Wikipedia lldwiki https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala MediaWiki 1.47.0-wmf.8 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 2 2735 252249 252079 2026-06-30T22:32:14Z Moroder 67 252249 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = August Valentin |Auter inuem = Gustin Valentin |Foto = |Descrizion foto = |Nasciù/da = Ćialaruns de Badia |Mort/a = |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }} '''August Valentin''', dit nce Gustin Valentin (* 13 de merz 1903 a [[Ćialaruns de Badia]]; † ai 9 de jené 1992 a Urtijëi, fova n [[scultëur]] a Urtijëi. == Biografia == == Ncëries == L ann 1979 à Vinzenz Mussner giatà l'odia d’or per si meric dal Chemun de Urtijëi<ref>''Cronica 1979.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 194.</ref> == Scric == == Notes == <references /> == Bibliografia == https://www.lausc.it/valedes-ladines/val-badia/251-l-ann-1898-tirol-tla-tera-santa * ''Na vita danter y do doi gran viëres.'' Calënder de Gherdëina 1991, pl. 152-175. {{DEFAULTSORT:Valentin, August,}} [[:Categoria:Uem]] [[:Categoria:Artist]] [[:Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[:Categoria:Persona de Urtijëi]] [[:Categoria:Artist ladin]] =================================================== « Jahreswende », lëur de Sepl Senoner de Ronch L scultëur SEPL SENONER DE RONCH Sciche i autri ani ulëssa 1 calënder nce chëst an dlecurdé n artist de Gherdëina. 'L ié danz bele 58 ani che Sepl Senoner de Ronch ié mort; perchël truep jëuni ne '1 arà povester nianca audì numinan, y di vedli che '1 cunesciova mo, ié ënghe la gran pert bele more. Daviadechël ie-1 du- vier de dlecurdé a nosta juventù, chësc jëun plën de talënt y de idealijmo cis aldidancuei ulache '1 pèr che 1 unico ideal sibe 1 scioldo. Sepl de Ronch fova 1 plu vedi fi de bera Tone Senoner da Valantin y de anda Pazifica Senoner de Ronch. Anda Pazifica ova n fra che fova deventà preve dumenican y doi surans che fova jites munighes. N se- gondo fra fova bele mort da jëun y nsci ti fova restà 1 luech ad’ëila. Bera Tone y anda Pazifica s’ova maridà 1 an 1885 y à pa abù 10 mutons, cin mutans y cin mutons. Chinch de chisc ié po bele more da pitli. Restei ié 3 mutons y 2 mutans: Sepl, Giùdita, Luis, Maria y Tone. Sepl, 1 plu vedi, fova nasciti ai 21 de juni 1886. Bele drët da piti messov-1 judé al pere a lauré sul luech y ora de chël a fé chiena. L pere fajova springri, chël fova tei mandli che menova la giames, i braces y 1 sumen- ton, A chisc messova i mutons giavé do ora, taché ite i fii da tré y sfrië. L pere cialova for di fé drët biei y ’l cialova nce che i mutons feje 1 lëur seiche '1 toca, pervia che ’l dijova: sce ëi fesc de bel lëur, po giapa nce 1 verlëigr da '1 vënder plu sauri y ëi mo da ’n fé! Canche Sepl ova 8 ani, a-1 messé scumencé a vardé la biesces. Nsci per trëi insteies ala longia a-1 messé dì per dì levé de scur y pië su per Tramans a vardé y purté sel y léché ala biesces. Do Segra Sacun la- sciove-n de vardé y ’n vendova la biesces. Sepl s'ova nce njinià na tel pitia fauc y cun 11 ani ov-1 bele sià dut 1 diguei via’n Ronch da sëul. Canche Sepl ié stat ora de scola, ie-1 ruà ora da si berba bera Franzl dia Tinderla a mparé a ziplé. Ilô ie-1 pona stat doi inviërnesc. N struf ie-1 nce stat ju da bera Luis da Valantin ja Luca. Doche ’l ié ino ruà a cësa, a-1 scumencià a fé cristc. 'L laurova scialdi a chëi da Stufan y me prësc s'ov-1 fat n bon inuem. I ultimi ani dan ji pra i saudeies laurov-1 nce scialdi per 1 « Merkantilgebàude » de Bulsan che cumprova ju 1 lëur o '1 tulova a cumiscion. Arnold Amonn, 1 directer de chësta sozietà, fova na persona drët saurida y rëidla, y sce ’n ova debujën, dajov-1 nce i scioldi danora al laurant. A chisc ziplova Sepl cristc y Landsknechte. L an 1907 à po Sepl messé ji pra i saudeies y sté sot trëi ani. Do la scola da militèr fov-1 ruà sul Berg Isel y ilô a-1 pedù très ora ziplé. Cul tëmp fova nosc Sepl tan cunesciù ilo che duc ti dijova me plu « Der Künstler vom Iselberg ». Per i cënt ani dala viëres dl Berg Isel, 1 an 1909, ova Sepl fat te trëi mënsc de lëur na gran grupa cun doi saudeies 44 L’oma, anda Pazifica Senoner de Ronch 45 46 L pere, bera Tone Senoner da Valantin che se dà la man, n Bayer y n Tiroler, descendënc de doi populazions che s'ova ntlëuta tan cumbatù. Cun chësc lëur s’a-1 fat tan n gran inuem che truepa zaites ova scrit de biei articuli laudan 1 artist de Gherdëina. Tl medemo tëmp a-1 nce fat n Crist per la Erzherzogin Va­ leria y n saudé tumà per n munumënt. D'utober dl 1910 ié Sepl ino ruà a cësa. Ma ëuramei mussov-1 avëi udù ite che a sté te Gherdëina ne pudov-1 se jvilupé y ji inant sula streda che ’l s’ova metù. 'L ne 1’à nia tenida ora giut, 1 an do d’auton s’a-1 tëut si trëi scarpiei y n valguna fotegrafies de si lëures y se’n ié jit a Viena sul’academia. Mo ilô n’ulov-i nia nsavëi d'1 tò su. Per se lascé seri ite tl’academia messov-n nlëuta avëi fat 8 ani de gymnasium. Ma do avëi mustrà la fotegrafies y i articuli sun si lëures y do avëi passa n ejam, ’l a-i mpo tëut su coche ospitant. I ejames, che univa normal- mënter fac dai studënc tl tëmp de trëi ani, à Sepl fat y passà bele 1 prim an. Chësc ne fova pa me nia zeche da puech, perviache '1 fova ejames sun argumënc belau nueves per ël, seiche la prospetiva, la storia dl stil y l’anatomia. Ma cun gran ulentà y mpëni l’ov-1 fata deçà studian de dì y lauran de nuet per se tré 1 viver. Nsci fov-1 pa me prësc nce sul'academia danter i miëures se davanian plu prëmies: danter chisc 1 « Materialpreis » y 1 an 1914 1 « Prëmi dl'Aca- demia » per lëures fac tl sas. Chësc prëmi s'a-1 davanià cul beliscimo lëur fat te miërmul de Salzburg: n jëun eufà che gëura na funtana. Dl 1914 fova rota ora la viëra y Sepl ié uni tlamà cun i primes pra i saudeies ruan tla Galizia. Do trëi dis che '1 fova ilô, ai 16 d'utober, fov-1 bele unit a mancë dlongia 1 ruf Sam pra la furtëza de Przemysl. Un de Gherdëina ’l à mo udù la sëira dant, ’l fova dut ju y ova na drëta ciera, ’n udova che ’l sentia zeche. Cun si batalion ov-1 messé passé via 1 ruf Sam cula data*). Y bele ilo ov'i abù de gran piërdites. Dlà da ruf s'ov-i po giavà ite, ma i ruse ti ova sëura nuet lascià ite lega ti fosc y do ch’i fova restei per dut 1 dì tl'ega sot al stlupetamënt dl'arteleria russa, ’n fov-1 me plu sëuravivui n cinch o sies. Nsci ova la viëra destudà na vita jëuna plëina de talënt y de idealijmo tl plu bel vester. Ma si spiri vif mo inant très si opres plëines d’amor y sentimënt, y ’l foss na bela cossa, sce zachei se tulëss sëura de fé n iëde na mostra de duc si lëures. Gran pert di lëures fac da Sepl de Ronch ié jic vendui y nsci ruei n pue dlonch ora. Ma purempò pudon-s di d’avëi abù fertuna, pervia che nés ié restedes tlo te Gherdëina n valguna de si plu bela opres. Di lëures che ’l à fat da jëun tlo a cësa y che foa bën duc de lën, nés ié restei n « Lie- ber Augustin », n retrat dl « Vedi Scizer », na « Sant’Anies » y n « Crist ». Te chisc lëures luna ora la scola y 1 mot de ziplé che 'n ova nlëuta a Urtijëi, ulache Sepl ova mparà y che se nspirova al bon scultëur Franz Tavella che fova nlëuta ratà 1 miëur. L « Lieber Augustin », che ié 47 « Jeun che tira n sas », lëur de Sepl Senoner de Ronch 48 sën tl muséum de Gherdëina, ié n tel vedi dala jniapëta, y-a chësc a-1 sapù i dé ite 1 caracter da vagabunt. L retrat di Vedi Scizer ié tratà cun gran sentimënt y esprëscion. Tl Crist, che ié ënghe de zirm, pudon-s udëi si padronanza a traté 1 act y 1 detail. DI tëmp da saudé a Dispruch ié restei tl muséum dl Berg Isel n doi majri lëures, tlo te Gherdëina nés ié restà n piti model de lën de un de chisc lëures. ’L ié 1 model per 1 lëur che '1 ova fat 1 an 1909. Da chësc udon-s che Sepl fajova plu sauri a se ziplé 1 model diretamënter tl lën, seiche '1 univa nce fat nlëuta da gran pert di scultëures de Gherdëina. I miëur lëures po-n bën di che ’l à fat tl tëmp che '1 fova a Viena sul'aca- demia. De chisc lëurs nés ié restei danter 1 auter 1 bel lëur de miërmul « L jëun che gëura na funtana », cun chël che ’l ova trat 1 prëmi dl'Aca- demia 1 an T4, pona n beliscimo pultré de si orna ënghe de miërmul, n « Jëun che tira n sas », chësc fat de ghips, y n valguna plachëtes de lën da pëires y de ghips. Danter chëstes ié la bela plachëta de ghips « Jahres- wende », n vedi che sëurandà l’ëura dia vita a n mut. Na copia de chësta ié tl Kuntshistorisches Muséum de Viena. Tl « Jëun che tira n sas » y te n valgun pultrec che '1 ova mudelà te chësc tëmp po-n custaté na cërta nfluënza da pert de Rodin che fova nlëuta 1 majer scultër dl mont. *) data (la data,-es) = zattera, Flofi. BURASCA Hesc, hesc, tac, tac, uuh, dan, dan! Sul mer s'arleva n teribi urcan, s'ngomba fondes sc'che crêpes giganc y si crestes de ciom ju ti ghëurdli se sfransc. Manacëus I tëune romp ora stlefan, se dejcëria la sëites tarluian, 'I jdrama, y tla furia d'uni elemënt sui gonfes raita, sciblan, I vënt. Hesc, hesc, tac, tac, uuh, dan, dan! Dejlatra na berça va cëntenan, strassuni y pra I temont agrumà I pilot se tëm a uni bot ch'la se'n vede sot. J. K., SUNEL kwu3tfjar9xxrp8zsbco6lvc4esn13d 0 192367 252248 252213 2026-06-30T19:37:04Z Moroder 67 252248 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Basilio Moroder Meune Mariana Runggaldier Passua.jpeg|miniatura|Mariana, Basilio, sciche saudé, Giuani, Anna y Matilde la popa.]] <gallery> Relief Ludwig Moroder Johann Basilio Moroder (1882-1918).jpeg|Reliefs fac dal fra [[Ludwig Moroder|Ludwig]]. Relief de Basilio Moroder fat da si fra Ludwig.jpg </gallery> '''Basilio Moroder''', Johann Basilius, (* [[14 de juni]] [[1882]] a [[Urtijëi]]; † [[4 de setëmber]] [[1918]] a [[Triest]] ie stat n depenjadëur de Urtijëi. == Familia == Si loma fova Creszenza Roilo (1840-1908), muta dl calighè Josef Roilo (1811-1877) che univa da [[La Plié da Fodom|La Plief da Fedom]], l pere Bòlser Moroder Mëune (1827-1895), scultëur de crisć. Ël fova l fra dl scultëur [[Ludwig Moroder|Ludwig Moroder Lenert]]. N auter fra fova Luis Polizai (1877-1934) marangon. I fredesc y surans de Blasio, che Bòlser ova abù dala prima fëna, fova Jacob (1853-1929) scultëur de sepolcri, Maria Magdalena (1855-1905), Josef (1857-1933) moler ta Sodlieja, Maria Filomena (1859-1898), Josef Anton (Tone) (1861-1918) gruntierer sa Vidalonch. Basilio ova maridà Mariana Runggaldier da Passua (1884-1963) na muta de [[Anton Runggaldier |Anton Runggaldier da Passua Junerëi]] y à abù dad ëila Anna (1909-1983) marideda cun Herman Grossrubatscher da Larenzan (1907-1988), Giuani Vernél (1912-1993) moler y Matilde (1914-1980) jita a sté a Roma. Basilio Moroder ie mort, foche l fova stat perjonier di saudëies taliani te [[Albania]], te n spedel de Triest. == Bibliografia == * ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder]. * Elfriede Moroder: ''Cie che savon da cunté de lava Marianna Runggaldier da Passua vëidua Moroder y Pescosta.'' Calënder de Gherdëina 2024, pl. 168-169. {{DEFAULTSORT:Moroder, Basilio }} [[Categoria:Uem]] [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] t43nbavcyuuf8ht0c417xrvbniwqmqy 0 192378 252247 252106 2026-06-30T13:45:50Z Moroder 67 252247 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Sankt Rochus Altar Fonteklaus Lajen.jpg|miniatura|alt=Capela San Roch a [[Laion|Fonteclaus]] Laion dl 1724 cun autere depënt y ndurà da Luis Kostner Moler.|Capela San Roch a Fonteclaus Laion dl 1724 cun autere depënt y ndurà da [[Alois Kostner|Luis Kostner Moler]].]] '''Nduradëur''' o '''nduradëura''' ie n mestier de chiche à mparà a nduré sanc o dantaldut auteresc y fantorum de dlieja. Te Gherdëina ovun scumencià chësc lëur plutosc tert dantaldut canche se à svilupà l'ert sacra tla segonda metà dl 19ejem secul. I nduradëures univa per la majera pert da demez. L piu vedi nduadëur fova bonamënter l badiot '''Oberbacher''' (tudësch per Soraruf y stajova a Urtijëi sa Tadeo. L fova l pere de loma de '''Gili''' y '''Sepl Oberbacher'''. Da i badioc univa nce '''[[Alois Kostner|Luis Moler]]''' (1856-1918). '''[[Josef Barth]]''' (1842-1916)) de Persenon ie stat n moler y duradëur che à derturà la [[dlieja de San Durich]] y la [[Dlieja de San Antone (Urtijëi)|dlieja de San Antone]] l ann 1870 a Urtijëi. L badiot '''[[Iuchin Unterplatzer]]''' (1806-1886) pere de [[Felizita Unterplatzer Moroder]] (1850-1909). '''[[Dominik Holzknecht]]''' (1869-1951) ova mparà da nduradëur ma pona al fat l fotograf sciche truepes moleri da nlëuta. '''Josef Tragseil''' dit l ''[[Schnürlsteig|Schnürl]]'' fova moler y nduradëur y laurova tla berstot de [[Sepl Rifesser]] da Sufan. L cunesciù fotograf '''[[Emil Terschak]]''' (1858-1915), che ova fat la Cademia a [[Minca]], ova nce laurà te Gherdëina sciche nduradëur. '''[[Adolf Keim]]''' (1857-1942) fova unit te Gherdëina canche l ova udù sun na zaita che l univa cris nduradëures. Autri fova l tudësch '''Josef Sontheimer''', che ova maridà Teres na muta dl badiot Taddeo Oberbacher; '''Franz Jirasek''' (chël ova la berstot ju n ch’l Busc); '''Konrad''' y '''Josef Skasa''' ta Pescosta; '''Rudolf Quitta'''<ref>''Nosc iubilar de 100 ani: '''Rudi Quitta.''''' Calënder de Gherdëina 2009, pl. 130-133.</ref> y si muta, si mut Rudi y l mut de chësc; po '''Sepl Pescosta''', '''Nicolo Grossrubatscher''' de [[La Ila]] (chisc doi laurova tla berstot de '''[[Pepi Stuflesser|Pepi Stuflesser senior]]'''); '''Tone Noflaner''' y si mut; l vedl '''[[Carlo Verra sen.|Carlo Verra]]''' (1870-1946), si mut y si muta Trina; '''Clemente Bogo'''. == Notes == <references /> == Bibliografia == * [[Guido Insam]]: ''L or di nduradëures.'' Calënder de Gherdëina 1983, pl. -78-81 * [[Vinzenz Mussner sen.|Vinzenz Mussner]]: ''Na vita danter y do doi gran viëres.'' Calënder de Gherdëina 1991, pl. 175. == Plates cunliëdes == * [[Ert] [[Categoria:Artist]] 6lqkwztdb1zod1dk4flwb07my5bgnn7