Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.39.0-wmf.25
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Accessorio
Discussioni accessorio
Definizione accessorio
Discussioni definizione accessorio
Cattedrale de San Catavete
0
19157
141093
132172
2022-08-23T15:05:48Z
ParisTaras
10858
/* 'U 'nderne */
wikitext
text/x-wiki
{{coord|40.47605|N|17.22856|E|display=title|notes=<ref>Coordinate pigghiate da [[OpenStreetMap]].</ref>}}
{{Edifice Releggiose
|NomeEdificio = Basiliche cattedrale de San Catavete
|Immagine = Cattedrale di san cataldo.JPG|thumb
|Didascalia = Basiliche cattedrale de San Catavete
|Città = [[File:Taranto-Stemma.png|20 px]] [[Tarde]]
|Regione = {{IT-PUG}}
|SiglaStato = ITA
|Religione = [[Chiesere cattoliche|Cattoliche]]
|Diocesi = [[Arcidiocesi de Tarde]]
|DedicatoA = [[Catavete vescove|san Catavete]]
|StileArchitett = [[Architetture romaniche|Romaniche]] e [[Rococò]]
|InizioCostr = [[X sechele]]
}}
'A '''cattedrale de San Catavete''' (o '''duome de San Catavete''') ète 'na [[Chiesere, architetture|chiesere]] de [[Tarde]], all'inizie dedicate a sanda [[Marije Maddalene]] pò a San [[Catavete vescove]]. Avenìe costruite a opere de le [[Bizzandine]] jndr'à seconda metà d'u [[X sechele]], duranne le fatie de recostruzione d'a cetate vulute da 'u 'mberatore [[Niceforo II Foca]].
Jndr'à l'urteme anne d'u [[XI sechele]] 'u 'mbiande bizzandine avenìe rimaneggiate e se costruì 'a cattedrale de osce a die a chiande basilicale. Comungue 'a vecchia costruzione non g'avenìe sostituite combletamende: 'u vrazze longitudenale, allariate e avasciate, 'ngorporò 'a navate cendrale cu l'[[abside]] profonne d'a chiesere bizzandine, rumaste inalterate; l'altare se iacchie sotte 'a cupole e 'a navate vecchie devendò 'nu transette, tagghiate èò da le navate a le late, lassanne fà vedè 'na serie de colonnine ca decoravane 'a costruzione andiche.
Jndr'à 'u [[1713]] avenìe aggiunde 'a facciate [[Architetture barocche|barocche]], opere de l'architette leccese [[Mauro Manieri]].
Jndr'à l'ottommre [[1964]] [[Pape Paolo VI]] l'ave 'nzippate a dignità de [[basiliche minore]].<ref>http://www.gcatholic.org/churches/data/basITX.htm ''Catholic.org Basiliche jndr'à l'Itaglie'']</ref>
== Facciate e 'u fore ==
Le mure de fore, de stile semblice, sò decorate da 'na serie de archette e specchiature, a 'u 'nderne de le quale se acchiavane conge bicolore ca fanne figure sciumetreche.
'A facciate andiche avera presendà forme ca s'assemegghiavane. Aqquà s'averane aprì probbabbilmende ttre purtale, in stile [[Architetture romaniche|romaniche]]. Otre doje purtale se aprivane lunghe le parete laterale.
Jndr'à 'u [[XII sechele]] avenìe 'nzippate 'u cambanile normanne destrutte apprisse a 'u terramote d'u [[1456]] e sostituite duranne le fatije de restaure d'u Schettini jndr'à 'u [[1952]] cu quidde de osce a die, ca repigghie le forme de quidde cchiù andiche.
'A facciate de osce a die, settecendesche, jè tagghiate orizzondalmende da 'n'architrave spezzate de stile [[Architetture barocche|barocche]].
Sus a le trongone avènene mise doje angele ca tremendene 'u rettangole d'u finestrone cendrale sus a 'u quale stè 'a statue de petre de San Catavete.
Cchiù vasce se iapre 'u portale larie cu 'a trabeazzione addo stè 'u stemme de l'arcivescove [[Giuanne Battiste Stella]].
Sus a le doje faasce de late ca sò divise jndr'à cambe rettangolare se iacchiane quattre nicchie ca tènene le statue de San [[Pitre apostole]] e [[San Marche]] mise vasce a le late d'u portale, e de [[San Rocche]] e [[Sand'Irene]] jndr'à chidde de sus. Le nicchie avènene suvrastate da medagliune ca spicciane a cunghigghie. 'U finestrone ha state condornate de ornamendaziune floraele e affiangate da doje culonne torciute. Doje angele piccinne ca adorane stonne a le late d'a statue de San Catavete ca ste sus a 'u finestrone. Sus a l'architrave d'u portale granne ste scolpite 'u stemme de l'arcivescove Stella ca promovìe 'a realizzazzione de l'opere.
== 'U 'nderne ==
[[File:Cattedrale San Cataldo (Interno) - Taranto.jpg|250px|right|thumb|'U 'nderne]]
'A cattedrale mesure 84 metre de lunghezze e 24 de larghezze, ave 'na navate cendrale, doje laterale e 'nu [[transette]] a 'na navate.
Le tre navate sò divise da 'na serie a doppie de uette culonne da capitelle de fatture diverse, alcune de le quale de [[reimpieghe]] da edifice andiche ca non ge s'ausavane cchiù. Le parete 'nderne, sia chidde d'a cripta ca quidde d'a chiesere, avenèrene arricchisciute de stucche e affresche, osce a die quase scombarse.
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] le navate laterale avenèrene dotate de altare e cappelle gentilizie, scettate 'nderre e recostruite cchiù vote.
'A cchiù andiche ere secure secure quedde dedicate a [[Sand'Agnese]], ca nasceve affianghe a 'u vrazze sud d'u transette, cchiù nnande devendate quedde ca osce a die jè 'a cappelle d'u Sacramende.
Sus a sinistre d'u 'ngresse ste angore sana-sane 'a cappelle dedicate a [[San Giacome]], costruite a opere de [[Giacome Protontino]] jndr'à 'u [[1568]] cu l'altare de [[San Lorenze]], cchiù nnande dedicate a le Anime d'u Priatorije; 'u nome nuève avenìe pigghiate apprisse a l'accatte d'a cappelle da vanne d'a [[Confraternità d'u Sandissime Crugefisse e Priatorije]] ca avìe 'a sede addà 'mbonde a quacche anne fa.
'A stanze affianghe avenìe destinate jndr'à 'u [[1600]] a 'u [[battistere]] e angore osce a die se iacchie 'u fonde battesimale d'a cchiù andiche chiesere bizzandine: 'nu blocche uneche de marme tunne tunne e concave, cu sus a jidde 'nu baldacchine mandenute da quattre culonne poligonale sus a le quale stonne le trave ca reggene 'u cupoline cendrale.
Sus a 'u late sud stave 'a cappelle de sanda Marte 'nzippate jndr'à 'u [[1432]] da [[Jangele de Budaliciis]], pò destinate a battistere. 'A tradiziona vole ca aqquà avera stà 'a cappelle de san [[Giuanne jndr'à Galilea]], jndr'à quale avenèrene acchiate le spogghie pò idendificate cu chidde de san Catavete.
Jndr'à zone ca ste nnande 'a facciate romaniche, ca corresponne quidde ca osce a die jè 'u pronao, avenèrene mise le chiaute de le personagge cchiù illustre d'a cetate. 'A strutture tène 'na chiande rettangolare, cuperte da 'na volte chiane, ca cchiù nnande avenìe 'nglobbate jndr'à cattedrale e de fore d'a quale se 'nzippe 'a facciate barocche de osce a die.
Sus 'a parete de sinistre d'u pronao stè 'na tele ca raffegure 'u 'ngresse de san Catavete jndr'à cetate de Tarde. L'opere avenìe realizzate da [[Giuanne Stefane Caramia]] sus a 'na commissione de monzignore Sarria, jndr'à 'u [[1675]].
Sus 'a vanna destre, invece, se presende 'n'otra tele, appettate da [[Michele Lenti]] da [[Gallipoli]] ca resale a 'u [[1773]], addò 'u sande patrone avène rappresendate jndr'à l'atte de abbevescere 'nu muèrte.
Le navate de late sò recuperte da 'nu soffitte a capriate, 'nvece 'a navate de cendre ha state addurnate da 'nu soffitte a cascettune dette 'u "ciele d'ore d'a Cattedrale". 'U soffitte origgenale avenìe destrutte da 'nu asckuamende jndr'à nuttate de Natale d'u [[1635]]. Quidde de osce a die, de noce, avenìe accumenzate da l'arcivescove cardinale [[Eggidie Albornoz]] e combletate da l'arcivescove Caracciolo; jndr'à 'u [[1713]] l'arcivescove [[Giuanne Battiste Stella]] 'u facìe fà d'ore a fuèche. Tène quarandotte riquadre 'mbrà le quale stonne 'ngastonate doje statue de legne ca raffigurane san Catavete e Marije 'Mmaculate.
L'altare maggiore jè supranate da 'nu cibborie d'u [[1652]] mandenute da quattre culonne piccene de spogghie cilindriche de porfide de reimpieghe, e sus a 'u quale se iapre 'a cupole cendrale cu affresche d'u pettore [[Dumineche Torti da Rome]].
A 'u 'nderne de l'abside ste 'u core quattrecendesce, jndr'à 'u quale se ponne ammirà tre tele, de artiste scanusciute: l<nowiki>'</nowiki>''Adorazzione de le Magi'', ca resale a le prime decennie d'u [[XVIII sechele|Settecinde]], l'''Assunde'', sembre d'u settecinde, e 'u ''Repose jndr'à l'Eggitte'', d'a seconda metà d'u [[XVII sechele|Seicinde]].
=== Mosaiche pavimendale ===
[[File:Mosaico cattedrale San Cataldo.jpg|thumb|Particolare d'u mosaiche]]
Sus a 'u pavimende se ponne notà frammende de 'nu mosaiche realizzate jndr'à 'u [[1160]] da 'u mosaiciste Petroius sus a 'na commissione de l'arcivescove Giraldo.
'Nu disegne fatte jndr'à 'u [[1844]] face vedè ca ere comboste da ttre parte: une de mmienze, sviluppate lunghe 'a navate d'u cendre, doje de late jndr'à le navate minore.
'A vanna de mmienze accumenzave cu 'a rappresendazione d'a leggende aviatorie de [[Alessandre Magne]], simbole d'a superbie punite (vè 'ndruche 'a vôsce [[Vole de Alessandre]]). A quiste seguivane dece tunne cu figure.
Le doje navate de late 'nvece combrendevane agne une 'na fasce de nove tunne cu figure ca se iacchiane jndr'à 'u verse condrarie respette a chidde d'a vanne de mmienze, accussì 'u visitatore, apprise ca ave cammenate pa navate de cendre, turnanne da quedde laterale, putesse 'ndruca tutte jndr'à 'u verse satte-satte.
Le 'scriziune sckaffate jndr'à 'u mosaiche donne 'mbormaziune sus 'a date de realizzazzione, quidde ca l'ave commissionate e quidde ca l'ave fatte.
Jndr'à le tunne sò presende raffigurazziune de le diverse anemale, repigghiate da le stoffe oriendale e in generale jndr'à 'na funzione decorative, pure ca certe de lore ponne avè avute 'nu valore semboleche cumme rappresendazione de vizie o virtute.
=== Cappellone de San Catavete ===
[[File:Cappellone di S. Cataldo.jpg|thumb|Cappellone de San Catavete]]
'U "cappellone" tène doje ambiende: 'nu vestibbole quadrangolare e 'a cappelle de forme de ellisse.
'U vestibole corresponne a l'andiche cappelle fatte costruì jndr'à 'u [[1151]] da l'arcivescove Giraldo pe sckaffà le reliquie de San Catavete.
'U vestibole jè arricchisciute de marme colorate assaije, da le quale ste pure fatte 'u pavimende. Se iacchiane doje statue de ''San [[Giuanne Gualberto]]'' a destre e de ''San Gesèppe'' a sinistre. {{citazione necessaria|'A prime ha state attribbuite quacche tiembe fa da 'nu studiose locale, Alberte Carducci, a 'u scultore napuletane [[Gesèppe Sanmartino]]}}.
Sus 'a cappelle vecchie, ne avenìe costruite 'n'otre de dimenziune cchiù ridotte, addò se acchiavane le chiaute de le [[Pringipate de Tarde|pringipe de Tarde]].
Le fatie avenèrene accumenzate jndr'à 'u [[1657]] da l'arcivescove Caracciolo, e spicciate apprisse cinguand'anne da l'arcivescove Pignatelli. Le parete avenèrene rivestite da 'ndarsie de marme culurate, reausate da edificie andiche.
'U chiaute d'u sande se iacche a 'u 'nderne de l'altare de marme, e jè visibbile attraverse 'na grate de marme e finestre piccinne laterale. L'altare ha state fatte da 'u Lombardelli, marmiste de [[Massa Carrara]], e ha state 'ngiuppinate de madreperle e lapislazzule. Sus a jidde se iapre 'na nicchie jndr'à quale ste stipate 'a statue d'argende d'u sande Patrone.
'A cupole ha state affrescate da [[Paole De Matteis]] jndr'à 'u [[1713]], cu scene de vite e da le miracole d'u sande. L'indere opere custò 4.500 [[Ducate, monete|ducate]].
A 'u cendre avène rappresendate 'a ''Glorie de San Catavete'', cu 'a figure d'u sande ca tronegge 'a scene, 'ngenucchiate 'mbacce 'a Vergine ca 'u 'nvite a accostarse a 'u trone de Die. Sus 'a Trinità, e abbasce le sande.
'U tamburre ca tène 'a cupole ha state affrescate cu sette rappresendazziune de le miracole d'u sande; sus a 'u late sinistre 'u sande abbevesce 'n'operaije, 'nu piccinne purtate 'mbrazze da 'a mamese, 'nu cecate ca 'ndruche arrete duranne 'u battezze. A destre, san Catavete preje sus a 'u sepolcre e ave l'ordine de scè a Tarde, 'na pastorelle le indichesce 'a vie e pigghie 'a vôsce, 'na piccinnodde cu 'u diaule 'nguèrpe se libbere da 'u diaule bacianne 'u sepolcre d'u sande.
'Mbacce a le parete stonne tutte atturne dece nicchie, jndr'à le quale avènene ospitate statue de [[marme de Carrara]] ca raffigurescene: [[san Marche]], [[sanda Terese]], san [[Dumineche de Guzmán]], san [[Filippe Neri]], san [[Pitre apostole]] a destre, a sinistre [[san Sebbastiane]], [[sand'Irene]], san [[Frangische d'Assisi]], san [[Frangische de Paola]], san [[Giuanne Battista]].
== Cappelle d'u Sandissime Sacramende ==
[[File:Ss Sacramento Taranto San Cataldo.jpg|thumb|Cappelle d'u Sandissime Sacramende jndr'à San Catavete]]
'A cappelle, jndr'à 'u passate sede de l'[[Arciconfraternite d'u Sandissime Sacramende de Tarde|arciconfraternite d'u Sandissime Sacramende]], mise sus a 'u late sinistre de l'altare e andicamende dedicate a [[Sand'Agnese]], porte chiare le signe d'u refacimende barocche, vulute da l'arcivescove Caracciolo jndr'à 'u [[1657]].
'U portale jè addurnate da depinde achiuse jndr'à cornice de marme, ca resalene a 'u [[XVIII sechele]], ca raffigurane jangele e simbole d'a passione mandenute da cartiglie ca carresciane scritte de glorie.
Sus a le parete stonne ttre tele appettate da [[Giuanne Molinari, pettore|Giuanne Molinari]] atturne a 'u [[1657]] (''Moltiplicazzione de le pane e de le pisce'', ''Cadute d'a manne'' e ''L'[[Urtema Cene]]'').
Sus a l'altare, a 'u poste de l<nowiki>'</nowiki>'''Urtema Cene''', se iacchie oramaije da 'nu sacche de anne l'[[Sanduarije d'a Madonne d'a Salute#L'icone d'a Madonne d'a Salute|icone d'a ''Madonne d'a Salute'']], ca avène da 'u [[Sanduarije d'a Madonne d'a Salute|sanduarije de MondeUlivete]], achiuse pe restaure.
== Cripte ==
'A cripte, ca resale quase securamende a 'u periode bizzandine, presende 'nu 'mbiande a forme de croce.
Jè divise jndr'à doje navate, cu culonne vasce ca sus tènene lastre ca fanne da [[capitelle]], sus a le quale stonne mise le volte a crociere a seste 'nzippate de epoche tarde. Atturne se iaprene de le finestrodde, osce a die achiuse da le costruziune de fore.
Sus a le parete se 'ndrucane de le frammende de affresche d'u [[XIII sechele|Dojecinde]] e d'u [[XIV sechele|Trecinde]], ca 'nu timebe 'ngiuppinavane 'u 'ndere ambiende. Particolarmente significativo è il trittico raffigurante san Cataldo, santa [[Maria Maddalena]] e santa [[Maria Egiziaca]], dove si può notare la sovrapposizione di immagini risalenti ad epoche diverse.
'Nguèdde 'a parete oriendale se pò 'ndrucà 'u sarcofaghe d'a fine d'u [[XIII sehcele]], sus a 'u quale 'na vascerilieve raffigure 'nu muèrte (probbabbilmende 'na uagnedde) ca ste 'nghiane in paradise, mandenute da doje angele. Jndr'à 'u vane d'a cripte stonne le chiaute de quacche arcivescove de [[Tarde]].
'U vrazze ca apponde verse est ave scumbarse pe lassà 'u poste a 'a scalinate de osce a die, ca face scè jndr'à cappella piccenna d'a Candelora, addò sus a l'altare se pò ammirà 'nu vascerilieve de stucche de scole fiorendine d'a seconda metà d'u [[XV sechele|Quattrecinde]], ca raffigure 'a ''Madonne in trone ca mandene sus a le scenucchie 'u Piccinne''.
== Note ==
{{references}}
== Bibbliografije ==
* Patrizia De Luca - ''La Cattedrale di San Cataldo'' - Scorpione Editrice - Tarde, 1997
* Patrizia De Luca - ''Il Centro Storico di Taranto'' - Scorpione Editrice - Tarde, 2004
* [[Cosime Tamiane Fonseca]] - ''Taranto: la Chiesa, le Chiese'' - Mandese Editore - Tarde, 1992
* Pina Belli D'Elia - ''La Cattedrale di Taranto'' (aggiunde e precisaziune), in Fonseca Cosime Tamiane (a cure de), ''La Chiesa di Taranto – Dalle origini all’avvento dei Normanni'', Congedo Editore - Galatina 1977
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:Cathedral (Tarde)}}
== 'Ndruche pure ==
* [[Storie de Tarde]]
* [[Sviluppe morfologgeche de Tarde]]
* [[Confraternita de San Catavete 'nzippate jndr'à Sanda Caterine de Tarde]]
* [[Vole de Alessandre]]
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [http://www.cattedraletaranto.it/ Site Indernétte d'a Cattedrale de San Catavete]
{{portale|architettura|cattolicesimo|Pugghie|Tarde}}
[[Category:Cattedrali della Puglia|Tarde]]
[[Category:Chiese di Taranto|Cataldo, chiesa di san]]
[[Category:Chiese dedicate a san Cataldo vescovo|Taranto]]
[[Category:Basiliche minori d'Italia|Taranto]]
gxiumtyzpvw1k3bo6zu21ynaz1u2smr
141094
141093
2022-08-23T15:09:22Z
ParisTaras
10858
wikitext
text/x-wiki
{{coord|40.47605|N|17.22856|E|display=title|notes=<ref>Coordinate pigghiate da [[OpenStreetMap]].</ref>}}
{{Edifice Releggiose
|NomeEdificio = Basiliche cattedrale de San Catavete
|Immagine = Cattedrale San Cataldo (esterno) - Taranto.jpg|thumb
|Didascalia = Basiliche cattedrale de San Catavete
|Città = [[File:Taranto-Stemma.png|20 px]] [[Tarde]]
|Regione = {{IT-PUG}}
|SiglaStato = ITA
|Religione = [[Chiesere cattoliche|Cattoliche]]
|Diocesi = [[Arcidiocesi de Tarde]]
|DedicatoA = [[Catavete vescove|san Catavete]]
|StileArchitett = [[Architetture romaniche|Romaniche]] e [[Rococò]]
|InizioCostr = [[X sechele]]
}}
'A '''cattedrale de San Catavete''' (o '''duome de San Catavete''') ète 'na [[Chiesere, architetture|chiesere]] de [[Tarde]], all'inizie dedicate a sanda [[Marije Maddalene]] pò a San [[Catavete vescove]]. Avenìe costruite a opere de le [[Bizzandine]] jndr'à seconda metà d'u [[X sechele]], duranne le fatie de recostruzione d'a cetate vulute da 'u 'mberatore [[Niceforo II Foca]].
Jndr'à l'urteme anne d'u [[XI sechele]] 'u 'mbiande bizzandine avenìe rimaneggiate e se costruì 'a cattedrale de osce a die a chiande basilicale. Comungue 'a vecchia costruzione non g'avenìe sostituite combletamende: 'u vrazze longitudenale, allariate e avasciate, 'ngorporò 'a navate cendrale cu l'[[abside]] profonne d'a chiesere bizzandine, rumaste inalterate; l'altare se iacchie sotte 'a cupole e 'a navate vecchie devendò 'nu transette, tagghiate èò da le navate a le late, lassanne fà vedè 'na serie de colonnine ca decoravane 'a costruzione andiche.
Jndr'à 'u [[1713]] avenìe aggiunde 'a facciate [[Architetture barocche|barocche]], opere de l'architette leccese [[Mauro Manieri]].
Jndr'à l'ottommre [[1964]] [[Pape Paolo VI]] l'ave 'nzippate a dignità de [[basiliche minore]].<ref>http://www.gcatholic.org/churches/data/basITX.htm ''Catholic.org Basiliche jndr'à l'Itaglie'']</ref>
== Facciate e 'u fore ==
Le mure de fore, de stile semblice, sò decorate da 'na serie de archette e specchiature, a 'u 'nderne de le quale se acchiavane conge bicolore ca fanne figure sciumetreche.
'A facciate andiche avera presendà forme ca s'assemegghiavane. Aqquà s'averane aprì probbabbilmende ttre purtale, in stile [[Architetture romaniche|romaniche]]. Otre doje purtale se aprivane lunghe le parete laterale.
Jndr'à 'u [[XII sechele]] avenìe 'nzippate 'u cambanile normanne destrutte apprisse a 'u terramote d'u [[1456]] e sostituite duranne le fatije de restaure d'u Schettini jndr'à 'u [[1952]] cu quidde de osce a die, ca repigghie le forme de quidde cchiù andiche.
'A facciate de osce a die, settecendesche, jè tagghiate orizzondalmende da 'n'architrave spezzate de stile [[Architetture barocche|barocche]].
Sus a le trongone avènene mise doje angele ca tremendene 'u rettangole d'u finestrone cendrale sus a 'u quale stè 'a statue de petre de San Catavete.
Cchiù vasce se iapre 'u portale larie cu 'a trabeazzione addo stè 'u stemme de l'arcivescove [[Giuanne Battiste Stella]].
Sus a le doje faasce de late ca sò divise jndr'à cambe rettangolare se iacchiane quattre nicchie ca tènene le statue de San [[Pitre apostole]] e [[San Marche]] mise vasce a le late d'u portale, e de [[San Rocche]] e [[Sand'Irene]] jndr'à chidde de sus. Le nicchie avènene suvrastate da medagliune ca spicciane a cunghigghie. 'U finestrone ha state condornate de ornamendaziune floraele e affiangate da doje culonne torciute. Doje angele piccinne ca adorane stonne a le late d'a statue de San Catavete ca ste sus a 'u finestrone. Sus a l'architrave d'u portale granne ste scolpite 'u stemme de l'arcivescove Stella ca promovìe 'a realizzazzione de l'opere.
== 'U 'nderne ==
[[File:Cattedrale San Cataldo (Interno) - Taranto.jpg|250px|right|thumb|'U 'nderne]]
'A cattedrale mesure 84 metre de lunghezze e 24 de larghezze, ave 'na navate cendrale, doje laterale e 'nu [[transette]] a 'na navate.
Le tre navate sò divise da 'na serie a doppie de uette culonne da capitelle de fatture diverse, alcune de le quale de [[reimpieghe]] da edifice andiche ca non ge s'ausavane cchiù. Le parete 'nderne, sia chidde d'a cripta ca quidde d'a chiesere, avenèrene arricchisciute de stucche e affresche, osce a die quase scombarse.
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] le navate laterale avenèrene dotate de altare e cappelle gentilizie, scettate 'nderre e recostruite cchiù vote.
'A cchiù andiche ere secure secure quedde dedicate a [[Sand'Agnese]], ca nasceve affianghe a 'u vrazze sud d'u transette, cchiù nnande devendate quedde ca osce a die jè 'a cappelle d'u Sacramende.
Sus a sinistre d'u 'ngresse ste angore sana-sane 'a cappelle dedicate a [[San Giacome]], costruite a opere de [[Giacome Protontino]] jndr'à 'u [[1568]] cu l'altare de [[San Lorenze]], cchiù nnande dedicate a le Anime d'u Priatorije; 'u nome nuève avenìe pigghiate apprisse a l'accatte d'a cappelle da vanne d'a [[Confraternità d'u Sandissime Crugefisse e Priatorije]] ca avìe 'a sede addà 'mbonde a quacche anne fa.
'A stanze affianghe avenìe destinate jndr'à 'u [[1600]] a 'u [[battistere]] e angore osce a die se iacchie 'u fonde battesimale d'a cchiù andiche chiesere bizzandine: 'nu blocche uneche de marme tunne tunne e concave, cu sus a jidde 'nu baldacchine mandenute da quattre culonne poligonale sus a le quale stonne le trave ca reggene 'u cupoline cendrale.
Sus a 'u late sud stave 'a cappelle de sanda Marte 'nzippate jndr'à 'u [[1432]] da [[Jangele de Budaliciis]], pò destinate a battistere. 'A tradiziona vole ca aqquà avera stà 'a cappelle de san [[Giuanne jndr'à Galilea]], jndr'à quale avenèrene acchiate le spogghie pò idendificate cu chidde de san Catavete.
Jndr'à zone ca ste nnande 'a facciate romaniche, ca corresponne quidde ca osce a die jè 'u pronao, avenèrene mise le chiaute de le personagge cchiù illustre d'a cetate. 'A strutture tène 'na chiande rettangolare, cuperte da 'na volte chiane, ca cchiù nnande avenìe 'nglobbate jndr'à cattedrale e de fore d'a quale se 'nzippe 'a facciate barocche de osce a die.
Sus 'a parete de sinistre d'u pronao stè 'na tele ca raffegure 'u 'ngresse de san Catavete jndr'à cetate de Tarde. L'opere avenìe realizzate da [[Giuanne Stefane Caramia]] sus a 'na commissione de monzignore Sarria, jndr'à 'u [[1675]].
Sus 'a vanna destre, invece, se presende 'n'otra tele, appettate da [[Michele Lenti]] da [[Gallipoli]] ca resale a 'u [[1773]], addò 'u sande patrone avène rappresendate jndr'à l'atte de abbevescere 'nu muèrte.
Le navate de late sò recuperte da 'nu soffitte a capriate, 'nvece 'a navate de cendre ha state addurnate da 'nu soffitte a cascettune dette 'u "ciele d'ore d'a Cattedrale". 'U soffitte origgenale avenìe destrutte da 'nu asckuamende jndr'à nuttate de Natale d'u [[1635]]. Quidde de osce a die, de noce, avenìe accumenzate da l'arcivescove cardinale [[Eggidie Albornoz]] e combletate da l'arcivescove Caracciolo; jndr'à 'u [[1713]] l'arcivescove [[Giuanne Battiste Stella]] 'u facìe fà d'ore a fuèche. Tène quarandotte riquadre 'mbrà le quale stonne 'ngastonate doje statue de legne ca raffigurane san Catavete e Marije 'Mmaculate.
L'altare maggiore jè supranate da 'nu cibborie d'u [[1652]] mandenute da quattre culonne piccene de spogghie cilindriche de porfide de reimpieghe, e sus a 'u quale se iapre 'a cupole cendrale cu affresche d'u pettore [[Dumineche Torti da Rome]].
A 'u 'nderne de l'abside ste 'u core quattrecendesce, jndr'à 'u quale se ponne ammirà tre tele, de artiste scanusciute: l<nowiki>'</nowiki>''Adorazzione de le Magi'', ca resale a le prime decennie d'u [[XVIII sechele|Settecinde]], l'''Assunde'', sembre d'u settecinde, e 'u ''Repose jndr'à l'Eggitte'', d'a seconda metà d'u [[XVII sechele|Seicinde]].
=== Mosaiche pavimendale ===
[[File:Mosaico cattedrale San Cataldo.jpg|thumb|Particolare d'u mosaiche]]
Sus a 'u pavimende se ponne notà frammende de 'nu mosaiche realizzate jndr'à 'u [[1160]] da 'u mosaiciste Petroius sus a 'na commissione de l'arcivescove Giraldo.
'Nu disegne fatte jndr'à 'u [[1844]] face vedè ca ere comboste da ttre parte: une de mmienze, sviluppate lunghe 'a navate d'u cendre, doje de late jndr'à le navate minore.
'A vanna de mmienze accumenzave cu 'a rappresendazione d'a leggende aviatorie de [[Alessandre Magne]], simbole d'a superbie punite (vè 'ndruche 'a vôsce [[Vole de Alessandre]]). A quiste seguivane dece tunne cu figure.
Le doje navate de late 'nvece combrendevane agne une 'na fasce de nove tunne cu figure ca se iacchiane jndr'à 'u verse condrarie respette a chidde d'a vanne de mmienze, accussì 'u visitatore, apprise ca ave cammenate pa navate de cendre, turnanne da quedde laterale, putesse 'ndruca tutte jndr'à 'u verse satte-satte.
Le 'scriziune sckaffate jndr'à 'u mosaiche donne 'mbormaziune sus 'a date de realizzazzione, quidde ca l'ave commissionate e quidde ca l'ave fatte.
Jndr'à le tunne sò presende raffigurazziune de le diverse anemale, repigghiate da le stoffe oriendale e in generale jndr'à 'na funzione decorative, pure ca certe de lore ponne avè avute 'nu valore semboleche cumme rappresendazione de vizie o virtute.
=== Cappellone de San Catavete ===
[[File:Cappellone di S. Cataldo.jpg|thumb|Cappellone de San Catavete]]
'U "cappellone" tène doje ambiende: 'nu vestibbole quadrangolare e 'a cappelle de forme de ellisse.
'U vestibole corresponne a l'andiche cappelle fatte costruì jndr'à 'u [[1151]] da l'arcivescove Giraldo pe sckaffà le reliquie de San Catavete.
'U vestibole jè arricchisciute de marme colorate assaije, da le quale ste pure fatte 'u pavimende. Se iacchiane doje statue de ''San [[Giuanne Gualberto]]'' a destre e de ''San Gesèppe'' a sinistre. {{citazione necessaria|'A prime ha state attribbuite quacche tiembe fa da 'nu studiose locale, Alberte Carducci, a 'u scultore napuletane [[Gesèppe Sanmartino]]}}.
Sus 'a cappelle vecchie, ne avenìe costruite 'n'otre de dimenziune cchiù ridotte, addò se acchiavane le chiaute de le [[Pringipate de Tarde|pringipe de Tarde]].
Le fatie avenèrene accumenzate jndr'à 'u [[1657]] da l'arcivescove Caracciolo, e spicciate apprisse cinguand'anne da l'arcivescove Pignatelli. Le parete avenèrene rivestite da 'ndarsie de marme culurate, reausate da edificie andiche.
'U chiaute d'u sande se iacche a 'u 'nderne de l'altare de marme, e jè visibbile attraverse 'na grate de marme e finestre piccinne laterale. L'altare ha state fatte da 'u Lombardelli, marmiste de [[Massa Carrara]], e ha state 'ngiuppinate de madreperle e lapislazzule. Sus a jidde se iapre 'na nicchie jndr'à quale ste stipate 'a statue d'argende d'u sande Patrone.
'A cupole ha state affrescate da [[Paole De Matteis]] jndr'à 'u [[1713]], cu scene de vite e da le miracole d'u sande. L'indere opere custò 4.500 [[Ducate, monete|ducate]].
A 'u cendre avène rappresendate 'a ''Glorie de San Catavete'', cu 'a figure d'u sande ca tronegge 'a scene, 'ngenucchiate 'mbacce 'a Vergine ca 'u 'nvite a accostarse a 'u trone de Die. Sus 'a Trinità, e abbasce le sande.
'U tamburre ca tène 'a cupole ha state affrescate cu sette rappresendazziune de le miracole d'u sande; sus a 'u late sinistre 'u sande abbevesce 'n'operaije, 'nu piccinne purtate 'mbrazze da 'a mamese, 'nu cecate ca 'ndruche arrete duranne 'u battezze. A destre, san Catavete preje sus a 'u sepolcre e ave l'ordine de scè a Tarde, 'na pastorelle le indichesce 'a vie e pigghie 'a vôsce, 'na piccinnodde cu 'u diaule 'nguèrpe se libbere da 'u diaule bacianne 'u sepolcre d'u sande.
'Mbacce a le parete stonne tutte atturne dece nicchie, jndr'à le quale avènene ospitate statue de [[marme de Carrara]] ca raffigurescene: [[san Marche]], [[sanda Terese]], san [[Dumineche de Guzmán]], san [[Filippe Neri]], san [[Pitre apostole]] a destre, a sinistre [[san Sebbastiane]], [[sand'Irene]], san [[Frangische d'Assisi]], san [[Frangische de Paola]], san [[Giuanne Battista]].
== Cappelle d'u Sandissime Sacramende ==
[[File:Ss Sacramento Taranto San Cataldo.jpg|thumb|Cappelle d'u Sandissime Sacramende jndr'à San Catavete]]
'A cappelle, jndr'à 'u passate sede de l'[[Arciconfraternite d'u Sandissime Sacramende de Tarde|arciconfraternite d'u Sandissime Sacramende]], mise sus a 'u late sinistre de l'altare e andicamende dedicate a [[Sand'Agnese]], porte chiare le signe d'u refacimende barocche, vulute da l'arcivescove Caracciolo jndr'à 'u [[1657]].
'U portale jè addurnate da depinde achiuse jndr'à cornice de marme, ca resalene a 'u [[XVIII sechele]], ca raffigurane jangele e simbole d'a passione mandenute da cartiglie ca carresciane scritte de glorie.
Sus a le parete stonne ttre tele appettate da [[Giuanne Molinari, pettore|Giuanne Molinari]] atturne a 'u [[1657]] (''Moltiplicazzione de le pane e de le pisce'', ''Cadute d'a manne'' e ''L'[[Urtema Cene]]'').
Sus a l'altare, a 'u poste de l<nowiki>'</nowiki>'''Urtema Cene''', se iacchie oramaije da 'nu sacche de anne l'[[Sanduarije d'a Madonne d'a Salute#L'icone d'a Madonne d'a Salute|icone d'a ''Madonne d'a Salute'']], ca avène da 'u [[Sanduarije d'a Madonne d'a Salute|sanduarije de MondeUlivete]], achiuse pe restaure.
== Cripte ==
'A cripte, ca resale quase securamende a 'u periode bizzandine, presende 'nu 'mbiande a forme de croce.
Jè divise jndr'à doje navate, cu culonne vasce ca sus tènene lastre ca fanne da [[capitelle]], sus a le quale stonne mise le volte a crociere a seste 'nzippate de epoche tarde. Atturne se iaprene de le finestrodde, osce a die achiuse da le costruziune de fore.
Sus a le parete se 'ndrucane de le frammende de affresche d'u [[XIII sechele|Dojecinde]] e d'u [[XIV sechele|Trecinde]], ca 'nu timebe 'ngiuppinavane 'u 'ndere ambiende. Particolarmente significativo è il trittico raffigurante san Cataldo, santa [[Maria Maddalena]] e santa [[Maria Egiziaca]], dove si può notare la sovrapposizione di immagini risalenti ad epoche diverse.
'Nguèdde 'a parete oriendale se pò 'ndrucà 'u sarcofaghe d'a fine d'u [[XIII sehcele]], sus a 'u quale 'na vascerilieve raffigure 'nu muèrte (probbabbilmende 'na uagnedde) ca ste 'nghiane in paradise, mandenute da doje angele. Jndr'à 'u vane d'a cripte stonne le chiaute de quacche arcivescove de [[Tarde]].
'U vrazze ca apponde verse est ave scumbarse pe lassà 'u poste a 'a scalinate de osce a die, ca face scè jndr'à cappella piccenna d'a Candelora, addò sus a l'altare se pò ammirà 'nu vascerilieve de stucche de scole fiorendine d'a seconda metà d'u [[XV sechele|Quattrecinde]], ca raffigure 'a ''Madonne in trone ca mandene sus a le scenucchie 'u Piccinne''.
== Note ==
{{references}}
== Bibbliografije ==
* Patrizia De Luca - ''La Cattedrale di San Cataldo'' - Scorpione Editrice - Tarde, 1997
* Patrizia De Luca - ''Il Centro Storico di Taranto'' - Scorpione Editrice - Tarde, 2004
* [[Cosime Tamiane Fonseca]] - ''Taranto: la Chiesa, le Chiese'' - Mandese Editore - Tarde, 1992
* Pina Belli D'Elia - ''La Cattedrale di Taranto'' (aggiunde e precisaziune), in Fonseca Cosime Tamiane (a cure de), ''La Chiesa di Taranto – Dalle origini all’avvento dei Normanni'', Congedo Editore - Galatina 1977
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:Cathedral (Tarde)}}
== 'Ndruche pure ==
* [[Storie de Tarde]]
* [[Sviluppe morfologgeche de Tarde]]
* [[Confraternita de San Catavete 'nzippate jndr'à Sanda Caterine de Tarde]]
* [[Vole de Alessandre]]
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [http://www.cattedraletaranto.it/ Site Indernétte d'a Cattedrale de San Catavete]
{{portale|architettura|cattolicesimo|Pugghie|Tarde}}
[[Category:Cattedrali della Puglia|Tarde]]
[[Category:Chiese di Taranto|Cataldo, chiesa di san]]
[[Category:Chiese dedicate a san Cataldo vescovo|Taranto]]
[[Category:Basiliche minori d'Italia|Taranto]]
g0bem3c0wf3mlmu1gleww2gjrgrkdqa
141096
141094
2022-08-23T15:19:07Z
ParisTaras
10858
wikitext
text/x-wiki
{{coord|40.47605|N|17.22856|E|display=title|notes=<ref>Coordinate pigghiate da [[OpenStreetMap]].</ref>}}
{{Edifice Releggiose
|NomeEdificio = Basiliche cattedrale de San Catavete
|Immagine = Cattedrale San Cataldo (esterno) - Taranto.jpg|thumb
|Didascalia = Basiliche cattedrale de San Catavete
|Città = [[File:Taranto-Stemma.png|20 px]] [[Tarde]]
|Regione = {{IT-PUG}}
|SiglaStato = ITA
|Religione = [[Chiesere cattoliche|Cattoliche]]
|Diocesi = [[Arcidiocesi de Tarde]]
|DedicatoA = [[Catavete vescove|san Catavete]]
|StileArchitett = [[Architetture romaniche|Romaniche]] e [[Rococò]]
|InizioCostr = [[X sechele]]
}}
'A '''cattedrale de San Catavete''' (o '''duome de San Catavete''') ète 'na [[Chiesere, architetture|chiesere]] de [[Tarde]], all'inizie dedicate a sanda [[Marije Maddalene]] pò a San [[Catavete vescove]]. Avenìe costruite a opere de le [[Bizzandine]] jndr'à seconda metà d'u [[X sechele]], duranne le fatie de recostruzione d'a cetate vulute da 'u 'mberatore [[Niceforo II Foca]].
Jndr'à l'urteme anne d'u [[XI sechele]] 'u 'mbiande bizzandine avenìe rimaneggiate e se costruì 'a cattedrale de osce a die a chiande basilicale. Comungue 'a vecchia costruzione non g'avenìe sostituite combletamende: 'u vrazze longitudenale, allariate e avasciate, 'ngorporò 'a navate cendrale cu l'[[abside]] profonne d'a chiesere bizzandine, rumaste inalterate; l'altare se iacchie sotte 'a cupole e 'a navate vecchie devendò 'nu transette, tagghiate èò da le navate a le late, lassanne fà vedè 'na serie de colonnine ca decoravane 'a costruzione andiche.
Jndr'à 'u [[1713]] avenìe aggiunde 'a facciate [[Architetture barocche|barocche]], opere de l'architette leccese [[Mauro Manieri]].
Jndr'à l'ottommre [[1964]] [[Pape Paolo VI]] l'ave 'nzippate a dignità de [[basiliche minore]].<ref>http://www.gcatholic.org/churches/data/basITX.htm ''Catholic.org Basiliche jndr'à l'Itaglie'']</ref>
== Facciate e 'u fore ==
Le mure de fore, de stile semblice, sò decorate da 'na serie de archette e specchiature, a 'u 'nderne de le quale se acchiavane conge bicolore ca fanne figure sciumetreche.
'A facciate andiche avera presendà forme ca s'assemegghiavane. Aqquà s'averane aprì probbabbilmende ttre purtale, in stile [[Architetture romaniche|romaniche]]. Otre doje purtale se aprivane lunghe le parete laterale.
Jndr'à 'u [[XII sechele]] avenìe 'nzippate 'u cambanile normanne destrutte apprisse a 'u terramote d'u [[1456]] e sostituite duranne le fatije de restaure d'u Schettini jndr'à 'u [[1952]] cu quidde de osce a die, ca repigghie le forme de quidde cchiù andiche.
'A facciate de osce a die, settecendesche, jè tagghiate orizzondalmende da 'n'architrave spezzate de stile [[Architetture barocche|barocche]].
Sus a le trongone avènene mise doje angele ca tremendene 'u rettangole d'u finestrone cendrale sus a 'u quale stè 'a statue de petre de San Catavete.
Cchiù vasce se iapre 'u portale larie cu 'a trabeazzione addo stè 'u stemme de l'arcivescove [[Giuanne Battiste Stella]].
Sus a le doje faasce de late ca sò divise jndr'à cambe rettangolare se iacchiane quattre nicchie ca tènene le statue de San [[Pitre apostole]] e [[San Marche]] mise vasce a le late d'u portale, e de [[San Rocche]] e [[Sand'Irene]] jndr'à chidde de sus. Le nicchie avènene suvrastate da medagliune ca spicciane a cunghigghie. 'U finestrone ha state condornate de ornamendaziune floraele e affiangate da doje culonne torciute. Doje angele piccinne ca adorane stonne a le late d'a statue de San Catavete ca ste sus a 'u finestrone. Sus a l'architrave d'u portale granne ste scolpite 'u stemme de l'arcivescove Stella ca promovìe 'a realizzazzione de l'opere.
== 'U 'nderne ==
[[File:Cattedrale San Cataldo (Interno) - Taranto.jpg|250px|right|thumb|'U 'nderne]]
'A cattedrale mesure 84 metre de lunghezze e 24 de larghezze, ave 'na navate cendrale, doje laterale e 'nu [[transette]] a 'na navate.
Le tre navate sò divise da 'na serie a doppie de uette culonne da capitelle de fatture diverse, alcune de le quale de [[reimpieghe]] da edifice andiche ca non ge s'ausavane cchiù. Le parete 'nderne, sia chidde d'a cripta ca quidde d'a chiesere, avenèrene arricchisciute de stucche e affresche, osce a die quase scombarse.
Jndr'à 'u [[XIII sechele]] le navate laterale avenèrene dotate de altare e cappelle gentilizie, scettate 'nderre e recostruite cchiù vote.
'A cchiù andiche ere secure secure quedde dedicate a [[Sand'Agnese]], ca nasceve affianghe a 'u vrazze sud d'u transette, cchiù nnande devendate quedde ca osce a die jè 'a cappelle d'u Sacramende.
Sus a sinistre d'u 'ngresse ste angore sana-sane 'a cappelle dedicate a [[San Giacome]], costruite a opere de [[Giacome Protontino]] jndr'à 'u [[1568]] cu l'altare de [[San Lorenze]], cchiù nnande dedicate a le Anime d'u Priatorije; 'u nome nuève avenìe pigghiate apprisse a l'accatte d'a cappelle da vanne d'a [[Confraternità d'u Sandissime Crugefisse e Priatorije]] ca avìe 'a sede addà 'mbonde a quacche anne fa.
'A stanze affianghe avenìe destinate jndr'à 'u [[1600]] a 'u [[battistere]] e angore osce a die se iacchie 'u fonde battesimale d'a cchiù andiche chiesere bizzandine: 'nu blocche uneche de marme tunne tunne e concave, cu sus a jidde 'nu baldacchine mandenute da quattre culonne poligonale sus a le quale stonne le trave ca reggene 'u cupoline cendrale.
Sus a 'u late sud stave 'a cappelle de sanda Marte 'nzippate jndr'à 'u [[1432]] da [[Jangele de Budaliciis]], pò destinate a battistere. 'A tradiziona vole ca aqquà avera stà 'a cappelle de san [[Giuanne jndr'à Galilea]], jndr'à quale avenèrene acchiate le spogghie pò idendificate cu chidde de san Catavete.
Jndr'à zone ca ste nnande 'a facciate romaniche, ca corresponne quidde ca osce a die jè 'u pronao, avenèrene mise le chiaute de le personagge cchiù illustre d'a cetate. 'A strutture tène 'na chiande rettangolare, cuperte da 'na volte chiane, ca cchiù nnande avenìe 'nglobbate jndr'à cattedrale e de fore d'a quale se 'nzippe 'a facciate barocche de osce a die.
Sus 'a parete de sinistre d'u pronao stè 'na tele ca raffegure 'u 'ngresse de san Catavete jndr'à cetate de Tarde. L'opere avenìe realizzate da [[Giuanne Stefane Caramia]] sus a 'na commissione de monzignore Sarria, jndr'à 'u [[1675]].
Sus 'a vanna destre, invece, se presende 'n'otra tele, appettate da [[Michele Lenti]] da [[Gallipoli]] ca resale a 'u [[1773]], addò 'u sande patrone avène rappresendate jndr'à l'atte de abbevescere 'nu muèrte.
Le navate de late sò recuperte da 'nu soffitte a capriate, 'nvece 'a navate de cendre ha state addurnate da 'nu soffitte a cascettune dette 'u "ciele d'ore d'a Cattedrale". 'U soffitte origgenale avenìe destrutte da 'nu asckuamende jndr'à nuttate de Natale d'u [[1635]]. Quidde de osce a die, de noce, avenìe accumenzate da l'arcivescove cardinale [[Eggidie Albornoz]] e combletate da l'arcivescove Caracciolo; jndr'à 'u [[1713]] l'arcivescove [[Giuanne Battiste Stella]] 'u facìe fà d'ore a fuèche. Tène quarandotte riquadre 'mbrà le quale stonne 'ngastonate doje statue de legne ca raffigurane san Catavete e Marije 'Mmaculate.
L'altare maggiore jè supranate da 'nu cibborie d'u [[1652]] mandenute da quattre culonne piccene de spogghie cilindriche de porfide de reimpieghe, e sus a 'u quale se iapre 'a cupole cendrale cu affresche d'u pettore [[Dumineche Torti da Rome]].
A 'u 'nderne de l'abside ste 'u core quattrecendesce, jndr'à 'u quale se ponne ammirà tre tele, de artiste scanusciute: l<nowiki>'</nowiki>''Adorazzione de le Magi'', ca resale a le prime decennie d'u [[XVIII sechele|Settecinde]], l'''Assunde'', sembre d'u settecinde, e 'u ''Repose jndr'à l'Eggitte'', d'a seconda metà d'u [[XVII sechele|Seicinde]].
=== Mosaiche pavimendale ===
[[File:Mosaico cattedrale San Cataldo.jpg|thumb|Particolare d'u mosaiche]]
Sus a 'u pavimende se ponne notà frammende de 'nu mosaiche realizzate jndr'à 'u [[1160]] da 'u mosaiciste Petroius sus a 'na commissione de l'arcivescove Giraldo.
'Nu disegne fatte jndr'à 'u [[1844]] face vedè ca ere comboste da ttre parte: une de mmienze, sviluppate lunghe 'a navate d'u cendre, doje de late jndr'à le navate minore.
'A vanna de mmienze accumenzave cu 'a rappresendazione d'a leggende aviatorie de [[Alessandre Magne]], simbole d'a superbie punite (vè 'ndruche 'a vôsce [[Vole de Alessandre]]). A quiste seguivane dece tunne cu figure.
Le doje navate de late 'nvece combrendevane agne une 'na fasce de nove tunne cu figure ca se iacchiane jndr'à 'u verse condrarie respette a chidde d'a vanne de mmienze, accussì 'u visitatore, apprise ca ave cammenate pa navate de cendre, turnanne da quedde laterale, putesse 'ndruca tutte jndr'à 'u verse satte-satte.
Le 'scriziune sckaffate jndr'à 'u mosaiche donne 'mbormaziune sus 'a date de realizzazzione, quidde ca l'ave commissionate e quidde ca l'ave fatte.
Jndr'à le tunne sò presende raffigurazziune de le diverse anemale, repigghiate da le stoffe oriendale e in generale jndr'à 'na funzione decorative, pure ca certe de lore ponne avè avute 'nu valore semboleche cumme rappresendazione de vizie o virtute.
=== Cappellone de San Catavete ===
[[File:Taranto BW 2016-10-17 09-32-46.jpg|thumb|Cappellone de San Catavete]]
'U "cappellone" tène doje ambiende: 'nu vestibbole quadrangolare e 'a cappelle de forme de ellisse.
'U vestibole corresponne a l'andiche cappelle fatte costruì jndr'à 'u [[1151]] da l'arcivescove Giraldo pe sckaffà le reliquie de San Catavete.
'U vestibole jè arricchisciute de marme colorate assaije, da le quale ste pure fatte 'u pavimende. Se iacchiane doje statue de ''San [[Giuanne Gualberto]]'' a destre e de ''San Gesèppe'' a sinistre. {{citazione necessaria|'A prime ha state attribbuite quacche tiembe fa da 'nu studiose locale, Alberte Carducci, a 'u scultore napuletane [[Gesèppe Sanmartino]]}}.
Sus 'a cappelle vecchie, ne avenìe costruite 'n'otre de dimenziune cchiù ridotte, addò se acchiavane le chiaute de le [[Pringipate de Tarde|pringipe de Tarde]].
Le fatie avenèrene accumenzate jndr'à 'u [[1657]] da l'arcivescove Caracciolo, e spicciate apprisse cinguand'anne da l'arcivescove Pignatelli. Le parete avenèrene rivestite da 'ndarsie de marme culurate, reausate da edificie andiche.
'U chiaute d'u sande se iacche a 'u 'nderne de l'altare de marme, e jè visibbile attraverse 'na grate de marme e finestre piccinne laterale. L'altare ha state fatte da 'u Lombardelli, marmiste de [[Massa Carrara]], e ha state 'ngiuppinate de madreperle e lapislazzule. Sus a jidde se iapre 'na nicchie jndr'à quale ste stipate 'a statue d'argende d'u sande Patrone.
'A cupole ha state affrescate da [[Paole De Matteis]] jndr'à 'u [[1713]], cu scene de vite e da le miracole d'u sande. L'indere opere custò 4.500 [[Ducate, monete|ducate]].
A 'u cendre avène rappresendate 'a ''Glorie de San Catavete'', cu 'a figure d'u sande ca tronegge 'a scene, 'ngenucchiate 'mbacce 'a Vergine ca 'u 'nvite a accostarse a 'u trone de Die. Sus 'a Trinità, e abbasce le sande.
'U tamburre ca tène 'a cupole ha state affrescate cu sette rappresendazziune de le miracole d'u sande; sus a 'u late sinistre 'u sande abbevesce 'n'operaije, 'nu piccinne purtate 'mbrazze da 'a mamese, 'nu cecate ca 'ndruche arrete duranne 'u battezze. A destre, san Catavete preje sus a 'u sepolcre e ave l'ordine de scè a Tarde, 'na pastorelle le indichesce 'a vie e pigghie 'a vôsce, 'na piccinnodde cu 'u diaule 'nguèrpe se libbere da 'u diaule bacianne 'u sepolcre d'u sande.
'Mbacce a le parete stonne tutte atturne dece nicchie, jndr'à le quale avènene ospitate statue de [[marme de Carrara]] ca raffigurescene: [[san Marche]], [[sanda Terese]], san [[Dumineche de Guzmán]], san [[Filippe Neri]], san [[Pitre apostole]] a destre, a sinistre [[san Sebbastiane]], [[sand'Irene]], san [[Frangische d'Assisi]], san [[Frangische de Paola]], san [[Giuanne Battista]].
== Cappelle d'u Sandissime Sacramende ==
[[File:Ss Sacramento Taranto San Cataldo.jpg|thumb|Cappelle d'u Sandissime Sacramende jndr'à San Catavete]]
'A cappelle, jndr'à 'u passate sede de l'[[Arciconfraternite d'u Sandissime Sacramende de Tarde|arciconfraternite d'u Sandissime Sacramende]], mise sus a 'u late sinistre de l'altare e andicamende dedicate a [[Sand'Agnese]], porte chiare le signe d'u refacimende barocche, vulute da l'arcivescove Caracciolo jndr'à 'u [[1657]].
'U portale jè addurnate da depinde achiuse jndr'à cornice de marme, ca resalene a 'u [[XVIII sechele]], ca raffigurane jangele e simbole d'a passione mandenute da cartiglie ca carresciane scritte de glorie.
Sus a le parete stonne ttre tele appettate da [[Giuanne Molinari, pettore|Giuanne Molinari]] atturne a 'u [[1657]] (''Moltiplicazzione de le pane e de le pisce'', ''Cadute d'a manne'' e ''L'[[Urtema Cene]]'').
Sus a l'altare, a 'u poste de l<nowiki>'</nowiki>'''Urtema Cene''', se iacchie oramaije da 'nu sacche de anne l'[[Sanduarije d'a Madonne d'a Salute#L'icone d'a Madonne d'a Salute|icone d'a ''Madonne d'a Salute'']], ca avène da 'u [[Sanduarije d'a Madonne d'a Salute|sanduarije de MondeUlivete]], achiuse pe restaure.
== Cripte ==
'A cripte, ca resale quase securamende a 'u periode bizzandine, presende 'nu 'mbiande a forme de croce.
Jè divise jndr'à doje navate, cu culonne vasce ca sus tènene lastre ca fanne da [[capitelle]], sus a le quale stonne mise le volte a crociere a seste 'nzippate de epoche tarde. Atturne se iaprene de le finestrodde, osce a die achiuse da le costruziune de fore.
Sus a le parete se 'ndrucane de le frammende de affresche d'u [[XIII sechele|Dojecinde]] e d'u [[XIV sechele|Trecinde]], ca 'nu timebe 'ngiuppinavane 'u 'ndere ambiende. Particolarmente significativo è il trittico raffigurante san Cataldo, santa [[Maria Maddalena]] e santa [[Maria Egiziaca]], dove si può notare la sovrapposizione di immagini risalenti ad epoche diverse.
'Nguèdde 'a parete oriendale se pò 'ndrucà 'u sarcofaghe d'a fine d'u [[XIII sehcele]], sus a 'u quale 'na vascerilieve raffigure 'nu muèrte (probbabbilmende 'na uagnedde) ca ste 'nghiane in paradise, mandenute da doje angele. Jndr'à 'u vane d'a cripte stonne le chiaute de quacche arcivescove de [[Tarde]].
'U vrazze ca apponde verse est ave scumbarse pe lassà 'u poste a 'a scalinate de osce a die, ca face scè jndr'à cappella piccenna d'a Candelora, addò sus a l'altare se pò ammirà 'nu vascerilieve de stucche de scole fiorendine d'a seconda metà d'u [[XV sechele|Quattrecinde]], ca raffigure 'a ''Madonne in trone ca mandene sus a le scenucchie 'u Piccinne''.
== Note ==
{{references}}
== Bibbliografije ==
* Patrizia De Luca - ''La Cattedrale di San Cataldo'' - Scorpione Editrice - Tarde, 1997
* Patrizia De Luca - ''Il Centro Storico di Taranto'' - Scorpione Editrice - Tarde, 2004
* [[Cosime Tamiane Fonseca]] - ''Taranto: la Chiesa, le Chiese'' - Mandese Editore - Tarde, 1992
* Pina Belli D'Elia - ''La Cattedrale di Taranto'' (aggiunde e precisaziune), in Fonseca Cosime Tamiane (a cure de), ''La Chiesa di Taranto – Dalle origini all’avvento dei Normanni'', Congedo Editore - Galatina 1977
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:Cathedral (Tarde)}}
== 'Ndruche pure ==
* [[Storie de Tarde]]
* [[Sviluppe morfologgeche de Tarde]]
* [[Confraternita de San Catavete 'nzippate jndr'à Sanda Caterine de Tarde]]
* [[Vole de Alessandre]]
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [http://www.cattedraletaranto.it/ Site Indernétte d'a Cattedrale de San Catavete]
{{portale|architettura|cattolicesimo|Pugghie|Tarde}}
[[Category:Cattedrali della Puglia|Tarde]]
[[Category:Chiese di Taranto|Cataldo, chiesa di san]]
[[Category:Chiese dedicate a san Cataldo vescovo|Taranto]]
[[Category:Basiliche minori d'Italia|Taranto]]
nwuj2pk32hnsgu5kxameefvi06wg8ge
Utente:ParisTaras
2
20150
141095
2022-08-23T15:13:29Z
ParisTaras
10858
Pàgena ccrejete cu '[[File:Simbolo Taras.jpg|150px|center]]'
wikitext
text/x-wiki
[[File:Simbolo Taras.jpg|150px|center]]
mgu0b4r6wq3mo8zq9bl1jei176z77sg