Wikipedia lldwiki https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala MediaWiki 1.39.0-wmf.22 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Accessorio Discussioni accessorio Definizione accessorio Discussioni definizione accessorio 0 3009 94094 94090 2022-07-31T22:03:45Z Asenoner 208 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}} [[File:J. R. R. Tolkien, ca. 1925.jpg|thumb|Tolkien ntëur al 1925.]]'''John Ronald Reuel Tolkien''' (suënz scurtà a ''J. R. R. Tolkien'') fova n [[scritëur]] [[Englatiera|nglëisc]] y ënghe n [[poet]], [[filologh]] y n [[academicher]]. L ie scialdi cunesciù coche l autor di [[roman]]s de ''high fantasy'' [[L Hobbit]] y [[L Seniëur de la Varëtes]]. Ël à laurà coche profesëur à la [[università de Oxford]] ulache l ova la posizion de ''Rawlinson and Bosworth Professor of Anglo-Saxon'' dal 1925 al 1945 y la poszion de ''Merton Professor of English Language and Literature'' dal 1945 al 1959. 0egfok2ejwh1z01qwpab5pfxckoej2u 0 3234 94095 94093 2022-08-01T06:57:17Z Asenoner 208 wikitext text/x-wiki [[File:Patrizia Mureda Kostner fesc zandl sul puntl Urtijëi.webm|miniatura|Patrizia Mureda Kostner lëura sul puntl a Urtijëi.]] {{Gherdëina}} [[File:Kunstgenossen. Nach Originalzeichnung vo Conrad Beckmann.jpg|miniatura|Zandlëta de Gherdëina cun cësta de cristc.]] '''Fé zandli te Gherdëina''' sul puntl cun la mazëtes o l batidlon ie n [[èrt]] pratigà da truepa ëiles n iëde ma che ie jit perdù te [[Gherdëina]]. == Storia == Tl 1500 univa te Gherdëina fat truep lëuden. L lëuden de Gherdëina fova scialdi aprijà per si bona qualità te dut 1 Tirol. Bele tl 1500 fajova nce truepa ëiles te Gherdëina zandli. La zandleres se abinova cun 1 puntl dai zandli te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré, s’la ciaculan o ciantan. Davia che belau duta la ëiles ova zacan ciamëijes ulache 1 tucova de biei zandli orainsom la manies y jiva scialdi plu che sën cun la troht, univel adurvà deplù zandli che no al didancuei. Steiner scrisc tl liber “Sammler für Geschichte und Statistik in Tirol” 1 ann 1807, che duta l’ëiles de Gherdëina jëunes y vedles lëura da zandlera. Steiner scrisc che i zandli fac te Gherdëina ie grovesc, y plutosc me adatà per l guant dla bacanes. I zandli jiva po dantaldut l'ëiles a vënder ora per l mond nchin a Unieja y nce scialdi tla Franzia<ref>''Storia de nosta valeda, nosc luesc, nosc antenac y nosc lëur''. [[Calënder de Gherdëina]] 1963, pl. 70.</ref><ref>''Nosc antenàc marcadënc che iè jic a stè ora de Gherdëina per via dl’endustria de nosta Val''. Calënder de Gherdëina 1952, pl.40-43</ref><ref>''Valgùn inuemes de nosc antenàc marcadënc''. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 44-48.</ref>. == Zandlëtes y zandlëc == [[File:Giacomo Ceruti - Women Working on Pillow Lace (The Sewing School) - WGA4672.jpg|miniatura|alt=Ëiles che lëura sul puntl. Pitura de Giacomo Ceruti dit l Pitocchetto.|Ëiles che lëura sul puntl. Pitura de Giacomo Ceruti dit l Pitocchetto.]] La zandlëtes, per solit ëiles jëunes mo da maridé, y i zandlëc, ëi jëuni, jiva te d’autra valedes de dut 1 Tirol a marciadé de zandli, fazulëc, spighëtes, pintes, ciauzes, vëtes, jides, fil da cujì y d’autra roba che n adurvova sibe pra l guant da uni dì che pra l guant da sandì. Steiner scrisc che l'eiles zandleres che jiva a vënder ncantëur tla autra valedes o ziteies fova dl solit mo nia maridedes. Les univa tlamedes zandlëtes. I ëi che vendova ncé stofs de uni sort univa tlamei zandlëc. I lëures de fé zandli sun 1 puntl y de fé lëuden ie sanbën jic perdui te Gherdëina, davia che ntëur l 1850 fova deventà nce per l'ëiles l [[Ëiles de Gherdëina che zipla|lëur de ziplé]] y fé chiena scialdi plu mpurtant te duta la families. Bele l ann 1846 scrijova Stëub te “Drei Sommer in Tirol” che l'ëiles de Gherdëina juda la gran pert pea a fé chiena o a ziplé, ma vel una se dà mo jù a fé zandli cun la mazëtes. == Tecnica == [[File:Zandlëta de bront cun fiërtla.jpg|miniatura|left|alt=Zandlëta de bront cun fiërtla.|Zandlëta de bront cun fiërtla.]] L puntl fova n plumac sche n rodl drët dur dl solit te n cëst. Sul puntl univa ndluà 1 dessëni dl zandl o puntina che dassova unì fata. L fil univa nspuelà sun la mazëtes. La mazëtes fova da 12 a 15 cm. longes y fova ndrëtes o a forma de batidlon. L cë dl fil univa fermà sul dessëni cun dlues furedes tl puntl. La mazëtes univa auzedes via y ca, nturjan 1 fil y 1 raidan aldo dl dessëni. L univa adurvà 4-5 fina 15-20 pèr de mazëtes aldo dl desëni plu o manco cumplicà. [[File:Spitzenklöpplerin des Johannes Vermeer im Louvre.jpg|miniatura|Cheder de Jan Vermeer de n ëila che fesc zandl]] == Ji cun l puntl == Ji cun 1 puntl uel di ji dala ujina, la sor o la cuniëda, y se tô pea zeche da fé. L’ëiles se abinova cun 1 puntl dai zandli, te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré. Cun l bel tëmp y l bon ciaut, se abinov-les dan porta o sun piguel y laurova se la ciaculan o ciantan. Fé zandli fova n lëur da fortl, y 1 dessëni arà-les ënghe sapù adamënz, nsci che 1 fova segurmënter plu bel a lauré te cumpanìa. Les fajova na drëta fuera cun la mazëtes che univa scirmedes drët ajlune una sëura l’autra via y ca per ntorjer y turtidlé 1 fil aldo che 1 dessëni se 1 damandova. Chësc dit "ji cun l puntl" univa adruà nce scialdi do che ades duta l'ëiles ova desmetù a fé zandli cun la mazëtes. L univa dit “ji cun 1 puntl”, “me é tëut pea 1 puntl”, “vënie pa n iëde su da té cun 1 puntl”, nce sce n se tulova pea vel d’auter da fé: sche fé ciauza, cuji ora. Pludagiut jiva nce i ëi cun 1 puntl. l univa nce dit nscì sce n jiva dal ujin cun scarpiei y vel lëur de chiena da ziplé. == L blason de Urtijëi == [[File:Blason de Urtijëi con stilec.jpg|miniatura|L vedl blason de Urtijëi cun i doi stilec.]] L lëur sul puntl dëssa vester stat scialdi de mpurtanza per l'economia de Gherdëina sce nchinamei l blason de Urtijëi mustrova su doi mazëtes, una redëusa nchin l'an 1908 canche l ie unì mudà cun San Durich y l'eves. L vedl blason fova l blason di nëubli de Augsburg, danter chisc Lienhart von Ortiseit, che ova la gran puscion Ortiseit, dopro per la majera pert Mauriz a Urtijëi. Chisc nëubli dëssa nce avei purtà adalerch l'ert de fé zandli. Do che Josef Runggaldier da Janon ova abinà n stilet de bront tl 1830, cunservà tl [[Museum Gherdëina]], univa desenià tl blason suënz i doi stilec mpé dla mazëtes ntant desmincëdes do che l'ert dl puntl fova jit dojù<ref>[[Edgar Moroder]]: ''L vedi blason de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 66-68.</ref>. == Notes == <references /> == Bibliografia == * [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]] (Malia Obletter): ''N èrt che ie jit perdù te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1987, pl 54-60. * Amalia Anderlan Obletter: ''Fé zandli y puntines'' pl. 224 y ''Fé vëtes y spighëtes'' pl. 225 te ''La vedla massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa''. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1997. ISBN 88 8171 004 8. * [[Ingrid Runggaldier Moroder]]: te ''Ëres tla Ladinia. De artejanes y marcadëntes''.Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 65-77. * Patrizia Ciechi Crepaz: ''L guant dala gherdëina''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 33. * Ulrike Maierhofer: ''Fè zandli''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 131-134. * Monika Kelder: ''Gherdëina y si rujeneda. N articul dl 1807 ora de "Der Sammler für Geschichte und Statistik von Tirol" de J. Steiner, "Pfleger zu Castellrutt"''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 68-79. [[Categoria:Gherdëina|Zandli]] [[Categoria:Ert|Zandli]] [[Categoria:Storia|Zandli]] dluh3zp8oagwda57ji08m1o0q4649ky 94097 94095 2022-08-01T07:20:56Z Asenoner 208 wikitext text/x-wiki [[File:Patrizia Mureda Kostner fesc zandl sul puntl Urtijëi.webm|miniatura|Patrizia Mureda Kostner lëura sul puntl a Urtijëi.]] {{Gherdëina}} [[File:Kunstgenossen. Nach Originalzeichnung vo Conrad Beckmann.jpg|miniatura|Zandlëta de Gherdëina cun cësta de cristc.]] '''Fé zandli te Gherdëina''' sul puntl cun la mazëtes o l batidlon ie n [[èrt]] pratigà da truepa ëiles n iëde ma che ie jit perdù te [[Gherdëina]]. == Storia == Tl 1500 univa te Gherdëina fat truep [[lëuden]]. L lëuden de Gherdëina fova scialdi aprijà per si bona qualità te dut l [[Contea de Tirol|Tirol]]. Bele tl 1500 fajova nce truepa ëiles te Gherdëina zandli. La zandleres se abinova cun l puntl dai zandli te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré, s’la ciaculan o ciantan. Davia che belau duta l'ëiles ova zacan ciamëijes ulache l tucova de biei zandli orainsom la manies y jiva scialdi plu che śën cun la troht, univel adurvà deplù zandli che no al didancuei. Steiner scrij tl liber ''“Sammler für Geschichte und Statistik in Tirol”'' l ann 1807, che duta l’ëiles de Gherdëina jëunes y vedles lëura da zandlera. Steiner scrij che i zandli fac te Gherdëina ie grovesc, y plutosc me adatei per l guant dla bacanes. I zandli jiva po dantaldut l'ëiles a vënder ora per l mond nchin a [[Unieja]] y nce scialdi tla [[Franzia]]<ref>''Storia de nosta valeda, nosc luesc, nosc antenac y nosc lëur''. [[Calënder de Gherdëina]] 1963, pl. 70.</ref><ref>''Nosc antenàc marcadënc che iè jic a stè ora de Gherdëina per via dl’endustria de nosta Val''. Calënder de Gherdëina 1952, pl.40-43</ref><ref>''Valgùn inuemes de nosc antenàc marcadënc''. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 44-48.</ref>. == Zandlëtes y zandlëc == [[File:Giacomo Ceruti - Women Working on Pillow Lace (The Sewing School) - WGA4672.jpg|miniatura|alt=Ëiles che lëura sul puntl. Pitura de Giacomo Ceruti dit l Pitocchetto.|Ëiles che lëura sul puntl. Pitura de Giacomo Ceruti dit l Pitocchetto.]] La zandlëtes, per solit ëiles jëunes mo da maridé, y i zandlëc, ëi jëuni, jiva te d’autra valedes de dut 1 Tirol a marciadé de zandli, fazulëc, spighëtes, pintes, ciauzes, vëtes, jides, fil da cujì y d’autra roba che n adurvova sibe pra l guant da uni dì che pra l guant da sandì. Steiner scrisc che l'eiles zandleres che jiva a vënder ncantëur tla autra valedes o ziteies fova dl solit mo nia maridedes. Les univa tlamedes zandlëtes. I ëi che vendova ncé stofs de uni sort univa tlamei zandlëc. I lëures de fé zandli sun 1 puntl y de fé lëuden ie sanbën jic perdui te Gherdëina, davia che ntëur l 1850 fova deventà nce per l'ëiles l [[Ëiles de Gherdëina che zipla|lëur de ziplé]] y fé chiena scialdi plu mpurtant te duta la families. Bele l ann 1846 scrijova Stëub te “Drei Sommer in Tirol” che l'ëiles de Gherdëina juda la gran pert pea a fé chiena o a ziplé, ma vel una se dà mo jù a fé zandli cun la mazëtes. == Tecnica == [[File:Zandlëta de bront cun fiërtla.jpg|miniatura|left|alt=Zandlëta de bront cun fiërtla.|Zandlëta de bront cun fiërtla.]] L puntl fova n plumac sche n rodl drët dur dl solit te n cëst. Sul puntl univa ndluà 1 dessëni dl zandl o puntina che dassova unì fata. L fil univa nspuelà sun la mazëtes. La mazëtes fova da 12 a 15 cm. longes y fova ndrëtes o a forma de batidlon. L cë dl fil univa fermà sul dessëni cun dlues furedes tl puntl. La mazëtes univa auzedes via y ca, nturjan 1 fil y 1 raidan aldo dl dessëni. L univa adurvà 4-5 fina 15-20 pèr de mazëtes aldo dl desëni plu o manco cumplicà. [[File:Spitzenklöpplerin des Johannes Vermeer im Louvre.jpg|miniatura|Cheder de Jan Vermeer de n ëila che fesc zandl]] == Ji cun l puntl == Ji cun 1 puntl uel di ji dala ujina, la sor o la cuniëda, y se tô pea zeche da fé. L’ëiles se abinova cun 1 puntl dai zandli, te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré. Cun l bel tëmp y l bon ciaut, se abinov-les dan porta o sun piguel y laurova se la ciaculan o ciantan. Fé zandli fova n lëur da fortl, y 1 dessëni arà-les ënghe sapù adamënz, nsci che 1 fova segurmënter plu bel a lauré te cumpanìa. Les fajova na drëta fuera cun la mazëtes che univa scirmedes drët ajlune una sëura l’autra via y ca per ntorjer y turtidlé 1 fil aldo che 1 dessëni se 1 damandova. Chësc dit "ji cun l puntl" univa adruà nce scialdi do che ades duta l'ëiles ova desmetù a fé zandli cun la mazëtes. L univa dit “ji cun 1 puntl”, “me é tëut pea 1 puntl”, “vënie pa n iëde su da té cun 1 puntl”, nce sce n se tulova pea vel d’auter da fé: sche fé ciauza, cuji ora. Pludagiut jiva nce i ëi cun 1 puntl. l univa nce dit nscì sce n jiva dal ujin cun scarpiei y vel lëur de chiena da ziplé. == L blason de Urtijëi == [[File:Blason de Urtijëi con stilec.jpg|miniatura|L vedl blason de Urtijëi cun i doi stilec.]] L lëur sul puntl dëssa vester stat scialdi de mpurtanza per l'economia de Gherdëina sce nchinamei l blason de Urtijëi mustrova su doi mazëtes, una redëusa nchin l'an 1908 canche l ie unì mudà cun San Durich y l'eves. L vedl blason fova l blason di nëubli de Augsburg, danter chisc Lienhart von Ortiseit, che ova la gran puscion Ortiseit, dopro per la majera pert Mauriz a Urtijëi. Chisc nëubli dëssa nce avei purtà adalerch l'ert de fé zandli. Do che Josef Runggaldier da Janon ova abinà n stilet de bront tl 1830, cunservà tl [[Museum Gherdëina]], univa desenià tl blason suënz i doi stilec mpé dla mazëtes ntant desmincëdes do che l'ert dl puntl fova jit dojù<ref>[[Edgar Moroder]]: ''L vedi blason de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 66-68.</ref>. == Notes == <references /> == Bibliografia == * [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]] (Malia Obletter): ''N èrt che ie jit perdù te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1987, pl 54-60. * Amalia Anderlan Obletter: ''Fé zandli y puntines'' pl. 224 y ''Fé vëtes y spighëtes'' pl. 225 te ''La vedla massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa''. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1997. ISBN 88 8171 004 8. * [[Ingrid Runggaldier Moroder]]: te ''Ëres tla Ladinia. De artejanes y marcadëntes''.Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 65-77. * Patrizia Ciechi Crepaz: ''L guant dala gherdëina''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 33. * Ulrike Maierhofer: ''Fè zandli''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 131-134. * Monika Kelder: ''Gherdëina y si rujeneda. N articul dl 1807 ora de "Der Sammler für Geschichte und Statistik von Tirol" de J. Steiner, "Pfleger zu Castellrutt"''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 68-79. [[Categoria:Gherdëina|Zandli]] [[Categoria:Ert|Zandli]] [[Categoria:Storia|Zandli]] pq54wh2c1owi54tt7qrgws78mfxwjf2 94099 94097 2022-08-01T07:22:04Z Asenoner 208 wikitext text/x-wiki [[File:Patrizia Mureda Kostner fesc zandl sul puntl Urtijëi.webm|miniatura|Patrizia Mureda Kostner lëura sul puntl a Urtijëi.]] {{Gherdëina}} [[File:Kunstgenossen. Nach Originalzeichnung vo Conrad Beckmann.jpg|miniatura|Zandlëta de Gherdëina cun cësta de cristc.]] '''Fé zandli te Gherdëina''' sul puntl cun la mazëtes o l batidlon ie n [[èrt]] pratigà da truepa ëiles n iëde ma che ie jit perdù te [[Gherdëina]]. == Storia == Tl 1500 univa te Gherdëina fat truep [[lëuden]]. L lëuden de Gherdëina fova scialdi aprijà per si bona qualità te dut l [[Contea de Tirol|Tirol]]. Bele tl 1500 fajova nce truepa ëiles te Gherdëina zandli. La zandleres se abinova cun l puntl dai zandli te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré, s’la ciaculan o ciantan. Davia che belau duta l'ëiles ova zacan ciamëijes ulache l tucova de biei zandli orainsom la manies y jiva scialdi plu che śën cun la troht, univel adurvà deplù zandli che no al didancuei. Steiner scrij tl liber ''“Sammler für Geschichte und Statistik in Tirol”'' l ann 1807, che duta l’ëiles de Gherdëina jëunes y vedles lëura da zandlera. Steiner scrij che i zandli fac te Gherdëina ie grovesc, y plutosc me adatei per l guant dla bacanes. I zandli jiva po dantaldut l'ëiles a vënder ora per l mond nchin a [[Unieja]] y nce scialdi tla [[Franzia]]<ref>''Storia de nosta valeda, nosc luesc, nosc antenac y nosc lëur''. [[Calënder de Gherdëina]] 1963, pl. 70.</ref><ref>''Nosc antenàc marcadënc che iè jic a stè ora de Gherdëina per via dl’endustria de nosta Val''. Calënder de Gherdëina 1952, pl.40-43</ref><ref>''Valgùn inuemes de nosc antenàc marcadënc''. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 44-48.</ref>. == Zandlëtes y zandlëc == [[File:Giacomo Ceruti - Women Working on Pillow Lace (The Sewing School) - WGA4672.jpg|miniatura|alt=Ëiles che lëura sul puntl. Pitura de Giacomo Ceruti dit l Pitocchetto.|Ëiles che lëura sul puntl. Pitura de Giacomo Ceruti dit l Pitocchetto.]] La zandlëtes, per solit ëiles jëunes mo da maridé, y i zandlëc, ëi jëuni, jiva te d’autra valedes de dut l Tirol a marciadé de zandli, fazulëc, spighëtes, pintes, ciauzes, vëtes, jides, fil da cujì y d’autra roba che n adurvova sibe pra l guant da uni dì che pra l guant da sandì. Steiner scrisc che l'eiles zandleres che jiva a vënder ncantëur tla autra valedes o ziteies fova dl solit mo nia maridedes. Les univa tlamedes zandlëtes. I ëi che vendova ncé stofs de uni sort univa tlamei zandlëc. I lëures de fé zandli sun 1 puntl y de fé lëuden ie sanbën jic perdui te Gherdëina, davia che ntëur l 1850 fova deventà nce per l'ëiles l [[Ëiles de Gherdëina che zipla|lëur de ziplé]] y fé chiena scialdi plu mpurtant te duta la families. Bele l ann 1846 scrijova Stëub te “Drei Sommer in Tirol” che l'ëiles de Gherdëina juda la gran pert pea a fé chiena o a ziplé, ma vel una se dà mo jù a fé zandli cun la mazëtes. == Tecnica == [[File:Zandlëta de bront cun fiërtla.jpg|miniatura|left|alt=Zandlëta de bront cun fiërtla.|Zandlëta de bront cun fiërtla.]] L puntl fova n plumac sche n rodl drët dur dl solit te n cëst. Sul puntl univa ndluà 1 dessëni dl zandl o puntina che dassova unì fata. L fil univa nspuelà sun la mazëtes. La mazëtes fova da 12 a 15 cm. longes y fova ndrëtes o a forma de batidlon. L cë dl fil univa fermà sul dessëni cun dlues furedes tl puntl. La mazëtes univa auzedes via y ca, nturjan 1 fil y 1 raidan aldo dl dessëni. L univa adurvà 4-5 fina 15-20 pèr de mazëtes aldo dl desëni plu o manco cumplicà. [[File:Spitzenklöpplerin des Johannes Vermeer im Louvre.jpg|miniatura|Cheder de Jan Vermeer de n ëila che fesc zandl]] == Ji cun l puntl == Ji cun 1 puntl uel di ji dala ujina, la sor o la cuniëda, y se tô pea zeche da fé. L’ëiles se abinova cun 1 puntl dai zandli, te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré. Cun l bel tëmp y l bon ciaut, se abinov-les dan porta o sun piguel y laurova se la ciaculan o ciantan. Fé zandli fova n lëur da fortl, y 1 dessëni arà-les ënghe sapù adamënz, nsci che 1 fova segurmënter plu bel a lauré te cumpanìa. Les fajova na drëta fuera cun la mazëtes che univa scirmedes drët ajlune una sëura l’autra via y ca per ntorjer y turtidlé 1 fil aldo che 1 dessëni se 1 damandova. Chësc dit "ji cun l puntl" univa adruà nce scialdi do che ades duta l'ëiles ova desmetù a fé zandli cun la mazëtes. L univa dit “ji cun 1 puntl”, “me é tëut pea 1 puntl”, “vënie pa n iëde su da té cun 1 puntl”, nce sce n se tulova pea vel d’auter da fé: sche fé ciauza, cuji ora. Pludagiut jiva nce i ëi cun 1 puntl. l univa nce dit nscì sce n jiva dal ujin cun scarpiei y vel lëur de chiena da ziplé. == L blason de Urtijëi == [[File:Blason de Urtijëi con stilec.jpg|miniatura|L vedl blason de Urtijëi cun i doi stilec.]] L lëur sul puntl dëssa vester stat scialdi de mpurtanza per l'economia de Gherdëina sce nchinamei l blason de Urtijëi mustrova su doi mazëtes, una redëusa nchin l'an 1908 canche l ie unì mudà cun San Durich y l'eves. L vedl blason fova l blason di nëubli de Augsburg, danter chisc Lienhart von Ortiseit, che ova la gran puscion Ortiseit, dopro per la majera pert Mauriz a Urtijëi. Chisc nëubli dëssa nce avei purtà adalerch l'ert de fé zandli. Do che Josef Runggaldier da Janon ova abinà n stilet de bront tl 1830, cunservà tl [[Museum Gherdëina]], univa desenià tl blason suënz i doi stilec mpé dla mazëtes ntant desmincëdes do che l'ert dl puntl fova jit dojù<ref>[[Edgar Moroder]]: ''L vedi blason de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 66-68.</ref>. == Notes == <references /> == Bibliografia == * [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]] (Malia Obletter): ''N èrt che ie jit perdù te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1987, pl 54-60. * Amalia Anderlan Obletter: ''Fé zandli y puntines'' pl. 224 y ''Fé vëtes y spighëtes'' pl. 225 te ''La vedla massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa''. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1997. ISBN 88 8171 004 8. * [[Ingrid Runggaldier Moroder]]: te ''Ëres tla Ladinia. De artejanes y marcadëntes''.Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 65-77. * Patrizia Ciechi Crepaz: ''L guant dala gherdëina''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 33. * Ulrike Maierhofer: ''Fè zandli''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 131-134. * Monika Kelder: ''Gherdëina y si rujeneda. N articul dl 1807 ora de "Der Sammler für Geschichte und Statistik von Tirol" de J. Steiner, "Pfleger zu Castellrutt"''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 68-79. [[Categoria:Gherdëina|Zandli]] [[Categoria:Ert|Zandli]] [[Categoria:Storia|Zandli]] nn7tfin8geihm4h7uk6dr8qlgdaf03v 94102 94099 2022-08-01T07:35:41Z Asenoner 208 wikitext text/x-wiki [[File:Patrizia Mureda Kostner fesc zandl sul puntl Urtijëi.webm|miniatura|Patrizia Mureda Kostner lëura sul puntl a Urtijëi.]] {{Gherdëina}} [[File:Kunstgenossen. Nach Originalzeichnung vo Conrad Beckmann.jpg|miniatura|Zandlëta de Gherdëina cun cësta de cristc.]] '''Fé zandli te Gherdëina''' sul puntl cun la mazëtes o l batidlon ie n [[èrt]] pratigà da truepa ëiles n iëde ma che ie jit perdù te [[Gherdëina]]. == Storia == Tl 1500 univa te Gherdëina fat truep [[lëuden]]. L lëuden de Gherdëina fova scialdi aprijà per si bona qualità te dut l [[Contea de Tirol|Tirol]]. Bele tl 1500 fajova nce truepa ëiles te Gherdëina zandli. La zandleres se abinova cun l puntl dai zandli te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré, s’la ciaculan o ciantan. Davia che belau duta l'ëiles ova zacan ciamëijes ulache l tucova de biei zandli orainsom la manies y jiva scialdi plu che śën cun la troht, univel adurvà deplù zandli che no al didancuei. Steiner scrij tl liber ''“Sammler für Geschichte und Statistik in Tirol”'' l ann 1807, che duta l’ëiles de Gherdëina jëunes y vedles lëura da zandlera. Steiner scrij che i zandli fac te Gherdëina ie grovesc, y plutosc me adatei per l guant dla bacanes. I zandli jiva po dantaldut l'ëiles a vënder ora per l mond nchin a [[Unieja]] y nce scialdi tla [[Franzia]]<ref>''Storia de nosta valeda, nosc luesc, nosc antenac y nosc lëur''. [[Calënder de Gherdëina]] 1963, pl. 70.</ref><ref>''Nosc antenàc marcadënc che iè jic a stè ora de Gherdëina per via dl’endustria de nosta Val''. Calënder de Gherdëina 1952, pl.40-43</ref><ref>''Valgùn inuemes de nosc antenàc marcadënc''. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 44-48.</ref>. == Zandlëtes y zandlëc == [[File:Giacomo Ceruti - Women Working on Pillow Lace (The Sewing School) - WGA4672.jpg|miniatura|alt=Ëiles che lëura sul puntl. Pitura de Giacomo Ceruti dit l Pitocchetto.|Ëiles che lëura sul puntl. Pitura de Giacomo Ceruti dit l Pitocchetto.]] La zandlëtes, per solit ëiles jëunes mo da maridé, y i zandlëc, ëi jëuni, jiva te d’autra valedes de dut l Tirol a marciadé de zandli, fazulëc, spighëtes, pintes, ciauzes, vëtes, jides, fil da cujì y d’autra roba che n adurvova sibe pra l guant da uni dì che pra l guant da sandì. Steiner scrisc che l'eiles zandleres che jiva a vënder ncantëur tla autra valedes o ziteies fova dl solit mo nia maridedes. Les univa tlamedes zandlëtes. I ëi che vendova ncé stofs de uni sort univa tlamei zandlëc. I lëures de fé zandli sun l puntl y de fé lëuden ie sanbën jic perdui te Gherdëina, davia che ntëur l 1850 fova deventà nce per l'ëiles l [[lëur de ziplé]] y fé chiena scialdi plu mpurtant te duta la families. Bele l ann 1846 scrijova Stëub te “Drei Sommer in Tirol” che l'ëiles de Gherdëina juda la gran pert pea a fé chiena o a ziplé, ma vel una se dà mo jù a fé zandli cun la mazëtes. == Tecnica == [[File:Zandlëta de bront cun fiërtla.jpg|miniatura|left|alt=Zandlëta de bront cun fiërtla.|Zandlëta de bront cun fiërtla.]] L puntl fova n plumac sche n rodl drët dur dl solit te n cëst. Sul puntl univa ndluà 1 dessëni dl zandl o puntina che dassova unì fata. L fil univa nspuelà sun la mazëtes. La mazëtes fova da 12 a 15 cm. longes y fova ndrëtes o a forma de batidlon. L cë dl fil univa fermà sul dessëni cun dlues furedes tl puntl. La mazëtes univa auzedes via y ca, nturjan 1 fil y 1 raidan aldo dl dessëni. L univa adurvà 4-5 fina 15-20 pèr de mazëtes aldo dl desëni plu o manco cumplicà. [[File:Spitzenklöpplerin des Johannes Vermeer im Louvre.jpg|miniatura|Cheder de Jan Vermeer de n ëila che fesc zandl]] == Ji cun l puntl == Ji cun 1 puntl uel di ji dala ujina, la sor o la cuniëda, y se tô pea zeche da fé. L’ëiles se abinova cun 1 puntl dai zandli, te stua pra la ujina o jurmana o nona a lauré. Cun l bel tëmp y l bon ciaut, se abinov-les dan porta o sun piguel y laurova se la ciaculan o ciantan. Fé zandli fova n lëur da fortl, y 1 dessëni arà-les ënghe sapù adamënz, nsci che 1 fova segurmënter plu bel a lauré te cumpanìa. Les fajova na drëta fuera cun la mazëtes che univa scirmedes drët ajlune una sëura l’autra via y ca per ntorjer y turtidlé 1 fil aldo che 1 dessëni se 1 damandova. Chësc dit "ji cun l puntl" univa adruà nce scialdi do che ades duta l'ëiles ova desmetù a fé zandli cun la mazëtes. L univa dit “ji cun 1 puntl”, “me é tëut pea 1 puntl”, “vënie pa n iëde su da té cun 1 puntl”, nce sce n se tulova pea vel d’auter da fé: sche fé ciauza, cuji ora. Pludagiut jiva nce i ëi cun 1 puntl. l univa nce dit nscì sce n jiva dal ujin cun scarpiei y vel lëur de chiena da ziplé. == L blason de Urtijëi == [[File:Blason de Urtijëi con stilec.jpg|miniatura|L vedl blason de Urtijëi cun i doi stilec.]] L lëur sul puntl dëssa vester stat scialdi de mpurtanza per l'economia de Gherdëina sce nchinamei l blason de Urtijëi mustrova su doi mazëtes, una redëusa nchin l'an 1908 canche l ie unì mudà cun San Durich y l'eves. L vedl blason fova l blason di nëubli de Augsburg, danter chisc Lienhart von Ortiseit, che ova la gran puscion Ortiseit, dopro per la majera pert Mauriz a Urtijëi. Chisc nëubli dëssa nce avei purtà adalerch l'ert de fé zandli. Do che Josef Runggaldier da Janon ova abinà n stilet de bront tl 1830, cunservà tl [[Museum Gherdëina]], univa desenià tl blason suënz i doi stilec mpé dla mazëtes ntant desmincëdes do che l'ert dl puntl fova jit dojù<ref>[[Edgar Moroder]]: ''L vedi blason de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 66-68.</ref>. == Notes == <references /> == Bibliografia == * [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]] (Malia Obletter): ''N èrt che ie jit perdù te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1987, pl 54-60. * Amalia Anderlan Obletter: ''Fé zandli y puntines'' pl. 224 y ''Fé vëtes y spighëtes'' pl. 225 te ''La vedla massaria da lauré alalergia, te tublà y te cësa''. Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ 1997. ISBN 88 8171 004 8. * [[Ingrid Runggaldier Moroder]]: te ''Ëres tla Ladinia. De artejanes y marcadëntes''.Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 65-77. * Patrizia Ciechi Crepaz: ''L guant dala gherdëina''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 33. * Ulrike Maierhofer: ''Fè zandli''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 131-134. * Monika Kelder: ''Gherdëina y si rujeneda. N articul dl 1807 ora de "Der Sammler für Geschichte und Statistik von Tirol" de J. Steiner, "Pfleger zu Castellrutt"''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 68-79. [[Categoria:Gherdëina|Zandli]] [[Categoria:Ert|Zandli]] [[Categoria:Storia|Zandli]] g30c2zhgv31s08cq7zi6aad725i989d 0 21041 94104 94092 2022-08-01T08:24:35Z Moroder 67 wikitext text/x-wiki [[File:Maria Ursula Welponer.jpg|miniatura|Trei fotos de Maria Ursula Welponer ntëur l 1874-75]] {{Gherdëina}} [[File:Urtijei 1856.jpg|miniatura|Litografia de [[Johann Burgauner|Burgauner]] dl 1856]] '''Maria Ursula Welponer''' da Dëur (Pillwirt, Bihilwirt tlamà sën Hotel Cavallino Bianco), dita Mariëusa dl pech (*1790, †1876) fova na muta de Dominik Welponer (1755-1816) y de Maria Anna Pitschieler (1766-1797). == Paroles danora == Tlo vëniel spiegà la parenteles de truepa families de Urtijëi dant'al dut danter la linees Schmalzl, Moroder Scurcià, Ianesc, Rusina, Fever, Hofer Luis Pech, Hofer Snaltner y d'Alësc. Ora dla linea Hofer dl Snaltner ie duta chësta familie descendentes da una ëila che fova Maria Ursula Welponer. L fova na families de pecs, mulineies, fevri, marcadënc, ferleigheri, artejans, artisć, hotelieres a Urtijëi. [[File:Maria Ursula Welponer de Josef Moroder Lusenberg.jpg|miniatura|left|alt=Maria Ursula Welponer te n pultret de [[Josef Moroder Jumbiërch]] si nepot. |Maria Ursula Welponer te n pultret de Josef Moroder Lusenberg. ]] Tla genealogies classiches, ulache l'inuem vën purtà inant tres l'uem y chël dl ëila vën perdù, vën perdui ncé i liams dla parenteles. Perdrët fossl plu drët che i inuemes vede inant tres l'inuem dl'ëila ajache biologicamënter dà inant l'ëila na masra pert de DNA, che ie nce ti mitocondres, che l'ël y la loma ie for plu segura. Te chësta families udons nce che l fova truepes matrimonesc danter parënc. == Maria Ursula Welponer == Maria Ursula Welponer da Dëur se ova maridà doi iëdesc y ie stata la antenata de truepa persones de Urtijëi: L prim iëde cun 1) Peter Schmalzl (*1785, †1828) °°29.1.1811 A) Linea Schmalzl (Cristl pech). B) Linea Scurcià-Jumbiërch (Maria Anna, Moidl dl pech) marideda cun Vinzenz Moroder da Scurcià. C) Linea Bernardi d'Alësc (Maria Ursula y Alësc Bernardi). D) Linea Vinatzer Rusina ([[Cësa Rusina]]). L segondo iëde cun 2) Cristian Hofer (* 1801; † 1864) °° 27.10.1829 A) Linea Luispech (Oslperg, Pescosta dessëura) == Linea Hofer Snaltner == A) Linea Snaltner (nia descendënc de Maria Ursula Welponer, ma dl fra Johann Hofer de si segondo uem Cristian. Johann Hofer, muliné (*1796 ) fova l fra de Cristian Hofer, pech y fova nasciù a Saubach (bonamënter tl luech Snaltner y da chël vën l'inuem dla familia y dla cësa, che fova dant "Nissl Pech" sun [[Plaza de Sant'Antone|Plaza Sant Antone]] a Urtijëi). Johann Hofer fova maridà cun Maria Rabensteiner de Villanders) cun l fi Franz I (*1839), Franz II (1881), Franz III (1913), Uli. Franz Hofer III à maridà Maria (Mariele) Martiner muta de Conrad che fova un mut de Carolina Moroder muta de Marianna Schmalzl (Moidl dl Pech). [[File:Franz Hofer Snaltner.jpg|miniatura|Franz Hofer Snaltner II (1881-1916). Kaiser]ager, mort a Bulsan cun 36 ani do che l se ova giapà n colp tl fuià blanch ntan la [[Prima viera mundiela|Prima Viera Mundiela]].]] == Descendënc de Maria Ursula (Mariëusa) Welponer == ;Maria Ursula Welponer y Peter Schmalzl - ëi à abù sciche fions * 1) Johann Dominik (* 1812; † 1859) linia '''Marienheim''' y linia '''Fever'''. L mut de Dominik fova Franzl de Ianesc (*1843; † 1924). * 2) Anna Maria (Moidl) (1813-1895) °° Vinzenz Moroder - Linia '''Scurcià'''<ref>Toni Sotriffer: Matie Ploner, maester y ugrister. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 52.</ref>. * 3) Marianna (1815-1870)) Linia '''Rusina'''. * 4) Josef (1817-) maridà cun Ana Hauget. * 5) Maria Ursula (1818-1900) °° Alësc Bernardi - Linia '''Alësc''' Junerëi. * 6) Magdalena (1820), morta da pitla. * 7) Maria Barbara (1821-1903) * 8) Maria Cristina (1823), morta da pitla. * 9) Christian (Cristl pech) (*1825; † 1906) (ambolt der Urtijëi 1881- 1884<ref>[https://www.gemeinde.stulrich.bz.it/system/web/zusatzseite.aspx?menuonr=219371056&detailonr=35845787&%27A=0&sprache=4 Ambolc y sëurastanc de Urtijëi sula plata dl Chemun.]</ref>)°°Creszenz Moroder muta de Gianmatie prima fëna. Terza fëna Rosa Perathoner. Si muta Rosa à maridà Luis Moroder (*1900; † 1992) mut de Batista de Trinadeianesc. Franziska Schmalzl muta de Christian fova marideda cun Vinzenz Vinatzer Sartëur. Si sor Creszenz fova marideda cun Johann Baptist Sotriffer Pedetliva<ref>Toni Sotriffer:''La slata di Sotriffer''. Calënder de Gherdëina 2010, pl.119-124.</ref>. * 10) Alois (1827), tumà tla roia da pitl. * 11) Magdalena (6.8.1828 - 9.12.1909 Villa Venezia) °° Alois Bernardi (Sagmeister †23.1.95) pere y loma de Trina de Ianesc, Linea Trinadeianesc. ;Maria Ursula Welponer y Cristian Hofer (*1802; † 1864) °° 27.10.1829, Vorsteher 1859-1862<ref>[https://www.gemeinde.stulrich.bz.it/system/web/zusatzseite.aspx?menuonr=219371056&detailonr=35845787&%27A=0&sprache=4 Ambolc y sëurastanc de Urtijëi sula plata dl Chemun.]</ref>. Cater mutans y mutons: Franz (1830-1853), Elisabeth (1832-), Elisabeth (1834-1860), Alois (1836-1892) dit Luis Pech. 1) Alois (Luis Pech)°°1845 Lardschneider Josefa (Dëur). Linea '''Luispech'''. == Linea Alësc == Chësta slata ie scialdi granda. L Alexius Bernardi (16.05.1811 a Badia 13.12.1890 a Urtijei 21.04.1846) °° Maria Ursula Schmalzl (24.12.1818 a Urtijei 29.04.1900) * Anna Maria Bernardi (06.05.1847 - 09.02.1883) °° 30.04.1878 Christian Pitschieler (Rescion) (30.08.1843 - 09.10.1912) * Giuani Batista (Johann Baptist) Bernardi (25.09.1848 - 14.05.1908) calighé °° 16.08.1887 Margareth Demetz (14.01.1862 - 30.04.1911) - ''Linea Langgartner; linea Hotel Genziana; Cisca y Gottfried Mëune)'' * Ujep Antone (Josef Anton) Bernardi (08.03.1850 - 08.11.1931) calighé °° 08.10.1883 Filomena Maria Pitschieler (29.03.1856 á 19.04.1928) - ''[[Katharina Bernardi|Trina d'Alësc]]'' loma de [[Stina Walpoth Moroder|Stina Walpoth]] ; ''Skei'' * Franz Bernardi (01.10.1851 - 11.02.1855) * Luis Bernardi (12.04.1853 - 18.03.1914) calighé °° 17.10.1887 Elisabeth Obwexer (08.03.1855 - 02.08.1926) * Madalena Bernardi (08.08.1854 - 25.03.1895) °° 03.04.1883 Tone Runggaldier (da Passua) (11.03.1856 - 24.11.1928) * Marianna Bernardi (25.10.1855) - (31.01.1857) * Vinzenz Bernardi (27.09.1857 - 16.10.1857) * Vinzenz Bernardi (d'Alesc) (10.01.1860 - 07.09.1893) °° 08.06.1885 Johanna Runggaldier (01.01.1863 - 06.01.1937) - ''Linea Benedikt'' * Josef Bernardi (03.01.1864 - 23.10.1936) marangon °° 06.04.1891 Christina Kostner (Pitl Bruel) (06.10.1867 - 13.03.1932) - ''Linea Villa Rosa'', [[Rut Bernardi]] == Linea Fever - Garage Alpino == [[File:Fossa de curtina Schmalzl Fever a Urtijëi.jpg|miniatura|Plata de curtina a Urtijëi dla familia Schmalzl fever.]] Sas dla fòsa nueva curtina a man ciancia. * Anton Schmalzl Fever (* 1842 † 6.6. 1913) ani Schmiedmeister (mut de Johann Dominik Schmalzl - Goldschmied <ref>Edgar Moroder: Manuscrit familia Schmalzl pl. 20.</ref>) °° Cristina Pitschieler Schmalzl (*1842 †2.6.1922). * Johann Schmalzl (*10.12.1983 † 26.11.1950) Schmiedmeister Anna Mahlknecht Schmalzl da Rainel (* 20.10.1885 † 5.3.1977) * Paul Schmalzl Fever (* 9.11.1920 †9.5.2000) * Carmen Schmalzl Rudi Vinatzer de Zenz dl Pech?? == Franzl de Ianesc Marienheim == Franz Schmalzl (*1843; † 1924) mut de Johann Dominick, ferlëigher, che ova fat su l hotel Marienheim. * Josefine Schmalzl (1875-1948) Chritian Delago Tuene Hotel Madonna. * Rosa Schmalzl (1877-1965) °° Eduard Moroder (1876-1913) Lenert, morta a [[Berchtesgaden]]. * Augusta Maria Schmalzl (1880-11944) °°Josef Schieder (nëine de Uli Schieder Hotel Madonna) Ciastel-Tluses. * Siegfried Schmalzl maridà cun Maria Moroder de Leopold sor de [[Vinzenz Moroder-Resciesa|Vinzenz de Resciesa]] y si segonda jurmana, à mandà inant l hotel Marienheim. * Josef Schmalzl Ladinia (1882-1953) maridà cun Maria Stuflesser che fova na muta dl ferlëigher [[Ferdinand Stuflesser |Ferdinand Stuflesser de Petlin]]. * Ludwig Schmalzl Ronc (1886-1982) pere de Franzl Schmalzl °° cun Trina Moroder (de Batista de Trinadeianesc), pere de Harald y Helmuth. * Anton Schmalzl (1892-1986), marcadënt pere de Toni, pere de Eberhard. == Linea Luis Pech<ref>Ildefons Perathoner, manuscrit.</ref> == [[File:Andrea Hofer de Luis Pech cun fëna Maria Kasslatter Gustin.jpg|miniatura|alt= Andrea_Hofer Luis Pech (1874-1973) cun la fëna Maria Kasslatter (1884-1967) Gustin y amez Catarina Senoner Kasslatter de Burdenjeia| Andrea_Hofer Luis Pech cun la fëna Maria Kasslatter (1884-1967) Gustin y amez Catarina Senoner Kasslatter de Burdenjeia loma de Maria.]] * Alois (1836-1892), Luis Pech, mut de Maria Ursula Welponer, °°Maria Lardschneider da Dëur (1844-1909). * Andrea dit de Luis Pech (1874-1973) °° Maria Kasslatter (1884-1967), sor de [[Trina Kasslatter Bernardi|Trina]]. === Linea Oslberg === * Andrea (1909-1991) °° Franziska Kelder de Oslberg (1914-1991). * Andrea (1936) °° Johanna Pitscheider (1940) === Linea Pescosta === * === Linea Sotria === * === Linea Costes === * === Linea Crëusc Plesdinaz === * == Notes == <references/> == Bibliografia == * [[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder]. * [[Guido Insam]]: ''Plaza Sant Àntone-Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 1980. * Judith Walpoth Rifesser: ''Lecurdanzes dia butëighes da plu da giut a Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2001 , pl. 15, 21, 29, 34 y pl. 35-44. * Edgar Moroder: ''La Plaza Sant Antone y ntëurvia zacan''. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 104- * Leo Moroder: ''30 ani streda de zircunvalazion Tresval''. Calënder de Gherdëina 2012, pl. 94-99. * Leo Moroder: ''La roia''. Calënder de Gherdëina 2012, pl. 160-163. * Edgar Moroder: ''La cësa dl Fascio a Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2014, pl. 124-127. * David Lardschneider: ''Hofer dl Snoltner a Urtijëi: na familia de pecs da 150 ani incà''. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 162-168. * Leo Moroder: ''N puech al iede iel sparì, l pra dlongia l Derjon!''. Calënder de Gherdëina 2018, pl. 147-152. {{DEFAULTSORT:Welponer, Maria Ursula}} [[Categoria:Fëna|Fëna]] [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Urtijëi]] 81pbhgzhqkxteia3rukuxv5x0mtsqhb 0 64130 94096 2022-08-01T06:57:49Z Asenoner 208 Redirect alla pagina [[Ert]] wikitext text/x-wiki #redirect [[Ert]] s58yim79aqwa4rjhz7qx3zs6gvslrzj 0 64131 94098 2022-08-01T07:21:37Z Asenoner 208 Redirect alla pagina [[Contea dl Tirol]] wikitext text/x-wiki #redirect [[Contea dl Tirol]] etjvgsxav5ifawrs7azr2c1zctf1j6a 1 64132 94100 2022-08-01T07:33:40Z Asenoner 208 Creata pagina con "Ie rate che te Wikipedia iel for bon mëter ite definizions de la la robes. Ulësses'a magari fé na plata sun cie che ie n zandl? Ajache ie ne sei per ejëmpl nia che che ie zandli y do avëi liet dut l articul ne sei mo for nia cie che i ie. :)" wikitext text/x-wiki Ie rate che te Wikipedia iel for bon mëter ite definizions de la la robes. Ulësses'a magari fé na plata sun cie che ie n zandl? Ajache ie ne sei per ejëmpl nia che che ie zandli y do avëi liet dut l articul ne sei mo for nia cie che i ie. :) 37yykvci0izl5h0xtbk089645681n86 0 64133 94101 2022-08-01T07:34:59Z Asenoner 208 Redirect alla pagina [[Ziplé]] wikitext text/x-wiki #redirect [[Ziplé]] 51hlr8q0u4ni9owux3vbivet116dx7j 0 64134 94103 2022-08-01T07:36:04Z Asenoner 208 Redirect alla pagina [[Ziplé]] wikitext text/x-wiki #redirect [[ziplé]] 2ibh5wp09in753oepks3fm8qi9p9db3