du '900 Argini del Centa sotto il ponte di ferro.jpg|U punte de fèru e, in sciu sfundu, quellu da feruvìa Centa con ponti vecchi.jpg|U veggiu punte da feruvìa Albenga- ponte ferroviario e fiume Centa.jpg|U punte növu da feruvìa Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu </gallery> A presènsa da scciümè(r)a a l'ha fètu nasce fina da l'[[Etæ Classica|etè clascica]] u besögnu de traciâghe in simma di passaggi pe' traversâla. Du primmu punte a traversà a Sènta, fètu dai rumèi pe' passà cu'a ''[[Via Julia Augusta]]'' in scia veggia gè(r)a de setentriùn, i nu se cunuscen di rèsti ma, cu'a descuèrta d'in tòccu da vìa e di rèsti de tumbe ch'e se ghe faciavan, u s'è vistu ch'a l'andaxeva grossu moddu apröu au [[Viâle de Puntelungu (Arbenga)|Viâle]] d'ancöi. U l'è dunca prubabile che stu atraversamèntu u se truvesse a l'artessa du [[Puntelungu (Arbenga)|Puntelungu]], custrusiùn turna ciütòstu antiga, fètu de l'âta [[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] fòscia pròpiu in sce fundasiùi du punte rumàn. Da fiancu du Puntelungu, armenu fina du [[XII secolo|Millesèntu]], u se truvava a [[Cunventu de Santa Ma(r)ìa du Punte (Arbenga)|gêxa e uspissiu de Santa Ma(r)ìa ''de Ponte'']] cu'i sò fratti ch'i cü(r)avan a manutensiùn de l'atraversamèntu e ch'i ne scudeva u dassiu pe'u passaggiu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 170-172}}</ref><ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''L'area a sud del centro storico'', p. 162}}</ref>. In scia gè(r)a de meridiùn, dund'a gh'è s'è gi(r)â l'ègua daa primma Etè de Mezzu, fra i primmi punti a éssighe mensunèi u gh'è stètu u cuscì dìtu ''[[pons Arociorum]]'', ch'u piava u numme daa vixìna [[Pòrte de l'A(r)òscia (Arbenga)|pòrte de l'A(r)òscia]], de dund'a ne sciurtiva in antigu a ''Julia Augusta''. Stu punte, ciü avanti cunusciüu ascì cumme ''pons supranus'' truvanduse ciü a munte du ''pons subtranus'', u l'é(r)a defèti in curispundènsa de l'antigu camìn da vìa rumâna e, intu detaju, u l'è stètu fabricàu du [[1254]]. Fètu a l'imprinsippiu de legnu, u gh'axeva pe(r)ò de besögnu d'êsse rangiàu de spessu, e dunca du [[1382]] u l'è stètu fabricàu a növu de mü(r)aje, cun tantu de deliberasiùn du cumün. Stu punte u l'è stètu purtàu vìa da ina bü(r)a da fìn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a partì dau [[1566]] u n'ha piàu u pòstu u [[punte de Branca]], missu de pôcu ciü a munte e tacàu ae mü(r)aje sitadìne pe' mezzu de 'na furtificasiùn. U punte u l'é(r)a in travaju du meistru Canavasio d'[[Inéia|Uneja]] e u l'è stètu frabicàu primma numma in arcâ e pöi due, fin a l'ürtimu slargamèntu du [[1587]]<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.54}}</ref>. U ''pons subtranus'' u se truvava de cuntru in curispundènsa da pòrte de ''Sancti Antoni'', in sciu cantu de süd-èst d'[[Arbenga Veggia]], duve(r)àu da in'âtra vìa ch'a menava a [[Vaìn]] e a[[U Munte (Arbenga)|u Munte]] ascì<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', pp. 173-174, 176}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 23}}</ref>. De dòppu, a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], u l'è stètu traciàu u növu punte au cantu de süd-èst da sitè, mèntre quellu de Branca u l'é(r)a stètu purtàu vìa da ina bü(r)a da fìn du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. U punte u vegne rangiàu du [[1797]] dai fransesi, ma u patisce di növi dànni ai 28 de setèmbre du [[1798]] e, vistu ch'u nu gh'é(r)a abasta palanche pe'i travai, u nu vegne giüstàu dau Cumün, fètu ch'u l'ha purtàu a l'isulamèntu de 'na gròssa parte da sitè. U se decidde cuscì de mette sciü in punte de legnu ch'u lighesse e due spunde a l'artessa da Pòrte du Pertüxu, fètu sutta a diresiùn du Geniu militâre fransese cun a càppu u capitàn Chabrier. I vegnen duve(r)èi di èrbu(r)i de rùve(r)a e de castagnu e intu mèntre u vegne cumandàu de netesà u lettu da scciümè(r)a, levandughe fina i resti du veggiu punte. Quande [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] u riva in Arbenga ai 4 d'utubre du [[1798]], u vegne fètu passà in sce stu passaggiu ti(r)àu sciü aa bèlla meju. I travai pe'a custrusiùn d'in âtru növu i cumensan ai 5 d'utubre du [[1801]], pe' vegnì terminèi au prìmmu de frevâ du [[1803]]. U traffegu u ghe cumènsa a passà dai 21 du mèximu mese, grassie a l'intesa fra a squàddra du Geniu ligü(r)e e u Cumün, ch'u gh'axeva versàu 1000 li(r)e de cuntribütu<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età contemporanea, p.77}}</ref>. Asemme aa [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa]] u l'è stètu fabricàu ascì in âtru punte in scia scciümè(r)a, de fèru<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', pp. 39-40}}</ref>. Ai 5 de nuvèmbre du [[1994]], u gh'è stètu l'ürtima de grande inundasiùi pruvuchèi daa Sènta, doppu di giurnu ch'u ciuveva u se gh'è zuntu fina u mâ grossu, ch'u l'ha fètu tappu aa Bucca da Sènta e cuscì a scciümè(r)a a l'è turna sciurtìa, cun Arbenga turna sutt'ègua fin dae parte de Via Darmassia. Danegiàu da quellu ch'u l'é(r)a capitàu, u punte de fèru u vegne caciàu zü e aa fìn, u vegne duvèrtu u [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]] ch'u gh'e ancöi, ai 23 de dixembre du [[1995]], intitulàu a Libero Emidio Viveri e cun numma in'arcâ<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.116}}</ref>. == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albingaunum|url=https://books.google.com/books?id=wGZOAAAAYAAJ|ànno=2004|editô=Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Massabò, 2004}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Ferrando|tìtolo=I Corsi d'acqua e le Valli delle Alpi Liguri|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/GMP0004747|ànno=Arvì 2019|editô=Grafiche Amadeo|çitæ=Ciüsanegu|léngoa=IT|pp=168-173|volùmme=Vul. 1|capìtolo=|cid=Ferrando, 2019}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Staricco, 2021|ISBN=88-88-39761-2}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/03centa/centa.html|tìtolo=Centa - Piani di bacino stralcio per l'assetto idrogeologico|léngoa=IT|cid=Centa, Piano di bacino|vìxita=2025-09-04}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Sciùmmi da Ligùria]] sxrl4cavqf43tw380xbg7m4otxogm6l Moutîa 0 32947 271793 271667 2026-07-13T12:44:55Z Michæ.152 13747 /* Exénpi */ 271793 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} 'Na '''moutîa''' a l'é 'na condiçión anormâle ch'a corpìsce 'na strutûa ò 'na fonçión de tùtto ò de 'na pàrte de 'n [[òrganîximo]] e ch'a l'é de sòlito ligâ a ségni e scìntomi speçìfichi<ref>NCI Dictionary of Cancer Terms: [https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/disease Definition of disease]</ref>. E moutîe pêuan êse caxonæ da fatoî de fêua, cómme i patògeni, l'espoxiçión anbientâle e-i tràomi, ò de drénto, cómme a genética, l'invegî e-e magàgne do scistêma inmunitâio. [[File:Peste bubonique - enluminure.jpg|thumb|A ciâga di ciavélli de l'Antîgo Testaménto (Bìbia de Toggenburg, XIV sécolo)|centro]] A moutîa a constitoìsce 'n stâto dónde a capaçitæ de l'òrganîximo a càngia e a reprezénta 'na deviaçión da-a seu nòrma biomédica ò da-a condiçión comùn. Defæti, de sòlito gh'é 'n sotî equilìbrio fixològico tra-i proçèsci [[Chimica|chìmichi]], [[Fixica|fìxichi]] e fonçionâli do còrpo e dónca a moutîa a peu êse consciderâ cómme a consegoénsa do faliménto di mecanîximi de contròllo òmeostàtichi<ref>Kotas and Medzhitov, 2015</ref>. A tùtti i mòddi, o conçètto o l'é difìçile da definî con preçixón e o l'é infloensòu da fatoî [[Soçiêtæ|soçiâli]], [[Coltûa|colturâli]] e [[Economìa|econòmichi]] che són cangiæ into ténpo. A scénsa ch'a s'òcupa de prevegnî, diagnosticâ e cuâ e moutîe a l'é a [[Mëxinn-a|mêxìnn-a]]. == Stöia == A paròlla ''moutîa'' (ant. ''marotia'') a ne vêgne da l'agetîvo ''maròtto''/''mòuto'', da-o latìn ''male habitum'', in sciô càrco do grêgo ''κακῶς ἔχων'' "ch'o sta mâ". Inte l'antighitæ a moutîa a l'êa de spésso consciderâ cómme 'n'entitæ de fêua ch'a l'intrâva into còrpo, caxonâ da 'n castîgo divìn, da-a poscesción de 'n demònio ò da 'na malediçión. A cûa a l'êa bazâ dónca in sce rîti d'ezorcìsmo, òraçioìn, ofèrte e l'ûzo d'èrbe màgiche. Tra-o [[V secolo a.C.|V]] e-o [[IV secolo a.C.|IV secolo prìmma de Crìsto]], con [[Ippocrate de Coo|Ipòcrate de Kos]], conscideròu o poæ da mêxìnn-a òcidentâle, o conçètto de moutîa o finìsce d'êse 'n fenòmeno sorvianaturâle e o vêgne 'n fæto naturâle. Ipòcrate o desvilùppa a teorîa di umoî, ch'a saiâ pöi perfeçionâ da-o mêgo româno [[Galén]] into [[II secolo|II sécolo dòppo de Crìsto]] e ch'a regniâ a mêxìnn-a òcidentâle pe sécoli. Segóndo sta teorîa, o còrpo umàn o contegniéiva quàttro umoî fondamentâli (sàngoe, flémma, chéulera, melanconîa) e-a moutîa a saiéiva caxonâ da-a pèrdia do seu equilìbrio: scibén chò-u scistêma ipocràtico o no l'é ciù riconosciûo da-a mêxìnn-a d'ancheu, o l'à reprezentòu o prìmmo tentatîvo de dâ 'na spiegaçión raçionâle a-e moutîe. [[File:Paul Fürst, Der Doctor Schnabel von Rom (Holländer version).png|thumb|Inçixón do Dotô Schnabel: o bécco da seu màscara o l'êa inpîo de èrbe profumæ pe schivâ e spùsse che, segóndo a teorîa do ténpo, caxonâvan a pèsta (Paul Fürst, ciù ò mêno 1656)]] Do [[1546]] o mêgo veronéize [[Girolamo Fracastoro]] o pùbrica o ''De contagione et contagiosis morbis'' e o l'acapìsce che e moutîe ne vêgnan da de ''seminaria contagionis'' ("seménse de contagión"), che pêuan trasméttise da 'na persónn-a a l'âtra. A tùtti i mòddi, scìn a-a fìn do XIX sécolo o spantegâse de moutîe o saiâ spiegòu co-a teorîa di miàsmi, ch'a l'identificâva o mêzo do contàggio inti fùmmi téusceghi provocæ da-o marçî da matêia òrgànica. Inte l'[[XIX secolo|Euttoçénto]], o [[Rudolf Virchow]] o descrêuve che e moutîe són di cangiaménti do fonçionaménto normâle de [[Çélola|çélole]] e gràçie a-o [[Louis Pasteur]] e a-o [[Robert Koch]] se dimóstra sperimentalménte che e moutîe infetîve són caxonæ da microrganîximi speçìfichi. I critêi de Koch stabilìscian pe-a prìmma vòtta inta stöia 'na relaçión de caxón ciæa e [[Sciensa|scentìfica]], ch'a lîga i microrganîximi a moutîe speçìfiche. Into córso do [[XX secolo|XX sécolo]] o conçètto o s'é evolûo pe spiegâ ascì âtre moutîe cómme tumoî, moutîe do cheu, destùrbi outoinmûni. Ancheu a moutîa a no l'é ciù consciderâ sôlo 'na magàgna de 'n mecanîximo biològico, ma 'n proçèsso dinàmico dónde a génetica da persónn-a a l'interagìsce de lóngo con l'anbiénte in gîo e co-a seu dimensción psicològica. == Exénpi == {| class="wikitable" style="width:100%; font-size:90%;" |+ '''Moutîe pe aparâto''' |- ! Aparâto corpîo !! Moutîa !! Descriçión |- | rowspan="7" | '''Scistêma nervôzo'''<br> | Açidénte ò pénn-a | Scìndrome caxonâ da 'n evénto di vâxi do çervéllo, che se pêuan tapâ ò ronpî, e caraterizâ da 'n inprovîza magàgna neorològica focâle ch'a dûa ciù de 24 ôe |- | Mangrània | Destùrbo caraterizòu da mâ de tèsta inprovîzo pe-o ciù unilaterâle, de sòlito dòppo cangiaménti da fonçión da vìsta, véumito e angóscia |- | Mâ cadûto | Scìndrome dovûa a caxoìn no do tùtto ciæe, caraterizâ da-o sciortî e da-o finî lèsto de vàrie manifestaçioìn piscofìxiche, cómme pèrdia de coscénsa, stâto de confuxón, moviménti outomàtichi, convurscioìn di móscoli |- | Depresción ò pecóndria | Moutîa psichiàtrica caraterizâ da-o cangiaménto do tón do sentiménto in sénso malincònico |- |[[Raggia|Ràggia]] |Moutîa caxonâ da ''Rhabdovirus'' trasmìssa co-a dentâ de béstie infètte, ch'a pòrta a 'n'encefalopatîa acûta squæxi de lóngo mortâ, caraterizâ da agrescivitæ e idrofobîa (poîa de l'ægoa) |- |[[Botulismo|Botulîximo]] |Moutîa caxonâ da-e toscìnn-e do ''Clostridium botulinum'', ch'a pòrta a paràlixi mòlla di móscoli scìn a-a mòrte |- | Mâ do çèrvo ò tétano | Moutîa caxonâ da-a contaminaçión de ferîe da-o bacìllo ''Clostridium tetani'', ch'o prodûe 'na toscìnn-a ch'a se spàntega pe-o scistêma nervôzo e a pòrta a-a contraçión de tùtti i móscoli do còrpo scìn a-a mòrte |- | rowspan="2" | '''Aparâto vixîvo''' | Òrzeu ò berbexìn |Insciamaçión con màrsa de parpélle, de sòlito caxonâ da l'infeçión de streptocòcchi e stafilocòcchi, ch'a se prezénta cómme 'n gróppo picìn e dûo insémme a insciàggia |- | Cateràtta | Moutîa da goàsto do cristalìn de l'éuggio, tìpica da vegiàia ò ligâ a moutîe scistémiche (diabête), ch'a peu portâ co-o ténpo a vegnî òrbi |- | rowspan="9" | '''Tèsta e còllo'''<br> | Zebìbbo ò bocaiêua (''herpes labialis'') | Moutîa da infeçión de ''Herpes simplex virus'' (HSV-1) ch'a se pìggia pe mêzo da saîva, caraterizâ da vescîghe che sciòrtan in scî bòrdi de lèrfe |- | Càmoa di dénti ò càrie | Proçèsso crònico de distruçión di tesciûo dûi do dénte, sostegnûo pe-o ciù da l'açión di batérri, sorviatùtto ''Streptococcus mutans'' |- | Pistéma | Arecugéita de màrsa caxonâ da batérri, ch'a se fórma inti tesciûi in gîo a-i dénti, a-a zenzîa ò a l'òsso |- | Mâ bageu ò àfta | Lexoìn da mocôza da bócca, che se prezéntan cómme ùlçere dolorôze |- |Fanghétto |Infeçión da-i fónzi do génere ''Candida'', pe-o ciù ''Candida albicans'', che sorviatùtto inti figeu a corpìsce e mocôze da bócca, dónde se fórma de tìpiche plàcche giànche |- |Strangogioìn |Insciamaçión caxonâ da l'infeçión da [[Bacteria|batérri]] ò da [[Virus|vîro]] de tonscìlle do çê da bócca, caraterizâ da mâ de gôa, frêve e ingrosciamémto di [[Gróppo linfàtico|gróppi linfàtichi]] do còllo ("gæli") |- |Götàsse ò oêgioìn |Moutîa infetîva sorviatùtto di figeu caxonâ da-o ''Paramyxovirus parotidis'', caraterizâ da ingrosciamémto da paròtide e de vòtte de âtre gandùgge da saîva ascì |- |Gìffre (mononucleôxi) |Moutîa caxonâ da-o vîro de Epstein-Barr e caraterizâ da frêve, ségni particolæ do sàngoe, ingrosciaménto di gróppi linfàtichi e da mìnsa |- |Göme ò scròfola |Moutîa caxonâ da ''Mycobacterium'' e caraterizâ da ingrosciamémto di gróppi linfàtichi do còllo che se désfan, fan de ciâghe, màndan fêua do materiâle cazeôzo, pe risòlvise con de çicatrixe |- | rowspan="10" | '''Aparâto de covertûa (pèlle e anésci)'''<br> | [[Zèrbia#Eczema|Zèrbia]] | Moutîa comùn da pèlle caraterizâ da rosô, vescîghe e smangiaxón, dovûa a iritaçión ò alergîa |- | Rosàzze | Moutîa tìpica di figeu caxonâ da ''Rubivirus'' e a trasmisción aérea, caraterizâ da sfêugo e ingrosciamémto di gróppi linfàtichi |- |Morbìllo |Moutîa caxonâ da ''Morbillivirus'' e a trasmisción aérea tìpica di figeu, caraterizâ da frêve, tóssa, sfêugo |- |Voiêue |Moutîa gréive caxonâ da-o ''Variola virus'' e caraterizâ da sfêugo con ciavélli che evòlvan in cròste e pöi in çicatrîxe |- |Voiêue xoattìnn-e [[Zèrbia#Herpes zoster|èrpete]] (fêugo de Sant'Antönio) |Moutîe caxonæ da-o mæximo patògeno, ö sæ o ''Varicella-Zoster virus'' (VZV); a prìmma a l'é tìpica di figeu e a se prezénta con frêve, sfêugo e smangiaxón, a segónda a reprezénta a riativaçión sorviatùtto inti vêgi, con sfêugo e ràppi de vescîghe "a bìscia" che van aprêuvo a-o córso de 'n nèrvo |- |Porìn |Lexón da pèlle a caràtere iperplàstico ligâ a l'infeçión de 'n vîro (sorviatùtto HPV-2), frequénte in sciô dórso de moén e in scê dîe |- |[[Risìpola]] ò ventoservìn |Insciamaçión da pèlle e de mocôze caxonâ da ''Streptococcus pyogenes'' e caraterizâ da rosô ch'o ténde a spantegâse intànto ch'o se risòlve into pónto dónde a l'é comensâ |- |Lêpra ò mâ de san Làzou |Moutîa gréive caxonâ da ''Mycobacterium leprae'' caraterizâ da pèrdia da senscibilitæ, gróppi e lexoìn in sciâ pèlle |- | [[Zèrbia#Tinea corporis|Tìgna]] | Moutîa da pèlle e di seu anésci caxonâ da fónzi cómme ''Trichophyton'' e ''Microsporum'', che pêuan corpî scîti despægi (tésta, córpo, pê) |- | Rógna |Infestaçión da l'àcaro ''Sarcoptes scabiei'', ch'o scâva di conìggi into spesô da pèlle pe pösâghe e êuve, a se prezénta tipicaménte con smangiaxón |- | rowspan="4" | '''Aparâto locomotô'''<br> | [[Artrôxi]] | Moutîa dovûa a-a degeneraçión de zónte tìpica da vegiàia, caraterizâ da consùmmo de cartilàgine, zontûe rédene e dô |- | Mâ de zónte ò artrîte | Moutîa caxonâ da l'insciamaçión di tesciûi de zontûe pe infeçión, tràomi o reaçión outoinmûne |- |Òsteoporôxi |Moutîa do schéletro ch'a pòrta e òsse a vegnî mêno scciasse insémme a-o goàsto da seu strutûa, sciché se fàssan ciù stocæze e téndan a fratuâse |- |Fratûa |Rotûa da strutûa de 'n òsso caxonâ da 'n tràoma |- | rowspan="6" |'''Aparâto respiatöio'''<br> | Infroénsa | Moutîa contagiôza de vîe de l'âia caxonâ da l'infeçión di vîro da famìggia de ''Orthomyxoviridae'', caraterizâ da frêve, tóssa e mâ de tèsta |- | Âxima ò patànscia | Moutîa caraterizâ da insciamaçión crònica de vîe de l'âia, ch'a provoca restrenziménto di brónchi e dificoltæ a respiâ |- |Premonîa |Insciammaçión di pormoìn pe-o ciù a caxón de l'infeçión de microrganîximi patògeni, sorviatùtto batérri (prezénpio ''Streptococcus pneumoniae''), con inpiménto de lìquido ò màrsa e dificoltæ a respiâ |- | Mâ do gróppo |Moutîa caxonâ da l'infeçión da-o bacìllo ''Corynebacterium diphtheriae'', ch'o l'ìntra inte prìmme vîe de l'âia ò o s'atàcca de drîto a-e mocôze, a l'é caraterizâ da tonscìlle rósse, ìnsce e covèrte da pseodomenbrànn-e, frêve, stâto téuscego |- | Tóssa âzenìnn-a | Moutîa di figeu caxonâ da ''Bordetella pertussis'' e caraterizâ da atàcchi de tóssa interótti da àtti respiratöi da-o són tìpico |- |Tîxi | Moutîa caxonâ da ''Mycobacterium tuberculosis'' e caraterizâ da-a produçión inti òrgani, sorviatùtto inti pormoìn, de lexioìn tìpiche dîte tubèrcoli, con nécroxi e arecugéita de materiâle cazeôzo |- | rowspan="3" | '''Aparâto çircolatöio'''<br> | Córpo ò crìcca | Nécroxi (mòrte) de 'na pàrte do móscolo do [[cheu]] caxonâ da-a mancansa inprovîza de sàngoe, de sòlito dòppo che 'na coronâia a s'é tapâ, con fòrte mâ do pêto, dô ch'o se spàntega sovénte a-e bràsse, tìpico "sénso de mòrte iminénte" |- |Angìnn-a |Dô into pêto de tîpo costritîvo, caxonòu da l'ischemîa do cheu, ö sæ 'na condiçión de discrepànsa tra-a provixón de sàngoe e-a domànda do móscolo do cheu pe fonçionâ |- |Ipertensción arteriôza |Condiçión crònica caraterizâ da 'na presción do sàngoe de lóngo èrta inte artêie, ö sæ sórvia a 140/90 mmHg |- | rowspan="7" | '''Aparâto digerénte e metabolîximo'''<br> | Agrûa (reflùsso do canoêzo) |Destùrbo caraterizòu da-a rimontâ do contegnûo àçido do stéumago into canoêzo, con tìpico sénso de cheubrûxo |- |Gastrîte |Moutîa da insciamaçión do stéumago, caxonâ sorviatùtto da ''H. pylori'', fàrmachi e àlcol, ch'a peu êse [[Gastrite acüta|acûta]] ò crònica |- | Epatîte |Moutîa da insciamaçión do figæto, caxonâ sorviatùtto da vîro, fàrmachi e àlcol, ch'a peu êse acûta ò crònica |- |Colêra |Moutîa infetîva caxonâ da ''Vibrio cholerae'' ch'a corpìsce l'intestìn, caraterizâ da descàreghe violénte de frùscio da-o tìpico aspêto a "ægoa de rîzo" |- |[[Diabete Mellìo|Diabête]] |Moutîa crònica caraterizâ da èrti livélli de sùcai do sàngoe, caxonâ da 'n problêma de quantitæ ò de fonçión de l'insulìnn-a |- |Podrâga |Moutîa do metabolîximo de l'àçido ùrico, ch'o s'amùggia inti tesciûi e-o pròvoca mâ de zontûe, sorviatùtto di pê |- |Mâ do scimión (''[[Kwashiorkor]]'') |Condiçión de gréive mânutriçión e mancànsa de [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] inti figeu, caraterizâ da insciàggia da pànsa e aspêto tìpico do vîzo |- | rowspan="4" | '''Aparâto urogenitâle'''<br> | [[Mä d'a pria (Calcolosi vescicale)|Mâ da prîa]] |Moutîa caxonâ da-a prezénsa de depòxiti de crestàlli inte vîe de l'oénn-a (dîta arenélla ascì inte fórme ciù lêgie) |- |Cistîte |Insciamaçión acûta ò crònica da vescîga de l'oénn-a, provocâ inta ciù pàrte di câxi da microrganîximi, ciù de ræo da parascîti, sostànse chìmiche iritànte ò stìmoli fìxichi |- | Scolaçión |Moutîa caxonâ ''Neisseria gonorrheae'' trasméssa pe-o ciù co-o sèsso, caraterizâ da descàrego de màrsa da l'urêtra |- | Mâ françéize |Moutîa da infeçión do ''Treponema pallidum'', trasméssa sorviatùtto co-o rapòrto sesoâle, che inte fórme avansæ a peu arivâ a corpî tutti i òrgani con lexoìn distrutîve (gómma) |- | rowspan="2" | '''Moutîe neoplàstiche'''<br> | Tumô malìgno ([[càncou]]) |Moutîa dónde dötræ de çélole do còrpo créscian inte ‘na mainêa incontrolâ e se spàntegan a âtre pàrte do còrpo |- | Tumô benìgno | Nêuva formaçión de çélole ch'a crésce cianìn, a rèsta localizâ, a no l'invàdde i tesciûi vixìn e a no prodûe de metàstaxi |} == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] ewy3l81e3z8apj05260g9x3tdffixc0 Zèrbia 0 32994 271792 271791 2026-07-13T12:33:22Z Michæ.152 13747 Segónda série de coreçioìn segondo a revixón do Rico Carlìn 271792 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Disclaimer|medico}} [[File:J. L. M. Alibert, Description des maladies de la peau. Wellcome L0020971.jpg|thumb|Reprezentaçión de "Zèrbia crostôza giânénte" do J. L. M. Alibert (''Description des maladies de la peau'')|292x292px]] Pe '''zèrbia''' ò '''zærbia''' (da-o bàsso latìn ''derbita'' "moutîa da pélle, impetigo", d'òrìgine gàllica) s'inténde de sòlito 'na [[Moutîa|moutîa]] da [[pélle]], caraterizâ in generâle da rosô, formaçión de scàgge ò cróste e smangiaxón. Defæti con sto nómme popolâ se ghe riferìsce de spèsso a ciù moutîe despæge pe caxoìn, caraterìstiche biològiche, svilùppo e cûa ma che a prìmma vìsta pêuan sconpartî dötréi mòddi de prezentâse scìmili. Sta categorîa a tîa drénto tùtte quélle condiçioìn da pélle che into pasòu pigiâvan ascì o nómme genérico de "èrpete", cómme pe exénpio quélle che inta mêxìnn-a d'ancheu són dîte ''tinea corporis'', ''impetigo'', ''herpes zoster'' e ''eczema''. == Condiçioìn médiche == === ''Tinea corporis'' === A ''tinea corporis''<ref>A sta moutîa se riferìsce con tùtta probabilitæ a definiçión de "zèrbia" dæta da-o [[Gioanìn Cazàssa|Casàzza]]: "''Volatica. T. med.'' ''Herpes furfuraceus circinatus. Malattia cutanea, che si manifesta con macchie scabrose, di colore più o meno rossiccio, pruriginose, per solito circolari, più elevate ne' margini, men colorite, anzi pallide nel centro, ove si cuoprono di squame decidue e rinaenti, tenuissime e furfuracee. Occupa per lo più una piccola estensione di cute in una volta, ed è cosi nominata perchè trasportasi facilmente sotto la medesima forma, e talvolta anche sotto la stessa dimensione da un sito all'altro della pelle. Dicesi anche Erpete, Serpigine, e in qualche luogo d'Italia Zerbite e Derbia.''"</ref> a l'é 'n'[[infeçión]] superfiçiâle da pélle, caxonâ da-i [[Fungi|fónzi]] di géneri ''Trichophyton'', ''Epidermophyton'' e ''Microsporum''. Sta condiçión a se prezénta tipicaménte cómme 'na ciàstra ò 'na plàcca scabrôza, ciù ò mêno róssa, de fórma riónda ò òvâle, bén delimitâ e co-ìn bórdo in gîo rilevòu; 'na lêgia smangiaxón a l'é comùn. A l'é a tìgna ciù comùn (prevalénsa do 20-25%) e a corpìsce sorviatùtto i figeu; a trasmisción do fónzo a l'é favorîa da-i anbiénti ùmidi e câdi, da-o spartîse picagétte e vestî e da-o métte vestî stréiti. O fónzo o prodûe di enzîmi che ghe perméttan de invàdde o seu dûo da pélle e de spantegâse a-o fêua. A diàgnoxi a l'é pò-u ciù clìnica, sorviatùtto si-â lexón a l'é caraterìstica, ma a diàgnoxi diferençiâle a l'é ància e a tîa drénto tùtte e moutîe che se pêuan prezentâ con lexoìn "a mòddo d'anéllo". O trataménto o prevédde e pràtiche p'amermâ i fatoî de réizego, ö sæ mantegnî a pélle sciûta e nétta, e l'ûzo de antimicòtichi pò-u ciù tòpichi; se tratâ cómme se dêve, a ''tinea corporis'' a ténde de lóngo a goarî<ref>National Library of Medicine: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7375854/ Tinea corporis: an updated review]</ref>. [[File:Ringworm on the arm, or tinea corporis due to Trichophyton mentagrophytes PHIL 2938 lores.jpg|thumb|Zèrbia (''tinea corporis'') in sciô bràsso|centro]] === ''Impetigo'' === L'''impetigo'' a l'é 'n'[[infeçión]] comùn di seu superfiçiâli da pélle ch'a l'é asæ contagiôza e a l'é caxonâ da [[Bacteria|batérri]] di géneri ''Staphylococcus'' e ''Streptococcus'', sorviatùtto ''Staphylococcus aureus'' e ''Streptococcus pyogenes''. A se prezénta con dôe fórme, ö sæ cómme ''impetigo non bullosa'', caraterizâ da cróste cô de l'amê in sciâ fàccia e-e estremitæ, ò ''impetigo bullosa'', caraterizâ da làrghe brîgoe mòlle sorviatùtto inte céighe da pélle. A l'é l'infeçión batérica ciù difûza inti figeu, màscime inti clìmmi câdi e ùmidi (prevalénsa do 11,2%). I batérri pêuan atacâ e invàdde de drîto a pélle sànn-a ò dónca l'infeçión a peu interesâ de lexoìn za prezénti. A diàgnoxi a l'é pò-u ciù clìnica e a diàgnoxi diferençiâle a tîa drénto tànte âtre condiçioìn con brîgoe e sfêugo. O trataménto o prevédde l'ûzo de antibiòtichi tòpichi ò scistémichi, in azónta a-e mezûe de netîxe pe sghindâ o contàggio; ciù ò mêno o 20% di câxi o goarìsce in mòddo spontànio e-o trataménto o l'acélera a goaixón. [[File:Bullous impetigo1.jpg|thumb|Zèrbia (''impetigo bullosa'') in sciâ pànsa|centro]] === ''Herpes zoster'' === L'<nowiki/>''herpes zoster''<ref>A sta moutîa se riferìsce con tùtta probabilitæ a definiçión de "zèrbia" dæta da l'[[Gioxeppe Oivê|Oivê]]: "''Serpigine, macchia o infiammazione della pelle, che con diverse pustulette e scorticature va serpeggiando per la medesima pelle. Detta anche erpete, impetigine.''"</ref> ò fêugo de Sant'Antönio o l'é 'n'[[infeçión]] caxonâ da-a riativaçión do ''Varicella-Zoster Virus'' (ZVZ), o mæximo [[Virus|vîro]] ch'o pròvoca e [[voiêue xoatìnn-e]]. A caraterìstica de l'herpes zoster a l'é a distribuçión dermatomérica de seu lexoìn, con brîgoe rósse, che pêuan vegnî ciavélli e pöi cróste; e lexoìn sciórtan de spésso dòppo di scìntomi prodròmichi cómme dô, formigoaménto e bruxô. L'é 'na condiçión comùn e-o 32% de persónn-e o-a desvilùppa inta seu vìtta, ma o réizego o l'ouménta co-o crésce de l'etæ. Dòppo l'infeçión primâia, ö sæ e voiêue xoatìnn-e che corpìscian pò-u ciù i figeu, o vîro o s'aretîa inti gróppi nervôxi, dónd'o peu restâ ascôzo pe ànni ascì prìmma de riativâse e caxonâ l'''herpes zoster'', sorviatùtto inta vegiàia ò into câxo de l'abasciâse da sorvegiànsa inmunitâia. A diàgnoxi a l'é de sòlito clìnica in sciâ bâze de lexoìn tìpiche "a mòddo de picàggia" ma inte dötréi câxi a peu êse confermâ co-a [[PCR]]. O trataménto co-i antivirâli o l'agiùtta a acelerâ a goaixón e a sghindâ e conplicaçioìn, cómme a neoralgîa ''post-''erpética sorviatùtto inti vêgi. [[File:Herpes zoster chest.png|thumb|Zèrbia (''Herpes zoster'') in sciô pêto|centro]] === ''Eczema'' === L'''eczema'' o l'é 'n'insciamaçión no contagiôza da pélle ch'a se prezénta con fórme despæge: o tîpo ciù comùn o l'é a [[Dermatite atopica|dermatîte atòpica]], ma gh'é l'eczema da contàtto ascì, l'eczema dizidròzico, a dermatîte asteatòtica, l'eczema a mòddo de monæa e-a dermatîte seboròica. O l'é caxonòu in generâle da fatoî genétichi e inmunitâi, che pòrtan a 'na deboléssa da barêa da pélle, ch'a no l'é ciù bónn-a a trategnî l'umiditæ e a làscia pasâ i fatoî de fêua che danézzan a pélle. O se prezénta tipicaménte con rosô, fòrte smangiaxón, sciughêa e formaçión de brîgoe ò cróste. A l'é 'na condiçión comùn (prevalénsa de l'1-8% tra-i gréndi e do 15-20% tra-i figeu), o corpìsce de ciù e [[Femmina|fémine]] (1:2) con de preferénse de ràzza; a l'é ciù difûza inti pàixi svilupæ e inte zöne de çitæ e l'é de spésso acobiâ a de condiçioìn d'alergîa cómme l'[[âxima]] e-a frêve da fén. A diàgnoxi a l'é fæta pò-u ciù in sciâ clìnica e in sce l'anàlixi da stöia do paçiénte ma-a peu arenbâse a-i ''[[patch test]]'' ascì e a-a [[biopsîa]]. O trataménto o se bâza in sce l'apricâ tùtti i giórni di prodûti pe inumeî a pélle, l'ûzo de corticosteròidi tòpichi p'amermâ o rescâdaménto e-o sghindâ i fatoî iritànti. [[File:Eczema-arms.jpg|thumb|Zèrbia (''eczema'') in sce bràsse|centro]] == Mêxìnn-a popolâ == {{Disclaimer|alternative}} [[File:Mantis religiosa (egg case).jpg|thumb|'Na zèrbia ò tìgno (ötêca de ''Mantis religiosa'')]] Inta mêxìnn-a popolâ da [[Liguria|Ligùria]] l'êa difûzo l'ûzo de ötêche da ''Mantis religiosa'' pe segnâ ste moutîe da pélle. Defæti e mæxime sàcche de êuve da [[Cattænn-a divota|catænn-a divöta]] êan ciamæ "zèrbie" e sta somegiànsa de nómme, inta dotrìnn-a de segnatûe, a l'êa con tùtta probabilitæ tegnûa pe ségno da seu capaçitæ de cuâ ste condiçioìn, con transferî e propietæ da moutîa a l'ògètto in caxón da seu analogîa. O mæximo remédio o l'êa difûzo inte dötræ zöne da Frànsa pe schivâ ò mêgâ i brignoìn de moén ò di pê; in Ligùria l'é atestòu ascì a pràtica de dònne d'arechéugge e "zèrbie" ò "tìgni" co-a lùnn-a a favô e de dêuviâli pe cuâ o mâ de dénti<ref>Scortecci G., 1960. Insetti, 2 volumi. Labor, Milano</ref>. E sàcche de êuve da catænn-a divöta són dêuviæ inta mêxìnn-a tradiçionâ cinéize ascì, dónde pìgian o nómme de ''Sangpiaoxiao'' (桑螵蛸), in particolâ pe tratâ i destùrbi di rén, e pèrdie d'oénn-a e l'inpoténsa. Scibén che e ötêche de ''Mantis'' contêgnan de sostànse con vàrie ativitæ biològiche (antiinsciamatöie, antidiorétiche, anticàncou, antiòscidànti e relasciànti di vâxi<ref>National Library of Medicine: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33920120/ Chemical Constituents of the Egg Cases of Tenodera angustipennis (Mantidis ootheca) with Intracellular Reactive Oxygen Species Scavenging Activity]</ref>), no gh'é de evidénse scentìfiche, stùddi ò aprovaçioìn regolatöie che supòrtan e-a seguéssa de sti trataménti. == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] t2uu4bjoxq1lj0u4tz6fhzh4ihvq2r5