Shtip

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11.xsd" version="0.11" xml:lang="rup">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikipedia</sitename>
    <dbname>roa_rupwiki</dbname>
    <base>https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Prota_fr%C3%A3ndz%C3%A3</base>
    <generator>MediaWiki 1.47.0-wmf.8</generator>
    <case>first-letter</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="first-letter">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Special</namespace>
      <namespace key="0" case="first-letter" />
      <namespace key="1" case="first-letter">Discuție</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utilizator</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discuție Utilizator</namespace>
      <namespace key="4" case="first-letter">Wikipedia</namespace>
      <namespace key="5" case="first-letter">Discuție Wikipedia</namespace>
      <namespace key="6" case="first-letter">Fișier</namespace>
      <namespace key="7" case="first-letter">Discuție Fișier</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discuție MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="first-letter">Format</namespace>
      <namespace key="11" case="first-letter">Discuție Format</namespace>
      <namespace key="12" case="first-letter">Ajutor</namespace>
      <namespace key="13" case="first-letter">Discuție Ajutor</namespace>
      <namespace key="14" case="first-letter">Categorie</namespace>
      <namespace key="15" case="first-letter">Discuție Categorie</namespace>
      <namespace key="710" case="first-letter">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="first-letter">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="first-letter">Modul</namespace>
      <namespace key="829" case="first-letter">Discuție Modul</namespace>
      <namespace key="1728" case="first-letter">Event</namespace>
      <namespace key="1729" case="first-letter">Event talk</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Shtip</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74069</id>
    <revision>
      <id>209533</id>
      <parentid>208126</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:51:09Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Latin characters in академи[j]а to Cyrillic</comment>
      <origin>209533</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="38134" sha1="49gd93367togi63ou9rf3i1yevj5t6m" xml:space="preserve">[[Fișier:Shtip, perspectiva.png|miniatura|Shtip dit adzã- una perspectiva dit aer]]
'''Shtip''' – cãsãbã tu partea di data tu [[Machedonia di Nord|Republika Makedunia]], arãspãnditu tu valea ali arãulu [[Bregalnitsa]]. Dupu tsenzuslu dit anlu 2002, cãsãbãlu numira 40016 (43625 cu [[Novo Selo]]) banatori shi este ma marle cãsãbã tu Makedonia di data shi a shaptea cãsãbã di mãrime tu tuta Makedonia. Shtip easte shidintsa di Comuna di Shtip shi centru di Regiunea dit Data. Shtip easte un di ma vecljilj cãsãbadz tu Makedunia. Anlu 2008, sfãntul [[Ayiu Nicola]] fu proclamat ti avigljãtor a cãsãbãlui.&lt;ref&gt;Љ.Ш., „Утре во Ново Село ќе биде отворен музеј со восочни фигури на револуционери“, ''Дневник'', година XVIII, број 5646, петок, 19 декември 2014, стр. 21.

Овој навод се користи двапати во страницава.&lt;/ref&gt;

== Isturii ==
[[Fișier:Coat of arms of Štip Municipality.svg|miniatura|Armã al Shtip]]
Tu documentile scriate, numa [[Astibo]] easte anãfirsita (adusa a-minte), ti prima oara, tu seculul 3 ninte di Hristolui, di la partea a hroniclui antic Polien, cari spune cã tu arãulu Astibo (Bregalnitsa di azã) furã ãncurunats amirãrlji paionits. Alecsandru atsel Protlu, amirã dit Makedunii, apropea la 360 anlu ninte Hristolu, ul anectã aesta teritoria la amirãria makedono-antica. Shtip s-adutse aminte tu seculu prot di eta Hristolui, tu kirolu al Tiberius (14-37 anlu), amirãlui Roman, ca un cãsãbã paionic cu numa [[Astibo]] shi s-adutsea aradã di cãsãbadzlji di ma mare simasii shi mãrimea di alantsãlj cãsãbadz veaclji paionits tu Makedonia di data. Oaminlji di shtiintsã ul localizedzã Astibo tu area di cama veclja partea al cãsãbãlu Shtip di azã, pi vãljurli dit data  miguliljei Isar shi locurli Star Konak, Tuzlia, shi Gorno Maalo. Cãsãbãlu easte ansimnat ca bãnãtoria (населба) shi tu Tabula Poitingemiana (harta antica di seculu 4.), ca un punctu di stamatasire an calea Stobi-[[Pautalia]](Kiustendil)-[[Serdica]](Sufia)&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со карта на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 7.&lt;/ref&gt;.
[[Fișier:Stip-kraiXIXv.jpg|stanga|miniatura|Shtip tu bitisita dit seculu XIX]]
Tu kirolu di [[Anticã|anticã]] amãnatã shi tu ankisita di kirolu di Vizantia, cãsãbiciulu eara cunuscut sum numa [[Stipeon]] icã tu eta dit measi, apropea seculi shase shi shapte, lu poartã numa di azã Shtip. Tu bitisita dit seculul patru shi tu tutlu secul shapte, anda [[Avarlji]] shi [[Slavlji]] anãkisira peninsula [[Balcan|Balcanica]], gogiea di cãsãbadzlji fundats tu kirolu di antica shi Vizantia furã arãkits. Ashi fu shi cu Stipeon. Shtip exista shi tu [[Amirãria al Samuil]], kirolu anamisa di anjli [[976]] shi 1014 shi deapoia fu arãkit di partea  [[Vizantsãlor]]. Tu [[seculu 9]], cãsãbãlu cadzu tu puterea Vãrgarlor, a dupu [[Alumtatorlu la Velbujd]] (Kiustendil), Shtip cãdzu sum iurisdictsii al srbescul suveren [[Stefan Decianski]].

=== Kirolu Otoman ===
Anlu[[1395]], Shtip cadzu sum iurisdictsia Otomana shi  fu kazã, una parte di sangeaclui dit Kiustendil. Dit atumtsea pãnã seculu 17., are multu putsãni scriate documente ti mira a cãsãbãlui Shtip.
[[Fișier:Štip stara razglednica.jpg|stanga|miniatura|Pazarea shi sãhatea tu ankisita di seculu XX]]
Tu ankisita di seculu XVI, cu [[incvizitii espanjola|incvizitsii espanjola]], mare numir di [[Uvrei]] [[Sefadits|Sefardits]] fudzira pi teritoria [[Amirãria Otomana|Amirãrialjei Otomana]], shi una partea di nãsh loara calea cãtrã la Shtip, tsi poate sã veadã di izvurile scrise turtseshtsã di la anlu 1519. Atumtsea Shtip bana 38 familii uvreshti icã 200 di oaminj.&lt;ref&gt;Цацков, Оливер (2013). ''Штип од 1900 до 1912 година''. Скопје: Организација на резервните офицери на Република Македонија. стр.&amp;nbsp;77. ISBN&amp;nbsp;&lt;bdi&gt;9789989211225&lt;/bdi&gt;.&lt;/ref&gt;

Tu  unu documentu  di la anlu 1620, cãsãbãlu easte adus aminti ca centru di episcopat, a tu anlu1661 pitu cãsãbãlu Shtip tricu cunuscutlui scriitor urdinator [[Evli Celebi]]. El ti cãsãbãlu ãngrãpsi&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 4-7.&lt;/ref&gt;:
[[Fișier:Shtip.png|miniatura|286x286px|Mãghulã [[Isar]] tu ankisita di seculu XX]]
&quot; Shtip easte shidintsa a giudicãtorlui cu una tsitatea pi mãyulã tsi-lj lu tsãnea gardul. Tu cãsãbãlu are geamii, hamãmuri, un mare sarai ti cãrvãnj shi un njic arãu. Evli Celebi scriã cã Shtip avea 2240 cãsuri, 24 geamii, shapti techadz, shapte hãnuri, dao hãmãmuri un sarai ti cãrvãnj, unãsprã mectebi shi una [[medresa]]. Tu  cãsãbãlu fu pãzarea avuta cu 450 di duyãnj di zãnatceadz shi di emburi, cu bezistenu ãmplin cu pãrmathia cu mare valoarea di tute shapte pãrtsã dit lumea&quot;&lt;ref&gt;Македонските градови во турско време, Зоран Сенев, Киро Герасимов, Кочани, 2004, стр. 85&lt;/ref&gt;.

Conzulul Ghalikescu Bojur are ãnsemnata ca tu cãsãbãlu, la anlu 1800 avea di la trei pãnã la patru njilje di banator&lt;ref&gt;Стојмилов, А., (2005), Социоекономска географија на Република Македонија, ПМФ, Скопје&lt;/ref&gt;.

Tu anlu 1689, tu kirolu anda era polimlu anamisa di Austria shi Turkia, Shtip fu anãkisit di Austroungarlji, ma anlu 1691 iara fu deadaura anãkisit di Turtsãlj. Tu kirolu di aestu polem, mare parte di Shtip fu surpat. 

Cãndu intra tu cãsãbãlu, Alumtatorlji sum comanda al generalui Picolomini, prota tsi featsirã li arãkira banatorlji shi deapoia ul apreasira.

Dupu aista tranjipsire, Shtip nu putu s-ascoala pãnã la seculu XIX dupu tsi iara s-toarna tu lutseafirlu dit ma nãinte. Cunuscutlu balkanologu dit Frantsa Ami Bue (1794-1881), ãl vizitã Shtip tu mesea dit seculu XIX shi spuse cã easte un cãsãbã hrisusit, cu apropea 20 000 di bãnãtori, cari ma multu dit giumitatea eara crishtinj. Un cãsãbã cu una ciarshii arhundã, cu mushate giamii, multu shoputi publitsi shi aclo nãinti. Tu kirolu atsel Shtip eara un centru cultural shi economic tu Makedunii dit Data. Avea multu zãnãiatciadz cari lucra cu keali, adra paputsã, avea zãnãetciadz cari lucra cu amalãmã, alti adra talari shi multu alti meserii. Shtip avea shi mare emburlãki cu afhioni shi avea zãnãetcii ts ãl spãstrea pirpiruna&lt;ref&gt;Македонските градови во турско време, Зоран Сенев, Киро Герасимов, Кочани,2004,стр. 86&lt;/ref&gt;.

Anlu 1830 eara disfapta prima sculia pi limba slava shi anlu 1868, di partea al Iosif Kovacev (1839-1898 ) eara disfapta prota sculia ti dhascalj. Niscãntsã anj ma amanat, la anlu 1872, ahurhi cu lucru prota sutsata ti dyivãsire &quot; Deiatelnost &quot;. Tu ascãpata secului XIX, di la anlu 1894 pãnã la 1896, tu sculia adrata Novo Selo ca dhascal lucra Gotse Delcev, un ideolog cari s-alumta ti  una minare natsionala shi trã libertatea dit Turkii&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 9-10.&lt;/ref&gt;.&lt;ref&gt;Историја на Штип&lt;sup&gt;&amp;#x5B;''мртва врска''&amp;#x5D;&lt;/sup&gt;

Овој навод се користи двапати во страницава.&lt;/ref&gt;


'''Polimi Balcanici shi Polimlji Mundiali'''

Tu kirolu di [[Polimlji dit Balcan|Polimli dit Balcan]], reghiolu di Shtip eara ocupat di armatiile ali Vurgaria shi Sãrghia ashi cã sinirlu icã linia ti demarcarea anamisa di daule armate eara trapta pisti arãulu Bregalnitsa, ashi cã Shtip shi hoarile di stãnga partea di arãulu eara sum ocupatsia vurgareascã, a teritoriile di nandreapta di arãulu eara ocupats di la Sãrghii.

Mira idyia lu stihisi  populul dit aeshtsã pãrtsã shi tu kirolu di [[Protlu Polem Mundial]]. Anamisa di 58000 di suldats cari eara mobiliziats di tuta Makedunia, avea shi multsã di Shtip cari loara partea pi multu alumtãri cum suntu: Crivolac anlu1915-1916, Dobrugea anlu1916 shi [[Sinirlu machedonichescu]] di la anlu 1916. Anamisa di aeste lãhtãrii tsi li aduse Protlu Polim  shi multe lãngoari mulipsitoari furnjisira ashi cã malaria, tifus, hulerã, influentsa hispanicã. 
[[Fișier:Statsiunea Stip.png|miniatura|Statsiunea Shtip]]
Tu ankisita di [[Doulu Polem Mundial]], dzua 6.di avril, anlu1941 Shtip fu bombardat di ghermanikeshtili aeroplanj cari azbuirara di bazile dit Vurgarii. Eara pugudita sala dit adrarea fiscultura ( Sokolana) iu eara statsionats dao ciete di soldats ali Amirãria Yiugoslavia, deapoia loclu tsi ãl angãna Isar shi tute cãsurlji di anvãrliga ashi cum shi spitalja dit cãsãbãlu&lt;ref&gt;Штип чествуваше за загинатите во шестоаприлското бомбардирање“. Дневник. 6 април 2013. Посетено на 2017-06-10.&lt;/ref&gt;. Pi 7 avril anlu 1941 tu cãsãbãlu intrã una formatsia di soldats ghermanadz, a dzua 18. dit avrilu idyiulu an, di la partea  Ghermanadzlor, la eara lipsita a Vurgarlor s-intrã tu Makedunii cu armata alor&lt;ref&gt;Филов, Кире (2011). ''Политичките и економските промени во Штип и Штипско низ архивската документација: 1944-1946 година''. Национална Установа - Универзитетска Библиотека „Гоце Делчев“ - Штип. стр.&amp;nbsp;13. ISBN&amp;nbsp;&lt;bdi&gt;9789989147722&lt;/bdi&gt;.&lt;/ref&gt;. La [[26 avril anlu1941]] Vurgãrlji ul aputrusira Shtip shi conducara  puterea a lor arãkiteascã. [[Uvreilji]] di Shtip ( 551 membri di la 131 familia ) la [[11 di martsu anlu1943]] furã egzilats tu [[conts-lager Treblinka]], iu fãrã di altu tuts eara vatãmats. Mash shapte ishi putura s-ascapã di moartea. Diunãoara dupu deportarea Uvreilor, fashistsãlj lu surparã mãhãlãlu alor, cari s-afla tu centrul singur di cãsãbãlu, u surpara shi sinagoga, sculia shi alti obiecti&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 9-10 и 40-41.&lt;/ref&gt; &lt;ref&gt;Евреите умееја да заработат и од она што другите го фрлаа“, ''Дневник'', година XIX, број 5715, петок, 13 март 2015, стр. 9.&lt;/ref&gt; [[Anlu 1944, 8li di Sumedru]] Shtip fu liberat di partea ali alumtatorlji ti libertatea cari s-alumta contra fashizmolu. Partea loara apropea 2000 di soldats, alumtator. Tu kirolu di ocupatsia 814 banatori  sh-lj kirura bana di cari 88 tu polemlu, atselj cari deadira keptul contra fashizmolu.

'''Gheografia'''
[[Fișier:MKD muni nonn(Shtip).png|miniatura|Locatsii ali Comuna Shtip tu Makidunii]]
Shtip s-aflã tu mesea-partea di [[Makedunia di Data]].  Ashtirnat este pi 13,5 km shi s-aflã pi analtsime di 300 di metre pisti nivelul dit amare. Cãsãbãlu este ampãrtat tu cama multu mãhãladz, cum suntu [[Levatsite]] shi [[Desnatsite]] cari suntu arãspãndits pi stãnga shi ãdreapta parte dit njiclu arãu [[Otinja]], tu alui parte dit ãnsus. Shtip s-aflã anamisa dit ohturlji Isarot, Merite shi Cumlacot. Arãulu Otinja cari este mash 3 km lungu,treatse pitu centrul dit cãsãbãlu shi lu anparta pi dao pãrtsã. Anaghiore(tut ashi), shi arãulu [[Bregalnitsa]] s-tradze pi ninga di Shtip. La [[Novo Selo]], la ascapitata dit cãsãbãlu, arãulu Otinja s-vearsã tu Bregalnitsa. Novo Selo este una parte di Stip tsi s-aflã la sud(not), tu arãstoacã ali Bregalnitsa, trãsh sum Isarot, pi calea tsi neadzi ti [[Radovish]]. Ma-nclo dit Novo Selo s-aflã Kejovitsa Maalo icã Mãhãlãlu Kejovitsa, iu suntu izvurlji di apã caldã cari ãlji cljamã Lãgi. Caldureatsã ali apilji agiundze  dit la 58 pãnã la 62 graduse&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 8-9.&lt;/ref&gt;.

'''Mãhãladz'''

Centrul este ashtirnat di la centrul economic pãnã la bisearicã. Isarot este un mãhãlã tsi este arãspãndit pi anifurlu dit maghula Isar. Ma multsãlj dit banatorlji dit mãhãlãlu Radanschi Pat suntu [[ghiftsã]]. Alti cama veaclji mãhãladz suntu: Star Konak, Cadidere, Tuzlia, Gorno Maalo shi [[Novo Selo]].

Di cama nãili mãhãladz cari suntu adrati dupu [[Polemlu Mundial II]] s-aleg: Osmi Noemvri, Senjac, Prebeg, Duzlak, Peltekovo Imanje, Babi, Levatsi, Desnatsi, Makedonca, Balcansca, Suitlac, Aftocomanda, Prolet, Jeleznicica shi alti.


'''Populatsia'''

Dupu tsenzuslu di anlu [[1519]] cari fu tu [[Sangiaclu dit Kiustendil]], Shtip anumira apropea 2.700 di banatori icã 201 familia ãnturtãhãlãseasca, 6 mãhãladz di crishtinj cu 333 di familii shi un mãhãlã di uvrei cu 15 di familii. Anlu [[1797]], Shtip anumira 3.000 di bãnatori, a anlu [[1807]] dublu. 

Anlu [[1837]] tu Shtip bãna chiola 17.000 di oaminj, a anlu [[1899]] avea apropea 20.900 di banatori.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 40 и 46.&lt;/ref&gt;

Dupu tsenzuslu dit anlu [[2002]], cãsãbãlu Shtip (fãrã [[Novo Selo]]) anumira 40.016 di banãtori. Deadun cu populatsia di Novo Selo, numirlu di banãtori easte 43.652, di cari 38.323 (87,85%) suntu [[Makedonji-slavi]]

'''Grupi ethnici'''

Dupu tsenzuslu di anlu [[2002]], cãsãbãlu Shtip (deadun cu [[Novo Selo]]) anumira 43.652 banãtori shi easte tu grupatsii di cãsãbadz di mesea tu marimea shi easte a shaptea cãsãbã tu marime tu [[Republica Makedunii]].&lt;ref&gt;Стојмилов, Александар; Апостоловска - Тошевска, Билјана (2016). ''Социоекономска географија на Република Македонија'' (PDF) (II доп.. изд.). Скопје: Природно-математички факултет. стр.&amp;nbsp;91. ISBN&amp;nbsp;&lt;bdi&gt;9989-668-50-7&lt;/bdi&gt;.&lt;/ref&gt; Tuts banatori di Shtip s-aleg dupu ethnia. Ashitse, 38.323 ( 87,79%) suntu Makedonj slavi, 887 (2,01%) suntu Turtsã, 2.184 (5%) Ghiftsã, 12 (0,03%) Arbineshi, 1727 (3,96%) Armãnj, 272 (0,64%) Sãrghi, 11 (0,03%) Boshnjats shi 246 (0,56%) alti.&lt;ref&gt;{{Наведена мрежна страница|url=http://www.stat.gov.mk/publikacii/knigaX.pdf|title=Попис на Македонија|date=2002|publisher=Завод за статистика на Македонија|accessdate=23 август 2016}}&lt;/ref&gt;


Limbile tsi suntu zburate tu Shtip suntu: limba makedono slava 38.846 ( 88.99%), limba turtseascã 1825 ( 4,18%), Armãneashte 1.431 ( 3,28%), limba ghifteascã 1.146 (2,63%), limba sãrbeascã 214 (0.49%), limba dit Bosna 5 (0,01%), arbinisheascã limba 4 (0,015), alti 181 (0,41%).

'''Relighia'''

Tu Shtip suntu aprukeate cama multu grupe relighioase.

Crishtinj ortodoxshi are 39.127 (89.63%)

Muslimanj 3.145 (7.20%)

Crishtinj catolits 74 (0.17%)

Protestantsã 5 (0.01%)

altsã 1.301 (2,98%)

== Economii ==
Dupu [[Doulu Polem Mundial]]  Shtip criscu tu un centru ti industria ti textil tu [[Makidunii]] cu 60 confectsii iu lucreadzã aproapea 6000 di lucrãtori.

Ashi, tu anlu [[1952]] ankisia s-lucreadzã fabricã ti textil &quot; Makedonka&quot;, cu 60 lucratori,  mash trei anj cama amanat, aestu numir sã sculã pi 1.224 lucratori. Anlu [[1987]], cãndu fabrica eara tu chipita di aljei egzistarea,  numira 5.900 di lucratori, cu tsi &quot;Makedonka&quot; s-featse cã un semnu ti pricunushtire ali industriiljei tu Shtip. Anlu [[1962]] s-fundã nica una fabricã ti stranje ti alãcsire-&quot;Astibo&quot;, cu 119 di lucratori. Anlu [[1972]] tu fabrica &quot;Astibo &quot; lucra 2000 lucrãtori, a anlu [[1987]] avea 4.800 di lucratori.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 46&lt;/ref&gt; 

Shi azã industria ti textil easte un stumbu tu economii di Shtip ashi cã tu anlu [[2011]] tu industria ti textilu lucreadzã 5.610 lucrãtori tsi easte 40% di tuts lucrãtori tu Shtip ãntregu. Dupu aspardzearea ali [[SFRY]], ghigantili di vãru kiro , &quot;Makedonka&quot; shi &quot;Astibo&quot; shi elj s-asparsirã shi dit nãsh azvumura multe nale njits shi particulare fabrits ti textil, Apropea 58. Nai ma cunuscute suntu: &quot;Semak Fashion Company&quot;, &quot;Textail Logistic Macedonia&quot;,&quot; Albatros&quot;, &quot;Mavis&quot;, &quot;Modena&quot;, &quot;Gratsia&quot; shi alte.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 13, 25 и 46.&lt;/ref&gt;

Shtip are shi developatã industria ti paputsã  cu nai ma marea fabricã ti paputsã &quot; Bargala&quot;. Are sh-andau cama njits firmi ti adrarea paputsã. Di alantile lumãki industriale ma developate suntu  industria ti hranã, telecomunicatsiunea, ti adrarea cãsuri shi cãljuri, ti adrarea yin shi aclo nãinti.

Are shi andaoa hoteli cum suntu: &quot; oaza&quot;, &quot;Izgrev&quot;, &quot;Garni&quot;, &quot;Kim&quot;, shi &quot;Vago&quot;. Tu aestu contecstu di turizmolu ahãrdzita easti s-adutimu amintea shi lucrarea ali  banja &quot;Kezhovitsa&quot;. Tu Shtip ãnregistrate suntu apropea 4.387 di firmi. Cama mãri shi cunuscute suntu:&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 16 и 24.&lt;/ref&gt; &lt;ref&gt;Стпански развој во Штип&lt;/ref&gt;

Fabrica ti untulemnu &quot;Brilijant&quot;

Tselarlu ti yin &quot;Ezimit&quot;

Tselarlu ti yin &quot;Imaco&quot;

Fabrica ti biuturi nialcoholi &quot;Sinada&quot;

Fabrica &quot;Makpromet&quot;

Fabrica ti paputsã &quot;Mar Eva Mar&quot;

shi multi alti


'''Cultura, sport, educatsii shi administratsii'''


'''Cultura'''


Anlu [[1924]] ti prota oara tu Makedunii, s-dizvãrtã una [[opera]]. Atsea eara opera &quot; Paljaci&quot; cari tu redactsia al cunuscutlui  mizcologu di Rusia [[Sergei Mihailov]] eara bagata pi sciena Shtip.

Di la anlu 1989 pãnã adzã, Ximedru easte measlu cãndu tu Shtip s-dizvãrteashte festivalu ti muzica contemporara, cunuscut ca [[&quot;Makfest&quot;]] . Tut ashi , di la anlu 1987 tu cãsãbãlu ca una di ma interesantile manifestatsii easte  shi festivalu [[&quot;Veara Culturala di Shtip&quot;]], ( Shtipsko Kulturno Leto ). s-dizvãrteashte di la Alunaru pãnã Augustu tu centrul cultural [[&quot;Atso Shopov&quot;]]. Festivalul ti giez muzicã &quot; Astibo&quot; easte organizat cathi an tu comuna a tinjirlor. Tu sonea, cathi an ,  la 8 Ximedru ,s-dizvãrteashte manifestatsia gastronomica &quot;Pastrmailiada&quot;.&lt;ref&gt;Cultural Manifestations“. 2007-09-13. Посетено на 2007-09-13.&lt;/ref&gt;


Cama importante institutsii culturale tu Shtip suntu:&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 11.&lt;/ref&gt;

Museulu

[[Teatrul popular]]

Biblioteca natsionala shi universiteta

Centru ti cultura &quot;Atso Shopov&quot;

Casa a tinjirlor

Galeria ti artã &quot;Bezisten&quot;

Arhivlu di stat


''Muzeulu'' easte fundat anlu 1950 ca una institutsia di cãsãbã, a anlu 1953 criscu tu Museu di tuta regiunea di Shtip. Tu alui domenu are cama multu colectsii shi fonduri di [[arheologia]], [[isturii]], [[ethnologii]] shi [[artã contemporara makedunikescã]]. Tu complexul a muzeulu Anevi-Gocievi easte astãsita expozitsii arheologica cu pisti 1200 di exponati di chirolu [[neolit]] pãnã la [[seculu XVIII]].&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 36-37.&lt;/ref&gt;

Teatrul al populor ankisi cu lucru anlu 1951 shi protslji redactori eara dhascalji cari adra spectaculi cu elevlji alor. Di atumtsea pãnã adzã  teatarlu are adrate pisti 300 di premiere shi pisti 5000 di spectaculi reprizate. Ansambul a teatarlui are vizitata pisti 100 di cãsãbadz tu Makedunii shi tu xeani, a spectaculile  lji au vidzuta pisti un milion di mutritori.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 37-38.&lt;/ref&gt;

Biblioteca natsionala shi univerziteta &quot;Gotse Delcev&quot; tradze ãrãdãtsinjlji dit anlu 1872, cãndu esnaflji dit Shtip cu agiutorlu alor di donare cãrtsã di alor          biblioteke  personale, lu agiutara disfatsearea ali casa ti dhyivusire &quot; Dejatelnost&quot;. Anlu 1941.  ãlu bãgarã numa &quot; Gotse Delcev&quot;, shi anlu 1946 ãncriscu tu una biblioteca moderna cu numa Biblioteca al populor &quot; Gotse Delcev&quot;, cari di la anlu 2003 lucredzã cã una institutsii natsiunala. Tu structura ali ashtiljei biblioteca lucredzã  clublu literar &quot;Scãnteaua&quot;, ashi shi sala ti dhyivusire Yalikescã tu una colaboratsiunea cu Centrul cultural Frantsuzescu dit [[Scopia - Principal shi nai ma marle cãsãbã tu Makedunii, centru administrativ, politic,cultural. S-aflã la nord dit statlu.....|Scopia]].&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 38-39.&lt;/ref&gt;

Centrul cultural &quot;Atso Shopov&quot; easte adrat anlu 1979 shi are 3100m², di cari 410 m² pricad tu partea di stsena. Centrul are una mare sala cu 615 di scamni shi una njicã sala cu 120 scamni.Tu structura a Centrului ti cultura  suntu activi: Studio ti drama, studio ti artã shi Orkestrul di harmonicã. Cathi an Centrul easte nicukir la apropea 130 di evenumenturi culturali di domenlu ali muzica, artã, literatura shi cama tribune shi aclo nãinte. Nai ma cunuscute manifestatsii traditsionali cai suntu tu organizatsii ali Centrul suntu: &quot;Doxa a poetlui&quot; bienale ti cundiljusire(zugrapsire), Festivalu &quot;Macfest&quot; shi alti.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 39.&lt;/ref&gt;

=== Sport ===
Shtip are un club ti futbal - &quot;Breggalnitsa&quot; shi stadiumlu a clublui easte cu capatsitet di 6000 di mutritori. &quot;Bregalnitsa&quot; easte fundat anlu 1921.  Shtip are shi alti cluburi ti futbal cum suntu &quot;Babi&quot; shi &quot;Astibo&quot;. Altu club easte shi clublu ti basketbal &quot;Gotse Delcev&quot;. Tu Shtip activi suntu shi clublu apehlivanlor,  &quot;Balkanets&quot;, cari are amintata multe trofei, clublu ti box &quot;Bargala&quot;, clublu ti ping-pong cari easte club ali Univerzitatea &quot;Gotse delcev&quot; shi aclo nãinte.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 15.&lt;/ref&gt;

'''Educatsii'''

Cãsãbãlu are tsintsi sculii primari:

[[SP &quot;Slavejko Arsov&quot;]]

[[SP &quot;Dimitar Vlahov&quot;]]

[[SP &quot;Vancio Prke&quot;]]

[[SP &quot;Tosho Arsov&quot;]]

Are shi shase liceiuri:

[[Ghimnazia &quot;Slavcio Stojmenski&quot;]]

[[Sculia ti medicina &quot;Iane Sandanski&quot;]]

Sculia ti electrotehnicã shi sculia ti mayirii &quot;Kole Nehtenin &quot;

[[Sculia ti textil &quot;Dimitar Mirsaciev&quot;]]

[[Sculia ti muzica &quot;Serghei Mhailov&quot;]]

[[Sculia ti ficiori cu vãrã niputeari(handicap) &quot;Iscra&quot;]]
[[Fișier:Bezistenlu Shtip.png|miniatura]]
Anlu 2007 tu Shtip eara disfapta shi ãnkisi cu lucru a patrua Univerzitatea tu Makedunii- [[Univerzitatea &quot;Gotse Delcev&quot;]]. Univerzitatatea aesta la anlu 2012, conzistedzã di 13 facultati cu apropea 16000 di studentsã. Sum aumbra dit univerzitatea lucreadzã aesti facultati: Facultatea ti shtiintsã naturali shi tehnica, Facultatea ti shtiintsa educativi( facultatea di pedagoghia), Facultatea di filologhia, Facultatea ti agricultura, Facultatea ti informatica, Facultatea ti juridistica, Facultatea ti economii, Facultatea ti  musica, Facultatea ti medicina, Facultatea ti tehnologia, Facultatea ti electrotehnica, Facultatea ti machine shi Facultatea ti turizmu shi biznis logistica. Sum bratslji ali Univerzitatea s-aflã shi mam multi institutsii shi centuri: Centrul ti colaborarea anamisa di univerzitãtslji, Centrul ti anvitsare electronicã, Centur ti developare shi cariera, Centru ti relatsiile publici, Centru univerzitar ti sport chi cultura, IT centru, Institutlu ti arheologia shi isturii, Institutlu ti gastronomia shi dieteticã shi Institutlu ti informaticã.

Ca naimare cãsãbã, a di priuna shi centru dit Makedunii dit data, Shtip easte shidintsa ali Casa gudicara Printsipala shi di Apelatsii

=== Arma &quot;Ayiu Nicola&quot; ===


Doxa a sfãntul ayiu Nicola, cari este proclamat ca avigljator al Shtip, anlu 2008 , anãkisi una traditsii, a oaminjlor cari au data contributsii ti cãsãbãlu di iu trag arãdãtsina, shi di tuta regiunea di anvãrliga, s-lj si da Arma &quot;Ayiu Nicola&quot;. Oaminj a curi la este data aesta pricunushtirea suntu:

[[Arhiepiscoplu dit Ohrda shi Makidunikescu Stefan]]

[[Mitropolitlu Ilarion]]

[[Sashko Kedev]]

[[Metodi Cepreganov]]

[[Srgian Kerim]]

[[Nikola Gruevski]]


'''Monumenti culturali shi istoritsi'''


'''Tsitati Isarot''' este semnu principal ali Shtip di iu s-veadi una panorama  mushata pi tutlu cãsãbã. Tsitati s-aflã pi mãyulã tsi ãl poarta idyia numa shi este 120 di metre pisti punctul iu arãulu [[Otinja]] s-vearsã tu [[Bregalnitsa]]. Pi ohtul s-aflã monumenti dit kirolu di la seculu 2. pãnã la seculu 6. Are armash    

shi cumats di vãrã bazilica dit kirolu dit seculu 6. Tu alumtãrlji tsi li avea amirãlu di Vizantia, Vasili al Doilea, el ãl arãki tsitatea cari atumtsea ãl purta numa Stipeon. Cãndu Shtip cãdzu sum Turtsãlj, tu kiro di naiputsãn di daosute di anj, tsitate eara ufilisita ca bilekea turtsescã. 

Ashi cum ãl videmu tsitatea dit adzã tradze arãdãtsina dit [[seculu 14.]] Tsitati eara di dao pãrtsã. Una parte, cu lundzime di vãrã160 di metre shi lardzime di 20 metre, eara castelu shi nica una parte economicã cu lundzime di 250 di metre shi lardzime di 50 di metre. [[Anlu 2009]], developati suntu 30 di metre lungu tunel tsi sã dutse di la arãulu pãnã la chipita di mãyulã. Cu aesta developare sã martirisedzã leghenda cã Shtip eara anãkisit di osmanliili pritu un tunel nicunuscut cari tritsea sum Isarlu. Dupu spunerea al [[Evli Celebi]] tu alui memoari, cum shi similar are spusa shi Giagi Kalifa cã tu seculul17, Isarlu eara ermuxit.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 9 и 28-29.&lt;/ref&gt;


'''Cula-Sahatea''' di Shtip probabil easte adrata anvãrliga di [[anlu 1650]], shi astãdz ea este un monumentu cultural sum protectoratlu di kivernisa. Dealihea sahatea di cu prota eara una cula cari eara sculata tu atsel kiro shi tu atsol loc ta sã lu aveagljã tutiputa a vãrnui bei turtsecu  a curi numa nu putem sã lu shtim. 

Di cu prota cula avea njits firidz di iu arca tufeki shi unã balconea strimta, a una suta di anj ma amanat eara bãgatã sahatea. [[Anlu 1934]] una partea di cula eara surpata.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 29.&lt;/ref&gt; 

'''Geamia ali Medin Pasha''' s-aflã pi un ohtu, pi partea di not di [[arãulu Otinja]]. Adrata este anlu 1882 pi loclu iu s-afla biserica crishtineascã, Ayiuiljao Prufitlu. Idyiulu an bisearica eara surpata di Turtsãlj shi pi thimeljurli di bisearica eara fapta giamia. Bisearica eara cunuscuta ca Biserica ali papa Steriu, mutata di Konstantin Deianovici [[anlu 1381]].&lt;ref&gt;„епархија“. Архивирано од изворникот на 2022-04-15. Посетено на 2013-02-24.&lt;/ref&gt; Pi ninga di giamia s-aflã groapa al pãshãlu Husa Medin.

Tu chentrul di Shtip s-aflã '''Bezistenlu'''. Ma nãinte aestu obiect eara una pazare anvãlita ma astãdz easte una galeria di arta. Nu are informatsii egzacte cãndu easte mutat Bezistenlu ma sã pare cã tradze alui arãdãtsina dit seculul 16. icã seculul 17. Tu kirolu di polemlu anamisa di Turkia shi Austria eara surpat. Adrat este di vãrtoasa kiatra shi tu analtsimea are trei pãrtsã di cari ultima analtsimea este una cupola. Anuntru are trei udãdz shi una mare cupola, a pi stiznjilj are njits firidz.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 30.&lt;/ref&gt;

'''Puntea al Emir Kiuciuc Sultan''' s-aflã tu intrata a cãsãbãlui, adrat este [[anlu 1672]]. Tu kirolu di Protlu Polim Mundial, pisti puntea singura tritsea sinirlu tsi ãl ampãrta cãsãbãlu pi una parte sãrbeascã (ãndreapta parte di Bregalnitsa) shi parte vãrgareasca (stãnga parte di Bregalnitsa).&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 32.&lt;/ref&gt;

Tu Novo Selo, tu uborlu ali biserica [[St.Maria]], este localizata sculia iu di la anlu 1894 pãnã la anlu 1896 dhascal eara [[Gotse Delcev]]. Azã sculia easte renovata shi aclo s-aflã rectoratlu ali Universitatea &quot;Gotse Delcev&quot;. Pi una stizma di sculia, atsea cari easte ashutsata cãtrã la biserica, are un reljef ca suveniri al Gotse Delcev.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 31.&lt;/ref&gt;

Tu Shtip are shi monumenti di cama nãu kiro. Un di atselj easte Monumentul Memorial ti alumtãtorlji tsi kirura bana tu Polemlu al Doilea Mundial. S-aflã la partea di data al Isarot. Monumentul easte adrat anlu 1974, di arhitectul [[Bogdan Bogdanovici]]. Apropea di casa iu s-afla muzeulu este localizat Monumentul a [[Uvreilor]], mutat anlu 1985 ti adutseare aminte al Uvreilor cari eara deportats tu conts-lagerile. Monumentul este di artistul [[Metodi Andonov]]. Shi tu sone, doxea al soldatslor cari dedira bana tu polemlu di anlu 2001,monumenti mutati are tu loclu cljimat Suitlic shi tu uborlu di casarna di  Shtip.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 40-42.&lt;/ref&gt;

'''Bisearits'''&lt;ref&gt;Јелена Павловска, Наташа Ниќифоровиќ и Огнен Коцевски (2011). Валентина Божиновска (уред.). ''Карта на верски објекти во Македонија''. Менора - Скопје: Комисија за односи во верските заедници и религиозните групи. ISBN&amp;nbsp;&lt;bdi&gt;978-608-65143-2-7&lt;/bdi&gt;.&lt;/ref&gt;

Tu Shtip shi ãnvãrliga di Shtip suntu registrate pisti 300 di bisearits, a pirifanja a cãsãbãlui easte Bisearica [[&quot; Ayiu Nicola&quot;]] iu s-aflã shidintsa ali Eparhia di Bregalnitsa. Bisearica easte adrata di Andrea Damianov pi loclu iu s-afla una cama veaclja bisericã di la [[anlu 1341]]. Dupu scriarea tsi s-aflã pisti intrata printsipala, bisericã fu completata shi adrata la 10 di Mai anlu 1867. Nuntru  este pozitsiunat multu avut iconostas cu multe ahãrdzite icoane.

Pi iconostaslu printsipal are 67 icoane , a pi iconostalu di partea di nord are 16 icoane.Nai ma multu di icoanile suntu zuyrãpsite anlu [[1890]] di partea al [[Dimitar Papradishki]]. Anlu 1990 tu udãdzlji di bisericã easte disfapta una [[galeria ti icoane]] zugrãpsite di cunuscuts zugrafuri di kirolu anamisa di seculile 17. shi 19. Tut ashi tu galeria aesta minate suntu multu cãrtsã veaclji, crutsuri dit asime, scafe ti fatseare adetslji dit bisearicã, curunj ti ãncurunare, shi alte lucre cu simasii sacrala.  Tu partea di not di aesta galeria are 29 icoane di seculul XVIII shi s. XIX zugrãpsite di : Giko di hoara [[Osoj]], Constantin shi [[Petre Novev]] di [[Tresonce]], [[Krste Zugraflu]] di Veles shi altsã. Tu partea di ascapitata di galeria are 32 icoane di seculuXIX, zugrapsite di [[Danail Kotsev]] di Shtip shi di alti zugrãfuri. Tu partea di nord di galeria s-aflã31 icoanã adrate di [[Petre Novev]], [[Isaia Debarlia]], [[Konstantin Andonov]] sh-altsã.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 32-33.&lt;/ref&gt;


Bisearica Ayiu Spas este localizata di stãnga partea di arãulu [[Otinja]]. Sã mindueashte cã este mutatã di voivoda Dimitar anlu [[1369]]. Protile freski cu cari fu zugrapsitã aesta bisearicã nu mata suntu sãstsãnute shi deadaora eara zugrãpsitã anlu [[1601]] di partea a zugraflui Iovan.

Bisearicã [[Stã Maria]] este nai ma mushata bisearicã di opuslu al [[Andrea Damjanov]], localizata este Novo Selo, shi cum sã spune fu adrata 31 di anj. Tu intrata di partea di not, pisuprã, are un semnu di cari putemu s-anvitsãmu cã bisearicã fu renovata anlu 1850. Are un mare iconostas cu 90 icoane. Anlu [[1972]] tu bisearicã este adrata una galeria ti icoane shi nãsa anumira 132 di adãrãminturi di artã adrati anamisa di 1861 shi 1866 anlu di zugraflu [[Stanislav Despotoschi]] dit [[Samocov]].&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 34.&lt;/ref&gt;


Bisearicã [[Ayiu Arhanghiel Mihail]] s-aflã pi calea tsi sã dutse cãtrã la Isarot. Mutata easte tu prota giumitatea di seculu 14 di iyumenlu Hrelja icã anlu 1334 eara alikita la [[Hilandar]] di partea al [[amirãlu Dushan]].&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 35.&lt;/ref&gt;

Bisearicã [[Ayiu Joan]] este localizata pi ãndreaptã partea di arãulu Otinja, mutata anlu 1350 cu agiutor di [[Jovan Probishtipovic]]&lt;nowiki/&gt;i tu chirolu cãndu loclu atsel eara tu puterea a [[dispotlu Oliver]]. Di zugrãpsiile originale azã sã mutrescu mash andao fragmente ashi cum easte frescã al amirãlu Constantin shi amirãroanjã Elena pi stizma di not ali bisericã.&lt;ref&gt;Општина Штип, ''ШТИП - ТУРИСТИЧКИ ИНФОРМАТОР, Со мапа на градот''. Штип: Општина Штип, 2011, стр. 35.&lt;/ref&gt; 

Bisearica Ayiuiljau mutata easte anlu 1381 di Konstantin Dejanovici sho alikita cãtrã la manastirlu Hilundar. Anlu 1882, di partea a turtsalor, aesta bisearica eara surpata shi pi thimeljurle di idyia bisearica eara mutata giamia al pashãlu Husa Medin. 

[[Ayii Constantin shi Elena]]. Anlu 2013 la 02. di Cirishar fu agudit thimelju ali ishtei bisearica. S-aflã diunãoara ninga monumentul al exilatslji slavomakedonj di partea a Makiduniiljei tsi s_aflã tu Grtsii di azã.&lt;ref&gt;''Поставен камен темелник за нова црква во Штип''&lt;/ref&gt;  

'''Geamii'''
; Cadin Ana Geami  
; Geamia al Husamedin pasha 


'''Locuri arheologitsi'''&lt;ref&gt;Коцо, Димче (1996). ''Археолошка карта на Република Македонија''. '''II'''. Скопје: Македонска академија на науките и уметностите. стр.&amp;nbsp;446. ISBN&amp;nbsp;&lt;bdi&gt;9989649286&lt;/bdi&gt;.&lt;/ref&gt; 


[[Astibo]] cãsãbã di kirolu Roman

[[Babite]] eta di her

[[Isar]] tsitatea di seculu di mesea

[[Kemer]] acvaductu roman

[[Tuzlia]] necropola romana

== Медиуми ==
Штип има различни [[:mk:Медиум|медиумски]] установи. Првата приватна [[:mk:Телевизија|телевизија]] во [[:mk:Република_Македонија|Македонија]] (и во поранешна [[:mk:Југославија|Југославија]]) беше формирана во овој град од [[:mk:Миле_Кокотов|Миле Кокотов]] во [[:mk:1989|1989]] година. Оваа приватна телевизија беше наречена „[[:mk:ТЕКО_ТВ|ТЕКО ТВ]]“ но, денес повеќе не постои. Во Штип, активни телевизиските станици се „[[:mk:ТВ_Ирис|ТВ Ирис]]“ и „[[:mk:ТВ_Стар|ТВ Стар]]“.

Штип има и повеќе [[:mk:Радио|радио]] станици, меѓу кои се истакнува „[[:mk:Канал_77|Канал 77]]“, првата приватна радио станица која има проширена мрежа низ североисточниот дел на [[:mk:Земја|земјата]]. Други поважни станици се &quot;[[:mk:Радио_Штип|Радио Штип]]&quot;, радио '[[:mk:Angelsfm|Angelsfm]]' и непрофитната радио станица „УГД-ФМ“ која работи во состав на Универзитетот „Гоце Делчев“. Во градот се печати локалниот весник, „[[:mk:Штипски_Весник|Штипски Весник]]“.&lt;ref&gt;{{Наведена мрежна страница|url=http://iris.com.mk/|title=Тв Ирис|accessdate=2009-02-18|archive-date=2009-02-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20090228180556/http://iris.com.mk/|url-status=dead}}&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;[http://www.radiostip.com.mk/ Радио Штип]&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;{{Наведена мрежна страница|url=http://www.cerenja.com.mk/|title=Радио Черења|accessdate=2008-03-05|archive-date=2011-04-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20110415011316/http://www.cerenja.com.mk/|url-status=dead}}&lt;/ref&gt;

== Штип како тема во уметноста и во популарната култура ==


;

[[Category:Câsâbadz di-tu Republica Machidhuneascâ]]</text>
      <sha1>49gd93367togi63ou9rf3i1yevj5t6m</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>SMC &quot;Dimitar Mirasciev&quot; Stip (Sculia di mesi dit comuna Stip )</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74097</id>
    <revision>
      <id>209534</id>
      <parentid>209175</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:51:17Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Cyrillic characters in model[а]ri to Latin</comment>
      <origin>209534</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7642" sha1="okk2xq20cmp2mg49fefijoy53omqbbm" xml:space="preserve">'''Tu comuna [[Shtip]]''' existeadzã 5 sculii di mesi shi atsea:  Eali suntu:

* SOU “ Slavcio Stoimenschi” ghimnazii-litseu
* SOU “ Jane Sandanschi” sculii ti meditsina
* SOU “ Kole Nehtenin” sculii ti electro-mehanic shi adrari mãcãri-chelneri
* '''SOU “ Dimitar Mirasciev” sculii ti prilucrari textil'''
* SDU “Iskra” sculii ti ficiori cu ahorghiea lipsituri

== SMC “Dimitar Mirasciev” ==
SMC “[[:mk:СУ_„Димитар_Мирасчиев“_-_Штип|Dimitar Mirasciev]]” easti fundata - acãtsã cu lucru nica di la anlu 1953 ti lipserli a fabricãljei di atumtsea ti toartseari bãmbac/bumbac-Makedonka, cãnãscutã  anamisa di lucrãtorlji ca Predara-Toartsitoarã. Prota s-dishclisi sectsia ti turtseari bumbac a dapoea ti tsãseari tsãsãturi di bãmbac (bumbac), shi ti ambupseari tipuseari/bãgari vulã a tsãsãturilor.  Dupã vãrã chiro s-acãtsã s-toarcã shi sinteticã curatã icã misticatã cu bambac ti proportsii 70:30. Tu ahurhita anjilor 80 di eta 20 s-dishclisi shi pogonlu ti tsãseari dzins material shi confectsii ti cuseari stranji di dzins. 

Prota tu sculia s-prãxirea shi edutsirea scular ti tehnea toartseari, tsãseari, ambupsear shi tipuseari a tsãsãturilor shi lucãrtori ti cuseri stranji (ti confectsii). Nvitsarea eara cu 2 shi 4 anj.

Anlu di sculii 1978/79 s-dishcljisi tehnea ti mpliteari pi machinã a anlu di sculii 1982 shi tehnea ti modelari a stranjilor.  

Cum s-dutsea reformili videts ma nghios. 

== Reformi tu sistemlu di educatsii a sculiiljei ==
Di atumtsea pãnã azã sculia tricu prit multi reformi. Hronologic reformili s-featsirã ashi:

* Anlu di sculii 1953/1954 ahurhi ca sculii industrial ti ananghili  a fabricãljei ti turtseari bambac di atumtsea cu tehnea toartsitor shi tsãsãtori,
* Anlu di sculii 1956/1957 s-trasformirã tu sculii di textil tehnica ti anangilii a fabricãljei di atumtsea “Makedonka”,
* Anlu di sculii 1961/1962 s-transformã tu sculii ti prãxseari shi educatsii cadri di zãnate di textile cãnãscuta ca sculii tsentrala ti textil,
* Anlu di sculii 1978/1979 intrarã nau reformi tu locu di 2 anj s-adrã ãnvitsari cu trei anj
* Anlu di sculii 1981/1982 sculia ti prota oarã amintã patron tu numa a protlualumtãtor “Vidoe Smilevski-Bato”  a di la anlu di sculii 1993/1994 amintã altu [http://dmirasciev.edu.mk/%d0%b4%d0%b8%d0%bc%d0%b8%d1%82%d0%b0%d1%80-%d0%bc%d0%b8%d1%80%d0%b0%d1%81%d1%87%d0%b8%d0%b5%d0%b2/ patron] tu tinjiljia a revolutsionarlui - “Dimitar Mirasciev”,
* Anlu di sculii 1998/1999 s-verificã sh-ti zanatea  ti prilucrari a cheljlilor a di anlu di sculii 1999/2000 ti lucrari a cheljlior cama exact  tehnicean ti adrari pãputsã,
* Anlu di sculii 2004/2005 dupu reformili educatsii ti tehnii, sculia s-verificã ti educatsii cadri di tehnea lucrari cu textil shi chelj, ti profili ti educatsii cu 4 anj-Tehnicean ti konfectsii, Tehnicean ti textile shi Tehnicean ti adrari pãputsã,
* Di la anlu di sculii 2011/2012 tu sculii intrã nica un profil ti educatsii cu 4 anj cu numa Opertator pi computer ti confectsii,
* Anlu di sculii 2014/2015 intra shi educatsi cu 3 anj dupu adrati reformi a planurlor ti ãnvitsari-didactic,
* Di la anlu di sculii 2019/2020 acãtsarã nauã reformi tu sculii di mesi ti tehnii cu nauã kvalificatsii shi nauã planuri ti ãnvitsari compatibili cu biznis sectrolu. Ca nauã kvaлificatsii suntu: Tehnichean ti dizeinari a stranjilor, Tehnicean ti modelari a stranjilor shi Tehnicean ti adrari/cuseari stranji,

== Crishtearea shi scãdearea a sculiiljei ==
Naima bunili dzãli a sculiiljei eara anjlji 80, 90 di seculu 20 shi prota dekada a seculuii 21, cãndu ãnvitsa vãrã 1200-1300 di scular tu 43 di clasiru cu 34 shi mansus di sculari tu unã clasã.

Atumtsea tuts scularlji dupu dipisearea a sculiiljei cari nu s-dutsea la vãrã fаculatati diunãoara intra tu lucru tu unã di fãbritslji di atumtsea &quot;Machedonca&quot;, &quot;Astibo&quot;, &quot;Politex&quot;.

Cu dishclidearea a univerzitetlui ”Goce Delciev” shi loarea unã parti di binaea a sculiiljie, intereslu-sinferlu a ficiorlor ti tehnea textil dzuã-di-dzuã scãdea.

Ti aestã scãdeari au vinã shi biznismenjli cari li menagerea konfectsii. Tu atsel chiro s-lucra cãti 10-12 di sãhãts, sh-lãcrãtolji s-dutsea prota, a trea shi a daua alãxseari.

Ti anaghili a univerzitetlui malju dzã u loarã tutã binaea. A sculiiljei lji armasiri mash un patimat cu 5 odai (clasuri), unã ducheani-ateljie ti realizari a practicãlei a scularlor, salã ti sport shi cantselãri administrativi.

== Direktori Manegeri a sculiiljei ==

* Protlu director a  Centarlui ti sculii di textil eara Nicola Tsatscov (mortu) di la anlu 1961/62
* Di 01 martsu anlu 1968 pãnã la anlu 1999 director fu Metodi Trpkov (mortu) apropea 30 di anj.
* Putsãn chiro directoarã  fu shi Slavca Saltirova (moartã).
* Di la anlu 2000 pãnã 2003 directoara fu Tsvetanca Krasici,
* Optu mehi director fu shi Stanoico Deianovschi.
* Dit andreu 2003 ti directoara u bãgarã Anita Monev, cari fu dau mandati (moartã). 
* Dit 14 di shcurtu 2014 ti directoara vini eara Tsvetanca Krasici shi fu pãnã 17 di brumaru 2017.
* Di la 17 di brumaru director fu Deian Donevschi (tora easti Inspector ti nvitsãturã).
* Di la 10 di schurtu ti drectoara vini Katitsa Kostova (armãnã).
* Di la  14 di yinaru directoarã esati Marina Varadinovsca.

== Profesori armãnj ==
Protlu armãn cari lucra tu aestã sculii ca vigljitor-strãjaer-apurãtor di noaptea a sculiiljei eara Ghiorghi Ghiorghiev (Gogu al Colimari di Stimeltsi).

Protlu dascal Armãn tu aestã sculii earã Saltir Mihaljov (cu sculii superioarã ti textile) tora mortu, 

Dit Yizmãciunj 1981 ti profesor vini Vasil Kostov (Vasilj al Pusa), prot armãn cu diplomã di facultati di textil-Inginer di textil. (toa tu penzii).

Dit Yizmãciunj 1988 ti profesor vini Vangha Mushevska (Naumova) protã armãn cu diplomã di facultati di textil-Inginer di textil. (toa tu penzii). 

Dit Yizmãciunj 1991 vini  Catitsa Costova shi ea cu diplomã di facultati di textil-Inginer di textil. Tu un mandat fu shi directoara a sculiiljei.

Putsãn chiro ca profesori lucrarã shi Zoran Shterjov, Zojica Mitreva, Stojanche Shterjov tuts armãnj shi Jasmina Gunjova cãnãscutã cãntãtoara nu armãnã, mãrtatã pi armãn. 

Zoica Mitreva shi Stojanche Shteriov predivea limba Franciezã. S-adutsem aminti cã profesoara Zica Mitreva easti shi unã di uatorlji a cãrtsãlor ti nvitsari &quot;Limba shi cultura a armãnjlor&quot;  dit clasa III - IX  ti nau anj educatsii primarã.

Zoran Shteriov eara professor  pi naima egzactã sientsã-Matematicã a 

Jasmina Gunjova eara profesoarã pi materiali di tehnea di textil (inginerã).

Vasil Kostov madan profesor, dit shcurtu 2010 anlu pãnã tu cirishear 2022 eara shi agiutor a directorlui / director agiutãtor.

Comuna di Shtip cafi an cu ucazea a evenimentului &quot; Dzuúa mondialã a dascalui 5 di Sumedru&quot; proclameadzã nai bunj dascalj di tutili sculi. 

Ti anlu di sculii 2015/2016 eara proclamatã profesoara Catitsa Costova  a 

Ti anlu di sculii 2018/2019 eara proclamatã profesoara Vanghia Mushevska 

== Cãnãscuts oaminj tsi dipisirã sculii aestã ==
Sculari cari ãnvitsa tu aestã sculii shi s-featsirã mãri oaminj suntu:

* Draghica Zendelkovska profesoara la facultatea di meditsina Skopia.
* Igor Jordanovski professor la facultatea di tehnologi-Scopia.
* Vangha Kuzmanovska (armãna profesoara la facultatea ti textil Shtip.

Sh-multsã altsã cari s-featsirã mãri biznismenj tu Makedonii di nord icã nafoara di statu.

== Tsitãts ==

# http://dmirasciev.edu.mk/

[[Categorie:Shtip]]</text>
      <sha1>okk2xq20cmp2mg49fefijoy53omqbbm</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Obiectul al Capetan Misha</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74179</id>
    <revision>
      <id>209537</id>
      <parentid>207072</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:51:42Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Cyrillic characters in easti[е] to Latin</comment>
      <origin>209537</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="11308" sha1="tghmxfv0ti2bgvqno0bcgfr34ahb8s9" xml:space="preserve">'''Obiectul al capetan Misha''' eastie unã di nai ma cãnãscutili constructsii cari dateadzã di la eta nausprã ãn Beligrad, tu cari s-aflã Rectoratlu a Univerzitatiljei din Beligrad shi unã parti di Facultatea ti filozofii. S-aflã pi strada Platsa a studentsãlor (Студентски трг) nr.1 shi easti construatã tu chirolu di la anlu 1857 pãnã la anlu 1863, dupu planurli al arhitectului di Ceshca Ian Nevola. Di cãndu s-dipisi cu protseslu di constructsii, capetan Misha aestu obiectu lu deadi ca durutinã a patridãljei a lui ti scupadz educativi. La anlu 1863 tu obiectul eara bãgat scamnul a Mariljei sculii, a azã unã giumitati di obiectul easti scamnu a Univerzitatiljei din Beligrad, a tu alantã giumitati di obiectul s-aflã Catedra ti limba sãrbeascã di la Facultatea ti filologhii, Seminarlu ti sectsia vizanticã gãrtseascã ti Studii clasitsi cum shi Seminarlu ti Veacljea etã, sectsia ti Istorii di la Facultatea ti filozofii.   

== Istoriat ==
Tu chirolu cãndu eara adrat, pi Obiectul ca monumentu arhitectonic, s-ciudusea tuts bãnãtori ca eara un di nai ma luxuzili shi nai ma analtili constructsii ãn Beligrad. Easti adrat pi ninga hotelu di atsel chiro &quot;Imperial&quot; cu cari lu adra bairul di obiectili publitsi pi platsa printsipalã din Beligrad - Marea pãzari. Construarea alushtui obiectu multu aproapea di strada al Cnez Mihailo, cari exact tu atsel chiro eara tu protses di regulatsii, u ãnsemnã alãxearea tu moduslu di construari shi minduearea arhitectonicã cari eara dominanti tu sfera di constructsia ãn Beligrad, tu atsel chiro. Arhitectura alushtui obiectu marturiseashti ti transformatsii a cãsãbãlui Beligrad, cari di njic cãsãbã oriental, ahurhi s-creascã tu metropolã europeanã cu structurã modernã urbanã shi cu obiecti reprezentativi.  

== Scupolu a obiectului ==
[[Fișier:Kapetan_Mišino_zdanje,_Beograd,_04.JPG|dreapta|miniatura|280x280px|Descriptsii &quot;Misha Anastasievich ti a lui patridã&quot; ]]
Arhitectura a obiectului easti misticãturã di stiluri cu elementi gotichi, romantichi shi di renesansa cu deorativ prilucrati fasadi. Pi fasada, di partea shutsãtã cãtrãParcul univerzitar s-aflãsculptura Apolo (di nandreapta parti) shi Minevra (di nastãnga parti). Tu atsel chiro, obiectul al Capetan Misha eara nai ma mushatlu monumentu ãn Beligrad.  

Aestu obiectu numa u amintã dupu numa a nicuchirlui cari lu adrã, capetan Misha Anastasievich, cãnãscut parmateftu cu sari shi nicuchir pi multi vapori. Titula &quot;capetanlu pit Dunab, Anastasievich u amintã di cnezlu Milosh Obrenovich, ca semnu di tinjii cãtrã a lor colaborari shi uspitsãlji. Palata easti adratãdupu planurli al arhitectul Ian Nevola di Ceshca, cari tu momentul di construarea u avea functsia injinjer printsipal responsabil ti enterier internu. Lucãrli ti construari a obiectului li adra constructorlu Iosif Shtainlehner. Protlu scupo al Capetan Misha eara obiectul s-lu adarã ca Palatã ti preacljea cari lipsea s-hibã vãsiljeadz - a lui hilji Sara shi Giorge Caragiorgevich. Ma, la anlu 1859, Adunarea Svetoandreia adusi detsizii s-lu toarnã Cnezlu Milosh ta s-hibã vãsilje tu Sãrbi, shi ashitsi cafi unã nãdii ti yinearea pi potesi al Caragiorgevich cãdzu tu apã (armasi fãrã bazã).     

Nica cãndu s-construa, obiectul eara taxitã ti scamnu a ma multilor institutsi culturali shi eucativi ali Vãsilia sãrbeascã di tu atsel chiro, shi tu el diunã oarã dupu dipisearea a constructsiiljei scamnu aflarã Marea sculii, dupu atsea Litseulu, Ministeriatlu ti educatsii, Realca, Biblioteca popularã, Muzeilu popular shi alti. Pi ninga atsea, aula ofitsialã alishtei palatã eara loc iu s-fãtsea importanti evenmenti istoritsi: tu palata, la anlu 1864 shedintsã avea Parlamentul; la anlu 1868 tu aestã palatã easti tsãnutã adunarea ti fundari a protãljei asotsiatsii a injinjerlor tu Sãrbii; tu a ljei aulã ofitsialã, la anlu 1875 easti bãgatã shi prota expozitsii arhitectonicã shi copii di freschili di manastirili sãrbeshtã di eta medialã, cari u organizarã Mihailo Valtrovich shi Dragutin Milutinovich.   

== Caracteristichi decorativi ==
[[Fișier:Kapetan_Mišino_zdanje_5.JPG|stanga|miniatura|300x300px|Fasada a obiectului al Capetan Misha]]

=== Fasadã ===
Avutili elementi decorativi pi fasada, a curi origina poati s-caftã tu stilurli vizantitsi, gotitsi shi di prota faza di renesansa, priadusi bãnãtorlji din Beligrad s-ciuduseascã pi aestu obiectu, a palata anamisa di elji eara cãnãscutã sum numa &quot;palata dit Venetsii&quot;. Tu ahurhita, timeljurli alishtei palatã eara cu formã di rectangãl, cu dau pãrtsã ahorghea ampãrtsãti cu ahorghea trem ti intrari (vestibil) pi etajlu di ãnpadi, shi aulã ofitsialã pi a doilu etaj. Ta s-aibã romanticã tu colorili pi fasada, multu priadusi contraslu a buieilor di amalãmã shi galbina buiau pit tuta palatã shi ancadratili firidz shi detali adrati tu teracota. Simetria pi obiectul s-veadi di atsea tsi fasada easti ampãrtsãtã pi trei pãrtsã cu partea di mesi (rizalã), cu actsentuatã cãrunã cãtrã ciatia shi parti ti observari cari s-aflã nai ma andzeanã pi obiectul, a niheam ma anghios, di nanaparti ari rizali. Tu partea di mesi, cari easti nai ma reprezentativã parti di fasada, ampãrtsãtã cu njits giumitati di stuburi (lizeni) cari s-dipisescu cu cãrunj cãtrã ciãtia, s-ampartã firidzli (bifore) adrati dupu moduslu di giumitati tserclju, ca atseali dit Venetsii.    

=== Detali ===
Repertoarlu decorativ a fasadãljei, pi ninga frizurli di orghilji arcadi shi antica decorativã tu nai ma analtili locuri, u adarã dau amplini sculpturi tu nishili, simetric bãgati di dauli pãrtsã a intratãljei printsipalã tu analtsimi di protlu etaj. Sculpturili &quot;Apolon cu lira&quot; shi &quot;Minevra cu sulitsã shi apuratorlu&quot; cu a lor tematicã shi simbolicã spunea ca va s-hibã zbor ti obiectu cari va s-aibã valoari artisticã, educativã shi shtiintsificã, nica cãndu eara tu fazã di constructsii. Sculpturili, cum shi medaljonili cu motivili di alji pisti intrata suntu adrati di nicãnãscut autor. Decoratsia unicã di plasticã pi fasada printsipalã a obietului easti shi un di avigljeatili ca raritet seamni a Printsipatlui Sãrbia, cari s-aflã tu medaljonlu pisti firida di a doilu etaj, cum shi dau medaljoni di nanaparti pi cari easti scriat anlu cãndu s-dipisi constructsia a obiectului adrati cu teracotã. Multili detali adrati di teracota shi di alti materiali industriali spun ca nicuchirlu a obiectului eara multu avut, di ispeti ca atseali materiali tu chirolu cãndu s-adra obiectul putea s-hibã adusi mash di tu xeani. S-pistipseashti ca exemplarili di obiectul al Capetan Misha suntu adrati tu Viena icã Peshta, cu cari Sãrbia tu atsel chiro avea nai ma buni relatsii culturali shi artistitsi. Pãrtsãli di fasada adrati di cheatrã, nai cama multu decoratsia a conzolilor pi bãlconili shi arcul cu cari easti anvarligatã ushea ti intrari, suntu adrati di cheatrã di teritoria ali Sãrbia. 

=== Obiectu ti observari ===
[[Fișier:Kapetan_Mišino_zdanje,_Beograd,_03.JPG|dreapta|miniatura|250x250px|Obiectu ti observari pi ciãtii]]
Obiectul al Capetan Misha, pi ninga mushuteatsa tsi u avea, trapsi angatan a calitorlor shi cu a lui analtsimi. Ca nai ma analtu obiectu ãn Beligrad, cari u tsãnu atsea titulã pãnã tu ahurhita a etãljei yinghits, s-ufilisi shi ti adrari obiectu ti observari cari 120 di jgljoati s-mutã pisti platsa shi da posibilitati nai ma ghini s-veadã Beligrad shi loclu anvãrliga di cãsãbãlu&quot;. Tu cula, di tuti pãrtsã adratã cu yilii - paviljon, dzua tutã shi noaptea, avigljatorlu cari avea posibilitati ninti el s-lu veadã antreg Beligrad di atsel chiro, cu mari trompetã lji informa oaminjlji ti astindzeari foc, cara s-duchea ca iuva ari apres foc. Aestu obiectu di yilii s-ufilisea tut pãnã la anlu 1919, di ispeti ca ahurhirã s-ufiliseascã telefonili shi informarea cu trompetã eara nieficasã shi nãstricut lucru.   

== Nau vidzutã ==
Definitiv volumenlu cubic tu formã di anclis bloc cu ubor di nuntru, s-pari ca obiectul lu amintã la anlu 1905, cãndu Marea sculii criscu tu Univerzitati din Beligrad. Di ispeti ca s-lãrdzea lipsiturli shi programili educativi a nauãljei fundatã Univerzitati, udadzli cari li avea tu obiectul al Capetan Misha nu eara duri ti dipiseari cu calitati a tutulor lipsituri educativi.  Dupu lãrdzearea a obiectului, pi ninga atseali tsi existeadzã, s-aflã shi trei sectsii di Facultatea tehnicã. Ciasurli ti arhitectura s-tsãnea shi tu partea di nuntru a uborlui, iu tu ahorghea ti atsel scupo adrat atelje, studentsãlji lji anvitsa arhitectul Branco Tanazevich. Un chiro pi aestu obiectu s-afla shi antena experimentalã ti telegrafii fãrã cablu, cari eara bãgatã dupu ideia a constructorlui shi profesor Giorge Stanoevich.    

=== Renovari ===
[[Fișier:Први_светски_рат_у_Београду_47.jpg|dreapta|miniatura|277x277px|Aspartu obiectul tu chirolu a Protlui polim mundial]]
Di ispeti a taxiratiljei shi avuta istorii ali beligrad shi Sãrbia, obiectul ala Capetan Misha ma multi ori cãti niheam eara surpat. Cãndu eara bombardat Beligrad la anlu 1862, cãndu obiectul nica eara cu schelã, Sãrghilji lu ufilisea aestu obiectu ti ascundeari, shi ti atsea pi el eara adratã znjii di gãgoashili ãnturtseshtsã. Tu chirolu a polematilor anamisa di Sãrghilji shi Turtsãlji (1876-1878) s-ufilisea ti lipsiturli a polimlui, a nai ma mari znjii avea tu chirolu a Protlui polim mundial, cãndu mari parti di stãnga parti a obiectului eara surpat. Mari renovari shi nali constructsii a obiectului suntu adrati anamisa di anjlji 1919-1921.   

=== Monumentu cultural ===
Multsã anj aestu obiectu, ca protã palatã di chirolu di europa medialã ãn Beligrad, lu tsãnu epitetlu nai ma mushat shi obiectu monumental, cari u trãdzea atentsia a cobãnãtorlor, ma shi a caliturãrlji mundiali. Ca un di nai ma importantili obiecti a arhitecturãljei sãrbeascã di eta 19, cari marturiseashti ti a ljei developari istoricã, obiectul al Capetan Misha easti anamisa di protslji bãgats ta s-apurã ca monumentu cultural di nai ma mari importantsã ti statlu. Cu nomlu ti apurari a anticvitetilor din Beligrad di la anlu 1935 eara prividzutã apurari a obiectului, ma protlu actu yiuristic eara adus la anlu 1946 di parti a Muzeilui di artã din Beligrad, cari dupu A doilu Polim mndial avea inghirentsii ti apurari a aveariljei culturalã.   

== Galerii ==
&lt;gallery&gt;
Датотека:Kapetan_Misino_zdanje.jpg|Cadur a obiectului di la anlu 1867
Датотека:Belgrade_University_Buildings.jpg|Cadur a obiectului tu ahurhita a etãljei 20
Датотека:Kapetan_Mišino_zdanje_tabla.JPG|Descriptsii pi obiectul al Capetan Misha
Датотека:Predaja_kljuceva_kapetan_misino_ydanje.jpg|Dari a cljeilor a cãsãbãlui, mural tu obiectul al Capetan Misha 
Датотека:Apolon_kapetan_misino_zdanje.jpg|Apolon tu nisha pi fasada a obiectului al Capetan Misha
Датотека:Minerva_kapetan_misino_zdanje.jpg|Minerva tu nisha pi fasada a obiectului al Capetan Misha
Датотека:Captain_Miša's_Mansion_(13807789883).jpg|Obiectul al Capetan Misha
Датотека:Kapetan_Mišino_zdanje_2.jpg|Vidzuta di la Facultatea ti filozofii 
&lt;/gallery&gt;</text>
      <sha1>tghmxfv0ti2bgvqno0bcgfr34ahb8s9</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Avdhela</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74207</id>
    <revision>
      <id>209530</id>
      <parentid>208378</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:50:46Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Latin characters in Списани[j]ата to Cyrillic</comment>
      <origin>209530</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5510" sha1="hde70xs7r75s2ph2lz07rcorw40u8qo" xml:space="preserve">[[Fișier:Avdella01.JPG|miniatura|Panorama di Avdhella azā]]
'''Avdhella icã Abela''' (pi [[Limba gãrtseascã|gãrtseashce]]: Αβδέλλα) easte unã hoarã shi comuna tu reghionlu di [[Grevena]], [[Machedonia di Ascapitatã]], [[Gãrtsia]]. Easte hoara-armãneascã di sezona pi muntile [[Pindu]] pi nivel di 1250–1350 metri. Populatsia a hoarãljei vearã easte 3000, ma iarna bãneadzã mash ãndao oaminji. Tu ãnreghistrare di 2011 aclo bãnara 280 di-oaminji.&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20160418171842/http://www.statistics.gr/documents/20181/1210503/resident_population_census2011rev.xls Απογραφή Πληθυσμού - Κατοικιών 2011. ΜΟΝΙΜΟΣ Πληθυσμός] (pi gãrtseashce). Institutsia ti statistica di Gãrtsia.&lt;/ref&gt; Easte loclu cunuscut ca aclo s-aflarã [[Milton shi Ianachia Manachia|Fratslji Manachia]]. Suprafatsã-a comunãljei easte 43.243&amp;nbsp;km&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;.&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20150921212047/http://dlib.statistics.gr/Book/GRESYE_02_0101_00098%20.pdf &quot;Ãnreghistrare-a populatsiiljei shi a cãsurlor 2001&quot;] (PDF) (pi gãrtseashce). Slujba di statisticã di Gãrtsie. Arhiva di orighinalu (PDF) pi 21 Yizmãciunji 2015&lt;/ref&gt;

== Istoria ==
[[Fișier:Avdella,_panorama_od_1898.jpg|miniatura|Panorama a hoarãljei Avdhela, 1898. Fotografia di Fratslji Manachia]]
Nu sã-schie cãndu s-fundã Avdela. Tu ahurhitã, familiile armãneashti adrarã locuri di bãnari a lor, tsi deapoea s-ligarã shi s-adrã unã hoarã - Avdela. Crishcearea a loclui ira ligatã cu lucru cu tutiputã tsi u-condutsira Armãnjlji. Di ispetea-a climáljei cama bunã, Armãnjlji u-mutarã hoarã di &quot;Fantines&quot; tu loclu iu s-aflã azã. 

Tu chirolu a Imperiiljei Otomanã, Avdela ira tu Caza di Grevena, Sangeaclu di Serfige, Vilaetea di Bitule.

Protã sculie armãneascã (sustsãnuta di [[Rumãnie]]) tu Gãrtsia di azã ira adratã Avdela tu anlu 1867 di avdileanlu [[Apostol Margarit|Apostol Mãrgãrit]].&lt;ref&gt;Ласку, Стоjка. Од историjaта на ароманскиот печат во Македонија. Списанијата &quot;Братство&quot; и &quot;Светлина&quot;, Скопје 2007, с. 122&lt;/ref&gt;

Vãrã di autorlji spun cã Avdela ira tsentru a minariljei rumãneasã tu ahurhitã a secului XX, ãn cap cu persoani ca Apostol Mãrgãrit. Di-atsea ispete [[Xumedru]] [[1905]] hoarã ira arsã di andartsãlji gãrtseshci.&lt;ref&gt;[http://www.promacedonia.org/obm2/21.html Христо Силянов. &quot;Освободителните борби на Македония&quot;, том IІ, стр.264.]&lt;/ref&gt; Tu Polimlu Machedonescu celnitslji ca [[Zisis Verros]] s-ampulisirã ti cauza gãrtseascã.

Defthera ardeare-a hoarãljei ira pi [[14 Alunar]] [[1944]] di partea a natsishcilor ghirmãneshci cãndu s-turnarã. 

== Armãnjlji dit Avdhela ==
Avdiljotslji nai ma multu lucrã cu tutiputã, di cai nai ma mãrlji chihãiadz furã: Badralexi&lt;ref&gt;Cama multu ti aistā taifā scrie tu carte al [https://dinitrandu.com/wp-content/uploads/2019/12/Iotta-Naum-Iotta-Cronica-a-anjlor-1820-1878-Jan-4-2019-20-25.pdf Iotta Naum Iotta: Hronica a Badralexadzlor] (PDF), Unia ti cultura-a Armānjlor dit Machidunii, Scopia 2002&lt;/ref&gt;, Papahagi, Exarhu, Civica, Zarma, Giuvara, Toli, Barcu, Cialera, Caraiani, Docu, DInca, Tuvala, Baludima, Carcabesh sh.a. Tu chirolu-a satraplui [[Ali Pãshe di Ianina]], tu anjlji 1775-1821 ãn cap cu celniclu Badralexi multu di taifile fudzirã tu cãsãbãdzlji di anvãrligã: Veria, Neagusta etc. Dupu-atsea Armãnjlji fundarã nao hori: Marusha, [[Selia]], Volada, [[Xirolivadi]] sh.a.

Alantã grupã fudzi deadun cu taifile a Fãrshãrotslor pi pãdurle di [[Ohãrda]], [[Resna]] iu adrarã [[Cãlive]]. 

Easte cunuscutã cã Avdiljotslji u-scoasirã dit hoarã [[Cozma Etolu]] cai vrea s-lã facã Grets.&lt;ref&gt;Вангел Ј. Трпковски - Трпку, Власите на Балканот, Здружение пријатели на Власите од родниот крај ПИТУ ГУЛИ, Скопје, 1986, p. 112-113, [https://plus.cobiss.net/cobiss/mk/mk/bib/1004353 COBISS MK ID: 1004353]&lt;/ref&gt;    

== Bãnãtori ==
{| class=&quot;wikitable&quot;
!Anlu
!Bãnãtori&lt;ref&gt;Επίτομο Γεωγραφικό Λεξικό της Ελλάδος (Dictsionar gheografescu ali Gãrtsie), Μιχαήλ Σταματελάτος, Φωτεινή Βάμβα-Σταματελάτου, εκδ. Ερμής, Αθήνα 2001&lt;/ref&gt;
|-
|1928
|86
|-
|1940
|424
|-
|1951
|6
|-
|1961
|2
|-
|1971
|4
|-
|1981
|360
|-
|1991
|130
|-
|2001
|448
|-
|2011
|280
|}

== Oaminji cunuscuts ==

* [[Ioan D. Caragiani]] (1841–1921), folcloristu shi traducãtor armãnescu
* [[Milton shi Ianachia Manachia|Ianachia shi Milton Manachia]] (1872–1954 shi 1882–1964), pionerlji di fotografia shi sinema armãneshci
* [[Apostol Margarit|Apostol Mãrgãrit]] (1832–1903), educator shi activistu armãnescu 
* [[Pericle Papahagi]] (1872–1943), istoricean shi folcloristu armãnescu
* [[Tache Papahagi]] (1892–1977), folcloristu shi lingvistu armãnescu 
* [[Nushi Tulliu]] (1872–1941), poet shi prozaistu armãnescu 
* Zisis Verros (1880–1985), celnic gãrtsescu a Polimlui Machedonescu

== Vedz shi ==
* [[Proiectulu Avdhela]], biblioteca dighitalã armãneascãshi initsiativa culturalã tsi u-are numã di cãsãbãlu Avdhela. Ti jale biblioteca nu functsioneadzã.

== Referentsã ==
[[Categorie:Locuri di bãnari a Armãnjlor tu Gãrtsie]]
[[Categorie:Comune di Gãrtsie]]
[[Categorie:Articoli ti Armãnjlji]]</text>
      <sha1>hde70xs7r75s2ph2lz07rcorw40u8qo</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>209539</id>
      <parentid>209530</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:51:55Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Latin characters in Сто[j]ка to Cyrillic</comment>
      <origin>209539</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5511" sha1="4gfupnmiboun2a9ur1rufblc0uw68sj" xml:space="preserve">[[Fișier:Avdella01.JPG|miniatura|Panorama di Avdhella azā]]
'''Avdhella icã Abela''' (pi [[Limba gãrtseascã|gãrtseashce]]: Αβδέλλα) easte unã hoarã shi comuna tu reghionlu di [[Grevena]], [[Machedonia di Ascapitatã]], [[Gãrtsia]]. Easte hoara-armãneascã di sezona pi muntile [[Pindu]] pi nivel di 1250–1350 metri. Populatsia a hoarãljei vearã easte 3000, ma iarna bãneadzã mash ãndao oaminji. Tu ãnreghistrare di 2011 aclo bãnara 280 di-oaminji.&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20160418171842/http://www.statistics.gr/documents/20181/1210503/resident_population_census2011rev.xls Απογραφή Πληθυσμού - Κατοικιών 2011. ΜΟΝΙΜΟΣ Πληθυσμός] (pi gãrtseashce). Institutsia ti statistica di Gãrtsia.&lt;/ref&gt; Easte loclu cunuscut ca aclo s-aflarã [[Milton shi Ianachia Manachia|Fratslji Manachia]]. Suprafatsã-a comunãljei easte 43.243&amp;nbsp;km&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;.&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20150921212047/http://dlib.statistics.gr/Book/GRESYE_02_0101_00098%20.pdf &quot;Ãnreghistrare-a populatsiiljei shi a cãsurlor 2001&quot;] (PDF) (pi gãrtseashce). Slujba di statisticã di Gãrtsie. Arhiva di orighinalu (PDF) pi 21 Yizmãciunji 2015&lt;/ref&gt;

== Istoria ==
[[Fișier:Avdella,_panorama_od_1898.jpg|miniatura|Panorama a hoarãljei Avdhela, 1898. Fotografia di Fratslji Manachia]]
Nu sã-schie cãndu s-fundã Avdela. Tu ahurhitã, familiile armãneashti adrarã locuri di bãnari a lor, tsi deapoea s-ligarã shi s-adrã unã hoarã - Avdela. Crishcearea a loclui ira ligatã cu lucru cu tutiputã tsi u-condutsira Armãnjlji. Di ispetea-a climáljei cama bunã, Armãnjlji u-mutarã hoarã di &quot;Fantines&quot; tu loclu iu s-aflã azã. 

Tu chirolu a Imperiiljei Otomanã, Avdela ira tu Caza di Grevena, Sangeaclu di Serfige, Vilaetea di Bitule.

Protã sculie armãneascã (sustsãnuta di [[Rumãnie]]) tu Gãrtsia di azã ira adratã Avdela tu anlu 1867 di avdileanlu [[Apostol Margarit|Apostol Mãrgãrit]].&lt;ref&gt;Ласку, Стојка. Од историjaта на ароманскиот печат во Македонија. Списанијата &quot;Братство&quot; и &quot;Светлина&quot;, Скопје 2007, с. 122&lt;/ref&gt;

Vãrã di autorlji spun cã Avdela ira tsentru a minariljei rumãneasã tu ahurhitã a secului XX, ãn cap cu persoani ca Apostol Mãrgãrit. Di-atsea ispete [[Xumedru]] [[1905]] hoarã ira arsã di andartsãlji gãrtseshci.&lt;ref&gt;[http://www.promacedonia.org/obm2/21.html Христо Силянов. &quot;Освободителните борби на Македония&quot;, том IІ, стр.264.]&lt;/ref&gt; Tu Polimlu Machedonescu celnitslji ca [[Zisis Verros]] s-ampulisirã ti cauza gãrtseascã.

Defthera ardeare-a hoarãljei ira pi [[14 Alunar]] [[1944]] di partea a natsishcilor ghirmãneshci cãndu s-turnarã. 

== Armãnjlji dit Avdhela ==
Avdiljotslji nai ma multu lucrã cu tutiputã, di cai nai ma mãrlji chihãiadz furã: Badralexi&lt;ref&gt;Cama multu ti aistā taifā scrie tu carte al [https://dinitrandu.com/wp-content/uploads/2019/12/Iotta-Naum-Iotta-Cronica-a-anjlor-1820-1878-Jan-4-2019-20-25.pdf Iotta Naum Iotta: Hronica a Badralexadzlor] (PDF), Unia ti cultura-a Armānjlor dit Machidunii, Scopia 2002&lt;/ref&gt;, Papahagi, Exarhu, Civica, Zarma, Giuvara, Toli, Barcu, Cialera, Caraiani, Docu, DInca, Tuvala, Baludima, Carcabesh sh.a. Tu chirolu-a satraplui [[Ali Pãshe di Ianina]], tu anjlji 1775-1821 ãn cap cu celniclu Badralexi multu di taifile fudzirã tu cãsãbãdzlji di anvãrligã: Veria, Neagusta etc. Dupu-atsea Armãnjlji fundarã nao hori: Marusha, [[Selia]], Volada, [[Xirolivadi]] sh.a.

Alantã grupã fudzi deadun cu taifile a Fãrshãrotslor pi pãdurle di [[Ohãrda]], [[Resna]] iu adrarã [[Cãlive]]. 

Easte cunuscutã cã Avdiljotslji u-scoasirã dit hoarã [[Cozma Etolu]] cai vrea s-lã facã Grets.&lt;ref&gt;Вангел Ј. Трпковски - Трпку, Власите на Балканот, Здружение пријатели на Власите од родниот крај ПИТУ ГУЛИ, Скопје, 1986, p. 112-113, [https://plus.cobiss.net/cobiss/mk/mk/bib/1004353 COBISS MK ID: 1004353]&lt;/ref&gt;    

== Bãnãtori ==
{| class=&quot;wikitable&quot;
!Anlu
!Bãnãtori&lt;ref&gt;Επίτομο Γεωγραφικό Λεξικό της Ελλάδος (Dictsionar gheografescu ali Gãrtsie), Μιχαήλ Σταματελάτος, Φωτεινή Βάμβα-Σταματελάτου, εκδ. Ερμής, Αθήνα 2001&lt;/ref&gt;
|-
|1928
|86
|-
|1940
|424
|-
|1951
|6
|-
|1961
|2
|-
|1971
|4
|-
|1981
|360
|-
|1991
|130
|-
|2001
|448
|-
|2011
|280
|}

== Oaminji cunuscuts ==

* [[Ioan D. Caragiani]] (1841–1921), folcloristu shi traducãtor armãnescu
* [[Milton shi Ianachia Manachia|Ianachia shi Milton Manachia]] (1872–1954 shi 1882–1964), pionerlji di fotografia shi sinema armãneshci
* [[Apostol Margarit|Apostol Mãrgãrit]] (1832–1903), educator shi activistu armãnescu 
* [[Pericle Papahagi]] (1872–1943), istoricean shi folcloristu armãnescu
* [[Tache Papahagi]] (1892–1977), folcloristu shi lingvistu armãnescu 
* [[Nushi Tulliu]] (1872–1941), poet shi prozaistu armãnescu 
* Zisis Verros (1880–1985), celnic gãrtsescu a Polimlui Machedonescu

== Vedz shi ==
* [[Proiectulu Avdhela]], biblioteca dighitalã armãneascãshi initsiativa culturalã tsi u-are numã di cãsãbãlu Avdhela. Ti jale biblioteca nu functsioneadzã.

== Referentsã ==
[[Categorie:Locuri di bãnari a Armãnjlor tu Gãrtsie]]
[[Categorie:Comune di Gãrtsie]]
[[Categorie:Articoli ti Armãnjlji]]</text>
      <sha1>4gfupnmiboun2a9ur1rufblc0uw68sj</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>209542</id>
      <parentid>209539</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:52:15Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Latin characters in истори[ja]та to Cyrillic</comment>
      <origin>209542</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5513" sha1="cli8ra4b3ruicjkcdtz30xip8s766ih" xml:space="preserve">[[Fișier:Avdella01.JPG|miniatura|Panorama di Avdhella azā]]
'''Avdhella icã Abela''' (pi [[Limba gãrtseascã|gãrtseashce]]: Αβδέλλα) easte unã hoarã shi comuna tu reghionlu di [[Grevena]], [[Machedonia di Ascapitatã]], [[Gãrtsia]]. Easte hoara-armãneascã di sezona pi muntile [[Pindu]] pi nivel di 1250–1350 metri. Populatsia a hoarãljei vearã easte 3000, ma iarna bãneadzã mash ãndao oaminji. Tu ãnreghistrare di 2011 aclo bãnara 280 di-oaminji.&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20160418171842/http://www.statistics.gr/documents/20181/1210503/resident_population_census2011rev.xls Απογραφή Πληθυσμού - Κατοικιών 2011. ΜΟΝΙΜΟΣ Πληθυσμός] (pi gãrtseashce). Institutsia ti statistica di Gãrtsia.&lt;/ref&gt; Easte loclu cunuscut ca aclo s-aflarã [[Milton shi Ianachia Manachia|Fratslji Manachia]]. Suprafatsã-a comunãljei easte 43.243&amp;nbsp;km&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;.&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20150921212047/http://dlib.statistics.gr/Book/GRESYE_02_0101_00098%20.pdf &quot;Ãnreghistrare-a populatsiiljei shi a cãsurlor 2001&quot;] (PDF) (pi gãrtseashce). Slujba di statisticã di Gãrtsie. Arhiva di orighinalu (PDF) pi 21 Yizmãciunji 2015&lt;/ref&gt;

== Istoria ==
[[Fișier:Avdella,_panorama_od_1898.jpg|miniatura|Panorama a hoarãljei Avdhela, 1898. Fotografia di Fratslji Manachia]]
Nu sã-schie cãndu s-fundã Avdela. Tu ahurhitã, familiile armãneashti adrarã locuri di bãnari a lor, tsi deapoea s-ligarã shi s-adrã unã hoarã - Avdela. Crishcearea a loclui ira ligatã cu lucru cu tutiputã tsi u-condutsira Armãnjlji. Di ispetea-a climáljei cama bunã, Armãnjlji u-mutarã hoarã di &quot;Fantines&quot; tu loclu iu s-aflã azã. 

Tu chirolu a Imperiiljei Otomanã, Avdela ira tu Caza di Grevena, Sangeaclu di Serfige, Vilaetea di Bitule.

Protã sculie armãneascã (sustsãnuta di [[Rumãnie]]) tu Gãrtsia di azã ira adratã Avdela tu anlu 1867 di avdileanlu [[Apostol Margarit|Apostol Mãrgãrit]].&lt;ref&gt;Ласку, Стојка. Од историјата на ароманскиот печат во Македонија. Списанијата &quot;Братство&quot; и &quot;Светлина&quot;, Скопје 2007, с. 122&lt;/ref&gt;

Vãrã di autorlji spun cã Avdela ira tsentru a minariljei rumãneasã tu ahurhitã a secului XX, ãn cap cu persoani ca Apostol Mãrgãrit. Di-atsea ispete [[Xumedru]] [[1905]] hoarã ira arsã di andartsãlji gãrtseshci.&lt;ref&gt;[http://www.promacedonia.org/obm2/21.html Христо Силянов. &quot;Освободителните борби на Македония&quot;, том IІ, стр.264.]&lt;/ref&gt; Tu Polimlu Machedonescu celnitslji ca [[Zisis Verros]] s-ampulisirã ti cauza gãrtseascã.

Defthera ardeare-a hoarãljei ira pi [[14 Alunar]] [[1944]] di partea a natsishcilor ghirmãneshci cãndu s-turnarã. 

== Armãnjlji dit Avdhela ==
Avdiljotslji nai ma multu lucrã cu tutiputã, di cai nai ma mãrlji chihãiadz furã: Badralexi&lt;ref&gt;Cama multu ti aistā taifā scrie tu carte al [https://dinitrandu.com/wp-content/uploads/2019/12/Iotta-Naum-Iotta-Cronica-a-anjlor-1820-1878-Jan-4-2019-20-25.pdf Iotta Naum Iotta: Hronica a Badralexadzlor] (PDF), Unia ti cultura-a Armānjlor dit Machidunii, Scopia 2002&lt;/ref&gt;, Papahagi, Exarhu, Civica, Zarma, Giuvara, Toli, Barcu, Cialera, Caraiani, Docu, DInca, Tuvala, Baludima, Carcabesh sh.a. Tu chirolu-a satraplui [[Ali Pãshe di Ianina]], tu anjlji 1775-1821 ãn cap cu celniclu Badralexi multu di taifile fudzirã tu cãsãbãdzlji di anvãrligã: Veria, Neagusta etc. Dupu-atsea Armãnjlji fundarã nao hori: Marusha, [[Selia]], Volada, [[Xirolivadi]] sh.a.

Alantã grupã fudzi deadun cu taifile a Fãrshãrotslor pi pãdurle di [[Ohãrda]], [[Resna]] iu adrarã [[Cãlive]]. 

Easte cunuscutã cã Avdiljotslji u-scoasirã dit hoarã [[Cozma Etolu]] cai vrea s-lã facã Grets.&lt;ref&gt;Вангел Ј. Трпковски - Трпку, Власите на Балканот, Здружение пријатели на Власите од родниот крај ПИТУ ГУЛИ, Скопје, 1986, p. 112-113, [https://plus.cobiss.net/cobiss/mk/mk/bib/1004353 COBISS MK ID: 1004353]&lt;/ref&gt;    

== Bãnãtori ==
{| class=&quot;wikitable&quot;
!Anlu
!Bãnãtori&lt;ref&gt;Επίτομο Γεωγραφικό Λεξικό της Ελλάδος (Dictsionar gheografescu ali Gãrtsie), Μιχαήλ Σταματελάτος, Φωτεινή Βάμβα-Σταματελάτου, εκδ. Ερμής, Αθήνα 2001&lt;/ref&gt;
|-
|1928
|86
|-
|1940
|424
|-
|1951
|6
|-
|1961
|2
|-
|1971
|4
|-
|1981
|360
|-
|1991
|130
|-
|2001
|448
|-
|2011
|280
|}

== Oaminji cunuscuts ==

* [[Ioan D. Caragiani]] (1841–1921), folcloristu shi traducãtor armãnescu
* [[Milton shi Ianachia Manachia|Ianachia shi Milton Manachia]] (1872–1954 shi 1882–1964), pionerlji di fotografia shi sinema armãneshci
* [[Apostol Margarit|Apostol Mãrgãrit]] (1832–1903), educator shi activistu armãnescu 
* [[Pericle Papahagi]] (1872–1943), istoricean shi folcloristu armãnescu
* [[Tache Papahagi]] (1892–1977), folcloristu shi lingvistu armãnescu 
* [[Nushi Tulliu]] (1872–1941), poet shi prozaistu armãnescu 
* Zisis Verros (1880–1985), celnic gãrtsescu a Polimlui Machedonescu

== Vedz shi ==
* [[Proiectulu Avdhela]], biblioteca dighitalã armãneascãshi initsiativa culturalã tsi u-are numã di cãsãbãlu Avdhela. Ti jale biblioteca nu functsioneadzã.

== Referentsã ==
[[Categorie:Locuri di bãnari a Armãnjlor tu Gãrtsie]]
[[Categorie:Comune di Gãrtsie]]
[[Categorie:Articoli ti Armãnjlji]]</text>
      <sha1>cli8ra4b3ruicjkcdtz30xip8s766ih</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Fratslji Miladinovtsi</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74224</id>
    <revision>
      <id>209531</id>
      <parentid>209347</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:50:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Latin characters in Миладинов[a] to Cyrillic</comment>
      <origin>209531</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7937" sha1="1d6ccgmkonxv9y29yvdysm1a9wwvss8" xml:space="preserve">[[Fișier:Taga_za_Jug.jpg|miniatura|250x250px|Carti cu textu orighinal a poemãljei &quot;T'ga za iug&quot;, di Constantin Miladinov]]
Fratslji '''Dimitar''' (Strug, 1810 - Constantinopol, 23 di yianar, anlu 1862) shi '''Constantin''' (Strug, 1830 — Constantinopol, 18 di yianar, anlu 1862) '''Miladinovi''' — suntu uni di reprezentantsãlji printsipali a renesansãljei machiduneascã tu mesi a etãljei XIX. 

== Familia Miladinovtsi ==
Dimitar shi Constantin suntu faptsã tu familia a grãnciarlui Riste Miladinov shi nicuchira Sultana Miladinova, di optulji frats, shasi mascuri (ficiori) (Dimitar, Tane, Naum, Mate, Apostol shi Constantin) shi dau feati (Ana shi Crsta). {{familytree/start}}
{{familytree|||||||||||||tatko|v|majka|tatko=[[Ристе Миладинов]]|majka=Султана Миладинова}}
{{familytree||,|-|-|-|v|-|-|-|v|-|-|-|v|-|^|-|v|-|-|-|v|-|-|-|v|-|-|-|.|||}}
{{familytree|Brat1||Brat2||Brat3||Brat4||Brat5||Brat6||Sestra1||Sestra2||Brat1=[[Димитрија Миладинов]]|Brat2=Тане Миладинов|Brat3=[[Наум Миладинов]]|Brat4=Мате Миладинов|Brat5=Апостол Миладинов|Brat6=[[Константин Миладинов]]|Sestra1=Ана Миладинова|Sestra2=Крста Миладинова}}
{{familytree/end}}

== Educatsii ==
[[Fișier:Naum_Miladinov.JPG|dreapta|miniatura|189x189px|Naum Miladinov]]
[[Fișier:Konstantin_Miladinov.jpg|miniatura|190x190px|Constantin Miladinov]]
Fratslji dipisirã sculii primarã tu cãsãbãlu Strug, a ma amãnat shi litseu tu Ianina, tu Gãrtsia di azã. 

Fratili di mesi Naum Miladinov u dipisi Academia spiritualã la Univerzitatea di Patriarshia &quot;Halchi&quot;, Constantinopol, a diploma u lo la sectsia ti muzica shi gramatica. La anlu 1843 Naum angrãpsi manual ti muzicã, prot di ahtari turlii tu Machidunii, a tu chirolu cãndu li aduna cãntitsli populari idghili li angrãpsea cu noti, la adra melegraf, shi ashitsi el easti a nostu prot muziciar shi melegraf.  

Nai ma njiclu frati Constantin, u lo diploma la anlu 1852 la Facultatea ti filozofii tu Atina, sectsii filologhii gãrtseascã. 

== Functsia di dascalji ==
[[Fișier:Bratia_miladinovi_dom_struga.jpg|stanga|miniatura|250x250px|Casa natalã al Miladinovtsi Strug]]
[[Fișier:Споменик_на_Миладиновци.JPG|stanga|miniatura|250x250px|Monumentu al Miladinovtsi]]
Cu diplomã ti dascalji, fratslji s-turnarã tu loclu natal iu lucra ca dascalji tu ma multi locuri. Tu sculia Ohãrda, Dimitar Miladinov s-strãvãsi cu cãnãscutlu om di shtintsã dit Rusii, slavistul Victor Ivanovich Grigorovich. Aestã andamasi eara di nai ma mari importantsã Miladinovtsi s-ahurheascã s-lucreadzã shi cu adunari shi scriari cãntits populari machiduneshtsã shi alti operi, cari ma amãnat li tipusirã tu unã mari Coectsii. Tu atsel lucru s-implementã shi fratili di mesi Naum Miladinov. 

Tu atsel chiro Machidunia eara parti di Imperia Otomanã. Pi ninga greua sclavilji ãnturtseascã, populu tu Machidunii lu ashtipta shi denatsionalizatsia shi elinizatsia pit educatsia helenã shi pit bãsearica, cari eara parti di condutsirea a gãrtseascãljei Patriarshii di Constantinopol. 

Dimitar Miladinov, cari complet eara orientat ca prosloven, multi ori intra tu conflictu cu grãcomanjlji dit Bituli, a dupu un ahtari conflictu cu mitropolitlu di Bituli Venedict, el fudzi di Bituli shi di Machidunia. Atumtsea Dimitar ahurhi s-lucreadzã ca dascal tu sculia armãneascã tu hoara armãneascã Trnovo, aproapea di Bituli, iu lucra tu loclu a pap-su a lui. Tu Sremschi Carlovtsi shi Novi Sad avea posibilitati s-cãnoascã cu bana a Sãrghilor sum condutsiri ali Austroungaria, iu avea complet autonomii culturalã. Ma amãnat fudzi ãn Beligrad. Pãnã iu shidea pit aesti locuri, el s-cãnãscu cu ideili a panslavizmului shi ideili a Ilirilor, cari complet li apruche ca a lui. Tu soni a anlui 1856, Dimitar Miladinov s-turnã Strug shi lu pitricu frati-su Constantin tu Rusii la studii ti filologhii slovenã la Facultatea ti filosofii la Univerzitatea Imperatoarã tu Moscva. 


Cãndu lu avea adunatã materialu tut di cãntits populari, Constantin complet s-angajã ti realizari a idiljei ti a lor tipuseari. Adrã redactari a cãntitslor shi alanti operi populari shi a lor andridzeari ti Colectsia, shi ashitsi Constantin singur ahurhi s-angrãpseascã poezii. Tsicara ca easti njicã opera al Constantin ca poet, mash tsisprã di cãntits, atsea lu bagã pi piedestalu a nauãljei literaturã machiduneascã ca fundator a machduneascãljei poezii artisticã. Cu cãnticlu &quot;T'ga za iug&quot;, cari easti pricãntat 70 di ori pi 42 di limbi, cafi an s-dishclid Serli a poeziiljei di Strug. 

Coletsia dishtiptã mari interes anamisa di oaminjlji cari lucra tu sfera di slavistica shi focloristica tu statili sloveni shi Europa, tsi s-veadi di numili atselor cari u ancupãrarã Colectsia. 

Aratsea yiarnã ruseascã shi oarfana banã lji ambudghisea multu pi sãnãtatea al Constantin, ashi ca la anlu 1859 el lãndidzã di tuberculoza. Pi ninga greaua lãngoari, Constantin eara demotivat shi di nisuxeslu di alumtarea ta-s tipuseascã Colectsia cu cãntitsli populari. Ispetea fundamentalã ti nitipuseari a Colectsiiljei tu Moscva easti conflictul ali Miladinovtsi cu Patriarshia di Constantinopol tu chirolu di alumtarea ti renesansa.  

Tu meslu ciarshar, anlu 1860, tsicara ca nica nu li avea dipisitã studiili, Constantin fudzi di Moscva. Pi cali ti acasã, Viena, s-strãvãsi cu episcoplu Croat Iosip Iurai Shtrosmaer, despotlu a Bãsearicãljei catolicã ali Croatsia, cu cari avea contactu nica di Moscva, a curi lji angrãpsea ti vrearea a lui ti tipuseari a Coletsiiljei. La aestã andamasi, biscuplu Shtrosmaer apruche s-u finanseadzã tipusearea a Colectsiiljei.  

== Colectsii ==
[[Fișier:Bulgarian_Folk_Songs_Miladinov1.jpg|miniatura|313x313px|Colectsia al Miladinovtsi]]
Pi 24 di ciarshar, anlu 1861, tu tipografia al Ante Jachich, Zagreb, eara tipusitã Colectsia cu cãntits populari a fratslor Miladinovtsi - &quot;Vãrgãreshtsã cãntits populari&quot;, adunati di fratslji Miladinovtsi, operã cu malju dzã 600 di machiduneshtsã cãntits populari shi exact 77 alti (cari la li deadi folcloristul Vasil D.Ciolacov). 

Ashi cum s-veadi di scrierli al Miladinov tu Moscva, tut pãnã di tipusearea a cartiljei, ea lu avea titlul di lucru &quot;Machiduneshtsã cãntits populari&quot; shi aestã alãxeari tu momentul dit soni easti temã ti discusii controverzi (titlul &quot;Vãrgãreshtsã cãntits populari&quot; ti prota oarã s-adutsi a minti tu cartea al Ciolacov pãnã la D-r Franjo Racichi, shcurtu chiro ninti tipusearea. 

Tu anexlu a dictsionarlui, idghea ashitsi s-aflã shi parti di protlu dictsionar machidunescu-croat cari Miladinov lu andreapsi, ma nu lu publicã complet (2000 di zboarã) di ispeti ca Colectsia eara mari.  

Constantin, hãristusit ca scupolu tsi lu avea el shi frati-su bana tutã, easti realizat, lo andau exemplari di Colectsia shi tu mesi a meslui alunar, anlu 1861 fudzi di Zagreb shi anchisi cãtrã acasã. Pi cali, armasi shi ãn Beligrad iu anvitsã ca frati-su a lui Dimitar ari giumitati di an cum easti tu hapsinaticlu ãnturtsescu. 

Ashitsi, tu loc s-ducã Strug, anchisi direct ti Constantinopol shi pute cama nu lu vidzu a lui loc natal. Shcurtu chiro di cãndu agiumsi Constantinopol, shi Constantin eara acãtsat shi eara bãgat ahapsi. 

Giudicats ca shpiunj contra cari, cum spusi condutsirea ofitsialã ãnturtseascã, s-andreadzi protses ti giudicari, fratslji Miladinovtsi murirã tu hapsinatitsli di Constantinopol, la anlu 1862, sum conditsii cari pãnã tora nu suntu limbidi.  

== Fratslji Miladinovtsi ca motiv tu arta ==

* „Dascalu di Strug“ — pirmif a scriitorlui machidunescu Vancio Nicoleschi. 

== Ligatã ==

* Premii &quot;Frats Miladinovtsi“

== Ligãuri externi ==

* [http://gbsk.mk/eknigi/zbornik.pdf „Colectsii 1861-1961“]  (machiduneashti)</text>
      <sha1>1d6ccgmkonxv9y29yvdysm1a9wwvss8</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Sveti Nicola</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74380</id>
    <revision>
      <id>209538</id>
      <parentid>208122</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:51:50Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Latin characters in црькв[i] to Cyrillic</comment>
      <origin>209538</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="14146" sha1="0zwsy4jylyhz5tpnrowmvanr1o26j0q" xml:space="preserve">{{Инфокутија Населено место|name=Свети Николе|native_name=|native_name_lang=&lt;!-- ISO 639-2 code e.g. &quot;fr&quot; for French. If more than one, use {{lang}} instead --&gt;|settlement_type=[[Градови во Македонија|Град]]|image_skyline=Sveti Nikole Center, Macedonia.JPG|image_alt=|image_caption=Средиштето на Свети Николе|image_flag=|flag_alt=|image_seal=|seal_alt=|image_shield=|shield_alt=|nickname=|motto=|image_map=|map_alt=|map_caption=Местоположба на Свети Николе во [[Македонија]]|pushpin_map=Македонија|pushpin_label_position=|pushpin_map_alt=|pushpin_map_caption=|latd=41|latm=52|latNS=N|longd=21|longm=57|longEW=E|coor_pinpoint=|coordinates_type=|coordinates_display=inline,title|coordinates_footnotes=|subdivision_type=[[Список на држави во светот|Држава]]|subdivision_name=[[Република Македонија]]|subdivision_type1=[[Региони на Македонија|Регион]]|subdivision_name1=[[Источен Регион]]|subdivision_type2=[[Општини во Македонија|Општина]]|subdivision_name2=[[Општина Свети Николе]]|subdivision_type3=|subdivision_name3=|established_title=|established_date=|founder=|seat_type=|seat=|government_footnotes=|leader_party=[[ВМРО-ДПМНЕ]]|leader_title=[[Градоначалник на Прилеп|Градоначалник]]|leader_name=[[Дејан Владев]]
&lt;!-- established --&gt;|unit_pref=Metric&lt;!-- or US or UK --&gt;
&lt;!-- ALL fields with measurements have automatic unit conversion --&gt;
&lt;!-- for references: use &lt;ref&gt; tags --&gt;|area_footnotes=|area_urban_footnotes=&lt;!-- &lt;ref&gt; &lt;/ref&gt; --&gt;|area_rural_footnotes=&lt;!-- &lt;ref&gt; &lt;/ref&gt; --&gt;|area_metro_footnotes=&lt;!-- &lt;ref&gt; &lt;/ref&gt; --&gt;|area_magnitude=&lt;!-- &lt;ref&gt; &lt;/ref&gt; --&gt;|area_note=|area_water_percent=|area_rank=|area_blank1_title=|area_blank2_title=&lt;!-- square kilometers --&gt;|area_total_km2=|area_land_km2=|area_water_km2=|area_urban_km2=|area_rural_km2=|area_metro_km2=|area_blank1_km2=|area_blank2_km2=&lt;!-- hectares --&gt;|area_total_ha=|area_land_ha=|area_water_ha=|area_urban_ha=|area_rural_ha=|area_metro_ha=|area_blank1_ha=|area_blank2_ha=&lt;!-- dunams used in Middle East articles only --&gt;|dunam_link=&lt;!-- which dunam to link --&gt;|area_total_dunam=|area_land_dunam=|area_water_dunam=|area_urban_dunam=|area_rural_dunam=|area_metro_dunam=|area_blank1_dunam=|area_blank2_dunam=|length_km=|width_km=|dimensions_footnotes=|elevation_footnotes=|elevation_m=305|population_footnotes=|population_total=11.728|population_as_of=2021|population_density_km2=auto|population_demonym=|population_note=|timezone1=[[UTC+01:00|UTC+1]]|utc_offset1=|timezone1_DST=[[UTC+2]]|utc_offset1_DST=|postal_code_type=|postal_code=2220|area_code_type=|area_code=+389 032|blank_name=[[Автомобилски регистарски таблички во Македонија|Рег. таб.]]|blank_info=SN|blank1_name=[[патрон (светител)|Патрон]]|blank1_info=[[Свети Никола]]|iso_code=|website=[http://svetinikole.gov.mk/ www.svetinikole.gov.mk]|footnotes=}}'''Sveti Nicola''' — [[Câsâbă|cãsãbã]], ma egzact njic cãsãbã, tu partea di Dat ali Republica Machidunia, tu cãmpul Ovce Polea shi scamnu administrativ a comunãljei Sveti Nicola.

== Gheografii ==
Sveti Nicola s-aflã tu tsentrul a reonlui Ovce Poea shi easti pi 305 di metri di nivelu pisti amarea. Cãsãbãlu easti largu 28 di km di Shtip di partea di Nord-ascapitatlu, 34 di km di Veles tu partea di Nord-datlu shi 40 di km di Cumanova tu partea di Sud. Pit Sveti Nicola treatsi naua autostradã Shtip - Scopia cari eara silighitã la anlu 2019.

== Leghendã ti origina a numãljei Sveti Nicola ==
[[Fișier:Црква_„Св._Никола“_од_Свети_Николе_(15).JPG|stanga|miniatura|Bãsearica „Alju Nicola“.]]
Dupu vãrã mindueari, ari unã leghendã ligatã cu aestu loc: tu Sveti Nicola avea aproapea 40 di bãserits. Tu chirolu a Imperiiljei Otomanã tuti bãserits eara surpati, a unica cari armasi eara &quot;Alju Nicola&quot; shi ti atsea numa alushtui cãsãbã easti Sveti Nicola. Dupu publicata carti &quot;Alju Nicola - localitati printsipalã tu Valea di Ovce Polea&quot;, numa a loclui easti ligatã nu mash cu bana shi lucurlu al Alju Nicola, ma shi cu purtarea a alui trup.  

== Istorii ==

=== Praistorii shi anticã ===
Istoria al Sveti Nicola permanent easti ligatã di praistoria pãnã azã. Nai ma vecljili seamni ti banã tu valea dateadzã di chirolu al neolit, tsi easti confirmatã shi cu cercetãrli arheologhitsi. Nai ma veclji bãnãtori tu aesti locuri eara Paiontsãlji, cari bãna anamisa di aruurli Axii (Vardar) shi Strimon (Struma). Ari facti shi argumenti cari spun ca Ovce Polea eara tsentarlu a statlu a Paiontsãlor, a curi nai ma mari cãsãbã, a tu idghiu chiro shi scamnu a vãsiljeadzlor a Paiontsãlor, Bilazora s-afla Ovce Polea, tu localitatea Gradishte (Cnejie).  

Sveti Nicola ca loc tsentral a ma mariljei parti al Ovce Polea, ca localitati dateadzãnica di chirolu antic. Prota localitati s-afla tu partea di Nord-datlu di bãsearica &quot;Alju Stefan&quot;. Di ispeti ca loclu eara nibun shi nu avea buni conditsii ti bãnari, tu dipisita a etãljei 3 ninti Hristolu, localitatea eara tricutã di andreapta parti di aruulu al Sveti Nicola, tu localitãtsli: Rudina, Alju Analipsi shi mãhãlãlu Retsco tu aestu cãsãbã. S-pistipseashti ca numa anticã a localitatiljei eara Probaton.  

=== Istoria di eta medialã ===
Tu scriatili documenti di eta medialã, ti prota oarã Ovce Polea ca localitati (tsitadelã) shi ma largu, s-adutsi aminti tu eta 13. La anlu 1246 armata al Nichei, pi ninga alanti locuri tu Machidunii, u ocupã shi Ovce Polea. La anlu 1292, tu localitatea, cari nica u purta numa Ovce Polea, eara adratã bãsearica Alju Nicola. Ti bãsearica easti ligatã shi leghenda ti yitripsearea ciudioasã al Stefan Decianschi: &quot;...И на Овчем Полѣ свети Никола очи ѣму дарова въ црькві...“.

Sveti Nicola s-adutsi aminti shi tu durusearea a fratslor Deianovtsi di la anlu 1378, cu cari s-confirmeadzã durutinili a manastirlui &quot; Alju Panteleimon&quot; tu Sveta Gora. 

Tu documentili tapu defteri al Sangiaclui di Chustendil di la anlu 1570, Sveti Nicola eara cãnãscutãsum numa ''И-с-в-и Н-и-к-о-л-а''. Tu frãndza ti reghistrari eara reghistrati doi mãhãladz - Mãhãlãlu Buzuc (tsi scljeama Mari Mãhãlã) shi Cuciuc Mãhãlã (Njic Mãhãlã), cum shi ahorghea hoarã Sveti Nicola. Treili localitãts avea 317 di familii cu aproapea 1.600 di bããtori. Tu anjlji shaezãts di eta 17, caliturãrlu otoman Evlia Celebia dau ori eara tu Sveti Nicola shi tu a lui scrieri angrãpseashti ti dau localitãts - Ovce Polea shi Chilisali (localitati pi ninga bãsearicã). Tu chirolu a Imperiiljei Otomanã localitatea avea dau numi, Sveti Nicoa ti populatsia machiduneascã ortodoxã shi Chilisali ti Turtsãlji.  

=== A Doilu polim mundial ===
[[Fișier:Okoliski_komitet_KPJ_Sveti_Nikole_-_spomen_ploca.jpg|miniatura|220x220px|Ploacia consacratã shi bãgatã pi batimenlu tu cari s-afla Comitetlu a reghionlui a Partiiljei Yiugoslovenã a Comunishtsãlor. ]]
Tu chirolu a A doilu polim mundial, pi 6 di ximedru, anlu 1944, tu Sveti Nicola eara fundat protlu Comitet a reghionlui a Partiiljei Yiugoslovenã a comunishtsãlor ti reghionlu anvãrliga di Sveti Nicola. 

== Populatsii ==
[[Fișier:Sveti_Nikole,_razglednica,_1920ti.jpg|stanga|miniatura|220x220px|Sveti Nicola pi cadur di la anlu 1920]]
Dupu statistica al Vasil Cãnciov („Machidunia, Etnografia shi statistica“) di la anlu 1900, Sveti Nicola (Cliseli) eara hoarã cu 1.900 di bãnãtori, di cari 1.100 Machidonj shi 800 Turtsã.

Tu prota reghistrari organizatã tu chirolu ali RFS Yiugoslavia di la anlu 1948, tu reghionlu ali Sveti Nicola avea 29.634 di bãnãtori, di cari 3.468 tu cãsãbãlu Sveti Nicola, a 26.166 tu horli di Ovce Polea. Di aspectu etnic, numirlu a populatsiiljei eara 22.834 (77%) Machidonj, 5.798 (19,5%) Turtsã, 605 (2,04%) Armãnj, 192 Romi, 112 Sãrghi shi 93 - altsã. 

Dupu reghistrarea a populatsiiljei di la anlu 2002, tu cãsãbãlu avea 13.746 di bãnãtori shi s-cãdea tu grupa di cãsãbadz di mesi. Mutritã dupu pricãdearea etnicã, populatsia eara: Machidonj - 97,24%, Armãnj - 1,08%, Turtsã - 0,58%, Romi - 0,52%, Sãrghi - 0,38%, Boshnjats - 0,01% shi altsã - 4,32%{{bar box|float=right|title=Етнички групи&lt;ref name=&quot;попис&quot;/&gt;|barwidth=200px|bars={{Столбен постоток|Македонци|red|97.24}}
{{Столбен постоток|Власи|yellow|1.08}}
{{Столбен постоток|Турци|orange|0.58}}
{{Столбен постоток|Роми|cyan|0.52}}
{{Столбен постоток|Срби|blue|0.38}}
{{Столбен постоток|Бошњаци|black|0.01}}

{{Столбен постоток|други|grey|4.32}}}}
{| class=&quot;wikitable sortable&quot; style=&quot;font-size:95%;&quot;
! width=&quot;100&quot; |popul
! width=&quot;100&quot; |numir total
! width=&quot;100&quot; |% di populatsia totalã
|-
|'''Machidonj'''
|'''13.367'''
|97,24
|-
|Turtsã
|80
|0,58
|-
|Romi
|72
|0,52
|-
|Armãnj
|149
|1,08
|-
|Sãrghi
|52
|0,38
|-
|Boshnjats
|1
|0,01
|-
|altsã
|25
|0,18
|}

; Limbã

Tu cãsãbãlu s-zburãscu aesti limbi:{{bar box|float=right|title=Јазици&lt;ref name=&quot;попис&quot;/&gt;|barwidth=200px|bars={{Столбен постоток|македонски|red|97.45}}
{{Столбен постоток|влашки|yellow|0.86}}
{{Столбен постоток|турски|orange|0.58}}
{{Столбен постоток|ромски|cyan|0.51}}
{{Столбен постоток|српски|blue|0.45}}
{{Столбен постоток|други|grey|0.14}}
{{Столбен постоток|бошњачки|green|0.01}}}}Limbi

machiduneashti - 97,45%

armãneashti -0,86%

ãnturtseashti - 0,58%

limba a Romilor - 0,51%

sãrbeashti - 0,45%

altsã - 0,14%

limba a Boshnjatslor - 0,01%
{| class=&quot;wikitable sortable&quot; style=&quot;font-size:95%;&quot;
! width=&quot;100&quot; |limbã
! width=&quot;100&quot; |numir total
! width=&quot;100&quot; |% di populatsia totalã
|-
|'''machiduneashti'''
|'''13.396'''
|97,45
|-
|ãnturtseashti
|80
|0,58
|-
|limba a Romilor
|70
|0,51
|-
|[[Limba armãneascã|armãneashti]]
|118
|0,86
|-
|sãrbeashti
|62
|0,45
|-
|limba a Boshnjatslorбошњачки
|1
|0,01
|-
|altsã
|19
|0,14
|}

; Pisti

Tu cãsãbãlu Sveti Nicola poati s-strãvãseascã aesti grupi relighiozi: Ortodoxi - 97,94%, Muslimanj -1,15%, altsã - 0,87% shi Catolitsizmu - 0,04%. {{bar box|float=right|title=Религија&lt;ref name=&quot;попис&quot;/&gt;|barwidth=200px|bars={{Столбен постоток|Православие|red|97.94}}
{{Столбен постоток|Ислам|green|1.15}}
{{Столбен постоток|други|grey|0.87}}
{{Столбен постоток|Католицизам|orange|0.04}}}}
{| class=&quot;wikitable sortable&quot; style=&quot;font-size:95%;&quot;
! width=&quot;100&quot; |pisti
! width=&quot;100&quot; |numir total
! width=&quot;100&quot; |% di populatsia totalã
|-
|'''Ortodoxi'''
|'''13.463'''
|97,94
|-
|Muslimanj
|158
|1,15
|-
|Catolitsi
|6
|0,04
|-
|altsã
|119
|0,87
|}
Mutritã pit anjlji napoi, aestã eara pricãdearea etnicã a populatsiiljei tu cãsãbãlu Sveti Nicola: {{Население низ историјата|1948|3.468|1953|3.621|1961|4.420|1971|7.440|1981|10.829|1991|12.975|1994|13.292|2002|13.746|2021|11.728|cols=2|graph-pos=bottom}}
{| class=&quot;wikitable&quot;
!Anji
!Machidonj
!Arbineshi
!Turtsã
!Romi
!Armãnj
!Srãghi
!Boshnjats
!Altsã
!Persoani fãrã dati
!Total
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|1948
|—
|—
|—
|—
|—
|—
|—
|—
|—
|'''3.468'''
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|1953
|3.458
|30
|95
|12
|1
|12
|—
|13
|—
|'''3.621'''
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|1961
|4.227
|0
|63
|—
|—
|53
|—
|77
|—
|'''4.420'''
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|1971
|7.185
|0
|104
|23
|—
|56
|—
|72
|—
|'''7.440'''
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|1981
|10.499
|1
|67
|87
|44
|85
|—
|46
|—
|'''10.829'''
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|1991
|12.642
|0
|33
|84
|65
|68
|—
|83
|—
|'''12.975'''
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|1994
|12.987
|0
|68
|43
|113
|57
|—
|24
|—
|'''13.292'''
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|2002
|13.367
|0
|80
|72
|149
|52
|1
|25
|—
|'''13.746'''
|- style=&quot;text-align:center;&quot;
|2021
|10.914
|4
|57
|39
|98
|20
|1
|46
|549
|'''11.728'''
|}
&lt;small&gt;* Informatsii: Institutsia ti statisticãi di stat ali Republica Machidunia (1948 — 2021), dupu informatsii di reghistrãrli ofitsiali tu anjlji respectivi.&lt;/small&gt;

== Economii ==
Pãnã la anjlji shaptidzãts di eta 19, cãndu calea ti ãn Sãrunã tritsea pit Sveti Nicola, aestu loc eara un di nai ma importantili locuri economitsi di stãnga parti a aruului Vardar. Silighearea a caliljei di her pi ninga Vardar la anlu 1873 avea influentsã negativã ti Sveti Nicola, a aestã alãxeari nica ma multu s-duchi la anlu 1888, cãndu calea di her pi ninga Vardar s-ligã cu atsea tsi tritsea pi ninga aruulu Morava. 
[[Fișier:Градски_пазар_(Свети_Николе).jpg|miniatura|220x220px|Veardea pãzari a cãsãbãlui.]]
Azã populatsia gheneral lucreadzã cu agrar, a di industria, ari:

* Industrii ti mãcari
* Industria ti textil
* Industria ti materiali ti constructsii

Di industria ti mãcari ari:

* Industrii ti carni (MIC Sveti Nicola)
* Industrii ti conzervari legumi shi imishi
* Industrii ti pãni
* Industrii ti producti di lapti
* Industrii ti dehidrati legumi
* Industrii ti fermentari a tãtumiljei
* Industrii ti mãcari ti tutiputã

Di culturili agrari, nai ma multu ari:

* Culturili di yiptu
* [[Yiptu|Culturili industriali]]
* Culturili di gãdinili
* Ayinji

Di tutiputã ari:

* Tsãneari oi
* Tsãneari vãts
* Tsãneari ortsã
* Tsãneari pui
* Tsãneari alghini

== Institutsii ==

; Institutsii administrativi

[[Fișier:Sveti_Nikole_38.JPG|miniatura|220x220px|Scamnul a comunãljei Sveti Nicola]]

* Scamnu a Comunãei Sveti Nicola
* Giudic fundamental Sveti Nicola

; Institutsii cu caracter public
[[Categorie:Câsâbadz di-tu Republica Machidhuneascâ]]</text>
      <sha1>0zwsy4jylyhz5tpnrowmvanr1o26j0q</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>DIMITAR MIHAJLOVSCHI - TI DEPORTAREA A ARMÃNJLOR DIT MACHIDUNIA DI DAT</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74527</id>
    <revision>
      <id>209541</id>
      <parentid>209242</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:52:09Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Cyrillic characters in [А]tsea to Latin</comment>
      <origin>209541</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="15988" sha1="0ek9ug7vo4unhslud0ksxfea0iffln7" xml:space="preserve">'''DEPORTAREA A ARMÃNJLOR DIT MACHIDUNIA DI DAT'''

Mutritã pit istorii, easti cãnãscutã ca tu tuti vãsilii iu bãna shi iu bãneadzã Armãnjlji, elji agiutarã ti fundari a statilor balcanitsi shi suntu popul loial, livendzã, nicuchiri, oaminj cu dignitati shi respect. Ma, idghea ashitsi, mutritã pit istorii, Armãnjlji au traptã multi, au tricutã multi greali momenti tu bana a lor. Unã di atseali easti shi deportarea a Armãnjlor dit Machidunia di Dat, tu Protlu polim mundial, tu a nostu stat vitsin, tu Vãrgãrii.

Atsea s-featsi nica ma ninti, cum spunea ma tricutslji, nica la anlu 1916, cu ampãrtsarea ali Machidunii. Deportarea a Armãnjlor dit Machidunii s-featsi tu dau fazi. Prota fazã eara cu deportarea a Armãnjlor dit Machidunia di Ascapitat, Bela din Sus, Beala din Ghios, Ohãrda, Crushuva, Bituli shi horli ãnvãrliga di Bituli, iu Armãnjlji eara cama compacti. Vãrgãrlji vrea s-lji rãspãndeascã, ca vãrã turlii avea fricã di elji, ca Armãnjlji avea autoritati la Turtsãlji tu chirolu a Imperiiljei Otomanã. Ma dupu Yiurietlu a Turtsãlor, scljeama dupu aspãrdzearea a Imeriiljei, armasirã aeshtsã tsi armasirã, shi elji nu para avea multu fricã di Armãnjlji di Machidunia di Dat, ca nu eara multu compacti, tsicara ca eara multu avuts. Scljeama nu avea ãntredz hori armãneshtsã cum eara horli armãneshtsã di Machidunia di Ascapitat shi ti atsea minduea ca cama lishor va lu dipiseascã atsel lucru, s-lji deporteadzã. Ma nu inshi ashi cum elji minduea, ca tuts Armãnj avea capital shi atsel capital azã tutã dzuã ari influentsã cum tu bana di cafi dzuã, ashi sh-tu politica.

Cãndu ahurhi a daua fazã di deportarea, Vãrgãrlji ahurhirã cu bãnãtorlji dit hoarã Oraovitsa. Scljeama ahurhirã aproapea di sinurlu di Dat shi dupu atsea continuarã cãtrã Ovce Polia shi Veles. Politica tu atsel chiro eara ahtari, tsi prota lã dzãtsea s-fugã singuri, taha fug cu a lor vreari, a nu cu zori. Ma, dunjeaua nu para vrea s-fugã, shi nu avea titsi s-fugã, elji sh-avea fucurina a lor tu Machidunii. Atsea eara dupu polematli Balcanitsi, ma exact la anlu 1916. Atumtsea s-featsi nai ma marli ghenotsid pisti Armãnjlji. Tu a daua fazã eara deportats Armãnj shi dit Gãrtsii shi dit Albanii, scljeama mash Armãnj eara internats tu Vãrgãrii. Cum spunea ma tricutslji, cãndu agiundzea Armãnjlji tu Vãrgãrii, lji rãspãndea. Tu un loc ma multu di dau familii armãneshtsã nu alãsa, ta s-nu s-organizeadzã, s-nu s-leagã, s-nu adarã ligaturi, ca poati s-adarã problemi. Lji dutsea di Varna pãnã Vidin, scljeama tu atsea arei lji rãspãndea Armãnjlji, ta s-nu hibã tuts tu un loc. Cãndu lji dutsea aclo, lji bãga s-bãneadzã tu horli vãrgãreshtsã, ma mash cãti dau familii. Pãmporea dãnãsea, shi di frãndza lji dghivãsea numili a Armãnjlor cari lipsea s-dipunã. Cãndu s-adra frãndza cu numili a familiilor armãneshtsã, a Vãrgãrlor lã agiuta shi Armãnj cari eara ligats cu vrhovishtsãlji, tu cafi hoarã avea shi emisari (shpiunj), scljeama oaminj cari eara loiali a vrhovishtsãlor. Easti cãnãscutã ca avea un Armãn, Culachi di cãtã Cociani, cari eara ligat cu vrhovishtsãlji shi ti el giandarmeria  dzãtsea: “Ne go zadevajte, nego Bãlgarsca ga majka rodila&quot;, tsi va s-dzãcã: “Nu lu cãrtits, ca el easti faptu di dada Vãrgarã”. El lã agiuta a Vãrgãrlor ta s-adarã frãndza cu familiili armãneshtsã, shi ashi ascãpã s-nu hibã deportat.

Tu chirolu cãndu lji deporta Armnjlji tu Vãrgãrii, armata vãrgãreascã eara multu rigorozã cu populu armãnescu, nu avea colaborari, nu zbura multu, nu eara flexibilã, cãndu va s-dzãtsea tsiva, nu avea turnari, ashi ca Armãnjlji lipsea s-adarã tut tsi va lã dzãtsea armata vãrgãreascã. Cãndu va lã dzãtsea: “ … sculats-vã, shidets, “ – nu avea dau ori dzãtseari, ma Armãnjlji lipsea s-lji ascultã shi nu avea ãndreptu sh-da giuiapi shi s-aspunã tsi vor. Tsicara ca armata vãrgãreascã eara rigorozã, prãjinã nu avurã, pute nu lji au bãtutã. Ma, avurã altã turlii di presii. Atsea tsi trapsirã Armãnjlji, tuti familii tsi eara deportats, atsea pute nu s-agãrsheashti. 

&quot;Paplu a mel, pap Halcia, nu vru s-u aproachã atsea detsizii a Vãrgãrlor, shi nu s-dusi tu Vãrgãrii ca shtea ca noari cana ligaturã cu Romãnjlji ca popul. Ti atsea lu bãgarã tu izolatsii shi lu dusirã tu un munti aproapea di hoara Conce, muntili Smrdesh, iu armasirã singuri, doi anj. Aclo suntu horli: Rachitets, Gorni Lipovich shi Dolni Lipovich. Scljeama familia a noastã eara dusã stri Gorni Lipovich iu noari banã. Aclo ari mash chetsãri shi cãti vãrã cupaci, a familia a mea eara bãgatã s-frãngã chetsãri ti zvestri. Sh-azã tutã dzuã di atsel loc s-adarã zvestri. Scljeama aclo eara dusã mash familia a mea, mash unã casã, shi armasirã aclo singuri doi anji. Vãrgãrlji vrea s-u maltreteadzã familia a mea shi ti atsea paplu a mel dau ori ãn dzuã lipsea s-ducã shi s-bagã semnu la cmetlu, ma nu tu nai ma aproapea hoarã-Gorni Lipovichi, nu tu hoara tsi eara cama largu-Rachitets, ma tu hoara cari eara nai ma largu di casa a lor, tu cãnãscuta shi avdzãta hoarã Dedino. Tu cmetlu dit atsea hoarã avea nai ma multu pistusini, atselji eara provãrgãri, vrhovishtsã. Atsea eara mari pidimo ti paplu a mel ca la atsel cmet s-dutsea dau ori ãn dzuã, doi anj. Dupu atsea, nu lji turnarã tu a lor hoarã natalã Oraovitsa, ca tu atsea hoarã adusirã s-bãneadzã altã mileti. Dupu doi anj, lã deadirã izini s-poatã liber s-priimnã, ca atumtsea s-mintirã shi Sãrghii. Yinea, fudzea, shi tu soni la deadirã izini, ca tu atseali hori, ma amãnat vinirã s-bãneadzã Sãrghi, aproapeа di Negotino, ca exemplu tu hoara Pepelishte. Shi familia a noastã s-dusi s-bãneadzã Pepelishte. Aclo armasirã ãndoi anj ca nu avea capital. La eara loatã tutã aveari, ma pãradz avea, ca li avea loatã cu elji, a Vãrgãrlji lã alãsarã mash unã yiapã. Altu tsiva nu avea, tutã tutipãtã lã eara loatã shi 40 di ectari loc. Dada a mea multsã anj lu tsãnu documentul di chirolu a Turcului ti aveara tsi u avea, shi atsea tapii u tsãneam tu ahorghea fastsiclã adratã di cheali, tu cari ãngrãpsea ca avem 40 di ectari loc. Atsea aveari s-afla pi calea cãtrã Strumitsa, tu atarlu di Suldurtsi shi tu atarlu di Oraovitsa shi eara multu avut loc. Aclo s-aflã manastirlu Alju Atanasi tsi lu adrã parapaplu a mel Zica.  Atumtsea eara njic Manastir, a tora tu idghiul loc easti adrat mari manastir, cu conats. 

Familia a noastã ascãpã di deportarea tu Vãrgãrii, ma doi anj eara izolats di tsivilizatsia shi bãna tu muntili Smrdesh,  iu frãndzea chetsãri. Ti deportarea a Armãnjlor di Machidunia di Dat nji spunea baba Lena Shutaru cari dit hoara Mezdra, u dusirã tu Vãrgãrii, di aclo s-dusi s-bãneadzã tu Romãnii, dupu atsea s-dusi tu Statili Uniti ali America shi muri Los Angeles. Baba Lena cu lãcãrnji ãn troclji, cu plãngu, spunea cum lji aduna Armãnjlji, cum s-adra frãndza cu Armãnj cari lipseashti s-hibã deportats di Shtip shi nai ma multu di Sv.Nicola. Pi atsea frãndzã eara familiili: Shutarlu, Njirlul, Yipurarlu, familia Tefa, paplu a mel Halciu al Cusizic, ali babi frati-su Tasha Banjotlu, Dima Banjotlu, Yianca Banjotlu. Importantã easti s-aspun ca Tasha Banjotlu, cari eara cumnat a paplui a mel, cari bãna Shtip, nji si pari tu hoara Sushuva, lu bãgarã ca emisar shi multi ori s-dutsea Oraovitsa la papu, ta s-lu cãndiseascã papu, s-ducã tu Vãrgãrii taha cu vreari a lui, a nu cu zori. Unã dzuã, paplu nu lu apruche shi lji dzãsi: “Cara s-yinj ca oaspi-yina, cara s-nu, ti aestu lucru nica unã oarã s-nu yinj.” Tasha lji dzãsi: “Ama va ti spindzurã.” Pi atsea paplu a mel lji dzãsi: &quot;Cara s-vor, poati shi s-mi spindzurã, ama mini tu Vãrgãrii nu nergu, scljeama io nu fug di aoa.” -pirmitusea Dimitar Mihailovschi-Barba.

Tu atsel chiro eara deportats multsã Armãnj di horli: Strezovtsi, tu hoara Tsãrnilishte eara familia Hertanj, vara familii di horli di Agibeg, Mustafino, Ergelia, Anzibegova, dupu atsea familia Nashcanj shi multi alti. Tuts atselji eara dushi tu Vãrgãrii cu unã pampori shi atsea cu pampori ti tutiputã, ca tu atsel chiro nu avea pampori cu clasi diferenti (ti oaminj), cum easti tora. Tuts Armãnj di horli diferenti lji adunarã, lji dusirã la stashonea ti pampori Ovce Pole shi aclo lji tsãnurã un mes di dzãli, cu explicari ca u ashtipta pamporea. Stsenaristul a filmului “Tsrveniot conj- Aroshlu cal”, Tashco Ghiorghievschi tu a lui filmu avea bãgatã un cadur di Armãnjlji cari la stashonea di Ovce Pole ashtipta s-hibã deportats tu Vãrgãrii. Cu prota pampori tsi agiumsi, Vãrgãrlji lji dusirã Armãnjlji pãnã Plovdiv. Tuta compozitsii di pamporea eara amplina cu Armãnj di Ovce Pole shi di horli ãnvãrliga di Shtip. Tsiva cama amãnat, idghea ashitsi tu Vãrgãrii, eara dushi shi Armnj di cata Cociani. Deportarea a Armãnjlor dit Machidunii tu Vãrgãrii s-fãtsea ma multsã anj. Elji vrea s-lji curã tuts Armãnj dit Machidunii. Atsea eara contractu anamisa di tuti aesti stati, ãn cap cu Romãnia, deadun cu Vãrgãria shi Gãrtsia. Scljeama, scupolu eara ta s-lji curã Armãnjlji dit aesti stati. Cara s-eara dealihea ca s-dutsea cu chefi, noari s-fudzea mash cu stranjili. Deportarea eara multu zori ti Armãlji. Catsi istorii, catsi crimã tricurã, mash elji shtiu. Di Ovce Pole lji dusirã Plovdiv. Lji-dutsea cu pamporea, ma mash noaptea urdina. Dzua shidea la stashoni. Pãnã la sãhatea 8 di tahinima pamporea urdina, shi dupu atsea, iu va s-afla aclo dãnãsea, la prota stashoni. Noaptea iara anchisea cu pamporea, ta s-nu shtibã shi s-nu veadã Armãnjlji iu va lji ducã. Lji dusirã pãnã Plovdiv shi lji turnarã Veles, ma di cari ispeti u adra atsea, cana nu avea apandãsi. Di aclo iara lji turnarã nãpoi, shi dupu atsea ahurhirã s-lji dipunã prota Vidin, loc cari s-aflã tu partea di Nord-Ascapitatlu ali Vãrgãrii, dupu atsea ma multsã dipusirã Silistra, pãnã Varna. Avea frãndzã cu numili shi paranumili, cari iu lipseashti s-dipunã, scljeama Vãrgãrlji avea adratã aradã ti arãspãndeari a Armãnjlor. Nu s-shtii exact titsi lji turnarã pãnã Veles, desi ca nica nu avea adratã plan cari iu s-lji dipunã. Unã familii u dipunea complet tu un loc, scljeama familia antreagã pute nu u dispãrtsa, ma tutã familii cu caplu a familiiljei armãnea tu un loc. Deportats eara shi muljeri shi bãrbats, shi ficiori, scljeama complet antredz familii. Avearea a Armãnjlor tsi la armasi tu Machidunii, Vãrgãrlji la u pãltea, ama multu niheam la didea pãradz ti marea aveari tsi u alãsarã tu loclu natal. Scljeama lã pãltea multu putsãn, cãt s-nu hibã fãrã di tsiva. 

Cãndu agiumsirã Armãnjlji tu Vãrgãrii, di cãndu eara rãspãndits pit horli shi cãsãbadzlji vãrgãreshtsã, tuts lucra pit casili vãrgãreshtsã. Tsicara ca tu locurli natali, tu Machidunii, Armãnjlji eara avuts, tsicara ca avea multu loc shi multu tutiputã, tu casili vãrgãreshtsã tuts lucra ca argats, ca huzmechari. Tu Vãrgãrii tuts Armãnj lucra tu familiili vãrgãreshtsã. Aclo iu s-dusirã, tu ahurhita, nu eara tinjisits di Vãrgãrlji, s-duchea scãdzuts, arshunats shi lucra mash ti pãni. Ashi s-purta statlu vãrgãrescu cãtrã Armãnjlji, scljeama fãrã tinjii. Ma, di populu vãrgãrescu, Armãnjlji nu s-plãndzea multu. Populu vãrgãrescu lji apruche Armãnjlji, lã agiuta shi nu s-hãrsea ca Armãnjlji avea ahtari taxirati. Lji avea aprucheatã, ma ficiorlji nu avea ahurhitã cu dutseari tu sculii ta s-ãnveatsã, nu lã eara data posibilitati ta s-integreadzã tu sotsietatea. Armãnjlji dit Machidunia di Dat armasirã tu Vãrgãrii ma multu di 20 di anj. Scljeama di cãndu eara deportats Armãnjlji dit Machidunia di Dat, dupu Protlu Polim mundial, elji pute nu s-turnarã nãpoi tu locurli natali ashi cum eara situatsia cu Armãnjlji di Machidunia di Ascapitat, dit Beala din Ghios shi di Suprã, di Bituli, Ohãrda, Strug, Crushuva, iu unã parti di Armãnjlji, dupu dipisearea a Protlui polim mundial s-turnarã tu locurli natali.

&quot;Tu aestã ucazi, voi s-aduc a minti unã situatsii cari nji armasi tu minti, scljeama nji armasi ahãndos tu memoria a mea. La anlu 1985 earam cu familia a mea tu Turchii shi nã turnam pit Gãrtsii. La sinurlu anamisa di Turchia shi Gãrtsia, ninti noi avea dau amãxi, ama oaminjlji di prota amaxi avea tsiva problem, nu lji silighea s-lu treacã sinurlu. Vidzum ca plãndzea shi ca suntu dit Romãnii. Mini nershu shi ahurhii s-lã zburascu pi armãneashti. Elji s-hãrsirã shi ahurhirã s-nji zburascã armãneashti. Nã cãnãscum, nã ambrãtsãtãm shi nji spusirã ca elji eara cu originã di hoara Sofilari. Eara cusurinj cu cãnãscutlu fudbaler dit Romãnii, Gica Hagi, cari idghea ashitsi easti cu originã di hoara Sofilari. Nji spusirã ca nu lji silighescu s-lu treacã sinurlu ca au multu pãrmãtii. Mini shteam gãrtseashti shi la dzãsh a oaminjlor cari lucra la sinurlu ca aeshtsã oaminj suntu a mea soi, mini vinj tu Turchii s-li ljeau ta s-lji duc tu Machidunii s-lu veadã a lor loc natal, s-veadã locurli di iu easti origina a lor. Ashitsi lji silighirã, mini la spush calea cãtrã Machidunii, shi di aclo fudzirã pit Zaeciar tu Romãnii&quot; - pirmituseashti Dimitar Mihailovschi Barba. Scljeama, nu mash tsi pute nu s-turnarã tu a lor locuri natali, ma tãsh la anlji 1968-1970 ahurhirã s-yinã ca oaspits tu Machidunii shi atsea cu mari fricã. Politica tu atsel chiro eara ahtari ca cara s-yinea pãrintsãlji tu a lor locuri natali ca oasits, obligator vãrã di familia, ca exemplu un hilji, fãrã di altu lipsea s-armãnã tu Romãnii, ta s-aibã garantsii ca pãrintsãlji va s-toarnã nãpoi tu Romãnii. 

E, tora, cum tricurã Armãnjlji tu Vãrgãrii!? Tuts elji, pãn di un, tu ahurhita lucra ca hãmãlãchi, scljeama ca huzmechari. Lucra tu cãmpu, cu misur, ca tu Vãrgãria di Nord ari multu misur, aclo treatsi shi arãulu Dunav, simina campiri, scljeama lucra agrar. Bana lã eara multu zori. Bãna tu cãlivi cari li adra di zvoi cu misurishti, shi li ãnvãlea cu loc shi yiarbã, scljeama, toamna cãndu li aduna cãcucili, adra cãlivi, li sãpa niheam tu loc, ta s-lã tsãnã cãldurã shi ashitsi bãna. Idghea atsea s-featsi shi defturea cãndu lji deportarã, ma aestã aradã dit Vãrgãrii tu Romãnii, iuva la anlu 1934. 

Tu chirolu a Protlui polim mundial, tu dauli fazi di deportarea a Armãnjlor tu Vãrgãrii eara deportats di 46 000 pãnã 50 000 di Armãnj. Traghedia easti tsi cana di Armnjlji nu vrea s-u ãngrãpseascã tut atsea tsi va u avdza ãn ligaturã cu deportarea a Armnjlor tu Vãrgãrii. Tuts vrea atsea s-u agãrsheascã. Istoria, pidimolu, chindinlu tsi lu trapsirã Armãnjlji, tuts vrea s-lu agãrsheascã. Atsea tsi u pãtsãrã Armãnjlji tu Vãrgãrii shi tu Romãnii, easti dealihea mari taxirati. Dit Vãrgãrii lji deportarã tu Romãnii shi lji dusirã di partea di Temishoara. Aclo lji alãsa tu cãmpu, a nu pit hori, cum adrarã tu Vãrgãrii. Scljeama tora lji dipunea tu cãmpu shi aclo idghea ashitsi lji rãspãndea, tu un loc unã familii, tu altu loc dau familii, shi eara rãspãndits di Temishoara pãnã Constantsa. Cum tritsea pamporea, dãnãsea pi ninga hoarã shi lji alãsa Armãnjlji tu cãmpu, taha scupou lã eara ta s-lji chearã Armãnjlji, s-moarã. Di aclo, vãrã di familiili armãneshtsã eara purtats Baragano, Giurgiu shi ma anclo. Atsel cãmpu cãtrã Bucureshti s-dzãtsi Baragano, shi aclo eara amplinã di Armãnj. Cu adratili calivi di Armanjlji, cãmpul tut undzea ca taha arat di shimironj. Di aclo lji rãspãndea cãtã Temishoarã. 

Sh-pi ninga atsea tsi Vãrgãrlji lji deportarã Armãnjlji tu chirolu a Protlui polim mundial, elji iara lji tinjisea ca eara livendzã shi lãcrãtori. Vãrgãrlji shtea cã capitalu eara tu mãnjlji a Armãnjlor shi atsea lã ambudghisea.</text>
      <sha1>0ek9ug7vo4unhslud0ksxfea0iffln7</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>ADETS TI SUM VASILJLU</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74540</id>
    <revision>
      <id>209536</id>
      <parentid>209172</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:51:28Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Cyrillic characters in ãnseamn[а] to Latin</comment>
      <origin>209536</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="9076" sha1="61znbil2na4a87wpddn20e0vyg2gmj8" xml:space="preserve">
= ADETS TI SUM VASILJLU = 

Sum Vasiljlu easti sãrbãtoari ortodoxã cari s-ãnseamnã shi la alanti populi crishtineshtsã. Ma la Armãnjlji, aestã sãrbãtoari easti unã di cama importantili sãrbãtori crishtineshtsã, ti cari adarã shi adets ahorghea di alanti etnii.

Ti Sum Vasiljlu, Armãnjlji au traditsii familia tutã s-adunã ãn casã, s-adarã pãltsintã tu cari s-bagã pãrã shi nel shi tuts deadun, tu unã mushatã atmosferã, cu harau u ãnseamnã aestã sãrbãtoari crishtineascã. 

Ma ninti, adrarea a adetslor ahurhea dixeara, pi 13 di yianar, cãndu pi chiumbelu s-bãga gãrnul ti cafi un membru a familiiljei shi s-ashtipta s-veadã cãt va s-ãnsarã gãrnul ti cafi un insu. S-pistipsea ca, cãt ma multu va s-ãnsarã gãrnul, ahãt ma multu tihi va s-aibã atsea persoanã tu anlu cari ahurheashti. Dupu adetsli armãneshtsã, nai ma tinira ãnveastã eara atsea cari lipsea s-lu aducã gãrnul. Dupu atsea, nai ma tricutlu om tu familia lu bãga gãrnul pi chiumbelu shi pi aradã di nai ma tricutlu pãnã nai ma tinirlu s-ardãpsea numili a membrilor a familiiljei shi s-ashtipta s-veadã cãt va s-ansarã gãrnul ti cafi unã numã tsi s-aspunea. Traditsia eara, prota s-aspunã numili a bãrbatslor, dupu atsea a muljerlor shi tu soni a ficiorlor shi a nipotslor.  Soacra lji grea a ãnveastãljei s-lu aducã gãrnul, cari dupu atsea s-bãga tu un vas shi s-dzãtsea: Ti multsã anj sãrbãtoarea! Pãnã s-ashtipta s-ansarã gãrnul ti cafi un insu, tuts tu udãlu, sh-adra shicai, zbura, cãnta... Di cãndu va s-ansãrea gãrnul ti cafi un, s-bãga gãrnu s-ansarã shi ti tutiputa shi ti avearea. Tu soni tuti atseali gãrnãts di gãrnul s-aduna tu un loc shi s-tsãnea pãnã di sãrbãtoarea Tayiu Fota, cãndu deadun cu crutsea s-arca tu apã. Armãnjlji minduea ca ashi cum fudzi apa pit arãulu, ashi cu lishor va-s yinã sh-tihea a cafi unui om tu familia. 

Atsea searã tu cafi unã familii armãneascã sinia eara avutã shi avea multi mãcãri, poami shi piti. Di cãndu va s-dipisea cu adetsli, cu shicãili, cãntarea, persoana tu nai ma mari ilichii, socurlu icã paplu, spunea a cafi unui ficior tsi lipseashti s-lucreadzã alantã dzuã. Vãrã lipsea s-lã ducã mãcari a prãvdzãlor, tutiputa, s-lji ancarcã caljli shi s-ducã mãcari la oili, vãrã lipsea s-lu hearbã gãrnul shi s-lu ducã la njeljli. Altu lipsea s-ducã pãnã la agãrli s-veadã cum suntu, s-lã dzãcã “Bunã dzuã”, ca Armãnjlji pistipsea ca cãt ma multu adunã gãile ti agurlu, ahãt ma multu va s-aibã productsii. Agãrli lipsea s-li veadã, desi ari apã ti adãpari, desi iarba easti criscutã ta s-li ducã njelji ta s-pascã. Cafi un di ficiorlji lipsea sh-lu mutreascã lucurlu a lui shi s-lu dipiseascã nai ma ghini tsi s-poati. 

Alantã dzuã, 14 di yianar easti marea sãrbãtoari crishtineascã Sum Vasiljlu, ti cari sãrbãtoari Armãnjlji adra adets ahorghea di alanti milets. S-ascula nicuchirlu a casãljei shi di cãndu va s-dzãtsea “Bunã-vã dimneatsã” a tutulor, a nicuchirãljei lji dzãtsea: “Azã dzua Sum Vasiljlu cu agiutor s-tsã hibã nicuchirã”. Nicuchira apãndãsea: Hãristo, Dumidzã s-na agiutã, ti multsã anj s-nã hibã sãrbãtoarea. Dumidzã s-nã da sãnãtati shi biricheti”. Soacra lji grea a ãnveastãljei s-lu aducã cafelu ti socurlu, cari s-adra diunã oarã di cãndu va s-dishteaptã socurlu. Dupu atsea tuts s-aduna pi sinia ta s-gustã. 

Cãndu s-dipisea cu tuti aesti adets, cafi un ficior s-dutsea sh-lu dipiseascã lucurlu, vãrã la oili, vãrã s-dutsea la tutiputa, la prãvdzãlji, la agãrli, la arari, scljeama cafi un tsi avea lucru, s-dutsea s-lu dipiseascã cãt poati cama ghini shi cama agonjea.

Dupu atsea soacra cu ãnveasta ahurhea s-u adarã pãltsinta. Pãltsinta lipsea s-hibã etimã cãndu tuts va s-toarnã acasã shi va s-adunã pi prãndzu. Ãnveasta bãga apã ta s-undeadzã, a tu plãtsinta s-bagã farina, untulemnu shi niheam sari. Tu pãltsinta s-bagã shi pãrã, shi s-pistipseashti ca atsel cari va lu aflã pãrãlu, scljeama atselui a curi va lji si cadã pãrãlu, va s-aibã nai ma multu tihi anlu tut. Cari ari tu casã ficiori ti ãnsurari shi feati ti mãrtari, tu pãltsinta bagã shi un nel. Gãvozdul s-bagã pi plãtsinta, ti sãnãtati a prãvdzãlor. Pisti pãltsinta s-bãga vitsã, s-adra tserclju di vitsã ti Dumidzãlu shi ti Sum Vasiljlu, s-adra casa, s-adra mandrã, cãpreatsã, tucatã, cãlivã, shi nuntru s-bãga andau luschidi cari eara simbol ti Dumidza, ti Ailu, ti fumealjea, ti tutiputa, s-bãga cãrliglu shi dupu atsea u-bãga s-coacã. Cãndu tuts ficiorlji s-turna di la lucru, nai ma tricutlu, paplu icã pãrintili, tuts pi aradã lji ãntreabã cum tricurã la lucru, tsi lucru dipisirã. A ficiorlji, ashi cum eara arada la Armãnjlji, spunea un dupu alantu, tsi easti dipisitã di lucurlu shi tsi armasi ti dipiseari. Unlu ficior spunea ca eara la caljlji shi lji chiptinã, lã deadi mãcari, la bãgã sumarurli, lu ancãrcã yiptul, ordzul. Altu ficior spunea ca tricu pi la agãrli, li anvãrligã, cãt s-la dzãcã “Bunã dzuã” shi s-veadã desi ari apã, desi birichetea easti bunã, altu spunea ca oili suntu etimi ti fitari, cãnjlji suntu anvãrliga di oili ta s-lji aveagljã di luch, mãcari ari, shi ca ordzul va s-agiungã ti chirolu tsi yini.

Shi ashi, pãnã s-coacã pãltsinta, ficiorlji sh-fãtsea muabeti cu pãrintsãlji icã cu papãnjlji, lã spunea tsi lucru dipisirã shi tsi armasi nica ta-s dipiseascã. Dupu atsea yinea ãnveasta cu ibric shi unã ilãcã, lã turna a cafi unui sh-li la mãnjlji shi dupu atsea shidea tuts deadun ta s-mãcã. Ãnveasta u adutsea pãltsinta ta s-u talji soacra. Prota di pi pãltsinta s-mutã lumãchli cu cari eara adratã mandra ti oili, tucata ti calji, ahurea ti vãts, shi cãpreatsã ti cãpãrli shi atseali lumãchi nu s-arca, nu s-aprindea, ma s-tsãnea, ta s-armãnã mandra, tucata shi cãpreatsa. Pãltsinta prota s-shutsa trei ori ashi cum s-shutsã sãhatea, a dupu atsea soacra didea cãti un codur a cafi unui insu tu familia. Aestã pãltsintã naima multi ori u ampãrtsa soacra shi atsea protlu codur di pãltsinta totna eara ti Dumidzã, ti Sum Vasiljlu, dupu atsea ti casa, ti avearea, ti papãnjlji, ti pãrintsãlji, ti ficiorlji, ti ãnveastili, shi tu soni ti nipotslji din casã, shi atsea ahurhea di nai ma marli nipot pãnã nai ma njiclu nipot. Aestu momentu eara nai ma interesantul momentu ti tuts din casã, s-duchea mãri emotsii la cafi un, ca tuts vrea pãrãlu s-cadã la el, a nimãrtatili feati shi niansuratslji ficiori ashtipta nelu s-cadã la elji. Cãndu va s-afla pãrãlu, tuts lji ura atselui a curi lji si cãdea pãrãlu shi lji dzãtsea: “Cu tihi shi sãnãtati! Cu agiutor!“ Atsel pãrã soacra lu bagã pi ninga icoana din casã, ti tihi shi sãnãtati a tutulor cari bãneadzã tu casa. Atumtsea, nai ma tricutlu tu ilichii lji didea ma mari pãrã atselui a curi lji si cãdzu pãrãlu, a el lji bãshea mãna ca semnu di tinjii. Aflarea a nelui tu codurlu di pãltsintã easti harau ahorghea, ca nelu, cu mari harau lu ashteaptã tuts tiniri, niansurats, nimãrtati. Aflarea a nelui scljeama ca atsel an va s-ãncãrunã atsel la cari va s-cadã nelu. Idghea ashitsi mari harau eara cãndu va s-afla shi gãvozdul, cari li simbolizeadzã caljli, cari lipseashti s-hibã bunj ti arghi, ti arari, ti ancãrcari shi ashi ma anclo. 

Dupu tuti aesti, di cãndu va s-aflã pãrãlu, nelu shi gãvozdul, tuts sh-ura ti sãrbãtoarea cu zboarãli: “Ti multsã anj s-nã hibã sãrbãtoarea”, a cu chelchi di arãchii dzãtsea: “Ambãreatsã”, “Cu agiutor s-hibã”, shi “S-avem hãrei shi ghinets tu casa”. 

Ashitsi s-ãnsimna marea sãrbãtoari crishtineascã Sum Vasiljlu, cari ti Armãnjlji easti di mari importantsã shi ti cari s-adarã adets altã turlii di adetsli cari tu atsea dzuã li adarã alanti populi. Atsea easti unã traditsii armãneascã, cari nu easti agãrshitã, sh-azã dzuã tutã nica s-adarã, nica bãneadzã.     

== Adets ti Sum Vasiljlu tu alanti stati pi Balcan == 

Sãrbãtoarea Sum Vasiljlu s-ãnseamna la tuts Armãnj pit Balcanlu tut. Tu vãrã di alanti stati, nafoarã dit Machidunii, vãsiliciarlji s-dutsea pit casi shi cãntã cãntits ahorghea ti Sum Vasiljlu. “Yini vãsiliciarlu, apirã yianarlu”! Cu ahurhearea a Anlui Nãu vãsiliciarlji s-dutsea pit casili, shi pãrintili, nicuchirlu a casãljei bãga pãradz pi coardã. Di cãndu va s-agiundzea vãsiliciarlji, nicuchirlu a casãljei lji cãlisea s-intrã ãn casã. Vãsiliciarlji avea cãntic ahorghea ti cafi unã casã. A picurarlor la cãnta ti tutiputa, a ficiorlor lã cãnta cãntits ta s-ãnveatsã, a atselor cari eara singuri, la cãnta cãntits ti vreari. Ma, atsea tsi eara idghea ti tuts Armãnj, iu shi s-bãna, eara ca ti Sum Vasiljlu, tuts adra plãtsintã tu cari s-bãga pãrã shi nel shi totna tu casili armãneshtsã avea aradã shi tinjii cãtrã ma tricutslji. Atsea tinjii nica s-ducheashti tu casili armãneshtsã.</text>
      <sha1>61znbil2na4a87wpddn20e0vyg2gmj8</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>MARTSUL LA ARMÃNJLJI</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74545</id>
    <revision>
      <id>209535</id>
      <parentid>209179</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:51:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Cyrillic characters in Mo[а]shili to Latin</comment>
      <origin>209535</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3305" sha1="og4xxz8tsq8ittungv1yqjcr508evpc" xml:space="preserve">
= MARTSUL LA ARMÃNJLJI =

= TITSI S-BAGÃ MARTSUL, TU AHURHITA A MESLUI MARTSU =
Tu ma multi reghionuri, bãgarea martsuri tu meslu martsu ca adeti easti diferentã. Ma, scupolu a tutulor eara s-aspunã “ghini vinish”, cu cari s-ghinuea ahurhearea a meslui martsu, meslu a vreariljei shi a mushatlui chiro. Martsul u simbolizea primuveara, caldura, ponjlji ãnflurats, iarbã veardi, lilici, shi nai ma multu padea amplinã di njelji, avearea shi pirifanja a Armãnjlor.

Martsul s-bãga prindu ahurhearea a meslui marstu. Nai ma multi ori martsul lu adra babili icã dadili di un hir albu shi un hir arosh. Dauli hiri s-shutsã deadun shi s-adra ca unã biligicã. Traditsia la Armãnjlji eara, cãndu s-shutsã hirili, s-dzãcã: “S-shutsã ghinetsli shi bunetsli tu casã! S-shutsã prãvdzãli ãn casã shi tuti buni!”. Ma ninti, tuts membri a unãi familii, fãrã diferentsã di sexu shi di ilichia, sh-bãga nai ma niheam cãti un martsu di mãnã. Tu chirolu di azã, aestã traditsii s-cheari, ma aclo iu easti tsãnutã, martsu s-bagã mash a njitslor shi a muljerlor.                                    

Cafi martsu sh-ari a lui simbolicã. Martsul di gushi s-bãga cu un pãrã, cu pistusini ca gusha sh-truplu va la hibã sãnãtoshi shi ca Soarli nu-ari s-lji lãeascã. Martsu s-bãga shi pi mãnã cu scupo mãnjlji s-lã hibã lãcrãtoari shi chischini, a la cicior martsu s-bãga, cu pistusini ca ciciorlu lipseashti s-hibã vãrtos, sãnãtos, s-nu s-ãncheadicã tu imnari shi s-nu li mãshcã vãrã nãpãrticã. Cãndu s-bãga martsu pi trup s-dzãtsea: “S-hibã ligati gurili a dushmanjlor, a sharpilor shi a nãpãrtitslor. Arãu di ficiorlji a mei shi di tutã familia a mea s-nu s-facã”.

Gionjlji bãga martsu mash di curau, ta s-lã tsãnã mesea, di itii cã totna purta pãrmãtii shi alti lucri.

Moashili lu liga martsul di bãrnul cã lã eara zori s-ascoalã shi s-sheadã ãmpadi.

La niscãntsã Armãnj, ficiuritslji cãndu s-dishtipta tahinima, tu dzua di prot di martsu, pi mãna a lor sh-afla martsic ligat ca biligicã icã ligat di cicior. Atsel semnu la spunea cã vini meslu Martsu di pisti dzeanã sh-lã adusi martsuri.

Martsu s-bãga sh-la njelji ta s-lji veaglji di niputeari ca mash tsi eara fitats. Ma s-bãga shi la prãvdzã shi tu cutar la oi. 

Ari dau verzii di pirmifi, ti atsea tsi s-adra cu martsul!

Dupu una verzii, martsu s-purta 9 dzãli, sh-tu dzua di Alju Sarandu, pi 22 di martsu, martsul lipsea s-ascoatã shi s-aspindzurã pi trendafilã dit avlii icã pi unã lumachi. Di aclo li loa lãndurli shi a ficiorlor la si dzãtsea ca ti Pashtili va lã aducã cãmeashi nau.

Alantã verzii spuni ca martsul lipsea s-poartã pãnã ficiorlu nu veadi lãndurã. Cãndu va s-videa lãndurã, martsul s-ascutea shi s-bãga pi gardul, di iu lãndura va lu-loa shi di martsul, tu cuibairul a ljei, va s-adarã mushatã crivati ti njitsli lãndurici.
Ma ninti, traditsii eara, tu dzua di 1 di martsu, ficiorlji icã ãnveastili s-ducã pi la soia icã la vitsinjlji, s-lã da turti, poami dultsi, hitsi, gurmadzã, stafidzi, nuts icã zaharicali. Aestã dutseari a turtilor di la un la alantu, easti unã ghinueari a primuveariljei, easti semnu ca yin buni dzãli, cari va s-aducã mushutets shi biricheti mari.</text>
      <sha1>og4xxz8tsq8ittungv1yqjcr508evpc</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>ALASÃPREASINI</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74546</id>
    <revision>
      <id>209532</id>
      <parentid>209183</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:50:59Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Cyrillic characters in Preasin[ј]li to Latin</comment>
      <origin>209532</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="15917" sha1="a8h4ewp3377k4otq2amaofm5m5rejwy" xml:space="preserve">
= ALASÃPREASINI =
Ma ninti, Armãnjlji, ti sãrbãtorli s-aduna tu un ambientu nicuchirescu, iu s-tsãnea shi s-avigljea adetsli armãneshtsã. Tinirlji spunea mari tinjii cãtrã ma tricutslji, ca ashi eara prãxits di papãnjlji shi di pãrintsãlji. Ti cafi unã sãrbãtoari a ficiorlor lã si ãncupãra nali stranji shi pãputsã shi ashi s-duchea atmosfera sãrbãturicheascã. Armãnjlji tu dzãlili di sãrbãtorli prãndza cama agonjea, ta s-poatã s-u nãscãrseascã sinia, s-u chischinipseascã casa, s-hibã spãstritã, ashi ca cãndu va s-yinea oaspitslji, casa nu lipsea s-arnjudzea pi gheli shi mãcãri. 

Unã di ma mãrli sãrbãtori crishtineshtsã ti cari Armãnjlji adra adets ahorghea eara Alasãpreasini. Sãrbãtoarea Alasãpreasini alãxeashti data, ma nu alãxeashti dzua, shi totna s-cadi dumãnicã. Atsea dzuã Armãnjlji cu harau s-dutsea la bãsearicã iu s-tsãnea mari dgheavasi shi s-cãfta ljirtari di la preftsãlji. Tsãnearea preasini easti cãndu nu s-mãcã purintã mãcari, ma nica ma multu atsea easti unã turlii chischinipseari a suflitlui shi s-lugurseashti ca tsãnearea a Preasinјlor easti dadã a sãnãtatiljei. 

Alasãpreasini easti sãrbãtoari cãndu tuts un di alantu lipseashti s-nã caftãm ljirtari. Ashi ljertats un cu alantu putem s-intrãm tu Preasinjli, ca mash ashitsi va s-putem s-tsãnem Preasini. Preasinjli nu suntu multu greali, ama atsea easti unã adeti crishtineascã shi un multu bun lucru spiritual. Scljeama di cãndu va na li ljirtãm mãrtiili, cãbãtsli, alatusili, va s-putetm s-tsãnem preasini.

== Stãmãna-tsea alba ==
'''Prota stãmãnã''' di shaptili stãmãnj ti preasini, easti cãnãscutã ca stãmãna-tsea alba, stãmãna cãndu oaminjlji s-ãndridzea s-tsãnã preasini shi putea s-purintã mash cu cash, ghizã, lapti, mãrcat shi multi turlii di piti. Atsea stãmãna carni nu s-mãcã. A dzua dit soni di atsea stãmãnã Armãnjlji mãca ou albu cu tsi dipisea cu mãcãrli purinti. Dupu sãrbãtoarea Alasãpreasini, nu s-mãca nitsi producti di lapti shi ashitsi ahurhea tsãnearea Preasini pãnã di Pashti. 

'''Sãmbãtã''' ninti Alasãpreasini, Armãnili adra pita ti dari ti mortsãlji. Leghenda spuni ca atsea adeti s-adarã di ispeti ca avea un ficior cari eara lãndzit shi a mama-sã lji cãftã s-adarã pita. Mãsa lji dzãsi s-ashteaptã ta s-u ljea furca, s-toarcã cairul shi dupu atsea va lji adarã pitã. Ama ficiorlu muri, nu putu s-ashteaptã mãsa s-u adarã pita shi ti atsea armasi sãmbãtã ninti di Preasini s-adarã pita ti mortsãlji. Cu nãdia ca Hristolu ãnlje di mortsãlji, atselji tu banã ampartã doarã, piscuri, shi adarã plãcãrii ti ljirtari a mãrtiilor a mortsãlor di soia a lor. Tsãnearea preasini nu easti mash s-nu s-mãcã purintã mãcari, ma nica ma multu lipseashti s-mindueascã pi dzatsili dimãndãri al Dumidzã: nu arãdi, nu furã, nu lã adarã a oaminjlor atsea tsi nu vrei atsea s-tsa adarã shi ashi ma ãnclo.

Easti cãnãscutã ca Armãnjlji ma ninti bãna deadun, ma multi familii tu unã casã, shi ashitsi, dixeara ti Alasãpreasini s-aduna ta-sh li ljearta cãbãtsli un cu alantu. Tu unã casã poati s-bãna baba, paplu, socurlu, soacra, cumnatslji cu familiili a lor, (cafi un avea cãti dau-trei fumelji, a poati sh-ma multu) surãri a socurlui icã soacra, shi ashitsi, atsea searã s-aduna ma multsã di 20 inshi, shi Alasãpreasinli s-ashtipta cu mari harau. 

'''Dumãnicã,''' ti Alasãpreasini, cafi unã nicuchirã andridzea prãndzu, sh-ashtipta ficiorlji, nora, soia tutã. Scljeama atsea eara unã traditsii, unã adeti cari sh-azã dzuã tutã s-tinjiseashti. Ãnveastili, featili, ficiorlji, cu purdicãlji, meari, lãcumi, s-duc la ma tricutslji, la papãnjlji, la pãrintsãlji, ta s-lã bashi mãna shi s-caftã s-lã ljeartã cãbãtsli, cara s-avea tsiva alutusitã. Ma tricutslji lã didea shi cãti vãrã pãrã a ficiorlor. Scljeama, dumãnicã seara ti Alasãpreasini, s-cafta ljirtari di ma tricutslji. Featili shi ficiorlji lã bãshea mãnã a pãrintsãlor, shi cãfta ljirtari, cu zboarãlji “Ljeartã-nj cãbãtsli”, shi “Ljeartã, Dumljeartã, dado sh-afende, tsi shtim-tsi nu shtim, tsi dzãsim-tsi nu dzãsim, apã sh-sari s-facã”. Cu aesti zboarã vrea sã-spunã, nibunili s-tucheascã, idghea cum s-tucheashti sarea tu apã. Ashi cum easti adetea la crishtinjlji, Armãnjlji caftã s-intrã tu preasini cu sufliti chischini. Ti atsea, cãndu murgea, tinirlji s-dutsea la ma tricutslji di soia a lor, clinicilji la nunlji, cu poami, purdicãi, cu pãgur di arãchii ta s-lã caftã ljirtari. Oaspitslji, cari eara ma tiniri di cãt nicuchirlji a casãljei, dupu shcurta muabeti, sã scula shi adra mintãnj a ma tricutslor, shi lã dzãtsea: “Ljeartã doamne, ljeartã, tsi shtim, tsi nu shtim, ljertati s-hibã”. Ma tricutslji lã apãndãsea: “Ljirtati s-hibã di mini sh-di Dumidzã”! Eara unã bunã ispeti ti atselji cari eara ancãciats, s-lã ljea mãna shi s-lã ljeartã cãbãtsli, di ispeti ca ljirtarea shi vrearea suntu njedzlu a anvitsariljei crishtineascã, ashi cum s-spuni tu plãcãria amirãreascã, “Tatãlu a nostru”. Di cãndu tuti cãbãts eara agãrshiti dupu ljirtarea, adetea eara s-ahurheasca s-cãntã veclji cãntits armãneshtsã. Ca semnu di tinjii, ti Alasãpreasini, dixeara tuts deadun, scljeama taifa tutã, shidea pi sinii. S-hirbea oauã, s-adra salatã, a ti tsinã totna s-ãndridzea carni di njel. Vãrã adra tãvã cu ariz, ma avea shi carni di njel. Altsã adra mash friptã carni di njel, vãrã adra tãvã cu chiofte shi tseapi, friptã gãljinã, ashi ca cafi unã familii yinea cu vãrã mãcari shi ashitsi u tritsea atsea seara di sãrbãtoari. Dupu atsea li la vasili di purinteatsã shi atsea cu alsivã cari s-adra di cinushi hearta tu apã, scljeama li la vasili cu ciunushi nistricuratã. Ciunushea u ufilisea shi ti lari a perlor, cu atsea tsi prota u hirbea ciunushea cari dupu shcurtu chiro cãdea ampadi pi vaslu, a cu chischina apã – sprilimtã, cãnãscutã sum numa alsiva sh-la perlji. Ciunushea u ufilisea shi ti chischineatsã a dintsãlor, ashi ca prota u ãntsirnea niheam ciunushea, lu uda dzeaditlu cu cari loa ciunushi shi li frica dintsãli cum di nafoarã ashi sh-di nuntru. Idghea atsea u adra shi cu fricatã sari ta s-li aveaglji dintsãlji di caries shi ashitsi u tsãnea chischineatsa pi analtu nivel.

== Asca pasca ==
Ma ninti, ti Alasãpreasini Armãnjlji adra unã adeti cãnãscutã sum numa Asca-pasca, cari tora tut ma niheam s-adarã tu familiili armãneshtsã. Ma, tsi s-cljeamã Asca-pasca? S-hirbea oauã, shi atsea, ti cafi un om cari еаra tu udãlu, s-hirbea cãti un ou. Adetea u adra atsel cari eara nai ma tricut tu familia. Prota, pi shtsalã s-liga albu hir di bãmbac, s-anvãrtea pi shtsala shi tu soni a hirlui s-liga un hertu bilit ou. Cu shtsala prota Asca-pasca s-adra a nai ma tinirlor, a ficioritslor. Tuts ficiorlji shidea pi dzãnuclji cu mãnjli dinãpoi shi cu gura cãscatã lipsea s-lu acatsã oulu. S-pistipsea ca atsel cari va lu acãtsa oulu cu gura, va s-aibã nai ma mari tihi tu atsel an. Ghini va s-eara vãrã di ficiorlji cara s-didea mash cu dintsãi di albul ou, shi atsea ãnsimna ca atsel ficiori va s-aibã sãnãtoshi dintsã. Atsea eara mari harau ti tuts cari eara tu udãlu shi tu soni mãca cãti un ou shi s-dzãtsea: Ti multsã anj asca, ti multsã anj Preasinli. 

Tu vãrã locuri armãneshtsã aestã adeti s-adra cu trei mãcãri. Nicuchirlu a casãljei loa shtsala di pitã, liga di ea un hir di cari aspindzura pi aradã: prota unã cumatã di halvã albu, dupu atsea unã cumatã di cash shi tu soni un ou. Cu cafi una di aesti s-agiuca “hasca-mbasca”. Ti ficiuritslji atsea eara mltu interesantã, ca ashtipta cu gurili “cãscati”. Multi ori, cã nu putea s-lu acatsã halvãlu cu dultseamea a lui, mash alindzea cu limba ca vãrã cãtsãlats. Aestã adeti ari unã ahãndoasã noimã: cu mintea, nã dutsi la 12 di Apostolji, a curi Hristolu lã dzãtsea: “Pãnã tora earats oaminj tsi acãtsats peshtsã, ma di tora shi ninti Voi va s-hits piscari di oaminj”. Shtsala, cu treili mãcãri aspindzurati di ea, simbolizeadzã ca Apostolji lji aduna oaminjlji, sh-lji dutsea la crishtinizmul, ti cari s-shtii, ca tu ahurhita “pescul” lji eara simbol. Treili mãcãri tsi sã-spindzurã di shtsala lu simbolizeadzã Sãmtul numir di la Alja Triada, cari Crishtinjlji u tinjisescu tu prota stãmãnã di tsãneari preasini, pit tsãnearea a Trimirlui, trei dzãli pi aradã, di lunea pãnã njercurea. 

Dupu atsea s-adra nica un ritual. Atsel cari eara nai ma tricut tu familia, lu aprindea hirlu di bãmbac ti cafi un membru a familiiljei shi li spunea numili a tutulor cari eara tu atsel udã. S-ahurhea cu numa a nai ma tricutlu shi s-dipisea cu numa a nai ma tinirlui tsi s-afla tu udãlu. Ti atsel ti cari hirlu va s-ardea nai ma lungu chiro, s-pistipsea ca va s-bãneadzã nai ma multsã anj. Atsea eara nica unã harau ti familia tutã. Di cãndu s-dipisea cu ritualili, s-bãga tsina. Adetea eara, di cãndu va s-dipiseascã cu tsina, cafi un ahorghea, cu tuts alantsã di familia sh-ljeartã. Prota shidea papãnjlji, dupu atsea socurlu cu soacra, shi tuts cu aradã, a ma tinirlji, dãnãsea di ninti elji, trei ori la adra mintãnj shi dzãtsea: “Ljeartã-nj cãbãtsli, ljeartã-nj cãbãtsli, ljeartã-nj cãbãtsli”. Papãnjlji apãndãsea: “Ljirtatã s-hibã sh-di mini sh-di Dumidzã”. Tuts cãfta ljirtari di ma tricutslji, di atselji cari suntu ma mãri, a ma tricutslji a fumeljlor lã didea shi cãti vãrã pãrã.

            Cãndu tsãnem preasinili ma multu lipseashti s-avem angatan, s-him tsi poati cama bunj, s-nu nã ancãcem, s-nu zburãm shi s-nu adrãm nibuni lucri, s-nu spunem greali zboarã, s-nu nã vãryim  un cu alantu, ma s-adrãm efortu s-him ma bunj, totna s-agiutãm cãndu putem a oaminjlor a curi lã lipseashti agiutor, s-lã agiutãm a oarfãnjlor, cara s-nã caftã pãradz lipseashti s-agiutãm shi cu pradz cara s-avem shi s-lã didem cãt putem. Tu chirolu cãndu li tsãneam Preasinli suflitlu lipseashti s-nã hibã chischin, s-lji vrem oaminjlji shi haraua di sãrbãtoarea s-u ampãrtsãm tuts deadun. Ti Preasini Armãnili s-tsãnea sh-di nicuchirlu, tsi vrea s-dzãcã ca nu s-aduna deadun. 

== Trimirlu shi gãrnul ti preasini ==
Ti vãrã adets armãneshtsã cari s-adra ma ninti, tinirlji poati nu au avdzãtã  ca tu chirolu di azã tut ma niheam s-practicheadzã icã pute nu s-adarã. 

Tu chirolu a Preasinlor, cafi un om cari tsãnea preasini lipsea s-nu mãcã purintã mãcari. Mash ãndau dzãli putea s-mãcã mãcãri adrati cu untulemnu shi pescu. Aesti preasinj suntu nai ma mãri. Tu atsel chiro, vãrã ufilisea untulemnu tu mãcarea, vãrã nu mãca untulemnu mash njercurea shi vinirea, ma nai ma multsã di atselji cari tsãnea preasini, chirolu tut nu ufilisea untulemnu tu mãcãrli tsi li adra. 

Ti ahurhearea a Preasinlor ahorghea interesantu ritual easti Trimirlu, cãndu trei dzãli s-tsãni preasini fãrã mãcari. Atsea easti unã adeti crishtineascã, cãndu protili trei dzãli dupu Alasãpreasini, di lunea pãnã njercurea nu s-mãcã shi nu s-bea tsiva. Cari nu putea s-aravdã fãrã beari, putea s-bea mash noaptea. Tu vãrã locuri s-mãca mash dixeara unã turtã cu pipirnidz (gãrnãtsã di misur cu ciushchi aroshi matsinati prit cheatrã shi tuti atseali misticati cu sari shi chiperu). A treia dzuã, scljeama njercurea s-tsãnea sãmta liturghii a Sãmtului Grigorie Teologu shi atumtsea putea s-u ljea prota cumnicãturã. Atsea eara unã ma greau stãmãnã di preasini, nu lipsea s-mãcã nitsi untulemnu, ma mashi masini, cãmpiri hearti shi altã turlii di mãcari cari nu eara purintã. 

'''Lunea''' tahinima, dupu Alasãpreasini, easti lunea mari shi atsea dzuã ahurhea Preasinjli cari s-tsãnea pãnã Pashtili. Cãndu s-tsãni preasini, protili trei dzãli nu s-mãcã tsiva. Lunea tahinima, tuti Armãni li scutea tuti vasi tsi li avea: tãvadz, tingireadz, cinguri, shi li la cu cinushi. S-bãga cãldarea, s-hirbea stranjili, s-la simnãtorlu, (vulã cu cari s-chindisea piscurli ti dari sh-ti mortsã sh-ti sãnãtati, pi cari li angrãpsea numili a Hristolui, ali Stã Maria icã vãrã shcurtu tsitat di Biblia) cãrpitorlu, (tserclju adrat di lemnu di tinir vlastar di alun, vlastarlu lu disica tu mesi, unã cumatã di vlastarlu lu prilucra shi adra tserclju, a dupu atsea cu argãsitã cheali di oai u anvãlea tutlu tserclju, di nanaparti u cusea chealea di tsercljul shi ashitsi adra unã soi di tãvã pi cari frimta pãni), shtsala, scljeama tuti tsi li avea, lipsea s-li la. Atumtsea s-frimta pãni cari s-ardãpsea pi scãndurã pi cari prota s-bãga pãndzã di lãnã icã di bãmbac shi atsea mash tu albã buiau, pi cari avea njrli linii. Atsea pãndzã u aduna niheam anamisa di cãrveili ta s-nu s-alicheascã aloatlu.  Dupu atsea s-la scãndura pi cari avea armasã sãrmi di pãnea, cum shi pãndza cu cari s-anvãlea pãnea. Atsea dzuã nu s-hirbea tsiva shi nu s-mãca tsiva. Ca eara greau stãmãnã, oaminjlji tu atsel chiro s-minduirã cum s-li treacã dzãlili di Preasinjli fãrã purintã mãcari, a s-nu lã cadã arãu. 

Ti atsea adra gãrnu, s-cãlea ghini shi nu duchea ca suntu agiunj. Ashitsi, cãndu s-ãndridzea s-tsãnã Preasini, pi ninga alanti mãcãri tsi li mãca, oaminjlji hirbea shi gãrnu, cari lu chisa '''martsã''' dupu Alasãpreasini. Moduslu cum lu ãndridzea gãrnul eara spetsific. Prota lu chisa gãrnul shi lu hirbea, a dupu atsea chisa shi canavuri. Ma tricutslji spun ca chisarea s-adra tu un vas ahorghea – ghibec, (atsea eara chatra tu cari s-adra guvã shi tu guva s-bãga un vas di her cari lu anvãlea cu ploaci di lemnu icã di cheatrã), iu gãrnãtsãli di gãrnul s-frãndzea ghini. Dupu atsea lu bãga gãrnul s-hearbã pi foc, pi ma tihnai. Di cãndu va s-hirbea gãrnul, s-loa cãnãvure, s-chisa ghini tu ghiubec di cheatrã, s-hirbea niheam, s-stricura, s-mistica niheam cãti niheam cu gãrnul ta s-nu s-ãstalji, s-baga niheam sari shi s-continua cu hirbearea. Ma tricutslji, cari u tsãn minti aestã adeti spun ca hirbearea s-fãtsea lungu chiro, ma multi sãhãts, a cãti vãrã oarã gãrnul s-hirbea shi noaptea tutã. Chirolu tut pãnã lu hirbea gãrnul, cãti niheam s-bãga apã, a di cãndu va s-hirbea, s-trãdzea di pi foc shi s-bãga nanaparti ta s-arãtseascã. 

Ta s-poatã gãrnul s-aravdã ma lungu chiro, s-adra tu ma mãri tingireadz shi tu cãldãri. Di aestu gãrnu, oaminjlji ti prota oarã mãca dzua di Trimirlu, di cãndu va s-cumnica, a atsea eara a treia dzuã dupu Alasãpreasini. Di aestu gãrnu mãca di '''njercurea''' pãnã tu dipisita a stãmãnãljei. Scljeama a treia dzuã (njercurea) dupu Alasãpreasini easti sãrbãtoarea  Trimirlu shi atsea dzuã Armãnjlji didea gãrnu cu purni, piscuri, a pisuprã bãga sh-unã cumatã di prashi.

Tu dzua di Trimirlu, dupu loarea cumnicãturã tu bãsearica, lã yinea oaspits s-lã oarã cu purdicai, lãcumi shi alti mãcãri. Atumtsea oaminjlji mãca di gãrnul cu canavuri shi atsea lã didea puteari s-poatã s-aravdã fãrã purintã mãcari, s-li tsãnã Preasinjli 7 stãmãnj, shi atseali dzãli s-poatã s-li treacã ma lishor. Gãrnul cu canavuri a curi lji bãga shi zahãri, lu mãca tu loc di vãrã altã mãcari icã cãndu va s-duchea foami. Ashitsi, cama lishor li tritsea Preasinjli cari li tsãnea pãnã Pashtili, scljeama pãnã Anyarea a Hristolui, sãmbãtã tu njeadzã noapti, cãndu ti prota oarã, tu vãrã reghioni di Balcan, s-purinta cu arosh ou. Tu dzua di Trimirlu s-adra piti marsini cu prash, mash cu apã shi cu nuts, shi s-sprucuchea dipi suprã. Dupu prãndzu yinea muljerli di la lucru shi pi sinia bãga purdicãi, bamboni shi alti dultsenj cari suntu caracteristitsi ti aestã sãrbãtoari.</text>
      <sha1>a8h4ewp3377k4otq2amaofm5m5rejwy</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>PASHTI</title>
    <ns>0</ns>
    <id>74558</id>
    <revision>
      <id>209540</id>
      <parentid>209203</parentid>
      <timestamp>2026-06-27T04:52:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Trey314159</username>
        <id>10049</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>fix homoglyphs: convert Cyrillic characters in tahin[а] to Latin</comment>
      <origin>209540</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="15582" sha1="64seh1nx0og1wtnikptlwhmcqjpcsla" xml:space="preserve">
= PASHTI = 

Armãnjlji suntu cãnãscuts ca popul cari li tinjiseashti adetsli crishtineshtsã. Ti cafi unã sãrbãtoari adarã adets dupu cari s-aleg di alanti milets. Unã di atseali sãrbãtori easti shi Pashtili cãndu traditsional maninti, tuts s-alãxea tu nali stranji. Dupu calendarlu ortodoxu, lunea ninti Pashtili, ahurheashti marea stãmãnã cari easti stãmãna di nai ma mãrlji pidimadz a Hristolui, stãmãna dit soni di bana a lui, shi shaptili dzãli dit soni di tsãnearea a Preasinjlor. 

'''Protili trei dzãli''' di marea stãmãnã s-chischinipsea casili. Muljerli li nãscãrsea casili, li la stranjili shi li dipisea tuti alanti lucri din casã. Ti Pashti casa lipsea s-anghiliceascã. Cafi unã nicuchirã Armãnã lu chischinipsea cafi un choshcu di casa ti aestã mari sãrbãtoari. Chischinipsearea di primveara shi ti Pashtili s-adra ti sãnãtati.

Tu atseali trei dzãli, pãrintsãlji a ficiorlor la ancupãra sandali, paputsã, fustãnj, cãmeshi, a fumeljli s-hãrsea multu ca eara alãxits tu nali shi mushati stranji. Ninti Pashtili, Armãnjlji nanaparti li alãsa tuti arali, pidimadzlji tuts di cafi dzuã, tuti cripãri tsi li avea cafi un di elji, shi cu suflitili chischin u ashtipta aestã mari sãrbãtoari crishtineascã – Pashtili.

Cãndu s-dutsea la bãsearica, Armãnjlji tãtsea, nu zbura, avea tinjii cãtrã bãsearica, u spunea atsea tsi u avea tu yinimã, spunea plãcãrii cãtrã Dumidzã, ti fumeili, ti sãnãtati, ti casa shi ashi ma anclo. Ma ninti la bãsearica s-dutsea tuts, taifa tutã, familia tutã, di la njic pãnã la nai ma aushlu.

'''Njercurea''', ninti Pashtili, acatsã aloatlu ti anlu tut, a dixeara s-ãndridzea buieili ti oauli. Simbol ti Pashtili suntu oauli, cari s-ambupsescu gioia mari. Di njercurea seara, tu un vas s-bãga biuiau shi un ou, cari lipsea s-shedã noaptea tutã. 

'''Gioi''' mari, tu hãryii, ninti ta s-apirã, s-ãmbupsea oauli. Tahinima, nicuchira lu loa oulu, lu ambupsea, shi prota lu bãga la firida iu da Soarli, a di aclo lu dutsea la Icoana, ca atsel ou eara ti Dumidzã. Dupu atsea s-ambupsea shi alanti oau shi tut atsea lipsea s-dipiseascã ninti s-apirã Soarli. S-pistipseashti ca atsel ou, cara s-nu lu veadã Soarli, noari s-aspargã anlu tut. Ma ninti oauli s-ãmbupsea mash tu aroshi buiau, ma tora oauli ti Pashtili s-ãmbupsescu tu ma multi buiei. S-pistipsea ca oulu tsi s-bãga la Icoana, armãnea sãnãtos anlu tut, pãnã alantu Pashti, shi nu s-aspardzea. Dupu un an, cãndu va s-lipsea s-ambupseascã nãu ou, vecljul ou vãrã lu arca tu apã, vãrã sãpa guvã tu ubor shi aclo lu angrupa. Tu vãrã locuri, Armãnjlji, dzua di Pashtili, ninti s-mulgã oili, aestu ou lu angrupa tu strunga shi pisti el tritsea oili. 

Gioia ninti Pashtili easti marea gioi shi easti semnu ti ahurhearea a pidimadzlor a Hristolui shi atsea easti dzua cãndu easti giudicat pi moarti dupu pridarea di partea al Yiuda. Atsea dzuã, tahinima, ahorghea ritual s-adra shi cu ficiorlji, cari cãndu s-dishtipta, lji la tu fatsã shi cu oulu arosh di la Icona, lji undzea tu fatsã ti sãnãtati, arusheatsã shi mushuteatsã. Cu atsel arosh ou s-tritsea pisti fatsa, frãmtea shi grunjlu, s-adra crutsi a fumeljlor, shi s-dzãtsea: arosh, albu, sãnãtos shi tu banã. Tu vãrã locuri s-dzãtsea: “Ou arosh, fatsã aroshi, ou arosh, ca cheatrã sãnãtos”,  shi “Ghinivinish ou arosh, sãnãtos ca cheatrã mi aflash, sãnãtos ca cheatrã s-mi alashi”. Ti Gioia-tsea Mari, ninti Pashtili, Armãnjlji crishtinj, la bãsearica dutsea un ou chindisit, tsi lipsea s-hibã adrat tu atsea dzuã,  a oulu lipsea s-hibã di unã lai gãljinã. Stãmãna marea easti atsea cãndu eara nai ma mãrli patimati a Hristolui. 

Ti atsea s-adra multi arãdz, a tu prota aradã eara plãcãriili cãtrã Dumidzã shi dgheavasea la bãseritsli. Gioia dixeara, ninti Pashtili, s-dutsi la bãsearica iu s-dghivãsescu 12 di Vanghelji. Tu shasili di Vanghalji lu scot Hristolu ta s-lu ãncrãfãseascã. Dupu dipisearea a dgheavãsiljei, cafi un s-dutsi acasã. Di Gioia tsa Mari shi tuti alanti gioi pãnã dzua di Alju Analipsi, muljerli Armãni nu bãga caldarea pi foc, nafoarã nu tindea stranji albi, ta s-nu cadã grãndinã, nu bãtea cu mailu cu pistusini ca ashi va s-apura di bumbunidzari. Di cãndu va s-apira, didea Soarli shi muljerli Armãni, nafoarã ascutea iambuli aroshi. La Armãnjlji avea unã traditsii, ti Gioia tsa Mari s-tundã niheam oili, ahãt cãt ti ghini, cãt ti adeti. S-tãljea cãti ãndau hiri di lãnã di cafi unã oai ahorghea. Prindu Pashtili, ta s-poatã ma lishor s-li mulgã oili, Armãnjlji lji curma njeljli di oi shi dimneatsa, dzua di Pashti li muldzea. Tu dzua di Pashti, dupu multi dzãli marsini, s-purinta.

'''Vinirea mari''', di tahina, nicuchirili tindea chilimi aroshi pit firidã, aroshi ca sãndza a Hristolui, shi adra pãni cu shapti aloati, s-dutsea la bãsearica shi nu s-purinta. Oaminjlji s-alãxea tu nali stranji shi eara s-dutsea la bãsearicã. A fumeljlor lã li didea nalili stranji ti Pashtili shi atsea eara harau fãrã mardzinã ti tuti feati shi ti tuts ficiori. Inshea ta s-priimna tu nalili shi mushati stranji, fustãnj, paputsã. 

Vinirea mari easti dzua cãndu Hristolu eara tes shi ãncrãfãsit. Aestã dzuã s-lugurseashti ti nai ma greauã sãrbãtoari tu anlu tut. Vinirea mari s-tsãn Preasini fãrã untulemnu. Vãrã di oaminjlji nu mãcã tsiva dzua tutã pãnã antunicat shi bea mash apã. Dzua di vinirea mari nu s-lucreadzã tsiva shi s-jileashti ti hiljlu al Dumidzã. Tu bãseritsli s-bagã masã chindisitã cari u simbolizeadzã groapa a Hristolui, a easti anvãlitã cu savan – cu cari s-anvãlea svinduchea a Hristolui. 

       Pi aestã dzuã ambistimenjlji s-duc la bãsearicã shi dupu dipisearea a slubãljei bagã ou arosh, vãrã pãrã shi lilici pi savanlu, u bashi crutsea shi trec pi sum pitafil, s-plãcãrsescu ti sãnãtati, irinji shi ghineatsã tu bana a lor. Tritsearea sum pitafilu u simbolizeadzã moartea shi ãnljearea a Hristolui. S-pistipseashti ca atsel cari treatsi sum pitafil intrã ca om cu amãrtiuri, a cãndu iasi di alantã parti, iasi ca nãu om, chischinipsit di tuti amãrtiuri. Vinirea dupu prãndzu, s-dghivãseashti cãntarea bãsearicheascã a Hristolui tu cari suntu bãgati trei statii spetsiali cãti 70-80 di stihuri, pit cari s-spuni bana shi opera a Hristolui. Atsea seara easti mari shi greauã sãrbãtoari. Atumtsea ari mari slujbã. Hristolu lu shutsã trei ori tu ubor, anvãrliga di bãsearica shi dupu atsea lu angroapã. Scljeama vinir seara Hristolu easti angrupat, shi vinirea shi sãmbãtã suntu dzãli di jali. Noari cãntitsi, noari muzicã, cambanjli nu bat, s-avdi mash toca, tsi scljeama ca s-ciucuteashti mash pi crutsea di lemnu, a tuts preftsã suntu tu lai stranji di jali cãtrã Hristolu. Vinirea mari suntu nai ma grealili Preasini, shi ari oaminj cari nu mãca nitsi biea apã dzua tutã. Dixeara s-mãca mash anafora. 

'''Sãmbãtã''' di tahina, ninti Pashtili, cafi unã nicuchirã Armãnã s-ascula agonjea tahinima shi adra prãndzu ti dauli dzãli, ashi ca s-adra multi gheli, multi mãcãri. Prota s-adra supã di matsãli, cucuruzã cari s-adra ashitsi tsi groslu mats s-umplea cu yianomatli: niheam dinjicati sãptsãri matsã, niheam carni, pãnticlu lu bilea, lu chischinipsea shi lu dinjica, bãga hicati, plãmunj, niheam cumats di burets, virdzãturi shi pipirnits. Tu vãrã reghioni tu Machidunia di Ascapitat icã ma exact Armãnjlji di Crushuva, cucuruza u andridzea ashitsi tsi prota tuti matsãli shi pãnticlu di njel li la ghini. Pãnticlu lu tãljea pi bucãts ca lenti shi dupu atsea matsãli li ampiltea deadun cu lentili di pãnticlu. Ashitsi ampiltiti s-hirbea tu un vas iu s-bãga shi cumãts di albu shi di lai hicat. Di cãndu va s-hirbea, s-bãga tu tãvã, a tu ahorghea vas s-bãga ligdã cari s-tsãgãrsea, shi s-bãga alji, pipiritsã tsi ardi, ayazmã, magdanos, aroshi chiper, sari shi tut atsea prota s-tsãgãrsea niheam, a dupu atsea s-turna tu tãvã, s-mintea cu dzama di cucuruza shi s-bãga tu cireap. Ti aestã sãrbãtoari Armãnjlji fridzea njel icã s-adra ghelã di njel, carni di yitsãl, friptã carni cu campiri icã mash friptã carni, cari cum vrea. Ti Pashti, Armãnjlji nu fridzea njel pi sulã, ma atsea dzuã njellu s-fridzea tu tãvã. S-adra cãti 3-4 gheli, salatã, arãchii, yin, scljeama sinia ti Pashtili totna eara avutã cu mãcari.

Sãmbãtã dixeara, iuva cãtã la sãhatea 10.00 Armãnjlji s-dutsea la bãsearicã cu apreasi tseri. Traditsia eara s-aprindã albi tseri cari s-aprindea ti cama mãrli shi cama importantili sãrbãtori. Noaptea s-dutsea la bãsearicã shi s-purta ou arosh. Tu njeadzã noapti, cãmbãnjli u ãnseamnã yinearea a Pashtili shi ambistimenjlji sh-dzãc anamisa di elji: “Hristolu ãnlje-dealihea ãnlje”! “Hristolu anastasi - dealihea anastasi”! “Hristostanesti”! Dupu atsea li frãngu oauli cu urãri ti tihi shi ti sãnãtati. Cãndu dipiseashti cãntarea bãsericheascã, ahurheashti cumnicãtura ti atselji ambistimenj cari li tsãnurã tuti Preasinj. Oauli s-frãngu shi s-tsãni dgheavasi cu tsi s-aspuni ca Hristolu Anlje-Anastasi. Usha di bãsearica easti ancljisã. Preftsãlji tsãn dgheavasi shi asunã pi ushi. Di nuntru, altu lji da apandasi. Atsea s-adarã trei ori shi a treia oarã usha s-dishclidi shi s-aspuni ca Hristolu Anlje. Atsea easti unã mari harau! Tuts intrã tu bãsearica, li frãngu oauli, s-aprindu tseri shi dupu shcurtu chiro iara ahurheashti mari dgheavasi. Dupu njeadzã noapti, iuva la sãhatea 1.00 oaminjlji cu tserli apreasi tu mãnã s-toarnã acasã, tsi easti semnu ti rãspãndarea a lunjinãljei a Hristolui cari pute nu s-astindzi. Tseara s-dutsi acasã, cu ea s-aprindi cãndila shi u bãga pi la Icoana. Ashitsi Hristolu intrã tu cafi unã casã. S-pistipsea ca cari va s-agiundzea pãnã acasã cu apreasã tsearã, va s-aibã nai ma multu tihi tu atsel an, a tu a lui casa va s-aibã nai ma mari bericheti. Cãndu agiundzea acasã, u bãga sofra shi li andridzea siniili.  Pashtili easti sãrbãtoari di mari importantsã ca la da umuti a tutulor ambistimenj ca mãrtiurli a lor va s-hibã ljirtati.  

'''Dumãnicã''', dzua di Pashtili, easti nai ma marea sãrbãtoari crishtineascã. Tuts s-toarnã di la bãsearica, shi fumeljli shi cama tricutslji, s-adunã acasã, gustã cãti niheam ta s-bagã tsiva ãn gurã, a dupu atsea s-ãndreadzi prãndzul shi atsea easti dealihea mari harau ti familia tutã. Nica di tahinima, casa lipsea s-hibã ãndreaptã, ca va s-yinã oaspits pi café shi ti atsea casa lipseashti s-hibã spãstritã, ãndreaptã. Cafi unã casã lipseashti s-hibã ghini chischinipsitã shi chindisitã ca ti sãrbãtoari. Membrilji a familiilor, nai ma multu njitsli fumelj s-alãxea tu nali stranji cari u simbolizeadzã naua banã shi ãnljearea a Hristolui. Un cu alantu, tuts sh-frãngu oau, shi s-pistipseashti ca atsel cari va s-amintã, va s-aibã sãnãtati anlu tut. Ti Pashtili oaminjlji s-duc la soia ti urari a sãrbãtoariljei shi lã duc oauã aroshi. Prãndzul ti pashtili easti bun, avut. Totna ari shi carni di njel. Njelu easti simbol ti Pashtili, u simbolizeadzã fronimeatsa shi isihia a Hristolui cum shi chischineatsa a lui. Tu multi familii, traditsional s-mãcã mãcãri di njel, cucuruzã, hicati shi njel friptu, shi atsea prota dzuã dupu patrudzãtsli di dzãli di tsãnearea a Preasinjlor. Tinirlji s-duc la pãrintsãlji shi papãnjlji s-lã oarã Pashtili, a alantã dzuã, scljeama dzua dupu Pashtili s-duc la nunlu, s-da oauã shi atsea cats oaminj ari tu familia, ahãti oauã s-duc, ma la Armãnjlji avea traditsii, totna s-bagã shi nica un ou ma multu. Di cãndu va s-turna di la nunlu, cafi un s-dutsea oaspi la atselji tsi la suntu nai ma aproapea, la soia, la vitsinjlji, a ti prãndzu cafi un s-turna acasã.

Tu niscãnti hori armãneshtsã avea adeti cãnãscutã sum numa “Luna al Pashtili”. Cãndu eara prota Lunã amplinã dupu Pashti, taifa tutã inshea shi u plãcãrsea Luna ti sãnãtati shi ti ghinetasã tu casã. Dada cu unã criveai di pãni tu mãnã, unã scafã cu yin, shi unã cu apã tãcutã (apã tsi u adutsea di la fãntãna fãrã ta s-zburascã), shi linguri ahãnti, cãts oaminj avea tu casã, dzãtsea: “Ghini vinish Luna a Pashtili, io ca tini sh-tini ca mini, barba a ta pãnã di cheptu, barba a mea pãnã di padi. Cãt arinã ari ãnpadi, tuts pãradz tu punga al tati”.

           Ti plãcãrsearea a Lunãljei, Armãnjlji avea shi ahorghea cãntits cum suntu:

'''''Lunã nauã'''''

''“Lunã nauã, Lunã nauã,''

''Dã-nj cameashi nauã,''

''s-tsã dau patru oauã,''

''s-tsã li badz tu mãnicã,''

''s-tsã li mats dumãnicã.''

''Dumãnicã alantã''

''featili s-cumãnicã''

''ficiorlji s-dispãnticã.'' 

''S-tsã li badz tu trastu,''

''ta s-li mats ti Pashti,''

''s-li badz tu tãpsii,''

''s-li ai ti Stã Mãrii.'' 

'''''Pashtili hãrios'''''

''“Cãndu va s-yinã Pashtili?''

''-Mãni, pãimãni,''

''alantã dumãnicã,''

''featili s-cumãnicã,''

''аfendi da toacã'' 

''prifteasa s-ãnclinã,''

''cu pescul tu farina.''

''Astara veardzã heartã,''

''pãimãni oauã aroshi.''

'''''PASHTI CU SÃNÃTATI!''''' 

Ti traditsia ti ambupseari oau ti Pashti ari ma multi leghendi. Unã dzãtsi ca cãndu Hristolu eara ancrãfãsit pi crutsi, vini unã gãyinã, oauã un ou, shi cum chica sãndza a Hristolui, ashitsi lu ambupsi oulu arosh. Altã dzãtsi ca ehtsãrlji a Hristolui amina cu oauã pi el cãndu eara ancrãfãsit pi crutsi, ma cum didea pi el, oauli s-adra aroshi. Ari sh-unã leghendã cari spuni ca Maria Magdalena la dusi oauã a ehtsãrlor ta s-lji plãcãrseascã s-nu lu pidipseascã, ma cum plãndzea, lãcãrnjili cãdea pi oauli shi la adra chipiti aroshi. Ma ari nica unã cari spuni ca Maria Magdalena s-dusi la Imperatorlu Tiberii shi lji dusi ou arosh, sh-cu zboarãli Hristostanesti lji spusi a Imperatorlui ca Hristolu Anastasi.

Adeti crishtineascã easti la cafi unã mãcari, ninti di mãcari, s-cãftãm un agiutor di Dumidzã, s-nã fãtsem crutsea, a cara s-putem shi s-u spunem plãcãria Dumneascã, Tatãl a nostu, cari s-aspuni pisti tut. Plãcãria Tatãl a nostru poati s-aspunã shi ti gustari, ti prãndzu shi ti tsina, ma s-spuni shi ti sãrbãtorli. Scljeama nu easti alatusi. Adeti crishtineascã easti plãcãria Tatãl a nostru s-aspunã shi ninti di durnjeari. Cu atsea lji greashti al Dumidzã s-lu aveaglji noaptea cãndu doarmi. 

== Plãcãrii pi armãneashti – Tatãl a nostu ==
'''          ''' Armãnjlji suntu cãnãscuts ca popul ortodoxu, crishtinescu, popul cari ari mari pisti shi adarã adets ahorghea ti sãrbãtorli crishtineshtsã. Di atsea ispeti multi ori, tu situatsii diferenti, spun shi plãcãrii diferenti, ma nai ma cãnãscutã easti plãcãria cari u spunea ninti gustarea, prãndzul, tsina, ninti s-bagã s-doarmã, ma shi ti sãrbãtorli. Scljeama aestã easti nai ma cãnãscuta plãcãrii armãneascã:

Tatãl a nostru cari eshtsã ãn tser, s-ayiseascã numa a ta, s-yinã amirãriljea a ta, s-facã vrearea a ta, cum ãn tser, ashi sh-pisti loc. Pãnea a noastrã atsea di tu dzãlili dã-nã u a nau azã, shi ljeartã nã a nau alatusirli a noasti, ashi cum sh-noi ljirtãm a alutusitorlor a noshtsã shi nu nã du tu pirazmo, ma ascapã nã di atsel arãu. Ca a ta easti amirãriljea shi putearea shi mãriljea a tatului shi a hiljlui shi a sãmtului duh, tora, totna shi ti eta a etilor. AMIN!</text>
      <sha1>64seh1nx0og1wtnikptlwhmcqjpcsla</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>