Wikipedia lmowiki https://lmo.wikipedia.org/wiki/Pagina_principala MediaWiki 1.47.0-wmf.9 first-letter Media Special Ciciarada Utent Ciciarada Utent Wikipedia Ciciarada Wikipedia Archivi Ciciarada Archivi MediaWiki Ciciarada MediaWiki Modell Ciciarada Modell Jut Ciciarada Jut Categoria Ciciarada Categoria Portal Ciciarada Portal TimedText TimedText talk Mòdul Ciciarada Mòdul Evento Discussioni evento Lengua emiliana 0 126215 1330391 1322963 2026-07-01T23:51:46Z InternetArchiveBot 32808 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 1330391 wikitext text/x-wiki {{NOL}}{{lengua|nom=Lengua emiliana|nom nativ=Emijan|Parnunzia_nativa=|Oltri denuminazziun=Emigliàn, Emiliân|familycolor=yellow|rank=|fameia=[[Lengov indoeuropei]]|nazion=|regolad=|iso1=roa|iso2=|iso3=egl|sil=egl|Stat=[[Italia]]|Rejon=[[Europa]]|Parlant=}} L''''Emilian''' (nom nativ: ''Emijan'', ''Emilian'', ''Emiglian'') l'è ona lengua romanza [[Lenguv galitalegh|gall-italega]]. Formad a soa voeulta di variant, l'è parlad ind la [[region storica de l'Emilia|region storega de l'Emilia]], che la comprend i province de [[Piasenza]], [[Parma]], [[Resg]], [[Modena]], [[Ferrara]] e una quai part de la [[Provincia de Bològna|provincia de Bologna]] (con denter [[Bologna|el sò cap-loeugh]], e fin al fium [[Silar|Siller]], perchè de poeu la scomenza la [[Romagna]]). L'emilian l'è parlad anca in d'una quai part de la provincia de [[Ruvigh|Rovigh]], e precisament in quel'area ciamada la [[Transpadana Ferraresa]], che fina al [[1815]] la fasiva part del [[Stat Pontificio|Istat de la Gesa]] e in de la provincia de [[Mantoa|Mantua]], foeura che per el [[Alt Mantoan|Volt Mantoan]], e anca ind la provincia de [[Cremuna|Cremona]] ([[Casalmagiur|Casalasch]]) e ind i comun de la [[pruincia de Lod|provincia de Lod]] tacad a Piasenza ([[San Ròch al Port|San Roch]], [[Caséli Landi|Caseli Landi]] e [[Guardamèi|Guardame]]<nowiki/>i) L'Emilian l'è anca parlad in Toscana, in tuta la Provincia de Massa-Carrara (indoa a gh'è fort influenze del ligurin) e in vari frazzion del comun de [[Sambuca Pistoiese|Sambuca Pistojesa]]. 'Na koiné emiliana l'è no esistida par secoi, donca tute i variant i gh'han di tradizzion in de per lor, ma di prim proget de koiné e ortografia unifegada inn stad fad a la fin di an 2010 (''Koiné Emijana''). ==Variant dialetai== *'''Grup ocidental''' (cont di carateristeghe [[Lumbard ucidental|insubreghe]], [[Lengua ligür (rumanza)|ligurine]] e [[Lengua piemuntesa|piemontes]]) **[[Dialet piasentin]] **[[Dialèt ultrepadan|Dialet oltrapadan]] (de transizzion cont el [[Lumbard|Lombard]]): parlad in de l'Oltrapò Paves sota de Voghera. **[[Dialet bubies|Dialet bobies]]: parlad a Bobi e in del su territori. **[[Dialet parmesan]] **[[Dialet casalasch]] *'''Grup central''' (emilian pussee pur) **[[Dialet regian|Dialet resgian]] **[[Dialet mudenes|Dialet modenes]] **[[Dialet frignanes]] **[[Dialet carpesan]] *'''Grup oriental''' (cont di carateristeghe [[Lengua rumagnöla|romagnœule]]) **[[Dialet bulugnes|Dialet bolognes]] **[[Dialet argentan]] *'''Grup setentrional''' (cont di carateristeghe [[Lengoa Veneta|venete]]) **[[Dialet ferares]] **[[Dialet mantuvan|Dialet mantuan]] **[[Dialett bàss mantovan|Dialett bass mantuan]] **[[Dialet mirandules|Dialet mirandoles]] **[[Dialet guastales]] *'''Grup meridional''' (cont di carateristeghe [[Toscan|toscane]] e ligurine) **[[Dialet cararin]] **[[Dialet de la Lünigiana|Dialet de la Lunigiana]] ==Esempi de lengua== *'''[[Lumbard ucidental|Lombard ocidental]]''' ([[Noeuva Ortografia Lombarda|NOL]]): El scorbat l'eva rubad de una fenestra un toch de formai; scrusciad in scima a un arbor, l’era ’dree a magnàll, quand che la golp l'ha vedud; la gh'eva propi na fam de lov. **'''[[Dialet paves|Paves]]''': Al crov l'aviva rubaa da una finestra un toch ad furmagg; pugiaa ins la sima de un'albra, l'era lì par mangiàssal, quand la vulp l'ha vist; la gh'aviva propi fam. *[[Dialet cremunes|'''Cremones''']] (mis’c lombard-emilian): El curnàcc l'ìva rubàat da 'na finèstra 'n tòch de furmàgg/furmàj. Pugiàat insìma a 'na piànta, l'éra lé lé per mangiàssel, quand la vulp la l'ha vist; la gh'ìva fam dal bòon. *''Emilian ocidental'': **'''Bobies''': U crov l'eva robä da ona fnestra on toch ad formai. Pugiä en sima a ona pianta, l'era pront a mangiässol, quand ra vulp a l'ha vist: a gh'eva propi ona fam da lu. **'''Casalasch''': Al curnàcc l’äva rubä da ‘na fnëstra ‘n tòch ad furmàj. Pugiäa ‘nsüma a ‘na piänta l’éra lê lê par mangiäa-l, quänd la vulp al l’ha vêst. La gh’äva pròpia 'na bèla fàm. **'''Parmesan''': Al corv l'äva robä da 'na finestra 'n toch äd formai. Pozä in sima a 'na pianta, l'era lì lì par magnärsel, quanda la volpa l'al veda; la gh'äva fam dabon. **'''Piasentin''': Al crov l'äva rubä da 'na finestra un toch ad furmäi. Pugiä in sima a un ärbul, l'era lì par mangiäl, quand la vulp al l'ha vist; la gh'äva dabon fam a bota. *''Emilian central'': **'''Carpesan''': Al corev l'iva tolt da 'na fnestra un p'caun 'd furmai; pugè in sema a 'n älber l'era praunt a magnärsel quand 'na volpa al vdé; la gh'iva dimondi fam. **'''Modenes''': Al corv l'aviva rubä da 'na fnestra un toch ed furmai; apolaiä in dla zema d'un älber, l'era lè lè da magnärel, quànd la voipa al vëdd; l'éra dimondi famäda. **'''Regian''': Al crov l'iva rubä da 'na fnestra un pess ed furmai; pularä in sema a un älber, l'era lé lé per magnärel, quànd la vòulpa al ved; la gh'iva propria la lova. *''Emilian nord-oriental'': **'''Ferares''': Al corav l'eva rubâ da 'na fnestra un pezz ad furmai; pugiâ ad sora 'n arbul, l'era pront par magnarsal, quand la volp al l'ha vist; la gh'eva propria fam. **'''Finales''': Al corav l'iva rubâ da na fnestra un pcon ad furmai; pugiâ in vetta a n'arbul, l'era pront a magnarsal, quando la volp la l'ha vist; la gh'iva propria fam. **'''Guastales''': Al curnach l'ava ciavâ da 'na fnestra un toch ad furmai; pustâ in sima a 'n arbul, l'rra prunt par magnaral, quand la vulp a l'ha vist; la gh'ava fam dimondi. **'''Mantuan''': La curnacia l'eva rubâ da 'na fnestra 'n toch ad formai; pustaa in sima a 'na pianta, l'era prunt par magnarsal, quand la vulp la l'ha vist; la gh'eva propria fam. **'''Mirandoles''': Al corv 'l iva rubâ da na fnèstra un pcon ad furmai; pugiâ in sima a 'n albar, l'era pront a magnarsal, quand la volp la l'ha vist; la gh'iva propria fam. *''Emilian sud-oriental'': **'''Argentan''': Al corv l'eva ciavä da 'na fnestra un con ad furmai; pugiä in veta a 'n ärbul, l'ira dria a magnäral, quänd la volp al vedd; l'ira purassè afamäda. **'''Bolognes''': Al corv l'aveva rubä da una fnestra un pzulen ed furmai; apugiä in vëtta a un alber, l'era drî par magnärel, quand la vaulp al le vest; l'aveva propi una gran sghessa. **'''Centes''': Al corv l'aviva guzzä un pcòn/tòch ed furmai ed 'na fnestra. Pugiä in veta a 'n älber, l'era pront par magnäral/magnärsal, quänd la vaulp l'eva catä, la gh'aviva 'na bela gossà. **'''Comaces''': Al cor'''''<nowiki/>'''''v l'eva rubâ da 'na fnastra un toch at furmaj; apugiâ at sauvra un ärbal, l'ira praunt a magnärsel, quand la vaulp la l'ha vëst; l'ira propri (daveira) afamâ. *''Emilian meridional'': **'''Cararin''': 'L corv i avev robat da 'na fnè 'n toch d' formai; sitat 'nt la zima 'd 'n alber, i er lì lì p'r magnars'l, ma pò la golpa i l'ha vist; a l'avev propi fama. **'''Lunigianes de sora''': Al crou eu rubà da 'na fnestra an toch ad formagg; asdà an cima a 'na pianta, a l'era pront a mangiarsal, quand a 'na gorpa a l'ha vist; a gh'eu propri fama. **'''Lunigianes de sota''': 'R crovo ghi avé robà da 'na fnestré 'n toco 'd formaghio; acovà 'nt la zime 'd 'n arbro, ghi eré lì lì p'r manghiarslo, quand ei ch'la gorpe i l'ha mirà; l'ere davero afamà. ==Esempi de paroll compagn intra i vari lengov romanz de ponent== {| class="wikitable" style="text-align:center;" |- style="background-color:#ABCDEF; font-weight:normal;" | [[Lengua latina|Latin]] || [[Lengua lombarda|Lombard]] || [[Lengua piemontesa|Piemontes]] || [[Lengua emiliana|Emilian]] || [[Lengua rumagnöla|Romagnol]] || [[Lengua veneta|Veneto]] || [[Lengua leonesa|Liones]] || [[Lengua occitana|Occitan]] || [[Lengua siciliana|Sicilian]] || [[Lengua italiana|Italian]] || [[Lengua ligur|Ligur]] |- | factum || fat || fàit || fat || fat || fato || feichu || fach || fattu || fatto || fæto |- | filius || fiö || fieul || fiōl || fiol || fiòło || fiyu || filh || figghiu || figlio || fìggio |- | planum || pian || piàn || piàn || piàn || pian || chanu || plan || chianu || piano || ciàn |- | noctem || nòt || neuit || nòt || nòt || note || nueiche || nuèit || notti || notte || néutte |- | oculus || öcc || euj || òć || òcc || òcio || güeyu || uelh || occhiu || occhio || öggio |- | pessulāre || serà || saré || sarèr || sarèr || serar || pechare || barrar || serrari || chiudere || serâ |- | vetulus || vegg || vèj || vèć || vècc || vècio || vieyu || vièlh || vecchiu || vecchio || vêgio |} {{Lengov romanze}} ==Vos corelade== *[[Lenguv galitaligh|Lengov gall-italegh]] *[[Lengua rumagnöla|Lengua romagnoeula]] ==Ligam de foeura== *[http://www.bulgnais.com ''Al sît bulgnaiṡ''] *[http://www.parmaindialetto.it/Dialetto/Dialetto.html ''Parma in dialetto''] {{Webarchive|grafia=NOL|url=https://web.archive.org/web/20110117190614/http://www.parmaindialetto.it/Dialetto/Dialetto.html |date=2011-01-17 }} *[http://bettolapc.interfree.it/dialetto/dialetto.html ''Dialetto piacentino''] {{Webarchive|grafia=NOL|url=https://web.archive.org/web/20090203015628/http://bettolapc.interfree.it/dialetto/dialetto.html |date=2009-02-03 }} *[http://digilander.libero.it/manuelhood/arzan/arzan.html ''Dialetto reggiano online''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080323135931/http://digilander.libero.it/manuelhood/arzan/arzan.html |date=2008-03-23 }} *[http://www.dialettoreggiano.net ''Dialèt Arşân''] {{Webarchive|grafia=NOL|url=https://web.archive.org/web/20110106013004/http://www.dialettoreggiano.net/ |date=2011-01-06 }} [[Categoria:Lengua emiliana]] icbunrq1dvbsjrcwc6aybsqlxfwrm91 Metropolitana de Charkiv 0 240088 1330392 1272270 2026-07-02T05:57:52Z InternetArchiveBot 32808 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 1330392 wikitext text/x-wiki {{NOLMIL}} {{SBOZZNOL}} {{Infobox trasport publeg |nom = Metropolitana de Charkiv<br>Харківське метро |codex_color = |icona = |imajin = |didascalia = |mapa = |didascalia_mapa = |tipo = Metropòlitana |stats =[[Ucraina]] |territore=[[Charkiv]] |prencepe = |fin = |vertura = 1975 |ultem_slongament = |serrada = |vertura2 = |part_de = <!-- wikidata --> |linie =1 |operador = |operador_vegg = |sit = <!-- wikidata --> |classificazion = |veture = |tipo_veture = |scartament = <!-- wikidata --> |n_stazion =30 |lungeza =37,5 |distanza_media = |durada_percorid = |velocitaa = |passajer = <!-- wikidata --> |libera = |libera_descr = |libera1 = |libera_descr1 = |libera2 = |libera_descr2 = |varie = }} La '''Metropolitana de Charkiv''' (''Харківське метро'' in ucrain, ''Харьковское метро'' in russ) a l'è la [[metropolitana]] che la serviss la cità de [[Charkiv]], la segonda cità de l'[[Ucraina]]. Verta in del 1975, a l'è stada la segonda metropolitana del Pajes e la quinta de l'[[Union sovietega]]. A l'è fada su in stil triangolar sovietegh e l'è partida in trè linie: #[[Linia Cholodnohirs'ko-Zavods'ka|Cholodnohirs'ko-Zavods'ka]] (rossa, verta in del 1975) #[[Linia Saltivs'ka|Saltivs'ka]] (bloeua, verta in del 1984) #[[Linia Oleksiïvs'ka|Oleksiïvs'ka]] (verda, verta in del 1995) == Ligam de foeura == *[https://www.metro.kharkov.ua/ Sit ofizzial] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220310065943/https://www.metro.kharkov.ua/ |date=2022-03-10 }} == Alter proget == {{Interproget}} == Vos corelade == *[[Red di tram de Charkiv]] {{Metro e tram in Ucraina}} [[Categoria:Metropolitane in Ucraina|Charkiv]] fvjc5cqo98pdn9l8izvvgnznk53roak Palazzi Mariinskyi 0 279581 1330393 2026-07-02T09:51:19Z Sciking 7100 Creada pagina con "{{NOLMIL}} {{SBOZZNOL}} [[File:Маріїнський палац в Києві (cropped).jpg|thumb|El Palazz]] El '''Palazzi Mariinskyi''' (in [[lengua ucraina|ucrain]] ''Маріїнський палац'') a l'è un palazzi baroch de [[Kyiv]] fad su in del secol quell de 18 del [[Bartolomeo Rastrelli]] per la [[Lisabeta de Russia]]: de l'independenza de l'Ucraina l'è sed de la presidenza. == Riferiment == *[https://www.encyclopediaofukraine.com/display.asp?linkpath=p..." 1330393 wikitext text/x-wiki {{NOLMIL}} {{SBOZZNOL}} [[File:Маріїнський палац в Києві (cropped).jpg|thumb|El Palazz]] El '''Palazzi Mariinskyi''' (in [[lengua ucraina|ucrain]] ''Маріїнський палац'') a l'è un palazzi baroch de [[Kyiv]] fad su in del secol quell de 18 del [[Bartolomeo Rastrelli]] per la [[Lisabeta de Russia]]: de l'independenza de l'Ucraina l'è sed de la presidenza. == Riferiment == *[https://www.encyclopediaofukraine.com/display.asp?linkpath=pages%5CM%5CA%5CMariinskyiPalace.htm Encyclopedia of Ukraine] == Alter proget == {{Interproget}} fyn2igc31rwf1e79wo0ls3cennfc0yp 1330394 1330393 2026-07-02T09:52:35Z Sciking 7100 added [[Category:Palazz in Ucraina]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 1330394 wikitext text/x-wiki {{NOLMIL}} {{SBOZZNOL}} [[File:Маріїнський палац в Києві (cropped).jpg|thumb|El Palazz]] El '''Palazzi Mariinskyi''' (in [[lengua ucraina|ucrain]] ''Маріїнський палац'') a l'è un palazzi baroch de [[Kyiv]] fad su in del secol quell de 18 del [[Bartolomeo Rastrelli]] per la [[Lisabeta de Russia]]: de l'independenza de l'Ucraina l'è sed de la presidenza. == Riferiment == *[https://www.encyclopediaofukraine.com/display.asp?linkpath=pages%5CM%5CA%5CMariinskyiPalace.htm Encyclopedia of Ukraine] == Alter proget == {{Interproget}} [[Categoria:Palazz in Ucraina|Mariinskyi]] 4u9dx1l264dzn1eummcebibrhga8jmm